PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 al riscului la inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023  al riscului la inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița     EMITENT     GUVERNUL       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 930 bis din 16 octombrie 2023       
						Notă   ...
			    Conținut de  HOTĂRÂREA nr. 886 din 20 septembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023.       PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII    A.B.A. BUZĂU-IALOMIȚA              CICLUL II DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI INUNDAȚII 2007/60/CE      
				 + 
			   CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII      Directiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre.    Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 - Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 - Planul de Management al Riscului la Inundații.       Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională "Apele Române" și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș- Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.       Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.       Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice.    Conform legislației naționale ( Legea apelor 107/1996  cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale "Apele Române" prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la inundații. Reducerea pagubelor - Ciclul ll - Sinteza Națională.    Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare). Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare și luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor și sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2.       Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv - în cazul României - la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv - în cazul României - la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.    Documentul de față reprezintă Planul de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița aferent Ciclului II de implementare a Directivei Inundații - perioada 2023 - 2027.       Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) - lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale.       Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România.      
				 + 
			   REZUMAT       În  Capitolul 1  este Buzău-Ialomița prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv a Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți.    În cadrul  Capitolului 2  sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o "fotografie" actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare - alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în  subcapitolul 2.3  sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații - îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. - 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului.  Capitolul 2  prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.- urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere,  Capitolul 2  prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.    Capitolul 3  face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița din Ciclul I și sinteza măsurilor cât și stadiul de implementare al acestora. Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.    În  Capitolul 4  sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces.    Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații - Ciclul II pentru Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în  Capitolul 5 . Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații - ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în  Capitolele 5.2 ,  5.3  și  5.4 , respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Buzău-Ialomița (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip "win-win", măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.    Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul  Capitolului 6 . Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate.    În  Capitolul 7  este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.    Capitolul 8  se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru A.B.A. Buzău-Ialomița.    În ultimul  Capitol 9 , este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița.      
				 + 
			   CUPRINS          CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII       REZUMAT       CUPRINS       ABREVIERI    1.    Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița   ...     2.    Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița  2.1.    Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente   ...     2.2.    Descrierea sistemelor existente de avertizare-alarmare și răspuns existente   ...     2.3.    Evenimente semnificative de inundații  2.3.1.    Inundații istorice   ...     2.3.2.    Evenimente semnificative   ...      ...     2.4.    Zone cu risc potențial semnificativ la inundații   ...     2.5.    Hărți de hazard la inundații  2.5.1.    Introducere   ...     2.5.2.    Modelarea hazardului  2.5.2.1.    Date topografice și batimetrice   ...     2.5.2.2.    Date hidrologice   ...     2.5.2.3.    Modelarea hidraulică   ...     2.5.2.4.    Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice   ...      ...      ...     2.6.    Hărți de risc la inundații  2.6.1.    Introducere   ...     2.6.2.    Evaluarea riscului la inundații  2.6.2.1.    Date de intrare   ...     2.6.2.2.    Modelarea riscului la inundații   ...     2.6.2.3.    Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații   ...      ...      ...     2.7.    Clasificarea și identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului   ...     2.8.    Indicatori statistici   ...      ...     3.    Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării  3.1.    Sinteza măsurilor din Ciclul I   ...     3.2.    Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I   ...     3.3.    Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art. 7(2)   ...      ...     4.    Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la inundații  4.1.    Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații   ...     4.2.    Procesul de elaborare a obiectivelor de management al riscului la inundații   ...      ...     5.    Ciclul II - Programul de măsuri  5.1.    Cadrul metodologic general  5.1.1.    Prezentare generală   ...     5.1.2.    Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție   ...     5.1.3.    Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură   ...     5.1.4.    Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri   ...      ...     5.2.    Măsuri de reducere al riscului la inundații dezvoltate la nivel național (categoria A)   ...     5.3.    Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița (categoria B)   ...     5.4.    Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C   ...     5.5.    Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița   ...     5.6.    Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene  5.6.1.    Coordonarea cu Directiva Cadru a Apă   ...     5.6.2.    Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice   ...     5.6.3.    Coordonarea și conformarea cu alte directive   ...     5.6.4.    Coordonare internațională   ...      ...      ...     6.    Planul de acțiune pentru implementare  6.1.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale)   ...     6.2.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)   ...     6.3.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)   ...      ...     7.    Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații   ...     8.    Implicarea părților interesate și consultării publice  8.1.    Strategia de implicare a părților interesate (SHE)  8.1.1.    Informare și comunicare   ...     8.1.2.    Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național   ...     8.1.3.    Implicarea părților interesate la nivel regional   ...     8.1.4.    Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI   ...      ...     8.2.    Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome   ...     8.3.    Procedura de Evaluare Strategică de Mediu   ...      ...     9.    Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații   ...        ANEXE      
				 + 
			   ABREVIERI          A.A.P. - Asociația Administratorilor de Păduri       A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă       ACB - Analiză Cost - Beneficiu       A.C.N. - Administrația Canalelor Navigabile       A.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de Jos       AMC - Analiză Multi-criterială       A.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române"       A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară       A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare       A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie       A.N.P.M. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului       BEI - Banca Europeană de Investiții       B.H. - Bazin Hidrografic       BM - Banca Mondială       CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare       C.E. - Comisia Europeană       C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană       CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică       CFR - Compania Națională de Căi Ferate       C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă       C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență       C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență       C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional       C.N. - Compania Națională       C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere    D.C.A. - Directiva Cadru Apă       D.I. - Directiva Inundații       EMP - Platforma de Management a Urgențelor       E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații       FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională       F.I.R. - Formație de intervenție Rapidă       F.S.E. - Fondul Social European       GLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național       G.N.M.- Garda Națională de Mediu       GTL - Grupuri Tehnice de Lucru       H.G. - Hotărâre de Guvern       HH - Hărți de Hazard la inundații       HR - Hărți de Risc la inundații       I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea       IDF - Intensitate - Durată - Frecvență       I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență       I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" - Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"       I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor       I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții       I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență       I.S.U.J. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean       M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale       M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne       M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale       M.C.I.D. - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării       M.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației       M.E.A.T. - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului       M.Edu. - Ministerul Educației       M.E. - Ministerul Energiei       M.F. - Ministerul Finanțelor       M.I.P.E. - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene       M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor       MNRA - Măsuri Naturale de Retenție a Apei       MRD - Managementul Riscului la Dezastre       MRI - Managementul Riscului la Inundații       M.T.I. - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii       O.C.P.I. - Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară       ONG - Organizație Neguvernamentală       OSC - Organizațiile Societății Civile       P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie       P.E.B. - Potențial Ecologic Bun       PIM - Proiect Integrat Major       PM - Program de Măsuri       P.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice       P.N.P.H. - Platforma Națională de Prognoză Hidrologică       P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență       POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă       PODD - Programul Operațional Dezvoltare Durabilă       POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare       REBAR - Registrul Național al Barajelor din România       REDIG - Registrul Național al Digurilor din România       SBN - Soluții Bazate pe Natură       S.A. - Societate pe Acțiuni       S.C.I. - Situri de importanță comunitară       S.E.B. - Stare Ecologică Bună       S.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă       S.G.A. - Sistem de Gospodărire a Apelor       S.H. - Spațiu Hidrografic       SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național       SIV - Soluții privind Infrastructura Verde       SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice       SNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații       S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică       SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre       STS - Serviciul de Telecomunicații Speciale       TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată       U.A.T. - Unitate Administrativ Teritorială       U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice       UoM - Unitate de Management          AED - Annual Expected Damage       AFU - Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații   A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații       AST - Appraisal Summary Tool       BRIGAID - Bridging the gap for innovations in disaster resilience       CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain       CAP - Common Alerting Protocol       CFPA - Confederation of Fire Protection Associations       DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation       DSS - Decision Support System       DTM - Digital Terrain Models       DQS - Data Quality Score       EFAS - European Flood Awareness System       EMP - Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor       FFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații Rapide       FFGS - Flash Flood Guidance System       FP-EG - Flood Protection Expert Group       GSM - Global System for Mobile Communications       I.E.D. - Industrial Emissions Directive       IMGIS-EG - Information Management and Geographical Information System Expert Group       IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control       LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging       RBM-EG - River Basin Management Expert Group       RO-ALERT - Sistem de avertizare a populației în situații de urgență       RO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații       RTC - Real Time Control       SEA - Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu       SHE - Stakeholder Engagement - Strategia de implicare a părților interesate       SuDS - Sisteme Sustenabile de Drenaj       TAG - Grupul Tehnic Consultativ       TETRA - TErrestrial Trunked RAdio       UoM - Unit of Management       VPN - Virtual Private Network       WWF - World Wildlife Fund      1.    Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița  
				 + 
			   Caracteristici fizice ale spațiului hidrografic Buzău-Ialomița      Spațiul hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, cuprinde 5 bazine hidrografice situate în partea de sud-est a României (Buzău, Călmățui, Ialomița, Mostiștea și Berza) și o parte din fluviul Dunărea. Râul Buzău este tributar Siretului, iar Călmățuiul, Ialomița, Mostiștea și Berza sunt afluenți direcți ai Dunării. Suprafața totală a spațiului hidrografic este de 26.470,64 kmp reprezentând o pondere de 11,11% din suprafața țării.       Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se învecinează în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest și sud-vest cu bazinul hidrografic Argeș, în sud cu fluviul Dunărea (care formează granița între România și Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spațiul hidrografic Dobrogea-Litoral (figura 1).          Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița         Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se caracterizează prin trei mari trepte de relief: munți, dealuri subcarpatice și câmpie.  –   Zona montană carpatică situată în nord-vestul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița include Masivele Leaota și Bucegi ce fac parte din Carpații Meridionali, Munții Baiului, Ciucașului, Siriului, Podu Calului, Penteleu și cei ai Vrancei, ce fac parte din Carpații de Curbură. Culmile acestor munți au înălțimi cuprinse între 1.600 m și 2.500 m.   ...     –   Zona subcarpatică urmează ca și poziționare linia de desfășurare a zonei montane și este reprezentată la rândul ei de 5 unități: Subcarpații Ialomiței, Subcarpații Prahovei, Subcarpații Teleajenului, Subcarpații Cricovului Sărat, Subcarpații Buzăului. Aceste unități de relief se află la altitudini cuprinse între 800-1.000 m și coboară brusc, uneori lent, până 200-300 m.   ...     –   Zona de câmpie ocupă aproape 40% din teritoriu și este formată din Câmpia Târgoviștei, Câmpia Ploieștilor, Câmpia Gherghiței, Câmpia Buzăului și Râmnicului, variind de la altitudini de 100-150 m până la 10 m.   ...       În  Anexa 1  se prezintă harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița.       Din punct de vedere geologic, spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se compune dintr-o multitudine de formațiuni aparținând Paleozoicului, Mezozoicului sau Neozoicului.  –   În zona montană sunt prezente șisturi cristaline și granițe, care suportă uneori roci sedimentare permo- mezozoice. Flișul intern ce capătă lățimea maximă la Curbura Carpaților este constituit dintr-un complex inferior de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de șisturi argilo- marnoase cenușii negricioase, cu intercalații de gresii și călcare, la care se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian.   ...     –   În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc depozite din miocen și sarmato-pliocene. Aici se găsesc roci siliciose, carbonatice și roci organogene.   ...     –   La câmpie apar în general, roci arenitice și pelitice (bolovănișuri, pietrișuri, nisipuri, marne, argile și maluri), depozite ce datează din perioada începând din Paleozoic și până în Neozoic.   ...          Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița are o climă temperat-continentală, cu diferențieri între partea nord-vestică (temperaturi mici, precipitații multe) și partea sud-estică (temperaturi mari, precipitații puține).       Temperaturile variază astfel: temperatura medie anuală este de -3°C la munte și ajunge la +12°C la câmpie; temperatura maximă absolută de 44,5°C iar cea minimă este de -29,6°C.       În ceea ce privește precipitațiile, acestea sunt mai abundente în partea superioară (zona montană), comparativ cu partea de mijloc și inferioară a bazinelor hidrografice ale Ialomiței și Buzăului. Bazinele Mostiștea, Călmățui se încadrează într-un climat arid. Precipitațiile medii anuale variază de la 400 mm/an la 1.200 mm/an.       Resursele de apă de suprafață ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, cuprind resursele de apă ale celor 5 bazine hidrografice: Ialomița, Buzău, Mostiștea, Călmățui și Berza plus resursele de apă ale fluviului Dunărea. Lungimea totală a rețelei hidrografice a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița este de 6,062 km.   Râul Ialomița (cod cadastral XI.1.) își culege izvoarele glaciare situate pe versantul sudic al Masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei. Acesta are o lungime de 417 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 10.350 kmp. Râul Ialomița primește 142 afluenți, dintre care amintim: Ialomicioara Mică (S = 95 kmp; L = 24 km), Bizdidelul (S = 92 kmp; L = 26 km), Cricovul Dulce (S = 611 kmp; L = 71,7 km), Crivățul (S = 85 kmp; L = 32 km), Prahova (S = 3.735 kmp; L = 169 km), Sărata (S = 1388 kmp; L = 75 km) ș.a.       Râul Buzău (cod cadastral XII.2.82.) este unul dintre afluenții importanți ai Șiretului și se formează în zona de curbură a Carpaților. Acesta are o lungime de 308 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 5.264 kmp. Râul Buzău primește 102 afluenți codificați, dintre care amintim: Strâmbul (S = 25 kmp; L = 9 km), Buzoelul (S = 54 kmp; L = 15 km), Coșoaca Mare (S = 57 kmp; L = 15 km), Bâsca (S = 776 kmp; L = 71,4 km), Bâsca Chiojdului (S = 348 kmp; L =39 km), Sărățel (S = 188 kmp; L= 28 km) ș.a.       Râul Mostiștea (cod cadastral XIV.1.35.) izvorăște din apropierea comunei Moara Săraca, de lângă lacul Căldărușani. Acesta are o lungime de 98 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 1.758 kmp. Râul Mostiștea primește 13 afluenți codificați, dintre care amintim: V. Livezilor (S = 27 kmp; L = 6 km), Belciugatele (S = 92 kmp; L = 16 km) ș.a.       Râul Călmățui (cod cadastral XIV.1.46.) își are originea la sud de orașul Buzău, în apropierea Bălții Plopului. Acesta are o lungime de 152 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 1.668 kmp. Râul Călmățui primește 4 afluenți codificați.       Pe teritoriul aferent acestui spațiu hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 55 stații hidrometrice de râu (dintre care 4 cu studiu de nivel, 30 cu niveluri și debite lichide și 21 cu niveluri, debite lichide și debite solide), 11 stații hidrometrice de lac, 8 stații evaporimetrice (6 de interfluviu și 2 de lac), 142 posturi pluviometrice și 6 stații hidrologice (Buzău, Târgoviște, Ploiești, Slobozia, Brăila și Călărași). În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici.       Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău- Ialomița    Nr. crt.     Râul     Stația hidrometrică     F (kmp)     H (m)     Parametri hidrologici       Q_mma     Q_max 1%     R       (mc/s)     (mc/s)     (kg/s)       1     Ialomița     Bălenii Romani     901     761     9,66     860     15,8       2     Cricovul Dulce     Vlădeni-Băltița     513     408     2,34     490     2,04       3     Ialomița     Siliștea Snagovului     1.920     515     12,2     963     23,6       4     Doftana     Teșila     288     1.200     4,59     405     1,48       5     Teleajen     Moara Domnească     1.434     540     8,76     815     13,4       6     Cricovul Sărat     Cioranii de Sus     601     300     1,84     490     -       7     Prahova     Adâncata     3.682     549     27,7     1165     10       8     Ialomița     Coșereni     6.265     490     41,8     1730     95,2       9     Ialomița     Slobozia     9.154     365     41,9     765     58,9       10     Buzău     Sita Buzăului     360     939     5,69     815     2,59       11     Bâsca Mare     Varlaam 1     440     1.142     7,36     870     -       12     Bâsca     Bâsca Roziliei     778     1.108     11,9     1160     8,09       13     Buzău     Nehoiu     1.549     1.020     21,0     1730     16,5       14     Buzău     Măgura     2.273     886     24,     2330     33,2       15     Buzău     Săgeata - Banița     3.980     670     27,3     2815     93,1       16     Buzău     Racovița     5.238     530     26,2     2375     85,0          Nota: Q_mmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural     Q_max 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1%       R debitul solid mediu multianual           La nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se întâlnesc atât lacuri naturale cât și lacuri de acumulare. Lacurile naturale cu peste 0,5 kmp sunt în număr de 20, unele cu folosință piscicolă (Strachina, Iezer Slobozia Nouă, etc.) și terapeutică (Amara, Fundata, etc.). Lacurile de acumulare cu peste 0,5 kmp sunt în număr de 13: Bolboci, Pucioasa, Dridu, Paltinu, Măneciu, Tâncăbești, Gheorghe Doja, Fundulea, Gurbănești, Frăsinet, Iezer, Siriu și Cândești.   Resursele totale de apă de suprafață din spațiul hidrografic Buzău-Ialomița (fără fluviul Dunărea) însumează cca 4331,697 mil.mc/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 1406,45 mil.mc/an. Acestea reprezintă cca. 33% din totalul resurselor și sunt formate, în principal, de râurile Ialomița, Buzău, Călmățui, Mostiștea, Berza și afluenții acestora. În spațiul hidrografic Buzău-Ialomița, resursele subterane teoretice (fără fluviul Dunărea) sunt estimate la 1182,3 mil.mc, din care resursele subterane utilizabile sunt de 675 mil.m3 (reprezentând 57% din resursele teoretice). În  Anexa 2  se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița.   Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Buzău-Ialomița, al III-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 161 corpuri de apă de suprafață și 18 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 161 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare chimică bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro.       Tabelul 2 Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița    Starea ecologică/potențial ecologic     Starea chimică       Numărul corpurilor de apă     Foarte bună     Bună     Moderată     Slabă     Proastă     Bună     Nu ating starea chimică bună       161     0     83     72     6     0     156     5            Solurile din spațiul hidrografic Buză -Ialomița prezintă o mare varietate și anume:  –   luvosoluri și preluvosoluri - pe înălțimile Bucegilor;   ...     –   orizont subțire, bogat în substanțe organice, care trece spre bază, într-un orizont bogat în materiale provenite din degradarea și alterarea rocilor - peste 1.800 - 170 m altitudine;   ...     –   solurile podzolice și districambosoluri - sub 1.600 - 1.700 m altitudine;   ...     –   podzoluri, faeoziomuri clinogleice, faeoziom tipic, regosoluri, luvosoluri albice - în regiunea dealurilor;   ...     –   cernoziomuri algice și cernoziomuri gleice - la poalele dealurilor;   ...     –   rendzine și soluri aluviale - la câmpie.   ...          La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița se disting următoarele unități zonale bioclimatice:  –   Habitate de pădure:     ( ) etajul subalpin;       ( ) etajul montan de molidișuri;       ( ) etajul montan de amestecuri de fag cu rășinoase;       ( ) etajul montan - premontan de făgete;       ( ) etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete și gorneto-făgete;       ( ) etajul deluros de cvercete (gorun, garnită, cer și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal;       ( ) etajul deluros de cvercete cu stejar;       ( ) câmpia forestieră;       ( ) lunca.     ...     –   Habitate de pajiști și tufărișuri: în zona montană, în zona de deal, în zona de câmpie, în zona de luncă;   ...     –   Habitate de ape dulci;   ...     –   Habitate de stâncării și peșteri;   ...     –   Habitate de mlaștini și turbării.   ...     –   În ceea ce privește flora sălbatică, aceasta este în funcție de relief, de următoarele tipuri:  –   mezofila - în zonele montană, deluroasă, de câmpie;   ...     –   termofila - în zonele deluroasă, de câmpie;   ...     –   xerofita - în silvostepa deluroasă specifică județului Buzău, în zona de câmpie.   ...      ...          Fauna sălbatică este diversă, de la mamifere, amfibieni și reptile, la diferite specii de pești și nervertebrate, ca de exemplu: zimbrul, capra neagră, pisica sălbatică, ursul brun, păstrăvul comun, mreana, etc.       La nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița au fost desemnate 4 zone umede (Brațul Borcea, Iezerul Călărași, Insula Mică a Brăilei, respectiv Dunărea Veche - Brațul Măcin - amplasata atât pe teritoriul administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița cât și pe cel al A.B.A. Dobrogea-Litoral), 20 situri de importanță comunitară (SCI), 24 arii speciale de protecție avifaunistică (SPA).      
				 + 
			   Caracteristici sociale și economice ale spațiului administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița          Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Buzău-Ialomița include teritorii din patru regiuni: 26,8% din Regiunea Sud-Est, 41,4% din Regiunea Sud, 2,4% din Regiunea Centru și 30,1% din Regiunea București-Ilfov.       Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Buzău - Ialomița ocupă integral județele Buzău, Prahova, Ialomița și parțial județele Brașov, Covasna, Brăila, Călărași, Dâmbovița și Ilfov.       Populația totală aferentă spațiului hidrografic Buzău-Ialomița era conform recensământului din 2011 de 2.325.634 locuitori, din care 1.066.793 locuitori în mediul urban (45,87%) și 1.258.841 locuitori în mediul rural (54,13%). Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Brăila, Buzău, Nehoiu, Pogoanele, Călărași, Fundulea, Moreni, Tâgoviște, Slobozia, Urziceni, Sinaia, etc.    În cadrul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița predomină terenurile arabile, care reprezintă 69,65% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite (predominând pădurile de rășinoase) care acoperă 21,61%, pășuni cu 4,58%, și luciu de apă cu 4,16%. În  Anexa 3  se prezintă utilizarea terenului din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița.       În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița activitățile economice sunt deosebit de diversificate: extracția și prelucrarea petrolului, metalurgie, produse chimice, industria extractivă de materiale de construcții, prelucrarea lemnului, industria textilă și alimentară, agricultura, silvicultura, viticultura etc.       Pe teritoriul administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița există drumuri europene, autostrăzi, drumuri naționale, județene și comunale. Lungimea totală drumurilor naționale și europene însumează aproximativ 500 km. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița dispune și de căi navigabile, reprezentate de 7 zone navigabile (Brăila - Gura Șiretului, Brăila - Vadu Oii, Brăila - Pod Giurgeni, Braț Măcin, limita județului Brăila - Pod Fetești, km 450 - Dunăre, Gura Borcei) ce însumează cca. 550 km și de cele 3 porturi fluviale (2 pe Brațul Borcea - Portul Călărași și Portul Industrial Călărași și 1 pe Dunăre - Portul Oltenița).   Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița beneficiază de un potențial valoros datorită peisajului natural, ape minerale, mofete, precum și existența unor monumente istorice. Turismul are tradiții balneare, prin prezența unor stațiuni balneo-climaterice de interes internațional, național și local (Complexul Băile Minerale Telega, Breaza, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal). Alte atracții turistice sunt: rezervațiile naturale "Zanoaga", "Peștera Ialomicioarei", vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici etc.       Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Lacul Vulturilor, Barajul Măneciu, Barajul Paltinu, Barajul și lacul Siriu, Cascada Cașoca, Mina de sare de la Slănic Prahova, Valea Prahovei, Munții Bucegi cu Vârful Caraiman și Vârful Babele, cheile Doftanei, Lacul Amara.       Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Buzău-Ialomița situația zonelor protejate este următoarea:  *1) Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere.    –   Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 555 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat:   ...     –   30 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 27 pentru alimentarea cu apă a populației și 3 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);   ...     –   525 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 448 pentru alimentarea cu apă a populației și 77 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 74,928 mil.mc, iar cel din sursele subterane a fost de 95,328 mil.mc.   ...     –   Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele cu specii de pești având potențial economic s-au considerat cursurile de apă aparținând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) și lostrița (Hucho hucho) definite de Regia Națională a Pădurilor "Romsilva", cu o lungime totală de 372,6 km pentru râuri și o suprafață de 86,64 ha pentru lacuri;   ...     –   Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 35 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 3947,93 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 18 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 10 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 9 situri de importanță comunitară;   ...     –   Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;   ...     –   Zone pentru îmbăiere - nu au fost desemnate.   ...          Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Buzău-Ialomița sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Mănăstirile Zamfira, Cheia, Sinaia, Castelul Peleș, Castelul Pelișor, Muzeul Memorial "Nichita Stănescu" Ploiești, Muzeul "Ion Luca Caragiale" Ploiești, Ruinele Cetatea Doamnei Neaga, Castelul Cantacuzino, Complexul Brâncovenesc Râmnicu Sărat, Muzeul de chihlimbar etc.       ...     2.    Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița  2.1.    Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente     Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița deține un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, constând în acumulări, regularizări de albii, apărări de maluri, praguri de fund, îndiguiri etc.       În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița există un număr de 275 acumulări permanente și 2 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 20 de acumulări sunt în administrarea Administrația Națională "Apele Române"- A.B.A Buzău Ialomița, 7 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deținute de terți (ex: Societăți Piscicole, primării, agenți economici, persoane fizice). Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se află în exploatare un număr de 11 baraje de categorie A și B, respectiv un număr de 264 baraje de categorie C și D. Principalele lucrări existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița sunt prezentate schemat în figura 2.    În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița se regăsesc în  Anexele 4 - 7 .          Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița       ...     2.2.    Descrierea sistemelor existente de avertizare- alarmare și răspuns existente  
				 + 
			   Sistemul de avertizare - alarmare       Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor  Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014  privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea  Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004  privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale  Legii 15/2005  pentru aprobarea  Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004  cu modificările și completările ulterioare, precum și ale  Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019  pentru aprobarea documentului " Regulamentul  privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră".       Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:  –   previziunea și prevenirea;   ...     –   prioritatea protecției și salvării vieții omenești;   ...     –   respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;   ...     –   asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;   ...     –   cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare;   ...     –   transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;   ...     –   continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora;   ...     –   operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.   ...          Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru:  –   avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;   ...     –   declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență;   ...     –   punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată;   ...     –   intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;   ...     –   acordarea de ajutoare de urgență;   ...     –   instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de  art. 93 din Constituția României, republicată ;   ...     –   solicitarea sau acordarea de asistență internațională;   ...     –   acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice;   ...     –   alte măsuri prevăzute de lege.   ...       În conformitate cu prevederile  Art. 8 din "Regulamentul  privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin  Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 , deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio- economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora.       Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române", cât și cel actual al Hidroelectrica S.A. cu cel al I.S.U.J. este necesar modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele.   Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare    În acest sens, conform prevederilor  Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019  se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare".       Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente sau accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă au scopul de a identifica, monitoriza și înștiința factorii interesați, de a avertiza populația, de a evalua, limita, înlătura sau contracara factorii de risc.       Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc de către Administrațiile Bazinale de Ape, se verifică de către Administrația Națională "Apele Române" și se aprobă de Comitetul ministerial pentru situații de urgență.       Planul de apărare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor județene de apărare privind sistemul informațional și de exploatare a construcțiilor hidrotehnice, în condiții de ape mari și cuprinde:  –   Tabelul nominal cuprinzând conducerea Administrației Bazinale de Ape și membrii Centrului operativ pentru situații de urgență, cu adresele și telefoanele (fix și mobil) de la domiciliu;   ...     –   Tabelul nominal cuprinzând componența comitetelor județene pentru situații de urgență și a Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicații și telefoanele (fix și mobil) de la serviciu și de la domiciliu ale membrilor acestora, astfel încât să se asigure în toate condițiile comunicarea prognozelor și avertizărilor la comitetele județene;   ...     –   tabelul cu mijloacele de comunicație existente la centrele operative ale Direcțiilor de Ape, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităților teritoriale ale Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, S.C. HIDROELECTRICA S.A., etc.;   ...     –   Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unitățile meteorologice și hidrologice din bazin, comitetele județene, municipale, orășenești, comunale și obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum și legăturile cu Centrul operativ al Administrației Naționale "Apele Române", Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și cu Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, precum și cu Direcțiile de Ape vecine și organele de ape din țările vecine;   ...     –   Harta sistemului informațional hidrometeorologic, întocmită la o scara de 1:200.000 sau 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundații sau care au rol de apărare, amplasarea stațiilor și posturilor hidrometrice și pluviometrice;   ...     –   Lista stațiilor hidrometrice din rețeaua națională și de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârf de bazin până la vărsare, cu mărimile caracteristice de apărare aferente, înscrise în următoarea ordine: stație avertizoare, urmată de stațiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite, corelația dintre acestea;   ...     –   Reguli de exploatare coordonată pe timp de ape mari cu indicarea restricțiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Vor fi menționate regulile de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârful de bazin până la vărsare, sau până la frontieră, de la frontieră la vărsare, după caz (regulile de exploatare a acumulărilor permanente și nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deținător, inclusiv în situații de avarii, indicându-se mijloacele de alarmare existente la baraj și în aval, reguli de exploatare la ghețuri). Se vor indica restricțiile în funcționarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijată, precum și funcționarea derivațiilor existente;   ...     –   Extrase din regulamentele privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă ce formează frontiera sau sunt întretăiate de aceasta, precum și din regulamentele privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice din zonele de frontieră;   ...     –   Chei limnimetrice pentru fiecare stație hidrometrică, graficele de corelație dintre mărimile zonale și locale de apărare;   ...     –   Profiluri longitudinale pe cursurile de apă care să conțină linia talvegului, linia malurilor la debite medii, curbele suprafeței libere a apei la probabilități caracteristice (1%, 5% și 10%) cu poziționarea posturilor hidrometrice și a construcțiilor hidrometrice existente;   ...     –   Lista cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de apărare locale și zonale (tabelar);   ...     –   Planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;   ...     –   Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.   ...          În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Buzău - Ialomița are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 6 planuri județene, 2 planuri de sisteme hidrotehnice (S.H. Dunăre și S.H. Buzău) și 445 planuri locale (87 în județul Buzău, 104 în județul Prahova, 44 în județul Brăila, 55 în județul Călărași, 66 în județul Ialomița și 89 în județul Dâmbovița).       Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare:  –   WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române"   ...     –   proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România.   ...     –   în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice.   ...     –   la nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița investițiile realizate s-au concretizat în următoarele:   ...     –   stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de siguranță a barajelor - 15 buc.,   ...     –   stații automate cu senzori pentru măsurarea precipitațiilor lichide și solide - 17 buc.,   ...     –   stații automate pentru măsurarea debitelor pe afluenți 6 buc.,   ...     –   stații automate pentru măsurarea debitelor la folosințe 6 buc.,   ...     –   stații automate pentru măsurarea debitelor la prize și derivații - 10 buc.   ...     –   stații automatizate pentru monitorizarea calității apei - 1 buc.   ...     –   centre de intervenție rapidă - 2 buc.,   ...     –   centre de comandă - 1 buc.   ...     –   Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne   ...     –   sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a  Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017 .   ...     –   acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.)   ...     –   DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor   ...     –   proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații   ...     –   obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii moderne bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respectiv crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către I.C.P.D.R. a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizare în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice.   ...     –   Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie   ...     –   obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale;   ...     –   prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local.   ...     –   Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor   ...     –   obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății;   ...     –   prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice.   ...         
				 + 
			   Sistemul informațional hidrometeorologic       Conform prevederilor  art. 60 din Regulamentul  aprobat prin  Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 , sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.       Schema sistemului informațional hidrometeorologic în ansamblu, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:  –   Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice;   ...     –   Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;   ...     –   Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;   ...     –   Comitetele Județene pentru Situații de Urgență;   ...     –   Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene;   ...     –   Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc.   ...          Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional figura 3 și figura 4.          Figura 3. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național        Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări    hidrologice la nivel regional Structura și funcțiile sistemului informațional         La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice:  –   Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene);   ...     –   Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă;   ...     –   Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;   ...     –   Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.   ...          În figura 5 este redată schema fluxului informațional - operativ - decizional.          Figura 5. Schema fluxului informațional-operativ-decizional         Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).       Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.       Ca regulă generală, la nivelurile (2), (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate    dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.       Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) (Administrațiile Bazinale de Apă) și (1) (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro- meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.       La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:  –   Colectarea datelor și informațiilor;   ...     –   Transmiterea datelor și informațiilor;   ...     –   Procesarea datelor și informațiilor;   ...     –   Stocarea datelor și informațiilor;   ...     –   Diseminarea datelor și informațiilor;   ...     –   De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție.   ...          Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:  –   stații hidrometrice și posturi pluviometrice;   ...     –   acumulări permanente și nepermanente;   ...     –   posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române"   ...     –   prize de apă, aducțiuni, etc;   ...        la care se adaugă:  –   date furnizate din rețeaua A.N.M.:   ...     –   de la stații meteorologice și posturi pluviometrice;   ...     –   prognoze și avertizări meteorologice;   ...     –   hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.;   ...     –   date obținute din activitatea de prognoză hidrologică:   ...     –   prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.;   ...     –   detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă.   ...            Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafață administrată de A.B.A. Buzău-Ialomița, provin de la:  –   1 radar meteorologic (Băneasa);   ...     –   55 stații hidrometrice ale A.B.A. Buzău-Ialomița;   ...     –   142 stații pluviometrice ale A.B.A. Buzău-Ialomița;   ...     –   20 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   3 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.;   ...          La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.- urilor și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Buzău-Ialomița și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: S.G.A. Buzău realizează monitorizarea prin:  –   16 stații hidrometrice din care 15 sunt automatizate;   ...     –   34 stații pluviometrice din care 23 sunt automatizate;   ...     –   6 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...          S.G.A. Dâmbovița realizează monitorizarea prin:  –   14 stații hidrometrice din care 8 sunt automatizate;   ...     –   18 stații pluviometrice din care 14 sunt automatizate;   ...     –   2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...          S.G.A. Ialomița realizează monitorizarea prin:  –   5 stații hidrometrice din care 5 sunt automatizate;   ...     –   18 stații pluviometrice din care 5 sunt automatizate;   ...     –   4 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...          S.G.A. Prahova realizează monitorizarea prin:  –   19 stații hidrometrice din care 14 sunt automatizate;   ...     –   42 stații pluviometrice din care 20 sunt automatizate;   ...     –   5 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   3 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.;   ...          S.G.A. Brăila realizează monitorizarea prin:  –   1 stații hidrometrică neautomatizată;   ...     –   12 stații pluviometrice neautomatizate;   ...     –   1 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...          S.G.A. Călărași realizează monitorizarea prin:  –   18 stații pluviometrice neautomatizate;   ...     –   2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...            De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Buzău-Ialomița concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul (2) de decizie.       Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:  –   rețeaua de radiocomunicație;   ...     –   rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax;   ...     –   rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin;   ...          Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul (3) de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul (2) de decizie (sediul A.B.A. Buzău-Ialomița). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane.       Stocarea datelor și informațiilor - se face la Nivelurile de decizie (3) (Stații hidrologice) și (2) (A.B.A. Buzău-Ialomița), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Buzău-Ialomița.       Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Buzău-Ialomița sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.       Structurile de intervenție, sunt compuse din:  –   Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție);   ...     –   Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații;   ...     –   Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie).   ...       În conformitate cu prevederile  Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019  - " Regulamentul  privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.       ...     2.3.    Evenimente semnificative de inundații  2.3.1.    Inundații istorice     În perioada 24-25 iulie 2011 s-a produs o viitură istorică pe râul Câlnău și pe cursul mijlociu și inferior al Slănicului din cauza ploilor cu caracter torențial. S-au înregistrat numeroase pagube materiale (inclusiv distrugerea completă a stației hidrometrice Costomiru) și, din nefericire, o victimă umană la Murgești, pe Câlnău. În acest interval (24-25 iulie 2011) s-a depășit cota de pericol cu 48 cm la S.H. Cernătești pe Slănic, respectiv cu 50 cm la S.H. Costomiru, și 30 cm la S.H. Potârnichești pe Câlnău. Prin propagarea undei de viitură pe cursul inferior al Buzăului, s-a depășit cota de atenție la S.H. Racovița cu 22 cm. La stația hidrometrică Potârnichești (r. Câlnău) s-a înregistrat un debit maxim istoric (358 mc/s) foarte apropiat de probabilitatea de 1%, iar la stațiile hidrometrice Costomiru (r. Câlnău), respectiv Cernătești (r. Slănic) s-au înregistrat debite ce reprezintă a doua valoare din istorie. La Costomiru s-au înregistrat 115 mc/s în 2011, comparativ cu 126 mc/s în 1972, iar la Cernătești 325 mc/s în 2011, comparativ cu 410 mc/s în 1975. Au fost afectate următoarele localități: Pătârlagele, Viperești, Cozieni, Pănătău, Pîrscov, Bozioru, Cătina, Mânzălești, Lopătari, Beceni, Zărnești, Mărăcineni, Vintilă Vodă și Cernătești.       Luna mai a anului 2012 s-a caracterizat printr-un regim hidrologic excedentar, nivelurile și debitele situându-se peste valorile normale. S-au înregistrat depășiri ale cotelor de apărare la o serie de stații hidrometrice, atât din bazinul Ialomiței, cât și al Buzăului și Călmățuiului. Cele mai semnificative viituri s-au înregistrat în ultima decadă a lunii mai. O situație deosebită s-a înregistrat la stația Ciorani pe Cricovul Sărat, unde s-au consemnat 3 viituri puternice, dintre care se detașează cea din 20 mai, când s-a atins nivelul de 353 cm (cu 23 cm peste cota de inundație), corespunzător unui debit de 169 mc/s. Nivelurile și debitele de la Ciorani au fost sporite și din cauza unor alți factori, cum ar fi remuul (stația se află la 4 km amonte de confluența cu Prahova) sau blocajul datorat vegetației și deșeurilor din albie. Cotele de inundație s-au depășit și la alte stații, cum ar fi Moara Domnească pe Teleajen, Vărbilău pe Slănic Prahova, Teșila pe Doftana sau Potârnichești pe Câlnău. Debitele maxime înregistrate au fost mari (ajungând izolat până la probabilitatea de 5%), dar nu au avut caracter istoric.       Viitura înregistrată în anul 2013 pe râul Ialomicioara 2 (vest) a consemnat la stația hidrometrică Fieni al doilea debit din istorie (197 mc/s), comparativ cu maximul istoric de 228 mc/s în 2010. Debitul maxim din 2010 are o probabilitate de 3% (de 3 ori într-un secol).       Anul 2014 s-a caracterizat printr-un regim hidrologic excedentar în primele 7 luni, cu viituri frecvente și repetate, cele mai intense de după 2005. S-au semnalat depășiri ale cotelor de apărare atât bazinul hidrografic al Ialomiței, cât și în cele ale Buzăului și Călmățuiului. S-au înregistrat depășiri ale cotelor de apărare la un număr de 27 stații hidrometrice, dintre care la 15 s-a depășit cota de atenție (cod galben), la alte 10 cota de inundație (cod portocaliu), iar la 2 dintre ele cota de pericol (cod roșu). Concret, s-au depășit cotele de pericol pe râul Teleajen la stația hidrometrică Moara Domnească (în data de 20.04.2014, ora 13:00), respectiv pe râul Buzău la stația Racovița (pe 16.05.2014, orele 01:0003:00). Se remarcă în primul rând intervalul cuprins între 19 aprilie și 19 mai, când, la intervale de 2 săptămâni s-au produs 3 serii succesive de viituri, în intervalele 19-26 aprilie, 04-06 mai respectiv 14-19 mai 2014. Debite remarcabile s-au înregistrat la următoarele stații hidrometrice: Moreni (r. Cricovul Dulce) - 180 mc/s, Baltita (r. Cricovul Dulce) - 232 mc/s, Tesila (r. Doftana) - 158 mc/s, Moara Domnească (r. Teleajen) - 480 mc/s, Ciorani (r. Cricovul Sarat) - 165 mc/s. La stațiile hidrometrice Moreni și Potârnichești s-au depășit debitele cu probabilitate de 5%, până la 3%, respectiv 4%. Viitura de la sfârșitul lunii noiembrie 2015 s-a datorat unor ploi abundente, concomitent cu cedarea apei din stratul de zăpadă preexistent în zonele de deal și de munte. La stația hidrometrică Moara Domnească (r. Teleajen), debitul maxim (400 mc/s) corespunde unei probabilități de 10% (o dată la 10 ani).       În anul 2016 scurgerea maximă a avut valori semnificative, dar nu s-a ridicat la nivelul celor istorice din anii 1975, 1991, 2001 sau 2005. S-au înregistrat depășiri ale cotelor de apărare la un număr de 15 stații hidrometrice, dintre care la 12 s-a depășit cota de atenție (cod galben), iar la 3 dintre ele cota de pericol (cod roșu). Concret, s-a depășit cu 42 cm cota de pericol pe râul Nișcov la stația hidrometrică Izvoru (în data de 11.10.2016, ora 23:00). O zi mai târziu (12.10.2016) s-a depășit cota de pericol cu 20 cm pe râul Teleajen la stația hidrometrică Moara Domnească (între orele 08:00-10:00), respectiv cu 10 cm pe râul Cricovul Sărat la stația hidrometrică Ciorani (la ora 14:00). Debitele maxime înregistrate au atins în bazinul Ialomiței probabilitatea de 5% și chiar 2% în subbazinul Telega (Mislea).       În figura 6 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundații din perioada 2010-2016.       Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.          Figura 6. Pagubele generate de inundații în perioada 2010-2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău- Ialomița       ...     2.3.2.    Evenimente semnificative Identificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde Articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".   Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele:  –   buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea I.C.P.D.R. - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);   ...     –   România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor;   ...     –   nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise.   ...          Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.       Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au identificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice.       În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2), capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.     *2) Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița pentru Ciclul II realizat în anul 2019     Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informații relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.       Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu/afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50). Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiției ca precipitațiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvență de apariție mai mică de 10%.       Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în figura 7.      Figura 7. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru    definirea evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială     Directiva Inundații 2007/60/C.E., recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.       Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințele potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în:  –   considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate;   ...     –   considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul prezent, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor socio- economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS.   ...          Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:  –   anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare;   ...     –   indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora;   ...     –   pagubele indirecte nu sunt cuantificate.   ...       Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au fost identificate 4 evenimente istorice semnificative de inundații (3 de tip fluvial și 1 de tip pluvial) ce sunt enumerate în tabelul3 și reprezentate în  Anexa 8 .       Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluvial și pluvial) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Buzău-Ialomița    Nume eveniment     Data debut eveniment       loc. Ploiești, jud. Prahova     07.05.2014       Inundație 2012 mai r. Ghighiu (Istau)     19.05.2012       Inundație 2014 iulie r. Cricovul Dulce și afluenți     10.07.2014       Inundație 2016 octombrie - r. Prahova și afluenți     12.10.2016            În tabelul 4 se prezintă un centralizator al sectoarelor de râu și al zonelor urbane afectate de evenimente istorice semnificative identificate în cadrul A.B.A. Buzău-Ialomița în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații.       Tabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu și al zonelor urbane afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial) în Ciclul II aferente A.B.A. Buzău-Ialomița    Nr. crt.     Denumire locație inundată     Tip inundație     Sursă inundație     Data debut eveniment     Durata inundației (zile)     Lungime sector de râu/suprafață zonă urbană inundată (km/kmp)     Probabilitate     Mecanism     Caracteristici     Consecințe       1     r. Ghighiu - loc. Mizil - loc. Baba Ana     istorică     fluvială     19.05.2012     3     6,49     60%     A21     A34     B12, B41, B42       2     r. Cricov - loc. Ghirdoveni     istorică     fluvială     10.07.2014     3     12,99     8%     A21     A34     B41, B43       3     r. Provița - av. confl. Roșioara     istorică     fluvială     10.07.2014     3     16,98     8%     A21     A34     B12, B41, B43       4     r. Teleajen - av. confl. Dâmbul - loc. Sicrita     istorică     fluvială     12.10.2016     3     16,70     10%     A21     A34     B41, B43       5     r. Pârâul Rece - loc. Moara Domnească     istorică     fluvială     12.10.2016     3     2,33     10%     A21     A34     B41, B43       6     loc. Ploiești, jud. Prahova     istorică     pluvială     07.05.2016     1     11,62     20%     A24     A33     B11, B41, B44          Legendă: A21 - Depășirea capacității de transporta albiei, A24 - Blocare/Restricționare, A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, B11- Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra comunității, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice.       Notă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafețe inundate (kmp); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de sector de râu inundat (km).      În ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare au fost desemnate în Ciclul II un număr de 10 inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița (tabelul 5) și reprezentate în  Anexa 8 .       Tabelul 5 Centralizator inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița, Ciclul II    Nr. crt.     Denumire locație inundată     Sursă inundație     Lungime sector inundat (km)     Probabilitate     Mecanism     Caracteristici     Consecințe       1     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     fluvială     11,45     1-5%     A21     A31     B11, B12, B41, B42, B43       2     r. Slănic - av. loc. Groșani     fluvială     12,09     1-5%     A21     A33     B11, B12, B41, B42, B43, B44       3     r. Buzău - av. confl. Pârâul Ilcii - am. confl. Crasna     fluvială     34,93     1-5%     A21     A32, A34     B11, B12, B22,   B31, B41, B42, B43, B44       4     r. Dălghiu - av. confl. Valea Sasului     fluvială     5,06     1-5%     A21     A31     B11, B41, B42       5     r. Acriș - av. confl. Paejului     fluvială     6,37     1-5%     A21     A33     B11, B41, B42, B43       6     r. Lădăuți - av. loc. Lădăuți     fluvială     4,70     1-5%     A21     A33     B11, B41, B42, B43       7     r. Barcani - av. confl. Valea Chiusurugului     fluvială     5,04     1-5%     A21     A33     B11, B12, B41, B42, B43       8     r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     fluvială     5,52     1-5%     A21     A33     B11, B31, B41, B42, B43       9     r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     fluvială     3,92     1-5%     A21     A31     B11, B41, B42, B43       10     r. Slănicel - loc.   Ghiocari - loc. Chiliile     fluvială     1,97     1-5%     A21     A31     B11, B12, B41          Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A31 - Viitură rapidă (flash flood), A32 - Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii, A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra comunității, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B31 - Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice.       ...      ...     2.4.    Zone cu risc potențial semnificativ la inundații  Articolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații prevede ca, pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potențial semnificativ la inundații sau se constată posibilitatea apariției acestor fenomene.       Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.       În scopul definirii zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*3), capitolul 4.4. Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.     *3) Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița pentru Ciclul II realizat în anul 2019     În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de:  –   zonele prevăzute cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km);   ...     –   rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - M.M.P. și A.N.A.R.);   ...     –   sectoarele de curs de apă/zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv înfășurătoarea acestor inundații istorice. Realizarea layere-lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.   ...          Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio - economice importante.       În schimb, în Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale:  –   evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente   ...     –   față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai sectoarele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și/sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200;   ...     –   evaluarea riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, școli, infrastructura de transport etc.);   ...     –   specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe.   ...          Informații disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:  –   sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.;   ...     –   sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 2010-2016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-economic) > 200;   ...     –   inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200;   ...     –   zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.;   ...     –   extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent*4) - Risc FF (flash flood) = 3 - 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5     *4)  Metodologia de determinare a hazardului și a riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. - C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice)     ...     –   rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN*5), respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide - indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 - 5;     *5) "Vulnerabilitatea așezărilor și mediului la inundații în România în contextul modificărilor globale ale mediului - VULMIN", 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcția 3: Mediu, PN-II-PT- PCCA-2011-3.1-1587     ...     –   localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar;   ...     –   zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy - GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului;   ...     –   date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale).   ...          Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în figura 8.          Figura 8. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II         În urma reanalizării celor 16 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații din Ciclul I doar din sursă fluvială pentru spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, s-a concluzionat că, în Ciclul II, 10 de zone A.P.S.F.R. au rămas nemodificate, iar 6 zone A.P.S.F.R. au suferit modificări lungimile/suprafețele (reduceri/prelungiri).       În plus de toate acestea, în Ciclul II s-au identificat alte 11 noi zone AP.S.F.R. din sursă fluvială și încă 1 zonă A.P.S.F.R. din sursa pluvială.       În total, numărul de zone A.P.S.F.R raportate în etapa 1 din Ciclul II este de 27 și îi corespunde o lungime de 1.252 km (prin adăugarea celor 284 km reprezentați de zonele noi și zonele cu modificări), reprezentând 21% din lungimea totală a cursurilor de apă administrate de A.B.A. Buzău-Ialomița.    Cele 27 zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială (reprezentând cele două Cicluri de implementare, respectiv 16 din Ciclul I și 11 noi din Ciclul II) și 1 zonă A.P.S.F.R. din sursa pluvială (doar din Ciclul II) sunt prezentate detaliat în tabelul 6 și în  Anexa 9 .       Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Buzău-Ialomița - Ciclul II    Nr. crt.     Cod de identificare     Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații     Lungime/ Suprafață (km/kmp)     Ciclul de raportare     Sursa inundație     Mecanism     Caracteristici     Consecințe       1     RO5-11.01.. ...-01A     r. Ialomița - am. ac. Dridu - av. Târgoviște     124,98     ciclul I     fluvial     A21     A35     B11, B12, B41, B42, B43, B44       2     RO5-11.01.. ...-02A     r. Ialomița - av. ac. Dridu     203,10     ciclul I     fluvial     A21, A22, A23     A35, A38     B11, B12, B22, B31, B41, B42, B43, B44       3     RO5-11.01.007....-01A     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     11,45     ciclul II     fluvial     A21     A31     B11, B12, B41, B42, B43       4     RO5-11.01.008....-01A     r. Bizdidel     22,82     ciclul I     fluvial     A21     A33     B11, B23, B41, B42, B43       5     RO5-11.01.009....-01A     r. Vulcana - av. loc. Vulcana de Sus     17,59     ciclul I redus     fluvial     A21     A33     B11, B23, B41, B42, B43       6     RO5-11.01.011.01...-01A     r. Ocnița - av. confl. V. Olan     5,16     ciclul I redus     fluvial     A21     A33     B11, B12, B41, B42, B43       7     RO5-11.01.016....-01A     r. Cricov - av. confl. Strâmbul     69,92     ciclul I redus     fluvial     A21, A22     A34     B11, B12, B41, B42, B43       8     RO5-11.01.016.04...-01A     r. Provița - av. confl. Târșa     50,03     ciclul II     fluvial     A21     A33     B11, B12, B22, B41, B42, B43       9     RO5-11.01.020....-01A     r. Prahova - av. loc. Comarnic     153,27     ciclul I     fluvial     A21; A22     A32; A34     B11, B12, B22, B41, B42, B43, B44       10     RO5-11.01.020.13...-01A     r. Teleajen - av. loc. Teișani     78,68     ciclul I     fluvial     A21     A34     B11, B23, B41, B42, B43, B44       11     RO5-11.01.020.13.11..-01A     r. Vărbilău - am. loc. Târșoreni     28,06     ciclul I     fluvial     A21     A33     B11, B23, B41, B42, B43       12     RO5-11.01.020.13.11.02.-01A     r. Slănic - av. loc. Groșani     12,09     ciclul II     fluvial     A21     A33     B11, B12, B41, B42, B43, B44       13     RO5-11.01.020.13.12..-01A     r. Telega - av. loc. Melicești     32,84     ciclul I redus     fluvial     A21     A33     B11, B23, B31, B41, B42, B43       14     RO5-11.01.020.13.14..-130543-P-A     loc. Ploiești - inundații din pluvial          ciclul II     pluvială, barare artificială - infrastructură de apărare     A24     A33     B11, B12, B22, B23, B31, B41, B42, B43, B44       15     RO5-11.01.022....-01A     r. Sărata - av. confl. Năianca     40,52     ciclul I     fluvial     A21, A23     A35, A38     B11, B22, B41, B42, B43, B44       16     RO5-12.01.082....-01A     r. Buzău - av. confl. Cășoaca Mare     239,96     ciclul I     fluvial     A21, A22, A23     A32, A34, A38     B11, B12, B31, B41, B42, B43, B44       17     RO5-12.01.082....-02A     r. Buzău - av. confl. Pârâul Ilcii - am. confl. Crasna     34,93     ciclul II     fluvial     A21     A32; A34     B11, B12, B22, B31, B41, B42, B43, B44       18     RO5-12.01.082.02...-01A     r. Dălghiu - av. confl. Valea Sasului     5,06     ciclul II     fluvial     A21     A31     B11, B41, B42       19     RO5-12.01.082.04...-01A     r. Acriș - av. confl. Paejului     6,37     ciclul II     fluvial     A21     A33     B11, B41, B42, B43       20     RO5-12.01.082.06...-01A     r. Lădăuți - av. loc. Lădăuți     4,70     ciclul II     fluvial     A21     A33     B11, B41, B42, B43       21     RO5-12.01.082.06.01..-01A     r. Barcani - av. confl. Valea Chiusurugului     5,04     ciclul II     fluvial     A21     A33     B11, B12, B41, B42, B43       22     RO5-12.01.082.06.02..-01A     r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     5,52     ciclul II     fluvial     A21     A33     B11, B31, B41, B42, B43       23     RO5-12.01.082.22...-01A     r. Bâsca Chiojdului - av. loc. Bâsca Chiojdului     27,43     ciclul I     fluvial     A21     A31     B11, B12, B41, B42, B43       24     RO5-12.01.082.24...-01A     r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     3,92     ciclul II     fluvial     A21     A31     B11, B41, B42, B43       25     RO5-12.01.082.25...-01A     r. Sărățel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni     13,81     ciclul I prelungire     fluvial     A21     A33     B11, B23, B41, B42, B43       26     RO5-12.01.082.25.02..-01A     r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile     1,97     ciclul II     fluvial     A21     A31     B11, B12, B41       27     RO5-12.01.082.31...-01A     r. Câlnau - av. loc. Valea Salciei     48,81     ciclul I     fluvial     A21     A33     B11, B12, B41, B43       28     RO5-12.01.082.33.02.02.-01A     r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     3,88     ciclul I redus     fluvial     A21     A35     B11, B23, B41, B42, B43, B44          Legendă: A21- Depășirea capacității de transporta albiei, A22 - Depășirea infrastructurii de apărare, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A31- Viitură rapidă (flash flood), A32 - Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii, A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, B11- Consecințe asupra sănătății umane, B12- Consecințe asupra comunității, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41- Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice       Notă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafețe inundate (kmp); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de sector de râu inundat (km)       ...     2.5.    Hărți de hazard la inundații  2.5.1.    Introducere     În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS*6) a fost elaborat un nou cadru metodologic*7) pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații*8) (P.M.R.I.), de auditul*9) Uniunii Europene privind implementarea Directivei Inundații în România dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.     *6) https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf       *7) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 2       *8) EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdf       *9) European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress in assessing risks, while planning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211         Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină.       Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă, nu a fost luată în considerare în acest ciclu.       Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.       A.B.A. Buzău-Ialomița este afectată în principal de inundații fluviale și inundații pluviale. Zonele de mare altitudine pot fi supuse viiturilor rapide din cauza pantelor mari și a suprafețelor relativ mari ale bazinului hidrografic. Din punct de vedere istoric, inundații extreme au avut loc în zona stației hidrometrice de la Măgura înainte de construirea barajului Siriu. De asemenea, partea superioară a bazinului hidrografic este supusă inundațiilor din cauza topirii zăpezii, atunci când blocurile de gheață sunt eliberate și blochează deschiderile podurilor.     ...     2.5.2.    Modelarea hazardului     Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei. Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, informațiilor privind clădirile, obiectivele civile și industriale din zonele analizate, informațiilor despre utilizarea terenului, datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică.       Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Olt raportate la Comisia Europeană în Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:  –   Scenariul cu probabilitate redusă (p_0,2%/p_0,1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 500 ani/1000 de ani);   ...     –   Scenariul cu probabilitate medie (p_1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani);   ...     –   Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p_1% + cc);   ...     –   Scenariul cu probabilitate mare (p_10% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani).   ...          Totodată, în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p_33% și p_0,5%.       A.B.A. Buzău-Ialomița include 28 de A.P.S.F.R.-uri care acoperă 1252,01 km de râu și 1 oraș. Un total de 18 A.P.S.F.R.-uri au fost modelate total/parțial în cadrul celui de-al doilea ciclu al implementării Directivei Inundații, acoperind 410,79 km de râu și 1 oraș (Ploiești). Celelalte A.P.S.F.R.-uri și sectoare de A.P.S.F.R. au fost modelate în cadrul primului ciclu al Directivei Inundații și acoperă 841,22 km.       Din cele 18 de A.P.S.F.R.-uri modelate în cel de-al doilea ciclu, pentru 3 A.P.S.F.R.-uri fluviale și 1 din viituri rapide, modelarea hidraulică din primul ciclu a fost extinsă sau îmbunătățită. 11 A.P.S.F.R.-uri fluviale, 2 A.P.S.F.R.-uri din viituri rapide și 1 A.P.S.F.R. pluvial au fost modelate integral folosind noua metodologie. Pentru restul A.P.S.F.R.-urilor (10), fluviale (8) și viituri rapide (2), rezultatele obținute în primul ciclu au fost utilizate pentru raportare.       În plus, în Ciclul II au fost modelate sectoare ale râurilor Sticlărie, Snagov, Ciocovaliștea și Vlăsia, cu o lungime totală de 114,99 km, care nu au fost definite ca A.P.S.F.R. în anul 2019 și pentru care s-au realizat atât hărți de hazard, cât și de risc la inundații.       Pentru toate cele 28 A.P.S.F.R.-uri și pentru râurile Sticlărie, Snagov, Ciocovaliștea și Vlăsia au fost elaborate hărți noi pentru a lua în considerare efectul schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire p_1%+CC.       Figura 9 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II, în timp ce liniile colorate în roșu, albastru sau verde sunt cele modelate în Ciclul II. Pentru orașul Ploiești a fost elaborat un model hidraulic pluvial. Liniile albastre reprezintă A.P.S.F.R.-uri modelate de tip fluvial, liniile verzi reprezintă A.P.S.F.R.-uri modelate de tip viituri rapide, iar liniile în roșu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.          Figura 9. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru A.B.A. Buzău-Ialomița         În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din primul ciclu au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D-2D în regim permanent de curgere.    2.5.2.1.    Date topografice și batimetrice     În cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR în cadrul Ciclului I, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10). Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care a fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu, DTM-ul utilizat în cadrul Ciclului I.     *10) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3         În cazul modelării inundațiilor pluviale și viiturilor rapide, care includ și efectul precipitațiilor, au avut loc unele postprocesări. Clădirile au fost ridicate cu 30 cm pentru a ține cont de pragurile clădirilor (trepte) care împiedică intrarea apei în case dacă adâncimea apei este mică. În plus, unele filtrări ale rezultatelor au fost realizate în cazul modelelor pluviale, pentru a afișa doar zonele în care adâncimea apei este mai mare decât un anumit prag (10 cm).       În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 2 m în albia minoră și o rezoluție mai grosieră în albia majoră.*11)     *11) https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/       ...     2.5.2.2.    Date hidrologice     Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele realizate în Ciclul II (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat în mod integrat.       În cele mai multe cazuri însă, datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A. în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal, și în punctele de confluență cu afluenții.       Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere.       Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care influențează curgerea în cadrul unui A.P.S.F.R. Toate modelele produse în Ciclu II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p_33%, p_10%, p_1%, p_0,5%, p_0,1%).     ...     2.5.2.3.    Modelarea hidraulică     Modelarea hidraulică a fost realizată folosind softul MIKE pentru majoritatea A.P.S.F.R.-urilor modelate total sau parțial în Ciclul II. A.P.S.F.R.-ul pluvial și râurile Sticlărie, Snagov, Ciocovaliștea și Vlăsia au fost modelate folosind softul HEC-RAS. Toate modelele au fost realizate utilizând curgerea în regim nepermanent și, în general, au fost folosite modele 2D. În unele cazuri, în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce albiile majore au fost modelate cu 2D (modele 1D- 2D).       Având în vedere faptul că lungimea A.P.S.F.R.-urilor este în unele cazuri foarte mare, cu modele de câteva zeci de km, a fost necesară adaptarea dimensiunilor rețelei de calcul, astfel încât în zonele albiilor minore sau a digurilor, unde se cere precizie, au fost impuse dimensiuni mici ale rețelei de calcul (de ordinul a 5 m, în general), în timp ce în alte zone, precum albiile majore, a fost considerată o rețea de calcul mai grosieră.       În cazul A.P.S.F.R.-urilor care se termină la confluență, a fost luat în considerare efectul confluenței, iar suprafața modelată a fost extinsă. Toate deschiderile (subtraversările) în digurile de apărare au fost considerate închise, pentru a simula scenariul cel mai nefavorabil. Această ipoteză a fost luată în considerare și de-a lungul A.P.S.F.R.-urilor.       Modelele realizate pentru A.P.S.F.R.-urile definite ca viituri rapide sunt în esență aceleași cu cele fluviale, deși în unele cazuri precipitațiile au fost incluse în model și a fost integrată transformarea din precipitații în debit.       În cazul modelului hidraulic pluvial, precipitațiile au fost integrate direct în model. Curbele IDF pentru diferitele probabilități anuale de depășire au fost furnizate de către A.N.M. Hietografele ploii au fost construite din curbele IDF folosind metoda blocurilor alternante. Rețeaua de canalizare aferentă localităților respective a fost considerată în mod implicit, incluzând în modele o infiltrație echivalentă cu randamentul preconizat al rețelei, în general echivalent cu o ploaie cu o probabilitate anuală de depășire de p33% sau p50%. Clădirile din modelul pluvial sunt considerate inundabile când este depășit un prag de 30 cm. Rugozitatea clădirilor a fost crescută pentru a evita viteze semnificative în interiorul clădirilor.     ...     2.5.2.4.    Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice     Schimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustarea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A. pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%, cu coeficienții de creștere variind între 10% și 20%, în funcție de zonă. Odată ce noile hidrografe pentru schimbările climatice au fost definite, a fost utilizată aceeași metodă ca cea descrisă anterior pentru calculul hazardului la inundații.     ...      ...      ...     2.6.    Hărți de risc la inundații  2.6.1.    Introducere     Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată, pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru Ciclul II. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip pas cu pas pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.       Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor A.P.S.F.R.-urilor din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+cc) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte).       Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații - impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este incertă și specifică pentru fiecare locație.       Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A..     ...     2.6.2.    Evaluarea riscului la inundații     Hărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații.       Hărțile de risc la inundații pentru toate cele 28 A.P.S.F.R.-uri din A.B.A. Buzău - Ialomița raportate la Comisia Europeană în cadrul Ciclului II au fost     elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.       În cadrul Ciclului II, evaluarea riscului la inundații pentru toate cele 28 A.P.S.F.R.-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p_1%+cc).       Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.       Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice.       Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:  –   consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement;   ...     –   consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare;   ...     –   consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală;   ...     –   consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități.   ...       2.6.2.1.    Date de intrare     Au fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.       Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul:  –   Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 până la 7 scenarii de inundații (p_10%, p_5%, p_1%, p_1%+cc, p_0,5%, p_0,2%, p_0,1%) au fost utilizate pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I (10) și pentru cele extinse sau îmbunătățite în Ciclul II (4) și rezultatele a 6 scenarii de inundații (p_33%, p_10%, p_1%, p_1%+cc, p_0,5%, p_0,1%) pentru A.P.S.F.R.-urile modelate integral în Ciclul II (14);   ...     –   Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile;   ...     –   Rastere de viteze pentru A.P.S.F.R.-urile provenite din inundații din viituri rapide și pluviale. Aceste rezultate au fost utilizate pentru 1 A.P.S.F.R. pluvial și pentru 2 A.P.S.F.R.-uri din inundații din viituri rapide modelate integral în Ciclul II. Pentru restul A.P.S.F.R.-urilor din inundații din viituri rapide (3) modelate total/ parțial în Ciclul I, acest tip de rezultate nu a fost disponibil, deoarece a fost utilizată modelarea 1D.   ...          Pentru a obține date detaliate privind expunerea*12) care acoperă teritorii de-a lungul tuturor A.P.S.F.R.-urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite.     *12) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3         Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale, obiectivele sociale (incluzând școli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci), patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mânăstiri, clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc.       Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.*13).     *13) http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434         Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea.     ...     2.6.2.2.    Modelarea riscului la inundații     Pentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14). Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.     *14) https://www.jbarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/         Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într-o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri - 50 mp, iar pentru terenurile agricole - 2500 mp.       De asemenea, pentru a evita supraevaluarea pagubelor pentru clădirile rezidențiale, având în vedere specificul românesc, se ia în calcul un prag de 30 cm pentru clădirile rezidențiale pentru a lua în considerare cota intrării în clădire (cota soclului), astfel că pentru adâncimea apei cu valori mai mici sau egale cu 30 cm, nu s-au calculat pagube pentru clădirile rezidențiale.       Fiecărui element expus i se atribuie o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe s-au calculat ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.       Pagubele tangibile indirecte constau în costuri generate de intervenții pentru situațiile de urgență, costuri cauzate de întrerupere a traficului și de întrerupere a activității agenților economici. Costurile generate de intervenții pentru situațiile de urgență sunt egale cu 10% din pagubele tangibile directe. Acestea sunt calculate într-o etapă de post-procesare. Costurile cauzate de întreruperea activității agenților economici sunt calculate folosind aceeași abordare ca și pentru pagubele directe tangibile (folosind o curbă de vulnerabilitate și o valoare expusă). Costurile cauzate de întreruperea traficului au fost calculate pentru autostrăzi și drumuri naționale.       Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, în care general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.       În conformitate cu metodologia, pentru calculul Pierderii de Vieți Omenești, metoda SUFRI*15) a fost utilizată pentru 1 A.P.S.F.R. pluvial. Din cauza indisponibilității datelor, doar pentru 2 A.P.S.F.R.-uri din inundații din viituri rapide, modelate integral în Ciclul II, a fost utilizată această metodă. Metoda SUFRI necesită hărți ale coeficienților de târâre și alunecare, care nu sunt disponibile, prin urmare, aceștia sunt calculați pe baza datelor existente privind adâncimea apei și a hărților de viteză (coeficientul de târâre este egal cu viteza înmulțită cu adâncimea apei, coeficientul de alunecare este egal cu adâncimea apei înmulțită cu viteza la pătrat). Pentru restul A.P.S.F.R.-urilor din inundații din viituri rapide (3), modelate total/parțial în Ciclul I, și pentru toate cele fluviale (22), a fost utilizată metoda Jonkman*16) pentru a calcula Pierderea de Vieți Omenești.     *15)  Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI method for pluvial and rivier flooding risk assessment in urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011       *16)  SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of life due tofloods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008     SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007           Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Pentru a minimiza probabilitatea erorilor umane, acestea au fost implementate folosind scripturi în python.       Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculate pe baza numărului de victime - se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N = 3 pentru inundații din viituri rapide, N = 2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite = Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.       Numărul total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte (cum ar fi Tulburarea de Stres Post-traumatic) este egal cu 25% din totalul populației afectate. Se calculează valoarea monetară asociată numărului total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte pentru a determina pagubele intangibile indirecte.       Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculată prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere.       În funcție de disponibilitatea datelor de hazard, pentru calculul Pagubelor Anuale Preconizate au fost utilizate rezultatele unui număr de 4 până la 7 scenarii de inundații, fiind calculată ca integrală a graficului de pagube-probabilitate anuală de depășire folosind discretizarea. Pagubele Anuale Preconizate pentru momentul prezent au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard.     ...     2.6.2.3.    Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații     Pentru toate cele 28 A.P.S.F.R.-uri, riscul la inundații a fost evaluat pentru un scenariu incluzând schimbările climatice (p_1%+CC).   Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p1%+cc.       În funcție de disponibilitatea datelor privind hazardul, pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice au fost utilizate rezultatele a 4 până la 7 scenarii de hazard la inundații. Este folosită aceeași formulă ca și pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent, dar din cauza indisponibilității rezultatelor altor probabilități anuale de depășire cu schimbări climatice integrate, a fost necesară o procedură de ajustare pentru a modifica probabilitățile anuale de depășire a evenimentelor. Pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice, au fost determinate probabilitățile anuale de depășire viitoare ale scenariilor de referință disponibile, luând în considerare factorul de creștere asociat schimbărilor climatice specific pentru fiecare A.P.S.F.R.     ...      ...      ...     2.7.    Clasificarea și identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului     A.P.S.F.R.-urile Tranzitorii reprezintă acele zone pentru care evaluarea riscului a indicat o scădere a riscului/un risc scăzut. Această categorie de A.P.S.F.R.-uri încă sunt abordate în P.M.R.I.-uri, pentru a asigura continuitatea între ciclurile Planului de Management al Riscului la Inundații și pentru a facilita implementarea oricăror angajamente restante care decurg din îndeplinirea obiectivelor.       Deoarece în cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate A.P.S.F.R.-urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei P.F.R.A. a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații din cauza lipsei de informații.       Pe baza rezultatelor evaluării hazardului și a riscului la inundații, a fost calculată o valoare mediană (medie) a Valorilor Pagubelor Preconizate la nivel național și de Unitate de Management. Pentru valorile de hazard, aceasta a fost calculată având în vedere suprafața inundată, iar pentru valorile de risc, aceasta a fost calculată luând în considerare pagubele totale, ambele pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%. Pentru fiecare A.P.S.F.R. au fost adăugate pe un grafic zona inundată și pagubele totale calculate pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% (vezi Figura 10) și astfel au fost determinate și enumerate posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (vezi Tabelul 7), luând în considerare valorile la nivel național. În ceea ce privește identificarea A.P.S.F.R.-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice etc.).       Această analiză a condus la identificarea la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița a 11 posibile A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (Tabelul 7), care urmează să fie evaluate în continuare în următorul ciclu, dintr-un total de 28 de A.P.S.F.R.-uri.      Figura 10. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și    de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Buzău - Ialomița         Tabelul 7. Posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii din A.B.A. Buzău - Ialomița    Nr. crt.     Denumire A.P.S.F.R.     Codul UE     Suprafața inundată 1%    [mii ha]     Pagube totale 1%    [mil. €]       1     r. Bizdidel     RO5-11.01.008....-01A     0,22     7,85       2     r. Vulcana - av. loc. Vulcana de Sus     RO5-11.01.009....-01A     0,15     5,23       3     r. Ocnita - av. confl. V. Olan     RO5-11.01.011.01...-01A     0,05     1,21       4     r. Slănic - av. loc. Grosani     RO5-11.01.020.13.11.02.-01A     0,09     2,79       5     r. Acris - av. confl. Paejului     RO5-12.01.082.04...-01A     0,18     6,38       6     r. Sărătel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni     RO5-12.01.082.25...-01A     0,07     0,60       7     r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     RO5-12.01.082.33.02.02.-01A     0,02     0,09       8     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     RO5-11.01.007....-01A     0,05     1,47       9     r. Dălghiu - av. confl. Valea Sasului     RO5-12.01.082.02...-01A     0,05     1,53       10     r. Bălăneasa (Sărătel) - av. loc. Tocileni     RO5-12.01.082.24...-01A     0,05     0,23       11     r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile     RO5-12.01.082.25.02..-01A     0,01     0,17            Figurile 11 și 12 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din sursă fluvială și cele generate din viituri rapide din A.B.A. Buzău - Ialomița.      Figura 11. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și    de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale din A.B.A. Buzău - Ialomița        Figura 12. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și    de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din viituri rapide din A.B.A. Buzău - Ialomița         Deoarece la nivel național există doar 17 A.P.S.F.R.-uri pluviale și 3 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul A.B.A. Buzău - Ialomița, există doar 1 A.P.S.F.R. pluvial și niciun A.P.S.F.R. din sursă marină.     ...     2.8.    Indicatori statistici Pe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 ÷ 11).       Tabel 8. Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - toate sursele de inundație    Probabilitatea Anuală de Depășire     Suprafața inundabilă totală       (p%)     (ha)       10%     60.509       1%     118.781       1%+CC     148.581       0,1%     170.787            Tabelul 9. Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - sursa fluvială    Probabilitatea Anuală de Depășire     Suprafața inundabilă totală     Suprafața inundabilă specifică     Lățimea medie a zonei inundabile       (p%)     (ha)     (ha/km)     (m)       10%     59.655     49,63     496       1%     117.405     97,67     977       1%+CC     146.991     122,28     1.223       0,1%     168.977     140,57     1.406            Tabelul 10. Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - din viituri rapide    Probabilitatea Anuală de Depășire     Suprafața inundabilă totală     Suprafața inundabilă specifică     Lățimea medie a zonei inundabile       (p%)     (ha)     (ha/km)     (m)       10%     522     10,48     105       1%     802     16,09     161       1%+CC     841     16,87     169       0,1%     969     19,45     195            Tabelul 11. Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - sursa pluvială    Probabilitatea Anuală de Depășire     Suprafața inundabilă totală     Suprafața inundabilă specifică       (p%)     (ha)     (ha/kmp)       10%     332     6,30       1%     575     10,91       1%+CC     749     14,21       0,1%     841     15,98            Pe lângă rezultatele privind hazardul, pagubele totale au fost calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Pagubele sunt prezentate agregat și pe categorii separate în funcție de natura lor - directe sau indirecte, tangibile sau intangibile (a se consulta explicația din subsolul tabelului) - și de sectoarele de activitate. Rezultatele sunt prezentate în tabelele 12+15.       Tabel 12. Rezultate privind elementele expus, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - toate sursele de inundație    Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale     10%     1%     1%+CC     0,1%     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice       Populația afectată (număr locuitori)     5.010     24.738     56.310     80.414     2.228     3.021       Pagube totale (milioane €)     184,1     888,1     1.632,3     2.663,0     69,6     96,2       Pagube totale tangibile directe (milioane €)     136,3     606,1     1.095,2     1.721,5     47,5     65,5       Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)     24,0     113,7     211,2     336,6     8,8     12,2       Pagube totale intangibile directe (milioane €)     23,4     166,1     321,0     597,9     13,1     18,2       Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)     0,4     2,2     4,9     7,0     0,2     0,3       Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)       Rezidențial     37,18     261,14     482,64     831,26     20,73     28,50       Comerț     2,75     23,59     52,78     88,15     1,68     2,40       Industrie     22,10     111,08     226,96     368,55     8,52     11,99       Patrimoniu cultural     1,59     5,83     8,91     14,77     0,46     0,63       Utilități     0,07     4,98     20,07     33,66     0,41     0,61       Sănătate     0,00     1,66     18,61     22,58     0,21     0,34       Educație     0,51     4,45     14,82     24,97     0,42     0,60       Clădiri ale infrastructurii de transport     0,04     0,48     1,43     2,61     0,04     0,06       Infrastructura de transport     23,23     58,40     86,49     111,39     5,02     6,71       Agricultură     48,81     134,56     182,58     223,64     10,04     13,67            Tabelul 13. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - sursa fluvială    Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale     10%     1%     1%+CC     0,1%     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice       Populația afectată (număr locuitori)     4.913     23.996     55.272     78.712     2.173     2.946       Pagube totale (milioane €)     180,0     872,1     1.610,0     2.622,0     68,1     94,2       Pagube totale /km (milioane €/km)     0,150     0,726     1,339     2,181     0,057     0,078       Pagube totale tangibile directe (milioane €)     132,6     593,6     1.078,0     1.692,1     46,3     63,9       Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)     23,6     112,3     209,1     333,0     8,7     12,0       Pagube totale intangibile directe (milioane €)     23,3     164,2     318,0     589,9     12,9     18,0       Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)     0,4     2,1     4,8     6,9     0,2     0,3       Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)       Rezidențial     36,52     254,95     473,71     812,86     20,26     27,85       Comerț     2,74     23,56     52,73     87,79     1,67     2,39       Industrie     22,08     110,56     225,71     366,66     8,48     11,94       Patrimoniu cultural     1,59     5,83     8,91     14,77     0,46     0,63       Utilități     0,05     4,91     19,98     33,35     0,40     0,60       Sănătate     0,00     1,66     18,57     22,54     0,21     0,34       Educație     0,50     4,44     14,80     24,88     0,42     0,60       Clădiri ale infrastructurii de transport     0,03     0,46     1,40     2,56     0,04     0,06       Infrastructura de transport     20,43     53,00     80,09     103,69     4,36     5,88       Agricultură     48,72     134,27     182,21     223,13     10,01     13,64            Tabelul 14. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - din viituri rapide    Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale     10%     1%     1%+CC     0,1%     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice       Populația afectată (număr locuitori)     64     551     660     1.209     37     50       Pagube totale (milioane €)     2,3     11,1     14,0     29,9     0,8     1,1       Pagube totale /km (milioane €/km)     0,047     0,223     0,280     0,600     0,016     0,022       Pagube totale tangibile directe (milioane €)     2,0     8,4     10,2     20,2     0,6     0,8       Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)     0,2     1,0     1,2     2,3     0,1     0,1       Pagube totale intangibile directe (milioane €)     0,1     1,7     2,5     7,2     0,1     0,2       Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)     0,0     0,0     0,1     0,1     0,0     0,0       Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)       Rezidențial     0,31     4,67     6,12     14,66     0,30     0,43       Comerț     0,00     0,01     0,01     0,04     0,00     0,00       Industrie     0,00     0,28     0,42     0,66     0,02     0,02       Patrimoniu cultural     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00       Utilități     0,00     0,00     0,00     0,11     0,00     0,00       Sănătate     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00       Educație     0,00     0,00     0,00     0,07     0,00     0,00       Clădiri ale infrastructurii de transport     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00       Infrastructura de transport     1,66     3,18     3,41     4,26     0,28     0,37       Agricultură     0,06     0,23     0,27     0,39     0,02     0,02            Tabelul 15. Rezultate privind elementele expus, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Buzău - Ialomița - sursa pluvială    Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale     10%     1%     1%+CC     0,1%     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice       Populația afectată (număr locuitori)     33     191     378     493     19     25       Pagube totale (milioane €)     1,8     4,9     8,4     11,2     0,7     0,9       Pagube totale /km2 (milioane €/km2)     0,034     0,092     0,159     0,212     0,013     0,016       Pagube totale tangibile directe (milioane €)     1,6     4,2     6,9     9,2     0,6     0,7       Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)     0,2     0,5     0,9     1,3     0,1     0,1       Pagube totale intangibile directe (milioane €)     0,0     0,2     0,5     0,7     0,0     0,0       Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)     0,0     0,0     0,0     0,0     0,0     0,0       Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)       Rezidențial     0,36     1,52     2,81     3,74     0,17     0,22       Comerț     0,02     0,02     0,04     0,33     0,01     0,01       Industrie     0,02     0,24     0,83     1,23     0,02     0,03       Patrimoniu cultural     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00     0,00       Utilități     0,02     0,06     0,09     0,19     0,01     0,01       Sănătate     0,00     0,00     0,04     0,04     0,00     0,00       Educație     0,00     0,01     0,01     0,03     0,00     0,00       Clădiri ale infrastructurii de transport     0,01     0,02     0,04     0,04     0,00     0,00       Infrastructura de transport     1,15     2,22     2,98     3,44     0,38     0,46       Agricultură     0,02     0,06     0,10     0,12     0,01     0,01            Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.       Populația afectată: Populația totală potențial afectată de un eveniment de inundație - afectată atunci când adâncimea apei este mai mare de 0 m. Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetari       Pagube totale tangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (pagube cauzate caselor, spitalelor etc.).       Pagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).       Pagube totale intangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, decese și persoane rănite din cauza inundațiilor)       Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul post-traumatic).     ...      ...     3.    Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării  3.1.    Sinteza măsurilor din Ciclul I În definirea celor mai relevante măsuri la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă într-un mod unitar, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC a fost utilizat Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*17) pentru reducerea riscului la inundații. Catalogul cuprinde 23 de tipuri de măsuri (structurale și nestructurale) ce urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații: prevenire, protecție, conștientizarea publicului, pregătire, răspuns și refacere/reconstrucție.     *17) Catalogul de masuri potențiale la nivel național pentru reducerea riscului la inundații din Ciclul I este prezentat în Anexa 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apa din Ciclul I     În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse în Ciclul I de către autoritățile/instituțiile cu responsabilități și sarcini specifice în managementul riscului la inundații au fost clasificate în trei categorii în funcție de nivelul de aplicare pentru care au fost stabilite autoritățile responsabile de implementarea lor dar și autoritatea responsabilă de urmărirea implementării acestora, după cum urmează:  –   Măsuri cu aplicabilitate la nivel național - reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizațional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundații, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor "actorilor" și de folosirea eficientă a resurselor disponibile;   ...     –   Măsuri cu aplicabilitate la nivel bazinal (de Administrație Bazinală de Apă) - măsuri ce țin de soluțiile organizatorice și tehnice al căror efect vizează îmbunătățirea managementului riscului la inundații la nivelul întregului teritoriu al Administrației Bazinale de Apă. Sunt măsuri absolut necesare și obligatorii în procesul de protecție împotriva inundațiilor, asigurând o bună funcționare a întregii infrastructuri actuale de protecție împotriva inundațiilor; unele dintre aceste măsuri constau în activități desfășurate permanent, absolut necesare;   ...     –   Măsuri cu aplicabilitate la nivel de zonă A.P.S.F.R. - măsuri specifice, "localizate" fie pe zonă A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenți sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra sectoarelor/zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.   ...          Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. A.B.A. Buzău-Ialomița aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în figura 13 iar în figura 14 (numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități).          Figura 13. Autoritățile care au propus măsuri și nivelul de aplicare al acestora pentru A.B.A. Buzău-Ialomița            Figura 14. Tipul*18) și numărul de măsuri propuse de diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent A.B.A. Buzău-Ialomița     *18) RO_M04 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare fată de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice    În perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în  capitolul 2.2 .       În P.M.R.I. Buzău-Ialomița - Ciclul I au fost propuse de asemenea, un număr de 2 măsuri concrete cu impact asupra întregului spațiu hidrografic administrat de A.B.A Buzău-Ialomița (prezentate în tabelul 16).       Tabelul 16. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița    Denumire tip măsură     Denumire măsură concretă     Nr. de măsuri     Cod măsură       Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO M07     Extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier)     1     RO_M07-4       Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale - amenajarea albiilor torențiale     1     RO_M07-5       TOTAL     2        La nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în Ciclul I au fost declarate 16 zone A.P.S.F.R. pentru care au fost identificate și prioritizate măsurile de reducere a riscului la inundații*19). În tabelul 17 se prezintă în funcție de tip, numărul de măsuri relevante/concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I, cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița și în figura 15 sunt prezentate numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. din A.B.A. Buzău-Ialomița. *19) Identificarea și prioritizarea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I s-a realizat conform Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu         Tabelul 17. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. - A.B.A. Buzău-Ialomița    Denumire tip masură     Denumire măsură concretă     Nr. de măsuri     Cod măsură       Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07     Îmbunatățirea managementului pădurilor în zonele inundabile     12     RO_M07-1       Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. - urilor     15     RO_M07-2       Menținerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare     4     RO_M07-3       Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale - amenajarea albiilor torențiale     3     RO_M07-5       Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08     Marirea capacitatii de tranzitare prin redimensionarea podurilor     1     RO_M08-1       Creșterea capacității de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare și reprofilare a albiei     13     RO_M08-3       Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanenete / nepermanente)     2     RO_M08-6       Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) - RO_M09     Realizarea de noi poldere; asigurarea funcționalității polderelor existente     3     RO_M09-1       Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni     2     RO_M09-2       Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente / creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată - RO M10     Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.)     5     RO_M10-1       Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.)     6     RO_M10-2       Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11     Realizarea de derivații de ape mari     1     RO M11-2       Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie     28     RO_M11-3       Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale     4     RO_M11-4       Măsuri de reducere a scurgerii pe versanți si amenajarea torenților si retinerea aluviunilor / sedimentelor     1     RO_M11-5       Măsuri de supraveghere, urmarirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și intreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare - RO_M13     Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor     8     RO_M13-3       Întreținerea albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă     5     RO_M13-4       Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de aparare existente la condițiile schimbărilor climatice - RO M14     Supraînălțarea lucrărilor de indigurire/ aparare existente     4     RO_M14-2       Măsuri privind monitorizarea, prognoza și avertizarea inundațiilor - RO_M17     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare / prognoză și avertizare / alarmare     2     RO_M17       TOTAL     119                Figura 15. Numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații    la nivel de zonă A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Buzău-Ialomița     Ca urmare a viiturilor rapide/torențiale deosebite (de tip Flash Flood) sau viituri însemnate ce au avut loc în perioada 2010 - 2015, au fost identificate 10 noi zone cu risc la inundații pentru în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița care nu au fost declarate ca zone A.P.S.F.R. în cadrul raportării către Comisia Europeană din martie 2012 și pentru care au fost propuse măsuri de reducere a riscului la inundații (tabelul 18).       Tabelul 18. Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor nou identificate cu risc la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Denumire tip măsură     Denumire măsură concretă     Nr. de măsuri     Cod măsură       Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO M07     Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale - corectare torenți (lucrări noi și reparații lucrări existente     3     RO_M07-5       Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11     Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie     4     RO_M11-3       Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale     1     RO_M11-4       Măsuri de reducere a scurgerii pe versanți si amenajarea torenților si reținerea aluviunilor / sedimentelor     1     RO_M11-5       Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de aparare existente la condițiile schimbărilor climatice - RO 14     Supraînălțarea lucrărilor de indigurire/ apărare existente     1     RO_M14-2       TOTAL     10            Cele mai multe dintre măsurile concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic administrat A. B.A. Buzău-Ialomița sunt măsuri de tipul alte măsurile naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor (RO_M07 - 28%), urmează măsurile structurale de protecție (planificare și realizare) (RO_M11 - 28%), apoi măsuri de reducere a nivelului apei (RO_M08 - 13%) și măsurile de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (RO_M13 - 11%).   Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.       Astfel, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, în Ciclul I, au fost definite 2 proiecte integrate majore (PIMuri):  –   Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic al râului Ialomița - aval de acumularea Pucioasa;   ...     –   Combaterea inundațiilor în bazinul hidrografic al râului Buzău - aval de acumularea Siriu.   ...          Mai departe, proiectele integrate majore s-au concretizat în proiecte ce sunt pregătite pentru finanțări cu fonduri europene nerambursabile. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița aceste proiecte sunt:  –   Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioară - proiect susținut spre finanțare în cadrul POIM.   ...        ...     3.2.    Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I  Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (Anexa V. - partea A.II.1 a acesteia), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. - 2016 necesită monitorizate.    De asemenea, în capitolul 5 al Planurilor de Management al Riscului la Inundații ale Administrațiilor Bazinale de Apă și al fluviului Dunărea aprobate prin  HG 972/2016  se menționează că "Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală acestora vor fi realizate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Interministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de Administrație Bazinală de Apă/zonă cu risc potențial semnificativ la inundații vor fi monitorizate în cadrul Administrației Naționale "Apele Române"/Administrațiilor Bazinale de Apă, cu raportare anuală către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și în cadrul Comitetelor de Bazin."       Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul primului Ciclu al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20). Această activitate s-a realizat cu colaborarea Administrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române"și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute aceste instituții.     *20) Formatele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.         În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) al Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (tabelul 19 și figura 16).       Tabelul 19. Situația centralizatoare privind stadiul de realizare al tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. A.B.A. Buzău-Ialomița (2016) în perioada 2017-2022    Codul măsurii     Nivel de aplicare al măsurii     TOTAL       Bazinal (nivel A.B.A.)     Local (zonă A.P.S.F.R.)       Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale     Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Telecomunicațiilor       Gărzi Forestiere     Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița     Gărzi Forestiere     Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare     Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere       neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate       RO_M07     1     1     0     0     0     0     5     3     23     5     0     î     0     0     0     ii     4     24       RO_M08     0     0     0     1     1     13     0     0     0     0     0     0     1     0     0     2     1     13       RO_M09     0     0     0     5     0     0     0     0     0     0     0     0     0     0     0     5     0     0       RO_M10     0     0     0     4     1     6     0     0     0     0     0     0     0     0     0     4     1     6       RO_M11     0     0     0     22     3     13     0     0     0     2     0     0     0     0     0     24     3     13       RO_M13     0     0     0     1     1     11     0     0     0     0     0     0     0     0     0     1     1     11       RO_M14     0     0     0     3     1     1     0     0     0     0     0     0     0     0     0     3     1     1       RO_M17     0     0     0     1     1     0     0     0     0     0     0     0     0     0     0     2     0     0       TOTAL     1     1     0     37     8     44     5     3     23     7     0     1     1     0     0     51     12     68       2     89     31     8     1     131      NOTĂ: RO_M04 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09-măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, experți zare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mente na nța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice; RO_M17 - Măsuri privind monitorizarea, prognoza și avertizarea inundațiilor        Figura 16. Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile responsabile    de implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. Buzău-Ialomița (2016)         Analizând datele disponibile, se desprind următoarele concluzii privind gradul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I, în funcție de autoritățile implicate în propunerea de măsuri concrete P.M.R.I. A.B.A. Buzău-Ialomița (2016):  –   Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, a propus 69% din măsurile din plan. Dintre acestea, în perioada 2017-2022 au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 61% din măsurile propuse, însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; măsuri de supraveghere, de urmărire a comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt finalizate sau aflate în diverse stadii de execuție în procent de 39%, iar cele neîncepute (măsuri structurale de protecție) se datorează în general lipsei surselor de finanțare.   ...     –   Gărzile Forestiere au propus 25% din măsurile din plan, iar 71% din lucrări sunt finalizate;   ...     –   Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a propus 6% din măsurile din plan (reabilitarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului, a stațiilor de desecare etc.): iar 88% din lucrări sunt neîncepute și 12% sunt finalizate;   ...     –   Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a propus 1 măsură din plan: lucrările sunt neîncepute (lucrări de reparații, consolidare, reabilitare a podurilor).   ...          În perioada dintre data publicării Planului de Management al Riscului la Inundații al A.B.A. Buzău-Ialomița din Ciclul I și anul 2022, au fost finalizate o serie de obiective de investiții (justificate de efectele inundațiilor din Ciclul I), suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I (tabelul 20).       Tabelul 20. Listă lucrări finalizate în perioada 2016-2021, suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I    Nr. crt.     Denumire lucrare realizată     Codul și denumire A.P.S.F.R.       1     Regularizare și consolidare de mal pârâu Matița în comuna Podenii Noi, județul Prahova     RO5-11.01.020....-01A al raului principal „Prahova aval Comarnic” (parau Matita este afluent de Cricovul Sarat, afluent de Prahova)       2     Refacere rambleu mal stang canal evacuator, jud. Ialomita -etapa I     RO5-11.01 -02A „Ialomita aval acumulare Dridu”       3     Refacere rambleu mal stang canal evacuator, jud. Ialomita -etapa II     RO5-11.01 -02A „Ialomita aval acumulare Dridu”       4     Punerea in siguranta a barajului Iezer, judetul Calarasi     RO1000-14.01....-01A (rau Mostistea afluent Dunare)       5     Combaterea inundațiilor in bazinul hidrografic al râului Slănic și afluenți, jud.Buzău” - Lot 1/Tronson 1 Lopatari     RO5-12.01.082....-01A „r. Buzău - av. confl. Cășoaca Mare”          * Nu s-au finalizat alte lucrări în 2022       ...     3.3.    Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2)     Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații la art. 7(2), Comisia Europeană stipulează că Statele membre stabilesc obiective corespunzătoare pentru gestionarea riscului de inundații pentru zonele identificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) și pentru zonele aflate sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (b), axându-se pe reducerea potențialelor efecte negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică și, dacă se consideră că este cazul, și pe inițiativele nestructurale și/sau pe reducerea probabilității de inundație.       În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:  –   Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice):   ...     –   evitarea/prevenirea unor riscuri noi,   ...     –   reducerea riscurilor existente,   ...     –   creșterea rezilienței,   ...     –   conștientizarea publicului.   ...     –   Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale):   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice;   ...     –   managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității;   ...     –   suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural.   ...          În vederea urmăririi atingerii acestor obiective s-au utilizat indicatori (ca ținte cuantificabile). Astfel, fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (tabelul 21).       Tabelul 21. Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%)    Criterii de bază     Nr. indicatori     Obiective     Indicatori     Cerință minimă     Țintă aspirațională       1     Economic     I1     Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport     Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundații     Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0       I2     Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice     Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații     Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații la 0       I3     Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole     Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații     Nu se aplică     Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0       2     Social     I4     Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții     Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații     Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0       I5     Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității     Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații     Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0       3     Mediu     I6     Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB) / potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.     Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundatii)     Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/ "potențialul ecologic bun")     Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună" / "potențial ecologic bun")       3     Mediu     I7     Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman     Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații     Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0       I8     Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare     Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații     Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații     Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0       4     Patrimoniu cultural     I9     Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural     Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații     Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0            În continuare se prezintă modul de îndeplinire a obiectivelor de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I al Directivei Inundații.       La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:  –   evitarea/prevenirea unor riscuri noi:  –   reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă   ...      ...     –   creșterea rezilienței:  –   Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021   ...     –   Întărirea capacității publice în implementarea PMRI - SNMRI, proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale   ...     –   Bridging the gap for innovations in disaster resilience - BRIGAID, proiect internațional prin  care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali   ...     –   Studii de fundamentare pentru documentații de urbanism;   ...      ...     –   conștientizarea publicului:   ...     –   elaborare ghiduri:  –   Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019;   ...     –   Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022;   ...     –   Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații;   ...     –   Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații.   ...      ...          Pentru A.B.A. Buzău-Ialomița metoda de evaluarea a obiectivelor specifice stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații este una cantitativă. Atingerea obiectivelor specifice se cuantifică prin realizarea indicatorilor asociați. În urma analizei indicatorilor ce se regăsesc la nivelul tuturor zonelor A.P.S.F.R., s-a constatat că fiecare din cei 9 indicatori a fost identificat cel puțin o singură dată la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița în cele 16 zone A.P.S.F.R. aferente.       În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru masuri propuse de A.B.A. Buzău-Ialomița și perioada 2017-2021 pentru masuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 52% iar prin similitudine cu acesta se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent tot de 52%.       În ceea ce privește continuitatea măsurilor propuse în Ciclul I de către A.B.A. Buzău-Ialomița, se menționează următoarele:  –   Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) - au fost propuse 15 măsuri dintre care 13 sunt finalizate iar 2 măsuri sunt propuse în PMRI_2, una fiind în derulare iar cealaltă neîncepută și propusă pentru finanțare PNRR;   ...     –   Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (cod RO_M09) - au fost propuse 5 măsuri, toate acestea fiind incluse și în programul de măsuri aferent PMRI_2, fiind măsuri cuprinse în proiecte majore din PMRI_1 și nedemarate din lipsă de finanțare;   ...     –   Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10) - au fost propuse 11 măsuri dintre care 6 sunt finalizate, celelalte 5 măsuri fiind propuse și în PMRI_2, respectiv: 1 măsură aflată în derulare și 4 măsuri neîncepute (2 măsuri propuse pentru finanțare PNRR, 1 măsură ce face parte dintr-un proiect matur dar care nu a obținut finanțare prin POIM 2014-2020, 1 măsură ce face parte dintr-un proiect în derulare dar a fost considerată măsură neeligibilă);   ...     –   Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) (cod RO_M11) - au fost propuse 38 măsuri dintre care finalizate au fost 13 măsuri, 9 măsuri care la momentul actual au SF-ul/Documentația Tehnico-Economică depășite din punct de vedere tehnic iar sectoarele A.P.S.F.R. au fost analizate în zona de interes a strategiilor/proiectelor prioritare 14 proiecte integrate, 9 strategii zone A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale din PMRI 2, 1 măsură se află în derulare dar nu mai este propusă în PMRI_2, iar dintre cele 15 măsuri cuprinse și în PMRI_2 (2 măsuri sunt în derulare iar 13 sunt nedemarate ca urmare a lipsei de finanțare);   ...     –   Măsuri de supraveghere, urmărire a comportării, expertize, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (cod RO_M13) - au fost propuse 13 măsuri dintre care 9 sunt finalizate iar celelalte 4 măsuri sunt cuprinse în PMRI_2 (2 măsuri finalizate, 1 măsură în derulare și 1 măsură neîncepută ca urmare a lipsei de personal);   ...     –   Măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice (RO_M14) - au fost propuse 5 măsuri dintre care 1 măsură este finalizată, iar celelalte 4 măsuri sunt propuse și în PMRI_2 (3 măsuri nedemarate ca urmare a lipsei de finanțare și 1 măsură aflată în derulare);   ...     –   Măsuri privind monitorizarea, prognoza și avertizarea inundațiilor (RO_M17)- cele 2 măsuri propuse în PMRI_1 fac parte și din programul de măsuri ale PMRI_2, 1 măsură fiind în derulare iar cealaltă măsură nedemarată și propusă pentru finanțare PNRR.   ...        ...      ...     4.    Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la inundații  4.1.    Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații     Pentru procesul de realizare a hărților de hazard și de risc la inundații, precum și a planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 12 unități de management și de elaborare a Programelor de Măsuri, în mod special, este importantă existența unor obiective clare. Conform cerințelor stipulate în articolul 7.2 din Directiva Inundații și având în vedere obiectivele aferente PMRI din cadrul primului ciclu de implementare, România a conceput o serie complexă de obiective pentru PMRI2.       Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii pentru a oferi îndrumare generală, descrie contextul aferent și stabili ambițiile generale pentru elaborarea PMRI2. Obiectivele agreate prezintă contextul general al PMRI2, precum și programele de măsuri aferente.    
				 + 
			   Definirea misiunii și obiectivele PMRI2          Definirea misiunii: Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.       Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură.       Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.       Planurile de Management al Riscului la Inundații rezultate vor fi în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 și post 2020, dar și în conformitate cu alte directive și strategii europene relevante, etc.         Obiectivele PMRI2:  1.    Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor.   ...     2.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației.   ...     3.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice.   ...     4.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural.   ...     5.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă.   ...     6.    Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare și intervenție și răspuns în caz de urgență.   ...     7.    Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere.   ...     8.    Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă.   ...     9.    Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate.   ...          Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea programelor de măsuri aferente acestui PMRI, măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:  A.    Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.   ...     B.    Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R., și anume măsuri structurale și nestructurale la nivel local.   ...     C.    Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.   ...          Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 - 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul UoM. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.       Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă.       Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de măsuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.       În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor.       Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor PMRI, au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În Capitolul 5.5 "Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele" este oferită o explicație detaliată în acest sens.       ...     4.2.    Procesul de elaborare a obiectivelor de management al riscului la inundații  Ca urmare a evaluării obiectivelor PMRI din cadrul primului ciclu de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui noi set de obiective pentru PMRI2. În baza obiectivelor  Strategiei Naționale  de Management al Riscului la Inundații pe termen lung ( HG nr. 846-2010 ), a obiectivelor P.M.R.I. de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În figura 17 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.          Figura 17. Procesul de stabilire a obiectivelor         Definirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". TAG este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.       Ulterior, în luna martie 2021, a fost întocmită o Notă privind Instrucțiunile Tehnice cu privire la modul de utilizare a acestor noi obiective în vederea elaborării și alinierii Programelor de Măsuri (PM). Aceasta a oferit explicații cu privire la modul în care obiectivele aferente PMRI2 contribuie la identificarea măsurilor și stabilirea criteriilor și indicatorilor ce vor fi utilizați la evaluarea și prioritizarea măsurilor, precum și în scopuri de monitorizare în procesul de implementare. Nota privind Instrucțiunile Tehnice, precum și criteriile și indicatorii propuși au fost ulterior discutate și agreate cu toate Administrațiile Bazinale de Apă.       Noul set de obiective, corelat cu nota privind instrucțiunile, a fost ulterior utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri, după cum va fi explicat ulterior în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor PMRI.     ...      ...     5.    Ciclul II - Programul de măsuri  5.1.    Cadrul metodologic general  5.1.1.    Prezentare generală  Pentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în  Capitolul 4 , a fost elaborat un program de măsuri complex. Acest program face distincția între trei categorii diferite de măsuri. Acestea sunt următoarele:  A.    Măsurile Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității, care sunt implementate la nivel național;   ...     B.    Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R.-ului și respectiv al UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale;   ...     C.    Măsurile de Pregătire, inclusiv de răspuns și refacere, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.   ...          Învățând din Ciclul 1, pentru Ciclul 2 a fost dezvoltată o nouă metodologie privind elaborarea PM, care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor A.B.A.-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A.-urile și în particular A.B.A. Buzău-Ialomița, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului 1, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.    Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri potențiale asociat PMRI Ciclul II ( Anexa 10 ) și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt apoi elaborate în detaliu.   Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum A.F.U., A.P.S.F.R.-uri și grupuri de A.P.S.F.R.-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice de la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii.       În ambele cazuri, beneficiile tuturor măsurilor sunt evaluate ca pagube și pierderi viitoare evitate. În cazul pagubelor potențiale ale clădirilor rezidențiale, acestea sunt evaluate utilizând valoarea medie a pagubei potențiale per clădire pentru toată România. Pagubele potențiale actuale posibil a fi foarte scăzute în cazul clădirilor rudimentare ale Comunităților Vulnerabile și Marginalizate sunt ignorate aici, în favoarea acelei medii naționale. Intervențiile pentru zonele în care există comunități mari de acest tip primesc astfel un scor mai mare în ACB decât ar fi cazul. Fără această abordare (implementată, de exemplu, și în Marea Britanie), pagubele potențiale reduse ar conduce la mai puține intervenții propuse, lăsând aceste Comunități expuse unui risc mai mare decât cel planificat în altă parte în România.    În următoarea secțiune se face o prezentare generală a metodologiei de identificare și evaluare a măsurilor specifice de la nivel local din categoria B (prevenire și protecție). Metodologia este aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor UoM- urilor. Rezultatele aferente aplicării metodologiei sunt apoi prezentate în  capitolele 5.2 ,  5.3  și  5.4 , respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Buzău- Ialomița (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C).     ...     5.1.2.    Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție     Pentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care trebuie definite vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 de A.P.S.F.R.-uri. Pentru acest demers a fost concepută o metodologie sistematică ce va permite elaborarea unui program de măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident Directiva UE privind Inundațiile, dar și alte directive relevante, precum Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.       Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei sunt, în ordinea aferentă derulării procesului:  1.    Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Un catalog cu toate măsurile viabile cu fișele tehnice descriptive pentru cele mai relevante tipuri de măsuri;   ...     2.    Etapa de screening. Screening-ul eventualelor măsuri de la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU);   ...     3.    Etapa privind Strategia A.P.S.F.R.. Gruparea și prioritizarea măsurilor fezabile prin intermediul unei Analize Multi- criteriale (AMC) și respectiv a unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) simple de la nivel de A.P.S.F.R.;   ...     4.    Etapa privind Strategia UoM. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii A.P.S.F.R. sau măsuri unice) în cadrul fiecărui UoM, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC.   ...          Pentru etapele privind Strategia A.P.S.F.R. și respectiv Strategia UoM, acest proces permite definirea unor strategii alternative solide, care pot fi evaluate și comparate între ele, astfel încât pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(-uri) să poată fi selectată alternativa preferată (recomandată). În Figura 18 este prezentată etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri.          Figura 18. Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri       ...     5.1.3.    Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură     România intenționează să integreze soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde în strategiile de management al riscului la inundații. Acest demers este conform Pactului Ecologic European, orientărilor CE pentru managementul riscului la inundații și recomandărilor formulate de către numeroase organizații multilaterale, precum și de către mediul academic. România a acordat așadar o atenție specială identificării și integrării soluțiilor bazate pe natură, precum măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a PMRI pentru cel de-al doilea ciclu de implementare.   De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent clar asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiei privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri de protecție împotriva inundațiilor ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de Măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite UoM și A.P.S.F.R.-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de etapa privind Strategia aferentă UoM, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile). Măsurile verzi identificate cu privire la zonele inundabile din A.P.S.F.R.-urile aferente (pe cât posibil) respectă cerințele Directivei Cadru Apă și susțin Planul de Management al Bazinului Hidrografic și identificarea soluțiilor integrate de abordare a riscurilor și hazardurilor la inundații. Sunt incluse corelările cu procesul aferent Evaluării Strategice de Mediu (SEA) pentru a permite un transfer adecvat al informațiilor relevante, de exemplu cu privire la aspectele legate de biodiversitate.       În completarea Metodologiei aferente PM, cu scopul susținerii procesului de elaborare a PMRI din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe.     ...     5.1.4.    Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri     Schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care schimbările climatice vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei UE privind Inundațiile, acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și de risc la inundații, cât și în cadrul programului de măsuri elaborat, care sunt raportate în Planurile de Management al Riscului la Inundații. În această secțiune, vom descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea programului de măsuri.       Este de la sine înțeles faptul că în scopul livrării PMRI2 pentru toate Unitățile de Management, este asigurat un "design" conceptual al măsurilor.       Pentru a realiza acest concept, avem următoarele puncte de pornire:  –   Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.   ...     –   Măsurile vor fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide).   ...      Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costuri pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece acestea nu sunt practice sau necesare în această etapă de planificare).       Evaluarea măsurilor din categoria B constă atât în ACB, cât și în AMC. În cele ce urmează sunt prezentate punctele de pornire relevante pentru realizarea ACB cu privire la includerea schimbărilor climatice în programul de măsuri:  –   ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este consistentă cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate detaliat în primul ciclu și, respectiv, 5 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în ciclul II;   ...     –   În faza privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste.   ...          Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:  –   Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordantă cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice.   ...     –   Evaluarea AMC (punctajul și ponderile) se bazează totuși pe condițiile actuale.   ...          Abordarea specificată anterior pentru integrarea schimbărilor climatice în programul de măsuri este în concordanță cu practica UE și respectă cerințele Directivei UE privind Inundațiile.     ...      ...     5.2.    Măsuri de reducere al riscului la inundații dezvoltate la nivel național (categoria A)     Măsurile naționale, incluse în catalogul de măsuri, presupun activități care vor fi derulate la nivel național pentru a reduce riscul la inundații prin intermediul politicilor, documentelor orientative și instrumentelor, programelor/planurilor/strategiilor cu acoperire națională. De asemenea, acestea includ consolidarea și întărirea capacității instituționale. Măsurile naționale vizează consolidarea capacității de prevenire, protecție, precum și pregătire, răspuns în situații de urgență și refacere. Acestea includ măsuri ce urmează a fi implementate de către M.M.A.P. și autoritățile din domeniul apei, dar și măsuri care sunt planificate și implementate împreună cu reprezentanții altor sectoare principale, precum transport, agricultură sau dezvoltare urbană sau teritorială. Măsurile naționale definesc de asemenea direcția de urmat și creează premisele pentru planificarea și implementarea cu succes a măsurilor la nivel local (e.g., categoriile B și C).    
				 + 
			   Metodologia de identificare și prioritizare          Măsurile naționale au fost deja identificate pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații aferente primului ciclu de implementare. Progresul înregistrat cu privire la implementarea acestor măsuri a fost limitat. Lipsa implicării directe a diferitelor sectoare în elaborarea și implementarea acestor măsuri a fost identificată ca reprezentând principalul motiv pentru progresul lent înregistrat până în prezent.       Așadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori sentimentul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri.       Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care sunt definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, sunt discutate posibile soluții și măsuri, apoi sunt prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în P.M.R.I. Ciclul II. Rezultatele (per sector) ale acestui proces sunt reprezentate inițial de o listă lungă de posibile măsuri, apoi de o listă scurtă de măsuri prioritare și, în final, de măsuri selectate cu prioritate ridicată care devin parte a P.M.R.I. Ciclul II. Măsurile specificate anterior sunt dezvoltate în fișele de proiect care servesc drept plan de bază al proiectelor pregătitoare pentru implementarea acestora. Prioritizarea listei scurte, precum și selectarea măsurilor care vor fi detaliate ulterior în cadrul fișelor de proiect au fost realizate în strânsă coordonare între M.M.A.P., A.N.A.R. și reprezentanții sectoarelor relevante.    După cum este specificat în  Capitolul 4 , obiectivele P.M.R.I. Ciclul II au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și viceversa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective.      
				 + 
			   Elaborarea listei lungi de măsuri          În perioada 2021 - sfârșitul anului 2022, procesul de elaborare a unor măsuri naționale cu prioritate ridicată a implicat numeroase discuții, acesta fiind agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte organizații și părți interesate relevante. Întâlniri sectoriale cu grupurile tehnice de lucru între autoritățile din domeniul apei din România (M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.) și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Sectorul de Dezvoltare Teritorială și Urbană), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ANIF (Sectorul Agricol), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, CFR S.A., CNAIR S.A., CESTRIN S.A., AFDJ "Dunărea de Jos" etc. (Sector de Transporturi), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (Sectorul de Cercetare), Ministerului Energiei și Hidroelectrica S.A. (Sectorul Energetic), M.M.A.P. - Direcția Păduri și ROMSILVA (Sectorul Forestier), au oferit posibilitatea realizării unui schimb de idei cu privire la modul în care inundațiile ar putea afecta sectoare specifice și acțiunile necesare, identificarea barierelor aflate în calea coordonării și colaborării interinstituționale și constrângerile bugetare.    Spre finalul anului 2022, în urma organizării a numeroase reuniuni virtuale și reuniuni cu prezență fizică, M.M.A.P. și A.N.A.R. au avut posibilitatea de a propune o listă de potențiale măsuri care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri (a se consulta  Anexa 11 ).      
				 + 
			   Elaborarea listei scurte       Lista lungă de măsuri per total este una destul de ambițioasă. De asemenea, măsurile incluse în aceasta variază de la cele strategice la cele extrem de operaționale și se suprapun parțial. Astfel, a fost necesară comprimarea setului de măsuri pentru a ajunge la o listă scurtă de măsuri, prezentate în  Anexa 12 , beneficiind de susținerea totală a autorităților și instituțiilor implicate.    Chestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor PMRI, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile compilate la chestionar sunt prezentate în  Anexa 13 .       Au fost agreate cinci priorități majore ce urmează a fi incluse în PMRI, după cum este menționat mai jos.       Tabelul 22. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale    Nr.     Măsuri prioritare     Contribuie la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II     Sectorul     Instituțiile       1     Integrarea managementului riscului la inundații în planificarea teritorială și urbană   - Elaborarea metodologiei de integrare   - Revizuirea/actualizarea legislației relevante   - Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane     O1, O6, O9     Dezvoltare teritorială și urbană     MDLPA   M.M.A.P.   M.A.I.   M.F.       2     Promovarea soluțiilor bazate pe natură /infrastructura verde pentru managementul riscului la inundații în mediul urban   - Înființarea biroului național de program, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional   - Identificarea site-urilor   - Implementarea proiectelor-pilot   - Monitorizare si evaluare     O1, O5, O6, O9     Dezvoltare teritorială și urbană     MDLPA   M.M.A.P.   MADR       3     Adaptarea infrastructurii (transport, lucrări hidrotehnice) la creșterea riscurilor de inundații cauzate de schimbările climatice:   - Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente   - Actualizarea /Optimizarea inventarului infrastructurii   - Prioritizarea activelor expuse riscului     O1, O3 ,O6, O7     Transport și gospodărirea apelor     M.M.A.P.   MTI   MDLPA   ME   ME   MADR       4     Program de control al eroziunii și torenților    - Analiza deficiențelor legislative existente   - Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional   - Selectarea locațiilor prioritare pentru intervenție   - Concept și implementare   - Monitorizare si evaluare     O1, O6, O7     Silvicultură și agricultură     MADR   M.M.A.P.   AAP       5     Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:   - Evaluarea P.M.R.I. Ciclul II   - Consolidarea colectării și administrării de date   - Monitorizarea modului de implementare a P.M.R.I. Ciclul II   - Planificarea elaborării P.M.R.I. Ciclul III     toate     Managementul riscului la inundații     M.M.A.P.   A.N.A.R.   I.N.H.G.A.           
				 + 
			   Elaborarea Fișei de Proiect          Pentru promovarea ulterioară a implementării măsurilor prioritare identificate și pentru facilitatea implementării corespunzătoare a măsurilor de către instituția/iile responsabilă/e, au fost întocmite fișe de proiect specifice ce descriu în detaliu măsurile naționale, evaluează impactul acestora asupra obiectivelor, definesc responsabilitățile și prezintă o foaie de parcurs.   Aceste fișe de proiect au fost elaborate ca bază pentru planurile de ale proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundatii.ro/masuri-nationale-fise-de-proiect/.       Măsurile propuse în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II:     ● M24-RO9 - Întreținerea albiilor cursurilor de apă (Nivel de aplicare: național/bazinal);       ● M31-RO17 - Remeandrarea cursurilor de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);       ● M31-RO18 - Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale) (Nivel de aplicare: bazinal/A.P.S.F.R.);       ● M35-RO41 - Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);       ● M35-RO42 - Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare. (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);       ● M33-RO29 - Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.).         sunt lucrări curente de întreținere și reparații ale Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.       Lucrările se realizează în baza unei programări trimestriale/anuale la nivel de Administrație Bazinală de Apă, în funcție gradul de amenajare dar și de specificul bazinului hidrografic, cât și de fondurile alocate anual. Totodată se intervine ori de câte ori este necesar ca urmare a unor evenimente hidrometeorologice periculoase înregistrate. Lucrările prevăzute inițial sunt reprogramate în funcție de prioritatea acestora, fondurile alocate fiind redistribuite în funcție de urgențele înregistrate.       ...     5.3.    Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița (categoria B)  Această categorie de măsuri de prevenire și protecție propuse la nivelul A.P.S.F.R. și mai apoi integrate și prioritizate la nivelul bazinului hidrografic reprezintă cea mai importantă parte a Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II al A.B.A. Buzău - Ialomița. Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II (a se vedea  secțiunea 4.1 ) joacă un rol important în elaborarea metodologiei specifice pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor de categorie B. În conformitate cu această metodologie (descrisă în prezentarea generală din  secțiunea 5.1  și detaliată în cele ce urmează), au fost parcurse trei etape, și anume:  1.    Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening);   ...     2.    Elaborarea Strategiei A.P.S.F.R. constând în combinarea măsurilor în alternative (opțiuni) viabile și evaluarea acestora;   ...     3.    Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri.   ...          Toate aceste procese sunt în conformitate cu Directiva Inundații și cu alte directive relevante.    
				 + 
			   ETAPA DE SCREENING A MĂSURILOR          Primul pas în aplicarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri este procesul de Screening, care presupune parcurgerea următoarelor etape principale:  –   Delimitarea unităților de evaluare a inundațiilor (AFU) (Appraisal Flood Unit) - Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), având sursă fluvială, raportate către Comisia Europeană (Ciclul II) ( secțiunea 2.4 ), au fost împărțite în unități de evaluare a inundațiilor (AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Buzău - Ialomița au fost delimitate 29 AFU în cadrul celor 27 de A.P.S.F.R. fluviale.   ...     –   Screening la nivel de AFU - Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (figura 19) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior ( Anexa 10 ).   ...     –   Screening la nivel de A.P.S.F.R. - Măsurile identificate la nivelul AFU au fost apoi grupate la nivel de A.P.S.F.R.; rezultatul fiind o "listă lungă" de măsuri potențial viabile pentru fiecare A.P.S.F.R. Viabilitatea măsurilor a fost evaluată preliminar, pe baza unor considerente tehnice, sociale, culturale și de patrimoniu, de mediu și economice.   ...      Măsurile identificate în timpul procesului de screening au fost comunicate/dezbătute cu părțile interesate la nivel local.          Figura 19. Abordări de management al riscului la inundații        
				 + 
			   DEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R.      Strategia A.P.S.F.R. poate fi reprezentată de o singură abordare sau de o combinație de abordări de management al riscului de inundații și măsuri asociate, dezvoltată la nivelul unei zone cu risc potențial semnificativ la inundații sau a unei grupări de astfel de zone. Dezvoltarea strategiei cuprinde două etape principale: prima constă în gruparea/combinarea măsurilor pentru a forma alternative (opțiuni) solide, iar a doua etapă constă în evaluarea acestor alternative cu ajutorul analizei multi-criteriale (AMC) și a analizei rapide cost-beneficiu (ACB) pentru a selecta strategia preferată (recomandată). Acești doi pași necesită o etapă pregătitoare. Această etapă pregătitoare, precum și etapele ulterioare de formare a alternativelor și evaluare a acestora sunt prezentate în fișele descriptive ale A.P.S.F.R.   Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R.- uri); această fișă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fișe descriptive se regăsește în figura de mai jos:          Figura 20. Structura unei fise descriptive     Fișe descriptive ale alternativelor identificate la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița pot fi vizualizate accesând linkul https://inundatii.ro/resurse/aba-buzau-ialomita-fise-descriptive/ iar în  Anexa 15  sunt prezentate măsurile ce fac parte din alternativele preferate identificate la nivel de A.B.A. Buzău-Ialomița.       Etapele parcurse în elaborarea fișelor descriptive sunt descrise mai jos:  i)    Etapa pregătitoare - presupune parcurgerea următoarelor analize:  –   Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut. Având în vedere numărul mare de A.P.S.F.R.-uri fluviale din România, în total 509 (din care 27 sunt în A.B.A. Buzău - Ialomița), s-a decis realizarea unei evaluări preliminare (inițiale) a riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.-urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara Uniunii Europene efectuată de JBA pentru Banca Mondială a fost valorificată spațial la nivelul României, pentru a raporta pagubele medii anuale pentru fiecare unitate administrativă de nivel 3 din România. Aceste informații au fost utilizate pentru a estima pagubele medii anuale în fiecare A.P.S.F.R. Contorizarea proprietăților, utilizând hărțile de hazard disponibile (Ciclul I), precum și noul set de date privind expunerea, a furnizat estimări suplimentare privind riscul de inundații. Această evaluare inițială (grosieră) a permis clasificarea A.P.S.F.R.-urilor cu cel mai mic risc, prin definirea cuantilei de 25%. Rezultatele au fost mai apoi atent analizate și validate de experți locali. Pentru A.B.A. Buzău - Ialomița, 6 din cele 27 A.P.S.F.R.--uri fluviale raportate sunt considerate ca fiind cu risc scăzut. Noile hărți de risc au confirmat, în majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a riscului, rezultatul final fiind prezentat în tabelul 23.     Tabelul 23. A.P.S.F.R.-uri fluviale identificate cu risc scăzut la nivelul A.B.A. Buzău - Ialomița    Nr. crt.     A.P.S.F.R. cu risc scăzut     Cod A.P.S.F.R.     Cod EU A.P.S.F.R.       1     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     05-A003FF     RO5-11.01.007....-01A       2     r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     05-A027FF     RO5-12.01.082.24...-01A       3     r. Sărățel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni *     05-A028F     RO5-12.01.082.25...-01A       4     r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile *     05-A029FF     RO5-12.01.082.25.02..-01A       5     r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     05-A031F     RO5-12.01.082.33.02.02.-01A       6     r. Câlnău - av. loc. Valea Salciei     05-A030F     RO5-12.01.082.31...-01A          * Cluster X004       ...    ● Identificarea potențialelor clustere (grupări de A.P.S.F.R.) la nivelul A.B.A.: Scara spațială implicită a gestionării riscului de inundații este scara A.P.S.F.R. Cu toate acestea, există situații în care două sau mai multe A.P.S.F.R. sunt atât de intrinsec legate încât ar trebui să fie considerate o singură unitate spațială de evaluare (cluster). Motivele pentru combinarea A.P.S.F.R.-urilor în clustere includ rațiuni de interacțiune hidrologică sau hidraulică; existența infrastructurii de apărare situate într-un A.P.S.F.R., cu efect asupra unui alt A.P.S.F.R.; hazardul în respectivele A.P.S.F.R.-uri expun aceiași receptori; măsura propusă pe un A.P.S.F.R. generează beneficii pe un alt A.P.S.F.R. Combinațiile de măsuri propuse în aceste A.P.S.F.R.-uri interconectate (clustere) vor oferi o soluție mai eficientă pentru managementul riscului la inundații, în comparație cu măsurile ce ar fi propuse separat pentru fiecare A.P.S.F.R. În A.B.A. Buzău - Ialomița au fost identificate un număr de 19 clustere, care acoperă spațial următoarele A.P.S.F.R.-uri (tabel 24).     Tabelul 24. Clustere identificate la nivelul A.B.A. Buzău - Ialomița    Nr. crt.     A.P.S.F.R.-uri grupate în Clustere     Cod A.P.S.F.R.     Cod EU A.P.S.F.R.     Cod Cluster       1     r. Ialomița - aval mun. Târgoviste - am ac. Dridu     05-A001F     RO5-11.01 -01A     05-X001       2     r. Bizdidel     05-A004F     RO5-11.01.008....-01A     05-X001       3     r. Vulcana - av. loc. Vulcana de Sus     05-A005F     RO5-11.01.009....-01A     05-X001       4     r. Ocnita - av. confl. V. 0lan     05-A006F     RO5-11.01.011.01...-01A     05-X001       5     r. Cricov - av. confl. Strambul     05-A007F     RO5-11.01.016....-01A     05-X001       6     r. Prahova - av. loc. Comarnic     05-A013F     RO5-11.01.020....-01A     05-X002       7     r. Teleajen - av. loc. Teisani     05-A014F     RO5-11.01.020.13...-01A     05-X002       8     r. Varbilau - am. loc. Tarsoreni     05-A015F     RO5-11.01.020.13.11..-01A     05-X002       9     r. Telega - av. loc. Melicesti     05-A017F     RO5-11.01.020.13.12..-01A     05-X002       10     r. Buzău     05-A019F     RO5-12.01.082....-01A     05-X003b       11     r. Buzau - av. confl. Paraul Ilcii - am. confl. Crasna     05-A020F     RO5-12.01.082....-02A     05-X003a       12     r. Dalghiu - av. confl. Valea Sasului     05-A021FF     RO5-12.01.082.02...-01A     05-X003a       13     r. Acris - av. confl. Paejului     05-A022F     RO5-12.01.082.04...-01A     05-X003a       14     r. Ladauti - av. loc. Ladauti     05-A023F     RO5-12.01.082.06...-01A     05-X003a       15     r. Barcani - av. confl. Valea Chiusurugului     05-A024F     RO5-12.01.082.06.01..-01A     05-X003a       16     r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     05-A025F     RO5-12.01.082.06.02..-01A     05-X003a       17     r. Basca Chiojdului     05-A026FF     RO5-12.01.082.22...-01A     05-X003b       18     r. Sărățel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni     05-A028F     RO5-12.01.082.25...-01A     05-X004       19     r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile     05-A029FF     RO5-12.01.082.25.02..-01A     05-X004          ● Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score/DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:  i)    datelor/informațiilor privind infrastructura existentă și   ...     ii)    datelor/informațiilor privind modelul utilizat.   ...      Scorului DQS global îi este atribuit cel mai mic/scăzut punctaj dintre cele două scoruri mai sus-menționate (tabelul 25).       Tabelul 25. Scorul de Calitate a Datelor    Scor Calitatea Datelor (DQS)     Date despre infrastructura existentă     Informații de tip Model și Date     Semnificație scor (nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R.)       A. Ideal     Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.     Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclul II.     Strategia A.P.S.F.R. include alternative robuste și identifică alternativa preferată.       B. Acceptabil     Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.     Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclurile I și II.     Strategia A.P.S.F.R. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată       C. Limitat     Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații.     Model din Ciclul I sau Ciclul II bazat în totalitate pe măsurători și date DTM din Ciclul I.     Strategia A.P.S.F.R. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate.       D. Insuficient     Nu sunt disponibile informații suficiente.     Model din Ciclul I sau Ciclul II în care nu este clar dacă măsurătorile sau modelul includ date cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare.     Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment.          REDIG - Registrul digurilor; REBAR - Registrul barajelor       ...     ii)    Formarea alternativelor Formarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (figura 21), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare a potențialului albiilor majore pentru identificarea zonelor adecvate de relocare a digurilor*21). Pe baza studiilor menționate anterior, au fost efectuate analize ulterioare în scopul identificării oportunităților, în cadrul P.M.R.I. Ciclul II, menite să faciliteze elaborarea unor măsuri de atenuare a presiunilor hidromorfologice asupra conectivității laterale, plecând de la cele identificate în P.M.B.H. Ciclul III. Primul pas a fost de a suprapune corpurile de apă (încadrate ca fiind A.P.S.F.R.-uri sau care sunt situate în amonte de A.P.S.F.R.-uri), având indicatorul de conectivitate laterală, încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile - clasa "medie, mare și foarte mare". În urma acestui demers au fost identificate măsurile viabile pentru reducerea riscului la inundații (precum zone naturale de retenție a apei, relocare diguri și poldere în incinte îndiguite) în cadrul A.P.S.F.R.-urilor. În anumite cazuri, acest tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse. 1     *21) MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study - Floodplain potențial and dike relocation in România            Figura 21. Abordări/Măsuri Gri-Verzi - Ierarhizare     În  anexa 14  se prezintă principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare considerate/recomandate în etapa de evaluare a strategiilor și a opțiunilor/alternativelor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului.       În figura 22 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R.          Figura 22. Principii în stabilirea unei Strategii A.P.S.F.R.-Etapa de formare a alternativelor     Alternativele identificate în cadrul acestei etape, la nivelul A.B.A. Buzău - Ialomița, sunt descrise în detaliu în fișele descriptive. Se reamintește că, pentru A.P.S.F.R.-urile pentru care s-a confirmat un risc scăzut la inundații, strategia este prezentată/descrisă într- un format simplificat de fișă descriptivă.     ...     iii)    Estimarea costurilor     A fost dezvoltată o bază de date privind costurile unitare în scopul de a ilustra costurile unitare tipice (de exemplu, în funcție de dimensiune sau materiale utilizate), pentru o serie de elemente și măsuri comune. Baza de date este realizată în concordanță cu calculele recente asupra costurilor proiectelor, cu actele normative din România și cu cercetările europene privind noile abordări mai verzi asupra gestionării riscului de inundații.       Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu ușurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare - Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea digului) nu sunt incluse.     ...     iv)    Evaluarea alternativelor Alternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. După cum a fost explicat în  Secțiunea 5.1.1  (Prezentare generală), aici a fost utilizată valoarea medie națională a pagubei potențiale a clădirilor rezidențiale, pentru a nu dezavantaja Comunitățile Vulnerabile și Marginalizate care au locuințe rudimentare. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (Appraisal Summary Tool/AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R.       Rezultatul evaluării și selectării alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. este prezentată în tabelul 26.       Tabelul 26. Indicarea alternativei preferate    Nr. crt.     Denumire A.P.S.F.R. (Râu / Localitate)     ID   A.P.S.F.R.     Cod EU A.P.S.F.R.     Alternativa preferată       1     r. Ialomița - aval mun. Târgoviste - am ac. Dridu     05-A001F     RO5-11.01    -01A            2     r. Ialomița - aval ac. Dridu     05-A002F     RO5-11.01    -02A     Alternativa 2       3     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     05-A003FF     RO5-11.01.007....-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       4     r. Bizdidel     05-A004F     RO5-11.01.008....-01A            5     r. Vulcana - av. loc. Vulcana de Sus     05-A005F     RO5-11.01.009....-01A            6     r. Ocnita - av. confl. V. Olan     05-A006F     RO5-11.01.011.01...-01A            7     r. Cricov - av. confl. Strambul     05-A007F     RO5-11.01.016....-01A            8     r. Provița - av. confl. Târsa     05-A008F     RO5-11.01.016.04...-01A     Alternativa 2       9     r. Prahova - av. loc. Comarnic     05-A013F     RO5-11.01.020....-01A            10     r. Teleajen - av. loc. Teisani     05-A014F     RO5-11.01.020.13...-01A            11     r. Varbilau - am. loc. Tarsoreni     05-A015F     RO5-11.01.020.13.11..-01A            12     r. Slănic - av. loc. Grosani     05-A016F     RO5-11.01.020.13.11.02.- 01A     Alternativa 2       13     r. Telega - av. loc. Melicesti     05-A017F     RO5-11.01.020.13.12..-01A            14     r. Sarata - av. confl. Naianca     05-A018F     RO5-11.01.022....-01A     Alternativa 1       15     r. Buzău - av. confl. Căsoaca Mare     05-A019F     RO5-12.01.082....-01A     Alternativa 2       16     r. Buzau - av. confl. Paraul Ilcii - am. confl. Crasna     05-A020F     RO5-12.01.082....-02A     Alternativa 1       17     r. Dalghiu - av. confl. Valea Sasului     05-A021FF     RO5-12.01.082.02...-01A     Alternativa 1       18     r. Acris - av. confl. Paejului     05-A022F     RO5-12.01.082.04...-01A     Alternativa 1       19     r. Ladauti - av. loc. Ladauti     05-A023F     RO5-12.01.082.06...-01A     Alternativa 1       20     r. Barcani - av. confl. Valea Chiusurugului     05-A024F     RO5-12.01.082.06.01..-01A     Alternativa 1       21     r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     05-A025F     RO5-12.01.082.06.02..-01A     Alternativa 1       22     r. Bâsca Chiojdului - av. loc. Bâsca Chiojdului     05-A026FF     RO5-12.01.082.22...-01A     Alternativa 2       23     r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     05-A027FF     RO5-12.01.082.24...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       24     r. Sărățel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni     05-A028F     RO5-12.01.082.25...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       25     r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile     05-A029FF     RO5-12.01.082.25.02..-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       26     r. Câlnău - av. loc. Valea Salciei     05-A030F     RO5-12.01.082.31...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       27     r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     05-A031F     RO5-12.01.082.33.02.02.- 01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       28     Localitatea Ploiesti     05-A032P     Pluvial                 În cele ce urmează este redat un rezumat al alternativelor identificate (sub forma unei statistici la nivel de A.B.A.), după cum urmează:  –   1 A.P.S.F.R. pluvial - Ploiești; măsura fundamentală se referă la elaborarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru zona respectivă, împreună cu recomandările asociate (a se vedea fisa A.P.S.F.R. 05A032P Ploiești);   ...     –   27 A.P.S.F.R.-uri fluviale, dintre care 6 cu risc scăzut; în aceste A.P.S.F.R.-uri, având riscul de inundații mai redus, în general, măsuri curente de întreținere/mentenanță/operare corespunzătoare pot fi suficiente;   ...     –   Ținând cont atât de A.P.S.F.R.-urile individuale, cât și de clusterele definite (fluviale), pentru A.B.A. Buzău - Ialomița, au fost elaborate 14 strategii (și fișe descriptive asociate), după cum urmează: 5 strategii de tip cluster, din care 4 strategii tip cluster cu cu risc mediu/mare (care acoperă în total 17 A.P.S.F.R.-uri) și 1 strategie tip cluster cu risc redus (X 004 care acoperă 2 A.P.S.F.R.-uri), 4 strategii de sine stătătoare (individuale) și 4 strategii asociate unor A.P.S.F.R. cu risc redus;   ...     –   Pentru cele 8 strategii A.P.S.F.R. - 4 strategii de tip cluster cu risc mediu/mare și 4 strategii de sine stătătoare (individuale) menționate mai sus (fără considerarea celor 4 strategii asociate A.P.S.F.R.-lor cu risc redus precum și a clusterului X004 cu risc redus), avem următoarea situație:   ...     –   1 strategie (Buzău aval) pentru care există informații limitate/insuficiente, respectiv cele pentru care scorul de calitate a datelor (DQS) a rezultat C sau D;   ...     –   Nu există cazuri, prin care, prin măsurile propuse, se atinge un standard de protecție parțial.   ...          La nivelul A.B.A., în tabelul 27 , se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II):     Tabelul 27. Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul A.B.A. (A.P.S.F.R. + Sub-bazin)    Cod măsură     Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II     Număr măsuri       M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de ap     3       M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic     1       M31-RO12     Managementul padurilor în lunca inundabilă si în zona ripariana, inclusiv perdele protectie diguri     1       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     1       M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile (inclusiv reimpadurirea malurilor cursurilor de apa pentru reducerea fenomenului erozional)     5       M31-RO19     Zone de retentie naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei in lunca inundabila)     7       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     3       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor     1       M32-RO26     Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumularilor in cascada     1       M32-RO27     Realizarea de derivații de ape mari     1       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     2       M33-RO30     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / functionalitatii acestora     2       M33-RO31     Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale     1       M33-RO33     Lucrari de indiguire (în zona localitatilor) / Construirea unei a doua linii de aparare     14       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     4       M33-RO35     Reabilitare diguri in vederea exploatarii in conditii de siguranta     3       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora (a se studia de la caz la caz)     4       M34-RO38     Elaborarea si/sau adaptarea reglementarilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)     1       M35-RO43     Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)     2        Adițional măsurilor anterior prezentate, în cadrul A.B.A. Buzău-Ialomița sunt prevăzute următoarele măsuri, promovate în cadrul proiectelor POIM: Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioară și Reducerea riscului la inundații în BH Ialomița, aval acumularea Pucioasa - Componenta II BH Prahova (tabelul 28).       Tabelul 28. Centralizator tipuri de măsuri - proiecte POIM    Cod măsură     Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II     Număr măsuri       Reducerea riscului la inundații în b.h. Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Comp. IBH Ialomița Superioară       M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic     8       Creșterea supr de păduri destinate protecției hidrologice prin impadurirea perimetrului de 9,91 ha in loc Sotanga, care va fi restaurat prin depozitarea materialului excavat din ac Pucioasa si impadurit cf Acord de parteneriat cu Garda Forestiera Ploiesti       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Ialomița aferenta APSFR-ului S = 58538,76 ha       Menținerea pădurilor în zona perimetrală a lacului de acumulare Bolboci S=34,9 ha       Menținerea pădurilor în zona perimetrală a lacului de acumulare Scropoasa S=170,4 ha       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Bizdidel aferenta APSFR S = 2141,78 ha       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Vulcana S = 6113,06 ha       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Ocnița aferenta APSFR-ului S = 1091,19 ha;       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Cricov aferenta APSFR-ului S = 23289,78 ha ;       M31-RO12     Managementul padurilor în lunca inundabilă si în zona ripariana, inclusiv perdele protectie diguri      4       Imbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Ialomița aferente APSFR-ului S = 1013,46 ha       Managementul padurilor in zonele inundabile ale raului Bizdidel aferente APSFR S = 1,83 ha       Managementul padurilor zona inundabila a raului Vulcana S = 13,83 ha       Imbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Cricov aferente APSFR-ului S = 378,36 ha       M31-RO14     Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiunisau din piatra, garduri vii/ gărdulețe)     1       Implementarea in viitoare proiecte a lucrarilor de corectare a torentilor pentru reducerea scurgerii pe versanți și reținerea aluviunilor/sedimentelor in bazinul superior al Ialomitei       M31-RO19     Zone de retentie naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei in lunca inundabila)     4       Mentinerea unor zone naturale de inundare, in suprafata de 530,7 ha in localitatea Finta Mare       Mentinerea unor zone naturale de inundare, in suprafata de 530,7 ha in localitatea Bilciuresti       Mentinerea unor zone naturale de inundare, in suprafata de 530,7 ha amonte cf. Cricov       Mentinerea unor zone naturale de inundare, in suprafata de 530,7ha aval cf. Cricov       M32-RO26     Actualizarea/modificarea /optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumularilor in cascada     1       Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentului de exploatare a lacului de acumulare Pucioasa în vederea creșterii capacității de atenuare       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei      2       Lucrari de regularizare a albiei minore de tip clasic de reprofilare și de apărări de maluri, constand din prism de anrocamente si zid de sprijin (L=750 m )       Lucrări de aparare de mal L=2100 m in localitatile Vulcana Bai, Gura Vulcanei, Vulcana Pandele si Sotanga       M35-RO42     Refacerea / Mentinerea volumelor de atenuare a lucrarilor de acumulare existente (permanente / nepermanente) prin decolmatare     1       Lucrări de senalizare in lacul Pucioasa, supraînălțare dig mal drept si dig de închidere            M35-RO43     Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)     2       Reabilitare priza parau Pasco -derivatie cu lucrarile aferente;refacere si protejare taluz interior, amenajare talveg pentru asigurare panta fund, reabilitare zona de debusare in r Ialomita       Punere in sig baraj Pucioasa-reabilitare contracanal mal drept si stang, refacere rizberma, consolidari de mal, reabilitare parament aval al barajului deversor, reabilitare si modernizare echip hidromecanic, modernizare centru de monitorizare si interventie       Reducerea riscului la inundații în b.h. Ialomița, aval acumularea Pucioasa - Comp. II BH Prahova       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime (prin împădurire) - necesita terasare, bariere erozionale, etc     2       Amenajarea CES Breaza - Provita de Sus, judetul Prahova, Completări CES 20 ha       Completarea Amenajarii CES Telega Melicești, judetul Prahova, capacitate nouă CES 30 ha       M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic     6       Menținerea sau creșterea supr de păduri destinate protecției hidrologice la scara intregului bazin hidrografic- Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Prahova aferenta APSFRului S = 80091,28 ha       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Teleajen aferenta APSFR-ului S = 46743,86 ha       Recomandare pentru respectarea masurii asumate de Romsilva in ciclul 1 privind menținerea pădurilor în zona perimetrală a lacului de acumulare Maneciu (S=34,9 ha)       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Vărbilău aferenta APSFR, S = 8658,91 ha       Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Telega aferenta APSFR-ului S = 9441,41 ha       Menținerea pădurilor în zona perimetrală a lacului de acumulare Paltinu (S=198 ha)       M31-RO12     Managementul padurilor în lunca inundabilă si în zona ripariana, inclusiv perdele protectie diguri     4       Îmbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Prahova aferente APSFR-ului S ha ;     2078,34       Imbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Teleajen aferente APSFR-ului S ha     = 637,25       Îmbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Vărbilău aferente APSFR S = 32,2 ha       Îmbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Telega aferente APSFR-ului S = 63,97 ha       M31-RO19     Zone de retentie naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei in lunca inundabila)     5       Reconectare brat mort pe r. Teleajan pe sectorul Catunu - confl. R. Prahova, S = 1,125,06 ha       Crearea de atenuari locale prin mentinerea/ desemnarea unor zone natural inundabile in coridorul Ialomitei si in lungul acestuia, S = 1.391 ha       Crearea de atenuari locale prin mentinerea/ desemnarea unor zone natural inundabile in zona localitatilor Stefesti si Poiana Varbilau, S = 32,92 ha       Crearea de atenuari locale prin mentinerea/ desemnarea unor zone natural inundabile in albia majora r. Dambu in zona loc. Paulesti, S = 81,98 ha       Zona natural inundabila pe sectorul Scorteni - Cocorastii Mislii, S = 50,56 ha       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)     2       Acumulare nepermanenta pe raul Dambu in zona Paulesti       Acumulare nepermanenta pe raul Telega aval de confl cu Runcu       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     4       Masuri de protectie impotriva eroziunii malurilor in zona cu eroziuni puternice pe paraul Izvorul Dorului, afluent aval de Sinaia       Lucrări de regularizare locală a albiei (incl măsuri de stabilizare a albiei) parau Varbilau in loc. Varbilau, jud. Prahova       Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) parau Varbilau in loc. Stefesti, jud. Prahova       Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) localitatea Telega       M33-RO33     Lucrari de indiguire (în zona localitatilor) / Construirea unei a doua linii de aparare     4       Diguri noi in zona localitatii Fundeni , jud.Prahova       Inchidere linie de aparare rau Teleajen in zona Plopeni-confluenta rau Prahova, jud.Prahova - zona Zanoaga;       Lucrari noi de aparare impotriva inundatiilor in zona localitatilor Palanca, Draganesti, Tufan       Indiguire in localitatea Plopeni, jud Prahova       M33-RO35     Reabilitare diguri in vederea exploatarii in conditii de siguranta     3       Reabilitari lucrari existente zona Tufani conform rezultatelor expertizei tehnice       Reabilitari lucrari existente conform expertizei tehnice in zona Dumbrava - Zanoaga       Reabilitari lucrari existente conform expertizei tehnice in zona Rafov - Moara Domneasca       M35-RO43     Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)     1       Punere in siguranta baraj Nedelea , jud Prahova            ...         
				 + 
			   DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ (A.B.A.)       i)    Selectarea proiectelor/strategiilor prioritare     Obiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul spațiului hidrografic Buzău - Ialomița. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:  –   Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametri cheie, cum ar fi scorurile analizei multi-criteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.   ...     –   Clasamentul A.P.S.F.R. în ceea ce privește pagubele anuale/estimate/(Annual Expected Damage/AED), indicând unde se află cele mai mari oportunități în ceea ce privește posibilitatea reducerii pagubelor în prezent și în viitor.   ...     –   Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care UE îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații.   ...     –   Disponibilitatea datelor și a modelelor pentru a sprijini o analiză detaliată suplimentară. După cum s-a subliniat și în alte secțiuni ale acestui plan, definirea programului de măsuri a utilizat rezultatele atât ale modelării din Ciclul I, cât și ale modelării din Ciclul II. Modelarea din Ciclul II oferă, în general, mai multă acuratețe și a oferit posibilitatea de a simula direct impactul măsurilor propuse (nu este posibil, în general, cu modelele din Ciclul I). Prin urmare, deși nu a fost considerată o condiție esențială, utilizarea modelării Ciclului II a fost considerată preferențială, deoarece poate oferi rezultate mai complete și mai detaliate.   ...      În general, intenția este de a prioritiza și de a evalua, la nivelul A.B.A., cel puțin un proiect integrat (proiect care acoperă, din punct de vedere spațial, mai mult de un A.P.S.F.R.) și cel puțin o strategie A.P.S.F.R. (strategie prioritară la nivel de zonă de risc potențial semnificativ la inundații). Aceste proiecte integrează diferite măsuri, atât structurale, cât și nestructurale, acordând prioritate, acolo unde este posibil, măsurilor verzi/soluțiilor bazate pe natură. În cazul în care se identifică măsuri individuale, care pot asigura o reducere eficientă a riscului la inundații, acestea vor fi, de asemenea, prioritizate.     ...     ii)    Evaluarea proiectelor prioritare     Evaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:  –   Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect:  –   Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații.   ...     –   Adaptarea modelelor realizate în Ciclul I (de exemplu, actualizarea hidrologiei, reprezentarea măsurilor, etc.) pentru a analiza impactul măsurilor asupra riscului de inundații.   ...     –   Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor.   ...     –   În unele cazuri, analiza de mai sus a fost utilizată pentru a rafina și mai mult procesul alegerii măsurilor în cadrul unei alternative, precum și caracteristicile specifice măsurilor (de exemplu, amplasamentul, înălțimea, etc.).   ...     –   Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferit o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice.   ...      ...     –   "Teste de robustețe" detaliate, care se referă la:  –   Adaptarea la schimbările climatice - În cazul în care un A.P.S.F.R. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare;   ...     –   Conformitatea cu Directiva Cadru Apă - Măsurile sunt verificate cu privire la conformitatea cu Directiva Cadru Apă, posibilele implicații în temeiul articolului 4.7 din Directiva Cadru Apă, fiind identificate și descrise;   ...     –   Conformitatea cu Directiva Habitate - Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4).   ...     –   Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor PMRI2. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.   ...      ...      Rezultatele evaluării proiectelor prioritare sunt prezentate sintetic în fisele descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundatii.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-si-ale-masurilor-individuale-prioritare/. De asemenea, o documentație mai detaliată a fost realizată pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.   La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fise descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundatii.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-si-ale-masurilor-individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.    La nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița au fost identificate 2 proiecte integrate și 1 strategie A.P.S.F.R. cu prioritate mare, acestea fiind prezentate în  Anexa 16 :  –   Proiectul integrat Buzău-Dalghiu-Acris-Lădăuți-Barcani-Bărbat,   ...     –   Proiectul integrat Buzău-Bâsca Chiojdului,   ...     –   Strategia A.P.S.F.R. Ialomița   ...        ...     iii)    Prioritizarea strategiilor/măsurilor Pe baza evaluării realizată în cadrul etapei anterior menționate și a rezultatelor obținute în urma consultărilor publice, toate proiectele/strategiile identificate (inclusiv proiectele POIM, proiectele incluse în PNRR), au fost prioritizate în conformitate cu Ghidul de raportare al Uniunii Europene, în cinci clase/categorii: foarte ridicat, ridicat, critic, moderat, scăzut. Pentru fiecare categorie de prioritate, este necesar a fi indicat calendarul de implementare asociat.       La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:  –   Prioritate foarte ridicată - proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) - Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea - termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații; se face precizarea că, în cadrul A.B.A. Buzău - Ialomița se află în implementare proiectul POIM Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioară;   ...     –   Prioritate ridicată - strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR - îmbunătățirea condițiilor de funcționare în condiții de siguranță a barajelor și polderelor) + strategiile/proiectele prioritare (pe baza criteriilor luate în considerare, prezentate anterior) - termen: Ciclul II de implementare al Directivei Inundații;   ...     –   Prioritate critică - proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS) - Reducerea riscului la inundații în BH Ialomița, aval acumularea Pucioasa - Componenta II BH Prahova + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR - reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva Inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare al Directivei inundații;   ...     –   Prioritate moderată - restul strategiilor, care nu se regăsesc în primele 3 categorii de prioritate și nici în cele cu prioritate scăzută; de exemplu strategiile care nu includ PNRR - termen: Ciclul III de implementare a Directivei inundații;   ...     –   Prioritate scăzută - strategiile A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei inundații.   ...          Rezultatul analizei la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița este prezentat în tabelul 29.       Tabelul 29. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R.    Nr. crt.     Denumire A.P.S.F.R. (Râu / Localitate)     ID A.P.S.F.R.     Cod EU A.P.S.F.R.     ID Cluster A.P.S.F.R.     Categoria de prioritate*       1     r. Ialomița - aval mun. Târgoviște - am ac. Dridu     05-A001F     RO5-11.01 -01A     05-X001     1       2     r. Ialomița - aval ac. Dridu     05-A002F     RO5-11.01 -02A          2       3     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     05-A003FF     RO5-11.01.007....-01A          5       4     r. Bizdidel     05-A004F     RO5-11.01.008....-01A     05-X001     1       5     r. Vulcana - av. loc. Vulcana de Sus     05-A005F     RO5-11.01.009....-01A     1       6     r. Ocnita - av. confl. V. Olan     05-A006F     RO5-11.01.011.01...-01A     1       7     r. Cricov - av. confl. Strambul     05-A007F     RO5-11.01.016....-01A     1       8     r. Provița - av. confl. Târsa     05-A008F     RO5-11.01.016.04...-01A          4       9     r. Prahova - av. loc. Comarnic     05-A013F     RO5-11.01.020....-01A     05-X002     3       10     r. Teleajen - av. loc. Teisani     05-A014F     RO5-11.01.020.13...-01A     3       11     r. Varbilau - am. loc. Tarsoreni     05-A015F     RO5-11.01.020.13.11..-01A     3       12     r. Slănic - av. loc. Groșani     05-A016F     RO5-11.01.020.13.11.02.-01A          4       13     r. Telega - av. loc. Melicesti     05-A017F     RO5-11.01.020.13.12..-01A     05-X002     3       14     r. Sarata - av. confl. Naianca     05-A018F     RO5-11.01.022....-01A          2       15     r. Buzău - av. confl. Cășoaca Mare     05-A019F     RO5-12.01.082....-01A     05-X003b     2       16     r. Buzau - av. confl. Paraul Ilcii - am. confl. Crasna     05-A020F     RO5-12.01.082....-02A     05-X003a     2       17     r. Dalghiu - av. confl. Valea Sasului     05-A021FF     RO5-12.01.082.02...-01A     2       18     r. Acris - av. confl. Paejului     05-A022F     RO5-12.01.082.04...-01A     2       19     r. Ladauti - av. loc. Ladauti     05-A023F     RO5-12.01.082.06...-01A     2       20     r. Barcani - av. confl. Valea Chiusurugului     05-A024F     RO5-12.01.082.06.01..-01A     2       21     r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     05-A025F     RO5-12.01.082.06.02..-01A     2       22     r. Bâsca Chiojdului - av. loc. Bâsca Chiojdului     05-A026FF     RO5-12.01.082.22...-01A     05-X003b     2       23     r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     05-A027FF     RO5-12.01.082.24...-01A          5       24     r. Sărățel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni     05-A028F     RO5-12.01.082.25...-01A     05-X004     5       25     r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile     05-A029FF     RO5-12.01.082.25.02..-01A     5       26     r. Câlnău - av. loc. Valea Salciei     05-A030F     RO5-12.01.082.31...-01A          5       27     r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     05-A031F     RO5-12.01.082.33.02.02.-01A          5       28     Localitatea Ploiești     05-A032P     Pluvial          3          * Semnificația categoriei de prioritate 1 - foarte ridicată, 2 - ridicată, 3 - critică; 4 - moderată; 5 - scăzută.       NOTĂ:  1.    Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate).   ...     2.    Este necesar să continue procesul de întreținere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor (activitate transversală, permanentă la nivel național).   ...        În completarea măsurilor propuse în strategiile A.P.S.F.R., A.B.A. Buzău-Ialomița propune o lista de lucrări aflate în diferite stadii de implementare, care vin în justificarea capitolului 3.3 din P.M.R.I. Ciclul II (Anexa 17).     ...        ...     5.4.    Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C     Pachetul de măsuri de pregătire este conceput pentru a oferi un set complementar de măsuri care optimizează managementul riscurilor la inundații, existente sau reziduale, în zonele unde nu au fost planificate măsuri de intervenție sau pentru a asigura managementul riscurilor reziduale semnificative prezente în spatele infrastructurilor de apărare, sau pentru sectoarele de râu protejate de acumulările situate în amonte, în cadrul Programelor de Măsuri corespunzătoare. Măsurile incluse în pachetul de măsuri de pregătire includ în general măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere.       Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a realizat transpunerea Directivelor Uniunii Europene, de interes pentru managementul riscului (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile - Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.       Elaborarea măsurilor pachetului de pregătire vizează atingerea obiectivului 6 din seria de obiective ale României privind Managementul Riscului la Inundații, și anume: Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. La baza acestui obiectiv se află indicatorii utilizați pentru măsurarea eficienței pachetului de măsuri și respectiv pentru susținerea justificării acesteia. Acești indicatori sunt următorii:  A.    Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;   ...     B.    Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;   ...     C.    Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate;   ...     D.    Numărul de Unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor;   ...     E.    Procentul persoanelor situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene);   ...     F.    Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări la inundații;   ...     G.    Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale);   ...     H.    Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate.   ...       
				 + 
			   Abordarea etapizată          Pentru elaborarea și justificarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență pentru România, a fost adoptată o abordare etapizată, ce include următoarele etape:  –   Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență;   ...     –   Evaluarea nevoilor, prin intermediul unei analize bine definite a deficiențelor: analiza deficiențelor a reluat elemente din etapa anterioară și definește îmbunătățirile necesare. Aceste îmbunătățiri propuse sunt rezultatul organizării unei serii de întâlniri/workshopuri, ateliere de lucru și rezultatele completării unor chestionare, care au oferit suportul pentru compararea și completarea analizei privind practica din alte state;   ...     –   Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local.   ...          Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce măsurile de prevenire și protecție (Categoria B) au fost elaborate în special pentru fiecare A.B.A. în parte, elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost efectuată la nivel național, incluzând toate organizațiile relevante și acoperind scările menționate mai sus, și anume nivelul național, regional și local. Deficiențele și măsurile ulterioare care au fost identificate ca parte din procesul de elaborare a măsurilor de prevenire și protecție (Categoria B) au influențat procesul de elaborare a Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.       Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele agențiilor de finanțare ale UE.      
				 + 
			   Analiza deficiențelor          Ulterior unei analize a capabilităților și capacităților existente în România pe această temă, un pas important în elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost reprezentat de efectuarea unei ample analize a deficiențelor. Pentru acest proces, a fost utilizată clasificarea aferentă cadrului Ready2Respond al Băncii Mondiale (Figura 23) ca mijloc de structurare a analizei și de identificare a potențialelor căi de optimizare ale capacității de management al situațiilor de urgență în cazul inundațiilor, urmărind tranziția de la etapa de răspuns la cea de restabilire a situației de normalitate.      Figura 23. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire    și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2Respond         Analiza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:  –   Analiza documentară - A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă agențiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea.   ...     –   Implicarea părților interesate - Interviurile cu părțile interesate au fost organizate la nivel național împreună cu principalele agenții responsabile cu managementul riscului la inundații din România. Delegaților acestora li s-a cerut să-și exprime părerea cu privire la nivelul actual al capacităților și capabilităților, în baza expertizei acestora care să ghideze direcția analizei pentru a realiza o evaluare optimă a modului de funcționare a sistemului.   ...     –   Ateliere de lucru/workshopuri - Atelierele de lucru au fost utilizate pentru analiza comparativă a constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor agenții și sectoare de activitate, reprezentând principalele agenții locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse A.P.S.F.R.-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național.   ...     –   Sesiuni destinate A.B.A.-urilor - După susținerea atelierelor de lucru, o întâlnire în sesiuni de lucru au vizat A.B.A.-urile (trei grupe de lucru) pentru a identifica posibilitățile de a consolida capacitățile și capabilitățile existente, precum și nevoile acestora. O descriere inițială a concluziilor atelierelor de lucru a fost prezentată reprezentanților A.B.A.-urilor, în vederea evaluării și elaborării ulterioare cu scopul de a analiza dacă, din perspectiva acestora, există eventuale chestiuni suplimentare care nu au fost adresate. Rezultatele acestei sesiuni au fost abordate ulterior în cadrul constatărilor generale.   ...         
				 + 
			   De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidate          În baza elementelor menționate anterior, rezultatul analizei deficiențelor a constat într-o listă inițială de măsuri care să abordeze deficiențele și nevoile României cu privire la măsurile de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Aceste măsuri sunt generice, adică nu sunt specifice niciunei A.B.A., însă sunt valabile pentru România în general. Acestea au fost concepute utilizând o triangulare (o analiză comparativă) a metodelor discutate anterior și clasificate conform cadrului R2R, precum și măsurile vizate de la nivel național, regional și local.       Această listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:  –   Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani;   ...     –   Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri;   ...     –   Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional/bazinal.   ...          Prin analiza intervențiilor în caz de inundații din ultimii ani, nu numai că se poate avea o imagine clară asupra lecțiilor învățate, dar numărul și tipul de intervenții pot contribui la plasarea într-un context mai extins (numeric) a măsurilor de pregătire - a se vedea de asemenea figura 24, care prezintă pagubele înregistrate (de către I.G.S.U.) exprimate în Lei/an. Aceste pagube înregistrate reprezintă de fapt o subestimare a valorii reale. Această analiză a evidențiat și faptul că este de asemenea importantă sublinierea ideii conform căreia o parte relevantă aferentă riscului la inundații la nivelul României există în afara celor 526 de A.P.S.F.R.-uri, iar măsurile de pregătire, conform definiției, pot de asemenea aduce valoare adăugată în acest caz.          Figura 24. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)         Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de A.P.S.F.R., de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidro-meteorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.       O analiză GIS a tuturor subunităților din cadrul I.G.S.U. indică în mod clar necesitatea existenței unor centre suplimentare (figura 25). Această figură indică numărul de puncte aferente unui A.P.S.F.R. (partea inițială, mediană și finală a A.P.S.F.R.) care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție a unei subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U..      Figura 25. Amplasarea și numărul de locații ale A.P.S.F.R.-urilor care    nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute    de reacție pentru o intervenție a subunităților I.G.S.U.         O analiză GIS a centrelor de intervenție rapidă (CIR) ale A.B.A.-urilor și a sistemelor de gospodărire a apelor (SGA) a indicat faptul că acestea, în 80%, respectiv 96% dintre cazuri, respectă criteriul A.N.A.R. de a se încadra într-un interval de 90 de minute pentru efectuarea unei intervenții la nivelul A.P.S.F.R.-urilor. În baza acestor condiții favorabile, nu sunt prevăzute centre suplimentare pentru A.B.A.-uri.       Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și agenții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri.      
				 + 
			   Pachetul de măsuri          Procesul de elaborare și justificare a pachetului de măsuri a dus la obținerea unui set complet de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Cele 29 măsuri obținute pot fi grupate în următoarele 6 categorii:  –   Crearea unei reziliențe strategice,   ...     –   Crearea unui set de cunoștințe instituționale,   ...     –   Monitorizare eveniment, identificare și prognozare,   ...     –   Comunicare/avertizare/alarmare,   ...     –   Planificarea răspunsului,   ...     –   Răspuns, salvare și protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului.   ...          Măsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului de elaborare a pachetului de măsuri, însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.       În tabelul de mai jos sunt centralizate măsurile, inclusiv identificarea modului de asumare a responsabilităților aferente acestora. Deși asumarea responsabilităților revine diferitelor organizații, măsurile sunt intercorelate, iar aplicarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de implementarea întregului pachet de măsuri - tabelul 30.    O descriere detaliată a fiecărei măsuri în parte este prezentată în  Anexa 18 . Fiecare dintre măsuri a fost de asemenea bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor organizații. Aceste cheltuieli cu personalul sunt incluse în lucrările pregătitoare, inclusiv, de exemplu, în procedurile de licitație pentru achiziții de servicii, echipamente și clădiri/construcții, precum și pentru managementul de proiect aferent implementării și gestionării măsurilor.       Elaborarea, evaluarea și justificarea pachetului de măsuri de pregătire sunt documentate într-un raport separat, care a fost transmis către M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.N.M. și I.G.S.U.       Tabelul 30. Pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență    Categoria     Nr.     Măsura     Instituția vizată     Costuri estimate (fără costuri de personal) (EURO fără TVA)       Crearea rezilienței strategice     1a     Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)     M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.I.P.E., M.T.I., M.F.     120 000       1b     Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean     M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A.     155 000       Crearea setului de cunoștințe instituționale     2a     Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).     M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A.     145 000       2b     Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență     M.A.I.(I.G.S.U.), M.M.A.P.     190 000       2c     Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.     720 000       2d     Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuare și autoevacuarea populației     M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U.     145 000       2e     Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare     M.A.I. / I.G.S.U.     700 000       Monitorizare, identificare și prognozare     3a     Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică - PNRR.     M.M.A.P., A.N.A.R./ A.B.A., I.N.H.G.A., A.N.M.     25 000 550       3b     Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN2 (PDD).     M.M.A.P., A.N.A.R./ A.B.A., I.N.H.G.A., S.T.S.     8 400 000       Comunicare publică     4a     Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.- urile, A.N.M., M.A.I., I.G.S.U.     1 000 000       4b     Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I., A.N.A.R. / A.B.A. / S.G.A.     15 000 000       4c     Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații     M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.     825 000       4d     Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații     M.Edu., M.M.A.P., M.A.I.     100 000       4e     Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații     M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale     1 000 000       4f     Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (Proiectul WATMAN2 - PDD)     M.M.A.P., A.N.A.R.     80 000 000       Planificare răspuns     5a     Crearea bazelor de date pentru îmbunătățirea schimbului de cunoștințe instituționale, consolidarea informațiilor și intensificarea procesului de luare a unor decizii informate asupra riscurilor     M.M.A.P., M.A.I., M.D.L.P.A.     250 000       5b     Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.     M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.     0       5c     Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor     M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U., C.L.S.U.     0       5d     Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor     M.A.I. (I.G.S.U.)     135 000       5e     Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații     M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A, I.G.S.U., A.N.A.R.     0       5f     Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații     M.A.I., I.G.S.U.     130 000       Răspuns, salvare și ajutor     6c     Creșterea capacității de răspuns a IGSU     M.A.I., I.G.S.U.     145 778 250       6d     Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.     M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R.     250 000       6e     Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 - PDD)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.     50 000 000       6f     Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă si eficace în caz de inundații     M.A.I., I.G.S.U.     23 208 050       6g     Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel putin, la nivelul cerințelor minime privind dotarea cu materiale și mijloacele de intervenție în situații de urgență     M.A.I., I.G.S.U.     300 000       TOTAL                    353 551 850           
				 + 
			   Justificarea pachetului de măsuri          Justificarea măsurilor din Pachetul de Măsuri de Pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost realizată la următoarele nivele:  –   Abordarea I: o evaluare calitativă a beneficiilor și costurilor aferente fiecărei măsuri din cadrul pachetului de măsuri. Acest lucru implică faptul că, din perspectivă calitativă și în baza opiniei de specialitate, beneficiile asociate fiecărei măsuri justifică respectivele costuri aferente unei anumite măsuri.   ...     –   Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective. De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI.   ...     –   Abordarea III: o ACB la nivel macro a întregului pachet de măsuri, utilizând conceptul de Nivele de Maturitate. Folosind acest concept, a fost posibilă evaluarea schimbării radicale a acestui pachet de măsuri din perspectiva optimizării capacităților și capabilităților României. Această schimbare radicală poate fi transpusă în beneficii aferente pachetului (și anume pagube reduse) și poate fi comparată cu costurile aferente pachetului de măsuri. Această analiză a demonstrat faptul că pachetul este viabil din perspectiva unei ACB.   ...     –   Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate A.P.S.F.R.-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe A.P.S.F.R.-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost.   ...          În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a făcut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul acestei secțiuni, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (tabelul 31): Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent PMRI.       Costurile totale de investiții asociate pachetului de măsuri este de aproximativ 410 de milioane de euro fără TVA, incluzând circa 13 milioane de euro pentru cheltuieli cu personalul din cadrul ministerelor și instituțiilor implicate.       Tabelul 31. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire    Nr.     Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H)     Valoarea de Referință     Valoarea țință ce include pachetul de măsuri       A     Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire     Aproximativ 3% din 1,72 Miliarde €     Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde €       B     Reducerea pierderilor de vieți omenesti cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire     Aproximativ 3% din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)     Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)       C     Disponibilitatea unor produse de prognoză si avertizare optimizate     < 48 de ore abordare deterministă     > 72 de ore abordare probabilistă       D     Numărul de unități operative specializate si subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități si respectiv numărul de centrelor de intervenție rapidă (CIR) si sisteme de gospodărire a apelor (SGA) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor     A.B.A.-uri: CIR 80%, SGA: 96%   Unități I.G.S.U.: 51%     A.B.A.-uri: CIR 80%, SGA: 96%   Unități I.G.S.U.: 75%       E     % persoanelor din A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul R0-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)     75%     95%       F     % persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații     50%     >75%       G     % persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de constientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / brosuri / hărți anuale)     20%     >50%       H     % campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate     < 1%     >25%            Valorile-țintă au fost obținute utilizând diferite abordări privind justificarea și acestea au fost fundamentate în cadrul Raportului privind Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.       ...     5.5.    Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița  România a definit un set clar de obiective de management al riscului la inundații, după cum sunt acestea descrise în  Capitolul 4 . Pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat un Program de Măsuri pentru PMRI. După cum era specificat anterior în acest plan, Programul de Măsuri constă în trei categorii principale de măsuri:  A.    Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.   ...     B.    Măsuri de Prevenire și Protecție la nivel local/A.P.S.F.R., integrate la nivel de strategie A.P.S.F.R., prioritizate la nivelul bazinului hidrografic și anume măsuri structurale și nestructurale.   ...     C.    Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.   ...          Corelările generale între obiectiv și categoria de măsuri sunt indicate în figura 26 de mai jos. Mai multe informații detaliate cu privire la corelarea măsurilor specifice cu obiectivele și modul în care aceste informații au fost utilizate pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor sunt prezentate în secțiunea următoare.      Figura 26. Corelarea generală a obiectivelor de management    al riscului la inundații din România cu categoriile de măsuri      
				 + 
			   Referitor la Măsurile Naționale (Categoria A)          În general, scopul măsurilor naționale este acela de a crea cadrul legal și instituțional eficace pentru managementul riscului la inundații și de a contribui astfel la realizarea tuturor obiectivelor de management al riscului la inundații. Cu toate acestea, se pune accent special pe evitarea și controlul riscului la inundații, astfel corelarea cu Obiectivul 1 fiind cea mai specifică. După cum sugerează și numele, măsurile naționale nu sunt specifice A.B.A. Buzău-Ialomița, ci acestea se aplică tuturor Unităților de Management din România.    Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în  Capitolul 5.2  indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fișele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.      
				 + 
			   Referitor la Măsurile de Prevenire și Protecție (Categoria B)          Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapide). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice.       AMC utilizează 23 de indicatori în baza cărora se realizează evaluarea, acoperind criterii cu privire la aspecte sociale, economice, culturale, de mediu și implementabilitate. Astfel, impactul măsurilor, care va fi cuantificat prin intermediul celor 23 de indicatori poate fi corelat direct cu obiectivele 2-5 și respectiv 7-8. O descriere detaliată a indicatorilor este realizată în Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.       Tabelul 32. Prezentarea generală a criteriilor AMC    CRITERII AMC       Social     Economic     Cultural     Mediu     Implementabilitate       INDICATORI PER CATEGORIE       • Proprietăți cu destinație rezidențială     • Infrastructura de transport     • Obiective culturale     • Poluare     • Implementabilitate       • Biodiversitate            • Piscicultură            • Sănătatea umană     • Infrastructura de utilități     • Amenajare teritorială și urbană     • Râuri naturalizate (cu privire la hidromorfologie)            • Captarea apei pentru consum uman     • Proprietăți cu destinație rezidențială          • Calitatea apei                 • Calitatea solului                 • Vulnerabilitatea la schimbările climatice            • Infrastructura socială     • Activitatea economică          • Captarea gazelor cu efect de seră                             • Infrastructura de recreere     • Agricultură                                            • Comunități marginalizate și vulnerabile                                                                       • Reziliență                            ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:     ● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:  –   Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.   ...     –   Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri).   ...          ● Privind evaluarea măsurilor:  –   ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din anul 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 probabilități anuale de depășire (Ciclul I) și respectiv 5 probabilități anuale de depășire (Ciclul II).   ...     –   În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare a fost evidențiată în urma realizării acestor teste.   ...            În ceea ce privește Obiectivul 8, ACB va genera raportul cost-beneficiu, ilustrând eficiența cu care o măsură poate aborda riscul la inundații.    Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. În baza acestora, A.B.A. Buzău-Ialomița a putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în  Capitolul 6 .      
				 + 
			   Cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire (Categoria C)       Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat anterior în  Capitolul 5.4 , Pachetul de măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific A.B.A. Buzău-Ialomița.       Pentru Obiectivul 6, a fost definit un set de indicatori. Fiecare măsură inclusă în Pachetul de Măsuri de Pregătire a fost corelată cu unul sau mai mulți indicatori, stabilind astfel o corelare clară cu obiectivul major 6. Indicatorii care stau la baza obiectivului 6 sunt următorii:  A.    Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire.   ...     B.    Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire.   ...     C.    Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate.   ...     D.    Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor.   ...     E.    Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene).   ...     F.    Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații.   ...     G.    Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale).   ...     H.    Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate.   ...       Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate a întregului pachet de măsuri, precum și în baza analizei GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările UE (JASPERS). De asemenea, în  Capitolul 6  sunt descrise ținte specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6.       ...     5.6.    Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene  5.6.1.    Coordonarea cu Directiva Cadru a Apă  Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice și Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice și, de aici, importanța coordonării între cele două procese, ghidate de Directiva Cadru Apă și, respectiv, de Directiva Inundații. Prezenta secțiune indică modul în care metodologia de elaborare a Programului de Măsuri (descrisă în prezentarea generală din  secțiunea 5.1 ) și abordarea asociată este aliniată la Strategia Comună de Implementare a CE pentru Directiva Cadru Apă (Common Implementation Strategy).    
				 + 
			   Aspecte instituționale       Autoritatea publică centrală în domeniul apelor împreună cu Administrația Națională "Apele Române" reprezintă autoritățile statului care are au ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE și Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuțiile principale ale A.N.A.R./A.B.A., se numără atât elaborarea Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice precum și elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și pentru Fluviul Dunărea (Unități de Management) cu suportul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.      
				 + 
			   Aspecte metodologice       Abordarea și metodologia utilizată pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații ciclul II sunt dezvoltate din punct de vedere conceptual în concordanță cu cerințele Directivei Inundații și Directivei Cadru-Apă, prin urmare, acestea corespund Strategiei Comune de Implementare pentru Directiva Cadru-Apă. Din punct de vedere metodologic, sunt abordate două aspecte, anume:  i)    corelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă,   ...     ii)    coordonarea procesului, în general.   ...         
				 + 
			   Obiectivul general al P.M.R.I. ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru Apă      Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații, așa cum a fost stabilit de autoritățile competente - M.M.A.P. și A.N.A.R., este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații pentru P.M.R.I. ciclul II, s-a luat în considerare și obiectivul central de mediu al Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, în cadrul obiectivului "Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă" (v.  capitolul 5.1.3 ).      
				 + 
			   Procesul de coordonare Directiva Inundații - Directiva Cadru Apă      Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri ia în considerare aspecte ale Directivei Cadru Apă, direct sau indirect, în diversele stadii/etape de dezvoltare a Programului de Măsuri (figura 27), respectiv în:  a)    Etapa de Screening,   ...     b)    Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R. și   ...     c)    Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management (UoM), descrise în cele ce urmează.   ...             Figura 27. Aspecte integrative P.M.R.I.-P.M.B.H.         Nota: Reprezentarea schematică cuprinde toate etapele de elaborare a P.M.R.I. și P.M.B.H. inclusiv etapele aferente reglementarii din punct de vedere al gospodăririi apelor (aviz Gospodărirea Apelor care poate include după caz și SEICA). Din punct de vedere al P.M.R.I. etapa de Modelare/AMC/ACB reprezintă suport în elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru fiecare proiect în parte.    a)    Etapa de Screening - presupune considerarea a 4 criterii de bază: economice, sociale, mediu și patrimoniu cultural. În ceea ce privește criteriul Mediu, s-au stabilit următoarele criterii/aspecte de luat în considerare (cu alte cuvinte, întrebările care necesită a fi adresate):  –   Este posibil ca această măsură să aibă un impact negativ asupra stării corpului de apă? Acest fapt se bazează doar pe tipul de măsură și pe impactul său potențial. În această etapă sunt luate în considerare doar măsurile structurale principale (lacuri de acumulare, lucrări de îndiguire, lucrări de regularizare a albiei).   ...     –   Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.   ...     –   Sunt posibile de aplicat metode practice de diminuare a impactului negativ? Măsurile de atenuare sunt luate în considerare, în principal, din fișele descriptive atașate Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. În plus, măsurile de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În tabelul 33 se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II.   ...     –   Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul de dezvoltare al Programul de Măsuri unele măsuri alternative posibile.   ...        Tabelul 33. Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă - Directiva Inundații    Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice asociat P.M.B.H.     Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I.       Categorie de măsuri     Măsuri de atenuare potențiale (exemple)     Tip de măsuri     Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații       Cod     Denumire     Cod     Denumire     Cod     Denumire     Cod     Denumire       R-M2     Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră)     R-M2.1     Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene     M31     Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor     M31-R012     Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri       M31     Managementul natural al inundațiilor    Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-R017     Remeandrarea cursului de apă,restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)       R-M3     Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare     R-M3.2     Construcția unor acumulări de compensare     M32     Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/ modificarea / eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei     M32-R021     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)       M32-R022     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)       R-M4     Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare     R-M4.1     îndepărtarea sedimentelor în exces     M24     Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M24-R009     întreținerea albiilor cursurilor de apă - aval lucrari de barare (considerate ca măsură PGA,și nu ca măsură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare - decolmatări locale efectuate ținând seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu)       R-M5     Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacitătii de retentie a apei în zona inundabilă     R-M5.1     Restaurarea și reconectarea zonelor umede     M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-R017     Remeandrarea cursului de apă,restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)       R-M5.2     Crearea de noi zone umede     M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei     M31-R019     Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumulării temporare a apei in lunca inundabilă)       R-M5.3     Relocarea lucrărilor de îndiguire     M33     Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sa în zona costieră - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire     M33-R036     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/ totală a acestora (a se studia de la caz la caz)       R-M5.4     Reconectarea brațelor moarte și a canalelor laterale     M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-R017     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)       R-M6     Măsuri de atenuare a alterării structurii malului     R-M6.1     Reconsiderarea tipului de lucrare de apărare împotriva inundațiilor     M33     Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului     M33-R029     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei) - prin folosirea materialelor verzi sau gri-verzi       R-M7     Măsuri de atenuare a alterării condițiilor morfologice ale patului albiei (creșterea diversității/complexității morfologice a albiei)     R-M7.3     Remeandrarea cursului de apă prin refacerea barelor aluvionare (renii) și a zonelor de vaduri si adâncuri     M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-R017     Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)       R-M7.4     Remeandrarea cursului de apă prin construirea unor epiuri în serie (creșterea sinuozității cursului de apă)       L-M3     Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor     L-M3.1     Managementul sedimentelor     M35     Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/ mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor     M35-R041     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)       CT-M1     Măsuri de atenuare a alterării morfologice a liniei țărmului     CT-M1.1     Relocarea lucrărilor     M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere     M31-R020     Înnisiparea artificială a plajelor       CT-M1.2     Reconsiderarea tipului de lucrare       CT-M2     Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor     CT-M2.1     Înnisiparea artificială a plajelor și a habitatelor tidale și subtidale                              ...     b)    Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R.  –   Programul de Măsuri identifica măsuri sustenabile și reziliențe la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură (așa-numitele screened-in measures) (v. Principiile directoare pentru formarea alternativelor,  Capitolul 5.3 ).   ...     –   Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (tabelul 34): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axa gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea.   ...     –   În scopul evaluării impactului unei măsuri și al selectării alternativei optime pentru fiecare A.P.S.F.R./ grupare de A.P.S.F.R.-uri (cluster), a fost dezvoltat instrumentul AST (Instrument Suport Centralizator al Evaluării/Appraisal Summary Tool). Prin aplicarea acestui instrument, se efectuează o Analiză Multi-Criterială (AMC) și o Analiză rapidă Cost-Beneficiu (ACB). În scopul evaluării impactului unei măsuri asupra obiectivului 5 (Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apă), au fost propuse 8 criterii și indicatorii asociați acestora, după cum urmează: Poluarea, Biodiversitatea, Fauna piscicolă, Funcționalitatea cursurilor de apă (în legătură cu alterările hidromorfologice), Calitatea apei, Calitatea terenului, Vulnerabilitatea ecosistemelor la schimbări climatice și Captarea gazelor cu efect de seră.   ...        Tabelul 34. Încadrare masuri (Axa gri-verde)    Măsuri asociate cu abordarea MRI     Categorie măsuri       Nestructurale     Verzi     Gri-Verzi     Structurale ușoare     Structurale grele       M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare                    X            M32-RO24 Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare                    X            M34-RO37 Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare                    X            M34-RO38 Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)     X                           M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)               X                 M35-RO42 Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente)- prin decolmatare                    X            M32-RO26 Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada     X                           M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice          X                      M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice          X                      M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor          X                      M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)          X                      M31-RO14 Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață          X                      M31-R015 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si / sau în adâncime prin împădurire - necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc)          X                      M31-R016 Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanți ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)          X                      M31-RO17 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile          X                      M31-RO18 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile          X                      M31-RO19 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei          X                      M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor          X                      M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora     X                           M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale                    X            M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime)               X                 M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)               X (nep.)          X (perm.)       M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)               X                 M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale                         X       M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă                                M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor                    X            M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție          X                      M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei)                    X (tehnologii mai verzi)     X       M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente                    X            M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat                    X            M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente                    X            M35-RO43 Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apă                    X            M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare.   Diguri de protecție pentru zona costieră                         X       M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora          X (elim. sau reloc.)                         ...     c)    Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A.B.A. (UoM) Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost-Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în  Capitolul 5.3 ), strategiile A.P.S.F.R. preferate/recomandate vor fi testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5).       Elaborarea strategiilor A.P.S.F.R. s-a realizat în conformitate cu Metodologia PMRI2 și a luat în considerare prevederile Ghidului privind strategia comună de punere în aplicare Nota 36 (din perspectiva Testelor de robustețe Directiva Cadru a Apei).       Măsuri propuse de tipul win-win     Așa cum s-a precizat anterior, în vederea unei mai bune coordonări cu Directiva Cadru Apă, s-a realizat o corespondență a măsurilor propuse în Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere, asociat P.M.B.H (Directiva Cadru Apa) cu cele propuse în Catalogul de Măsuri asociat Planului de Management al Riscului la Inundații (Directiva Inundații), ca tipologie a măsurilor - v. Tabelul ....       Între acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31- RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații.   În cadrul PMRI Buzău-Ialomița, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru alternativa preferată/recomandată):  –   5 măsuri de tipul Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (M31-RO17);   ...     –   7 măsuri de tipul Zone de retenție naturală a apei (creare/restaurare zone umede) (M31-RO19);   ...     –   4 măsură de tipul Relocări de dig/Îndepărtare totala dig (M33-RO36).   ...          ...        ...     5.6.2.    Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice Problematica schimbărilor climatice este una constantă, atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene. Prin Cartea Albă (White Paper) a Comisiei Europene "Adaptarea la schimbările climatice; către un cadru european pentru acțiune" a fost stabilită necesitatea implementării unei abordări strategice în scopul adaptării la schimbările climatice în diferite sectoare și nivele de guvernare. Prin urmare, a fost solicitată stabilirea unor ghiduri/metodologii pentru integrarea conceptului de adaptare la schimbările climatice în procesul de implementare a politicilor privind apa la nivelul Uniunii Europene.       În prezent, Uniunea Europeană (U.E.) își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu "sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.   În 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul "act juridic European privind clima"/"european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință.       De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una reziliență la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.       În acest context, Comisia a elaborat un Plan de Investiții pentru o Europă Sustenabilă (Investment Plan for a Sustainable Europe), cu obiectivul de a sprijini investițiile durabile, în vederea promovării investițiilor verzi. Comisia a propus o pondere țintă de 2% pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele Uniunii Europene.       La nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea ICPDR axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.       Cel de-al cincilea raport de implementare elaborat de către Comisia Europeană prezintă stadiul punerii în aplicare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, pe baza evaluării de către Comisie a celui de al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) și a primelor Planuri de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) elaborate și raportate de către statele membre pentru perioada 2015-2021. Recomandările Comisiei pentru cel de-al cincilea raport al Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei Inundații în contextul schimbărilor climatice se referă, în principal, la:  –   îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice;   ...     –   necesitatea ca măsurile și infrastructurile planificate să țină seama în mod corespunzător de previziunile privind schimbările climatice   ...     –   elaborarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice care să fie corelată cu procesul elaborării Programului de Măsuri.   ...       Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin  Hotărârea de Guvern nr. 529/2013 . În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.    La stabilirea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, s-a asigurat coordonarea cu politicile și documentele orientative relevante pentru schimbările climatice, așa cum se arată în  capitolul 4 . În definirea programului de măsuri al P.M.R.I. Ciclul II, măsurile propuse au luat în considerare atât recomandările din strategiile și planurile de acțiune climatică, precum și aspectele specifice fiecărui bazin/spațiu hidrografic.       Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).       Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) sunt realizate prin proiectul "Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice", cod SIPOCA 610, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 - 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, pe o perioada de 30 de luni. Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.) în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu (GNM), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și Universitatea București. SNASC și PNASC au parcurs procedura de evaluare strategica de mediu, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr. 6/2022 prin care aceste documente vor fi supuse aprobării fără aviz de mediu (http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-adaptarea-la-schimbările-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).    În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice. Rezultatele sunt prezentate în  secțiunea 3 .     ...     5.6.3.    Coordonarea și conformarea cu alte directive  Uniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007  privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.    Directivele privind Natura nu se referă explicit la managementul riscului la inundații; cu toate acestea, Directiva privind Inundațiile și Directivele privind păsările și habitatele sunt legate prin faptul ca la stabilirea masurilor din cadrul Planurilor de Management al Riscului la inundații se au în vedere obiectivelor de conservare și definirea stării favorabile de conservare siturilor Natura 2000. Articolul 6 din Directiva Habitate care vizează ariile de protecție specială clasificate în temeiul Directivei Păsări, precum și siturile desemnate în temeiul Directivei Habitate, reprezintă cadrul esențial pentru aplicarea principiului integrării, întrucât acesta încurajează gestionarea în mod durabil a siturilor Natura 2000 și stabilește limitele activităților care pot avea un impact negativ asupra ariilor protejate, permițând în același timp unele derogări în anumite circumstanțe*22).     *22) Comunicarea Comisiei "Gestionarea siturilor Natura 2000 Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)", Bruxelles, 21.11.2018 C(2018) 7621 final      Deși Directiva Inundații nu face trimitere explicita la Directiva Păsări și Directiva Habitate, în elaborarea PMRI au fost avute în vedere sit-urile și speciile protejate prin aceste directive, respectiv prin includerea zonelor protejate în hărțile de risc la inundații conform Art. 6(5)(c) și prin considerarea obiectivelor privind conservarea naturii în cadrul PMRI-urilor (Art. 7 (3)). Modul în care au fost realizate este prezentat în continuare.       Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundații.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000.      Figura 28. Exemplu harta de risc la inundații A.B.A. Buzău - Ialomița,    cu evidențierea includerii siturilor Natura 2000     În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" (a se vedea  cap. 5.3 ) față de Directiva Habitate pentru a determina modul în care proiectele subsecvente sunt susceptibile de a impacta starea de conservare favorabila a sit-urilor Natura 2000 (atât SCI, cât și SPA) și de a identifica oportunitățile de creare, restaurare sau îmbunătățire a stării de conservare favorabile ale acestora. Rezultatele sunt prezentate în  secțiunea 3 .   Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin  HG 1076/2004  privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul PMRI2 - Sinteza Națională se încadrează în prevederile  art. 5, al. 2, lit. a) din HG. 1076/2004 . Procedura SEA aplicată pentru PMRI II implică evaluarea strategică a impactului potențial al PMRI asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art. 6 (3) al Directivei Habitate).    Descrierea detaliată a modului de derulare a procedurii SEA pentru P.M.R.I. Ciclul II este prezentată în cadrul  capitolului 8.3 .   Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. Ciclul II Sinteza Naționali și cele 12 PMRI-uri la nivel de A.B.A. sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundatii/376).   Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt de asemenea disponibile pe site-ul inundații.ro (https://inundatii.ro/resurse/) și pe site-ul A.N.A.R. (https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/planurile-de-management-al-riscului-la-inundatii-ciclul-2/)     ...     5.6.4.    Coordonare internațională     În România, colaborarea și coordonarea activităților în domeniul gospodăririi apelor la nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).       La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de ICPDR în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.       Obiectivele Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea sunt: evitarea noilor riscuri, reducerea riscurilor existente, creșterea rezilienței, creșterea gradului de conștientizare a populației și promovarea principiului solidarității.       Evitarea noilor riscuri - măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.       Reducerea riscurilor existente - toate etapele de implementare a Directivei Inundații vor avea în vedere reducerea efectelor negative a inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.       Creșterea rezilienței - pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.       Creșterea conștientizării - autoritățile se vor asigura că informațiile privind planurile de prevenire și protecție împotriva inundațiilor sunt transparente și ușor accesibile publicului. Participarea publicului la luarea deciziilor este o piatră de temelie a implementării cu succes a planurilor de management integrate și cuprinzătoare, atât pentru a îmbunătăți calitatea și punerea în aplicare a deciziilor, cât și pentru a oferi publicului oportunitatea de a-și exprima preocupările și pentru a permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de asemenea preocupări.       Promovarea principiului solidarității - este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.       Planurile de management al riscului de inundații stabilite într-un stat membru ar trebui să nu includă măsuri care prin amploarea și impactul lor, cresc semnificativ riscurile de inundații în amonte sau în aval de alte țări în același bazin hidrografic sau subbazin hidrografic, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații.       În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.       Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv întreprinderea de acțiuni comune asupra râurilor transfrontaliere în timpul apărării împotriva inundațiilor și a gheții este un instrument eficient pentru reducerea impactului inundațiilor în aval.       Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.       Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre.       România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.       România are acorduri interguvernamentale în ceea ce privește cooperarea și gestionarea durabilă a apelor transfrontaliere cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar schimbul de informații în domeniul gospodăririi apelor se face prin Comisiile bilaterale mixte, prin care România ține un contact permanent, în conformitate cu acordurile existente, care prevăd inclusiv schimburi de date și avertizări hidrologice în perioadele de ape mari.       Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comun România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele - Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.       În relația bilaterală România-Bulgaria, în iunie 2022 a avut loc la București o întâlnire a Grupului de lucru privind managementul riscului la inundații în cadrul căreia părțile s-au informat cu privire la stadiul implementării ciclului II al Directivei Inundații, precum și stadiul implementării programului de măsuri prevăzut în Planurile de Management al Riscului la Inundații, ciclul I, raportate de către cele două state la Comisia Europeană. Ultima întâlnire a avut loc în martie 2016 la Sofia.       Se menționează că Administrațiile Bazinale de Apă riverane Dunării sunt după cum urmează: Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad, Dobrogea - Litoral.       Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (Comisiile hidrotehnice, Subcomisiile pentru apărarea împotriva inundațiilor, experții pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiile pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) sunt prezentate în tabelul următor.       Tabelul 35. Întâlnirile bilaterale România - Bulgaria din perioada 2017 - 2022    Nr. crt     Denumirea intalnirii     Locatia     Perioada de desfăsurare       1     Intâlnirea Grupului de lucucru privind managementul riscului la inundații     București     16.06.2022          ...      ...      ...     6.    Planul de acțiune pentru implementare     Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.-urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.    Metodologia de elaborare Programului de Măsuri a oferit o orientare clară cu privire la evaluarea și prioritizarea măsurilor. România a realizat prioritizarea în baza unor criterii obiective clar definite, după cum este explicat în  Capitolul 5 . Această prioritizare este ulterior corelată cu un calendar de implementare. În general, România intenționează să implementeze măsuri prioritare în cadrul Ciclului II (2022-2028) și să transfere alte măsuri în Ciclul III de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE. Metodologia aplicată a permis de asemenea României să determine impactul preconizat al măsurilor și să stabilească ținte clare pentru anumiți indicatori cheie.       În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C.       Implementarea P.M.R.I. Ciclul II devine obligatorie după ce este aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă de asemenea că trebuie implementate toate măsurile din categoriile A, B și C. Din acest motiv, planurile de implementare și obiectivele aferente trebuie elaborate pentru toate tipurile de măsuri. Acestea sunt descrise în paragrafele de mai jos.    6.1.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale)  Măsurile naționale sunt definite și selectate la nivel național. Măsurile prioritare au fost grupate în cinci tipuri principale de măsuri, după cum este specificat la  capitolul 5.2 . Pentru aceste proiecte prioritizate, obiectivul este acela de a evalua fezabilitatea acestora în următorul an pentru a ajunge la un concept clar, precum și la viabilitatea confirmată și implementabilitatea acestora până la finalul anului 2027. În completarea acesteia se află lista scurtă de măsuri prioritizate, obiectivul fiind acela de a îmbunătăți și clarifica descrierea acestora, astfel încât și acestea să poată fi elaborate ulterior. Acest demers ar trebui realizat în decursul anului viitor.    
				 + 
			   Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor Naționale          Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor Naționale, precum și pentru finanțarea acestora sunt M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.F., M.E.A.T., M.E., M.C.I.D., M.I.P.E. și M.A.I.      
				 + 
			   Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile Naționale          Principalele potențiale Mecanisme Financiare pentru implementarea Măsurilor Naționale sunt următoarele:     ● P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență       ● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027       ● Programul pentru Regiunea Dunării 2021-2027       ● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030       ● Facilitatea "Conectarea Europei"       ● Programul Operațional Transport 2021-2027       ● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - Common Alerting Protocol       ● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (P.O.D.D. - Fondul European de Dezvoltare Regională - F.E.D.R.)       ● Bugetul Național         Posibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023.      
				 + 
			   Planul de Acțiune pentru Măsurile Naționale          Pentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale specifice identificate în cadrul acestui proces. Principalele etape aferente procesului de implementare sunt următoarele:     ● M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. sau părțile interesate relevante responsabile cu implementarea măsurilor trebuie să definească împreună sursele de finanțare și să întocmească planul financiar de implementare a măsurilor pentru care sunt responsabile în mod direct - sub coordonarea M.M.A.P., până în cel de-al 3-lea trimestru al anului 2023;       ● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fișelor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 - începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă (tabelul 34):     Tabelul 36. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune    Acțiunea     Termenul de realizare     Instituțiile vizate       Planul financiar pentru Proiectele - Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027     Finalul trimestrului 3 al anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.       Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea măsurile naționale în perioada 2023-2028     Finalul anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F.       Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate     Finalul anului 2023 - jumătatea anului 2024     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.                ...     6.2.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție):  Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în  capitolul 5.3 . S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în Ciclul II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și scăzută urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028.       În baza prioritizării, A.B.A. Buzău-Ialomița a cuantificat rezultatele preconizate aferente implementării și a stabilit obiectivele specifice pentru Ciclul II. În timpul evaluării, impactul și costurile preconizate pentru fiecare măsură și alternativă în parte au fost estimate utilizând Appraisal Summary Tool (A.S.T.). Cu rezultatele aferente prioritizării realizate de către A.B.A. Buzău-Ialomița, beneficiile acumulate au fost calculate pentru toate măsurile propuse pentru A.B.A. Buzău-Ialomița și per clasă de prioritate. În scopuri de raportare, s-a decis selectarea unui set de indicatori-cheie din cadrul A.S.T., după cum este specificat în tabelul 37a. Valoarea-țintă se referă la clasele de prioritate foarte ridicată, ridicată și critică, deoarece aceste măsuri urmează a fi implementate primele. La nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița, indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în tabel 37b.       Tabelul 37a. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II    Obiectivul PMRI Ciclul II     Indicatorul     Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse toate prioritatile)     Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)     Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)       1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e       2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației     Numărul de persoane expuse riscului     663172     480757     182415       Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului     263231     166738     96493       3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice     Reducerea AED     Prezent:   € 941,388,481 Schimbări climatice:    € 1,202,483,272     Prezent:   € 551,794,468    Schimbări climatice:    € 720,234,372     Prezent:    € 389,594,013    Schimbări climatice:   € 482,248,900       4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural     Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului     417     307     110       5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu DCA     Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC     AMC scoruri de mediu mai mari: 84   AMC scoruri de mediu egale: 32    AMC scoruri de mediu mai mici: 170     AMC scoruri de mediu mai mari: 20    AMC scoruri de mediu egale: 7    AMC scoruri de mediu mai mici: 51     AMC scoruri de mediu mai mari: 64   AMC scoruri de mediu egale: 25    AMC scoruri de mediu mai mici 119       6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/ alarmare si intervenție/ răspuns în caz de urgență     Consultați tabelul de mai jos       7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice       8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă     Numărul de strategii propuse cu raportul CB     • <1 118   • 1-3 100   • 3-6 31   • >6 36     • <1 27   • 1-3 27   • 3-6 11   • >6 12     • <1 91   • 1-3 73   • 3-6 20   • >6 24       9. îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e       Costul total     Costul total are in vedere investitia inițiala inlocuirea, funcționarea, intretinere, achiziție de terenuri, costuri si venituri de atenuare     € 11,950,905,566     € 6,888,665,129     € 5,062,240,437          Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.         Tabelul 37b. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II    Obiectivul PMRI     Indicatorul     Valoarea-țintă la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița (pentru strategiile propuse toate prioritatile)     Valoarea-țintă la nivelul A.B.A. Buzău- Ialomița (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)     Valoarea-țintă la  ivelul A.B.A. Buzău-Ialomița (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)       1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.       2. Reducerea impactului negatival inundațiilor asupra populației     Numărul de persoane expuse riscului     33872     33733     139            Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului     16928     16805     123       3. Reducerea impactului negatival inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice     Reducerea AED     Prezent:   € 32,829,805    Schimbări climatice: € 41,447,808     Prezent:    € 32,615,220    Schimbări climatice:   € 41,187,613     Prezent:   € 214,585   Schimbări climatice:   € 260,195       4. Reducerea impactului negatival inundațiilor asupra patrimoniului cultural     Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului     15     15     0       5. Reducerea impactului negatival inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă     Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC     AMC scoruri de mediu mai mari: 3    AMC scoruri de mediu egale: 0    AMC scoruri de mediu mai mici: 3     AMC scoruri de mediu mai mari: 2    AMC scoruri de mediu egale: 0    AMC scoruri de mediu mai mici: 2     AMC scoruri de mediu mai mari: 1   AMC scoruri de mediu egale: 0    AMC scoruri de mediu mai mici: 1       6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/ alarmare si intervenție/ răspuns în caz de urgență     Consultați Tabelul de mai jos       7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice       8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă     Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu     • <1 1   • 1-3 3   • 3-6 1   • >6 1     • <1 0   • 1-3 3   • 3-6 0   • >6 1     • <1 1   • 1-3 0   • 3-6 1   • >6 0       9. îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e       Costul total     Costul total are in vedere investitia inițiala inlocuirea, funcționarea, intretinere, achiziție de terenuri, costuri si venituri de atenuare     € 417,896,282     € 396,167,093     € 21,729,189          Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate      
				 + 
			   Principalele organizații cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestora       După cum este specificat în  Capitolul 5.3 , măsurile din Categoria B acoperă o gamă largă și diversă de măsuri, astfel încât aprobarea (implementarea) și finanțarea acestora să fie efectuată în mod integrat și coordonat, pornind de la nivelul A.B.A.- urilor, care ar trebui să aibă o bună colaborare cu alte instituții locale/regionale, ce reprezentă diferite sectoare de activitate, precum transporturi, agricultură, silvicultură și altele.       Trei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):     ● La nivel local/regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, O.C.P.I., altele;       ● La nivel central:  –   Instituțiile de la nivel național coordonate de către/aflate în subordinea diferitelor ministere, precum: A.N.A.R., CESTRIN, C.N. C.F.R. S.A., C.N.A.I.R. S.A., C.N.A.C.N. S.A., A.N.I.F., ROMSILVA - Regia Națională a Pădurilor, A.N.C.P.I., HIDROELECTRICA S.A., I.G.S.U., altele;   ...     –   Principalele ministere cu rol decizional din cadrul Guvernului României: M.M.A.P., Ministerul de Finanțe, M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.T.I., M.E., M.E.A.T., M.C.I.D., M.A.I., M.I.P.E., altele.   ...           
				 + 
			   Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și Protecție          Potențialele Mecanisme Financiare identificate pentru implementarea Măsurilor de Prevenire și Protecție sunt următoarele:     ● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;       ● PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;       ● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027;       ● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);       ● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030;       ● Facilitatea "Conectarea Europei";       ● Programul Operațional Transport 2021-2027;       ● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - CAP;       ● Pactul Verde European;       ● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 - 2027) - Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;       ● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României;       ● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;       ● Bugetul General Consolidat al Statului (inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente - precum M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., altele).         Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023, acoperind nevoile financiare și sursele corespunzătoare aferente fiecărui an fiscal în parte până în anul 2027 (22 martie 2028 fiind termenul limită pentru raportarea P.M.R.I. Ciclul III).   În  Anexa 15  sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri al A.B.A. Buzău-Ialomița iar în fișele descriptive ale strategiilor A.P.F.S.R. pentru A.B.A. Buzău-Ialomița se regăsesc costurile estimate aferente fiecărei strategii (https://inundatii.ro/resurse/aba-buzau-ialomita-fise-descriptive/).       În cadrul A.B.A. Buzău-Ialomița sunt planificate a fi realizate în cadrul PNNR o serie de lucrări prezentate în tabelul 38.       Tabel 38. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNNR la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița    Nr. Crt     Denumire lucrare     Componenta PNRR       1     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Siriu, județul Buzau     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"       2     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Dridu, județul Ialomița     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"          Nota: valoarea lucrărilor se va încadra în limitele aprobate        
				 + 
			   Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție          În tabelul 39 este prezentat un Plan de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție, detaliat, ce include acțiunile ce trebuie întreprinse de către organizațiile responsabile și data-limită de realizare a acestora.       Tabelul 39. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție    Acțiunea     Termenul de realizare     Instituțiile vizate       Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027     Finalul trimestrului 3 al anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/ competente       Realizarea unui acord de parteneriat și a unei Foi de Parcurs pentru implementarea măsurilor din categoria B implementate în perioada 20232028     Finalul anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/ competente       Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate     Finalul anului 2023 - Jumătatea anului 2024     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/ competente            ...     6.3.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)  În baza justificărilor menționate anterior în  Capitolul 5.4 , Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce "include pachetul de măsuri" pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul anului 2027 și sunt specificate în tabelul 37. Pachetul va fi implementat la nivel național.    
				 + 
			   Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență          Principalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență sunt următoarele:     ● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) - Fondul European de Dezvoltare Regională - (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;       ● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României.       ● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență de către autoritățile române.         Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023.       Tabelul 40. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 - Pachetul de Măsuri de Pregătire    Nr.     Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H)     Valoarea de referință     Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri     Perioada exprimată în ani până la atingerea valorii-tintă       A     Reducerea pagubelor (EAD) cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Aproximativ 3%*23) reducere din 1,72 Miliarde €     Aproximativ 5%*24) reducere din 1,72 Miliarde €     3       B     Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Aproximativ 3% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)     Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)     3       C     Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate     < 48 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare deterministă)     > 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă)     3       D     Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (SGA) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor     A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%   Unități I.G.S.U.: 51%     A.B.A.-uri: CIR 80%, S.G.A.: 96%   Unități I.G.S.U.: 75%     2       E     Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.- urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)     75%     95%     2       F     Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații     50%     >75%     3       G     Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale)     20%     >50%     3       H     Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate     < 1%     >25%     3          *23) Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile de pregătire, răspuns și redresare existente. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.       *24) Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile propuse incluse în Pachetul de Măsuri de Pregătire. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.         Pentru indicatorul B "Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență":     Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB*25) au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).     *25) World Bank (2020), 'Stocktaking Report', RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)         Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015*26), și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%.     *26) WMO (no date) Sub-series Basic Documents - WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)           Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării, prezentate în Capitolul 5.4. Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul anului 2027.      
				 + 
			   Principalele instituții definite cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestuia          Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:     ● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),       ● M.A.I., I.G.S.U. pentru intervenții operative în situații de urgență în caz de inundații și alte riscuri asociate (poluarea solului, alunecări de teren, cutremure de suprafață, situația epidemiologică etc.) și       ● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T., administrația locală și județeană, ME și Hidroelectrica, M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri.        
				 + 
			   Planul de acțiune          În tabelul 41 este prezentat un plan de acțiune detaliat cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora, inclusiv aprobări, planificare financiară, studii de (pre-) fezabilitate, aplicații, semnarea contractelor, implementare, formare, testare, mentenanță și solicitarea de rambursări pentru fondurile acordate în cadrul PODD.       Tabelul 41. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență    Acțiunea     Termenul de realizare     Instituțiile vizate       Planul financiar pentru Pachetul de măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024, cu privire la Pachetul de Măsuri 2023-2024)     Finalul trimestrului 3 al anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024     Finalul anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024     Finalul anului 2023     A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I.       Strategia Instituțională de Achiziții (M.M.A.P./A.N.A.R./I.N.H.G.A., M.A.I./I.G.S.U.)     Finalul anului 2023 - Aprobarea instituțională și ministerială     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Semnarea contractelor pentru Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Primul trimestru al anului 2024     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Implementarea calendarului de achiziții și planificarea principalelor activități de proiect (activități juridice și instituționale, campanii de sporire a gradului de conștientizare etc.)     Trimestrele I-IV ale anului 2024 și permanent până la finalul anului 2027     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Sesiuni de formare privind modul de utilizare a echipamentelor     Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentă     M.M.A.P./A.N.A.R. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Recepția oficială a echipamentelor în teren     Trimestrul IV al anului 2024 și activitate permanentă     A.N.A.R., I.G.S.U., STS       Sisteme de prognozare și concept DSS - primirea oficială a aplicațiilor     Permanent, în baza fazelor de implementare   Trimestrul IV al anului 2026,    Trimestrul IV al anului 2027     A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.       Sistem nou pentru monitorizare și management al datelor (testare și mentenanță)     Trimestrul 3 al anului 2026     M.M.A.P./A.N.A.R. și   M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic și Hidrologic     Trimestrul IV al anului 2026     A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.   I.G.S.U./M.M.A.P./M.A.I.       Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Permanent, ultimul pentru Trimestrul IV al anului 2026     Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare       Cererea de rambursare a fondurilor din PODD pentru principalele măsuri investiționale     Trimestrul IV al anului 2026     Părțile responsabile cu implementarea            ...      ...     7.    Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații     Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa - partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat.       Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (tabelul 42).       Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din Ciclul II al Directivei Inundații 2007/60/CE se va realiza în strânsă colaborare cu reprezentanții A.B.A., A.N.A.R. și M.M.A.P., prin intermediul unor machete .xls ce vor conține în principal, planurile de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații, informații referitoare la indicatorii fizici realizați și informații privind stadiul de realizare a măsurii, aferente fiecărei Administrații Bazinale de Apă și fluviului Dunărea.       Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin.       Tabelul 42. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.    Tip de măsură     Cod tip măsură C.E.     Cod tip măsură RO     Măsuri Potentiale     Sursa, Mecanismul si Caracteristicile inundației (care sunt adresate de masura)     Autoritate responsabila     Nivel de aplicare       Prevenire       Evitarea - prin politicile / reglementările de planificare teritoriala   Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile     M21     M21-R01     Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național       M21     M21-R02     Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilorîn zonele cu adancimi si viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național       Evitarea - prin reglementările de constructie in zona inundabila     M21     M21-R03     Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabila)     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C     Național       Îndepartare sau relocarea, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și/sau cu un risc mai mic     M22     M22-R04     Analiza posibilităților tehnice si economice de relocare a construcțiilor aflate in zone inundabile cu adancimi ale apei mai mari de 1 -1.5 m in zone cu adancimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare     Toate     M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național/ Bazin       Diminuare, Masuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilitati, etc.     M23     M23-R05     Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare   Exemple de masuri de adaptarea construcțiilor existente in zonele inundabile   Masuri de prevenție in interiorul proprietatii   ( ) Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției;    ( ) Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) - materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)   ( ) Impermeabilizarea construcției (dry floodproofing) -blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare    Masuri de prevenție in exteriorul proprietatii   ( ) Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată   Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;   Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor     Toate     I.S.C., Autorități locale, C.J.     Național / Localitate       M23     M23-R06     Publicarea unor manuale/ elaborare reglementari privind masuri de adaptare a construcțiilor existente in zonele inundabile/ Ghiduri de imbunatatire a rezilienței populației la inundații     Toate     M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, C.J.     Național/ Localitate       Alte masuri de imbunatatire a prevenției riscului la Inundații -îmbunătățirea cadrului legislativ si institutional precum si a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații     M24     M24-R07     Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulica a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii si analize ale viabilitatii masurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activitatilor economice si sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu DCA     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., MAI. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I.C., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.     Național       M24     M24-R08     Imbunatatire politici/strategii/ cadru legislativ in managementul inundațiilor     Toate     M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.L.P.A., M.T.I.C., M.F.     Național       Alte masuri de imbunatatire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M24     M24-R09     Întreținerea albiilor cursurilor de apă     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național/ Bazin       Protecție       Managementul natural al inundațiilor prin Impadurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torentiale     M31     M31-R010     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR);     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor prin Impadurirea la scara larga a bazinelor hidrografice     M31     M31-R011     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, ia scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1), vezi Nota.     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor     M31     M31-R012     Managementul pădurilor in lunca inundabila si in zona ripariana, inclusiv perdele protectie diguri     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafața (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)     M31     M31-R013     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, C.J.     Bazin/ A.P.S.F.R.       M31     M31-R014     Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor "bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/ valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii/ gărdulețe)     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul Scurgerii prin îmbunătățirea structurala a solului     M31     M31-R015     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime (prin împădurire) - necesita terasare, bariere erozionale, etc.     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M31     M31-R016     Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)     AII - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.A.D.R.     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului si a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31     M31-R017     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii zinundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R.,   Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului si a luncii inundabile prin creșterea retentiei naturale a apei     M31     M31-R018     Lucrări de barare (constructii din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/ A.P.S.F.R.       M31     M31-R019     Zone de retentie naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei in lunca inundabila)     AII - Fluvială    A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N .A.R., Autorități locale, C.J.     Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere     M31     M31-R020     Innisiparea artificială a plajelor     A11 - Fluvială   A14-Apă de mare   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide   A25- Altele (vânt/ Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)     M.M.A.P., A.N .A.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Masuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/ modificarea/ eliminarea infrastructurii de retentie/acumulare a apei cu funcție exclusiva de protectie la inundații     M32     M32-R021     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, C.J.     Național/ A.P.S.F.R.       M32     M32-R022     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M32     M32-R023     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/ atenuare     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători     A.P.S.F.R.       M32     M32-R024     Creșterea capacitatii descarcatorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători     Bazin/ A.P.S.F.R.       M32     M32-R025     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autoritati locale, C.J.     Național/ A.P.S.F.R.       M32     M32-R026     Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumulărilor in cascada     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M32     M32-R027     Realizarea de derivații de ape mari     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M32     M32-R028     Analiza eliminării unor structuri de retentie (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Masuri structurale care implica interventii fizice in albia râului -Construirea, modificarea sau indepartarea lucrărilor longitudinale in albia minora a rauluij     M33     M33-R029     Lucrări de regularizare locala a albiei (inel. masuri de stabilizare a albiei)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N .A.R., Autorități locale, CJ     A.P.S.F.R.       Lucrări de corectare a torenilor     M33     M33-R030     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/ funcționalitatii acestora     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Bazin/ A.P.S.F.R.       M33     M33-R031     Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Bazin/ A.P.S.F.R.       M33     M33-R032     Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice in lunca inundabila - Construirea, modificarea sau indepartarea lucrărilor de îndiguire     M33     M33-R033     Lucrări de indiguire (in zona localitatilor)/ Construirea unei a doua linii de aparare     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M33     M33-R034     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători     A.P.S.F.R.       M33     M33-R035     Reabilitare diguri in vederea exploatarii in condiții de siguranța     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       M33     M33-R036     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/ totala a acestora (a se studia de la caz la caz)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide    A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.PA., alți deținători     A.P.S.F.R.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi imbunatatirea capacittatii sistemelor de drenaj artificiale     M34     M34-R037     Îmbunătățirea/ Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare (inel. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, dupa caz)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea   infrastructurii de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31- Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)     M34     M34-R038     Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 – Distrugerea infrastructurii de apărare   A24- Blocare/ Restricționare   A31-Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, CJ.     Național       M34     M34-R039     Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor durabile de canalizare/ drenaj (SuDS)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, CJ.     Național       M34     M34-R040     Implementarea sistemelor durabile de drenaj (SuDS)     M.D.L.P.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R. (localitate)       Alte masuri de imbunatatire a protectiei la inundații - Programe de intretinere/ mentenanta a infrastructurii de aparare împotriva inundațiilor     M35     M35-R041     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială - infrastructură de apărare    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31- Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național/ A.P.S.F.R.       M35     M35-R042     Refacerea/ Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/ nepermanente)- prin decolmatare     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Alte masuri de imbunatatire a protectiei la inundații - Punerea in siguranța a barajelor     M35     M35-R043     Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)     A11 - Fluvială    A12 - Pluvială    A15 - Barare artificială - infrastructură de apărare    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare/ Restricționare    A31-Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       Pregătirea       Măsuri privind imbunatatirea sistemelor de monitorizare, prognoza și avertizare a inundațiilor     M41     M41-R044     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/ alarmare (meteo si hidro)     Toate     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Național/ Bazin (cu localizare)       M41     M41-R045     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   ( ) Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor - stații automate la poduri sau traversări de conducte   ( ) Camera video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni si a ghețurilor    ( ) Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială    ( ) Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice   ( ) Instalarea de rețele pluviometrice urbane si a unor sisteme de urmărirea strazilor/cailor de comunicații cu risk ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) si a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare    ( ) Echipamente pentru supraveghere digurilor si monitorizarea barajelor     Toate     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Național/ Bazin       M41     M41-R046     Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     Toate     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Național/ Bazin       Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență     M42     M42-R047     Actualizarea/ Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.) M.D.L.PA, C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ Bazin       M42     M42-R048     Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ A.P.S.F.R. (localitate)       M42     M42-R049     Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ Bazin       Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de auto protecție în rândul populației, al agenților sociali și economici     M43     M43-R050     Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igiena la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media     Toate     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A, A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M43     M43-R051     Exerciții de evacuare     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/ Bazin       M43     M43-R052     Activități educaționale privind riscul de inundații     Toate.     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.), M.E.     Național/ Bazin       M43     M43-R053     Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații     Toate.     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Alte măsuri de instituire sau imbunatatire a pregătirii in vederea gestionarii evenimentelor de inundații, in vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului     M44     M44-R054     Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/ local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea si suprainaltarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Alte măsuri de instituire sau imbunatatire a pregătirii in vederea gestionarii evenimentelor de inundații, in vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurari     M44     M44-R055     Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID si asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc     Toate     M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Refacere si Evaluare       Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate     M51     M51-R056     Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M51     M51-R057     Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic     Toate.     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu     M52     M52-R058     Interventii si reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora), instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru scoli, pentru administrație, spitale mobile etc.)     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.E., M.F. ,C.J.S.U.f C.L.S.U.     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M52     M52-R059     Refacerea/ Reabilitarea a infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de aparare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații     Toate     M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.L.P.D.A., M.Ap.N., M.S.     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M52     M52-R060     Sprijin din partea statului pentru repornirea activitații economice in caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)     Toate     M.M.A.P., M.F.,     Național/ Bazin       Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații     M53     M53-R061     Inventarierea pagubelor si completarea bazei de date asociate     Toate     M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I.C.     Național/ Bazin       M53     M53-R062     Cartarea urmei inundației/ viiturii     Toate     M.M.A.P., ANAR, INHGA,     Bazin       M53     M53-R063     Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice.     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Bazin       M53     M53-R064     Organizarea de conferințe tehnice/ dezbateri avand ca subiect lecțiile invatate     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ Bazin          ...     8.    Implicarea părților interesate și consultării publice  8.1.    Strategia de implicare a părților interesate (SHE)     Pentru a asigura o abordare structurată a activităților de comunicare, de implicare a părților interesate și respectiv de consultare publică cu privire la HHRI și PMRI din cel de-al doilea ciclu de implementare a Directivei Inundații (DI) și pentru abordarea recomandărilor CE cu privire la PMRI din primul ciclu de implementare, autoritățile competente au utilizat o Strategie ("Strategia SHE"). Strategia SHE a fost elaborată la începutul ciclului al 2-lea și a fost implementată începând cu finalul anului 2020. Strategia stabilește obiective principale ambițioase pentru comunicare și SHE, descrie tipurile de activități, instrumentele offline și online utilizate pentru informare, implicare și consultare, identificare și analiză a părților interesate, specifică respectivele cadre legale europene și naționale pentru consultare și implicare, propune structurile organizatorice pentru implicare în baza categoriilor de părți interesate, este aliniată cu strategia de comunicare instituțională de la nivelul M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. și detaliază resursele necesare, nevoile de dezvoltare a capacităților, și se încheie cu o structură de monitorizare și de management al riscurilor.       În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat P.M.R.I. Ciclul II proiectul și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.       Cele două obiective principale ale strategiei SHE pentru PMRI2 au fost următoarele:  –   Optimizarea procesului general de comunicare și a capacității M.M.A.P. și respectiv a A.N.A.R. cu privire la elaborarea PMRI din cadrul celui de-al 2-lea ciclu de implementare a DI.   ...     –   Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea M.M.A.P. și A.N.A.R.   ...          Figura 29 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a PMRI.          Figura 29. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate      8.1.1.    Informare și comunicare Punctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundatii.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la cel de-al 2-lea ciclu de implementare a Directivei Inundații, ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o bază de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.       Pentru a completa site-ul web și eforturile de comunicare generale, a fost concepută o marcă (brand) pentru managementul riscului la inundații din România - INUNDAȚII.RO. Procesul de branding a avut drept rezultat câștigarea unui premiu*27 pentru pachetul de identitate vizuală, ce include logo-urile, fonturile dedicate și paleta cromatică, precum și diferite alte elemente de identitate digitală.     *27 Marca INUNDAȚII.RO a fost premiată cu Bronze la categoria Best visual identity from the public sector (Cea mai bună identitate vizuală din sectorul public) în cadrul Transform Awards Europe 2022: https://www.transformmagazine.net/awards/europe/past-winners/2022-transform-awards/            Figura 30. Marca INUNDAȚII. RO și premiul Transform Awards         Site-ul web se adresează publicului larg, prezentând într-un limbaj accesibil și simplu informații despre:  –   Inundații și managementul riscului la inundații în general   ...     –   Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații   ...     –   Importanța soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundații   ...     –   Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din România   ...     –   Implementarea Directivei UE privind Inundațiile.   ...          În plus, noul site web include un portal GIS pentru vizualizarea noilor Hărți de Hazard și de Risc la Inundații (GIS Maps Portal), un link către avertizările meteorologice și hidrologice ale A.N.M. și respectiv I.N.H.G.A., pune la dispoziție resurse, ghiduri și documente destinate publicului larg, inclusiv copiilor, și asigură înțelegerea tehnică a acestora de către părțile interesate, facilitând astfel implicarea acestora       Site-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către A.N.A.R.. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale M.M.A.P. și A.N.A.R., au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook - Inundații.ro și respectiv un canal de YouTube - inundații.ro, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul M.M.A.P..          Figura 31. Site-ul web INUNDAȚII.RO și pagina de Facebook         Banca Mondială a oferit de asemenea asistență M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. în vederea sporirii gradului de conștientizare despre proiectul RO FLOODS, a canalelor de comunicare online nou create și în special a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. Acestea din urma pot fi utilizate în România de către instituțiile publice, specialiști din domeniu și cetățeni pentru a se informa și pentru a putea adopta măsuri adecvate. În acest sens, au fost derulate campanii publicitare prin intermediul site-ului web https://inundații.ro/ și a canalelor de social media. Această activitate a fost efectuată pe o durata de aproximativ 2 luni (noiembrie 2022 - ianuarie 2023) și a avut următoarele rezultate:     ● 1,9 mil. de impresii (afișarea campaniilor pe Google), cu 20.000 de clicuri din care:       ● 17.100 de noi utilizatori pe site-ul web cu 29.300 de vizualizări de pagină       ● 14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire       ● 278.500 de impresii pentru clipul video destinat HHRI, cu 23.000 de clicuri       ● 1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuri         Numărul total de utilizatori care au accesat site-ul web https://inundații.ro/ în luna februarie 2023 este de:     ● 22.600 de utilizatori cu 52.300 de vizualizări pe site-ul web, cu primele 3 pagini accesate ce includ portalul destinat hărților, pagina de pornire și bazinele hidrografice.         În afara canalelor de comunicare nou create și a pachetului de branding, M.M.A.P., A.N.A.R. și A.B.A.-urile, la nivel regional, au continuat să sporească frecvența utilizării unor mijloace mai convenționale, și anume emailuri, comunicate de presă și presa scrisă, conferințe și ședințe de lucru cu părțile interesate cu scopul de a comunica informații legate de etapele principale ale proiectului și de a implica părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de elaborare a PMRI. În cele ce urmează sunt prezentate mai multe materiale de comunicare esențiale, care au fost elaborate:  –   Broșura pentru părțile interesate care descrie Planurile de Management al Riscului la Inundații.   ...     –   Broșura pentru părțile interesate care descrie Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și rolul acestora în procesul de revizuire și validare a noilor hărți.   ...     –   Broșurile pentru părțile interesate care descriu procesul de elaborare a Programului de Măsuri (PM), în mod etapizat: Analiza (Screening), faza privind strategia aferentă A.P.S.F.R.-urilor, faza privind strategia aferentă UoM și rolul preconizat al părților interesate implicate.   ...     –   Broșura pentru părțile interesate și mass media privind publicarea și raportarea către CE a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate.   ...     –   Animația video ce prezintă Proiectul RAS/RO-FLOODS.   ...     –   3 teasere video scurte pentru Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații (HHRI), în care se explică rolul și importanța hărților pentru diferite categorii de părți interesate de la nivel instituțional și pentru publicul larg.   ...     –   Social media și alte materiale de comunicare care să fie distribuite în format electronic.   ...         Figura 32. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS    și teaser-ul pentru Hărțile de Hazard și Hărțile de Risc la Inundații      Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor poate fi consultată în  Anexa 19 .     ...     8.1.2.    Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național     Pentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a PMRI, au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului RO-FLOODS, în timp ce GLT au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.       TAG s-a reunit de 7 ori, acoperind principalele faze de implementare a proiectului, iar GTL s-au reunit de 5 ori, pe teme precum Soluțiile Bazate pe Natură, Infrastructura Verde și Implicarea părților interesate. În cadrul ambelor tipuri de grupuri s-a oferit ocazia de a comunica rezultatele proiectului, de a discuta cu privire la feedback-ul primit și de a prezenta stadiul de implementare a proiectului împreună cu părțile interesate din diferite sectoare, inclusiv structurile aparatului de guvernare de la nivel central (ministere, agenții naționale - silvicultură, agricultură, transporturi, energie etc.), autoritățile publice locale sau regionale, mediul academic sau ONG-urile. Alte reuniuni la nivel național s-au concentrat asupra grupurilor specifice de părți interesate, precum ONG-urile sau regiunea fluviului Dunărea.       În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării PM, precum și pentru validarea HHRI. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea PM, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic.    Versiunile preliminare ale P.M.R.I. Ciclul II au fost publicate pentru consultare pe site-ul web inundații.ro începând cu luna ianuarie 2022. Lista activităților de consultare specifice, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. Ciclul II pot fi consultate în  anexa 20 .     ...     8.1.3.    Implicarea părților interesate la nivel regional     În afara implicării părților interesate care are loc la nivel național, A.B.A.-urile au derulat activități specifice la nivel teritorial, implicând atât părțile interesate de la nivel regional/ județean, precum Consiliile Județene, Autoritățile din domeniul îmbunătățirilor funciare, drumurilor și silviculturii (ANIF, ANPC, Romsilva), precum și pe cele de la nivel local, precum primarii și fermieri, printre altele. Principala metodă de implicare a părților interesate la acest nivel a constat în reuniuni dedicate ale părților interesate pentru fiecare stadiu al procesului de elaborare a Programului de Măsuri, în cadrul cărora a fost prezentat progresul înregistrat la nivel de elaborare al P.M.R.I. ciclul II, au fost oferite explicații privind fiecare fază, iar părțile interesate au fost încurajate în mod direct să ofere feedback în cadrul reuniunii, dar și ulterior, în scris. Dat fiind faptul că anumite documente legate de PM necesit au a fi analizate de către părțile interesate, acestea au fost încărcate pe site-ul web https://inundații.ro/ și părților interesate li s-au comunicat instrucțiuni privind modul de formulare a feedback-ului, precum și termenul-limită pentru transmiterea acestuia prin corespondență directă.       La nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița în data de 28.03.2023 a avut loc dezbaterea publică în cadrul ședinței Comitetului de Bazin în vederea prezentării și a definitivării Raportului de Mediu pentru Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II, Sinteza Națională cât și al Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații.    Lista completă a părților interesate, activitățile derulate pentru implicarea acestora, mijloacele de informare a părților interesate cu privire la activitățile de implicare a acestora, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități pot fi consultate în  Anexa 21 .     ...     8.1.4.    Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI     Implicarea privind revizuirea și validarea HHRI a fost realizată utilizând un instrument dedicat, un Vizualizator Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer). Părțile interesate relevante de la nivel instituțional includ în total 350 de persoane, reprezentând 21 de organizații, fiecăreia dintre acestea fiindu-le astfel atribuit un cont de utilizator privat pentru Vizualizatorul Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer) prin intermediul căruia acestea pot vizualiza hărțile în versiune preliminară și totodată au putut pot formula comentarii. Înainte de lansarea Vizualizatorului Web, a fost susținută o sesiune de formare destinată unui număr de aproximativ 200 de participanți. A fost oferită asistență tehnică permanentă, atât de către A.B.A.-uri, cât și de către Banca Mondială în cadrul proiectului RO-Floods în cadrul procesului de revizuire și validare a hărților. Ulterior finalizării, hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații au fost publicate pe un GIS Maps Portal public și respectiv au fost lansate în cadrul unei conferințe de presă în septembrie 2022.       Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (A.B.A.-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii. Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către A.B.A.-uri, la nivel regional și local, pe măsură ce sunt elaborate PMRI.     ...      ...     8.2.    Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome     Dezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și marginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul BM, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.   În 2020, echipa Băncii Mondiale a derulat un exercițiu de cartografiere GIS*28), cu evidențierea expunerii sporite a comunităților vulnerabile și marginalizate la riscul la inundații, prin suprapunerea informațiilor disponibile aferente limitei de inundabilitate din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, din cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații, cu populația marginalizată din mediul urban și rural din România. În același timp, M.M.A.P. și A.N.A.R. au specificat că au nevoie de sprijin pentru a interacționa cu comunitățile rome din zonele A.P.S.F.R.-urilor pentru o mai bună evaluare și integrare a nevoilor și realităților acestora în procesul de elaborare a măsurilor, cu accent pe măsurile de pregătire, prevenire și răspuns. *28) Vulnerabilitățile Sociale la Inundații la nivelul comunităților rome din România - Raport de Sinteză, Banca Mondială, iunie 2020         Comunitățile rome situate în zonele cu probabilitate semnificativă de producere a unor inundații necesită o abordare dedicată și adesea personalizată cu privire la implicarea acestora din mai multe motive: vulnerabilitate sporită atunci când se produc inundații, lipsa resurselor pentru implementarea măsurilor de răspuns în situații de urgență și de redresare, acces redus la informații și comunicare minimă cu autoritățile oficiale sau atenție minimă acordată de către acestea, expunere mare la hazarde naturale, nivele reduse de încredere a membrilor comunităților rome în autoritățile locale și vice versa, norme culturale, limbă și forme unice de organizare comunitară și autoguvernare, precum și număr mare de persoane vulnerabile (copii sau persoane în vârstă) existente în cadrul comunităților.        Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:  1.    Conceperea și implementarea unei abordări (obiective, proceduri, date de intrare, întrebări-cheie, rezultatele dorite) pentru autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor cu scopul de a realiza implicarea eficientă a comunităților rome în procesele de planificare aferente managementului riscului la inundații.   ...     2.    Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către A.B.A.-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora.   ...          În cadrul proiectului pilot au fost selectate trei comunități rome din diferite zone din România, toate cu risc sporit la inundații. În baza cunoștințelor de specialitate și a datelor disponibile în cadrul Proiectului RO FLOODS, a fost întocmită și propusă o listă lungă a acestor comunități. A fost utilizat un set de criterii pentru selectarea celor 3 locații destinate implementării pilotului: Roșia Montană (județul Alba), Bărbulești (județul Ialomița) și Păuleasca (județul Argeș).       În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone (figura 33):  –   Faza 1 - Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone.   ...     –   Faza 2 - Dialogul cu Părțile interesate. Faza 2 a propus organizarea unei reuniuni de tip "masă rotundă" cu membrii comunităților rome selectate și respectiv cu părțile interesate de la nivel local.   ...     –   Faza 3 - Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară.   ...             Figura 33.Fazele de implicare a comunităților vulnerabile și marginalizate pentru cele 3 zone pilot         A.B.A.-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace.       Rezultatul final al acestei activități pilot a constat în elaborarea ghidului menționat anterior, care include etapele orientative care trebuie parcurse pentru implicarea comunitară, pentru fiecare dintre acestea fiind specificate obiectivele, resursele, rezultatele preconizate, instrumentele și posibilele riscuri. Ghidul poate fi vizualizat accesând link-ul https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/Ghid-pilot-comunități-marginalizate.pdf.     ...     8.3.    Procedura de Evaluare Strategică de Mediu     La data de 16.12.2021 a fost notificată Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării privind declanșarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II", (PMRI) cu adresa nr. 190199/DMRISB/16.12.2021.    Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în  art. 5, alin. 2, lit. a) din HG nr. 1076/2004  privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.    Ulterior adresei de notificare sus-menționată, DMRISB a publicat în mass media două anunțuri, la interval de 3 zile calendaristice, și prin afișarea pe propria pagină de internet elaborarea primei versiuni a planului, declanșarea procedurii de evaluare de mediu, locul și orarul consultării primei versiuni, în conformitate cu  art. 29, alin. (2) din HG 1076/2004 .       Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS".       În același timp au fost solicitate prin adrese, nominalizări pentru constituirea grupului de lucru, în vederea derulării procedurii SEA a P.M.R.I. Ciclul II.       La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-RO-FLOODS".       În urma procedurii de evaluare a ofertelor, prin Raportul Procedurii de achiziție publică nr. DGEIA/82530/17.11.2022, comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de ofertantul EPC Consultanță de mediu SRL ca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire și a fost semnat Contractul de servicii nr. 158/14.12.2022 între M.M.A.P. și EPC Consultanță de mediu SRL, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .       Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, s-a întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .       În data de 23.02.2023 a avut loc cea de a 2-a întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu a P.M.R.I., Ciclul II, unde a fost prezentată varianta finală a celor 2 documente unde au fost incluse observațiile/punctele de vedere/comentariile formulate.    În cadrul ședinței Comitetului de Bazin din 28.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II A.B.A. Buzău-Ialomița și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu. În data de 19.04.2023 a avut loc dezbaterea publică conform prevederilor  H.G. 1076/2004 ). Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376 .     ...      ...     9.    Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații  
				 + 
			   Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România          CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR  În conformitate cu prevederile  Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013  pentru modificarea și completarea  Regulamentului  de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin  Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 , acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.       Consiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:  –   președinte - conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor;   ...     –   secretarul pentru inundații - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Energiei;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Sănătății;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Educației;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării   ...     –   un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;   ...     –   un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine;   ...     –   un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române";   ...     –   un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;   ...     –   un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu;   ...     –   un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu;   ...     –   un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA;   ...     –   un reprezentant al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare;   ...     –   un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.   ...          Consiliul coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile. Consiliul are următoarele atribuții:  a)    coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană;   ...     b)    urmărește implementarea prevederilor  Hotărârii Guvernului nr. 80/2011  pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial de mediu, corelate cu prevederile  Legii nr. 171/1997  privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare;   ...     c)    stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite;   ...     d)    avizează planurile de acțiune pentru gospodărirea resurselor de apă și pentru protecția împotriva inundațiilor, urmărește realizarea acestora, asigură colaborarea și facilitează schimbul de informații între instituții în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor și managementului riscului la inundații;   ...     e)    urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații;   ...     f)    raportează și ține legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene și cu Grupul de experți în gospodărirea apelor al Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;   ...     g)    avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora;   ...     h)    face propuneri și urmărește activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă și implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații în bazinul respectiv;   ...     i)    analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării;   ...     j)    urmărește respectarea și aplicarea legislației în vigoare referitoare la informarea și consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă și protecție împotriva inundațiilor;   ...     k)    coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc;   ...     l)    urmărește stadiul implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung   ...            SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ  În conformitate cu  Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 21/2004  privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă cu modificările și completările ulterioare, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.       Sistemul Național are în compunere:  a)    comitete pentru situații de urgență   ...     a^1)    Departamentul pentru Situații de Urgență;   ...     b)    Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;   ...     c)    servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare;   ...     d)    centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției;   ...     e)    comandantul acțiunii.   ...          Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.       Comitetele pentru situații de urgență sunt:  a)    Comitetul național pentru situații de urgență;   ...     b)    comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial;   ...     c)    Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivelul Municipiului București;   ...     d)    comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean;   ...     e)    comitetele locale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel local.   ...            COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:  –   președinte: prim-ministru;   ...     –   3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne   ...     –   membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență   ...        Comitetul național pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:  –   analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional;   ...     –   hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București;   ...     –   propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;   ...     –   hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României;   ...     –   coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;   ...     –   propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu;   ...     –   formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului   ...     –   inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București;   ...     –   analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență;   ...     –   stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale;   ...     –   coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență;   ...     –   îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii   ...     –   propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.   ...            COMITETELE DE BAZIN  În conformitate cu prevederile  Legii apelor 107/1996  cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă a Admininistrației Naționale "Apele Române"se organizează un Comitet de Bazin.    În conformitate cu prevederile  Hotărârii Guvernului nr. 270 din 03.04.2012  privind aprobarea  Regulamentului  de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:  –   2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică;   ...     –   2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor;   ...     –   președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă;   ...     –   2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai administrației bazinale de apă, recomandați de conducerea acesteia;   ...     –   un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.   ...          Comitetele de Bazin au următoarele atribuții principale:  –   avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;   ...     –   colaborează pentru elaborarea și actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai consiliilor județene, consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, precum și ai institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor;   ...     –   urmăresc implementarea prevederilor  Hotărârii Guvernului nr. 80/2011  pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial mediu, corelate cu prevederile  Legii nr. 171/1997  privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a II-a "Apă", cu modificările ulterioare;   ...     –   colaborează cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. și ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și cu alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și cu rol în crearea condițiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic;   ...     –   avizează Planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului/spațiului hidrografic respectiv;   ...     –   aprobă schemele locale de amenajare și de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, și stabilesc prioritățile tehnice și financiare;   ...     –   avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricții și de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de A.B.A. din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;   ...     –   aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   propun revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic;   ...     –   avizează lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;   ...     –   avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   avizează lista cu lucrările de protecție antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   recomandă autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale;   ...     –   participă la deciziile privind formarea și utilizarea fondului pentru amenajarea și întreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, potrivit metodologiei prevăzute la  art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;   ...     –   avizează hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații;   ...     –   avizează Planurile de management al riscului la inundații;   ...     –   asigură informarea publicului privind acțiunile organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestora;   ...     –   asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului și încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor  Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;   ...     –   asigură dezbateri și audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare;   ...     –   asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice și documentele lor oficiale;   ...     –   se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea și educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesați pe anumite probleme care țin de competența acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenții de parteneriat cu colectivitățile locale, asociații sau cu instituții de învățământ;   ...     –   cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, cu Administrația Națională "Apele Române" și cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile și regulamentele de apărare împotriva inundațiilor;   ...     –   avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administrațiile bazinale de apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române";   ...     –   analizează implementarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați, elaborate potrivit prevederilor  Hotărârii Guvernului nr. 964/2000  privind aprobarea  Planului de acțiune  pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și  Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 296/216/2005  privind aprobarea  Programului-cadru  de acțiune tehnic pentru elaborarea programelor de acțiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole;   ...     –   au acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înțelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informațiile, rapoartele și auditurile pe care le consideră necesare, precum și în legătură cu spațiul necesar în vederea desfășurării ședințelor de lucru și a dezbaterilor publice.   ...           
				 + 
			   Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp      Autoritățile competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în  cap. 5.2 ,  5.3  și  5.4  pentru fiecare măsură propusă.    Autoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp P.M.R.I. sunt evidențiate în  cap. 7 , pentru fiecare tip de măsură.       ...     
				 + 
			   ANEXE       Anexa 1 . Harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 2 . Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 3 . Utilizarea terenului în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 4a . Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria A și B cu evidențierea stării acestora    Anexa 4b . Localizarea barajelor de categoria A și B în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 5a . Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D cu evidențierea stării acestora, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 5b . Localizarea barajelor de categoria C și D în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 6a . Centralizarea informațiilor privind digurile de apărare cu evidențierea stării acestora    Anexa 6b . Localizarea digurilor de apărare în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 7 . Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău- Ialomița    Anexa 8 . Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, Ciclul II    Anexa 9 . Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, Ciclul II    Anexa 10 . Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II    Anexa 11 . Măsuri naționale - lista lungă    Anexa 12 . Măsuri naționale - lista scurtă    Anexa 13 . Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționale    Anexa 14 . Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului    Anexa 15 . Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate identificate la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița    Anexa 16 . Fișe descriptive aferente proiectelor prioritate la nivelul A.B.A    Anexa 17 . Măsuri structurale suplimentare propuse de A.B.A Buzău-Ialomița    Anexa 18 . Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cadrul situațiilor de urgență    Anexa 19 . Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor    Anexa 20 . Lista activităților de consultare și implicare la nivel național a părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. Ciclul II    Anexa 21 . Lista activităților de implicare la nivel regional a părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități      
				 + 
			  Anexa nr. 1             Harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 2         Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice    din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 3             Utilizarea terenului în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 4a         Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria A și B    cu evidențierea stării acestora, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița        Nr. crt.     Denumire baraj/ acumulare     Curs de apă     Cod cadastral     Județ     Comună/localitate     înălțime baraj (m)     Tip acumulare (Permanente / Nepermanente)     Tip baraj*     Volum NNR   (mil.mc)     Volum total la NME*   (mil.mc)     Volum atenuare   (mil.mc)     Folosințe**     Deținător     Punctaj conform metodologiei de prioritizare a barajelor       1     Paltinu     DOFTANA     XI - 1.20.9     Prahova     Sotrile     108,00     P     A     48,85     50,49     5,99     A, H, V, R, P     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     46,3       2     Măneciu     TELEAJEN     XI - 1.20.13     Prahova     Măneciu     78,00     P     AA     38,022     43,3     5,28     A, H, V, R     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     44,9       3     Bolboci     IALOMIȚA     XI - 1     Dâmbovița     Moroeni     56,00     P     AM     19,342     22,389     3,06     A, H, V, X     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     30,55       4     Pucioasa     IALOMIȚA     XI - 1     Dâmbovița     Pucioasa     30,5     P     G     2,22     2,44     0,22 (la 0.1%)     A, H, V, X     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     64,9       5     Dridu     IALOMIȚA     XI - 1     Ialomița     Dridu, Fierbinți Târg     19.5     P     G     20,16     37,83     17,67     A, H, V, X     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     48,05       6     Siriu     BUZĂU     XII-1.82     Buzău     Siriu     121,00     P     AA     76,42     111,38     21,33     A, I, H, V     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     78,25       7     Mariuta     MOSTIȘTEA     XIV-1.35.     Călarași     Mariuta     17.5     P     PM     9,8     9.8     5,85     P     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     15,25       8     Fundulea     MOSTIȘTEA     XIV-1.35.     Călarași     Darvari     22.5     P     PM     19     28     9     I, P, V     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     21,25       9     Gurbănești     MOSTIȘTEA     XIV-1.35.     Călarași     Gurbănești     20     P     PM     34,27     49,00     10,80     I, P, V     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     25,75       10     Frăsinet     MOSTIȘTEA     XIV-1.35.     Călarași     Frăsinet     26     P     PM     68     99     31     I, P, V     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     18,25       11     Iezer     MOSTIȘTEA     XIV-1.35.     Călarași     Dorobantu     14     N     PM     160,00     200     41     I, P, V     Statul Român prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor     21,25       12     Cândești     BUZĂU     XII.2.82     Buzău     Cândești     26     P     G     1,297     1,76          I, H, X     Statul Român prin ME prin Hidroelectrica SH Curtea de Argeș     37,25          Notă     * Tip baraj*     A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)       G - Baraj de beton de greutate       C - Baraj de beton cu contraforți       AA - Baraj din anrocamante etanșat cu argile       AM - Baraj din anrocamante etanșat cu masca amonte       PO - Baraj de pământ omogen       PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)       PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu       SS - Stăvilar cu stavile de suprafață       SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton       SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale         ** Folosințe     V - apărarea împotriva inundațiilor       I - irigații       H - hidroenergie       P - piscicultură       A - alimentări cu apă       R - agrement (recreere)       X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate            
				 + 
			  Anexa nr. 4b             Localizarea barajelor de Buzău-Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 5a         Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D    cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic    administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița        Nr. crt.     Denumire baraj /acumulare     Curs de apă     Cod cadastral     Județ     Comună/localitate     Înălțime baraj   (m)     Tip acumulare (Permanente P /Nepermanente frontale N / Polder)     Tip baraj*     Volum NNR (mil.mc)     Volum total la NME* {mil.mc)     Volum atenuare   (mil.mc)     Folosințe**     Deținător     Administrator     Punctaj conform metodologei de prioritizare a barajelor       1     Balaceanu 3     Valea Boului     XII-1.82.33.0.0.0     BZ     Balaceanu     2.0     P     PO          0.10          P     SC COMERCIAL DARIA SRL          20.8       2     Balaceanu 4     Cochirleanca     XII-1.82.33.3.0.0     BZ     Balaceanu     2.0     P     PO          0.10          P     SC GIGI PRESCOM SRL          20.8       3     Boldu 2     Boldu     XII-1.82.36.0.0.0     BZ     Boldu     6.0     P     PO          1.32          P     SC CRAFT ECO LPG OIL SRL-RAMNICELU          35.55       4     Chiojd 1     Basca Chiojd     XII-1.82.22.0.0.0     BZ     Chiojdu     12.5     P     G          0.03          H     Hidroelectrica SA- SH Curtea de Argeș          14.3       5     Chiojd 2     Basca Chiojd     XII-1.82.22.0.0.0     BZ     Chiojdu     14.0     P     G          0.01          H     Hidroelectrica SA- SH Curtea de Argeș          12.5       6     Cireșu     Jgheab     XII-1.82.27.1.0.0     BZ     Manzalesti     19.0     P     G          0.02          A     Hidroelectrica SA- SH Curtea de Argeș          18.5       7     Lopătari     Slănic     XII-1.82.27.0.0.0     BZ     Lopătări     14.0     P     G          0.11          H     SC HIDROELECTRICA SA - BUZĂU          12.5       8     Ghergheasa ll+l     Ghegheasa     Xll-1.82.35.1.0.0     BZ     Ghergheasa     3.6     P     PO          0.31          P     SC PRODLUX ABC SRL Buzău          31.3       9     Ghergheasa III     Ghegheasa     Xll-1.82.35.1.0.0     BZ     Ghergheasa     3.0     P     PO          0.58          P     SC PRODLUX ABC SRL Buzău          28.3       10     Ghergheasa IV     Ghegheasa     Xll-1.82.35.1.0.0     BZ     Ghergheasa     3.5     P     PO          0.38          P     SC PRODLUX ABC SRL Buzău          31.3       11     Ghergheasa Vl+V     Ghegheasa     Xll-1.82.35.1.0.0     BZ     Ghergheasa     2.7     P     PO          0.12          P     SC PRODLUX ABC SRL Buzău          32.8       12     Ghergheasa VII     Ghegheasa     Xll-1.82.35.1.0.0     BZ     Ghergheasa     3.0     P     PO          0.20          P     SC PRODLUX ABC SRL Buzău          32.8       13     Mihăilești     Sarata     XI-1.22.0.0.0.0     BZ     Mihăilești     3.0     P     PO     1.28     2.32          P     S.C. Balta Lunca Mihăilești SRL          32.8       14     Pitulicea     Sarata     XI-1.22.0.0.0.0     BZ     Glodeanu Sărat     6.5     P     PO     2.40     2.80     0.4     V     A.B.A.BI- SGA BZ          35.8       15     Amara     Buzoel     XII-1.82.35.0.0.0     BZ     Amara     4.5     P     PO          20.00          P     SC ESOX PRODSRL          35.25       16     Varbilau     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     3     P     PO          0.15          P     PF TISI ELENA          20.45       17     Cojești I+II     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Cojești     3     P     PO          0.34          P     USA MV/SC ULTRA PVC IMPEX SRL          24.7       18     Belciugatele I     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     4.5     P     PO          0.20          P     SC ANTANDRE FISH SRL          30.95       19     Belciugatele II pepiniera     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     4     P     PO          0.17          P     UAT BELCIUGATELE          30       20     Belciugatele III     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     5     P     PO          0.66          P     SC Dalex 2002 SRL          29.45       21     Belciugatele IV     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     4     P     PO          0.23          P     SC BOGDAN FISH SRL          20.45       22     Belciugatele V     Candeasca     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     4     P     PO          0.45          P     SC VISAN PESCSRL          20.45       23     Belciugatele VI     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Fundulea     3.5     P     PO          0.41          P     SC Eura Fish VISAN SRL          29.45       24     Belciugatele VII     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Belciugatele     4     P     PO          1.08          P     SC Fish Phoenix SRL          30.95       25     Belciugatele VIII     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Darvari     4     P     PO          0.52          P     SC Fish Phoenix SRL          30.95       26     Fundulea 1     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Fundulea     4     P     PO          0.44          P     SC PRODAN FISH IMPEX SRL          29.45       27     Fundulea II     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Fundulea     4     P     PO                    P     SC FYN PESCSRL          30.95       28     Candeasca- bazinul 2     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Candeasca     3.5     P     PO          0.09          P     SC Radin Impex Com SRL          30.7       29     Candeasca - bazinul 1+3->1     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.0     CL     Candeasca     3.5     P     PO          0.32          P     SC Iaz Piscicol NGM SRL          35.2       30     Sapunari I     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Sapunari     4     P     PO          0.30          P     SC Cadrilater Fishing SRL          22.45       31     Sapunari II     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Lehliu     1.5     P     PO          0.15          P     CL Lehliu Sat          22.95       32     Lehliu I A     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Lehliu     3     P     PO          0.20          P     PF Bajenaru Ileana          19.7       33     Lehliu I     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Lehliu     4     P     PO          0.40          P     SC ANDREEALEX ACVA SRL          19.7       34     Lehliu II     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Lehliu     3.8     P     PO          0.54          P     SC Pescar Olimpic 2003 SRL          33.2       35     Paicu I     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Lehliu     5     P     PO          0.54          P     PF DENG FUJUN          19.7       36     Paicu II     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Lehliu     2.5     P     PO          0.22          P     PF Rosu Lucian          29.45       37     Milotina I     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Buzoeni     3.5     P     PO          0.10          P     PF Stoian Emil          23.2       38     Milotina II     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Buzoeni     1.5     P     PO          0.08          P     SC EUROFISH GRUP SRL          23.2       39     Buzoieni 1     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Buzoeni     3.35     P     PO          0.30          P     SC Mitica Raj SRL          24.7       40     Buzoieni 2     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Buzoeni     4     P     PO          0.05          P     SC Rel Com Mia Acva impex SRL          23.2       41     Buzoieni 3     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Buzoeni     2.5     P     PO          0.25          P     SC Rel Com Mia Acva impex SRL          12.5       42     Buzoieni 4     Milotina     XIV-1.35.5.3.0.0     CL     Buzoeni     2     P     PO          0.03          P     SC Ecostar SRL          25.45       43     Ghiula Izvoare     Ghiula     XIV-1.35.5.1.0.0     CL     Calareti     3     P     PO          0.00          P     SC Edarom 2002 SRL          12.5       44     Calareti Tamadau     Ghiula     XIV-1.35.5.1.0.0     CL     Calareti     4.5     P     PO          0.05          P     CL Tamadau          12.5       45     Calareti I MAN     Ghiula     XIV-1.35.5.1.0.0     CL     Calareti     4.1     P     PO          0.14          P     SC TURIST SRL          26.2       46     Calareti II MAN     Ghiula     XIV-1.35.5.1.0.0     CL     Calareti     4.5     P     PO          0.42          P     SC TURIST SRL          26.2       47     Calareti I A - pepiniera     Ghiula     XIV-1.35.5.1.0.0     CL     Calareti     0     P     PO          0.09          P     SC POUR MOI BOUTIQUE SRL          13.95       48     Calareti I     Ghiula     XIV-1.35.5.1.0.0     CL     Sarulesti     4.3     P     PO          0.28          P     SC NFG ROMCONSTRUCT SRL          26.2       49     Razoare     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Razoarele     3     P     PO          0.20          P     SC Baby Bia Trend SRL          14.2       50     Bordeie     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     razoarele     4     P     PO          0.38          P     SC Baby Bia Trend SRL          14.2       51     Papadopol     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Ileana     3.5     P     PO          0.80          P     S.C. MODA ELLA SRL (DN3)          20.45       52     Ileana II     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Ileana     3     P     PO          0.07          P     UAT Ileana          20.45       53     Ileana III     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Ileana     6     P     PO          0.20          P     UAT Ileana          21.2       54     Pruni I     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Ileana     5     P     PO          0.20          P     UAT Ileana          20.45       55     Pruni II     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Ileana     3     P     PO          0.70          P     UAT Ileana          20.45       56     Podari II     Valea lui Ilie     XIV-1.35.5.0b.0.0     CL     Podari     0     P     PO          0.24          P     PF Antonache Marian          14.7       57     Valea lui Ilie     Valea lui Ilie     XIV-1.35.5.0b.0.0     CL     Podari          P                         P     PF Dinu Mihai          14.2       58     Lacul de Argint     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Ileana     4     P     PO          0.90          P     UAT Ileana          20.45       59     Podari I     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Podari     4     P     PO          0.78          P     SC Dyp Pesc SRL          29.2       60     Calareti II     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Calareti     4.7     P     PO          0.77          P     SC Aqua Sport SRL          27.7       61     Calareti III     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Calareti     3.5     P     PO          0.33          P     SC Cristian-Georgian SRL          27.7       62     Calareti III A     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Calareti     0.5     P                         P     SC Cristian-Georgian SRL          14.2       63     Calareti III B     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Calareti     4     P                         P     SC Cristian-Georgian SRL          13.25       64     Calareti IV (Cheala)     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Calareti     2     P     PO          0.12          P     SC Giromax SRL          25.25       65     Calareti V (Stuf I)     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL               P                         P     PF Duta Ctin          25.25       66     Calareti V (Stuf II)     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL               P                         P     SC Balta la Sina SRL          13.25       67     Calareti VI (Satucu)     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Sarulesti     2.5     P     PO          0.17          P     PF Stancu Mihaela          13.95       68     Candeasca - bazinul 1+3->3     Belciugatele     XIV-1.35.3.0.0.1     CL     Candeasca     3.5     P     PO          0.32          P     SC Iaz Piscicol  NGM SRL          33       69     Sulimanu     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Sarulesti     4     P     PO          0.00          P     SC DANUTZ CASA SRL București          30.95       70     Benga     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Sarulesti     4     P     PO                    P     SC Oceanis Company Grup SRL          30.95       71     Fintina Doamnei     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Nicolae Balcescu     7     P     PO     0.40     0.40          P     A.B.A.B.I          29.2       72     Fintina Doamnei II     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Nicolae Balcescu     3.6     P     PO          0.40          P     SC LACUL DOAMNEI SRL          30.95       73     Fintina Doamnei III     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     Nicolae Balcescu     4     P     PO          0.20          P     SC STERA AGRO AQUA SRL          30.95       74     Silistea     Vinata     XIV-1.35.5.0.0.0     CL     silistea     3     P     PO          0.16          P     CL Silistea          20.45       75     Valea Seaca     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Nucetu     3     P     PO          0.40          P     SC A&G Consultanta SRL          33.7       76     Nucetu I     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Nucetu     3     P     PO          0.62          P     SC Yaco MG SRL          14.2       77     Nucetu II     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Nucetu     1.9     P     PO          0.39          P     UAT Lupsanu          14.2       78     Nucetu III     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Nucetu     4     P     PO          0.11          P     SC Mareli Delta SRL          24.7       79     Nucetu IV(Lupsani II)     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Nucetu     3.8     P     PO          0.30          P     SC PESCAR LUPSANU SRL          24.7       80     Nucetu V(Lupsani III)     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Nucetu     3     P     PO          0.23          P     SC PESCAR LUPSANU SRL          14.2       81     Radu Voda I     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Radu Voda     4     P     PO          0.80          P     SC TRANS Pescaria SRL          32.45       82     Radu Voda II     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Radu Voda     2.8     P     PO          0.23          P     SC Marinescu SRL          20.45       83     Radu Voda III     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Radu Voda     4     P     PO          0.34          P     SC Doristel SRL          30.95       84     Radu Voda IV     Cucuveanu     XIV-1.35.6.1.0.0     CL     Radu Voda     4.8     P     PO                    P     SC Doristel SRl          30.95       85     Solacolu II     Corita (Chiricuta)     XIV-1.35.4.0.0.0     CL     Fundulea     2     P     PO          0.30          P     SC Dynamic Investment SRL          20.45       86     Manciu I     Corita (Chiricuta)     XIV-1.35.4.0.0.0     CL     Sarulesti     4     P     PO          0.37          P     SC STICEROM S.A.          23.2       87     Manciu II     Corita (Chiricuta)     XIV-1.35.4.0.0.0     CL     Sarulesti     3.9     P     PO          0.36          P     UAT Sarulesti/SC CRISS&ANGEL          23.2       88     Corita I     Corita (Chiricuta)     XIV-1.35.4.0.0.0     CL     Sarulesti     5.5     P     PO          0.40          P     SC DELFY PROCON SRL          29.45       89     Corita II     Corita (Chiricuta)     XIV-1.35.4.0.0.0     CL     Solacolu     4     P     PO          0.18          P     SC Marcellino Impex SRL          23.2       90     Corita III     Corita (Chiricuta)     XIV-1.35.4.0.0.0     CL     Solacolu     4.25     P     PO          0.25          P     SC Acvaman Stef          14.2       91     Buzoieni I (la padure)     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Buzoeni     2     P     PO          0.12          P     CL Lehliu Gara          21.45       92     Buzoieni II sat     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Buzoeni     4     P     PO          0.02          P     SC Shukar Media Services SRL          26.75       93     Buzoieni IV (bazin II)     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Buzoeni     5     P     PO          0.05          P     SC Lavi Med SRL          19.25       94     Buzoieni _bazin 1     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Buzoeni     5     P     PO          0.09          P     SC Aqua Nereida SRL          25.95       95     Buzoieni III     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Buzoeni     4.5     P     PO          0.19          P     SC Mazet SRL          13.25       96     Valea Argovei I     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     4.5     P     PO          0.06          P     SC ZOO FISH SRL          19.5       97     Valea Argovei II     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     4     P     PO          0.13          P     SC ZOO FISH SRL          19.5       98     Valea Argovei III     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     3     P     PO          0.12          P     SC Zoo Fish SRL          19.5       99     Valea Argovei _bazin 1     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     4.2     P     PO          0.08          P     SC Baltile Pavelescu SRL          29.45       100     Valea Argovei _bazin 2     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     2     P     PO          0.27          P     SC Baltile Pavelescu SRL          29.45       101     Valea Argovei _bazin 3     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     2.7     P     PO                    P     SC Zoo Fish SRL          29.45       102     Argova 1     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     3.5     P     PO          0.08          P     SC AMB Perfect Serv SRL          20.45       103     Argova 2     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     4     P     PO          0.07          P     SC AMB Perfect Serv SRL          19.5       104     Argova 3+4     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     4     P     PO          0.06          P     SC AMB Perfect Serv SRL          19.5       105     Argova 5     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Valea Argovei     4     P     PO          0.13          P     SC AMB Perfect Serv SRL          19.5       106     Argova 6     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Lehliu-Gara     3.5     P     PO          0.09          P     SC AMB Perfect Serv SRL          19.5       107     Argova 7     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Lehliu-Gara     5.5     P     PO          0.08          P     SC AMB Perfect Serv SRL          19.5       108     Argova 8     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Lehliu-Gara     5     P     PO          0.10          P     SC AMB Perfect Serv SRL          19.5       109     Zimbru II (2)     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Faurei     3.75     P     PO                    P     SC AMAL FISH FAUREI SRL          24.45       110     Zimbru     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Zimbru     4     P     PO          0.00          P     SC AMAL FISH FAUREI SRL          23.2       111     Faurei (CAP Frasinet)- Pupaza     Argova     XIV-1.35.6.0.0.0     CL     Faurei     4     P     PO          0.68          P     SC Aqua Nereida SRL          28.25       112     Magura 6     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     0     P     PO          1.65          P     MAPN          19.5       113     Magura 7     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     0     P     PO          0.00          P     MAPN          19.5       114     Magura 8     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     3.5     P     PO          0.45          P     SC AVICOLA DRAGOS VODA          30       115     Magura 9     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     4     P     PO          0.23          P     SC ART CONSTRUCT GRUP SRL          29.45       116     B84 Cascioarele     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     4     P     PO          0.57          P     SC ALL Cars Com Service SRL          33.95       117     B 89 Cascioarele     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     4     P     PO          0.32          P     SC ALL Cars Com Service SRL          35.45       118     Cascioarele I     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     4     P     PO          0.00          P     SC Fjskebat SRL          20.45       119     Cascioarele II     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     0     P     PO          0.22          P     SC MGM pesca Grup SRL          19.5       120     Cataloiu     Zboiu     XIV-1.34.0.0.0.0     CL     Cascioarele     0     P     PO          0.00          P     A.B.A.BI+UAT Cascioarele          19.5       121     Plevna Izvoare     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Plevna     2.5     P     PO          0.00          P     CL Lupsanu          13.25       122     Plevna I + II     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Plevna     2.9     P     PO          0.00          P     AJVPS Calarasi          29.2       123     Plevna III     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Vlad Tepes     4     P     PO          0.04          P     SC Bianca Ioana SRL          19.5       124     Valea Berzei _bazin 1     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Vlad Tepes     2.8     P     PO          0.15          P     Intrep. Indv. Antonache M Cristina          29.45       125     Baba Ana     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL          2.5     P     PO          0.10          P     SC Audiomonix SRL          16.95       126     Mihai Viteazu III     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Mihai Viteazul     4.5     P     PO          0.19          P     SC Piscicola Prod Com SRL          23.2       127     Mihai Viteazu IV     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Mihai Viteazul     4     P     PO          0.19          P     SC Piscicola Prod Com SRL          23.2       128     Rasa Galatui     Berza     XIV-1.36.0.0.0.0     CL     Rasa     9     P     PO          0.46          P     SC Piscicola Prod Com Impex SRL          19.5       129     Nana I     Luica     X-1.27.0.0.0.0     CL     Nana     3.6     P     PO          0.22          P     PFA Mihnea Constantin          28.5       130     Nana II+III     Luica     X-1.27.0.0.0.0     CL     Nana     4     P     PO          8.15          P     SC Davaly Grup SRL          19.5       131     Luica I     Luica     X-1.27.0.0.0.0     CL     Luica     4.5     P     PO          0.21          P     SC Davaly Grup SRL          20.2       132     Luica II     Luica     X-1.27.0.0.0.0     CL     Luica     4     P     PO          0.40          P     SC Davaly Grup SRL          20.2       133     Curcani I     Luica     X-1.27.0.0.0.0     CL     Curcani     5     P     PO          0.40          P     SC RAPID TRANS SRL          20.2       134     Rasa Izvoare     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Progresu     1.5     P     PO          0.20          P     CL Sohatu          20.45       135     Progresu I     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Progresu     1.5     P     PO          0.90          P     CL Sohatu          20.45       136     Progresu II     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Progresu     1     P     PO          0.03          P     CL Sohatu          20.45       137     Sohatu I     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Sohatu     1     P     PO          0.03          P     CL Sohatu          20.45       138     Sohatu II     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Sohatu     1.5     P     PO          0.03          P     CL Sohatu          20.45       139     Rasa III (Sohatu)     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Sohatu     2     P     PO          0.03          P     AVPS Sitaru          29.45       140     Donicioara I+II     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Sohatu     3     P     PO          0.03          P     SC Rapid Trans SRL          33.95       141     Aprozi I     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Aprozi     4     P     PO          0.07          P     SC Cidcom Impex Business SRL          29.45       142     Aprozi II     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Aprozi     4     P     PO          0.24          P     SC Cidcom Impex Business SRL          29.45       143     Aprozi III     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Soldanu     4     P     PO          0.30          P     SC ALIN EXIM SA          36.95       144     Polonea     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Soldanu     3     P     PO          0.64          P     SC Andrada Servexim SRL          35.45       145     Soldanu (Negoesti)     Rasa     X-1.26.0.0.0.0     CL     Soldanu     2     P     PO          0.59          P     UAT Soldanu          20.45       146     Postavari I     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Postavari     3     P     PO          0.31          P     UAT Frumusani          14.2       147     Postavari II     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Postavari     2     P     PO          0.16          P     UAT Frumusani          14.2       148     Orasti 1+2     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Orasti     3.5     P     PO          0.44          P     UAT Frumusani          27.7       149     Padurisu I     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Padurisu     4     P     PO          0.27          P     S.C. Europesca  Sud S.R.L.          24.7       150     Padurisu II     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Padurisu     3     P     PO          0.47          P     S.C. Europesca  Sud S.R.L.          14.2       151     Padurisu III     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Padurisu     3     P     PO          0.27          P     S.C. Europesca  Sud S.R.L.          32.2       152     Frumusani I     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Frumusani     3     P     PO          0.60          P     UAT FRUMUSANI          20.45       153     Frumusani II     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Frumusani     2     P     PO          0.02          P     UAT FRUMUSANI          20.45       154     Frumusani III     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Frumusani     2     P     PO          0.20          P     UAT FRUMUSANI          20.45       155     Mariuta     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Frumusani     2.5     P     PO          0.50          P     UAT FRUMUSANI          33.95       156     Pasarea I ( Balta Calnau)     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     3     P     PO          0.99          P     UAT FRUMUSANI CONTRACT CONCESIUNE MEGA CONSTRUCTII 2002          23.2       157     Pasarea II     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     3.2     P     PO          0.16          P     AVPS Diana          23.2       158     Pasarea III     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     3.5     P     PO          0.77          P     AVPS Diana          23.2       159     Pasarea IV     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     4.1     P     PO                    P     AVPS Diana          23.2       160     Pasarea V     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     2     P     PO          0.11          P     SC FISHER PROF          14.2       161     Parlita I     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     3.2     P     PO          0.11          P     SC FISHER PROF          14.2       162     Parlita IA     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Pasarea     3     P     PO          0.90          P     SC FISHER PROF          14.2       163     Parlita II     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Vasilati     0     P     PO          0.95          P     CL Vasilati          20.45       164     Parlita II A     Calnau     X-1.25.19.0.0.0     CL     Vasilati     0     P     PO          0.40          P     CL Vasilati          20.45       165     Ferma piscicola _Valea Mitreni     Mitreni     X-1.28.0.0.0.0     CL     Mitreni     0     P     PO                    P     SC Pironkov Comp. Impex SRL          20.45       166     Valea Mitreni 1 (la padure)     Mitreni     X-1.28.0.0.0.0     CL     Mitreni     3     P     PO                    P     Ocolul Silvic Mitreni          20.45       167     Valea Mitreni 2     Mitreni     X-1.28.0.0.0.0     CL     Mitreni     0     P     PO                    P     UAT Mitreni          20.45       168     Valea Plopi     Valea Plopi     necadastrat     IL     Urziceni     9.2     P     PO                    V     A.B.A.BZ-IL          17.3       169     Movilita I     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Movilita     3.2     P     PO          0.10          P     Autorizat pt DDAG IMPEX SRL detinator actual S.C. AGROFISH RELAX SRL          20.8       170     Movilita II-III     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Movilita     3.2     P     PO          0.18          P     S.C. AGROFISH RELAX SRL          29.8       171     Movilita IV     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Movilita     3.55     P     PO          0.40          P     S.C. AGROFISH RELAX SRL          29.8       172     Movilita IV-V - Colceag II (II+III)     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Movilita     4.5     P     PO          0.32          P     II BALTCOM COMAN CONSTANTIN          31.3       173     Movilita VI - Colceag I     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Movilita     3.5     P     PO          0.04          P     II BALTCOM COMAN CONSTANTIN          32.8       174     Movilita VII -Colceag la Vie     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Movilita     3.5     P     PO          0.36          P     A.F. PETRE NICOLAE          29.55       175     Bitina I     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Bitina- Ungureni     3.7     P     PO          0.47          P     TARNAVETCHI GABRIEL          26.4       176     Bitina II     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Bitina- Ungureni     4.2     P     PO          0.32          P     TARNAVETCHI GABRIEL          26.4       177     Bitina III     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Bitina- Ungureni     4.5     P     PO          0.22          P     TARNAVETCHI GABRIEL          29.4       178     Chiroiu I     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Chiroiu-satu nou     3.5     P     PO          0.58          P     S.C. PISCICOLA CHIROIU S.R.L.          30.9       179     Chiroiu II     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Chiroiu- Ungureni     3.5     P     PO          0.32          P     SC GOLDEN QUEEN IMPEX SRL          29.4       180     Chiroiu III     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Dragoesti     4.5     P     PO          1.01          P     S.C. AURA&LAURENTIU 2003          32.65       181     Chiroiu IV     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Dragoesti     4.5     P     PO          0.68          P     S.C. FISHING GREEN LAKE SRL          34.15       182     Dragoiesti VI     Colceag     XIV-1.35.2.0.0.0     IL     Dragoesti     5.5     P     PO          0.95          P     S.C. BARTGUARD SERVICES S.R.L.          32.65       183     Livedea I     Valea Livezilor     XIV -1.35.1.0.0.0     IL     Livedea     3     P     PO          0.07          P     SC BICOM PA IMPEX SRL          24.9       184     Livedea II     Valea Livezilor     XIV -1.35.1.0.0.0     IL     Livedea     2.8     P     PO          0.04          P     SC BICOM PA IMPEX SRL          23.4       185     Livedea III     Valea Livezilor     XIV -1.35.1.0.0.0     IL     Livedea     2.8     P     PO          0.09          P     S.C. ANDREI PESCOM SRL          24.9       186     Livedea IV     Valea Livezilor     XIV -1.35.1.0.0.0     IL     Boteni     2.8     P     PO          0.05          P     S.C. ANDREI PESCOM SRL          26.4       187     Boteni I     Valea Livezilor     XIV -1.35.1.0.0.0     IL     Boteni     3     P     PO          0.06          P     S.C. SIMETRIE S.R.L.          23.4       188     Bisericii VI     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0     IL     Valea Bisericii     4     P     PO          0.30          P     S.C. Toader Trans SRL          20.4       189     Bisericii V - (Garla dintre sat)     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0          Valea Bisericii          P                              Coman Constantin          20.4       190     Bisericii IV bis - (crescatorie)     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0     IL     Valea Bisericii          P     PO                    P     Rambleu canal ANIF          14.4       191     Bisericii IV (Vulpoi)     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0     IL     Valea Bisericii     3.6     P     PO          0.20          P     detinator incert          29.4       192     Valea Bisericii III     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0     IL     Dragoesti     4.8     P     PO          0.25          P     S.C. Stefan Com Serv SRL          26.4       193     Bisericii II ( Dragoesti II)     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0     IL     Dragoesti     4     P     PO                    P     SC BALTA DRAGOESTI SAT SRL          19.25       194     Valea Bisericii I     Valea Bisericii     XIV-1.35.2.1.0.0     IL     Dragoesti     3.5     P     PO                    P     fost S.C. IALPESCO S.A. Slobozia vandut P.F. Pascal Iulia          19.25       195     Sinesti I     Mostistea     XIV-1.35.0.0.0.0     IL     Sinesti     2.5     P     PO          0.54          P     SC GDV GRUP SRL          29.4       196     Sinesti II     Mostistea     XIV-1.35.0.0.0.0     IL     Sinesti     2.5     P     PO          0.01          P     SC GDV GRUP SRL          29.4       197     Catrunesti I     Mostistea     XIV-1.35.0.0.0.0     IL     Lilieci     3.64     P     PO          0.40          P     PF Dumitrescu Titus Alex -proprietar II Moldoveanu Costica - arendas          20.15       198     Catrunesti II     Mostistea     XIV-1.35.0.0.0.0     IL     Lilieci     4.7     P     PO          0.39          P     PF SERBANESCU IONEL - LAORENTIU si SERBANESCU GABRIELA          20.15       199     Catrunesti III     Mostistea     XIV-1.35.0.0.0.0     IL     Hagiesti     4     P     PO          0.42          P     SC PISCICOLA CATRUNESTI 3 SRL          26.15       200     Maia I     Valea Maia     XI-1.20.17.0.0.0     IL     Maia     4     P     PO          0.11          P     Primaria Maia/AVPS MISTRETUL Bucuresti          29.8       201     Maia II     Valea Maia     XI-1.20.17.0.0.0     IL     Maia     2.9     P     PO          0.12          P     Primaria Maia/AVPS MISTRETUL Bucuresti          31.05       202     Maia III     Valea Maia     XI-1.20.17.0.0.0     IL     Maia     3     P     PO          0.12          P     PFA Claudiu Grinzeanu          35.8       203     Maia IV     Valea Maia     XI-1.20.17.0.0.0     IL     Maia     3.5     P     PO          0.36          P     PFA Claudiu Grinzeanu          32.8       204     Valea Fetii     Valea Toti     XI-1.22.5.0.0.0     IL     Slatioarele          P     PO          0.08          P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          20.55       205     Slatioarele     Valea Toti     XI-1.22.5.0.0.0     IL     Slatioarele          P     PO          0.10          P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          19.25       206     Jilavele II     Valea Toti     XI-1.22.5.0.0.0     IL     Jilavele          P     PO          0.24          P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          25.5       207     Jilavele I     Valea Toti     XI-1.22.5.0.0.0     IL     Jilavele          P     PO          0.32          P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          25.5       208     Ratca     Sarata     XI-1.22.0.0.0.0     IL     Jilavele     4.5     P     PM          3.75          P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          37.3       209     Garbovi 1     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Garbovi          P     PO                    P     U.A.T. Garbovi          26.8       210     Garbovi 2     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Garbovi          P     PO                    P     U.A.T. Garbovi          26.8       211     Garbovi 3     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Garbovi          P     PO                    P     U.A.T. Garbovi          25.5       212     Ciocarlia I               IL     Ciocarlia          P                              U.A.T Ciocarlia          19.25       213     Ciocarlia II               IL     Ciocarlia          P                              U.A.T Ciocarlia          19.25       214     Ciocarlia III     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Ciocarlia     3     P     PO                    P     U.A.T Ciocarlia concesiune SC KING CAMPIONE SRL          22.25       215     Ciocarlia IV     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Ciocarlia     2.6     P     PO          0.11          P     UAT Ciocarlia/SC ALBORA SRL Cosereni          23.75       216     Ciocarlia V     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Ciocarlia          P     PO                    P     U.A.T Ciocarlia          19.25       217     Cotorca 2-3     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Urziceni     8,49     P     PO     2.24     3.74     4.47 (la 0.1%)     V P I     A.B.A.BZ-IL/ SC CARP Expert Lake SRL          35.8       218     Cotorca 1     Cotorca     XI-1.23.0.0.0.0     IL     Urziceni     6.2     P     PO     0.72     1.83     0.635     V P I     A.B.A.BZ-IL          35.8       219     Valea Ciorii     Lata Sarata     XI-1.25.0.0.0.0     IL     Murgeanca     3     P     PO          5.61          P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          20.2       220     Strachina II     Lata Sarata     XI-1.25.0.0.0.0     IL     Tandarei     5,5     P     PM     9,4     13.40     23,8     P     A.B.A.BZ-IL          26.2       221     Cocora     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Cocora          P     PO                    P     UAT Cocora          20.4       222     Tiganie (Reviga I)     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Reviga          P     PO                    P     S.C. IALPESCO S.A. Ialomita          25.9       223     Moara (Reviga II)     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Rovine          P     PO                    P     UAT Reviga ANVIR TRADE 2006 SRL - inchir balta          24.75       224     Latis     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Reviga          P     PO                    P     UAT Reviga ANVIR TRADE 2006 SRL -conces balta          19.25       225     Crescatorie     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Rovine     3.6     P     PO          0.98          P     UAT Reviga ANVIR TRADE 2006 SRL - conces balta          19.25       226     Rovine I (Mos Dobre )     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Rovine          P     PO                    P     UAT Reviga          20.4       227     Rovine I (Porcarie )     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Rovine          P     PO                    P     P.F. Grigore Iorgu          20.4       228     Rovine II (Crunteni )     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Crunti          P     PO                    P     PF Pascal Iulia          20.4       229     Rovine III (Motoi)     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Crunti          P     PO                    P     PF Pascal Iulia          19.25       230     Fileanca     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Crunti          P     PO                    P     UAT Reviga          19.25       231     Gh. Doja     Valea Fundata     XI-1.24.0.0.0.0     IL     Gheorghe Doja          P     PO                    V P I     A.B.A.BZ-IL          32.55       232     Comana Mare     Valea Comana     XI-1.21.0.0.0.0     IL     Movilita     5.6     P     PO          0.06          P     ANIF / PFA Ispas Florian          35.8       233     Sinaia O     Prahova     XI-1.20.0.0.0.0     PH     Sinaia     3.2     P     SBB     0.02     0.02          H     SPEEH HIDROELECTRICA SA-S.H. CURTEA DE ARGES          19.8       234     Sinaia II     Prahova     XI-1.20.0.0.0.0     PH     Sinaia     6.0     P     SBB          0.09          H     SPEEH HIDROELECTRICA SA-S.H. CURTEA DE ARGES          19.8       235     Nedelea     Prahova     XI-1.20.0.0.0.0     PH     Nedelea     10.0     P     SBB     NA (ac. Nepermanenta)     0.20          H     A.B.A.BI -SGA PH          57.05       236     MHC TRAISTENI 1     Doftana     XI-1.20.9.0.0.0     PH     Valea Doftanei     4.6     P     SBB          0.01          H     SC LUXTEN LIGHTING COMPANY SA          34.05       237     MHC TESILA 1     Doftana     XI-1.20.9.0.0.0     PH     Valea Doftanei     5.3     P     SBB          0.02          H     SC LUXTEN LIGHTING COMPANY SA          33.55       238     Voila     Doftana     XI-1.20.9.0.0.0     PH     Lunca Mare     14.1     P     SBB     0.10     0.10          A     A.N.A.R.-SC ESZ PRAHOVA SA          27.55       239     B.A.C. Lunca Mare     Doftana     XI-1.20.9.0.0.0     PH     Lunca Mare     11.0     P     SBB     0.28     0.32          A     A.N.A.R.-ESZ Ph          20.55       240     Valenii de Munte     Teleajen     XI-1.20.13.0.0.0     PH     Valenii de Munte     7.9     P     SBB          0.03          A     A.N.A.R.-ESZ Ph          40.5       241     Mehedinta     v.Rahova (afl.pr.Matita)     XI-1.20.16.4.0.0     PH     Podenii Noi     8.7     P     PO          0.24          P     SC TONI ECO FISHING SRL/PF ION SIPICA          32.75       242     Tomsani II     Valea Razboiului     XI-1.22.4.2.1.0     PH     Magula     5.0     P     PO          0.15          P     SAMIR CONSTANTIN / PRIMARIA TOMSANI          24.75       243     Parepa _ Rusani I     Valea Razboiului     XI-1.22.4.2.1.0     PH     Colceag     2.9     P     PO          0.22          P     SC CLAUDIU SI LUCIAN SRL (inchiriata de la Primaria Colceag)          30       244     Parepa     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Parepa- Rusani     4.0     P     PO          0.44          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.05       245     Balana     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Parepa- Rusani     4.0     P     PO          1.11          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.05       246     Valea Razboiului     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Parepa- Rusani     5.0     P     PO          1.22          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.05       247     Fulga _baraj I0     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Fulga de Jos     4.0     P     PO          0.25          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.3       248     Fulga_baraj I1     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Fulga de Jos     4.0     P     PO          0.97          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.3       249     Fulga_ baraj I2     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Fulga de Jos     4.0     P     PO          0.45          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.3       250     Fulga_baraj I3     Balana     XI-1.22.4.2.0.0     PH     Fulga de Jos     4.0     P     PO          1.26          P     SC PISCICOLA PRAHOVA SRL          28.3       251     Salciile I     Toti     XI-1.22.5.0.0.0     PH     Salciile     3.9     P     PO          0.08          P     P.F. NEGOITA ION          34.3       252     Salciile II     Toti     XI-1.22.5.0.0.0     PH     Salciile     1.9     P     PO          0.09          P     SC ALIGEO COMPANY SRL Salciile / PRIMARIA SALCIILE          34.3       253     Salciile III     Toti     XI-1.22.5.0.0.0     PH     Salciile     3.2     P     PO          0.14          P     SC KADONIA GROUP IMPEX SRL Salciile / PRIMARIA SALCIILE          34.3       254     Salciile IV     Toti     XI-1.22.5.0.0.0     PH     Salciile     2.9     P     PO          0.43          P     SC SAIG TOP FISHING SRL Salciile / PRIMARIA SALCIILE          26.05       255     Salciile V     Toti     XI-1.22.5.0.0.0     PH     Salciile     3.0     P     PO          0.23          P     GHEORGHE CRISTIAN / PRIMARIA SALCIILE          26.05       256     Boldesti Gradistea - baraj I1+ I2     Ghighiu     XI-1.22.4.0.0.0     PH     Boldesti-Gradistea     4.0     P     PO          1.46          P     SC FISHPLAN SRL          26.55       259     Cornesti 2     Crivat     XI-1.15.0.0.0.0     DB     Cornesti     5.0     P     PO          0.60          P     Ferma piscicola Cornesti          19.55       260     Scropoasa     Ialomita     XI-1. 0.0.0.0.0     DB     Jilavele     26.0     P     G     0.552               H     Hidroelectrica SA – SH Curtea de Argeș          7.4       261     Dobresti     Ialomita     XI-1. 0.0.0.0.0     DB     Dobresti     10,0     P     G          0.04          H     Hidroelectrica SA – SH Curtea de Argeș          7.4          Nota     * Tip baraj*     A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)       G - Baraj de beton de greutate       C - Baraj de beton cu contraforți       AA - Baraj din anrocamante etanșat cu argile       AM - Baraj din anrocamante etanșat cu masca amonte       PO - Baraj de pământ omogen       PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)       PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu       SS - Stăvilar cu stavile de suprafață       SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton       SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale         ** Folosințe     V - apărarea împotriva inundațiilor       I - irigații       H - hidroenergie       P - piscicultură       A - alimentări cu apă       R - agrement (recreere)       X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate            
				 + 
			  Anexa nr. 5b         Localizarea barajelor de categoria C și D în spațiul hidrografic    administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 6a         Centralizarea informațiilor privind digurile de apărare cu evidențierea    stării acestora în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița        Nr. crt.     Denumire dig     Curs de apă     Cod cadastral     Poziție dig {mal stâng/ mal drept) MS/MD     Județ     Comuna/localitatea     Lungime   (m)*     Înălțime medie   (m)*     PIF     Condiții normale de exploatare     Localități apărate     Deținător     Incidente/accidente     Punctaj conform metodologiei de prioritizare a digurilor       Probabilitate de depășire   (Pc%)     Qcalcul   (mc/s)     Anul producerii     Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare)     Număr incidente/ accidente**       1     Adancata sector 1     Râu Cricov ul Sărat     XI-1. 20.16     MS     Ialomița     Adancata     1370     1.1     1977     5%, 1%     1165     UAT Adancata: Adancata     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    58       2     Adancata sector 2     Râu Prahova     XI-1.20     MS     Ialomița     Adancata     1780     1.4     1977     5%, 1%     1165     UAT Adancata: Adancata     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    62       3     Adancata sector 3     Râu Prahova     XI-1.20     MS     Ialomița     Adancata     360     1     1977     5%, 1%     1165     UAT Adancata: Adancata     Patrimoniul public al  statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    52       4     Patru Frați- Moldoveni sector 1     Râu Prahova     XI-1.20     MS     Ialomița     Adancata     1210     1.2     1977     5%, 1%     1165     UAT Adancata: Patru Frați     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    48       5     Patru Frați-Moldoveni sector 2     Râu Prahova     XI-1.20     MS     Ialomița     Adancata Moldoveni     5460     1.4     1977     5%, 1%     1165     UAT Adancata: Patru Frați UAT Moldoveni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    54       6     Patru Frați-Moldoveni sector 3     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Moldoveni     5330     1.5     1977     5%, 1%     1165     UAT Moldoveni: Moldoveni UAT Barbulesti     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    54       7     Coșereni Bărbătescu sector 1     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Cosereni     3670     2.2     1977     2%, 0.5%     2020     UAT Cosereni: Cosereni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    47       8     Cosereni Bărbătescu sector 2     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Cosereni Boranesti Urziceni Manasia Alexeni Barcanesti Axintele     30990     2.6     1977     2%, 0.5%     2020     UAT Cosereni: Cosereni UAT Boranesti: Sintesti, Boranesti UAT Urziceni UAT Manasia UAT Alexeni UAT Barcanesti: Barcanesti, Condeesti UAT Axintele: Axintele, Barbatescu     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița     2005     O breșa apărută prin deversare dig   O breșă creată controlat pentru evacuarea apei din zona apărată   Breșe închise în regim de urgență     0/1     74       9     Barbulesti - Urziceni     Pârâu Sărata     XI-1.22     MD     Ialomița     Barbulesti Urziceni     4200     2.3     1977     5%, 1%     1652     UAT Barbulesti: Barbulesti UAT Urziceni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița     2005     2 breșe apărute prin deversare dig   5 breșe create de localnici pentru evacuarea apei din zona apărată    Breșe închise în regim de urgență     0/1     70       10     Urzice ni     Parau Sarata     XI-1.22     MS     Ialomița     Urziceni     1630     2.8     1977     2%, 0.5%     1923     UAT Urziceni: Urziceni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    46       11     Urziceni - Manasia     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Urziceni Manasia     4930     2.6     1977     2%, 0.5%     1923     UAT Urziceni: Urziceni UAT Manasia: Manasia     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    66       12     Ion Roată sector 1     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Ion Roata     6380     3.4     1977     5%, 1%     1470     UAT Ion Roata: Brosteni, Ion Roata     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița     2005     3 breșe apărute prin alunecare taluz    Breșe închise în regim de urgență     0/1     47       13     Ion Roată sector 2     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Ion Roata     450     1.5     1977     5%, 1%     1470     UAT Ion Roata: Ion Roata     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    41       14     Poiana     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Ciulnita     1310     2.3     1980     5%, 1%     851     UAT Ciulnita: Poiana     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    50       15     Slobozia sector 1     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Slobozia     1990     2.6     1977     1%, 0.1%     955     UAT Slobozia: Slobozia     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    32       16     Slobozia sector 2     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Slobozia     8100     2.6     1977     1%, 0.1%     955     UAT Slobozia: Slobozia     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    42       17     Slobozia sector 3     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Slobozia     1500     2.6     1977               UAT Slobozia: Slobozia     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    32       18     Slobozia sector 4     Prival Crivaia     Necadastrat     MD     Ialomița     Slobozia     8650     2.6     1977     1%, 0.1%     955     UAT Slobozia: Slobozia     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    42       19     Bora     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Slobozia     2940     2.2     1980     5%, 1%     765,     UAT Slobozia: Bora     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    42       20     Slobozia - Bucu sector 1     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Slobozia Gheorghe Lazar Bucu     9760     3     1985     5%, 1%     747     UAT Slobozia UAT Gheorghe Lazar UAT Bucu: Bucu     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    46       21     Slobozia - Bucu sector 2     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Bucu     3540     3     1985     5%, 1%     747     UAT Bucu: Bucu     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița     2005     O breșă apărută prin alunecare taluz Breșa închisa în regim de urgență     0/1     62       22     Cosambesti -Marculesti     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Cosambesti Marculesti     7470     1.4     1985     5%, 1%     730     UAT Cosambesti: Gimbasani UAT Marculesti: Marculesti     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    54       23     Marculesti-Tandarei     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Marculesti Suditi Saveni     16730     2.5     1985     5%,1%     694     UAT Marculesti: Marculesti UAT Suditi: Gura Vaii, Suditi UAT Saveni: Fratilesti, Saveni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița     2005 2018     În 2005 o breșă apărută prin alunecare taluz Breșa închisa în regim de urgență    În 2018 eroziune corp dig pe o lungime de 40 m și o lățime de 1 m la coronament Eroziune corp dig (digul a fost pus in siguranță provizoriu, in regim de urgență)     0/2     69       24     Tandarei - Vladeni     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Tandarei Platonesti Mihail Kogalniceanu Vladeni     15870     2.5     1983     2%, 0.5%     658     UAT Tandarei UAT Platonesti: Lacusteni, Platonesti    UAT Mihail Kogalniceanu: Hagieni    UAT Vladeni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    39       25     Ograda - Tandarei     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Ograda Tandarei     6380     2.5     1982     5%, 1%     650     UAT Ograda: Ograda    UATTandarei: Tandarei     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/SGA Ialomița                    35       26     Tandarei     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Tandarei     3080     3     1983     2%, 0.5%     658     UAT Tandarei: Tandarei     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    47       27     Tandarei - Giurgeni     Râu lalomița     XI-1     MS     Ialomița     Tandarei Mihail Kogalniceanu Vladeni Giurgeni     20610     2     1982     5%, 1%     610     UATTandarei    UAT Mihail Kogalniceanu    UAT Vladeni    UAT Giurgeni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A.Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    35       28     Facaeni - Vladeni sector 2     Râu lalomița (afluent al Bratului Borcea)     XI-1     MD     Ialomița     Vladeni     5170     4.57     1960     2%, 0.5%     17100     UAT Vladeni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A.Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    46       29     Facaeni - Vladeni sector 3     Râu lalomița     XI-1     MD     Ialomița     Vladeni     2030     1.16     1960     2%, 0.5%     17100     UAT Vladeni     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A.Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    47       30     Giurgeni - Spiru Haret sector 4     Râu Calmatui     XIV-1.46     MD     Ialomița, Braila     Giurgeni, : Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui     5720     3.64     1960     2%, 0.5%     17000     UAT Giurgeni    UAT Bertestii de Jos: Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A.Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    60       31     Giurgeni - Spiru Haret sector 5     Râu Calmatui     XIV-1.46     MD     Braila     Bertestii de Jos     600     2.08     1960     2%, 0.5%     17000     UAT Bertestii de Jos     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A.Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    51       32     Giurgeni - Spiru Haret sector 6     Râu Calmatui     XIV-1.46     MD     Braila     Bertestii de Jos     1100     1.35     1960     2%, 0.5%     17000     UAT Bertestii de Jos     Patrimoniul public al statului în administrarea A.N.A.R./A.B.A.Buzau- lalomita/SGA Ialomița                    51       33     Dig de remuu Șiret – Braila Dunăre Șiret     Șiret     XII.1.     MD     Braila     Vadeni     4090     4     1965     1     4050     Vadeni     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./ A.B.A. Buzău SGA Braila                    60       34     Dig Corbu Vechi, BH Șiret     Șiret     XII.1.     MD     Braila     Maxineni     3560     4     1975     1     3650     Corbu Vechi     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    84       35     Dig Namoloasa Maxineni, BH Șiret     Șiret     XII.1..     MD     Galați     Namoloasa     35480     4     1961     1     3650     Namoloasa,     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila     2015     5 breșe     0/1     62       36     Dig Namoloasa Maxineni, BH Șiret     Șiret     XII.1.     MD     Braila     Maxineni, Salcia Tudor          4     1961     1     3650     Maxineni.Corbu- Vechi, Corbu-Nou, Salcia Tudor, Olaneasca, Ariciu,     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    70       37     Dig Maxineni- Racovita.b h Buzău     Buzău     XII.1.82.     MS     Braila     Maxineni, Scortaru Nou     16710     4     1975     1     2375     Teren agricol UAT Maxineni,tere n agricol UAT Scortaru Nou, loc. Pitulati     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    66       38     Dig Latinu- Vadeni. bh Siret     Șiret     XII.1.     MD     Braila     UAT Vadeni; UAT Siliștea, UAT Maxineni     25610     4     1952     2     3425     Vadeni; Muchea; Siliștea; Cotu Lung; Cotu Mihalea; Voinesti,Latinu     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    68       39     Dig Latinu- Vadeni.bh Buzău     Buzău     XII.1.82.     MD     Braila     UAT Maxineni, UAT Scortaru Nou          4     1952     5     1425     Latinu, Voinesti Gurguieti, Sihleanu, Scortaru Nou     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    56       40     Dig Latinu- Desirati.bh Buzău     Buzău     XII.1.82.     MD     Braila     UAT Maxineni; UAT Scortaru Nou     14210     3     1952     5     1425     Latinu, Gurguieti, Sihleanu, Scortaru Nou     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    68       41     Dig Nisipuri- Mosesti.b h Buzău     Buzău     XII.1.82.     MS     Braila     UAT Jirlau     7540     1.5     1959               Jirlau     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    56       42     Dig Nisipuri- Visani.bh Buzău     Buzău     XII.1.82.     MS     Braila     UAT Visa ni     5680     1.5     1959               Visani. Teren agricol     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    64       43     Dig Nisipuri- Cotu Ciorii.bh Buzău     Buzău     XII.1.82.     MD     Braila     UAT Surdila Greci; UAT Faurei     8070     1.5     1959               Surdila Greci, Faurei     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    68       44     Dig Nisipuri- Dedulesti. bh Buzău     Buzău     XII.1.82.     MD     Braila     UAT Surdila Greci; UAT Faurei     12800     1.8     1959               Teren arabil     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    56       45     Dig de aparare Gradistea de Jos Crestata râu Buzău     Buzău     XII.1.82.     MS     Braila     UAT Gradistea     4640     2.5     2006               Gradistea. Teren agricol     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    56       46     Dig aparare Maraloiu Gradistea râu Buzău     Buzău     XII.1.82.     MD     Braila     UAT Gradistea     10700     1.6     1976               Teren agricol     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    84       47     Dig aparare municipiul Buzău     Buzău     XII.1.82.     MD     Buzău     Buzău     7827     5.85     1979               Buzău     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău      2014     surparea taluzului exterior pe lungimea 550 m. Reabilitat prin lucrari provizorii in regim de urgenta in 2017 pe lungime 250 m     0/10/0     68       48     Dig Balaneasa     Balaneasa     XII.1.82.24.     MS     Buzău     Parscov     2133     3.4     1979               Parscov     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău     2014     Surparea taluzului exterior pe lungimea 300 m. Reabilitat prin plan tehnic in 2015 SGA Buzău lucrari provizorii pe lungime 140 m / reabilitat integral prin lucrari de investitii in 2017-2018 pe 253 m     0/1 0/0     50       49     Dig Balaneasa     Balaneasa     XII.1.82.24.     MD     Buzău     Parscov     1948     3.4     1979               Parscov     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău     2016     surparea taluzului exterior pe lungimea 100 m; distrugere grindă de sprijin, degradare pereu și erodare terasamente corp dig pe 100 m; degradare pereu de beton, erodare corp dig pe 70 m. Reabilitat integral prin lucrări de investitii in 2017-2018 pe 780 m     0/1 2/0     50       50     Dig de apa rare Întors ra Buzăului     Buzău     XII.1.82.     MS     Covasna     Intorsura Buzăului     2777     0,8-2,0     2003               Intorsura Buzăului     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău     Incidente: 2011; 2018     reparații curente prin plan tehnic cu saci geotextil in 2016, 2017, 2018 si 2020 pe lungime 700 m     0/12/0     62       51     Dig de apa rare Întorsura Buzăului     Buzău     XII.1.82.     MD     Covasna     Intorsura Buzăului     2206     0,8-2,0     2003               Intorsura Buzăului     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău     Incidente: 2011; 2018     reparații curente prin plan tehnic cu saci geotextil in 2016, 2017, 2018 si 2020 pe lungime 700 m     0/1 1/0     60       52     Îndiguire și regularizare râu Calmatui, Costesti- Smeeni, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Buzău     UAT Costesti, UAT Gheraseni UAT Smeeni     38000     1     1988               Gheraseni Suditi, Smeeni, Moisica     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    64       53     îndiguire si regularizare râu Calmatui, Smeeni - Caragele, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Buzău     UAT Smeeni, UAT Luciu          1     1988               Moisica, Albești, Udati- Manzu, Udati- Lucieni, Caragele     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    66       54     îndiguire si regularizare râu Calmatui, Caragele - Scarlatesti, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Buzău     UAT Luciu, UAT Largu, UAT Rusetu          1     1988               Caragele, Luciu, Largu, Scarlatesti     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    66       55     îndiguire si regularizare râu Calmatui, Scarlatesti - Rusetu, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Buzău     UAT Rusetu          1     1988               Scarlatesti, Rusetu     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    66       56     Dig Jugureanu -însuratei     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Braila     UAT Ulmu;UAT Zavoaia     48900     1     1983               Ulmu, Zavoaia     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    54       57     Dig Jugureanu -însuratei     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Braila     UAT Zavoaia;UAT însuratei          1     1983               Zavoaia, Însuratei     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    58       58     Dig Insuratei- Spiru Ha ret     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Braila     UAT Bertestii de Jos          1     1983               Spiru Haret     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    48       59     Dig local Bertestii de Jos     Calmatui     XIV.1.46.     MD     Braila     UAT Bertesti de Jos          1     1983               Bertestii de Jos     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    58       60     îndiguire si regularizare râu Calmatui, Smeeni - Caragele, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MS     Buzău     UAT Smeeni, UAT Luciu     43900     1     1988               Smeeni, Moisica, Albești, Udati- Manzu, Udati- Lucieni, Caragele     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    62       61     îndiguire si regularizare râu Calmatui, Caragele - Scarlatesti, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MS     Buzău     UAT Luciu, UAT Largu, UAT Rusetu          1     1988               Caragele, Luciu, Largu, Scarlatesti     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    62       62     îndiguire si regularizare râu Calmatui, Scarlatesti - Rusetu, jud. Buzău     Calmatui     XIV.1.46.     MS     Buzău     UAT Rusetu          1     1988               Scarlatesti, Rusetu     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzău lalomita/SGA Buzău                    62       63     Dig Jugureanu -Însuratei     Calmatui     XIV.1.46.     MS     Braila     UAT Ulmu;UAT Zavoaia     39800     1     1983               Ulmu, Zavoaia     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    54       64     Dig Jugureanu -însuratei     Calmatui     XIV.1.46.     MS     Braila     UAT Zavoaia;UAT Însuratei          1     1983               Zavoaia, Însuratei     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    54       65     Dig Insuratei- Spiru Haret     Calmatui     XIV.1.46.     MS     Braila     UAT Bertestii de Jos          1     1983               Bertestii de Jos     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau-lalomita/ SGA Braila                    54       66     Dig Prahova- aparare mal stang Prahova- Aricesti Rahtivani     Prahova     XI-1.20.0.0.0.0.     MS     Prahova     Aricestii-Rahtivani     3712     2.8     1978               UAT com. Aricestii Rahtivani, Satele Nedelea, Aricestii Rahtivani, Stoienesti     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova                    57       67     Îndiguire Complex Gherghita     Prahova     XI-1.20.0.0.0.0.     MD     Prahova     Gherghita     2170     2     1977               UAT -Com. Gherghita     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova                    46       68     îndiguire r. Teleajen, Rifov, Moara Domneasca     Teleajen     XI-1.20.13.0.0.0.     MD     Prahova     Rifov     2330     2     1978               UAT com.Rifov- Sate le: Moara Domneasca, Antofiloaia     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova     2005     2005 - inundații Deversare, cu distrugerea digului de pe malul drept pe lungime de 220 ml   Eroziuni de mal HG 986/2006 Completare dig pe o L=400m, refacere dig pamant pe o lung de 220m pentru evitarea inundațiilor si a fenomenului de remuu pe afl pa râul Recea     1     62       69     Dig Raiosu     Raiosul (Draguna )     XI- 1.22.4.3.0.0.     MD     Prahova     Boldești Gradistea     3940     1.5     1993               UAT Boldești Gradistea, sat Boldești Gradistea     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova                    54       70     Dig Raiosu     Raiosul (Draguna )     XI- 1.22.4.3.0. 0.     MS     Prahova     Boldești Gradistea     1930     1.5     1993               Boldești Gradistea     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova                    54       71     Îndiguire râu Prahova Draganesti Tufani     Prahova     XI-1.20.0.0.0.0.     MS     Prahova     Draganesti     860     1.2     1978               UAT Com. Draganestil, Satele: Tufani, Hatcarau     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova     2009     Tasare din cauze umane. Prelungire si suprainaltare pentru prevenire inundații, executat cu forte proprii     0     62       72     îndiguire r. Telejen, Dumbravca-Zanoaga     Teleajen     XI-1.20.13.0.0.0.     MS     Prahova     Dumbrava     2080     1.6     1978               Com. Dumbrava, Satele: Zanoaga, Dumbrava     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova     2014     Tasare din cauze umane, in 2016- Suprainalta re pe 0.3 km     1     72       73     îndiguire râu Cricov Dulce- Sirna     Cricov Dulce     XI- 1.16.0.0.0.0.     MS     Prahova     Sirna     4320     2.2     2001               UAT com Sirna, satele: Habud, Bratesti     Patrimoniul public al statului aflate în administrarea A.N.A.R./A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Prahova     2001 2006     2001 - Inundații Regularizare si recalibrare albie pe 2,0 km; realizare dig mal stâng 2,4 km.   Avarie in 2006 - dig afectat; Reabilitare- suprainaltare pe o lungime de 1.6 km+inchidere albie părăsită L=30 ml     1     56       74     Dig mal stâng Sotanga     Vulcana     XI-1.9.     MS     Dâmbovița     Sotanga     509     1.2     2012     0.05     130     Șotânga     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./ A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Dambovita                    36       75     îndiguire mal stâng Cornesti- Ibrianu     lalomița     XLI.     MS     Dâmbovița     Ibrianu     739     1.3     2005     0.05     581     Ibrianu     Patrimoniul public al statului aflate in administrarea A.N.A.R./ A.B.A. Buzau- lalomita/SGA Dambovita                    22          Nota:     * date conform ultimelor măsurători realizate       ** Număr de incidente/accidente înregistrate de la PIF până în anul 2021          
				 + 
			  Anexa nr. 6b             Localizarea digurilor de apărare în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău- Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 7         Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari    din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița        Nr. crt.     Denumire lucrare     Județ     Comuna / localitate     Curs de apă derivat     Cod cadastral     Curs de apă în care se derivă     Cod cadastral     Lungime derivație (m)     Debit instalat/proiectat (mc/s)     Debit real derivat (mc/s)     Deținător       1     Derivație canal Valea Plopi - Cotorca I     IL     Urziceni     Valea Plopi     râu necadastrat     Cotorca     XI-1.23     1700     62     47.7     A.B.A. Buzău- Ialomița       2     Derivație canal Cotorca I - Sărata-Urziceni     IL     Urziceni     Cotorca     XI-1.23     Sărata     XI-1.22     1200     130     130     A.B.A. Buzău- Ialomița       3     Derivație Ialomița -V. Mostiștea - Dridu-Hagiești     IL     Dridu     Ialomița     XI-1     Mostiștea     XIV-1.35     19200     50     1     A.B.A. Buzău- Ialomița       4     Canal legatura Dunăre Iezer Mostiștea Dorobanțu     CL     Dorobantu     Mostiștea     XIV-1.35     Dunărea     XIV-1     9700     150     150     A.B.A. Buzău- Ialomița       5     Derivație (conexiunea) Pascov- Ialomița - Bucșani     DB     Bucșani     Pascov     XI-1.14     Ialomița     XI-1.0     2100     40     50     A.B.A. Buzău- Ialomița       6     Derivația Ialomița-Ilfov     DB     Targoviste     Ialomița     XI.1.0     Ilfov     X.1.25.16.0     6700     5     2,3     AN "Apele Române"       7     Derivație Iazul Morilor- Teleajen     PH     Ploiești     Teleajen     XI-1.20.13     Teleajen     XI-1.20.13     35000     1.5     1.5     A.N.I.F. -Filiala Imbunatatiri Funciare Prahova       8     Derivație Iazul Morilor-Prahova     PH     Nedelea     Prahova     XI-1.20     Cricovul Dulce     XI-1.16     26000     2.5     2.5     A.N.I.F. -Filiala Imbunatatiri Funciare Prahova       9     Derivatia Leaotul     PH          Prahova     XI-1.20     Teleajen     XI-1.20.13     51000     4     4     A.N.I.F. -Filiala Imbunatatiri Funciare Prahova       10     Canal evacuare baraj Saratuica     IL     Balaciu     Saratuica     XI-1.23a     Ialomita     XI-1     2800     12.3     12.3     A.B.A. Buzău- Ialomița       11     Canal evacuare aval baraj Ghe. Doja     IL     Gheorghe Doja     Fundata     XI-1-1.24     Ialomita     XI-1     7700     4.8     4.8     A.B.A. Buzău- Ialomița       12     Canal evacuare aval baraj acumulare Strachina     IL     Tandarei     Valea Lata Sarata     XI-1.25     Ialomita     XI-1     2500     5.6     5.6     A.B.A. Buzău- Ialomița           
				 + 
			  Anexa nr. 8         Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial)    și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul    hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, Ciclul II           
				 + 
			  Anexa nr. 9         Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații identificate    în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița, Ciclul II           
				 + 
			  Anexa nr. 10         Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II        Tip de măsură     Cod tip măsură C.E.     Cod tip măsură RO     Măsuri Potentiale     Sursa, Mecanismul și Caracteristicile inundatiei (care sunt adresate de masura)     Autoritate responsabila     Nivel de aplicare       Prevenire                                     Evitarea - prin politicile / reglementările de planificare teritoriala   Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele / orientarile de utilizare a terenurilor în zonele inundabile     M21     M21-RO1     Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național       M21     M21-RO2     Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național       Evitarea - prin reglementările de constructie în zona inundabila     M21     M21-RO3     Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a constructiilor din zona inundabila)     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C     Național       Îndepartare sau relocarea, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și / sau cu un risc mai mic     M22     M22-RO4     Analiza posibilităților tehnice și economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 - 1.5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzatoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare     Toate     M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național/ Bazin       Diminuare, Masuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundatii asupra clădirilor, rețelelor publice de utilitati, etc.     M23     M23-RO5     Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare   Exemple de masuri de adaptare a constructiilor existente în zonele inundabile   Masuri de preventie în interiorul proprietatii   · Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției;   · Inundare controlată/acceptată (wetfloodproofing) - materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)   · Impermeabilizarea construcției (dryfloodproofing) -blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare   Masuri de preventie în exteriorul proprietatii   · Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată   Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;   Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor     Toate     I.S.C., Autorități locale, C.J.     Național / Localitate       M23     M23-RO6     Publicarea unor manuale / elaborare reglementari privind masuri de adaptare a constructiilor existente în zonele inundabile / Ghiduri de imbunatatire a rezilientei populatiei la inundatii     Toate     M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, C.J.     Național / Localitate       Alte masuri de imbunatatire a preventiei riscului la inundatii - îmbunătățirea cadrului legislativ și institutional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații     M24     M24-RO7     Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulica a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilitatii masurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activitatilor economice și sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu DCA     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I.C., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.     Național       M24     M24-RO8     Imbunatatire politici/strategii/ cadru legislativ în managementul inundațiilor     Toate     M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.L.P.A., M.T.I.C., M.F.     Național       Alte masuri de imbunatatire a preventiei riscului la inundatii - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M24     M24-RO9     Intreținerea albiilor cursurilor de apă     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național / Bazin       Protecție                                     Managementul natural al Inundațiilor prin Impadurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale     M31     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR);     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin /   A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor prin Impadurirea la scara larga a bazinelor hidrografice     M31     M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.l), vezi Nota.     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor     M31     M31-RO12     Managementul pădurilor în lunca inundabila și în zona ripariana, inclusiv perdele protecție diguri     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin /   A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafața (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)     M31     M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. -   Romsilva Autorități locale, C.J.     Bazin /   A.P.S.F.R.       M31     M31-RO14     Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi / valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii / gărdulețe)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin /   A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor – Managementul Scurgerii prin Îmbunătățirea structurala a solului     M31     M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și / sau în adâncime (prin împădurire) - necesita terasare, bariere erozionale, etc.     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       M31     M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanti ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.A.D.R.     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Managementul natural al Inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii zinundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei     M31     M31-RO18     Lucrări de barare (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin /   A.P.S.F.R.       M31     M31-RO19     Zone de retenție naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei în lunca inundabila)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Bazin /   A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere     M31     M31-RO20     Înnisiparea artificială a plajelor     A11 - Fluvială   A14 - Apă de mare   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide   A25 - Altele (vânt/Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Masuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea / modificarea / eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei cu functie exclusiva de protecție la inundatii     M32     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, C.J.     Național / A.P.S.F.R.       M32     M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M32     M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica   S.A., M.EnA., alți deținători     A.P.S.F.R.       M32     M32-RO24     Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători     Bazin /   A.P.S.F.R.       M32     M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Național / A.P.S.F.R.       M32     M32-RO26     Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumularilor în cascada     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       M32     M32-RO27     Realizarea de derivații de ape mari     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M32     M32-RO28     Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Măsuri structurale care implica intervenții fizice în albia râului - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului)     M33     M33-RO29     Lucrări de regularizare locala a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ     A.P.S.F.R.       Lucrări de corectare a torenților     M33     M33-RO30     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Bazin /   A.P.S.F.R.       M33     M33-RO31     Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Bazin /   A.P.S.F.R.       M33     M33-RO32     Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabila - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire     M33     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F.   Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M33     M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       M33     M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       M33     M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora (a se studia de la caz la caz)     A11 - Fluvială   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale     M34     M34-RO37     Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (incl. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide   A36 - Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)     M34     M34-RO38     Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare   A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare   A31 - Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.     Național       M34     M34-RO39     Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor durabile de canalizare / drenaj (SuDS)          M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.     Național       M34     M34-RO40     Implementarea sistemelor durabile de drenaj (SuDS)          M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.   (localitate)       M35     M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național / A.P.S.F.R.       Alte masuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere / mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor     M35     M35-RO42     Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente)- prin decolmatare     A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       Alte masuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Punerea în siguranță a barajelor     M35     M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare    A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 - Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       Pregătirea       Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoza și avertizare a inundațiilor     M41     M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare / alarmare (meteo și hidro)     Toate     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Național/ Bazin (cu localizare)            M41     M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   · Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor - stații automate la poduri sau traversări de conducte   · Camera video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni și a ghețurilor   · Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială   · Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice   · Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărirea străzilor/cailor de comunicații cu risc ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare   · Echipamente pentru supraveghere digurilor și monitorizarea barajelor     Toate     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Național/ Bazin       M41     M41-RO46     Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     Toate     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Național/ Bazin       Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență     M42     M42-RO47     Actualizarea / Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.)   M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ Bazin       M42     M42-RO48     Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ A.P.S.F.R. (localitate)       M42     M42-RO49     Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, Îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ Bazin       Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici     M43     M43-RO50     Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igiena la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media     Toate     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A, A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       M43     M43-RO51     Exerciții de evacuare     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/ Bazin       M43     M43-RO52     Activități educaționale privind riscul de inundații     Toate.     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.     Național/ Bazin       M43     M43-RO53     Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații     Toate.     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Alte măsuri de instituire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionarii evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului     M44     M44-RO54     Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Alte măsuri de instituire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionarii evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurări     M44     M44-RO55     Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc     Toate     M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Refacere și Evaluare       Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate     M51     M51-RO56     Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       M51     M51-RO57     Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic     Toate.     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu     M52     M52-RO58     Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora), instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru scoli, pentru administrație, spitale mobile etc.)     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       M52     M52-RO59     Refacerea / Reabilitarea a infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații     Toate     M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.L.P.D.A., M.Ap.N., M.S.     Național / Bazin / A.P.S.F.R.       M52     M52-RO60     Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)     Toate     M.M.A.P., M.F.,     Național/ Bazin       Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații     M53     M53-RO61     Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate     Toate     M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I.C.     Național / Bazin       M53     M53-RO62     Cartarea urmei inundației / viiturii     Toate     M.M.A.P., ANAR, INHGA,     Bazin       M53     M53-RO63     Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice.     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Bazin       M53     M53-RO64     Organizarea de conferințe tehnice / dezbateri având ca subiect lecțiile învățate     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național / Bazin           
				 + 
			  Anexa nr. 11             Măsuri naționale - lista lungă        Nr. crt.     Cod măsura     Măsura Națională     Rol în implementare     Grad de prioritizare       Coordonare     Suport       1     M21-RO2     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.I.     foarte ridicat       2     M24-RO8     Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.I., M.C.I.D.     foarte ridicat       3     M24-RO8     Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.F.     foarte ridicat       4     M24-RO7     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS     M.D.L.P.A.          foarte ridicat       5     M23-RO6     Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor Webinarii INA - MDLPA_ MMAP cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.I.     foarte ridicat       6     M24-RO7     Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură / a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.D.R.     foarte ridicat       7     M21-RO3     Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații     M.D.L.P.A.     M.T.I., M.M.A.P.     foarte ridicat       8     M21-RO3     Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.E., M.E.A.T., M.A.D.R.     foarte ridicat       9     M41-RO45     Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură     M.M.A.P.          ridicat       10     M35-RO43     Prioritizarea barajelor care necesita finalizare     M.M.A.P., M.E.     Hidroelectrica     ridicat       11     M32-RO26     Reactualizarea regulamentelor de exploatare pentru barajele existente     M.M.A.P., M.E.     Hidroelectrica     ridicat       12     M24-RO7     Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor agricole, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România     M.A.D.R.     M.M.A.P., M.A.I.     ridicat       13     M31-RO15     Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații     M.A.D.R.     M.M.A.P., M.A.I.     foarte ridicat       14     M24-RO7     Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane     M.A.D.R.     M.D.L.P.A., M.M.A.P, M.C.I.D.     ridicat       15     M31-RO11     Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional     M.M.A.P.     M.A.D.R., A.A.P.     ridicat       16     M24-RO8     Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire     M.M.A.P.          ridicat       17     M33-RO32     Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.A.D.R.,   M.M.A.P.     A.A.P.     foarte ridicat       18     M24-RO7     Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor     M.T.I.     M.M.A.P.     ridicat       19     M24-RO8     Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații     M.T.I.     M.D.L.P.A., M.M.A.P.     foarte ridicat       20     M24-RO7     Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile     M.M.A.P.     M.C.I.D., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., M.A.I.     foarte ridicat       21     M24-RO8     Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibilizarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât cele identificate în etapa de proiectare     M.M.A.P.     M.D.L.P.A., M.E.     ridicat       22     M24-RO7     Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații     M.E.A.T.     M.M.A.P., M.D.L.P.A.     ridicat       23     M24-RO7     Managementul adaptiv și durabil al sistemului tip fluviu-delta-mare (inclusiv analiza evoluție și impactul schimbărilor globale)     M.C.I.D.     M.M.A.P.     ridicat       24     M43-RO52     Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajării teritoriului și urbanismului     M.Edu facultățile de arhitectura și urbanism     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.C.I.D.     ridicat       25     M44-RO55     Programul Național de îmbunătățire a schemelor de asigurare în caz de dezastre naturale existente în România pentru a crește rezistența și recuperarea rapidă după dezastru     M.M.A.P., M.A.I., M.D.L.P.A., M.F.     A.S.F.     ridicat       26     M35-RO41     Mentenanța / întreținerea lucrărilor hidrotehnice și a echipamentelor aferente pentru exploatarea în siguranță a acestora (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica, alți deținători          foarte ridicat       27     M24-RO9     Alte masuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica, alți deținători     M.M.A.P., A.N.A.R.,ABA, ME, Hidroelectrica S.A., M.E.A.T., alți deținători     foarte ridicat           
				 + 
			  Anexa nr. 12             Măsuri naționale - lista scurtă        Nr. crt.     Cod măsura     Măsura Națională     Rol în implementare     Grad de prioritizare     Sursa de finanțare       Coordonare     Suport       1     M21-RO2     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.I.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       2     M24-RO8     Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.I., M.C.I.D.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       3     M24-RO8     Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.F.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       4     M24-RO7     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS     M.D.L.P.A.          foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       5     M23-RO6     Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor Webinarii INA - MDLPA_ MMAP cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.I.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       6     M24-RO7     Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură / a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.A.D.R.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       7     M21-RO3     Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații     M.D.L.P.A.     M.T.I. , M.M.A.P.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       8     M21-RO3     Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     M.D.L.P.A.     M.M.A.P., M.E.A.T., M.E., M.A.D.R.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       9     M35-RO43     Prioritizarea barajelor care necesita finalizare     M.M.A.P., M.E.     Hidroelectrica     ridicat     Buget național       10     M31-RO15     Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații     M.A.D.R.     M.M.A.P., M.A.I.     foarte ridicat     Buget   M.A.D.R.       11     M33-RO32     Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.A.D.R., M.M.A.P.     A.A.P.     foarte ridicat     Buget   M.A.D.R.       12     M24-RO7     Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor     M.T.I.     M.M.A.P.     ridicat     Buget M.T.I.       13     M24-RO8     Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații     M.T.I.     M.D.L.P.A., M.M.A.P.     foarte ridicat     Buget M.T.I.       14     M24-RO7     Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile     M.M.A.P.     M.C.I.D., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., M.A.I.     foarte ridicat     Buget național       15     M24-RO9     Alte masuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica, alți deținători     M.M.A.P., A.N.A.R.,A.B.A., Hidroelectrica, M.E.A.T., alți deținători     foarte ridicat     Buget național           
				 + 
			  Anexa nr. 13             Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționale         Câte un chestionar a fost transmis părților interesate relevante (autorități naționale) identificate pentru scopul PMRI 2, în sprijinul identificării măsurilor naționale parte a Programului de Măsuri. Chestionarele au fost elaborate pentru următoarele sectoare: planificare teritorială și dezvoltare, transport, cercetare, educație, păduri, economie, energie și agricultură.       Scopul principal al acestui exercițiu a fost acela de a obține implicarea părților interesate, înțelegerea și acordul cu privire la lista inițială de măsuri propusă pentru fiecare sector, precum și de a înțelege modul în care acestea vor fi/ar putea fi implicate în etapele următoare pentru planificarea, promovarea și punerea în aplicare a măsurilor.       Au fost primite 16 răspunsuri, rezultatul acestui exercițiu fiind prezentat în continuare. Analiza prezintă statisticile referitoare la răspunsurile primite pentru fiecare întrebare, concluzii și propuneri pentru pașii următori.         MĂSURILE NAȚIONALE/SECTOR/CHESTIONAR AFERENT SECTORULUI RELEVANT        SECTOR     MĂSURI     INSTITUȚII RELEVANTE/ RESPONDENTE       Planificare teritorială și dezvoltare     1. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru realizarea studiilor preliminare necesare pentru documentele de amenajarea teritoriului și urbanism   2. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.   3. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism   4. Schimbarea legislației pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații   5. Campanii de sensibilizare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul autorităților locale   6. Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură / a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice     MDLPAT - reformularea măsurilor s-a realizat în cadrul unei întâlniri dedicate (februarie 2023)       Transport     1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor   2. Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații   3. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.     MTI/ MTI, CNAIR SA, CN CFR SA, DRDP BV, DRDP TM, CESTRIM       Agricultură     1. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România   2. Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații   3. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane   4. Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     MADR, ANIF/   MADR, ANIF       Păduri     1. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul PMRI2   2. Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire   3. Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.M.A.P. - DGPSS, ROMSILVA/ M.M.A.P.- DGPSS, ROMSILVA, GF București, GF Ploiești       Energie     1. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.   2. Includerea în documentele de amenajarea teritoriului și urbanism a restricțiilor în aval de acumulări, având în vedere regulamentele de exploatare ale barajelor (pentru a permite tranzitul debitelor evacuate).   3. Prioritizarea barajelor care necesita finalizare.   4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate   5. Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibilizarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât pentru cele identificate în etapa de proiectare   6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     Ministerul Energiei, Hidroelectrica/   Ministerul Energiei, Hidroelectrica       Economie     1. Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații.   2. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     M.E.A.T./ M.E.A.T.       Cercetare     1. Geneza și evoluția sistemului tip Rău-Deltă-Mare   2. Impactul Schimbărilor Globale de Mediu asupra sistemelor Rău-Deltă-Mare   3. Managementul Adaptativ și Durabil al sistemelor Rau-Deltă-Mare   4. Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile   5. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România   6. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane   7. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.   8. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism     Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării/ Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării       Educație     1. Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajării teritoriului și urbanismului.     Ministerul Educației/ nu s-a primit răspuns            SINTEZĂ ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI LA CHESTIONAR      1.    Vă rugăm să indicați în numele cărei instituții completați chestionarul de mai jos.    Tip instituție     Nr răspunsuri       Minister     6       Instituție la nivel național     6       Instituție la nivel regional/local     4          Vă rugăm să indicați domeniul/sub-sectorul pe care îl reprezentați:    Domeniu/subsector     Nr       Planificare Teritorială și dezvoltare     0       Agricultură     2       Dezvoltare rurală     1       Pescuit     1       Industrie alimentară     1       Transport- drumuri     5       Transport - căi ferate     2       Transport - naval     1       Transport- aviație     1       Transport- multimodal, metrou     1       Cercetare, Digitalizare, Inovare     1       Educație     0       Energie - Energie electrica     2       Economie - Resurse minerale neenergetice     1       Paduri     4          ...     2.    Vă rugăm să indicați care este nivelul de decizie al funcției în cadrul instituției dvs.    Ministru     2       Cabinet Ministru            Secretar de Stat     1       Cabinet Secretar de Stat            Secretar General            Secretar General Adjunct            Director General     3       Director     4       Consilier     5       Altele     1        ...     3.    Cunoașteți conținutul primei versiuni a PMRI2?    Da     Nu     Voi verifica     Nu este de interes       11     2     3             ...     4.    Sunteți de acord cu formularea măsurilor    Da     Nu       11   1-parțial     4          Dacă răspunsul este Nu, vă rugăm să justificați și să furnizați recomandarea dvs. cu privire la modul în care ar trebui formulate.      Sector     Justificare     Propunere reformulare măsură       Paduri     Măsura 3:   Lucrările menționate au ca scop reducerea transportului de aluviuni din bazinele torențiale, reținerea acestora, pe cât posibil, în situ, stabilizarea versanților, protecția obiectivelor economice și sociale din bazin și din aval etc. Aceste lucrări își ating scopul atunci când sunt realizate în tot bazinul, de la obârșie și până la confluența cu emisarul, peste tot unde situația de pe teren o impune. În prezent, în majoritatea bazinelor hidrografice torențiale, aceste lucrări sunt realizate în fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP- Romsilva. În condițiile în care, de regulă, în bazinele hidrografice torențiale există mai mulți deținători de fond funciar, propunerea noastră este ca lucrările propuse să se execute în tot fondul funciar, cu participarea proporțională a deținătorilor la realizarea lor. În sensul celor arătate am formulat măsura de mai sus.   Masurile 1 și 2: Nu implica participarea RNP- ROMSILVA. Cee ace face ROMSILVA Tn materie de împăduriri este în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice aprobate și ale  Codului Silvic, Legea 46/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Concret, RNP-ROMSILVA execută lucrări de împădurire pe terenurile pe care le are deja în administrare și pe care a aplicat tratamente silvice din amenajamente. Practic, vorbim de lucrări de reîmpădurire, pe terenuri pe care s-a aplicat ultima tăiere la arboretele existente. RNP - ROMSILVA nu deține terenuri goale pe care să se poată face lucrări de împădurire.     Măsura 3: Amenajarea integrală și integrată a bazinelor hidrografice torențiale, constând în lucrări de corectare a torenților și ameliorare a terenurilor degradate, prin participarea tuturor deținătorilor folosințelor funciare din bazinele respective       Energie     Ministerul Energiei poate fi implicat în elaborarea PMRI doar prin prisma politicilor energetice pe care le implementează nu și în ceea ce privește gestionarea și aplicabilitatea majorității măsurilor potențiale definite prin PMRI.   După efectuarea unor verificări, recomandarea Hidroelectrica S.A. față de unele dintre măsurile postate pe site-ul INUNDAȚII.RO Managementul Riscului la inundații sunt următoarele:   M32 - M32-RO22 Realizare de noi acumulări laterale (poldere) - este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A.   M32 - M32-RO24 Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare - nu este cazul la Hidroelectrica S.A.   M35 - M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) - prin decolmatare - este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A.   M35 - M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. Măsuri de limitare a infiltrațiilor) - nu este cazul la Hidroelectrica S.A.     M24 - M24-RO09 Întreținerea albiilor cursurilor de apă - să aibă formularea identică cu cea stabilită și agreată în Proiectul Planului Național de Management actualizat (2021) aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprins pe teritoriul României și Proiectele Planurilor de Management Actualizate al Bazinelor/Spațiilor Hidrografice (2022-2027) care actualmente se află în curs de avizare și aprobare HG, și anume:   Asigurarea întreținerii albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în aval de baraj și pe zona de influență a acesteia, conform prevederilor  1176/2005  (privind aprobarea  Statutului  de organizare și funcționare a Administrației Naționale “Apele Române”), precum și conform prevederilor  art.34 din Legea Apelor nr.107/1996  cu modificările și completările ulterioare.       Transport     1.Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor. Elementele geometrice proiectate pentru un pod pot fi diferite în teren datorită prezenței obstacolelor în albie, debușeu insuficient datorat depunerii de aluviuni, imposibilitatea accesului pentru întreținerea podului 4. Pod amplasat în zone inundabile, la o oarecare distanță de ape curgătoare, care permite curgerea apelor de inundație din aceste zone ( definiție conform STAS 5626-92)     Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor, în funcție de elementele geometrice proiectate și situația din teren   Proiectarea și construcția podurilor de descărcare   Program național pentru lucrări de amenajare/consolidare a albiei, dirijare a apei, apărări de maluri, apărări ale infrastructurii, praguri de fund în zona podurilor        ...     5.    Întrucât instituția dumneavoastră joacă rolul principal în punerea în aplicare a măsurilor propuse, care alte instituții ar putea sprijini pentru implementare? Vă rog să justificați.    Sector cu rol principal     Instituții cu rol de sprijin       Agricultură     ANIF nu joacă rol principal       Păduri     M.M.A.P., instituție publică centrală care coordonează activitatea Gărzilor forestiere și ca autoritate contractantă a P.N.R.R..       Sector cu rol principal     Instituții cu rol de sprijin   R.N.P. - Romsilva în calitate de administrator al pădurilor proprietate publică a statului și de autoritate care implementează proiecte de perdele forestiere și ameliorarea terenurilor degradate   A.N.A.R., Administrația Naționala de Meteorologie   Pentru măsura 1, toți deținătorii de fond funciar care printr-o utilizare, în timp, necorespunzătoare a ajuns să fie impropriu altor folosințe și poate fi readus în circuitul economic numai prin lucrări de împădurire.   Pentru măsura 3, toate instituțiile publice și subordonatele acestora care au în proprietate/administrarea/folosință fond funciar în bazinele hidrografice torențiale.       Transport     MDLPA.M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I.   Toate instituțiile implicate în emiterea de avize și acorduri necesare execuției lucrărilor.       Cercetare     A.N.A.R., Gărzile Forestiere , RNP - Romsilva, MADR;   Organizații de cercetare;   Mediul privat.       Economie     Ministerul Finanțelor: Asigurarea finanțării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă   MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR - Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională "Apele Române”, Garda Națională de Mediu: Acțiuni de control, evaluare și îndrumare în domeniul siguranței iazurilor de decantare   MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: Acțiuni de monitorizare a siguranței iazurilor de decantare       Energie     Măsura 3 - 9 obiective hidroenergetice, cuprinse Tn anexa la  OUG 175/2022 , care ar urma sa se finalizeze prin PNRR   Lista barajelor care necesită finalizare și sunt în diferite faze de execuție din portofoliul Hidroelectrica S.A.:   1. Baraj Bumbești din cadrul obiectivului AHE Livezeni-Bumbești. Singurul obiect nefinalizat este scara de pești. Nu are rol în protecția împotriva inundațiilor.   2. Baraj Siriu din cadrul obiectivului AHE Siriu-Surduc. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.   3. Baraj Rastolița din cadrul obiectivului AHE Rastolița. Este finalizat în proporție de 60% (pentru atingere cota finală de 760 mdM). Are rol de atenuare viituri pe râul Răstolița. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A.   4. Treapta Câineni din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.   5. Treapta Lotrioara din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. În faza de proiectare. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.   6. Baraj Cornereva din cadrul obiectivului AHE Cerna-Belareca. Este finalizat în proporție de 80%. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.   7. Baraj Pașcani din cadrul obiectivului AHE Pașcani. Este finalizat în proporție de 70%. Are rol de atenuare viituri pe râul Siret. Obiectivul va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.   8. Baraj Vâja din cadrul obiectivului Complex hidrotehnic și energetic Cerna Motru Tismana Etapa a- II-a. Are rol de atenuare viituri. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.   9. Centrala baraj Islaz. În faza de proiect. Are rol de atenuare viituri. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.   Referitor la AHE a râului Olt pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, au existat tentative de a transfera lacul de acumulare la A.N.A.R., având în vedere că acesta ar fi avut rol de protecție împotriva inundațiilor și preluarea viiturilor. Tentativele au eșuat, momentan se fac demersuri pentru renunțarea la acest obiectiv de investiții.   Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a acestei măsuri sunt Guvernul României și Parlamentul României.   Măsura 4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate - nu este în competența Ministerului Energiei   Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii de elaborare a unor regulamente de exploatare actualizate ar fi următoarele :   Având în vedere că actualizarea acestor regulamente de exploatarea ar surveni ca urmare a unor modificări efectuate în cadrul amenajării hidroenergetice, pentru punerea în aplicare a PMRI, atunci această actualizare va trebui să respecte prevederile  Ordinului M.M.A.P. nr.76/2006  privind aprobarea  Metodologiei  de elaborare și competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a  Normelor metodologice  pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală și a  Regulamentului-cadru  pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă. Actualizarea se va efectua conform  art.6 din Ordinul nr.76/2007  de către unități specializate și autorizate în studii, proiectare și consultanță pentru construcții hidrotehnice, aceste instituții fiind cele care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii, precum și de către instituțiile care au competența de aprobare a acestor regulamente de exploatare, acestea fiind A.N.A.R. sau Administrațiile Bazinale de Apă după caz.        ...     6.    Întrucât instituția dumneavoastră joacă un rol de sprijin în punerea în implementarea unor măsuri, vă rugăm să indicați tipul de sprijin pe care îl puteți acorda instituției/instituțiilor cu rol de coordonare în implementare.    Sector cu rol de sprijin     Tip suport       Agricultura     Furnizează date referitoare la volumele evacuate prin sistemele de desecare - drenaj       Păduri     Supravegherea și avizarea tuturor lucrărilor silvice care se execută într-un bazin hidrografic torențial.   Participarea la acțiuni comune cu instituțiile implicate   RNP-ROMSILVA poate oferi sprijin instituțiilor cu rol de coordonare Tn implementarea măsurii 3, prin resursa umană de care dispune, pentru promovarea, execuția și punerea Tn funcțiune a proiectelor care vizează atât lucrări de împădurire, cât și lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale       Transport     - sprijin privind finanțarea din fonduri europene (nerambursabile sau împrumut), unde este cazul, conform documentelor strategice aprobate (Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta 4 Transport Sustenabil, Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei);   - asistență tehnică finanțată din fonduri europene privind expertiza externă   - promovarea și aprobarea actelor normative (dacă este cazul)   - personalul specializat din CESTRIN/Direcția tehnică/Departament Drumuri și lucrări de artă efectuează inspecții tehnice vizuale la podurile din administrarea SC CNAIR SA; de asemenea poate furniza informații în GIS: hărți tematice și analize spațiale   - Starea tehnică a podurilor aflate în administrare   - Punerea la dispoziției a documentațiilor pe care le deținem.       Cercetare     - formularea de opinii și propuneri de elaborare a măsurilor;   - de implementare a acțiunilor;   - participări în grupurile de lucru constituite în acest sens.       Economie     Consultanță în vederea actualizării normativelor de proiectare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă.       Energie     Măsura 1: Hidroelectrica S.A. contractează I.N.H.G.A. pentru furnizarea prognozelor hidrologice.   Măsura 2: nu este Tn competența Ministerului Energiei. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este transmiterea acestor restricții în aval de acumulări care sunt înscrise în regulamentele de exploatare aprobate de A.N.A.R./A.B.A..   Măsura 5: Ministerul Energiei calitatea de avizator. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este de a transmite propunerea de modificare/completare legislativă.   Măsura 6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanța a construcțiilor hidrotehnice ținănd cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor. Nu este cazul.        ...     7.    Care sunt principalele provocări în implementarea măsurilor identificate? Vă rugăm să clasificați provocările în majore/medii și scăzute.    Provocări / Scor     Mare     Mediu     Scăzut     Nu este cazul       Surse de finanțare     10     2     1     3       Prevederi legislative     4     10          2       Coordonare Inter-instituțională     7     4     2     1       Alte resurse necesare (achiziție teren, studii de cercetare etc.)     7     6          2          Dacă este cazul, vă rugăm să indicați alte provocări potențiale și să le evaluați.       Vă rugăm să indicați aspectele legislative, dacă acestea sunt o provocare.      Sector     Alte provocări     Aspecte legislative       Cercetare     -Dezvoltarea și utilizarea HUB inovative și parcurilor de specializare inteligentă;   - Dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovative, cu sprijinul autorităților publice și private     -identificarea și monitorizarea parametrilor hidrologici (nivel/debit)in contextul schimbărilor climatice (tendințele de evoluție și arealele);   -identificarea zonelor vulnerabile la inundații de pe teritoriul României;   -reconectarea zonelor umede la albiile râurilor (realizarea unui inventar documentat al zonelor potențiale).        ...     8.    Există vreo altă măsură legată de obiectivele de management al riscului la inundații, pe care instituția dvs. ar putea să o implementeze/ o va implementa în următorii 6 ani și ar trebui menționată în PMRI2?    Da     Nu       2     13          Dacă răspunsul este da, vă rugăm să menționați și să justificați măsurile propuse      Sector     Măsuri       Păduri     - Împădurirea terenurilor cu grad mare de eroziune   - Plantarea arborilor pentru fixarea malurilor   - Verificarea atentă a parchetelor de exploatare de pe lângă cursurile de apă în vederea curățirii acestora corespunzător după terminarea procesului de exploatare       Cercetare     Lansarea de programe sectoriale la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării care să:   - pună în valoare rezultatele proiectelor CDI din domeniul “specializării inteligente”, energie, mediu și schimbări climatice;   - permită inițierea unui lanț valoric prin care se integrează rezultatele proiectelor CDI în producția de noi materiale și tehnologii pentru realizarea de soluții inovative care să contribuie la reducerea riscurilor la inundații și optimizarea costurilor tipurilor de intervenții existente;   - creeze proiecte trans-sectoriale inovative prin care sunt implementate măsuri integratoare. De exemple: sisteme de monitorizare care să utilizeze tehnologii informaționale și de comunicații de tip dronă, comunicații satelit, senzori High Tech cu asigurarea securității cibernetice a rețelelor construite și utilizate la nivelul solului, utilizarea de materiale, “smart” obținute în proiectele din domeniul eco- nano tehnologiilor;   - permită inițierea și derularea de proiecte care să urmărească dotarea și training asociat pentru AN Apele Române cu utilaje și echipamente de măsurare și supraveghere a infrastructurii de gospodărire a apelor precum și îmbunătățirea capacității de intervenții și acțiuni preventive de asigurare a capacităților existente la nivel național;   - Lansarea unor apeluri de proiecte în cadrul P.N.C.D.I. 2022 - 2027 dedicate exclusiv activităților de cercetare aplicativă și dezvoltare experimentală în parteneriat între operatorii economici și organizații de cercetare cu buget dedicat, având drept obiectiv demonstrarea funcționalității materialelor, metodologiilor și tehnologiilor inovative în condiții reale de funcționare (TRL7) și drept indicatori de rezultat brevetarea rezultate inovative la nivel european.   - Utilizare Hub și Supersite Delta Dunării ca centru pentru C&I/educație pentru o viitoare generație de profesioniști și pentru dezvoltarea capabilități suplimentare în țările lor, în funcție de nevoile viitoare identificate, din cadrul proiectului DANUBIUS-RI de dezvoltare infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită de relevanță globală - ESFRI.        ...     9.    Are instituția dumneavoastră strategii/planuri de dezvoltare pe termen mediu/lung care includ și măsuri de protecție a mediului (legate de adaptarea la schimbările climatice și de managementul riscului la inundații)?    Da     Nu     În faza de elaborare/aprobare       6     7     2          Dacă Da, vă rugăm să detaliați.      Sector     Strategii/Planuri       Agricultura     În curs de elaborare   1. Implementarea utilizării masurilor verzi Tn amenajările de îmbunătățiri funciare   2. Reducerea consumului de energie   3. Utilizarea tehnologiilor și materialelor prietenoase cu mediul       Paduri     - Amenajamentele silvice, împădurirea terenurilor degradate, P.N.N.R.       Energie     Strategia Energetica a României ( aprobata prin HG) și Planul Național Integrat Tn domeniul energiei și schimbărilor climatice - niciunul dintre acestea nu au elemente specific privind gestionarea riscului la inundații       Transport     - Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030   - Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta 4 Transport Sustenabil   - Programul Transport 2021-2027       Cercetare      Strategia Națională  de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin  HG. nr. 933/2022  care cuprinde măsuri pentru protecția mediului relativ la adaptarea la schimbările climatice.   În ceea ce privește managementul riscului la inundații, în strategie nu se regăsesc prevederi care să se refere strict la acest domeniu, însă se pot aplica prevederi pentru acest domeniu din obiectivele generale 1 și 2 stipulate în strategie, cum ar fi spre exemplu:   Obiectiv General l. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare   Obiectiv Strategic.1.5. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare   Acțiuni   A1. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale majore (schimbări climatice, schimbări tehnologice etc) se va realiza, în principal, prin următoarele măsuri: E Susținerea prin finanțare a proiectelor care vizează provocările societale (bază pentru apeluri deschise de proiecte și reper al participării în inițiative internaționale). 0 Susținerea de soluții la probleme clar identificate, cu responsabilizarea și co-finanțarea diverselor instituții publice și/sau private prin lansarea de apeluri dedicate.   Domeniul: Climă, energie și mobilitate   Obiectiv General 2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente   Obiectiv Strategic 2.2 Susținerea specializării inteligente la nivel de regiuni.   Domeniile de specializare inteligentă la nivel național   2. Economie digitală și tehnologii spațiale   2.2 Rețelele viitorului, comunicații, internetul lucrurilor   2.3 Tehnologii pentru economia spațială   5.2 Materiale compozite inteligente   5.4 Materiale pentru aplicații electronice, electrice, fotonice, magnetice și în senzoristică   6. Mediu și eco-tehnologii   Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea și depoluarea mediului Include tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin rețele de senzori și date satelitare), precum și cele menite să îmbunătățească calitatea apelor, solului   Tehnologii pentru economia circulară Include tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor (precum cele pentru colectarea și selectarea optimizată, filtrarea apei   P5. Dezvoltarea capacității administrative la nivel regional, a actorilor implicați în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea RIS3 Nord-Est și dezvoltarea competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială. Domeniile și nișele cu potențial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: Mediu - Nișele identificate sunt: Apă (soluții inovative), Aer (soluții inovative) și Economie circulară.   P2: Creșterea capacității companiilor de a inova și exploata potențialul regional pentru digitalizare, prin dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea și internaționalizarea start-up / spin-off în domenii de specializare inteligentă, sprijinirea dezvoltării tehnologice și durabile a companiilor inovative (investiții inovative pentru noi tehnologii, transformare digitală și soluții de economie circulară), dezvoltarea unor soluții smart pentru dezvoltarea comunităților locale.       Economie     Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice, orizont 2035;   Viziunea Strategiei României pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035 este: „România 2035 - țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor”: Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil și modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului.        ...     10.    Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi elaborată o fișă de proiect care va deveni anexă la PMRI2 pentru a facilita punerea în aplicare a acestora.  a)    Ce măsuri considerați a fi o prioritate pentru sectorul dumneavoastră? Vă rugăm să indicați.    Sector     Prioritate       Agricultura     1. Implementarea energiei verzi   2. Reducerea consumului de energie electrică       Păduri     1. Împădurirea terenurilor degradate și a suprafețelor din fondul forestier național afectate de calamități în termen cât mai scurt.   2. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul PMRI2 )   3. Măsura 3       Transport     1. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.   2. Mărirea capacității de tranzitare prin redimensionarea podurilor.   3. Mențiunea, pe baza unei clasificări, a gradului de risc la inundații pe sau, cu măsurile tehnice adecvate pentru reducerea riscului de exemplu reabilitarea unui pod, amenajare și protecție maluri, poziția balastierelor din albie. Interzicerea excavațiilor Tn albiile râurilor   4. Plan general întocmit cu A.N.R.M. (Agenția Naționala pentru Resurse Minerale) privind condițiile de eliberare a licențelor de exploatare a balastului din albia râurilor   5. Interzicerea defrișărilor care ar pune în pericol stabilitatea malurilor (ROMSILVA)   6. Execuția corecțiilor de albie să fie realizată de A.N.A.R.       Cercetare     Urmărirea transferului rezultatelor CDI din proiectele finanțate prin competițiile organizate de MCID, din bugetul național și din fondurile externe, prin utilizarea acestora pentru proiectele prevăzute de măsurile naționale pe inundații.        ...     b)    Doriți să fiți consultat în procesul de elaborare a fișei de proiect? Vă rugăm să răspundeți cu da sau nu Dacă da, vă rugăm să comunicați reprezentantului instituției dumneavoastră din cadrul Grupului de lucru RO FLOODS pentru SECTORUL AGRICULTURĂ interesul și datele de contact.    Sector     Da     Nu     Persoana nominalizata       Energie          2            Agricultura     2, mas.3          Da: MADR, ANIF       Paduri     2          Da: M.M.A.P., RNP-ROMSILVA       Transport     2     2     Da: MTI, CNAIR-DRDP Brașov       Cercetare     1          Da: MCID       Economie     1          Da: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Serviciu Exploatare, Închideri Mine și Ecologizare        ...      ...     11.    Sunteți informat despre faptul că PMRI2 și Programul său de măsuri, inclusiv cele naționale, vor deveni obligatorii odată ce vor fi aprobate de Guvernul României?    Da     Nu       12     2          De asemenea, vă rugăm să rețineți că România are obligații legate de monitorizarea periodică și raportarea progreselor înregistrate în implementarea Programului de măsuri.     ...     12.    Credeți că este important:  a.    Să fiți informat și consultat cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește lista de măsuri naționale?    Da     Nu       15     1        ...     b.    Să aveți contact permanent cu autoritățile de management al riscului la inundații?    Da     Nu       13     3        ...     c.    Să fiți implicat active în dezvoltarea măsurilor naționale?    Da     Nu       14     2        ...      ...     13.    Orice altă recomandare care ar trebui luată în considerare pentru dezvoltarea măsurilor naționale pentru sectorul dumneavoastră?    Sector     Recomandare       Păduri     Monitorizarea respectării aplicării măsurilor legale, proiectelor și planurilor în zonele de interes ale PMRI.       Transport     1. Existența unui program general de întreținere și curățare a albiei râurilor ce prezintă risc ridicat de inundații/viituri(sectoare)   2. Program Național de curățare/dragare a sedimentelor depuse în zona lacurilor de acumulare (acumulări formate în spatele barajelor)   3. Program Național de clasificare a zonelor cu potențial navigabil aferent marilor râuri (Prut, Siret, Argeș, Olt, Mureș etc.)        ...     14.    Specific pentru sectorul economie: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor industriale/iazuri de decantare, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă /inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora?     Răspuns: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului derulează un program anual de închidere, ecologizare și monitorizare postînchidere a obiectivelor miniere aprobate la închidere prin hotărâri de guvern, program în cadrul căruia se realizează lucrări de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere.     ...     15.    Specific pentru sectorul energie: : Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor de zgură și cenușă, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă/ inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora?     Răspuns: Considerăm necesar ca structurile de control/monitorizare cu atribuții privind protecția mediului să aibă o mai mare implicare la nivelul operatorilor economici. De asemenea, considerăm că este necesar ca autoritățile cu responsabilități în domeniul protecției mediului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse, de remediere/corectare, cu mai mare implicare.     ...        Notă sector transport aerian: Pentru infrastructura de transport aerian nu există o măsură cu prioritate ridicată privind obiectivele de management al riscului la inundații care ar trebui implementată imediat sau menționată în PMRI2.        
				 + 
			  Anexa nr. 14         Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și    ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare    a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului     La nivelul României există anumite provocări/dificultăți tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la:  –   Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă.   ...     –   Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza managementului bazinului hidrografic din amonte și prin măsuri de tipul împăduririlor. Asemenea măsuri vor avea doar un efect limitat asupra reducerii debitelor maxime în timpul viiturilor și vor oferi în situații rare un grad de protecție adecvat în cazul probabilității de depășire a debitelor maxime de 1%.   ...          Totodată, în România există provocări de natură instituțională și legislativă pentru implementarea proiectelor bazate pe măsuri verzi; această dificultate este luată în considerare prin scorul acordat criteriului de implementabilitate a alternativelor, în cadrul AMC. Aceste provocări includ:  –   Suportul instituțional și legislativ pentru implementarea acestor măsuri de către alte autorități și în afara patrimoniului gestionat de A.B.A.-uri.   ...     –   Problema generată de procesul achiziționării terenurilor - care nu ar trebui să oprească/să încetinească progresul implementării unor măsuri corecte/necesare (proprietatea terenurilor nu ar trebui să reprezinte un obstacol, analiza este necesar a fi realizată strict din punctul de vedere al gestionării riscului la inundații).   ...       
				 + 
			   Ipoteze implicite de proiectare în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului          O analiză mai detaliată va fi efectuată în cadrul Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Procedurilor de Mediu și deciziilor de aprobare și autorizare asociate.       Ipoteza implicită considerată în etapa de evaluare a strategiei și a opțiunilor este că, toate măsurile structurale vor deveni măsuri mai verzi sau măsuri gri-verzi. În etapa Studiului de Fezabilitate, aceste măsuri mai verzi vor fi detaliate. Acest lucru include integrarea unor măsuri de evitare, atenuare sau compensare a impactului, specificate în orice Evaluare a Impactului asupra Mediului, Evaluare Adecvată sau procedură SEICA.       Abordările verzi în managementul riscului la inundații reprezintă asocieri/combinații ale uneia sau mai multor tehnici. De exemplu, o așezare urbană, situată într-o zonă de câmpie, poate prezenta o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și măsuri gri. Acestea sunt specifice anumitor zone, ceea ce înseamnă că o soluție nu poate fi adecvată potrivită tuturor în toate situațiile (a se vedea figura 1).          Figura 1. Reprezentare schematică a potențialelor abordări verzi, gri-verzi, gri     Această secțiune prezintă exemple ale unora dintre provocările și soluțiile disponibile în România pentru a "înverzi" măsurile gri, cu alte cuvinte pentru a transforma măsurile gri în măsuri mai verzi. Sunt descrise ipotezele/abordările implicite de proiectare pentru măsurile selectate. Aceste ipoteze implicite de proiectare sunt necesare pentru a ne asigura că abordarea cea mai verde a acestor măsuri este luată în considerare de la bun început.      
				 + 
			   Măsuri de tipul acumulărilor nepermanente frontale și laterale      Un model tip de acumulări nepermanente este redat în figura 2. Pantele în lungul albiei majore dictează, în general, înălțimea (cota) digurilor de contur sau dispunerea acumulărilor în cascadă. În cazul albiilor puternic incizate/erodate, ambele tipuri de acumulări ar necesita excavații în albia majoră pentru a crea suficientă capacitate. La acestea se adaugă canale de drenaj pentru evacuarea apei după trecerea viiturii, dar și pentru drenarea apelor din precipitații. În unele situații este necesară pomparea apei pentru evacuare. Acumulările laterale pot fi amenajate ca simple zone de retenție, fără diguri de contur (unde configurația terenului permite acest lucru) sau ca poldere unde retenția se face între diguri de contur. În acest din urmă caz, cel mai probabil este necesară dimensionarea cotei digurilor peste nivelul maxim în regim natural.          Figura 2 Schematizare acumulări nepermanente frontale și laterale     Acumulările frontale au potențialul de a introduce/exercita presiuni suplimentare asupra conectivității longitudinale a cursului de apă. Aceste presiuni pot fi limitate printr-o proiectare adaptată. Acumulările laterale ar trebui să vizeze întotdeauna creșterea conectivității laterale, inclusiv cele care au nevoie de lucrări hidrotehnice pentru admisie/evacuare. Încă din faza Studiului de Fezabilitate, înaintea proiectării, performanța acumulării laterale trebuie testată la diverse scenarii de viituri.       Pentru a fi considerate măsuri verzi, acumulările nepermanente frontale sau laterale ar trebui să îndeplinească următoarele cerințe.  1.    Acumulările frontale nu trebuie să altereze regimul natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume:  a)    să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului;   ...     b)    să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă;   ...     c)    să permită migrația peștilor.   ...      ...     2.    Acumulările nepermanente ar trebui să nu necesite măsuri de atenuare sau compensare.   ...          Nu orice masură care necesită măsuri de atenuare sau de compensare poate fi considerată ca masură verde. În general, proiectul poate fi considerat verde dacă măsurile de atenuare sau de compensare pentru un impact care duce la deteriorarea stării corpului de apă conform DCA, sunt incluse in descrierea proiectului (inbuilt design, de exemplu includerea unei măsuri de remeandrare sau restaurare a râului în aval de zona (naturală) de stocare a inundației). În contextul Directivelor Habitate și Păsări, măsurile de atenuare și de compensare vor fi identificate în cadrul procesului de evaluare adecvată, conform cerințelor.      
				 + 
			   Derivații cu descărcarea debitelor în același curs de apă, aval de zona de risc          Acest tip de derivații sunt asemănătoare cu acumulările nepermanente prin felul în care are loc admisia și evacuarea debitelor, cu diferența că debitele sunt tranzitate în aval de zona de risc în loc să fie reținute, în scopul reducerii debitului și nivelurilor pe cursul principal în zona de risc. Se aplică aceleași principii ca pentru acumulările nepermanente.       Regularizarea cursurilor de apă în scopul creșterii capacității de transport, creșterea capacității podurilor, protecții de maluri.       Multe măsuri pot fi "înverzite" printr-o proiectare adaptată. Chiar dacă limitează în continuare conectivitatea laterală ori longitudinală, la scară locală efectele negative sunt suficient atenuate. Soluția albiei etajate (figura 3) este un astfel de exemplu, care păstrează albia minoră nealterată, apele mari fiind tranzitate de "etajul" superior. Procesele fluviatile (hidromorfologice) și habitatele la scară locală nu vor fi afectate.          Figura 3. Schematizare albie etajată, în diverse regimuri de curgere            
				 + 
			  Anexa nr. 15         Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate    identificate la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița        Nr. crt.     A.P.S.F.R. / Sub-bazin     Cod măsură     Nume măsură     Gradul de prioritizare     Autoritatea   Responsabilă     Sursa de finanțare       1     Sub-bazin     M33     Masuri prevăzute în cadrul proiectului POIM "Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioara" (inlcude și măsuri de cod M31, M32 și M35)     foarte ridicat     M.M.A.P.,A.N.A.R., R.N.P.,A.N.I.F., autorități locale, C.J     PNRR       2     Sub-bazin     M33     Masuri prevăzute în cadrul proiectului POIM "Reducerea riscului la inundații în BH Ialomița, aval acumularea Pucioasa - Componenta II BH Prahova" (inlcude și măsuri de cod M31, M32 și M35)     foarte ridicat     M.M.A.P.,A.N.A.R., R.N.P.,A.N.I.F., autorități locale, C.J     PNRR       3     Sub-bazin     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă - bh Ialomița Steoretică max. pp. = 81484ha, S viabilă pp. = 2445ha     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget Romsilva       4     Sub-bazin     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă - bh Buzau S teoretică max.pp.=17359ha, S viabilă pp.=521ha     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget   Romsilva       5     Sub-bazin     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă - bh Buzău Steoretică max. pp. = 3347ha, S viabilă pp. = 100ha     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget   Romsilva       1     r. Ialomița - aval ac. Dridu     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apa, restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile Remeandrarea r Ialomița zona cu tăieri de coturi Frățilești- Ograda     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO17     Remeandrarea cursului de apa, restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile - Remeandrarea r Ialomița zona cu tăieri de coturi Slobozia- Ciulnița     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO17     Remeandrarea cursului de apa, restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile - Remeandrarea r Ialomița în zona cu tăieri de coturi Poiana     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Menținerea unei zone de retenție naturală a apei (cca 5209ha) r. Ialomița sect. Butoiu-Căzănești     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Menținerea unei zone de retenție naturală a apei (cca 1905 ha) r. Ialomița sect. Căzănești-Andrășești     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Menținerea unei zone de retenție naturală a apei (cca 1969ha) r. Ialomița sect. Misleanu-Slobozia     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizare de noi acumulări laterale (polder) - zona Coșereni-Axintele Volum 32 mil. Mc     Ridicat     M.M.A.P., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare - modificare regulament exploatare ac Dridu (operare adecvata stavile segment în timpul viiturii)     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Diguri noi total 5,4km / 0,55km r. Ialomița PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor - r Ialomița și afl. zona mun. Urziceni     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Diguri noi 3,50 km PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe r Ialomița și afl. sect. Slobozia Țăndărei etapa II     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente - Supraînălțări și consolidări de dig total 29,49km / 20,02km r. Ialomița, PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe r Ialomița și afl în zona mun. Urziceni etapa II     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național / PNRR       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente - Supraînălțări dig r. Ialomița, 67,4 km, PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe r. Ialomița și afl. Sect. Slobozia Țăndărei etapa II     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național / PNRR       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apa - Mărirea gradului de siguranță ac Dridu, etapa II (reabilitare evacuator de ape mari, sistem de drenaj, stații de pompare, supraînălțare diguri contur DJ 101 și DC 185, consolidări de mal)     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național / PNRR       2     r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apa, restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursurilor de apa pentru reducerea fenomenului erozional) - pe râul Ialomicioara aval confluență Valea Frumușelului     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Îndiguiri locale în localitățile Bădeni și Fieni     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       3     r. Provița - av. confl. Târșa     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Îndiguiri locale în zona loc Drăgăneasa amonte DC123 (lungime dig 1000 m) și zona unei văi inundate din Vlădeni (lungime dig 100 m)     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       4     r. Slănic - av. loc. Groșani     M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) - în bazinul hidrografic Slănic     Moderat     ROMSILVA     Buget Romsilva       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Lucrări de îndiguire locala, în zona localităților Slănic și Prăjani     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       5     Pluvial     M23-RO6     Publicare manuale / elaborare reglementari masuri adaptare a construcțiilor / ghid de îmbunătățire a rezilienței populației - Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru orașul Ploiești     Critic     M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, C.J.     Buget național       6     r. Sarata - av. confl. Naianca     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Diguri 2,7km r Sarata PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe r. Ialomița afl. zona mun. Urziceni et.II+dig inelar Bărbulești     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente - Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe r Sarata 5,87 km, PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe r Ialomița și afl. zona mun. Urziceni etapa II     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național / PNRR       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță - Consolidarea lucrărilor de îndiguire r.Sarata, 5,87 km, PT Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe r Ialomița și afl. zona mun. Urziceni etapa II     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național       7     r. Buzău - av. confl. Cășoaca Mare     M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Zona de retenție naturală a apei pe malul drept al râului Buzău zona Râmnicelu     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) - Polder Jirlau (Vatenuat=32.05 mil mc; S=2030ha) Lungime diguri de contur 8.3 km     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – Apărări de mal r Buzău în zonele cu eroziuni active - md loc Sutești și Scorțaru Nou, ms loc Pitulati; L totala=700ml     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) - Polder Visani (Vatenuat=47.4 mil mc; S=1950 ha) Lungime diguri de contur 10.8 km     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Îndiguiri r. Buzău pe sect. av. confluenta Casoca în loc. unde nu se asigură protecție la Q1%, L totala=20 km în 29 localități.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente - Supraînălțare diguri dimensionate la Q2% (diguri pe zona Berca-Pleșcoi-Sapoca și Cândești-Buzău), L=29.1km, V=291000m3     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național / PNRR       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță - Refacere dig Viperești, stare avansata de degradare, L=800 m, V reabilitare dig = 8000mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora -Îndepărtare parțială diguri prin breșa de 200 m deschidere în digul de pe malul drept al râului Buzău-aval loc Mihail Kogălniceanu     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora - Îndepărtare parțială diguri prin breșă de 200 m deschidere în digul de pe malul drept al râului Buzău-amonte Scortaru Nou     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora - Îndepărtare parțială diguri prin breșe de 200 m deschidere în digul de pe malul drept al râului Buzău-în zona loc Sihleanu     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora - Îndepărtare parțială diguri prin prin breșe de 200 m deschidere în digul de pe malul drept al râului Buzău- aval Gugueți     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a   M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) - barajul Siriu (lucrări de reabilitare și modernizare baraj, echipamente hidromecanice și electrice) - asigurarea protecției din proiectare     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național / PNRR       8     r. Buzău - av. confl. Pârâul Ilcii - am. confl. Crasna     M33-RO30     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora - din bazinul hidrografic superior al râului Buzău     Ridicat     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire / Construirea unei a doua linii de apărare -Îndiguiri r Buzău - am confl cu afl Dălghiu, am confl cu Pârâul de Câmp, av confl Afiniș, Întorsura Buzăului, confl Ciumernic, loc Zăbrătău și Crasna, av confl Dălghiu     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță - Reabilitare dig de apărare Întorsura Buzăului (risc mare - mal stâng, risc mediu - mal drept)     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători     Buget național       9     r. Acriș - av. confl. Paejului     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Lucrări de îndiguire (în zona localităților) pe r Acriș am derivația Acriș-Buzău 1600 m, av derivația Acriș-Buzău 2300+970+1200 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO27     Realizarea de derivații de ape mari - Realizarea/ reabilitarea derivației de ape mari între r Acriș și r Buzău, amonte de zona de confluență a celor 2 râuri, lungime de cca 840 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       10     r. Dalghiu - av. confl. Valea Sasului     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - mal drept, amonte confl. Buzău - Lucrări de îndiguire (în zona localităților) pe râu Dălghiu 420 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       11     r. Ladauti - av. loc. Ladauți     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (in zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Lucrări de îndiguire (în zona localităților) pe rau Lădăuți aval confluența Barcani - 580+1620 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       12     r. Barcani - av. confl. Valea Chiusurugului     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (in zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Lucrări de îndiguire (în zona localităților) pe rau Barcani amonte loc Barcani 400+1320 m și aval 720+1430 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       13     r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apa, restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile) - Remeandrarea cursului de apă, reactivarea vechii albii de pe râul Bărbat     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (in zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Lucrări de îndiguire (în zona localităților) în vederea protecției împotriva inundațiilor a localităților pe rau Bărbat - localitatea Sărămaș 2300 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       14     r. Bâsca Chiojdului - av. loc. Bâsca Chiojdului     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare - Diguri distanțate de mal loc : Bâsca Chiojdului, Chiojdu și Gura Bâscei,Valea Catinei, Catina și Bascenii de Sus (L=3838 m). Vdig=61408 m3     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       15     r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     M33-RO30     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torentiale și evaluarea starii/ functionalitatii acestora - Notificare detinatori lucrări hidrotehnice de control a scurgerii solidetorenti din BH Balaneasa - mentinerea functionalitatii     Scăzut     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Buget național       16     r. Sărățel - av. confl. Slănicel - am. loc. Joseni     M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic -Menținerea suprafeței pădurilor pentru bazinul hidrografic Sărățel aferenta APSFR-ului S = 6009,68 ha     Scăzut     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget   Romsilva       M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Zone de retenție naturala a apei în amonte de localitatea Chiliile (amonte de podul de pe DC 208)     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       17     r. Câlnău - av. loc. Valea Salciei     M31-RO12     Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariana, inclusiv perdele protecție diguri - Îmbunătățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Câlnau aferente APSFR-ului S = 82,2 ha     Scăzut     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget Romsilva       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor - Identificare podețe neautorizate sau subdimensionate pe râul Calnau și notificare deținători în vederea promovării lucrărilor     Scăzut     M.T.I.C., C.N.A.I.R.,   Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) - Lucrări de regularizare r Calnau PT Regularizare r Calnau în loc Posta Calnau, Zarnesti, Racoviteni, jud.BZ pt tr Posta Calnau, Zarnesti     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO31     Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale - Reabilitări construcții hidrotehnice și completări lucrări de CES în amenjarea BH Câlnău, reabilitare baraj 1 buc, reabilitarea a 5 constructii hidrotehnice     Scăzut     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Buget național       18     r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Zonă de retenție naturala în albia majora r. Comisoaia sect. am. loc. Cuculeasa     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO19     Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei - Zonă de retenție naturala în albia majora r. Comisoaia md. loc. Cuculeasa și Zoița     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.     Buget național           
				 + 
			  Anexa nr. 16         Fișe descriptive aferente proiectelor prioritate la nivelul A.B.A            P-06-Buzău (Proiect integrat)      1.    Introducerea și justificarea propunerii  1.1.    Descrierea proiectului    ABA     Buzău-Ialomița       Zona proiectului     Răul Buzău aval confl. Pârâul Ilcii - am. confl. Crasna       APFSR-uri induse     005-AO20F r. Buzău - av. confl. Pârâul Ilcii - am. confl Crasna (34,91 km)   05-AC21FF r. Dălghiu - av. confl. Valea Sasului (5,06 km)   05-AC22F r. Acriș - av. confl. Paejului (6,37 km)   05-A023F r. Lădăuți- av. loc. Lădăuți (4,70 km)   C5-A024F r. Barcani - av. confl valea Chiusurugului (5,04 km)   05-A025F r. Bărbat - av. confl. Serădoasa (5.52 km)       Localități cu risc la inundații aflate în zona proiectului     Vama Buzăului, Acriș, Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Zăbrătău, Lădăuți, Barcani        ...     1.2.    Localizarea proiectului        Figura 1: Zona de studiu a proiectului            Figura 2: Schema sinoptică a proiectului       ...     1.3.    Justificarea proiectului    Oportunitate implementare măsuri verzi     Remeandrarea cursului de apă prin reactivarea vechii albii a răului Bărbat, ceea ce va conduce la restaurarea luncii inundabile a acestuia.   Există puține oportunități pentru măsuri verzi, exceptând împădurirea bazinului superior ai răului Buzău și al afluenților acestuia.       Rezumatul justificării     Bazinul râului Buzăul superior a afluenții reprezintă o zonă predispusă la inundații atât datorită configurației terenului cat ți faptului că localitățile sunt situate în apropierea cursurilor de apă. Se produc viituri cu timpi de concentrare foarte mici (4 - 13 ore), însoțite de pagube mari atât pe cursul principal, cât și pe afluenți.   Infrastructura de apărare împotriva inundațiilor se găsește doar pe râul Buzău (îndiguiri la Întorsura Buzăului dimensionate la un debit maxim de 350 mc/s). Există un risc ridicat de inundații în depresiunea Întorsura Buzăului, zona inundabilă afectând părți din Intravilan, cu numeroase construcții.   Pe afluenți, viiturile sunt însoțite de eroziuni ale albiei și de prăbușiri de maluri.   Riscul general de daune pentru zona proiectului este uriaș. Potențialul pentru măsuri ecologice este scăzut (cu excepția lucrărilor de reîmpădurire și reabilitare a torenților, dar care nu sunt în jurisdicția AMAR)        ...      ...     2.    Descrierea măsurilor propuse  2.1.    Obiective hidraulice și standarde de protecție  Standardul de proiecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor  Strategiei Naționale  de Management al riscului la Inundații pe termen mediu și lung  Hotărâre 846/2010 .       Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.       Tabel 1: Standard de protecție adoptat în proiect    Standard de protecție     Lista localităților asociate cu standardul de protecție       1M     Vama Buzăului, Acriș. Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Zăbrătău, Lădăuți, Barcani       0.5%     -       0.2%     -       3.1%     -          ...     2.2.    Prezentarea alternativelor    Alternativa 1     Strategia constă în realizarea unor diguri potcoavă sau Inelare, funcție de configurația terenului, în vederea protecției împotriva inundațiilor a localităților Vama Buzăului, Acriș, Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Zăbrătău, Lădăuți, Bateam care nu sunt protejate la inundațiile produse de viitura cu debitul maxim Q1%.       Alternativi 2     Abordarea principală constă în realizarea unor acumulări frontale nepermanente pe râurile Buzău, Dălghiu, Acriș, Bărbat și Scrâdoasa (afluent al râului Bărbat) la o capacitate Inferioară amplasamentului fiecăreia dintre ele. Aceste acumulări cu volume cuprinse între 1 și 4.5 milioane mc vor avea un impact important asupra debitelor maxime din bazinul superior al râului Buzău și împilat asigură protecția împotriva inundațiilor la Q 1% a localităților Vama Buzăului, Acriș, întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Zăbrătău, Lădăuți, Barcani. în unele situații poate fi necesară strămutarea unul număr redus de case sau refacerea unor porțiuni de drumuri comunale.   Complementar, pentru diminuarea riscului rezidual la inundațiile produse de Q 1%, se are în vedere realizarea unor diguri potcoavă sau inelare, funcție de configurația terenului, în vederea protecției împotriva inundațiilor. în timp ce în Alternativa 1 înălțimea digurilor este de 2m, în Alternativa 2 este ce 1 m.       Alternativa 3     Abordarea principală constă în realizarea unor acumulări frontale nepermanente pe râurile Buzău, Dălghiu, Acriș, Bărbat și Scrădoasa (afluent al râului Bărbat). Aceste acumulări cu volume cuprinse între 1 și 9.5 milioane mc vor avea un impact Important asupra debitelor maxime din bazinul superior al râului Buzău și implicit protecția împotriva inundațiilor la Q 1% a localităților Vama Buzăului, Acriș, întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Zăbrătău, Lâdâuti, Barcani. în unele situații poate fi necesară strămutarea unui număr redus de case sau refacerea unor porțiuni ce drumuri comunale.        ...     2.3.    Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi    Alternativa preferată     Alternativa 1   Alternativa 1 reprezintă alternativa preferată. Scorul BCR este 4.07 pentru Alternativa 1. comparativ cu valorile de 0.59, respectiv 0.90 pentru Alternativele 2 și 3 - scor rezultat pe baza Analizei Cost -Beneficiu și Analizei Multicriteriale, luând în considerare o aproximare a zonelor beneficiare (protejate la inundați) pe baza opiniei expertului, zona nebeneficiind ce modelarea hidraulică a măsurilor propuse.       Justificare     Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:   - Cost mai redus decât în cazul Alternativelor 2 și 3   - Scor BCR mai mare decât în cazul celorlalte două alternative   - Asigură prin îndiguiri apărarea localităților aflate la risc   - Utilizează și măsuri verzi (remeandrarea cursului de apă a râului Bărbat)    -  Reduc riscul rezidual, mărind garda la lucrările de îndiguire existente.       Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 3)       Cod măsura     Tip măsuri     Rău       M33-   RO33     Lucrări de îndiguire (in zona localităților) în vederea protecției la inundații:    - mal drept, amonte confluența cu r. Dălghiu — 571 m; Umed = 0.8 m    - mal stâng, amonte confluența cu r. Dălghiu - 904 m; Umed = 1.3 m    - mal drept, amonte confl. Buzău - MO m; Hmed = 0.5 m    - mal stâng, aval confluența cu r. Dălghiu - 603 m; Hmed = 0.7 m    - mal drept, aval confluența cur. Dălghiu - 184+244 m; Hmed = 0.6m    - mal drept, aval confluența cur. Dălghiu - 248+363 m; Hmed = 0.6 m    - mal stâng, amonte de confl. cu Pârâul de Câmp 728 m; Hmed = 0.8 m    - mal drept, amonte de confl. cu Pârâul de Câmp 247 m; Hmed = 1 m    - mal drept, dig inelar, amonte derivația Acriș-Buzău 1000 m; Hmed = Im    - mal drept, dig Inelar, aval derivația Acriș-Buzău 2518 m; Hmed = 0.9 m    - mal drept, dig Inelar, aval derivația Acriș-Buzău 631 m; Hmed = C.8 m    - mal drept, dig Inelar, aval derivația Acriș-Buzău 1256 m; Hmed = 0.7 m    - mal stâng, amonte-aval confluența Afiniș 492+396 m; Hmed = 0.7 m    - mal drept, aval confluența Afiniș 1090 m; Hmed = 1.1 m    - mal stâng, amonte întorsura Buzăului 188 m; Hmed = 0.5 m    - mal stâng, întorsura Buzăului 5988 m; Hmed = 1.8 m    - mal drept, întorsura Buzăului 1075 m; Hmed = 0.7 m    - mal drept, aval întorsura Buzăului 3187 m; Hmed = 0.9 m    - mal stâng, confluența Ciumernic 2068 m; Hmed = 0.3 m    - mal stâng, localitatea Zăbrătău 1630 m; Hmed = 0.7 m    - mal drept, localitatea Crasna 630 m; Hmed = 0.7 m    - mal stâng, localitatea Crasna 1435 m; Hmed =0.6 m    - mal drept, localitatea Sârămaș 2240 m; Hmed = 2.1 m    - mal stâng, aval confluența Barcani 2321 m; Hmed = 0.7 m    - mal drept, aval confluența Barcani 668 m; Hmed = 2 m    - mal drept, amonte 700 m; Hmed = 0.8 m    - mal stâng amonte 3121 m; Hmed = 1.2 m    - mal drept, aval 949 m; Hmed = 0.8 m    - Lungime totală = 38.14 km        Buzău    Buzău    Dălghiu    Buzău    Buzău    Buzău    Buzău    Buzău   Acriș    Acriș    Acriș    Acriș    Buzău    Buzău    Buzău    Buzău   Buzău    Buzău    Buzău    Buzău    Buzău    Buzău    Bărbat   Lădăuți    Lădăuți    Barcani    Barcani    Barcani    Barcani    Barcani       M31-   RO17     Reactivarea vechii albii a râului Bărbat.   Lungime totală =1 L=1.38 km     Bărbat       M32-   RO27     Reabilitarea derivației de ape mari între râul Acriș și râul Buzău, amonte de zona de confluență a celor 2 râuri   Lungime derivație * 840 m     Acriș- Buzău       M33-   RO35     Reabilitare dig de apărare întorsura Buzăului (risc mare - mal stâng, risc mediu - mal drept).   Lungime totală = 5.08 km     Buzău       M33-   RO3O     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora     Afluenți necadastrați       M31-   R01Q     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).   · Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 3347ha (orizont de timp cca. 35 de ani).   · Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 100 ha (orizont de timp 10 de ani).   NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:   · Un factor de implementare, exprimat printr-o reducere ce 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabilă a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.   · Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.   Factorul de implementare este menit să surprindă incertitudinea procesului de implicare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit o priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.   Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mal sus menționau) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare șl mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).   Furnizarea costului sub forma de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Sub investiția l.l.A.*SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).     B.h.   Buzău             Figura 31: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală       ...      ...     3.    Cadrul social și de mediu  3.1.    Teste de robustețe    Directiva Cadrul Apă        Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre Elementele de Calitate definite în OCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului la Inundații propuse pentru Buzăul superior sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apa și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.   Propunerile care includ reabilitarea digurilor existente și realizarea unor noi diguri vor avea un potențial impact asupra corpului de apă. în schimb, reactivarea meandrelor răului Bărbat la starea Inițială și împădurirea bazinului superior vor aduce beneficii, iar reabilitarea derivației în amonte de Acriș va reduce dependența de structurile tehnice.   În mod specific. Elementele de Calitate ale DCA vor fi afectate din punctul de vedere al continuității răului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra conectivității laterale existente în general (conectivitatea luncii inundabile cu cursul de apă, în funcție de echilibrul dintre amploarea noilor propuneri de diguri și măsura de reabilitare) dar este puțin probabil ca lucrările propuse să aibă un impact asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor din albie de a fi transportate în aval pe toată lungimea răului).   În etapele viitoare ale studiului de fezabilitate, este necesar să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care sunt identificate potențiale efecte din perspectiva OCA. Această etapă va presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a ajuta la deciziile viitoare de proiectare   Ar trebui să se analizeze dacă se pot realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul potențial, cum ar fi considerarea necesității de reabilitare a digurilor existente la Întorsura Buzăului în favoarea digurilor nou propuse (retrase).       Directiva Habitate     Zona de influență a măsurilor se suprapune cu siturile Natura 2000 ROSO0038 Ciucaș și ROSCI02BO Buzăul Superior, măsura vizând lucrările de îndiguire din zonele: mal drept, amonte confluența cu r. Dălghiu - 490 m, mal stâng, amonte confluența cu r. Dălghiu -580 m, mal drept, localitatea Crasna 500 m, mal stâng, localitatea Crasna 1250 m, fiind cele care au potențial de a produce fragmentare laterală pe cursul răului în zona realizării, fiind și cele suprapuse cu ariile naturale protejate menționate.   În contextul Obiectivelor specifice de conservare pentru seturile Natura 2000 suprapuse trebuie să se aibă în vedere menținerea/restaurarea vegetației ripariene și evitarea fragmentării laterale pentru asigurarea conectivității.       Schimbări dimatice     Proiectul propus include soluții bazate pe măsuri verzi, care au un grad mai ridicat de adaptabilitate la schimbările climatice. Studiul de fezabilitate va confirma acest lucru deoarece descrierea măsurilor, controlul structural și funcționarea sistemului sunt mai bine înțelese în urma prezentului proiect.   Construirea de noi diguri sau panouri de beton, precum și reabilitarea sau supraînălțarea celor existente, este o măsură conservatoare de protecție împotriva inundațiilor. Având structură fixă, lucrările hidrotehnice nu se pot însă adapta la schimbarea condițiilor și pot. în unele cazuri, să Influențeze defavorabil răspunsul răului la modificarea debitului sau regimului sedimentelor. Modelarea este necesară pentru a înțelege modul în care va fi influențată curgerea de lucrările propuse și dacă zone noi ar putea fi afectate de inundații.   Măsurile care implică modificarea traseului răului, reprofilarea albiei și dragarea pot răspunde diferit față de momentul actual la schimbările viitoare ale regimului de curgere și al regimului sedimentelor. O evaluare geomorfologică ca parte a studiului de fezabilitate va confirma dacă aceste măsuri sunt sustenabile pentru diverse scenarii de condiții viitoare.   Măsurile din cadrul proiectului, bazate pe construcția de diguri potcoavă sau inelare, reduc semnificativ expunerea totală până la nivelul de protecție dorit în zonele direct protejate. Totuși, în cazul mai multor localități izolate ca urmare a implementării măsurilor de apărare propuse rezultă noi zone Inundabile la evenimentul 1%. Aceasta se află în mod obișnuit pe malul opus zonei protejate și afectează de regulă mai puțin de 5 proprietăți în flecare caz (un exemplu este zona situată la confluența dintre râurile Barcani și Lădăuți). Acest efect va crește însă treptat în condițiile climatice viitoare. în viitoarele studii de detaliu vor trebui luate în considerare măsuri de protecție sau rafinare suplimentare, încadrate în concepția generală, pentru a atenua impactul măsurilor asupra acestor noi zone inundabile, chiar dacă se manifestă pe suprafețe restrânse.   Măsurile au fost conceptualizate în modele numerice 2D, având la bază ipoteze largi ale înălțimii digurilor. Ar trebui întreprinsă o analiză suplimentară a cotei coronamentului digurilor, care ar putea avea ca rezultat creșterea cotei acestora peste valorile actuale considerate în proiect. în condițiile prezentate, înălțimea de gardă de 0,5 m Între coronament și suprafața liberă a apei nu este suficientă, creasta digului fiind depășită în mal multe locații în condițiile schimbărilor climatice. A fost dezvoltat un arbore decizional calitativ pentru a analiza ce abordări de gestionare a riscului la inundații sunt disponibile în cazul în care se produc schimbări climatice extreme. Modelarea arată că există un risc rezidual semnificativ în cazul evenimentului cu probabilitatea de depășire de 0,1%, care ar putea fi utilizat ca Indicator al unui scenariu de schimbări climatice extreme. Lucrările propuse pot fi adaptate prin supraînălțare și extinderea în continuare a digurilor, dar acest lucru poate implica costuri mari, putându-se atinge limita maximă a creșterii acceptabile și fezabile din punct de vedere tehnic. Este posibil ca alte măsuri, cum ar fi stocarea parțială a volumului viiturii sau îmbunătățirea capacității de transport în zonele Inundabile, să fie de asemenea necesare pentru a asigura nivelul de protecție dorit atât acum, cât și în viitor în condițiile schimbărilor climatice. Din acest motiv, Studiul de fezabilitate trebuie să analizeze dacă nu este mai eficient din punct de vedere al costurilor să se Implementeze o altă schemă (care poate Include măsuri diferite față de cele propuse în acest proiect) concepută acum pentru a asigura protecția viitoare la inundații.        ...     3.2.    Implicarea părților Interesate     Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, Strategia preliminară a proiectului a fast publicată spre consultare publică. În timpul perioadei de consulare, nu a fost primit niciun feedback.   Se recomandă ca A.B.A. Buzău-Ialomița să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular pentru această strategie trebuie consultate Autoritățile locale/U.A.T.- le implicate, Instituțiile Prefectului implicare/Consiliile Județene implicate/ROMSILVA/potențiale ONG-uri/deținători privați după caz.     ...      ...     4.    Evaluarea fezabilității proiectului  4.1.    Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic    Abordarea utilizată în modelarea/ evaluarea hidraulică a măsurilor     În vederea analizării măsurilor propuse au fost utilizate modelele disponibile din cicul 2 al Directivei Inundații folosind soluția MIKE 21 Flexible Mesh. Modelele au la bază date topobatimetrice disponibile din cicul 2 al Directivei Inundații (DTM rezoluție 0.5 m) și date hidrologice furnizate de INHGA în anul 2022.   Măturile prioritatea 1 sunt măsuri care se concentrează pe reactivarea vechii albii de pe râul Bărbat și reabilitarea derivației de ape mari între râul Acriș și râul Buzău pentru a evita inundarea localităților și tranzitarea unui debit de apă din râul Acriș spre râul Buzău cu potențial efect de coborâre a nivelului apei aval de derivație și implicit diminuarea pagubelor.   - Reactivarea albiei vechi pe râul Bărbat s-a implementat în modelare prin definirea în grila de calcul a albiei vechi, elemente cu o rezoluție mai fină, pentru a defini cât mai corect batimetria albiei vechi.   - Pe cursul principal al râului s-a implementat o structură de tip prag deversator pentru a bloca unda de viitură și a o redirecționa către albia veche.   - Pentru reabilitarea derivației de ape mari Acriș-Buzău s-a interpolat o batimetrie ce include profilul derivației în modelul 2D creat pentru râul Acriș în așa fel încât derivația să funcționeze la parametrii de dimensionare.   Măsuri prioritatea 2 sunt măsuri care se concentrează pe închiderea digurilor de apărare existente sau crearea de noi diguri având în vedere protecția împotriva inundațiilor în zonele afectate.   - Noile diguri au fost modelate în modelele din ciclul 2 al Directivei Inundații ca diguri infinite care permit calcularea nivelului maxim al apei. După obținerea rezultatelor, nivelurile apei în profil longitudinal s-au comparat cu cotele digurilor sau terenului pentru a determina înălțimea digului sau supra-înălțarea necesară pentru asigurarea standardului de protecție.   Masuri prioritatea 3 sunt măsuri care nu se modelează:   - Reabilitarea digurilor de apărare la Întorsura Buzăului au caracter de punere în siguranță a digurilor fără a modifica parametrii ce influențează standardul de protecție asigurat. prin urmare, aceste măsuri nu au fost modelate întrucât nu au un impact asupra nivelului apei sau a extinderii hărților de hazard.   - Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora. Această măsură are rolul de a asigura un grad de cunoaștere ridicat al lucrărilor de protecție și a stării acestora, însă nu are rolul de a diminua impactul viiturilor asupra localităților, prin urmare nu a fost inclusă în modelare.       Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor     Măsurile propuse pentru -aurie din proiectul integrat Buzău au fost implementate în cadrul modelelor 2D construite în prima fază a proiectului.   Scopul măsurilor este de a asigura standardul de protecție de 1% pe întreg sectorul râului Buzău analizat și al afluenților ce fac parte din proiectul integrat.   În urma modelării a rezultat că măsurile au un efect pozitiv și reduc hazardul în localitățile inundate în scenariul de bază. Măsurile propuse nu oferă totuși un grad de protecție suficient și pentru scenariul de schimbări climatice, în majoritatea cazurilor garda de 0.5m ar putea fi isuficientă pentru a oferi protecție în scenariul de schimbări climatice. Se observă, de asemenea, că măsurile nu produc hazard și risc suplimentar în locații care nu erau afectate în scenariul de bază.   Reabilitarea derivației Acriș are un efect important asupra regimului debitelor în localitatea Acriș. Având în vedere specificul zonei și topografia terenului, în zona râului Acriș sunt propuse lucrări de îndiguire inelare care pot duce la creșterea semnificativă a nivelului apei și potențiala inundare a altor obiective ce nu au fost afectate în scenariul ce oază. Prin reabilitarea derivației și funcționarea acesteia la parametrii de dimensionare, aceasta funcționează complementar cu digurile propuse, deviind o parte din debit în râul Buzău asigurând astfel că implementarea digurilor nu are un caracter defavorabil asupra altor obiective din zonă. în imaginea de mai jos se poate observa o comparație între debitele pentru probabilitatea de 1% în scenariul de bază și scenariul post-proiect. În același timp, debitele derivate suplimentar din Acriș în râul Buzău nu cresc riscul până la confluența celor două râuri, datorită capacității importante de tranzit a râului Buzău pe acest sector.           Figura 4: Limita de indundabilitate pre și post implementare proiect Q1%       ...     4.2.    Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu    Pagube evitate prin măsurile propuse   Nota: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură     Pagube totale evitate (1%)     € 108,820,665       Populație protejată (1%)     4351       Pagube totale evitate (1% CC)     € 124,508,671       Populație protejată (1% CC)     3535       Pagube evitate pentru obiectivele culturale     Obiective culturale protejate (1%)     5       Obiective culturale protejate (1% CC)     6       Costul estimat al măsurilor     Investiția inițială (capital): € 34.169.436 Înlocuire: € 21.556.528    Mentenanță (anuală): € 470.841 Împădurire: € 301.188 ÷ € 1.003.959 (Min-Max)       Sursa de finanțare     Bugetul de Stat / Fonduri Europene       Rezumat   Rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul ca proiectul este viabil, pentru etapa de Studiu de fezabilitate fiind necesară luare în considerare a observațiilor prezentate în secțiunea 3.1 privind DCA și Directiva Habitate. Este posibil ca proiectul propus să nu asigure în mod adecvat protecția localităților în scenariile extreme de schimbări climatice. Astfel, bazinele montane (capetele de bazin) caracterizate print impi de concentrare mici sunt deosebit de vulnerabile la modificarea intensității precipitațiilor, cee ace poate conduce la modificarea drastică a răspunsului lor hidrologic. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze toate alternativele posibile la proiectul propus, fiind posibilă identificarea unei alternative mai reziliente la o gamă complete de posibile schimbări climatice viitoare. Proiectul propus poate, de asemenea, să limiteze potențialele opțiuni viitoare de adaptare, creșterea continua a înălțimii lucrărilor de apărare propuse nefiind viabilă din punct de vedere ethnic sau acceptabilă din punct de Vedere social.       NOTA: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.        ...      ...           P-07-Buzău (Proiect integrat)      1.    Introducerea și justificarea propunerii  1.1.    Descrierea proiectului    ABA     Buzău-Ialomița       Zona proiectului     Râul Buzău aval confluența cu afluenții Cașoca Mare până la vărsarea în râul Siret și afluentul Bâsca Chiojdului       APSFR-uri induse     05-A019F Râul Buzău - aval confluența cu afluentul Cașoca Mare până la vărsarea în râul Siret (240 km)   05-AC26FF Râul Bâsca Chiojdului (39 km)       Localltău cu risc la inundații aflate în zona proiectului     Siriu, Colțu Pietrii, Lunca Priporului, Nehoiașu, Nehoiu, Fluierași, Păltineni, Sibiciu de Sus, Pătârlagele, Sibiciu de Jos (AFU1).   Cislău, Ursoaia, Viperești, Bădila, Măgura, Unguriu, Rătești, Sătuc, Berca, Cândești (AFU2)   Ciocârlia. Scurtești. Stâncești, Săgeata, Beilic, Găvănești, Banița (AFU3).   Boarca, Mihail Kogălniceanu, Scorțaru Nou, Sihleanu, Latinu-Oancea, Voinelti (AFU4).   Chiojdu, Valea Cătinei, Gura Bâscei (r. Bâsca Chiojdului).        ...     1.2.    Localizarea proiectului        Figura 1-1: Zona de studiu a proiectului - Zona amonte            Figura 2-2: Zona de studiu a proiectului - Zona de mijloc            Figura 3-3: Zona de studiu a proiectului - Zona de aval       ...     1.3.    Justificarea proiectului    Oportunitate implementare măsuri verzi     Zona aval de Râmnicelu dispune de un potențial major de atenuare naturală, pretându-se la renaturare. În acest scop s-a prevăzut îndepărtarea parțială a digurilor existente prin creare a a 4 breșe de 200 m lungime fiecare.       Rezumatul justificării     Amonte de confluența cu afluentul Bâsca Chiojdului (AFU1) valea râului Buzău este îngustă, teceptorii la risc fiind apropiați de albia râului. Râul Bâsa Chiojdului, aval localitatea Bâsca Chiojdului străbate un șir continuu de localităti până la confluenta cu râul Buzău. Există un efect de remuu pe Bâsca Chiojdului la confluența cu râul Buzău.   Pe sectorul Bâsca Chiojdului - baraj Cândești (AFU 2) râul are o albie inundată largă aval de confluența cu afluentul Bălăneasa.   Pe lectorul Cândești - confl. Câlnău (AFU 3) există o zonă largă inundabilă pe malul drept între Sătuc și Cândești.   Rău Buzău confl. Câlnău -vărsare iret (AFU4). Zona este predispusă la inundații datorită cotei reduse a malurilor și a albiei majore extinse. În zona s-au pnevăzut 2 poldere (Vișani și Jirlău) pentru reducerea debitelor maxime. Digurile existente aval Râmicelu sunt deversate inclusiv la Q10%. Ca urnare, s-a prevăzut inundarea albiei majore prin crearea de breșe în digurile actuale, acompaniate de măsuri locale de protecție a localităților prin diguri perimetrale.   Un efect de remuu important se înregistrează la vărsarea râului Buzău în Siret.   Diminuarea magnitudinii viiturii de pe râul Băsca Chiojdului prin acumularea nepermanentă prevăzută în Alternativele 1 și 2 aval de confluența cu pârâul Stâmnic are efecte favorabile atât pe râul Bâsca Chiojdului, cât și pe râul Buzău după confluență - propunere avansată inițial, luând în considerare o aproximare a zonelor beneficiare (protejate la inundații) pe baza opiniei expertului, zona nebeneficiind de modelarea hidraulică a măsurilor propuse, la momentul formulării celor două alternative.   Riscul general pentru acest proiect este foarte ridicat. Potențialul măsurilor ecologice este mare în special pentru Buzăul inferior (aproximativ 70 km în amonte de confluența cu râul Siret). Dimpotrivă, potențialul pentru implementarea măsurilor verzi este mic pe râul Bâsca Chiojdului și pe râul Buzău în amonte de orașul Buzău.        ...      ...     2.    Descrierea măsurilor propuse  2.1.    Obiective hidraulice și standarde de protecție  Standardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesita a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor  Strategiei Naționale  de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung ( HG 846/2010 ).       Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului ce proiecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.   Tabel 1 Standard pe protecție adoptat în proiect    Standard de protecție     Lista localităților asociate cu standardul de protecție       1%     Siriu, Colțu Pietrii, Lunca Priporului, Nehoiașu, Nehoiu, Fluierași. Păltineni, Sibiciu de SuS, Pătârlagele, Sibiciu de Jos.   Cislău, Ursoaia. Vipenești, Bădila,. Măgura, Unguriu, Rătești, Sătuc, Berca, Cândești   Ciocârlia, Scurtești, Stâncești. Săgeata, Beilic, Găvănești, Banița   Boarca, Mihail Kogălniceanu, Scorțaru Nou, Săhleanu, Latinu-Oancea, Voinești   Chiojdu, Valea Cătinei, Cătina, Băscenii de Sus, Gura Bâscei.       0.5%     Orașul Buzău       0.2%     -        0.1%     -           ...     2.2.    Prezentarea alternativelor    Alternativa 1     Pentru Buzăul inferior se utilizează următoarele măsuri: acumulări laterale (3 poldere: Jirlău, Vișani, Râmnicelu) și îndiguiri. Acumulările laterale (poldere) pe cursul inferior al râului Buzău au rolul de a compensa efectul lucrărilor de îndiguire, respectiv de a diminua presiunea asupra obiectivelor din aval. Lucrările de îndiguire asigură protecția localităților la inundațiile produse de viitură cu debitul maxim Q1%. Pentru Bâsca Chiojdului s-a prevăzut: realizarea de acumulări frontale nepermanente (acumularea Băsca Chiojdului-Stâmnic), precum ți îndiguiri amonte de acumulare, respectiv in zona de confluență cu râul Buzău pentru a controla fenomenul ce remuu.       Alternativa 2     Pentru Buzăul inferior se utilizează următoarele măsuri: acumulări laterale (2 poldere: Jirlău, Vișani), cuplate cu realizarea de breșe în diguri aval Râmnicelu și îndiguiri pentru protecția localităților la viitura cu debitul mailm Ql%. Pentru Bâsca Chiojdului s-a prevăzut realizarea de acumulări frontale nepermanente (acumularea Bâsca Chiojdului-Stâmnic), precum și îndiguiri amonte de acumulare, respecitiv în zona de confluență cu râul Buzău pentru a controla fenomenul de remuu.       NOTĂ: Acest proiect (după definirea acestuia ca proiect prioritar) a beneficiat de modelare hidraulică. Modelarea a permis evaluarea hidrodinamică a fiecărei măsuri în parte din cele două alternative anterior prezentate, indicând astfel eficiența măsurilor și/sau necesitatea ajustarii sau schimbnării măsurilor, ceea ce a făcut posibilă identificarea unei alternative noi, optimizate, ca alternativă preferată. Se precizează că, primele 2 alternative, prezentate anterior, sunt rezultatul unei analize strict pe baza hărților de hazard existente (baseline), care oferă o imagine statică, fără informații de detaliu precum debite, volume de stocare, potențial de atenuare etc. În concluzie, altemativa promovată este Alternativa 3 care a rezultat în urma procesului de modelare hidraulică.       Alternativa 3     Pentru Buzăul inferior se utilzează o combinație de mășuri gri-verzi și gri: acumulări laterale (2 poldere: Jirlău, Vișani), cuplate cu realizarea de breșe în diguri aval Râmnicelu sj îndiguiri pentru protecția localităților la viitura cu debitul maxim Q1%. Acumulările laterale (poldere) pe cursul inferior al răului Buzău au rolul de a compensa efectul lucrărilor de îndiguire, respectiv de a diminua presiunea asupra obiectivelor din aval. Breșele realizate aval de Racovița au rolul de a permite reconectarea râului cu albia majoră. Pentru Bâsca Chiojdului s-au prevăzut îndiguiri în zona localităților aflate la risc, respectiv în zona de confluență cu râul Buzău pentru a controla fenomenul de remuu.        ...     2.3.    Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi    Alternativa preferată     Ahemativa 3   Alternativa 3 reprezintă alternativa preferată deoarece este bazată pe măsuri verzi în mai mare măsură decât primele două alternative. Se menționează astfel, realizarea de breșe în corpul digurilor aval Racovița în locul supraînălțării digurilor respective. De asemenea, Alternativa 3 conduce la o utilizare mai eficientă a fondurilor financiare (cost-eficiență ridicată).       Justificare      Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:   - utilizează măsuri verzi (reconectarea albiei majore cu râul aval Râmnicelu) ca urmare a creării a 4 breșe de 200 m lungime fiecare în digurile existente, precum și implementarea de măsuri gri-verzi (poldere) pentru diminuarea debitului de vârf al viiturii pe Buzău   - asigură apărarea localităților aflate la risc   - reduc semnificativ riscul remanent.       Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2-1 – 2-3)       Cod măsură     Tip măsură     Râu        M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) în vederea protecției împotriva inundațiilor:   -mal drept, dig localitatea Bâsca Chiojdului - 544 m, Hmed = 2.1 m, Hmed zonă cu risc ridicat = 3.6 m   -mal stâng, dig localitatea Chiojdiu, zona amonte – 145m, Hmed = 1 m   -mal stâng, dig localitatea Chiojdiu, zona aval – 764 m, Hmed = 1 m   -mal drept, dig localitatea Valea Cătinei – 710 m, Hmed = 1,5 m   -mal stâng, dig localitatea Cătina – 330 m, Hmed = 1 m   -mal stâng, dig localitatea Bâscenii de Sus - 425 m, Hmed = 1 m   -mal drept, dig localitatea Gura Bâscei – 400 m, Hmed = 2 m   -mal stâng, dig localitatea Gura Bâscei – 520 m, Hmed = 1 m   Lungime totală = 3,838 km           Bâsca Ch.   Bâsca Ch.   Bâsca Ch.   Bâsca Ch.   Bâsca Ch.            -            M33-RO36     Îndepărtare parțială diguri: realizarea a 4 breșe de 200 m deschidere fiecare pentru a asigura inundarea albiei majore a râului Buzău aval Râmnicelu. Volum relocat = 4 breșe * 200 m * 16 mp secțiune = 12800 mc.     Buzău        M31-RO19     Zone de retenție natural a apei (cca. 18230 ha) pe malul drept al râului Buzău aval Râmnicelu (v. Fig. 2c)     Buzău        M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale:   -Polder Jirlău (S = 2030 ha, Vl% = 32.05 mil mc; Hmax = 6.5 m, deversor L = 1000 m); Polderul presupune 9.05 km supraînălțare dig existent (Hmed = 2 m) și 8.3 km dig nou de contur (Hmed = 1.5 m).   -Polder Vișani (S = 2115 ha, Vl% = 47.4 mil.mc; Hmax = 6.5 m, deversor L = 1600 m); Polderul presupune 8.9 km supraînâlțare dig existent (Hmed = 5.7 m) și 10.8 km dig nou de contur (Hmed = 8 m).     Buzău        M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) în vederea protecției împotriva inundațiilor:   -mal drept, dig localitatea Lunca Priporului - 125 m, Hmed = 2.3 m   -mal stâng, dig localitatea Nehoiașu – 455 m, Hmed = 1.2 m   -mal stâng, dig localitatea Nehoiu – 375 m, Hmed = 1.4 m   -mal drept, dig localitatea Nehoiu, zona amonte – 290 m, Hmed = 1.4 m   -mal drept, dig localitatea Nehoiu, zona aval – 470 m, Hmed = 2.6 m   -mal drept, dig localitatea Pătârlagele, zona amonte – 1570 m, Hmed = 2.7 m   -mal drept, dig localitatea Pătârlagele, zona aval – 570 m, Hmed = 1.5 m   -mal drept, dig localitatea Cislău – 1970m, Hmed = 1.3 m   -mal stâng, dig localitatea Bădila – 740m, Hmed = 0.8m   -mal stâng, dig localitatea Pârscov – 2420m, Hmed = 1.5 m   -mal drept, dig localitatea Măgura – 2035m, Hmed = 3.8 m   -mal drept, dig localitatea Unguriu – 1120 m, Hmed = 3.1m   -mal stâng, dig localitatea Săgeata – 2300 m, Hmed = 2.4 m   -mal stâng, dig localitatea Găvănești – 2580 m, Hmed = 1.5 m   -mal stâng, dig localitatea Racovița – 4280 m, Hmed = 1.4 m   - mal stâng, dig localitatea Boarca – 1950 m, Hmed = 1.2 m   -mal stâng, dig localitatea Mihail Kogălniceanu – 4200 m, Hmed = 1.7 m   -mal drept, dig localitatea Scorțaru Nou – 5550 m; conține 3 zone: zona 1 cu L=900 m și Hmed = 2.3 m, zona 2 cu L = 2900 m și Hmed = 1m, zona 3 cu L=1750 m și Hmed = 0.5 m   -mal stâng, dig localitatea Pitulați – 3480 m; conține 2 zone: zona 1 cu L = 500 m și Hmed = 2 m, zona 2 cu L = 2980 m și Hmed = 1.8m   -mal drept, dig localitatea Sihleanu și Gurguleți – 3180 m; conține 3 zone: zona 1 cu L = 1630 m și Hmed = 2.3 m, zona 2 cu L = 540m și Hmed = 0.8 m, zona 3 cu L=1010 m și Hmed 1.2 m   -mal drept, dig localitatea Latinu – 2860 m, Hmed= 1.6 m   -mal drept, dig localitatea Cotu Lung – 2120 m, Hmed= 1.2 mal drept, dig localitatea Gemenele – 1330m, Hmed = 1.6 m   Lungime totală = 43.85 km     Buzău        M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire dimensionate la Q2%:   -mal drept, dig localitatea Sătuc – 4.19 km, Hmed = 10.3 m   -mal drept, dig localitatea Cândești – 5.9 km   -mal stâng, dig localitatea Pleșcoi – 1.4 km   -mal stâng, dig localitatea Mătești – 1.75 km   -mal stâng, dig localitatea Săpoca, zona amonte – 1.31 km   -mal stâng, dig localitatea Săpoca, zona aval – 2.05 km   -mal drept, dig localitatea Vernești – 4.65 km   -mal stâng , dig localități Potoceni și Căpățânești – 4.7 km   -mal drept, dig localitatea Municipiu Buzău – 4.8 km   Lungime totală = 30.75 km.     Buzău        M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță.   Refacere dig Viperești – stare avansată de degradare. Lungime 800 m. Volum reabilitare dig = (16-6)*800 = 8000 mc     Buzău        M33-RO29     Apărări de mal în zonele cu eroziuni active, ce avansează spre corpul digurilor și pun în pericol stabilitatea și siguranța acestora   -eroziune mal drept râu Buzău în loc Sutești, pe cca 230 m   -eroziune mal stâng zona loc Pitulați pe cca 200 m   -eroziune mal drept râu Buzău loc Scorțaru Nou pe cca 200 ml   Lungime totală apărări de mal cca 700 ml;     Buzău        M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).   ● Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 17359 ha (orizont de timp cca 35 de ani).   ● Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 521 ha (orizont de timp 10 ani).   NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:   ● Un factor de implementabilitate, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabilă a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.   ● Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.   Factorul de implementabilitate este menit să surprindă incertitudinea procesului de angajare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.   Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar)(valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).   Furnizarea costului sub formă de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNRR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția I.1.A”SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).     Buzău         Figura 2-1: Localizarea măsurilor aferentă alternativei preferată și    limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuala-Zona amonte        Figura 4-2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita    de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală - Zona de mijloc        Figura 5-3: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita    de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală - Zona aval       ...      ...     3.    Cadrul social și mediu  3.1.    Teste de robustețe    Directive Cadru Apă     Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre elementele de calitate definite în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului de inundații propuse pentru Buzău Inferior sunt susceptibile de a avea un impact potential asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apă și nu sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.   Supraînălțarea digurilor și construirea de noi diguri vor avea un potential impact asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din cadrul Directivei Cadru Apă din următoarele motive:   -Continuitatea râului: Este probabil ca noile diguri propuse să aibă un impact negativ asupra conectivității laterale existente (conectivitatea luncii inundabile cu cursul de apă.   -Variația adâncimii și lățimii râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica morfologia albiei râului prin împiedicarea migrației laterale naturale a cursului de apă.   Propunerile de măsuri, care includ integrarea permanentă a digurilor existente ca parte a noilor poldere, reconectarea luncilor inundabile prin îndepărtarea digurilor existente, vor avea potențialul de a aduce beneficii Elementelor de Calitate DCA ale corpului de apă din perspectiva asigurării continuității râului: polderele propuse, zonele de retenție naturală și reconectarea luncilor inundabile sunt susceptibile de a aduce beneficii conectivității laterale existente (conectivitatea luncilor inundabile cu cursul de apă).   În etapele viitoare ale studiului de fezabilitate, este necesar să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care sunt identificate potențiale efecte ale DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a sprijini deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se ia în considerare dacă se pot realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul, cum ar fi reducerea dimensiunii structurilor proiectate prin optimizare.       Directive Habitate     Implementarea măsurilor poate conduce la pierderea de habitate ripariene, degradarea habitatelor de reproducere ale speciilor de reptile, totodată având potențial de a produce schimbări în regimul hidric a râului și bălților adiacente (prin realizarea polderelor și a zonelor de retenție naturală), având impact și asupra habitatelor de hrănire și reproducere ale speciilor de păsări. Lucrările de îndiguire pot avea impact asupra speciilor de pești, mai accentuat pe râul Buzău și mai redus pe râul Siret (datorită distanței față de albia minoră).       Schimbări climatice     În urma modelării măsurilor propuse în acest proiect, s-a constatat că sunt foarte puține suprafețe noi de teren locuite care se inundă la probabilitatea de 1% față de scenariul de bază. Se așteaptă ca studiile de fezabilitate detaliate să confirme acest lucru.   Proiectul propus include soluții bazate pe măsuri verzi, care au un grad mai ridicat de adaptabilitate la schimbările climatice. Studiile de fezabilitate vor confirma acest lucru, deoarece descrierea măsurilor propuse și regulamentele de exploatare ale structurilor propuse vor evidenția acest aspect și vor face ca lucrurile să fie mai clare în urma prezentului proiect.   Cele 2 poldere propuse reduc considerabil debitul maxim al undei de viitură. Împreună cu sistemele de apărare existente cu grad mare de protecție vor oferi o anumită protecție încorporată. Modelarea este necesară pentru a confirma modul în care atenuarea debitului maxim asigură factorul ridicat de protecție necesar (garda de protecție) al măsurilor de apărare existente.   Modelarea proiectului propus este necesară pentru a confirma gradul de protecție încorporat la riscul viitor al inundațiilor fluviale, incluzând schimbările climatice, dacă există localități cu risc rezidual la inundații. Modelarea este, de asemenea, necesară pentru a confirma factor de siguranță probabil (garda de protecție) furnizat din măsurile propuse de proiect în scenariul de proiectare incluzând schimbările climatice.   Modelarea va confirma dacă proiectul este o investiție cu vulnerabilitate redusă, în sensul că orice costuri suplimentare ale măsurilor de reziliență la schimbările climatice încorporate sau suplimentare sunt justificabile în raport cu beneficiile economice oferite în prezent. Modelarea va confirma, de asemenea dacă există noi suprafețe de teren cu risc la inundații ca urmare a măsurilor propuse în scenariul schimbărilor climatice, care nu sunt în scenariul existent, în raport cu proiectul propus.        ...     3.2.    Implicarea părților interesate     Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică. În timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback.       Se recomandă ca A.B.A. Buzău-Ialomița să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Autoritățile locale/U A.T.- urile implicate/Instituțiile Prefectului implicate/Consiliile Județene implicate/potențiale ONG-uri/deținători privați după caz.     ...      ...     4.    Evaluarea fezabilității proiectului  4.1.    Evaluarea eficienței masurilor din punct de vedere hidraulic    Abordarea utilizată în modelarea/evaluarea hidraulică a măsurilor     În vederea analizării măsurilor propuse au fost utilizate modelele disponibile atât din Ciclul 2   (C2) folosind soluția MIKE 21 Flexible Mesh, cât și din Ciclul 1 (C1) acestea fiind modele 1D+,   realizate utilizând soluția MIKE 11. Pentru a implementa măsurile propuse cât mai efficient, aceste modele au fost importate în Mike Hydro River.   Modelele au la bază date topobatimetrice disponibile atât din C2(DTM cu rezoluția de 0.5 m), cât și din C1 (DTM cu rezoluția de 2m) al Directivei Inundații și date hidrologice furnizate de INHGA în anul 2022, dar și din C1.   Măsurile cu prioritate 1 au fost modelate și evaluate în prima etapă de modelare din perspectiva faptului că puteau avea o influență seminificativă asupra regimului de curgere, implicit asupra debitelor și modului de propagare în aval, în zona localităților, cee ace s-a și dovedit ulterior.   Realizarea celor două poldere laterale, Jirlău și Vișani, este principala măsură de atenuare a undei de viitură pentru așezările situate în bazinul inferior al râului Buzău. Aceste poldere au fost implementate în modelul disponibil din ciclul 1 de tip 1D+ prin supraînălțarea digurilor existente la infinit și introducerea ca structure laterale în care s-au introdus ca date curbele de volum calculate pe baza DTM-ului și a poligoanelor de tip shapefile cu forma polderelor, precum și datele de acces în poldere (cotele și lungimile deversoarelor). Calitatea rezultatelor este direct depenedentă de datele disponibile și modul de configurare folosit în Ciclul 1.   Măsura de îndepărtare parțială a digurilor este prevăzută pentru digurile de pe malul drept, aval de localitatea Râmnicelu. Această măsură s-a implementat în modelare prin crearea a 4 breșe cu lungimea de 200 m, pentru a asigura inundarea albiei majore în zona definite ca zonă de retenție natural a apei cu o suprafață de circa 18230 ha.    Măsurile de prioritate 2 sunt măsurile care se concentrează pe reabilitarea sau supraînălțarea digurilor de apărare existente sau crearea de noi diguri cu scopul de protecție împotriva inundațiilor a localităților afectate.   Noile diguri au fost implementate în modelele din Ciclul 1 sau Ciclul 2 existente, ca diguri infinite ce permit calcularea nivelului maxim al apei pentru probabilitatea de 1%. După obținerea rezultatelor, pe baza rasterului cu nivelurile apei s-a determinat înălțimea digului sau supraînălțarea necesară pentru asigurarea protecției pentru probabilitatea de 1%. Celelalte probabilități cu debite de depășire mai mari s-au rulat având digurile implementate cu înălțimile și lungimile rezultate pentru probabilitatea de 1%.   Abordarea de mai sus s-a folosit și pentru digurile existente care necesită supraînălțare pentru a atinge garda de protecție la probabilitatea de 1%.   În cadrul măsurii de reabilitare a digurilor în vederea exploatării în condiții de siguranță, face parte un singur dig, în zona localității Viperești. Această localitate este inundată ca urmare a gradului de degradare a acestui dig, prin urmare această măsură s-a modelat prin verificarea zonelor prin care apa trece și inundă albia majoră și corectarea acestora. Linia digului s-a configurat în model ca fiind continua și cu o înălțime infinită, pentru a fi siguri că nu necesită supraînălțare și prin urmare că această măsură să nu fie suficientă pentru asigurarea protecției localității Viperești pentru probabilitatea de depășire de 1%.   Măsurile de prioritate 3 prevăzute în cadrul acestui proiect integrat sunt măsuri care nu s-au modelat.   Lucrările de regularizare locală a albiei (inclusive măsuri de stabilizare a albiei) prevăd apărări de mal fără supraînălțarea malurilor și au ca scop protecția împotriva eroziunilor, astfel încât acestea nu necesită modelare.       Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor     În cadrul proiectului integrat Buzău inferior s-a utilizat o serie de modele hidraulice disponibile din Ciclul 1 și Ciclul 2, realizate pentru implementarea Directivei Inundații și a Directivei Cadru Apă. Rezultatele obținute depend de calitatea modelelor și a datelor disponibile, recomandându-se ca în cadrul unor studii viitoare pentru identificarea soluției optime de apărare a obiectivelor în lungul Buzăului inferior, să se folosească o abordare uniform atât din punctul de vedere al datelor disponibile, dar și al tipurilor de modele utilizate.   Măsurile propuse în cadrul proiectului integrat Buzăul inferior au fost applicate pe modelele hidrodinamice disponibile, iar în urma simulării acestora a rezultat că ele sunt eficiente și conduc la reducerea hazardului la inundații în zona obiectivelor propuse a fi apărate.   În aval de confluența râului Bâsca Chiojdului cu râul Buzău, s-a considerat viitura de 1% pe Buzău amonte confluență ca fiind scenariul cel mai defavorabil, având în vedere diferența bazinelor de recepție aferente celor 2 râuri și a diferenței de debite maxime înregistrate amonte de confluență.   O măsură important, privind reducerea debitelor, o reprezintă cele două poldere propuse în zona localităților Jirlău și Vișani. Cele două poldere au fost dimensionate în cadrul modelului disponibil din Ciclul 1, de tip 1D+, efectul lor fiind apoi trasnpus în modelul C2 din aval. În urma calculelor de dimensionare și atenuare a debitelor de viitură, prin implementarea în modelare al celor două poldere, s-a obținut o reducere a debitelor în aval, de la aproximativ 2230 mc/s la 1770 mc/s. Acest lucru se poate observa și din imaginea de mai jos.   *)   Figura 4-1 – Graficul de atenuare pentru polderul Buzău inferior      Celelalte măsuri propuse au fost implementate în modelele hidraulice disponibile, rezultând că acestea duc la reducerea hazardului la inundații pentru scenariul de 1%.   În cee ace privește digurile propuse pe râul Bâsca Chiojdului pentru apărarea localităților, Bâsca Chiojdului, Chiojdu, Valea Cătinei, Cătina, Bâscenii de Sus și Gura Bâscei, acestea au un effect semnificativ de reducere a hazardului și își ating scopul propus de protecție pentru probabilitatea de 1% fără ca efectul dezatenuării debitului produs de acestea să inunde alte localități.   Măsurile propuse pe râul Buzău îndeplinesc obiectivul hidraulic reducând semnificativ unda de viitură propagate în aval de polderele Jirlău și Vișani, astfel încât lungime și înălțimea digurilor din aval s-a redus considerabil față de propunerea inițială, cât și îndeplinirea standardului de protecție de 1% și de 0.2% pentru Municipiul Buzău. Ca urmare a implementării acestor poldere, dar și a celor 4 breșe pentru crearea zonei de retenție natural a apei de pe malul drept, din aval de localitatea Râmnicelu, a rezultat reducerea semnificativă a limitei de inundabilitate pe malul stâng, astfel încât localitatea Măxineni nu se mai inundă, iar localitățile Ariciu și Corbul Nou se inundă mult mai puțin, înălțimea lamei de apă fiind redusă (sub 20-30 cm), ceea ce se consider că intră în zona de incertitudine a datelor de bază.   În cee ace privește supraînâlțarea digului propus pentru apărarea localității Sătuc, de pe malul drept al râului Buzău, acesta are un effect semnificativ de reducere a hazardului, dar schimbă regimul de curgere și redirecționează debitul dezatenuat pe malul stâng, cee ace duce la inundarea localității Berca pe o distanță considerabilă și implicit afectarea unor terenuri, drumuri și gopodării din zonă. Acest lucru duce la întârirea propunerii de a construe un dig pe malul stâng al Buzului, în zona localității Berca pentru a proteja localitatea la standardul de protecție necesar.   Per total, pentru scenariul de 1% post-proiect se observă o reducere semnificativă a hazardului, cee ace duce la concluzia că măsurile propuse conduc la efectele așteptate în momentul realizării propunerii.   În figurile de mai jos, se poate observa o comparație între limitele de inundabilitate din scenariul de bază și limitele de inundabilitate în scenariul post implementare proiect, punând în evidență reducerea hazardului la inundații.      *)           Figura 4-2: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect 0,1% - zona amonte            Figura 4-3: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect 0,1% - zona de mijloc            Figura 4-4: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect 0,1% - zona aval       ...     4.2.    Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu    Pagube evitate prin măsurile propuse   Notă: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură     Pagube totale evitate (1%)     € 77,649,998       Populație protejată (1%)     2858       Pagube evitate pentru obiectivele culturale     Obiective culturale protejate (1%)     2       Costul estimate al măsurilor     Investiția inițială (capital): € 34.990,058   Înlocuire: € 20,245.824   Mentenanță (anuală): € 390,185   Împădurire: € 1.562.315 ÷ € 5.207.715 (Min-Max)       Sursa de finanțare     Bugetul de Stat/Fonduri Europene       Rezumat   Rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că proiectul este viabil, pentru etapa de Studiu de fezabilitate fiind necesare:   ● Luarea în considerare a observațiilor privind DCA și a Directivei Habitate indicate în secțiunea 3.1;   ● În cadrul proiectului integrat Buzăul inferior s-a utilizat o serie de modele hidraulice disponibile din Cilcul 1 și Ciclul 2, realizate pentru Implementarea Directivei Inundații și a Directivei Cadru Apă. Rezultatele obținute depinde de calitatea modelelor și a datelor disponibile, recomandându-se ca în cadrul unor studii viitoare pentru identificarea soluției optime de apărare a obiectivelor în lungul Buzăului inferior, să se folosească o abordare uniform atât din punctul de vedere al datelor disponibile dar și al tipurilor de modele utilizate.   ● Se recomandă construirea unui dig pe malul stâng al Buzăului, în zona localității Berca pentru a proteja localitatea la standardul de protecție necesar de 1%, care se inundă ca urmare a supraînălțării digului propus pentru apărarea localității Sătuc, de pe malul drept al râului Buzău.   ●Analizarea și optimizarea la nivelul de detaliu a măsurilor pentru a maximiza Raport Cost Beneficiu și a beneficiilor aduse mediului.       NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.        ...      ...         
				 + 
			  Anexa nr. 17             Măsuri structurale suplimentare propuse de A.B.A. Buzău-Ialomița        Nr   crt     Denumire zona cu risc potential semnificativ la inundații APSFR     Cod masura     Denumire masura     Descriere masura     Observații       1     Ialomița aval acumulare Dridu     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     "Amenajare albie râu Ialomița zona Poiana, județul Ialomița": înlăturare insula și recalibrare albie pe 220 m     Proiect tehnic realizat în anul 2022; APSFR aferent spațiului hidrografic administrat de ABA Siret       2     r. Șiret - av. loc. Movileni. sect. indig.     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     "Lucrări de aparare mal drept râu Siret Km 535-536 (zona Manastire)": Consolidare de mal cu prism de anrocamente si pereu uscat 570 m si epiuri 9 buc     Proiect complex faza DALI realizat in 2022; APSFR aferent spațiului hidrografic administrat de ABA Siret       3     r. Șiret - av. loc. Movileni. sect. indig.     M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     „Lucrări de consolidare rau Siret in zona KM 532-533 aval de localitatea Corbu Vechi si suprainaltare tronsoane dig Namoloasa-Maxineni 26+400 - 26+600; 28+300 - 28+700 di dig centura Corbu Vechi KM 0+000 - 0+250, Jud. Braila": Supraînălțare diguri L=l,054 km     Obiectiv de investitiii in curs execuție; Proiect complex DALI actualizat in 2022; APSFR aferent spațiului hidrografic administrat de ABA Siret       4     r. Șiret - av. loc. Movileni. sect. indig.     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     „Lucrări de consolidare rau Siret in zona KM 532-533 aval de localitatea Corbu Vechi si suprainaltare tronsoane dig Namoloasa-Maxineni 26+400 - 26+600; 28+300 - 28+700 di dig centura Corbu Vechi KM 0+000 - 0+250, Jud. Braila": Apărări de mal L= 0,85 km din care refacere apărare de mal L=0,3 km si lucrări noi de apărare de mal L=0,55 km, Epiuri: 5 bucăți     Obiectiv de investitiii in curs execuție; Proiect complex DALI actualizat in 2022; APSFR aferent spațiului hidrografic administrat de ABA Siret       5     -     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     "Lucrări de amenajare parau Țâța in Dealu Frumos comuna Pietrosita, județul Dambovita": Recalibrare albie L=760 m     Proiect tehnic realizat in anul 2022. Parâul Țâța nu este APSFR. Este afluent al râului Ialomița pe sectorul amonte ac Pucioasa       6     -     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)     "Regularizare pârâu Muscel în zona orașului Pătârlagele județul Buzău": consolidarea și apărarea malurilor cu ziduri din gabioane pe o lungime de 1250 m, praguri de fund din beton - 3 bucăți, praguri de fund îngropate - 4 bucăți     Studiu de fezabilitate cu indicatori aprobați. Rau Muscel nu este APSFR. Este afluent al râului Buzău pe sectorul desemnat APSFR Buzău aval confl Casoca           
				 + 
			  Anexa nr. 18             Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cadrul situațiilor de urgență      1.    Crearea unei reziliențe strategice    Articol     1a       Nume     Armonizarea obiectivelor strategice       Cod     M24-RO8, M44-RO54       Obiectiv     Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)       Descriere   funcțională     Adaptarea  OMAI 52/2018  astfel încât GLERN 29( grupul de lucru pentru evaluarea multisectorială a riscurilor la nivel național ) format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc din cadrul Platformei Naționale de Reducere a Riscului de Dezastre, ca un grup tehnic de lucru consultativ, specializat în științe și politici, să asigure colaborarea interinstituțională, pentru a evalua în permanență practicile în curs și pentru a produce documente de îndrumare metodologică pentru personalul instituțiilor și administrațiilor locale, cu privire la oportunitățile transversale de a atinge obiectivele referitoare la tematicile privind schimbările climatice, planificarea urbană, reducerea sărăciei și a riscului de dezastre.   Studiu pentru descrierea foii de parcurs pentru grupul de lucru.   Diseminarea prin seminarii și instruiri privind utilizarea și implementarea documentelor/politicilor (de exemplu, seminarii anuale sau bi-anuale).       Beneficii     - Prin integrarea planului pentru schimbările climatice cu politicile urbane într-un punct focal, pagubele economice vor fi reduse pe termen lung, în special având în vedere creșterile preconizate ale frecvenței și severității inundațiilor. Acest lucru va ajuta la creșterea treptată a rezistenței localităților.   - Beneficiu colateral: implementarea politicii Strategiei pentru Reducerea Riscului de Dezastre (SRRD). Această măsură va ajuta România să fie conformă cu Planul de acțiune al CE privind Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre, care promovează integrarea managementului riscului la dezastre în politicile UE și utilizarea unei abordări informate asupra riscului de dezastre în elaborarea politicilor locale. Prin urmare, măsura va contribui la atingerea obiectivelor strategice pentru reducerea riscului de dezastre și de sărăcie.       Articol     1b       Nume     Dezvoltarea și implementarea strategiei de gestionare a riscurilor de dezastre centrate pe oameni       Cod     M24-RO8, M42-RO47       Obiectiv     Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean       Descriere   funcțională     Integrarea managementului riscului de dezastre centrat pe oameni la toate nivelurile de guvernare va asigura un management mai eficient al riscului la inundații, îmbunătățit prin luarea în considerare a vulnerabilității în managementul riscului la inundații, prin consolidarea capacității prin diferite mecanisme, ca:   - elaborarea de materiale de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale (sub formă de broșuri) pentru introducerea unei abordări centrate pe oameni pentru reducerea riscului de dezastre, pentru personalul de la nivel județean și local de gestionare a riscului la inundații, menit să încorporeze comunitățile locale în managementul riscului la inundații și să încurajeze spiritul civic prin creșterea conștientizării, asumării, responsabilității și participării;   - seminarii on-line și on-site desfășurate de IGSU, în colaborare cu specialiști și cadre universitare specializate în managementul riscului de dezastre, pentru a încuraja structurile de guvernare (prefecți, primari) să ia în considerare modul în care abordările lor pot fi adaptate pentru a stimula angajamentul civic și reziliența comunității.       Beneficii     - Abordările de management al riscului de dezastre centrate pe oameni presupun că implicarea populației în deciziile privind riscul la inundații le oferă putere, le încurajează asumarea răspunderii, responsabilizarea și participarea, ca atare ei sunt mai susceptibili de a lua măsuri de rezistență activă și de evacuare, acolo unde este necesar, din proprie inițiativă.   - Astfel de acțiuni individuale și la nivel de gospodărie se dovedesc a fi în mare măsură un succes în reducerea pierderilor umane și economice cauzate de inundații, datorită unei mai bune înțelegeri și participării active. Kull, D. (2008), în India, a arătat că abordarea de management al riscului de dezastre centrată pe oameni, are o rată Beneficiu-Cost peste pragul economic de 1.      *29) Descris în  HG nr. 768/2016      ...     2.    Consolidarea cunoștințelor instituționale pentru managementul situațiilor de urgență    Articol     2a       Nume     Înțelegerea la nivel local a responsabilităților cu privire la managementul riscului la inundații       Cod     M24-RO08, M42-RO48       Obiectiv     Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).       Descriere funcțională     Este necesar să se îmbunătățească înțelegerea la nivel local a rolurilor administrației teritoriale (locale, județene) și a responsabilităților în gestionarea riscului la inundații pentru a preveni o potențială inacțiune și creșterea riscului la inundații din cauza sarcinilor esențiale de întreținere care nu sunt efectuate, în special pe cursurile de apă necadastrate, văi torențiale, etc (subbazine sub 10kmp) a căror gestionare este responsabilitatea autorităților locale, județene.   Vor fi realizate materialele de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale.   Seminariile on-line și on-site vor fi susținute de MMAP, IGSU împreună cu consultanți.       Beneficii     - Îmbunătățirea intervenției, printr-o mai bună înțelegere a rolurilor și responsabilităților actorilor locali în activitățile de management al riscului la inundații, permite abordări durabile sporite care sunt capabile să ofere o mai bună pregătire și o vulnerabilitate mai redusă la evenimentele de inundații.   - O mai bună cunoaștere a reglementării legislative existente pentru utilizarea terenurilor din zona albiilor cursurile de apă (cu elemente specifice legate de crearea planurilor de management al riscului de inundații) - prin implementarea materialelor de îndrumare și instruire.   - Transferul de know-how de la nivelul UE: bazându-se pe programe și proiecte existente, cum ar fi programele de formare, exerciții și schimb de experți în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, parteneriatele din Rețeaua de Cunoaștere (Knowledge Network) și Mecanismul UE - Programul de Prevenire și Pregătire referitor la subiectul măsurii.       Articol     2b       Nume     Sprijin pentru instituțiile de la nivel local și județean       Cod     M53-RO61       Obiectiv     Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență       Descriere funcțională     Se va implementa o platformă națională, aplicația pentru evaluarea pagubelor la dezastre pentru facilitarea activității comisiei de evaluare a pagubelor. Acest lucru va crește capacitatea de raportare locală și de furnizare a unui raport standard al evenimentului la nivel județean și național, va contribui la înțelegerea riscului și, în consecință, la îmbunătățirea măsurilor de reducere a riscurilor în etapele: prevenire, pregătire, răspuns.   Aplicația va fi dezvoltată de către IGSU în perioada 2023-2024 și va cuprinde:   - Actualizarea modelelor de raportare și a documentelor de îndrumare, pentru a integra intrările numerice în raportul județean și național pentru fiecare eveniment. Aceste modele noi și documente de îndrumare vor face obiectul unui ghid de raportare.   - Furnizarea de sesiuni de training regulate pentru a îmbunătăți gradul de acceptare și sustenabilitatea pe termen lung a platformei naționale de către IGSU împreună cu ABA, sub coordonarea MMAP.       Beneficii     Furnizarea de rapoarte integrate spațiale pentru evenimente va accelera faza de refacere după un eveniment de inundație.       Articol     2c       Nume     Școala națională de hidrologie și gospodărire a apelor       Cod     M43- RO52, M41 - RO46       Obiectiv     Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor       Descriere funcțională     O școală dedicată activităților de hidrologie și management al apei este necesară pentru dezvoltarea abilităților de pregătire, management, administrare și implementare a măsurilor de pregătire. MMAP, INHGA, ANAR și universitățile vor lucra împreună pentru a educa o nouă generație de ingineri pentru managementul apelor și pentru alte abilități tehnice necesare (matematicieni, fizicieni, geografi, economiști și specialiști din domenii conexe etc.) cu un număr minim de cursanți pregătiți, în funcție de capacitatea de angajare după absolvire. Este necesar un nivel suplimentar de pregătire la locul de muncă (specializare continuă) pentru personalul permanent al MMAP, INHGA, ANAR, dar și pentru personalul implicat în managementul riscului la inundații al altor instituții relevante (de ex. Hidroelectrica, ANIF, Direcția Silvică, ROMSILVA, IGSU, etc). Școala ar trebui să se axeze pe hidrologie și managementul apei și să includă facilitățile necesare, echipamentele și software-ul speciaizat pentru aplicații de hidrologie și managementul apei.   Punerea în funcțiune a școlii, implementarea și întreținerea.       Beneficii     - O Școală Națională de hidrologie și gospodărire a apelor va oferi resurse umane mai performante pentru activitățile de pregătire cu eficacitate și eficiență sporite.   - Creșterea gradului de comunicare și de cooperare cu părțile interesate relevante pentru managementul riscului la inundații, ca urmare a aceluiași nivel de înțelegere a problemelor și a capacității îmbunătățite de intervenție.       Articol     2d       Nume     Îndrumare pentru procedurile de evacuare       Cod     M43 - RO50, M43-RO51, M42-RO48       Obiectiv     Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru procedurile de evacuare și autoevacuare a populației       Descriere funcțională     Actualizarea ghidurilor pentru procedurile de evacuare, pe baza Planurilor de evacuare în cazul apariției riscului de inundații, hărți, trasee și raioane de evacuare actualizate în funcție de evoluția socio - economică a zonei Diseminarea informațiilor și instruirea, inclusiv efectuarea de exerciții la fața locului.   Monitorizarea rezultatelor obținute, inclusiv registrul lecțiilor învățate.       Beneficii     - Actualizarea periodică a procedurilor de evacuare poate sprijini reducerea pierderilor de vieți omenești prin creșterea eficienței acestora, permițând IGSU să ajungă la un număr mai mare de rezidenți expuși la inundații într-o perioadă mai scurtă de timpi, stimulând o acțiune mai eficientă în rândul rezidenților.   - Creșterea gradului de înțelegere a persoanelor sau gospodăriilor vulnerabile asigură luarea în considerare a mobilității socio-economice limitate care le poate crește vulnerabilitatea la inundații.   - Această măsură va ajuta România să respecte îndrumările europene CFPA (2012)30care detaliază necesitatea creării de planuri de evacuare, planuri de urgență și exerciții care să fie adaptate la condițiile locale și formulate în procesele de consultare publică, precum și să includă luarea în considerare a persoanelor vulnerabile.       Articol     2e       Nume     Capacitatea instituțională de formare profesională       Cod     M44-RO54, M42-RO49, M43-RO52       Obiectiv     Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare.       Descriere funcțională     Îmbunătățirea resurselor centrelor zonale de instruire ale IGSU, prin creșterea capacității personalului; echipamente de lucru și comunicații (calculatoare și dispozitive de comunicații), în vederea consolidării capacității de răspuns la nivel local.       Beneficii     - Creșterea bazei de cunoștințe a înstituției și îmbunătățirea înțelegerii vor sprijini creșterea capacității și a eficienței răspunsului, precum și eficacitatea în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, ca măsuri la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și evacuare etc., rezultând într- o reducere a pagubelor și a deceselor cauzate de inundații.   - Facilitarea procesului de raportare va oferi mai mult timp și informații de calitate pentru acțiunile de refacere.      *30) Ghidurile europene CFPA (2012)     ...     3.    Monitoring, managementul datelor și prognoză    Articol     3a       Nume     Monitoringul și managementul datelor       Cod     M41-RO45, M41-RO44       Obiectiv     Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică.   Asigurarea unei serii temporale continue de date de intrare și verificate din punct de vedere al calității, pentru diferitele platforme de prognoză a inundațiilor (incluzând modele deterministe și probabilistice) care ajută la furnizarea de rezultate mai bune de prognoză (de exemplu, colectarea și validarea tuturor datelor de intrare la fiecare 6 ore și la fiecare 1 oră) și mai multe secțiuni pentru prognozele hidrologice. Cerințele pentru aceasta vor include:   - Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de acumulări, diguri și derivații și pentru monitorizarea barajelor și derivațiilor;   - Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de APSFR-uri;   - Generarea de date in format grid/raster pentru parametrii meteorologici, folosind stații meteorologice și date radar, satelitare;   - Serii de date temporale continue meteorologice și în format tip grid/raster pentru modelare utilizând inteligența artificială și algoritmi de învățare automată, inclusiv pentru controlul calitații;   - Calcularea hidrografelor continue (date istorice) pentru calibrare și validare;   - Creșterea capacității de regionalizare a datelor hidrologice.       Descriere   funcțională     Cerințele sistemului   Ar trebui proiectat și implementat un sistem informatic hidro-meteorologic care să fie capabil să stocheze, să verifice, să corecteze, să completeze datele care lipsesc și să pună la dispoziție seturi de date istorice și în timp real cu date meteorologice și hidrologice necesare pentru a furniza prognoze deterministe și probabilistice pentru a îmbunătăți precizia și timpul de anticipare. Datele ar trebui să includă informații de la stațiile de la sol, precum și un set combinat de date meteorologice spațiale tip grid (de exemplu, stații de la sol+radar+date sateliți). Funcționalitățile includ disponibilitate în timp (aproape) real, algoritmi (automați și manuali) de validare și de corecție, precum și funcționalități pentru a combina automat seturi de date meteorologice în vederea producerii unui set de date spațiale. În plus, ar trebui luate în considerare tehnici înbunătățite de asimilare a datelor pentru a ajuta în mod continuu modelele să performeze mai bine.   Sistemul ar trebui să ruleze ca o aplicație de tip client-server, prin care INHGA are acces la toate datele, ANM are acces la datele meteorologice și fiecare Centru de Prognoză ABA are acces doar la datele din administrarea lor (date hidrologice, date de la stațiile meteorologice,de la stațiile pluviale din bazinul acestora) și la avertizările meteorologice și hidrologice de la centrele naționale de prognoză (incluzând rezultate de prognoză meteorologice și hidrologice/hidrodinamice).   - Surse de monitorizare Asigurarea de suficiente stații meteorologice de la sol (utilizarea standardelor OMM) pentru a alimenta modelul hidrologic distribuit existent și Sistemul bazat pe Ghidul pentru Inundații Rapide (FFG). Datele meteorologice ar trebui să fie disponibile în timp (aproape) real, precise și să aibă o rezoluție temporală suficientă. Aceste date privind precipitațiile de la 850 de stații meteorologice automate și de la stațiile pluviometrice ale ANM vor fi, de asemenea, utilizate pentru calibrarea modelelor de prognoză meteorologică și modelelor nowcasting (de prognoză imediată).   - Actualizarea sistemului de radare este în curs de implementare; 7 noi radare Doppler în bandă C vor fi instalate de ANM, până la sfârșitul anului 2023. Noul software de operare este în curs de dezvoltare pentru calibrarea datelor radar și vor fi generate date radar grid combinate spațial cu date de la stațiile de la sol și satelit. Aceste date vor fi disponibile pentru a fi utilizate pentru sistemele de prognoză hidrologică.   - O altă ipoteză este aceea că vor fi asigurate suficiente stații hidrometrice și va fi posibilă disponibilitatea datelor (în timp real) pentru a alimenta modelele și componentele care rulează în cadrul sistemului de prognoză hidrologică. 650 de stații automate hidrometrice existente vor fi disponibile cu date de intrare pentru modelarea hidrologică prin asigurarea unei întrețineri corespunzătoare.   - Informațiile de la acumulări ar trebui să fie integrate în timp real pentru a fi utilizate în cadrul modelelor care rulează în sistemul de prognoză.   - În cadrul PNRR, în cca. 400 locații noi la poduri și poldere, inclusiv în sectoarele amonte APSFR noi, vor fi instalați cca. 1000 senzori radar, echipamente de supraveghere cu camere video, kituri de panouri solare și kituri de comunicații pentru situații de urgență (TETRA și radio-GSM- comunicații prin satelit ca rezervă pentru sistemul de comunicații ANAR existent - vezi, de asemenea, și măsura 6e).   - Cunoașterea Riscurilor în caz de Dezastre la Inundații (date istorice și evenimente simulate din hărți de hazard și de risc).   Capacitate și întreținere   Instituțiile responsabile (ANAR, ANM și INHGA) ar trebui să aibă capacitatea financiară și umană (buget și resurse umane) pentru a menține stațiile meteorologice și hidrologice la parametrii normali de funcționare și pentru a actualiza în mod regulat cheile limnimetrice ale stațiilor hidrometrice.   Cerințe hardware   Se recomandă instalarea de servere de date separate. Presupunând o copie digitală pentru backup, se estimează 2 servere INHGA, 2 servere ANM și 11 servere ABA.       Beneficii     - Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate   - Capacitatea sporită de monitorizare, gestionare a datelor (3a), prognoză (componenta 3b) și împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).       Articol     3b       Nume     Elaborarea prognozelor - platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) - componentă a proiectului WATMAN II       Cod     M41-RO44       Obiectiv     Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II.       Descriere   funcțională     Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (PNPH) care urmează să fie dezvoltată va genera prognoze utilizând modelele deterministe și, de asemenea, un ansamblu de produse de prognoză hidrologică probabilistică, pentru a sprijini estimarea incertitudinii asociate, pentru 20-25 de sisteme hidrografice de pe cursurile interioare ale râurilor și pentru Dunăre în aval de Porțile de Fier II până la Tulcea.   PNPH ar trebui să fie capabilă să:   - importe, stocheze și proceseze mai multe prognoze meteorologice (pe baza disponibilității și oferind capabilități de import pentru cele mai comune formate) și rezultatele din modelele nowcasting (de prognoză imediată) ca date punctuale și grid;   - să utilizeze ansambluri de prognoză meteo și alte date de intrare necesare, pentru a rula și procesa automat rezultatele pentru modelele hidrologice și hidraulice, incluzând cel puțin un model hidrologic distribuit, care va produce date de intrare pentru modelele hidraulice. Rezultatul modelului hidrologic va fi utilizat ca dată de intrare în modelele hidraulice (de propagare), rularea și procesarea automată a modelelor hidrologice care alimentează modelele hidraulice, inclusiv pentru Dunăre; rularea și procesarea automată a mai multor modele hidraulice, cel puțin incluzând modelele HECRAS 1D și Mike 11 1D.   - modelele trebuie să fie rapide și robuste (stabile),   - platforma oferă funcționalitate pentru calibrarea acestor modele.   - hărțile relevante de hazard și de risc C1/C2 ar trebui să fie conectate de prognoze luând în considerare impactul. Dacă este necesar, ar putea fi dezvoltate și incluse hărți suplimentare pre-simulate (a se vedea măsura 4b).   - Rulează și procesează automat și modele robuste de rutare (de exemplu, modelul CAMA-Flood)   - Sistemul național RO-FFGS existent va fi îmbunătățit în cadrul sistemului regional SEE-FFGS, implementat sub coordonarea OMM. De asemenea datele si produsele de monitorizare meteorologice îmbunătățite, precum și a prognozei meteorologice nowcasting (imediată) ar trebui valorificate.   - ar trebui să includă funcționalitatea de prezentare și avertizare pe baza produselor de prognoză, pentru a avea o funcționalitate standard pentru a gestiona importul, exportul, raportarea rezultatelor modelului și altele.   - gestionarea și exploatarea acumulărilor: platforma ar trebui să permită includerea datelor privind gestionarea și exploatarea acumulărilor în timp real. Aceasta înseamnă că modelele hidrologice și/sau hidraulice ar trebui să poată simula efectul modului de exploatarea al acumulării. PNPH ar trebui să includă funcționalitatea de optimizare a exploatării acumulărilor prin (de exemplu) instrumente RTC.   - PNPH ar trebui să fie capabilă să asimileze observații pentru a ajusta modelele de prognoză folosind tehnici de asimilare a datelor;   - analiza scenariilor (scenarii de tip What If?, analiza sensibilității și evaluarea performanței): funcționalitate pentru optimizarea/modificarea parametrilor modelului, evaluarea performanței modelului, (de exemplu: calibrare, sensibilitate, evaluare a performanței).   - conectarea prognozei cu hărțile de impact: ar trebui să existe proceduri și o funcționalitate pentru a efectua monitorizarea și evaluarea evenimentului de inundație (este, de asemenea, legată de măsura 3a și 4b). Trebuie definite locațiile de ieșire, precum și pragurile aferente pentru avertizări. Toate acestea ar trebui incluse în sistem.   - PNPH ar trebui să aibă un sistem de rezervă, care rulează în paralel cu sistemul principal. Cei care elaborează prognozele ar trebui să poată opera (sub)sistemele 24/7.   - Modul simulator, care să poată fi utilizat pentru actvități de formare profesională la locul de muncă, și pentru realizarea și validarea unor proceduri standard de operare a sistemului pentru elaborarea produselor de prognoză.       Beneficii     - Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate   - Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).        ...     4.    Comunicarea publică    Articol     4a       Nume     Diseminare, comunicare, avertizare       Cod     M41-RO44       Obiectiv     Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.       Descriere   funcțională     Majoritatea Platformelor de Prognoză Hidrologică au o interfață standard de raportare inclusă. Cu toate acestea, acest lucru este destinat în mare parte experților în prognoză. Prin urmare, se recomandă dezvoltarea unui instrument web dedicat, care poate fi utilizat pentru a disemina informații specifice și direcționate pentru instituțiile relevante. Instrumentul web va oferi informații în timp real din partea PNPH.   EMP (Platforma de Management al Urgențelor) va fi proiectată și dezvoltată și ar trebui să prezinte într-un mod simplist avertizările, și nivelul și impactul acestora. IGSU, CLSU și alte autorități responsabile ar trebui să poată înțelege și să răspundă imediat pe baza informațiilor incluse în platforma web. Aceste informații ar trebui să fie ușor de conectat cu planurile de răspuns și de apărare. EMP va fi conectat la RO-ALERT, sistemul de avertizare al IGSU care este capabil să trimită automat mesaje pe telefoanele mobile către cea mai mare parte a populației în situații excepționale.   EMP ar trebui, de asemenea, să fie accesibil prin aplicația de telefon mobil pentru experții în dezastre care lucrează în domeniu.   Aceste avertizări/comunicări vor fi conforme cu CAP (Common Alterting Protocol). Conținutul standard al mesajelor va fi proiectat cu contribuții din partea celoe care elaborează prognoze și a IGSU.       Beneficii     - Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate   - Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).       Articol     4b       Nume     Hărțile de hazard și de risc la inundații       Cod     M24-RO7, M21-RO1, M21-RO2, M42-RO47       Obiectiv     Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean       Descriere   funcțională     Ca parte a implementării Directivei UE privind inundațiile, au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații pentru fiecare ASPFR (acoperind 19.269 km pentru bazinele hidrografice interioare și Fluviul Dunărea). Cu toate acestea, este necesar să se extindă hărțile disponibile pentru a include zone din afara ASPFR-urilor identificate și includerea datelor istorice care, la rândul lor, pot sprijini producerea de prognoze bazate pe impact ale măsurii 3b, capacități generale îmbunătățite de prognoză și facilitarea îmbunătățirii luării deciziilor informate cu privire la riscuri.   Diseminarea acestor hărți de hazard și risc să fie realizată prin afișări fizice pe site-urile primăriilor, la sediile acestora, pe site-urile ABA, ANAR, IJSU IGSU și MMAP, precum și să fie disponibile online prin intermediul vizualizatorul de tip web. Diseminarea suplimentară va fi furnizată de site-ul web RO-Risk și prezentate în școli, alături de informații non-tehnice adecvate vârstei.   Această măsură este complementară măsurii propuse la nivel național referitoare la integrarea managementului riscului la inundații în amenajarea teritoriului și urbanism.       Beneficii     - Creșterea dezvoltării și difuzării hărților de hazard și de risc la inundații pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și acțiunile ulterioare ale autorităților relevante și ale publicului cu privire la riscul la inundații, deoarece astfel nivelurile de planificare urbană și a teritoriului și de pregătire cresc, conducând la o reducere a pagubelor și a deceselor.       Articol     4c       Nume     Conștientizarea comunităților locale cu privire la gestionarea riscului la inundații       Cod     M43-RO50, M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații       Descriere   funcțională     Broșurile sunt create la nivel de bazin, inclusiv informații contextuale pentru condițiile locale, care au potențialul de a crește eficacitatea intervențiilor și implicarea populației locale. Aceasta va include:   - producerea si difuzarea sporită de broșuri si fise informative care explică contextele locale de risc la inundații, planurile de urgență pentru zona lor specifică și strategiile de protecție pentru comunitățile locale în timpul și după inundații;   - includerea hărților de hazard și de risc la inundații cu informații simpliste într-un limbaj non-tehnic, cu broșuri și fișe informative care explică riscurile și postate tuturor gospodăriilor care se confruntă cu riscuri semnificative de inundații, însoțite de activități de informare în spații publice, cum ar fi centrele comerciale, în funcție de contextul local;   - Comunicare țintită și strategii adaptate pentru școli, vârstnici și populație vulnerabilă care urmează să fie livrate în școli, în case sau în grupuri comunitare asociate.       Beneficii     - Creșterea nivelului de acțiune al persoanelor care, cel mai probabil, vor suferi pagube economice semnificative sau decese umane ca urmare a inundațiilor, ceea ce duce la o reducere generală a pagubele economice și a pierderilor de vieți omenești în timpul unei inundații.   - Această măsură va ajuta România să îndeplinească condițiile Comunicării Comisiei din 12 iulie 2004 “Managementul riscului la inundații - prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor” [COM(2004) 472 final - Jurnalul Oficial C 49, 28 februarie 2006] care cere statelor membre să elaboreze și să implementeze un program de acțiuni de coordonare pentru prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor care să includă: “creșterea conștientizării riscurilor la inundații prin participarea mai largă a părților interesate și o comunicare mai eficientă”.       Articol     4d       Nume     Încorporarea abordărilor privind managementul riscului la inundații în curricula națională       Cod     M43-RO52       Obiectiv     Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații       Descriere   funcțională     Utilizarea școlilor la nivel național, ca potențiale puncte de acces pentru difuzarea conștientizării riscului la inundații în rândul comunității, cu școli capabile să acționeze ca centre de cunoaștere pentru structurile familiale mai largi.   Aceasta are ca scop crearea de programe și materiale didactice școlare pentru toate vârstele pentru minim 3 ore pe an. Formarea profesorilor prin seminarii online oferite de IGSU conform Planurilor de pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență, întocmite la nivel județean și aprobate prin ordin al prefectului. Furnizarea de materiale didactice, cum ar fi cursuri de e-learning adecvate vârstei sau jocuri interactive, broșuri și fișe informative.       Beneficii     - Conștientizarea este mai crescută în cadrul unor sisteme comunitare mai largi, acționând ca niște centre de transfer de cunoștințe pentru populație.   - Prin creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscul la inundații cu care se pot confrunta și acțiunile pe care le pot implementa pentru a reduce și gestiona riscurile, pregătirea este întărită datorită acțiunilor timpurii și sunt reduse pagubele economice și decesele provocate de inundații.       Articol     4e       Nume     Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate       Cod     M43-RO50, M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații       Descriere   funcțională     În România, o mare parte a populației se confruntă cu o vulnerabilitate în creștere la inundații din cauza ratelor ridicate de sărăcie și marginalizare, ceea ce face ca integrarea acestora în încercările de reducere a riscului de dezastre să fie de maximă importanță.   Desemnarea unor promotori specializați în vulnerabilități este necesară pentru a permite reprezentanților instituționali să dezvolte încrederea în aceste comunități și să stabilească canale de comunicare puternice care să fie utilizate în timpul unei situații de urgență la inundații. Comunicarea deschisă, fracventă, poate permite instituțiilor să își îmbunătățească înțelegerea provocărilor cu care se confruntă aceste grupuri în răspunsurile lor la inundații și să încorporeze strategiile tradiționale de adaptare utilizate de grupurile vulnerabile în planurile lor de răspuns la inundații.   Există un potențial ca această măsură să se extindă pe platforma construită de pilotul dedicat romilor din proiectul RO-FLOODS, folosind liste de ONG-uri locale prestabilite .       Beneficii     - Prin mecanismele îmbunătățite de comunicare cu grupurile vulnerabile prin abordări participative, includerea acestora în sistemul de management al riscului de inundații este consolidată, rezultând în adaptarea abordărilor instituționale și a acțiunii îmbunătățite din partea comunităților vulnerabile la evenimentele de inundații, care este adaptată la situațiile și constrângerile acestora. Pierderile umane și pagubele economice cauzate de inundații sunt, prin urmare, evitate datorită acțiunii timpurii îmbunătățite și înțelegerii combinate.   - Beneficii suplimentare sunt oferite de stabilirea acestor canale de comunicare pentru activitățile de pregătire și reziliență pentru mai multe hazarduri.   - Această măsură va ajuta România în îndeplinirea aspirațiilor cuprinse în Directiva UE privind inundațiile și în DCA în legătură cu participarea publicului la formulare și pentru activitatea în curs de gestionare a riscului la inundații.       Articol     4f       Nume     Îmbunătățirea acoperirii sistemului de alarmare       Cod     M41-RO44       Obiectiv     Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (acest obiectiv este parte a Proiectului WATMAN II)       Descriere   funcțională     27 de studii de audibilitate au fost efectuate de IGSU începând cu anul 2019; acestea au constatat că doar 55,46% din țară era acoperită de sisteme de alarmare sonoră eficiente, în multe comune lipsind în prezent o sirenă și, astfel avertizarea/alarmarea populației poate fi deficitară . Neexistența sirenei duce la nealarmare    Multe zone se bazează în prezent pe funcționarea sirenelor mecanice, IGSU confirmând în 2019 că majoritatea sirenelor nu erau conectate electronic la structuri de comandă centralizate, necesitând operarea manuală în teren. Acest lucru are potențialul de a duce la întârzieri critice pentru activitățile de pregătire și de răspuns la inundații. Ca parte a proiectului WATMAN II, ANAR a confirmat aceste constatări prin identificarea a cca. 1.500 de sirene suplimentare necesare pentru a asigura o acoperire eficientă a sistemului de alarmare la baraje și în aval de lacurile de acumulare.   Instalarea de noi sirene (1612 sirene în conformitate cu Studiul de Fezabilitate existent) în zone cu risc mare/sectoare de râuri, în aval de baraje și 33 de centre de comandă bidirecționale (pentru SGA/ Sisteme Hidrotehnice și IJSU/administrație locală).   Crearea de campanii de conștientizare a publicului pentru a crește înțelegerea semnificațiilor sunetelor sirenelor și a acțiunilor necesare după alertă și pentru a îmbunătăți stimularea acțiunilor populației în urma emiterii unui avertizări.       Beneficii     - Acoperirea mai bună a sistemului de alarmare și înțelegerea populației și cunoașterea acțiunilor necesare după alertă   - Îmbunătățirea procentului persoanelor situate în zonele de risc la inundații, aval de barajele din administrarea AN Apele Române care sunt avertizate / alarmate într-o situație de urgență   - Sprijinirea capacității comunităților de a se angaja în activități de acțiune timpurie după emiterea unui avertizări, reducând astfel pagubele și decesele la un eveniment de inundație.        ...     5.    Planificarea răspunsului    Articol     5a       Nume     Baze de date pentru cunoștințe instituționale și consolidarea informațiilor       Cod     M42-RO47       Obiectiv     Crearea de baze de date pentru îmbunătățirea schimbului de informații și cunoștințe între instituțiile relevante legate de managementul riscului la inundații;   Colectarea și consolidarea informațiilor pentru îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor informate asupra riscurilor       Descriere   funcțională     În prezent, nu există baze de date care să colecteze informații privind investițiile efectuate de diverse instituții din România pentru managementul riscului la inundații și despre contribuțiile acestora la reducerea riscului.   Prin urmare, este nevoie de îmbunătățirea integrării informațiilor și de a le face ușor accesibile de către toate părțile interesate implicate în gestionarea riscului la inundații.   Crearea și menținerea unei baze de date pentru sistematizarea și publicarea informațiilor despre investițiile realizate de diferite instituții și contribuțiile acestora la reducerea riscului la inundații. În plus, ar fi bine să se includă în baza de date oportunitățile de finanțare existente/viitoare pentru managementul riscului la inundații. Stabilirea de protocoale standard pentru încărcarea informațiilor într-un format consistent, rezumate în manuale de utilizare și seminarii de formare online asociate pentru tot personalul implicat.       Beneficii     - Sunt necesare baze de date îmbunătățite pentru a sprijini cunoștințele instituționale și integrarea informațiilor între diversele sectoare de activitate și niveluri de guvernare.   - Cartografierea și diseminarea prin intermediul bazei de date a oportunităților de finanțare și oferirea de exemple de proiecte de succes de accesare a fondurilor, va spori oportunitățile pentru cereri de finanțare cu obiective similare și pentru transferul de “know-how”. Va fi creată o oportunitate pentru noi propuneri de proiecte de succes și creșterea fondurilor alocate pentru managementul riscului la inundații.       Articol     5b       Nume     Exerciții pentru colaborarea interinstituțională       Cod     M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune       Descriere   funcțională     Programe anuale cu exerciții de simulare a producerii de inundații comune desfășurate de MMAP, ANAR și IGSU, care implică părți interesate la nivel local, cum ar fi grupuri profesionale, autorități locale și județene cu responsabilități în managementul riscului la inundații, comunități locale, școli, universități și sectorul privat. Acestea ar trebui să includă exemple de hazarduri multiple și în cascadă care însoțesc inundațiile (de exemplu, accidente chimice, biologice, radiologice și nucleare (accidente CBRN) sau alunecări de teren), în funcție de condițiile locale.       Beneficii     Creșterea numărului de exerciții comune, de colaborare interinstituțională, îmbunătățește pregătirea prin facilitarea unui răspuns eficient și efectiv, datorită unei mai bune coordonări cu actorii responsabili care lucrează împreună pentru a sprijini populația după emiterea unui avertizări și în timpul unei inundații, reducând astfel decesele și pagubele economice.       Articol     5c       Nume     Creșterea capacității serviciului de voluntariat       Cod     M24-RO8, M44-RO54, M43-RO53       Obiectiv     Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor       Descriere   funcțională     Dezvoltarea și implementarea temeiului legal necesar pentru acordarea de beneficii voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de finanțare în sistemul de management al situațiilor de urgență pentru a oferi o capacitate sporită primarilor de a încuraja recrutarea voluntarilor la nivel local.   Asigurarea unor puteri sporite pentru șeful serviciului de voluntariat pentru situații de urgență în cadrul comunității locale, pentru a se asigura o concentrare unică asupra sarcinii în cauză. Aceasta trebuie să fie însoțită de stabilirea unei finanțări suficiente pentru a se asigura că nu este necesară o muncă alternativă.       Beneficii     - Capacitate crescută a serviciului de voluntariat de a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:   () răspuns instituțional sub formă de operațiuni de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare;    () colaborarea cu populația și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru sprijinirea evacuării bunurilor în locuri sigure și pentru aplicarea măsurilor de rezistență activă ;   - Acțiunea timpurie a comunităților individuale și locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.       Articol     5d       Nume     Creșterea eficienței serviciului de voluntariat       Cod     M44-RO54, M24-RO8, M42-RO48       Obiectiv     Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor       Descriere   funcțională     Implementarea prevederilor Planurilor de Pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență cu privire la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.   Furnizarea de cunoștințe precise și înțelegerea sarcinilor în contextul lor local în legătură cu hazarduri locale și cu privire la utilizarea noilor echipamente, a comunicații și a sistemelor de alarmare livrate pentru localități.       Beneficii     Eficiență crescută a Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență pentru a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:   - răspuns instituțional sub forma operațiunilor de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare.   - colaborarea cu locuitorii și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru a sprijini evacuarea bunurilor în locuri sigure și punerea în aplicare a măsurilor de rezistență activă.   - acțiunea timpurie a populațieie și a comunităților locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.       Articol     5e       Nume     Considerarea vulnerabilității pentru planificarea managementului riscului la inundații       Cod     M43-RO50, M43-RO51, M42-RO49       Obiectiv     Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații       Descriere   funcțională     Măsura urmărește să îmbunătățească integrarea în activitățile de management al riscului la inundații din România, luând în considerare vulnerabilitatea și grupurile vulnerabile în mod adecvat.   Principalele grupuri identificate ca având o vulnerabilitate crescută în România sunt persoanele sărace, copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și sprijinul părintesc, vârstnicii singuri sau dependenți, populațiile de romi, persoanele cu dizabilități și persoanele care trăiesc în comunități sărace și marginalizate. Elaborarea Planurilor de Evacuare și Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă (pe scurt Planul de Apărare împotriva Inundațiilor) la toate nivelurile, pentru a include o secțiune dedicată grupurilor vulnerabile și adaptarea asociată a intervențiilor necesare. Acest lucru va ajuta la intervenții mai reușite.   Organizarea de seminarii de formare online și materiale de îndrumare realizate de IGSU, la 2 niveluri diferite - pentru CJSU, seminarii organizate, în colaborare, de IGSU, ANAR/ABA, Ministerul Muncii si agențiile dedicate din subordine (ANPD și ANPCA) și ONG-urile naționale și internaționale specializate pe grupuri vulnerabile (de ex. Salvați Copii, UNICEF etc.), iar pentru CLSU - ISUJ, ABA/SGA, ONG-uri locale, reprezentanții în teritoriu ai agențiilor Ministerului Muncii. Materialele de îndrumare ar trebui să includă exemple de adaptări ale procedurilor de avertizare, evacuare și reconstrucție necesare pentru grupurile vulnerabile, folosind tipologii preconsiderate, formulate la nivel național.   Elaborarea listelor consolidate și a locațiilor persoanelor vulnerabile în cadrul unei unități administrativ teritoriale de către CLSU, care urmează să fie furnizate serviciilor de urgență pentru a le permite acestora să își planifice operațiunile în mod corespunzător în perioadele ex-ante anterioare unui eveniment de inundație.   Elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea viitoare a datelor disponibile privind populația marginalizată și vulnerabilă, în special pentru comunitatea de romi.       Beneficii     - Integrarea mai bună a vulnerabilității în Planul de Evacuare și în Planul de apărare împotriva inundațiilor este necesară pentru a sprijini pe cei mai vulnerabili din societatea românească. Această adaptare a măsurilor la nivel comunitar, a operațiunilor de căutare și salvare și evacuare, permite creșterea rezilienței pe termen lung, reducând șocurile și, astfel, sprijină pregătirea pe termen lung la inundații pentru grupurile vulnerabile.   - Această măsură întărește, de asemenea, capacitățile individuale de adaptare prin sprijinirea celor mai vulnerabili, prin sprijinirea mutării bunurilor și implementarea măsurilor de rezistență activă care reduc pagubele economice și decesele în rândul populației în cadrul căreia sunt cele mai probabile aceste efecte.       Articol     5f       Nume     Definirea și marcarea principalelor rute de evacuare       Cod     M42-RO48, M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații       Descriere   funcțională     În prezent, nu există cerințe ca rutele de evacuare să fie semnalizate clar, în teren, în ciuda faptului că astfel de rute au fost identificate în Planul de Evacuare și în Planul de Apărare împotriva inundațiilor, iar evacuarea se bazează în principal pe capacitatea indivizilor de autoevacuare, sub coordonarea reprezentanților autorităților locale. Fără căi de evacuare semnalizate clar, luând în considerare rezultatele modelării inundațiilor, există riscul ca persoanele care nu sunt familiarizate cu o zonă locală să se evacueze pe rute nesigure sau să ajungă în zone predispuse la inundații în timpul unei situații de urgență.   Este necesară marcarea în teren a traseelor și raioanelor de evacuare.       Beneficii     Definirea și marcarea în teren a rutelor de evacuare și raioanelor de evacuare sunt necesare pentru a sprijini o evacuare eficientă și efectivă în timpul inundațiilor. Acest lucru asigură utilizarea de către populație a rutelor care sunt sigure în timpul unui eveniment de inundație după primirea unui avertizări, reducând astfel pierderile de vieți omenești.        ...     6.    Pregătire, Răspuns    Articol     6a       Nume     Creșterea capacității operative a Serviciilor Situații de Urgență ale ANAR-ABA-SGA și ale Formațiilor de intervenție operativă din cadrul AN Apele Române       Cod     M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44       Obiectiv     Creșterea capacității și eficienței Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerate și ale formațiilor de intervenție rapidă din cadrul ANAR       Descriere   funcțională     În prezent, ANAR se confruntă cu provocări în ceea ce privește asigurarea necesarului de personal în cadrul serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat precum și a formațiilor de intervenție operativa   În cadrul Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat se colectează, sintetizează informațiile, se prelucrează datele privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, se sintetizează măsurile întreprinse și se dispun măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate.   Serviciul Dispecerat asigură, prin tehnica din dotare, fluxul informațional operativ decizional, colectarea informațiilor, validarea și centralizarea acestora, ce caracterizează starea Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale “Apele Române”- ABA - SGA/SHI și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate.   Pentru un proces decizional îmbunătățit în situații de urgență, se impune asigurarea necesarului de personal specalizat conform cerințelor structurii organizatorice în care va activa, dotarea cu echipamente performante a serviciilor operative dar și pregătirea continuă a personalului existent.   Serviciile Situații de Urgență, Dispeceratele existente de la ABA/SGA precum și formațiile de intervenție operativă trebuie consolidate cu echipamente moderne și resurse umane:   - Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat, cu echipamente moderne, performante de monitorizare, implementarea panourilor de vizualizare (monitoare de mari dimensiuni) capabile să afișeze în timp real toate aplicațiile existente, colectarea automată a datelor hidrologice de la stațiile automate, integrate cu lumini de avertizare codificate ROGV (Rosu, Portocaliu, Galben, Verde),   - Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat cu echipamente IT moderne, performante pentru accesul independent, operarea și backup-ul tuturor sistemelor create conform 3a și 3b la nivel ANAR-ABA-SGA.   - Recrutarea de personal in cadrul serviciilor operative inainte de manifestarea deficitului de personal.   - Revizuirea legislației în vederea reglementării activității desfășurate de personalul operativ din cadrul AN Apele Române.       Beneficii     - Creșterea capacității serviciilor situații de urgență, dispecerate și a echipelor de intervenție conduce la un management al riscului la inundații decizional operativ și eficient, asigură un răspuns eficient din partea formațiilor de intervenție operative din cadrul AN Apele Române și a Unităților operative specializate din cadrul IGSU.   - Pregătirea permanentă a personalului operativ pentru intervenții în situații de urgență conduce la reducerea efectelor negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor (reducerea pagubelor materiale, evitarea pierderilor de vieți omenești, măsuri de sprijin la nivel comunitar)       Articol     6b       Nume     Creșterea capacității Centrelor de Intervenție Rapidă       Cod     M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44       Obiectiv     Creșterea capacității de răspuns a ANAR (Centrele de Intervenție Rapidă)       Descriere   funcțională     Rețeaua actuală de 23 de Centre de Intervenție Rapidă realizată de ANAR prin obiectivul de investiții 2 al proiectului WATMAN (aprobat prin  HG 1171/2006 ) și-a dovedit importanța în a oferi un răspuns eficient și efectiv pentru managementul riscului la inundații în toate zonele necesare din România.   Pentru creșterea eficienței este necesară o capacitate sporită în ceea ce privește mijloacele și forțele de intervenție pentru a asigura o intervenție optimă, eficientă în primă fază asupra lucrărilor hidrotehnice din administrare, parte a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, precum și ulterior, la solicitarea CLSU și CJSU, dacă forțele de intervenție ale acestora sunt depășite.   Inițial CIR-urile au fost dotate cu același tipuri de echipamente, ulterior, prin achizițiile anuale, acestea au fost îmbunătățite în funcție de fondurile alocate la nivelul fiecărei ABA. Centrele de Intervenție Rapidă trebuie să-și sporească capacitatea de răspuns prin reînnoirea/dotarea de echipamente, inclusiv vehicule, pentru a deservi zonele îndepărtate:   - Dotarea cu autoutilitare, autovehicule pentru transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție, echipamente portabile de monitorizare (drone echipate cu senzori adecvați utilizați pentru managementul riscului la inundații, echipamente electrorezistive/georadar pentru monitorizarea comportării construcțiilor hidrotehnice, piese de schimb pentru repararea stațiilor hidrometrice etc.), echipamente de comunicație prin satelit, generatoare electrice, pompe și unități de potabilizare a apei, etc.   - Dotarea cu utilaje moderne, performante pentru intervenții în zone greu accesibile, excavatoare tip “spider” și autovehicule amfibie pentru transportul în siguranță a mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele inundate, excavatoare cu brațe lung, etc.       Beneficii     - îmbunătățirea capacității de răspuns a ANAR, măsuri de sprijin la nivel comunitar, intervenții operative pentru exploatarea în condiții de siguranță a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor;   - Reducerea constantă a pagubelor potențiale identificate în zonele cu risc semnificativ la inundații (creșterea populației apărate, locuințe, obiective socio-economice, terenuri agricole, etc)       Articol     6c       Nume     Extinderea capacității de intervenție a IGSU       Cod     M44-RO54, M42-RO49       Obiectiv     Creșterea capacității de răspuns a IGSU       Descriere   funcțională     Răspunsul operativ în caz de dezastre este furnizat la nivel teritorial, în principal, de către structurile /instituțiile aflate în coordonarea/coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI: IGSU prin unitățile subordonate, IGAv, UPU-SMURD din cadrul spitalelor de urgență, serviciile județene de ambulanță și salvamont.   IGSU reprezintă principala instituție prin intermediul căreia sunt asigurate capabilitățile necesare desfășurării acțiunilor de răspuns în cazul unor dezastre, aceste capabilități regăsindu-se în cadrul celor 41 de inspectorate pentru situații de urgență, fiecare având ca zonă de responsabilitate teritoriul unui județ, precum și o unitate de intervenție specială care are competență națională. Aceste structuri operative cu un total de 193 de subunități de intervenție sunt distribuite în peste 370 de locații, pentru a asigura un timp de răspuns scurt și, respectiv, pentru a acoperi întreg teritoriu național.   Aceste structure operative sunt distribuite spațial și ar trebui să permită timpi de reacție pentru intervenții în 20 de minute pentru protecția populației din întreaga țară. Cu toate acestea, în locații îndepărtate, acest lucru nu se întâmplă în prezent din cauza lipsei unui număr suficient de Unitați Operative (detașamente și formații pentru situațiile de urgență). În plus, unitățile existente au o dezvoltare insuficientă a sistemelor de comandă și control. Unitățile operative pentru situații de urgență ale IGSU au beneficiat de echipamente furnizate de Proiectul Multirisc I, Vision 2020 POIM (2014-2020) finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, “Îmbunătățirea capacității de răspuns la urgențe medicale” proiect prin POR 2014-2020 și alocările prin bugetul de stat. Cu toate acestea, Unitățile operative IGSU încep acum să îmbătrânească și sunt necesare îmbunătățiri îmbunătățite pentru a permite un răspuns eficient, inclusiv: bărci, excavatoare, buldozere și camioane. În plus, este nevoie de creșterea numărului de Unitați operative și a infrastructurii de stocare de sprijin pentru a putea respecta mai bine timpul de reacție al regulii de 20 de minute. Este nevoie de 50 de Unitați operative (detașamente și formații), 7 noi infrastructuri de depozitare și o dotare sporită cu personal și echipamente.       Beneficii     - Creșterea capacității de răspuns a IGSU va permite: măsuri îmbunătățite de intervenție la nivel de comunitate, de căutare și salvare, de evacuare, de evacuare a populației și bunurilor în locații sigure și operarea măsurilor de rezistență activă, ajutând la reducerea pagubelor economice și a deceselor cauzate de inundații.   - Astfel de îmbunătățiri pentru pregătirea intervenției în cazul inundațiilor au, de asemenea, beneficii asociate pentru rezistența la hazarduri multiple.       Articol     6d       Nume     Îmbunătățirea capacității de răspuns la inundații a autorităților responsabile       Cod     M44-RO54, M42-RO47, M42-RO49       Obiectiv     Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.       Descriere   funcțională     La nivel județean/Municipiul București, Inspectoratul pentru Situații de Urgență actualizează anual Registrul de Capabilități al autorităților cu responsabilități în managementul tipurilor de risc, așa cum au fost definite în  HG nr.557/2016 .   Este necesară dezvoltarea unei baze de date centralizată privind capabilitățile de care dispun instituțiile cheie privind managementul riscului la inundații IGSU și ANAR, o bază de date care să permită consolidarea dotării cu echipamente pe zone și instituții. În special la nivel județean pentru Unitățile operative ale IGSU și Formațiile de intervenție operativă ale ANAR.   Este necesară crearea și întreținerea continuă a bazei de date care să permită furnizarea informațiilor aupra echipamentelor din stocurile existente (de exemplu, IGSU, ANAR), completarea stocului de materiale post eveniment conform Normativului cadru de dotare prevăzut în  Ordinul comun MAP/MAI nr.459/78/2019 , informații referitor la personalului instruit cu privire la utilizarea echipamentelor din dotare.   Personalul ambelor instituții va fi instruit cu privire la utilizarea tuturor tipurilor de echipamente din stocurile proprii. În acest scop vor fi organizate sesiuni de instruire/exerciții de simulare cu aplicații practice în teren.       Beneficii     Utilizarea eficientă a echipamentelor disponibile pentru situațiile de urgență îmbunătățește răspunsul instituțional, oferind astfel reduceri ale pagubelor economice și pierderilor de vieți omenești, precum și oferind beneficii sporite pentru activitățile de pregătire și răspuns pentru hazarduri multiple.       Articol     6e       Nume     Furnizarea de rețele de comunicații redundante pentru ANAR       Cod     M41-RO44,       Obiectiv     Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații       Descriere   funcțională     Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II, care urmează să fie implementat de ANAR pentru modernizarea comunicațiilor pentru situațiile de urgență, ca back-up la vechiul sistem de radiocomunicații. Redundanța comunicării este esențială pentru a se asigura că, în timpul evenimentelor de inundație, datele în timp real ajung la autoritățile decizionale, astfel încât să poată fi luată o decizie informată asupra riscurilor. În plus, este esențial să existe canale de comunicare robuste și fiabile pentru ca autoritățile să coordoneze răspunsul la evenimentul de inundație.   În prezent, principiul redundanței nu este acoperit pe deplin și este necesar să se planifice, să se definească și să se implementeze un sistem de comunicare rezistent care să asigure livrarea, stocarea și utilizarea datelor și comunicarea și coordonarea autorităților pentru a lua decizii în timpul unei inundații.       Beneficii     - Este necesară o rețea de comunicații îmbunătățită pentru a sprijini capacitățile instituționale de răspuns în urma emiterii unor avertismente de inundații, cu coordonare la nivelul întregului domeniu al actorilor care activează în domeniu și furnizarea unui răspuns integrat și cuprinzător.   - Comunicarea îmbunătățită va sprijini funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurile la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiunile de căutare și salvare și evacuare înaintea și în timpul unei inundații, producând astfel o reducere a pagubelor economice și a deceselor. Furnizarea de echipamente de comunicații îmbunătățite va oferi beneficii suplimentare răspunsului la hazarduri multiple și creșterea rezilienței localităților.       Articol     6f       Nume     Asigurarea resurselor materiale necesare gestionării în bune condiții a acțiunilor de evacuare din zonele de risc       Cod     M44-RO54       Obiectiv     Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă și eficace în caz de inundații       Descriere   funcțională     Stabilirea locurilor de adăpost este considerată o condiție prealabilă în procesul de planificare a evacuării. Cu toate acestea, identificarea în continuare a acestor locuri ar trebui să ia în considerare factori suplimentari, cum ar fi modurile de transport disponibile și accesul în momente de situații de urgență. În plus, este important să se planifice în avans alocarea resurselor pentru a putea răspunde eficient la un eveniment de inundație. Pentru a asigura o evacuare eficace și eficientă în cadrul acestei măsuri se intenționează implementarea următoarelor:   - Crearea unui inventar al clădirilor capabile să acționeze ca centre de adăpost pentru evacuați în fiecare regiune sau locații în care pot fi amplasate adăposturi temporare. Locația acestor amplasamente potențiale ar trebui identificată pentru a permite analiza spațială și testarea scenariilor pentru a identifica timpul necesar pentru evacuarea populației din zonele predispuse la inundații după emiterea unui avertizări.   - Instruire sporită oferită intern întregului personal de la nivelul autorității publice locale pentru a le permite să asiste în mod eficient în timpul procedurilor de evacuare. Această instruire ar trebui să fie asigurată de membrii personalului implicați în prezent în operațiunile de evacuare.   - Furnizarea de echipamente pentru evacuarea în siguranță.       Beneficii     Sunt necesare resurse îmbunătățite pentru a sprijini o evacuare eficace și eficientă în urma emiterii unui avertizări pentru inundații severe, prevenind astfel pierderea de vieți omenești și asigurând siguranța populației.       Articol     6g       Nume     Creșterea capabilității Unităților Operative Județene       Cod     M44-RO54       Obiectiv     Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minime privind dotarea cu materiale și mijloacele de intervenție în situații de urgență       Descriere   funcțională     În cazul unei situații de urgență generate de producerea unor inundații, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se întrunește în regim de urgență, fie la sediul Prefecturii , fie în spații special amenajate pentru Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel Judetean. Condițiile nu sunt uniforme la nivelul tuturor județelor și există diferențe care limitează coordonarea eficientă a activității de răspuns la inundații.   Furnizarea de dotări îmbunătățite pentru centrele de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență sub formă de locații securizate în perioadele de inundații, cu echipament minim precum asigurarea unui fax, imprimantă și facilități pentru ședințe online va facilita luarea deciziilor în timp real, cu implicarea tuturor părților interesate (Grupurilor de Suport Tehnic).       Beneficii     - Îmbunătățirea dotărilor pentru Unitățile operative județene cu asigurarea cerințelor minime pentru echipamente va îmbunătăți structurile de comandă și control pentru managementul riscului la inundații și va îmbunătăți coordonarea în teren.   - Sunt obținute beneficii în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurilor la nivel comunitar, gestionării cursurilor de apă, operațiunilor de căutare și salvare și evacuare. Dezvoltarea acestor dotări poate spori acțiunea publică prin difuzarea îmbunătățită a avertizărilor și sprijinul pentru evacuarea populației și bunurilor către zone de siguranță, operarea măsurilor de rezistență activă și consolidarea rezilienței pe termen lung la hazarduri multiple.        ...         
				 + 
			  Anexa nr. 19                            Lista activităților de comunicare specifice                      de la nivel național/de la nivelul A.B.A-urilor        Nr. Crt.     Tip activitate (se selectează mecanismul utilizat pentru informarea publicului; pot fi selectate mai multe opțiuni)     Tipuri de activitati incluse la categoria "Altele"     Data/Perioada la care a avut loc informarea     Subiectele abordate     Categorii de stakeholderi informați     Tipuri de stakeholderi informați si incluși la categoria "Altele"       1     Invitații către părțile interesate      18.11.2021     Întâlnire on line cu părțile interesate. Subiecte abordate: Prezentarea principalelor etape de implementare a Directivei Inundatii Lecții învățate din Ciclul 1 de implementare   Metodologii elaborate in ciclul 2 tinand cont de observațiile/solicitările de imbunatatire formulate de CE   Obiectivele de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2021-2027    Rezultatele de până acum ale etapei de selectare a măsurilor de reducere a riscului la inundații (Screening)   Solicitarea implicării stakeholderilor cu propuneri de masuri de reducere a riscului la inundații conform Catalogului de masuri potentiale si responsabilităților specifice activitatii acestora.   Informații despre modul de validare a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații     Autorități Responsabile Cu Protectia Civilă        Site-uri cu rețele sociale     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea împotriva Inundațiilor        Corespondeță directă     Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului        Serviciile De Urgență        Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Energie/ Hidroenergie        Onguri/ Protecția Naturii        Autorități Locale/ Regionale        2     Invitații către părțile interesate      24.03.2022     Prezentare in cadrul ședinței Comitetului de Bazin Buzău Ialomița.    Subiecte abordate: Prezentarea proiectului RO-FLOODS   Progresul înregistrat la nivelul A.B.A. Buzău Ialomița    Implicarea Comitetului de Bazin în elaborarea HHRI și a PMRI     Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Corespondeță directă     Energie/ Hidroenergie        Comunicat de Presa     Onguri/ Protecția Naturii        Materiale tipărite     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea Împotriva Inundațiilor         Autorități Locale/ Regionale        3     Invitații către părțile interesate      16.06.2022     Întâlnire on line cu părțile interesate. Subiecte abordate; Prezentarea proiectului RO-FLOODS;   Implicarea de până acum a părților interesate;   Unde ne aflăm în procesul de elaborare a HHRI și a PMRI?;   Implicarea părților interesate în etapa de formulare a Strategiei A.P.S.F.R.;   Procesul de implementare a etapei;   Formarea alternativelor (combinarea măsurilor alternative): care sunt obiectivele și cum se realizează;   Exemplu de rezultate tipice și un exemplu practic de fișă descriptivă a strategiei propuse; Implicare in continuare a părților interesate;     Autorități Responsabile Cu Protectia Civilă        Site-uri cu rețele sociale     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea Împotriva Inundațiilor        Corespondeță directă     Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului        Serviciile De Urgență        Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Energie/ Hidroenergie        Onguri/ Protecția Naturii        Autorități Locale/ Regionale        4     Mass-media (ziare, TV, radio)     Workshop cu tema: "Protejarea cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată" desfasurat in perioada 04-05 iulie 2022 la Nehoiu in cadrul proiectului "Protect-Streams -4-Sea" in care A.B.A. Buzău Ialomița este partener din partea Romanei.     4.07.2022     Prezentare in cadrul workshop-ului cu tema : "Protejarea cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată" desfasurat in perioada 04-05 iulie 2022 la Nehoiu, la Casa de Cultura la care au participat partenerii din proiect (Grecia, Moldova, Armenia si Turcia) si reprezentanți ai grupelor tinta (factorilor interesati) din zona pilot a proiectului "Protejarea cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin reducerea poluării cu sedimente și deșeuri cu ajutorul unor instrumente comune inovatoare de monitorizare și control și a unor practici bazate pe natură", acronimul “Protect-Streams -4-Sea"    Subiecte abordate: Prezentarea proiectului RO-FLOODS; Etapele si stadiul de implementare a Directivei Inundații in Romania; Obiectivele proiectului si modul de reiat ion are a acestora cu Directiva Cadru Apa;   Unde ne aflăm în procesul de elaborare a HHRI și a PMRI? Implicarea părților interesate in elaborarea HHRI si a PMRI ciclul 2;     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea Împotriva Inundațiilor        Comunicat de Presa     Onguri/ Protecția Naturii        Invitații către părțile interesate     Grupuri Comunitare        Materiale tipărite     Autorități Locale/ Regionale        Altele     Mediu Academic/ Instituții De Cercetare        5     Invitații către părțile interesate      29.09.2022     Prezentare in cadrul ședinței Comitetului de Bazin Buzău Ialomița.    Subiecte abordate: Contextul elaborării HHRI   Îmbunătățiri ale metodelor de elaborare a HHRI comparativ cu primul ciclu    Rezultate ale modelării și cartografierii Hazardului și Riscului    Vizualizatorul Web (Web Viewer) și raportarea    Exemple de hărți    Utilizarea HHRI     Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Corespondeță directă     Energie/ Hidroenergie        Comunicat de Presa     Onguri/ Protecția Naturii        Materiale tipărite     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea împotriva Inundațiilor        Autorități Locale/ Regionale        6     Corespondeță directă      29.09.2022     Corespondenta directa (adresa oficiala către stakeholderi prin email).    Subiecte abordate:   Comunicarea incheierii etapei de elaborare a Fiselor descriptive privind strategiile la nivel de A.P.S.F.R. - alternativele in varianta draft; locația de pe site ul inundatii.ro unde pot fi consultate si formulate observații/ comentarii/ sugestii;   Solicitarea completării unui chestionar din care sa rezulte gradul de intelegere a riscului la inundații, a masurilor propuse in Fisele descriptive si a aspectelor tehnice cuprinse in aceste fise     Autorități Responsabile Cu Protectia Civilă        Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea Împotriva Inundațiilor        Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului        Serviciile De Urgență        Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Energie/ Hidroenergie        Onguri/ Protecția Naturii        Autorități Locale/ Regionale        7     Invitații către părțile interesate      8.12.2022     Întâlnire on line cu părțile interesate.    Subiecte abordate: Lansarea publică a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații;   Implicarea stakeholderilor în etapa elaborării strategiilor privind reducerea riscului la inunda tii la n ivelul zonelor cu risc potential semnificativ (A.P.S.F.R.);   Prezentarea versiunii preliminare a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent spațiului hidrografic Buzău Ialomița (PMRI2022-2027);   Prezentarea pașilor următori     Autorități Responsabile Cu Protectia Civilă        Site-uri cu rețele sociale     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea împotriva Inundațiilor        Corespondeță directă     Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului        Serviciile De Urgență        Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Energie/ Hidroenergie        Onguri/ Protecția Naturii        Autorități Locale/ Regionale            
				 + 
			  Anexa nr. 20                        Lista activităților de consultare și implicare la nivel național                    a părților interesate, feedback-ul primit                        și impactul asupra P.M.R.I. Ciclul II        Nr. Crt.     Subiectul consultării     Perioada consultării     Stakeholder consultat (selectati din lista)     Tipuri de stakeholderi consultati si incluși la categoria "Altele"     Prin ce metode s-a realizat consultarea publica     Tipuri de metode utilizate pentru consultare si incluse la categoria "Altele"     Prin ce metode s-au informat stakeholderii despre consultarea publica     Metode prin care s-au informat stakeholderii despre consultarea publica incluse la categoria "Altele"     Feedback primit de la stakeholderi (comentarii, sugestii, întrebări etc)     Modul in care a fost transmis feed- backul (selectati din lista)     Tipuri de moduri in care a fost transmis feedback-ul si incluse la categoria "Altele"     Schimbările realizate asupra PMRI ca urmare a feedbackului primit/ participării publicului (selectati din lista)     Tipuri de schimbări realizate asupra PMRI si incluse la categoria "Altele"     A fost informat stake- holderul cu privire la rezultat?       1     Continutul Programului de Masuri*     noiembrie- decembrie 2021     Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă      Internet      Corespondeță directă     Prezentări in cadrul ședinței on line din data de 18.11.2023     Furnizare date persoane de contact in vederea realizarii conturilor de utilizatori pentru accesul in aplicația web viewer     Email      Alte rezultate     Fara schimbări asupra PMRI / S-au primit doar intrebari nu si sugestii sau comentarii asupra informațiilor prezentate     Da       Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea împotriva Inundațiilor      Invitații către părțile interesate      Invitații către părțile ineresate       Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului      Corespondeță directă      Altele (detaliati in coloana urmatoare)       Serviciile De Urgență           Alimentare Cu Apă Și Canalizare           Energie/ Hidroenergie           Onguri/ Protecția Naturii           Autorități Locale/ Regionale           2     Continutul Programului de Masuri*   Elaborarea HHRI     martie-septembrie 2022     Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă      Invitații către părțile interesate      Corespondeță directă     Prezentări in cadrul in talnirilor cu stakeholderii (Comitet de Bazin cu ocazia Zilei Apelor, întâlnire de lucru on line 16.06.2022, work- shop proiect "Protect- Streams -4-Sea”, Nehoiu 4.07.2022)      Verbal si notate in minuta intalnirii      Alte rezultate     Fara schimbări asupra PMRI/ S-au primit doar intrebari nu si sugestii sau comentarii asupra informațiilor prezentate     Da       Autorități Responsabile Cu Avertizarea/ Apărarea împotriva Inundațiilor      Corespondeță directă      Invitații către părțile interesate         Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului        Materiale tipărite         Serviciile De Urgență        Internet         Energie/ Hidroenergie        Altele (detaliati in coloana urmatoare)         Onguri/ Protecția Naturii            Autorități Locale/ Regionale            Alimentare Cu Apă Și Canalizare            Altele (detaliati in coloana urmatoare)     Primaria Blejoi, jud. Prahova       Întrebare privind studiile/ măsurătorile topografice ce stau la baza modelărilor si realizarii harților de hazard     Verbal si notate in minuta intalnirii      Alte rezultate     Fara schimbări asupra PMRI/ S-au primit doar intrebari nu si sugestii sau comentarii asupra informațiilor prezentate     Da       3     Continutul Programului de Masuri*     Septembrie 2022     Altele (detaliati in coloana urmatoare)     Primaria Ploiești       Corespondeță directă     Întâlnire in data de 31.08.2022 la sediul SGA Prahova/ discuții în vederea amendării/ completării/ acceptării, după caz, a măsurilor/ recomandărilor cuprinse in Fișă descriptivă pentru A.P.S.F.R. de tip pluvial oras Ploiești     Comunicarea acordului asupra masurilor si recomadarilor cuprinse in fisa descriptiva si transmitere propunerii de completare a fisei prin introducerea a trei zone noi cu inundații din sursa pluviala, aferente orașului Ploiești     Fax      Adaptarea la măsuri specifice      Da       Elaborarea HHRI     Autorități Locale/ Regionale       Prin autorități locale        4     Elaborarea HHRI     octombrie 2022     Autorități Locale/ Regionale      Corespondeță directă      Mass-media (ziare, TV, radio)     Prezentare in vederea avizarii HHRI in cadrul sedintei de Comitet de Bazin din data de 29.09.2022/Solicitare privind completarea de catre stakeholder a unui chestionar din care sa rezulte gradul de intelegere a riscului la inundatii, a masurilor propuse in Fisele descriptive si a aspectelor tehnice cuprinse in aceste fise     Discuții referitoare la consultarea HHRI pe platforma web viewer     Verbal si notate in minuta intalnirii      Alte rezultate     avizare HHRI     Da       Autorități Responsabile Cu Avertizarea/ Apărarea Împotriva Inundațiilor      Invitații către părțile interesate      Corespondență directă       Energie/ Hidroenergie      Materiale tipărite      Invitații către părțile interesate       Onguri/ Protecția Naturii      Consultare scrisă      Materiale tipărite       Alimentare Cu Apă Și Canalizare        Altele (detaliati in coloana urmatoare)       5     Continutul PMRI;     Decembrie 2022- martie 2023     Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă      Corespondeță directă      Invitații către părțile interesate     Prezentare in cadrul ședinței on-line din data de 8 decembrie 2022     Confirmări verbale, in cadrul discuțiilor libere din cadrul intalnirii, privind insusirea modului de utilizare/ consultare a draft- ului PMRI pe platforma web viewer     Verbal si notate in minuta intalnirii      Suplimentarea de informații noi     Fara schimbări asupra PMRI/ Pana in prezent nu s-au primit sugestii sau comentarii asupra draftului PMRI     Nu       Autorități Responsabile Cu Avertizarea/ Apărarea Împotriva Inundațiilor      Invitații către părțile interesate      Corespondeță directă        Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului      Internet      Materiale tipărite        Serviciile De Urgență        Altele (detaliati in coloana urmatoare)        Autorități Locale/ Regionale                
				 + 
			  Anexa nr. 21                          Lista activităților de implicare la nivel regionaL                     a părților interesate, feedback-ul primit                        și rezultatele acestei activități        Nr. Crt     Subiectul implicării stakeholderilor     Perioada/Data implicării     Stake- holder implicat (selectati din lista)     Tipuri de stakeholderi implicați si incluși la categoria "Altele"     Metode utilizate pentru implicare     Tipuri de metode utilizate pentru implicare si incluse la categoria "Altele"     Feedback primit de la stakeholderi (comentarii, sugestii, întrebări etc)     Denumire A.P.S.F.R. pentru care s-a primit feedbackul     Cod UE A.P.S.F.R. pentru care s-a primit feedbackul     Modul in ca re a fost transmis feedbackul (selectati din lista)     Tipuri de moduri in care a fost transmis feedback-ul si incluse la categoria "Altele"     Schimbările realizate asupra PoM (Program de Masuri) ca urmare a feedbackului primit/ participării publicului (selectati din lista)     Tipuri de schimbări realizate asupra PoM si incluse la categoria "Altele"     A fost informat stake-holderul cu privire la rezultat?       1     Elaborare HHRI     16.06.2022     Autorități Locale/ Regionale     Primaria Blejoi, jud. Prahova     Ședințe online sau in persoana      Întrebare privind studii/ măsurători topografice ce stau la baza modelărilor si realizării harților de hazard     A.P.S.F.R. sursa fluviala "Prahova aval localitatea Comarnic"     RO5-11.01.020....-01A     Verbal si notate in minuta intalnirii      Angajamentul de a continua cercetările      da       Altele (detaliati in coloana urmatoare)      Suplimentarea de informații noi        2     Strategiile A.P.S.F.R.     Septembrie 2022     Altele (detaliati in coloanal urmatoare)     Primaria Ploiești, jud. Prahova     Altele     Întâlnire de lucru in data de 31.08.2022 de la sediul SGA Prahova; au fost prezentate în vederea amendării/ completării/ acceptării, după caz, măsurile si recomandările cuprinse Fisa de strategie pentru A.P.S.F.R. de tip pluvial oras Ploiești     Comunicarea acordului asupra masurilor si recomadarilor cuprinse in fisa descriptiva si transmitere propunerii de completare a fisei prin introducerea a trei zone noi cu inundații din sursa pluviala, aferente orașului Ploiești     A.P.S.F.R. sursa pluviala "Ploiești"     RO5-11.01.020.13.14..-130543-P- A     Fax      Adaptarea la măsuri specifice      da       3     Elaborare HHRI     martie-septembrie 2022     Grupuri De Utilizatori      Altele     Creerea de conturi de utilizatori in Web Viewe stake-holderilor identificați pe A.P.S.F.R.-uri si care au raspuns furnizand date de contact     Feedback asupra rezultatelor procesului de cartografiere a hazardului și a riscului la inundații/Neformularea de comentarii si observații in termenul stabilit (2 saptamani de la incarcarea harților pentru respectivul A.P.S.F.R) a fost considerat acordul stake-holderilor care au obtinut cont de utilizator     r. Ialomița - aval mun. Târgoviște - am ac. Dridu     RO5-11.01...... -01A     Altele (detaliati in coloana urmatoare)     Comentarii, observații, solicitări de rectificare/ clarificare in "NOTITE" din vizualizatorul Web GIS de pe site -ul inundatii.ro     Suplimentarea de informații noi      da       r. Bizdidel     RO5-11.01.008....-01A       r. Vulcana - av. loc. Vulcana de Sus     RO5-11.01.009....-01A       r. Ocnita - av. confl. V. Olan     RO5-11.01.011.01...-01A       r. Cricov - av. confl. Strâmbul     RO5-11.01.016....-0A       r. Ialomița - aval ac. Dridu     RO5-11.01...... -02A       r. Ialomicioara - av. confl. Pârâul Crângului     RO5-11.01.007....-01A       r. Provita - av. confl. Târsa     RO5-11.01.016.04...-01A       r. Prahova - av. loc. Comarnic     RO5-11.01.020....-01A       r. Teleajen - av. loc. Teisani     RO5-11.01.020.13...-01A       r. Varbilau - am. loc. Tarsoreni     RO5-11.01.020.13.11..-01A       r. Telega - av. loc. Melicesti     RO5-11.01.020.13.12..-01A       r. Slănic - av. loc. Grosani     RO5-11.01.020.13.11.02.-01A       r. Sarata - av. confl. Naianca     RO5-11.01.022....-01A       r. Buzău - av. confl. Cășoaca Mare     RO5-12.01.082....-01A       r. Buzău - av. confl. Paraul Ilcii - am. confl. Crasna     RO5-12.01.082....-02A       r. Dalghiu - av. confl. Valea Sasului     RO5-12.01.082.02...-01A       r. Acris - av. confl. Paejului     RO5-12.01.082.04...-01A       r. Ladauti - av. loc. Ladauti     RO5-12.01.082.06...-01A       r. Barcani - av. confl. Valea Chiusu rugul ui     RO5-12.01.082.06.01..-01A       r. Bărbat - av. confl. Scrădoasa     RO5-12.01.082.06.02..-01A       r. Bâsca Chiojdului - av. loc. Bâsca Chiojdului     RO5-12.01.082.22...-01A               r. Bălăneasa (Sărățel) - av. loc. Tocileni     RO5-12.01.082.24…..-01A               r. Sărățel - av.confl. Slănicel - am.loc. Joseni     RO5-12.01.082.25…-01A               r. Slănicel - loc. Ghiocari - loc. Chiliile     RO5-12.01.082.25.02…-01A               r. Câlnău - av. Loc. Valea Salciei     RO5-12.01,082,31…-01A               r. Comisoaia - loc. Cuculeasa     RO5-12.01.082.33.02.02…-01A                                         -----  

Preluat: 2026-09-24T20:49:47.271739+00:00 · SHA256: fb9520d63a3521e8c400c3f07f20e8dc94a90798d224150d8dc052ddf37bb8aa