PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 al riscului la inundaţii aferent Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023  al riscului la inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad     EMITENT     GUVERNUL ROMÂNIEI       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 930 bis din 16 octombrie 2023       
						Notă   ...
			    Conținut de HOTĂRÂREA nr. 886 din 20 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023.      
				 + 
			   CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT LA INUNDAȚII      Directiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre.    Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 - Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 - Planul de Management al Riscului la Inundații.       Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională "Apele Române" și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Somes-Tisa, Crișuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.       Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.       Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice.    Conform legislației naționale (Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale "Apele Române" prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională.    Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare). Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare și luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor și sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2.    Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv - în cazul României - la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv - în cazul României - la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.    Documentul de față reprezintă Planul de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad aferent Ciclului II de implementare a Directivei Inundații - perioada 2023-2027.    Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectulului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) - lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale.    Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România.      
				 + 
			   REZUMAT          În Capitolul 1 este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv a Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți.    În cadrul Capitolului 2 sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o "fotografie" actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare - alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în subcapitolul 2.3 sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații - îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. - 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului. Capitolul 2 prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.- urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere, Capitolul 2 prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.       Capitolul 3 face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad din Ciclul I și sinteza măsurilor cât și stadiul de implementare al acestora.    Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.       În Capitolul 4 sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces.    Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații - Ciclul II pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în Capitolul 5. Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații - ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Prut- Bârlad (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip "win-win", măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.       Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul Capitolului 6. Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate.       În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.       Capitolul 8 se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru A.B.A. Prut-Bârlad.       În ultimul Capitol 9, este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.      
				 + 
			   CUPRINS          CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT LA INUNDAȚII       REZUMAT       CUPRINS       ABREVIERI  1.    Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad   ...     2.    Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad  2.1.    Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente   ...     2.2.    Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente   ...     2.3.    Evenimente semnificative de inundații  2.3.1.    Inundații istorice   ...     2.3.2.    Evenimente semnificative   ...      ...     2.4.    Zone cu risc potențial semnificativ la inundații   ...     2.5.    Hărți de Hazard la Inundații  2.5.1.    Introducere   ...     2.5.2.    Modelarea hazardului  2.5.2.1.    Date topografice și batimetrice   ...     2.5.2.2.    Date hidrologice   ...     2.5.2.3.    Modelarea hidraulică   ...     2.5.2.4.    Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice   ...      ...      ...     2.6.    Hărți de Risc la Inundații  2.6.1.    Introducere   ...     2.6.2.    Evaluarea Riscului la Inundații  2.6.2.1.    Date de intrare   ...     2.6.2.2.    Modelarea riscului la inundații   ...     2.6.2.3.    Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații   ...      ...      ...     2.7.    Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii   ...     2.8.    Indicatori statistici   ...      ...     3.    Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării  3.1.    Sinteza măsurilor din Ciclul I   ...     3.2.    Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I   ...     3.3.    Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2)   ...      ...     4.    Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la Inundații  4.1.    Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații   ...     4.2.    Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații   ...      ...     5.    Ciclul II - Programul de Măsuri  5.1.    Cadrul metodologic general  5.1.1.    Prezentare generală   ...     5.1.2.    Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție   ...     5.1.3.    Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură   ...     5.1.4.    Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri   ...      ...     5.2.    Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (Categoria A)   ...     5.3.    Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad (categoria B)   ...     5.4.    Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență - Categoria C   ...     5.5.    Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad   ...     5.6.    Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene  5.6.1.    Coordonarea cu Directiva Cadru Apă   ...     5.6.2.    Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice   ...     5.6.3.    Coordonarea și conformarea cu alte directive   ...     5.6.4.    Coordonare internațională   ...      ...      ...     6.    Plan de Acțiune pentru Implementare  6.1.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale)   ...     6.2.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)   ...     6.3.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)   ...      ...     7.    Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații   ...     8.    Implicarea părților interesate și consultările publice  8.1.    Strategia de implicare a părților interesate (SHE)  8.1.1.    Informare și comunicare   ...     8.1.2.    Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național   ...     8.1.3.    Implicarea părților interesate la nivel regional   ...     8.1.4.    Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI   ...      ...     8.2.    Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome   ...     8.3.    Procedura de Evaluare Strategică de Mediu   ...      ...     9.    Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații   ...    ANEXE        
				 + 
			   ABREVIERI          A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri       A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă       ACB - Analiză Cost - Beneficiu       A.C.N. - Administrația Canalelor Navigabile       A.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de Jos       AMC - Analiză Multi-criterială       A.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române"       A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară       A.N.I.F. - Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare       A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie       A.N.P.M. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului       BEI - Banca Europeană de Investiții       B.H. - Bazin Hidrografic       BM - Banca Mondială       CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare       C.E. - Comisia Europeană       C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană       CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică       CFR - Compania Națională de Căi Ferate       C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă       C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență       C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență       C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional       C.N. -Compania Națională       C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere    D.C.A. - Directiva Cadru Apă    D.I. - Directiva Inundații    Directiva EIM -Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului       EMP - Platforma de Management a Urgențelor       E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații       FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională       F.I.R. - Formație de intervenție Rapidă       F.S.E. - Fondul Social European       GLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național       G.N.M.- Garda Națională de Mediu       GTL - Grupuri Tehnice de Lucru       H.G. - Hotărâre de Guvern       HH - Hărți de Hazard la inundații       HR - Hărți de Risc la inundații       I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea       IDF - Intensitate - Durată - Frecvență       I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență       I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" - Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"       I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor       I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții       I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență       I.S.U.J. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean       M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale       M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne       M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale       M.C.I.D. - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării       M.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației       M.E.A.T. - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului       M.Edu. - Ministerul Educației       M.E. - Ministerul Energiei       M.F. - Ministerul Finanțelor       M.I.P.E. - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene       M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor       MNRA - Măsuri Naturale de Retenție a Apei       MRD - Managementul Riscului la Dezastre       MRI - Managementul Riscului la Inundații       M.T.I. - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii       O.C.P.I. - Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară       ONG - Organizație Neguvernamentală       OSC - Organizațiile Societății Civile       P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie       P.E.B. - Potențial Ecologic Bun       PIM - Proiect Integrat Major       PM - Program de Măsuri       P.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice       P.N.P.H. - Platforma Națională de Prognoză Hidrologică       P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență       POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă       PODD - Programul Operațional Dezvoltare Durabilă       POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare       REBAR - Registrul Național al Barajelor din România       REDIG - Registrul Național al Digurilor din România       SBN - Soluții Bazate pe Natură       S.A. - Societate pe Acțiuni       S.C.I. - Situri de importanță comunitară       S.E.B. - Stare Ecologică Bună       S.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă       S.G.A. - Sistem de Gospodărire a Apelor       S.H. - Spațiu Hidrografic       SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național       SIV - Soluții privind Infrastructura Verde       SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice       SNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații       S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică       SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre       STS - Serviciul de Telecomunicații Speciale       TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată       U.A.T. - Unitate Administrativ Teritorială       U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice       UoM - Unitate de Management       AED - Annual Expected Damage       AFU - Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații       A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații       AST - Appraisal Summary Tool - Instrument centralizator al evaluării       BRIGAID - Bridging the gap for innovations in disaster resilience       CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain       CAP - Common Alerting Protocol       CFPA - Confederation of Fire Protection Associations       DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation       DSS - Decision Support System       DTM - Digital Terrain Models       DQS - Data Quality Score       EFAS - European Flood Awareness System       EMP - Emergency management program - Platforma de Management a Urgențelor       FFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații Rapide       FFGS - Flash Flood Guidance System       FP-EG - Flood Protection Expert Group       GSM - Global System for Mobile Communications       I.E.D. - Industrial Emissions Directive       IMGIS-EG - Information Management and Geographical Information System Expert Group       IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control       LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging       RBM-EG - River Basin Management Expert Group       RO-ALERT - Sistem de avertizare a populației în situații de urgență    RO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații       RTC - Real Time Control       SEA - Strategic Environmental Assessment - Evaluare Strategică de Mediu       SHE - Stakeholder Engagement - Strategia de implicare a părților interesate       SuDS - Sisteme Sustenabile de Drenaj       TAG - Grupul Tehnic Consultativ       TETRA - TErrestrial Trunked RAdio       UoM - Unit of Management       VPN - Virtual Private Network       WWF - World Wildlife Fund      1.    Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad     Caracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad   Spațiul hidrografic Prut - Bârlad este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării și se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest și Nistru la nord și est. Suprafața totală a bazinului Prut (28396 kmp) se desfășoară pe teritoriul a trei state Ucraina (8241 kmp), România (10990 kmp) și Republica Moldova (9165 kmp). Spațiul hidrografic Prut - Bârlad, este format din bazinul mijlociu și inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad și afluenți de stânga ai râului Siret din județele Botoșani și Galați. Suprafața totală a spațiului hidrografic Prut - Bârlad este de 20.569,04 kmp reprezentând o pondere de 8,63% din suprafața țării.       Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9 km) formează granița între România și Ucraina pe 31 km și între România și Republica Moldova pe 711 km. Râul Bârlad, afluent de stânga al Șiretului, este delimitat în partea de nord-est și est de bazinul râului Prut.       Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad (Figura 1) se învecinează la vest cu bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Siret iar la sud cu spațiile hidrografice administrate de A.B.A. Ialomița - Buzău și A.B.A. Dobrogea - Litoral Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad are formă alungită și se încadrează între coordonatele: nord - 48°26'57", sud - 45°23'19, est - 28°12'31", vest - 26°07'19".        Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad       Relieful spațiului hidrografic Prut - Bârlad (reprezentat în Anexa 1) aparține Podișului Moldovei și părții de nord- est a Câmpiei Române. Unitățile de relief cuprinse în spațiul hidrografic Prut - Bârlad sunt următoarele:  –   Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, având înălțimea medie de cca. 150 m.   ...     –   Podișul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăsește și altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare - Tudora);   ...     –   Podișul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafețe structurale cu o înălțime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 - 200 m);   ...     –   Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord și cca. 250 m în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100 - 150 m, cu versanți afectați puternic de fenomene de eroziune a solului;   ...     –   Câmpia Tecuciului și Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lățimi de cca. 20 km în partea de sud și înălțimi cuprinse între 60 - 200 m;   ...          Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase fiind pe suprafețe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podișului Central Moldovenesc, a Podișului Sucevei și în valea Prutului. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă și cuaternară. Spațiul hidrografic Prut - Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui.       Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2 - 8 m) și cu frecvențe intercalații argiloase (10 - 13 m).       Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio - coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă și soluri silvestre, ultimele fiind întâlnite pe terasa superioară.  –   Soluri sărăturate de tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui).   ...     –   Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise.   ...     –   Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne.   ...     –   Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse pe versanți și pe interfluviul Prutului. Lacoviștile de luncă și solonețul de luncă se întâlnesc pe conurile de dejecție ale afluenților cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere.   ...          Prin așezarea în partea de est a țării, Podișul Moldovei are un climat temperat-continental cu unele particularități. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9° C și în bazinul hidrografic Bârlad este de 9,5° C.       În spațiul hidrografic Prut - Bârlad precipitațiile medii multianuale variază între 400 mm și 600 mm pe an. Media multianuală a precipitațiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. În bazinul hidrografic Bârlad precipitațiile medii multianuale scad de la nord, unde se înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantitățile ajung la aproximativ 400 mm, media pe bazin ajungând la cca. 520 mm.       O caracteristică a regimului climatic al acestui spațiu este și pătrunderea frecventă a aerului arctic dinspre nord - vest și nord spre Câmpia Română, însoțită de cele mai multe ori de vânturi puternice, generând o vreme relativ rece și umedă, cu căderi abundente de zăpadă.       Lungimea totală a rețelei hidrografice aferente spațiului administrat de către A.B.A. Prut - Bârlad (Anexa 2) este de 10280 km.       Râul Prut (cod cadastral XIII - 1) își are izvoarele în Munții Carpații Păduroși situați în Ucraina. Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafață de recepție de 10990 kmp (cca. 4,6 % din suprafața țării), lungimea totală a rețelei hidrografice codificată măsoară 4551 km pe teritoriul României și are o densitate de 0,413 km/kmp. Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării și confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.       O caracteristică a bazinului hidrografic Prut este formă alungită cu o lățime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenți codificați păstrează același grad mare de alungire și orientare paralelă cu Munții Carpați.       Pe partea dreaptă, râul Prut primește 27 afluenți dintre care se menționează: Volovăț (L= 43 km, F = 214 kmp), Bașeu (L = 118 km, F = 965 kmp), Jijia (L = 275 km, F = 5757 kmp), Elan (L = 73 km, F = 606 kmp) și Chineja (L = 79 km, F = 780 kmp).       Pe partea stângă râul Prut primește 32 afluenți din care menționăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racovețul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova (în Ucraina și în Republica Moldova).       Râul Bârlad (cod cadastral XII - 1.78) cel mai mare afluent de stânga al Șiretului, are un bazin de recepție cu o suprafață de 7220 kmp, cu o lungime a rețelei hidrografice codificate de 2565 km. Râul Bârlad are 42 de afluenți, din care cei mai importanți sunt: Racova (L = 49 km, F = 329 kmp), Vaslui (L = 81km, F = 692 kmp), Crasna (L = 61 km, F = 527 kmp), Tutova (L = 86 km, F = 687 kmp) și Berheci (L = 92 km, F = 1021 kmp). În Tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici.    
				 + 
			   Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad         Nr.   crt.     Râul     Stația hidrometrică     F   (kmp)     H   (m)     Parametri hidrologici       Qmma     Qmax 1%     R       (mc/s)     (mc/s)     (kg/s)       1     Prut     Rădăuți     9074     529     78,8     3894     42,7       2     Prut     Ungheni     15620     361     89,3     934*     23,2       3     Jijia     Victoria     3463     159     6,84     335     3,93       4     Bahlui     IASI     1717     150     3.02     480            5     Bahlui     Holboca     1922     155     5,12     480     -       6     Elan     Murgeni     410     168     0,253     253     -       7     Prut     Oancea     26874     279     94,3     721     18,1       8     Bârlad     Vaslui     1550     236     2,80     450     6,85       9     Bârlad     Tecuci     6778     220     9,394     495     19,6       10     Racova     Pușcași     313     257     0,366     270     0,011       11     Vaslui     Solești     429     245     0,657     335     0,003          Nota:     Qmmuitianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural       Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1%       R debitul solid mediu multianual           În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad.       Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spațiul hidrografic Prut - Bârlad. În tot arealul sunt 9 lacuri naturale, dintre care 7 sunt în județul Galați situate pe Prutul inferior.       În spațiul hidrografic Prut - Bârlad există 72 de acumulări importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), dintre care 42 au folosință complexă și însumează un volum util de 614,85 mil. mc.       Resursele totale de apă de suprafață din spațiul hidrografic Prut - Bârlad însumează circa 3661 mil. mc/an, dintre care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an, reprezintă circa 94% din totalul resurselor și este format în principal de râurile Prut, Bârlad și afluenți ai acestora.       Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Prut - Bârlad, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 329 corpuri de apă de suprafață și 7 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În Tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 329 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Prut - Bârlad a rezultat faptul că 7 sunt în stare cantitativă bună, 4 dintre corpuri fiind în stare chimică bună și 3 în stare chimică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad se regăsește în Capitolul 6 - Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro.    
				 + 
			   Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad         Starea ecologică/potențial ecologic     Starea chimică       Numărul corpurilor de apă     Foarte   bună     Bună     Moderată     Slabă     Proastă     Bună     Nu ating starea chimică bună       329     0     143     136     49     1     327     2            În spațiul hidrografic Prut - Bârlad, elementele specifice zonelor împădurite central - europene se întrepătrund cu cele est - europene, care sunt specifice silvostepei continentale și stepei.       Condițiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole.  –   Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone:   ...     –   păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m);   ...     –   păduri la altitudini mici (sub 400 m).   ...     –   Clasa silvostepei se poate împărți în:   ...     –   zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis.   ...     –   zona de stepă.   ...     –   Zone umede și de luncă:   ...     –   copaci: Populus alba (plopul alb), P. nigra (negru), Salix fragilis (salcia), Alnus glutinos (arin negu).   ...     –   ierburi.   ...          Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, fauna este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere.       Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălți).       În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc.       Conform Registrului zonelor protejate*1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Prut - Bârlad situația zonelor protejate este următoarea:  –   Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 468 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat:   ...     –   17 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 17 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);   ...     –   451 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 392 pentru alimentarea cu apă a populației și 59 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare).     Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 25.660 mil. mc, iar cel din sursele subterane a fost de 19,524 mil.mc.     ...     –   Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de: râul Prut -confluență Dunăre - râul Elan, lacul de acumulare Stânca-Costești.   ...     –   Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 34 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 2479,35 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 19 situri de importanță comunitară.   ...     –   Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;   ...     –   Zone pentru îmbăiere - nu au fost desemnate.   ...        *1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere.      
				 + 
			   Caracteristici sociale și economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad          Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral județele: Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, și parțial județele: Neamț, Bacău și Vrancea. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Prut - Bârlad include teritorii administrative din două regiuni de dezvoltare: Regiunea de Nord - Est: județele Bacău, Botoșani, Iasi, Neamț, Suceava, Vaslui (41,88%), și Regiunea de Sud - Est: județele Vrancea și Galați (12,61%).       Populația totală este de circa 2,196 milioane locuitori, densitatea populației fiind de cca. 112 loc./kmp. Principalele aglomerări urbane sunt Botoșani, Dorohoi, Darabani , Săveni, IAȘI, Hârlău, Târgu Frumos, Huși, Galați, Berești, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negrești și Tecuci.       Modul de utilizare a terenului din spațiul hidrografic Prut - Bârlad (Anexa 3) este influențat de condițiile fizico- geografice, cât și de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuție: 14,3% păduri, 13,9% pășuni, 62,9% terenuri arabile, 1,88% luciu de apă, 7,01% construcții. Gradul de împădurire la nivelul întregului spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad este de 14,3 %.       Principalele activități industriale care se desfășoară la nivelul județelor cuprinse în spațiul hidrografic Prut - Bârlad sunt: industria alimentară, echipamente industriale, textile, confecții, siderurgie, încălțăminte, fibre și fire sintetice, sticlărie, cărămizi și blocuri ceramice, pompe, industria cărnii și preparate, lapte și derivate, zahăr, produse agricole (grâu, secară, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă).       Teritoriul spațiului hidrografic Prut - Bârlad este străbătut de magistrale de cale ferată și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi cuprinde cca. 1016 km de drumuri naționale, cca. 5508 km de drumuri județene și cca. 774 km căi ferate.       În ceea ce privește transportul aerian se menționează existența Aeroportului Internațional Iași.       Pe teritoriul spațiului hidrografic aferent A.B.A. Prut - Bârlad există un singur lac de acumulare ce deține infrastructură specifică pentru turism: Acumularea Ezăreni cu suprafața de 47 ha. De asemenea, se găsesc rezervații și monumente ale naturii, cum ar fi: Lacul Pruteț Bălătău S = 24,89 ha (județul Iasi); Balta Potcoavă - 49 ha, Lacul Pochina - 74,8 ha și Lacul Vlascuța - 41,80 ha (județul Galați).       Spațiul hidrografic Prut - Bârlad se caracterizează printr-un bogat patrimoniu cultural și istoric reprezentat prin: rezervații și monumente ale naturii, vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale, monumente și statui:  –   rezervații/monumente ale naturii: Rezervația geologică și paleontologică "Locul Fosilier Dealul Repedea" (Bârnova - Iași), Grădina Botanică "Anastasie Fătu" (prima gradină botanică din țară);   ...     –   vestigii istorice: Situl arheologic Cucuteni (Cucuteni - Iasi) cu vestigii neolitice din mileniul IV - III î.Hr., ce face parte din Cultura Cucuteni - Tripolia, extinsă pe teritoriul a trei state: România, R. Moldova și Ucraina, Vestigiile Curții Domnești, Ruinele Curții Domnești Hârlău, Ruinele Curții Domnești Cotnari;   ...     –   edificii religioase: Biserica Sf. Nicolae (Dorohoi - Botoșani), Sf. Gheorghe (Hârlău - Iași), Sf. Cuvioasă Parascheva (Cotnari - Iași), Sf. Voievozi (Cucuteni - Iași), Mănăstirea Dobrovăț (Dobrovăț - Iași); Catedrala Mitropolitană (cu pictura realizată de Gheorghe Tătărăscu - Iași), Biserica Sf. Nicolae Domnesc (ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare, an 1492) - Iași, Biserica Trei Ierarhi (ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, an 1639) - Iași.   ...     –   edificii culturale: Palatul Culturii, Universitatea Al. I. Cuza (Iași), Biblioteca Centrală Mihai Eminescu, Casele memoriale Mihail Kogălniceanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu - Iași, Casa memorială Nicolae Iorga - Botoșani, Casa memorială George Enescu - Dorohoi.   ...     –   monumente și statui: Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare (comuna Ștefan cel Mare - Vaslui), Monumentul Legilor Constituționale - Obeliscul cu Lei (Grădina Copou - Iași), realizat de Mihail Singurov în 1834, după un proiect al lui Gh. Asachi, Podul Doamnei (construit în 1841) - localitatea Chițcani, județul Vaslui.   ...          ...     2.    Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad  2.1.    Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente     În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad există lucrări de apărare împotriva inundațiilor aflate în funcțiune, care constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, noduri hidrotehnice, precum și în acumulări complexe, permanente și nepermanente.       Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad are în patrimoniu 259 sectoare de dig, în lungime totală de 1090,48 km, 41 acumulări permanente, 22 acumulări nepermanente și 10 poldere. Dintre aceste lucrări, 1 acumulare este încadrată în categoria de importanță A, 21 acumulări permanente sunt încadrate în categoria de importanță B, iar 51 acumulări permanente sunt încadrate în categoriile de importanță C și D.    Registrul actualizat al barajelor și lacurilor de acumulare încadrate în categoriile de importanță C și D aflate în Spațiul hidrografic Prut - Bârlad (REBAR) cuprinde 455 obiective hidrotehnice (indiferent de deținător) care îndeplinesc condițiile de autorizare din punct de vedere al siguranței în exploatare, conform prevederilor O.U.G. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată prin Legea 466/2001.       În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad se regăsesc în Anexele 4-8.       Schemele de gospodărire a apelor existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, respectiv în bazinul hidrografic Prut și în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior sunt reprezentate în Figurile 2 și 3.          Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Prut            Figura 3. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior       ...     2.2.    Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente  
				 + 
			   Sistemul de avertizare - alarmare       Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră".       Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:  –   previziunea și prevenirea;   ...     –   prioritatea potecției și salvării vieții omenești;   ...     –   respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;   ...     –   asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;   ...     –   cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare;   ...     –   transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;   ...     –   continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora;   ...     –   operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.   ...          Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru:  –   avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;   ...     –   declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență;   ...     –   punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată;   ...     –   intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;   ...     –   acordarea de ajutoare de urgență;   ...     –   instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată;   ...     –   solicitarea sau acordarea de asistență internațională;   ...     –   acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice;   ...     –   alte măsuri prevăzute de lege.   ...       În conformitate cu prevederile art.8 din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora.       Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române", cât și cel actual al Hidroelectrica S.A., cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele.       Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare.    În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare".       De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica SA, Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D.    Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți.       Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentații tehnice care se întocmesc de către unitățile care dețin obiective potențial a fi afectate, de către Comitetele Județene și Comitetele locale, cu consultarea tehnică și coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, și de către Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc și se aprobă o dată la 4 ani și se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce privește:  –   componența schemei de organizare în cazul situațiilor de urgență;   ...     –   adresele, numerele de telefon, fax;   ...     –   modificările în situațiile cu necesarul de resurse umane și materiale;   ...     –   modificări ale cotelor de apărare.   ...          Scopul principal al planurilor de apărare este asigurarea aplicării în mod unitar a măsurilor operative de apărare prin identificarea și monitorizarea, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.       În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Prut-Bârlad are 1 Plan Bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 4 planuri județene, 7 planuri de sistem hidrotehnic și 327 planuri locale, din care 78 pentru județul Botoșani, 98 pentru județul Iași, 86 pentru județul Vaslui și 65 pentru județul Galați).       Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare:  –   WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române"   ...     –   proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România.   ...     –   în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice.   ...     –   la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad investițiile realizate s-au concretizat în următoarele:   ...     –   stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de sigurață a barajelor - 23 buc.   ...     –   stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă, pentru măsurarea debitelor pe afluenți, a debitelor la folosințe, a debitelor la prize și derivații - 18 buc.   ...     –   stații automatizate pentru monitorizarea calității apei - 7 buc.   ...     –   centre de intervenție rapidă - 2 buc.   ...     –   centre de comandă - 1 buc.   ...     –   Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne   ...     –   sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017.   ...     –   acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc).   ...     –   DAREFFORT- Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor:   ...     –   proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații.   ...     –   obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice.   ...     –   Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie:   ...     –   obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale.   ...     –   prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local.   ...     –   Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor:   ...     –   obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății.   ...     –   prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice.   ...         
				 + 
			   Sistemul informațional hidrometeorologic       Conform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.       Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:  –   Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice;   ...     –   Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;   ...     –   Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;   ...     –   Comitetele Județene pentru Situații de Urgență;   ...     –   Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene;   ...     –   Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc.   ...          Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Figura 4 și Figura 5 - schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional.          Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național            Figura 5. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional        
				 + 
			   Structura și funcțiile sistemului informațional          La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice:  –   Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene);   ...     –   Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă;   ...     –   Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;   ...     –   Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.   ...          În Figura 6 este redată schema fluxului informațional - operativ - decizional.          Figura 6. Schema fluxului informațional-operativ-decizional         Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc).       Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.       Ca regulă generală, la nivelurile (2) și (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.       Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) - Administrațiile Bazinale de Apă și (1) - Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.       La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:  –   Colectarea datelor și informațiilor;   ...     –   Transmiterea datelor și informațiilor;   ...     –   Procesarea datelor și informațiilor;   ...     –   Stocarea datelor și informațiilor;   ...     –   Diseminarea datelor și informațiilor;   ...     –   De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție.   ...          Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:  –   stații hidrometrice și posturi pluviometrice;   ...     –   acumulări permanente și nepermanente;   ...     –   posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrației Națională "Apele Române"   ...     –   prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă:   ...     –   date furnizate din rețeaua A.N.M.:   ...     –   de la stații meteorologice și posturi pluviometrice;   ...     –   prognoze și avertizări meteorologice;   ...     –   hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.;   ...     –   date obținute din activitatea de prognoză hidrologică:   ...     –   prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.;   ...     –   detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă.   ...          Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Prut - Bârlad, provin de la:  –   1 radar meteorologic (informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.);   ...     –   82 stații hidrometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad;   ...     –   37 stații pluviometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad;   ...     –   10 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   20 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M;   ...          La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Prut - Bârlad și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel:  –   S.G.A. Botoșani realizează monitorizarea prin:  –   13 stații hidrometrice, din care 11 sunt automatizate;   ...     –   10 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate;   ...     –   3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.;   ...      ...     –   S.G.A. Iași realizează monitorizarea prin:  –   24 stații hidrometrice, din care 16 sunt automatizate;   ...     –   8 stații pluviometrice, din care 8 sunt automatizate;   ...     –   2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.;   ...      ...     –   S.G.A. Vaslui realizează monitorizarea prin:  –   33 stații hidrometrice, din care 23 sunt automatizate;   ...     –   11 stații pluviometrice, din care 10 sunt automatizate;   ...     –   3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.;   ...      ...     –   S.G.A. Galați realizează monitorizarea prin:  –   12 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate;   ...     –   8 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate;   ...     –   2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;   ...     –   5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.   ...      ...          De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Prut - Bârlad concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul ( 2 ) de decizie.       Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:  –   rețeaua de radiocomunicație;   ...     –   rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax;   ...     –   rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin;   ...     –   rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române".   ...          Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul (3) de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul (2) de decizie (sediul A.B.A. Prut - Bârlad). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane.       Stocarea datelor și informațiilor -se face la nivelurile de decizie (3) - Stații hidrologice și (2) - A.B.A. Prut - Bârlad, aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Prut - Bârlad.       Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Prut - Bârlad sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.       Structurile de intervenție, sunt compuse din:  –   Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție);   ...     –   Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații;   ...     –   Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie).   ...       În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 - "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.       ...     2.3.    Evenimente semnificative de inundații  2.3.1.    Inundații istorice Principalele inundații din perioada 2010÷2016 au fost: 15.07.2012 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 21.05 - 27.05.2013 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 05.06.2013, 08.06.2013 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 24.06 - 28.06.2013 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 30.06.2013 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 11.09 - 15.09.2013 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 28.05 - 31.05.2014 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 10.07 - 11.07.2014 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 09.07.2015 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 02.06 - 03.06.2016 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 17.06 - 20.06.2016 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad, 11.10 - 12.10.2016 - spațiul hidrografic Prut - Bârlad.       În Figura 7 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundații din perioada 2010 ÷ 2016.       Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.          Figura 7. Pagubele generate de inundații în perioada 2010-2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad       ...     2.3.2.    Evenimente semnificative  Identificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".    Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele:  –   buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea I.C.P.D.R. - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);   ...     –   România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor;   ...     –   Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise.   ...          Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 20102016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.       Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice.       În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2, Capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.     *2 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inndații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru Ciclul II realizat în anul 2019      Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting).       Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50).       Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în Figura 8.        Figura 8. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială   Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.       Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințele potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în:  –   considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate;   ...     –   considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul actual, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor so- cio-economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS.   ...          Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:  –   anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare;   ...     –   indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora;   ...     –   pagubele indirecte nu sunt cuantificate.   ...          Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au fost identificate 2 evenimente istorice semnificative de inundații (de tip fluvial) aferente spațiului hidrografic administrat A.B.A. Prut - Bârlad, ce sunt enumerate în Tabelul 3 și reprezentate în Anexa 9.    
				 + 
			   Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluviale) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Prut - Bârlad         Nume eveniment     Dată debut eveniment       Spațiul hidrografic Prut - Bârlad, jud. Galați - septembrie 2013     11.09.2013       Spațiul hidrografic Prut - Bârlad, jud. Galați - octombrie 2016     11.10.2016        În Tabelul 4 se prezintă un centralizator al sectoarelor de râu afectate de evenimente istorice semnificative identificate în cadrul A.B.A. Prut - Bârlad în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații.    
				 + 
			   Tabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluviale) în Ciclul II aferente A.B.A. Prut - Bârlad         Nr.   crt.     Denumire zonă inundată     Tip inundație     Sursă inundație     Data debutului inundației     Durata inundației (zile)     Lungime sector de râu inundat (km)     Probabilitate     Mecanism     Caracteristici     Consecințe       1     Râul Geru - localitate Valea Mărului - amonte confluență Jepea     istorică     Fluvială     12.09.2013     2     14,49     <1%     A21     A33     B11; B12; B23; B41; B42; B43       2     Râul Geru - localitate Valea Mărului - amonte confluență Jepea     istorică     Fluvială     11.10.2016     4     14,49     <1%     A21     A34     B41; B42       3     Râul Geru - localitate Vameș - localitate Piscu     istorică     Fluvială     13.09.2013     1     8,22     <1%     A21     A33     B22; B42; B43       4     Râul Gologan - localitate Costache Negri     istorică     Fluvială     12.09.2013     1     3,58     <1%     A21; A24     A33     B11; B12;   B23; B41; B43       5     Râul Gologan - localitate Costache Negri     istorică     Fluvială     12.10.2016     2     3,58     6%     A21     A33     B41       6     Râul Suhu - aval localitate Drăgușeni - localitate Izvoarele     istorică     Fluvială     12.09.2013     2     47,04     1-5%     A21; A23; A24     A33; A38     B11; B12; B23; B41; B42; B43       7     Râul Suhu - localitate Pechea - localitate Izvoarele     istorică     Fluvială     11.10.2016     2     22,66     1-5%     A21     A33     B12; B41; B42       8     Râul Suhurlui - localitate Drăgușeni     istorică     Fluvială     13.09.2013     1     2,94     1-5%     A21     A33     B42       9     Râul Perișani - localitate Smulți - localitate Corni     istorică     Fluvială     11.09.2013     1     12,30     1-5%     A21     A33     B23; B41; B42       10     Râul Valea Satului - localitate Plevna - localitate Rediu     istorică     Fluvială     12.09.2013     2     7,78     1-5%     A21     A33     B23; B41; B43       11     Râul Lozova - localitate Cuca     istorică     Fluvială     12.09.2013     1     4,04     1-5%     A21; A24     A33     B11; B23;   B41; B42; B43       12     Râul Lozova - localitate Schela     istorică     Fluvială     12.10.2016     2     4,19     1-5%     A21     A33     B41       13     Râul Negrea - sector localitate Negrea - confluență Lozova     istorică     Fluvială     12.10.2016     2     5,45     1-5%     A21     A33     B41       14     Râul Mălina - localitate Smârdan     istorică     Fluvială     11.09.2013     2     2,81     1-5%     A21     A33     B43       15     Râul Oarba - localitate Suceveni     istorică     Fluvială     13.09.2013     2     4,77     10%     A21     A33     B41; B42; B43       16     Râul Stoeneșa - localitate Vlădești     istorică     Fluvială     12.09.2013     2     5,16     10%     A21     A33     B23; B41; B42; B43       17     Râul Chineja -sector localitate Berești - localitate Tulucești     istorică     Fluvială     11.09.2013     2     75,62     10%     A21     A33     B23; B41; B42; B43       18     Râul Bujorul - localitate Jorăști     istorică     Fluvială     13.09.2013     2     4,43     10%     A21     A33     B42       19     Râul Ijdileni - sector localitate Fântânele - Acumulare Ijdileni     istorică     Fluvială     12.09.2013     2     2,88     10%     A21     A33     B41; B42; B43            Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 - Blocare /restricționare, A31 - Viitură rapidă (flash flood), A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, Bll - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra comunității; B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice       Notă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafețe inundate (km2); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de tronson de râu inundat (km)       În ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare, a fost desemnată în Ciclul II o inundație semnificativă potențială viitoare la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad (Tabelul5) și reprezentată în Anexa 9.    
				 + 
			   Tabelul 5. Centralizator inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad, Ciclul II         Denumire locație inundată     Sursă inundație     Lungime sector de râu inundat (km)     Probabilitate     Mecanism     Caracteristici     Consecințe       Râul Racova - sector localitate Racova - localitate Hârșoveni     Fluvială     26,83     1-5%     A21     A33     B11; B41; B42; B43; B44            Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albieiA33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere; B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice     ...      ...     2.4.    Zone cu risc potențial semnificativ la inundații  Articolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații prevede ca, pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potențial semnificativ la inundații sau se constată posibilitatea apariției acestor fenomene.    Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.       În scopul definirii zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*3, Capitolul 4.4. Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.     *3 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad pentru Ciclul II realizat în anul 2019      În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de:  –   zonele prevăzute cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km);   ...     –   rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - M.M.P. și A.N.A.R.);   ...     –   tronsoanele de curs de apă/zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv, înfășura- toarea acestor inundații istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.   ...          Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio - economice importante.       inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale:  –   evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente   ...     –   față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai tronsoanele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și/sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200;   ...     –   evaluarea riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, școli, infrastructura de transport etc.);   ...     –   specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe.   ...          Informațiile disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:  –   sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.;   ...     –   sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 20102016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-econo- mic) > 200;   ...     –   inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200;   ...     –   zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.;   ...     –   extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent*4 - Risc FF (flash flood) = 3 - 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5     *4 Metodologia de determinare a hazardului și a riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. - C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice)     ...     –   rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN*5, respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide - indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 - 5;     *5 "Vulnerabilitatea așezărilor și mediului la inundații în România în contextul modificărilor globale ale mediului - VULMIN", 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcția 3: Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587     ...     –   localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar;   ...     –   zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy - GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului;   ...     –   date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale).   ...          Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în Figura 9.        Figura 9. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II       În urma reanalizării celor 35 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații din Ciclul I doar din sursă fluvială pentru spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, s-a concluzionat că, în Ciclul II, 30 de zone A.P.S.F.R. au rămas nemodificate, iar 5 zone A.P.S.F.R. au suferit modificări ale lungimilor (reduceri / prelungiri). În plus de toate acestea, în Ciclul II s-au identificat alte 11 noi zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială.       În total, numărul de zone A.P.S.F.R raportate în etapa 1 din Ciclul II este de 46 și îi corespunde o lungime de 2042,94 km (din sursă fluvială reprezentați de zonele cu modificări și cei 195,93 km aferenți zonelor noi A.P.F.S.R. identificate în Ciclul II), reprezentând 19,9% din lungimea totală a cursurilor de apă administrate de A.B.A. Prut - Bârlad.       Cele 46 zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială (reprezentând cele două Cicluri de implementare, respectiv 35 din Ciclul I și 11 noi din Ciclul II) sunt prezentate detaliat în Tabelul 6 și reprezentate în Anexa 10.    
				 + 
			   Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Prut - Bârlad - Ciclul II         Nr.   crt.     Cod de identificare     Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații     Lungime sector de râu (km)     Ciclul de raportare     Sursa inundație     Mecanism     Caracteristici     Consecințe       1     RO11-12.01.078....-01A     Râul Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara, sector îndiguit     12,01     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A34     B11; B23; B41; B42; B43; B44       2     RO11-12.01.078....-02A     Râul Bârlad - aval confluență Velna, sector îndiguit     175,43     Ciclul I     Fluvială     A21; A22; A23     A34; A38     B11; B12; B41; B42; B43; B44       3     RO11-12.01.078.08...-   01A     Râul Sacovăț - aval localitate Mădârjac     42,09     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B42; B43       4     RO11-12.01.078.10...-   01A     Râul Stavnic - sector îndiguit     6,49     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A34     B11; B23; B43       5     RO11-12.01.078.13...-   01A     Râul Telejna - aval localitate Bereasa     16,01     Ciclul I redus     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B43       6     RO11-12.01.078.14...-   01A     Râul Stemnic - aval localitate Buda     20,47     Ciclul I     Fluvială     A21     A33     B11; B23; B41; B42; B43       7     RO11-12.01.078.14a...-   01A     Râul Racova - localitate Racova - localitate Hârșoveni     26,83     Ciclul II     Fluvială     A21     A33     B11; B41; B42; B43; B44       8     RO11-12.01.078.16...-   01A     Râul Vaslui - aval confluență Coropceni - amonte confluență confl. Delea, sector îndiguit     42,01     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A34     B11; B12; B41; B42; B43; B44       9     RO11-12.01.078.16...-   02A     Râul Vaslui - aval confluență Delea     12,52     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A34     B11; B12; B41; B42; B43; B44       10     RO11-   12.01.078.16.05…- 01A     Râul Dobrovăț - localitate Codăești     5,18     Ciclul I redus     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B41; B42; B43       11     RO11-   12.01.078.16.05.03.- 01A     Râul Rediu - aval localitate Tăcuta     12,99     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B43       12     RO11-12.01.078.19...-   01A     Râul Crasna - sector îndiguit     10,24     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A34     B11; B23; B43       13     RO11-12.01.078.29...-   01A     Râul Simila     24,84     Ciclul I     Fluvială     A21     A33     B11; B23; B41; B42; B43       14     RO11-   12.01.078.29.03...-01A     Râul Bogdana - aval localitate Verdeș - amonte localitate Cepești     24,03     Ciclul I redus     Fluvială     A21     A33     B11; B23; B41; B42; B43; B44       15     RO11-12.01.078.34...-   01A     Râul Tutova - aval localitate Rușenii Răzești     36,80     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B42; B43; B44       16     RO11-12.01.078.34...-   02A     Râul Tutova - aval localitate Ciocani     21,36     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B41; B43       17     RO11-   12.01.078.34.01...-01A     Râul Lipova - aval confluență Valea Mărului     18,63     Ciclul I prelungire     Fluvială     A21     A33     B11; B23; B41; B42; B43       18     RO11-   12.01.078.34.08..-01A     Râul Studineț - aval confluență V. Pietrosul     19,78     Ciclul I redus     Fluvială     A21     A33     B11; B23; B41; B42; B43       19     RO11-12.01.078.39...-   01A     Râul Berheci - aval localitate Oțelești     78,00     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B42; B43; B44       20     RO11-12.01.078.39...-   02A     Râul Berheci – sector îndiguit     5,11     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B43       21     RO11-   12.01.078.39.08.03.- 01A     Râul Drobotfor - amonte localitate Gura Crăiești     32,36     Ciclul I     Fluvială     A21     A33     B11; B23; B41; B42; B43; B44       22     RO11-12.01.078.41...-   01A     Râul Tecucel - localitate Tecuci, sector îndiguit     4,61     Ciclul I     Fluvială     A21; A23     A35; A38     B11; B23; B41; B42; B43; B44       23     RO11-12.01.081a....-   01A     Râul Geru - aval confluență Gerușița - amonte confluență Vameș     26,53     Ciclul II     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B23; B31; B41; B42; B43; B44       24     RO11-12.01.081a....-   02A     Râul Geru - aval localitate Tudor Vladimirescu     16,41     Ciclul II     Fluvială     A21; A22     A35     B11; B22; B41; B42; B43       25     RO11-12.01.081a.03...-   01A     Râul Gologan (Bujorești) - aval Acumulare Cudalbi I     12,85     Ciclul II     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B23; B41; B42; B43       26     RO11-12.01.081a.05...-   01A     Râul Suhu - sector îndiguit     36,60     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A34     B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44       27     RO11-   12.01.081a .05.02..-01A     Râul Suhurlui - localitate Drăgușeni     4,19     Ciclul II     Fluvială     A21     A34     B42       28     RO11-   12.01.081a.05.02.01.- 01A     Râul Perișani (Milești) - localitate Smulți - localitate Corni     15,26     Ciclul II     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B23; B41; B42; B43       29     RO11-   12.01.081a .05.03..-01A     Râul Valea Satului - localitate Plevna - localitate Rediu     6,00     Ciclul II     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B23; B41; B42; B43       30     RO11-12.01.083.04...-   01A     Râul Lozova - localitate Cuca     5,32     Ciclul II     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B23; B41; B42; B43       31     RO11-12.01.083.04...-   02A     Râul Lozova - aval confluență Negrea     9,94     Ciclul II     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B22; B41; B42; B43       32     RO11-   12.01.083.04.01..-01A     Râul Negrea - aval localitate Negrea     6,20     Ciclul II     Fluvială     A21     A35     B11; B41; B42; B43       33     RO11-13.01… -01A     Râul Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani     69,51     Ciclul I     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B41; B42; B43       34     RO11-13.01… -02A     Râul Prut - aval localitate Crasna- Ieuca - amonte localitate Cucuneștii Vechi     52,54     Ciclul I     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B41; B42; B43       35     RO11-13.01… -03A     Râul Prut - aval localitate Stânca - amonte localitate Românești     27,24     Ciclul I     Fluvială     A21     A35     B11; B23; B41; B43       36     R011-13.01… -04A     Râul Prut - aval localitate Zaboloteni, sector îndiguit     511,62     Ciclul I     Fluvială     A21; A22; A23     A35; A38     B11l; B12; B41; B42; B43; B44       37     RO11-13.01.015....-01A     Râul Jijia - aval confluență Pârâul lui Martin - amonte confluență Jirinca     298,94     Ciclul I     Fluvială     A21; A22     A35     B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44       38     RO11-13.01.015.03...-   01A     Râul Buhai - aval localitate Văculești - aval localitate Pădureni și afluentul Pârâul Întors     22,58     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B42; B43       39     RO11-13.01.015.25...-   01A     Râul Miletin - aval confluență Valea Rea     36,59     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B41; B42; B43       40     RO11-13.01.015.32...-   01A     Râul Bahlui - aval localitate Pârcovaci - amonte confluență Băhlueț     60,66     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B41; B42; B43; B44       41     RO11-13.01.015.32...-   02A     Râul Bahlui - aval confluență Băhlueț, sector îndiguit     43,73     Ciclul I     Fluvială     A21; A22; A23     A34; A38     B11; B22; B41; B42; B43; B44       42     RO11-   13.01.015.32.12. .-01A     Râul Băhlueț - aval confluență Pășcănia     36,58     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B42; B43; B44       43     RO11-   13.01.015.32.12.03.-   01A     Râul Cucuteni - aval localitate Cucuteni     10,53     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B23; B41; B43; B44       44     RO11-   13.01.015.32.12.06.-01A     Râul Albești - aval localitate Brăești     12,16     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11l; B23; B41; B42; B43       45     RO11-13.01.016....-01A     Râul Bohotin – sector îndiguit     6,78     Ciclul I     Fluvială     A21     A34     B11; B12; B41; B42; B43       46     RO11-13.01.027....-01A     Râul Chineja - aval confluență Slivna     66,40     Ciclul II     Fluvială     A21     A35     B11; B12; B23; B41; B42; B43        Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A22 - Depășirea infrastructurii de apărare, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra comunității, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice Notă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de tronson de râu inundat (km).     ...     2.5.    Hărți de Hazard la Inundații  2.5.1.    Introducere  În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS*6 a fost elaborat un nou cadru metodologic*7 pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații*8 (P.M.R.I.), de auditul*9 UE privind implementarea Directivei Inundații în România, dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.     *6 https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf       *7 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-și-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 2       *8 EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdf       *9 European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress in assessing risks, while plan ning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211         Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină.       Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă , nu a fost luată în considerare în acest ciclu.       Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.       Suprafața administrată de către A.B.A. Prut - Bârlad este afectată de inundații fluviale. Ca urmare a precipitațiilor maxime înregistrate, s-au produs inundații care au dus la creșteri de debite pe principalele cursuri de apă (Prut, Jijia, Bahlui și Bârlad) și pe afluenții acestora.     ...     2.5.2.    Modelarea hazardului     Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei.       Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, măsurători ale clădirilor și lucrărilor obiectivelor civile și industriale din zonele analizate, informațiilor despre utilizarea terenului, datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică.    Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Prut - Bârlad raportate la CE Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:  –   Scenariul cu probabilitate redusă (p0,1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 1000 de ani);   ...     –   Scenariul cu probabilitate medie (p1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani);   ...     –   Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + cc);   ...     –   Scenariul cu probabilitate mare (p10% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani).   ...       Totodată, în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p33% și p0,5%.    A.B.A. Prut - Bârlad include un număr de 46 zone A.P.S.F.R. care acoperă 2042,72 km de râu. Un total de 21 A.P.S.F.R.-uri au fost modelate total/parțial în cadrul Ciclului II de implementare al Directivei Inundații, acoperind 542,10 km de râu. Celelalte A.P.S.F.R.-uri și sectoare de A.P.S.F.R. au fost modelate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații și acoperă 1500,62 km de râu.       Referitor la cele 21 de A.P.S.F.R.-uri modelate în Ciclul II, pentru 6 A.P.S.F.R.-uri fluviale modelarea hidraulică din Ciclul I a fost extinsă sau îmbunătățită, 15 A.P.S.F.R.-uri fluviale au fost modelate integral folosind noua metodologie. Pentru restul de 25 A.P.S.F.R.-uri fluviale rezultatele obținute în Ciclul I au fost utilizate pentru raportare. Pentru toate cele 46 de A.P.S.F.R.-uri au fost elaborate hărți noi pentru a lua în considerare efectul schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire p1%+CC.       Figura 10 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I, liniile colorate în rosu sau albastru reprezentând A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II. Liniile albastre reprezintă A.P.S.F.R.-uri modelate de tip fluvial, iar liniile în rosu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.        Figura 10. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru A.B.A. Prut - Bârlad    În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D în regim permanent de curgere.    2.5.2.1.    Date topografice și batimetrice  În cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR în cadrul ciclului I, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10. Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care au fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu DTM-ul utilizat în cadrul Ciclului I.     *10 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3         În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 1 m atât în albia minoră cât și în albia majoră.*11     *11 https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/       ...     2.5.2.2.    Date hidrologice     Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. Datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A. în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal și în punctele de confluență cu afluenții.       Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere.       Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care înfluențează curgerea în cadrul unui A.P.S.F.R.. Toate modelele realizate în Ciclul II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p33%, p10%, p1%, p0,5%, p0,1%).     ...     2.5.2.3.    Modelarea hidraulică     La nivelul A.B.A. Prut - Bârlad pentru majoritatea A.P.S.F.R.-urilor modelate total sau parțial în Ciclul II, modelarea hidraulică a fost realizată folosind softul MIKE, excepție făcând A.P.S.F.R.ul Prut pentru care a fost utilizat softul HEC-RAS. Toate modelele au fost realizate utilizând curgerea în regim nepermanent și, în general, au fost folosite modele 2D. În unele cazuri, în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce albiile majore au fost modelate cu 2D (modele 1D-2D).       Având în vedere faptul că lungimea A.P.S.F.R.-urilor este în unele cazuri foarte mare, cu modele de câteva zeci de km, a fost necesară adaptarea dimensiunilor rețelei de calcul, astfel încât în zonele albiilor minore sau a digurilor, unde se cere precizie, au fost impuse dimensiuni mici ale rețelei de calcul (de ordinul a 5 m, în general), în timp ce în alte zone, precum albiile majore, a fost considerată o rețea de calcul mai grosieră.       În cazul A.P.S.F.R.-urilor care se termină la confluență, a fost luat în considerare efectul confluenței, iar suprafața modelată a fost extinsă. Toate deschiderile ( subtraversările ) în digurile de apărare au fost considerate închise, pentru a simula scenariul cel mai nefavorabil.     ...     2.5.2.4.    Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice     Schimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustatea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A. pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%, cu coeficienții de creștere variind între 10% și 20%, în funcție de zonă. Odată ce noile hidrografe pentru schimbările climatice au fost definite, a fost utilizată aceeași metodă ca cea descrisă anterior pentru calculul hazardului la inundații.     ...      ...      ...     2.6.    Hărți de Risc la Inundații  2.6.1.    Introducere     Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată, pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru Ciclul II. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prio- ritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip "pas cu pas", pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești, pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.       Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor A.P.S.F.R.- urilor din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+cc) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte).       Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații - impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație.       Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A..     ...     2.6.2.    Evaluarea Riscului la Inundații     Hărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații.       Hărțile de risc la inundații pentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri din A.B.A. Prut - Bârlad raportate la Europeană în cadrul Ciclului II în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.       În cadrul Ciclului II, evaluarea riscului la inundații pentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p1%+cc).       Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.       Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice.       Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:  –   consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement;   ...     –   consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare;   ...     –   consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală;   ...     –   consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități.   ...       2.6.2.1.    Date de intrare     Au fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.       Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul:  –   Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 până la 8 scenarii de inundații (p20%, p10%, p5%, p2%, p1%, p1%+cc, p0,5%, p0,1%) au fost utilizate pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I (25) și pentru cele extinse sau îmbunătățite în Ciclul II (6) și rezultatele a 6 scenarii de inundații (p33%, p10%, p1%, p1%+cc, p0,5%, p0,1%) pentru A.P.S.F.R.-urile modelate integral în Ciclul II (15);   ...     –   Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile;   ...     –   Nu au fost utilizate rasterele de viteze deoarece nu au fost definite pentru A.B.A. Prut - Bârlad   ...      A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale.       Pentru a completa datele detaliate privind expunerea*12 care acoperă teritorii de-a lungul tuturor A.P.S.F.R.- urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul tematic de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite.     *12 http://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/Rezultate proiect 3         Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale; obiectivele sociale (incluzând școli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci); patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mânăstiri; clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc.       Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.*13.     *13  http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434         Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României, cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea.     ...     2.6.2.2.    Modelarea riscului la inundații     Pentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14. Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.     *14 https://www.ibarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/         Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într-o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri - 50 mp, iar pentru terenurile agricole - 2500 mp.       De asemenea, pentru a evita supraevaluarea pagubelor pentru clădirile rezidențiale, având în vedere specificul românesc, se ia în calcul un prag de 30 cm pentru clădirile rezidențiale pentru a lua în considerare cota intrării în clădire (cota soclului), astfel că pentru adâncimea apei cu valori mai mici sau egale cu 30 cm, nu s-au calculat pagube pentru clădirile rezidențiale.       Fiecărui element expus i s-a atribuit o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe s-au calculat ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.       Pagubele tangibile indirecte constau în costuri generate de intervenții pentru situațiile de urgență, costuri cauzate de întreruperea traficului și de întreruperea activității agenților economici. Costurile generate de intervenții pentru situațiile de urgență sunt egale cu 10% din pagubele tangibile directe. Acestea sunt calculate într-o etapă de post-procesare. Costurile cauzate de întreruperea activității agenților economici sunt calculate folosind aceeași abordare ca și pentru pagubele directe tangibile (folosind o curbă de vulnerabilitate și o valoare expusă). Costurile cauzate de întreruperea traficului au fost calculate pentru autostrăzi și drumuri naționale.       Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată, deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, care în general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.       În conformitate cu metodologia, pentru calculul Pierderii de Vieți Omenești, metoda SUFRI*15 nu a fost utilizată deoarece nu au fost definite A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale. Pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale (46), a fost utilizată metoda Jonkman*16 pentru a calcula Pierderea de Vieți Omenești.     *15 Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI methodfor pluvial and rivierflooding risk assessment in urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011.       *16 SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of tife due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008     SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007           Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Pentru a minimiza probabilitatea erorilor umane, acestea au fost implementate folosind scripturi în Python.       Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculate pe baza numărului de victime - se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N = 3 pentru inundații din viituri rapide, N = 2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite =   Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.       Numărul total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte (cum ar fi Tulburarea de Stres Post traumatic) este egal cu 25% din totalul populației afectate. Se calculează valoarea monetară asociată numărului total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte pentru a determina pagubele intangibile indirecte.       Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculat prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere.       În funcție de disponibilitatea datelor de hazard, pentru calculul Pagubelor Anuale Preconizate au fost utilizate rezultatele unui număr de 4 până la 7 scenarii de inundații, fiind calculată ca integrală a graficului de pagube-probabilitate anuală de depășire, folosind discretizarea. Pagubele Anuale Preconizate pentru momentul prezent au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard.     ...     2.6.2.3.    Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații     Pentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri, riscul la inundații a fost evaluat pentru un scenariu incluzând schimbările climatice (p1%+cc).       Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p1%+CC.       În funcție de disponibilitatea datelor privind hazardul, pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice au fost utilizate rezultatele a 4 până la 7 scenarii de hazard la inundații. Este folosită aceeași formulă ca și pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent, dar din cauza indisponibilității rezultatelor altor probabilități anuale de depășire cu schimbări climatice integrate, a fost necesară o procedură de ajustare pentru a modifica probabilitățile anuale de depășire a evenimentelor. Pentru calcularea Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice, au fost determinate probabilitățile anuale de depășire viitoare ale scenariilor de referință disponibile, luând în considerare factorul de creștere asociat schimbărilor climatice specific pentru fiecare A.P.S.F.R..     ...      ...      ...     2.7.    Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.- uri tranzitorii     A.P.S.F.R.-urile Tranzitorii reprezintă acele zone pentru care evaluarea riscului a indicat o scădere a riscului/un risc scăzut. Această categorie de A.P.S.F.R.-uri încă sunt abordate în P.M.R.I.-uri, pentru a asigura continuitatea între ciclurile Planului de Management al Riscului la Inundații și pentru a facilita implementarea oricăror angajamente restante care decurg din îndeplinirea obiectivelor.    Deoarece în cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate A.P.S.F.R.-urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei E.P.R.I. a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, din cauza lipsei de informații.       Pe baza rezultatelor evaluării hazardului și a riscului la inundații, a fost calculată o valoare mediană (medie ) a Valorilor Pagubelor Preconizate la nivel național și de Unitate de Management. Pentru valorile de hazard, aceasta a fost calculată având în vedere suprafața inundată, iar pentru valorile de risc, aceasta a fost calculată luând în considerare pagubele totale, ambele pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%. Pentru fiecare A.P.S.F.R. au fost adăugate pe un grafic zona inundată și pagubele totale calculate pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% (Figura 11) și astfel au fost determinate și enumerate posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (Tabelul 7), luând în considerare valorile la nivel național.       În ceea ce privește identificarea A.P.S.F.R.-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice, etc.).       Această analiză a condus la identificarea la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad a 18 posibile A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (Tabelul 7), care urmează să fie evaluate în continuare în următorul ciclu, dintr-un total de 46 A.P.S.F.R.-uri.        Figura 11. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Prut - Bârlad    
				 + 
			   Tabelul 7. Posibilele A.P.S.F.R.-uri tranzitorii din A.B.A. Prut - Bârlad         Nr.   crt.     Denumire A.P.S.F.R.     Codul UE     Suprafața inundată 1%   [mii ha]     Pagube totale 1%   [mil. €]       1     r. Stavnic - sect. îndig.     RO11-12.01.078.10...-01A     0,10     0,08       2     r. Telejna - av. loc. Bereasa     RO11-12.01.078.13...-01A     0,03     0,02       3     r. Dobrovăț - loc. Codăești     RO11-12.01.078.16.05..-   01A     0,12     2,69       4     r. Rediu - av. loc. Tăcuta     RO11-12.01.078.16.05.03.-   01A     0,16     0,44       5     r. Crasna - sect. îndig.     RO11-12.01.078.19...-01A     0,02     0,07       6     r. Simila     RO11-12.01.078.29...-01A     0,17     0,19       7     r. Bogdana - av. loc. Verdeș - am. loc. Cepești     RO11-12.01.078.29.03..-   01A     0,34     2,34       8     r. Tutova - av. loc. Ciocani     RO11-12.01.078.34...-02A     0,34     2,28       9     r. Berheci - sect. îndig.     RO11-12.01.078.39...-02A     0,08     0,12       10     r. Gologan (Bujorești) - av. ac. Cudalbi I     RO11-12.01.081a.03...-01A     0,28     4,58       11     r. Suhurlui - loc. Drăgușeni     RO11-12.01.081a.05.02..-   01A     0,02     0,11       12     r. Perișani (Milești) - loc. Smulți - loc. Corni     RO11-   12.01.081a.05.02.01.-01A     0,09     0,56       13     r. Valea Satului - loc. Plevna - loc. Rediu     RO11-12.01.081a.05.03..-   01A     0,10     3,11       14     r. Lozova - loc. Cuca     RO11-12.01.083.04...-01A     0,05     1,15       15     r. Negrea - av. loc. Negrea     RO11-12.01.083.04.01..-   01A     0,13     4,73       16     r. Buhai - av. loc. Văculești - av. loc. Pădureni și afl. Pârâul Întors     RO11-13.01.015.03...-01A     0,38     3,55       17     r. Cucuteni - av. loc. Cucuteni     RO11-13.01.015.32.12.03.-   01A     0,04     0,09       18     r. Albești - av. loc. Brăești     RO11-13.01.015.32.12.06.-   01A     0,22     1,01            Figura 12 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din sursă fluvială din A.B.A. Prut - Bârlad.        Figura 12. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale din A.B.A. Prut - Bârlad       Deoarece la nivel național există doar 17 A.P.S.F.R.-uri pluviale și 3 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul A.B.A. Prut - Bârlad, nu există A.P.S.F.R.-uri pluviale și nici A.P.S.F.R.-uri din sursă marină.     ...     2.8.    Indicatori statistici     Pe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 și 9).    
				 + 
			   Tabelul 8: Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru A.B.A. Prut - Bârlad - toate sursele de inundație         Probabilitatea Anuală de Depășire     Suprafața inundabilă totală       (p%)     (ha)       10%     91.670       1%     141.691       1%+CC     180.565       0,1%     246.685         
				 + 
			   Tabelul 9: Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru A.B.A. Prut - Bârlad - sursa fluvială         Probabilitatea Anuală de Depășire     Suprafața inundabilă totală     Suprafața inundabilă specifică     Lățimea medie a zonei inundabile       (p%)     (ha)     (ha/km)     (m)       10%     91.670     44,87     449       1%     141.691     69,36     694       1%+CC     180.565     88,38     884       0,1%     246.685     120,75     1.208          Pe lângă rezultatele privind hazardul, pagubele totale au fost calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Pagubele sunt prezentate agregat și pe categorii separate în funcție de natura lor - directe sau indirecte, tangibile sau intangibile (a se consulta explicația din subsolul tabelului) - și de sectoarele de activitate. Rezultatele sunt prezentate în Tabelele 10 și 11.      
				 + 
			   Tabelul 10. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Prut - Bârlad - toate sursele de inundație         Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale     10%     1%     1%+CC     0,1%     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice       Populația afectată (număr locuitori)     5.772     83.683     115.402     212.464     5.525     7.686       Pagube totale (milione €)     197,9     1.247,0     2.107,0     5.397,1     97,0     137,5       Pagube totale tangibile directe (milioane €)     153,8     893,0     1.465,6     3.691,4     69,2     97,8       Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)     22,8     199,2     320,0     879,9     15,1     21,4       Pagube totale intangibile directe (milioane €)     20,8     147,6     311,3     807,1     12,2     17,5       Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)     0,5     7,3     10,1     18,6     0,5     0,7       Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)       Rezidențial     25,44     309,21     575,86     1.349,18     23,07     32,95       Comerț     10,51     68,98     109,79     309,05     5,31     7,55       Industrie     12,81     282,64     452,46     1.352,90     20,81     29,82       Patrimoniu cultural     0,46     5,64     9,46     18,66     0,39     0,56       Utilități     0,12     8,21     10,43     72,46     0,69     1,03       Sănătate     0,07     11,77     19,55     35,82     0,77     1,09       Educație     0,06     12,20     18,10     76,88     0,93     1,35       Clădiri ale infrastructurii de transport     0,57     2,13     4,11     17,17     0,20     0,30       Infrastructura de transport     23,64     49,28     75,40     160,10     4,46     6,12       Agricultură     80,16     142,93     190,44     299,30     12,59     17,07         
				 + 
			   Tabelul 11. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Prut - Bârlad - sursa fluvială         Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale     10%     1%     1%+CC     0,1%     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent     Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice       Populația afectată (număr locuitori)     5.772     83.683     115.402     212.464     5.525     7.686       Pagube totale (milione €)     197,9     1.247,0     2.107,0     5.397,1     97,0     137,5       Pagube totale /km (milione €/km)     0,097     0,610     1,031     2,642     0,047     0,067       Pagube totale tangibile directe (milioane €)     153,8     893,0     1.465,6     3.691,4     69,2     97,8       Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)     22,8     199,2     320,0     879,9     15,1     21,4       Pagube totale intangibile directe (milioane €)     20,8     147,6     311,3     807,1     12,2     17,5       Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)     0,5     7,3     10,1     18,6     0,5     0,7       Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)       Rezidențial     25,44     309,21     575,86     1.349,18     23,07     32,95       Comerț     10,51     68,98     109,79     309,05     5,31     7,55       Industrie     12,81     282,64     452,46     1.352,90     20,81     29,82       Patrimoniu cultural     0,46     5,64     9,46     18,66     0,39     0,56       Utilități     0,12     8,21     10,43     72,46     0,69     1,03       Sănătate     0,07     11,77     19,55     35,82     0,77     1,09       Educație     0,06     12,20     18,10     76,88     0,93     1,35       Clădiri ale infrastructurii de transport     0,57     2,13     4,11     17,17     0,20     0,30       Infrastructura de transport     23,64     49,28     75,40     160,10     4,46     6,12       Agricultură     80,16     142,93     190,44     299,30     12,59     17,07            Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.       Populația afectată: Populația totală potențial afectată de un eveniment de inundație - afectată atunci când adâncimea apei este mai mare de 0 m.       Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetari       Pagube totale tangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (pagube cauzate caselor, spitalelor etc.).       Pagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).       Pagube totale intangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, decese și persoane rănite din cauza inundațiilor)       Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul post-traumatic).     ...      ...     3.    Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării  3.1.    Sinteza măsurilor din Ciclul I  În definirea celor mai relevante măsuri la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă într-un mod unitar, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC a fost utilizat Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*17 pentru reducerea riscului la inundații. Catalogul cuprinde 23 de tipuri de măsuri (structurale și nestructurale) ce urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații: prevenire, protecție, conștientizare a publicului, pregătire, răspuns și refacere/reconstrucție.     *17 Catalogul de măsuri potențiale la nivel național pentru reducerea riscului la inundații din Ciclul I este prezentat în Anexa 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă din Ciclul I         În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse în Ciclul I de către autoritățile/instituțiile cu responsabilități și sarcini specifice în managementul riscului la inundații au fost clasificate în trei categorii în funcție de nivelul de aplicare pentru care au fost stabilite autoritățile responsabile de implementarea lor dar și autoritatea responsabilă de urmărirea implementării acestora, după cum urmează:  –   Măsuri cu aplicabilitate la nivel național - reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organi- zațional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundații, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor "actorilor" și de folosirea eficientă a resurselor disponibile;   ...     –   Măsuri cu aplicabilitate la nivel bazinal (de Administrație Bazinală de Apă) - măsuri ce țin de soluțiile organizatorice și tehnice al căror efect vizează îmbunătățirea managementului riscului la inundații la nivelul întregului teritoriu al Administrației Bazinale de Apă. Sunt măsuri absolut necesare și obligatorii în procesul de protecție împotriva inundațiilor, asigurând o bună funcționare a întregii infrastructuri actuale de protecție împotriva inundațiilor; unele dintre aceste măsuri constau în activități desfășurate permanent, absolut necesare;   ...     –   Măsuri cu aplicabilitate la nivel de zonă A.P.S.F.R. - măsuri specifice, "localizate" fie pe zonă A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenți sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra sectoarelor / zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.   ...          Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. A.B.A. Prut-Bârlad aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în Figura 13 iar în Figura 14 (numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități).        Figura 13. Autoritățile care au propus măsuri și nivelul de aplicare al acestora pentru A.B.A. Prut- Bârlad        Figura 14. Tipul*18 și numărul de măsuri propuse de diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent A.B.A. Prut-Bârlad     *18 RO_M04 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice         În perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în Capitolul 2.2., pe lângă acestea se menționează și proiectul The prevention and protection against floods in the upper Siret and Prut River Basins, through the implementation of a modern monitoring system with automatic stations - EASTAVERT, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Scopul proiectului a fost de a proteja zonele de frontieră în bazinele superioare Siret și Prut împotriva riscului la inundații și a altor pericole naturale ale ciclului apei și poluării accidentale, precum și reducerea vulnerabilității ecologice, economice și sociale a localităților vizate din regiunea de frontieră împotriva riscului la inundații. Prin proiect a fost dezvoltat un sistem integrat de monitorizare, prognoză și avertizare în caz de inundații pentru bazinele hidrografice Prut și Siret superior, având la bază implementarea unei noi rețele de stații de monitorizare automate în Ucraina și România (32 de stații în Ucraina și 2 stații în România) și implementarea unor aplicații de prognoză integrate, adaptate noului flux informațional.       În P.M.R.I. A.B.A. Prut- Bârlad - Ciclul I a fost propusă de asemenea 1 măsură concretă cu impact asupra întregului spațiu hidrografic adminsitrat de A.B.A Prut-Bârlad (prezentată în Tabelul 12).    
				 + 
			   Tabelul 12. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad         Denumire tip masură     Denumire măsură concretă     Nr. de măsuri     Cod măsură       Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07     Extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier)     1     RO_M07-4       TOTAL     1            La nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad în Ciclul I au fost declarate 35 zone A.P.S.F.R. pentru care au fost identificate și prioritizate măsurile de reducere a riscului la inundații*19. În Tabelul 13 se prezintă în funcție de tip, numărul de măsuri relevante/concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I, cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad și în Figura 15 sunt prezentate numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. din A.B.A. Prut-Bârlad.     *19 Identificarea și prioritizarea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I s-a realizat conform Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost - beneficiu      
				 + 
			   Tabelul 13 Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. - A.B.A. Prut-Bârlad         Denumire tip masură     Denumire măsură concretă     Nr. de măsuri     Cod măsură       Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) - RO_M04     Reconectarea și restaurarea luncii inundabile     2     RO_M04-2       Remeandrarea cursului de apă     3     RO_M04-3       Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07     Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile     18     RO_M07-1       Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. - urilor     34     RO_M07-2       Menținerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare     1     RO_M07-3       Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08     Măsuri de asigurare a capacităților de desecare/drenaj:     3     RO_M08-2       Creșterea capacității de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei     17     RO_M08-3       Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) - RO_M09     Realizarea de noi poldere; asigurarea funcționalității polderelor existente     10     RO_M09-1       Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni     7     RO_M09-2       Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată - RO_M10     Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.)     19     RO_M10-1       Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.)     44     RO_M10-2       Măsuri structurale de protecție (planificare si realizare) - RO_M11        Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură     1     RO_M11-1       Realizarea de derivații de ape mari     2     RO_M11-2       Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie     23     RO_M11-3       Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale     14     RO_M1-4       Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanți și reținerea aluviunilor/sedimentelor     1     RO_M11-5       Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare - RO_M13     Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor     58     RO_M13-3       Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice - RO_M14     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente     7     RO_M14-2       TOTAL     264         Figura 15. Numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații la nivel de zonă A.P.S.F.R. pentru spațiul hidrografic A.B.A. Prut - Bârlad       Ca urmare a viiturilor rapide/torențiale deosebite (de tip Flash Flood) sau viituri însemnate ce au avut loc în perioada 2010 - 2015 a fost identificată o zonă nouă cu risc la inundații pentru spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad care nu a fost declarată ca zonă A.P.S.F.R. în cadrul raportării la Comisia Europeană din martie 2012 și pentru care au fost propuse măsuri de reducere a riscului la inundații (Tabelul 14).    
				 + 
			   Tabelul 14. Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor nou identificate cu risc la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad         Denumire tip măsură     Denumire măsură concretă     Nr. de măsuri     Cod măsură       Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11     Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie     1     RO_M11-3       TOTAL     1            Cele mai multe dintre măsurile concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în spațiul hidrografic administrat A.B.A. Prut-Bârlad sunt măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (RO_M10 - 24%), urmează măsurile de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (RO_M13 - 22%), apoi, măsurile naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor (RO_M11 - 20%).       Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.       Astfel, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, în Ciclul I, au fost definite 5 proiecte integrate majore (PIM-uri):  –   Reducerea riscului la inundații pentru municipiile Bârlad și Tecuci.   ...     –   Măsuri de protecție la inundații a populației din localitatea Bălteni, județul Vaslui.   ...     –   Reconectare și restaurare luncă inundabilă, remeandrare curs de apă.   ...     –   Reducerea riscului la inundații pentru municipiul Dorohoi.   ...     –   Lucrări propuse aferente spațiului hidrografic delimitat de afluenții râului Siret din județul Galați.   ...          Mai departe, proiectele integrate majore s-au concretizat în proiecte ce sunt pregătite pentru finanțări cu fonduri europene nerambursabile. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad aceste proiecte sunt:  –   Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați, proiect susținut spre finanțare în cadrul POIM,   ...     –   Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia, proiect evaluat de JAPSPERS.   ...        ...     3.2.    Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I     Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (Anexa V. - partea A.II.1 a acesteia), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. - 2016 necesită monitorizare.    De asemenea, în Capitolul 5 al Planurilor de Management al Riscului la Inundații ale Administrațiilor Bazinale de Apă și al fluviului Dunărea aprobate prin HG 972/2016 se menționează că "Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală acestora vor fi realizate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Interministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de Administrație Bazinală de Apă/zonă cu risc potențial semnificativ la inundații vor fi monitorizate în cadrul Administrației Naționale "Apele Române"/Administrațiilor Bazinale de Apă, cu raportare anuală către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și în cadrul Comitetelor de Bazin."       Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20. Această activitate s-a realizat cu colaborarea Adminstrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române"și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute aceste instituții.     *20 Formularele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.         În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) al Administrației Bazinale de Apă Prut - Bârlad, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (Tabelul 15 și Figura 16).    
				 + 
			   Tabelul 15 - Situația centralizatoare privind stadiul de realizare aI tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. A.B.A. Prut - Bârlad (2016) în perioada 2017-2022         Codul măsurii        Nivel de aplicare al măsurii     TOTAL       Bazinal (nivel A.B.A.)     Local (zonă A.P.S.F.R.)       Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale       Gărzile Forestiere     Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad     Gărzi Forestiere     Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare       neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate     neîncepute     în derulare     finalizate       RO_M04     0     0     0     5     0     0     0     0     0     0     0     0     5     0     0       RO_M07     1     0     0     0     0     0     19     0     34     0     0     0     20     0     34       RO_M08     0     0     0     9     1     7     0     0     0     3     0     0     12     1     7       RO_M09     0     0     0     17     0     0     0     0     0     0     0     0     17     0     0       RO_M10     0     0     0     15     8     40     0     0     0     0     0     0     15     8     40       RO_M11     0     0     0     47     1     1     0     0     0     1     0     0     48     1     1       RO_M13     0     0     0     0     38     20     0     0     0     0     0     0     0     38     20       RO_M14     0     0     0     6     0     1     0     0     0     0     0     0     6     0     1       TOTAL        1     0     0     99     48     69     19     0     34     4     0     0     123     48     103       1     216     53     4     274      NOTĂ: RO_M04 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07-măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; R0_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacuri lor de a cu mu la re față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, experți za re, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mente na nța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structuri lor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice.          Figura 16. Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile responsabile de implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. Prut - Bârlad (2016)       Analizând datele disponibile, se desprind următoarele concluzii privind gradul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I, în funcție de autoritățile implicate în propunerea de măsuri concrete P.M.R.I. A.B.A. Prut - Bârlad (2016):  –   Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, a propus cca. 79% din măsurile din plan.   ...      Dintre acestea, în perioada 2017-2022 au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 54% din măsurile propuse însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; măsuri de supraveghere, de urmărire a comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; măsuri structurale de protecție (planificare și realizare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute (măsuri structurale de protecție) și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare, a situației incerte a terenurilor pe care s-au propus lucrări sau lipsa despăgubirii proprietarilor de terenuri, a faptului că documentele necesare lucrării (studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, contractul de proiectare și execuție, autorizația de construire, indicatorii tehnico-economici etc.) pentru care sunt fonduri se află în diverse stadii de elaborare și/sau avizare, iar pentru lucrări propuse a fi finanțate din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 au aplicația de finanțare în curs de verificare;  –   Gărzile Forestiere au propus 20% din măsurile din plan: 63% din măsurile propuse fiind executate;   ...     –   Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a propus 1% din măsurile din plan (reabilitarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului, a stațiilor de desecare etc.): lucrările sunt neîncepute;   ...          În perioada dintre data publicării Planului de Management al Riscului la Inundații al A.B.A. Prut-Bârlad din Ciclul I și anul 2022, a fost finalizat un obiectiv de investiții, (justificat de efectele inundațiilor din Ciclul I), suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I, respectiv:  –   Creșterea gradului de siguranță a acumulării Sârca pe râul Valea Oii, jud Iași.-non A.P.S.F.R.   ...        ...     3.3.    Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2)     Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații la art. 7(2), Comisia Europeană stipulează că Statele membre stabilesc obiective corespunzătoare pentru gestionarea riscului de inundații pentru zonele identificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) și pentru zonele aflate sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (b), axându-se pe reducerea potențialelor efecte negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică și, dacă se consideră că este cazul, și pe inițiativele nestructurale și/sau pe reducerea probabilității de inundație.    În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:  –   Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice):   ...     –   evitarea/prevenirea unor riscuri noi,   ...     –   reducerea riscurilor existente,   ...     –   creșterea rezilienței,   ...     –   conștientizarea publicului.   ...     –   Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale):   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice;   ...     –   managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității;   ...     –   suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare;   ...     –   minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural.   ...          În vederea urmăririi atingerii acestor obiective s-au utilizat indicatori (ca ținte cuantificabile). Astfel, fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (Tabelul 16).    
				 + 
			   Tabelul 16. Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%)         Criterii de bază|     Nr.   indicatori     Obiective     Indicatori     Cerință minimă     Țintă aspirațională       1     Economic     I1     Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport     Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundații     Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0       I2     Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice     Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații     Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații la 0       I3     Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole     Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații     Nu se aplică     Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0       2     Social     I4     Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții     Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații     Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0       I5     Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității     Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații     Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0       3     Mediu     I6     Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB) / potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.     Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundații)     Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/ "potențialul ecologic bun")     Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună"/ "potențial ecologic bun")       3     Mediu     I7     Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman     Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații     Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0       I8     Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare     Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații     Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații     Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0       4     Patrimoniu cultural     I9     Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural     Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații     Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații     Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0        În continuare se prezintă modul de îndeplinire a obiectivelor de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I al Directivei Inundații.       La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:  –   evitarea/prevenirea unor riscuri noi:   ...     –   reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă   ...     –   creșterea rezilienței:   ...     –   Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021   ...     –   Întărirea capacității publice în implementarea P.M.R.I. - S.N.M.R.I., proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale   ...     –   Bridging the gap for innovations in disaster resilience - BRIGAID, proiect internațional prin care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali   ...     –   Studii de fundamentare pentru P.U.Z.-uri   ...     –   conștientizarea publicului:   ...     –   elaborare ghiduri:   ...     –   Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019;   ...     –   Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022;   ...     –   Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații,   ...     –   Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații,   ...       Pentru A.B.A. Prut- Bârlad metoda de evaluarea a obiectivelor specifice stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații este una cantitativă. Atingerea obiectivelor specifice se cuantifică prin realizarea indicatorilor asociați. În urma analizei indicatoriilor ce se regăsesc la nivelul tuturor zonelor A.P.S.F.R., s-a constatat că fiecare din cei 9 indicatori a fost identificat cel puțin o singură dată la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad în cele 46 zone A.P.S.F.R. aferente.       În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru măsurile propuse de A.B.A. Prut-Bârlad și perioada 2017-2021 pentru măsuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 38%. Prin similitudine cu acest grad de realizare, la nivelul A.B.A. Prut- Bârlad se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent de 38%.       Detalierea gradului de realizare, precum și continuitatea măsurilor propuse în Ciclul I de către A.B.A. Prut-Bârlad, se prezintă astfel:     ● Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) (cod RO_M04) - au fost propuse 5 măsuri care sunt neîncepute, nefiind propuse în P.M.R.I Ciclul II (măsurile nu se regăsesc în A.P.S.F.R.).       ● Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) - au fost propuse 17 măsuri, dintre care 7 măsuri sunt finalizate -2 măsuri au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II, o măsură este în derulare fiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II, și alte 9 măsuri sunt neîncepute. Referitor la măsurile neîncepute, 8 dintre ele nu au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II (lipsa sursei de finanțare UAT, zona în afara A.P.S.F.R.??), o măsură fiind propusă în P.M.R.I Ciclul II.       ● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (cod RO_M09) - au fost propuse 17 măsuri care sunt neîncepute dintre care 15 măsuri au fost propuse în P.M.R.I . Ciclul II, 2 măsuri nefiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II (în procedura obțineri aviz/acorduri în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici ai investiței sau fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proictare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016).       ● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente / creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10). Au fost propuse 63 măsuri, dintre care:  –   15 măsuri sunt neîncepute - 8 dintre măsuri sunt propuse în P.M.R.I Ciclul II, restul de 7 măsuri nefiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proiectare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016;   ...     –   8 măsuri sunt în derulare - 7 măsuri sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II, 1 măsură referindu-se la lucrări în curs de execuție în procedura de atribuire contract atribuire lucrări de C+M nefiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II;   ...     –   40 măsuri finalizate (34 dintre măsuri referindu-se la lucrări de mentenanță prin PT au fost propuse în P.M.R.I. Ciclul II);   ...       ● Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) (cod RO_M11) - au fost propuse 49 măsuri, dintre care 1 măsură este finalizată, 1 măsură este în derulare și netransferată în P.M.R.I. Ciclul II, iar 47 măsuri sunt neîncepute. Referitor la măsurile neîncepute: 23 măsuri neîncepute sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II, pentru 1 măsură neîncepută în prezent este în curs de desfășurare un contract prestări servicii privind expropieri de terenuri, 23 dintre măsurile neîncepute nu au fost propuse în P.M.R.I. Ciclul II fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proirctare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016.       ● Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, (cod RO_M13) - au fost propuse 58 de măsuri, dintre care 20 de măsuri sunt finalizate, iar 38 măsuri sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II (constând în lucrări de mentenanță prin Planul Tehnic și lucrări executate prin Planul Tehnic).       ● Măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice (cod RO_M14) - au fost propuse 7 măsuri, dintre care 1 măsură este finalizată și 6 măsuri sunt neîncepute fiind incluse în P.M.R.I. Ciclul II.       ...      ...     4.    Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la Inundații  4.1.    Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații  Pentru procesul de realizare a hărților de hazard și de risc la inundații, precum și a planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 12 unități de management și de elaborare a Programelor de Măsuri, în mod special, este importantă existența unor obiective clare. Conform cerințelor stipulate în articolul 7.2 din Directiva Inundații și având în vedere obiectivele aferente P.M.R.I. din cadrul Ciclului I de implementare, România a conceput o serie complexă de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II.       Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii pentru a oferi îndrumare generală, pentru a descrie contextul aferent și stabili ambițiile generale pentru elaborarea P.M.R.I.Ciclul II. Obiectivele agreate prezintă contextul general al P.M.R.I. Ciclul II, precum și programele de măsuri aferente.    
				 + 
			   Definirea misiunii și obiectivele P.M.R.I. Ciclul II          Definirea misiunii:       Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.       Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură.       Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.       Planurile de Management al Riscului la Inundații rezultate vor fi în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 - 2020 - 2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 și post 2020, dar și în conformitate cu alte directive și strategii europene relevante, etc.       Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II:  1.    Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor.   ...     2.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației.   ...     3.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice.   ...     4.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural.   ...     5.    Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea /menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă.   ...     6.    Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență.   ...     7.    Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere.   ...     8.    Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă.   ...     9.    Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate.   ...          Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea Programelor de Măsuri aferente acestui P.M.R.I., măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:  A.    Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității;   ...     B.    Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale, care pot fi implementate de către A.B.A.-uri, precum și măsuri aplicabile fluviului Dunărea;   ...     C.    Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.   ...          Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 - 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul UoM. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.       Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă.       Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de masuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.       În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâsii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor.       Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor P.M.R.I. au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În Capitolul 5.5. - Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele - este oferită o explicație detaliată în acest sens.       ...     4.2.    Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații  Ca urmare a evaluării obiectivelor P.M.R.I. din cadrul Ciclului I de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui noi set de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II. În baza obiectivelor Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen lung (HG nr. 846/2010), a obiectivelor P.M.R.I. de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre a Uniunii Europene, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În Figura 17 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.        Figura 17. Procesul de elaborare a obiectivelor       Definirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". Grupului Tehnic Consultativ (TAG) este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.       S-a întocmit o Notă privind Instrucțiunile Tehnice cu privire la modul de utilizare a acestor noi obiective în vederea elaborării și alinierii Programelor de Măsuri (PM). Aceasta a oferit explicații cu privire la modul în care obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II contribuie la identificarea măsurilor și stabilirea criteriilor și indicatorilor ce vor fi utilizați la evaluarea și prioritizarea măsurilor, precum și în scopuri de monitorizare în procesul de implementare. Nota privind Instrucțiunile Tehnice, precum și criteriile și indicatorii propuși au fost ulterior discutate și agreate cu toate Administrațiile Bazinale de Apă.       Noul set de obiective, corelat cu nota privind instrucțiunile, a fost utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri (PM), după cum va fi explicat în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor P.M.R.I..     ...      ...     5.    Ciclul II - Programul de Măsuri  5.1.    Cadrul metodologic general  5.1.1.    Prezentare generală     Pentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în Capitolul 4, trebuie elaborat un Program de Măsuri complex. Acest program face distincția între diferite categorii de măsuri. Acestea sunt următoarele:  A.    Măsurile Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității, care sunt implementate la nivel național;   ...     B.    Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R.-ului și respectiv al UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale;   ...     C.    Măsurile de Pregătire, inclusiv de răspuns și refacere, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.   ...       Învățând din Ciclul I, pentru Ciclul II a fost dezvoltată o nouă Metodologie de elaborare a Programului de Măsuri care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor A.B.A.-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A.-urile și în particular A.B.A. Prut - Bârlad, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului I, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.       Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt apoi elaborate în detaliu.       Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum AFU, A.P.S.F.R.-uri și grupuri de A.P.S.F.R.-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice de la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii.       În următoarea secțiune se face o prezentare generală a metodologiei de identificare și evaluare a măsurilor specifice de la nivel local din categoria B (prevenire și protecție). Metodologia este aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor UoM-urilor. Rezultatele aferente aplicării metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Prut-Bârlad (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C).     ...     5.1.2.    Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție  Pentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 de A.P.S.F.R.-uri. Pentru acest demers a fost concepută metodologia sistematică menționată mai sus, care permite elaborarea unui Program de Măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident Directiva Inundații 2007/60/C.E., dar și alte directive relevante, precum Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.       Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei, în ordinea aferentă derulării procesului, sunt:  1.    Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Un catalog cu fișe descriptive pentru cele mai relevante tipuri de măsuri;   ...     2.    Etapa de screening. Screeningul eventualelor măsuri de la nivelul A.P.S.F.R. și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU);   ...     3.    Etapa privind Strategia A.P.S.F.R. Gruparea și prioritizarea măsurilor fezabile prin intermediul unei Analize Multi-criteriale (AMC) și respectiv a unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) simple la nivel de A.P.S.F.R.;   ...     4.    Etapa privind Strategia UoM. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii A.P.S.F.R. sau măsuri unice) în cadrul fiecărui UoM, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC.   ...          Pentru etapele privind Strategia A.P.S.F.R. și respectiv Strategia UoM, acest proces permite definirea unor strategii alternative solide, care pot fi evaluate și comparate între ele, astfel încât pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(-uri) să poată fi selectată alternativa preferată (recomandată). În Figura 18 este prezentată etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri.          Figura 18. Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri       ...     5.1.3.    Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură     România intenționează să integreze soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde în strategiile de management al riscului la inundații. Acest demers este conform Pactului Ecologic European, orientărilor Comisiei Europene pentru managementul riscului la inundații și recomandărilor formulate de către numeroase organizații multilaterale, precum și de către mediul academic. România a acordat așadar o atenție specială identificării și integrării soluțiilor bazate pe natură, precum măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a P.M.R.I. pentru Ciclul II de implementare.       De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent clar asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiei privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri de protecție împotriva inundațiilor ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite UoM și A.P.S.F.R.-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de etapa privind Strategia aferentă UoM, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile).    Măsurile verzi identificate cu privire la zonele inundabile din A.P.S.F.R.-urile aferente (pe cât posibil) respectă cerințele Directivei Cadru Apă și susțin Planul de Management al Bazinului Hidrografic și identificarea soluțiilor integrate de abordare a riscurilor și hazardurilor la inundații. Sunt incluse corelările cu procesul aferent Evaluării Strategice de Mediu (SEA) pentru a permite un transfer adecvat al informațiilor relevante, de exemplu cu privire la aspectele legate de biodiversitate.       În completarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri, cu scopul susținerii procesului de elaborare a P.M.R.I. Ciclul II din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe.     ...     5.1.4.    Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri     Schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care acestea vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei Inundații 2007/60/CE, acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și de risc la inundații, cât și în cadrul Programului de Măsuri elaborat, care sunt raportate în planurile de management al riscului la inundații. În această secțiune, se descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea Programului de Măsuri.       Este de la sine înțeles faptul că în scopul elaborării P.M.R.I. Ciclul II pentru toate Unitățile de Management, este asigurat un "design" conceptual al măsurilor.       Pentru a asigura o evaluare de înalt nivel a costurilor aferente măsurilor, precum și o evaluare a impactului sunt luate în considerare următoarele aspecte:     ● Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.       ● Măsurile vor fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări viitoare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costuri pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece acestea nu sunt practice sau necesare în această etapă de planificare).         Evaluarea măsurilor din categoria B constă atât în ACB, cât și în AMC. În cele ce urmează sunt prezentate punctele de pornire relevante pentru realizarea ACB cu privire la includerea schimbărilor climatice în Programul de Măsuri:     ● ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile de la nivelul anului 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite de 3 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I și, respectiv, 5 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II;       ● În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste.         Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:     ● Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordanță cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice.       ● Evaluarea AMC (punctajul și ponderile) se bazează totuși pe condițiile actuale.     Abordarea specificată anterior pentru integrarea schimbărilor climatice în Programul de Măsuri este în concordanță cu practica Uniunii Europene și respectă cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.     ...      ...     5.2.    Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (Categoria A)     Măsurile naționale, incluse în Catalogul de Măsuri, presupun activități care vor fi derulate la nivel național pentru a reduce riscul la inundații prin intermediul politicilor, documentelor orientative și instrumentelor, programelor/planurilor/strategiilor cu acoperire națională. De asemenea, acestea includ consolidarea și întărirea capacității instituționale. Măsurile naționale vizează consolidarea capacității de prevenire, protecție, precum și pregătire, răspuns în situații de urgență și refacere. Acestea includ măsuri ce urmează a fi implementate de către M.M.A.P. și autoritățile din domeniul apei, dar și măsuri care sunt planificate și vor fi implementate împreună cu reprezentanții altor sectoare principale, precum transport, agricultură, dezvoltare urbană sau teritorială. Măsurile naționale definesc de asemenea direcția de urmat și creează premisele pentru planificarea și implementarea cu succes a măsurilor la nivel local (categoriile B și C).    
				 + 
			   Metodologia de identificare și prioritizare          Măsurile naționale au fost deja identificate pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații aferente Ciclului I de implementare. Progresul înregistrat cu privire la implementarea acestor măsuri a fost limitat. Lipsa implicării directe a diferitelor sectoare în elaborarea și implementarea acestor măsuri a fost identificată ca reprezentând principalul motiv pentru progresul lent înregistrat până în prezent.       Așadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori rolul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri .       Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care au fost definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, fiind discutate posibile soluții și măsuri, apoi prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în P.M.R.I. Ciclul II. Rezultatele (per sector) ale acestui proces sunt reprezentate inițial de o listă lungă de posibile măsuri, apoi de o listă scurtă de măsuri prioritare și, în final, de măsuri selectate cu prioritate ridicată care devin parte a P.M.R.I. Ciclul II. Măsurile specificate anterior sunt dezvoltate în fisele de proiect care servesc drept plan de bază al proiectelor pregătitoare pentru implementarea acestora. Prioritizarea listei scurte, precum și selectarea măsurilor detaliate ulterior în cadrul fiselor de proiect au fost realizate în strânsă coordonare între M.M.A.P., A.N.A.R. și reprezentanții sectoarelor relevante.       După cum este specificat în Capitolul 4, obiectivele P.M.R.I. Ciclul II au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și vice-versa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu Obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective.      
				 + 
			   Elaborarea listei lungi de măsuri          Procesul de elaborare a unor măsuri naționale cu prioritate ridicată a implicat numeroase discuții, acesta fiind agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte organizații și părți interesate relevante. Întâlniri sectoriale cu grupurile tehnice de lucru între autoritățile din domeniul apei din România (M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.) și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Sectorul de Dezvoltare Teritorială și Urbană), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și A.N.I.F. (Sectorul Agricol), Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, C.F.R S.A., C.N.A.I.R. S.A., CESTRIN S.A., A.F.D.J. "Dunărea de Jos" etc. (Sector de Transporturi), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (Sectorul de Cercetare), Ministerului Energiei și Hidroelectrica S.A. (Sectorul Energetic), M.M.A.P. - Direcția Păduri, ROMSILVA și A.A.P (Sectorul Forestier), au oferit posibilitatea realizării unui schimb de idei cu privire la modul în care inundațiile ar putea afecta sectoare specifice și acțiunile necesare, identificarea barierelor aflate în calea coordonării și colaborării interinstituționale și constrângerile bugetare.       În urma discuțiilor și reuniunilor cu părțile interesate, M.M.A.P. și A.N.A.R. au propus o listă de măsuri potențiale care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri (Anexa 12)..      
				 + 
			   Elaborarea listei scurte          Lista lungă de măsuri per total este una destul de ambițioasă. De asemenea, măsurile incluse în aceasta variază de la cele strategice la cele extrem de operaționale și se suprapun parțial. Astfel, a fost necesară comprimarea setului de măsuri pentru a ajunge la o listă scurtă de măsuri, prezentate în Anexa 13, beneficiind de susținerea totală a autorităților și instituțiilor implicate.       Chestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile consolidate la chestionar sunt prezentate în Anexa 14.       Au fost agreate cinci priorități majore incluse în P.M.R.I.Ciclul II, după cum este menționat în Tabelul 17.    
				 + 
			   Tabelul 17. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale         Nr.     Măsuri prioritare     Contribuie la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II     Sectorul     Instituțiile       1.     Integrarea managementului riscului la inundații în planificarea teritorială și urbană   • Elaborarea metodologiei de integrare   • Revizuirea/actualizarea legislației relevante   • Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane     O1, O6, O9     Dezvoltare teritorială și urbană     M.D.L.P.A.   M.M.A.P.   M.A.I.   M.F.       2.        Promovarea soluțiilor bazate pe natură/infrastructura verde pentru managementul riscului la inundații în mediul urban     O1, O5, O6, O9     Dezvoltare teritorială și urbană     M.D.L.P.A.   M.M.A.P.   M.A.D.R.       • Înființarea biroului național de program, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional   • Identificarea site-urilor   • Implementarea proiectelor-pilot   • Monitorizare și evaluare                      3.     Adaptarea infrastructurii (transport, lucrări hidrotehnice) la creșterea riscurilor de inundații cauzate de schimbările climatice:   • Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente   • Actualizarea/Optimizarea inventarului infrastructurii   • Prioritizarea activelor expuse riscului     O1, O3 ,O6, O7     Transport și gospodărirea apelor     M.M.A.P.   M.T.I.   M.D.L.P.A.I   M.E.A.T.   M.E.   M.A.D.R.       4.     Program de control al eroziunii și torenților   • Analiza deficiențelor legislative existente   • Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional   • Selectarea locațiilor prioritare pentru intervenție   • Concept și implementare   • Monitorizare și evaluare     O1, O6, O7     Silvicultură și agricultură     M.A.D.R.   M.M.A.P.   A.A.P.       5.     Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:   • Evaluarea P.M.R.I. Ciclul II   • Consolidarea colectării și administrării de date   • Monitorizarea modului de implementare a P.M.R.I. Ciclul II   • Planificarea elaborării     toate     Managementul riscului la inundații     M.M.A.P.   A.N.A.R.   I.N.H.G.A.           
				 + 
			   Elaborarea Fișei de Proiect          Pentru promovarea ulterioară a implementării măsurilor prioritare identificate și pentru facilitatea implementării corespunzătoare a măsurilor de către instituția/iile responsabilă/e, au fost întocmite fișe de proiect specifice ce descriu în detaliu măsurile naționale, evaluează impactul acestora asupra obiectivelor, definesc responsabilitățile și prezintă o foaie de parcurs.       Aceste fișe de proiect au fost elaborate ca bază pentru planurile de proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/.       Măsurile propuse în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II:     ● M24-RO9 - Întreținerea albiilor cursurilor de apă (Nivel de aplicare: național/bazinal);       ● M31-RO17 - Remeandrarea cursului de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);       ● M31-RO18 - Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale), (Nivel de aplicare: bazinal/A.P.S.F.R.);       ● M35-RO41 - Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);       ● M35-RO42 - Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);       ● M33-RO29 - Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei), (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.).       sunt lucrări curente de întreținere și reparații a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.         Lucrările se realizează în baza unei programări trimestriale/anuale la nivel de Administrație Bazinală de Apă, în funcție gradul de amenajare dar și de specificul bazinului hidrografic, cât și de fondurile alocate anual. Totodată se intervine ori de câte ori este necesar ca urmare a unor evenimente hidrometeorologice periculoase înregistrate. Lucrările prevăzute inițial sunt reprogramate în funcție de prioritatea acestora, fondurile alocate fiind redistribuite în funcție de urgențele înregistrat       ...     5.3.    Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad (categoria B)     Această categorie de măsuri de prevenire și protecție propuse la nivelul A.P.S.F.R. și mai apoi integrate și prioritizate la nivelul spațiului hidrografic reprezintă cea mai importantă parte a Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II al A.B.A. Prut - Bârlad. 0biectivele P.M.R.I. Ciclul II (a se vedea secțiunea 4.1) joacă un rol important în elaborarea metodologiei specifice pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor de categorie B. În conformitate cu această metodologie (descrisă în prezentarea generală din subcapitolul 5.1 și detaliată în cele ce urmează), au fost parcurse trei etape, și anume:  1.    Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening);   ...     2.    Elaborarea Strategiei A.P.S.F.R. constând în combinarea măsurilor în alternative (opțiuni) viabile și evaluarea acestora;   ...     3.    Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri;   ...       Toate aceste procese sunt în conformitate cu Directiva Inundații și cu alte directive relevante.    
				 + 
			   ETAPA DE SCREENING A MĂSURIL0R          Primul pas în aplicarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri este etapa de Screening, care presupune parcurgerea următoarelor etape principale:     ● Delimitarea unităților de evaluare a inundațiilor (AFU) (Appraisal Flood Unit) - Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), având sursă fluvială, raportate către Comisia Europeană (Ciclul II) (secțiunea 2.4), au fost împărțite în unități de evaluare a inundațiilor (AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Prut - Bârlad au fost delimitate 72 AFU în cadrul celor 46 A.P.S.F.R. fluviale.       ● Screening la nivel de AFU - Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (Figura 19) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior (Anexa 11).       ● Screening la nivel de A.P.S.F.R. - Măsurile identificate la nivelul AFU au fost apoi grupate la nivel de A.P.S.F.R.; rezultatul fiind o "listă lungă" de măsuri potențial viabile pentru fiecare A.P.S.F.R. Viabilitatea măsurilor a fost evaluată preliminar, pe baza unor considerente tehnice, sociale, culturale și de patrimoniu, de mediu și economice.         Măsurile identificate în timpul procesului de screening au fost comunicate/dezbătute cu părțile interesate la nivel local.          Figura 19. Abordări de management al riscului la inundații        
				 + 
			   DEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R.          Strategia A.P.S.F.R. poate fi reprezentată de o singură abordare sau de o combinație de abordări de management al riscului de inundații și măsuri asociate, dezvoltată la nivelul unei zone cu risc potențial semnificativ la inundații sau a unei grupări de astfel de zone. Dezvoltarea strategiei cuprinde două etape principale: prima constă în gruparea / combinarea măsurilor pentru a forma alternative (opțiuni) solide, iar a doua etapă constă în evaluarea acestor alternative cu ajutorul analizei multi-criteriale (AMC) și a analizei rapide cost-beneficiu (ACB) pentru a selecta strategia preferată (recomandată). Acești doi pasi necesită o etapă pregătitoare. Această etapă pregătitoare, precum și etapele ulterioare de formare a alternativelor și evaluare a acestora sunt prezentate în fisele descriptive ale A.P.S.F.R.   Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R.-uri); această fisă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fise descriptive se regăsește în Figura 20.          Figura 20. Structura unei fișe descriptive         Fișe descriptive ale alternativelor identificate la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/.       În Anexa 16 sunt prezentate măsurile ce fac obiectul alternativei preferate.       Etapele parcurse în elaborarea fiselor descriptive sunt descrise mai jos:  i)    Etapa pregătitoare - presupune parcurgerea următoarelor analize:     ● Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut. Având în vedere numărul mare de A.P.S.F.R.-uri fluviale din România, în total 505 (din care 46 sunt în A.B.A. Prut - Bârlad), s-a decis realizarea unei evaluări preliminare (inițiale) a riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.- urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara Uniunii Europene efectuată de JBA pentru Banca Mondială a fost valorificată spațial la nivelul României, pentru a raporta pagubele medii anuale (Average AnnualLoss/ AAL) pentru fiecare unitate administrativă de nivel 3 din România. Aceste informații au fost utilizate pentru a estima pagubele medii anuale în fiecare A.P.S.F.R. Contorizarea proprietăților, utilizând hărțile de hazard disponibile (Ciclul I), precum și noul set de date privind expunerea, a furnizat estimări suplimentare privind riscul de inundații. Această evaluare inițială (grosieră) a permis clasificarea A.P.S.F.R.-urilor cu cel mai mic risc, prin definirea cuantilei de 25%. Rezultatele au fost apoi atent analizate și validate de experți locali. Pentru A.B.A. Prut - Bârlad, 14 din cele 46 A.P.S.F.R.-uri fluviale raportate sunt considerate ca fiind cu risc scăzut. Noile hărți de risc au confirmat, în majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a riscului, rezultatul final fiind prezentat în Tabelul 18.  
				 + 
			   Tabelul 18. A.P.S.F.R.-uri fluviale identificate cu risc scăzut la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad         Nr. crt.     A.P.S.F.R. cu risc scăzut     Cod A.P.S.F.R.     Cod EU A.P.S.F.R.       1     Râul Sacovăț - aval localitate Mădârjac     11-A003F     RO11-12.01.078.08...-01A       2     Râul Stavnic - sector îndiguit     11-A004F     RO11-12.01.078.10...-01A       3     Râul Telejna - aval localitate Bereasa     11-A005F     RO11-12.01.078.13...-01A       4     r. Simila     11-A013F     RO11-12.01.078.29...-01A       5     r. Lipova - av. loc. Valea Mărului     11-A017F     RO11-12.01.078.34.01..-01A       6     Berheci - av loc Oțelești     11-A019F     RO11-12.01.078.39...-01A       7     Drobotfor - am. loc. Gura Crăiești     11-A021F     RO11-12.01.078.39.08.03.-01A       8     r. Suhurlui- loc. Drăgușeni     11-A027F     RO11-12.01.081a.05.02..-01A       9     r.Perișani (Milești) - loc. Smulți - loc. Corni.     11-A028F     RO11-12.01.081a.05.02.01.-01A       10     r. Valea Satului, loc. Plevna - loc. Rediu     11-A029F     RO11-12.01.081a.05.03..-01A       11     r. Lozova-loc. Cuca     11-A030F     RO11-12.01.083.04...-01A       12     r. Prut av. loc. Crasnaleuca - am. Loc. Cucuneștii Vechi     11-A034F     RO11-13.01 -02A       13     r. Prut - sector av. loc. Stânca - am. loc. Românești     11-A035F     RO11-13.01........ -03A       14     r. Bohotin - sect îndiguit     11-A045F     RO11-13.01.016....-01A              ● Identificarea potențialelor clustere (grupări de A.P.S.F.R.) la nivelul A.B.A.: Scara spațială implicită a gestionării riscului de inundații este scara A.P.S.F.R.. Cu toate acestea, există situații în care două sau mai multe A.P.S.F.R. sunt atât de intrinsec legate încât ar trebui să fie considerate o singură unitate spațială de evaluare (cluster). Motivele pentru combinarea A.P.S.F.R.-urilor în clustere includ rațiuni de interacțiune hidrologică sau hidraulică; existența infrastructurii de apărare situată într-un A.P.S.F.R., cu efect asupra unui alt A.P.S.F.R.; hazardul în respectivele A.P.S.F.R.-uri expun aceiași receptori; măsura propusă pe un A.P.S.F.R. generează beneficii pe un alt A.P.S.F.R., etc. Combinațiile de măsuri propuse în aceste A.P.S.F.R.- uri interconectate (clustere) vor oferi o soluție mai eficientă pentru managementul riscului la inundații, în comparație cu măsurile ce ar fi propuse separat pentru fiecare A.P.S.F.R. În A.B.A. Prut - Bârlad au fost identificate un număr de 5 clustere, care acoperă spațial următoarele A.P.S.F.R.-uri (Tabelul 19).  
				 + 
			   Tabelul 19. Clustere identificate la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad              A.P.S.F.R.-uri grupate în Clustere     Cod A.P.S.F.R.I     Cod EU A.P.S.F.R.     Cod Cluster       1     r. Bârlad - av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara, sect. îndiguit     11-A001F     RO11-12.01.078....-01A     11-X001       2     r. Bârlad - av. confl. r. Velna sect. îndiguit     11-A002F     RO11-12.01.078....-02A     11-X001       3     r. Stavnic - sect. îndiguit     11-A004F     RO11-12.01.078.10...-01A     11-X001       4     r. Telejna - av. loc. Rășcani     11-A005F     RO11-12.01.078.13...-01A     11-X001       5     r. Stemnic - av. loc. Buda     11-A006F     RO11-12.01.078.14...-01A     11-X001       6     r. Vaslui - av. confl. Delea     11-A009F     RO11-12.01.078.16...-02A     11-X001       7     r. Dobrovaț - av loc Codăești     11-A010F     RO11-12.01.078.16.05..-01A     11-X002       8     r. Rediu - av. loc. Tăcuta     11-A011F     RO11-12.01.078.16.05.03.-01A     11-X002       9     r. Crasna sect. îndiguit     11-A012F     RO11-12.01.078.19...-01A     11-X001       10     r. Tutova - av. loc. Ciocani     11-A016F     RO11-12.01.078.34...-02A     11-X001       11     r. Berheci sect. îndiguit     11-A020F     RO11-12.01.078.39...-02A     11-X001       12     r. Lozova av. confl. Negrea     11-A031F     RO11-12.01.083.04...-02A     11-X003       13     r. Negrea av. loc. Negrea     11-A032F     RO11-12.01.083.04.01..-01A     11-X003       14     r. Bahlui av. ac. Pârcovaci - am. confl. Bahlueț     11-A040F     RO11-13.01.015.32...-01A     11-X004       15     r. Bahlui - am. confl. Bahlueț sector îndiguit     11-A041F     RO11-13.01.015.32...-02A     11-X004       16     r. Bahlueț - aval confluență Pășcănia     11-A042F     RO11-13.01.015.32.12..-01A     11-X004       17     r. Cucuteni av. loc. Cucuteni     11-A043F     RO11-13.01.015.32.12.03.-01A     11-X004       18     r. Jijia - sect. av. confl. Pârâul lui Martin am. confl. Jirinca     11-A037F     RO11-13.01.015...-01A     11-X005       19     r. Buhai - av. loc. Pădureni și afl. Pârâul Întors av. loc. Văculești     11-A038F     RO11-13.01.015.03...-01A     11-X005              ● Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score/DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:  i)    datelor/informațiilor privind infrastructura existentă și   ...     ii)    datelor/informațiilor privind modelul utilizat.   ...          Scorului DQS global îi este atribuit cel mai mic/scăzut punctaj dintre cele două scoruri mai sus-menționate (Tabelul 20).    
				 + 
			   Tabelul 20. Scorul de Calitate a Datelor         Scor Calitatea   Datelor   (DQS)     Date despre   infrastructura   existentă     Informații de tip Model și Date     Semnificație scor (nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R.)       A. Ideal     Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.     Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclul II.     Strategia A.P.S.F.R. include alternative robuste și identifică alternativa preferată.       B. Acceptabil     Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.     Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclurile I și II.     Strategia A.P.S.F.R. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată       C. Limitat     Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații.     Model din Ciclul I sau Ciclul II bazat în totalitate pe măsurători și date DTM din Ciclul I.     Strategia A.P.S.F.R. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate.       D. Insuficient     Nu sunt disponibile informații suficiente.     Model din Ciclul I sau Ciclul II în care nu este clar dacă măsurătorile sau modelul includ date cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare.     Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment.            REDIG - Registrul digurilor; REBAR - Registrul barajelor     ...     ii)    Formarea alternativelor     Formarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina (grupa) apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (Figura 21), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare a potențialului albiilor majore pentru identificarea zonelor adecvate de relocare a digurilor*21. Pe baza studiilor menționate anterior, au fost efectuate analize ulterioare în scopul identificării oportunităților, în cadrul P.M.R.I. Ciclul III, menite să faciliteze elaborarea unor măsuri de atenuare a presiunilor hidromorfologice asupra conectivității laterale, plecând de la cele identificate în P.M.B.H. Ciclul III.     *21 MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study - Floodplain potențial and dike relocation in România         Primul pas a fost de a suprapune corpurile de apă (încadrate ca fiind pe A.P.S.F.R.-uri sau care sunt situate în amonte de A.P.S.F.R.-uri), având indicatorul de conectivitate laterală (clasa 3, 4, 5), încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile - clasa "medie, mare și foarte mare". În urma acestui demers au fost identificate măsurile viabile pentru reducerea riscului la inundații (precum zone naturale de retenție a apei, relocare diguri și poldere în incinte îndiguite) în cadrul A.P.S.F.R.-urilor. În anumite cazuri, acest tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse.       În cazul A.B.A. Prut - Bârlad, în conformitate cu prevederile P.M.B.H., NU au fost identificate corpuri de apă pentru care evaluarea hidromorfologică din punct de vedere al conectivității laterale a rezultat sub clasa "bună", prin urmare analiza de acest tip (aceea de a suprapune corpurile de apă având indicatorul de conectivitate laterală, încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile - clasa "medie, mare și foarte mare") nu este aplicabilă. Au fost în schimb identificate și promovate alte măsuri de reconectare laterală (asociate A.P.S.F.R., dar nu și corpurilor de apă menționate anterior), descrise în fisele descriptive, după caz.          Figura 21. Abordări/Măsuri Gri-Verzi - Ierarhizare         În Anexa 15 se prezintă Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului.       În Figura 22 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R.       Cel putin două alternative (plus cea de referință/situația existentă) per A.P.S.F.R. / cluster A.P.S.F.R.     ● În cazul în care nu pot fi identificate mai multe alternative viabile, motivele sunt explicate în fisa descriptivă.         Considerarea obiectivelor P.M.R.I. - Ciclul II, relevante pentru Strategiile A.P.S.F.R.     ● Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra: populației (obiectivul 2), infrastructurii și activităților economice (obiectivul 3), patrimoniului cultural (obiectivul 4).       ● Reducerea impactului negativ al inundațiilor și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apa (obiectivul 5).         Infrastructuri de protecție existente     ● În cazul infrastructurii de apărare degradate sau care nu atinge parametrii de funcționare, este recomandată luarea în considerare a alternativei de reabilitare a acestora.         Utilizarea rezultatelor etapei de screening și a hărților de hazard și de risc (aferente situației de referință/baseline)     ● Rezultatele screening-ului - folosite ca punct de plecare în combinarea măsuri în alternative.       ● Informațiile și datele de expunere recent produse - utilizate pentru a ghida/documenta formarea alternativelor.       ● Analiza de screening nu se reia, rezultatele acesteia fiind preluate și aprofundate/dezvoltate în etapa de formare a alternativelor.         Schimbări climatice     ● Considerarea includerii de alternative cu amprenta de carbon scazută (ref. la ultimul ghid al CE https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_3943)       ● Alternativele trebuie gândite să poată fi adaptabile și flexibile pentru schimbările climatice viitoare (obiectivul 7). În etapa de dezvoltare a Strategiei la nivel de A.B.A. (UoM), se efectuează o analiză suplimentară privind cea mai adecvată strategie climatică pentru proiectul respectiv, ținând seamă de locația acestuia.         Elaborarea strategiei A.P.S.F.R. urmează un proces ierarhizat, respectiv o anume ordine în considerarea măsurilor     ● Se urmează structură ierarhică a abordărilor de management al riscului la inundații (MRI), începând cu Abordarea MRI 1.         Figura 22 . Principii în stabilirea unei Strategii A.P.S.F.R.-Etapa de formare a alternativelor       Notă: Măsurile (cele propuse în etapa de screening sau cele identificate în timpul analizei noilor hărți de hazard, din Ciclul II) sunt integrate în alternativele/strategiile A.P.S.F.R. doar dacă sunt confirmate de autoritățile relevante (cu indicarea amplasamentului, a capacității/suprafeței acestora etc.); în caz contrar, aceste măsuri sunt promovate în cadrul P.M.R.I. ca măsuri naționale.       Alternativele identificate în cadrul acestei etape, la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad, sunt descrise în detaliu în fisele descriptive (pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/). Se reamintește că, pentru A.P.S.F.R.-urile pentru care s-a confirmat un risc scăzut la inundații, strategia este prezentată/descrisă într- un format simplificat de fisă descriptivă.     ...     iii)    Estimarea costurilor     A fost dezvoltată o bază de date privind costurile unitare în scopul de a ilustra costurile unitare tipice (de exemplu, în funcție de dimensiune sau materiale utilizate), pentru o serie de elemente și măsuri comune. Baza de date este realizată în concordanță cu calculele recente asupra costurilor proiectelor, cu actele normative din România și cu cercetările europene privind noile abordări mai verzi asupra gestionării riscului de inundații.       Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu usurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R.. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare - Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea digului) nu sunt incluse.     ...     iv)    Evaluarea alternativelor     Alternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (Appraisal Summary Tool/AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R.       Rezultatul evaluării și selectării alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Prut- Bârlad este prezentată în Tabelul 21.    
				 + 
			   Tabelul 21. Indicarea alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad         Nr.   crt.     Denumire A.P.S.F.R. (Râu/ Localitate)     ID A.P.S.F.R.B     Cod EU A.P.S.F.R.     Alternativa   preferată       1     r. Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara. sector îndiguit     11-A001F     RO11-12.01.078....-01A     Alternativa 2       2     r. Bârlad - aval confluenta Velna. sector îndiguit     11-A002F     RO11-12.01.078....-02A       3     r. Sacovaț - aval localitate Mâdărjac     11-A003F     RO11-12.01.078.08...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       4     r. Stavnic - sector îndiguit     11-A004F     RO11-12.01.078.10...-01A     Alternativa 2       5     r. Telejna - aval localitate Bereasa     11-A005F     RO11-12.01.078.13...-01A       6     r. Stemnic - aval localitate Buda     11-A006F     RO11-12.01.078.14...-01A       7     r. Racova - localitate Racova- localitate Hârsoveni     11-A007F     RO11-12.01.078.14a...-01A     Alternativa 1       8     r. Vaslui - aval confluența Coropceni - amonte confluența confl. Delea. sector îndiguit     11-A008F     RO11-12.01.078.16...-01A     Alternativa 2       9     r. Vaslui - aval confluenta Delea     11-A009F     RO11-12.01.078.16...-02A     Alternativa 2       10     r. Dobrovaț - localitate Codăești     11-A010F     RO11-12.01.078.16.05..-01A     Alternativa 1       11     r. Rediu - aval localitate Tăcuta     11-A011F     RO11-12.01.078.16.05.03.-01A       12     r. Crasna - sector îndiguit     11-A012F     RO11-12.01.078.19...-01A     Alternativa 2       13     r. Simila     11-A013F     RO11-12.01.078.29...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       14     r. Bogdana - aval localitate Verdeș - amonte localitate Cepești     11-A014F     RO11-12.01.078.29.03..-01A     Alternativa 1       15     r. Tutova - aval localitate Rusenii Răzești     11-A015F     RO11-12.01.078.34...-01A     Alternativa 2       16     r. Tutova - aval localitate Ciocani     11-A016F     RO11-12.01.078.34...-02A     Alternativai 2       17     r. Lipova - aval confluenta Valea Marului     11-A017F     RO11-12.01.078.34.01..-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       18     r. Studineț - aval confluenta V. Pietrosul     11-A018F     RO11-12.01.078.34.08..-01A     Alternativa 1       19     r. Berheci - aval localitate Oțelești     11-A019F     RO11-12.01.078.39...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       20     r. Berheci - sector îndiguit     11-A020F     RO11-12.01.078.39...-02A     Alternativa 2       21     r. Drobotfor - amonte localitate Gura Crăiești     11-A021F     RO11-12.01.078.39.08.03.-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       22     r. Tecucel - localitate Tecuci. sector îndiguit     11-A022F     RO11-12.01.078.41...-01A     Proiect POIM       23     r. Geru - aval confluența Gerușita - amonte confluența Vameș     11-A023F     RO11-12.01.081a....-01A     Alternativa 1       24     r. Geru - aval localitate Tudor Vladimirescu     11-A024F     RO11-12.01.081a....-02A     Alternativa 2       25     r. Gologan (Bujoresti) - aval Acumulare Cudalbi I     11-A025F     RO11-12.01.081a.03...-01A     Alternativa 1       26     r. Suhu - sector îndiguit     11-A026F     RO11-12.01.081a.05...-01A     Alternativa 2       27     r. Suhurlui - localitate Draguseni     11-A027F     RO11-12.01.081a.05.02..-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       28     r. Perisani (Milesti) - localitate Smulti - localitate Corni     11-A028F     RO11-12.01.081a.05.02.01.-   01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       29     r. Valea Satului - localitate Plevna - localitate Rediu     11-A029F     RO11-12.01.081a.05.03..-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       30     r. Lozova - localitate Cuca     11-A030F     RO11-12.01.083.04...-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       31     r. Lozova - aval confluenta Negrea     11-A031F     RO11-12.01.083.04...-02A     Alternativa 2       32     r. Negrea - aval localitate Negrea     11-A032F     RO11-12.01.083.04.01..-01A       33     r. Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani     11-A033F     RO11-13.01 -01A     Alternativa 1       34     r. Prut - aval localitate Crasnaleuca - amonte localitate Cucunestii Vechi     11-A034F     RO11-13.01 -02A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       35     r. Prut - aval localitate Stanca - amonte localitate Romanesti     11-A035F     RO11-13.01 -03A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       36     r. Prut - aval localitate Zaboloteni. sector îndiguit     11-A036F     RO11-13.01........ -04A     Alternativa 2       37     r. Jijia - aval confluenta Par. lui Martin - amonte confluenta Jirinca     11-A037F     RO11-13.01.015....-01A     Alternativa 1       38     r. Buhai - aval localitate Vaculesti - aval localitate Padureni si afluentul Par. Intors     11-A038F     RO11-13.01.015.03...-01A       39     r. Miletin - aval confluenta Valea Rea     11-A039F     RO11-13.01.015.25...-01A     Alternativa 2       40     r. Bahlui - aval localitate Parcovaci - amonte confluenta Bahluet     11-A040F     RO11-13.01.015.32...-01A     Alternativa 2       41     r. Bahlui - aval confluenta Bahluet sector îndiguit     11-A041F     RO11-13.01.015.32...-02A       42     r. Bahluet - aval confluenta Pascania     11-A042F     RO11-13.01.015.32.12..-01A       43     r. Cucuteni - aval localitate Cucuteni     11-A043F     RO11-13.01.015.32.12.03.-01A       44     r. Albesti - aval localitate Braesti     11-A044F     RO11-13.01.015.32.12.06.-01A     Alternativa 3       45     r. Bohotin - sector îndiguit     11-A045F     RO11-13.01.016....-01A     A.P.S.F.R. cu risc scăzut       46     r. Chineja - aval confluenta Slivna     11-A046F     RO11-13.01.027....-01A     Alternativa 2            În cele ce urmează este redat un rezumat al alternativelor identificate (sub forma unei statistici la nivel de A.B.A.), după cum urmează: ● 46 A.P.S.F.R.-uri fluviale, dintre care 14 cu risc scăzut; în aceste A.P.S.F.R.-uri, având riscul de inundații mai redus, în general, măsuri curente de întreținere/mentenanță/operare corespunzătoare pot fi suficiente (cu excepția celor incluse în clustere);       ● ținând cont atât de A.P.S.F.R.-urile individuale, cât și de clusterele definite (fluviale), pentru A.B.A. Prut - Bârlad, au fost elaborate 32 strategii (și fise descriptive asociate), după cum urmează: 5 strategii de tip cluster (care acoperă în total 19 A.P.S.F.R.-uri) 15 strategii de sine stătătoare (individuale) și 12 strategii asociate unor A.P.S.F.R. cu risc redus;       ● pentru cele 20 de strategii A.P.S.F.R. (medium și high) - 5 strategii de tip cluster și 15 strategii de sine stătătoare (individuale) menționate mai sus (fără considerarea acelor strategii asociate A.P.S.F.R.-urilor cu risc redus), avem următoarea situație: () 19 strategii pentru care există informații limitate/insuficiente, respectiv cele pentru care scorul de calitate a datelor (DQS) a rezultat C (19 strategii) sau D (1 strategie);       () 12 strategii, prin care, prin măsurile propuse, se atinge, potențial, un standard de protecție parțial (în fisele descriptive Dobrovăț cluster X002, Alt. 2, Tutova - av. loc. Rusenii Răzeși Alt. 2 , Studineț - av. confl. Pietrosul Alt. 1 ,Geru av. confl. Gerusita - am. confl. Vames Alt. 1, Geru - av. loc. Tudor Vladimirescu - confl. r. Siret Alt 1, Suhu - sector îndiguit Alt. 1, Prut sect. av. loc. Oroftiana - am. loc. Miorcani Alt. 1, Prut - av. loc. Zaboloteni, sect. îndiguit Alt. 1, Jijia cluster X005 Alt. 2, Bahlui cluster X004 Alt. 2, Albești - aval loc. Brăiești Alt. 2, Bohotin - sect. îndiguit Alt. 1, Chineja - av. confl. Slivna Alt. 2) se descriu alternativele identificate în această situație excepțională, după caz.           La nivelul A.B.A. Prut - Bârlad, în Tabelul22 se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II).    
				 + 
			   Tabelul 22. Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad         Cod măsură     Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II     Număr   măsurii       M21-RO3B     Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă     0       M24-RO7     Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații:     0       M24-RO9B     Întreținerea albiilor cursurilor de apă     9       M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă     3       M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice     1       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     30       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)     10       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     10       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)     10       M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile     1       M31-RO19     Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa     1       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)     10       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     13       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare     6       M32-RO25     Redimensionarea podurilor     19       M32-RO26     Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     41       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei     9       M33-RO33     Lucrări de îndiguire     16       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     6       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatarii în condiții de siguranță     4       M33-RO36     Relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala     4       M34-RO37     Îmbunatatirea/reabilitarea sistemelor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente ale sistemelor de desecare și drenaj, stații de pompare     2       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente     25       M35-RO42     Refacerea/menținerea volumelor de atenuare ale lucrărilor de acumulare existente (permanente sau nepermanente) prin decolmatare     2       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă     13       M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)     3       M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)     7       M41-RO46     Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     2            Adițional măsurilor anterior prezentate, în cadrul A.B.A. Prut-Bârlad sunt prevăzute următoarele măsuri, promovate în cadrul proiectului P0IM Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci (Tabelul 23).    
				 + 
			   Tabelul 23. Centralizator tipuri de măsuri - proiect POIM         Cod   măsură     Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul     Număr   măsuri     Sursa de finanțare            Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Plantarea cordoanelor forestiere L=3363 m pentru managementul scurgerii, pe afluenții Ripa Rosie L= 1964 m si Tecucelu Sec L= 1399 m, amonte de confl. cu r. Tecucel     1     Buget național/credite externe       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulări nepermanente pe r. Tecucel -amplasată la cca. 1.3 km amonte de pod DN24, cu un volum de 2.76 mil. mc (în amonte de municipiul Tecuci)     1       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)   Lucrări de creștere a capacității de transport a albiei r. Tecucel în municipiul Tecuci, aval de baraj, pe cca. 5.7 km, regularizare aval pod DN24 pe 1.1 km, decolmatare albie sector DN24- confl. r. Bârlad pe 4.6 km     1       M34-RO37     Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare (incl. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)   1. Reabilitare și reechipare stație de pompare - SP1. Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente   2. Reabilitare și reechipare stație de pompare - SP2. Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente     2          ...         
				 + 
			   DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ (A.B.A.)       i)    Selectarea proiectelor/strategiilor prioritare Obiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul spațiului hidrografic Prut - Bârlad. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului 0perațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:     ● Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametrii cheie, cum ar fi scorurile analizei multicriteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.       ● Clasamentul A.P.S.F.R. în ceea ce privește pagubele anuale/estimate/(Annual Expected Damage/AED), indicând unde se află cele mai mari oportunități în ceea ce privește posibilitatea reducerii pagubelor în prezent și în viitor.       ● Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care U.E. îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații.       ● Disponibilitatea datelor și a modelelor pentru a sprijini o analiză detaliată suplimentară. După cum s-a subliniat și în alte secțiuni ale acestui plan, definirea programului de măsuri a utilizat rezultatele atât ale modelării din Ciclul II, cât și ale modelării din Ciclul I. Modelarea din Ciclul II oferă, în general, mai multă acuratețe și a oferit posibilitatea de a simula direct impactul măsurilor propuse (nu este posibil, în general, cu modelele din Ciclul I). Prin urmare, deși nu a fost considerată o condiție esențială, utilizarea modelării din Ciclul II a fost considerată preferențială, deoarece oferă rezultate mai complete și mai detaliate.         În general, intenția este de a prioritiza și de a evalua, la nivelul A.B.A., cel puțin un proiect integrat (proiect care acoperă, din punct de vedere spațial, mai mult de un A.P.S.F.R.) și cel puțin o strategie A.P.S.F.R. (strategie prioritară la nivel de zonă de risc potențial semnificativ la inundații). Aceste proiecte integrează diferite măsuri, atât structurale, cât și nestructurale, acordând prioritate, acolo unde este posibil, măsurilor verzi/soluțiilor bazate pe natură. În cazul în care se identifică măsuri individuale, care pot asigura o reducere eficientă a riscului la inundații, acestea vor fi, de asemenea, prioritizate.       În cazul A.B.A. Prut - Bârlad, s-au identificat următoarele priorități (pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/):  –   Proiectul integrat Bârlad - Stavnic - Telejna - Stemnic - Vaslui - Crasna - Tutova - Berheci, (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/R0-C2-PoM-U0M-STR-Factsheet P-12 Bârlad-RO-FI-V1.pdf)   ...     –   Strategia A.P.S.F.R. Suhu, (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/Q4/RO-C2-PoM-UOM-STR-FactSheet P-23 Suhu-RO-FI-V1.pdf)   ...        ...     ii)    Evaluarea proiectelor prioritare     Evaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:     ● Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect:     () Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații.       () Adaptarea modelelor realizate în Ciclul I (de exemplu, actualizarea hidrologiei, reprezentarea măsurilor, etc.) pentru a analiza impactul măsurilor asupra riscului de inundații.       () Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor.       () În unele cazuri, analiza de mai sus a fost utilizată pentru a rafina și mai mult procesul alegerii măsurilor în cadrul unei alternative, precum și caracteristicile specifice măsurilor (de exemplu, amplasamentul, înălțimea, etc.).       () Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferi o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice.         ● "Teste de robustețe" detaliate, care se referă la:     () Adaptarea la schimbările climatice - În cazul în care un A.P.S.F.R. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare;       () Conformitatea cu Directiva Cadru Apă - Măsurile sunt verificate cu privire la conformitatea cu Directiva Cadru Apă, posibilele implicații în temeiul articolului 4.7 din Directiva Cadru Apă, fiind identificate și descrise;       () Conformitatea cu Directiva Habitate - Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4).         ● Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.         La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-și-ale-masurilor-individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.       La nivelul A.B.A. Prut-Bârlad au fost identificate 1 proiect integrat și 1 strategie A.P.S.F.R. cu prioritate mare acestea fiind prezentate în Anexa 17.     ...     iii)    Prioritizarea strategiilor/măsurilor     Pe baza evaluării realizate în cadrul etapei anterior menționate și a rezultatelor obținute în urma consultărilor publice, toate proiectele/strategiile identificate (inclusiv proiectele POIM, proiectele incluse în P.N.R.R. ), au fost prioritizate în conformitate cu Ghidul de raportare al Uniunii Europene, în cinci clase/categorii: foarte ridicat, ridicat, critic, moderat, scăzut. Pentru fiecare categorie de prioritate, este necesar a fi indicat calendarul de implementare asociat.       La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:  ■ Prioritate foarte ridicată - proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) - Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea - termen:Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;    ■ Prioritate ridicată - strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (P.N.R.R. - îmbunătățirea condițiilor de funcționare în condiții de siguranță a barajelor și polderelor) + strategiile/proiectele prioritare (pe baza criteriilor luate în considerare, prezentate anterior), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;    ■ Prioritate critică - proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS - este cazul proiectului Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia) + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (P.N.R.R. - reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva Inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;    ■ Prioritate moderată - restul strategiilor, care nu se regăsesc în primele 3 categorii de prioritate și nici în cele cu prioritate scăzută; de exemplu strategiile care nu includ P.N.R.R. precum și proiectul POIM respins de AMPOIM - JASPERS (Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia) - termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații    ■ Prioritate scăzută - strategiile A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații.         Rezultatul analizei la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad este prezentat în Tabelul 24.    
				 + 
			   Tabelul 24. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R.         Nr.   crt.     Denumire A.P.S.F.R. (Râu/Localitate)     ID A.P.S.F.R.I     Cod EU A.P.S.F.R.     ID Cluster A.P.S.F.R.     Categoria de prioritate*       1     r. Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara. sector îndiguit     11-A001F     RO11-12.01.078....-01A     11-X001     2       2     r. Bârlad - aval confluența Velna. sector îndiguit     11-A002F     RO11-12.01.078....-02A     2       3     r. Sacovaț - aval localitate Mâdărjac     11-A003F     RO11-12.01.078.08...-01A          5       4     r. Stavnic - sector îndiguit     11-A004F     RO11-12.01.078.10...-01A     11-X001     2       5     r. Telejna - aval localitate Bereasa     11-A005F     RO11-12.01.078.13...-01A     2       6     r. Stemnic - aval localitate Buda     11-A006F     RO11-12.01.078.14...-01A     2       7     r. Racova - localitate Racova- localitate Hârșoveni     11-A007F     RO11-12.01.078.14a...-01A          4       8     r. Vaslui - aval confluența Coropceni - amonte confluența confl. Delea. sector îndiguit     11-A008F     RO11-12.01.078.16...-01A          2       9     r. Vaslui - aval confluența Delea     11-A009F     RO11-12.01.078.16...-02A     11-X001     2       10     r. Dobrovaț - localitate Codaești     11-A010F     RO11-12.01.078.16.05..-01A     11-X002     4       11     r. Rediu - aval localitate Tăcuta     11-A011F     RO11-12.01.078.16.05.03.-   01A     4       12     r. Crasna - sector îndiguit     11-A012F     RO11-12.01.078.19...-01A     11-X001     2       13     r. Simila     11-A013F     RO11-12.01.078.29...-01A          5       14     r. Bogdana - aval localitate Verdeș - amonte localitate Cepești     11-A014F     RO11-12.01.078.29.03..-01A          4       15     r. Tutova - aval localitate Rusenii Răzești     11-A015F     RO11-12.01.078.34...-01A          2       16     r. Tutova - aval localitate Ciocani     11-A016F     RO11-12.01.078.34...-02A     11-X001     2       17     r. Lipova - aval confluența Valea Mărului     11-A017F     RO11-12.01.078.34.01..-01A          5       18     r. Studineț - aval confluența V. Pietrosul     11-A018F     RO11-12.01.078.34.08..-01A          4       19     r. Berheci - aval localitate Oțelești     11-A019F     RO11-12.01.078.39...-01A          5       20     r. Berheci - sector îndiguit     11-A020F     RO11-12.01.078.39...-02A     11-X001     2       21     r. Drobotfor - amonte localitate Gura Crăiești     11-A021F     RO11-12.01.078.39.08.03.-   01A          5       22     r. Tecucel - localitate Tecuci. sector îndiguit     11-A022F     RO11-12.01.078.41...-01A          1       23     r. Geru - aval confluența Gerușita - amonte confluența Vameș     11-A023F     RO11-12.01.081a....-01A          4       24     r. Geru - aval localitate Tudor Vladimirescu     11-A024F     RO11-12.01.081a....-02A          4       25     r. Gologan (Bujorești) - aval Acumulare Cudalbi I     11-A025F     RO11-12.01.081a.03...-01A          4       26     r. Suhu - sector îndiguit     11-A026F     RO11-12.01.081a.05...-01A          2       27     r. Suhurlui - localitate Drăgușeni     11-A027F     RO11-12.01.081a.05.02..-01A          5       28     r. Perișani (Milești) - localitate Smulți - localitate Corni     11-A028F     RO11-12.01.081a.05.02.01.-   01A          5       29     r. Valea Satului - localitate Plevna - localitate Rediu     11-A029F     RO11-12.01.081a.05.03..-01A          5       30     r. Lozova - localitate Cuca     11-A030F     RO11-12.01.083.04...-01A          4       31     r. Lozova - aval confluența Negrea     11-A031F     RO11-12.01.083.04...-02A     11-X003     4       32     r. Negrea - aval localitate Negrea     11-A032F     RO11-12.01.083.04.01..-01A     4       33     r. Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani     11-A033F     RO11-13.01 -01A          4       34     r. Prut - aval localitate Crasnaleuca - amonte localitate Cucuneștii Vechi     11-A034F     RO11-13.01 -02A          5       35     r. Prut - aval localitate Stânca - amonte localitate Românești     11-A035F     RO11-13.01 -03A          5       36     r. Prut - aval localitate Zaboloteni. sector îndiguit     11-A036F     RO11-13.01 -04A          4       37     r. Jijia - aval confluența Pr. lui Martin - amonte confluența Jirinca     11-A037F     RO11-13.01.015....-01A     11-X005     4       38     r. Buhai - aval localitate Văculești - aval localitate Pădureni și afluentul Par. Întors     11-A038F     RO11-13.01.015.03...-01A     4       39     r. Miletin - aval confluența Valea Rea     11-A039F     RO11-13.01.015.25...-01A          2       40     r. Bahlui - aval localitate Pârcovaci - amonte confluența Bahlueț     11-A040F     RO11-13.01.015.32...-01A     11-X004     2       41     r. Bahlui - aval confluența Bahlueț. sector îndiguit     11-A041F     RO11-13.01.015.32...-02A     2       42     r. Bahlueț - aval confluența Pascania     11-A042F     RO11-13.01.015.32.12..-01A     2       43     r. Cucuteni - aval localitate Cucuteni     11-A043F     RO11-13.01.015.32.12.03.-   01A     2       44     r. Albești - aval localitate Brăești     11-A044F     RO11-13.01.015.32.12.06.-   01A          4       45     r. Bohotin - sector îndiguit     11-A045F     RO11-13.01.016....-01A          5       46     r. Chineja - aval confluența Slivna     11-A046F     RO11-13.01.027....-01A          4          *Semnificația categoriei de prioritate 1 - foarte ridicată, 2 - ridicată, 3 - critică; 4 - moderată; 5 - scazută.         NOTĂ:  1.    Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate).   ...     2.    Este necesar să continue procesul de întreținere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor (activitate transversală, permanentă la nivel național).   ...        ...        ...     5.4.    Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență - Categoria C     Pachetul de măsuri de pregătire este conceput pentru a oferi un set complementar de măsuri care optimizează managementul riscurilor la inundații, existente sau reziduale, în zonele unde nu au fost planificate măsuri de intervenție sau pentru a asigura managementul riscurilor reziduale semnificative prezente în spatele infrastructurilor de apărare, sau pentru sectoarele de râu protejate de acumulările situate în amonte, în cadrul Programelor de Măsuri corespunzătoare. Măsurile incluse în pachetul de măsuri de pregătire includ în general măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere.    Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a realizat transpunerea Directivelor Uniunii Europene de interes pentru managementul riscului (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile - Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.       Elaborarea măsurilor pachetului de pregătire vizează atingerea Obiectivului 6 din seria de obiective ale României privind Managementul Riscului la Inundații, și anume: Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. La baza acestui obiectiv se află indicatorii utilizați pentru măsurarea eficienței pachetului de măsuri și respectiv pentru susținerea justificării acesteia. Acești indicatori sunt următorii:  A.    Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;   ...     B.    Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;   ...     C.    Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate;   ...     D.    Numărul Unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor;   ...     E.    Procentul persoanelor situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene);   ...     F.    Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări la inundații;   ...     G.    Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)   ...     H.    Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate.   ...       
				 + 
			   Abordarea etapizată          Pentru elaborarea și justificarea pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență pentru România, a fost adoptată o abordare etapizată, ce include următoarele etape:       ● Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență;       ● Evaluarea nevoilor, prin intermediul unei analize bine definite a deficiențelor: analiza deficiențelor a reluat elemente din etapa anterioară și definește îmbunătățirile necesare. Aceste îmbunătățiri propuse sunt rezultatul organizării unei serii de întâlniri/workshopuri, ateliere de lucru și rezultatele completării unor chestionare, care au oferit suportul pentru compararea și completarea analizei privind practica din alte state;       ● Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local.       Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce măsurile de prevenire și protecție (Categoria B) au fost elaborate în special pentru fiecare A.B.A. în parte, elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost efectuată la nivel național, incluzând toate organizațiile relevante și acoperind scările menționate mai sus, și anume nivelul național, regional și local. Deficiențele și măsurile ulterioare care au fost identificate ca parte din procesul de elaborare a măsurilor de prevenire și protecție (Categoria B) au influențat procesul de elaborare a Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.       Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele instituțiilor de finanțare ale Uniunii Europene.      
				 + 
			   Analiza deficiențelor          Ulterior unei analize a capabilităților și capacităților existente în România pe această temă, un pas important în elaborarea pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost reprezentat de efectuarea unei ample analize a deficiențelor. Pentru acest proces, a fost utilizată clasificarea aferentă cadrului Ready2Respond al Băncii Mondiale (Figura 23) ca mijloc de structurare a analizei și de identificare a potențialelor căi de optimizare ale capacității de management al situațiilor de urgență în cazul inundațiilor, urmărind tranziția de la etapa de răspuns la cea de restabilire a situației de normalitate.          Figura 23. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2Respond         Analiza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:     ● Analiza documentară - A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă instituțiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea.       ● Implicarea părților interesate - Interviurile cu părțile interesate au fost organizate la nivel național împreună cu principalele instituțiile responsabile cu managementul riscului la inundații din România. Delegaților acestora li s-a cerut să-și exprime părerea cu privire la nivelul actual al capacităților și capabilită- ților, în baza expertizei acestora care să ghideze direcția analizei pentru a realiza o evaluare optimă a modului de funcționare a sistemului.       ● Ateliere de lucru/workshopuri - Atelierele de lucru au fost organizate pentru analiza comparativă a constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns cu privire la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor instituții și sectoare de activitate, reprezentând principalele autorități locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse A.P.S.F.R.-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național.       ● Sesiuni destinate A.B.A.-urilor - După susținerea atelierelor de lucru, o întâlnire în sesiuni de lucru au vizat A.B.A.-urile (trei grupe de lucru) pentru a identifica posibilitățile de a consolida capacitățile și capabilitățile existente, precum și nevoile acestora. O descriere inițială a concluziilor atelierelor de lucru a fost prezentată reprezentanților A.B.A.-urilor, în vederea evaluării și elaborării ulterioare cu scopul de a analiza dacă, din perspectiva acestora, există eventuale chestiuni suplimentare care nu au fost adresate. Rezultatele acestei sesiuni au fost abordate ulterior în cadrul constatărilor generale.        
				 + 
			   De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidate          În baza elementelor menționate anterior, rezultatul analizei deficiențelor a constat într-o listă inițială de măsuri care să abordeze deficiențele și nevoile României cu privire la măsurile de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Aceste măsuri sunt generice, adică nu sunt specifice niciunei A.B.A., însă sunt valabile pentru România în general. Acestea au fost concepute utilizând o triangulare (o analiză comparativă) a metodelor discutate anterior și clasificate conform cadrului R2R, precum și măsurile vizate de la nivel național, regional și local.       Această listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:  –   Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani;   ...     –   Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri;   ...     –   Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional/bazinal.   ...          Prin analiza intervențiilor în caz de inundații din ultimii ani, nu numai că putem avea o imagine clară asupra lecțiilor învățate, dar numărul și tipul de intervenții pot contribui la plasarea într-un context mai extins (numeric) a măsurilor de pregătire - a se vedea de asemenea Figura 24, care prezintă pagubele înregistrate (de către I.G.S.U.) exprimate în Lei/an. Aceste pagube înregistrate reprezintă de fapt o subestimare a valorii reale. Această analiză a evidențiat și faptul că este de asemenea importantă sublinierea ideii conform căreia o parte relevantă aferentă riscului la inundații la nivelul României există în afara celor 526 de A.P.S.F.R.-uri, iar măsurile de pregătire, conform definiției, pot de asemenea aduce valoare adăugată în acest caz.          Figura 24. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)         Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de A.P.S.F.R., de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidro- meteorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.       O analiză GIS a tuturor subunităților din cadrul I.G.S.U. indică în mod clar necesitatea existenței unor centre de intervenție suplimentare (Figura 25). Această figură indică numărul de locații de intervenție aferente unui A.P.S.F.R) care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție a unei subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U..        Figura 25. Amplasarea și numărul de locații ale A.P.S.F.R.-urilor care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție pentru intervenția subunităților I.G.S.U.       O analiză GIS a centrelor de intervenție rapidă (CIR) ale A.B.A.-urilor și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) a indicat faptul că acestea, în 80%, respectiv 96% dintre cazuri, respectă criteriul A.N.A.R. de a se încadra într-un interval de 90 de minute pentru efectuarea unei intervenții la nivelul A.P.S.F.R.-urilor. În baza acestor condiții favorabile, nu sunt prevăzute centre suplimentare pentru A.B.A.-uri.       Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și instituții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri.      
				 + 
			   Pachetul de măsuri          Procesul de elaborare și justificare a pachetului de măsuri a condus la obținerea unui set complet de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Cele 29 măsuri obținute pot fi grupate în următoarele 6 categorii:  –   Crearea unei reziliențe strategice,   ...     –   Crearea unui set de cunoștințe instituționale,   ...     –   Monitorizare eveniment, identificare și prognozare,   ...     –   Comunicare/avertizare/alarmare,   ...     –   Planificarea răspunsului,   ...     –   Răspuns, salvare și protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului.   ...          Măsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului de elaborare a pachetului de măsuri, însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.       În Tabelul 25 sunt centralizate măsurile, inclusiv identificarea modului de asumare a responsabilităților aferente acestora. Desi asumarea responsabilităților revine diferitelor instituții, măsurile sunt intercorelate, iar aplicarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de implementarea întregului pachet de măsuri.       O descriere a măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență este prezentată în Anexa 18. Fiecare dintre măsuri a fost de asemenea bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor instituții.    
				 + 
			   Tabelul 25. Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență         Categoria     Nr.     Măsura     Instituția vizată     Costuri estimate (fără costuri de personal) (EURO fără TVA)       Crearea rezilienței strategice     1a     Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei si al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)     M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.I.P.E., M.T.I., M.F.     120 000       1b     Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local si județean     M.A.I.,   M.M.A.P.,   M.D.L.P.A.     155 000       Crearea setului de cunostințe instituționale     2a     Cresterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF si Romsilva, agențiile pentru pescuit si ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA si ISUJ).     M.A.I.,   M.M.A.P.,   M.D.L.P.A.     145 000       2b     Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență.     M.A.I.(I.G.S.U.),   M.M.A.P.     190 000       2c     Înființarea unei scoli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor     M.M.A.P.,   A.N.A.R.,   I.N.H.G.A.     720 000       2d     Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației     M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U.     145 000       2e     Îmbunătățirea capacității instituționale de formare si a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunostințe prin crearea unei platforme comune de formare     M.A.I. / I.G.S.U.     700 000       Monitorizare, identificare și prognozare     3a     Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică - PNRR.     M.M.A.P.,   A.N.A.R./   A.B.A.,   I.N.H.G.A.,   A.N.M.     25 000 550       3b     Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN2 (PDD).     M.M.A.P.,   A.N.A.R./   A.B.A.,   I.N.H.G.A.,   S.T.S.     8 400 000       Comunicare publică     4a     Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format usor de înțeles instituțiilor relevante.     M.M.A.P.,   A.N.A.R.,   I.N.H.G.A.,   A.B.A.-urile,   A.N.M., M.A.I.,   I.G.S.U.     1 000 000       4b     Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I., A.N.A.R./A.B.A./S.G.A.     15 000 000       4c     Cresterea gradului de constientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații     M.A.I., I.G.S.U.,   M.M.A.P.,   A.N.A.R.,   autoritățile   județene si   locale, C.J.S.U.,   C.L.S.U.     825 000       4d     Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații     M.Edu.,   M.M.A.P.,   M.A.I.     100 000       4e     Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații     M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale     1 000 000       4f     Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare si eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (Proiectul WATMAN2 - PDD)     M.M.A.P.,   A.N.A.R.     80 000 000       Planificare răspuns     5a     Crearea bazelor de date pentru îmbunătățirea schimbului de cunostințe instituționale, consolidarea informațiilor și intensificarea procesului de luare a unor decizii informate asupra riscurilor     M.M.A.P.,    M.A.I.,   M.D.L.P.A.     250 000       5b     Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.     M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.     0       5c     Cresterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență la nivelul primăriilor     M.A.I., I.G.S.U.,   M.M.A.P.,   A.N.A.R.,   C.J.S.U.,   C.L.S.U.     0       5d     Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor     M.A.I. (I.G.S.U.)     135 000       5e     Îmbunătățirea managementului riscului la inundații si a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații     M.A.I.,   M.M.A.P.,   M.D.L.P.A,   I.G.S.U.,   A.N.A.R.     0       5f     Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații     M.A.I., I.G.S.U.     130 000       Răspuns, salvare si ajutor     6c     Cresterea capacității de răspuns a IGSU     M.A.I., I.G.S.U.     145 778 250       6d     Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.     M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R.     250 000       6e     Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 - PDD)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.     50 000 000       6f     Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă si eficace în caz de inundații     M.A.I., I.G.S.U.     23 208 050       6g     Dotarea centrelor de comandă si control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minimale privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență     M.A.I., I.G.S.U.     300 000       TOTAL     353 551 850           
				 + 
			   Justificarea pachetului de măsuri          Justificarea măsurilor din pachetul de măsuri de pregătire a fost realizată la următoarele nivele:     ● Abordarea I: o evaluare calitativă a beneficiilor și costurilor aferente fiecărei măsuri din cadrul pachetului de măsuri. Acest lucru implică faptul că, din perspectivă calitativă și în baza opiniei de specialitate, beneficiile asociate fiecărei măsuri justifică respectivele costuri aferente unei anumite măsuri.       ● Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective. De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI.       ● Abordarea III: o ACB la nivel macro a întregului pachet de măsuri, utilizând conceptul de Nivele de Ma- turitate.Folosind acest concept, a fost posibilă evaluarea schimbării radicale a acestui pachet de măsuri din perspectiva optimizării capacităților și capabilităților României. Această schimbare radicală poate fi transpusă în beneficii aferente pachetului (și anume pagube reduse) și poate fi comparată cu costurile aferente pachetului de măsuri. Această analiză a demonstrat faptul că pachetul este viabil din perspectiva unei ACB.       ● Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate A.P.S.F.R.-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe A.P.S.F.R.-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost.         În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a facut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul capitolului, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (Tabelul 26): Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent P.M.R.I.       Costurile totale de investiții asociate pachetului de măsuri de pregătire este de aproximativ 410 de milioane de euro fără TVA, fiind incluse circa 13 milioane de euro pentru cheltuielile cu personalul din cadrul ministerelor și instituțiilor implicate.    
				 + 
			   Tabelul 26. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență         Nr.     Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H)     Valoarea de Referință     Valoarea țință ce include pachetul de măsuri       A     Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire     Aproximativ 3% din 1,72 Miliarde €     Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde €       B     Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire     Aproximativ 3% din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor)     Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor)       C     Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate     < 48 de ore abordare deterministă     > 72 de ore abordare probabilistă       D     Numărul unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și sisteme de gospodărire a apelor (S.G.A) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor     A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%   Unități I.G.S.U.: 51%     A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%   Unități I.G.S.U.: 75%       E     Procentul persoanelor din A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)     75%     95%       F     Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații     50%     >75%       G     Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)     20%     >50%       H     Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate     < 1%     >25%            Valorile-țintă au fost obținute utilizând diferite abordări privind justificarea și acestea au fost fundamentate în cadrul Raportului privind Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.       ...     5.5.    Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad     România a definit un set clar de obiective de management al riscului la inundații, după cum sunt acestea descrise în Capitolul 4. Pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat un Program de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II. După cum era specificat anterior, Programul de Măsuri constă în trei categorii principale de măsuri:  A.    Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.   ...     B.    Măsuri de Prevenire și Protecție la nivel local/A.P.S.F.R., integrate la nivel de strategie A.P.S.F.R., prioritizate la nivelul bazinului hidrografic, și anume măsuri structurale și nestructurale.   ...     C.    Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.   ...          Corelările generale între obiectiv și categoria de măsuri sunt indicate în Figura 26. Mai multe informații detaliate cu privire la corelarea măsurilor specifice cu obiectivele și modul în care aceste informații au fost utilizate pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor sunt prezentate în secțiunea următoare.          Figura 26. Corelarea generală a obiectivelor de management al riscului la inundații din România cu categoriile de măsuri      
				 + 
			   Referitor la Măsurile Naționale (Categoria A)          În general, scopul măsurilor naționale este acela de a crea cadrul legal și instituțional eficace pentru managementul riscului la inundații și de a contribui astfel la realizarea tuturor obiectivelor de management al riscului la inundații. Cu toate acestea, se pune accent special pe evitarea și controlul riscului la inundații, astfel corelarea cu Obiectivul 1 fiind cea mai specifică. După cum sugerează și numele, măsurile naționale nu sunt specifice A.B.A. Prut-Bârlad, și acestea se aplică tuturor Unităților de Management din România.       Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în Capitolul 5.2 indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fisele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.       Referitor la Măsurile de Prevenire și Protecție (Categoria B)       Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapidă). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice.       AMC utilizează 23 de indicatori în baza cărora se realizează evaluarea, acoperind criterii cu privire la aspecte sociale, economice, culturale, de mediu și implementabilitate (Tabelul 27). Astfel, impactul măsurilor, care va fi cuantificat prin intermediul celor 23 de indicatori poate fi corelat direct cu obiectivele 2-5 și respectiv 7-8. O descriere detaliată a indicatorilor este realizată în Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.    
				 + 
			   Tabelul 27. Prezentarea generală a criteriilor AMC         CRITERII AMC       Social     Economic     Cultural     Mediu     Implementabilitate       INDICATORI PER CATEGORIE       • Proprietăți cu destinație rezidențială   • Sănătate umană   • Captarea apei pentru consum uman   • Infrastructura socială   • Infrastructura de recreere   • Comunități marginalizate și   vulnerabile   • Reziliență     • Infrastructura de transport   • Infrastructura de utilități   • Proprietăți cu destinație nerezidențială   • Activitatea economică   • Agricultură                       • Obiective culturale   • Amenajare teritorială și urbană                                      • Poluare   • Biodiversitate   • Piscicultură   • Râuri naturalizate (cu privire la hidromorfologie)   • Calitatea apei   • Calitatea solului   • Vulnerabilitate la schimbările climatice   • Captarea gazelor cu efect de seră           • Implementabilitate                                                         ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:     ● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:  –   Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.   ...     –   Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri).   ...          ● Privind evaluarea măsurilor:  –   ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile din anul 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 probabilități anuale de depășire (Ciclul I) și respectiv 5 probabilități anuale de depășire (Ciclul II).   ...     –   În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare a fost evidențiată în urma realizării acestor teste.   ...            În ceea ce privește Obiectivul 8, ACB va genera raportul cost-beneficiu, ilustrând eficiența cu care o măsură poate aborda riscul la inundații.       Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. În baza acestora, reprezentanții A.B.A. Prut-Bârlad au putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în Capitolul 6.       Cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire (Categoria C)       Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific A.B.A. Prut-Bârlad.       Pentru Obiectivul 6, a fost definit un set de indicatori. Fiecare măsură inclusă în Pachetul de Măsuri de Pregătire a fost corelată cu unul sau mai mulți indicatori, stabilind astfel o corelare clară cu obiectivul major 6. Indicatorii care stau la baza obiectivului 6 sunt următorii:  A.    Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;   ...     B.    Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;   ...     C.    Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate.   ...     D.    Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor.   ...     E.    Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene).   ...     F.    Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații.   ...     G.    Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale).   ...     H.    Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate.   ...          Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate întregului pachet de măsuri, precum și în baza analizei GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările U.E. (JASPERS). De asemenea, în Capitolul 6 sunt descrise țintele specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6.       ...     5.6.    Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene  5.6.1.    Coordonarea cu Directiva Cadru Apă  Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice și Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice și de aici, importanța coordonării între cele două procese, ghidate de Directiva Cadru Apă și respectiv, de Directiva Inundații. Prezentul subcapitol indică modul în care metodologia de elaborare a Programului de Măsuri (descrisă în prezentarea generală din subcapitolul 5.1) și abordarea asociată este aliniată la Strategia Comună de Implementare a CE pentru Directiva Cadru Apă (Common Implementation Strategy).       Aspecte instituționale       Autoritatea publică centrală în domeniul apelor împreună cu Administrația Națională "Apele Române" reprezintă autoritățile statului care au ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE și Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuțiile principale ale A.N.A.R./A.B.A., se numără atât elaborarea Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice precum și elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și pentru Fluviul Dunărea (Unități de Management) cu suportul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.       Aspecte metodologice    Abordarea și metodologia utilizată pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt dezvoltate din punct de vedere conceptual în concordanță cu cerințele Directivei Inundații și Directivei Cadru- Apă, prin urmare, acestea corespund Strategiei Comune de Implementare pentru Directiva Cadru-Apă. Din punct de vedere metodologic, sunt abordate două aspecte, anume:  i)    corelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă,   ...     ii)    coordonarea procesului, în general.   ...          Obiectivul general al P.M.R.I. Ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru Apă       Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații, așa cum a fost stabilit de autoritățile competente - M.M.A.P. și A.N.A.R., este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații pentru P.M.R.I. Ciclul II, s-a luat în considerare și obiectivul central de mediu al Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, în cadrul obiectivului ,,Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea /menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă" (v. Capitolul 5.1.3).    Procesul de coordonare Directiva Inundații - Directiva Cadru Apă       Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri ia în considerare aspecte ale Directivei Cadru Apă, direct sau indirect, în diversele stadii/etape de dezvoltare a Programului de Măsuri (Figura 27), respectiv în:  a)    Etapa de Screening,   ...     b)    Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R. și   ...     c)    Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management (UoM), descrise în cele ce urmează.   ...             Figura 27. Aspecte integrative P.M.B.H.-P.M.R.I.         Notă: Reprezentarea schematică cuprinde toate etapele de elaborare a P.M.R.I. și P.M.B.H. inclusiv etapele aferente reglementării din punct de vedere al gospodăririi apelor (aviz Gospodărirea Apelor care poate include după caz și SEICA). Din punct de vedere al P.M.R.I. etapele de Modelare/AMC/ACB reprezintă suport în elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru fiecare proiect în parte.    a)    Etapa de Screening - presupune considerarea a 4 criterii de bază: economice, sociale, mediu și patrimoniu cultural. În ceea ce privește criteriul Mediu, s-au stabilit următoarele criterii/aspecte de luat în considerare (cu alte cuvinte, întrebările care necesită a fi adresate):     ● Este posibil ca această măsură să aibă un impact negativ asupra stării corpului de apă? Acest fapt se bazează doar pe tipul de măsură și pe impactul său potențial. În această etapă sunt luate în considerare doar măsurile structurale principale (lacuri de acumulare, lucrări de îndiguire, lucrări de regularizare a albiei).       ● Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.       ● Sunt posibile de aplicat metode practice de diminuare a impactului negativ? Măsurile de atenuare sunt luate în considerare, în principal, din fișele descriptive atașate Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. În plus, măsurile de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În Tabelul 28, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.       ● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul de dezvoltare al Programului de Măsuri unele măsuri alternative posibile.    
				 + 
			   Tabelul 28. Măsuri Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă - Directiva Inundații         Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice asociat P.M.B.H.     Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I.       Categorie de măsuri     Măsuri de atenuare potențiale exemple)     Tip de măsuri     Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații       Cod     Denumire     Cod     Denumire     Cod     Denumire     Cod     Denumire       R-M2     Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră)     R-M2.1     Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene     M31     Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor     M31-RO12     Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri       M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)       R-M3     Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare     R-M3.2     Construcția unor acumulări de compensare     M32     Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)       R-M4     Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare     R-M4.1     Îndepărtarea sedimentelor în exces     M24     Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M24-RO09     Întreținerea albiilor cursurilor de apă - aval lucrări de barare (considerate ca măsură P.G.A.,și nu ca măsură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare - decolmatări locale efectuate ținând seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu)       R-M5     Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacității de retenție a apei în zona inundabilă     R-M5.1     Restaurarea și reconectarea zonelor umede     M31     Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă,restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)       R-M5.2     Crearea de noi zone umede     M31     Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei     M31-RO19     Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)                 R-M5.3     Relocarea lucrărilor de îndiguire     M33     Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sau în zona costieră    Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire     M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)       R-M5.4     Reconectarea brațelor moarte și a canalelor laterale     M31     Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)       R-M6     Măsuri de atenuare a alterării structurii malului     R-M6.1     Reconsiderarea tipului de lucrare de apărare împotriva inundațiilor     M33     Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) - prin folosirea materialelor verzi sau gri-verzi       R-M7     Măsuri de atenuare a alterării condițiilor morfologice ale patului albiei (creșterea diversității/complexității morfologice a albiei)     R-M7.3     Remeandrarea cursului de apă prin refacerea barelor aluvionare (renii) și a zonelor de vaduri si adâncuri     M31     Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)       R-M7.4     Remeandrarea cursului de apă prin construirea unor epiuri în serie (creșterea sinuozității cursului de apă)       L-M3     Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor     L-M3.1     Managementul sedimentelor     M35     Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor     M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)       CT-M1          CT-M1.1     Relocarea lucrărilor     M31          M31-RO20     Înnisiparea artificială a plajelor            Măsuri de atenuare a alterării morfologice a liniei țărmului     CT-M1.2     Reconsiderarea tipului de lucrare          Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere                 CT-M2     Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor     CT-M2.1     Înnisiparea artificială a plajelor și a habitatelor tidale și subtidale          ...     b)    Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R.     ● Programul de Măsuri identifică măsuri sustenabile și reziliențe la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură (asa-numitele screened-in measures) (v. Principiile directoare pentru formarea alternativelor, Capitolul 5.3).       ● Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (Tabelul29): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axă gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea.       ● În scopul evaluării impactului unei măsuri și al selectării alternativei optime pentru fiecare A.P.S.F.R./grupare de A.P.S.F.R.-uri (cluster), a fost dezvoltat instrumentul AST (Instrument Suport Centralizator al Evaluării/AppraisalSummary Tool). Prin aplicarea acestui instrument, se efectuează o Analiză Multi-Criterială (AMC) și o Analiză rapidă Cost-Beneficiu (ACB). În scopul evaluării impactului unei măsuri asupra obiectivului 5 (Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apă), au fost propuse 8 criterii și indicatorii asociați acestora, după cum urmează: Poluarea, Biodiversitatea, Fauna piscicolă, Funcționalitatea cursurilor de apă (în legătură cu alterările hidromorfologice), Calitatea apei, Calitatea terenului, Vulnerabilitatea ecosistemelor la schimbări climatice și Captarea gazelor cu efect de seră.    
				 + 
			   Tabelul 29. Încadrare măsuri (Axa gri-verde)         Măsuri asociate cu abordarea MRI     Categorie măsuri       Nestructurale     Verzi     Gri-Verzi     Structurale   usoare     Structurale   grele       M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea cresterii capacității de retenție/atenuare                    X            M32-RO24 Cresterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea cresterii capacității de evacuare                    X            M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare                    X            M34-RO38 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)     X                           M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)               X                 M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare                    X            M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea cresterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada     X                           M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice          X                      M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice          X                      M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor          X                      M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)          X                      M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață          X                      M31-RO15 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime prin împădurire - necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc)          X                      M31-RO16 Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)          X                      M31-RO17 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile          X                      M31-RO18 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile          X                      M31-RO19 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei          X                      M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor          X                      M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora     X                           M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale                    X            M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime)               X                 M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)               X (nep.)          X (perm.)       M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)               X                 M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale                         X       M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă                                M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor                    X            M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție          X                      M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei)                    X (tehnologii mai verzi)     X       M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente                    X            M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat                    X            M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente                    X            M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă                    X            M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare.   Diguri de protecție pentru zona costieră                         X       M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totala a acestora          X (elim. sau reloc.)                         ...     c)    Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A.B.A. (UoM)     Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost-Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în Capitolul 5.3), strategiile A.P.S.F.R. preferate/recomandate au fost testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5).       Elaborarea strategiilor A.P.S.F.R. s-a realizat în conformitate cu Metodologia P.M.R.I.Ciclul II și a luat în considerare prevederile Ghidului privind strategia comună de punere în aplicare (din perspectiva Testelor de robustețe ale Directivei Cadru Apă).    
				 + 
			   Masuri propuse de tipul win-win       Așa cum s-a precizat anterior, în vederea unei mai bune coordonări cu Directiva Cadru Apă, s-a realizat o corespondență a măsurilor propuse în Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere, asociat P.M.B.H (Directiva Cadru Apă) cu cele propuse în Catalogul de Măsuri asociat Planului de Management al Riscului la Inundații (Directiva Inundații), ca tipologie a măsurilor - Tabelul 28.       Între acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31- RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații.       În cadrul P.M.R.I. A.B.A. Prut-Bârlad, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru alternativa preferată/recomandată):  –   1 măsură de tipul Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (M31-RO17);   ...     –   1 măsură de tipul Zone de retenție naturală a apei (creare/restaurare zone umede) (M31-RO19);   ...     –   4 măsuri de tipul Relocări de dig/Îndepărtare totala dig (M33-RO36).   ...          ...      ...     5.6.2.    Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice     Problematica schimbărilor climatice este una constantă, atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene. Prin Cartea Albă (White Paper) a Comisiei Europene "Adaptarea la schimbările climatice; către un cadru european pentru acțiune" a fost stabilită necesitatea implementării unei abordări strategice în scopul adaptării la schimbările climatice în diferite sectoare și nivele de guvernare. Prin urmare, a fost solicitată stabilirea unor ghiduri/metodologii pentru integrarea conceptului de adaptare la schimbările climatice în procesul de implementare a politicilor privind apa la nivelul Uniunii Europene.       În prezent, Uniunea Europeană își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu "sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.       În anul 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul "act juridic European privind clima"/"european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință.       De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una rezilientă la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.       În acest context, Comisia a elaborat un Plan de Investiții pentru o Europă Sustenabilă (Investment Plan for a Sustainable Europe), cu obiectivul de a sprijini investițiile durabile, în vederea promovării investițiilor verzi. Comisia a propus o pondere țintă de 2% pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele Uniunii Europene.       La nivelul Bazinului Hidrografic Internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia I.C.P.D.R. privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea I.C.P.D.R. axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.    Cel de-al cincilea raport de implementare elaborat de către Comisia Europeană prezintă stadiul punerii în aplicare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, pe baza evaluării de către Comisie a celui de al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) și a primelor Planuri de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) elaborate și raportate de către statele membre pentru perioada 2015-2021. Recomandările Comisiei pentru cel de-al cincilea raport al Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei Inundații în contextul schimbărilor climatice se referă, în principal, la:  –   îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice;   ...     –   necesitatea ca măsurile și infrastructurile planificate să țină seama în mod corespunzător de previziunile privind schimbările climatice   ...     –   elaborarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice care să fie corelată cu procesul elaborării Programului de Măsuri.   ...       Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 529/2013. În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.       La stabilirea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, s-a asigurat coordonarea cu politicile și documentele orientative relevante pentru schimbările climatice, așa cum se arată în capitolul 4. În definirea programului de măsuri al P.M.R.I. Ciclul II, măsurile propuse au luat în considerare atât recomandările din strategiile și planurile de acțiune climatică, precum și aspectele specifice fiecărui bazin/spațiu hidrografic.       Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).       Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) sunt realizate prin proiectul "Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice", cod SIP0CA 610, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul 0perațional Capacitate Administrativă (P0CA) 2014 - 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, pe o perioada de 30 de luni. Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.) în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (A.N.P.M.), Garda Națională de Mediu (G.N.M.), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (A.N.A.N.P.) și Universitatea București. SNASC și PNASC au parcurs procedura de evaluare strategică de mediu, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr.6/2022 prin care aceste documente vor fi supuse aprobării fără aviz de mediu (http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-natio-nala-privind-adaptarea-la-schimbările-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).       În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate au fost supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice.     ...     5.6.3.    Coordonarea și conformarea cu alte directive Uniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.       Directivele privind Natura nu se referă explicit la managementul riscului la inundații; cu toate acestea, Directiva privind Inundațiile și Directivele privind păsările și habitatele sunt legate prin faptul că la stabilirea măsurilor din cadrul Planurilor de Management al Riscului la inundații se au în vedere obiectivelor de conservare și definirea stării favorabile de conservare siturilor Natura 2000. Articolul 6 din Directiva Habitate care vizează ariile de protecție specială clasificate în temeiul Directivei Păsări, precum și siturile desemnate în temeiul Directivei Habitate, reprezintă cadrul esențial pentru aplicarea principiului integrării, întrucât acesta încurajează gestionarea în mod durabil a siturilor Natura 2000 și stabilește limitele activităților care pot avea un impact negativ asupra ariilor protejate, permițând în același timp unele derogări în anumite  circumstanțe*22.     *22 Comunicarea Comisiei "Gestionarea siturilor Natura 2000 Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)", Bruxelles, 21.11.2018 C(2018) 7621 final      Deși Directiva Inundații nu face trimitere explicită la Directiva Păsări și Directiva Habitate, în elaborarea P.M.R.I. au fost avute în vedere sit-urile și speciile protejate prin aceste directive, respectiv prin includerea zonelor protejate în hărțile de risc la inundații conform Art. 6(5)(c) și prin considerarea obiectivelor privind conservarea naturii în cadrul P.M.R.I.-urilor (Art. 7 (3)). Modul în care au fost realizate este prezentat în continuare.       Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundații.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000 (Figura 28).          Figura 28. Exemplu hartă de risc la inundații A.B.A. Prut - Bârlad, cu evidențierea includerii siturilor Natura 2000         În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui asa-numit "test de robustețe" (a se vedea cap.5.3) față de Directiva Habitate pentru a determina modul în care proiectele subsecvente sunt susceptibile de a impacta starea de conservare favorabilă a sit-urilor Natura 2000 (atât SCI, cât și SPA) și de a identifica oportunitățile de creare, restaurare sau îmbunătățire a stării de conservare favorabile ale acestora.    Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul P.M.R.I. Ciclul II - Sinteza Națională se încadrează în prevederile art.5, al.2, lit.a) din HG.1076/2004. Procedura SEA aplicată pentru P.M.R.I. Ciclul II implică evaluarea strategică a impactului potențial al P.M.R.I. asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art.6 (3) al Directivei Habitate).       Descrierea detaliată a modului de derulare a procedurii SEA pentru P.M.R.I. ciclul II este prezentata în cadrul Capitolului 8.3.       Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. Ciclul II. Sinteza Națională și cele 12 P.M.R.I.-uri la nivel de A.B.A. sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376).       Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt de asemenea disponibile pe site-ul inundații.ro (https://inundații.ro/resurse/) și pe site-ul A.N.A.R. (https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/planurile-de-management-al-riscului-la-inundații-ciclul-2/)     ...     5.6.4.    Coordonare internațională     În România, colaborarea și coordonarea activităților în domeniul gospodăririi apelor la nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.).       La nivelul I.C.P.D.R., colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. In cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de I.C.P.D.R. în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.       Obiectivele Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea sunt: evitarea noilor riscuri, reducerea riscurilor existente, creșterea rezilienței, creșterea gradului de conștientizare a populației și promovarea principiului solidarității.       Evitarea noilor riscuri - măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.    Reducerea riscurilor existente - toate etapele de implementare a Directivei Inundații vor avea în vedere reducerea efectelor negative a inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.       Creșterea rezilienței - pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.       Creșterea conștientizării - autoritățile se vor asigura că informațiile privind planurile de prevenire și protecție împotriva inundațiilor sunt transparente și ușor accesibile publicului. Participarea publicului la luarea deciziilor este o piatră de temelie a implementării cu succes a planurilor de management integrate și cuprinzătoare, atât pentru a îmbunătăți calitatea și punerea în aplicare a deciziilor, cât și pentru a oferi publicului oportunitatea de a-și exprima preocupările și pentru a permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de asemenea preocupări.       Promovarea principiului solidarității - este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.       Planurile de management al riscului de inundații stabilite într-un stat membru ar trebui să nu includă măsuri care prin amploarea și impactul lor, cresc semnificativ riscurile de inundații în amonte sau în aval de alte țări în același bazin hidrografic sau subbazin hidrografic, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații.       În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.       Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv întreprinderea de acțiuni comune asupra râurilor transfrontaliere în timpul apărării împotriva inundațiilor și a gheții este un instrument eficient pentru reducerea impactului inundațiilor în aval.       Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.       Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre.       România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela I.C.P.D.R. cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.       România are acorduri interguvernamentale în ceea ce privește cooperarea și gestionarea durabilă a apelor transfrontaliere cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar schimbul de informații în domeniul gospodăririi apelor se face prin Comisiile bilaterale mixte, prin care România ține un contact permanent, în conformitate cu acordurile existente, care prevăd inclusiv schimburi de date și avertizări hidrologice în perioadele de ape mari.       Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comun România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele - Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.    În cadrul colaborării româno-moldave, în perioada 2-3 noiembrie 2022 a avut loc la Chișinău cea de-a doua sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvernamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării. În cadrul sesiunii s-a hotărât reluarea acțiunilor comune de verificarea a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zona de interes comun, promovarea unor proiecte comune pentru punerea în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Ultima întâlnire a comisiei a avut loc în iulie 2016 la București. Ca urmare a discuțiilor tehnice purtate în cadrul acestei ședințe, partea română a transmis părții moldave informații privind implementarea Directivei Inundații în România - evidențierea aspectelor relevante pentru Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, Planul de Management al Riscului la Inundații al Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad.       În Tabelele 30 -31 sunt centralizate întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor).    
				 + 
			   Tabelul 30. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România - Republica Moldova         Nr.crt     Denumirea Întâlnirii     Locația     Perioada de desfășurare       1     A II-a Sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvenamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării     Chișinău     2-3.11.2022         
				 + 
			   Tabelul 31. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România - Ucraina         Nr.crt     Denumirea întâlnirii     Locația     Perioada de desfășurare       1     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret     Botoșani, România     04.07.2017       2     Întâlnirea experților pe probleme de calitate și hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră     Sighetu Marmației, România     26-28.09.2017       3     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei     Cernăuți, Ucraina     25-26.10.2017       4     Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret și afluenților în zona de frontieră     Sucevița, România     12-14.12.2017       5     Sesiunea a IX-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997)     Negrești Oaș, România     11-12.10.2017       6     Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru desfășurarea activității în vederea finalizării Regulamentelor actualizate și a anexelor la acestea     Satu Mare, România     21-22.05.2018       7     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor     Ismail, Ucraina     29.08.2018       8     Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor râului Tisa și discutarea propunerii privind "Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean"     Ismail, Ucraina     2.10.2018       9     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, în zona de frontieră     Cernăuți, Ucraina     23-24.10.2018       10     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României.     Suceava, România     12-13.12.2018       11     Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea     Ismail, Ucraina     30.08.2018       12     Sesiunea a X-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997)     Ismail, Ucraina     03-04.10.2018       13     Întâlnirea experților pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră,     Teaciv (Teceu), Ucraina     5.04.2019       14     Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru finalizarea Regulamentelor actualizate și a anexelor acestora     Satu Mare, România;     19.06.2019       15     Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră     Cernăuți, Ucraina     23-25.07.2019       16     Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râului Tisa     Satu Mare, România     25-27.09.2019       17     Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună     Tulcea, România     31.10.2019       18     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României     Suceava, România     25-26.11.2019       19     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei     Cernăuți, Ucraina     26-29.11.2019       20     Întâlnirea de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din cadrul Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună     Ismail, Ucraina     05.12.2019       21     Sesiunea a XI-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997)     Suceava, România     11-12.12.2019       22     Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună     în format virtual     9.12.2020       23     Întâlnirii experților pentru evaluarea calității apelor râurilor Prut și Siret din cadrul Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră     Cernăuți, Ucraina     25.06.2021       24     Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră     Suceava, România     22-24.09.2021       25     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei     Cernăuți, Ucraina     22-24.11.2021       26     Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României     Botoșani, România     24-26.11.2021       27     Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră     în format virtual     16-17.11.2022       28     Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună     în format virtual     20.12.2022            Activitățile prevăzute a se desfăsura în 2020 conform Programului de lucru au fost amânate din cauza pandemiei.       În cursul anului 2022, din cauza situației de război în care se află Ucraina, fiecare parte pe teritoriul său a desfășurat activități pentru ducerea la îndeplinire a Regulamentelor bilaterale în vigoare, întâlnirile la nivelul Coordonatorilor Grupelor de lucru s-au desfășurat în format on-line.     ...      ...      ...     6.    Plan de Acțiune pentru Implementare     Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.-urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.       Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a oferit o orientare clară cu privire la evaluarea și prioritizarea măsurilor. Prioritizarea măsurilor s-a realizat în baza unor criterii obiective clar definite, după cum este explicat în Capitolul 5. Această prioritizare este ulterior corelată cu un calendar de implementare. În general, România intenționează să implementeze măsuri prioritare în cadrul Ciclului II (2022-2028) și să transfere alte măsuri în Ciclul III de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE. Metodologia aplicată a permis de asemenea României să determine impactul preconizat al măsurilor și să stabilească ținte clare pentru anumiți indicatori cheie.       În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C.       Implementarea P.M.R.I. Ciclul II devine obligatorie după ce este aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă de asemenea că trebuie implementate toate măsurile din categoriile A, B și C. Din acest motiv, planurile de implementare și obiectivele aferente trebuie elaborate pentru toate tipurile de măsuri. Acestea sunt descrise în paragrafele de mai jos.    6.1.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale)     Măsurile naționale sunt definite și selectate la nivel național. Măsurile prioritare au fost grupate în cinci tipuri principale de măsuri, după cum este specificat în Capitolul 5.2. Pentru aceste proiecte prioritizate, obiectivul este acela de a evalua fezabilitatea acestora în următorul an pentru a ajunge la un concept clar, precum și la viabilitatea confirmată și implementabilitatea acestora până la finalul anului 2027. În completarea acesteia se află lista scurtă de măsuri prioritizate, obiectivul fiind acela de a îmbunătăți și clarifica descrierea acestora, astfel încât și acestea să poată fi elaborate ulterior. Acest demers ar trebui realizat în decursul anului viitor.    
				 + 
			   Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor Naționale          Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor Naționale, precum și pentru finanțarea acestora sunt: M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.F., M.E.A.T., M.E., M.C.I.D., M.I.P.E. și M.A.I.       Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile Naționale       Principalele potențiale Mecanisme Financiare pentru implementarea Măsurilor Naționale sunt următoarele:     ● P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență       ● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027       ● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027)       ● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030       ● Facilitatea "Conectarea Europei"       ● Programul Operațional Transport 2021-2027       ● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - Common Alerting Protocol       ● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD - Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR)       ● Bugetul Național         Posibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023.      
				 + 
			   Planul de Acțiune pentru Măsurile Naționale       Pentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale specifice identificate în cadrul acestui proces. Principalele etape aferente procesului de implementare sunt următoarele:     ● M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. sau părțile interesate relevante responsabile cu implementarea măsurilor trebuie să definească împreună sursele de finanțare și să întocmească planul financiar de implementare a măsurilor pentru care sunt responsabile în mod direct - sub coordonarea M.M.A.P., până în cel de-al 3-lea trimestru al anului 2023;       ● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fiselor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 - începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă (Tabelul 32):      
				 + 
			   Tabelul 32. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune         Acțiunea     Termenul de realizare     Instituțiile vizate       Planul financiar pentru Proiectele - Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027     Finalul trimestrului 3 al anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F.       Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea măsurile naționale în perioada 2023-2028     Finalul anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F.       Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate     Finalul anului 2023 - jumătatea anului 2024     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F.            ...     6.2.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)     Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în Capitolul 5.3. S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în cadrul Ciclului II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și scăzută urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028.       În baza prioritizării, A.B.A. Prut-Bârlad a cuantificat rezultatele preconizate aferente implementării și a stabilit obiectivele specifice pentru Ciclul II. În timpul evaluării, impactul și costurile preconizate pentru fiecare măsură și alternativă în parte au fost estimate utilizând Appraisal Summary Tool (AST). Cu rezultatele aferente prioritizării realizate de către A.B.A. Prut- Bârlad, beneficiile acumulate au fost calculate pentru toate măsurile propuse pentru A.B.A. Prut-Bârlad și per clasă de prioritate. În scopuri de raportare, s-a decis selectarea unui set de indicatori-cheie din cadrul AST la nivel național, după cum este specificat în Tabelul 33. Valoarea-țintă se referă la clasele de prioritate foarte ridicată, ridicată și critică, deoarece aceste măsuri urmează a fi implementate primele.    
				 + 
			   Tabelul 33. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II         Obiectivul P.M.R.I.     Indicatorul     Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse- toate prioritățile)     Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)     Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)       1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.       2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației     Numărul de persoane expuse riscului     663172     480757     182415       Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului     263231     166738     96493       3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice     Reducerea AED     Prezent:   € 941,388,481    Schimbări climatice: € 1,202,483,272     Prezent:   € 551,794,468    Schimbări climatice: € 720,234,372     Prezent:   € 389,594,013    Schimbări climatice: € 482,248,900       4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural     Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului     417     307     110       5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă     Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC     Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 84    Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 32    Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 170     Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 20    Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 7   Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 51     Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 64   Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 25    Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 119       6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/răspuns în caz de urgență          Consultați Tabelul de mai jos     Consultați Tabelul de mai jos     Consultați Tabelul de mai jos       7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice.       8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă     Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu     < 1     118     < 1     27     < 1     91       1 - 3     100     1 - 3     27     1 - 3     73       3 - 6     31     3 - 6     11     3 - 6     20       > 6     36     > 6     12     > 6     24       9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.       10. Costuri totale     Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea.   Întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare     € 11,950,905,566     € 6,888,665,129     € 5,062,240,437          Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este ASTpentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.         La nivelul A.B.A. Prut -Bârlad indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în Tabelul 34.    
				 + 
			   Tabelul 34. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II         Obiectivul PMRI     Indicatorul     Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse-toate prioritățile)     Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)     Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)       1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.       2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației     Numărul de persoane expuse riscului     62414     57806     4608       Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului     11676     8558     3118       3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice     Reducerea AED     Prezent:   € 54,983,493   Schimbări climatice:    € 76,633,121     Prezent:   € 43,918,407   Schimbări climatice:    € 61,151,899     Prezent:   € 11,065,086   Schimbări climatice:    € 15,481,222       4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural     Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului     14     13     1       5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă     Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC     Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 2   Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 3   Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 14     Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 1   Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 0   Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 5     Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 1   Punctajele de mediul ale AMC egale cu cel de referință: 3   Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 9       6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/răspuns în caz de urgență          Consultați Tabelul de mai jos     Consultați Tabelul de mai jos     Consultați Tabelul de mai jos       7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice     Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice.       8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă     Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu     < 1     11     < 1     3     < 1     8       1 - 3     5     1 - 3     3     1 - 3     2       3 - 6     2     3 - 6     0     3 - 6     2       > 6     1     > 6     0     > 6     1       9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate      Nu au fost definiți ondicatori sau ținte specifici/e.       10. Costuri totale     Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea.   Întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare     € 751,725,809     € 427,754,170     € 323,971,639         
				 + 
			   Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestora          După cum este specificat în Capitolul 5.3, măsurile din Categoria B acoperă o gamă largă și diversă de măsuri, astfel încât aprobarea (implementarea) și finanțarea acestora să fie efectuată în mod integrat și coordonat, pornind de la nivelul A.B.A.- urilor, care ar trebui să aibă o bună colaborare cu alte instituții locale/ regionale, ce reprezentă diferite sectoare de activitate, precum transporturi, agricultură, silvicultură și altele.       Trei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):     ● La nivel local/regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, 0.C.P.I, altele;       ● La nivel central:  –   Instituțiile de la nivel național coordonate de către/aflate în subordinea diferitelor ministere, precum: A.N.A.R., CESTRIN, C.N. CFRS.A., C.N.A.I.R. S.A., C.N. A.C.N. S.A., A.N.I.F., R0MSILVA - Regia Națională a Pădurilor, A.N.C.P.I., HIDR0ELECTRICA S.A., I.G.S.U., altele;   ...     –   Principalele ministere cu rol decizional din cadrul Guvernului României: M.M.A.P., Ministerul de Finanțe, M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.T.I., Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, M.C.I.D., M.A.I., M.I.P.E, altele.   ...           
				 + 
			   Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și Protecție          Potențialele Mecanisme Financiare identificate pentru implementarea Măsurilor de Prevenire și Protecție sunt următoarele:     ● Programul 0perațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;       ● P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;       ● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027;       ● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);       ● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030;       ● Facilitatea "Conectarea Europei";       ● Programul 0perațional Transport 2021-2027;       ● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - CAP;       ● Pactul Verde European;       ● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 - 2027) - Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;       ● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României;       ● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;       ● Bugetul General Consolidat al Statului (inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente - precum M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., altele).         Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023, acoperind nevoile financiare și sursele corespunzătoare aferente fiecărui an fiscal în parte până în anul 2027 (22 martie 2028 fiind termenul limită pentru raportarea P.M.R.I. Ciclul III).       În Anexa 16 sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad, iar în fișele descriptive ale strategiilor A.P.S.F.R pentru A.B.A. Prut - Bârlad se regăsesc costurile aferente fiecărei strategii. Aceste fișe pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/.       La nivelul A.B.A. Prut - Bârlad sunt planificate a fi realizate în cadrul PNNR o serie de lucrări prezentate în Tabelul 35.    
				 + 
			   Tabelul 35. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNNR la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad         Nr. Crt     Denumire lucrare     Componenta P.N.R.R.       1     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Cucuteni pe râul Voinesti (Morisca), județul Iași     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       2     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente ARONEANU, pe râul Ciric, județul Iași"     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       3     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Ciric III, pe râul Ciric, județul Iași     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       4     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Ciurbești, pe râul Locii, județul Iași     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației si reducerea riscului la inundații”       5     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Hâlceni, pe râul Miletin, județul Iași     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       6     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Solești, pe râul Vaslui, județul Vaslui     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       7     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Căzănesti, râul Stavnic (Durduc), județul Vaslui     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și cresterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       8     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Manjesti, pe râul Crasna, județul Vaslui     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       9     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Cuibul Vulturilor, pe râul Tutova, județul Vaslui     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”       10     Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării (Polder) Vulturești, râul Barlad, județul Vaslui     Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”          Nota: valoarea lucrărilor se va încadra în limitele aprobate        
				 + 
			   Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție          În Tabelul 36 este prezentat un Plan de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție detaliat, ce include acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora.    
				 + 
			   Tabelul 36. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție         Acțiunea     Termenul de realizare     Instituțiile vizate       Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027     Finalul trimestrului 3 al anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente       Realizarea unui acord de parteneriat și a unei Foi de Parcurs pentru implementarea măsurilor din categoria B implementate în perioada 2023-2028     Finalul anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente       Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate     Finalul anului 2023 - Jumătatea anului 2024     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente            ...     6.3.    Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)     În baza justificărilor menționate în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce "include pachetul de măsuri" pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul anului 2027 și sunt specificate în Tabelul37. Pachetul va fi implementat la nivel național.       Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență       Principalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență sunt următoarele:     ● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) - Fondul European de Dezvoltare Regională - (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;       ● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României.       ● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, de către autoritățile române.         Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023.    
				 + 
			   Tabelul 37. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 - Pachetul de Măsuri de Pregătire         Nr.     Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H)     Valoarea de referință     Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri     Perioada exprimată în ani până la atingerea valorii-țintă       A     Reducerea pagubelor (EAD) cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Aproximativ 3%*23 reducere din 1,72 Miliarde €     Aproximativ 5%*24 reducere din 1,72 Miliarde €     3       B     Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Aproximativ 3% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor)     Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor)     3       C     Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate     < 48 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare deterministă)     > 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă)     3       D     Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor     A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%   Unități I.G.S.U.: 51%     A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%   Unități I.G.S.U.: 75%     2       E     Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.- urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)     75%     95%     2       F     Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații     50%     >75%     3       G     Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)     20%     >50%     3       H     Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate     < 1%     >25%     3          *23 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile de pregătire, răspuns și redresare existente. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.       *24 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile propuse incluse în Pachetul de Măsuri de Pregătire. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.         Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB[1] au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).     [1] World Bank (2020), 'Stocktaking Report', RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)         Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015[2], și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%.     [2] WMO (no date) Sub-series Basic Documents - WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)         Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării prezentate în Capitolul 5.4. Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul anului 2027.       Principalele instituții definite cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestuia       Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:     ● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),       ● M.A.I., I.G.S.U. pentru intervenții operative în situații de urgență în caz de inundații și alte riscuri asociate (poluarea solului, alunecări de teren, cutremure de suprafață, situația epidemiologică etc.) și       ● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T.I., administrația locală și județeană, M.E. și Hidroelectrica S.A., M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri.      
				 + 
			   Planul de acțiune          În Tabelul 38 este prezentat un plan de acțiune detaliat cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora, inclusiv aprobări, planificare financiară, studii de (pre-) fezabilitate, aplicații, semnarea contractelor, implementare, formare, testare, mentenanță și solicitarea de rambursări pentru fondurile acordate în cadrul PODD.    
				 + 
			   Tabelul 38. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență         Acțiunea     Termenul de realizare     Instituțiile vizate       Planul financiar pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024, cu privire la Pachetul de Măsuri 2023-2024)     Finalul trimestrului 3 al anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024     Finalul anului 2023     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 ce urmează să fie finanțate     Finalul anului 2023     A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I.       Strategia Instituțională de Achiziții (M.M.A.P./A.N.A.R./I.N.H.G.A., M.A.I./I.G.S.U.)     Finalul anului 2023 - Aprobarea instituțională si ministerială     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Semnarea contractelor pentru Proiectul PP     Primul trimestru al anului 2024     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Implementarea calendarului de achiziții și planificarea principalelor activități de proiect (activități juridice și instituționale, campanii de sporire a gradului de conștientizare etc.)     Trimestrele I-IV ale anului 2024 si permanent până la finalul anului 2027     M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Sesiuni de formare privind modul de utilizare a echipamentelor     Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentă     M.M.A.P./A.N.A.R. și   M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Recepția oficială a echipamentelor în teren     Trimestrul IV al anului 2024 și activitate permanentă     A.N.A.R., I.G.S.U., S.T.S.       Sisteme de prognozare și concept DSS - primirea oficială a aplicațiilor     Permanent, în baza fazelor de   implementare   Trimestrul IV al anului 2026,   Trimestrul IV al anului 2027     A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.       Sistem nou pentru monitorizare și management al datelor (testare si mentenanță)     Trimestrul 3 al anului 2026     M.M.A.P./A.N.A.R. și   M.A.I./I.G.S.U.-M.F.   STS       Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic si Hidrologic     Trimestrul IV al anului 2026     A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.   I.G.S.U./M.M.A.P./M.A.I.       Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență     Permanent, ultimul pentru Trimestrul IV al anului 2026     Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare       Cererea de rambursare a fondurilor din PODD pentru principalele măsuri investiționale     Trimestrul IV al anului 2026     Părțile responsabile cu implementarea            ...      ...     7.    Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații     Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa - partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat.       Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (Tabelul 39).       Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din Ciclul II al Directivei Inundații 2007/60/CE se va realiza în strânsă colaborare cu reprezentanții A.B.A., A.N.A.R. și M.M.A.P., prin intermediul unor machete .xls ce vor conține în principal, planurile de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații, informații referitoare la indicatorii fizici realizați și informații privind stadiul de realizare a măsurii, aferente fiecărei Administrații Bazinale de Apă și fluviului Dunărea.       Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin.    
				 + 
			   Tabelul 39. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.         Tip de măsură     Cod tip măsură C.E.     Cod tip măsură RO     Măsuri Potențiale     Autoritate responsabilă     Nivel de aplicare     Indicatori urmăriți în evaluarea progresului     Autoritate(i) responsabilă(e) pentru urmărirea implementării măsurilor       Evitarea - prin politicile /reglementările de planificare teritorială   Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile     M21     M21-RO1     Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.     M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național     Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate     M.M.A.P.       M21     M21-RO2     Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare     M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național     Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/ actualizate     M.D.R.A.P., I.S.C.       Evitarea - prin reglementările de construcție în zona inundabilă     M21     M21-RO3     Criterii și reglementări de construire în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă)     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I     Național     Număr de acte legislative     M.T.I.       Îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și / sau cu un risc mai mic     M22     M22-R04     Analiza posibilităților tehnice și economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 - 1,5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare     M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național/Bazin     Număr studii de relocare    Număr clădiri relocate     M.M.A.P.       Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințelor adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc.     M23     M23-RO5     Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare   Exemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile    Măsuri de prevenție în interiorul proprietății    -Evitarea inundării (avoidance technology)    - Supraînălțarea construcției;   -Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing)    -materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)   -Impermeabilizarea construcției (dryfioodproofing) - blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare     I.S.C., Autorități locale, CJ.     Național/Localitate     Număr construcții din zona inundabilă la care s-a aplicat măsura de adaptare     I.S.C., Autorități locale, CJ.                      Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății -Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată )   -Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;   -Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor                           M23     M23-RO6     Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile/Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații     M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ.     Național/Localitate     Număr materiale publicate     M.D.L.P.A., I.S.C.       Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații     M24     M24-RO7     Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulică a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilității măsurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activităților economice și sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu D.C.A.     M.M.A.P., M.D.L.P.A., MAI. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.     Național     Număr studii     M.M.A.P.       M24     M24-RO8     Îmbunătățire politici/strategii/cadru legislativ în managementul inundațiilor     M.M.A.P., MAL, M.I.P.E., M.D.L.P.A., M.T.I., M.F.     Național     Număr acte legislative elaborate/aprobate     M.M.A.P.       Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M24     M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național/Bazin     Lungime cursuri de apă (km)     M.M.A.P.       Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale     M31     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/A.P.S.F.R.     Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha) Proporția suprafețelor cu pădure raportat la suprafață   bh (%)     M.M.A.P., Gărzile forestiere       Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea la scară largă a bazinelor hidrografice     M31     M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate-protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor   și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1)     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Național /Bazin /A.P.S.F.R.     Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha)     M.M.A.P., Gărzile forestiere       Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor     M31     M31-RO12     Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/A.P.S.F.R.     Lungime diguri protejate (km)     M.M.A.P., Gărzile forestiere       Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii de suprafață prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)     M31     M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, CJ     Bazin/A.P.S.F.R.     Suprafața de perdea forestieră   (ha)     M.A.D.R., A.N.I.F.       M31     M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe)     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/A.P.S.F.R.     Suprafața amenajată cu lucrări   (ha)     M.M.A.P., Gărzile forestiere       Managementul natural al inundațiilor- Managementul scurgerii prin îmbunătățirea structurală a solului     M31     M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc).     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ.     Național / Bazin/ A.P.S.F.R.     Suprafața de teren ameliorat   (ha)     M.A.D.R., A.N.I.F.       M31     M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)     M.A.D.R.     Național / Bazin/ A.P.S.F.R.     Suprafața aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha)     M.A.D.R.       Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.     Lungimea cursului de apă remeandrat (km)     M.M.A.P.       Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei     M31     M31-RO18     Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/A.P.S.F.R.     Număr construcții/grupuri de construcții cu protecție individuală     M.M.A.P.       M31     M31-RO19     Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     Bazin/A.P.S.F.R.     Suprafața de retenție (ha)     M.M.A.P.       Managementul natural al inundațiilor- Managementul zonei costiere     M31     M31-RO20     Înnisiparea artificială a plajelor     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Suprafața înnisipată (ha)     M.M.A.P.       Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei cu funcție exclusivă de protecție la inundații     M32     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc)     M.M.A.P.       M32     M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc)     M.M.A.P.       M32     M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de reten ție/atenua re     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.     Număr baraje   Volume suplimentare pentru atenuare asigurate (mc)     M.M.A.P.       M32     M32-RO24     Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Bazin/A.P.S.F.R.     Număr baraje la care s-au executat lucrări    Q suplimentar evacuat (mc/s)     M.M.A.P.            M32     M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ.     Național/A.P.S.F.R.     Număr poduri redimensionate/adaptate     M.T.I.       M32     M32-RO26     Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.     Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate     M.M.A.P.       M32     M32-RO27     Realizarea de derivații de ape mari     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.     Lungime derivații pentru ape mari (km)   Debit tranzitat de derivații pentru ape mari (mc/s)     M.M.A.P.       M32     M32-RO28     Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Număr structuri de retenție eliminate     M.M.A.P.       Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului     M33     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei)     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Lungime cursuri de apă cu lucrări de regularizare /stabilizare a albiei (km)     M.M.A.P.       Lucrări de corectare a torenților     M33     M33-RO30     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale     Bazin/A.P.S.F.R.     Număr de lucrări funcționale/nefuncționale     M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F.       M33     M33-RO31     Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale     Bazin/A.P.S.F.R.     Număr baraje de sedimente reabilitate     M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F.       M33     M33-RO32     Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale     Național /Bazin /A.P.S.F.R.     Număr lucrări hidrotehnice realizate     M.M.A.P.       Măsuri structural longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire.     M33     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.     Lungime diguri construite (km)     M.M.A.P.       M33     M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A.,alți deținători     A.P.S.F.R.     Lungime diguri supraînălțate   (km)     M.M.A.P.       M33     M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.     Lungime diguri reabilitate (km)     M.M.A.P.       M33     M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți detinători     A.P.S.F.R.     Suprafața de retenție suplimentară posibil a fi obținută prin relocare (ha)     M.M.A.P.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale     M34     M34-RO37     Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (inclusiv îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Număr de proiecte     M.M.A.P., M.A.D.R., Autorități locale       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)     M34     M34-RO38     Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.     Național     Număr de proiecte     M.M.A.P., M.A.D.R.            M34     M34-RO39     Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de canalizare/drenaj(SuDS)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.     Național     Număr de manuale     M.M.A.P., M.A.D.R.       M34     M34- RO40     Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)     M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R. (localitate)     Număr de SuDS     M.M.A.P., M.A.D.R.       Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor     M35     M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național / A.P.S.F.R.     Număr construcții hidrotehnice     M.M.A.P.       M35     M35-RO42     Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente /nepermanente) - prin decolmatare     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.     Număr de acumulări la care s-au executat lucrări de decolmatare Volum rezultat prin decolmatare     M.M.A.P.       Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Punerea în siguranță a barajelor     M35     M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți detinători     A.P.S.F.R.     Număr de construcții hidrotehnice     M.M.A.P.       Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoză și avertizare a inundațiilor     M41     M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Național/Bazin (cu localizare)     Număr avertizări emise/număr evenimente hidrologice înregistrate   Număr unități administrativ teritoriale   avertizate/alarmate/număr de U.A.T.-uri afectate     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.)       M41     M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   -Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și   precipitațiilor - stații automate la poduri sau   traversări de conducte   -Cameră video pentru monitorizarea situației   curgerii în secțiuni și a ghețurilor   -Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare   în timp real la depășiri valori prag de   precipitații și de intensitate scurgere torențială   -Modernizarea rețelei naționale de radare   meteorologice   -Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărire a străzilor/căilor de comunicații cu risc ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare   -Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Național/Bazin     Număr de stații automate noi    Număr de camere video    Număr de sisteme de senzori pentru detecție și alarmare    Număr de radare meteorologice modernizate    Număr de rețele pluviometrice urbane noi   Număr de echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor noi     M.M.A.P.       M41     M41-RO46     Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Național/Bazin     Număr ore alocate/an Număr participanți/an Număr de activități/an     M.M.A.P.            M42     M42-RO47     Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.) M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/Bazin     Număr de planuri locale/județene de apărare împotriva inundațiilor actualizate    Număr de situații/an     M.M.A.P., M.A.I.       Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență     M42     M42-RO48     Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/ A.P.S.F.R. (localitate)     Număr de planuri de protecție actualizate     M.M.A.P.            M42     M42-RO49     Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/Bazin     Număr de exerciții de simulare     M.A.I.       Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici     M43     M43-RO50     Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igienă la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media     M.M.A.P., MAL (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr de acțiuni de informare/an    Număr de materiale realizate/publicate     M.M.A.P., M.A.I.       M43     M43-RO51     Exerciții de evacuare     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/Bazin     Număr de exerciții de evacuare     M.M.A.P., M.A.I.            M43     M43-RO52     Activități educaționale privind riscul de inundații     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.Edu.     Național/Bazin     Număr ore alocate/an    Număr participanți/an    Număr de activități /an     M.M.A.P., M.A.I., M.Edu.            M43     M43-RO53     Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr acțiuni de implicare a participării publicului     M.M.A.P.       Alte măsuri de instruire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului     M44     M44-RO54     Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Proporție /Număr personal de intervenție instruit Grad dotare cu mijloace și echipamente (față de anul 2022)     M.M.A.P., M.A.I.       Alte măsuri de îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurări     M44     M44-RO55     Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc     M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr de polițe de asigurare    Grad de asigurare al locuințelor/bunurilor publice/ economice (față de anul 2022)     M.M.A.P., M.F.       Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate     M51     M51-RO56     Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență     M.M.A.P., A.N.A.R., MAL ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr acțiuni de evacuare    Număr populație evacuată    Număr de servicii de asistență medicală de urgență     M.M.A.P., M.A.I.       M51     M51-RO57     Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic     M.MAP, A.N.A.R., MAL ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr de populație relocată     M.M.A.P., M.A.I.       Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu     M52     M52-RO58     Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari), pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora, instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru școli, pentru administrație, spitale mobile etc.)     M.MAP., A.N.A.R., M.T.I., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr de intervenții la lucrările de apărare     M.MAP.       M52     M52-RO59     Refacerea/Reabilitarea infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații     M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I., M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S.     Național/   Bazin/A.P.S.F.R.     Număr de infrastructuri refăcute/reabilitate/număr de km infrastructuri refăcute reabilitate   Total costuri alocate pentru re fa ce rea/reabi1itarea infrastructurii     Toate instituțiile care au în administrare infrastructuri       M52     M52-RO60     Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)     M.M.A.P., M.F.     Național/Bazin     Număr de credite acordate    Valori creditate     M.M.A.P., M.F.       Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații     M53     M53-RO61     Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate     M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I.     Național/Bazin     Număr de rapoarte de sinteză post eveniment/număr de evenimente/număr de baze de date     M.MAP.       M53     M53-RO62     Cartografierea urmei inundației/ viiturii     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.     Bazin     Număr de evenimente cartografiate     M.MAP.       M53     M53-RO63     Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Bazin     Număr de expertize tehnice privind evaluarea stării de siguranță/număr regulamente de exploatare     M.MAP.       M53     M53-RO64     Organizarea de conferințe tehnice / dezbateri având ca subiect lecțiile învățate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/Bazin     Număr de conferințe    Număr ore alocate/an    Număr participanți/an     M.MAP.          ...     8.    Implicarea părților interesate și consultările publice  8.1.    Strategia de implicare a părților interesate (SHE)  Pentru a asigura o abordare structurată a activităților de comunicare, de implicare a părților interesate și respectiv de consultare publică cu privire la H.H.R.I. și P.M.R.I. din Ciclul II de implementare a Directivei Inundații (DI) și pentru abordarea recomandărilor CE cu privire la P.M.R.I. din Ciclul I de implementare, autoritățile competente au utilizat o Strategie ("Strategia SHE"). Strategia SHE a fost elaborată la începutul Ciclului II și a fost implementată începând cu finalul anului 2020. Strategia stabilește obiective principale ambițioase pentru comunicare și SHE, descrie tipurile de activități, instrumentele offline și online utilizate pentru informare, implicare și consultare, identificare și analiză a părților interesate, specifică respectivele cadre legale europene și naționale pentru consultare și implicare, propune structurile organizatorice pentru implicare în baza categoriilor de părți interesate, este aliniată cu strategia de comunicare instituțională de la nivelul M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. și detaliază resursele necesare, nevoile de dezvoltare a capacităților, și se încheie cu o structură de monitorizare și de management al riscurilor.       În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat PMRI ciclul II și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.       Cele două obiective principale ale strategiei SHE pentru P.M.R.I. Ciclul II au fost următoarele:  ● Optimizarea procesului general de comunicare și a capacității M.M.A.P. și respectiv a A.N.A.R. cu privire la elaborarea P.M.R.I. din cadrul celui de-al II-lea ciclu de implementare a Directivei Inundații.       ● Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea M.M.A.P. și A.N.A.R.         Figura 29 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a P.M.R.I..          Figura 29. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate      8.1.1.    Informare și comunicare  Punctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II de implementare include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, 2007/60/CE, ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o bază de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.       Pentru a completa site-ul web și eforturile de comunicare generale, a fost concepută o marcă (brand) pentru managementul riscului la inundații din România - INUNDAȚII.RO.(F/gura 30) Procesul de branding a avut drept rezultat câștigarea unui premiu*25 pentru pachetul de identitate vizuală, ce include logo-urile, fonturile dedicate și paleta cromatică, precum și diferite alte elemente de identitate digitală.     *25 Marca INUNDAȚII.RO a fost premiată cu Bronze la categoria Best visual identity from the public sector (Cea mai bună identitate vizuală din sectorul public) în cadrul Transform Awards Europe 2022: https://www.transformmagazine.net/awards/europe/past-winners/2022-transform-awards/            Figura 30. Marca INUNDAȚII.RO și premiul Transform Awards         Site-ul web se adresează publicului larg, prezentând într-un limbaj accesibil și simplu informații despre:     ● Inundații și managementul riscului la inundații în general       ● Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații       ● Importanța soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundații       ● Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din România       ● Implementarea Directivei UE privind Inundațiile.         În plus, noul site web include un portal GIS pentru vizualizarea noilor Hărți de Hazard și de Risc la Inundații (GIS Maps Portal), un link către avertizările meteorologice și hidrologice ale A.N.M. și respectiv I.N.H.G.A., pune la dispoziție resurse, ghiduri și documente destinate publicului larg, inclusiv copiilor, și asigură înțelegerea tehnică a acestora de către părțile interesate, facilitând astfel implicarea acestora       Site-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către A.N.A.R.. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale M.M.A.P. și A.N.A.R., au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook - Inundații.ro (Figura 31) și respectiv un canal de YouTube - inundatiiro, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul M.M.A.P.          Figura 31. Site-ul web INUNDAȚII.RO și pagina de Facebook         Banca Mondială a oferit de asemenea asistență M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. în vederea sporirii gradului de conștientizare despre proiectul RO FLOODS, a canalelor de comunicare online nou create și în special a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. Acestea din urma pot fi utilizate în România de către instituțiile publice, specialiști din domeniu și cetățeni pentru a se informa și pentru a putea adopta măsuri adecvate. În acest sens, au fost derulate campanii publicitare prin intermediul site-ului web https://inundații.ro/ și a canalelor de social media. Această activitate a fost efectuată pe o durată de aproximativ 2 luni (noiembrie 2022 - ianuarie 2023) și a avut următoarele rezultate:     ● 1,9 mil. de impresii (afișarea campaniilor pe Google), cu 20.000 de clicuri din care:     () 17.100 de noi utilizatori pe site-ul web cu 29.300 de vizualizări de pagină       () 14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire       () 278.500 de impresii pentru clipul video destinat H.H.R.I., cu 23.000 de clicuri       () 1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuri           Numărul total de utilizatori care au accesat site-ul web https://inundații.ro/ în luna februarie 2023 este de:     ● 22.600 de utilizatori cu 52.300 de vizualizări pe site-ul web, cu primele 3 pagini accesate ce includ portalul destinat hărților, pagina de pornire și bazinele hidrografice.         În afara canalelor de comunicare nou create și a pachetului de branding, M.M.A.P., A.N.A.R. și A.B.A.-urile, la nivel regional, au continuat să sporească frecvența utilizării unor mijloace mai convenționale, și anume email-uri, comunicate de presă și presa scrisă, conferințe și ședințe de lucru cu părțile interesate cu scopul de a comunica informații legate de etapele principale ale proiectului și de a implica părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de elaborare a P.M.R.I.. În cele ce urmează sunt prezentate mai multe materiale de comunicare esențiale, care au fost elaborate:  –   Broșura pentru părțile interesate care descrie Planurile de Management al Riscului la Inundații.   ...     –   Broșura pentru părțile interesate care descrie Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și rolul acestora în procesul de revizuire și validare a noilor hărți.   ...     –   Broșurile pentru părțile interesate care descriu procesul de elaborare a Programului de Măsuri, în mod etapizat: Analiza (Screening), faza privind strategia aferentă A.P.S.F.R.-urilor, faza privind strategia aferentă UoM și rolul preconizat al părților interesate implicate.   ...     –   Broșura pentru părțile interesate și mass media privind publicarea și raportarea către CE a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate.   ...     –   Animația video ce prezintă Proiectul RAS/RO-FLOODS (Figura 32).   ...     –   3 teasere video scurte pentru Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații (H.H.R.I.), în care se explică rolul și importanța hărților pentru diferite categorii de părți interesate de la nivel instituțional și pentru publicul larg.   ...     –   Social media și alte materiale de comunicare care să fie distribuite în format electronic.   ...             Figura 32. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS și teaser-ul pentru HHRI         Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor poate fi consultată în Anexa 19.     ...     8.1.2.    Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național     Pentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a P.M.R.I., au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului ROFloods, în timp ce GTL au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.       TAG s-a reunit de 7 ori, acoperind principalele faze de implementare a proiectului, iar GTL s-au reunit de 5 ori, pe teme precum Soluțiile Bazate pe Natură, Infrastructura Verde și Implicarea părților interesate. În cadrul ambelor tipuri de grupuri s-a oferit ocazia de a comunica rezultatele proiectului, de a discuta cu privire la feedback-ul primit și de a prezenta stadiul de implementare a proiectului împreună cu părțile interesate din diferite sectoare, inclusiv structurile aparatului de guvernare de la nivel central (ministere, agenții naționale - silvicultură, agricultură, transporturi, energie etc.), autoritățile publice locale sau regionale, mediul academic sau ONG-urile. Alte reuniuni la nivel național s-au concentrat asupra grupurilor specifice de părți interesate, precum ONG-urile sau regiunea fluviului Dunărea.       În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării Planului de Management, precum și pentru validarea H.H.R.I.. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea Planului de Management, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic.       Versiunile preliminare ale P.M.R.I. au fost publicate pentru consultare pe site-ul web inundații.ro și în Monitorul Oficial începând cu luna ianuarie 2022. Lista activităților de consultare specifice, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. pot fi consultate în Anexa 20.     ...     8.1.3.    Implicarea părților interesate la nivel regional     În afara implicării părților interesate care are loc la nivel național, A.B.A.-urile au derulat activități specifice la nivel teritorial, implicând atât părțile interesate de la nivel regional/ județean, precum Consiliile Județene, Autoritățile din domeniul îmbunătățirilor funciare, drumurilor și silviculturii (A.N.I.F., Asociația Administratorilor de Păduri, Romsilva), precum și pe cele de la nivel local, precum primarii și fermieri, printre altele. Principala metodă de implicare a părților interesate la acest nivel a constat în reuniuni dedicate ale părților interesate pentru fiecare stadiu al procesului de elaborare a Programului de Măsuri, în cadrul cărora a fost prezentat progresul înregistrat la nivel de elaborare al PMRI ciclul II, au fost oferite explicații privind fiecare fază, iar părțile interesate au fost încurajate în mod direct să ofere feedback în cadrul reuniunii, dar și ulterior, în scris. Dat fiind faptul că anumite documente legate de Programul de Măsuri necesitau a fi analizate de către părțile interesate, acestea au fost încărcate pe site-ul web https://inundații.ro/ și părților interesate li s-au comunicat instrucțiuni privind modul de formulare a feedback-ului, precum și termenul-limită pentru transmiterea acestuia prin corespondență directă. Lista completă a părților interesate, activitățile derulate pentru implicarea acestora, mijloacele de informare a părților interesate cu privire la activitățile de implicare a acestora, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități pot fi consultate în Anexa 21.     ...     8.1.4.    Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații     Implicarea privind revizuirea și validarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații a fost realizată utilizând un instrument dedicat, un Vizualizator Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer). Părțile interesate relevante de la nivel instituțional includ în total 350 de persoane, reprezentând 21 de organizații, fiecăreia dintre acestea fiindu-le astfel atribuit un cont de utilizator privat pentru Vizualizatorul Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer) prin intermediul căruia acestea pot vizualiza hărțile în versiune preliminară și totodată au putut formula comentarii. Înainte de lansarea Vizualizatorului Web, a fost susținută o sesiune de formare destinată unui număr de aproximativ 200 de participanți. A fost oferită asistență tehnică permanentă, atât de către A.B.A.-uri, cât și de către Banca Mondială în cadrul proiectului RO-FLOODS în cadrul procesului de revizuire și validare a hărților. Ulterior finalizării, hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații au fost publicate pe un GIS Maps Portal public și respectiv au fost lansate în cadrul unei conferințe de presă în septembrie 2022.       Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (A.B.A.-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii. Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către A.B.A.-uri, la nivel regional și local, pe parcursul elaborării P.M.R.I. Ciclul II.     ...      ...     8.2.    Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome     Dezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și mar- ginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul Băncii Mondiale, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.    În anul 2020, echipa Băncii Mondiale a derulat un exercițiu de cartografiere GIS*26, cu evidențierea expunerii sporite a comunităților vulnerabile și marginalizate la riscul la inundații, prin suprapunerea informațiilor disponibile aferente limitei de inundabilitate din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, din cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, cu populația marginalizată din mediul urban și rural din România. În același timp, M.M.A.P. și A.N.A.R. au specificat că au nevoie de sprijin pentru a interacționa cu comunitățile rome din zonele A.P.S.F.R.-urilor pentru o mai bună evaluare și integrare a nevoilor și realităților acestora în procesul de elaborare a măsurilor, cu accent pe măsurile de pregătire, prevenire și răspuns. *26 Vulnerabilitațile Sociale la inundații la nivelul comunităților rome din România - Raport de Sinteza, Banca Mondiala, iunie 2020         Comunitățile rome situate în zonele cu probabilitate semnificativă de producere a unor inundații necesită o abordare dedicată și adesea personalizată cu privire la implicarea acestora din mai multe motive: vulnerabilitate sporită atunci când se produc inundații, lipsa resurselor pentru implementarea măsurilor de răspuns în situații de urgență și de redresare, acces redus la informații și comunicare minimă cu autoritățile oficiale sau atenție minimă acordată de către acestea, expunere mare la hazarde naturale, nivele reduse de încredere a membrilor comunităților rome în autoritățile locale și vice versa, norme culturale, limbă și forme unice de organizare comunitară și autoguvernare, precum și număr mare de persoane vulnerabile (copii sau persoane în vârstă) existente în cadrul comunităților.        Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:  1.    Conceperea și implementarea unei abordări (obiective, proceduri, date de intrare, întrebări-cheie, rezultatele dorite) pentru autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor cu scopul de a realiza implicarea eficientă a comunităților rome în procesele de planificare aferente managementului riscului la inundații.   ...     2.    Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către A.B.A.-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora.   ...          În cadrul proiectului pilot au fost selectate trei comunități rome din diferite zone din România, toate cu risc sporit la inundații. În baza cunoștințelor de specialitate și a datelor disponibile în cadrul Proiectului RO FLOODS, a fost întocmită și propusă o listă lungă a acestor comunități. A fost utilizat un set de criterii pentru selectarea celor 3 locații destinate implementării pilotului: Rosia Montană (județul Alba), Bărbulesti (județul Ialomița) și Păuleasca (județul Argeș).       În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone (Figura 33):     ● Faza 1 - Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone.       ● Faza 2 - Dialogul cu Părțile interesate. Faza 2 a propus organizarea unei reuniuni de tip "masă rotundă" cu membrii comunităților rome selectate și respectiv cu părțile interesate de la nivel local.       ● Faza 3 - Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară.            Figura 33. Fazele de implicare a comunităților vulnerabile și marginalizate pentru cele 3 zone pilot         A.B.A.-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace.       Rezultatul final al acestei activități pilot a constat în elaborarea ghidului menționat anterior, care include etapele orientative care trebuie parcurse pentru implicarea comunitară, pentru fiecare dintre acestea fiind specificate obiectivele, resursele, rezultatele preconizate, instrumentele și posibilele riscuri. Ghidul poat fi vizualizat accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/     ...     8.3.    Procedura de Evaluare Strategică de Mediu     La data de 16.12.2021 a fost notificată Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării privind declanșarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II", (PMRI) cu adresa nr. 190199/DMRISB/16.12.2021.    Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în art. 5, alin. 2, lit. a) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.    Ulterior adresei de notificare sus-menționată, DMRISB a publicat în mass media două anunțuri, la interval de 3 zile calendaristice, și prin afișarea pe propria pagină de internet elaborarea primei versiuni a planului, declanșarea procedurii de evaluare de mediu, locul și orarul consultării primei versiuni, în conformitate cu art. 29, alin. (2) din HG 1076/2004.    Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului '"Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS".       În același timp au fost solicitate prin adrese, nominalizări pentru constituirea grupului de lucru, în vederea derulării procedurii SEA a P.M.R.I. Ciclul II.    La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului '"Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-RO-FLOODS.       În urma procedurii de evaluare a ofertelor, prin Raportul Procedurii de achiziție publică nr. DGEIA/82530/17.11.2022, comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de ofertantul EPC Consultanță de mediu SRL ca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire și a fost semnat Contractul de servicii nr. 158/14.12.2022 între M.M.A.P. și EPC Consultanță de mediu SRL, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .       Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, sa întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .       În data de 23.02.2023 a avut loc cea de a 2-a întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu a P.M.R.I., Ciclul II, unde a fost prezentată varianta finală a celor 2 documente unde au fost incluse observațiile/punctele de vedere/comentariile formulate.       În cadrul ședinței Comitetului de Bazin din 27.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II A.B.A. Prut- Bârlad și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu.    În data de 19.04.2023 a avut loc dezbaterea publică conform prevederilor H.G. 1076/2004.       Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul Il-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376.     ...      ...     9.    Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații     Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România    
				 + 
			   CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR       În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.       Consiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:  –   președinte - conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor;   ...     –   secretarul pentru inundații - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Energiei,   ...     –   un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Sănătății;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Educației;   ...     –   un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării   ...     –   un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;   ...     –   un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine;   ...     –   un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române";   ...     –   un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;   ...     –   un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu;   ...     –   un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu;   ...     –   un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA;   ...     –   un reprezentant al Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare;   ...     –   un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.   ...          Consiliul coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile. Consiliul are următoarele atribuții:  a)    coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană;   ...     b)    urmărește implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare;   ...     c)    stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite;   ...     d)    avizează planurile de acțiune pentru gospodărirea resurselor de apă și pentru protecția împotriva inundațiilor, urmărește realizarea acestora, asigură colaborarea și facilitează schimbul de informații între instituții în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor și managementului riscului la inundații;   ...     e)    urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații;   ...     f)    raportează și ține legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene și cu Grupul de experți în gospodărirea apelor al Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;   ...     g)    avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora;   ...     h)    face propuneri și urmărește activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă și implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații în bazinul respectiv;   ...     i)    analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării;   ...     j)    urmărește respectarea și aplicarea legislației în vigoare referitoare la informarea și consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă și protecție împotriva inundațiilor;   ...     k)    coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc;   ...     l)    urmărește stadiul implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung   ...         
				 + 
			   SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ       În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și completările ulterioare, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.       Sistemul Național are în compunere:  a)    comitete pentru situații de urgență   ...     a^1)    Departamentul pentru Situații de Urgență;   ...     b)    Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;   ...     c)    servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare;   ...     d)    centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției;   ...     e)    comandantul acțiunii.   ...          Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.       Comitetele pentru situații de urgență sunt:  a)    Comitetul național pentru situații de urgență;   ...     b)    comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial;   ...     c)    Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivelul Municipiului București;   ...     d)    comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean;   ...     e)    comitetele locale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel local.   ...          COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:  –   președinte: prim-ministru;   ...     –   3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne   ...     –   membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situații de urgență.   ...          Comitetul național pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:  –   analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional;   ...     –   hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București;   ...     –   propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;   ...     –   hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României;   ...     –   coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;   ...     –   propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu;   ...     –   formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului   ...     –   inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București;   ...     –   analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență;   ...     –   stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale;   ...     –   coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență;   ...     –   îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii   ...     –   propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.   ...         
				 + 
			   COMITETELE DE BAZIN       În conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă a Administrației Naționale "Apele Române"se organizează un Comitet de Bazin.    În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:  –   2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică;   ...     –   2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor;   ...     –   președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă;   ...     –   2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai Administrației Bazinale de Apă, recomandați de conducerea acesteia;   ...     –   un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.   ...          Comitetele de Bazin au următoarele atribuții principale:  –   avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;   ...     –   colaborează pentru elaborarea și actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai consiliilor județene, consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, precum și ai institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor;   ...     –   urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a II-a "Apă", cu modificările ulterioare;   ...     –   colaborează cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice, în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.și ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și cu alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și cu rol în crearea condițiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic;   ...     –   avizează Planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului/spațiului hidrografic respectiv;   ...     –   aprobă schemele locale de amenajare și de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, și stabilesc prioritățile tehnice și financiare;   ...     –   avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricții și de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de A.B.A. din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;   ...     –   aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   propun revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic;   ...     –   avizează lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;   ...     –   avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   avizează lista cu lucrările de protecție antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;   ...     –   recomandă autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale;   ...     –   participă la deciziile privind formarea și utilizarea fondului pentru amenajarea și întreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;   ...     –   avizează hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații;   ...     –   avizează Planurile de management al riscului la inundații;   ...     –   asigură informarea publicului privind acțiunile organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestora;   ...     –   asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului și încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;   ...     –   asigură dezbateri și audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare;   ...     –   asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice și documentele lor oficiale;   ...     –   se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea și educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesați pe anumite probleme care țin de competența acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenții de parteneriat cu colectivitățile locale, asociații sau cu instituții de învățământ;   ...     –   cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, cu Administrația Națională "Apele Române" și cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile și regulamentele de apărare împotriva inundațiilor;   ...     –   avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române";   ...     –   analizează implementarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acțiune tehnic pentru elaborarea programelor de acțiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole;   ...     –   au acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înțelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informațiile, rapoartele și auditurile pe care le consideră necesare, precum și în legătură cu spațiul necesar în vederea desfășurării ședințelor de lucru și a dezbaterilor publice.   ...          Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp       Autoritățile competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în Cap. 5.2, 5.3 și 5.4 pentru fiecare masură propusă.       Autoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidențiate în Cap.7, pentru fiecare tip de măsură.       ...     
				 + 
			   ANEXE       Anexa 1 . Harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 2 . Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 3 . Utilizarea terenului în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 4a . Centralizarea informații privind barajele de categoria A și B cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad    Anexa 4b . Localizarea barajelor de categoria A și B în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 5a . Centralizarea informații privind barajele de categoria C și D cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad    Anexa 5b  Localizarea barajelor de categoria C și D în spațiul hidrografic administrat de A.B.A.. Prut - Bârlad    Anexa 6a . Centralizarea informații privind digurile de apărare cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad    Anexa 6b . Localizarea digurilor de apărare în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 7 . Centralizarea informații privind derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad    Anexa 8 . Centralizarea informații privind nodurile hidrotehnice din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad    Anexa 9 . Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul II    Anexa 10 . Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul II    Anexa 11 . Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II     Anexa 12 . Măsuri naționale - lista lungă    Anexa 13 . Măsuri naționale - lista scurtă    Anexa 14 . Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționale    Anexa 15 . Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România    Anexa 16 . Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate identificate la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 17 . Versiunile preliminare ale fiselor descriptive aferente proiectelor prioritare la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad    Anexa 18 . Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență    Anexa 19 . Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național / de la nivelul A.B.A.-urilor    Anexa 20 . Lista activităților de consultare și implicare la nivel național a părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I Ciclul II    Anexa 21 . Lista activităților de implicare la nivel regional a părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități      
				 + 
			  Anexa nr. 1                             Harta hipsometrică a spațiului hidrografic                           administrat de A.B.A. Prut - Bârlad           
				 + 
			  Anexa nr. 2                    Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice             din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad           
				 + 
			  Anexa nr. 3                           Utilizarea terenului în spațiul hidrografic                        administrat de A.B.A. Prut - Bârlad           
				 + 
			  Anexa 4a                        Centralizarea informațiilor privind barajele                  de categoria A și B cu evidențierea stării acestora                 și localizarea în spațiul hidrografic administrat                            de A.B.A. Prut-Bârlad        Nr.   crt.     Denumire baraj/acumulare     Curs de apă     Cod cadastral     Județ     Comună/localitate     Înălțime baraj (m)     Tip acumulare (Permanente/Nepermanente)     Tip   baraj*     Volum   NNR   (mil.mc)     Volum total la NME*   (mil.mc)     Volum atenuare (mil.mc)     Folosințe**     Deținător     Punctaj conform metodolo giei de prioritizare a barajelor       1     Stânca - Costești     Prut     XIII-1     BOTOȘANI     Oraș Ștefănești     30     Permanentă     C+G     1400.000     2065.000     665.000     V, P, I     Exploatarea Complexă Stânca- Costesti     63.2       2     Pușcași     Racova     XII-   1.78.14a     Vaslui     Pușcași     15.73     Permanentă     PM     5.446     14.271     8.825     V, A, P     A.B.A. Prut-Bârlad     40.65       3     Cal Alb     Bașeu     XIII-1     BOTOȘANI     Hudești     14.5     Permanentă     PM     4.970     12.130     7.160     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     23.85       4     Cătămărăști     Sitna     XIII-1     BOTOȘANI     Cătămărăști   Deal     14.5     Permanentă     PM     4.403     10.250     5.847     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     42.05       5     Dracșani     Sitna     XIII-1     BOTOȘANI     Sulița     5.1     Permanentă     PM     5.020     22.222     17.202     V, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     37.85       6     Ezer     Jijija     XIII-1     BOTOȘANI     Dorohoi     6.18     Nepermanentă     PM     0.000     9.602     9.602     V     A.B.A. Prut-Bârlad     37.85       7     Mileanca     Podriga     XIII-1     BOTOȘANI     Mileanca     10.08     Permanentă     PM     4.412     8.538     4.126     V, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     34.6       8     Negreni     Bașeu     XIII-1     BOTOȘANI     Negreni     12.62     Permanentă     PM     9.420     17.899     8.479     V, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     22.35       9     Pârcovaci     Bahlui     XIII-1     IAȘI     Hârlău     24.44     Permanentă     PM     1.769     6.678     4.909     V, A     A.B.A. Prut-Bârlad     55.3       10     Plopi     Gurguiata     XIII-1     IAȘI     Belcești     11.36     Permanentă     PM     4.296     11.818     7.522     V, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     33.2       11     Tansa Belcești     Bahlui     XIII-1     IAȘI     Belcești     14.34     Permanentă     PM     4.720     21.451     16.731     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     59.45       12     Podu Iloaiei     Bahlueț     XIII-1     IAȘI     Podu Iloaiei     13.6     Permanentă     PM     3.699     26.144     22.445     V, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     29.95       13     Ezăreni     Ezăreni     XIII-1     IAȘI     Mi ros lava     8.6     Permanentă     PM     0.780     3.312     2.532     V, A, P, I, X     A.B.A. Prut-Bârlad     30.2       14     Aroneanu     Ciric     XIII-1     IAȘI     Aroneanu     10.3     Permanentă     PM     1.118     4.688     3.570     V, P, I, X     A.B.A. Prut-Bârlad     30.2       15     Hălceni     Miletin     XIII-1     IAȘI     Vlădeni     10.4     Permanentă     PM     11.249     29.410     18.161     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     65.45       16     Tungujei     Sacovăț     XIII-1     IAȘI     Ți bana     13.5     Permanentă     PM     8.627     30.657     22.030     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     34.4       17     Căzănești     Stavnic     XIII-1     Vaslui     Negrești     14.2     Permanentă     PM     3.799     11.521     7.722     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     46.65       18     Cuibul Vulturilor     Tutova     XIII-1     Vaslui     Ciocani     14.84     Permanentă     PA     4.319     27.842     23.523     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     51.15       19     Delea     Delea     XIII-1     Vaslui     Vaslui     13.22     Permanentă     PM     0.078     1.781     1.703     V, P,X     A.B.A. Prut-Bârlad     40.4       20     Mânjești     Crasna     XIII-1     Vaslui     Crasna     13.7     Permanentă     PM     8.389     35.263     26.874     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     42.65       21     Râpa Albastră     Simila     XIII-1     Vaslui     Bârlad     17.8     Permanentă     PA     8.134     19.582     11.448     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     39.9       22     Solești     Vaslui     XIII-1     Vaslui     Solești     13.68     Permanentă     PM     12.256     45.308     33.052     V, A, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     41.15       23     Pereschiv     Pereschiv     XIII-1     Vaslui     Fichitesti     13.05     Permanentă     PM     2.970     11.387     8.417     V, P, I     A.B.A. Prut-Bârlad     26.15          Nota     * Tip baraj*     A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)       G - Baraj de beton de greutate       C -Baraj de beton cu contraforți       AA -Baraj din anrocamante etanșat cu argile       AM - Baraj din anrocamante etanșat cu masca amonte       PO - Baraj de pământ omogen       PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)       PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau per eu       SS - Stăvilar cu stavile de suprafață       SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton       SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale         ** Folosințe     V - apărarea împotriva inundațiilor       I - irigații       H - hidroenergie       P - piscicultură       A - alimentări cu apă       R - agrement (recreere)       X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate            
				 + 
			  Anexa 4b                          Localizarea barajelor de categoria A și B              în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad           
				 + 
			  Anexa 5a                      Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D                     cu evidențierea stării acestora și localizarea                  în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad        Nr.   crt.     Denumire baraj/acumulare     Curs de apă     Cod cadastral     Județ     Comună/   localitate     Înălțime   baraj   (m)     Tip   acumulare   (PermanenteP/ Nepermanente frontale N / Polder)     Tip   bara   j*     Volum   NNR   (mil.m   c)     Volum   total   la   NME*   (mil.m   c)     Volum   atenua   re   (mil.m   c)     Folosințe   **     Deținător     Administrator     Punctaj conform metod ologiei de prioritiz are a barajelo r       1     ADANC I     AVRĂMENI     XIII.1.10.9     BT     AVRĂMENI     6.00     P     PM     0.018     0.024     0.006     P     U.A.T.   AVRĂMENI     U.A.T.   AVRĂMENI     lipsa   date       2     ADANC II     AVRĂMENI     XIII.1.10.10     BT     AVRĂMENI     5.00     P     PM     0.022     0.030     0.008     P     U.A.T.   AVRĂMENI     U.A.T.   AVRĂMENI     lipsa   date       3     ARBORE (G. ENESCU)     TRICOVA     XIII.1.15.11.2     BT     Arbore     4.00     P     PM     0.084     0.114     0.030     PV     S.C. SÎSÎ IAC TRANZACȚII S.R.L.     S.C. SÎSÎ IAC TRANZACȚII S.R.L     26.1       4     AUREL VLAICU     BODEASA     XIII.1.10.8     BT     Aurel Vlaicu     5.00     P     PM     0.154     0.209     0.055     PV     U.A.T.   AVRĂMENI     U.A.T.   AVRĂMENI     lipsa   date       5     BALINȚI     BALINȚI     XIII.1.10.4     BT     Tătărășeni     4.00     P     PM     0.195     0.260     0.065     p     U.A.T.   HAVARNA     U.A.T.   HAVARNA     lipsa   date       6     BARSAN     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Roma     2.50     P     PM     0.015     0.020     0.005     p     BIRSAN VAS ILE     BIRSAN VAS ILE     lipsa   date       7     BAȘEU     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Hudești     5.00     P     PM     0.260     1.200     0.940     PV     S.C. PIRANIA S.R.L     S.C. PIRANIA S.R.L     21.8       8     BELDIMAN     afl. dr. JIJIA V. RUGINOSU     necodificat     BT     Broscauti     3.00     P     PM     0.048     0.076     0.028     p     P.F.MITCU COSTEL     P.F.MITCU COSTEL     23.05       9     BLÎNDESTI     BURLA     XIII.1.15.18.7     BT     Blândești     4.80     P     PM     0.562     0.912     0.350     pv     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     36.3       10     BOIA     afluent stanga r. SCÎNTEIA     necodificat     BT     Frumușica     6.00     P     PM     0.238     0.405     0.167     PV     SC SERVICII COMUNALE DRUM   CONSTRUCT SRL     SC SERVICII COMUNALE DRUM   CONSTRUCT SRL     23.3       11     BOILOR     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Stăuceni     7.00     P     PM     0.105     0.142     0.037     PV     S.C.   LUMARSTEF CONTACT S.R.L.     S.C.   LUMARSTEF CONTACT S.R.L     29.8       12     BON (ARBORE)     CIO LAC     XIII.1.10.3     BT     Arbore     3.00     P     PM     0.102     0.152     0.050     PV     U.A.T. G. ENESCU     U.A.T. G. ENESCU     lipsa   date       13     BORZESTI     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Borzești     4.00     P     PM     0.448     0.608     0.160     PV     S.C. ALFABIT S.R.L   UNGURENI     S.C. ALFABIT S.R.L   UNGURENI     lipsa   date       14     BRATESCU     PONOARA     XIII.1.11.1     BT     Durnesti     7.00     P     PM     0.140     0.190     0.050     PV     BARBACARU   MIHAI     BARBACARU   MIHAI     lipsa   date       15     BREHUIESTI (VLĂDENI II)     BULGARIILOR     XI I 1.14.1     BT     Brehuiesti     3.50     P     PM     0.105     0.204     0.099     PVX     SC FORESTFISH CI&COSRL     SC FORESTFISH CI&COSRL     23.55       16     BROSCĂRIA     BURLA     XIII.1.15.18.7     BT     Mănastireni     4.00     P     PM     0.224     0.304     0.080     PV     U.A.T. UNTENI     U.A.T. UNTENI     lipsa   date       17     BULBOACA     PORCAR EASA     XIII.1.15.18.5.2     BT     Roma     4.00     P     PM     0.060     0.076     0.016     PV     U.A.T. ROMA     U.A.T. ROMA     lipsa   date       18     CĂLINESTI I     BULGARIILOR     XII.1.14.1     BT     Călinesti     4.00     P     PM     0.050     0.088     0.038     PV     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     22.05       19     CĂLIN EȘTI II     BULGARIILOR     XII.1.14.1     BT     Călinești     4.00     P     PM     0.025     0.299     0.273     PV     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     22.05       20     CÂMPENI     MILETIN     XIII.1.15.25     BT     Flămânzi     12.00     N     PM     0.000     11.00   0     11.000     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT- BÂRLAD     23.2       21     CA NAP IST EA     CANAPISTEA     XIII.1.15.3.2.2     BT     Șendriceni     7.10     P     PM     0.236     0.603     0.367     PI     U.A.T.   SENDRICEN     CICALILIE   VALENTIN     22.85       22     CERVICEȘTI 1     SITNA     XIII.1.15.18     BT     Leorda     4.49     P     PM     0.009     0.009     0.000     p     Mihalachi   Cosmin-Victor     Mihalachi   Cosmin-Victor     23.35       23     CERVICEȘTI II     SITNA     XIII.1.15.18     BT     Leorda     3.90     P     PM     0.011     0.019     0.008     p     Mihalachi   Cosmin-Victor     Mihalachi   Cosmin-Victor     23.35       24     CERVICEȘTI III     SITNA     XIII.1.15.18     BT     Leorda     4.20     P     PM     0.022     0.031     0.009     p     Mihalachi   Cosmin-Victor     Mihalachi   Cosmin-Victor     23.35       25     CHIRI LA     ISNOVAT     XIII.1.5     BT     Păltiniș     5.00     P     PM     0.030     0.038     0.008     PIV     SC DARCOM SRL     SC DARCOM SRL     lipsa   date       26     COBÂLA     CANAPISTEA     XIII.1.15.3.2.2     BT     Șendriceni     2.00     P     PM     0.012     0.018     0.006     PV     U.A.T.   ȘENDRICENI     U.A.T.   ȘENDRICENI     lipsa   date       27     CODRENI     BODEASA     XIII.1.10.8     BT     Cod reni     7.00     P     PM     0.072     0.081     0.009     PV     U.A.T.   MILEANCA     PF SPATARU CEZAR     23.05       28     CORLĂTENI     PUTREDA     XIII.1.15.7     BT     Corlăteni     4.00     P     PM     0.196     0.266     0.070     PV     U.A.T.   CORLĂTENI     U.A.T.   CORLĂTENI     lipsa   date       29     COȘERULUI     RĂDĂUȚI   (VELNITA)     XIII.1.6     BT     Rădăuți Prut     4.00     P     PM     0.019     0.045     0.026     PV     U.A.T.   RADAUTI-PRUT     U.A.T.   RADAUTI-PRUT     lipsa   date       30     COST EȘTI     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Costești     3.40     P     PM     0.650     0.855     0.205     PO     S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI     S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI     21.8       31     CRAC     URECHIOIU     XIII.1.15.18.3     BT     M. Eminescu/ Cervicești Deal     5.00     P     PM     0.313     0.988     0.675     PV     LUCA VLADSI MATEI IONUT     LUCA VLADSI MATEI IONUT     20.2       32     CRAC     BERZA VECHE     XIII.1.12     BT     Santa Mare     4.00     P     PM     0.028     0.038     0.010     PV     U.A.T. SANTA MARE     U.A.T. SANTA MARE     lipsa   date       33     CRASNALEUCA     GHIRENI     XIII.1.7     BT     Coțusca/   Crasnaleuca     3.00     P     PM     0.060     0.090     0.030     PV     JONAS MARIA     JONAS MARIA     lipsa   date       34     CUCUTENI     COROGEA     XIII.1.11     BT     Durnești/   Cucuteni     5.60     P     PM     0.560     0.760     0.200     PV     A.B.A.LASEI   LIVIU     A.B.A.LASEI   LIVIU     22.05       35     CURTESTI     DRESLEUCA     XIII.1.15.8.6     BT     Curtesti     8.10     P     PM     0.870     2.170     1.300     IPN     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     32.2       36     DARABANI 1     PODRIGA     XIII.1.10.6     BT     Darabani     4.00     P     PM     0.152     0.185     0.033     PV     S.C. PIRANIA S.R.L.     S.C. PIRANIA S.R.L.     22.05       37     DARABANI II     PODRIGA     XIII.1.10.6     BT     Darabani     3.65     P     PM     0.095     0.175     0.080     PV     S.C. PIRANIA S.R.L.     S.C. PIRANIA S.R.L.     22.05       38     DOROBANȚI     SILIȘTEA     XIII.1.15.18.5.3     BT     Costești     4.00     P     PM     0.030     0.038     0.008     p     U.A.T. NICȘENI     U.A.T. NICȘENI     lipsa   date       39     DRAGU LEA     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Cristinești/ Dragalina     5.30     P     PM     0.850     2.345     1.495     PV     S.C. BARCA S.R.L.     S.C. BARCA S.R.L.     23.1       40     DRĂGUȘENI     BODEASA     XIII.1.10.8     BT     Drăgușeni     6.55     P     PM     0.238     0.760     0.522     PV     S.C.   ACVACOMPROD   DRĂGUȘENI     S.C.   ACVACOMPROD   DRĂGUȘENI     21.8       41     DUPĂ GRĂDINI (GURANDA)     PONOARA     XIII.1.11.1     BT     Durnești     3.00     P     PM     0.010     0.160     0.150     PV     PETRAȘ FLORIN     PETRAȘ FLORIN     30.85       42     DURNEȘTI     PONOARA     XIII.1.11.1     BT     BĂBICENI     6.20     P     PM     0.112     0.308     0.196     p     SC EXOTIC PARC SRL     SC EXOTIC PARC SRL     21.8       43     EPARIA     GURANDA     XIII.1.15.15a     BT     Trușești     5.00     P     PM     0.056     0.076     0.020     PV     PF NEDELCOV CRISTIDU     PF NEDELCOV CRISTIDU     lipsa   date       44     ESANCA 1     LESMANIȚA     XIII.1.10.6.2     BT     Darabani     5.00     P     PM     0.060     0.081     0.021     p     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       45     ESANCA II     LESMANIȚA     XIII.1.10.6.2     BT     Darabani     3.00     P     PM     0.045     0.061     0.016     PV     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       46     FAȚA SATULUI     VOLOVAT     XIII.1.8     BT     Viișoara     3.56     P     PM     0.277     1.008     0.731     PV     S.C. ACVA TOUR VIIȘOARA S.R.L.     S.C. ACVA TOUR VIIȘOARA S.R.L.     22.05       47     FILTRE     afluent   necodificat de dr. r. PONOARA     necodificat     BT     Albești/ T. Vladimirescu     6.00     P     PM     0.060     0.076     0.016     PI     P.F.   BÂZNOȘANU   RĂZVAN     P.F.   BÂZNOȘANU   RĂZVAN     lipsa   date       48     GAINARIA     PARIUL LUI MARTIN -AFL DR- PÂRÂUL ȚIGANULUI     XIII.1.15.2     BT     Pomârla     4.00     P     PM     0.050     0.055     0.005     p     U.A.T.   POMARLA     U.A.T.   POMARLA     lipsa   date       49     GAINARIA (BUHACENI)     GAINARIA     XIII.1.15.15a     BT     Trușești/   Buhăceni     9.00     P     PM     0.800     1.080     0.280     PI     AGENȚIA   DOMENIILOR   STATULUI     AGENȚIA   DOMENIILOR   STATULUI     lipsa   date       50     GALBENI     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Havârna/   Galbeni     3.00     P     PM     0.085     0.110     0.025     PV     U.A.T.   HAVÂRNA     U.A.T.   HAVÂRNA     lipsa   date       51     GARD     GARD     XIII.1.15.17     BT     Albești/   Buimăceni     8.30     P     PM     0.113     0.418     0.305     PV     MORTUN   VIRGIL     MORTUN   VIRGIL     23.3       52     GAVRIL     TEASCU     XIII.1.15.18.6.2     BT     BOTOȘANI     4.00     P     PM     0.028     0.038     0.010     p     S.C.   ELECTROMININ G BOTOȘANI     S.C.   ELECTROMININ G BOTOȘANI     lipsa   date       53     GHERGHEL     GHILEA     XIII.1.15.3.2.3     BT     Șendriceni     2.00     P     PM     0.007     0.009     0.002     p     U.A.T.   ȘENDRICENI     U.A.T.   ȘENDRICENI     lipsa   date       54     GHIDU     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     RăchiȚi/ Costești     4.60     P     PM     0.250     0.392     0.142     PV     S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI     S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI     21.8       55     GHILAUCA     GHILAUCA     XIII.1.15.17.1     BT     Dorohoi     8.00     P     PM     0.090     0.122     0.032     PV     P.F.DRAGHICI   VASILE     P.F.DRAGHICI   VASILE     lipsa   date       56     GHILAUCA II     GHILAUCA     XIII.1.15.17.1     BT     Dorohoi     6.00     P     PM     0.045     0.060     0.015     PV     U.A.T. mun Dorohoi     U.A.T. mun Dorohoi     lipsa   date       57     GHILAUCA III     GHILAUCA     XIII.1.15.17.1     BT     Dorohoi     3.70     P     PM     0.038     0.078     0.040     PV     P.F.AMARIEI   DAN-RADU     P.F.AMARIEI   DAN-RADU     30.85       58     GHIRENI     GHIRENI     XIII.1.7     BT     Coțușca     5.00     P     PM     0.120     0.162     0.042     PV     U.A.T.   COTUS.C.A     S.C. CRAS NA - FERM S.R.L.     lipsa   date       59     GHITALARIA     GHITALARIA     XIII.1.15.13     BT     Vlasinești     4.00     P     PM     0.045     0.130     0.085     PV     U.A.T.   VLASINESTI     U.A.T.   VLASINESTI     lipsa   date       60     GRADINA 1     afl. dr. MORISCA     necodificat     BT     Roma     2.50     P     PM     0.045     0.060     0.015     p     PF Ungureanu Petru     PF Ungureanu Petru     lipsa   date       61     GRADINA II     afl. dr. MORIȘCA     necodificat     BT     Roma     2.50     P     PM     0.015     0.020     0.005     p     PF NICULICA VASILE     PF NICULICA VASILE     lipsa   date       62     GULOAIA     DRISLEA     XIII.1.15.16     BT     Dângeni     8.00     P     PM     0.122     0.152     0.030     PV     P.F.CIUCUREAN U MARIA     P.F.CIUCUREAN U MARIA     lipsa   date       63     HĂNESTI     BAȘEU     XIII.1.10     BT     HĂnesti/   Slobozia     5.00     P     PM     2.700     5.850     3.150     PV     S.C. GEMA S.R.L. BOTOȘANI     S.C. GEMA S.R.L. BOTOȘANI     21.85       64     HARSTEA     BALINȚI     XIII.1.10.4     BT     Havârna/Tătărăseni     4.00     P     PM     0.210     0.285     0.075     PV     P.F. Arotaritei llie Corneliu     P.F. Arotaritei llie Corneliu     lipsa   date       65     HAVÂRNA II     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Havârna     4.00     P     PM     0.310     1.040     0.730     PV     S.C. PIRANIA S.R.L.     S.C. PIRANIA S.R.L.     21.85       66     HAVÂRNA III     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Havârna     4.50     P     PM     0.140     0.440     0.300     PV     S.C. PIRANIA S.R.L.     S.C. PIRANIA S.R.L.     21.85       67     HOTAR     BERZA VECHE     XIII.1.12     BT     Santa Mare     6.00     P     PM     0.112     0.152     0.040     PV     U.A.T. SANTA MARE     U.A.T. SANTA MARE     lipsa   date       68     IAZUL LUI IANCU     IAZUL LUI IANCU     XIII.1.11.2.1     BT     Santa Mare/ Ranghilesti     5.00     P     PM     0.308     0.418     0.110     PV     U.A.T. SANTA MARE     BALTAG MIHAI     lipsa   date       69     IAZUL MARE     MORIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Roma     3.60     P     PM     0.890     1.648     0.758     PV     ANTON IAC CEZAR     ANTON IAC CEZAR     39.6       70     IAZUL MARE (BĂBICENI)     PONOARA     XIII.1.11.1     BT     Durnești / Băbiceni     4.63     P     PM     0.669     1.400     0.731     PVX     PRICOP DANIEL IULIAN     PRICOP DANIEL IULIAN     24.5       71     IAZUL MARE     GHIRENI     XIII.1.7     BT     R. Prut/ Miorcani     5.00     P     PM     0.105     0.539     0.434     p     U.A.T. RĂDĂUȚI PRUT     PF HOSPODE FANICA     23.1       72     IBĂNEASA I     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Ungureni     4.60     P     PM     0.280     0.378     0.098     PV     S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.     S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.     21.85       73     IBĂNEASA II     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Ungureni     5.30     P     PM     0.644     0.706     0.062     PV     S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.     S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.     21.85       74     IBĂNEASA III     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Ungureni     4.50     P     PM     0.224     0.304     0.080     PV     S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.     S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.     21.85       75     ISOPESCU JOS (BOJOGA II)     CIO LAC     XIII.1.10.3     BT     Hudești     3.50     P     PM     0.075     0.102     0.027     PV     U.A.T.   HUDEȘTI/   PUSCASU   CONSTANTIN     U.A.T.   HUDEȘTI/   PUSCASU   CONSTANTIN     lipsa   date       76     ISOPESCU SUS (BOJOGA 1)     CIO LAC     XIII.1.10.3     BT     Hudești     2.00     P     PM     0.056     0.760     0.704     PV     U.A.T. HUDEȘTI     PUSCASU   CONSTANTIN     lipsa   date       77     IVASCOAIA     VAR NIT A     XIII.1.15.25.4     BT     Frumușica     3.85     P     PM     0.203     0.718     0.515     PV     U.A.T.   FRUMUȘICA     PF COVALIU MARIAN     23.3       78     IZVOARE     CIO LAC     XIII.1.10.3     BT     Suharau/ Izvoare     5.00     P     PM     0.070     0.095     0.025     PV     U.A.T.   SUHARAU     PERS DIN SAT IZVOARE     lipsa   date       79     JALBA     LUIZOAIA     XIII.1.15.18.4     BT     BOTOȘANI     3.25     P     PM     0.007     0.018     0.011     PV     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     21.85       80     JIANU     LUNCA     XIII.1.15.12     BT     Ungureni     3.00     P     PM     0.048     0.063     0.015     p     U.A.T   UNGURENI     U.A.T   UNGURENI     23.3       81     JOIANU     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Roma/Cotargaci     3.00     P     PM     0.015     0.020     0.005     PVX     U.A.T. COM ROMA     U.A.T. COM ROMA     20.4       82     LA STA NI (COTARGACI)     COTIRGACI     XIII.1.15.18.5.1     BT     Roma     4.00     P     PM     0.235     0.317     0.082     p     U.A.T. ROMA     PF LUPU MIHAI     22.85       83     LADARITA     AFL STG. JIJIA "ZAHARNA"     necodificat     BT     Dorohoi     3.50     P     PM     0.057     0.077     0.020     PV     U.A.T.   DOROHOI     S.C. AQUALAND BOTOȘANI     lipsa   date       84     LEORDA     URECHIOIU     XIII.1.15.18.3     BT     Leorda     4.00     P     PM     0.350     0.475     0.125     PV     U.A.T. LEORDA     UNTU SORIN     22.5       85     LICEULUI     AFL NEC DR BUHAI     necodificat     BT     Șendriceni     2.00     P     PM     0.014     0.023     0.009     PV     LICEUL   TEHNOLOGIC "AL. VLAHUTA" ȘENDRICENI          20.6       86     LIPOVENI     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Văculești     6.00     P     PM     0.210     0.285     0.075     PV     U.A.T.   VĂCULEȘTI     Tudoruta Corneliu +Acăl foaie Florin și Ciucur Iustin     lipsa   date       87     LISMAN I     URECHIOIU     XIII.1.15.18.3     BT     Brăești     4.00     P     PM     0.030     0.040     0.010     p     MAGAZIN   MIRCEA     MAGAZIN   MIRCEA     lipsa   date       88     LISMAN II     URECHIOIU     XIII.1.15.18.3     BT     Brăești     5.00     P     PM     0.015     0.020     0.005     p     MAGAZIN   MIRCEA     MAGAZIN   MIRCEA     lipsa   date       89     LISMANITA     LESMANITA     XIII.1.10.6.2     BT     Darabani     6.93     N     PM     0.000     1.860     1.860     PV     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       90     LOESTI     DRESLEUCA     XIII.1.15.18.6     BT     M. Eminescu     5.50     P     PM     0.157     0.300     0.143     PV     ZMAU   DUMITRU     ZMAU   DUMITRU     21.85       91     LOTURI ENESCU     AFL STG JIJIA" ZAHARNA"     necodificat     BT     Dorohoi     4.00     P     PM     0.050     0.067     0.017     PV     P.F. FOGACS DEJU     P.F. FOGACS DEJU     lipsa   date       92     LUIZOAIA     LUIZOAIA     XIII.1.15.18.4     BT     BOTOȘANI     3.70     P     PM     0.021     0.046     0.025     PV     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     22.05       93     LUNCA     URECHIOIU     XIII.1.15.18.5     BT     Brăești     5.00     P     PM     0.029     0.039     0.010     p     U.A.T. BRAESTI     U.A.T. BRAESTI     lipsa   date       94     LUPENI (AXINTE)     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Hudești     4.10     P     PM     0.294     0.814     0.520     PV     S.C. PIRANIA S.R.L.     S.C. PIRANIA S.R.L.     21.85       95     MARIN     GHILAUCA     XIII.1.15.17.1     BT     Dorohoi     8.00     P     PM     0.084     0.110     0.026     PV     U.A.T. mun Dorohoi     U.A.T. mun Dorohoi     lipsa   date       96     MĂRÎI     ISNOVAT     XIII.1.5     BT     PĂLTINIȘ/   CUZLAU     5.00     P     PM     0.060     0.081     0.021     PV     SC DAVISIL GOLDFISH SRL     SC DAVISIL GOLDFISH SRL     lipsa   date       97     MELIC     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Răchiți/Costești     4.50     P     PM     0.500     0.784     0.284     p     S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI     S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI     21.8       98     MOARA NEGRI     COROGEA     XIII.1.11     BT     Dobarceni     5.60     P     PM     0.306     0.773     0.467     PV     U.A.T.   DOBIRCENI     U.A.T.   DOBIRCENI     lipsa   date       99     MODRUZ I     ROBU (LA MOARA DE VINT)     XIII.1.15.25.6     BT     Prăjeni/ Luparia     3.00     P     PM     0.030     0.040     0.010     PV     SC ROKY-MAN SRL     SC ROKY-MAN SRL     lipsa   date       100     MODRUZ II     ROBU     XIII.1.15.25.6     BT     Prăjeni/ Lu paria     4.00     P     PM     0.105     0.142     0.037     PV     SC ROKY-MAN SRL     SC ROKY-MAN SRL     lipsa   date       101     MOLDOVANU     PARUL     XIII.1.15.6     BT     Dimacheni     5.00     P     PM     0.098     0.133     0.035     PV     U.A.T.   DIMACHENI     U.A.T.   DIMACHENI     lipsa   date       102     MORTUN     AFL STG JIJIA "LA PI LAT"     necodificat     BT     Albești     3.50     P     PM     0.105     0.141     0.036     PV     U.A.T. ALBEȘTI     U.A.T. ALBEȘTI     lipsa   date       103     MURGU     BALINȚI     XIII.1.10.4     BT     Havârna     3.90     P     PM     0.089     0.244     0.155     PV     P.F.   DOSPINESCU   IOAN     P.F.   DOSPINESCU   IOAN     22.85       104     MUSCALU     BEZERC     XIII.1.15.4     BT     Broscăuți/   Slobozia     5.50     P     PM     0.289     0.849     0.560     PV     S.C.ZABRUS   CONSTRUCT   S.R.L     S.C.ZABRUS   CONSTRUCT   S.R.L     21.85       105     NECULCE     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Havârna / Galbeni     4.80     P     PM     0.840     1.100     0.260     PV     S.C. FISH-COM S.R.L. HAVÂRNA     S.C. FISH-COM S.R.L. HAVÂRNA     22.05       106     NICHITENI     VOLOVAT     XIII.1.8     BT     Cotusca/Nichiteni     4.50     P     PM     0.150     0.248     0.098     PV     S.C. ACVA TOUR VIISOARA S.R.L.     S.C. ACVA TOUR VIISOARA S.R.L.     lipsa   date       107     OCHI     PASCOV     XIII.1.10.3a     BT     Havârna     3.50     P     PM     0.090     0.122     0.032     PV     S.C. PIRANIA S.R.L.     S.C. PIRANIA S.R.L.     lipsa   date       108     OICU     Afl. Dr. JIJIA Valea Oicu     necodificat     BT     Ungureni/ Mândrești     2.50     P     PM     0.030     0.030     0.000     PX     U.A.T.   UNGURENI     U.A.T.   UNGURENI     lipsa   date       109     PINTILIOASA     BALINȚI     XIII.1.10.4     BT     ă     4.00     P     PM     0.065     0.088     0.023     PV     U.A.T.   HAVÂRNA     U.A.T.   HAVÂRNA     lipsa   date       110     POGORASTI     MIHAEASA     XIII.1.15.19     BT     Pogorasti     8.70     P     PM     0.116     0.295     0.179     PV     U.A.T. RAUSENI     S.C. CEREAL   AGROMAS   S.R.L.     21.8       111     POLONIC     JIJIA     XIII.1.15     BT     Dorohoi     8.00     P     PM     0.020     0.027     0.007     PV     U.A.T.   DOROHOI     U.A.T.   DOROHOI     40.95       112     POPAUȚI     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Răchiți/Roșiori     3.00     P     PM     0.101     0.190     0.089     PV     S.C. AGROACVA PROD IBĂNEASA     21.6     19.4       113     POPENI     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     G.Enescu/Popeni     5.10     P     PM     0.497     1.800     1.303     PV     S.C. BYANCA PLAI S.R.L.     S.C. BYANCA PLAI S.R.L.     24.3       114     POPENI I     BURDUJA     XIII.1.15.19     BT     Brăești/Popeni     2.50     P     PM     0.025     0.180     0.155     PV     U.A.T. BRAESTI     P.F.MACCOVICI UC ȘTEFAN     24.3       115     POPENI II     BURDUJA     XIII.1.15.19     BT     Brăești/Popeni     5.00     P     PM     0.085     0.402     0.317     PV     U.A.T. BRAESTI     P.F.MACCOVICI UC ȘTEFAN     21.85       116     POPILOR     BEZERC     XIII.1.15.4     BT     Dorohoi     5.00     P     PM     0.045     0.075     0.030     PVI     U.A.T.   DOROHOI     S.C. AGRICOLA FRUGAL     lipsa   date       117     PRISACA     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Vorniceni     2.20     P     PM     0.220     0.300     0.080     p     S.C. ACVACOM   VORNICENI   S.R.L.     S.C. ACVACOM   VORNICENI   S.R.L.     29.25       118     PROGRESU     BEZERC     XIII.1.15.4     BT     Dorohoi     4.00     P     PM     0.210     0.285     0.075     PV     S.C. BARCA S.R.L.     S.C. BARCA S.R.L.     20.35       119     PULBERARIE     LUIZOAIA     XIII.1.15.18.4     BT     BOTOȘANI     5.00     P     PM     0.100     0.135     0.035     PV     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI     lipsa   date       120     PUTRED     PÎRIUL PUTRED     XIII.1.15.25.2     BT     Cristesti     3.00     P     PM     0.084     0.114     0.030     PV     U.A.T. CRISTEȘTI/ TUNSU ȘTEFAN     U.A.T. CRISTEȘTI/ TUNSU ȘTEFAN     lipsa   date       121     PUTUROSU     PUTUROSU     XIII.1.15.26     BT     Rachiti/Roșiori     6.00     P     PM     0.084     0.114     0.030     PV     Neculcea Pavel     Neculcea Pavel     lipsa   date       122     RĂCHIȚA     JIJIA     XIII.1.15     BT     Rachiti     4.00     P     PM     0.012     0.012     0.000     p     U.A.T.   HLIPICENI     U.A.T.   HLIPICENI     lipsa   date       123     SĂLIȘTE     BALINȚI     XIII.1.10.4     BT     Havârna     3.60     P     PM     0.504     0.684     0.180     PV     S.C. ECO ACVATIC PRODUCT S.R.L.     S.C. ECO ACVATIC PRODUCT S.R.L.     21.85       124     SĂRATA     SĂRATA     XIII.1.10.10     BT     Mihălășeni/ Sărata     5.00     P     PM     1.130     1.230     0.100     PV     S.C. GEMA S.R.L. BOTOȘANI     S.C. GEMA S.R.L. BOTOȘANI     24.3       125     SARATURI     BERZA VECHE     XIII.1.12     BT     Santa Mare     5.00     P     PM     0.042     0.057     0.015     PV     U.A.T. SANTA MARE     PFGHIȚUN   PETRU     20.35       126     SAT NOU-BUHACENI     GĂINARIA     XIII.1.15.15     BT     BUHACENI     6.00     P     PM     0.038     0.052     0.014     P     ULMAN   DECEBAL     ULMAN   DECEBAL     22.05       127     SLOBOZIA     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Cordăreni/   Slobozia     4.90     P     PM     0.518     0.703     0.185     PV     I.I. IUREA ION     I.I. IUREA ION     22.05       128     STÂNCA     CIO LAC     XIII.1.10.3     BT     G.Enescu/ Stânca     4.00     P     PM     0.084     0.114     0.030     PV     U.A.T. G.Enescu     MURARU   SORIN     20.35       129     STA ROST EA     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Roma/Cota rgaci     3.80     P     PM     0.503     1.227     0.724     PV     PFTUDOSE   RADU     PFTUDOSE   RADU     35.6       130     STĂUCENI     MO RIȘCA     XIII.1.15.18.5     BT     Stăuceni     5.70     P     PM     1.700     2.400     0.700     PV     S.C. DASSM S.R.L. BOTOȘANI     S.C. DASSM S.R.L. BOTOȘANI     21.8       131     STUPINA I     AFL. STG   PODRIGA'V.   LEONTE"     necodificat     BT     Darabani     2.00     P     PM     0.010     0.013     0.003     P     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       132     STUPINA II     AFL. STG   PODRIGA'V.   LEONTE"     necodificat     BT     Darabani     2.00     P     PM     0.010     0.013     0.003     P     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       133     STUPINA III     AFL. STG   PODRIGA'V.   LEONTE"     necodificat     BT     Darabani     2.00     P     PM     0.010     0.013     0.003     P     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       134     STUPINA IV     AFL. STG   PODRIGA'V.   LEONTE"     necodificat     BT     Darabani     2.00     P     PM     0.010     0.013     0.003     PV     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       135     STUPINA V     AFL. STG   PODRIGA'V.   LEONTE"     necodificat     BT     Darabani     2.00     P     PM     0.006     0.008     0.002     PV     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       136     STUPINA VI     AFL. STG   PODRIGA'V.   LEONTE"     necodificat     BT     Darabani     2.00     P     PM     0.006     0.008     0.002     PV     U.A.T.   DARABANI     U.A.T.   DARABANI     lipsa   date       137     SUHARĂU     BAȘEU     XIII.1.10     BT     SuharĂu     5.40     P     PM     0.486     0.880     0.394     PIV     S.C. GORGAN PROD S.R.L.     S.C. GORGAN PROD S.R.L.     25.8       138     SULITOAIA     BURLA     XIII.1.15.18.7     BT     Sulița/ Dracsani     4.00     P     PM     0.690     1.785     1.095     PV     S.C. PISCICOLA SA BOTOSANI     S.C. PISCICOLA SA BOTOSANI     22.85       139     SURUBARU     IAZUL LUI IANCU     XIII.1.11.2.1     BT     Albești     4.80     P     PM     0.026     0.065     0.039     p     U.A.T. ALBEȘTI     Barbacaru Vasile     32,55       140     TĂTĂRĂȘENI     BAȘEU     XIII.1.10     BT     Havârna/Tătărăseni     4.50     P     PM     1.250     2.200     0.950     PV     S.C. FISH-COM S.R.L. HAVÂRNA     S.C. FISH-COM S.R.L. HAVÂRNA     22.2       141     PORCAREASA (TEISOARA)     PORCAR EASA     XIII.1.15.18.5.2     BT     Roma     44.00     P     PM     0.301     0.124     -0.177     PV     U.A.T. ROMA     PF CHIȚANU MIHAI     22.05       142     TRESTIANA     BEZERC     XIII.1.15.4     BT     Dorohoi     4.00     P     PM     0.042     0.057     0.015     PV     S.C.   AGROTRESTIAN A DOROHOI     S.C.   AGROTRESTIAN A DOROHOI     lipsa   date       143     TRONCIU     PONOARA     XIII.1.11.1     BT     Durnesti/   Guranda     2.31     P     PM     0.049     0.102     0.053     PV     U.A.T.   DURNESTI     P.F. ȚIBULEAC NICOLAE     22.05       144     TUCANI (NICSENI)     SILIȘTEA     XIII.1.18.5.3     BT     Nicșeni     6.35     P     PM     0.124     0.403     0.279     PV     P.F. CANTEA OVIDIU     P.F. CANTEA OVIDIU     21.2       145     TU DOR VLADIMIRESCU     AVRĂMENI     XIII.1.10.9     BT     AVRĂMENI/T. Vladimirescu     4.00     P     PM     0.700     0.950     0.250     p     U.A.T.   AVRĂMENI     U.A.T.   AVRĂMENI     lipsa   date       146     UNTENI     BURLA     XIII.1.15.18.7     BT     Unteni     3.40     P     PM     0.472     0.690     0.218     PV     S.C.CYPRINUS   S.R.L.     S.C.CYPRINUS   S.R.L.     lipsa   date       147     URSOIU     PÎRIUL PUTRED     XIII.1.15.25.2     BT     Cristești     3.00     P     PM     0.070     0.095     0.025     PV     U.A.T.   CRISTESTI     U.A.T.   CRISTESTI     lipsa   date       148     VIIȘOARA     VOLOVAȚ     XIII.1.8     BT     Viișoara     5.00     P     PM     0.066     0.229     0.163     PV     S.C. ACVA TOUR VIIȘOARA S.R.L.     S.C. ACVA TOUR VIIȘOARA S.R.L.     22.05       149     VLĂDENI I     BULGARIILOR     XII.1.14.1     BT     VlĂdeni     4.65     P     PM     0.180     0.245     0.065     PV     U.A.T. VLĂDENI /BALAN DUMITRU     U.A.T. VLADENI /BALAN DUMITRU     21.85       150     VORNICENI     IBĂNEASA     XIII.1.15.11     BT     Vorniceni     5.00     P     PM     0.850     1.900     1.050     PV     S.C. ACVACOM   VORNICENI   S.R.L.     S.C. ACVACOM   VORNICENI   S.R.L.     29.45       151     ZĂI CEȘTI     DRESLEUCA     XIII.1.15.18.6     BT     Baluseni/   ZĂicesti     5.50     P     PM     0.082     0.888     0.806     PV     S.C. TATI S.R.L.     S.C. TATI S.R.L.     22.05       152     ZARNA     URECHIOIU     XIII.1.15.18.3     BT     Vaculesti     3.00     P     PM     0.045     0.061     0.016     PV     VLAS DANIELA     VLAS DANIELA     lipsa   date       153     ALEXANDRU CEL BUN 1     ALUZA     XIII.1.15.23     IS     VLĂDENI     6.82     P     PM     0.083     1.165     1.082     p     U.A.T. Vladeni - S.C. FISH-IT S.R.L.     U.A.T. Vladeni - S.C. FISH-IT S.R.L.     22.2       154     ALEXANDRU CEL BUN 2     ALUZA     XIII.1.15.23     IS     VLĂDENI     5.00     P     PM     0.030     0.060     0.030     PV     U.A.T. Vladeni     U.A.T. Vladeni     lipsa   date       155     ARAMA     PAIS     XIII.1.15.27.2     IS     COARNELE   CAPREI     3.00     P     PM     0.020     0.042     0.022     p     U.A.T.   COARNELE   CAPREI     U.A.T.   COARNELE   CAPREI     lipsa   date       156     ARONEANU II (DOROBANȚI)     CIRIC     XIII.1.15.32.22     IS     ARONEANU     4.64     P     PM     0.220     0.944     0.724     PV     U.A.T.   ARONEANU     U.A.T.   ARONEANU     lipsa   date       157     BAHLUEȚ - ac. nepermanentă     BAHLUEȚ     XIII.1.15.32.12     IS     COSTEȘTI     18.21     N     PM     0.000     2.200     2.200     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     25.2       158     BĂLUS     afl. de stanga a r. MILETIN     necodificat     IS     ȘIPOTE     5.00     P     PM     0.050     0.100     0.050     PV     U.A.T. SIPOTE     U.A.T. SIPOTE     lipsa   date       159     BANARU     TOTOEȘTI     XIII.1.15.12a     IS     ROMÂNEȘTI     5.00     P     PM     0.150     0.280     0.130     PV     S.C. INTO S.R.L.     S.C. INTO S.R.L.     lipsa   date       160     BARCA     LOC II     XIII.1.15.32.20.1     IS     CIUREA     12.70     N     PM     0.050     0.080     0.030     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     19.8       161     BARCA     LOC II     XIII.1.15.32.20.1     IS     CIUREA     5.00     P     PM     0.242     0.342     0.100     p     P.F DINU SERBAN     P.F DINU SERBAN     lipsa   date       162     BÂRNOVA I (MITROPOLIE)     VĂMĂȘOAIA     XIII.1.15.32.23a     IS     BÂRNOVA     2.70     P     PM     0.048     0.078     0.030     p     FUNDAȚIA SOLIDARITATE SI SPERANȚA IAȘI     FUNDAȚIA SOLIDARITATE SI SPERANȚA IAȘI     lipsa   date       163     BÂRNOVA II     VĂMĂȘOAIA     XIII.1.15.32.23a     IS     BÂRNOVA     3.20     P     PM     0.001     0.015     0.014     p     U.A.T BÂRNOVA     U.A.T BÂRNOVA     23.95       164     BÂRNOVA III     VĂMĂȘOAIA     XIII.1.15.32.23a     IS     BÂRNOVA     2.00     P     PM     0.001     0.015     0.014     p     PERSOANE   FIZICE     PERSOANE   FIZICE     lipsa   date       165     BÂRNOVA IV     VĂMĂȘOAIA     XIII.1.15.32.23a     IS     BÂRNOVA     6.00     P     PM     0.001     0.015     0.014     p     PERSOANE   FIZICE     PERSOANE   FIZICE     lipsa   date       166     BEJENEASA     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     BALȘ     3,0     P     PM     0.001     0.015     0.014     PV     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     46.2       167     LA POALELE CODRULUI     NICOLINA - afl.necod.     necodificat     IS     BÂRNOVA     4.00     P     PM     0.030     0.061     0.031     p     S.C IARBA VERDE DE ACASA S.R.L.     S.C IARBA VERDE DE ACASA S.R.L.     21.7       168     BOGHEAN I     RECEA     XIII.1.18.1.2     IS     PLUGARI     3,0     P     PM     0.015     0.030     0.015     p     PERSOANE   FIZICE     PERSOANE   FIZICE     lipsa   date       169     BOGONOS- LEȚCANI     BOGONOS     XIII.1.15.32.17a     IS     LEȚCANI     1.00     P     PM     0.015     0.030     0.015     V     PERSOANE   FIZICE     PERSOANE   FIZICE     lipsa   date       170     BOGONOS-TALPALARI     BOGONOS     XIII.1.15.32.17a     IS     REDIU     2,6     P     PM     0.050     0.086     0.036     p     SC TAL PA LARI SRL     SC TAL PA LARI SRL     lipsa   date       171     BORDEA (GRAJDURI)     REBRICEA     XII.1.78.11     IS     GRAJDURI     2.30     P     PM     0.176     0.186     0.010     PV     S.C DOLLY S.R.L.     S.C DOLLY S.R.L.     23.45       172     BOROSEȘTI     REBRICEA SEACA     XII.1.78.11.2     IS     SCÂNTEIA     4.00     N     PM     0.000     0.070     0.070     PV     U.A.T.   SCANTEIA     U.A.T.   SCANTEIA     20.7       173     BOURENI     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     BALȘ     4.00     P     PM     0.030     0.090     0.060     PV     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     24.2       174     BRUMA     VALEA BRUMEI afl. Stg. R. Gurguiata     necodificat     IS     MUNTENI,   BELCEȘTI     4.00     P     PM     0.041     0.054     0.013     PV     STAVARACHE   MARIAN     STAVARACHE   MARIAN     34.1       175     BUCSOAIA     DURUȘCA     XIII.1.15.32.10     IS     ERBICENI     3.00     P     PM     0.116     0.245     0.129     p     P. F LUCACI EMANUEL     P. F LUCACI EMANUEL     lipsa   date       176     BUDAI     SBANT     XIII.1.15.27.4     IS     MOVILENI     4.00     P     PM     0.010     0.012     0.002     p     U.A.T.   MOVILENI     U.A.T.   MOVILENI     lipsa   date       177     BULBUCANI     JIJIOARA     XIII.1.15.27     IS     GROPNITA     5.25     P     PM     0.709     2.441     1.732     PV     S.C. PESCOM ANDREX S.R.L.     S.C. PESCOM ANDREX S.R.L.     22.05       178     CAPSA     DURUȘCA     XIII.1.15.32.10     IS     ERBICENI     3.00     P     PM     0.020     0.030     0.010     PV     P.F FILIP CĂTĂLIN     P.F FILIP CĂTĂLIN     lipsa   date       179     CÂRLIG     CÂCAINA     XIII.1.15.32.11     IS     POPRICANI     8.00     N     PM     0.000     3.100     3.100     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     17.2       180     CERCHEZOAIA     CERCHEZOAIA     XIII.1.14a     IS     TRIFEȘTI     13.00     P     PM     0.192     1.030     0.838     V     A.N.I.F U.A IAȘI     A.N.I.F U.A IAȘI     30.95       181     CETĂȚU IA I     Cetățuia   afl.necod.c.a   Nicolina     necodificat     IS     CIUREA     12.50     N     PM     0.000     0.210     0.210     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     22.2       182     CETĂȚUIA II     Cetățuia   afl.necod.c.a   Nicolina     necodificat     IS     CIUREA     4.00     N     PM     0.000     0.032     0.032     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     23.2       183     CHIRIȚA     CHIRIȚA     XIII.1.15.32.23a     IS     HOLBOCA     12,2     P     PM     2.83     7.28     4.450     AV     APA VITAL S.A IAȘI     APA VITAL S.A IAȘI     50.35       184     CICADAIA     GURGUIATA     XIII.1.15.32.8     IS     BELCEȘTI     5,0     P     PM     0.658     0.668     0.010     PV     S.C ACVACOM S.R.L.     S.C ACVACOM S.R.L.     22.2       185     CI R IC I     CIRIC     XIII.1.15.32.22     IS     MUN. IAȘI     4,2     P     PM     0.200     0.570     0.370     PVR     D.S.P MUN. IAȘI.     D.S.P MUN. IAȘI.     22.2       186     CIRIC II     CIRIC     XIII.1.15.32.22     IS     MUN. IAȘI     6,08     P     PM     0.615     0.245     -0.370     PVR     D.S.P MUN. IAȘI.     D.S.P MUN. IAȘI.     22.2       187     CIRIC III     CIRIC     XIII.1.15.32.22     IS     MUN. IAȘI     11,5     P     PM     0.248     1.600     1.352     PVR     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.8       188     CÎRJOAIA     GURGUIATA     XIII.1.15.32.8     IS     COARNELE   CAPREI     3,3     P     PM     0.364     0.374     0.010     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     22.2       189     CIURBEȘTI     LOC II     XIII.1.15.32.20.1     IS     CIUREA     9.30     P     PM     2.620     11.00   0     8.380     PVR     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     31.8       190     CIUREA     NICOLINA     XIII.1.15.32.20     IS     CIUREA     18.00     N     PM     0.000     7.200     7.200     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     22.8       191     COARNELE CAPREI (PAIS)     PAIS     XIII.1.15.27.2     IS     COARNELE   CAPREI     5.17     P     PM     0.192     0.437     0.245     PV     S.C. GOLDEN FISH 2.007 S.R.L.     S.C. GOLDEN FISH 2.007 S.R.L.     23.2       192     COASTA MARE     BOGONOS     XIII.1.15.32.17a     IS     REDIU     2.00     P     PM     0.010     0.020     0.010     PI     U.A.T. REDIU     U.A.T. REDIU     lipsa   date       193     COMOARA     FRASIN     XIII.1.15.31     IS     ROSCANI     3.00     P     PM     0.325     0.335     0.010     PV     S.C ȘARPELE S.R.L.     S.C ȘARPELE S.R.L.     lipsa   date       194     CONT AS     GURGUIATA     XIII.1.15.32.8     IS     SCOBINTI     3.00     P     PM     0.280     0.300     0.020     PV     S.C PESTE AURIU Harlau     22.05     21.2       195     CORNESTI     CORNET     XIII.1.15.32.20.2.1     IS     Ml ROS LAVA     6.00     P     PM     0.170     0.190     0.020     PV     S.C. PESCARISAB S.R.L     S.C. PESCARISAB S.R.L     21.95       196     CORNET     CORNET     XIII.1.15.32.20.2.1     IS     Ml ROS LAVA     12.00     N     PM     0.000     3.900     3.900     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     17.2       197     COZM EȘTI     MOSNA     XIII.1.17     IS     MOSNA     3.00     P     PM     0.014     0.020     0.006     PI     S.C VIN IA SA     S.C VIN IA SA     lipsa   date       198     CRACALIA     CRACALIA     XIII.1.15.21.2     IS     PLUGARI     3.00     P     PM     0.080     0.095     0.015     p     PERSOANE   FIZICE     PERSOANE   FIZICE     lipsa   date       199     CRĂCII IAZULUI (RECEA 1)     RECEA     XIII.1.15.21.2     IS     PLUGARI     5.00     P     PM     0.030     0.040     0.010     PV     U.A.T. PLUGARI     U.A.T. PLUGARI     lipsa   date       200     CUCUTENI     VO IN EȘTI     XIII.1.15.32.15     IS     LEȚCANI     14.00     P     PM     1.730     12.54   0     10.810     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     22.05       201     CUZA VODA     CIRIC-afl. Nec     necodificat     IS     POPRICANI     5.00     P     PM     0.120     0.150     0.030     p     U.A.T.   POPRICANI     U.A.T.   POPRICANI     lipsa   date       202     DOBRE     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     BĂLȚAȚI     4,0     P     PM     0.500     0.617     0.117     PV     U.A.T. BĂLȚAȚI     S.C. MIHPES S.R.L.     23.7       203     DORNA     Paraul lui Vasile     XIII.1.15.25.8     IS     PLUGARI     1.80     P     PM     0.040     0.050     0.010     p     U.A.T. PLUGARI     U.A.T. PLUGARI     lipsa   date       204     DOROSCANI     HAR PĂȘEȘTI     XIII.1.15.32.12.9     IS     POPEȘTI     4.50     P     PM     0.147     0.390     0.243     PV     S.C.   ROMPESCARIS   S.R.L.     S.C.   ROMPESCARIS   S.R.L.     22.2       205     DUDAU     HAR PĂȘEȘTI     XIII.1.15.32.12.9     IS     PODU ILOAIEI     5.80     P     PM     0.250     0.275     0.025     PV     S.C.   ROMPESCARIS   S.R.L.     S.C.   ROMPESCARIS   S.R.L.     21.95       206     DUMESTI 1     SAUZENI     XIII.1.15.32.15.2     IS     DU M EȘTI     3.50     P     PM     0.073     0.192     0.119     P     I. F   MOLDOVANU   C-TIN     I. F   MOLDOVANU   C-TIN     21.95       207     FĂCUȚI (PODISU)     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     BĂLȚAȚI     6.00     P     PM     0.350     0.378     0.028     PV     S.C.   PIS.C.ICICOLA PODISU S.R.L.     S.C.   PIS.C.ICICOLA PODISU S.R.L.     23.7       208     FÂNTÂNELE (IAZ DOMNESC)     BOROSOAIA     XIII.1.15.27.1     IS     FÂNTÂNELE     4,0     P     PM     0.020     0.059     0.039     p     U.A.T.   FÂNTÂNELE     U.A.T.   FÂNTÂNELE     48.95       209     FILIAȘI     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     ION NECULCE     5.00     P     PM     0.150     0.163     0.013     PV     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     23.7       210     FOCURI     PAIS     XIII.1.15.27.2     IS     FOCURI     6.00     P     PM     0.223     0.940     0.717     PV     S.C FAR RO DIEGO S.R.L.     S.C FAR RO DIEGO S.R.L.     20.7       211     FO RĂSTI     JIJIOARA     XIII.1.15.27     IS     GROPNITA     5.25     P     PM     0.434     1.696     1.262     PV     S.C. PESCOM ANDREX     S.C. PESCOM ANDREX     22.05       212     FRASIN I (AVAL)     FRASIN     XIII.1.15.31     IS     PRO BOTA     4.45     P     PM     0.070     0.359     0.289     PV     S.C SMART FISHING S.R.L. IAȘI     S.C SMART FISHING S.R.L. IAȘI     22.2       213     FRASIN II (AMONTE)     FRASIN     XIII.1.15.31     IS     PRO BOTA     4.00     P     PM     0.280     0.300     0.020     PV     U.A.T. PRO BOTA     U.A.T. PRO BOTA     lipsa   date       214     GRIESTI (MUCULUI)     ZOI     XII.1.78.8.8     IS     TI BĂNEȘTI     5.00     P     PM     0.230     0.255     0.025     PV     D.A.D.S IAȘI - B- dul Ștefan cel Mare si Sf, nr. 47-49, IAȘI     D.A.D.S IAȘI - B- dul Ștefan cel Mare si Sf, nr. 47-49, IAȘI     lipsa   date       215     GURGUI AȚA     GURGUIAȚA     XIII.1.15.32.8     IS     DELENI     4.00     P     PM     0.005     0.261     0.256     PV     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     22.05       216     GURGUIAȚA-PEP     GURGUIAȚA     XIII.1.15.32.8     IS     DELENI     4.00     P     PM     0.350     0.400     0.050     PV     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     21.2       217     HĂR PĂȘEȘTI     SAUZENI     XIII.1.15.32.15.2     IS     POPEȘTI     5.75     P     PM     0.215     0.484     0.269     p     S.C. FIO GRUP COMPANY S.R.L.     S.C. FIO GRUP COMPANY S.R.L.     21.8       218     IAZ NOU     DURUSCA     XIII.1.15.32.10     IS     ERBICENI     3.20     P     PM     0.090     0.100     0.010     p     P.F LUCACI EMANUEL     P.F LUCACI EMANUEL     lipsa   date       219     ICHIM     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     BĂLȚAȚI     5.00     P     PM     0.380     0.390     0.010     p     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.     23.7       220     IZVOARE I     CACAINA     XIII.1.15.32.11     IS     MOVILENI     4.00     P     PM     0.097     0.107     0.010     p     S.C PLUMB COM S.R.L. MOVILENI     S.C PLUMB COM S.R.L. MOVILENI     lipsa   date       221     IZVOARE II     CACAINA     XIII.1.15.32.11     IS     MOVILENI     4.00     P     PM     0.020     0.021     0.001     P     S.C PLUM-COM S.R.L. MOVILENI     S.C PLUM-COM S.R.L. MOVILENI     20.7       222     IZVOARE III     CACAINA     XIII.1.15.32.11     IS     MOVILENI     5.00     P     PM     0.060     0.077     0.017     PV     S.C PLUMB S.R.L. MOVILENI     S.C PLUMB S.R.L. MOVILENI     lipsa   date       223     IZVOARE IV     CACAINA     XIII.1.15.32.11     IS     MOVILENI     7.00     P     PM     0.150     0.180     0.030     p     P.F.A. EȚCU FLORENTIN- CORNELIU     P.F.A. EȚCU FLORENTIN- CORNELIU     21.95       224     JIJIOARA     JIJIOARA     XIII.1.15.27     IS     MOVILENI     4,0     P     PM     0.300     0.343     0.043     p     S.C. STRATEGIC S.R.L.     S.C. STRATEGIC S.R.L.     lipsa   date       225     LA MOARA     GOTCOAIA     XIII.1.15.21.3     IS     ANDRIESENI     4.00     P     PM     0.038     0.420     0.382     PV     U.A.T.   ANDRIESENI     U.A.T.   ANDRIESENI     lipsa   date       226     LA MOVILA LUI SAMOILA     afl. de stanga r. LUPULUI     necodificat     IS     REDIU     2.50     P     PM     0.030     0.040     0.010     p     U.A.T. REDIU     U.A.T. REDIU     lipsa   date       227     LA VULPI     ROȘIOR     XIII.1.15.32.17a.1     IS     REDIU     3.00     P     PM     0.030     0.040     0.010     p     U.A.T. REDIU     U.A.T. REDIU     lipsa   date       228     LARGA JIJIA     JIJIOARA     XIII.1.15.27     IS     MOVILENI     5.23     P     PM     0.845     2.515     1.670     PV     S.C. PESCOM ANDREX S.R.L.     S.C. PESCOM ANDREX S.R.L.     23.3       229     LEAHU NACU     SCÎNTEIA     XIII.1.15.25.5     IS     DELENI     6,0     P     PM     0.433     0.588     0.155     PV     S.C. PESCARIA DELENI S.R.L.     S.C. PESCARIA DELENI S.R.L.     22.05       230     LETCANI     ROȘIOR     XIII.1.15.32.17a.1     IS     LEȚCANI     4.00     P     PM     0.180     0.200     0.020     p     U.A.T. LETCANI     U.A.T. LETCANI     lipsa   date       231     LOPATOAIA     JIJIOARA-afl nec.st.Valea Lopatoaia     necodificat     IS     GROPNITA     4.00     P     PM     0.028     0.031     0.003     PV     P.F   UNGUREANU   JAN     P.F   UNGUREANU   JAN     lipsa   date       232     LA LIVADA     afl.nec.Valea   Adanca     necodificat     IS     Ml ROS LAVA     2,0     P     PM     0.012     0.016     0.004     PO     U.A.T.   Ml ROS LAVA     U.A.T.   Ml ROSLAVA     lipsa   date       233     MÂNJEȘTI     LOC II     XIII.1.15.32.20.1     IS     CIUREA     6.00     P     PM     0.392     0.532     0.140     p     P.F DINU SERBAN     P.F DINU SERBAN     lipsa   date       234     MIC DORNA     PR LUI VASILE     XIII.1.15.25.8     IS     PLUGARI     5.00     P     PM     0.030     0.046     0.016     p     A.F ROPOTA JAN ETA     A.F ROPOTA JAN ETA     22.2       235     MIHAIL KOGALNICEANU     PUTUROȘU     XIII.1.15.18.7.1     IS     ȚIGĂNAȘI     5.00     P     PM     0.150     0.314     0.164     PV     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     34       236     MITOC     SCÂNTEIA     XIII.1.15.25.5     IS     DELENI     6,5     P     PM     0.116     0.196     0.080     p     S.C. PESCARIA DELENI S.R.L.I     S.C. PESCARIA DELENI S.R.L.I     20.7       237     MOIMESTI I (LA LIVADA)     CACAINA - afl.nec. st     necodificat     IS     POPRICANI     4.00     P     PM     0.030     0.050     0.020     1     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     lipsa   date       238     MOIMESTI II     CACAINA-afl.nec. st.     necodificat     IS     POPRICANI     4.00     P     PM     0.090     0.010     -0.080     1     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     lipsa   date       239     MOIMESTI III     CACAINA- afl.nec.st.     necodificat     IS     POPRICANI     3.50     P     PM     0.070     0.080     0.010     p     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     lipsa   date       240     MOIMESTI IV     CACAINA-afl.nec. st.     necodificat     IS     POPRICANI     4.00     P     PM     0.030     0.050     0.020     p     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     S.C PROGRES COMPANY S.R.L.     lipsa   date       241     MOIMESTI SAT     CACAINA     XIII.1.15.32.11     IS     POPRICANI     3.00     P     PM     0.080     0.010     -0.070     p     U.A.T.   POPRICANI (fost JALBA)     U.A.T.   POPRICANI (fost JALBA)     lipsa   date       242     MOIMESTI (GAVRILESCU - Piatra Alba)     CACAINA   afl.nec.Olari     necodificat     IS     POPRICANI     5.00     P     PM     0.040     0.050     0.010     p     P.F SERBAN DINU     P.F SERBAN DINU     lipsa   date       243     MOVILENI (FIERĂRIE)     SBANT     XIII.1.15.27.4     IS     MOVILENI     4.00     P     PM     0.050     0.065     0.015     P     U.A.T.   MOVILENI     U.A.T.   MOVILENI     lipsa   date       244     PARC I     DURUSCA     XIII.1.15.32.10     IS     ERBICENI     5.00     P     PM     0.052     0.086     0.034     P     P.F. COSTIN ROBERT IONEL     P.F. COSTIN ROBERT IONEL     34       245     PARC II     DURUSCA     XIII.1.15.32.10     IS     ERBICENI     5.00     P     PM     0.080     0.095     0.015     PV     P.F. COSTIN ROBERT IONEL     P.F. COSTIN ROBERT IONEL     33.6       246     PÂRJOLITĂ     REDIU - afl nec. dr.Valea Strungii     necodificat     IS     STRUNGA     2.55     P     PM     0.035     0.084     0.049     PV     S.C. AGROCOM STRUNGA S.A IAȘI     S.C. AGROCOM STRUNGA S.A IAȘI     20.7       247     PĂULENI     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ERBICENI     4,0     P     PM     0.116     0.198     0.082     p     PF DIACONU EDINEL     PF DIACONU EDINEL     21.8       248     PAUSESTI     SAUZENI     XIII.1.15.32.15.2     IS     DU M EȘTI     5.10     P     PM     0.178     0.586     0.408     PV     S.C HCC POLAR S.R.L.     S.C HCC POLAR S.R.L.     22,2       249     PIONIER     RECEA     XIII.1.15.25.9     IS     SIPOTE     5.00     P     PM     0.320     0.350     0.030     p     U.A.T. SIPOTE     U.A.T. SIPOTE     lipsa   date       250     POLDER AMONTE PODU ILOAIEI     BAH LUI     XIII.1.15.32     IS     PODU ILOAIEI     8.60     Polder     PM     0.000     13.20   0     13.200     p     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     lipsa   date       251     POLDER AVAL PODU ILOAIEI     BAH LUI     XIII.1.15.32     IS     PODU ILOAIEI     5.02     Polder     PM     0.000     7.800     7.800     p     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     20.2       252     PROBOTA - ac. nepermanentă     PROBOTA     XIII.1.15.32.12.2     IS     COSTEȘTI     14.48     N     PM     0.000     0.800     0.800     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     21.2       253     RACOVITA     HOISEȘTI     XIII.1.15.32.13     IS     ROMÂNEȘTI     4.00     P     PM     0.150     0.165     0.015     PV     PERSOANE   FIZICE     PERSOANE   FIZICE     lipsa   date       254     RĂDENI     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ROMÂNEȘTI     4.00     P     PM     0.210     0.220     0.010     PV     U.A.T ROSCANI     U.A.T ROSCANI     31.55       255     RECEA II     MILETIN     XIII.1.15.25     IS     PLUGARI     5.00     P     PM     0.030     0.050     0.020     PV     U.A.T. PLUGARI     U.A.T. PLUGARI     lipsa   date       256     RECEA III-IV     MILETIN     XIII.1.15.25     IS     PLUGARI     5.00     P     PM     0.170     0.190     0.020     PV     U.A.T. PLUGARI     U.A.T. PLUGARI     lipsa   date       257     REDIU     REDIU     XIII.1.15.32.19     IS     REDIU     2.50     P     PM     0.060     0.013     -0.047     V     U.A.T. REDIU     U.A.T. REDIU     lipsa   date       258     REDIU ALDEI     CH IRITA     XIII.1.15.32.23     IS     ARONEANU     2.00     P     PM     0.010     0.014     0.004     V     U.A.T.   ARONEANU     U.A.T.   ARONEANU     lipsa   date       259     REDIU     REDIU     XIII.1.15.32.19     IS     REDIU     10.00     P     PM     0.369     0.675     0.306     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     30.8       260     ROȘCAI     FRASIN - afl.st. nec.Valea Rostii     necodificat     IS     ROȘANI     3.00     P     PM     0.100     0.120     0.020     1     S.C.   EUROELMAR   S.R.L.     S.C.   EUROELMAR   S.R.L.     lipsa   date       261     ROȘCAII     FRASIN - afl.st. nec.Valea Rostii     necodificat     IS     ROȘCANI     3.00     P     PM     0.050     0.060     0.010     1     S.C.   EUROELMAR   S.R.L.     S.C.   EUROELMAR   S.R.L.     lipsa   date       262     ROȘCANI     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ROȘCANI     2.00     P     PM     0.046     0.052     0.006     p     MANEA   GARABET + S.C. ȘARPELE S.R.L.     MANEA   GARABET + S.C. ȘARPELE S.R.L.     lipsa   date       263     ROSCANI (BOTOROGA)     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ROȘCANI     1.50     P     PM     0.010     0.012     0.002     PV     U.A.T. ROSCANI     U.A.T. ROSCANI     lipsa   date       264     ROSCUȚA     FRASIN afl.nec. Valea Rostii     necodificat     IS     ROȘCANI     3.00     P     PM     0.024     0.054     0.030     P     P.F HUTU VASILE     P.F HUTU VASILE     23.3       265     SÂNGERI DEAL     JIJIOARA - nec. Sângeri     necodificat     IS     GROPNITA     5.00     P     PM     0.025     0.035     0.010     P     P.F AVADANEI IOAN     P.F AVADANEI IOAN     30.95       266     SÂNGERI VALE     JIJIOARA - nec.Sangeri     necodificat     IS     GROPNITA     3,5     P     PM     0.026     0.036     0.010     P     P.F POPA 1 LIE     P.F POPA 1 LIE     lipsa   date       267     SÂRCA     VALEA OII     XIII.1.15.32.12.7     IS     BĂLȚAȚI     16.50     P     PM     3.300     21.13   0     17.830     IPV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     18.8       268     ȘARJA     PUTINA     XIII.1.15.32.7     IS     BELCEȘTI     4,20     P     PM     0.130     0.261     0.131     PV     S.C. PISCICOLA LITENI S.R.L.     S.C. PISCICOLA LITENI S.R.L.     22.2       269     SAVIA I     GURGUIAȚA     XIII.1.15.32.8     IS     BELCEȘTI     3.77     P     PM     0.631     2.900     2.269     PV     S.C ACVACOM S.R.L.     S.C ACVACOM S.R.L.     22.2       270     SAVIA II     GURGUIAȚA     XIII.1.15.32.8     IS     BELCEȘTI     3.04     P     PM     0.281     2.065     1.784     PV     S.C ACVACOM S.R.L.     S.C ACVACOM S.R.L.     22.2       271     SCHITU STAVNIC     STAVNIC     XII.1.78.10     IS     VO IN EȘTI     4,30     P     PM     0.130     0.042     -0.088     PI     MANASTIREA   STAVNIC     MANASTIREA   STAVNIC     23.2       272     SCÂNTEIA     REBRICEA SEACA     XII.1.78.11.2     IS     SCÂNTEIA     3.00     N     PM     0.000     0.400     0.400     PV     U.A.T.   SCANTEIA     U.A.T.   SCANTEIA     lipsa   date       273     SCOBILTENI     HĂR PĂȘEȘTI     XIII.1.15.32.9     IS     PODU ILOAIEI     6.50     P     PM     0.350     0.410     0.060     PV     S.C.   ROMPESCARIS   S.R.L.     S.C.   ROMPESCARIS   S.R.L.     22.2       274     ȘIPOTEL     CIRIC - afl. nec. Sipotel     necodificat     IS     POPRICANI     6.00     P     PM     0.080     0.100     0.020     PV     U.A.T.   POPRICANI     U.A.T.   POPRICANI     lipsa   date       275     SOCI     GOTCOAIA     XIII.1.15.21.3     IS     ANDRIESENI     2.30     P     PM     0.060     0.065     0.005     p     U.A.T.   ANDRIESENI     U.A.T.   ANDRIESENI     lipsa   date       276     SOLO NEȚ     SOLO NET     XIII.1.14     IS     BIVOLARI     7,0     P     PM     0.280     0.350     0.070     PV     S.C. JUREX LV S.R.L.     S.C. JUREX LV S.R.L.     lipsa   date       277     SOROCANU     RECEA     XIII.1.22.1     IS     ȘIPOTE     5.00     P     PM     0.180     0.200     0.020     PV     U.A.T. SIPOTE     U.A.T. SIPOTE     lipsa   date       278     STÂNCA     af.necod.st. POP     necodificat     IS     PRO BOTA     4.00     P     PM     0.260     0.030     -0.230     P     P.F IFTODE VASILE     P.F IFTODE VASILE     lipsa   date       279     STEJARI I     POP     XIII.1.15.30     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     P     PM     0.24     0.260     0.020     VP     OS IAȘI     OS IAȘI     lipsa   date       280     STEJARI II/POP     POP     XIII.1.15.30     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     P     PM     0.028     0.401     0.373     VP     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     lipsa   date       281     STÂNGĂCENI     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ROȘCANI     3.55     P     PM     0.270     1.210     0.940     PV     S.C ȘARPELE S.R.L.     S.C ȘARPELE S.R.L.     22.05       282     HELEȘTEU STÂNGĂCENI     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ROȘCANI     3.20     P     PM     0.015     0.021     0.006     PV     S.C ȘARPELE S.R.L.     S.C ȘARPELE S.R.L.     22.05       283     STRIMBU     GURGUIAȚA     XIII.1.15.32.8     IS     DELENI     3.50     P     PM     1.400     1.500     0.100     PV     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     22.05       284     STRUNGA     REDIU     XIII.1.15.32.19     IS     STRUNGA     3.00     P     PM     0.400     0.500     0.100     P     U.A.T.   STRUNGA     U.A.T.   STRUNGA     lipsa   date       285     TĂUTEȘTI     LUPULUI     XIII.1.15.32.18     IS     REDIU     3,0     P     PM     0.135     0.407     0.272     PV     S.C DUMOP COMPANY S.R.L.- DRAGAN     S.C DUMOP COMPANY S.R.L.- DRAGAN     20.7       286     TĂUTEȘTI (VATRASATULUI)     LUPULUI     XIII.1.15.32.18     IS     REDIU     3,0     P     PM     0.100     0.125     0.025     PV     U.A.T. REDIU     U.A.T. REDIU     lipsa   date       287     ȚI BĂNEȘTI     DURACEASA     XII.1.78.8.7a     IS     ȚI BĂNEȘTI     7.00     P     PM     0.028     0.300     0.272     PV     U.A.T.   TI BĂNEȘTI     U.A.T.   TI BĂNEȘTI     lipsa   date       288     ȚIGĂNAȘI     POP     XIII.1.15.30     IS     ȚIGĂNAȘI     3.00     P     PM     0.028     0.052     0.024     VP     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     lipsa   date       289     ȚIGĂNAȘI I     JIJIA     XIII.1.15     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     Polder     PM     0.000     24.59   0     24.590     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.2       290     ȚIGĂNAȘI II     JIJIA     XIII.1.15     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     Polder     PM     0.000     31.43   0     31.430     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.2       291     ȚIGĂNAȘI III     JIJIA     XIII.1.15     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     Polder     PM     0.000     29.00   0     29.000     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.2       292     ȚIGĂNAȘI IV     JIJIA     XIII.1.15     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     Polder     PM     0.000     2.460     2.460     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.2       293     ȚIGĂNAȘI V     JIJIA     XIII.1.15     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     Polder     PM     0.000     2.570     2.570     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.2       294     ȚIGĂNAȘI VI     JIJIA     XIII.1.15     IS     ȚIGĂNAȘI     4.00     Polder     PM     0.000     3.210     3.210     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     lipsa   date       295     TINTEA     DURUȘCA     XIII.1.15.32.10     IS     ERBICENI     3.00     P     PM     0.070     0.096     0.026     PV     P.F ZAHARIA GURDUZA     P.F ZAHARIA GURDUZA     lipsa   date       296     TOTOEȘTI     TOTOEȘTI     XIII.1.15.32.12a     IS     ERBICENI     3.57     P     PM     0.176     0.604     0.428     P     S.C. PISCICOLA COMPANY S.R.L.     S.C. PISCICOLA COMPANY S.R.L.     lipsa   date       297     TRAIAN I     SOLO NEȚ     XIII.1.14     IS     BIVOLARI     5.50     P     PM     0.183     0.528     0.345     P     SC ALBATROS SRL     SC ALBATROS SRL     20.55       298     TRAIAN III     SOLO NEȚ     XIII.1.14     IS     BIVOLARI     7.50     P     PM     0.580     0.500     -0.080     PV     SC CRAPROM SRL     SC CRAPROM SRL     lipsa   date       299     TRAIAN II     SOLO NEȚ     XIII.1.14     IS     BIVOLARI     5.65     P     PM     0.342     0.604     0.262     P     S.C. NITZACHON S.R.L.     S.C. NITZACHON S.R.L.     lipsa   date       300     TUNGUJEI     SACOVAT     XII.1.78.8     IS     ȚI BĂNEȘTI     4.00     P     PM     0.027     0.057     0.030     P     U.A.T.   TI BĂNEȘTI     U.A.T.   TI BĂNEȘTI     lipsa   date       301     UNSU     MOSNISOARA     XIII.1.17.1     IS     MOSNA     4.00     P     PM     0.070     0.080     0.010     P     DIRECȚIA SILVICA IAȘI     DIRECȚIA SILVICA IAȘI     lipsa   date       302     URECHE     GURGUIATA     XIII.1.15.32.8     IS     CEPLENITA     4.02     P     PM     0.269     1.331     1.062     PV     S.C ACVACOM S.R.L.     S.C ACVACOM S.R.L.     22.05       303     URSOAIA     ROȘIOR     XIII.1.15.32.17a.1     IS     ROMÂNEȘTI     5.00     P     PM     0.008     0.018     0.010     P     U.A.T.   ROMÂNEȘTI     U.A.T.   ROMÂNEȘTI     lipsa   date       304     VALEA LANULUI     SBANT     XIII.1.15.27.4     IS     MOVILENI     1.80     P     PM     0.018     0.020     0.002     P     U.A.T.   MOVILENI     U.A.T.   MOVILENI     lipsa   date       305     VALEA LUI DAVID P     BAH LUI     XIII.1.15.32     IS     Ml ROS LAVA     4.00     P     PM     0.030     0.037     0.007     P     U.A.T.   Ml ROS LAVA     U.A.T.   Ml ROSLAVA     lipsa   date       306     VALEA LUI DAVID II     BAH LUI     XIII.1.15.32     IS     Ml ROS LAVA     3,0     P     PM     0.008     0.009     0.001     P     MITROPOLIA   MOLDOVEI     MITROPOLIA   MOLDOVEI     lipsa   date       307     VALEA MARE     GURGUIATA     XIII.1.15.32.8     IS     SCOBINTI     4.00     P     PM     0.150     0.400     0.250     PV     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     S.C. PESTE AURIU S.R.L.     22.05       308     VALEA STEJAREI LOR 1     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ȚIGĂNAȘI     3.00     P     PM     0.010     0.015     0.005     V     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     U.A.T. ȚIGĂNAȘI     lipsa   date       309     VALEA STEJAR El LOR II     FRASIN     XIII.1.15.3     IS     ȚIGĂNAȘI     3.00     P     PM     0.010     0.015     0.005     V     U.A.T.   TIGĂNASI     U.A.T.   TIGĂNASI     lipsa   date       310     VALEA URSULUI II     EZARENI     XIII.1.15.32.20.2     IS     Ml ROS LAVA     4.00     P     PM     0.010     0.015     0.005     PV     U.A.T.   Ml ROS LAVA     SOLTANIUC   ANDREI     23.7       311     VĂMĂȘOAIA     VĂMĂȘOAIA     XIII.1.15.32.23a     IS     MUN. IAȘI     2.00     Polder     PM     0.000     0.310     0.310     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     38.2       312     VATRA SATULUI     RECEA     XIII.1.22.1     IS     ȘIPOTE     5.00     P     PM     0.180     0.020     -0.160     p     U.A.T. SIPOTE     U.A.T. SIPOTE     lipsa   date       313     VELNITA     GURGUIATA     XIII.1.15.32.8     IS     DELENI     5.00     P     PM     0.004     0.030     0.026     I     S.C.P.P. IAȘI     S.C.P.P.     lipsa   date       314     VÂNĂTORI     CACAINA     XIII.1.15.32.11     IS     POPRICANI     3,7     N     PM     0.000     12.90   0     12.900     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     26.2       315     VIȘANI I     afl. DOI PERI - VĂMĂȘOAIA     necodificat     IS     BÂRNOVA     2.00     P     PM     0.090     0.010     -0.080     I     P.F OLTEANU GABRIEL     P.F OLTEANU GABRIEL     lipsa   date       316     VIȘANI II     afl. DOI PERI - VĂMĂȘOAIA     necodificat     IS     BÂRNOVA     2.00     P     PM     0.027     0.037     0.010     P     P.F ARSENE MIRCEA     P.F ARSENE MIRCEA     lipsa   date       317     ZANEA (JUVAT)     NICOLINA     XIII.1.15.32.20     IS     CIUREA     4.00     P     PM     0.120     0.150     0.030     P     U.A.T. CIUREA     U.A.T. CIUREA     lipsa   date       318     ZUGRAVI     MILETIN - afl. nec.Zugravi     necodificat     IS     SIPOTE     3,5     P     PM     0.341     0.441     0.100     P     S.C RABEI S.R.L.     S.C RABEI S.R.L.     lipsa   date       319     CULICEA     FRASIN - afl.nec.st.     necodificat     IS     ROSCANI     2,30     P     PM     0.100     0.017     -0.083     P     S.CSARPELE SRL     S.CSARPELE SRL     lipsa   date       320     GRADINA BOTANICA     REDIU AFL.NECOD     necodificat     IS     MUN. IAȘI     4.10     P     PM     0.011     0.034     0.023     PV     U.Al.I.CUZA IAȘI     U.Al.I.CUZA IAȘI     20.7       321     HÂRTOPUL CAPITANULUI     BOROSOAIA     XIII.1.15.27.1     IS     CEPLENIȚA     4,0     P     PM     0.237     0.302     0.065     P0     S.C BOLEMASRL HARLAU     S.C BOLEMASRL HARLAU     lipsa   date       322     HORLEȘTI - REDIU     AFL NEC. CACAINA     necodificat     IS     REDIU     3,5     P     PM     0.112     0.210     0.098     p     SC   INTERNATIONAL SOF SRL IAȘI     SC   INTERNATIONAL SOF SRL IAȘI     23.2       323     IAZ BOROSOAIA-PLUGARI     BOROSOAIA     XIII.1.15.27.1     IS     PLUGARI     3,5     P     PM     0.023     0.054     0.031     p     PF VLAICU GHEORGHE, COM PLUGARI     PF VLAICU GHEORGHE, COM PLUGARI     23.3       324     VALEA CHISARULUI     VALEA CHISARULUI , afl. stg. R. Bahluet     necodificat     IS     PODU ILOAIEI     4,10     P     PM          0.082     0.082     P     PFGIMIGA   DANIEL   GABRIEL     PFGIMIGA   DANIEL   GABRIEL     21.7       325     IAZUL INTRE VAI     INTRE VAI     XIII.1.15.32.12     IS     POPEȘTI     4.00     P     PM     0.076     0.246     0.170     P     S.C. FARM BĂLȚAȚI S.R.L. IAȘI     S.C. FARM BĂLȚAȚI S.R.L. IAȘI     lipsa   date       326     ZMEU     INTRE VAI     XIII.1.15.32.12.2     IS     POPEȘTI     3.75     P     PM     0.062     0.212     0.150     PIV     S.C. FARM BĂLȚAȚI S.R.L. IAȘI     S.C. FARM BĂLȚAȚI S.R.L. IAȘI     25.8       327     OBRIJENI     SINEȘTI     XIII.1.15.32.12.8     IS     POPEȘTI     3,5     P     PM          0.075     0.075     P     U.A.T. POPEȘTI     U.A.T. POPEȘTI     lipsa   date       328     PODOBIȚA     GAMBOASA     XIII.1.15.32.12.8.1     IS     SINEȘTI     4,0     P     PM     0.143     0.269     0.126     P     U.A.T. SINESTI     U.A.T. SINEȘTI     lipsa   date       329     VALEA POMILOR     V. POMILOR, afluent stanga r. Bahluet     necodificat     IS     Ml ROS LAVA     5,0     P     PM     0.016     0.026     0.010     P     SC ALGINA   ELECTRICSRL   IAȘI     SC ALGINA   ELECTRICSRL   IAȘI     22.2       330     EZARENI I     EZARENI     XIII.1.15.31.12.8.2     IS     CORN EȘTI     2.50     P     PM     0.183     0.370     0.187     P     SC EZARENI TURISM SRL     SC EZARENI TURISM SRL     23.45       331     EZARENI II     EZARENI     XIII.1.15.32.20.2     IS     CORN EȘTI     2.70     P     PM     0.183     0.360     0.177     P     SC EZARENI TURISM SRL     SC EZARENI TURISM SRL     23.45       332     EZARENI III     EZARENI     XIII.1.15.32.20.2     IS     CORN EȘTI     3.20     P     PM     0.183     0.390     0.207     P     SC EZARENI TURISM SRL     SC EZARENI TURISM SRL     23.45       333     POIANA DOAMNEI     VALEA LUPULUI, afluent r. Tatarca     necodificat     IS     TOM EȘTI     6.63     P     PM     0.020     0.027     0.007     P     S.C. LIFETOMAX S.R.L. IAȘI     S.C. LIFETOMAX S.R.L. lași     22.45       334     PĂDURENI     REBRICEA     XII.1.78.11     IS     GRAJDURI     2.85     P     PM     0.009     0.020     0.011     P     S.C. DEEA TEXTIL FASHION S.R.L.     S.C. DEEA TEXTIL FASHION S.R.L.     23.45       335     TRIFEȘTI I     Curs de apa necodif. afl. r. PRUT     necodificat     IS     TRIFEȘTI     2.30     P     PM     0.020     0.041     0.021     P     SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI     SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI     23.7       336     TRIFEȘTI II     Curs de apa necodif. afl. r. PRUT     necodificat     IS     TRIFEȘTI     1.40     P     PM     0.017     0.021     0.004     P     SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI     SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI     23.7       337     ALEXANDRU VLAHUȚĂ I     SIMILA     XII.1.78.29     VS     Al. Vlahuță     3.10     P     PM     0.029     0.079     0.050     P     S.C. PESCARIS 2003 VASLUI     S.C. PESCARIS 2003 VASLUI     21.4       338     ALEXANDRU VLAHUȚĂ II     SIMILA     XII.1.78.29     VS     Al. Vlahuță     3.20     P     PM     0.072     0.190     0.118     PV     S.C. PESCARIS 2003 VASLUI     S.C. PESCARIS 2003 VASLUI     21.4       339     ALEXANDRU VLAHUȚĂ III     SIMILA     XII.1.78.29     vs     Al. Vlahuță     5.30     P     PM     0.144     0.453     0.309     PV     S.C. PESCARIS 2003 VASLUI     S.C. PESCARIS 2003 VASLUI     21.4       340     ALEXEȘTI     VELNA     XII.1.78.9     VS     Negrești     4.70     P     PM     0.000     0.090     0.090     PV     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     21.65       341     BĂLȚAȚI I     BĂLȚAȚI     XII.1.78.19.5     VS     Tătărăni/   BĂLTATI     4.00     N     PM     0.000     0.182     0.182     P     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     lipsa   date       342     BĂLȚAȚI II     BĂLȚAȚI     XII.1.78.19.5     VS     Tătărăni / BĂLTATI     4.00     N     PM     0.000     0.210     0.210     P     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     lipsa   date       343     BĂLȚAȚI III     BĂLȚAȚI     XII.1.78.19.5     VS     Tătărăni / BĂLTATI     4.00     N     PM     0.000     0.200     0.200     P     U.A.T. Tătărăni     U.A.T. Tătărăni     lipsa   date       344     BĂRBOȘI     BĂRBOȘI     XIII.1.22.4     VS     Bărboși/ Hoceni     4.80     P     PM     0.041     0.109     0.068     P     S.C. OAZA MAGICĂ S.R.L.     S.C. OAZA MAGICĂ S.R.L.     19.65       345     BLĂGEȘTI     BLĂGEȘTI     XII.1.78.19.4     VS     Botești/Gugesti     3.64     P     PM     0.271     0.551     0.280     PVX     S.C.   BEGOPERSIST   S.R.L.     S.C.   BEGOPERSIST   S.R.L.     20.15       346     BOTEȘTI I     GĂNEȘTI     XII.1.78.19.3     VS     Botești     9.00     P     PM     0.000     0.270     0.270     p     U.A.T. Botești     U.A.T. Botești     lipsa   date       347     BOTEȘTI II     GĂNEȘTI     XII.1.78.19.3     VS     Botești     5.00     P     PM     0.000     0.095     0.095     P     U.A.T. Botești     U.A.T. Botești     lipsa   date       348     BOZIA     V. BOZIA     XIII.1.19.3     VS     Falciu/ Bozia     3.65     N     PM     0.000     1.250     1.250     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la   ANIF     A.B.A. PRUT BÂRLAD     21.6       349     BUDA     SIMILA     XII.1.78.29     VS     Al. Vlahuță/ Buda     4.00     P     PM     0.120     0.182     0.062     PVX     U.A.T.   ALEXANDRU   VLAHUTA     U.A.T.   ALEXANDRU   VLAHUTA     lipsa   date       350     BUDU CANTEMIR     PRUTEȚ     XIII.1.18     VS     Lunca Banului     9.55     N     PM     0.000     0.885     0.885     V     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     21.65       351     BUZNOAIA NORD     TELEJNA     XII.1.78.13     VS     Zapodeni/   Telejna     4.80     P     PM     0.071     0.451     0.380     P     S.C. PISCICOLA S.R.L. VASLUI     S.C. PISCICOLA S.R.L. VASLUI     19.9       352     CHITOC I     CHITOC     XII.1.78.14b     VS     Lipovat/Chitoc     6.00     P     PM     0.000     0.085     0.085     P     S.C. BAHMABE RAIFISH S.R.L. VASLUI     S.C. BAHMABE RAIFISH S.R.L. VASLUI     lipsa   date       353     CO ROD EȘTI     STUDINEȚ     XII.1.78.34.8     VS     Gherghești/   Corodești     10.00     P     PM     0.295     0.880     0.585     VP     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A. PRUT BÂRLAD     28.6       354     CRĂI EȘTI     RAS     XII.1.78.5.2.1     VS     Crăiești/ Bozieni     9.50     P     PM     0.726     1.975     1.249     PIV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A. PRUT BÂRLAD     38.6       355     DELEA     DELEA     XII.1.78.16.11     VS     Vaslui     3.00     P     PM     0.100     0.120     0.020     P     AJVPS Vaslui     AJVPS Vaslui     lipsa   date       356     DELENI     GHILAHOI     XII.1.78.21     VS     Deleni     8.00     P     PM     0.039     0.162     0.123     IV     S.C. VITAL FRUIT S.R.L. DELENI     S.C. VITAL FRUIT S.R.L. DELENI     36.15       357     DOCĂNEASA     Torent RISIPA, afluent dreapta r. Jaravat     necodificat     VS     Vind erei/ Docăneasa     5.00     P     PM          0.035     0.035     P     U.A.T. VINDEREI     U.A.T. VINDEREI     lipsa   date       358     DUMBRAVA (POCHIDIA)     GARBOVAT     XII.1.78.37     VS     Pochidia     7.00     P     PM     0.110     0.179     0.069     P     S.C. RE-DANA S.R.L.     S.C. RE-DANA S.R.L.     20.15       359     DU M EȘTI     GĂURENI     XII.1.78.7     VS     Dumești     9.00     P     PM     0.486     1.016     0.530     VP     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     26.6       360     EPURENI I     RECEA     XIII.1.18.1.2     VS     Duda Epureni     4.70     P     PM     0.107     0.107     0.000     PV     PF Moraru V.     PF Moraru V.     20.15       361     EPURENI II (BENTAII)     RECEA     XIII.1.18.1.2     VS     Duda Epureni     7.40     P     PM     0.060     0.256     0.196     p     U.A.T. Duda Epureni     PF Moisanu Mihai, Asimine Paul     20.15       362     FEREȘTI     FEREȘTI     XII.1.78.16.9     VS     Ferești     6.00     N     PM     0.384     1.072     0.688     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     35.8       363     FLOREȘTI II     r.Gadeasa afluent stanga r. SIMILA     necodificat     VS     PoieneȘti/   FloreSti     5.00     P     PM     0.053     0.081     0.028     P     Direcția Silvică Vaslui     Direcția Silvică Vaslui     22.9       364     FUNDU VUII     Ml CEȘTI LOR     XII.1.78.34.8.1     VS     Poienesti/ Fundu Vaii     7.00     P     PM     0.000     0.050     0.050     p     U.A.T. Poienesti     U.A.T. Poienști     lipsa   date       365     GRADINA I (TANACU I)     TORENT GRADINA, afluent dreapta r. Burghina     necodificat     VS     Tanacu     3.50     P     PM     0.000     0.020     0.020     PV     U.A.T. TANACU     U.A.T. TANACU     lipsa   date       366     GRADINA II (TANACU II)     TORENT GRADINA, afluent dreapta r. Burghina     necodificat     VS     Tanacu     3.50     P     PM     0.000     0.038     0.038     PV     U.A.T. TANACU     U.A.T. TANACU     lipsa   date       367     GURA VĂII     GURA VĂII     XII.1.78.18.1     VS     Stănilești/Gura   Văii     8.30     N     PM     0.000     4.620     4.620     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.6       368     GUSITEI - IAZ     ELAN     XIII.1.22     VS     D. Cantemir/ Gusitei     3.00     P     PM     0.030     0.050     0.020     P     U.A.T.   D.CANTEMIR     U.A.T.   D.CANTEMIR     lipsa   date       369     HOCENI     OȚELENI     XIII.1.22.3.1     VS     Hoceni/Oțeleni     2.00     P     PM     0.000     0.004     0.004     P     U.A.T. Hoceni     U.A.T. Hoceni     lipsa   date       370     LIPOVAȚ     CHITOC     XII.1.78.14b     VS     Lipovaț     6.00     P     PM     0.169     0.552     0.383     PV     S.C. BAHMABE RAIFISH S.R.L.     S.C. BAHMABE RAIFISH S.R.L.     20.15       371     LOHAN     LOHAN     XII.1.78.19.7     VS     Duda Epureni     8.00     P     PM     0.100     0.140     0.040     PV     AJVPS VASLUI     AJVPS VASLUI     lipsa   date       372     MANTU I     GUGU     XII.1.78.19.4.1     VS     Botești/Gugesti     4.80     P     PM     0.334     1.110     0.776     PV     Situație juridica neclara     Situație juridica neclara     41.3       373     MANTU II (PEPINIERA)     BLĂGEȘTI     XII.1.78.19.4     VS     Botești/Gugesti     3.00     P     PM     0.008     0.045     0.037     p     Situație juridica neclara     Situație juridica neclara     41.3       374     MANTU III (PEPINIERA)     BLĂGEȘTI     XII.1.78.19.4     VS     Botești/Gugesti     4.50     P     PM     0.097     0.382     0.285     P     Situație juridica neclara     Situație juridica neclara     41.3       375     MANTU IV     BLĂGEȘTI     XII.1.78.19.4     VS     Botești/Gugesti     2.85     P     PM     0.017     0.093     0.076     PV     Situație juridica neclara     Situație juridica neclara     41.3       376     MANTU V     BLĂGEȘTI     XII.1.78.19.4     VS     Botești/Gugesti     3.35     P     PM     0.058     0.187     0.129     PV     Situație juridica neclara     Situație juridica neclara     41.3       377     MOARA DOMNEASCA     FEREȘTI     XII.1.78.16.9     VS     Văleni/ M. Domnească     7.00     P     PM     0.664     1.624     0.960     VP     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     28.6       378     MORĂRENI     SIMILA     XII.1.78.29     VS     Al. Vlahuță/ Morăreni     5.00     P     PM     0.035     0.228     0.193     P/V     Mocanu loan     Mocanu loan     20.15       379     MUSATA     MUSATA     XIII.1.19.1.7     VS     Berezeni/   Musata     10.50     N     PM     0.000     2.714     2.714     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     21.6       380     NEGREȘTI I     VELNA     XII.1.78.9     VS     Negrești     4.00     P     PM     0.400     1.216     0.816     PV     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     32.65       381     NEGREȘTI II     VELNA     XII.1.78.9     VS     Negrești     3.00     P     PM     0.081     0.210     0.129     P     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     20.15       382     NEGREȘTI III     VELNA     XII.1.78.9     VS     Negrești     4.00     P     PM     0.460     0.860     0.400     PV     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     S.C.   PRODACVAS S.R.L. VASLUI     20.15       383     ODAIA BURSUCANI     T. ODAIA   BURSUCANI   (Izvoare)          VS     GriviTa/ Odaia Bursucani     5.00     P     PM     0.000     0.005     0.005     P     U.A.T. Grivița     U.A.T. Grivița     lipsa   date       384     POSTA ELAN     ELAN     XIII.1.22     VS     Vutcani/ Posta Elan     9.50     P     PM     4.600     9.650     5.050     AVP     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     32.6       385     PUNGEȘTI     GARCENEANCA     XII.1.78.14a.1     VS     Pungești     11.50     P     PM     0.835     3.037     2.202     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     24.6       386     RECEA I     RECEA     XIII.1.22.1     VS     Huși     4.00     P     PM     0.010     0.012     0.002     RX     U.A.T. MUN. HUSI     U.A.T. MUN. HUSI     lipsa   date       387     RECEA II     RECEA     XIII.1.22.1     VS     Huși     4.90     P     PM     0.127     0.344     0.217     PV     SC EVOLEG- SERESRL     SC EVOLEG- SERESRL     31.55       388     REDIU GALIAN     REDIU     XII.1.78.16.5.3     VS     Codăești/ Rediu Galian     9.50     P     PM     0.859     3.700     2.841     IVP     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     34.2       389     ROS IEȘTI     1DR ICI     XII.1.78.22     VS     Roșiești     10.90     P     PM     0.247     1.100     0.853     PV     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     34.6       390     SĂRATA     SĂRATA     XII.1.78.16.9.1     VS     Berezeni/   Berezeni     10.40     N     PM     0.000     6.120     6.120     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     24.3       391     ȘOPÂRLENI     PRUTEȚ     XIII.1.18     VS     Dranceni/   Șopârleni     7.00     N     PM     0.000     1.120     1.120     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     21.6       392     STAN IL EȘTI     PRUTET     XIII.1.18     VS     Stânilești     4.48     N     PM     0.000     0.365     0.365     V     ANIF,   SUCURSALA   VASLUI     ANIF,   SUCURSALA   VASLUI     18.65       393     STRO IEȘTI     BLĂGEȘTI     XII.1.78.19.4     VS     Tata ra ni/ Stroiesti     5.50     P     PM     0.103     0.296     0.193     P     S.C.DASIMON S.R.L. TĂTĂRĂNI     S.C.DASIMON S.R.L. TĂTăRĂNI     20.15       394     SULETEA     JIGĂLIA     XII.1.78.22.9     VS     Gagești/Giurcani     7.00     N     PM     0.000     1.015     1.015     V     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.8       395     TA.B.A.LAESTI I     GANESTI     XII.1.78.19.3     VS     Bunesti Averesti/ TA.B.A.Iaesti     4.00     P     PM     0.100     0.120     0.020     PVX     U.A.T. Bunești Averesti     U.A.T. Bunești Averesti     lipsa   date       396     TA. B. A. LA ESTI II     GANESTI     XII.1.78.19.3     VS     Bunești Averești/ TA.B.A.Iaesti     6.00     P     PM     0.000     0.200     0.200     PV     U.A.T. Bunesti Averesti     U.A.T. Bunești Averesti     lipsa   date       397     TA. BALA ESTI III     GANESTI     XII.1.78.19.3     VS     Bunești Averești/ TA.B.A.Iaesti     6.00     P     PM     0.000     0.105     0.105     p     U.A.T. Bunești Averesti     U.A.T. Bunești Averesti     lipsa   date       398     TA.B.A.LAESTI IV     GANESTI     XII.1.78.19.3     VS     Bunești Averești/ TA.B.A.Iaesti     2.50     P     PM     0.000     0.240     0.240     P     U.A.T. Bunești Averesti     U.A.T. Bunești Averesti     lipsa   date       399     TĂCUTA     REDIU     XII.1.78.16.5.3     VS     Tăcuta     11.60     P     PM     1.190     3.011     1.821     IVP     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A PRUT- BÂRLAD     24.8       400     TANACU (TOPU )     BURGHINA     XII.1.78.19.6     VS     Tanacu/ Benești     5.90     P     PM     0.160     0.740     0.580     PV     S.C. FILBCOS S.R.L. Vaslui     S.C. FILBCOS S.R.L. Vaslui     22.9       401     TANACU (BAHNA)     BURGHINA     XII.1.78.19.6     VS     Tanacu/ Benești     4.50     P     PM     0.140     0.610     0.470     PV     P.F. CARARE DINU     P.F. CARARE DINU     29.8       402     TROHAN     RACOVA     XII.1.78.14a     VS     Garceni/ Trohan     10.00     P     PM     0.610     1.762     1.152     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.8       403     URLAȚI     ELAN     XIII.1.22     VS     D. Cantemir/ Urlați     6.00     P     PM     0.049     0.197     0.148     PV     SC SOFTWARE DISTRIBUTION GROUP SRL Vaslui     SC SOFTWARE DISTRIBUTION GROUP SRL Vaslui     lipsa   date       404     VALEA SEACĂ     VALEA SEACĂ     XII.1.78.31a     VS     Zorleni     17.00     N     PM     0.000     6.050     6.050     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     27.8       405     VOLOȘENI     torent VOLOȘENI, afluent dreapta r. Gura Văii     necodificat     VS     Stanilesti/   Bogdana     9.20     N     PM     0.000     0.488     0.488     V     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     ANIF FILIALA DE IF VASLUI     21.65       406     VULTUREȘTI POLDER     BÂRLAD     XII.1.78     VS     Vulturești     5.50     Polder     PM     0.000     24.00   0     24.000     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.8       407     ZAPODENI     TELEJNA     XII.1.78.13     VS     Zapodeni     6.00     P     PM     0.070     0.100     0.030     PX     U.A.T.   ZAPODENI     U.A.T.   ZAPODENI     lipsa   date       408     CHIȚOC II     CHIȚOC     XII.1.78.14b     VS     Lipovat/Chițoc     5.00     P     PM     0.005     0.012     0.007     p     Direcția Silvică Vaslui     Direcția Silvică Vaslui     52.55       409     F LOR EȘTI I     r.Gadeasa afluent stanga r. SI Ml LA     necodificat     VS     Poienest/   Floresti     5.10     N     PM     0.000     0.010     0.010     p     Direcția Silvică Vaslui     Direcția Silvică Vaslui     52.55       410     FLOREȘTI III     r.Gadeasa afluent stanga r. SI Ml LA     necodificat     VS     Poienest/   Floresti     6.50     N     PM     0.000     0.040     0.040     p     Direcția Silvică Vaslui     Direcția Silvică Vaslui     52.55       411     ROGOAZA I     OȚELENI (Ragoaza)     XIII.1.22.3.1     VS     Hoceni/Oteleni     4.30     N     PM     0.000     0.014     0.014     p     Direcția Silvică Vaslui     Direcția Silvică Vaslui     52.55       412     ROGOAZA II     OTELENI (Ragoaza)     XIII.1.22.3.1     VS     Hoceni/Oteleni     4.00     N     PM     0.000     0.014     0.014     p     Direcția Silvică Vaslui     Direcția Silvică Vaslui     52.55       413     ANTOHESTI     BERHECI     XII.1.78.39     GL     Izvorul   Berheciului     6.95     N     PM     0.290     0.920     0.630     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     19.6       414     BĂLENI     SUHURLUI     XII.l.81a5.2     GL     Baleni     5.00     P     PM     0.200     0.210     0.010     PV     U.A.T. BĂLENI     U.A.T. BĂLENI     lipsa   date       415     BARAJ PRIZAGHIDIGENI     BÂRLAD     XII.1.78     GL     Ghidigeni     4.00     P     PM     0.400     0.460     0.060     AV     S.C. SPIRT GHIDIGENI S.A.     S.C. SPIRT GHIDIGENI S.A.     lipsa   date       416     BLÂNZI I     afluent dreapta r. TAPLAOANI     necodificat     GL     Blânzi     3.00     P     PM     0.030     0.167     0.137     PR     U.A.T. COROD     Tasca Vasile     lipsa   date       417     BLÂNZI II     TAPLAOANI     XII.1.78.42.1     GL     Blânzi     6.00     P     PM     0.180     0.200     0.020     PV     U.A.T. COROD     Tenie Ghiocel     lipsa   date       418     BRATEȘ-CRESC     CHINEJA     XIII.1.27     GL     Galați     4.00     P     PM     40.00   0     45.00   0     5.000     PV     CNEAFP-FIL   BRĂILA     CNEAFP-FIL   BRĂILA     lipsa   date       419     BUCIUMENI GALAȚI     TECUCEL     XII.1.78.41     GL     Buciumeni     7.00     P     PM     0.030     0.040     0.010     P     U.A.T.   Buciumeni     U.A.T.   Buciumeni     lipsa   date       420     CĂLMĂȚUI     CĂLMĂȚUI     XII.1.81     GL     Călmățui     3.40     P     PM     0.130     0.266     0.136     PIV     U.A.T. GRIVIȚA     U.A.T. GRIVIȚA     35,3       421     CĂRĂPCEȘTI     afluent dreapta r. TAPLAOANI     necodificat     GL     Cărăpcești     7.00     P     PM     0.150     0.170     0.020     X     U.A.T. COROD     U.A.T. COROD     36.2       422     CÂRLOMĂNEȘTI     BLĂNEASA     XI 1.1.78.40     GL     Cârlomânești     6.05     P     PM     0.441     1.034     0.593     PV     U.A.T.   BLĂNEASA     PFGHINEA   FLORIN     23.8       423     CATUȘA     CATUȘA     XII.1.86     GL     Galați     10.00     P     PM     0.050     2.270     2.220     V     S.C. LIBERTY GALAȚI SA     S.C. LIBERTY GALAȚI SA     23.9       424     CATUSA (Vanatori)     CATUȘA     XII.1.86     GL     Vânători     8.00     P     PM     0.123     0.260     0.137     RV     S.C.   GOSPODĂRIE   URBANĂS.R.L.   Galați     S.C.   GOSPODĂRIE   URBANĂS.R.L.   Galați     23.9       425     CIURESTII NOI     HOBANA     XII.1.78.33     GL     Ciurestii Noi     10.00     P     PM     0.070     0.080     0.010     V     U.A.T.   BĂLĂSESTI     U.A.T.   BĂLĂSESTI     lipsa   date       426     COROD     COROZEL     XII.1.78.42.1     GL     Corod     8.60     P     PM     0.248     2.260     2.012     PV     U.A.T. COROD     Savastre Fani     24.8       427     COSTI     VALEA BUDURULUI afl. de dreapta r. CATUSA     necodificat     GL     sat Costi     3.00     P     PM     0.019     0.039     0.020     RP     PF DIMACHI SORIN MARIUS     PF DIMACHI SORIN MARIUS     23.8       428     COTOROAIA (Sfanta Maria)     BARZOTA     XII.1.78.35     GL     Cotoroaia     5.00     P     PM     0.240     0.390     0.150     P     PF RAICIOF ION     PF RAICIOF ION     25.3       429     FILESTI     FALOAIA     XII.1.86.1     GL     Galați     8.50     P     PM     0.310     0.605     0.295     IV     PF Huma Mihai     PF Huma Mihai     lipsa   date       430     FRUMUȘIȚA     FRUMUȘIȚA     XIII.1.27.8     GL     Frumușița     12.60     N     PM     0.000     0.813     0.813     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.6       431     GARBOAVELE 1     afluent de stanga r. VALEA LUI MANOLACHE     necodificat     GL     Tulucești     5.40     N     PM     0.070     0.080     0.010     XV     SPJADPP Galați     SPJADPP Galați     lipsa   date       432     GARBOAVELE 2     afluent de stanga r. VALEA LUI MANOLACHE     necodificat     GL     Tulucești     6.70     N     PM     0.033     0.056     0.023     XV     SPJADPP Galați     SPJADPP Galați     25.4       433     GARBOVAT     GARBOVAT     XII.1.78.37     GL     Gârbovaț     5.00     P     PM     0.080     0.090     0.010     XV     U.A.T.   GARBOVĂT     U.A.T.   GARBOVĂT     lipsa   date       434     IJDILENI     IJDILENI     XIII.1.27.9     GL     Frumușița     9.55     N     PM     0.000     3.450     3.450     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.6       435     IZVOARE     Cernica, afl n. BERHECI     necodificat     GL     Țepu de Sus     3.50     P     PM     0.050     0.060     0.010     P     U.A.T. Țepu     U.A.T. Țepu     lipsa   date       436     LA SOSEA     afluent stâng r. V. LUI MANOLACHE     necodificat     GL     Tulucești     4.00     P     PM     0.050     0.070     0.020     IV     U.A.T.   TULUCEȘTI     U.A.T.   TULUCEȘTI     lipsa   date       437     LIESTI 1- IAZ     CĂLMĂTUI     XII.1.81     GL     Liești     6.00     P     PM     0.020     0.250     0.230     IV     U.A.T. LIESTI     U.A.T. LIESTI     24.9       438     CĂLMĂȚUI II     CĂLMĂȚUI     XII.1.81     GL     Liești     3.15     P     PM     0.047     0.212     0.165     PIV     U.A.T. LIEȘTI     S.C. NYNOS MIHAI S.R.L. Liesti     24.9       439     CĂLMĂȚUI III     CĂLMĂȚUI     XII.1.81     GL     Liești     5.65     P     PM     0.072     0.189     0.117     PIV     U.A.T. LIEȘTI     S.C. NYNOS MIHAI S.R.L. Liești     24.9       440     LISCOVEL     HORINCEA     XIII.1.23     GL     Ganesti     8.00     P     PM     0.060     0.090     0.030     IV     U.A.T.   CAVADINESTI     U.A.T.   CAVADINESTI     lipsa   date       441     LOZOVA     LOZOVA     XII.1.83.4     GL     Braniștea     8.00     N     PM     0.000     9.513     9.513     V     ANIF-Filiala I.F. Galați     ANI F-Filiala I.F. Galați     19.65       442     LUPELE     LOZOVA     XII.1.83.4     GL     Pechea     8.90     N     PM     0.000     2.622     2.622     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.6       443     MĂLINA     MĂLINA     XII.1.85     GL     Sendreni     7.00     P     PM     2.350     6.820     4.470     PV     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     36.6       444     MATCA     COROZEL     XII.1.78.42.1     GL     Matca     6.00     P     PM     0.030     0.040     0.010     IPV     U.A.T. MATCA     U.A.T. MATCA     lipsa   date       445     MOTOȘENI     ZELETIN     XII.1.78.39.8     BC     Motoșeni     5.00     P     PM     0.825     1.950     1.125     PV     S.C. ESOX. S.R.L.     S.C. ESOX. S.R.L.     23.55       446     POTARNICHEA     VAMEȘ     XII.l.81a4     GL     Costache Negri     4.70     P     PM     0.010     0.756     0.746     PV     S.C. CENTRAL GALAȚI S.R.L.     S.C. CENTRAL GALAȚI S.R.L.     33.8       447     PRIPONEȘTI     afl dreapta r. PERESCHIV     necodificat     GL     Priponești     6.00     P     PM     0.108     0.020     -0.088     PV     U.A.T.   Priponești     Asoc. Folclorica "Un viitor pentru Priponești"     23,8       448     PRISACA     PRISACA     XII.l.81a4     GL     Frunzeasca     7.00     P     PM     0.010     0.020     0.010     1     PF Manea Al.     PF Manea Al.     lipsa   date       449     SCHELA     LOZOVA     XII.1.83.4     GL     Schela     10.92     N     PM     0.000     2.841     2.841     V     A.N. APELE ROMÂNE     A.B.A PRUT- BÂRLAD     20.6       450     SUSNESTI     afl. dreapta r. JAROVAT     necodificat     GL     Lungești     4.30     P     PM     0.050     0.094     0.044     PV     U.A.T.   BALA. B.A.NESTI     S.C. Bacapi S.R.L.     26.5       451     TALA.B.A.SCA     CĂLMĂȚUI     XII.1.81     GL     Tudor   Vladimirescu     5.00     P     PM     2.000     5.300     3.300     PV     U.A.T. TUDOR VLADIMIRESCU     U.A.T. TUDOR VLADIMIRESCU     lipsa   date       452     TAMPA     Tampa, afl. nec BERHECI     necodificat     GL     Țepu     11.00     P     PM     0.100     0.210     0.110     IPVX     U.A.T. Țepu     U.A.T. Țepu     lipsa   date       453     VLADMIC     SUHURLUI     XII.l.81a5.2     GL     Virlezi     4.50     P     PM     0.147     0.324     0.177     P     PF Panait Sandu     PF Panait Sandu     36.5       454     GĂICEANA     GHILAVESTI     XII.1.78.39.3a.1     BC     Găiceana     6.32     P     PM     0.186     0.330     0.144     PVR     A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF     A.B.A. PRUT BÂRLAD     26.6       455     MĂLINA POLIGON     MĂLINA     XII.1.85     GL     Galați     lipsa   date     P     PM     lipsa   date     lipsa   date     lipsa   date     P     neidentificat     neidentificat     lipsa   date          Nota     * Tip baraj*     A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)       G - Baraj de beton de greutate       C - Baraj de beton cu contraforți       AA - Baraj din anrocamante etanșat cu argile       AM - Baraj din anrocamante etanșat cu masca amonte       PO - Baraj de pământ omogen       PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pamantfin)       PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau per eu       SS - Stăvilar cu stavile de suprafață       SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton       SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale         ** Folosințe     V - apărarea împotriva inundațiilor       I - irigații       H - hidroenergie       P - piscicultură       A - alimentări cu apă       R - agrement (recreere)       X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate            
				 + 
			  Anexa 5b                       Localizarea barajelor de categoria C și D            în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad           
				 + 
			  Anexa 6a                       Centralizarea informațiilor privind digurile                  de apărare cu evidențierea stării acestora                   și localizarea în spațiul hidrografic                     administrat de A.B.A. Prut-Bârlad        Nr.   crt.     Denumire dig     Curs de apă     Cod cadastral     Poziție dig (mal stâng/ mal drept) MS/MD     Județ     Comuna/ Localitate        Lungime   (m)*        Înălțime   medie   (m)*        PIF        Condiții normale de exploatare     Localități   apărate        Deținător        Incidente/accidente     Punctaj conform metodologiei de prioritizare a digurilor          Probabilitate de depășire   pc%     Qcalcul   (mc/s)     Anul producerii     Mecanismul de cedare: deversare/eroziune internă / alunecare ta luz (surpare)     Număr incidente /accidente**       1     dig Jijia la Chiperesti md     Jijia     XI1 l-l. 15     md     IS     com.Tutora /Chiperesti     5645.51     3.90     1987     1     300     Chiperesti     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    48       2     dig contur Polder ȚIGĂNAȘI x ms     Jijia     XI1 l-l. 15     ms     IS     com.ȚIGĂNAȘI/ȚIGĂNAȘI     1502.52          1996     1     500     ȚIGĂNAȘI, Carniceni (incinta 1 MS)     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    37       3     dig Stavnic Bacu - Frenciugi ms     Stavnic     XI 1-1.78.10     ms     IS     com Scheia / Drăgușeni     3527.78          1982     1     77     Drăgușeni                         64       4     dig Miletin Sipote-Halceni ms     Miletin     XIII-1.15.25     ms     IS     com Sipote /Sipote, Mitoc     7232.53          1986     1     330     Sipote, Mitoc     C.L.Sipote                    67       5     dig Prut Tutora-Gura Bohotin md     Prut     XIII-1     md     IS     Prisacani/Moreni, Prisacani, Macaresti, Com Grozesti/ Coltu Corni, Grozesti, Com Gorban /Gorban     38724.34     4.30     1987     1+0.5     1240     com.Prisacani/Moreni, Prisacani, Macaresti, Com Grozesti/ Coltu Corni, Grozesti, Com Gorban /Gorban, Gura Bohotin, Zberoaia     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    59       6     dig Prut Sculeni-Tutora md     Prut     XIII-1     md     IS     com.Golaiesti, com Ungheni, com Tutora     37105.92     3.80     1987     1+0.5     700     Medeleni, Petresti, Bosia, Ungheni,Tutora, Oprisem     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    52       7     dig PrutTrifesti-Sculeni md     Prut     XIII-1     md     IS     com Trifesti, com. Probota, com Victoria     29322.04     2.65     1984     1+0.5     700     Trifesti, Hermeziu, Vladomira; Sendreni, Frasuleni, Sculeni; Balteni, Probota     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    65       8     dig Bahlui la   IAȘI tr. III md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     2052.49     3.00     1984     1     225     mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    57       9     dig Bahlui Pod Beldiman-Pod Holboca md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     1886.46     4.83     2016     1     225     mun. IAȘI, Tomesti     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    40       10     dig BÂRLAD la Negrești ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     vs     Negrești     799.44     1.50     1980     5     196     oras Negrești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    39       11     dig BÂRLAD la Valea Mare md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     vs     Negrești     489.95     1.50     1980     5     235     Valea Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    46       12     dig BÂRLAD confl. Crasna- av. pod CF Crasna ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     vs     com.Albesti     2431.19     1.00     1984     5     220     Crasna     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    39       13     dig remuu torent Sohodol md     torent Sohodol          md     vs     Negrești     512.73     2.50     1973     n/a     n/a     oras Negrești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    33       14     dig remuu canal desecare la Valea Mare md     canal desecare          md     vs     Negrești     1195.31     1.50     1980     1     278     oras Negrești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    33       15     dig Velna Negrești ms     Velna     XI 1-1.78.9     ms     VS     Negrești     212.68     1.00     1980     1     278     oras Negrești     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    36       16     dig BÂRLAD versant-confl. Parvesti md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Banca     150.10     2.50     1981     5     220     Stramtura   Mitoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    45       17     dig BÂRLAD am. confl. Simila md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Zorleni     331.80     2.50     1986     5     280     Simila     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    34       18     dig BÂRLAD confl. torent Zorleni-confl. Trestiana ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Grivita,   com.Zorleni     6362.61          1988     5     305     Dealu Mare,     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    83       19     dig BÂRLAD confl. Trestiana-confl. Jaravat ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Grivita     4702.97          1988     5     305     Trestiana,   Grivita     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    48       20     dig BÂRLAD confl. Hobana- confl. torent Vizureni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Tutova     3112.67          1986     5     305     Ciortolom     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    48       21     dig BÂRLAD confl. Vizureni- confl. Barzota ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com Tutova     1387.37          1986     5     305     Crivesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    41       22     dig rau BAR- LAD aval Negrești (av conf. r. Tutova - am conf r Pereschiv)     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Tutova (VS); com Priponești (GL) Com Ghidigeni (GL)     3286.93          1983     5     305     com.Tutova/ Coroiu (VS); com Priponești (GL) Com Ghidigeni (GL)     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       23     dig BÂRLAD confl. torent Valea Tarinei- confl. Tutova md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com Tutova com. Grivita     13773.71          1988     5     305     Badeana,   Tutova     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A Prut BÂRLAD/SG A Vaslui.                    45       24     dig BÂRLAD av. confl. Simila- confl. Valea Seaca md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     mun.BÂRLAD     5745.12     2.50     1973     1     510     mun. BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       25     dig BARLAD av. Sere BÂRLAD- confl. torent Valea Țarinei md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Grivita, mun BÂRLAD     1314.76          1973     1     510     mun. BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2007     deversare     1     36       26     dig BARLAD confl. Valea Seaca-amonte Sere BÂRLAD md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     mun. BÂRLAD, com Grivita     498.91          1973     1     510     mun. BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2007     deversare     1     46       27     dig BÂRLAD confl. Barzota- conf. Balaneasa ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com Ghidigeni, com Tutova     4542.91          1986     5     305     Gefu     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       28     dig BÂRLAD confl. Jaravat- confl. Hobana ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Grivita; com. Tutova; com. Balasesti     7873.14          1986     5     305     Grivita, Tutova, Balasesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    44       29     dig Vaslui confl. torent- confl. Glod md     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     com. Solesti; com. Văleni     2514.18          1975     5     73     com. Solesti/Solsti; com. Văleni /Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    52       30     dig Vaslui pod DN 24 Vaslui- confl. r. Delea md     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     Vaslui     515.35          1974     5     136     Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    45       31     dig Vaslui confl. torent Moara Domneasca-confl. Ferești md     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     com. Văleni     2309.87     2.50     1975     5     69     Moara Domneasca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    49       32     dig Vaslui confl. Feresti- confl. Munteni md     Vaslui     XI l-l .78.16     md     VS     comValeni, com Munteni de Sus     2413.91     2.50     1975     5     129     Moara Domneasca; Satu Nou     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    48       33     dig Vaslui av. baraj Solesti- confl. Rac ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com. Solesti     1074.45     2.50     1975     5     22     Satu Nou     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    41       34     dig Vaslui confl. torent Lozana-confl. torent Hartop ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com.Valeni,   com.Solesti     1176.03     2.50     1975     5     55     Văleni, Solesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    48       35     dig Vaslui Muntenii de Sus-Vaslui ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com.Munteni de Sus, mun Vaslui     5492.84     2.50     1975     5     129     Muntenii de Sus; Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    46       36     dig Vaslui av. pod DN 24 Vaslui-confl. torent Munteni de Jos ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com. Muntenii de Jos, Vaslui     1904.66     2.50     1984     5     210     Muntenii de Jos, Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    52       37     dig Vaslui confl. torent Munteni de Jos-Secuia ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com Muntenii de Jos,     7600.29     2.50     1984     5     210     Muntenii de Jos, Bacaoani, Secuia     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       38     dig Vaslui confl. torent Hartop-Munteni de Sus ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     Com.Văleni, com. Solesti, com Munteni de Sus     8756.61     2.50     1975     5     69     Văleni; Solesti, Muntenii de Sus     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    46       39     dig Vaslui confl. Rac- confl. torent Lozana ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com. Solesti     1917.51     2.50     1975     5     55     Solesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    34       40     dig Dunarea Badalan ms     Dunarea     XIV-1     ms     GL     Galați     10388.22     4.00     1979     n/a     n/a     mun. Galați     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2006     alunecare taluz, eroziune taluz          63       41     dig Prut Bratesul de Sus md     Prut     XIII-1     md     GL     com. Vladesti/Vladesti, Branesti; com. Mastacani/ Mastacani; com. Foltesti; com. Frumusita; com.TULUCESTI     34633.23     3.00     1955     2     980     Vladesti, Branesti, Mastacani, Stoicani, Tamauani, Frumusita, Ijdilieni, Sivita     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2006/   2008     eroziune taluz/ eroziune taluz          60       42     dig BÂRLAD conf. Berheci- conf. Prisaca md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     com. Negrilesti, com.Munteni, mun Tecuci     15017.25     3.50     1983     5     435,   100     Negrilesti,   Munteni,   Frunzeasca,   Tecuci.     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2007     revarsare apa din incinta (breșa)          62       43     dig BÂRLAD conf. Garbovat-conf. Blaneasa ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com.Ghidigen; com.   Negrilesti/   Negrilesti,   Slobozia   Blaneasa     12511.14     3.50     1983     5     435     Talpigi, Slobozia Corni; Negrilesti, Slobozia Blaneasa     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    50       44     dig BÂRLAD conf. Blaneasa- derivatie Rates ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com. Negrilesti/Slbozia Blaneasa; com. Munteni/ Ungureni     3178.50     3.50     1983     5     435     Slobozia Blaneasa,Ungureni     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2007     revarsare apa din incinta (breșa)          59       45     dig BÂRLAD la Tecuci md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     Tecuci     6667.24     3.00     1970     10     155     Tecuci/ mun. Tecuci     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    62       46     dig BÂRLAD la Malu Alb ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com Draganesti     1081.78          1983     5     498     Malu Alb, Draganesti     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    58       47     dig BÂRLAD Draganesti- Barcea ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com. Draganesti/ Draganesti; com. Barcea/Barcea     4618.71          1983     5     498     Draganesti ,Barcea     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    52       48     dig BÂRLAD Malu Alb-Podoleni md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     com. Draganesti/ Draganesti; com. Barcea/ Podoleni     6623.66          1983     5     498,   555     Draganesti;   Podoleni     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    52       49     dig Prut Brateșul de Jos md     Prut     XIII-1     md     GL     Galați/ mun. Galați     19815.01          1965     10     837     mun. Galați, TULUCEȘTI, Vânători,     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2006     eroziune taluz          47       50     dig BÂRLAD la Tecuci (dig inelar)     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     Tecuci     7444.47          1970     5     157     Tecuci/ mun. Tecuci     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    51       51     dig Siret la Cosmesti Vale     Siret     Xll-l     md     VN     com. Cosmesti     8057.28          1975     10     2060     com. Cosmesti /Cosmești Vale     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare   (breșa)          47       52     dig mal drept   acumulare   TalA.B.A.sca     Calmatui     XI 1-1.81     md     GL     com Fundeni, com. Tudor Vladimirescu     2198.48          1973     n/a     n/a     Hanu Conachi, Tudor Valadimirescu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare   (breșa)          41       53     dig mal stâng   acumulare   TalA.B.A.sca     Calmatui     XI 1-1.81     ms     GL     com.T. Vladimirescu/ T. Vladimirescu     2871.67          1974     n/a     n/a     T. Vladimirescu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    41       54     dig BÂRLAD conf. Pereschiv-conf. Lupul md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     com. Ghidigeni, com. Gohor     7661.15          1983     5     435     Gara Ghidigeni; Gohor     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    48       55     dig de compartimentare Sivita     Prut     XIII-1     md     GL     com.TULUCEȘTI     1868.99          1965     2     980     TULUCEȘTI, mun. Galați     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    42       56     dig Valea Gerului conf. cu rau Siret ms     Geru     XII.1.81a     ms     GL     com.Piscu, com.Independenta,     5728.01          1981     5     76     Piscu; Independenta     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    49       57     dig Siret Auchan Galați ms     Siret     Xll-l     ms     GL     Galați     615.37          1979     5     14110     Galați / mun.Galați     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    38       58     dig Geru la Vameș ms     Geru     XII.1.81a     ms     GL     com. Piscu     1009.42          1973     5     435;   75,6     Vameș     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    52       59     dig remuu Tecucel ms     Tecucel     Xll-l.78.41     ms     GL     Tecuci     485.96          1983     10     155     Tecuci/ mun. Tecuci     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    45       60     dig remuu Tecucel md     Tecucel     Xll-l.78.41     md     GL     Tecuci     514.02          1983     10     155     Tecuci/ mun. Tecuci     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    45       61     dig BÂRLAD conf. Lupul- conf. Berheci md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     com. Gohor, com Ghidigeni     5488.88          1983     5     435     com. Gohor/ Posta, Gara Berheci; com. Negrilesti     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    55       62     dig rau BÂRLAD conf. Balaneasa-conf. Garbovat ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com.Ghidigeni     4970.81          1983     5     435     Gefu, Ghidigeni, Talpau     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    57       63     dig Berheci la AEI Brahasesti md     Berheci     XI 1-1.78.39     md     GL     com.Țepu, com.Brahasesti     1989.31          1985     10     98     Brahasesti; Țepu de Sus     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    55       64     dig remuu Suhu ms     Suhu     Xll-1.81a.5     ms     GL     Independenta,   Piscu     3693.37          1975     5     50     Independenta, Piscu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare   (breșa)          46       65     dig Suhu la Piscu md     Suhu     Xll-1.81a.5     md     GL     Piscu     2214.39          1973     5     50     com. Piscu/ Piscu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    52       66     dig VĂMĂȘOAIA la Tomesti md     VĂMĂȘOAIA     XIII-   1.15.32.23   a     md     IS     Tomesti,   IAȘI     1438.66     1.70     1988     1     40     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    54       67     dig Bahlui la Tomesti md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     Tomesti,   IAȘI     4771.81     3.00     1965     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI; com. Tomesti/ Tomesti     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    53       68     dig Bahlui la Holboca ms     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     ms     IS     IAȘI, Holboca     4896.66     3.00     1965     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI; com. Holboca/ Holboca     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    54       69     dig Bahlui la   IAȘI tr. 1 ms     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     ms     IS     IAȘI     3070.41     4.83     1984     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    39       70     dig Jijia Sculeni-Opriseni ms     Jijia     XI1 l-l. 15     ms     IS     com.Golaiesti,   com.Ungheni,   com.Tutora,     33265.17     4.00     1987     1     600     com. Golaiesti/ Medeleni, Petresti; com.Ungheni/ Bosia, Ungheni; com. Tutora/ Tutora, Oprisem     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGA IAȘI                    57       71     dig Jijia la Sculerii ms     Jijia     XI1 l-l. 15     ms     IS     com.Popricani,   com.Victoria     6109.08     3.20     1984     1     600     com. Popricani/ Popricani, com. Victoria/ Sculeni     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    53       72     dig Jijia Fantanele-Vladeni   ms     Jijia     XI1 l-l. 15     ms     IS     com.Andrieseni,   com.Vladeni,     10348.27     2.60     2005     1     600     com. Andrieseni/Spineni, Epureni; com. Vladeni/   Brosteni,Borsa     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BARLAD - SGA IAȘI                    53       73     dig contur Polder ȚIGĂNAȘI x ms     Jijia     XIII-1.15     ms     IS     com.ȚIGĂNAȘI     4326.09          1996     1     500     com.ȚIGANAȘI/ Mihail Kogalniceanu (incinta 4 MS)     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    15       74     dig contur polder ȚIGĂNAȘI lmd     Jijia     XIII-1.15     md     IS     com.Movileni,   com.ȚIGĂNAȘI     7398.44          1996     1     500     com. Movileni (incinta 3 MD) Larga Jijia, ȚIGĂNAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    36       75     dig contur polder ȚIGĂNAȘI 2 md     Jijia     XIII-1.15     md     IS     com.Popricani,   com.Movileni,     7290.05          1996     1     500     Epureni, Tipilesti (incinta 2 MD)     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    36       76     dig contur polder ȚIGĂNAȘI x ms     Jijia     XIII-1.15     ms     IS     com.ȚIGĂNAȘI     7198.98          1996     1     500     com. ȚIGĂNAȘI/ȚIGĂNAȘI (incinta 1 MS)     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    36       77     dig contur polder ȚIGĂNAȘI 3 md     Jijia     XIII-1.15     md     IS     com.Popricani,   com.ȚIGĂNAȘI     1520.09          1996     1     500     Popricani, ȚIGĂNAȘI (incinta 6 MD)     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI                    36       78     dig Jijia Cotu   Morii-Cristesti   md     Jijia     XIII-1.15     md     IS     com Popricani com. Golaiesti, com.Popricani,   com.Victoria,com.Ungheni,   com.Holboca     34321.76     3.00     1987     1     600     com Popricani /Cotu Morii, com. Victoria/ Victoria, Luceni, Icuseni; com. Golaiesti/Cotu lui Ivan, Gradinari, Cilibiu, Golaiesti, Podu Jijiei; com. Ungheni/   Coada Stancii, Manzatesti; com. Holboca/ Cristesti, Holboca     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGA IAȘI                    56       79     dig contur Polder Vulturești av.     BÂRLAD     XI 1-1.78          VS     Negrești, com. Vulturești     4079.36          1982     5     196     Negrești;   Vulturești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    46       80     dig compartmentare Mara seni     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Ștefan Cel Mare, com Balteni     794.21     2.50     1980     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni, Com Balteni / Balteni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    44       81     dig remuu Craciunesti ms     Craci unesti     XI 1-1.78.11     ms     VS     com.Rebricea     347.58     1.50     1982     5     108     Ratesu Cuzei     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       82     dig Șiret Condrea-Salcia ms     Șiret     Xll-l     ms     GL     Com.Umbraresti     5728.88     2.50     1979     5     2620     com. Umbraresti/ Salcia, Condrea     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare          56       83     dig Prut la Dranceni md     Prut     XIII-1     md     VS     com.Dranceni     2330.37     3.50     1966     3     780     com. Dranceni/ Dranceni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2010     deversare/eroziune          42       84     dig BÂRLAD Nod hidrot. BÂRLAD Delea- CET Vaslui ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     Vaslui     1561.21          1977     5     315     Vaslui / mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1986     eroziune          60       85     dig BÂRLAD CET Vaslui- confl. r. Vaslui ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     Vaslui / mun. Vaslui; com. Muntenii de Jos/ Muntenii de Jos; com. Lipovat; com. Deleni, com Costesti     13141.31          1978     5     315     Vaslui / mun. Vaslui; com. Muntenii de Jos/ Muntenii de Jos; com. Lipovat/Lipo vat; com. Deleni/Bulboaca. Com Costesti / costesti.     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    63       86     dig BÂRLAD conf. Racova- CET Vaslui md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     Vaslui     425.16     2.50     1977     5     315     Vaslui / mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    59       87     dig BÂRLAD - Rediu-confl. Racova md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     Vaslui     1773.34     2.50     1977     5     275     Vaslui / mun. Vaslui, Brodoc, Rediu     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    46       88     dig BÂRLAD confl. Bulboaca-confl. Ghilahoi md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Deleni, Costesti, Albești,     11318.17     2-3.2     1985     5     210     com. Deleni/ Bulboaca; com. Costesti/ Radesti; com. Albești/ Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    44       89     dig BARLAD confl. Albesti- confl. torent Gura Albești ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Albesti     1157.79     2.50     1984     5     220     com. Albești/Gura Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     eroziune          35       90     dig BÂRLAD la Crasna ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com Albești     1791.60     2.00-   3.20     1985     5     220     com. Albești/ Crasna     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    20       91     dig remuu torent Bulboaca md     torent Bulboaca md          md     VS     com.Deleni     734.35     2.00     1984     n/a     n/a     com. Delini/ Bulboaca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    33       92     dig remuu torent Bulboaca ms     torent Bulboaca ms          ms     VS     com.Deleni     609.68     2.00     1985     n/a     n/a     com. Delini/ Bulboaca     Patrimoniu Public al Statului, in ad- min.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    33       93     dig Șiret Serbanesti-Barcea   ms     Șiret     Xll-l     ms     GL     Com Barcea, Umbraresti, Liesti, Ivești,     12932.41     2.50     1979     5     2835     com. Barcea/ Barcea;   com. Umbraresti/   Umbraresti,   Torcesti;   com.   Ivesti/Bucesti, Ivești;   com. Liesti/   Liesti     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare   (breșa)          56       94     dig remuu Corozel md     Co razei     XI 1-1.78.42     md     GL     com.Barcea     1058.57          1983     5     555     com. Barcea/ Barcea     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    43       95     dig remuu Corozel ms     Co razei     XI 1-1.78.42     ms     GL     com.Barcea     1035.78          1983     5     555     com. Barcea/ Barcea     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    49       96     dig remuu Blaneasa md     Blaneasa     XI 1-1.78.40     md     GL     com.Negrilesti     594.03     1.00     1983     5     435     com. Negrilesti / Slobozia Blaneasa     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    47       97     dig remuu Blaneasa ms     Blaneasa     XI 1-1.78.40     ms     GL     com.Negrilesti     583.73     1.00     1983     5     435     com. Negrilesti / Slobozia Blaneasa     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    37       98     dig remuu rau Berheci md     Berheci     XI 1-1.78.39     md     GL     com.Munteni,   com.Negrilesti, com.Țepu     4897.21     3.00     1983     5     435     com. Munteni / Muntenijcom Negrilesti/ Negrilesti; com.   Țepu/Țepu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2007     deversare dis- pre incinta (breșa)          40       99     dig remuu rau Berheci ms     Berheci     XI 1-1.78.39     ms     GL     com. Ghidigen i/Slobozia Corni; Gohor/ Posta, Gara Berheci; com.Negrilesti/ Negrilesti,   com.Țepu/ Gara Berheci     4279.09     3.00     1983     5     435     com. Ghidigeni/Slobozia Corni; Gohor/ Posta, Gara Berheci; com.Negrilesti/ Negrilesti,   com.Țepu/ Gara Berheci     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2007     deversare dis- pre incinta (breșa)          51       100     dig remuu Lupul md     Lupul     XI 1-1.78.38     md     GL     com.Gohor     501.14     2.00     1983     5     435     com. Gohor/lreasca     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    20       101     dig remuu Lupul ms     Lupul     XI 1-1.78.38     ms     GL     com.Gohor     540.51     2.00     1983     5     435     com. Gohor/lreasca     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    30       102     dig remuu Garbovat md     Garbovat     XI 1-1.78.37     md     GL     com.Ghidigeni     828.12     1.00     1983     5     435     com. Ghidigeni/Gura Garbovatului     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    39       103     dig remuu Garbovat ms     Garbovat     XI 1-1.78.37     ms     GL     com.Ghidigeni     817.79     1.00     1983     5     435     com. Ghidigeni/Taplau     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    33       104     dig remuu Balaneasa md     Balaneasa     XII-   1.78.36a     md     GL     com.Ghidigeni     184.94     1.00     1983     5     435     com.Ghidigeni/Gefu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    33       105     dig remuu Balaneasa ms     Balaneasa     XII-   1.78.36a     ms     GL     com.Ghidigeni     178.87     1.00     1983     5     435     com.Ghidigeni/Gefu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    33       106     dig remuu Pereschiv md     Pereschiv     XI 1-1.78.36     md     GL     com. Ghidigeni     1595.83     1.60     1983     5     435     com. Ghidigeni/Gara   Ghidigeni     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    21       107     dig remuu Pereschiv ms     Pereschiv     XI 1-1.78.36     ms     GL     com, Priponești     1631.63     1.60     1983     5     435     com. Priponești/ Ciorasti     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2007     deversare dis- pre incinta (breșa)          42       108     dig remuu Barzota ms     Barzota     XI 1-1.78.35     ms     VS     com. Tutova     1592.32     1.00     1985     5     18     com. Tutova/ Crivesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       109     dig remuu Barzota md     Barzota     XI 1-1.78.35     md     VS     com. Tutova     1550.54     1.00     1985     5     18     com. Tutova/ Crivesti     Patrimoniu Public al Statului, in ad- min. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       110     dig remuu Tutova ms     Tutova     XI 1-1.78.34     ms     VS     com. Tutova     2383.02     1.80     1985     5     37     com. Tutova/ Tutova     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2007     deversare          70       111     dig remuu Tutova md     Tutova     XI 1-1.78.34     md     VS     com. Tutova     2632.98     1.80     1985     5     37     com. Tutova/ Coroiu     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2007     deversare          70       112     dig remuu Vizureni ( Barzotel) ms     torent Vizureni          ms     VS     com. Tutova     1641.39     1.00     1988     n/a     n/a     com. Tutova/ Crivesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       113     dig remuu Vizureni(Barzo tel) md     torent Vizureni          md     VS     com. Tutova     1656.73     1.00     1988     n/a     n/a     com. Tutova/ Ciortolom     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       114     dig remuu Hobana ms     Hobana     XI 1-1.78.33     ms     VS     com.Balasesti,   com.Tutova     1387.21          1988     5     55     com. Tutova/ Ciortolom, Com Balasesti / Ciurasti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    66       115     dig remuu Hobana md     Hobana     XI 1-1.78.33     md     VS     com.Balasesti, com.Tutova     1398.15          1988     5     55     com. Tutova/ Tutova, Com Balasesti / Balasesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    66       116     dig remuu Jaravat ms     Jaravat     XI 1-1.78.32     ms     VS     com. Grivita     635.91          1988     5     70     com. Grivita/Grivița     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       117     dig remuu Jaravat md     Jaravat     XI 1-1.78.32     md     VS     com. Grivita     597.89          1988     5     70     com. Grivita/Grivița     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    70       118     dig remuu Trestiana ms     Trestiana     XI 1-1.78.31     ms     VS     com. Grivita     1125.05          1987     5     48     com. Grivita/ Trestiana     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    70       119     dig remuu Trestiana md     Trestiana     XI 1-1.78.31     md     VS     com. Grivita     1114.02          1987     5     48     com. Grivita/ Trestiana     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    70       120     dig Valea Seaca am. conf. BÂRLAD ms     Valea   Seaca     XII-   1.78.31a     ms     VS     BÂRLAD     1900.12          1973     5     48     BÂRLAD/ mun. BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    74       121     dig Valea Seaca am. conf. BÂRLAD md     Valea   Seaca     XII-   1.78.31a     md     VS     BÂRLAD     3650.59          1973     5     48     BÂRLAD/ mun. BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    74       122     dig Simila la Simila ms     Simila     XI 1-1.78.29     ms     VS     com. Zorleni     2312.35          1973     5     52     com. Zorleni/Simila     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    66       123     dig remuu torent Zorleni ms     torent Zorleni ms          ms     VS     com. Zorleni     802.02          1986     n/a     n/a     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    58       124     dig remuu torent Zorleni md     torent Zorleni md          md     VS     com. Zorleni     757.87          1986     n/a     n/a     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    58       125     dig remuu Zorleni ms     Zorleni     XI 1-1.78.28     ms     VS     com. Zorleni     996.74          1986     5     44     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    58       126     dig remuu Zorleni md     Zorleni     XI 1-1.78.28     md     VS     com. Zorleni     1290.33          1986     5     44     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    58       127     dig remuu Bujoreni ms     Bujoreni     XII-   1.78.27a     ms     VS     com. Zorleni     1191.87          1986     5     18     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    58       128     dig remuu Bujoreni md     Bujoreni     XII-   1.78.27a     md     VS     com. Zorleni     1140.91          1986     5     18     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    58       129     dig remuu torent Salcuta md     torent Salcuta md          md     VS     com. Zorleni     108.83          1986     5     28     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    62       130     dig remuu torent Salcuta ms     torent Salcuta ms          ms     VS     com. Zorleni     104.93          1986     5     28     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    66       131     dig BÂRLAD confl. torent Gura Albesti- confl. Idrici ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com., Albești, com.Rosiesti,   com.Costesti,     6589.84          1984     5     220     com. Albești/Gura Albești; com. Rosiesti/Gara Rosiesti; com Costesti / Costesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          66       132     dig BÂRLAD confl. Idrici- confl. Văleni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Rosiesti; com. Viisoara; com Banca     4745.53          1981     5     220     com. Rosiesti/Gura Idrici; com. Viisoara/Văleni; com banca /   Sârbi     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          54       133     dig BÂRLAD confl. Valeni- confl. Petrisoara ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Viisoara,com.   Banca     4168.91          1981     5     220     com. Viisoara /Halta Dodesti; com. Banca /1 Decembrie     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          53       134     dig BÂRLAD confl. Petrisoara-confl. Banca ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Banca     5137.85          1986     5     220     com. Banca /Gara Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          66       135     dig BÂRLAD confl. Banca- confl. Bujoreni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Banca; com. Zorleni     2824.75          1986     5     220     com. Banca/ Banca; com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          42       136     dig BÂRLAD confl. Ghilahoi- pod DJ Rosiesti md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Rosiesti; com. Costesti     1945.77          1984     5     220     com.Rosisti; com. Costesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    36       137     dig BÂRLAD av. pod DJ Rosiesti-confl. Chitcani md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Costesti; com. Banca     5134.95          1984     5     220     com. Costesti/ Chitcani; com. Banca/ Sârbi     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    45       138     dig BÂRLAD la Sârbi md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Banca     2970.90          1981     5     220     com. Banca/ Sârbi     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    66       139     dig BÂRLAD confl. Parvesti- conf. Horoiata md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Banca     4996.31          1986     5     220     com. Banca/ Stamtura Mitoc, Salcioara     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    59       140     dig BARLAD confl. Horoiata-conf. torent Salcuta md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Zorleni     2112.70          1986     5     220     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    35       141     dig BÂRLAD confl. Zorleni- confl. torent Zorleni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Zorleni     2413.00          1986     5     220     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          51       142     dig BÂRLAD confl. torent Salcuta-am. SP Simila     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Zorleni     2925.88          1986     5     220     com. Zorleni/Simila     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       143     dig BÂRLAD confl. Bujoreni-confl. Zorleni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Zorleni     4770.59          1986     5     220     com. Zorleni/ Zorleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          45       144     dig remuu Banca md     Banca     XII-   1.78.26a     md     VS     com. Banca     1881.03          1986     5     11.5     com. Banca/ Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    40       145     dig remuu Banca ms     Banca     XII-   1.78.26a     ms     VS     com. Banca     2038.09          1986     5     11.5     com. Banca/ Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    52       146     dig remuu Horoiata md     Horoiata     XI 1-1.78.27     md     VS     Zorleni,   Banca     721.44          1986     5     60     com. Zorleni/ Zorleni; com Banca/ Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    35       147     dig remuu Horoiata ms     Horoiata     XI 1-1.78.27     ms     VS     Zorleni,   Banca     753.18          1986     5     60     com. Zorleni/ Zorleni; com Banca/ Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    35       148     dig remuu Petrisoara md     Petrisoara     XI 1-1.78.26     md     VS     com.Banca     586.91          1981     5     15     com. Banca/ 1 Decembrie     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    41       149     dig remuu Petrisoara ms     Petrisoara     XI 1-1.78.26     ms     VS     com.Banca     590.10          1981     5     15     com. Banca/ Gara Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    38       150     dig remuu Parvesti md     Parvesti     XI 1-1.78.25     md     VS     com.Banca     1741.91          1981     5     32     com. Banca/   Stramtura   Mitoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1999     deversare          55       151     dig remuu Par vesti tr. II ms     Parvesti     XI 1-1.78.25     ms     VS     com.Banca     1051.53          1981     5     32     com. Banca/ Mitoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1999     deversare          40       152     dig remuu Par vesti tr. 1 ms     Parvesti     XI 1-1.78.25     ms     VS     com.Banca     469.31          1981     5     32     com. Banca/ Mitoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    53       153     dig remuu pe torent Mitoc (Saca) md     torent Mitoc          md     VS     com.Banca     1711.55          1981     5     16     com. Banca / Mitoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    38       154     dig remuu pe torent Mitoc (Saca) ms     torent Mitoc          ms     VS     com.Banca     1735.83          1981     5     16     com. Banca/ Sârbi     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    38       155     dig remuu Văleni ms     Văleni     XI 1-1.78.24     ms     VS     com. Văleni     676.21          1981     5     15     com. Văleni/ Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    49       156     dig remuu Văleni md     Văleni     XI 1-1.78.24     md     VS     com. Văleni     643.57          1981     5     15     com. Văleni/ Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    47       157     dig remuu Chitcani am. confl. BÂRLAD ms     Chitcani     XI 1-1.78.23     ms     VS     com.Costesti,   com.Banca     2257.89          1981     5     15     com. Costesti /Costesti; com. Banca/Banc a     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    54       158     dig remuu Chitcani am. confl. BÂRLAD md     Chitcani     XI 1-1.78.23     md     VS     com.Costesti,   com.Banca     2521.31          1981     5     15     com. Costesti/Chitcani; com. Banca/ Sârbi     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    44       159     dig Idrici am. confl. BÂRLAD ms     Idrici     XI 1-1.78.22     ms     VS     com. Rosiesti     1425.57          1981     5     38     com. Rosiesti / Gara Rosiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          49       160     dig Idrici am. confl. BÂRLAD md     Idrici     XI 1-1.78.22     md     VS     com. Rosiesti     1506.74          1981     5     38     com. Rosiesti /Gara Rosiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          48       161     dig Ghilahoi la Costesti ms     Ghilahoi     XI 1-1.78.21     ms     VS     com.Costesti,   com.Albesti     2957.59          1984     5     30     com.Costesti/ Costesti,   com.Albesti/   Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    40       162     dig Ghilahoi la am. confl. BÂRLAD md     Ghilahoi     XI 1-1.78.21     md     VS     com.Costesti,   com.Albesti     997.67          1984     5     30     com.Costesti/ Costesti,   com.Albesti/   Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    46       163     dig remuu torent Gura Albești md     torent Gura Albești md          md     VS     com.Albesti     492.68          1984     5     12     com. Albești i/Gura Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    37       164     dig remuu torent Gura Albești ms     torent Gura Albești ms          ms     VS     com.Albesti     511.06          1984     5     12     com. Albești i/Gura Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    48       165     dig remuu Albești ms     Albești     XI l-l .78     ms     VS     com.Albesti     661.95          1984     5     15     com. Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    35       166     dig remuu Albești md     Albești     XI l-l .78     md     VS     com.Albesti     676.24          1984     5     15     com. Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    34       167     dig Crasna conf. Lohan- confl. BÂRLAD ms     Crasna     XI 1-1.78.19     ms     VS     com.Oltenești     5005.66          1984     5     46     com. Albești/ Crasna; com. Oltenești / Rahna     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    42       168     dig Crasna b. Manjesti-conf. BÂRLAD md     Crasna     XI 1-1.78.19     md     VS     com. Albești, com.Oltenesti     6881.75          1984     5     46     com. Albești; com. Oltenești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1999     deversare          34       169     dig Lohan am. confl. Crasna md     Lohan     XII-   1.78.19.7     md     VS     com.Oltenesti     1076.07          1982     5     42     com. Oltenești/ Rahna     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       170     dig Lohan am. confl. Crasna ms     Lohan     XII-   1.78.19.7     ms     VS     com.Oltenesti     1103.96          1982     5     42     com. Oltenești/ Rahna     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       171     dig Crasna b. Manjesti-confl. Lohan ms     Crasna     XI 1-1.78.19     ms     VS     com.Oltenesti     1999.90          1982     5     n/a     com. Oltenești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       172     dig remuu Chitoc ms     Chitoc     XII-   1.78.14b     ms     VS     com. Lipovat     871.67          1984     5     25     com. Lipovat / Lipovat     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       173     dig remuu Chitoc md     Chitoc     XII-   1.78.14b     md     VS     com. Lipovat     969.21          1984     5     25     com. Lipovat / Lipovat     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       174     dig Racova confl. BÂRLAD md     Racova     XII-   1.78.14a     md     VS     Vaslui     961.63          1984     5     310     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       175     dig Racova la Ceramica Vaslui ms     Racova     XII-   1.78.14a     ms     VS     com. Pușcași, Vaslui     3044.23          1984     5     310     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    33       176     dig Vaslui la Vaslui md     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     Vaslui     3754.37          1978     5     73     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       177     dig Vaslui la Vaslui ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com.Muntenii de Jos, Vaslui     1830.19          1975     5     73, 83     Vaslui/ mun. Vaslui, com. Muntenii de Jos / Muntenii de jos     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       178     dig Racova la Laza md     Racova     XII-   1.78.14a     md     VS     com. Poienesti, com. Laza     3482.29          1989     10     117     com. Poienesti/Oprisita; com. Laza/ Laza     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    2       179     dig Racova am. confl. r. Harsova ms     Racova     XII-   1.78.14a     ms     VS     com. Poienesti, com. Laza     2528.79          1989     10     117     com. Laza/ Laza     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       180     dig Racova av. confl. r. Harsova ms     Racova     XII-   1.78.14a     ms     VS     com. Laza     1136.44          1989     10     117     com. Laza/ Laza     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       181     dig remuu Harsova ms     H ars ova     XII-   1.78.14a.6     ms     VS     com. Laza     99.77          1989     n/a     n/a     com. Laza/ Laza     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       182     dig remuu Harsova md     Harsova     XII-   1.78.14a.6     md     VS     com. Laza     96.27          1989     n/a     n/a     com. Laza/ Laza     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       183     dig BÂRLAD confl. Rebricea ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Vulturesti     1116.98          1982     5     235     com. Vulturești/ Bu haiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          31       184     dig BÂRLAD am. confl. Un- cesti ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare, com.Zapodeni     334.58     2.50     1980     5     235     com. Zapodeni/ Dobroslovesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       185     dig BÂRLAD Barzesti- am.confl. Stemnic md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Ștefan Cel Mare, com. Balteni     11104.21          1980     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Brahasoaia; com Balteni/ Balteni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       186     dig BÂRLAD am. torent Ștefan cel Mare ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     951.75          1978     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Ștefan cel Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          29       187     dig BÂRLAD la Buhaiesti md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Vulturesti, com. Zapodeni     5888.97          1982     5     235     com. Vulturești / Buhaiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       188     dig BÂRLAD Buhaiesti-Barzesti md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     Ștefan Cel Mare, Vulturești, Zapodeni     3901.21          1980     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Barzesti; com. Vulturești/ Buhaiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       189     dig BÂRLAD av. conf. Uncesti ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     1029.01     2.50     1980     5     235     com. Ștefan cel Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       190     dig BÂRLAD av. torent Ștefan cel Mare ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     3309.62          1978     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Ștefan cel Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          31       191     dig BÂRLAD confl. Telejna- confl. torent Maraseni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     808.44          1978     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          31       192     dig BÂRLAD confl .torent Maraseni- confl. torent Ulmului ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     1239.04     2.50     1980     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       193     dig BÂRLAD dig comp. Maraseni-pod Rediu ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com. Ștefan Cel Mare; com. Balteni, Mun.Vaslui     5143.19          1978     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni; com. Balteni; Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          43       194     dig BÂRLAD la Vulturești md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Vulturesti     5028.93          1982     5     235     com. Vulturești/ Buhaiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       195     dig BÂRLAD Rediu-Nod hidrot. BÂRLAD Delea ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     Vaslui     990.89          1977     5     310     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          29       196     dig BÂRLAD am. torent Pascal md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Vulturesti     1043.62          1982     5     196     com. Vulturești/Vulturești     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       197     dig Stemnic la Stemnic Balteni md     Stemnic     XI 1-1.78.14     md     VS     com.Balteni     2456.27          1982     5     42     com. Balteni/ Balteni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       198     dig Stemnic la Balteni ms     Stemnic     XI 1-1.78.14     ms     VS     com.Balteni     2152.70          1982     5     42     com. Balteni/ Balteni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       199     dig Ulmului la Maraseni ms     torent Ulmului          ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     897.99          1980     5     5     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          29       200     dig Ulmului la Maraseni md     torent Ulmului          md     VS     com.Ștefan Cel Mare     893.29          1980     5     5     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       201     dig torent Maraseni ms     torent   Maraseni          ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     872.39          1980     5     14     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       202     dig torent Maraseni md     torent   Maraseni          md     VS     com.Ștefan Cel Mare     875.12          1980     5     14     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       203     digTelejna la Maraseni ms     Telejna     XI 1-1.78.13     ms     VS     com. Ștefan cel Mare; com. Zapodeni     876.56          1980     5     26     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni; com. Zapodeni/ Zapodeni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       204     digTelejna la Maraseni md     Telejna     XI 1-1.78.13     md     VS     com. Ștefan cel Mare; com. Zapodeni     857.22          1980     5     26     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni; com. Zapodeni/ Zapodeni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       205     dig remuu torent Ștefan cel Mare ms     torent Ștefan cel Mare          ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     162.28          1980     n/a     n/a     com. Ștefan cel Mare/ Ștefan cel Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       206     dig remuu torent Ștefan cel Mare md     torent Ștefan cel Mare          md     VS     com.Ștefan Cel Mare     189.38          1980     n/a     n/a     com. Ștefan cel Mare/ Ștefan cel Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       207     dig Barzesti la Barzesti ms     Barzesti     XII-   1.78.12a     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     2179.30          1980     5     16     com. Ștefan cel Mare/ Barzesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2013     deversare          31       208     dig Barzesti la Barzesti md     Barzesti     XII-   1.78.12a     md     VS     com.Ștefan Cel Mare     2211.04          1980     5     16     com. Ștefan cel Mare/ Barzesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       209     dig Uncesti la Dobroslovesti ms     Uncesti     XI 1-1.78.12     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare, com. Zapodeni     167.60          1980     n/a     n/a     com. Ștefan cel   Mare/Stefan cel Mare; com. Zapodeni/Dobroslovesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       210     dig Uncesti la Dobroslovesti md     Uncesti     XI l-l .78.12     md     VS     com.Ștefan Cel Mare, com. Zapodeni     170.18          1980     n/a     n/a     com. Ștefan cel   Mare/Stefan cel Mare; com. Zapodeni/Dobroslovesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       211     dig canal la Buhaiesti ms     canal desecare          ms     VS     com.Vulturesti,   com.Zapodeni     2242.30          1980     5     18     com. Vulturești/ Buhaiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       212     dig canal la Buhaiesti md     canal desecare          md     VS     com.Vulturesti     2222.38          1980     5     18     com. Vulturești/ Buhaiesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       213     dig remuu torent Pascal md     torent   Pascal          md     VS     com.Vulturesti,   com.Zapodeni     231.79          1982     5     196     com. Zapodeni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       214     dig Rebricea la Podeni ms     Rebricea     XI 1-1.78.11     ms     VS     com.Vulturesti     1725.78     1.50     1963     5     108     com. Vulturești/ Podeni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985/2013     deversare     2     31       215     dig Rebricea la Vulturești md     Rebricea     XI 1-1.78.11     md     VS     com.Vulturesti,com. Zapodeni, com.Rebricea     4351.72     1.50     1982     5     108     com. Vulturești/Vulturești; com. Rebricea     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985/2013     deversare     2     29       216     dig Stavnic Polder Vulturești ms     Stavnic     XI 1-1.78.10     ms     VS     com.Vulturesti, Negrești     3089.11          1982     5     51     Negrești/ Parpanita; com. Vulturesti/Voinesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       217     dig Stavnic Polder Vulturești md     Stavnic     XI 1-1.78.10     md     VS     com.Vulturesti     1759.30          1982     5     51     Negrești/ Parpanita; com. Vulturesti/Voinesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       218     dig BÂRLAD Negresti-Poiana md     BÂRLAD     XI l-l .78     md     VS     com.Vulturesti, Negrești     4257.79     2.50     1982     5     196     Negrești/ oras Negrești, Poiana     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1985     deversare          43       219     dig BÂRLAD Polder Vulturesti-confl. rau Stavnic ms     BÂRLAD     XI l-l .78     ms     VS     com.Vulturesti, Negrești     2432.59          1982     5     196     Negrești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       220     dig BÂRLAD la Todiresti ms     BÂRLAD     XI l-l .78     ms     VS     com.Dumesti, com.Todiresti     892.77     1.35     1963     10     190     com. Dumesti/ Dumesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       221     dig BÂRLAD la Dumesti ms     BÂRLAD     XI l-l .78     ms     VS     com.Dumesti     1882.35     1.35     1963     10     190     com. Dumesti/ Dumesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    39       222     dig BÂRLAD Dumestii Vechi-Valea Mare md     BÂRLAD     XI l-l .78     md     VS     com.Dumesti, com.Todiresti     6665.36     1.40     1963     10     190     com. Dumesti/ Dumestii Vechi, Valea Mare     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       223     dig Nicolina   IAȘI ms     Nicolina     XIII-   1.15.32.20     ms     IS     IAȘI     327.16          1987     0.1     80     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    48       224     dig remuu Valea Rea ms     Valea Rea     XII-   1.81a.5.4     ms     GL     com.Pechea     779.60          1984     5     36     com. Pe chea/ Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    55       225     dig remuu Valea Rea md     Valea Rea     XII-   1.81a.5.5     md     GL     com.Pechea     775.51          1984     5     36     com. Pechea/ Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați                    54       226     dig Suhu Rediu-Pechea tr. 1 ms     Suhu     Xll-1.81a.5     ms     GL     com.Suhurlui     5285.51          1984     5     50     com. Suhurlui/Suhurlui; com. Rediu     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2013/2016     deversare          54       227     dig Suhu Rediu-Pechea tr. III ms     Suhu     Xll-1.81a.5     ms     GL     com.Pechea     4625.45          1984     5     50     com. Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de ANAR - A.B.A. Prut-BÂRLAD - SGA Galați     2013/2016     deversare          54       228     dig Suhu Rediu-Pechea md     Suhu     Xll-1.81a.5     md     GL     com.Suurlui, com. Pechea     12609.32          1984     5     50     com. Rediu; com. Pechea/ Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați     2013/2016     deversare          54       229     dig Valea Satului la Rediu md     Valea Satului     XII-   1.81a.5.3     md     GL     com.Suhurlui,   com.Rediu     195.04          1984     5     23     com. Rediu     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    54       230     dig Valea Satului la Rediu ms     Valea Satului     XII-   1.81a.5.4     ms     GL     com.Rediu     203.18          1984     10     23     com. Rediu     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    54       231     dig Horincea la Rogojeni ms     Horincea     XI11-1.23     ms     GL     Suceveni,   Cavadinesti     5473.84          2005     2     150     com. Cavadinesti; com. Suceveni/ Rogojeni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    51       232     dig Horincea la Suceveni md     Horincea     XI11-1.23     md     GL     com.Suceveni,   com.Cavadinesti     5226.84          2005     2     151     com. Suceveni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    46       233     dig BÂRLAD CET Vaslui-av. pod md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     Vaslui     330.43          1977     5     315     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in ad- min.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       234     dig Delea pod CF Vaslui-nod BÂRLAD Delea md     Delea     XII-   1.78.16.11     md     VS     Vaslui     602.75          1977     5     7     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       235     dig BÂRLAD confl. Stern nic- Brodoc md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Balteni,Vaslui     2354.24          1980     5     275     com. Balteni; Vaslui/ Brodoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       236     dig BÂRLAD   Brodoc-Rediu   md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     Vaslui     2244.21          1980     5     275     Vaslui/ Brodoc     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       237     dig BARLAD am. Pod Munteni de Jos- confl. Chitoc md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Lipovat     2083.31          1988     5     210     com. Lipovat/Corbu     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    39       238     dig BÂRLAD confl. Chitoc- confl. Bulboaca md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com. Lipovat,com.   Deleni     3329.88          1985     5     210     com. Lipovat; com. Deleni/ Bulboaca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       239     dig BÂRLAD am. confl. Albești ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Albesti     602.09          1984     5     220     com. Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    38       240     dig BÂRLAD confl. torent Mitoc-incastrare versant     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Banca     1053.26          1981     5     220     com. Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    38       241     dig BÂRLAD av. SP Simila-av. pod Zorleni md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Zorleni     5533.66          1986     5     280     com. Zorleni/Simila     Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       242     dig Delea la Vaslui ms     Delea     XII-   1.78.16.11     ms     VS     com.Muntenii de Jos, Vaslui     1435.05          1977     5     7     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    40       243     dig Vaslui confl. r. Delea- confl. r. BÂRLAD     Vaslui     XI 1-1.78.17     md     VS     Vaslui,com. Mu ntenii de jos, com.Lipovat,com.De   leni,   com.Costesti,   com.Albesti     12414.72     2.50     1984     5     136     Vaslui; com. Muntenii de Jos/ Munteni de Jos; com. Lipovat; com. Deleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       244     dig Delea la Vaslui md     Delea     XII-   1.78.16.11     md     VS     Vaslui     1509.14     2.00     1977     5     7     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       245     dig Vaslui am. confl. BÂRLAD ms     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com.Albesti,   com.Costesti     686.15          1984     5     83     com. Albești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    51       246     dig remuu torent (torent av. baraj Solesti) md     torent av. baraj Solesti     XI 1-1.78.16     md     VS     com.Solesti     503.61          1975     n/a     n/a     com. Solesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       247     dig remuu torent Lozana md     torent Lozana          md     VS     com.Solesti     240.59          1975     n/a     n/a     com. Solesti/Solesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       248     dig remuu torent Lozana ms     torent Lozana          ms     VS     com.Solesti     235.19          1975     n/a     n/a     com. Solesti/Solesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       249     dig remuu torent Hartop md     torent   Hartop          md     VS     com.Solesti     164.93          1975     n/a     n/a     com. Solesti/Solesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       250     dig remuu torent Hartop ms     torent   Hartop          ms     VS     com.Solesti     159.50          1975     n/a     n/a     com. Solești; com. Văleni/ Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       251     dig remuu torent Moara Domneasca ms     torent   Moara   Dom   neasca          ms     VS     com.Valeni     277.20          2014     n/a     n/a     com. Văleni/ Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       252     dig remuu torent Moara Domneasca md     torent   Moara   Dom   neasca          md     VS     com.Valeni     262.25          2014     n/a     n/a     com. Văleni/ Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       253     dig Transversal Muntenii de Sus am.     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com. Munteni de Sus     1321.94          1975     n/a     n/a     com. Munteni de Sus/ Munteni de Sus     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       254     dig Transversal Muntenii de Sus av.     Vaslui     XI 1-1.78.16     ms     VS     com. Munteni de Sus     749.61          1975     n/a     n/a     com. Munteni de Sus/ Munteni de Sus     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       255     dig Vaslui Munteni de Sus-Vaslui (SP Aquavas) md     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     Vaslui, com. Munteni de Sus     4744.59          1975     5     73     Vaslui/ Moara Grecilor     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       256     dig Derivație Rates ms     Derivație   Rates     Derivație   Rates     ms     GL     com. Munteni     5898.99          1983     5     535     com. Munteni/ Ungureni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    55       257     dig Derivație Rates md     Derivație   Rates     Derivație   Rates     md     GL     com.Munteni, Tecuci,   com.Draganesti     12952.00          1983     5     535     com. Munteni/ Țigănești; Tecuci/ mun. Tecuci     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    55       258     dig BÂRLAD Barcea-Torcesti ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com. Barcea,   com.Umbraresti     7793.22          1979     5     555     com. Barcea/ Barcea; com. Umbraresti/ Umbraresti, Torcesti     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare          55       259     dig BÂRLAD   Podoleni-Salcia   md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     com. Barcea,   com.Umbraresti     7580.15          1979     5     555     com. Barcea/ Podoleni; com. Umbraresti/ Siliștea, Con drea, Salcia     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare          43       260     dig Suhu Rediu-Pechea tr.ll ms     Suhu     Xll-1.81a.5     ms     GL     com.Pechea, com.Rediu     2671.45          1984     5     50     com. Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați     2013     breșa          54       261     dig Șiret comp. II Piscu-Braniștea ms     Șiret     Xll-l     ms     GL     com. Braniștea, com.Sendreni, com. Independenta, com. Piscu     20919.98          1973     5     2770     com. Independenta/ Independenta; com. Braniștea/ Vasile Alecsandri, Braniștea; com. Sendreni/ Traian     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    43       262     dig BÂRLAD confl. Tutova- conf. Pereschiv md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     com.Tutova     1112.85          1986     5     305     com.Tutova/ Coroiu     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     2007     deversare          43       263     dig VÂMÂȘOAIAla IAȘI tr. II ms     VÂMÂȘOAIA     XIII-   1.15.32.23   a     ms     IS     IAȘI     376.97          1977     1     40     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    53       264     dig VÂMÂȘOAIA la IAȘI tr. 1 ms     VÂMÂȘOAIA     XIII-   1.15.32.23   a     ms     IS     IAȘI     167.38          1977     1     40     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    53       265     dig Geru la Piscu ms     Geru     12.1.81a     ms     GL     com.Piscu     3792.02          1973     5     75.6     com. Piscu/ Piscu     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    54       266     dig Siret la Bucecea tr. IV ms     Siret     Xll-l     ms     BT     com.Bucecea     897.43          1979     5     680     Bucecea/ oras Bucecea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA BOTOȘANI                    54       267     dig Siret la Bucecea tr. V ms     Siret     Xll-l     ms     BT     com.Bucecea     97.59          1979     5     680     Bucecea/ oras Bucecea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA BOTOȘANI                    54       268     dig Siret la Bucecea tr. I ms     Siret     Xll-l     ms     BT     com.Bucecea     1312.62          1979     5     680     Bucecea/ oras Bucecea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA BOTOȘANI                    51       269     dig Siret la Bucecea tr. II ms     Siret     Xll-l     ms     BT     com.Bucecea     530.43          1979     5     680     Bucecea/ oras Bucecea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA BOTOȘANI                    55       270     dig Siret la Bucecea tr. III ms     Siret     Xll-l     ms     BT     com.Bucecea     1699.59          1979     5     680     Bucecea/ oras Bucecea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA BOTOȘANI                    55       271     dig rau Prut la Gura Bohotin md     Prut     XIII-1     md     IS     com.Gorban     1003.94          2007     1     1040     com. Gorban/Gura Bohotin     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    50       272     dig Jijia la Buhaieni md (nereceptionat)     Jijia     XI1 l-l. 15     md     IS     com.Andrieseni     4327.48          nereceptionat     1     600     com. Andrieseni/ Buhaeni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    42       273     dig Jijia lacobeni-Vladeni md     Jijia     XI1 l-l. 15     md     IS     com. Vladeni com. Andrieseni     10132.32          2005     1     600     com. Vladeni/ lacobeni, Vladeni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    47       274     dig Nicolina la IAȘI tr. 1 md     Nicolina     XIII-   1.15.32.20     md     IS     IAȘI     1582.13          1987     0.1     80     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI     2013     deversare          54       275     dig transversal Bahlui md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     1407.92          2016     1     220     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    28       276     dig Bahlui av. Parapet-conf Nicolina md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     939.94          1984     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    46       277     dig Nicolina la   IAȘI tr.ll md     Nicolina     XIII-   1.15.32.20     md     IS     IAȘI     1081.68          1987     0.1     80     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    42       278     dig Bahlui Parapet beton md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     472.68          2016     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    35       279     dig Bahlui la Dancu ms     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     ms     IS     IAȘI, Hol- boca     3429.93          1980     1     220     IAȘI/ mun. IAȘI, Holboca / Dancu     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    53       280     dig Bahlui la IAȘI tr. I md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     2620.70          1981     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR - A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    32       281     dig Bahlui la   IAȘI tr. II ms     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     ms     IS     IAȘI     2629.93          1982     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    32       282     dig Bahlui la   IAȘI tr. III ms     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     ms     IS     IAȘI     2930.30          1983     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    39       283     dig Bahlui la   IAȘI tr. II md     Bahlui     XI1 l-l. 15.32     md     IS     IAȘI     2964.04          1984     1     225     IAȘI/ mun. IAȘI     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA IAȘI                    37       284     dig BÂRLAD Negrești av. ms     BÂRLAD     XI l-l .78     ms     VS     Negrești     2124.84     2.50     1982     5     235     Negrești/ oras Negrești     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    43       285     dig Racova confl. BÂRLAD- pod Ceramica Vaslui ms     Racova     XII-   1.78.14a     ms     VS     Vaslui     846.77          1984     5     310     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    47       286     dig BARLAD confl. torent Ulmului-dig comp. Maraseni ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     VS     com.Ștefan Cel Mare     877.87          1978     5     235     com. Ștefan cel Mare/ Maraseni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    39       287     dig Canal derivație BÂRLAD- Delea     canal derivație          ms     VS     Vaslui     732.56          1977     5     7     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    47       288     dig Canal derivație BÂRLAD- Delea     canal derivație          ms     VS     Vaslui     705.51          1978     5     7     Vaslui/ mun. Vaslui     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    47       289     dig BÂRLAD am. conf. Ho roiata md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     VS     Banca     118.01     2.50     1986     5     220     com. Banca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    39       290     dig Simila pod DE-confl. torent Sohodol md     Simila     XI 1-1.78.29     md     VS     BÂRLAD; com. Zorleni     1227.52          1973     5     52     BÂRLAD /mun BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    40       291     dig Simila conf. torent Sohodol-conf. BÂRLAD md     Simila     XI 1-1.78.29     md     VS     BÂRLAD; com. Zorleni     1191.47          1973     5     52     BÂRLAD/ mun. BÂRLAD     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    47       292     dig remuu torent Văleni ms     torent Văleni          ms     VS     com.Valeni     636.27          2014     5     15     com. Viisoara/ Halta Dodesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1999     deversare          39       293     dig remuu torent Văleni md     torent Văleni          md     VS     com.Valeni     640.77          2014     5     15     com. Viisoara     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui     1999     deversare          34       294     dig Vaslui confl. Glod- confl. torent Văleni md     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     com.Valeni     2866.16          1975     5     73     com. Vadeni /Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    44       295     dig Vaslui confl. torent Valeni-confl. torent Moara Domneasca     Vaslui     XI 1-1.78.16     md     VS     com.Valeni     1647.96          1975     5     73     com. Văleni/ Văleni, Moara Domneasca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    47       296     dig remuu Ferești la moara Domneasca ms     Ferești     XII-   1.78.16.9     ms     VS     com.Valeni     183.30          2014     n/a     n/a     com. Văleni/ Moara Domneasca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    32       297     dig remuu Ferești la moara Domneasca md     Ferești     XII-   1.78.16.9     md     VS     com.Valeni     180.45          2014     n/a     n/a     com. Văleni/ Moara Domneasca     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    32       298     dig Rac la Satu Nou md     Rac     XII-   1.78.16.7     md     VS     com.Solesti     385.45          2014     n/a     n/a     com. Solesti/Satu   Nou     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    29       299     dig Rac la Satu Nou ms     Rac     XII-   1.78.16.7     ms     VS     com.Solesti     385.71          2014     n/a     n/a     com. Solesti/Satu Nou     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    30       300     dig Prut Albita- SP Saratu md     Prut     XIII-1     md     VS     com.Dranceni,com.   Duda-Epureni,   com.Stanilesti     19250.55          1968     5     850     com. Dranceni/ Rasesti; com. Duda-Epureni; com. Stanilesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    54       301     dig Prut SP Saratu-SP Bumbata md     Prut     XIII-1     md     VS     com. Stanilesti,   com.Lunca Banului, com.Vetrisoaia     17504.45          1968     5     850     com. Stanilesti; com. Lunca Banului/ Broscosesti, com. Vetrisoaia     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    52       302     dig Prut SP Bumbata-SP Berezeni md     Prut     XIII-1     md     VS     com.Vetrisoaia, com.Berezeni     16982.48          1968     5     850     com. Vetrisoaia/ Bumbata; com. Berezeni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    54       303     dig Prut SP Berezeni-Falciu   md     Prut     XIII-1     md     VS     com.Berezeni,   com.Falciu     13903.02          1968     5     850     com. Berezeni; com. Falciu/ Falciu     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    53       304     dig Elan amonte confl. Prut ms     Elan     XIII-1.22     ms     GL     com.Cavadinesti     1152.02          1973     n/a     n/a     com. Cavadinesti     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    49       305     dig Prut Ranzesti-Carja md     Prut     XIII-1     md     VS     com.Cavadinesti,   com.Murgeni,   com.Falciu     15371.07          1974     5     n/a     com. Falciu; Murgeni/ Carja; com. Cavadinesti     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    49       306     dig Dunăre pod CSG și Uzina de Apa Galați ms     Dunarea     XIV-1     ms     GL     Galați     237.89          1979     n/a     n/a     Galați/ mun. Galați     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    40       307     dig BÂRLAD la Barcea ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     com. Barcea     779.74          1979     5     555     com. Barcea/ Barcea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR - A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    59       308     dig BÂRLAD Tecuci-Malu Alb md     BÂRLAD     XI 1-1.78     md     GL     Tecuci, com.Draganesti     6194.53          1983     5     498     Tecuci/ mun. Tecuci; com. Draganesti/ Malu Alb     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    50       309     dig BÂRLAD aval Negrești     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     Tecuci, com.Draganesti     4337.73          1983     5     435,   498,   155     Tecuci/ mun. Tecuci     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    52       310     dig BÂRLAD derivație Rates-dig inelar Tecuci ms     BÂRLAD     XI 1-1.78     ms     GL     Tecuci, com.Munteni     7786.89          1983     5     435,   498     Tecuci/ mun. Tecuci; com. Munteni /Țigănești     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    48       311     dig remuu Valea Nemeșului ms     Valea Nemeșului     Xll-1.81a.5     ms     GL     com.Pechea     88.85          1984     n/a     n/a     com. Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    52       312     dig remuu Valea Nemeșului md     Valea Nemeșului     Xll-1.81a.5     md     GL     com.Pe-   chea     80.86          1984     n/a     n/a     com. Pechea     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    52       313     dig Geru Vames-confl. Șiret md     Geru     12.1.81a     md     GL     com.Piscu,com.Tudor   Vladimirescu     7806.41          1973     5     75.6     com. Piscu; com. Tudor Vladimirescu     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    40       314     dig Siret comp. 1 T.Vladimirecu-Piscu md     Siret     Xll-l     md     GL     com.Piscu, com. Fundeni,   com.Tudor   Vladimirescu,   com.Liesti     27722.39          1974     5     2770     com. Liesti; com. Fundeni/ Lugnoci, Fundenii Noi; com. Piscu; com. Tudor Vladimirescu/ Tudor Vladimirescu     Patrimoniu public al statului adminitrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați     2005     deversare   (breșa)          58       315     dig Geru remuu Siret ms     Siret     Xll-l     ms     GL     com.Piscu, com.Independenta     1349.24          1973     5     2770     com. Piscu; com.Independenta     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    38       316     dig Siret închidere la Șen dreni ms     Siret     Xll-l     ms     GL     com.Sendreni     593.18          2016     10     2280     com. Sendreni/Sendreni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    42       317     dig Siret aparare la Șendreni ms     Siret     Xll-l     ms     GL     com.Sendreni     1739.64          1982     10     2280     com. Sendreni/Sendreni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați                    38       318     dig inchidere Văleni     Vaslui     Xll-l.78.16     md     VS     com.Valeni     563.71          1982     5     69     com. Văleni/ Văleni     Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    44       319     dig Horincea la Suceveni md     Horincea     XI11-1.23     md     GL     com.Suceveni     342.43          2005     2     150     com. Suceveni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD - SGA Galați     2013     breșa          54       320     dig Horincea la Rogojeni ms     Horincea     XI11-1.23     ms     GL     com.Cavadinesti     319.28          2005     2     150     com. Suceveni/ Rogojeni     Patrimoniu public al statului administrat de   ANAR-A.B.A. Prut- BARLAD - SGA Galați                    31       321     dig contur Polder Vulturești am.     Polder     XII-1.78          VS     Negrești     337.68          1982     n/a     n/a     Negrești/ oras Negrești     Patrimoniu Public al Statului, în admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    31       322     dig Vaslui Solești-confl. torent md     Vaslui     Xll-l.78.16     md     VS     com.Solesti     751.23          1975     5     69     com. Solesti     Patrimoniu Public al Statului, în admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui                    36           
				 + 
			  Anexa 6b                             Localizarea digurilor de apărare în spațiul hidrografic                               administrat de A.B.A. Prut - Bârlad           
				 + 
			  Anexa nr. 7                                    Centralizarea informațiilor privind derivațiile                               de ape mari din spațiul hidrografic administrat                                     de A.B.A. Prut-Bârlad        Nr.   crt.     Denumire lucrare     Județ     Comuna / ocalitate     Curs de apă derivat     Cod   cadastral     Curs de apă în care se derivă     Cod   cadastral     Lungime   derivație   (m)     Debit instalat / proiectat (mc/s)     Debit real derivat (mc/s)     Deținător       1     RATEȘ- MUNTENI     GL     Munteni     Bârlad     XII - 1.78     Bârlad     XII - 1.78     12800     362     362     A.B.A. Prut- Bârlad S.G.A. Galați           
				 + 
			  Anexa nr. 8                             Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice                        din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad        Nr.   crt.     Denumire lucrare     Curs de apă     Cod cadastral     Județ     Comuna / localitatea     Debite maxime derivate (mc/s)     Deținător       1     Nod Hidrotehnic Chiperești     Jijia     XI11-1.15     IAȘI     CHIPEREȘTI     6     A.B.A. Prut-BÂRLAD SGA IAȘI       2     Nod Hidrotehnic Munteni     Bârlad     Xll-l.78     GALAȚI     MUNTENI     100     A.B.A. Prut-BÂRLAD SGA Galați           
				 + 
			  Anexa nr. 9                     Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial)                  și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate                  în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul II           
				 + 
			  Anexa nr. 10                         Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ                   la inundații identificate în bazinul hidrografic                     administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul II           
				 + 
			  Anexa nr. 11                        Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II        Tip de măsură     Cod tip măsură CE.     Cod tip măsură RO     Măsuri Potențiale**     Sursa, Mecanismul si Caracteristicile inundației (care sunt adresate de măsură)     Autoritate responsabila*1     Nivel de aplicare       Prevenire       Evitarea - prin politicile / reglementările de planificare teritorială   Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele / orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile     M21     M21-RO1     Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național       M21     M21-RO2     Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național       Evitarea - prin reglementările de construcție în zona inundabilă     M21     M21-RO3     Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă)     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.     Național       Îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptori lor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și / sau cu un risc mai mic     M22     M22-RO4     Analiza posibilităților tehnice si economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 -1.5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare     Toate     M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.     Național/ Bazin       Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc.     M23     M23-RO5     Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare    Exemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile    Măsuri de prevenție în interiorul proprietății   () Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției;    () Inundare controlată/acceptată [wetfloodproofing) - materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)    () Impermeabiliza rea construcției [dry flood proofing) -blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare    Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății   () Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată)   -Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;   -Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor     Toate     I.S.C., Autorități locale, C.J.     Național / Localitate            M23     M23-RO6     Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile / Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații     Toate     M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ.     Național / Localitate       Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații     M24     M24-RO7     Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulică a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilității măsurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activităților economice și sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu D.C.A.     Toate     M.M.A.P., M.D.L.P.A., MAI. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, CJ.     Național       M24     M24-RO8     Îmbunătățire politici/strategii/ cadru legislativ în managementul inundațiilor     Toate     M.M.A.P., M.A.I., M.I.P.E., M.D.L.P.A., M.T.I., M.F.     Național       Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M24     M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național / Bazin       Protecție       Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale     M31     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin / A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea la scară largă a bazinelor hidrografice     M31     M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, ia scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1), vezi Nota     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Național / Bazin/ A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor     M31     M31-RO12     Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin / A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgeriî de suprafață prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)     M31     M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, CJ     Bazin / A.P.S.F.R.       M31     M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/   A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgeriî prin îmbunătățirea structurală a solului     M31     M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire- necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc).     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ.     Național / Bazin/A.P.S.F.R.            M31     M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.A.D.R.     Național / Bazin/A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare     M31     M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei     M31     M31-RO18     Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Bazin/   A.P.S.F.R.       M31     M31-RO19     Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     Bazin/   A.P.S.F.R.       Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere     M31     M31-RO20     Înnisiparea artificială a plajelor     A11 - Fluvială A14 - Sea Water:   A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide    A25-Altele   (vânt/Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de re- tenție/acumulare a apei cu funcție exclusivă de protecție la inundații     M32     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       M32     M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       M32     M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.            M32     M32-RO24     Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Bazin/A. P.S.F.R.       M32     M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ.     Național/A.P.S.F   .R.       M32     M32-RO26     Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.       M32     M32-RO27     Realizarea de derivații de ape mari     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.            M32     M32-RO28     Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului     M33     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei)     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Lucrări de corectare a torenților     M33     M33-RO30     Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Bazin/A. P.S.F.R.       M33     M33-RO31     Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Bazin/A.P.S.F.R.            M33     M33-RO32     Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale     Național /Bazin /A.P.S.F.R.       Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire.     M33     M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 -   Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.     A.P.S.F.R.       M33     M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       M33     M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.            M33     M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)     A11 - Fluvială    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale     M34     M34-RO37     Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (inclusiv îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială -   Infrastructură de apărare   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 -   Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide    A36-Viituri solide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)     M34     M34-RO38     Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială -   Infrastructură de apărare   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.     Național       M34     M34-RO39     Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de ca na liza re/drenaj (SuDS)     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.     Național       M34     M34- R040     Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)     M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.   (localitate)       Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreți ne re/mente na nță a infrastructurii de apă rare împotriva inundațiilor     M35     M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)     A11 - Fluvială A12 - Pluvială     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți detinători     Național / A.P.S.F.R.            M35     M35-RO42     Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente /nepermanente) - prin decolmatare     A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare    A21 - Depășirea capacității de transport a albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24- Blocare /Restricționare    A31 - Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.     A.P.S.F.R.       Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Punerea în siguranță a barajelor     M35     M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)     A11 - Fluvială   A12 - Pluvială   A15 - Barare artificială -   Infrastructură de apărare   A21 - Depășirea   capacității de transport a   albiei   A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare    A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare    A24 -   Blocare/Restricționare    A31 - Viituri rapide     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători     A.P.S.F.R.       Pregătirea       Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoză și avertizare a inundațiilor     M41     M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)     Toate     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Național/ Bazin (cu localizare)       M41     M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   -Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor - stații automate la poduri sau traversări de conducte   -Cameră video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni și a ghețurilor    -Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială    -Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice   -Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărire a străzilor/căilor de comunicații cu risc ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare   -Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor     Toate     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Național/   Bazin       M41     M41-RO46     Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     Toate     M.M.A.P., A.N. M„ A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Național/   Bazin       Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență     M42     M42-RO47     Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.),M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/Bazin            M42     M42-RO48     Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/   A.P.S.F.R.   (localitate)       M42     M42-RO49     Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/Bazin       Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici     M43     M43-RO50     Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igienă la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media     Toate     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național/ Bazin/A. P.S.F.R.       M43     M43-RO51     Exerciții de evacuare     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/Bazin       M43     M43-RO52     Activități educaționale privind riscul de inundații     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.Edu.     Național/Bazin       M43     M43-RO53     Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații     Toate     M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.     Național/ Bazin/A. P.S.F.R.       Alte măsuri de instruire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului     M44     M44-RO54     Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/   Bazin/   A.P.S.F.R.       Alte măsuri de îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurări     M44     M44-RO55     îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc     Toate     M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări     Național/   Bazin/   A.P.S.F.R.       Refacere și Evaluare       Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate     M51     M51-RO56     Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R.,   M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/   Bazin/   A.P.S.F.R.       M51     M51-RO57     Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., Autorități ale administrației publice locale     Național/   Bazin/   A.P.S.F.R.       Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu     M52     M52-RO58     Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari), pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora, instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru școli, pentru administrație, spitale mobile etc.)     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.E., M.F., C.J.S.U., C.L.S.U.     Național/ Bazin/A. P.S.F.R.            M52     M52-RO59     Refacerea/Reabilitarea infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații     Toate     M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I., M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S.     Național/ Bazin/A. P.S.F.R.       M52     M52-RO60     Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)     Toate     M.M.A.P., M.F.     Național/Bazin       Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații     M53     M53-RO61     Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate     Toate     M.M.A.P., MAL, M.A.D.R., M.T.I.     Național/Bazin       M53     M53-RO62     Cartografierea urmei inundației/viiturii     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.     Bazin       M53     M53-RO63     Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți detinători     Bazin       M53     M53-RO64     Organizarea de conferințe tehnice / dezbateri având ca subiect lecțiile învățate     Toate     M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.     Național/Bazin          * Măsurile marcate în Cod tip măsură RO cu * sunt descrise în cadrul Fișelor descriptive.       ** Măsurile potențiale pot conduce și la consecințe fizice și în acest caz atunci când o intervenție fizică este planificată, aceasta trebuie evaluată în concordanță cu cerințele Directivei Cadru Apă        
				 + 
			  Anexa nr. 12                              Măsuri naționale - lista lungă        Nr.   Crt.     Cod măsură     Măsura Națională     Rol în implementare     Grad de prioritizare       Coordonare     Suport       1.     M21-RO2     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.I.     foarte ridicat       2.     M24-RO8     Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.I.   M.C.I.D.     foarte ridicat       3.     M24-RO8     Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.F.     foarte ridicat       4.     M24-RO7     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS     M.D.L.P.A.          foarte ridicat       5.     M23-RO6     Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor.Webinarii INA - M.D.L.P.A._ M.M.A.P. cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.I.     foarte ridicat       6.     M24-RO7     Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.D.R.     foarte ridicat       7.     M21-RO3     Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.     M.D.L.P.A.     M.T.I.   M.M.A.P.     foarte ridicat       8.     M21-RO3     Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.E.   M.E.A.T.   M.A.D.R.     foarte ridicat       9.     M41-RO45     Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.     M.M.A.P.          ridicat       10.     M35-RO43     Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.     M.M.A.P.   M.E.     A.N.A.R., Hidroelectrica S.A.     ridicat       11.     M32-RO26     Reactualizarea regulamentelor de exploatare pentru barajele existente.     M.M.A.P.   M.E.     A.N.A.R., Hidroelectrica S.A.     ridicat       12.     M24-RO7     Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor agricole, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România     M.A.D.R.     M.M.A.P.   M.A.I.     ridicat       13.     M31-RO15     Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații     M.A.D.R.     M.M.A.P.   M.A.I.     foarte ridicat       14.     M24-RO7     Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane     M.A.D.R.     M.D.L.P.A.   M.M.A.P.   M.C.I.D.     ridicat       15.     M31-RO11     Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional     M.M.A.P.     M.A.D.R.   A.A.P.     ridicat       16.     M24-RO8     Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire     M.M.A.P.          ridicat       17.     M33-RO32     Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.A.D.R.   M.M.A.P.     A.A.P.     foarte ridicat       18.     M24-RO7     Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor     M.T.I.     M.M.A.P.     ridicat       19.     M24-RO8     Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații.     M.T.I.     M.D.L.P.A.   M.M.A.P.     foarte ridicat       20.     M24-RO7     Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile     M.M.A.P.     M.C.I.D.   M.D.L.P.A.   M.T.I.   M.A.D.R.   M.A.I.     foarte ridicat       21.     M24-RO8     Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibilizarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât cele identificate în etapa de proiectare     M.M.A.P.     M.D.L.P.A.   M.E.     ridicat       22.     M24-RO7     Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații.     M.E.A.T.     M.M.A.P.   M.D.L.P.A.     ridicat       23.     M24-RO7     Managementul adaptiv și durabil al sistemului tip fluviu-delta-mare (inclusiv analiza evoluției și impactul schimbărilor globale)     M.C.I.D.     M.M.A.P.     ridicat       24.     M43-RO52     Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajarării teritoriului și urbanismului.     M.Edu Facultățile de Arhitectură și Urbanism     M.M.A.P.   M.D.L.P.A.   M.C.I.D.     ridicat       25.     M44-RO55     Programul Național de îmbunătățire a schemelor de asigurare în caz de dezastre naturale existente în România pentru a crește rezistența și recuperarea rapidă după dezastru     M.M.A.P.   M.A.I.   M.D.L.P.A.   M.F.     A.S.F.     ridicat       26.     M35-RO41     Mentenanța / întreținerea lucrărilor hidrotehnice și a echipamentelor aferente pentru exploatarea în siguranță a acestora (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)     M.M.A.P. A.N.A.R., M.E. Hidroelectrica S.A., alți deținători          foarte   ridicat       27.     M24-RO9     Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M.M.A.P. A.N.A.R., M.E. Hidroelectrica S.A., alți deținători     M.M.A.P.,   A.N.A. R.,A.B.A, M.E., Hidroelectrica S.A., M.E.A.T. alți deținători     foarte   ridicat           
				 + 
			  Anexa nr. 13                              Măsuri naționale -  lista scurtă        Nr.   Crt.     Cod măsură     Măsura Națională     Rol în implementare     Grad de prioritizare     Sursa de finanțare       Coordonare     Suport       1.     M21-RO2     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.I.     foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       2.     M24-RO8     Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.I.   M.C.I.D.     foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       3.     M24-RO8     Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații     M.D.L.P.A.     M.F.     foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       4.     M24-RO7     Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS     M.D.L.P.A.          foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       5.     M23-RO6     Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor.Webinarii INA - M.D.L.P.A._ M.M.A.P. cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.I.     foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       6.     M24-RO7     Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.A.D.R.     foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       7.     M21-RO3     Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.     M.D.L.P.A.     M.T.I.   M.M.A.P.     foarte   ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       8.     M21-RO3     Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     M.D.L.P.A.     M.M.A.P.   M.E.   M.E.A.T.   M.A.D.R.     foarte ridicat     Buget   M.D.L.P.A.       9.     M35-RO43     Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.     M.M.A.P.   M.E.     A.N.A:R, Hidroelectrica S.A.     ridicat     Buget   național       10.     M31-RO15     Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații     M.A.D.R.     M.M.A.P.   M.A.I.     foarte ridicat     Buget   M.A.D.R.       11.     M33-RO32     Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.A.D.R.   M.M.A.P.     A.A.P.     foarte   ridicat     Buget   M.A.D.R.       12.     M24-RO7     Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor     M.T.I.     M.M.A.P.     ridicat     Buget   M.T.I.       13.     M24-RO8     Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații.     M.T.I.     M.D.L.P.A.   M.M.A.P.     foarte   ridicat     Buget   M.T.I.       14.     M24-RO7     Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile     M.M.A.P.     M.C.I.D.   M.D.L.P.A.   M.T.I.   M.A.D.R.   M.A.I.     foarte   ridicat     Buget   național       15.     M24-RO9     Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă     M.M.A.P. A.N.A.R., M.E. Hidroelectrica S.A., alți deținători     M.M.A.P., A.N.A.R.,A.B.A, M.E.   Hidroelectrica S.A., M.E.A.T, alti detinători     foarte   ridicat     Buget   național           
				 + 
			  Anexa nr. 14                                 Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționale         Câte un chestionar a fost transmis părților interesate relevante (autorități naționale) identificate pentru scopul P.M.R.I. Ciclul II, în sprijinul identificării măsurilor naționale parte a Programului de Măsuri. Chestionarele au fost elaborate pentru următoarele sectoare: planificare teritorială și dezvoltare, transport, cercetare, educație, păduri, economie, energie și agricultură.       Scopul principal al acestui exercițiu a fost acela de a obține implicarea părților interesate, înțelegerea și acordul cu privire la lista inițială de măsuri propusă pentru fiecare sector, precum și de a înțelege modul în care acestea vor fi/ar putea fi implicate în etapele următoare pentru planificarea, promovarea și punerea în aplicare a măsurilor.       Au fost primite 16 răspunsuri, rezultatul acestui exercițiu fiind prezentat în continuare. Analiza prezintă statisticile referitoare la răspunsurile primite pentru fiecare întrebare, concluzii și propuneri pentru pașii următori.         MĂSURILE NAȚIONALE/SECTOR/CHESTIONAR AFERENT SECTORULUI RELEVANT        SECTOR     MĂSURI     INSTITUȚII RELEVANTE/RESPONDENTE       Planificare teritorială și dezvoltare     1. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru realizarea studiilor preliminare necesare pentru documentele de amenajarea teritoriului și urbanism   2. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.   3. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism   4. Schimbarea legislației pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații   5. Campanii de sensibilizare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul autorităților locale   6. Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice     M.D.L.P.A. - reformularea măsurilor s-a realizat în cadrul unei întâlnirii dedicate (februarie 2023)       Transport     1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor   2. Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații   3. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.     M.T.I./ M.T.I., C.N.A.I.R. S.A., C.N. C.F.R. S.A., D.R.D.P. BV, D.R.D.P. TM, CESTRIM       Agricultură     1. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România   2. Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații   3. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane   4. Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.A.D.R., A.N.I.F/M.A.D.R., A.N.I.F.       Păduri     1. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul P.M.R.I. Ciclul II   2. Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire   3. Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot     M.M.A.P. - D.G.P.S.S., ROM- SILVA/M.M.A.P.-D.G.P.S.S., ROMSILVA,   GF București,   GF Ploiești       Energie     1. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.   2. Includerea în documentele de amenajarea teritoriului și urbanism a restricțiilor în aval de acumulări, având în vedere regulamentele de exploatare ale barajelor (pentru a permite tranzitul debitelor evacuate).   3. Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.   4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate   5. Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibili- zarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât pentru cele identificate în etapa de proiectare   6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     Ministerul Energiei, Hidroelectrica S.A./ Ministerul Energiei, Hidroelectrica S.A.       Economie     1. Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații.   2. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor     Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului/ Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului       Cercetare     1. Geneza și evoluția sistemului tip Râu-Deltă-Mare   2. Impactul Schimbărilor Globale de Mediu asupra sistemelor Rău-Deltă-Mare   3. Managementul Adaptativ și Durabil al sistemelor Râu- Deltă-Mare     Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării/Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării            4. Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile   5. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România   6. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane   7. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.   8. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism               Educație     1. Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajarării teritoriului și urbanismului.     Ministerul Educației/nu s-a primit răspuns       
				 + 
			   SINTEZA ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI LA CHESTIONAR       1.    Vă rugăm să indicați în numele cărei instituții completați chestionarul de mai jos.    Tip instituție     Nr   răspunsuri       Minister     6       Instituție la nivel național     6       Instituție la nivel regional/local     4          Vă rugăm să indicați domeniul/sub-sectorul pe care îl reprezentați:      Domeniu/subsector     Nr       Planificare Teritorială și dezvoltare     0       Agricultură     2       Dezvoltare rurală     1       Pescuit     1       Industrie alimentară     1       Transport- drumuri     5       Transport - căi ferate     2       Transport - naval     1       Transport- aviație     1       Transport- multimodal, metrou     1       Cercetare, Digitalizare, Inovare     1       Educație     0       Energie - Energie electrică     2       Economie - Resurse minerale neenergetice     1       Păduri     4        ...     2.    Vă rugăm să indicați care este nivelul de decizie al funcției în cadrul instituției dvs.    Ministru     2       Cabinet Ministru            Secretar de Stat     1       Cabinet Secretar de Stat            Secretar General            Secretar General Adjunct            Director General     3       Director     4       Consilier     5       Altele     1        ...     3.    Cunoașteți conținutul primei versiuni a P.M.R.I. Ciclul II?    Da     Nu     Voi verifica     Nu este de interes       11     2     3             ...     4.    Sunteți de acord cu formularea măsurilor    Da     Nu        11     4       1-parțial               Dacă răspunsul este Nu, vă rugăm să justificați și să furnizați recomandarea dvs. Cu privire la modul în care ar trebui formulate.      Sector     Justificare     Propunere reformulare măsură       Păduri     Măsura 3:   Lucrările menționate au ca scop reducerea transportului de aluviuni din bazinele torențiale, reținerea acestora, pe cât posibil, in situ, stabilizarea versanților, protecția obiectivelor economice și sociale din bazin și din aval etc. Aceste lucrări își ating scopul atunci când sunt realizate în tot bazinul, de la obârșie și până la confluența cu emisarul, peste tot unde situația de pe teren o impune. În prezent, în majoritatea bazinelor hidrografice torențiale, aceste lucrări sunt realizate în fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP- Romsilva. În condițiile în care, de regulă, în bazinele hidrografice torențiale există mai mulți deținători de fond funciar, propunerea noastră este ca lucrările propuse să se execute în tot fondul funciar, cu participarea proporțională a deținătorilor la realizarea lor. În sensul celor arătate am formulat măsura de mai sus.   Măsurile 1 și 2: Nu implică participarea RNP- ROMSILVA. Ceea ce face ROMSILVA în materie de împăduriri este în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice aprobate și ale Codului Silvic, Legea 46/2008, cu modificările și completările ulterioare. Concret, RNP- ROMSILVA execută lucrări de împădurire pe terenurile pe care le are deja în administrare și pe care a aplicat tratamente silvice din amenajamente. Practic, vorbim de lucrări de reîmpădurire, pe terenuri pe care s-a aplicat ultima tăiere la arboretele existente. RNP - ROMSILVA nu deține terenuri goale pe care să se poată face lucrări de împădurire.     Măsura 3: Amenajarea integrală și integrată a bazinelor hidrografice torențiale, constând în lucrări de corectare a torenților și ameliorare a terenurilor degradate, prin participarea tuturor deținătorilor folosințelor funciare din bazinele respective.       Energie     Ministerul Energiei poate fi implicat în elaborarea P.M.R.I. doar prin prisma politicilor energetice pe care le implementează nu și în ceea ce privește gestionarea și aplicabilitatea majorității măsurilor potențiale definite prin P.M.R.I.   După efectuarea unor verificări, recomandarea Hidroelectrica S.A. față de unele dintre măsurile postate pe site-ul INUNDAȚII.RO Managementul Riscului la inundații sunt următoarele:   M32 - M32-RO22 Realizare de noi acumulări laterale (poldere) - este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A.   M32 - M32-RO24 Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare - nu este cazul la Hidroelectrica S.A.   M35 - M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) - prin decolmatare - este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A.   M35 - M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. Măsuri de limitare a infiltrațiilor) - nu este cazul la Hidroelectrica S.A.     M24 - M24-R009 Întreținerea albiilor cursurilor de apă - să aibă formularea identică cu cea stabilită și agreată în Proiectul Planului Național de Management actualizat (2021) aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprins pe teritoriul României și Proiectele Planurilor de Management Actualizate al Bazinelor/Spațiilor Hidrografice (2022-2027) care actualmente se află în curs de avizare și aprobare HG, și anume:   Asigurarea întreținerii albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în aval de baraj și pe zona de influență a acesteia, conform prevederilor 1176/2005 (privind aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Administrației Naționale "Apele Române"), precum și conform prevederilor art.34 din Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare.       Transport     l.Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor. Elementele geometrice proiectate pentru un pod pot fi diferite în teren datorită prezenței obstacolelor în albie, debușeu insuficient datorat depunerii de aluviuni, imposibilitatea accesului pentru întreținerea podului   4. Pod amplasat în zone inundabile, la o oarecare distanță de ape curgătoare, care permite curgerea apelor de inundație din aceste zone ( definiție conform STAS 5626-92)     1.Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor, în funcție de elementele geometrice proiectate și situația din teren   4. Proiectarea și construcția podurilor de descărcare   5. Program național pentru lucrări de amenajare/consolidare a albiei, dirijare a apei, apărări de maluri, apărări ale infrastructurii, praguri de fund în zona podurilor        ...     5.    Întrucât instituția dumneavoastră joacă rolul principal în punerea în aplicare a măsurilor propuse, care alte instituții ar putea sprijini pentru implementare? Vă rog să justificați.    Sector cu rol principal     Instituții cu rol de sprijin       Agricultură     A.N.I.F. nu are rol principal       Păduri     M.M.A.P., instituție publică centrală care coordonează activitatea Gărzilor forestiere și ca autoritate contractantă a P.N.R.R.   R.N.P. - Romsilva în calitate de administrator al pădurilor proprietate publică a statului și de autoritate care implementează proiecte de perdele forestiere și ameliorarea terenurilor degradate.   A.N.A.R., Administrația Națională de Meteorologie   Pentru măsura 1, toți deținătorii de fond funciar care printr-o utilizare, în timp, necorespunzătoare a ajuns să fie impropriu altor folosințe și poate fi readus în circuitul economic numai prin lucrări de împădurire.   Pentru măsura 3, toate instituțiile publice și subordonatele acestora care au în proprietate/adminstarere/folosință fond funciar în bazinele hidrografice torențiale.       Transport     M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I.   Toate instituțiile implicate în emiterea de avize și acorduri necesare execuției lucrărilor.       Cercetare     A.N.A.R., Gărzile Forestiere , R.N.P. - Romsilva, M.A.D.R.;    Organizații de cercetare;   Mediul privat.       Economie     Ministerul Finanțelor: Asigurarea finanțării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă M.M.A.P. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională "Apele Române", Garda Națională de Mediu: Acțiuni de control, evaluare și indrumare în domeniul siguranței iazurilor de decantare    M.A.I. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: Acțiuni de monitorizare a siguranței iazurilor de decantare       Energie     Măsura 3 - 9 obiective hidroenergetice, cuprinse în anexa la OUG 175/2022, care ar urma să se finalizeze prin P.N.R.R.   Lista barajelor care necesită finalizare și sunt în diferite faze de execuție din portofoliul Hidroelectrica S.A.:   1. Baraj Bumbești din cadrul obiectivului AHE Livezeni-Bumbești. Singurul obiect nefinalizat este scara de pești. Nu are rol în protecția împotriva inundațiilor.   2. Baraj Siriu din cadrul obiectivului AHE Siriu-Surduc. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.   3. Baraj Rastolița din cadrul obiectivului AHE Rastolița. Este finalizat în proporție de 60% (pentru atingere cota finală de 760 mdM). Are rol de atenuare viituri pe râul Răstolița. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A.   4. Treapta Câineni din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.   5. Treapta Lotrioara din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. În faza de proiectare. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R..   6. Baraj Cornereva din cadrul obiectivului AHE Cerna-Belareca. Este finalizat în proporție de 80%. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finantare P.N.R.R..   7. Baraj Pașcani din cadrul obiectivului AHE Pașcani. Este finalizat în proporție de 70%. Are rol de atenuare viituri pe râul Siret. Obiectivul va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R.   8. Baraj Vâja din cadrul obiectivului Complex hidrotehnic și energetic Cerna Motru Tismana Etapa a- Il-a. Are rol de atenuare viituri. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R.   9. Centrala baraj Islaz. În faza de proiect. Are rol de atenuare viituri. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R.   Referitor la AHE a râului Olt pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, au existat tentative de a transfera lacul de acumulare la A.N.A.R., având în vedere că acesta ar fi avut rol de protecție împotriva inundațiilor și preluarea viiturilor. Tentativele au eșuat, momentan se fac demersuri pentru renunțarea la acest obiectiv de investiții.   Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a acestei măsuri sunt Guvernul României și Parlamentul României.   Măsura 4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate - nu este în competența Ministerului Energiei Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii de elaborare a unor regulamente de exploatare actualizate ar fi următoarele:    Având în vedere că actualizarea acestor regulamente de exploatarea ar surveni ca urmare a unor modificări efectuate în cadrul amenajării hidroenergetice, pentru punerea în aplicare a P.M.R.I. Ciclul II, atunci această actualizare va trebui să respecte prevederile Ordinului M.M.A.P. nr.76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală și a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă. Actualizarea se va efectua conform art.6 din Ordinul nr.76/2007 de către unități specializate și autorizate în studii, proiectare și consultanță pentru construcții hidrotehnice, aceste instituții fiind cele care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii, precum și de către instituțiile care au competența de aprobare a acestor regulamente de exploatare, acestea fiind A.N.A.R. sau Administrațiile Bazinale de Apă după caz.        ...     6.    Întrucât instituția dumneavoastră joacă un rol de sprijin în punerea în implementarea unor măsuri, vă rugăm să indicați tipul de sprijin pe care îl puteți acorda instituției/instituțiilor cu rol de coordonare în implementare.    Sector cu rol de sprijin     Tip suport       Agricultură     Furnizează date referitoare la volumele evacuate prin sistemele de desecare - drenaj       Păduri     Supravegherea și avizarea tuturor lucrărilor silvice care se execută într-un bazin hidrografic torențial.   Participarea la acțiuni comune cu instituțiile implicate    RNP-ROMSILVA poate oferi sprijin instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea măsurii 3, prin resursa umană de care dispune, pentru promovarea, execuția și punerea în funcțiune a proiectelor care vizează atât lucrări de împădurire, cât și lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale       Transport     - sprijin privind finanțarea din fonduri europene (nerambursabile sau împrumut), unde este cazul, conform documentelor strategice aprobate (Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta 4 Transport Sustenabil, Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei);   - asistență tehnică finanțată din fonduri europene privind expertiza externă   - promovarea și aprobarea actelor normative (dacă este cazul)   - personalul specializat din CESTRIN/Direcția tehnică/Departament Drumuri și lucrări de artă efectuează inspecții tehnice vizuale la podurile din administrarea S.C. C.N.A.I.R. S.A.; de asemenea poate furniza informații în GIS: hârți tematice și analize spațiale   -Starea tehnică a podurilor aflate în administrare   - Punerea la dispoziției a documentațiilor pe care le deținem.       Cercetare     -formularea de opinii și propuneri de elaborare a măsurilor;   - de implementare a acțiunilor;   - participări în grupurile de lucru constituite în acest sens.       Economie     Consultanță în vederea actualizării normativelor de proiectare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă.       Energie     Măsura 1: Hidroelectrica S.A. contactează I.N.H.G.A. pentru furnizarea prognozelor hidrologice.   Măsura 2: nu este în competența Ministerului Energiei. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este transmiterea acestor restricții în aval de acumulări care sunt înscrise în regulamentele de exploatare aprobate de A.N.A.R./A.B.A.   Măsura 5: Ministerul Energiei în calitatea de avizator. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este de a transmite propunerea de modificare/completare legislativă.   Măsura 6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor. Nu este cazul.        ...     7.    Care sunt principalele provocări în implementarea măsurilor identificate? Vă rugăm să clasificați provocările în majore / medii și scăzute.    Provocări/Scor     Mare     Mediu     Scăzut     Nu este cazulH       Surse de finanțare     10     2     1     3       Prevederi legislative     4     10          2       Coordonare Interinstituțională     7     4     2     1       Alte resurse necesare (achiziție teren, studii de cercetare etc.)     7     6          2          Dacă este cazul, vă rugăm să indicați alte provocări potențiale și să le evaluați.       Vă rugăm să indicați aspectele legislative, dacă acestea sunt o provocare.      Sector     Alte provocări     Aspecte legislative       Cercetare     -Dezvoltarea și utilizarea HUB inovative și parcurilor de specializare inteligentă;    -Dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovative, cu sprijinul autorităților publice și private.     -identificarea și monitorizarea parametrilor hidrologici (nivel/debit) în contextul schimbărilor climatice (tendințele de evoluție și arealele);   -identificarea zonelor vulnerabile la inundații de pe teritoriul României;   -reconectarea zonelor umede la albiile râurilor (realizarea unui inventar documentat al zonelor potențiale).        ...     8.    Există vreo altă măsură legată de obiectivele de management al riscului la inundații, pe care instituția dvs. ar putea să o implementeze/ o va implementa în următorii 6 ani și ar trebui menționată în P.M.R.I. Ciclul II?    Da     Nu        2     13          Dacă răspunsul este da, vă rugăm să menționați și să justificați măsurile propuse      Sector     Măsuri       Păduri     -Împădurirea terenurilor cu grad mare de eroziune    -Plantarea arborilor pentru fixarea malurilor   -Verificarea atentă a parchetelor de exploatare de pe lângă cursurile de apă în vederea curățirii acestora corespunzător după terminarea procesului de exploatare       Cercetare     Lansarea de programe sectoriale la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării care să:   -pună în valoare rezultatele proiectelor CDI din domeniul "specializării inteligente", energie, mediu și schimbări climatice;   -permită inițierea unui lanț valoric prin care se integrează rezultatele proiectelor CDI în producția de noi materiale și tehnologii pentru realizarea de soluții inovative care să contribuie la reducerea riscurilor la inundații și optimizarea costurilor tipurilor de intervenții existente;   -creeze proiecte trans-sectoriale inovative prin care sunt implementate măsuri integratoare. De exemple: sisteme de monitorizare care să utilizeze tehnologii informaționale și de comunicații de tip dronă, comunicații satelit, senzori High Tech cu asigurarea securității cibernetice a rețelelor construite și utilizate la nivelul solului, utilizarea de materiale, "smart" obișnuite în proiectele din domeniul eco-nano tehnologiilor;   -permită inițierea și derularea de proiecte care sa urmărească dotarea și training asociat pentru AN Apele Române cu utilaje și echipamente de măsurare și supraveghere a infrastructurii de gospodărire a apelor precum și îmbunătățirea capacității de intervenții și acțiuni preventive de asigurare a capacităților existente la nivel național;   -Lansarea unor apeluri de proiecte în cadrul PNCDI 2022 - 2027 dedicate exclusiv activităților de cercetare aplicativă și dezvoltare experimentală în parteneriat între operatorii economici și organizații de cercetare cu buget dedicat, având drept obiectiv demonstrarea funcționalității materialelor, metodologiilor și tehnologiilor inovative în condiții reale de funcționare (TRL7) și drept indicatori de rezultat brevetarea rezultate inovative la nivel european.   -Utilizare Hub și Supersite Delta Dunării ca centru pentru C&I/educație pentru o viitoare generație de profesioniști și pentru dezvoltarea capabilități suplimentare în țările lor, în funcție de nevoile viitoare identificate, din cadrul proiectului DANUBIUS-RI de dezvoltare în infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită de relevanță globală - ESFRI.        ...     9.    Are instituția dumneavoastră strategii/planuri de dezvoltare pe termen mediu/lung care includ și măsuri de protecție a mediului (legate de adaptarea la schimbările climatice și de managementul riscului la inundații)?    Da     Nu      În fază de elaborare/aprobare       6     7     2          Dacă Da, vă rugăm să detaliați.      Sector     Strategii/Planuri       Agricultură     În curs de elaborare   1.Implementarea utilizării măsurilor verzi în amenajările de îmbunătățiri funciare   2. Reducerea consumului de energie   3. Utilizarea tehnologiilor și materialelor prietenoase cu mediul       Păduri     - Amenajamentele silvice, împădurirea terenurilor degradate, P.N.R.R.       Energie     Strategia Energetică a României ( aprobată prin HG) și Planul Național Integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice -niciunul dintre acestea nu au elemente specific privind gestionarea riscului la inundații       Transport     -Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030   -Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta 4 Transport Sustenabil   -Programul Transport 2021-2027       Cercetare     Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin HG. nr. 933/2022 care cuprinde măsuri pentru protecția mediului relativ la adaptarea la schimbările climatice.   În ceea ce privește managementul riscului la inundații, în strategie nu se regăsesc prevederi care să se refere strict la acest domeniu, însă se pot aplica prevederi pentru acest domeniu din obiectivele generale 1 și 2 stipulate în strategie, cum ar fi spre exemplu:   Obiectiv General.1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare    Obiectiv Strategic.1.5. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare    Acțiuni   A1. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale majore (schimbări climatice, schimbări tehnologice etc) se va realiza, în principal, prin următoarele măsuri: Susținerea prin finanțare a proiectelor care vizează provocările societale (bază pentru apeluri deschise de proiecte și reper al participării în inițiative internaționale). Susținerea de soluții la probleme clar identificate, cu responsabilizarea și co-finanțarea diverselor instituții publice și/sau private prin lansarea de apeluri dedicate.   Domeniul: Climă, energie și mobilitate   Obiectiv General 2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente   Obiectiv Strategic 2.2 Susținerea specializării inteligente la nivel de regiuni. Domeniile de specializare inteligentă la nivel național 2. Economie digitală și tehnologii spațiale   2.2 Rețelele viitorului, comunicații, internetul lucrurilor   2.3 Tehnologii pentru economia spațială 5.2 Materiale compozite inteligente   5.4 Materiale pentru aplicații electronice, electrice, fotonice, magnetice și în senzoristică   6. Mediu și eco-tehnologii   6.1 Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea și depoluarea mediului Include tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin rețele de senzori și date satelitare), precum și cele menite să îmbunătățească calitatea apelor, solului   6.2 Tehnologii pentru economia circulară Include tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor (precum cele pentru colectarea și selectarea optimizată, filtrarea apei   P5. Dezvoltarea capacității administrative la nivel regional, a actorilor implicați în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea RIS3 Nord- Est și dezvoltarea competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială. Domeniile și nișele cu potențial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt:   Mediu - Nișele identificate sunt: Apă (soluții inovative), Aer (soluții inovative) și Economie circulară.   P2: Creșterea capacității companiilor de a inova și exploata potențialul regional pentru digitalizare, prin dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea și internaționalizarea start-up / spin-off în domenii de specializare inteligentă, sprijinirea dezvoltării tehnologice și durabile a companiilor inovative (investiții inovative pentru noi tehnologii, transformare digitală și soluții de economie circulară), dezvoltarea unor soluții smart pentru dezvoltarea comunităților locale.       Economie     Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice, orizont 2035;   Viziunea Strategiei României pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035 este: „România 2035 - țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor": Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil și modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului.        ...     10.    Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi elaborată o fișă de proiect care va deveni anexă la P.M.R.I. Ciclul II pentru a facilita punerea în aplicare a acestora.  a)    Ce măsuri considerați a fi o prioritate pentru sectorul dumneavoastră? Vă rugăm să indicați.    Sector     Prioritate       Agricultură        1. Implementarea energiei verzi       2. Reducerea consumului de energie electrică       Păduri     1. Împădurirea terenurilor degradate și a suprafețelor din fondul forestier național afectate de calamități în termen cât mai scurt.   2. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul P.M.R.I. Ciclul II )   3. Măsura 3       Transport     1. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.   2. Mărirea capacității de tranzitare prin redimensionarea podurilor.   3. Mențiunea, pe baza unei clasificări, a gradului de risc la inundații pe sau, cu măsurile tehnice adecvate pentru reducerea riscului de exemplu reabilitarea unui pod, amenajare și protecție maluri, poziția balastierelor din albie. Interzicerea excavațiilor în albiile râurilor   4. Plan general întocmit cu A.N.R.M. (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) privind condițiile de eliberare a licențelor de exploatare a balastului din albia râurilor   5. Interzicerea defrișărilor care ar pune în pericol stabilitatea malurilor (ROMSILVA)   6. Execuția corecțiilor de albie să fie realizată de A.N.A.R.       Cercetare     Urmărirea transferului rezultatelor CDI din proiectele finanțate prin competițiile organizate de MCID, din bugetul național și din fondurile externe, prin utilizarea acestora pentru proiectele prevăzute de măsurile naționale pe inundații.        ...     b.    Doriți să fiți consultat în procesul de elaborare a fișei de proiect? Vă rugăm să răspundeți cu da sau nu Dacă da, vă rugăm să comunicați reprezentantului instituției dumneavoastră din cadrul Grupului de lucru RO FLOODS pentru SECTORUL AGRICULTURĂ interesul și datele de contact.    Sector     Da     Nu     Persoană nominalizată       Energie          2            Agricultură     2, măs.3          Da: M.A.D.R., A.N.I.F.       Păduri     2          Da: M.M.A.P., R.N.P.-ROMSILVA       Transport     2     2     Da: M.T.I., C.N.A.I.R.-D.R.D.P. Brașov       Cercetare     1          Da: M.C.I.D.       Economie     1          Da: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Serviciu Exploatare, Închideri Mine și Ecologizare        ...      ...     11.    Sunteți informat despre faptul că P.M.R.I. Ciclul II și Programul său de măsuri, inclusiv cele naționale, vor deveni obligatorii odată ce vor fi aprobate de Guvernul României?    Da     Nu        12     2          De asemenea, vă rugăm să rețineți că România are obligații legate de monitorizarea periodică și raportarea progreselor înregistrate în implementarea Programului de măsuri.     ...     12.    Credeți că este important:  a.    Să fiți informat și consultat cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește lista de măsuri naționale?   ...        b.    Da     Nu        15     1         c.    Să aveți contact permanent cu autoritățile de management al riscului la inundații?    Da     Nu        13     3        ...     d.    Să fiți implicat active în dezvoltarea măsurilor naționale?    Da     Nu        14     2        ...      ...     13.    Orice altă recomandare care ar trebui luată în considerare pentru dezvoltarea măsurilor naționale pentru sectorul dumneavoastră?    Sector     Recomandare       Păduri     Monitorizarea respectării aplicării măsurilor legale, proiectelor și planurilor în zonele de interes ale P.M.R.I.       Transport     1. Existența unui program general de întreținere și curățare a albiei râurilor ce prezintă risc ridicat de inundații/viituri(sectoare)   2. Program Național de curățare/dragare a sedimentelor depuse în zona lacurilor de acumulare (acumulări formate în spatele barajelor)   3. Program Național de clasificare a zonelor cu potențial navigabil aferent marilor râuri (Prut, Siret, Argeș, Olt, Mureș etc.)        ...     14.    Specific pentru sectorul economie: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor industriale/iazuri de decantare, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă /inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora ? Răspuns: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului derulează un program anual de închidere, ecologizare și monitorizare post închidere a obiectivelor miniere aprobate la închidere prin hotărâri de guvern, program în cadrul căruia se realizează lucrări de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere.     ...     15.    Specific pentru sectorul energie: : Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor de zgură și cenușă, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă/inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora?     Răspuns: Considerăm necesar ca structurile de control/monitorizare cu atribuții privind protecția mediului să aibă o mai mare implicare la nivelul operatorilor economici. De asemenea,  considerăm că este necesar ca autoritățile cu responsabilități în domeniul protecției mediului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse, de remediere/corectare, cu mai mare implicare.     ...     16.    Notă sector transport aerian: Pentru infrastructura de transport aerian nu există o măsură cu prioritate ridicată privind obiectivele de management al riscului la inundații care ar trebui implementată imediat sau menționată în P.M.R.I. Ciclul II.   ...           
				 + 
			  Anexa nr. 15                        Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România                   și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare                   a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării                                 efectelor adverse asupra mediului         La nivelul României există anumite provocări/dificultăți tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la:       ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă.       ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza managementului bazinului hidrografic din amonte și prin măsuri de tipul împăduririlor. Asemenea măsuri vor avea doar un efect limitat asupra reducerii debitelor maxime în timpul viiturilor și vor oferi în situații rare un grad de protecție adecvat în cazul probabilității de depășire a debitelor maxime de 1%.       Totodată, în România există provocări de natură instituțională și legislativă pentru implementarea proiectelor bazate pe măsuri verzi; această dificultate este luată în considerare prin scorul acordat criteriului de implementabilitate a alternativelor, în cadrul AMC. Aceste provocări includ:       ● Suportul instituțional și legislativ pentru implementarea acestor măsuri de către alte autorități și în afara patrimoniului gestionat de A.B.A.-uri.       ● Problema generată de procesul achiziționării terenurilor - care nu ar trebui să oprească/să încetinească progresul implementării unor măsuri corecte/necesare (proprietatea terenurilor nu ar trebui să reprezinte un obstacol, analiza este necesar a fi realizată strict din punctul de vedere al gestionării riscului la inundații).    
				 + 
			   Ipoteze implicite de proiectare în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului          O analiză mai detaliată va fi efectuată în cadrul Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Procedurilor de Mediu și deciziilor de aprobare și autorizare asociate.       Ipoteza implicită considerată în etapa de evaluare a strategiei și a opțiunilor este că, toate măsurile structurale vor deveni măsuri mai verzi sau măsuri gri-verzi. În etapa Studiului de Fezabilitate, aceste măsuri mai verzi vor fi detaliate. Acest lucru include integrarea unor măsuri de evitare, atenuare sau compensare a impactului, specificate în orice Evaluare a Impactului asupra Mediului, Evaluare Adecvată sau procedură SEICA.       Abordările verzi în managementul riscului la inundații reprezintă asocieri/combinații ale uneia sau mai multor tehnici. De exemplu, o așezare urbană, situată într-o zonă de câmpie, poate prezenta o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și măsuri gri. Acestea sunt specifice anumitor zone, ceea ce înseamnă că o soluție nu poate fi adecvată/potrivită tuturor în toate situațiile (a se vedea figura 1).          Figura 1. Reprezentare schematică a potențialelor abordări verzi, gri-verzi, gri         Această secțiune prezintă exemple ale unora dintre provocările și soluțiile disponibile în România pentru a "înverzi" măsurile gri, cu alte cuvinte pentru a transforma măsurile gri în măsuri mai verzi. Sunt descrise ipotezele/abordările implicite de proiectare pentru măsurile selectate. Aceste ipoteze implicite de proiectare sunt necesare pentru a ne asigura că abordarea cea mai verde a acestor măsuri este luată în considerare de la bun început.       Măsuri de tipul acumulărilor nepermanente frontale și laterale       Un model tip de acumulări nepermanente este redat în figura 2 . Pantele în lungul albiei majore dictează, în general, înălțimea (cota) digurilor de contur sau dispunerea acumulărilor în cascadă. În cazul albiilor puternic incizate/erodate, ambele tipuri de acumulări ar necesita excavații în albia majoră pentru a crea suficientă capacitate. La acestea se adaugă canale de drenaj pentru evacuarea apei după trecerea viiturii, dar și pentru drenarea apelor din precipitații. În unele situații este necesară pomparea apei pentru evacuare. Acumulările laterale pot fi amenajate ca simple zone de retenție, fără diguri de contur (unde configurația terenului permite acest lucru) sau ca poldere unde retenția se face între diguri de contur. În acest din urmă caz, cel mai probabil este necesară dimensionarea cotei digurilor peste nivelul maxim în regim natural.          Figura 2 Schematizare acumulări nepermanente frontale și laterale         Acumulările frontale au potențialul de a introduce/exercita presiuni suplimentare asupra conectivității longitudinale a cursului de apă. Aceste presiuni pot fi limitate printr-o proiectare adaptată. Acumulările laterale ar trebui să vizeze întotdeauna creșterea conectivității laterale, inclusiv cele care au nevoie de lucrări hidrotehnice pentru admisie / evacuare. Încă din faza Studiului de Fezabilitate, înaintea proiectării, performanța acumulării laterale trebuie testată la diverse scenarii de viituri.       Pentru a fi considerate măsuri verzi, acumulările nepermanente frontale sau laterale ar trebui să îndeplinească următoarele cerințe.  1.    Acumulările frontale nu trebuie să altereze regimul natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume:  a)    să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului;   ...     b)    să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă;   ...     c)    să permită migrația peștilor.   ...      ...     2.    Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri de atenuare sau compensare.   ...          Nu orice masură care necesită măsuri de atenuare sau de compensare poate fi considerată ca masură verde. În general, proiectul poate fi considerat verde dacă măsurile de atenuare sau de compensare pentru un impact care duce la deteriorarea stării corpului de apă conform DCA, sunt incluse în descrierea proiectului (inbuilt design, de exemplu includerea unei măsuri de remeandrare sau restaurare a râului în aval de zona (naturală) de stocare a inundației). In contextul Directivelor Habitate și Păsări, măsurile de atenuare și de compensare vor fi identificate în cadrul procesului de evaluare adecvată, conform cerințelor.       Derivații cu descărcarea debitelor în același curs de apă, aval de zona de risc       Acest tip de derivații sunt asemănătoare cu acumulările nepermanente prin felul în care are loc admisia și evacuarea debitelor, cu diferența că debitele sunt tranzitate în aval de zona de risc în loc să fie reținute, în scopul reducerii debitului și nivelurilor pe cursul principal în zona de risc. Se aplică aceleași principii ca pentru acumulările nepermanente.       Regularizarea cursurilor de apă în scopul creșterii capacității de transport, creșterea capacității podurilor, protecții de maluri       Multe măsuri pot fi "înverzite" printr-o proiectare adaptată. Chiar dacă limitează în continuare conectivitatea laterală ori longitudinală, la scară locală efectele negative sunt suficient atenuate. Soluția albiei etajate (figura 3) este un astfel de exemplu, care păstrează albia minoră nealterată, apele mari fiind tranzitate de "etajul" superior. Procesele fluviatile (hidromorfologice) și habitatele la scară locală nu vor fi afectate.          Figura 3 Schematizare albie etajată, în diverse regimuri de curgere            
				 + 
			  Anexa nr. 16                           Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate                        identificate la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad        Nr.   crt.     A.P.S.F.R. /Subbazin     Cod măsură     Nume măsură     Gradul de prioritizare     Autoritate   Responsabilă     Sursa de finanțare       1     Bazin     M33     Măsuri prevăzute în cadrul Proiectului POIM „Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați” (include și măsuri de cod M31, M32 și M34)     Foarte ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad     Buget național/credite externe       2     Subbazin     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.)   Suprafața propusă este de aproximativ 40 ha, distribuită la nivelul comunei Pechea.     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităti locale     Buget ROMSILVA/P.N.R.R.       3     Subbazin     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.)   Creșterea suprafeței împădurite în bazinul superior al râului Albești     Moderat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim     Buget ROMSILVA/P.N.R.R.          4        Subbazin        M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.)        Ridicat        M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget ROMSILVA/P.N.R.R.       Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 1494 ha, distribuită la nivelul următoarelor A.P.S.F.R.-uri: Bârlad - av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara, sect. îndig (loc. Dagâța 172 ha), Bârlad - av. confl. r. Velna sect. îndiguit (loc. Munteni 430 ha,loc. Roșiești 200 ha, loc. Scânteia 116 ha), Vaslui - av. confl. Delea (loc. Vaslui 350 ha), Tutova - av. loc. Ciocani (loc. Ivești 226 ha)            1              Râul Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara, sector îndiguit              M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești - râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești - râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad.     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești - râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad.       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești - râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad.     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)   Remeandrarea cursului de apă. Conectare braț vechi r Bârlad -loc Dumesti     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.D.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național            Acumularea Dumești situată pe râul Găureni A.P.S.F.R. Bârlad av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara.                      M32-RO26     Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Crăiești situată pe râul Găureni A.P.S.F.R. Bârlad av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național          M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare        Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Lucrări de îndiguire (în zona localităților) Studiu de fezabilitate "Amenajarea râului Bârlad pentru combaterea inundațiilor în zona amonte oraș Negrești, județul Vaslui" Lucrări propuse: Diguri noi - diguri pentru pro- tectia localitătilor-Total 3.692 km       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente   Supraînălțare drum de legătură între loc Dumești și Dumeștii Vechi. Supraînălțarea drum 15D cca 0.4 km în localitatea Băcești.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)   Îndepărtare dig - mal drept r. Bârlad la Dumești pe o lungime de 2200 m.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad M.T.I., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A. ., alți deținători     Buget național       2.                                         Râul Bârlad - aval confluență Velna, sector îndiguit                                         M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): -Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): -Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14        Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)     Ridicat        M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. -   Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național          Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV ) Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sis teme agrosilvice)     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumulare Pereschiv pe râul Pereschiv       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumulare Pereschiv pe râul Pereschiv     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumulare Pereschiv pe râul Pereschiv       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV - Acumulare Pereschiv pe râul Pereschiv     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- 1. Polderul natural 1 Crasna situat în zona de confluență cu r. Crasna, între versant și dig mal drept r. Bârlad. Volum maxim - 2.8 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- II. Polder 2 Ghilăhoiu - situat între CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim - 4 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- III. Polder 4 Idrici - situat între digurile de remuu ale pr. Idrici și pr. Văleni; CF și digul mal stâng r. Bârlad. Volum maxim - 2 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- IV. Polder 7 Banca - situat între loc. Banca și r. Banca; CF și digul mal stâng r. Bârlad. Volum maxim 2.1 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- V. Polder 8 Bujoreni - situat între digurile de remuu a r. Banca și r. Bujoreni; CF și digul mal stâng r. Bârlad. Volum maxim - 1.7 mii. mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- VI. Polder 12 - este situat între digul de remuu al r. Pereschiv, CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 5 mii. mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- VII. Polder 12 - este situat între digul de remuu al r. Pereschiv, CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 5 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-R022     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- VIII. Polder 12 - este situat între digul de remuu al r. Pereschiv, CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 5 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- IX. Polder 15 Berheci - situat între digul de remuu al r. Berheci și digul de închidere al localității Munteni; C.F. și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 4 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- X. Polder 17 Tecuci - este limitat de digurile derivațiilor r. Bârlad în zona localității Tecuci. Volum maxim 7 mii.mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare   Mărirea capacității de atenuare a acumulării nepermanente Valea Seacă situată pe afluentul Valea Seacă pentru a proteja municipiul Bârlad la probabilitatea de 0,5%.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Pereschiv pe râul Pereschiv.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Râpa Albastră situată pe râul Simila.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Rosiesti pe râul Idrici     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Diguri noi și diguri de "închidere" 11.6 km realizate pentru protecția localităților : Gara Banca - 2 km; Crasna 0,5 km; 1 Simila - 0,5 km; Gara Ghi digeni -1,5 km; Munteni:-1,5 km; locTecuci. pe mal stâng Derivație Rateș - 0,6 km ; dig loc Țigănești - 4,5 km; dig nou r. Bârlad între dig actual mal stâng și centura Bârladului-0,5km.       M33-RO34     Supraînâlțarea lucrărilor de îndiguire existente   Supraînălțare diguri pe r. Bârlad - 131.8 km aval Crasna, supraînaltare diguri pe afluenți 34.695 km. Măsură prevăzută pentru protecția localităților la standardul corespunzător.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță   Lucrări propuse în cadrul obiectivului de investiție "îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranța a digurilor ce constituie linia de apărare râu Bârlad, sector aval confluența râu Crasna - confluența râu Simila, județul Vaslui" L= 67.645 km total, finanțare P.N.R.R..     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Polder Vulturești -Volum total atenuare 24 mii. mc, situat pe A.P.S.F.R. Bârlad aval confluența r. Velna, finanțare prin P.N.R.R     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Polder Vulturești .Măsură propusă în P.N.R.R..     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       3.           Râul Sacovăț - aval localitate Mădârjac           M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     Scăzut     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare : -Acumulare Tungujei       M31-RO14        Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))     Scăzut        M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale        Buget național          Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare: - Acumulare Tungujei       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Scăzut     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare : - Acumulare Tungujei       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare - Acumulare Tungujei     Scăzut     M.A.D.R.     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Poduri/podețe : a) loc. Mâdarjac pod pe drumul 282E; b) loc Țibana - pod/podeț peste Sacovăț pe drumul (Gârbești -Țibana)248A     Scăzut     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Scăzut        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Diguri noi -protecția localităților: Mal drept Țibana - 1 km lungime       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente   Supraînălțarea drumului la Moara Ciornei pentru a proteja localitățile pe malul stângîn dreptul acumulării Tungujei pe o lungime de cca 1 km.     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       4           Râul Stavnic – sector îndiguit           M31-RO13        Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     Ridicat        M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național          Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumulare Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic-sect. îndiguit       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic-sect. îndiguit     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic-sect. îndiguit       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV) - Acumulare Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic-sect. îndiguit     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic - sect. îndiguit.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Negrești pe râul Velna.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Căzănești - situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic - sect. îndiguit, finanțare prin P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Punerea în siguranță a barajelor - acumulare Căzănești. Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       5.     Râul Telejna - aval localitate Bereasa     M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente Supraînălțarea digurilor de remuu     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       6.     Râul Stemnic - aval localitate Buda     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Acumularea nepermanentă Delești pentru atenuarea undelor de viitură și reținerea aluviunilor, măsura realizează protecția localităților de pe A.P.S.F.R. Stemnic și reduce volumul viiturii pe râul Bârlad. Volumul acumulării este de 2.9 mii mc.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       7.           Râul Racova - localitate Racova - localitate Hârșoveni           M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Propunere de proiect pe axa IV - Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare - acumulare Pungești     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Propunere de proiect pe axa IV - Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare - acumulare Trohan.     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumulare Pușcași aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova-loc. Harsoveni     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Pușcași aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova-loc. Harsoveni     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Pușcași aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova-loc. Harsoveni       M31-RO16        Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)     Ridicat        M.A.D.R.        Buget național          Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV) - Acumulare Pușcași aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova-loc. Harșoveni       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Poduri în loc. Pungești : 2 poduri (loc. Pungești - 1 pod pe DJ 159 - 1 pod la 400 m aval de podul anterior)     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Pușcași situată aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova - loc. Hâr- soveni.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Pungești pe râul Gârceneanca.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Trohan     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Pungești.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       8.        Râul Vaslui - aval confluență Coropceni – amonte confluență confl. Delea, sector îndiguit     M31-RO13        Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     Ridicat        M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național          Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumularea Solesti       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sis     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       teme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumularea Moara Domnească       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor    Redimensionarea podurilor în localitatea Poiana pe drumul comunal 57.     Ridicat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă      Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       Acumularea Solesti       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Moara Domnească.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)   "Apărare împotriva inundațiilor a localităților Solești-Vaslui-Secuia, județul Vaslui", Obiect VI - Pârâul Delea Lucrări propuse: - regularizare albie râu Vaslui, L= 4.500 m, zona Municipiului Vaslui;     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare   Dig închidere mal stâng amonte pod Bustea (în dreptul localității Viișoara) (L=cca l.lkm) .Se va realiza incinta inundabilă nr. 3 -(amonte pod Gura Bustei), delimitată de dig mal stâng râu Vaslui - dig contur suburbia Gura Bustei.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente    Lucrare prevăzută în investiția în derulare     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumularea Solești. Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       9.     Râul Vaslui - aval confluență Delea     M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea unui polder între pârâul Delea și râul Bârlad, municipiul Vaslui, cu o suprafață de 58 ha între: digul malului drept al canalului derivației Delea- Bârlad-digul mal stâng al r. Bârlad-rambleul DN 2F Vaslui- Roman, V= 0.24 mil. mc     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente   Supraînălțare dig mal stâng râu Vaslui pentru a apăra localitățile Muntenii de Jos si Băcăoani - cca. 7 km     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       10.     Râul Dobrovăț- localitate Codăești     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Acumulare nepermanentă amonte de localitatea Codăești pe râul Dobrovăt.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       11.           Râul Rediu - aval localitate Tăcuta           M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Tăcuta și Acumulare Rediu Galian     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Tăcuta și Acumulare Rediu Galian     Moderat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Tăcuta și Acumulare Rediu Galian       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Tăcuta și Acumulare Rediu Galian     Moderat     M.A.D.R.     Buget național       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare   Acumularea permanentă Tăcuta     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare   Acumularea permanentă Rediu Galian     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Tăcuta     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Rediu Galian     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       12.     Râul Crasna - sector îndiguit     M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Mânjești - amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Mânjești - amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Mânjești - amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit                 M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Mânjești - amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Mânjești - situată amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Mânjești - situată amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit, lucrări propuse spre finanțare prin P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget națio- nal/P.N.R.R.       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumularea Mânjești. Măsura propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       13.     Râul Simila     M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/ podețe)     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       14.                       Râul Bogdana - aval localitate Verdeș - amonte localitate Cepești                       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulari nepermanente amonte de localitatea Tunsești. Volumul ac nepermanente este estimat la cca 2,05 mil mc pentru     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare   Lucrări de îndiguire în zona localității Bogdana mal drept L= 0.5 km     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)   Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune amplasarea unei stații pluvio automate în loc. Verdeș.     Moderat     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut- Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Buget național       M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune amplasarea unei stații pluvio automate în loc. Verdeș.     Moderat     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Buget național       M41-RO46        Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     Moderat        M.M.A.P., A.N.M.,   A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Buget național          Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune amplasarea unei stații pluvio automate în loc. Verdeș.       15.     Râul Tutova - aval localitate Rușenii Răzești     M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea a 5 poduriîn localitățile:Străminoasa pod peste drumul 2F, Rădeni pod pe DC 139 , Aval Rădeni pod pe DC 243, Cristești pod peste Dc, Puiești pod peste Dc.     Ridicat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       16.           Râul Tutova - aval localitate Ciocani           M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): - Acumulare Cuibul Vulturilor amonte A.P.S.F.R.Tutova - av. loc. Ciocani     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO14     Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe))   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV):- Acumulare Cuibul Vulturilor amonte A.P.S.F.R.Tutova - av. loc. Ciocani     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO15     Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc.     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Cuibul Vulturilor amonte A.P.S.F.R.Tutova - av. loc. Ciocani       M31-RO16     Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV) - Acumulare Cuibul Vulturilor amonte A.P.S.F.R.Tutova - av. loc. Ciocani     Ridicat     M.A.D.R.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea/ optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Cuibul Vulturilor - situată amonte A.P.S.F.R. Tutova - av. loc. Ciocani.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.        Buget național          Diguri noi. In localitatea Ciocani dig protecție locuințe/proprietăți mal stâng L=1200 m       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Cuibul Vulturilor - situată amonte A.P.S.F.R. Tutova - av. loc. Ciocani, lucrări propuse spre finanțare prin P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumularea Cuibul Vulturilor - situată amonte A.P.S.F.R. Tutova - av. loc. Ciocani . Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       17.     Râul Lipova - aval confluență Valea Mărului     M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea bloca- jelorîn special la traversări (poduri/ podețe)     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor pentru: localitatea Valea Caselor pe DJ 241D -1 pod/podeț, localitatea Satu Nou pe DJ 241C -1 pod/podeț     Scăzut     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare   Lucrări de îndiguire locală în zona localității Dragomirești - L=467 m     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       18.     Râul Studineț - aval confluență V. Pietrosul     M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor    Redimensionarea podurilor în loc Corodești - 2 poduri pe DJ245B     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național                 M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Corodesti.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R.,     Buget național                      de apărare   Lucrări de îndiguire (în zona localităților) - loc. Lunca, Siliștea și Hălărești mal stâng          A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.            19.     Râul Berheci - aval localitate Oțelești     M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei - înlăturarea și prevenirea blocajelor, refacerea capacității naturale de evacuare a apelor în zona loc. (Negulești, Tăvădărești, Oncești, Barboasa, Satu Nou, Tarnița, Corcio veni) și la traversări poduri/podețe     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor pentru 2 poduri ( loc. Satul Nou și loc. Tăvădărești)     Scăzut     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       20.     Râul Berheci - sector îndiguit     M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Motoșeni pe râul Zeletin     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       21.        Râul Drobotfor - amonte localitate Gura Crăiești        M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/ podețe)     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO25        Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor localitatea Stănișești-1 pod/podeț     Scăzut        M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.        Buget național          M41-RO45     Îmbunătățirea capabiiităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Se propune amplasarea unei stații meteo automateîn loc. Slobozia Nouă     Scăzut     A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Buget național       M41-RO45     Îmbunătățirea capabiiităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Se propune amplasarea unei stații meteo automate în loc. Motoșeni     Scăzut     A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Buget național       22.     Râul Tecucel - localitate Tecuci, sector îndiguit     M33     Măsuri prevăzute în cadrul Proiectului POIM "Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați" (include și măsuri de cod M31, M32 și M34)     Foarte ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad     Buget național/credite externe       23.        Râul Geru - aval confluentă Gerusita - amonte confluență Vameș        M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albieiprin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor-în loc. Valea Mărului-2 poduri DJ251C, în loc. Cudalbi -2 poduri DJ 253, DJ 251     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare / alarmare (meteo și hidro)   Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune o stație pluviometrică automată în loc. Mândrești     Moderat     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut- Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Buget național       M41-RO45     Îmbunătățirea capabiiităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune o stație pluviometrică automată în loc. Mândrești     Moderat     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Buget național       M41-RO46        Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)     Moderat        M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale     Buget național          Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune o stație pluviometrică automată în loc. Mândrești       24.     Râul Geru - aval localitate Tudor Vladimirescu     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)   Lucrări de regularizare locală a albiei inclusiv măsuri de stabilizare a albiei în dreptul localității Vameș și în dreptul localității Piscu     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță   Reabilitare dig de protecție a localității Piscu: readucere la cota proiectată a coronamentului pe o lungime de cca. 1 km și extindere a sectorului de dig din amonte pe o distanță de cca. 130 m până la terasamentul CF     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       25.        Râul Gologan (Bujorești) - aval Acumulare Cudalbi        M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor: Pod rutier pe DJ 251; Pod rutier în A.P.S.F.R. Gologan pe DJ 251D amonte de localitatea Costache Negri .     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Supraînălțare drum pe cca 1 km în intravilan     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)   Lucrări de regularizare locală al albiei, inclusiv măsuri de stabilizare a albiei pe o lungime de cca 1.83 km în intravilan     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Moderat        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Lucrări de îndiguire L= 1.64 km în intravilanul localității Costache Negri.       26.     Râul Suhu - sector îndiguit     M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.)   Suprafața propusă este de aproximativ 40 ha, distribuită la nivelul comunei Pechea.     Ridicat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor rutiere amplasate în intravilanul localităților pe DJ 255 și pe DN 25     Ridicat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor/ podețelor CF amplasate în dreptul localității Piscu     Ridicat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)   Pe sectorul de A.P.S.F.R. dintre localitățile Cuza Voda și Piscu în intravilan pe o lungime de cca. 8.3 km     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță   Reabilitare dig Suhu Rediu Pechea ms în dreptul localității Suhurlui pe o lungime de cca 1600 m     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora (a se studia de la caz la caz)   Îndepărtarea parțială a digului - mal drept Suhu Rediu Pechea amonte de loc. Pechea     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.T.I., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)   Îndepărtarea parțială a digului - mal stâng Suhu Rediu Pechea amonte de loc. Pechea     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.T.I., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       27.        Râul Suhurlui - localitate Drăgușeni        M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/ podețe) în localitatea Drăgușeni, 3 poduri amplasate pe drumuri din intravilan     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor    Redimensionare poduri - localitatea Drăgușeni, pod rutier pe DJ 251A     Scăzut     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național          28.           Râul Perișani (Milești) - localitate Smulți - localitate Corni        M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei, refacerea capacității naturale de evacuare a apelor, înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/podețe/subtraversări de drumuri), în zona loc. Smulți și Corni     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor - localitatea Smulți -podul amplasat pe DJ 251C, localitatea Corni - podul amplasat pe DJ 251G     Scăzut     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Amplasarea unei stații meteo automate în loc. Corni     Scăzut     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad,, M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Buget național       29.           Râul Valea Satului - localitate Plevna - localitate Rediu           M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/ podețe) pentru poduri intravilan loc. Plevna si Rediu     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO25        Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor     Scăzut        M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.        Buget național          Redimensionarea podurilor de pe raza loc. Plevna și Rediu, Pod pe DJ 255 loc. Valea Satului       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)    Lucrări de regularizare locală a albiei, inclusiv lucrări de stabilizare a albiei     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   a)Dig Valea Satului la Rediu mal drept; b)Dig Valea Satului la Rediu, mal stâng     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       30.     Râul Lozova - localitate Cuca     M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei, refacerea capacității naturale de evacuare a apelor, înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/ podețe/subtraversări de drumuri), în intravilanul localității Cuca     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Amplasarea unei stații meteo automate în loc. Cuca pentru determinarea regimului pluviometric local     Moderat     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad,, M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Buget național       31.     Râul Lozova - aval confluență Negrea     M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Schela     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Lupele     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Schela     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Lupele     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       32.     Râul Negrea - aval localitate Negrea     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulări nepermanente amonte de A.P.S.F.R. Negrea cu un volum de atenuare de cca 1.7 mii. mc     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       33.     Râul Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani     M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Pentru diminuarea aportului de debit solid, inclusiv diminuarea aportului aluvionar datorat practicilor agricole și protecția solurilor       M33-RO33     Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare   Lucrări de îndiguire în zona localităților Baranca, Dărăbani, Rediu și Rădăuți-Prut pe o lungime totală de 2865 m     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național       M41-RO45     Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)   Pentru monitorizarea bazinului Prut superior se propune amplasarea unei stații hidro/pluvio automate în localitatea Baranca     Moderat     M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad,, M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale     Buget național       34.     Râul Prut - aval localitate Crasnaleuca - amonte localitate Cucuneștii Vechi     M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)    Lucrări de regularizare locală a albiei, inclusiv lucrări de stabilizare a albiei     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Scăzut        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Realizarea unor îndiguiri locale pe cca. 1.2 km în zona localităților Crasnaleuca, Liveni, Manoleasa-Prut și Mitoc                 M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Scăzut        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național                    Realizarea unei îndiguiri locale pe cca. 1 km în zona localității Stânca       35.           Râul Prut - aval localitate Stânca - amonte localitate Românești           M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Stânca - Costesti     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43        Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)     Scăzut        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,        Buget național          Acumularea Stânca - Costesti       36.                          Râul Prut - aval localitate   Zaboloteni, sector îndiguit                          M33-RO35     Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță   Reabilitare dig r. Prut mal drept pe o lungime de 13.2 km în zona Ungheni - Tutora - Oprișeni     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Dig r. Prut     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Șopârleni     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Gura Văii     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Poșta Elan     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Sărata     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Mușata     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Suletea     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Bozia     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO42     Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente)- prin decolmatare   Refacerea / menținerea volumelor de atenuare ale lacurilor de acumulare existente (permanente sau nepermanente) prin decolmatare     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       37.                                Râul Jijia - aval confluență Pârâul lui Martin - amonte confluență Jirinca                                M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Cătămărăști       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Curtești.     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Ezer.     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)    Finalizarea acumulării Ibăneasa.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO22        Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)     Moderat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.        Buget național          Realizarea unui polder de atenuare amplasat pe malul stâng a râului Jijia în zona loc. Borsa       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare   Acumularea Cătămărăsti în b.h. Sitna     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare   Acumularea Dracsani în b.h. Sitna     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare   Acumulare Curtești în b.h. Sitna     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor    Redimensionare 2 poduri loc. Carasa     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.            M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Cătămărăsti în b.h. Sitna     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Dracsani în b.h. Sitna     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26        Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     Moderat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,        Buget național          Acumulare Curtești în b.h. Sitna       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)   Recalibrare albie râu Jijia, stabilizări de mal, stabilizarea patului albiei în loc. Dorohoi, Broscăuți, Slobozia, Carasa, Corlățeni, Vlădeni, Calugăreni, Mândrești, Borzești     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Moderat        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Lucrări de îndiguire în zona localităților: Hilișeu-Cloșca, Carasa, Trușești, Albești, Buimăceni, Todireni, Râuseni, Rediu, Andrieșeni, Pădureni       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Lucrări de investitie - Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări ,etc) pentru barajul Ezer.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Lucrări de investiție - pentru barajul Cătămărăști.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Lucrări de investiție - pentru barajul Drăcșani.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Lucrări de investiție - pentru barajul Curtești.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumularea Drăcșani.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumularea Curtești.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       38.     Râul Buhai - aval localitate Văculești - aval localitate Pădureni și afluentul Pârâul întors     M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)    Realizarea acumulării nepermanente Buhai.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       39.        Râul Miletin - aval confluență Valea Rea        M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de atenuare de cca. 2 mii. mc pe r. Horoghiuca loc. Pădureni     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Hălceni     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Câmpeni     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumularea Hălceni.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumularea Hălceni. Măsura propusă în P.N.R.R.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)   Creșterea capacității de transport a albiei pe raza localității Șipote L = 1.5 km     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M33-RO36     Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)   Îndepărtare parțială sau totală a digului mal stâng r. Miletin amonte Hălceni     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.T.I., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători     Buget național       M34-RO37     Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (incl. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)   Reabilitare SP Hălceni polder amonte     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, C.J.     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Hălceni.     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       40              Râul Bahlui - aval localitate Pârcovaci - amonte confluență Băhlueț              M31-RO13        Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)     Ridicat        M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva,   Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național          Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Tansa-Belcesti       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Ezăreni     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Pârcovaci     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcția lacului de acumulare Plopi     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor/ podețelor care obstrucționează scurgerea (3 obiective) în loc. Bădeni - pod rutier DJ 281, loc. Ceplenița - pod rutier DJ 281, subtraversare CF loc. Hodora     Ridicat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Pârcovaci     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26        Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,        Buget național          Acumulare Tansa-Belcesti       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Îndiguiri locale - Diguri noi loc. Hârlau-Zagavia-Bădeni-Ceplenița-Hodora- Tansa-Belcești-Spinoasa-Erbiceni-Podu lloaiei(9.36 km), am.pod Galata mun.lași 0.3 km, loc. Costești-Dădești-Tg. Frumos-Prigoreni-Mădărjești- Budăi(4.45 km),Cucuteni 0.5 km       M41-RO44     Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare / alarmare (meteo și hidro)   Modernizarea și adaptarea DSS (Sistemului Suport Decizional) în bazinul hidrografic Bahlui     Ridicat     M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut- Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale     Buget național       41.              Râul Bahlui - aval confluență Băhlueț, sector îndiguit              M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Ciurbesti     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Aroneanu     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Cucuteni.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26        Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,        Buget național          Acumulare Rediu.       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Ciurbesti.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Ezăreni.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea/ optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Aroneanu.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Ciric III.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare nepermanentă Vânători.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26        Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă     Ridicat        M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,        Buget național          Acumulare nepermanentă Cârlig.       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare nepermanentă Ciurea.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)   Lucrări de regularizare locală a albiei, inclusiv măsuri de stabilizare a albiei - r. Nicolina L=10 km     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Cucuteni     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumularea Aroneanu     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Ciric III     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO41     Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)   Acumulare Ciurbesti     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumulare Cucuteni. Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumulare Aroneanu. Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumulare Ciric III. Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       M35-RO43     Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)   Acumulare Ciurbești. Măsură propusă în P.N.R.R.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     P.N.R.R.       42.        Râul Bahlueț - aval confluență Pășcănia        M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Podu lloaiei     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Sârca     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Sârca     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare Podu lloaiei     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare nepermanentă Bahlueț     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO26     Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă   Acumulare nepermanentă Probota.     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad,     Buget național       43.           Râul Cucuteni - aval localitate Cucuteni           M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Cucuteni     Ridicat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M31-RO19     Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)   Zone de retenție naturală a apei prin amplasarea de praguri din materiale locale care să permită revărsarea apei în zone extravilane cu folosință agricolă între loc. Cucuteni și Dădești     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de atenuare de cca. 0.8 mii. mc pe r. Cucuteni     Ridicat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       M31-RO11     Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate-protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2. d, 1.2.e, 1.2. h, 1.2.1)   Creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice     Moderat     M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       44              Râul Albești - aval localitate Brăești              M31-RO13     Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)   Măsură aplicabilă în zona amonte de localitatea Brăești     Moderat     M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale     Buget național       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de atenuare de cca. 0.2 mii. mc amonte de localitatea Brăești     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Moderat        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Lucrări de îndiguireîn zona localității Lungani cu o lungime totală de 1507 m       45.        Râul Bohotin - sector îndiguit        M24-RO9     Întreținerea albiilor cursurilor de apă   Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/podețe) din intravilanul localităților Zberoaia și Gura Bohotin.     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători     Buget național       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)   Realizarea unei acumulări nepermanente în sectorul amonte de A.P.S.F.R..     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J     Buget național       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   Realizarea unui polder amplasat între localitățile Raducăneni și Zberoaia     Scăzut     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național       46.     Râul Chineja - aval confluență Slivna     M32-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor   Redimensionarea podurilor care obstrucționează curgerea: pod/podeț în loc. Moscu și poduri rutiere pe DJ 242 în Târgu Bujor, pe DJ 255 în loc. Fârtănești, pe DJ 255 între loc. Chiraftei și loc. Măstăcani, pe DC 23 în loc. Foltești, podeț metalic CF în zona de nord a Gării Tg. Bujor     Moderat     M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.     Buget național       M33-RO33        Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare     Moderat        M.M.A.P., A.N.A.R.,   A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.     Buget național          Supraînălțare drumuri în intravilanul localităților riverane pe o lungime totală de cca. 7.52 km       M34-RO37     Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (inel. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)   Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, C.J.     Buget național       M35-RO42     Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente)- prin decolmatare   Se propune readucerea la capacitate a polderului Foltești     Moderat     M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J.     Buget național           
				 + 
			  Anexa nr. 17                               Fișe descriptive aferente proiectelor                         prioritare la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad      
				 + 
			   P-12-Bârlad (Proiect integrat)        1.    Introducere și justificarea propunerii  1.1.    Descrierea proiectului    ABA     Prut -Bârlad       Zona proiectului     Râul Bârlad, inclusiv afluenții Stavnic, Telejna, Stemnic, Vaslui, Crasna, Tutova și Berheci       APFSRuri incluse     APSFR11-A001F- râu Bârlad - av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara, sect. îndiguit (12,03 km}   APSFR 11-A002F râu Bârlad - av. confl. r. Velna sect. îndiguit (190,48 km)   APSFR 11-A004F- râu Stavnic - sect. îndiguit (6,59 km)   APSFR 11A005F- râu Telejna - av. Loc. Rășcani (16,25 km)   APSFR 11-A006F- râu Stemnic - av. loc. Buda (20,51 km)   APSFR 11-A009F- râu Vaslui av. confl. Delea (12,55 km)   APSFR 11-A012F- râu Crasna sect. îndiguit (10,42 km)   APSFR 11-A016F- râu Tutova - av. loc. Ciocani (21,64 km)   APSFR 11-A020F- râu Berheci sector îndiguit (5,15 km)       Localități cu risc la inundații aflate în zona proiectului     Băcești, Dumești, Negrești, Ștefan cel Mare, Ciocani, Mărășeni, Brodoc, Rediu, Vaslui, Muntenii de Jos, Gara Banca, Bârlad, Trestiana, Ivești, Tutova, Ghidigeni, Slobozia Corni, Munteni, Țigănești, Tecuci, Siliștea, Salcia, Cozmești, Albești, Belcești.        ...     1.2.    Loclaizarea proiectului        Figura 1-1: Zona de studiu a proiectului - Zona amonte            Figura 1-2: Zona de studiu a proiectului - Zona aval         Pentru o mai bună înțelegere a modului de funcționare a lucrărilor propuse și a integrării lor în schema actuală de amenajare, se prezintă schema sinoptică a bazinului hidrografic Bârlad.          Figura 1-3: Schema sinoptică a proiectului       ...     1.3.    Justificarea proiectului    Oportunitate implementare măsuri verzi     Schema existentă de amenajare a râului Bârlad permite o adaptare a lucrărilor existente (incinte de apărare care protejează teren agricol) pentru aplicarea măsurilor verzi - inundarea albiei majore.   Există oportunități de aplicare a măsurilor verzi pentru creșterea gradului de apărare împotriva inundațiilor atât In lungul râului cât și în bazin:   • remeandrare   • îndepărtare diguri   • împăduriri, refacerea perdelelor de protecție la acumulări.       Rezumatul justificării     Zona proiectului este o zonă cu risc mare la inundații și cuprinde atât râul Bârlad cât și afluenții.   Există condiții optime pentru aplicarea măsurilor verzi atât pe râul Bârlad cât și în bazin ceea ce recomandă această zonă ca proiect integrat.        ...      ...     2.    Descrierea măsurilor propuse  2.1.    Obiective hidraulice și standarde de protecție  Standardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor Strategiei Naționale de Management al riscului la inundații pe termen mediu și lung Hotărârea 846/2010.       Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.    
				 + 
			   Table 1: Standard pe protecție adoptat în proiect         Standard de protecție     Lista localităților asociate cu standardul de protecție       1%     Băcești, Dumești, Negrești, Ștefan cel Mare, Ciocani, Mărășeni, Brodoc, Rediu, Muntenii de Jos, Gara Banca, Trestiana, Ivești, Tutova, Ghidigeni, Slobozia Corni, Munteni, Țigănești, Siliștea, Salcia, Cozmești, Albești, Belcești.       0.5%     VASLUI, BÂRLAD și TECUCI       0.2%            0.1%               ...     2.2.    Prezentarea alternativelor    Alternativa 1     Constă în principal din suprainălțarea digurilor pe râul Bârlad și pe afluenți (diguri de remuu) până la atingerea nivelului de apărare la standardul de protecție 1% sau 0,5% corespunzător fiecărei zone, și de asemenea, în realizarea de noi acumulări nepermanente, optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare existente în vederea creșterii capacității de atenuare, amenajări în bazinele superioare pentru reducerea scurgerii pe versanți și lucrări de mentenanță pentru creșterea capacității de transport a albiei.       Alternativa 2     Are ca măsură principală inundarea albiei majore (inundarea incintelor existente ce apără teren agricol începând cu probabilitatea de 10%). Aceste incinte se vor transforma în poldere (10 poldere) permițând stocarea apei în albia majoră pe durata viiturilor.   Și in această alternativă vor fi necesare măsuri de supraînălțare a digurilor/realizarea de diguri noi pentru ca infrastructura de apărare să funcționeze la clasele de importanță necesare pentru apărarea obiectivelor.        ...     2.3.    Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi    Alternativa   preferată     Alternativa 2   Ca urmare a analizei cost-beneficiu și multicriterială a celor două alternative propuse a rezultat ca alternativă preferată Alternativa 2. Această alternativă are un raport BCR mai mare și are potențial mare pentru implementarea măsurilor verzi.       Justificare     Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:   • asigură apărarea localităților cu risc la inundații;   • se aplică măsuri gri - verzi prin adaptarea lucrărilor existente pentru creșterea conectivității laterale și utilizarea albiei majore pentru stocarea apei la viituri;   • riscul la inundații se reduce semnificativ și se mărește garda lucrărilor existente;   • se propun măsuri verzi - împăduriri (inclusiv crearea de perdele de protecție în jurul acumulărilor), remeandrarea râului, îndepărtarea unor diguri și optimizarea exploatării acumulărilor existente în bazin.       Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2-1, 2-3)       Cod măsură     Tip măsură     Râu       M32-RO26     Optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare.   Au fost selectate 12 acumulări din b.h. Bârlad pentru care se propune mărirea volumului de atenuare prin modificarea nivelului normal de retenție.   • Acumularea Crăiești pe râul Găureni   • Acumularea Dumești pe râul Râș   • Acumularea Negrești pe râul Velna   • Acumularea Căzăneștii pe râul Stavnic   • Acumularea Pușcași pe râul Racova   • Acumularea Cuibul Vulturilor pe râul Tutova   • Acumularea Mânjești pe râul Crasna   • Acumularea Pungești pe râul Gârceneanca   • Acumularea Roșiești pe râul Idrici   • Acumularea Râpa Albastra pe râul Simila   • Acumularea Pereschiv pe râul Pereschiv   • Acumularea Motoșeni pe râul Zeletin   Mărirea capacității de atenuare a acumulărilor prin optimizarea regulamentelor de exploatare va contribui la reducerea debitelor maxime pe durata viiturilor pe râul Bârlad.     Găureni   Râș   Velna   Stavnic   Racova   Crasna   Tutova   Gârceneana   Idrici   Simila   Pereschiv   Zeletin       M31-RO17     Remeandrarea cursului de apă   Conectare braț vechi r. Bârlad - loc. Dumești (mal stâng)     Bârlad       (M33RO36)     Analiza posibilității îndepărtării parțiale / totale a unor diguri    Îndepărtare dig - mal drept Bârlad la Dumești pe o lungime de 2200m.     Bârlad       (M31-RO13-   16)     Managementul scurgerii - Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare - S-a propus realizarea de perdele de protecție (împăduriri) în jurul a 8 acumulări din b.h. Bârlad   • Acumulare Crăiești pe râul Râș   • Acumularea Căzănești pe râul Stavnic   • Acumularea Pușcași pe râul Racova   • Acumularea Cubul Vulturilor pe râul Tutova   • Acumularea Mânjești pe râul Crasna   • Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila   • Acumulare nepermanentă Valea Seacă pe râul Valea Seacă   • Acumularea Pereschiv pe râul Pereschiv   Măsurile care includ realizarea de perdele de protecție în jurul acumulărilor, vor reduce debitul solid și transferul excesiv de sedimente către acumulări contribuind astfel la menținerea volumelor de atenuare. Această abordare va ajuta, de asemenea, la infiltrarea apei în sol și la creșterea timpului de concentrare al viiturii pe afluenți cu efect asupra compunerii viiturii pe râul Bârlad.     Râș   Stavnic   Racova   Tutova   Crasna   Simila   Valea Seaca   Pereschiv       M32-RO22     Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)   • 10 poldere pe r. Bârlad in incintele îndiguite existente care protejează teren agricol. Se va realiza câte un deversor la fiecare polder.   • Polder mal drept, loc. Crasna (S= 368, V1% = 3.1 milioane mc, Hmax = 4 m, deversor L= 50 m );   • Polder mal drept, Ghilahoiu (S= 297, V1%= 4 milioane mc, Hmax = 6 m, deversor L= 50 m);   • Polder mal stâng. Idirici (S= 247, V1% = 2.15 milioane mc, Hmax = 5.6 m, deversor L= 50 m);   • Polder mal stâng, Banca(S= 332, V1%= 2.5 milioane mc, Hmax = 4.2 m, deversor L= 50 m);   - Polder mal stâng, Bujoreni (S= 290, V1%= 13 milioane mc, Hmax = 6m, deversor L= 50 m);   • Polder mal drept, Ghidigeni 1 (S= 254 , V1% = 1.3 milioane mc, Hmax = 5 m, deversor L= 50 m);   • Polder mal drept, Ghidigeni 2 (S=573 , V1%= 1.2 milioane mc, Hmax = 5.7 m, deversor L= 50 m);   • Polder mal drept, Ghidigeni 3 (S= 247, V1%= 0.7 milioane mc, Hmax = 3.4 m, deversor L= 50 m);   - Polder mal drept, 8erheci(S= 977, V1% = 4 milioane mc, Hmax = 5.8 m, deversor L= 50 m);   • Polder mal stâng. Tecuci (S= 1482, V1%= 5.8 milioane mc, Hmax = 11.8 m, deversor L= 50 m).   • 1 polder pe râul Delea, mal drept (S= 0.35, V1%= 0.3 milioane mc, Hmax = 3.3, deversor L= 50 m).     Bârlad   Delea       M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente   • Dig mal stâng r. Bârlad în zona localității Albești, amonte de confluenta cu r. Albești, L=600m, Hmed = 0.5;   • Supraînălțare dig mal drept r. Ghilahoiu, aval de polderul Ghilahoiu,L=1 km, Hmed=0.5;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, aval de confluența cu r. Ghilahoiu, L=2km, Hmed=0.5;   • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad din zona localității Gura Albești până la confluența cu râul Iridici, L= 6.6km, Hmed=0.5;   • Supraînălțare dig de remuu mal drept r. Iridici, L=1.5km, Hmed =0.5;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad din zona localității Gara Roșiești până la confluența cu râul Chițcani, L= 5.2km, Hmed=1.5;   • Supraînălțare dig de remuu mal stânga r. Bujoreni + dig mal stâng r. Bârlad, L=2km, Hmed=0.5;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad de la confluența cu r. Hobana până la confluența cu r. Tutova, L=4km, Hmed=0.5;   • Supraînălțare mal stâng și mal drept pe r. Bârlad aval de confluența cu Tutova până la confluența cu r. Pereschiv + diuri remuu r. Barzonta mal stâng și mal drept, L= 12km, Hmed = 0.5;   • Supraînălțare mal stâng r. Bârlad, amonte, aval de pod – drum 240 zona localității Ghidigeni, L = 0.5km, Hmed = 0.5;   • Supraînălțare mal stâng r. Bârlad în zona polderului Berheci, L = 0.5, Hmed = 0.5;   • Supraînălțare dig de remuu de pe malul stâng al r. Berheci, L = 0.5 km, Hmed = 0.5;   • Supraînălțare dig mal stâng pe râul Bârlad 1 km loc. Negrești, Hmed = 0.5 m;   • Supraînălțare dig mal stâng pe râul Bârlad 5 km mun. Vaslui, Hmed = 0.5 m;   • Supraînălțare dig mal drept pe r. Bârlad la confluența cu r. Racova 1,52 km (cuprinde și digul de remuu pe r. Racova), Hmed = 0.5 m;   • Supraînălțarea digului de pe malul stâng al râului Vaslui pentru a apăra localitățile Muntenii de Jos și Băcăoani – cca 7 km, Hmed = 0.5 m;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad în dreptul localității Simila L = 5.4 km, Hmed = 1 m;   • Supraînălțare dig mal stâng r. Simila aval de acumulare L = 3.5 km, Hmed = 1 m;   • Supraînălțare dig mal stâng, confluența r. Jaravaț – r. Bârlad L = 1.3 km, Hmed = 1 m;   • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad + r. Trestiana + r. Jaravaț. În dreptul localității Trestiana L = 6.5 km, Hmed = 0.9 m   • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad + mal drept r. Trestiana în dreptul localității Bârlad L = 8.3 km, Hmed = 1.2 m;    • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad + dig existent mal stâng r. Zorleni în dreptul localității Zorleni L = 4.2 km, Hmed = 1 m;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad în dreptul localității Trestiana L = 2.1 km, Hmed – 0.9 km;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad aval de localitatea Trestiana L = 3.4 km, Hmed = 0.9 m;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad + mal drept av. r. Simila între localitatea Simila și Bârlad L=7.8 km, Hmed = 1 m;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, amonte de localitatea Zorleni L= 652 m, Hmed = 1m;   • Supraînălțare dig mal stâng r. Bâtlad amonte de confluența cu r. Zorleni + dig mal drept r. Zorleni L = 5.4 km, Hmed = 1 m;   • Supraînălțare dig pe malul stâng al Bârladului pe tronsonul dintre r. Corăzel și confluența cu r. Siret L = 24 km, Hmed = 1.5 m;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, aval de localitatea Tecuci L= 22 km, Hmed = 1.1 m;   • Supraînălțare dig mal stâng al r. Bârlad între localitățile Munteni și Tecuci L = 13.5 km, Hmed = 1.4 m;   • Supraînălțare dig mal stâng derivație din dreptul localității Tecuci până la deversare în r. Bârlad L=3.5 km, Hmed = 1.4 m;     Bârlad   Vaslui   Racova            • Supraînălțare dig mal stâng al r. Bârlad intre localitățile Tecuci și Malu Alb 1=13.5 km, Hmed =1.4 m;   • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad în dreptul localității Drăgănești L=8 km, Hmed = 1.1 m;   • Supraînălțare zona de confluență dig mal stâng r. Bârlad + dig mal drept r. Blăneasa L=800 m, Hmed =0.7 m;   • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, aval de localitatea Slobozia Blăneasa L=7.7 km, Hmed =1.1 m;   • Supraînălțare dig mal stâng derivație în dreptul localității Tecuci L=4.9 km, Hmed = 1.2 m;   • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad intre localitatea Slobozia Blăneasa cu continuare pe dig mal stâng derivație aval de localitatea Ungureni L=6.5 km, Hmed =1 m.   Total 203.87 km, reprezintă lungimea tuturor digurilor ce nesesită supraînălțare pentru probabilitatea de depășire 1%.            M33-RO34     Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente:   • Supraînălțarea drum de legătură între loc. Dumești și Dumeștii Vechi. L=1km, Hmed = 2m.   • Supraînălțarea drum 15D cca 0,4km în localitatea Băcești     Bârlad       M33-RO33     Diguri noi-diguri pentru protecția localităților   • râul Fundătura (Baisca), L = 520 m;   • r. Bârlad loc Băcești până la confluența cu pârâul Garboveta - mal stâng 1060m:   - 360m, Hmed = 0.5m;   - 250m, Hmed = 1.5m;   - 450m, Hmed = 1.5m.   • r. Bârlad loc Băcești până la confluența cu pârâul Garboveta - mal drept 900m:   - 670m, Hmed = 1m;   - 450m, Hmed= 1.5.   • mal stâng Garboveta 222m, Hmed = 2m;   • localitatea Dumești la confluența r. Bârlad cu r. Hăușei (afluent de stânga) lângă drumul 15D:   - mal stâng râu Bârlad 380m, Hmed= 1.5m (mal drept r. Hăușei);   - 390m, Hmed= 1.5m (mal stâng r. Hăușei).   • În localitatea Ciocani dig mal stâng 1200m    Total 4,892km     Bârlad   Fundătura   Gârboveta   Haușei   Tutova       M33-RO33     Diguri noi - diguri pentru protecția localităților și diguri de închidere:   • Gara Banca 2 km, Hmed = 2m;   • Vis-a-vis de Crasna 0,5 km, Hmed = 1m;   • La Simila L=0,5 km, Hmed = 1.5m;   • La Gara Ghidigeni 1,5 km, Hmed = 1m;   • Dig nou r. Bârlad, intre digul actual mal stâng și centura Bârladului L=0.5 km;   • Dig nou în localitatea Munteni, pe malul drept al r. Bârlad L=1.5 km, Hmed =3 m;   • Dig nou ce înconjoară localitatea Țigănești, pe malul stâng al r. Bârlad L=4.5 km, Hmed =2.2 m;   • Dig nou în dreptul localității Tecuci, pe malul stâng al derivației Rateș L=0.6 km;   Total 11,6 km     Bârlad și afluenți       M32-RO21     Realizarea de noi acumulări nepermanente   Acumulare nepermanentă Delești pe râul Stemnic - va proteja localitățile din aval și va reduce volumul viiturii de pe râul Bârlad.   • Acumularea Stemnic, loc. Delești (S1% = 114 ha, V1% = 3.8 milioane mc, Hmax = 10.5, golire = 2x2.2, deversor L= 50m).     Stemnic       M35-RO41     Lucrări pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente   • Punerea în siguranță a acumulărilor Căzănești, Cuibul Vulturilor, Mânjești și a polderului Vulturești.   Funcționarea în siguranță a acumulărilor va asigura atenuarea debitelor, deci apărarea la inundații, realizată prin aceste lucrări.     Bârlad   Stavnic   Tutova   Crasna       M32-RO23     Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare   • Se propune supraînălțarea barajului acumulării nepermanente Valea Seacă (amonte municipiul Bârlad) pentru protecția municipiului Bârlad. Propunerea este pentru protecția municipiului Bârlad (care trebuie aparat la probabilitatea de 0,5%) în ipoteza: viitura cu probabilitatea de 0,5% pe r. Valea Seacă și/sau în caz de coincidență de viituri pe r. Valea Seacă și r. Bârlad.     Valea Seacă       M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).   • Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 54294ha (orizont de timp cca 35 de ani);   • Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 1629ha (orizont de timp 10 de ani);   NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:   • Un factor de implementabilitate, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabilă a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.   • Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.   Factorul de implementabilitate este menit să surprindă incertitudinea procesului de angajare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex si dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implidt nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.   Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani). Furnizarea costului sub formă de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat in această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI Șl PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția l.1.A. "SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).     B.h. Bârlad           Figura 2-1: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală - Zona amonte        Figura 2-2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de inundabilitatea pentru probabilitatea de 15 în situația actuală - Zona aval     ...      ...     3.    Cadrul social și de mediu  3.1.    Teste de robustețe    Directiva Cadru Apă     Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre elementele de calitate definite în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului la inundații propuse pentru Bârlad și afluenți (11-X001) sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apă și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.   Propunerile includ 10 x poldere pe râul Bârlad și 1 x poledr pe Delea, optimizarea funcționării acumulărilor și supraînălțarea digurilor de-a lungul cursurilor de apă. Aceste măsuri au potențialul de a avea un impact asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din DCA din următoarele motive:   -Dinamica debitului: Lucrările extensive propuse în tot bazinul hidrografic Bârlad sunt susceptibile de a modifica regimul hidrologic în timp precum și viteza apei. Mobilizarea multiplelor poldere și acumulări în timpul inundațiilor va avea un impact asupra regimului de curgere și asupra capacității de transport al sedimentelor prin bazinul hidrografic. Polederele vor fi construite cu un mecanism de control al debitului care va permite gestionarea acestuia.   -Conectarea la corpurile de apă subterană: Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice schimbul de apă între albia inoră, zona hipodermică și apele subterane mai adânci și este puțin probabil să modifice ratele de reîncărcare a apelor subterane din lunca inundabilă (în acele locații în care acestea este considerat un mecanism semnificativ de reîncărcare).   -Continuitatea râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un impact asupra conectivității laterale existente (conectivitatea luncii inundabile cu cursul de apă). În timp ce principala măsură de construire a polderelor va fi benefică pentru conectivitatea laterală în ceea ce privește crearea de spații de retenție a apelor provenite din inundații și a habitatelor asociate, există, de asemenea, măsuri propuse pentru crearea de noi diguri care se vor întinde pe mai mulți zeci de kilometri. Aceste măsuri vor reține apele de inundație și vor restricționa concevtivitatea laterală. Măsurile suplimentare de optimizare a 12 x acumulări vor avea probabil un impact asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor de a fi transportate în aval pe toată lungimea râurilor). Doar 1 din cele 12 acumulări va fi inclusă în modelare.   -Variația adâncimii și lățimii râului: Este posibil ca lucrările propuse să modifice dimensiunile albiei râului. Acest lucru va fi de așteptat în acele zone în care urmează să fie optimizate acumulările de retenție. Reținerea sedimentelor în poldere/acumulări poate duce la o lipsă de diversitate a sedimentelor și la modificări asociate ale adâncimii/lățimii râului.   -Structura și substratul albiei râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din interiorul albiei râului. Lucrările propuse sunt susceptibile de a duce la o pierdere a caracteristicilor morfologice și a formei patului albiei minore a râului, ceea ce este considerat esențial pentru condișii diverse de habitat. O nouă acumulare pe râul Stemnic, un afluent al Bârladului, și un polder pe râul Delea vor duce la modificarea localizată a albiei râului. Reducerea debitelor anticipată de măsurile extinse va modifica, de asemenea, structura și substratul albiei râului prin reținerea sedimentelor cu granulație fină și grosieră, care vor cădea probabil din suspensie în acumulări și poldere.   -Structura zonei riverane: Este probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană prin măsurile extinse propuse, deși acest lucru poate fi atenuat la scara corpului de apă prin propunerea de creștere a proporției de zonă împădurită în bazinul superior al cursului de apă. Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 1629 ha, ceea ce ar putea avea, de asemenea, beneficii în ceea ce privește retenția sedimentelor în zonele înclinate ale bazinului hidrografic.   În etapele viitoare de realizare a studiilor de fezabilitate mai detaliate, este necesar să se efectueze p evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care au fost identificate potențiale efecte ale DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a facilita deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se ia în considerare posibilitatea realizării atenuări la nivel local pentru a compensa impactul.       Directiva Habitate     Proiectul cuprinde o suprafață relativ mare a bazinului hidrografic, ceea ce ridică probabilitatea intersectării cu arii protejate ți de asemenea face dificilă evaluarea efectelor asupra mediului care pot fi nesemnificative la nivel de proiect însă uneori semnificative la nivel local. Proiectul se intersectează cu cel puțin 4 arii protejate Natura 2000, dintre aceste un sit de importanță comunitară și 3 de protecție avifaunistică.   Se consideră că punctul forte pentru elementele de mediu sunt crearea de noi zone umede și reducerea scurgerii pe versanți. Aceste acțiuni au posibilitatea ca pe termen lung să creeze habitate și conexiuni noi intre ariile protejate. Există și măsuri structurale de îndiguire care se vor efectua pe mulți km. De aceea, necesar să ne construim o imagine de ansamblu din mai mult puncte de vedere. îndiguirea poate avea consecințe negative dacă nu sunt luate în considerare habitatele și ecologia speciilor pentru care au fost desemnate srturile respective. Totodată o îndiguire amenajată cu o viziune ecologică poate aduce beneficii asupra biodiversității. în concluzie, este important ca toți actorii implicați în proiect să fie conștientizați de la bun început cu privire la viziunea și tipul de abordare a proiectului pentru a diminua cât mai mult efectele negative asupra mediului. Considerăm că prin prisma acestui proiect există potențial de renaturare și îmbunătățire a condițiilor de mediu pe termen lung.       Schimbări climatice     În urma modelării măsurilor propuse în acest proiect, s a constatat că rămân doar câteva zone cu risc rezidual la inundații față de scenariul de bază pentru probabilitatea de depășire 1%.   Hărțile de hazard și risc la inundații au fost obținute prin combinarea de abordări diferite de modelare hidrologică, prin utilizarea modelelor din ciclul 1 cu ciclul 2, ducând la diferențe de debite la suprapunerea modelelor.   Astfel, măsurile propuse nu pot fi evaluate în mod integrat in cadrul prezentului proiect și sunt necesare studii suplimentare detaliate.   Prezentul proiect include soluții verzi care au mai multă adaptabilitate inerentă la schimbările climatice. În etapele viitoare de realizare a studiilor de fezabilitate mai detaliate vor confirma acest lucru împreună cu descrierea măsurilor propuse și optimizarea regulamentelor de exploatare ale structurilor propuse care vor evidenția acest aspect.   Prin măsura principală, inundarea albiei majore (inundarea incintelor existente ce apară teren agricol începând cu probabilitatea de 10%), incintele se vor transform In poldere permițând stocarea apei în albia majoră in caz de ape mari, astfel se va reduce vârful viiturii, reducând presiunea de pe unele sisteme de apărare. Modelarea hidraulică este necesară pentru a confirma acest lucru.   Măsurile de stocare împotriva inundațiilor reduc vârfului undei de viitură de pe unele sisteme de apărare existente și astfel crește garda de protecție a acestora pe anumite sectoare. Modelarea hidraulică este necesară pentru a confirma modul în care această reducere poate justifica necesitatea asigurării gărzii de protecție a sistemelor de apărare.   Modelarea măsurilor propuse în cadrul prezentului proiect este necesară pentru a reduce riscul la inundații pentru probabilitatea de depășite de 1% dar și pentru scenariul viitor de schimbări climatice pentru a ne asigura că nu există localități cu risc rezidual la inundații. Modelarea va confirma dacă proiectul este o investiție cu vulnerabilitate redusă, în sensul că orice costuri suplimentare ale măsurilor de rezistență la schimbările climatice încorporate sau suplimentare sunt justificabile în raport cu beneficiile economice oferite in prezent Modelarea va confirma dacă există noi zone cu risc la inundații ca urmare a schemei propuse în scenariul schimbărilor climatice, care nu sunt în scenariul actual al proiectului propus.        ...     3.2.    Implicarea părților interesate     Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică. în timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback.       Se recomandă că A.B.A. Prut - Bârlad să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. în mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Ministerul Transporturilor/ Autoritățile locale/UAT.-le implicate/Instituțiile Prefectului implicate/Consiliile Județene implicate/ROMSILVA/potențiale ONG-uri/deținători privați după caz.     ...      ...     4.    Evaluarea fezabilității proiectului  4.1.    Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic    Abordarea utilizată în modelarea/ evaluarea hidraulică a măsurilor     Riscul aferent acestui proiect este dat în principal de inundabilitatea produsă de râul Bârlad prin urmare măsurile cfieie sunt propuse pe acest râu.   Abordarea principală constă in inundarea albiei majore prin crearea de poldere ce vor permite stocarea apei. Totodată, se propun supraînălțări de diguri/realizarea de diguri noi pentru ca infrastructura de apărare să funcționeze la clasele de importanță ți standardul de protecție necesare pentru apărarea obiectivelor. Astfel, pentru zonele rurale, incintele indiguite urmează a fi dimensionate la debite de viitură pentru probabilitatea de 1% iar în zonele municipiilor Vaslui, Bârlad și Tecuci vor fi apărate la viituri cu probabilitatea de 0,5%.   Supraînălțarea digurilor existente și crearea de diguri noi, au fost modelate ca diguri infinite pentru probabilitatea de depășire 1%, ceea ce a permis calcularea nivelului maxim al apei. După obținerea rezultatelor, nivelurile apei în profil longitudinal au fost comparate cu cotele digurilor sau ale terenului pentru a determina înălțimea digului sau supraînălțarea necesară pentru asigurarea standardului de protecție.   Pentru testarea eficienței măsurilor au fost utilizate modelele 1D/1D+ construite in cadrul ciclului 1 pe râul Bârlad din zona de amonte, zona localității Băcești și până în zona de aval, localitatea Negrești. Mike 11 clasic este softul ce a fost folosit pentru aceste modele, utilizând un model digital al terenului cu o rezoluție de 0,5m și date hidrologice furnizate în cidul 1. Local, pe râul Bârlad au mai fost folosite trei modele 2D din ciclul 2 în zonele municipiilor Vaslui, Bârlad și Tecuci. Pentru aceste trei modele 2D, s-a folosit softul Mike 21 FM, având la bază date cu precizie ridicată (D.T.M. rezoluție 0,5m și date hidrologice furnizate de INHGA în 2022).   Pentru menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită pentru modelele 1D/1D+, în funcție de suprafața împădurită, s-a scăzut cu un procent sau două, parametrul curve number ce se aplică ploilor din subazinele de pe suprafețele împădurite iar în zona modelelor 2D, s-a aplicat un procent de reducere asupra hidrografelor undelor de viitură ținând cont de suprafața de împădurire și de literatura de specialitate.   Pe râul Stemnic s-a realizat o acumulare nepermanentă, amplasată aval de localitatea Delești, plecând de la ipoteza reținerii unui volum de aproximativ 5,5 mii. mc necesar pentru a reduce substanțial volumul viiturii pe râul Bârlad.   Acumularea nepermanentă Delești, a fost implementată in modelul existent din Ciclul 2, folosind softul Mike 21 FM. Modelul având la bază date de precizie ridicată (D.T.M. rezoluție 0,5m și date hidrologice furnizate de INHGA în 2022). Pentru a eficientiza implementarea acumulării nepermanente, s-a implementat local intr-un model 1D o acumulare cu un baraj de 10.5m.   Pentru a ține cont de efectul atenuării viiturii de pe râul Stemnic și pe modelul 1D+ din ciclul 1, s-a preluat debitul de pe răul Stemnic din ciclul 1 și a fost introdus în modelul creat pentru acumulare.   Pentru acumularea Mânjești, se propune mărirea volumului de atenuare prin modificarea nivelului normal de retenție. Această acumulare se regăsește în modelul din ciclul 1. Datorită faptului că în modelul din ciclul 1, acumularea nu este introdusă ca și structură, având ca intrare în model un debit de aproximativ 8 mc/s (debitul atenuat furnizat de I.N.H.G.A în cadrul ciclului 1), s-a aplicat un procent de 20% debitului de intrare.   Datorită faptului că pe râul Bârlad sunt modele ce au fost modelate în Ciclul 1 și Ciclul 2, cu abordări diferite de modelare hidrologică, la suprapunerea modelelor sunt diferențe de debite. Astfel, măsurile propuse nu pot fi evaluate într-un mod integrat în cadrul acestui proiect. Se propune modelarea măsurilor pentru evaluarea impactului polderelor ca efect cumulat în modelele existente din Ciclul 1 iar măsurile propuse pe sectoarele modelate din Cidul 2 vor fi evaluate in cadrul acelor modele.            Polderele propuse ce sunt localizate în modelele din ciclul 1, au fost testate și introduse în model în mod iterativ, unul câte unul, din amonte spre aval, astfel încât efectul unei acumulări și potențiala locație pentru următoarea acumulare să fie determinată din aproape în aproape.            Ca urmare a faptului că nu putem avea o abordare unitară, integrarea în ceea ce privește modelarea hidrologică din Gelul 1 și Ciclul 2 pentru a putea transfera condițiile la limită (debitele), se recomandă ca în Studiul de Fezabilitate care se va realiza ulterior finalizării prezentului proiect să se realizeze un singur model pe întreg râul Bârlad, având la bază date hidrologice unitare pentru tot râul Bârlad, pentru a testa efectul măsurilor integrat.            Măsurile complementare care nu fac parte din activitatea de modelare sau care au un impact redus asupra râului principal Bârlad și nu vor fi modelate:            - M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță. Având în vedere că este o măsură care nu vizează supraînălțarea sau suplimentarea standardului de protecție, s-a considerat că nu trebuie inclusă în modelare;            - M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare - râul Valea Seacă. Această măsură a fost propusă cu scopul de a proteja municipiul Bârlad la probabilitatea de 0,5%. În zona de confluență cu râul Bârlad, din rezultatele obținute în cadrul ciclului 2, se poate observa că viitura de pe râul Bârlad, nu inundă zona municipiului Bârlad, implicit nu este necesară a se implementa în modelare deoarece debitele atenuate de pe râul Valea Seacă nu au un impact semnificativ asupra reducerii undei de viitură de pe râul Bârlad; Propunerea este pentru protecția municipiului Bârlad (care trebuie aparat la probabilitatea de 0,5%) in ipoteza: viitura cu probabilitatea de 0,5% pe r. Valea Seaca și/sau în caz de coincidenta de viituri pe r Valea Seaca și r. Bârlad.            - M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente. Este o măsură complementară ce nu s-a modelat;            - M31-RO13-16 Managementul scurgerii - Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare (în curs de elaborare Propunere de proiect pe axa IV). Această măsură se referă la transportul de sedimente, nefiind evaluată în cadrul acestui proiect dar care poate fi implementată într-o etapă viitoare a studiului de fezabilitate;            — Supraînălțare drum 150 cca 400m în localitatea Băcești. Datorită faptului că drumul 150 intră in jurisdicția C.NAI.R., această măsură nu a fost implementată în modelare. Se recomandă implementarea măsurii într-un viitor studiu de fezabilitate după ce se va obține acordul C.N.A.I.R. pentru a proteja localitățile afectate de viitură;            - Dig nou în localitatea Oocani, dig de protecție locuințe/proprietăți mal stâng. Nu a fost implementat în modelarea hidraulică datorită faptului că nu a fost identificată harta din studiul de bază pentru a putea face o analiză cost beneficiu în urma implementării măsurii. Se recomandă a se include într-o etapă viitoare a studiului de fezabilitate.            - M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă. Nu are efect în caz de ape mari dar este menținută pentru debitele mici datorită faptului că renaturează cursul de apă;            - Actualizarea/ modificarea /optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonată a acumulărilor pentru următoarele lacuri: Velna, Căzănești, Pușcași, Cuibul Vulturilor, Pungești, Roșiești, Râpa Albastră, Pereschiv și Motoșeni. A fost făcută o analiză pe volume, rezultând că volumele de pe afluenții unde sunt amplasate acumulările, sunt mici comparativ cu cele de pe râul Bârlad, astfel că efectul de atenuare nu este semnificativ.       Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor     Râul Stemnic   Acumularea nepermanentă implementată aval de localitatea Delești are un efect considerabil de reducere a volumului viiturii la confluența cu râul Bârlad. În urma calculelor de dimensionare și verificare a rezultat o structură cu o înălțime de 10,5 m ce poate reține la cota coronamentului un volum de maxim de 5.5 milioane mc. Acumularea este încadrată în clasa a III-a de importanță (Qcalcul 1%, Q verificare 0,5%). În imaginea de mai jos sunt prezentate graficele de atenuare prin acumulare pentru probabilitățile 1% și 0,5%.   *) Figura 4-1. Grafice de atenuare pentru acumularea Stemnic pentru 1% și 0,5%            Având în vedere hărțile de hazard din scenariul de bază, dimensionarea acumulării s-a realizat considerând debitele de la care s-a produs inundarea obiectivelor din aval. Astfel, se obține o atenuare importantă a debitelor. Acumularea având un efect considerabil și asupra râului Bârlad, în urma simulării modelului hidraulic rezultând că debitul la confluența cu râul Bârlad scade de la valoarea de 200 mc/s la valoarea de 75 mc/s.   Râul Bârlad   În zona de amonte a râului Bârlad, în zona localității Dumești, prin îndepărtarea digurlui de pe malul drept al râului Bârlad pe o lungime de 2200 m și prin supraînălțarea drumului ce unește localitatea Dumeștii Noi de Dumeștii Vechi, în imaginea de mai jos se poate observa efectul atenuării în zona localității Dumeștii Noi și aval de drumul local (cu culoare roșie este reprezentată extinderea zonei inundabile în scenriul de bază, iar cu culoare albastră este reprezentată zona inundabilă post implementare măsuri).   **) Figura 4-2 – Efectul măsurii din zona localității Dumești (îndepărtare dig mal drept și supraînălțare drum)      În urma simulării modelelor hidraulice, efectul polderelor este unul considerabil, abordarea fiind completată de menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă și de supraînălțarea/realizarea de diguri noi în zonele care nu sunt protejate la inundații conform legsiației în vigoare.   Primul polder propus este pârâul Delea. Ploderul este situat între pârâul Delea și râul Bârlad, în zona municipiului Vaslui. Acesta a fost delimitat între zona digului malului drept al canalului derivației Delea-Bârlad și digul malului stâng al râului Bârlad.   Datorită faptului că pârâul Delea are un debit foarte mic la intrarea în polder, 5.8 mc/s, acesta nu va avea un efect semnificativ asupra atenuării debitelor pentru a putea proteja municipiul Vaslui în ipoteza viiturii cu probabilitatea de 1% pe r. Bârlad. Cu toate acestea, acest polder a fost inclus în modelul hidraulic și poate reține un volum maxim de 0.3 milioane mc. Polderul ar trebui luat în considerare pentru apărarea municipiului Vaslui în ipoteza unei viituri cu probabilitatea de 1% sau/și 0,5% pe râul Vaslui și/sau pe pârâul Delea (ținând cont de faptul că municipiul Vaslui trebuie apărat la probabilitatea de 0,5%).   Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) pe râul Bârlad, vor avea un efect considerabil de reducere a volumului viiturii pe râul Bârlad. Pe zona de aval a municipiului Vaslui s-au propus 10 noi poldere care au rolul de a stoca și de atenua debitele. Se face precizarea că hidrografele în regim atenuat prezentate mai jos pentru fiecare polder includ și atenuarea produsă de polderele/acumularea aflate în amonte de el.   Polderul natural 1 Crasna este situat în zona de confluență cu râul Crasna, între versant și digul de pe malul drept al râului Bârlad iar în aval este limitat de drumul județean. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrografu de debit din situația existentă, versus hiderograful în regim atenuat aferent polderului nou propus, Crasna.   ***) Figura 4-3 – Graficul de atenuare pentru polderul Crasna la 1%       Următorul polder propus se află imediat aval de polderul nou propus Crasna. Polderul 2 Ghilahoiu este situat între CF și digul de pe malul drept al râului Bârlad. În aval este limitat de digul de remuu al râului Ghilohoi. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent poledrului nou propus, Ghilahoiu.   ****) Figura 4-4 – Graficul de atenuare pentru poledrul Ghilahoiu la 1%      Polderul 3 Idiri este situat între digurile de remuu al pârâului Idirici și pârâul Văleni, CF și digul de pe malul stâng al râului Bârlad. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Idirici.   *****) Figura 4-5 – Graficul de atenuare pentru poledrul Idirici 1%      Polderul 4 Banca este situat între localitatea Banca și râul Banca, CF și digul de pe malul stâng al râului Bârlad. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Banca.   ******)  Figura 4-6 – Graficul de atenuare pentru polderul Banca la 1%      Următorul polder propus se află imediat aval de polderul nou propus Banca. Polderul 5 Bujoreni situat între digurile de remuu a râului Banca și râului Bujoreni, CF și digul mal stâng râul Bârlad. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Bujoreni.   *******) Figura 4-7 – Graficul de atenuare pentru polderul Bujoreni la 1%      Urmaătorul polder de la Ghidigeni (1-3) a fost fragmentat în trei părți datorită celor două drumuri care îl traversează. Este situat între digul de remuu a râului Pereschiv, CF și digul mal drept al râului Bârlad. În imaginile ce urmează, sunt prezentate comparațiile între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Ghidigeni care este împărțit în trei părți.   ********) Figura 4-8 – Graficul de atenuare pentru polderul Ghidigeni la 1%      Cel de-al 9-lea polder Berheci este situat între digul de remuu al r. Berheci și digul de închidere al localității Munteni, CF și digul mal drept al râului Bârlad. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existaentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Berheci.   *********) Figura 4-9 – Graficul de atenuare pentru polderul Berheci la 1%      Cele 9 poldere au avut la bază modele și hidrologia din ciclul 1. Ultimul polder are la bază hidrologia și modelul din ciclul 2.   Polderul 10 Tecuci este limitat de digurile râului Bârlad și digurile derivației Rateș. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou prpopus, Tecuci.   **********) Figura 4-10 – Graficul de atenuare pentru polderul Tecuci la 1%      Cele 10 poldere propuse pot acumula un volum de cca 26.6 milioane mc.   Măsurile ce au fost propuse în alternativa promovată au o eficiență ridicată pentru a reduce riscul la inundații, mărind garda lucrărilor existente. Harta prezentată în figurile 6-9, prezintă limita de inundabilitate pre și post implementare măsuri, în care poate fi observată reducerea semnificativă a riscului la inundații pe râul Bârlad.     *) Figura 4-1    **) Figura 4-2 – Efectul măsurii din zona localității Dumești (îndepărtare dig mal drept și supraînălțare drum)    ***) Figura 4-3 – Graficul de atenuare pentru polderul Crasna la 1%    ****) Figura 4-4 – Graficul de atenuare pentru poledrul Ghilahoiu la 1%    *****) Figura 4-5 – Graficul de atenuare pentru poledrul Idirici 1%    ******)  Figura 4-6 – Graficul de atenuare pentru polderul Banca la 1%    *******) Figura 4-7 – Graficul de atenuare pentru polderul Bujoreni la 1%    ********) Figura 4-8 – Graficul de atenuare pentru polderul Ghidigeni la 1%     *********) Figura 4-9 – Graficul de atenuare pentru polderul Berheci la 1%    **********) Figura 4-10 – Graficul de atenuare pentru polderul Tecuci la 1%            Figura 4-11: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% - Zona 1            Figura 4-12: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% - Zona 2            Figura 4-13: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% - Zona 3        Figura 4-14: limita de Inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% - Zona 4       ...     4.2.    Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu    Pagube evitate prin măsurile propuse   Notă: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură     Pagube totale evitate (1%)     € 145,983,485       Populație protejată (1%)     7193       Pagube evitate pentru obiectivele culturale     Obiective culturale protejate (1%)     1       Costul estimat al măsurilor     Investiția inițială (capital):125.580.433€ Înlocuire:14.294.377€   Mentenanță (anuală):1.753.115€   Împădurire: €4.886.443 ÷ €16.288.143 (Min-Max)       Sursa de finanțare     Bugetul de Stat / Fonduri Europene       Rezumat   • Rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că este posibil ca acest proiect să fie viabil. În urma simulării modelelor hidraulice, efectul polderelor este completat, de menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă, precum și de supraînălțarea/realizarea de diguri noi în zonele care nu sunt protejate la inundații conform legislației în vigoare. Măsurile ce au fost propuse în alternativa promovată au o eficiență ridicată pentru a reduce riscul la inundații.   Următoarele considerente cheie sunt necesare în etapa de Studiu de fezabilitate:   • Luarea în considerare a observațiilor privind DCA și a Habitate indicate în secțiunea 3.1;   • Ca urmare a faptului că nu putem avea o abordare unitară, integrarea în ceea ce privește modelarea hidrologică din Ciclul 1 și Ciclul 2 pentru a putea transfera condițiile la limită (debitele), se recomandă ca în Studiul de Fezabilitate care se va realiza să se elaboreze un singur model pe întreg râul Bârlad, având la bază date hidrologice unitare (reactualizate pentru tot râul Bârlad), pentru a testa efectul măsurilor integrat.   Prezenta analiză a măsurilor implementate în model poate fi utilizată pentru a informa un plan de răspuns în caz de urgență (în cazul în care există un eveniment de inundații înainte de finalizarea proiectului). Informațiile ar putea fi utilizate pentru a identifica ce sectoare de diguri ar fi cele mai vulnerabile într-o situație de urgență.       NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.        ...      ...       
				 + 
			   P-23-Suhu (Strategie APSFR)        1.    Introducere și justificarea propunerii  1.1.    Descrierea proiectului    ABA     PRUT-BÂRLAD       Zona proiectului     Râul Suhu, amonte de localitatea Suhurlui până la confluența cu râul Geru.       APFSR-uri incluse     11A-026F       Localități cu risc la inundații aflate în zona proiectului     Suhurlui, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Izvoarele, Piscu        ...     1.2.    Localizarea proiectului        Figura 1: Zona de studiu a proiectului, localități afectate       ...     1.3.    Justificarea proiectului    Oportunitate implementare măsuri verzi     Datorită existenței zonelor de albie majoră cu potențial de stocare și atenuare există oportunitatea de a rezolva problema inundabilității folosind măsuri verzi:   • Îndepărtarea parțială a digurilor în zonele care apară teren agricol și inundarea albiei majore restaurând concetivitatea laterală, sau într-un scenariu alternativ, rezultat in urma modelării, crearea unei acumulări frontale nepermanente care va asigura reconexiunea cu lunca inundabilă și inundarea sa In scenariul de Ql%.   Schema actuală de amenajare a râului Suhu permite o adaptare a lucrărilor existente prin măsuri verzi sau gri-verzi în vederea atingerii standardelor de apărare împotriva inundațiilor si totodată de conservare și îmbunătățire a condițiilor ecologice și de mediu prin creșterea conectivității laterale.       Rezumatul justificării     Acest APSFR este o zonă cu risc ridicat la inundații.   Lucrările existente nu mai oferă gradul de protecție corespunzător datorită modificării regimului hidrologic, schimbărilor climatice precum și modificărilor legislative privind gradul de apărare al localităților la inundații.   Zona prezintă un potențial ridicat de aplicare a măsurilor verzi prin îndepărtarea parțială a unor diguri (în zonele care protejează teren agricol) și inundarea albiei majore.        ...      ...     2.    Descrierea măsurilor propuse  2.1.    Obiective hidraulice și standarde de protecție     Standardul de protecție este selectat conform prevederilor Strategiei Naționale de Management al riscului la inundații pe termen mediu ți lung - HG 846/2010.       Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.    
				 + 
			   Tabel 1: Standard pe protecție adoptat în proiect         Standard de protecție     Lista localităților asociate cu standardul de protecție       1%     Suhurlui, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Izvoarele, Piscu       0.5%     -       0.2%     -       0.1%     -          ...     2.2.    Prezentarea alternativelor    Alternativa 1     Prevede în principal realizarea de acumulări nepermanente pentru realizarea standardului de protecție pentru localitățile din aval - Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Izvoarele, Piscu.       Alternativa 2     În cadrul acestei alternative se propune ca măsura principală îndepărtarea parțială a digului de apărare pe sectorul îndiguit dintre localitățile Suhurlui și Pechea, făcând astfel posibilă inundarea incintelor existente care apară terenurile agricole. Complementar se au în vedere lucrări de supraînălțare a unor sectoare de dig și de regularizare a albiei în zona localităților riverane, pentru ca infrastructura de apărare să funcționeze la clasele de importanță necesare.       NOTĂ: Acest proiect a beneficiat de modelare hidraulică. Alternativa preferată (alternativa 2) a fost modelată. Modelarea a permis evaluarea hidrodinamică a fiecărei măsuri în parte, indicând astfel eficiența măsurilor și/sau necesitatea ajustării sau schimbării măsurilor, ceea ce a făcut posibilă identificarea unei alterative noi, optimizate, ca alternativă preferată   În concluzie, alternativa promovată este Alternativa B care a rezultat în urma procesului de modelare hidraulică.       Alternativa 3     Elementul central al alternativei 3 îl reprezintă implementarea unei acumulări nepermanente care să ia locul măsurii de îndepărtare parțială a digurilor. Această alternativă a fost propusă ca urmare a rezultatelor modelării Alternativei 2 din care au reieșit adâncimi mari necesare pentru reprofilarea albiei aval de localitatea Pechea. Scopul principal al măsurii este cel de a reduce debitele  amonte de obiectivele de interes.   Supraînălțarea sau aducerea la cotă a digurilor existente se va considera local, pe sectoare reduse acolo unde există tasări și deteriorări evidente apărute de-a lungul timpului și care fac ca digurile să fie local deversate. Această abordare poate avea un potențial hidraulic foarte mare care să permită atenuarea debitelor și reducerea debitelor și reducerea acestora la capacitatea maximă a digurilor.        ...     2.1.    Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi    Alternativa preferată     Alternativa 3   Alternativa 3 este fundamentată principial pe o abordare de management al riscului la inundații, bazată pe stocarea apei în acumulare.       Justificare     Măsurile cuprinse în alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:   • realizarea unei acumulări nepermanente în amonte de localitatea Pechea și confluența râurilor Suhu și Valea Rea reduce debitele maxime înregistrate în aval;   • măsura este rezilientă la schimbările climatice;   • utilizarea albiei majore pentru stocarea apei la viituri reduce presiunea asupra digurilor (reducând necesitatea de a fi supraînălțate) și contribuie la apărarea obiectivelor corespunzător clasei lor de importanță;   • datorită atenuării debitelor de viitură, se produce o reducere a transportului aluvionar în aval cu efecte de diminuare a volumelor de lucrări necesare pentru mentenanța albiei râului în zona localităților.       Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2)       Cod măsură     Tip măsură     Râu       M32-RO21     Realizarea unei acumulări nepermanente în amonte de localitatea Pechea și confluența râurilor Suhu și Valea Rea (Sl%= 149.86ha, V1%= 3.62mil.mc; Hmax= 7.3m; golire = 2xDn 1.5m; deversor L=20m); Acumularea include 2.6km dig de contur (Hmed=2.5m).     Suhu       M33-RO35     Reabilitare dig Suhu Rediu Pechea ms în dreptul localității Suhurlui pe o lungime de cca 1600m și supra-înălțarea liniei de apărare cu o înălțime medie de 1m..     Suhu       M33-RO29     Lucrări de regularizare locală a albiei inclusiv măsuri de stabilizare a albiei pe sectorul de APSFR dintre localitățile Cuza Vodă și Piscu în intravilan pe o lungime de cca. 8,3 km.     Suhu       M33-RO25     Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor rutiere amplasat in intravilanul localităților pe DJ 255 și DN 25.     Suhu       M33-RO25     Mărirea capacitații de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor / podețelor CF amplasate in dreptul localității Piscu.     Suhu       M31-RO10     Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).   • Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 10848ha (orizont de timp cca 35 de ani).   • Suprafață viabila propusă pentru împădurire: 325ha (orizont de timp 10 de ani).   NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:   • Un factor de implementare, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabilă a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.   • Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.   Factorul de implementare este menit să surprindă incertitudinea procesului de implicare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.   Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).   Furnizarea costului sub formă de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNRR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII, Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția I.1.A “SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului).     B.h.   Suhu         Figura 2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de Inundabilltate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală       ...      ...     3.    Cadrul social și de mediu  3.1.    Teste de robustețe    Directiva Cadru Apă     Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre Elementele de Calitate definite în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului de inundații propuse pentru Suhu (11-A026F) sunt susceptibile de avea un potențial impact asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apa și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.   În etapele viitoare de elaborare a studiilor de fezabilitate mai detaliate, este necesar să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care au fost identificate potențiale efecte ale DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a facilita deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se ia în considerare posibilitatea de a se realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul.   Propunerile, care includ regularizarea albiei râului în 8 x locații de-a lungul cursurilor de apă, au potențialul de a aavea un impact asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din cadrul DCA din următoarele motive:   • Cantitatea și dinamica debitului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica evacuarea în timp și sunt susceptibile de a modifica regimul hidrologic în timp precum și viteza apei. Amplasarea unei acumulări nepermanente amonte de Pechea și confluența Suhu cu Valea Rea are un impact asupra debitelor aval. Măsurile suplimentare de regularizare a albiei râului în opt locații vor implica îndepărtarea excesului de sedimente, ceea ce va fi, de asemenea, benefic pentru debit, dar poate avea impact asupra altro Elemente de Calitate ale DCA.   • Legătura cu corpurile de apă subterană: Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice schimbul de apă între albia minoră, zona hipodermică și apele subterane mai adânci și este puțin probabil să modifice ratele de reîncărcare a apelor subterane din lunca inundabilă (în acele locații în care acesta este considerat un mecanism semnificativ de reîncărcare).   • Continuitatea râului: Este puțin probabil ca lucrările propuse să aibă un impact asupra conectivității laterale existente (conectivitatea luncii inundabile cu cursulu de apă). Regularizarea albiei râului, care implică îndepărtarea sedimenmtelor, va avea un impact puțin probabil asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor de a fi transportate în aval pe toată lungimea râului). Îndepărtarea excesului de sedimente va permite îmbunătățirea continuității, dar poate limita disponibilitatea sedimentelor în aval pentru crearea de caracteristici morofologice ale albiei râului.   • Variația adâncimii și lățimii râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica morfologia albiei râului. Acest lucru rezultă din îndepărtarea sedimentelor din cadrul albiei minore. Se așteaptă ca astfel de modificări să modifice regimurile de curgere și sedimentare. De asemenea, este de așteptat ca acest lucru să schimbe forma în plan și structura secțiunii transversale a râului. Amploarea acestei măsuri va depinde de rezultatele modelării.   • Structura și substratul albiei râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un potențial impact asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din interiorul albiei râului. Lucrările propuse sunt susceptibile să ducă la o pierdere a caracteristicilor morofologice și a formei patului albiei minore, ceea ce este considerat esențial pentru condiții de habitat diverse. Îndepărtarea sedimentelor de pe cursurile de râu în 8 locații va limita disponibilitatea granulometrică pentru a forma caracteristici morfologice și forma patului albiei minore Structura zonei riverane: Lucrările propuse sunt susceptibile de a duce la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană, deși acest lucru poate fi atenuat la scara corpului de apă prin propunerea de creștere a proporției de zonă împădurită în bazinul superior al cursului de apă. Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 40 ha, ceea ce ar putea avea, de asemenea, beneficii în ceea ce privește retenția sedimentelor în zonele în pantă ale bazinului hidrografic.       Directiva Habitate     Proiectul se intersectează sau se află în zona de influentă cu 2 arii protejate N2000. Una SCI și una SPA. Nu sunt observate habitate de interes conservativ pe traseul evaluat însă pe termen lung, in urma implementării măsurilor verzi putem lua în considerare o îmbunătățire a calității habitatelor din aval de măsuri. Totodată, oportunității de restaurare și conservare a habitatelor se pot produce prin împădurire cu specii riverane.   în ceea ce privește efectele măsurilor asupra ariilor protejate menționate, acestea vor putea fi generate în urma măsurilor ce se vor efectua in albia râului și vor putea afecta habitate acvatice aflate in aval. De asemenea, amenajarea unei acumulări nepermanente ar putea genera in timp o zona umedă și ar stimula dispersia semințelor în perioadele cu precipitații mari. Totuși, chiar și acumulările nepermanente afectează curgerea naturală a râului iar efectele acestui fenomen sunt dificil de apreciat pe termen lung.       Schimbări climatice     Proiectul propus include soluții bazate pe natură care au o adaptabilitate mai mare la schimbările climatice. Studiul de fezabilitate va confirma acest lucru, deoarece descrierea măsurilor, controlul structural și funcționarea sunt mai bine înțelese.   Măsurile de stocare a apei la inundații reduc presiunea pe unele sisteme de apărare existente (diguri) și, prin urmare, vor oferi un anumit grad de siguranță. Modelarea este necesară pentru a confirma modul Tn care această reducere se referă la factorul de siguranță necesar (nivel) al infrastructurii de apărare existente.   Construirea de noi sisteme de apărare sau supraînălțarea digurilor existente, este o măsură conservatoare pentru protejarea împotriva inundațiilor. Ca structură fixă, supraînălțarea digurilor nu se va adapta la schimbările climatice și, în unele cazuri, poate limita răspunsul râului la modificările regimului de curgere sau sedimente. Modelarea este necesară pentru a înțelege modul în care digurile existente se vor comporta la viituri și dacă vor exista zone noi care pot fi afectate de inundații.   Măsurile care implică regularizarea albiilor, reprofilarea albiilor și dragarea pot răspunde diferit la schimbările viitoare ale regimului sedimentelor și debitelor. 0 evaluare geomorfologică ca parte a studiului de fezabilitate va confirma dacă aceste măsuri sunt sustenabile intr-o serie de posibile condiții viitoare.   Este necesară o modelare mai detaliată a proiectului propus pentru a confirma gradul de reziliență încorporată la riscul viitor de inundații. In special dacă in viitorul standard de proiectare cu schimbările climatice există localități cu risc rezidual de inundații. Modelarea este, de asemenea, necesară pentru a confirma daca factorul de siguranță probabil furnizat de măsurile propuse de proiect (garda la diguri).   O modelare mai detaliată va confirma dacă proiectul este o investiție cu regret scăzut, în sensul că orice costuri suplimentare ale măsurilor integrate sau suplimentare de reziliență la schimbările climatice sunt justificabile în ceea ce privește beneficiile economice oferite.   O modelare mai detaliată va confirma dacă există noi zone cu risc de inundații ca urmare a schemei propuse în scenariul schimbărilor climatice.   A fost elaborata o schema decizionala pentru a analiza abordările de gestionare a riscului de inundații care rămân disponibile in cazul în care apare o varianta extremă a schimbărilor dimatke. Acest lucru confirmă faptul că investiția propusă poate fi adaptată cu ușurință, in special pentru disponibilitatea terenurilor ce este un factor-cheie de limitare a puterii de adaptare.        ...     3.2.    Implicarea părților interesate     Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică. în timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback.       Se recomandă ca A.B.A. Prut Ț Bariad să organizeze o consultare extinsa cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. în mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Ministerul Transporturilor/Autoritățile locale/U.A.T.- le implicate/ Instituțiile Prefectului implicate/Consiliile Județene implicate/ROMSILVA/potențiale ONG-uri/deținători privați după caz.     ...      ...     4.    Evaluarea fezabilității proiectului  4.1.    Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic    Abordarea utilizată în modelarea/evaluarea hidraulică a măsurilor     Alternativa selectată in cadrul acestui râu include o serie de măsuri: realizarea unei acumulări nepermanente, reabilitare diguri, lucrări de regularizare locală a albiei inclusiv măsuri de stabilizare a albiei și mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor.   Pentru a implementa acumularea nepermanentă s-a utilizat modelul 1D existent din Ciclul 1 de implementare a Directivei Inundații.   Pe sectorul de APSFR dintre localitățile Cuza Vodă și Piscu, fiind o zonă de risc la inundații, se propune regularizarea locală a albiei. în modelul existent din Ciclul 1 al Directivei Inundații s-au modificat profilele transversale prin adâncirea secțiunilor in astfel încât să poată tranzita debitul de 1%.   Reabilitarea digurilor și mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor sunt măsuri ce nu sunt incluse în procesul de modelare.   Locațiile aferente măsurii M32-RO25, reprezintă secțiuni critice de constrângere a curgerii (identificate pe baza hărților de hazard la inundații și a opiniei expertului), asociate podurilor și podețelor existente, pentru care s-au propus măsuri de redimensionare. Sunt măsuri potențiale ce urmează a fi confirmate la nivelul unor studii de detaliu viitoare.   Eficiența măsurilor propuse a fost evaluată cu ajutorul modelului hidraulic construit în cadrul Ciclului 1 al Directivei Inundații, atât datele de batimetrie cât și cele hidrologice fiind utilizate ca atare. Modelul digital al terenului este unul de calitate bună având o rezoluție de O.Sm, însă modelul hidraulic construit în Ciclul 1 nu are o calitate suficient de bună pentru a surprinde în mod corect dinamica zonei.       Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor     Măsurile propuse pentru Suhu au fost analizate utilizând modelul existent construit în cadrul Ciclului 1 de implementare a Directivei Inundații și a Directivei Cadru Apă. Rezultatele astfel obținute au la bază calitatea atât a modelului construit cât și a datelor disponibile.   în cadrul modelului s-au implementat măsurile principale propuse, respectiv înălțarea digurilor în localitatea Suhurlui, îndepărtarea parțială a digurilor în amonte de localitatea Pechea pentru atenuarea debitelor în albia majoră și recalibrarea albiei în aval de localitatea Cuza Vodă.   Din analiza realizată a rezultat că înălțarea digurilor în localitatea Suhurlui reprezintă o măsură importantă deoarece reușește să reducă hazardul la inundații în totalitate în localitatea Suhurlui în scenariul de 1% și parțial pentru scenariul de schimbări climatice.   Măsura de îndepărtare parțială a digurilor și crearea unor breșe în aval funcționează într-o măsură mai mică, din analiza realizată (compararea debitelor la intrarea în localitatea Pechea în scenariul inițial și în cel de îndepărtare parțială a digurilor) rezultând că această măsură nu este suficientă pentru a reduce semnificativ debitele aval de confluența cu râul Valea Rea și pentru a reduce hazardul la inundații în localitatea Pechea. Din acest motiv, recalibrarea albiei a trebuit să fie extinsă și în localitatea Pechea. Eficiența acestei măsuri este influențată puternic de incertitudinile aferente calității modelului utilizat (construit în cadrul Ciclului 1) care este un model 1D+ cu o distanță medie intre profilele transversale de aproximativ SOOm. Modelul nu descrie în mod corect curgerea pe întreg sectorul analizat, prin urmare rezultatele obținute au un grad de incertitudine ce conduce la recomandarea de a re-analiza măsurile principale propuse în cadrul unui model ce utilizează o abordare unitară și conformă cu cea utilizată în cadrul Cidului 2 al Directivei Inundații atât din punctul de vedere al tipului de model utilizat cât și a abordării hidrologice.   În urma implementării măsurii de recalibrare a albiei a rezultat că aceasta este eficientă dar nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, rezultând adâncimi mult prea mari ale albiei, cu un necesar de adâncire de aproximativ 2 m pentru a putea tranzita debitele în siguranță prin localitățile din aval.   Având în vedere rezultatele obținute s-a concluzionat că este necesară considerarea unei măsuri cu scop de reducere a debitelor pentru localitățile de pe sectorul aval de confluență cu Valea Rea, pentru a putea asigura standardul de protecție cu un minim de lucrări necesare.   Astfel, s-a implementat o acumulare nepermanentă cu un volum de aproximativ 4.5 mil. mc și o înălțime a barajului de 7.3 m care să reducă debitele maxime la aproximativ 80% din valoarea inițială.   *) Figura 3 – Grafic de atenuare Q1% pentru acumularea Suhu      Având în vedere această măsură se observă că debitele scad semnificativ, dar în continuare hazardul nu este considerabil redus. Acest lucru se datorează și modelului hidrodinamc din Cilcul 1 (model 1D) care poate să nu ofere rezultatele așteptate cu o precizie ridicată. Pe zona aval de confulența cu râul Valea Rea modelul hidrodinamic este unul 1D fără a include modelarea detaliată a curgerii în albia majoră. Din acest motiv, în cazurile în care albia minoră și albia majoră sunt separate de un mal mai înalt, acestea nu este luat în considerare ca punct de la care deversarea în albia majoră să se producă, ci nivelul apei intersectează întreg profilul transversal, fiind considerată în calcul o secțiune de curgere mult prea mare. Din acest motiv se recomandă ca în studiile viitoare să se utilizeze modele hidrodinamice 2D care să poată furniza informații mult mai detaliate cu privire la viabilitatea măasurii de îndepărtare parțială a digurilor în amonte de Pechea, dar și efectul implemetării unei acumulări nepermanente asupra regimului de curgere în aval.   Conform rezultatele obținute în urma rulării modelului 1D construit în C1, prin implementarea măsurilor propuse pentru râul Suhu se obține o reducere a hazardului în localitatea Suhurlui și o reducere parțială în localitățile din aval de Valea Rea, dar pentru o protecție completă este necesară implementarea unor măsuri suplimentare precum recalibrarea albiei în aval. Această măsură trebuie însă confirmată prin implementarea ei într-un model actualizat pentru a putea obține magnitudinea intervenției necesare sau analiza unui alt tip de măsură, dacă se pretează.   În imaginea de mai jos se poate observa o comparație între limita de inundabilitate din scenariul de bază și limita de inundabilitate obținută în scenariul post-proiect.   **) Figura 4: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1%      În imaginea de mai jos se poate observa de asemenea, un fișier ce indică diferențele de adâncime a apei între scenariul post-proiect și scenariul de bază. Se observă că în general diferențele de adâncime sunt negative, ceea ce înseamnă că implementarea măsurilor are un efect de reducere a nivelului apei. Cu toate acestea există și zone cu diferențe pozitive evidențiate cu galben în imaginea de mai jos. Trebuie meționat că diferențele au fost realizate prin scăderea valorilor de adâncime din rasterul obținut în sceanriul de bază din cel obținut în scenariul post-proiect, iar diferențele sunt realizate doar pe celulele pe care există date în ambele seturi de informații. Aceste zone cu diferențe pozitive pot fi atribuite incertitudinilor legate de modul de obținere a hărții de hazard în Ciclul 1 Al Directivei Inundații și metoda de interpolare a nivelurilor folosită, comparativ cu abordarea de obținere a hazardului în scenariul post-proiect. Din acest motiv este necesară analizarea zonei cu ajutorul unui model 2D care să nu inudcă incertitudini cu privire la modalitatea de extragere a rezultatelor sub formă de hartă, acest tip de rezultat fiind unul nativ în această abordare.   ***) Figura 5: Diferența de adâncimi între scenariul post-proiect și scenariul de bază     *) Figura 3 – Grafic de atenuare Q1% pentru acumularea Suhu    **) Figura 4: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1%    ***) Figura 5: Diferența de adâncimi între scenariul post-proiect și scenariul de bază       ...     4.2.    Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu    Pagube evitate prin măsurile propuse   Notă: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură     Pagube totale evitate (1%)     € 17,522,564       Populație protejată (1%)     695       Pagube evitate pentru obiectivele culturale     Obiective culturale protejate (1%)     2       Costul estimat al măsurilor     Investiția inițială (capital):19.114.499€    Înlocuire: 962.372€   Mentenanță (anuală):222.701€    Împădurire: €976.320 ÷ €3.254.400 (Min-Max)       Sursa de finanțare     Bugetul de Stat / Fonduri Europene       Rezumat   Rezultatele obținute prezintă un grad ridicat de incertitudine având în vedere ca s-au utilizat date hidrologice și hidraulice folosite în Ciclul 1 de implementare a Directivei Inundații (date neactualizate). Mai mult decât atât, modelul utilizat este un model din Ciclul 1 al Directivei Inundații (model 1D+ cu o distanță medie între profilele transversale de aproximativ 500 m ) ce nu descrie adecvat curgerea pe întreg sectorul analizat, prin urmare rezultatele obținute au un grad de aproximare foarte mare (inclusiv din perspectiva costurilor estimate).   Prin urmare rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că este posibil ca acest proiect să fie viabil, cu următoarele considerente cheie necesare in etapa de Studiu de fezabilitate:   • Luarea în considerare a observațiilor privind DCA și a Habitate indicate în secțiunea 3.1   • Pentru eliminarea incertitudinilor existente (modelare C1, date hidrologice C1) se recomandă :   () Utilizarea unui model 2D pentru întreg sectorul analizat în vederea obținerii unei scheme optime de amenajare;   () Utilizarea unor date hidrologice actualizate atât pentru Suhu cât și pentru afluenții din sectorul analizat;   () Modelarea detaliată și unitară ( modelare 2D) pentru a putea surprinde în totalitate efectul măsurilor propuse.   • Analizarea și optimizarea suplimentară a măsurilor pentru a maximiza Raport Cost Beneficiu și a beneficiilor aduse mediului.       NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.        ...      ...           
				 + 
			  Anexa nr. 18                      Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire                  și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență    1.    Crearea unei reziliențe strategice    Articol     1a       Nume     Armonizarea obiectivelor strategice       Cod     M24-RO8, M44-RO54       Obiectiv     Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)       Descriere funcțională     • Adaptarea OMAI 52/2018 astfel încât GLERN *27( grupul de lucru pentru evaluarea multisectorială a riscurilor la nivel național ) format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc din cadrul Platformei Naționale de Reducere a Riscului de Dezastre, ca un grup tehnic de lucru consultativ, specializat în științe și politici, să asigure colaborarea interinstituțională, pentru a evalua în permanență practicile în curs și pentru a produce documente de îndrumare metodologică pentru personalul instituțiilor și administrațiilor locale, cu privire la oportunitățile transversale de a atinge obiectivele referitoare la tematicile privind schimbările climatice, planificarea urbană, reducerea sărăciei și a riscului de dezastre.   • Studiu pentru descrierea foii de parcurs pentru grupul de lucru.   • Diseminarea prin seminarii și instruiri privind utilizarea și implementarea documentelor/politicilor (de exemplu, seminarii anuale sau bi-anuale).       Beneficii     • Prin integrarea planului pentru schimbările climatice cu politicile urbane într-un punct focal, pagubele economice vor fi reduse pe termen lung, în special având în vedere creșterile preconizate ale frecvenței și severității inundațiilor. Acest lucru va ajuta la creșterea treptată a rezistenței localităților.   • Beneficiu colateral: implementarea politicii Strategiei pentru Reducerea Riscului de Dezastre (SRRD). Această măsură va ajuta România să fie conformă cu Planul de acțiune al CE privind Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre, care promovează integrarea managementului riscului la dezastre în politicile UE și utilizarea unei abordări informate asupra riscului de dezastre în elaborarea politicilor locale. Prin urmare, măsura va contribui la atingerea obiectivelor strategice pentru reducerea riscului de dezastre și de sărăcie.      *27 Descris în HG nr. 768/2016      Articol     1b       Nume     Dezvoltarea și implementarea strategiei de gestionare a riscurilor de dezastre centrate pe oameni       Cod     M24-RO8, M42-RO47       Obiectiv     Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean       Descriere funcțională     • Integrarea managementului riscului de dezastre centrat pe oameni la toate nivelurile de guvernare va asigura un management mai eficient al riscului la inundații, îmbunătățit prin luarea în considerare a vulnerabilității în managementul riscului la inundații, prin consolidarea capacității prin diferite mecanisme, ca:   - elaborarea de materiale de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale (sub formă de broșuri) pentru introducerea unei abordări centrate pe oameni pentru reducerea riscului de dezastre, pentru personalul de la nivel județean și local de gestionare a riscului la inundații, menit să încorporeze comunitățile locale în managementul riscului la inundații și să încurajeze spiritul civic prin creșterea conștientizării, asumării, responsabilității și participării;   - seminarii on-line și on-site desfășurate de IGSU, în colaborare cu specialiști și cadre universitare specializate în managementul riscului de dezastre, pentru a încuraja structurile de guvernare (prefecți, primari) să ia în considerare modul în care abordările lor pot fi adaptate pentru a stimula angajamentul civic și reziliența comunității.       Beneficii     • Abordările de management al riscului de dezastre centrate pe oameni presupun că implicarea populației în deciziile privind riscul la inundații le oferă putere, le încurajează asumarea răspunderii, responsabilizarea și participarea, ca atare ei sunt mai susceptibili de a lua măsuri de rezistență activă și de evacuare, acolo unde este necesar, din proprie inițiativă.   • Astfel de acțiuni individuale și la nivel de gospodărie se dovedesc a fi în mare măsură un succes în reducerea pierderilor umane și economice cauzate de inundații, datorită unei mai bune înțelegeri și participării active. Kull, D. (2008), în India, a arătat că abordarea de management al riscului de dezastre centrată pe oameni, are o rată Beneficiu-Cost peste pragul economic de 1.        ...     2.    Consolidarea cunoștințelor instituționale pentru managementul situațiilor de urgență    Articol     2a       Nume     Înțelegerea la nivel local a responsabilităților cu privire la managementul riscului la inundații       Cod     M24-RO08, M42-RO48       Obiectiv     Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).       Descriere funcțională     • Este necesar să se îmbunătățească înțelegerea la nivel local a rolurilor administrației teritoriale (locale, județene) și a responsabilităților în gestionarea riscului la inundații pentru a preveni o potențială inacțiune și creșterea riscului la inundații din cauza sarcinilor esențiale de întreținere care nu sunt efectuate, în special pe cursurile de apă necadastrate, văi torențiale, etc -(subbazine sub 10kmp ) a căror gestionare este responsabilitatea autorităților locale, județene.   • Vor fi realizate materialele de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale.   • Seminariile on-line și on-site vor fi susținute de MMAP, IGSU împreună cu consultanți.       Beneficii     • Îmbunătățirea intervenției, printr-o mai bună înțelegere a rolurilor și responsabilităților actorilor locali în activitățile de management al riscului la inundații, permite abordări durabile sporite care sunt capabile să ofere o mai bună pregătire și o vulnerabilitate mai redusă la evenimentele de inundații.   • O mai bună cunoaștere a reglementării legislative existente pentru utilizarea terenurilor din zona albiilor cursurile de apă (cu elemente specifice legate de crearea planurilor de management al riscului de inundații) - prin implementarea materialelor de îndrumare și instruire.   • Transferul de know-how de la nivelul UE: bazându-se pe programe și proiecte existente, cum ar fi programele de formare, exerciții și schimb de experți în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, parteneriatele din Rețeaua de Cunoaștere (Knowledge Network) și Mecanismul UE - Programul de Prevenire și Pregătire referitor la subiectul măsurii.         Articol     2b       Nume     Sprijin pentru instituțiile de la nivel local și județean       Cod     M53-RO61       Obiectiv     Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență.       Descriere funcțională     • Se va implementa o platformă națională, aplicația pentru evaluarea pagubelor la dezastre pentru facilitarea activității comisiei de evaluare a pagubelor. Acest lucru va crește capacitatea de raportare locală și de furnizare a unui raport standard al evenimentului la nivel județean și național, va contribui la înțelegerea riscului și, în consecință, la îmbunătățirea măsurilor de reducere a riscurilor în etapele: prevenire, pregătire, răspuns.   Aplicația va fi dezvoltată de către IGSU în perioada 2023-2024 și va cuprinde:   - Actualizarea modelelor de raportare și a documentelor de îndrumare, pentru a integra intrările numerice în raportul județean și național pentru fiecare eveniment. Aceste modele noi și documente de îndrumare vor face obiectul unui ghid de raportare.   - Furnizarea de sesiuni de training regulate pentru a îmbunătăți gradul de acceptare și sustenabilitatea pe termen lung a platformei naționale de către IGSU împreună cu ABA, sub coordonarea MMAP.       Beneficii     Furnizarea de rapoarte integrate spațiale pentru evenimente va accelera faza de refacere după un eveniment de inundație.         Articol     2c       Nume     Școala națională de hidrologie și gospodărire a apelor       Cod     M43- RO52, M41 - RO46       Obiectiv     Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor       Descriere funcțională     • O școală dedicată activităților de hidrologie și management al apei este necesară pentru dezvoltarea abilităților de pregătire, management, administrare și implementare a măsurilor de pregătire. MMAP, INHGA, ANAR și universitățile vor lucra împreună pentru a educa o nouă generație de ingineri pentru managementul apelor și pentru alte abilități tehnice necesare (matematicieni, fizicieni, geografi, economiști și specialiști din domenii conexe etc.) cu un număr minim de cursanți pregătiți, în funcție de capacitatea de angajare după absolvire. Este necesar un nivel suplimentar de pregătire la locul de muncă (specializare continuă) pentru personalul permanent al MMAP, INHGA, ANAR, dar și pentru personalul implicat în managementul riscului la inundații al altor instituții relevante (de ex. Hidroelectrica S.A., ANIF, Direcția Silvică, ROMSILVA, IGSU, etc). Școala ar trebui să se axeze pe hidrologie și managementul apei și să includă facilitățile necesare, echipamentele și software-ul speciaizat pentru aplicații de hidrologie și managementul apei.   • Punerea în funcțiune a școlii, implementarea și întreținerea.       Beneficii     • O Școală Națională de hidrologie și gospodărire a apelor va oferi resurse umane mai performante pentru activitățile de pregătire cu eficacitate și eficiență sporite.   • Creșterea gradului de comunicare și de cooperare cu părțile interesate relevante pentru managementul riscului la inundații, ca urmare a aceluiași nivel de înțelegere a problemelor și a capacității îmbunătățite de intervenție.         Articol     2d       Nume     Îndrumare pentru procedurile de evacuare       Cod     M43 - RO50, M43-RO51, M42-RO48       Obiectiv     Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației       Descriere funcțională     • Actualizarea ghidurilor pentru procedurile de evacuare, pe baza Planurilor de evacuare în cazul apariției riscului de inundații, hărți, trasee și raioane de evacuare actualizate în funcție de evoluția socio - economică a zonei   • Diseminarea informațiilor și instruirea, inclusiv efectuarea de exerciții la fața locului.   • Monitorizarea rezultatelor obținute, inclusiv registrul lecțiilor învățate.       Beneficii     • Actualizarea periodică a procedurilor de evacuare poate sprijini reducerea pierderilor de vieți omenești prin creșterea eficienței acestora, permițând IGSU să ajungă la un număr mai mare de rezidenți expuși la inundații într-o perioadă mai scurtă de timpi, stimulând o acțiune mai eficientă în rândul rezidenților.   • Creșterea gradului de înțelegere a persoanelor sau gospodăriilor vulnerabile asigură luarea în considerare a mobilității socio-economice limitate care le poate crește vulnerabilitatea la inundații.   • Această măsură va ajuta România să respecte îndrumările europene CFPA (2012)*28 care detaliază necesitatea creării de planuri de evacuare, planuri de urgență și exerciții care să fie adaptate la condițiile locale și formulate în procesele de consultare publică, precum și să includă luarea în considerare a persoanelor vulnerabile.         Articol     2e       Nume     Capacitatea instituțională de formare profesională       Cod     M44- RO54, M42-RO49, M43-RO52       Obiectiv     Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare       Descriere funcțională     • Îmbunătățirea resurselor centrelor zonale de instruire ale IGSU, prin creșterea capacității personalului; echipamente de lucru și comunicații (calculatoare și dispozitive de comunicații), în vederea consolidării capacității de răspuns la nivel local.       Beneficii     • Creșterea bazei de cunoștințe a înstituției și îmbunătățirea înțelegerii vor sprijini creșterea capacității și a eficienței răspunsului, precum și eficacitatea în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, ca măsuri la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și evacuare etc., rezultând într- o reducere a pagubelor și a deceselor cauzate de inundații.   • Facilitarea procesului de raportare va oferi mai mult timp și informații de calitate pentru acțiunile de refacere.          *28 Ghidurile europene CFPA (2012)     ...     3.    Monitoring, managementul datelor și prognoză    Articol     3a       Nume     Monitoringul și managementul datelor       Cod     M41-RO45, M41-RO44       Obiectiv     Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică.            Asigurarea unei serii temporale continue de date de intrare și verificate din punct de vedere al calității, pentru diferitele platforme de prognoză a inundațiilor (incluzând modele deterministe și probabilistice) care ajută la furnizarea de rezultate mai bune de prognoză (de exemplu, colectarea și validarea tuturor datelor de intrare la fiecare 6 ore și la fiecare 1 oră) și mai multe secțiuni pentru prognozele hidrologice. Cerințele pentru aceasta vor include:   - Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de acumulări, diguri și derivații și pentru monitorizarea barajelor și derivațiilor;   - Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de APSFR-uri;   - Generarea de date in format grid/raster pentru parametrii meteorologici, folosind stații meteorologice și date radar, satelitare;   - Serii de date temporale continue meteorologice și în format tip grid/raster pentru modelare utilizând inteligența artificială și algoritmi de învățare automată, inclusiv pentru controlul calitații;   - Calcularea hidrografelor continue (date istorice) pentru calibrare și validare;   - Creșterea capacității de regionalizare a datelor hidrologice.       Descriere funcțională     Cerințele sistemului   Ar trebui proiectat și implementat un sistem informatic hidro-meteorologic care să fie capabil să stocheze, să verifice, să corecteze, să completeze datele care lipsesc și să pună la dispoziție seturi de date istorice și în timp real cu date meteorologice și hidrologice necesare pentru a furniza prognoze deterministe și probabilistice pentru a îmbunătăți precizia și timpul de anticipare. Datele ar trebui să includă informații de la stațiile de la sol, precum și un set combinat de date meteorologice spațiale tip grid (de exemplu, stații de la sol+radar+date sateliți).   Funcționalitățile includ disponibilitate în timp (aproape) real, algoritmi (automați și manuali) de validare și de corecție, precum și funcționalități pentru a combina automat seturi de date meteorologice în vederea producerii unui set de date spațiale. În plus, ar trebui luate în considerare tehnici înbunătățite de asimilare a datelor pentru a ajuta în mod continuu modelele să performeze mai bine.   Sistemul ar trebui să ruleze ca o aplicație de tip client-server, prin care INHGA are acces la toate datele, ANM are acces la datele meteorologice și fiecare Centru de Prognoză ABA are acces doar la datele din administrarea lor (date hidrologice, date de la stațiile meteorologice,de la stațiile pluviale din bazinul acestora) și la avertizările meteorologice și hidrologice de la centrele naționale de prognoză (incluzând rezultate de prognoză meteorologice și hidrologice/hidrodinamice).   Surse de monitorizare Asigurarea de suficiente stații meteorologice de la sol (utilizarea standardelor OMM) pentru a alimenta modelul hidrologic distribuit existent și Sistemul bazat pe Ghidul pentru Inundații Rapide (FFG). Datele meteorologice ar trebui să fie disponibile în timp (aproape) real, precise și să aibă o rezoluție temporală suficientă. Aceste date privind precipitațiile de la 850 de stații meteorologice automate și de la stațiile pluviometrice ale ANM vor fi, de asemenea, utilizate pentru calibrarea modelelor de prognoză meteorologică și modelelor nowcasting (de prognoză imediată). Actualizarea sistemului de radare este în curs de implementare; 7 noi radare Doppler în bandă C vor fi instalate de ANM, până la sfârșitul anului 2023. Noul software de operare este în curs de dezvoltare pentru calibrarea datelor radar și vor fi generate date radar grid combinate spațial cu date de la stațiile de la sol și satelit. Aceste date vor fi disponibile pentru a fi utilizate pentru sistemele de prognoză hidrologică.   O altă ipoteză este aceea că vor fi asigurate suficiente stații hidrometrice și va fi posibilă disponibilitatea datelor (în timp real) pentru a alimenta modelele și componentele care rulează în cadrul sistemului de prognoză hidrologică. 650 de stații automate hidrometrice existente vor fi disponibile cu date de intrare pentru modelarea hidrologică prin asigurarea unei întrețineri corespunzătoare.   Informațiile de la acumulări ar trebui să fie integrate în timp real pentru a fi utilizate în cadrul modelelor care rulează în sistemul de prognoză.            În cadrul P.N.R.R. , în cca. 400 locații noi la poduri și poldere, inclusiv în sectoarele amonte APSFR noi, vor fi instalați cca. 1000 senzori radar, echipamente de supraveghere cu camere video, kituri de panouri solare și kituri de comunicații pentru situații de urgență (TETRA și radio-GSM- comunicații prin satelit ca rezervă pentru sistemul de comunicații ANAR existent - vezi, de asemenea, și măsura 6e). -Cunoașterea Riscurilor în caz de Dezastre la Inundații (date istorice și evenimente simulate din hărți de hazard și de risc).   Capacitate și întreținere   Instituțiile responsabile (ANAR, ANM și INHGA) ar trebui să aibă capacitatea financiară și umană (buget și resurse umane) pentru a menține stațiile meteorologice și hidrologice la parametrii normali de funcționare și pentru a actualiza în mod regulat cheile limnimetrice ale stațiilor hidrometrice.   Cerințe hardware   Se recomandă instalarea de servere de date separate. Presupunând o copie digitală pentru backup, se estimează 2 servere INHGA, 2 servere ANM și 11 servere ABA.       Beneficii     Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate   Capacitatea sporită de monitorizare, gestionare a datelor (3a), prognoză (componenta 3b) și împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).         Articol     3b       Nume     Elaborarea prognozelor - platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) - componentă a proiectului WATMAN II       Cod     M41-RO44       Obiectiv     Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II.       Descriere funcțională     • Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (PNPH) care urmează să fie dezvoltată va genera prognoze utilizând modelele deterministe și, de asemenea, un ansamblu de produse de prognoză hidrologică probabilistică, pentru a sprijini estimarea incertitudinii asociate, pentru 20-25 de sisteme hidrografice de pe cursurile interioare ale râurilor și pentru Dunăre în aval de Porțile de Fier II până la Tulcea.   PNPH ar trebui să fie capabilă să:   - importe, stocheze și proceseze mai multe prognoze meteorologice (pe baza disponibilității și oferind capabilități de import pentru cele mai comune formate) și rezultatele din modelele nowcasting (de prognoză imediată) ca date punctuale și grid;   - să utilizeze ansambluri de prognoză meteo și alte date de intrare necesare, pentru a rula și procesa automat rezultatele pentru modelele hidrologice și hidraulice, incluzând cel puțin un model hidrologic distribuit, care va produce date de intrare pentru modelele hidraulice. Rezultatul modelului hidrologic va fi utilizat ca dată de intrare în modelele hidraulice (de propagare), rularea si procesarea automată a modelelor hidrologice care alimentează modelele hidraulice, inclusiv pentru Dunăre; rularea și procesarea automată a mai multor modele hidraulice, cel puțin incluzând modelele HECRAS 1D si Mike 11 1D.   - modelele trebuie să fie rapide si robuste (stabile),   - platforma oferă funcționalitate pentru calibrarea acestor modele.   - hărțile relevante de hazard și de risc C1/C2 ar trebui să fie conectate de prognoze luând în considerare impactul. Dacă este necesar, ar putea fi dezvoltate si incluse hărți suplimentare pre-simulate (a se vedea măsura 4b).   - Rulează și procesează automat si modele robuste de rutare (de exemplu, modelul CAMA- Flood)   - Sistemul național RO-FFGS existent va fi îmbunătățit în cadrul sistemului regional SEE-FFGS, implementat sub coordonarea OMM. De asemenea datele și produsele de monitorizare meteorologice îmbunătățite, precum și a prognozei meteorologice nowcasting (imediată) ar trebui valorificate.   - ar trebui să includă funcționalitatea de prezentare si avertizare pe baza produselor de prognoză, pentru a avea o funcționalitate standard pentru a gestiona importul, exportul, raportarea rezultatelor modelului și altele.   - gestionarea și exploatarea acumulărilor: platforma ar trebui să permită includerea datelor privind gestionarea și exploatarea acumulărilor în timp real. Aceasta înseamnă că modelele hidrologice si/sau hidraulice ar trebui să poată simula efectul modului de exploatarea al acumulării. PNPH ar trebui să includă funcționalitatea de optimizare a exploatării acumulărilor prin (de exemplu) instrumente RTC.   - PNPH ar trebui să fie capabilă să asimileze observații pentru a ajusta modelele de prognoză folosind tehnici de asimilare a datelor;   - analiza scenariilor (scenarii de tip What If?, analiza sensibilității si evaluarea performanței): funcționalitate pentru optimizarea/modificarea parametrilor modelului, evaluarea performanței modelului, (de exemplu: calibrare, sensibilitate, evaluare a performanței).   - conectarea prognozei cu hărțile de impact: ar trebui să existe proceduri și o funcționalitate pentru a efectua monitorizarea și evaluarea evenimentului de inundație (este, de asemenea, legată de măsura 3a și 4b). Trebuie definite locațiile de ieșire, precum si pragurile aferente pentru avertizări. Toate acestea ar trebui incluse în sistem.   - PNPH ar trebui să aibă un sistem de rezervă, care rulează în paralel cu sistemul principal. Cei care elaborează prognozele ar trebui să poată opera (sub)sistemele 24/7.   - Modul simulator, care să poată fi utilizat pentru actvități de formare profesională la locul de muncă, și pentru realizarea și validarea unor proceduri standard de operare a sistemului pentru elaborarea produselor de prognoză.       Beneficii     • Pierderile umane evitate si pagubele economice de inundații evitate   • Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).        ...     4.    Comunicarea publică    Articol     4a       Nume     Diseminare, comunicare, avertizare       Cod     M41-RO44       Obiectiv     Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.       Descriere funcțională     Majoritatea Platformelor de Prognoză Hidrologică au o interfață standard de raportare inclusă. Cu toate acestea, acest lucru este destinat în mare parte experților în prognoză. Prin urmare, se recomandă dezvoltarea unui instrument web dedicat, care poate fi utilizat pentru a disemina informații specifice și direcționate pentru instituțiile relevante. Instrumentul web va oferi informații în timp real din partea PNPH.   EMP (Platforma de Management al Urgențelor) va fi proiectată și dezvoltată și ar trebui să prezinte într-un mod simplist avertizările, și nivelul și impactul acestora. IGSU, CLSU și alte autorități responsabile ar trebui să poată înțelege și să răspundă imediat pe baza informațiilor incluse în platforma web. Aceste informații ar trebui să fie ușor de conectat cu planurile de răspuns și de apărare. EMP va fi conectat la RO-ALERT, sistemul de avertizare al IGSU care este capabil să trimită automat mesaje pe telefoanele mobile către cea mai mare parte a populației în situații excepționale.   EMP ar trebui, de asemenea, să fie accesibil prin aplicația de telefon mobil pentru experții în dezastre care lucrează în domeniu.   Aceste avertizări/comunicări vor fi conforme cu CAP (Common Alterting Protocol). Conținutul standard al mesajelor va fi proiectat cu contribuții din partea celoe care elaborează prognoze și a IGSU.       Beneficii     • Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate   • Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).         Articol     4b       Nume     Hărțile de hazard și de risc la inundații       Cod     M24-RO7, M21-RO1, M21-RO2, M42-RO47       Obiectiv     Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean       Descriere funcțională     • Ca parte a implementării Directivei UE privind inundațiile, au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații pentru fiecare ASPFR (acoperind 19.269 km pentru bazinele hidrografice interioare și Fluviul Dunărea). Cu toate acestea, este necesar să se extindă hărțile disponibile pentru a include zone din afara ASPFR-urilor identificate și includerea datelor istorice care, la rândul lor, pot sprijini producerea de prognoze bazate pe impact ale măsurii 3b, capacități generale îmbunătățite de prognoză și facilitarea îmbunătățirii luării deciziilor informate cu privire la riscuri.   • Diseminarea acestor hărți de hazard și risc să fie realizată prin afișări fizice pe site-urile primăriilor, la sediile acestora, pe site-urile ABA, ANAR, IJSU IGSU și MMAP, precum și să fie disponibile online prin intermediul vizualizatorul de tip web. Diseminarea suplimentară va fi furnizată de site-ul web RO-Risk și prezentate în școli, alături de informații non-tehnice adecvate vârstei.   • Această măsură este complementară măsurii propuse la nivel național referitoare la integrarea managementului riscului la inundații în amenajarea teritoriului și urbanism.       Beneficii     • Creșterea dezvoltării și difuzării hărților de hazard și de risc la inundații pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și acțiunile ulterioare ale autorităților relevante și ale publicului cu privire la riscul la inundații, deoarece astfel nivelurile de planificare urbană și a teritoriului și de pregătire cresc, conducând la o reducere a pagubelor și a deceselor.         Articol     4c       Nume     Conștientizarea comunităților locale cu privire la gestionarea riscului la inundații       Cod     M43 - RO50, M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații       Descriere funcțională     Broșurile sunt create la nivel de bazin, inclusiv informații contextuale pentru condițiile locale, care au potențialul de a crește eficacitatea intervențiilor și implicarea populației locale. Aceasta va include:   - producerea și difuzarea sporită de broșuri și fișe informative care explică contextele locale de risc la inundații, planurile de urgență pentru zona lor specifică și strategiile de protecție pentru comunitățile locale în timpul și după inundații;   - includerea hărților de hazard și de risc la inundații cu informații simpliste într-un limbaj non- tehnic, cu broșuri și fișe informative care explică riscurile și postate tuturor gospodăriilor care se confruntă cu riscuri semnificative de inundații, însoțite de activități de informare în spații publice, cum ar fi centrele comerciale, în funcție de contextul local;   - Comunicare țintită și strategii adaptate pentru școli, vârstnici și populație vulnerabilă care urmează să fie livrate în școli, în case sau în grupuri comunitare asociate.       Beneficii     • Creșterea nivelului de acțiune al persoanelor care, cel mai probabil, vor suferi pagube economice semnificative sau decese umane ca urmare a inundațiilor, ceea ce duce la o reducere generală a pagubele economice și a pierderilor de vieți omenești în timpul unei inundații.   • Această măsură va ajuta România să îndeplinească condițiile Comunicării Comisiei din 12 iulie 2004 „Managementul riscului la inundații - prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor" [C0M(2004) 472 final - Jurnalul Oficial C 49, 28 februarie 2006] care cere statelor membre să elaboreze și să implementeze un program de acțiuni de coordonare pentru prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor care să includă: „creșterea conștientizării riscurilor la inundații prin participarea mai largă a părților interesate și o comunicare mai eficientă".         Articol     4d       Nume     Încorporarea abordărilor privind managementul riscului la inundații în curricula națională       Cod     M43- RO52       Obiectiv     Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații       Descriere funcțională     Utilizarea școlilor la nivel național, ca potențiale puncte de acces pentru difuzarea conștientizării riscului la inundații în rândul comunității, cu școli capabile să acționeze ca centre de cunoaștere pentru structurile familiale mai largi.   Aceasta are ca scop crearea de programe și materiale didactice școlare pentru toate vârstele pentru minim 3 ore pe an. Formarea profesorilor prin seminarii online oferite de IGSU conform Planurilor de pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență, întocmite la nivel județean și aprobate prin ordin al prefectului. Furnizarea de materiale didactice, cum ar fi cursuri de e-learning adecvate vârstei sau jocuri interactive, broșuri și fișe informative.       Beneficii     • Conștientizarea este mai crescută în cadrul unor sisteme comunitare mai largi, acționând ca niște centre de transfer de cunoștințe pentru populație.   • Prin creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscul la inundații cu care se pot confrunta și acțiunile pe care le pot implementa pentru a reduce și gestiona riscurile, pregătirea este întărită datorită acțiunilor timpurii și sunt reduse pagubele economice și decesele provocate de inundații.         Articol     4e       Nume     Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate       Cod     M43 - RO50, M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații       Descriere funcțională     • În România, o mare parte a populației se confruntă cu o vulnerabilitate în creștere la inundații din cauza ratelor ridicate de sărăcie și marginalizare, ceea ce face ca integrarea acestora în încercările de reducere a riscului de dezastre să fie de maximă importanță.   • Desemnarea unor promotori specializați în vulnerabilități este necesară pentru a permite reprezentanților instituționali să dezvolte încrederea în aceste comunități și să stabilească canale de comunicare puternice care să fie utilizate în timpul unei situații de urgență la inundații. Comunicarea deschisă, fracventă, poate permite instituțiilor să își îmbunătățească înțelegerea provocărilor cu care se confruntă aceste grupuri în răspunsurile lor la inundații și să încorporeze strategiile tradiționale de adaptare utilizate de grupurile vulnerabile în planurile lor de răspuns la inundații.   • Există un potențial ca această măsură să se extindă pe platforma construită de pilotul dedicat romilor din proiectul RO-FLOODS, folosind liste de ONG-uri locale prestabilite .       Beneficii     • Prin mecanismele îmbunătățite de comunicare cu grupurile vulnerabile prin abordări participative, includerea acestora în sistemul de management al riscului de inundații este consolidată, rezultând în adaptarea abordărilor instituționale și a acțiunii îmbunătățite din partea comunităților vulnerabile la evenimentele de inundații, care este adaptată la situațiile și constrângerile acestora. Pierderile umane și pagubele economice cauzate de inundații sunt, prin urmare, evitate datorită acțiunii timpurii îmbunătățite și înțelegerii combinate.   • Beneficii suplimentare sunt oferite de stabilirea acestor canale de comunicare pentru activitățile de pregătire și reziliență pentru mai multe hazarduri.   • Această măsură va ajuta România în îndeplinirea aspirațiilor cuprinse în Directiva UE privind inundațiile și în DCA în legătură cu participarea publicului la formulare și pentru activitatea în curs de gestionare a riscului la inundații.         Articol     4f       Nume     Îmbunătățirea acoperirii sistemului de alarmare       Cod     M41-RO44       Obiectiv     Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (acest obiectiv este parte a Proiectului WATMAN II)       Descriere funcțională     • 27 de studii de audibilitate au fost efectuate de IGSU începând cu anul 2019; acestea au constatat că doar 55,46% din țară era acoperită de sisteme de alarmare sonoră -eficiente, în multe comune lipsind în prezent o sirenă și, astfel avertizarea/alarmarea populației poate fi deficitară-. Neexistența sirenei duce la nealarmare   • Multe zone se bazează în prezent pe funcționarea sirenelor mecanice, IGSU confirmând în 2019 că majoritatea sirenelor nu erau conectate electronic la structuri de comandă centralizate, necesitând operarea manuală în teren. Acest lucru are potențialul de a duce la întârzieri critice pentru activitățile de pregătire și de răspuns la inundații.   • Ca parte a proiectului WATMAN II, ANAR a confirmat aceste constatări prin identificarea a cca. 1.500 de sirene suplimentare necesare pentru a asigura o acoperire eficientă a sistemului de alarmare la baraje și în aval de lacurile de acumulare.   • Instalarea de noi sirene (1612 sirene în conformitate cu Studiul de Fezabilitate existent) în zone cu risc mare/sectoare de râuri, în aval de baraje și 33 de centre de comandă bidirecționale (pentru SGA/ Sisteme Hidrotehnice și IJSU/administrație locală).   • Crearea de campanii de conștientizare a publicului pentru a crește înțelegerea semnificațiilor sunetelor sirenelor și a acțiunilor necesare după alertă și pentru a îmbunătăți stimularea acțiunilor populației în urma emiterii unui avertizări.       Beneficii     • Acoperirea mai bună a sistemului de alarmare și înțelegerea populației și cunoașterea acțiunilor necesare după alertă   • Îmbunătățirea procentului persoanelor situate în zonele de risc la inundații, aval de barajele din administrarea AN Apele Române care sunt avertizate / alarmate într-o situație de urgență   • Sprijinirea capacității comunităților de a se angaja în activități de acțiune timpurie după emiterea unui avertizări, reducând astfel pagubele și decesele la un eveniment de inundație.        ...     5.    Planificarea răspunsului    Articol     5a       Nume     Baze de date pentru cunoștințe instituționale și consolidarea informațiilor       Cod     M42-RO47       Obiectiv     • Crearea de baze de date pentru îmbunătățirea schimbului de informații și cunoștințe între instituțiile relevante legate de managementul riscului la inundații;   • Colectarea și consolidarea informațiilor pentru îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor informate asupra riscurilor       Descriere funcțională     • În prezent, nu există baze de date care să colecteze informații privind investițiile efectuate de diverse instituții din România pentru managementul riscului la inundații și despre contribuțiile acestora la reducerea riscului.   • Prin urmare, este nevoie de îmbunătățirea integrării informațiilor și de a le face ușor accesibile de către toate părțile interesate implicate în gestionarea riscului la inundații.   • Crearea și menținerea unei baze de date pentru sistematizarea și publicarea informațiilor despre investițiile realizate de diferite instituții și contribuțiile acestora la reducerea riscului la inundații. În plus, ar fi bine să se includă în baza de date oportunitățile de finanțare existente/viitoare pentru managementul riscului la inundații.   • Stabilirea de protocoale standard pentru încărcarea informațiilor într-un format consistent, rezumate în manuale de utilizare și seminarii de formare online asociate pentru tot personalul implicat.       • Beneficii     • Sunt necesare baze de date îmbunătățite pentru a sprijini cunoștințele instituționale și integrarea informațiilor între diversele sectoare de activitate și niveluri de guvernare.   • Cartografierea și diseminarea prin intermediul bazei de date a oportunităților de finanțare și oferirea de exemple de proiecte de succes de accesare a fondurilor, va spori oportunitățile pentru cereri de finanțare cu obiective similare și pentru transferul de „know-how". Va fi creată o oportunitate pentru noi propuneri de proiecte de succes și creșterea fondurilor alocate pentru managementul riscului la inundații.         Articol     5b       Nume     Exerciții pentru colaborarea interinstituțională            M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.       Descriere funcțională     Programe anuale cu exerciții de simulare a producerii de inundații comune desfășurate de MMAP, ANAR și IGSU, care implică părți interesate la nivel local, cum ar fi grupuri profesionale, autorități locale și județene cu responsabilități în managementul riscului la inundații, comunități locale, școli, universități și sectorul privat. Acestea ar trebui să includă exemple de hazarduri multiple și în cascadă care însoțesc inundațiile (de exemplu, accidente chimice, biologice, radiologice și nucleare (accidente CBRN) sau alunecări de teren), în funcție de condițiile locale.       Beneficii     Creșterea numărului de exerciții comune, de colaborare interinstituțională, îmbunătățește pregătirea prin facilitarea unui răspuns eficient și efectiv, datorită unei mai bune coordonări cu actorii responsabili care lucrează împreună pentru a sprijini populația după emiterea unui avertizări și în timpul unei inundații, reducând astfel decesele și pagubele economice.         Articol     5c       Nume     Creșterea capacității serviciului de voluntariat       Cod     M24-RO8, M44-RO54, M43-RO53       Obiectiv     Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență la nivelul primăriilor       Descriere funcțională     • Dezvoltarea și implementarea temeiului legal necesar pentru acordarea de beneficii voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de finanțare în sistemul de management al situațiilor de urgență pentru a oferi o capacitate sporită primarilor de a încuraja recrutarea voluntarilor la nivel local.   • Asigurarea unor puteri sporite pentru șeful serviciului de voluntariat pentru situații de urgență în cadrul comunității locale, pentru a se asigura o concentrare unică asupra sarcinii în cauză.   Aceasta trebuie să fie însoțită de stabilirea unei finanțări suficiente pentru a se asigura că nu este necesară o muncă alternativă.       Beneficii     • Capacitate crescută a serviciului de voluntariat de a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:   - răspuns instituțional sub formă de operațiuni de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare;   - colaborarea cu populația și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru sprijinirea evacuării bunurilor în locuri sigure și pentru aplicarea măsurilor de rezistență activă ;   • Acțiunea timpurie a comunităților individuale și locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.         Articol     5d       Nume     Creșterea eficienței serviciului de voluntariat       Cod     M44-RO54, M24-RO8, M42-RO48       Obiectiv     Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor       Descriere funcțională     Implementarea prevederilor Planurilor de Pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență cu privire la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.   Furnizarea de cunoștințe precise și înțelegerea sarcinilor în contextul lor local în legătură cu hazarduri locale și cu privire la utilizarea noilor echipamente, a comunicații și a sistemelor de alarmare livrate pentru localități.       Beneficii     Eficiență crescută a Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență pentru a sprijini intervențiile la nivel   local, inclusiv:   • răspuns instituțional sub forma operațiunilor de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare.   • colaborarea cu locuitorii și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru a sprijini evacuarea bunurilor în locuri sigure și punerea în aplicare a măsurilor de rezistență activă.   • acțiunea timpurie a populațieie și a comunităților locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.         Articol     5e       Nume     Considerarea vulnerabilității pentru planificarea managementului riscului la inundații       Cod     M43-RO50, M43-RO51, M42-RO49       Obiectiv     Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații       Descriere funcțională     • Măsura urmărește să îmbunătățească integrarea în activitățile de management al riscului la inundații din România, luând în considerare vulnerabilitatea și grupurile vulnerabile în mod adecvat.   • Principalele grupuri identificate ca având o vulnerabilitate crescută în România sunt persoanele sărace, copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și sprijinul părintesc, vârstnicii singuri sau dependenți, populațiile de romi, persoanele cu dizabilități și persoanele care trăiesc în comunități sărace și marginalizate. Elaborarea Planurilor de Evacuare și Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă (pe scurt Planul de Apărare împotriva Inundațiilor) la toate nivelurile, pentru a include o secțiune dedicată grupurilor vulnerabile și adaptarea asociată a intervențiilor necesare. Acest lucru va ajuta la intervenții mai reușite.   • Organizarea de seminarii de formare online și materiale de îndrumare realizate de IGSU, la 2 niveluri diferite - pentru CJSU, seminarii organizate, în colaborare, de IGSU, ANAR/ABA, Ministerul Muncii si agențiile dedicate din subordine (ANPD și ANPCA) și ONG-urile naționale și internaționale specializate pe grupuri vulnerabile (de ex. Salvați Copii, UNICEF etc.), iar pentru CLSU - ISUJ, ABA/SGA, ONG-uri locale, reprezentanții în teritoriu ai agențiilor Ministerului Muncii. Materialele de îndrumare ar trebui să includă exemple de adaptări ale procedurilor de avertizare, evacuare și reconstrucție necesare pentru grupurile vulnerabile, folosind tipologii preconsiderate, formulate la nivel național.   • Elaborarea listelor consolidate și a locațiilor persoanelor vulnerabile în cadrul unei unități administrativ teritoriale de către CLSU, care urmează să fie furnizate serviciilor de urgență pentru a le permite acestora să își planifice operațiunile în mod corespunzător în perioadele ex-ante anterioare unui eveniment de inundație.   • Elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea viitoare a datelor disponibile privind populația marginalizată și vulnerabilă, în special pentru comunitatea de romi.       Beneficii     • Integrarea mai bună a vulnerabilității în Planul de Evacuare și în Planul de apărare împotriva inundațiilor este necesară pentru a sprijini pe cei mai vulnerabili din societatea românească. Această adaptare a măsurilor la nivel comunitar, a operațiunilor de căutare și salvare și evacuare, permite creșterea rezilienței pe termen lung, reducând șocurile și, astfel, sprijină pregătirea pe termen lung la inundații pentru grupurile vulnerabile.   • Această măsură întărește, de asemenea, capacitățile individuale de adaptare prin sprijinirea celor mai vulnerabili, prin sprijinirea mutării bunurilor și implementarea măsurilor de rezistență activă care reduc pagubele economice și decesele în rândul populației în cadrul căreia sunt cele mai probabile aceste efecte.         Articol     5f       Nume     Definirea și marcarea principalelor rute de evacuare       Cod     M42-RO48, M42-RO49, M43-RO51       Obiectiv     Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații       Descriere funcțională     În prezent, nu există cerințe ca rutele de evacuare să fie semnalizate clar, în teren, în ciuda faptului că astfel de rute au fost identificate în Planul de Evacuare și în Planul de Apărare împotriva inundațiilor, iar evacuarea se bazează în principal pe capacitatea indivizilor de autoevacuare, sub coordonarea reprezentanților autorităților locale. Fără Săi de evacuare semnalizate clar, luând în considerare rezultatele modelării inundațiilor, există riscul ca persoanele care nu sunt familiarizate cu o zonă locală să se evacueze pe rute nesigure sau să ajungă în zone predispuse la inundații în timpul unei situații de urgență.   Este necesară marcarea în teren a traseelor și raioanelor de evacuare.       Beneficii     Definirea și marcarea în teren a rutelor de evacuare și raioanelor de evacuare sunt necesare pentru a sprijini o evacuare eficientă și efectivă în timpul inundațiilor. Acest lucru asigură utilizarea de către populație a rutelor care sunt sigure în timpul unui eveniment de inundație după primirea unui avertizări, reducând astfel pierderile de vieți omenești.        ...     6.    Pregătire, Răspuns    Articol     6a       Nume     Creșterea capacității operative a Serviciilor Situații de Urgență ale ANAR-ABA-SGA și ale Formațiilor de intervenție operativă din cadrul AN Apele Române       Cod     M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44       Obiectiv     Creșterea capacității și eficienței Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerate și ale formațiilor de intervenție rapidă din cadrul ANAR       Descriere funcțională     • În prezent, ANAR se confruntă cu provocări în ceea ce privește asigurarea necesarului de personal în cadrul serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat precum și a formațiilor de intervenție operativa   • În cadrul Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat se colectează, sintetizează informațiile, se prelucrează datele privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, se sintetizează măsurile întreprinse și se dispun măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate.   • Serviciul Dispecerat asigură, prin tehnica din dotare, fluxul informațional operativ decizional, colectarea informațiilor, validarea și centralizarea acestora, ce caracterizează starea Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale „Apele Române"- ABA - SGA/SHI și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate.   • Pentru un proces decizional îmbunătățit în situații de urgență, se impune asigurarea necesarului de personal specalizat conform cerințelor structurii organizatorice în care va activa, dotarea cu echipamente performante a serviciilor operative dar și pregătirea continuă a personalului existent.   • Serviciile Situații de Urgență, Dispeceratele existente de la ABA/SGA precum și formațiile de intervenție operativă trebuie consolidate cu echipamente moderne și resurse umane:   - Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat, cu echipamente moderne, performante de monitorizare, implementarea panourilor de vizualizare (monitoare de mari dimensiuni) capabile să afișeze în timp real toate aplicațiile existente, colectarea automată a datelor hidrologice de la stațiile automate, integrate cu lumini de avertizare codificate R0GV (Rosu, Portocaliu, Galben, Verde),   - Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat cu echipamente IT moderne, performante pentru accesul independent, operarea și backup-ul tuturor sistemelor create conform 3a și 3b la nivel ANAR- ABA -SGA.   - Recrutarea de personal in cadrul serviciilor operative inainte de manifestarea deficitului de personal.   - Revizuirea legislației în vederea reglementării activității desfășurate de personalul operativ din cadrul AN Apele Române.       Beneficii     • Creșterea capacității serviciilor situații de urgență, dispecerate și a echipelor de intervenție conduce la un management al riscului la inundații decizional operativ și eficient, asigură un răspuns eficient din partea formațiilor de intervenție operative din cadrul AN Apele Române și a Unităților operative specializate (detașamente, formații etc.) din cadrul IGSU.   • Pregătirea permanentă a personalului operativ pentru intervenții în situații de urgență conduce la reducerea efectelor negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor (reducerea pagubelor materiale, evitarea pierderilor de vieți omenești, măsuri de sprijin la nivel comunitar)         Articol     6b       Nume     Creșterea capacității Centrelor de Intervenție Rapidă       Cod     M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44       Obiectiv     Creșterea capacității de răspuns a ANAR (Centrele de Intervenție Rapidă)       Descriere funcțională     Rețeaua actuală de 23 de Centre de Intervenție Rapidă realizată de ANAR prin obiectivul de investiții 2 al proiectului WATMAN (aprobat prin HG 1171/2006) și-a dovedit importanța în a oferi un răspuns eficient și efectiv pentru managementul riscului la inundații în toate zonele necesare din România.   Pentru creșterea eficienței este necesară o capacitate sporită în ceea ce privește mijloacele și forțele de intervenție pentru a asigura o intervenție optimă, eficientă în primă fază asupra lucrărilor hidrotehnice din administrare, parte a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, precum și ulterior, la solicitarea CLSU și CJSU, dacă forțele de intervenție ale acestora sunt depășite.   Inițial CIR-urile au fost dotate cu același tipuri de echipamente, ulterior, prin achizițiile anuale, acestea au fost îmbunătățite în funcție de fondurile alocate la nivelul fiecărei ABA. Centrele de Intervenție Rapidă trebuie să-și sporească capacitatea de răspuns prin reînnoirea/dotarea de echipamente, inclusiv vehicule, pentru a deservi zonele îndepărtate:   - Dotarea cu autoutilitare, autovehicule pentru transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție, echipamente portabile de monitorizare (drone echipate cu senzori adecvați utilizați pentru managementul riscului la inundații, echipamente electrorezistive/georadar pentru monitorizarea comportării construcțiilor hidrotehnice, piese de schimb pentru repararea stațiilor hidrometrice etc.), echipamente de comunicație prin satelit, generatoare electrice, pompe și unități de potabilizare a apei, etc.   - Dotarea cu utilaje moderne, performante pentru intervenții în zone greu accesibile, excavatoare tip "spider" și autovehicule amfibie pentru transportul în siguranță a mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele inundate, excavatoare cu brațe lung, etc.       Beneficii     • îmbunătățirea capacității de răspuns a ANAR, măsuri de sprijin la nivel comunitar, intervenții operative pentru exploatarea în condiții de siguranță a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor;   • Reducerea constantă a pagubelor potențiale identificate în zonele cu risc semnificativ la inundații (creșterea populației apărate, locuințe, obiective socio-economice, terenuri agricole, etc)         Articol     6c       Nume     Extinderea capacității de intervenție a IGSU       Cod     M44-RO54, M42-RO49       Obiectiv     Creșterea capacității de răspuns a IGSU       Descriere funcțională     Răspunsul operativ în caz de dezastre este furnizat la nivel teritorial, în principal, de către structurile /instituțiile aflate în coordonarea/ coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI: IGSU prin unitățile subordonate, IGAv, UPU-SMURD din cadrul spitalelor de urgență, serviciile județene de ambulanță și salvamont.   IGSU reprezintă principala instituție prin intermediul căreia sunt asigurate capabilitățile necesare desfășurării acțiunilor de răspuns în cazul unor dezastre, aceste capabilități regăsindu-se în cadrul celor 41 de inspectorate pentru situații de urgență, fiecare având ca zonă de responsabilitate teritoriul unui județ, precum și o unitate de intervenție specială care are competență națională. Aceste structuri operative cu un total de 193 de subunități de intervenție sunt distribuite în peste 370 de locații, pentru a asigura un timp de răspuns scurt și, respectiv, pentru a acoperi întreg teritoriu național.   Aceste structuri operative sunt distribuite spațial și ar trebui să permită timpi de reacție pentru intervenții în 20 de minute pentru protecția populației din întreaga țară. Cu toate acestea, în locații îndepărtate, acest lucru nu se întâmplă în prezent din cauza lipsei unui număr suficient de Unitați Operative (detașamente și formații pentru situațiile de urgență). În plus, unitățile existente au o dezvoltare insuficientă a sistemelor de comandă și control.   Unitățile operative pentru situații de urgență ale IGSU au beneficiat de echipamente furnizate de Proiectul Multirisc I, Vision 2020 POIM (2014-2020) finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, „Îmbunătățirea capacității de răspuns la urgențe medicale" proiect prin POR 2014-2020 și alocările prin bugetul de stat. Cu toate acestea, Unitățile operative IGSU încep acum să îmbătrânească și sunt necesare îmbunătățiri îmbunătățite pentru a permite un răspuns eficient, inclusiv: bărci, excavatoare, buldozere și camioane. În plus, este nevoie de creșterea numărului de Unitați operative și a infrastructurii de stocare de sprijin pentru a putea respecta mai bine timpul de reacție al regulii de 20 de minute. Este nevoie de 50 de Unitați operative (detașamente și formații), 7 noi infrastructuri de depozitare și o dotare sporită cu personal și echipamente.       Beneficii     • Creșterea capacității de răspuns a IGSU va permite: măsuri îmbunătățite de intervenție la nivel de comunitate, de căutare și salvare, de evacuare, de evacuare a populației și bunurilor în locații sigure și operarea măsurilor de rezistență activă, ajutând la reducerea pagubelor economice și a deceselor cauzate de inundații.   • Astfel de îmbunătățiri pentru pregătirea intervenției în cazul inundațiilor au, de asemenea, beneficii asociate pentru rezistența la hazarduri multiple.         Articol     6d       Nume     Îmbunătățirea capacității de răspuns la inundații a autorităților responsabile       Cod     M44-RO54, M42-RO47, M42-RO49       Obiectiv     Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.       Descriere funcțională     La nivel județean/Municipiul Bucuresti, Inspectoratul pentru Situații de Urgență actualizează anual Registrul de Capabilități al autorităților cu responsabilități în managementul tipurilor de risc, așa cum au fost definite în HG nr.557/2016.   Este necesară dezvoltarea unei baze de date centralizată privind capabilitățile de care dispun instituțiile cheie privind managementul riscului la inundații IGSU și ANAR, o bază de date care să permită consolidarea dotării cu echipamente pe zone și instituții. În special la nivel județean pentru Unitățile operative ale IGSU și Formațiile de intervenție operativă ale ANAR.   Este necesară crearea și întreținerea continuă a bazei de date care să permită furnizarea informațiilor aupra echipamentelor din stocurile existente (de exemplu, IGSU, ANAR), completarea stocului de materiale post eveniment conform Normativului cadru de dotare prevăzut în Ordinul comun MAP/MAI nr.459/78/2019, informații referitor la personalului instruit cu privire la utilizarea echipamentelor din dotare.   Personalul ambelor instituții va fi instruit cu privire la utilizarea tuturor tipurilor de echipamente din stocurile proprii. În acest scop vor fi organizate sesiuni de instruire/exerciții de simulare cu aplicații practice în teren.       Beneficii     Utilizarea eficientă a echipamentelor disponibile pentru situațiile de urgență îmbunătățește răspunsul instituțional, oferind astfel reduceri ale pagubelor economice și pierderilor de vieți omenești, precum și oferind beneficii sporite pentru activitățile de pregătire și răspuns pentru hazarduri multiple.         Articol     6e       Nume     Furnizarea de rețele de comunicații redundante pentru ANAR       Cod     M41-RO44,       Obiectiv     Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații       Descriere funcțională     Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II, care urmează să fie implementat de ANAR pentru modernizarea comunicațiilor pentru situațiile de urgență, ca back-up la vechiul sistem de radiocomunicații. Redundanța comunicării este esențială pentru a se asigura că, în timpul evenimentelor de inundație, datele în timp real ajung la autoritățile decizionale, astfel încât să poată fi luată o decizie informată asupra riscurilor. În plus, este esențial să existe canale de comunicare robuste si fiabile pentru ca autoritățile să coordoneze răspunsul la evenimentul de inundație.   În prezent, principiul redundanței nu este acoperit pe deplin si este necesar să se planifice, să se definească si să se implementeze un sistem de comunicare rezistent care să asigure livrarea, stocarea si utilizarea datelor si comunicarea si coordonarea autorităților pentru a lua decizii în timpul unei inundații.       Beneficii     • Este necesară o rețea de comunicații îmbunătățită pentru a sprijini capacitățile instituționale de răspuns în urma emiterii unor avertismente de inundații, cu coordonare la nivelul întregului domeniu al actorilor care activează în domeniu și furnizarea unui răspuns integrat și cuprinzător.   • Comunicarea îmbunătățită va sprijini funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurile la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiunile de căutare si salvare si evacuare înaintea și în timpul unei inundații, producând astfel o reducere a pagubelor economice si a deceselor. Furnizarea de echipamente de comunicații îmbunătățite va oferi beneficii suplimentare răspunsului la hazarduri multiple si creșterea rezilienței localităților.         Articol     6f       Nume     Asigurarea resurselor materiale necesare gestionării în bune Bondiții a acțiunilor de evacuare din zonele de risc       Cod     M44-RO54       Obiectiv     Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă si eficace în caz de inundații       Descriere funcțională     Stabilirea locurilor de adăpost este considerată o condiție prealabilă în procesul de planificare a evacuării. Cu toate acestea, identificarea în continuare a acestor locuri ar trebui să ia în considerare factori suplimentari, cum ar fi modurile de transport disponibile si accesul în momente de situații de urgență. În plus, este important să se planifice în avans alocarea resurselor pentru a putea răspunde eficient la un eveniment de inundație. Pentru a asigura o evacuare eficace si eficientă în cadrul acestei măsuri se intenționează implementarea următoarelor:   • Crearea unui inventar al clădirilor capabile să acționeze ca centre de adăpost pentru evacuați în fiecare regiune sau locații în care pot fi amplasate adăposturi temporare. Locația acestor amplasamente potențiale ar trebui identificată pentru a permite analiza spațială si testarea scenariilor pentru a identifica timpul necesar pentru evacuarea populației din zonele predispuse la inundații după emiterea unui avertizări.   • Instruire sporită oferită intern întregului personal de la nivelul autorității publice locale pentru a le permite să asiste în mod eficient în timpul procedurilor de evacuare. Această instruire ar trebui să fie asigurată de membrii personalului implicați în prezent în operațiunile de evacuare.   • Furnizarea de echipamente pentru evacuarea în siguranță.       Beneficii     Sunt necesare resurse îmbunătățite pentru a sprijini o evacuare eficace si eficientă în urma emiterii unui avertizări pentru inundații severe, prevenind astfel pierderea de vieți omenesti si asigurând siguranța populației.         Articol     6g       Nume     Creșterea capabilității Unităților Operative Județene       Cod     M44-RO54       Obiectiv     Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minimale privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență       Descriere funcțională     În cazul unei situații de urgență generate de producerea unor inundații, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se întrunește în regim de urgență, fie la sediul Prefecturii , fie în spații special amenajate pentru Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel Judetean. Condițiile nu sunt uniforme la nivelul tuturor județelor și există diferențe care limitează coordonarea eficientă a activității de răspuns la inundații.   Furnizarea de dotări îmbunătățite pentru centrele de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență sub formă de locații securizate în perioadele de inundații, cu echipament minim precum asigurarea unui fax, imprimantă și facilități pentru ședințe online va facilita luarea deciziilor în timp real, cu implicarea tuturor părților interesate (Grupurilor de Suport Tehnic).       Beneficii     • Îmbunătățirea dotărilor pentru Unitățile operative județene cu asigurarea cerințelor minime pentru echipamente va îmbunătăți structurile de comandă și control pentru managementul riscului la inundații și va îmbunătăți coordonarea în teren.   • Sunt obținute beneficii în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurilor la nivel comunitar, gestionării cursurilor de apă, operațiunilor de căutare și salvare și evacuare. Dezvoltarea acestor dotări poate spori acțiunea publică prin difuzarea îmbunătățită a avertizărilor și sprijinul pentru evacuarea populației și bunurilor către zone de siguranță, operarea măsurilor de rezistență activă și consolidarea rezilienței pe termen lung la hazarduri multiple.        ...         
				 + 
			  Anexa nr. 19                        Lista activităților de comunicare specifice de la nivel                         național/de la nivelul A.B.A.-urilor        Nr.   Crt.     Tip activitate (se selectează mecanismul utilizat pentru informarea publicului; pot fi selectate mai multe opțiuni)     Tipuri de activități incluse la   categoria   "Altele"     Data/Perioada la care a avut loc informarea     Subiectele abordate     Categorii de stake-holderi informați     Tipuri de stakehol- deri informați și incluși la categoria "Altele"       1                 Site-uri cu rețele sociale                 -     noiembrie 2021     Metodologia de elaborare;     Toate     -       -     martie 2022     Obiectivele și misiunea P.M.R.I.;     Toate     -       -     august 2022     Elaborarea H.H.R.I.     Toate     -       -     septembrie 2022     Elaborarea H.H.R.I.     Toate     -       -     decembrie 2022     Conținutul P.M.R.I.;     Toate     -       2                 Corespondeță directă                 -     noiembrie 2021     Metodologia de elaborare;     Toate     -            martie 2022     Obiectivele și misiunea M.R.I.;     Toate     -       -     august 2022     Elaborarea H.H.R.I.     Toate     -       -     septembrie 2022     Elaborarea H.H.R.I.     Toate     -       -     decembrie 2022     Continutul P.M.R.I.;     Toate     -       3        Comunicat de Presă        -     martie 2022     Obiectivele și misiunea P.M.R.I.;     Toate     -       -     august 2022     Elaborarea H.H.R.I.     Toate     -           
				 + 
			  Anexa nr. 20                    Lista activităților de consultare și implicare                la nivel național a părților interesate,              feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. Ciclul II        Nr.   Crt.     Subiectul consultării     Perioada consultării     Stakeholder consultat (selectați din listă)     Tipuri de stake- holderi consultați și incluși la categoria "Altele"     Prin ce metode s-a realizat consultarea publică     Tipuri de metode utilizate pentru consultare și incluse la categoria "Altele"     Prin ce metode s-au informat stakeholderii despre consultarea publică     Metode prin care s-au informat stakeholderii despre consultarea publică incluse la categoria "Altele"     Feedback primit de ia stakeholderi (comentarii, sugestii, întrebări etc)     Modul în care a fost transmis feedbackui (selectați din listă)     Tipuri de moduri în care a fost transmis feedback-ul și incluse la categoria "Altele"     Schimbările realizate asupra P.M.R.I. ca urmare a feedbac- kului primiț/ participării publicului (selectați din listă)     Tipuri de schimbări realizate asupra P.M.R.I. și incluse la categoria "Altele"     A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat?       1     Metodologia de elaborare;     NOIEMBRIE 2021     Toate categoriile     -     Internet     -     Mass-media (ziare, TV, radio)     -     Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Vaslui recomandări: în ceea ce privește adoptarea de diverse măsuri verzi, așa cum le-ați denumit în prezentarea dumneavoastră, în vederea analizării în viitoarele întâlniri și chiar implementării:    În cadrul desfășurării acțiunilor de împădurire dar și de amenajare antierozională, să se țină cont împreună cu UAT urile implicate de anumiți factori și anume condiții fizico- geografice particulare fiecărei zone:   - factori geomorfologici (altitudine, pantă, expoziția versanți lor, lungimea versanșilor, gradul de fragmentare a reliefului etc.);   - factor geologic (substratul geologic și direcția de înclinare a stratelor - eroziunea fiind accentuată în zonele cu structură monoclinală, având în vedere că direcția de scurgere a apei este influențată de direcția de înclinare a stratelor.);   - factorul pedologic;   - factori hidrologici (regimul hidrologic subteran și suprate ran);   - Factorul climatic (regimul bioclimatic local -termic, pluviometric, frecvența vânturilor, gradul de însorire);   - Factorul antropic (mod de utilizare a terenurilor până în acel moment)   - Factorul biologic (biodiversitatea zonei), fără a afecta starea de conservare a speciilor și habitatelor) etc.   Aș recomanda o posibilă colaborare pe viitor cu instituțiile de specialitate în domeniul agriculturii să impună diverse măsuri agro-ecologice agenților economici, pentru a fi implementate în activitatea agricolă în vederea prevenirii sau diminuării eroziunii în suprafață, dar și în adâncime, eroziuni ce în prezent conduc la destabilizarea versanților, degradarea lor provocarea scurgerii de pe versant.   Vin cu această recomandare, deoarece principala activitate din zona rurală, zonă grav afectată de fenomenele de eroziune și implicit inundații, este agricultura, în majoritatea arealelor fiind una de subzistență.   Astfel de măsuri ar fi:   - Aplicarea arăturii după curbele de nivel și renunțarea la cea de tip deal-vale;   - Interzicerea chimizării agriculturii, ceea ce conduce la sărăcirea chimică a solului de substanțe nutritive și implicit diminuarea pretabilității solului la anumite culturi benefice stabilității și diminuării coeficientului de pierdere de sol de pe versant;   - Diminuarea suprapășunatului și desțelenirii versanților;   - Aplicarea asolamentelor;   - Aplicarea sistemului de culturi în fâșii;   - Utilizarea preparatelor pe bază de microorganisme;   - Utilizarea îngrășămintelor verzi;   - Interzicerea transformării pajiștilor sau a zonelor forestiere în terenuri agricole sau alte categorii de folosință;     Email          Angajamentul de a continua cercetările     Da                                                    - Pe versanții puternic înclinați și; degradați să se folosească terasări cu livezi sau viță devie, folosite drept perdele de protecție;- Etc.   Alte măsuri foarte importante ar fi:   - Diminuarea supraîncărcării; deluviului cu drumuri și construcții;   - Împădurirea părții superioare a zonelor de coastă;   -Construirea canalelor de drenare în zonele cu predispoziție la alunecări de teren;   - Reîmpădurirea suprefețelor puternic degradate;   - Efectuarea de lucrări de nivelare și acoperire a teritoriilor afectate de eroziunea în adâncime; - Etc.                                     Elaborarea   H.H.R.I.     -     -     -     Consultare scrisă     -     Internet     -     Sucursala Regionala de Căi Ferate Iași în cadrul serviciului care se ocupa cu lucrările de artă și terasamentele.   Urmarea prezentării d-stra privind inundațiile, îmi permit să creionez câteva probleme cu care m-am întâlnit în activitatea profesională :   - pe râul Bârlad, în zona localității Buhăiești este un canal de remuu la care nivelul superior al digului este mai sus decât nivelul căii ferate care traverseaza canalul. Acest lucru face ca, la creșterea nivelului apelor pe acest canal, în dreptul căii ferate, apele spală terasamentul și se revarsă pe terenurile din jur.   - ar trebui conștientizată populația de OBLIGAȚIILE care le au în calitate de proprietari de pământ tranzitat de un curs de apă. În prezent, în unele cazuri, nu numai că nu despotmolesc albia cursului de apă dar nu ne lasă nici pe noi să o facem pretextând că le încălcăm pământurile.   S.R.C.F. Iași va putea accesa Web GIS pentru a putea verifica Hărțile de Hazard si de Risc la Inundații?     Email     -     Angajamentul de a continua cercetările     Da            -     -     -     -     Invitații către părțile interesate     -     Corespondeță   directă     -     Bună ziua și felicitări pentru implicarea atâtor de mulți factori cu responsabilități în domeniu.   Aș dori să am prezentarea; revin cu o rugăminte exprimată anterior: actualizarea listei ONG-urilor active din bazin. În scurta mea intervenție am menționat necesitatea unui grup de lucru pentr eficientizarea comunicării (communication work package) pentru care, la modul ideal, ar trebui să fie alocate și fonduri.   Vă doresc o zi reușită,   Petruța Moisi, prof., președinte CCE, Galați     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     Prin autorități locale     -     Rețele sociale     -     Felicitări pentru prezentare.   Dacă aveți nevoie de experiența noastră ca evaluatori de mediu ( SC MEDIU RESEACH CORPORATION SRL) în stabilirea unor măsuri vizavi de ariile protejate - vă stam la dispoziție.   Cu stimă, ONG Ecomondia     Email     -     -     -     -       2     Obiectivele și misiunea M.R.I.;     MARTIE 2022     Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă     COMITET BAZIN     Internet     -     Internet     -     -     -     -     -     -     -            -     -     Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea împotriva Inundațiilor     -     Invitații către părțile interesate     -     Corespondeță   directă     -     -     -     -     -     -     -            -     -     Alimentare Cu Apă Și Canalizare     Corespondeță directă     -     Consultare   scrisă     -     -     -     -     -     -     -            -     -     ONG-uri / Protecția Naturii     Consultare scrisă     -     -     -     -     -     -     -     -     -            -     -     Autorități Locale/Regionale     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -       3        Elaborarea   H.H.R.I.     AUGUST_2022     Toate categoriile     -     Internet     WebViewer Public     Mass-media (ziare, TV, radio)     -     -     -     -     -     -     -       -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -       4              Elaborarea   H.H.R.I.     SEPTEMBRIE 2022     Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă     COMITET BAZIN     Consultare scrisă     -     Internet     -     -     -     -     -     -     -       -     -     -     -     Invitații către părțile interesate     -     Corespondeță   directă     -     -     -     -     -     -     -       -     -     -     -     Prin autorități locale     -     Invitații către părțile interesate     -     -     -     -     -     -     -       -     -     -     -                    -     -     -     -     -     -     -       5     Continutul   P.M.R.I.;     DECEMBRIE 2022     Toate categoriile          Internet          Internet          Vă aducem la cunoștințăa faptul că , în urma studierii, analizei și verificării fișelor descriptive pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), precum și a broșurilor și a listei de verificare, A.N.A.N.P. - ST Galați nu a identificat alte potențiale zone de risc la inundații în ariile naturale protejate din județul Galați care să nu fi fost evidențiate în documentația prezentată I Nu avem observații pentru măsurile și alternativele de proiecte prezentate.     Email          Suplimentarea de informații noi          Da            -     -     -     -     Invitații către părțile interesate     -     Rețele sociale     -     Arii Protejate Iași - nu sunt observații la fisșele descriptive     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     Corespondeță directă     -     Corespondeță   directă     -     A.N.I.F. Botoșani     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     AGENȚIA NAȚIONALA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE IAȘI Polderele propuse la Trifești-Hermeziu, Vladomira-Șendreni se suprapun cu lucrări de desecare prin pompare și irigații. La pagina 5 corect este SPE Gorban, nu SPA. în zona localității Răducăneni-Zberoaia în cadrul polderelor, se suprapun cu lucrări de desecare prin pompare și irigații.     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     ANIF Vaslui Ținând cont de faptul că spre deosebire de Planul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe care îl avem în prezent, considerăm că hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie extinderea zonelor inundate și ajută anual la evitarea unor inundații care ar putea produce daune.Prin hărțile de hazard la inundații se pot limita efectele produse de inundații, dar nu se anulează în totalitate riscul la inundații.     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -          A.N.I.F.- Filiala Teritoriala de I.F. Iași Vă rugăm să luați în considerare următoarele observații : l.Aval de loc. CHIPEREȘTI, JUD IAȘI, respectiv NOD HIDROTEHNIC CHIPEREȘTI, începe CANAL JIJIA VECHE, care este canal aflat în administrarea A.N.I.F. - Filiala Teritoriala de   I.F. Iași, cu dublu rol de alimentare cu apă pentru irigații și canal de desecare evacuare (emisar) pentru stațiile de desecare, evacuare făcându -se în râul Prut prin stația de pompare evacuare S.P.E GORBAN sau gravitațional prin GOLIREA STAVILAR G10 GORBAN.   2. Polderul este o lucrare în administrarea A.N.I.F.- Filiala Teritoriala de I.F. Iași care asigura funcționarea normala pe Canalul Jijia veche și a stației de pomparea SPE Gorban.   3. Din loc.Costuleni, aval de podul de pe DN 28 începe Canalul dalat aflat în administrarea A.N.I.F.- Filiala Teritoriala de I.F. lași prin care se descarcă Valea COVASNA.   4. Valea Cozia, Valea Corbului și Valea Bohotin NU se descarcă în CANAL JIJIA VECHE , se descarcă în CANALUL DE COASTĂ prin CANAL V. COZIA, respectiv CANAL V.CORBULUI, CANAL V.BOHOTIN, lucrări administrate de A.N.I.F. Filiala Teritoriala de I.F. Iași .   CANALUL DE COASTĂ are descărcare direct în râul Prut printr-o GOLIRE GRAVITAȚIONALĂ administrată de A.N.I.F. Filiala Teritoriala de I.F. Iași.     Email     -     -      -      -             -     -     -     -     -     -     -     -     APM -Vaslui-nu sunt observații la fisele descriptive     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     CJ Galați - nu sunt observații la fișele descriptive     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     I.S.U.J. Iasi - Apreciem efortul tuturor celor care au participat la elaborarea fișelor descriptive și considerăm oportuna prezentarea muncii dumneavoastră într-o sedina C.J.S.U.. Ținem legătură pentru orice este nevoie.   Cu stima, It. Plugaru Marius -     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     Prefectura Iași -Materialele prezentate sunt foarte importante și utile pentru autoritatile publice pentru realizarea de planuri urbanistice și în ceea privește implementarea de măsuri pentru prevenirea problemelor care pot să apară în zona cursurilor de apă.     Email     -     -        -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     UAT Dorohoi - Măsurile care au fost propuse sunt cunoscute de foarte mulți ani, polderul de pe pârâul Buhai confluența cu pârâul întors este proiect care trebuia să fie realizat în 1989 și care și acum este doar la faza de SF.   Nu avem comentarii la fișele descriptive ,nu consideram că ar fi necesare clarificări suplimentare, dar ar trebui poate să existe și termene de realizare a masurilor propuse.     Email     -     -     -     -            -     -     -     -     -     -     -     -     Primăria Galați - Având în vedere lipsa experienței în ceea ce privește riscul la inundații, aceste evenimente având o frecvență redusă, nu putem exprima nicio recomandare sau sugestie. Suntem de acord cu planul de măsuri pentru dezvoltarea strategiei A.P.S.F.R. și interesați de feed-back-ul participanților cu un istoric în acest sens.     Email     -     -     -     -           
				 + 
			  Anexa nr. 21                      Lista activităților de implicare la nivel regional                   a părților interesate, feedback-ul primit și                       rezultatele acestei activități        Nr.   Crt.     Subiectul implicării stakeholderilor     Perioada/Data   implicării     Stakeholder implicat (selectați din listă)     Tipuri de stakeholderi implicați și incluși la categoria "Altele"     Metode utilizate pentru implicare     Tipuri de metode utilizate pentru implicare și incluse la categoria "Altele"     Feedback primit de la stakeholderi (comentarii, sugestii, întrebări etc)     Denumire A.P.S.F.R. pentru care s- a primit feed- backul     Cod UE A.P.S.F.R. pentru care s-a primit feedbackul     Modul în care a fost transmis feedbackul (selectați din listă)     Tipuri de moduri în care a fost transmis fe edback-ul și incluse la categoria "Altele"     Schimbările realizate asupra PoM {Program de Măsuri) ca urmare a feedbacku- lui primit/participării publicului (selectați din listă)     Tipuri de schimbări realizate asupra PoM si incluse la categoria "Altele"     A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat?       1     Screening     noiembrie 2021-decembrie 2022     Toate categoriile     -     Ședințe online sau în persoană     Cont în WebViewer     -     -     -     Email     e.g. Postări online pe rețelele de socializare     Angajamentul de a continua cercetările     Da       2     Strategiile   A.P.S.F.R.     martie 2022 - decembrie 2022     Toate categoriile     -     Alte activitați de informare cu oportunități de discuție și dialog     -     -     -     -     -Email     -     -     -     Da       3     Strategiile la nivel de UoM     martie 2022 - decembrie 2022     Toate categoriile     -     Furnizarea de informații la manifestări publice sau de anunțuri pe site-uri publice     -     -     -     -     Email     -     -     -     Da       4     14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. (Zone cu Risc Potențial   Semnificativ la Inundații) cu prioritate mare și 7 măsuri individuale.     noiembrie 2021-decembrie 2022     Toate categoriile     -     Ședințe online sau în persoană     -     -     -     -     Email     -     -     -     Da       -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -       -5     Elaborare H.H.R.I.     noiembrie   2021-   serptembrie   2022     Toate categoriile     -     Ședințe online sau în persoană     Cont în WebViewer GIS     -     -     -     Email     -     -     -     Da       -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     -     Da                                -----  

Preluat: 2026-09-25T20:05:25.066218+00:00 · SHA256: 020ae866c377b48b17d72fc22468081b8fab6b856a804827d8d93e4e18209284