Legislație națională
AMENAJAMENT · 0 · 2024
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparţinând Composesoratului Trestia, Unitatea de Producţie IV Trestia, judeţul Sălaj
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 295885
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, Unitatea de Producție IV Trestia, județul Sălaj EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 bis din 31 mai 2024 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 436 din 27 februarie 2024 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 31 mai 2024. BRAȘOV 2023 + CUPRINS Memoriu de prezentare Proces verbal C.T.E. Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier + Partea I MEMORIU TEHNIC 0. INTRODUCERE ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a proprietății ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare ... 1.3. Bazinete componente ... 1.4. Administrarea fondului forestier 1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată ... ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea proprietății ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor ... 2.2.2. Situația bornelor ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază ... ... 2.4. Suprafata fondului forestier 2.4.1. Determinarea suprafețelor ... 2.4.2. Mișcări de suprafață din fondul forestier ... 2.4.3. Utilizarea fondului forestier ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii ... ... 2.5. Enclave ... 2.6. Organizarea administrativă ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea precedentă (inclusiv) ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 3.3.1. Evoluția structurii pădurii ... ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie ... 4.2.2. Geomorfologie ... 4.2.3. Hidrologie ... 4.2.4. Climatologie 4.2.4.1. Regimul termic ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația ... 4.2.4.3. Regimul eolian ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice ... 4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere ... 4.2.4.6. Date fenologice ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol ... 4.3.3. Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol ... 4.3.4. Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia ... 4.4.3. Lista u.a. pe tipuri de stațiune ... 4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure ... 4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure ... 4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure ... ... 4.6. Structura fondului de producție și protecție ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi ... 4.8.2. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurilor ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice ... 5.1.2. Funcțiile pădurii ... 5.1.3. Subunități de gospodărire constituite ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii 5.2.1. Regimul ... 5.2.2. Compoziția-țel ... 5.2.3. Tratamentul ... 5.2.4. Exploatabilitatea ... 5.2.5. Ciclul ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. "A"-Codru regulat, sortimente obișnuite 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității ... ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II funcțional ... ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor ... 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat ... 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire ... 6.6. Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Producția cinegetică ... 7.2. Producția salmonicolă ... 7.3. Producția de fructe de pădure ... 7.4. Producția de ciuperci comestibile ... 7.5. Alte produse ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători ... 8.5. Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală ... ... 9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII 9.1. Elemente de biodiversitate ... 9.2. Acțiuni în favoarea biodiversității ... 9.3. Efectul aplicării amenajamentului asupra biodiversității ... ... 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 10.1. Instalații de transport ... 10.2. Tehnologii de exploatare ... 10.3. Construcții forestiere ... ... 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuității funcționale ... 11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 11.2.1. Indicatori cantitativi ... 11.2.2. Indicatori calitativi ... ... ... 12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia. ... 12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului ... 12.3. Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic ... 12.4. Indicarea hărților anexate amenajamentului ... 12.5. Colectivul de elaborare ... 12.6. Bibliografie ... ... + Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURA 13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale și a lucrărilor de conservare 13.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale-S.U.P. A-codru regulat 13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale ... 13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale-codru ... 13.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale ... ... 13.1.2. Planul lucrărilor de conservare ... ... 13.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor ... 13.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii ... ... 13.3. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire ... ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 14.1. Planul instalațiilor de transport ... 14.2. Planul construcțiilor forestiere ... ... 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier ... 15.2 Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă ... ... + Partea A III-A EVIDENTE DE AMENAJAMENT 16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 16.1.1. Descrierea parcelară ... 16.1.2. Evidenta pe u.a. a datelor complementare ... 16.1.3. Evidența arboretelor inventariate ... 16.1.4. Evidența arboretelor marcate ... ... 16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale ... 16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale ... 16.2.3. Situația sintetică pe specii ... 16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale ... 16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii ... 16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii ... 16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv ... 16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv ... 16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii ... 16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii ... ... 16.3. Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 16.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție ... 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 16.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec ... 16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului ... 16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile ... ... 16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare ... 16.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța medie de colectare ... ... ... + Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1 Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri ... 17.2 Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală ... ... Anexe MEMORIU DE PREZENTARE al amenajamentului fondului forestier proprietate privată a Composesoratului Trestia, județul Sălaj U.P. IV Trestia Data intrării în vigoare a amenajamentului .............. Expert C.T.A.P.: Dr. ing............... Șef proiect: ing. ................. 1. Suprafața fondului forestier Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj este de 100.83 ha. Suprafața determinată la actuala amenajare de 100.83 ha, este egală cu suprafața din actul de proprietate - Titlul de Proprietate nr. ....... U.P. vechi U.P. nou Suprafața (ha) Diferențe (ha) Justificări (ha) actuală din actul de proprietate + - + - %VII Bălan (O.S. Jibou) IV Trestia 100.83 100.83 - - - - Date generale U.P. Amenaj. Supr. (ha) Pădure (ha) Teren de împăd. (ha) Alte terenuri (ha) Păduri cu rol de (ha): Compoziția arboretelor (fond productiv) Protecție Producție și protecție T.VI T.II IV Trestia Act. 100.83 100.83 - - 39.3 61.5 61FA16CA12GQ10CE1DT ... 2. Prevederile și realizările amenajamentului expirat Anul amenajării Prevederi (P) Rărituri Produse principale + acc. I Tăieri de igienă Taieri de conservare Indice recolt. Realizări (R) ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an/ha 2013 P 1.8 48 1.7 200 27.3 24 3.8 186 4.6 R 0 0 3.19 55 32.65 101 0.6 32 1.9 % 0 0 - 27 - 420 - 17 41 2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului Tabel 2.1.1. Compoziția arboretelor Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția compoziției (%) FA SC CA CE GO DT 2013 100.8 47 30 9 7 5 2 2023 100.83 38 34 10 6 7 5 Tabel 2.1.2. Clasa de producție Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția claselor de producție (%) I II III IV V 2013 100.8 - - 56 9 35 2023 100.83 - - 59 41 - Tabel 2.1.3. Densitatea arboretelor Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția categoriilor de consistență (%) 0.1-0.3 0.4-0.6 0.7-1.0 2013 100.8 - 13 87 2023 100.83 13 8 79 ... ... 3. Structura fondului forestier Structura fondului forestier din cadrul U.P. IV Trestia se prezintă astfel: Specificări Fond forestier U.M. Specii FA SC CA GO CE DT Total Compoziția A11-13 % 61 - 16 12 10 1 100 A21-22 - 90 - - - 10 100 U.P. 38 34 10 7 6 5 100 Clasa de producție A11-13 - 3,0 - 3,4 3,0 3,0 3,0 3,1 A21-22 - 4.0 - - - 4.0 4.0 U.P. 3,0 4,0 3,4 3,0 3,0 3,8 3,4 Consistența A11-13 - 0,70 - 0,60 0,67 0,65 0,51 0,67 A21-22 - 0.70 - - - 0.70 0.70 U.P. 0,70 0,70 0,60 0,67 0,65 0,66 0,68 Creșterea curentă A11-13 mc/an/ha 5.6 4.1 4.1 3.1 2.4 5.6 4.9 A21-22 - 5.3 - - - 5.0 5.3 U.P. 5,6 5,3 4,1 4,1 3,1 4,5 5,0 Volum unitar A11-13 mc/ha 266 - 161 185 208 179 233 A21-22 - 93 - - - 100 94 U.P. 266 93 161 185 208 115 181 Vârsta medie A11-13 ani 92 - 78 83 90 80 88 A21-22 - 37 - - - 45 38 U.P. 92 37 78 83 90 51 69 Clase de vârstă A11-13 % III - 30%; VI si peste - 70% 100 A21-22 III -100% 100 U.P. III - 56%; VI și peste - 44% 100 Notă: – A11-A13 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care se reglementează recoltarea de produse principale; ... – A21-A22 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale. ... ... 4. Zonarea funcțională Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel: Anul amenajării Grupa a I - a categorii funcționale (ha) Grupa a II - a categorii funcționale (ha) TOTAL (ha) Tipul funcțional II VI 1.2.A. 2.1.B./2.1.C 2013 39.3 61.5 100.8 2023 37,70 63,13 100,83 Dif. -1,6 +1,63 +0,03 Fondul forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată. ... 5. Subunități de gospodărire Amenajament Subunitati de gospodarire -ha- Total M A -ha- actual 37,70 63,13 100.83 ... 6. Bazele de amenajare Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele: 6.1. Regim (S.U.P. A) Amenajament Suprafața totală în regim : ( ha ) codru actual 63,13 ... 6.2. Compoziția-țel Amenajament U.P. FA GO CE DT TE actual 70 11 5 10 4 ... 6.3. Tratament Amenajament Suprafața de parcurs cu tratamente : (ha/mc) progresive Actual 18,51 ha/1866 mc ... 6.4. Vârsta exploatabilității Amenajament Subunitati de gospodarire -ani- A actual 108 ... 6.5. Ciclul Amenajament Subunități de gospodărire : ( ani ) “A” actual 110 ... ... 7. Reglementarea procesului de producție 7.1. Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru S.U.P. A U.P. Amenajamentul Creșterea indicatoare Clase de varsta Posibilitatea adoptata (mc/an) Ci (mc/an) Posib. (mc/an) Q m Inductiv (mc/an) Deductiv (mc/an) IV Trestia actual 164 187 2,0 1,133 217 217 187 7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare Specia FA CA GO CE DT - - - - - Total CI 116 17 18 12 1 164 V1 4928 V11 855 397 98 1350 V12 42 497 970 157 1666 V13 7696 537 8233 V14 V2 8522 V21 909 400 597 970 157 3033 V22 7696 537 8233 V23 V3 11303 V31 8617 940 606 981 158 11302 V32 V4 8746 949 614 991 160 11460 V5 8859 957 621 999 161 11597 V6 12050 1875 1741 1448 163 17277 DD1 6555 DD2 5221 DD3 6351 DD4 4858 DD5 3345 DD6 7374 DM 3345 Q 2 V1/10 493 V2/20 426 V3/30 377 V4/40 287 V5/50 232 V6/60 288 POSIB. 187 A: 0,867 M: 1,133 CICLUL 110 SUPRAFATA TOTALA 63,13 SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA 63,13 ... 7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul deductiv Ciclul: 110 ani Perioada: 30 ani S.P. normal: 17,22 ha Clasa de vârstă Situație SUPRAFAȚA PERIODICĂ I SUPRAFAȚA PERIODICA Suprafața (ha) Volum (mc) Crest. crt. (mc) Supra fața (ha) Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani (mc) II III IV Vi Vk Vj Suprafața (ha) Suprafața (ha) Suprafața (ha) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I - - - - - - - - - - II - - - - - - - - - - III 18,65 4047 149 - - - - - 8,02 10,63 IV - - - - - - - - - - V - - - - - - - - - - VI 30,90 9329 148 4.23 - - 779 17,88 8,79 - VII 13,58 1331 11 13,58 - - 1386 - - - TOT. 63,13 14707 308 17.81 - - 2165 17,88 16,81 10,63 Norm - 17,22 - - - 17,22 17,22 11,47 Diferenta ± +0,59 - - - +0,66 -0,41 -0,84 Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P_2” = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 217 mc/an. ... ... 7.2. Urgențe de regenerare Subunitatea Urgența Suprafața (ha) Volumul total (mc) Volumul de extras (mc) A 1 13,58 1386 1386 2 4,93 958 480 Total 18,51 2344 1866 ... 7.3. Posibilitatea de produse secundare Specificări Suprafața efectivă de parcurs : (ha) Posibilitatea : (mc) Totală Anuală Totală Anuală Rărituri 18,65 1,86 574 57 Total produse sec. 18,65 1,86 574 57 Tăieri de igienă 23,17 23,17 209 21 ... 7.4. Volumul rezultat din lucrări de conservare S.U.P. Suprafața de parcurs -ha- Volumul de extras - mc - Volumul de recoltat pe specii (mc/an) Totală Anuală Total Anual SC M 37,70 3,77 494 49 49 ... ... 8. Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator și măsurile de gospodărire propuse Natura vătămării Gradul de afectare Suprafața (ha) Lucrări prevăzute (ha) Tăieri progresive Dec II Tăieri de conservare Uscare slabă 37,70 - 37,70 Tulpini nesănătoase 20% 60,87 23,17 37,70 ... 9. Situația lucrărilor de împădurire Specificări Specii pentru împădurit : (ha) Denumire Total (ha) DT - Integrale 4,07 4,07 - Completări 0,81 0,81 - Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale 11,62 - - Îngrijirea culturilor 22,8 - - ... 10. Instalații de transport Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia, însumează 1.0 km drumuri publice, asigurând accesibilitatea: – fondului forestier în proporție de 100%; ... – fondului forestier productiv în proporție de 100%. ... ... 11. Inventarul de coordonate În tabelul de mai jos sunt redate coordonatele, în sistem de proiecție Stereo' 70, pentru limita fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj. Nr. crt. N(m) E(m) 1 626135,26 375124,32 2 625981,99 375310,21 3 625993,66 375373,24 4 626000,82 375460,42 5 625937,14 375495,88 6 626006,37 375603,82 7 626088,82 375597,96 8 625933,44 375713,93 9 625642,44 375709,36 10 625593,60 375781,67 11 626029,83 375971,88 12 625957,29 376228,80 13 625491,53 375988,75 14 625570,53 376273,76 15 625517,01 376312,66 16 625636,05 376380,23 17 625651,87 376626,91 18 625579,35 376739,92 19 625336,84 376845,62 20 625606,52 377109,70 21 625886,49 376508,17 22 626084,86 376254,55 23 626113,87 376198,50 24 626676,62 375268,05 25 626738,85 375175,85 26 626584,59 374735,16 27 626367,76 374494,78 28 626499,99 374232,01 29 626274,30 373973,23 30 625834,13 374009,34 31 625855,12 374066,64 32 625942,28 374085,27 33 626026,16 374128,75 34 625998,03 374151,58 35 626147,33 374366,63 36 626060,60 374470,70 37 626352,31 374788,40 ... Șef proiect, Expert C.T.A.P., + S.C. LARIX SILVA PROIECT S.R.L. PROCES VERBAL C.T.A.P. nr. ........... Avizare de recepție din .............. A. Obiectul avizării: Amenajamentul fondului forestier proprietate privată al Composesoratului Trestia, județul Sălaj - U.P. IV Trestia. Beneficiar: Composesoratul Trestia, județul Sălaj. ... B. Participanți: Expert C.T.A.P.: Dr. ing. ... Șef proiect ing. ... Proiectant : ing. ... ... C. Constatări-Concluzii: Din analiza documentației și discuțiile purtate au rezultat următoarele: Suprafața totală a unității de producție este de 100.83 ha. Fondul forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia este împărțit în 3 parcele și 6 subparcele, rezultând o întindere medie a parcelei de 33.61 ha și a subparcelei de 16.81 ha. Terenurile din fondul forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj au următoarele folosințe, stabilite prin amenajament: – păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi: 100.83 ha. ... Baza cartografică utlizată este constituită din planuri topografice restituite (foi volante), având curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile au fost realizate de către I.G.F.C.O.T., în anul 1975. Această bază a fost utilizată și de I.C.A.S. la ultima amenajare. Suprafața pădurilor și terenurilor destinate împăduririi din grupa I funcțională este de 37.70 ha (37%), fiind repartizată în următoarea categorie funcțională: – 1.2.A. - păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35^g (T.II) - 37.70 ha (37%). ... În grupa a II-a funcțională s-a încadrat o suprafață de 63.13 ha (63%), cu următoarea categorie funcțională: – 2.1.C. - păduri destinate să producă, în principal lemn de cherestea (T.VI) - 63.13 ha (63%). ... Unitatea de producție este situată într-un singur etaj fitoclimatic, și anume: – FD_2 - deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal: 100,83 ha (100%). ... A fost identificat un singur tip de sol, cu 2 subtipuri, și anume eutricambosol tipic 63.13 ha (63%) și eutricambosol scheletic 37.70 ha (37%) Au fost determinate 3 tipuri de stațiune: – 6.2.5.2. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum: 55.40 ha (55%); ... – 6.2.5.1. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bi, brun edafic mic, cu Asperula-Asarum: 37.70 ha (37%) ... – 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit edafic mijlociu: 7.73 ha (8%). ... Au fost identificate 3 tipuri de pădure: – 421.2 Făget de dealuri pe soluri schelete, cu floră de mull (m) - 55.40 ha (55%); ... – 421.3 Făget de dealuri pe soluri superficiale (i) - 37.70 ha (37%); ... – 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) - 7.73 ha (8%); ... După caracterul actual al tipului de pădure, 63% sunt arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie, 37% artificiale de productivitate inferioară. Principalii indicatori, care caracterizează structura fondului de producție și protecție, sunt redați în tabelul următor: Specificări Specii: FA SC CA GO CE DT Total Compoziția (%) 38 34 10 7 6 5 100 Clasa de producție 3.0 4.0 3.4 3.0 3.0 3.8 3.4 Consistența 0.70 0.70 0.60 0.67 0.65 0.66 0.68 Vârsta medie (ani) 92 37 78 83 90 51 69 Creștere curentă (mc/an/ha) 5.6 5.3 4.1 4.1 3.1 4.5 5.0 Volum mediu (mc/ha) 266 93 161 185 208 115 181 Fond lemnos (mc) 10288 3167 1631 1359 1277 529 18251 Clase de vârstă: (%) S.U.P. I II III IV V VI VII Total A - - 30 - - 48 22 100 M - - 100 - - - - 100 În vederea gospodăririi diferențiate a pădurilor s-au constituit următoarele subunități de gospodărire: – S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite - 63.13 ha; ... – S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită - 37.70 ha. ... Bazele de amenajare adoptate sunt: – regimul: codru; ... – compoziția-țel: 70FA11G05CE4TE10DT; ... – tratamente: tăieri progresive; ... – exploatabilitatea: tehnică. Vârsta medie a exploatabilității este de 108 ani. ... – ciclul: 110 ani. ... Posibilitatea de produse principale este 187 m3/an Posibilitatea de produse secundare este 57 m3/an. Anual, se vor executa următoarele lucrări de îngrijire: – rărituri: 1.86 ha/an, cu 57 mc/an; ... – tăieri de igienă: 23.17 ha/an, cu 21 mc/an. ... Cu tăieri de conservare se va parcurge o suprafață de 3.77 ha/an și se vor extrage 49 mc/an. Lucrările de împădurire se vor executa pe 4,88 ha, cu diverse tari. Accesibilitatea fondului forestier este de 100%. Fondul forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată. Proiectul s-a întocmit cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare și a recomandărilor conferințelor de amenajare. Proiectul s-a întocmit cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare și a recomandărilor conferințelor de amenajare. Caracterul de noutate al amenajamentului constă în: – abordarea aspectelor referitoare la conservarea și ameliorarea biodiversității; ... – se supune evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, după caz; ... – realizarea bazei de date GIS aferentă amenajamentului silvic; ... – implementarea măsurilor aferente Pădurilor cu valoare ridicată de conservare. ... Principalii indicatori de rezultat definiți în urma elaborării amenajamentului sunt: – caracterizarea factorilor geomorfologici și a celor edafici din teritoriul studiat; ... – descrierea principalelor caracteristici ale arboretelor; ... – stabilirea posibilității pădurilor (de produse principale, secundare); ... – elaborarea planurilor de recoltare și cultură; ... – indicarea modalităților de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier în afara lemnului; ... – stabilirea măsurilor de protecție a fondului forestier împotriva: doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor și altor dăunători, eroziunii și atenuarea extremelor climatice ș.a.; ... – stabilirea măsurilor de gospodărire a arboretelor slab productive și provizorii și a celor afectate de factori destabilizatori; ... – conservarea și ameliorarea biodiversității; ... – studiul și analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor. ... C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată. ... U.P. IV Trestia Județul Sălaj FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE Categ 1.2.A. - - - - - - - - Total Supr ha 37,70 - - - - - - - - 37,70 UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE Unitatea A M - - - - TOTAL Suprafața 63,13 37,70 - - - - 100.83 Ciclul 110 - - - - - - DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER Publice Alte sectoare Forestiere Total La începutul deceniului La sfârșitul deceniului În perspectivă m/ha % - - - - 100 100 100 SPECII Total FA SC CA GO CE DT - - - - - - - 63,13 38,67 - 10,12 7,34 6,15 0,85 63,13 38,67 - 10,12 7,34 6,15 0,85 100,83 38,67 33,93 10,12 7,34 6,15 4,62 100 61 - 16 12 10 1 100 38 34 10 7 6 5 3,1 3,0 - 3,4 3,0 3,0 3,0 3,4 3,0 4,0 3,4 3,0 3,0 3,8 0,67 0,70 - 0,60 0,67 0,65 0,51 0,68 0,70 0,70 0,60 0,67 0,65 0,66 88 92 - 78 83 90 80 69 92 37 78 83 90 51 14707 10288 - 1631 1359 1277 152 18251 10288 3167 1631 1359 1277 529 233 266 - 161 185 208 179 181 266 93 161 185 208 115 5,0 5,6 5,3 4,1 4,1 3,1 4,5 187 88 - 41 20 30 8 57 31 - 10 11 5 - 57 31 - 10 11 5 - Principale Secundare Conservare Total 1,86 0,56 0,49 2,91 Lucrarea Degajări Curățiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare ha ha mc ha mc ha mc ha mc Total - - - 18,65 574 23,17 209 37,70 494 Anual - - - 1,86 57 23,17 21 3,77 49 Specia DT - - - - - - - - - - - - - Total Hectare Integrale 4,07 - - - - - - - - - - - - - 4,07 Completări 0,81 - - - - - - - - - - - - - 0,81 Total 4,88 - - - - - - - - - - - - - 4,88 PROGNOZA POSIBILTĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE Nivel prognoză S.U.P. A Suprafata in productie ha Volumul arboretelor exploatabile mc Volumul arboretelor prexploatabile mc Posibilitatea anuala mc 2012 63,13 10660 - 187 2022 63,13 - - 185 2032 63,13 - - 174 In perspectivă 63,13 - - 240 S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite Ciclul: 110 ani FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr. crt. Indicatorul SPECII U.M. Total S.U.P FA CA GO CE DT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (A_1.1 – A_1.3) Grupa I ha - - - - - - Grupa a II-a 63,13 38,67 10,12 7,34 6,15 0,85 Total 63,13 38,67 10,12 7,34 6,15 0,85 2. Proporția speciilor % 100 61 16 12 10 1 3. Clasa de producție medie - 3,1 3,0 3,4 3,0 3,0 3,0 4. Consistența medie - 0,67 0,70 0,60 0,67 0,65 0,51 5. Vârsta medie ani 88 92 78 83 90 80 6. Volum mediu la ha mc/ha 233 266 161 185 208 179 7. Fond lemnos total mc 14707 10288 1631 1359 1277 152 8. Indici de creștere curentă mc/an/ha 4.9 5.6 4.1 4.1 3.1 2.4 9. Indici de creștere indicatoare mc/an/ha 2.6 3.0 1.7 2.5 2.0 1.2 10. Posibilitatea de produse principale mc/an 187 88 41 20 30 8 11. Posibilitatea de produse secundare mc/an 57 31 10 11 5 - 12. Total (rând 10 - 11) mc/an 244 119 51 31 35 8 13. Indici de recoltare mc/an/ha Principale Secundare Total 3.0 0.9 3.9 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI și peste Suprafața – ha 63,13 - - 18.65 - - 44.48 % 100 - - 30 - - 70 Volum – mc 14707 - - 4047 - - 10660 % 100 - - 28 - - 72 S.U.P. M - Păduri supuse regimului de conservare deosebită FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr. crt. Indicatorul SPECII U.M. Total S.U.P SC DT 0 1 2 3 4 5 1. Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale (A_2.1 — A_2.2) Grupa I ha 37.70 33.93 3.77 Grupa a II-a - - - Total 37.70 33.93 3.77 2. Proporția speciilor % 100 90 10 3. Clasa de producție medie - 4.0 4.0 4.0 4. Consistența medie - 0.70 0.7 0.7 5. Vârsta medie ani 38 37 45 6. Volum mediu la ha mc/ha 94 93 100 7. Fond lemnos total mc 3544 3167 377 8. Indici de creștere curentă mc/an/ha 5.3 5.3 5.0 9. Tăieri de conservare mc/an 49 49 - 10.. Posibilitatea de produse secundare mc/an - - - 11. Total (rând 10 - 11) mc/an 49 49 - 12. Indici de recoltare mc/an/ha Conservare Secundare Total 1.3 - 1.3 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI și peste Suprafața – ha 37.70 - - 37.70 - - - % 100 - - 100 - - - Volum – mc 3544 - - 3544 - - - % 100 - - 100 - - - + Partea I MEMORIU TEHNIC 0. INTRODUCERE ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE ... 10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR ... 11. DIVERSE ... 0. INTRODUCERE Amenajamentul U.P. IV Trestia constituie o prezentare de ansamblu a fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj administrat de Ocolul silvic Jibou, din cadrul Direcției silvice Sălaj, sub toate aspectele care interesează economia forestieră și sintetizează măsurile de aplicat în vederea dirijării structurii fondului de producție și protecție spre structura normală (optimă). La elaborarea amenajamentului s-a urmărit să fie asigurate apărarea, conservarea și gospodărirea durabilă a pădurilor, promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, păstrarea echilibrului ecologic, evitarea dezgolirii solului, continuitatea producției de lemn, ameliorarea efectelor de protecție, ș.a. Constituirea fondului forestier proprietate privata aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj s-a făcut în urma aplicării Legii nr. 1/2000 , în baza Titlului de Proprietate: nr. ........., cu păduri din U.P VII Bălan, din cadrul O.S. Jibou, D.S. Sălaj. Suprafața fondului forestier proprietate privată, din U.P. IV Trestia, este de 100,83 ha. Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională la scară mijlocie, întocmită în anul 2000 de către I.C.A.S. Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare. Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier. Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau. Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii. În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile, s-au efectuat inventarieri statistice, prin suprafețele de probă (cercuri cu rază variabilă, în suprafață de 500 m2). Datele au fost consemnate codificat în fișele de descriere ale subparcelelor și apoi au fost prelucrate la calculator. S-a menținut vechea zonare funcțională. Bazele de amenajare anterioare au fost armonizate cu politica forestieră actuală. În legătură cu condițiile de realizat, privind structura fondului de producție și protecție, amenajamentul accentuează crearea de arborete naturale, cu structură diversificată atât pe orizontală (conservarea și dezvoltarea biodiversității), cât și pe verticală (structură relativ plurienă și plurienă), prin aplicarea de tratamente intensive (tăieri progresive). Această structură asigură îndeplinirea în condiții optime a funcțiilor de protecție și producție atribuite arboretelor. Reglementarea procesului de producție s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipul VI de categorie funcționala, care fac obiectul subunității de producție A-codru regulat, sortimente obișnuite. La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere instrucțiunile de specialitate în vigoare și recomandările conferințelor de amenajare. De asemenea, amenajamentul cuprinde prevederi referitoare la îngrijirea și conducerea arboretelor, regenerare și împădurire, precum și instalații de transport. Lucrarea de față este structurată în 4 părți, cuprinzând 16 capitole și are durata de valabilitate de 10 ani. ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a proprietății Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajamentul pădurilor proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, cu sediul în localitatea Trestia, județul Bihor. Administrarea pădurilor se face de către O.S. Jibou, cu sediul în orașul Jibou, județul Sălaj. Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în Depresiunea Almașului parte componentă a Podișului Șomeșan, în bazinul hidrografic al râului Someș. Principala cale de acces este drumul județean Chendrea-Trestia. Din punct de vedere teritorial-dministrativ pădurile din U.P. IV Trestia sunt situate în totalitate în județul Sălaj, pe raza comunei Hida. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial-administrative este prezentată în tabelul 1.1.1. Tabel 1.1.1. Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative Nr. crt Județul Comuna Ocolul Silvic Beneficiar Parcele componente Suprafața ha % 1 Sălaj Hida Jibou (U.P. VII Bălan) Composesoratul Trestia 42, 48-49 100,83 100 Total U.P. 100,83 100 Coordonatele limitelor fondului forestier proprietate privată aparținând U.P. IV Trestia, în sistem de proiecție Stereo' 70, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 1.1.2. Puncte de identificare a U.P. Nr. crt. N(m) E(m) 1 625577.0585 377062.9697 2 625331.5842 376858.0051 3 625667.4661 376647.6722 4 625652.3833 376433.1005 5 625496.8389 375976.0501 6 625978.6358 376234.3739 7 626034.1686 375985.5658 8 625587.7526 375781.8725 9 625987.3362 375749.8735 10 626060.1886 375617.5196 11 625927.5738 375512.5783 12 625981.9922 375310.2099 13 626128.0535 375129.4846 14 626313.7070 375398.8012 15 626339.9620 375854.3408 16 626200.7021 375854.3320 17 626291.4998 375951.6817 18 626030.8171 376306.9395 19 625891.3713 376514.5890 20 625846.1255 374045.9559 21 626069.4626 373975.2441 22 626311.5271 373982.7520 23 626517.8777 374286.5182 24 626423.2169 374434.7701 25 626755.4442 375238.9491 26 626706.7860 375308.0942 27 626133.3624 374744.8801 28 626040.4315 374523.5136 29 626188.5467 374243.9523 30 626005.7632 374199.1593 31 626026.1602 374128.7540 ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare Vecinătățile, limitele și hotarele unității de producție în studiu sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 1.2.1. Vecinătăți, limite, hotare Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord U.P. I Jibou naturală Râul Someș Liziera pădurii; borne Est U.P. V Gârbou U.P. VI Dragu naturală Culmea Sgleamăn Culmea Bârloagelor Valea Almașului Liziera pădurii; borne Vest O.S. Zalău naturală Culmea Jernăului Culmea Gălpâiei Culmea Julcoaiei Liziera pădurii; borne Sud U.P. VI Dragu O.S. Zalău naturală Valea Almașului Culmea Băicuța Liziera pădurii; borne Notă: Vecinătățile și limitele indicate mai sus aparțin teritoriului U.P. VII Bălan, din cadrul O.S. Jibou, D.S. Sălaj. Toate hotarele sunt evidente și sunt materializate cu semne consacrate pentru delimitarea fondului forestier, precum și cu borne. Nu există încălcări de hotare. ... 1.3. Bazinete componente Fondul forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia este cuprins într-un singur bazinet (tabelul 1.3.1.). Tabel 1.3.1. Bazinete componente Denumirea bazinetului Parcele componente Suprafața ha % Furcărețul Mare 42, 48-49 100.83 100 Total 100.83 100 ... 1.4. Administrarea fondului forestier 1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată Administrarea fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia, în suprafață de 100.83 ha, se face de către Ocolul silvic Jibou, din cadrul Direcției silvice Sălaj. ... ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea proprietății Fondul forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, județul Sălaj s-a constituit în urma aplicării Legii nr. 1/2000 , în baza Titlului de Proprietate nr. .........., cu păduri din U.P. VII Bălan, din cadrul O.S. Jibou, D.S. Sălaj. În tabelul 2.4.2.1 este redat modul de constituire pe u.a. La Conferința I de amenajare, din data de 13.10.2022, s-a stabilit ca pădurile Composesoratului Trestia, județul Sălaj să se constituie într-o unitate de producție-U.P. IV Trestia. ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului Parcelarul actual, format din 3 parcele, s-a constituit peste limitele vechi acolo unde parcelele au fost predate integral și s-a modificat la parcelele unde retrocedarea sa făcut pe parte de suprafață, el fiind trasat pe marginea retrocedării (parcela: 49). La Conferința I de amenajare din data de 13.10.2022 s-a stabilt ca parcelele să- și păstreze vechea numerotare. Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic prin marcaj standardizat, iar la intersecțiile limitelor parcelare s-au amplasat borne din piatră naturală, recondiționate de personalul ocolului silvic. Materializarea limitelor subparcelare a fost realizată de către proiectant, prin semne orizontale, marcate cu vopsea roșie, iar intersecțiile între limitele subparcelare sau cu cele parcelare s-au materializat printr-un inel pe arbore cu vopsea roșie. Subparcelarul a suferit modificări ca urmare a unei analize mai atente a stațiunii și a arboretului, precum și datorită reconstituirii dreptului de proprietate, în baza legilor fondului funciar. Toate aceste modificări au fost efectuate în vederea unei mai bune organizări a lucrărilor ce trebuie realizate în cadrul unității de producție în studiu, respectându-se criteriile de separare prevăzute în norme. 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor Parcelarul și subparcelarul a cunoscut următoarea evoluție: Tabel 2.2.1.1. Evoluția suprafeței parcelelor și subparcelelor Anul amenajării Parcele Subparcele Număr Suprafața (ha)/parcela Număr Suprafața (ha)/u.a. medie maximă minimă medie maximă minimă 2012 3 33.6 37.7 (42) 30.6 (49) 9 11.2 37.7 (42) 0.7 (49E) 2023 3 33,61 37.7 (42) 30.9 (49) 6 16,81 37.7 (42) 3,5 (49B) ... 2.2.2. Situația bornelor Situația bornelor este următoarea: Tabel 2.2.2.1. Situația bornelor Denumirea bazinetului Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor Furcărețul Mare 99-100, 102, 107, 120, 130-133, 136, 138, 99bis, 136bis, 138bis 14 Piatră naturală TOTAL 14 - Numărul total de borne, aferente fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia, administrat de O.S. Jibou, este de 14, din care 3 sunt bisate. Bornele sunt amplasate la intersecția limitelor parcelare, în punctele de contur caracteristice și la intersecția fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Trestia, cu fondul forestier proprietate publică a statului. Pentru o mai bună orientare a personalului de teren, în general, bornele au fost bisate. Bornele sunt confecționate din piatră naturală, pe care este trecută unitatea de producție și numărul curent al bornei, iar martorul este amplasat pe un arbore din apropiere. Recondiționarea bornelor s-a făcut de către personalul ocolului silvic. ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual În tabelul 2.2.3.1. se prezintă corespondența între parcelarul și subparcelarul din amenajamentul precedent și cel actual: Tabel 2.2.3.1 .Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual Numărul parcelei și subparcelei din amenajamentul întocmit în anul 2013 2023 2013 2023 42 42 49A+B+E 49A 48A+C 48A 49D 49B 48B 48B 49C 49C ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, având curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile obținute fotogrametric, sunt întocmite de I.G.F.C.O.T. în anul 1975, în urma aerofotografierii executate în anul 1973, reperajul și fotointerpretarea fiind executată de O.C.O.T. Cluj, în perioada 1974-1975. Această bază a fost utilizată și de I.C.A.S. la ultima amenajare. Situația planurilor de bază utilizate este următoarea: Tabel 2.3.1.1.Planuri de bază utilizate Nr. crt. Indicativul planului Scara planului Parcele componente Suprafața fondului forestier (ha) 1. L-34-35-D-a-2-III 1:5000 42% 2.5 2. L-34-35-D-a-2-IV 42% 12.5 3. L-34-35-D-a-4-I 42% 13.13 4. L-34-35-D-a-4-II 42%, 48%, 49% 63.9 5. L-34-35-D-b-3-I 48% 8.8 TOTAL 100.83 ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază Modificările survenite în parcelar și subparcelar au fost ridicate în plan cu G.P.S. (4.2 km, cu 116 puncte), după care au fost raportate la scara planurilor de bază și transpuse pe acestea. Măsurătorile topografice s-au sprijinit pe borne parcelare, confluențe de pâraie și alte detalii evidente din teren și au fost raportate la scara planurilor, pe care s-au transpus. În parcelele, în care s-au preluat parțial suprafețe de teren, s-au executat lucrări de ridicare în plan a conturului terenului aparținând Composesoratului Trestia și a celui rămas în proprietatea statului. ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier Suprafața fondului forestier proprietate privată din U.P. IV Trestia este de 100.83 ha. 2.4.1. Determinarea suprafețelor Suprafața U.P. IV Trestia a fost determinată prin intermediul calculului analitic, utilizând metode specifice prelucrării informatice a planurilor de bază (scanare și georeferențiere). Tabel 2.4.1.1. Determinarea suprafețelor U.P. nou Suprafața la amenajarea actuală (ha) U.P. vechi Suprafața din actele de proprietate (ha) Diferențe (ha) Justificări diferențe (ha) Legea 1/2000 Total + - + - IV Trestia 100.83 %VII Bălan 100.83 100.83 - - - - Total 100.83 Total 100.83 100.83 - - - - ... 2.4.2. Mișcări de suprafață din fondul forestier Evidența mișcărilor de suprafață este redată în tabelul 2.4.2.1. Nr Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb Modificări ale fondului forestier proprietate privată Defrișări fără scoateri din fondul forestier Semnătura șefului de ocol u.a. Definitive Temporare Felul documentului Nr./Data Intrări Ieșiri Sold Suprafața Termen Data reprimirii ha ha ha ha ha 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Suprafața fondului proprietate privată aparținând composesoratului Trestia, județul Sălaj la 01.01.2013 100,83 Legea 1/2000 Reconstituirea dreptului de proprietate la persoane juridice 1. Titlul de Proprietate Composesoratul Trestia (U.P. VII Bălan, O.S. Jibou) 42 37.70 37.70 48A 13.50 51.20 48B 17.80 69.00 48C 1.20 70.20 49A% 24.13 94.33 49B 0.90 95.23 49C 3.30 98.53 49D 1.60 100.13 49E 0.70 100.83 Suprafața fondului proprietate privată aparținând composesoratului Trestia, județul Sălaj la 01.01.2023 100.83 ... 2.4.3. Utilizarea fondului forestier Terenurile din fondul forestier au următoarele folosințe: Tabel 2.4.3.1. Categorii de folosință forestieră Simbol Categoria de folosință forestieră Suprafața - ha Total Gr. I Gr. II P Fond forestier total 100.83 37,70 63,13 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 100.83 37,70 63,13 Indicele de utilizare a fondului forestier este de 100%. ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători NR. CRT. DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL FONDUL FORESTIER - TOTAL (P) 100,83 1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD) 100,83 101 RASINOASE (PDR) 102 FOIOASE (PDF) 100,83 103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) 2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC) 201 PEPINIERE (PCP) 202 PLANTAJE (PCJ) 203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD) 3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC (PS) 301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) 302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 303 APE CURGATOARE (PSR) 304 APE STATATOARE (PSL) 305 PASTRAVARII (PSP) 306 FAZANERII (PSF) 307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) 308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) 309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) 310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) 311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) 312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) 313 CIUPERCARII (PSC) 4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA) 401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF) 403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) 405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) 406 DIGURI (PAG) 407 CANALE (PAC) 408 ALTE TERENURI (PAA) 5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI) 501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF) 6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN) 601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) 603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) 604 RAPE - RAVENE (PNR) 605 SARATURI CU CRUSTA (PNC) 606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 607 GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 701 FASIE FRONTIERA (PF) 801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP (PT) ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii NR. CRT DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 100,83 2 SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3+10) 100,83 3 RASINOAS E 4 MOLID 5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 6 BRAD 7 DUGLAS 8 LARICE 9 PINI 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 100,83 11 FAG 38,67 12 STEJARI 13,49 13 - PEDUNCULAT 14 - GORUN 7,34 15 DIVERSE SPECII TARI 48,67 16 -SALCAM 33,93 17 - PALTIN 18 - FRASIN 19 - CIRES 20 - NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 22 - TEI 23 - PLOPI 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 39 TERENURI NEPRODUCTIVE 40 FASIE FRONTIERA 41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER ... ... 2.5. Enclave În cadrul U.P. IV Trestia nu există enclave. ... 2.6. Organizarea administrativă Unitatea de producție analizată este organizată administrativ în felul următor: Tabel 2.6.1. Organizarea administrativă District Canton Parcele aferente Suprafața Nr. Denumire Nr. Denumirea ha % III Bălan-Dragu 30 Trestia 42, 48-49 100.83 100 Total 100.83 100 ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 Din datele extrem de sumare privind istoricul proprietății pădurilor din U.P. VII Bălan, reiese că în trecut cea mai mare parte a acestora era constituită din păduri comunale, composesorale și particulare, pădurile fiind gospodărite după nevoile proprietarilor. în anul 1898 pentru o parte din aceste păduri s-au întocmit regulamente de exploatare. Aplicarea regimului crâng cu tăieri repetate la intervale mici de timp, a dus la micșorarea puterii de lăstărire a cioatelor și la reducerea proporției speciilor valoroase, constituindu-se treptat tipuri de păduri necorespunzătoare din punct de vedere economic și cultural. Tăierile de îngrijire s-au executat pe suprafețe reduse și cu intensitate slabă, iar lucrări de împădurire decât foarte sporadic. Produsele lemnoase erau valorificate cu precădere pe plan local, ca lemn de foc și de construcții rurale. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat (inclusiv) 3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv) Naționalizarea pădurilor a constituit un pas important, de la care a început o susținută și temeinică gospodărire a pădurilor, în vederea obținerii de masă lemnoasă în cantități maxime și de calitate, cu satisfacerea în același timp și a funcțiilor de protecție. Primul amenajament, după naționalizare, a fost întocmit în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Jibou făcând parte din M.U.F.G. Sălaj. Revizuiri ale amenajamentului sau realizat în anii: 1969, 1979, 1990 și 2000. Bazele de amenajare adoptate, la amenajarea anterioară, sunt următoarele: Tabelul 3.1.2.1.1. Evoluția bazelor de amenajare Anul amenajării Suprafața U.P. (ha) Subunități de gospodărire Regimul Compoziția- țel Tratamentul Exploatabilitatea și vârsta medie a exploat. Ciclul Totală Grupa I Denumirea Suprafața ha % 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2013 100,8 100,8 A-codru regulat, sortimente obișnuite 61,5 61 codru 75FA12GO4CE10DT Tăieri progresive tehnică; de protecție 110 110 M-conservare deosebită 39,3 39 Tăieri de conservare de protecție - Sub aspectul evoluției bazelor de amenajare se constată: – promovarea regimului codru; ... – alegerea tratamentelor s-a făcut în funcție de formațiile forestiere existente, ținând cont de normativele în vigoare; ... – conducerea arboretelor la vârste înaintate; ... – cicluri specifice regimului codru; ... – s-a adoptat exploatabilitatea de protecție, pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională și tehnică pentru cele din grupa a II-a funcțională. ... Evoluția structurii arboretelor a dus la mărirea integrității arboretelor, mărindu-se astfel rezistența lor la doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă, cât și a gradului de protecție exercitat de pădure mai ales asupra solului. ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției Deoarece suprafața U.P. IV Trestia (100.83 ha) reprezintă o mică parte, din suprafața U.P. VII Bălan nu se pot face aprecieri asupra evoluției reglementării producției pentru această suprafață. ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat Prevederile și realizările din ultimii 10 ani sunt prezentate în tabelul 3.2.1. Tabelul 3.2.1. Prevederile și realizările amenajamentului expirat Anul amenajării Prevederi (P) Rărituri Produse principale + acc. I Tăieri de igienă Taieri de conservare Indice recolt. Realizări (R) ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an/ha 2013 P 1.8 48 1.7 200 27.3 24 3.8 186 4.6 R 0 0 3.19 55 32.65 101 0.6 32 1.9 % 0 0 - 27 - 420 - 17 41 Pe viitor se va urmări respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii și reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariția unor factori destabilizatori și limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt și zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.). Tabel 3.2.2. Efectul tăierilor de regenerare propuse de amenajamentul expirat ELEMENTE DE CARACTERIZARE A ARBORETULUI SI A SEMINTISULUI UTILIZABIL u.a. AMENAJAMENTUL PRECEDENT AMENAJAMENTUL ACTUAL tratamentul aplicat număr intervenții lucrări de împădurire arboret matur semințiș utilizabil arboret matur semințiș utilizabil suprafață vârsta compoziția K compoziție suprafața vârsta compoziția K compoziția suprafețe ha ani ha % ani ha % ha 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 48A 13,5 115 9FA1CA 0,6 10FA 5,4 40 125 6FA1G03CE 0,2 10FA 8,1 60 P5 1 4,07 49 C 3,3 95 8CE2GO 0,7 5CE4G01FA 0,3 10 105 6CE2G02DT 0,5 10CE 2,0 60 P2 1 - 49B 0,7 - - - - - - 105 5CE4G01FA 0,6 5CE5GO 0,3 40 P2 1 - P2 - tăieri progresive punere în lumină P2 - tăieri progresive de racordare În toate unitățile amenajistice în care s-au prevăzut lucrări de tăieiri principale sunt prevăzute suplimentar după caz lucrărări de ajutorarea regenerări naturale și/sau îngrijirea semințișului existent și/sau îngrijirea culturilor realizate. Tabel 3.2.3. Prevederile și realizările amenajamentului anterior UP (nr./ denumire) Anul Suprafața U.P. - ha - Împăduriri Degajări Curățări Rărituri Tăieri de regenerare Acc. I Depășire posibilitate Lucrări de conservare Igienă Acc. II S V S V S V S V Document Volum - mc - S V S V S V -ha- -ha- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 IV Trestia 2012 100,8 - - - - - - - - - - - - 2,0 84 91,1 273 - - 2013 100,8 - - - - - - - - - - - - - - 55,4 179 - - 2014 100,8 - - - - - - - - 27,4 323 - - 2,6 161 - - - - 2015 100,8 - - - - - - 4,5 225 - - - - - - - - - - 2016 100,8 - - - - - - - - - - - - 1,5 78 61,0 149 - - UP (nr. / denumire) Anul Suprafața U.P. - ha - împăduriri Degajări Curățări Rărituri Tăieri de regenerare Acc. I Depășire posibilitate Lucrări de conservare Igienă Acc. II S V S V S V S V Document Volum - mc - S V S V S V -ha- -ha- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 2017 100,8 - - - - - - - - - - - - - - 58,7 185 - - 2018 100,8 - - - - - - - - - - - - - - 60,3 224 - - 2019 100,8 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020 100,8 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021 100,8 - - - - - - - - - - - - - - - - - - TOTAL - - - - - - 4,5 225 27,4 323 - - 6,1 323 326,5 1010 - - ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor După anul 1948, gospodărirea arboretelor din O.S. Jibou s-a făcut după amenajamente silvice, bine fundamentate. Prima amenajare unitară a pădurilor din cadrul O.S. Jibou s-a făcut în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Jibou făcând parte din M.U.F.G. Sălaj. Bazele de amenajare au fost fundamentate în conformitate cu normele existente în fiecare etapă de amenajare, la fel și reglementarea procesului de producție. În perioada scursă de la prima amenajare, au existat și nerealizări, datorate în mare parte lipsei instalațiilor de transport. Construirea de drumuri forestiere a înlesnit aplicarea prevedrilor amenajamentului și o mai bună gospodărire a fondului forestier. Un alt aspect negativ îl constituite nerespectarea cotelor de extras, stabilite prin amenajamente, aceasta având efect negativ asupra evoluției structurii pădurii. De asemenea vor trebui aplicate tăierile de îngrijire în toate arboretele prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire, chiar dacă valorificarea materialului lemnos va fi dificilă și costurile ridicate. Prin aplicarea corectă a lucrărilor de îngrijire se vor dezvolta arborete de valoare economică mai mare. 3.3.1. Evoluția structurii pădurilor Impactul măsurilor silviculturale, aplicate de-a lungul timpului asupra câtorva elemente definitorii ale structurii fondului forestier, este relevat în tabelele următoare: Tabel 3.3.1.1. Evoluția claselor de vârstă Anul amenajării Suprafața S.U.P. A (ha) Clasa de vârstă (%) I II III IV V VI și peste Total 2013 61.5 2 - 29 - 47 22 100 2023 63,13 - - 30 - - 70 100 Analizând datele prezentate mai sus putem observa, că există un dezechilibru între clasele de vârstă, situație ce a fost avută în vedere și la amenajarea actuală, pentru a se încerca normalizarea structurii pe clase de vârstă. Repartiția arboretelor pe clase de vârstă la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin excedent în clasele de vârstă a III-a și a VI-a și peste și deficit în celelalte clase de vârstă. Această situație a creat și va crea în continuare greutăți în reglementarea procesului de producție. Pe viitor se va urmări, ca prin aplicarea măsurilor silviculturale, să se ajungă la o normalizare a structurii pe clase de vârstă. Tabel 3.3.1.2. Evoluția compoziției arboretelor Anul amenajării Suprafața (ha) Specii (%) FA SC CA GO CE DT DM Total 2013 100,8 47 30 9 5 7 - - 100 2023 100,83 38 34 10 7 6 5 2 100 Proporția ridicată a carpenului (10%), în structura actuală a arboretelor din U.P. IV Trestia, dovedește o gospodărire necorespunzătoare a arboretelor, datorită neexecutării la timp a lucrărilor de îngrijire. Pentru viitor trebuie acordată o atenție sporită tratamentelor progresive, pentru ca prin aplicarea lor să se poată regenera fagul și gorunul, care găsesc condiții bune de dezvoltare. La actuala amenajare s-a prevăzut creșterea proporției fagului, gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.) și scăderea proporției carpenului și diverselor moi. Tabel 3.3.1.3. Evoluția consistenței arboretelor Anul amenajării Suprafața (ha) Categorii de consistență ( % ) 0,1- 0,3 0,4 - 0,6 0,7 - 1,0 Total 2013 100,8 - 22 78 100 2023 100,83 13 8 79 100 Se observă din tabelul de mai sus că 21% din suprafața arboretelor încadrate în S.U.P. pentru care se reglementeză producția au consistență redusă, aceasta datorită arboretelor parcurse cu primele tăieri de regenerare. Pentru îmbunătățirea acestei situații trebuie pe cât posibil lichidate arboretele parcurse cu primele tăieri și executate cât mai urgent completările în arboretele tinere nou create. ... ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională, la scară mijlocie, întocmită în anul 2000 de către I.C.A.S. - Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare. Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier. Lucrările de cartare stațională s-au efectuat concomitent cu cele de descriere a vegetației forestiere. Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau. Tipul natural fundamental de pădure a fost stabilit cu ocazia lucrărilor de teren, în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specie, productivitate, etc.) și floră. Datele de teren au fost înregistrate în carnete de teren în mod codificat după sistemul alfa numeric care folosește, în general, simbolurile și abrevierile utilizate până în prezent la lucrările de amenajare. Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători, în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii. În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile, s-au efectuat inventarieri statistice, prin suprafețele de probă (cercuri cu rază variabilă, în suprafață de 500 mp). Arboretele inventariate sunt prezentate în evidența 15.1.3., din partea a III- a a amenajamentului. Totalitatea informațiilor au fost prelucrate la calculator, iar rezultatele obținute, concretizate în evidențe și planuri au stat la baza măsurilor de gospodărire ce urmează a se aplica în următorii zece ani. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie Teritoriul U.P. IV Trestia aparține din punct de vedere geologic oligocenului, și anume chaltianului. Substratul litologic este alcătuit din marne. ... 4.2.2. Geomorfologie Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în provincia geosinclinalui alpino-carpatic, Ținutul Podișului Transilvaniei, Districtul Podișul Someșan, Depresiunea Almașului, caracterizat printr-un relief de culmi monoclinale. Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este, de regulă, ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare repede (63%). Pe categorii de înclinare situația se prezintă astfel: – înclinare repede (16^g-30^g): 63,13 ha (42%); ... – înclinare foarte repede (31^g-40^g): 37,7 ha (37%); ... – total: 100.83 ha - 100%. ... Altitudinal U.P. IV Trestia se situează între 350 m (u.a. 42) și 480 m (u.a. 48A). Expoziția versanților este diferențiată în două categorii: – parțial însorită: 56,35 ha (56%); ... – umbrită: 44,48 ha (44%); ... – total: 100.83 ha - 100%. ... Repartiția suprafeței pe formații forestiere și pe categorii de înclinare, altitudine și expoziție, poate fi urmărită în evidența 16.3.3. ... 4.2.3. Hidrologie Teritoriul U.P. IV Trestia este situat în bazinul hidrografic al râului Someș. Cele mai importante pâraie sunt: Pr. Furcărețul Mare și Pr. Furcărețul Mic. Influența rețelei hidrografice asupra vegetației forestiere este minimă. ... 4.2.4. Climatologie Teritoriul în studiu este situat în sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. IV Trestia se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Podișului Someșan (Depresiunea Almașului), topoclimatul elementar de pădure și dealuri. După Koppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică Dfbx, adică : D - climat boreal cu ierni reci; f - precipitații suficiente tot timpul anului; b - temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22°C, dar cel puțin timp de 4 luni ea depășește 100C; x - maxima pluviometrică la începutul verii, minima spre sfârșitul iernii. Datele climatice au fost culese de la stația meteorologică Dej. 4.2.4.1. Regimul termic Regimul termic este strâns legat de altitudine și circulația maselor de aer. Regimul termic al U.P. IV Trestia, este caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 8.2°C. Temperaturile medii lunare sunt următoarele: Tabel 4.2.4.1.1. Temperatura aerului Temperatura medie (ºC) în luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -4.5 -2.3 3.2 9.0 14.1 17.2 18.9 18.2 14.2 8.8 3.1 -1.6 Temperatura minimă absolută a fost de -32.5°C (31.01.1947), iar maxima absolută de +36.8°C (16.08.1952). Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 23.3°C. Temperatura medie pe anotimpuri: iarna (-2.9°C), primăvara (8.8°C), vara (18.3°C) și toamna (8.7°C), iar în perioada de vegetație (+14.3°C) Data medie a primului îngheț 15-25 X, iar data medie a ultimului îngheț 1-10 IV. Temperatura medie anuală de 8.2°C este deosebit de favorabilă dezvoltării speciilor forestiere. Temperaturile extreme nu produc fenomene de pârlire a scoarței, gelivurile producându-se rar. Înghețurile nu produc pagube arboretelor și plantațiilor, ele se produc mai ales în sezonul de repaus vegetativ când tineretul beneficiază de stratul protector al zăpezii. De asemenea fructificația nu este afectată. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația Regimul precipitațiilor atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitațiile reprezentând unul din factorii ecologici de mare importanță pentru vegetația forestieră. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 659 mm. Distribuția lor în timp are caracter discontinu și neuniform. Producerea lor este legată de activitatea ciclonică și de invaziile de aer umed. Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este strâns dependentă de circulația generală a atmosferei. Distribuția lunară a acestora este prezentată mai jos: Tabel 4.2.4.2.1. Precipitații atmosferice Precipitații medii (mm) în luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 36.4 34.7 38.7 53.2 73.2 96.6 76.1 67.9 51.5 46.7 43.0 41.0 Precipitațiile atmosferice medii pe anotimpuri și perioada de vegetație sunt : iarna (112.1 mm), primăvara (165.1 mm), vara (240.6 mm), toamna (141.2 mm), iar în perioada de vegetație (435.1 mm). Data medie a primei ninsori 10 noiembrie, iar a ultimei ninsori 15 aprilie. Data medie a primului strat de zăpadă 30.11, iar a ultimului strat de zăpadă 01.04 Evapotranspirația potențială este influențată direct de regimul temperaturii aerului și a substanțelor active în raport cu care se înregistrează un maxim în perioada caldă a anului (iunie, iulie, august), de regimul precipitațiilor și de rezerva de apă din sol. Cea mai mare cantitate de apă se evaporă în perioada de vegetație (aprilie-octombrie), ce se micșorează pe măsura creșterii altitudinii. Evapotranspirația potențială atinge o valoare medie de 530 mm/an, cu următoarea distribuție lunară: Tabel 4.2.4.2.2. Evapotranspirația potențială Evapotranspirația potențială medie (mm) în luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 0 0 14 49 90 115 105 67 41 39 10 0 530 ... 4.2.4.3. Regimul eolian Cele mai frecvente vânturi sunt cele dinspre NV. Vânturile au o durată de 5060% din an, restul de timp fiind calm (40-50%). Tăria acestor vânturi, este de 1-4 pe scara Beufort. Numărul zilelor în care vântul bate cu intensitate mare (cu viteză mai mare de 11 m/s) este foarte redus, însumând circa 3 zile pe an. Viteza medie a vântului dominant este de 5.6 m/s. Pentru teritoriul studiat, vânturile nu au produs de-a lungul timpului daune importante în fondul forestier. ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Indicele de ariditate de Martonne are o valoare medie anuală de 36, ceea ce înseamnă că ținutul în care se încadrează U.P. IV Trestia se situează în clima zonei forestiere. Din calculul indicelui de ariditate de Martonne rezultă că există un excedent de apă din precipitații față de evapotranspirația potențială, aceasta având o influență favorabilă asupra dezvoltării vegetației forestiere. Indicele de compensare hidrică are valoarea medie anuală de 1,24 indicând faptul că nu există deficite necompensate din precipitații. Indicele de umiditate are valoarea Iu = 80. Din datele prezentate mai sus rezultă faptul că, există condiții favorabile dezvoltării vegetației forestiere, regimul termic și cel hidric, oferind condiții pentru realizarea de productivități mijlocii și superioare la gorun și fag. ... 4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere Modul în care principalii factori climatici influențează speciile forestiere, cele mai răspândite sunt prezentate în evidența următoare: Tabel 4.2.4.5.1. Favorabilitatea factorilor climatici Factori și caracteristici Favorabilitatea pentru speciile: Fag Gorun ridicată mijlocie scăzută ridicată mijlocie scăzută Temperatura medie anuală. * * * * Precipitații medii anuale. * * Suma temperaturilor medii diurne >00C. * * Suma temperaturilor medii diurne >100C. * * Durata perioadei de vegetație. * * Umezeala atmosferică relativă în luna iulie. * * Se observă că factorii climatici sunt, în general, de favorabilitate mijlocie pentru fag și mijlocie spre superioară pentru gorun. ... 4.2.4.6. Date fenologice Principalele date fenologice, referitoare la speciile de bază din cadrul U.P. IV Trestia, sunt redate în tabelul următor: Tabel 4.2.4.6.1. Date fenologice Specia Data înfrunzirii ( luna ) Data înfloririi ( luna ) Data coacerii semințelor ( luna ) Periodicitatea fructificației ( ani ) Vârsta începerii fructificației ( ani ) Gorun 10.IV.-5.V. 15.IV.-10.V. 20.IX.-25.X. 5-7 60-70 Fag 20.IV.-10.V 25.IV.-15.V. 25.IX.-30.X. 4-6 70-80 ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Pe cuprinsul U.P. IV Trestia, pe roca parentală amintită anterior s-a format următorul tip de sol: Tabel 4.3.1.1. Evidența tipurilor și subtipurilor de sol Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol Codul Succesiunea orizonturilor Suprafața ha % Cambisoluri Eutricambosol (brun eumezobazic) tipic 3101 Ao-Bv-C 63,13 63 scheletic 3111 Ao-Bv-R 37,70 37 Total tip de sol 100.83 100 TOTAL CLASA DE SOLURI 100.83 100 Total 100.83 100 ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol Eutricambosol tipic (brun eumezobazic tipic) Solurile brune eumezobazice se caracterizează printr-o argilizare activă și prin precipitarea pe loc a argilei formate, din care cauză acestea sunt slab diferențiate textural pe profil. Migrarea coloizilor argiloși fiind frânată, se creează condițiile apariției orizontului cambic. Solurile brune eumezobazice din această unitate de producție sunt soluri profunde, bine structurate și afânate, permeabile, cu aerisire normală. Succesiunea orizonturilor la acest tip de sol este : -Ao - orizont cu grosime de 12-20 cm, uneori mai gros, de culoare brună, moderat humifer, structură glomerulară sau granulată stabilă, afânat, permeabil și bine străbătut de rădăcini. -Bv - orizont cu grosime cuprinsă între 20 - 80 cm, pe alocuri putând avea grosimi de până la 130 cm, de culoare brun-gălbuie cu valori și crome ≥ 3,5 în stare umedă. Deși acest orizont este mai compact decât orizontul superior, orizontul Bv este în general permeabil, bine aerisit și străbătut de rădăcini pe toată grosimea lui. Proprietățile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație sunt favorabile. Reacția solului este slab acidă, rareori mijlocie acidă (pH =5,2-5,7) gradul de saturație în baze mai mare de 55%, cu humusul relativ bogat în azot, cu raportul C:N<15. Acest tip de sol este bine aprovizionat cu azot și fosfor mobil. Fertilitatea solului este ridicată sau mijlocie, în funcție de volumul edafic util și de reacția solului, fapt exprimat și în productivitatea arboretelor. În cadrul unității de producție în studiu, pe lângă eutricambosolul tipic a mai fost identificat un subtip - scheletic, asemănător celui tipic dar cu orizontul R situat în primii 50 cm. ... 4.3.3. Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol Soluri și unități amenajistice 31 Eutricambosol (EC) 3101 tipic 48 A 48 B 49 A 49 B 49 C Total subtip sol: 5 UA 63.13 HA 3111 scheletic 42 Total subtip sol: 1 UA 37.70 HA Total tip sol: 6 UA 100.83 HA Total UP: 6 UA 100.83 HA ... 4.3.4. Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale Favorabilitatea factorilor edafici mai importanți, pentru speciile forestiere din U.P. IV Trestia, este prezentată în tabelul următor: Tabel 4.3.4.1. Favorabilitatea factorilor edafici Factori caracteristici Favorabilitatea pentru specia: Fag Gorun Ridicată Mijlocie Scăzută Ridicată Mijlocie Scăzută Conținutul de argilă fină * * * Gradul de saturație în baze * * * Volumul edafic util * * * * * * Principalul factor limitativ ce afectează capacitatea productivă a arboretelor, este volumul edafic util. ... ... 4.4. Tipuri de stațiune Factorii ecologici nu acționează în mod independent asupra vegetației forestiere, ci prin rezultanta lor. De multe ori apare o compensare a factorilor, dar aceasta nu se poate produce decât între anumite limite de toleranță. Atunci când aceste praguri sunt depășite, atât în plus cât și în minus, factorii respectivi devin limitativi pentru productivitatea și chiar răspândirea speciilor forestiere. În alte cazuri factorii de stres își pot conjuga acțiunea negativă. 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune Tipurile de stațiune întâlnite în U.P. IV Trestia sunt următoarele : Tabel 4.4.1.1. Tipuri de stațiune Nr. crt. Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate: (ha) Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Inf. FD_2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal 1. 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit edafic mijlociu 7,73 8 - 7,73 - 2. 6.2.5.1. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară, Bi, brun edafic mic, cu Asperula- Asarum 37,70 37 - - 37,70 2. 6.2.5.2. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula - Asarum 55,40 55 - 55,40 - TOTAL ha 100.83 100 - 63,13 37,70 % 100 - - 63 37 Complexul de condiții geologice, climatice și pedologice are ca rezultantă 3 (trei) tipuri de stațiune. De remarcat este faptul că stațiunile de bonitate mijlocie ocupă 63% din spațiul ecologic al U.P. IV Trestia. ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia Descrierea tipurilor de stațiune identificate în U.P. IV Trestia este prezentată în tabelul de mai jos : Tabelul 4.4.2.1. Descrierea tipurilor de stațiune Etajul fitoclimatic Indicativul, denumirea tipului și descrierea sumară a tipului de stațiune Tipul natural de pădure Tipul și subtip de sol Factori și determinanți ecologici Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și de risc Măsuri de ameliorare Comp. țel Tratamentul FD2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, dârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal FD2 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit, edafic mijlociu FD2.Bm.TIII-IV.HIII-IV.Ue_(3-2). Răspândit pe versanți cu expoziții însorite, cu pante moderate la repezi. Substratul litologic este format din argile și gresii. Sol preluvosol tipic cu textură luto-nisipoasă spre luto-argiloasă, slab scheletice. Pătura vie este de tipul Asperula-Stelaria, Festuca sp. Bonitatea este mijlocie pentru GO, FA și amestecuri. 711.2. Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) S= 7,73 ha. Eutricambosol tipic -exces de căldură în sol; -deficit de umiditate. - menținerea speciilor de amestec: TE, PAM, CI, FR; -menținerea consistenței pline. 7CE 2GO 1DT T. progresive 6.2.5.1. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bi, brun edafic mic cu Asperula- Asarum FD2.Bi.TII.HII.Ue_2. Răspândit pe versanți superiori umbriți și semiumbriți, predominant repezi, cu configurație divers ondulată sau frământată, frecvent cu apariții de rocă la zi, coborând deseori în lungul coamelor sau al crestelor secundare până în văi mărginite pe versanți cu înclinare repede. Soluri brune mezo- și eubazice, moderat humifere, mijlociu profunde și superficiale, luto-nisipoase, mai rar lutoase, divers scheletice, cu volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. 421.3. Făget de dealuri pe soluri superficiale (i) S=37,7 ha Eutricambosol scheletic -volumul edafic mic; -apa accesibilă; -substanțele nutritive -menținerea în amestec a paltinului, frasinului, cireșului; - menținerea consistenței ridicate. 7FA 1GO 1TE 1DT Tăieri de conservare 6.2.5.2. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum FD2.Bm.TIII-IV.HIII.Ue_2. Frecvent pe versanți umbriți și parțial însoriți, cu pante moderate spre repezi. Substratul litologic este format din gresii. Soluri de tipul eutricambosol tipic, cu textură luto-nisipoasă, semischeletic. Flora de tipul Asperula-Asarum. Pericol de eroziune pe versanți acceentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului, Bonitatea este mijlocie pentru fag 421.2. Făget de dealuri pe soluri schelete, cu floră de mull (m ) S= 55,40 ha Eutricambosol tipic - - menținerea actualei compoziții a arboretelor de tip fundamental. -se mențin în amestec sau se reintroduc paltinul, frasinul, teiul și cireșul. 8FA 1GO 1DT T. progresive ... 4.4.3. Lista u.a pe tipuri de stațiune Tip stațiune Unități amenajistice 6152 49 B 49 C TOTAL TS 2 UA 7.73 HA 6251 42 TOTAL TS 1 UA 37.70 HA 6252 48 A 48 B 49 A TOTAL TS 3 UA 55.40 HA TOTAL UP 6 UA 100.83 HA ... 4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol Tip stațiune Tip sol Unități amenajistice 6152 3101 49 B 49 C TOTAL SOL 2 UA 7.73 HA TOTAL TS 2 UA 7.73 HA 6251 3111 42 TOTAL SOL 1 UA 37.70 HA TOTAL TS 1 UA 37.70 HA 6252 3101 48 A 48 B 49 A TOTAL SOL 3 UA 55.40 HA TOTAL TS 3 UA 55.40 HA TOTAL UP 6 UA 100.83 HA ... ... 4.5. Tipuri de pădure Dacă în capitolele anterioare au fost subliniate, în primul rând, influențele factorilor abiotici asupra pădurii, merită menționat că și biocenoza forestieră acționează asupra biotipului, creându-și un mediu specific. Referitor la operațiunile culturale, ce se vor executa, se face precizarea că intensitatea acestora va descrește de la tipurile axiale de pădure către cele de productivitate inferioară, de la arboretele amestecate spre cele pure și de la arboretele situate pe versanți umbriți către cele situate pe expoziții însorite. Pentru identificarea și caracterizarea tipurilor de pădure s-a ținut seama de întregul complex al vegetației și factorilor staționali. 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure Tipurile naturale de pădure identificate sunt următoarele : Tabel 4.5.1.1. Evidența tipurilor de pădure Nr. crt. Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală (ha) Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf. 1. 6.1.5.2. 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 7,73 8 - 7,73 - 2. 6.2.5.1. 421.3 Făget de dealuri pe soluri superficiale (i) 37,70 37 - - 37,7 3. 6.2.5.2. 421.2 Făget de dealuri pe soluri schelete,cu floră de mull (m) 55,40 55 - 55,40 - Total ha 100,83 100 - 63,13 37,7 % - 100 - 63 37 Vegetația forestieră din această unitate de producție se încadrează în trei tipuri naturale de pădure, din care predomină făgetul de dealuri pe soluri schelete cu floră de mull (m). ... 4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure Tip stațiune Tip pădure Unități amenajistice 6152 7112 49 B 49 C TOTAL TP 2 UA 7.73 HA TOTAL TS 2 UA 7.73 HA 6251 4213 42 TOTAL TP 1 UA 37.70 HA TOTAL TS 1 UA 37.70 HA 6252 4212 48 A 48 B 49 A TOTAL TP 3 UA 55.40 HA TOTAL TS 3 UA 55.40 HA TOTAL UP 6 UA 100.83 HA ... 4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure Caracterul actual al tipului de pădure și unități amenajistice Natural fundamental prod. mij. 48 A 48 B 49 A 49 B 49 C TOTAL CRT 5 UA 63.13 HA Artificial de prod. inf. 42 Caracterul actual al tipului de pădure și unități amenajistice TOTAL CRT 1 UA 37.70 HA TOTAL UP 6 UA 100.83 HA ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Formațiile forestiere ce se întâlnesc în U.P. IV Trestia sunt: Tabel 4.5.4.1. Formații forestiere Nr. crt. Formație forestieră Suprafața ha % 1. Făgete pure de dealuri 93,1 93 2. Cerete pure 7,73 7 Total 100.83 100 Ținând seama de caracterul actual al tipului de pădure, situația se prezintă astfel : Tabel 4.5.4.2. Caracterul actual al tipului de pădure Nr. crt. Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața ha % 1. Natural fundamental de productivitate mijlocie 63,13 63 2. Artificial de productivitate inferioară 37,70 37 Total 100.83 100 Din evidența de mai sus se constată că 63% din suprafața unității de producție în studiu este ocupată de arborete corespunzătoare din punct de vedere al compoziției, productivității și a modului de regenerare, tipurilor fundamentale de pădure. Arboretele artificiale de productivitate inferioară sunt reprezentate de un arboret de salcâm care vegetează pe terenuri cu pantă mare. ... ... 4.6. Structura fondului de producție și protecție Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă și de producție este prezentată în tabelul 4.6.1. Tabel 4.6.1. Structura fondului forestier pe subunității de producție/protecție, specii, clase SUP Specii Supraf. Clase de vârstă (ha) Clasa de producție (ha) ha % I II III IV V VI VII si peste I II III IV V A FA 38,67 61 - - 9,32 - - 21,20 8,15 -- - 38,67 - - CA 10,12 16 - - 3,73 - - 2,32 4,07 - - 6,05 4,07 - GO 7,34 12 - - 3,73 - - 2,25 1,36 - - 7,34 - - CE 6,15 10 - - 1,87 - - 4,28 - - - 6,15 - - DT 0,85 1 - - - - - 0,85 - - - 0,85 - - Total ha 63,13 100 - - 18,65 - - 30,90 13,58 - - 59,06 4,07 - % 100 - - 30 - - 48 22 - - 94 6 - M SC 33,93 90 - - 33,93 - - - - - - - 33,93 - DT 3,77 10 - - 3,77 - - - - - - - 3,77 - Total ha 37,70 100 - - 37,70 - - - - - - - 37,70 - % 100 - - 100 - - - - - - - 100 - U.P. FA 38,67 38 - - 9,32 - - 21,2 8,15 - - 38,67 - - SC 33,93 34 - - 33,93 - - - - - - - 33,93 - CA 10,12 10 - - 3,73 - - 2,32 4,07 - - 6,05 4,07 - GO 7,34 7 - - 3,73 - - 2,25 1,36 - - 7,34 - - CE 6,15 6 - - 1,87 - - 4,28 - - - 6,15 - - DT 4,62 5 - - 3,77 - - 0,85 - - - 0,85 3,77 - Total ha 100,83 100 - - 56,35 - - 30,9 13,58 - - 59,06 41,77 - % 100 - - 56 - - 31 13 - - 59 41 - Repartiția arboretelor pe clase de vârstă la S.U.P.A-codru regulat, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin excedent în clasele de vârstă a III-a, și a VI-a și peste și deficit în celelalte clase de vârstă. Acest fapt are repercursiuni negative în reglementarea procesului de producție. Dacă în cazul arboretelor din subunitatea de protecție normalizarea claselor de vârstă nu constituie un scop în sine, în cazul arboretelor din subunitatea de producție (S.U.P. A) reprezintă un obiectiv. Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt: Tabel 4.6.2. Caracteristici ale fondului forestier Specificări Specii: FA SC CA GO CE DT Total Compoziția (%) 38 34 10 7 6 5 100 Clasa de producție 3.0 4.0 3.4 3.0 3.0 3.8 3.4 Consistența 0.70 0.70 0.60 0.67 0.65 0.66 0.68 Vârsta medie (ani) 92 37 78 83 90 51 69 Creștere curentă (mc/an/ha) 5.6 5.3 4.1 4.1 3.1 4.5 5.0 Volum mediu (mc/ha) 266 93 161 185 208 115 181 Fond lemnos (mc) 10288 3167 1631 1359 1277 529 18251 Clase de vârstă: (%) S.U.P. I II III IV V VI VII Total A - - 30 - - 48 22 100 M - - 100 - - - - 100 La nivelul total fond de producție și protecție, compoziția specifică este favorabilă fagului, gorunului și cerului (51%), atât pe suprafață, cât și pe volum. La actuala revizuire s-a prevăzut creșterea proporției fagului și gorunului specii instalate natural și reducerea proporției de participare în compoziția arboretelor a carpenului și diverselor moi, prin executarea tăierilor de îngrijire și regenerare prevăzute de prezentul amenajament. Procentul ridicat de carpen (10%), în compoziția arboretelor, se datorește unei gospodăririi necorespunzătoare a arboretelor în trecut. Carpenul se găsește în amestec intim cu speciile valoroase. Referitor la carpen productivitatea este scăzută, datorită provenienței din lăstari, la a treia sau a patra generație. Se va urmări menținerea arboretelor alcătuite din specii forestiere, corespunzătoare condițiilor staționale. La regenerarea arboretelor se vor crea condiții corespunzătoare regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente bazate pe regenerarea, din sămânță. Prin alegerea complexului de măsuri silvotehince, ce se vor aplica arboretelor, se va urmări normalizarea treptată a fondului productiv. Prin lucrări de împădurire se vor introduce specii corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, acestea putând valorifica în modul cel mai adecvat potențialul silvoproductiv al stațiunii. Vârsta medie este de 69 ani, arboretele din clasele de vârstă: a IV-a, a V-a, și a VI-a și peste ocupând 44% din suprafața ocupată cu pădure, iar arboretele exploatabile 44%. Această caracteristică a fondului de producție și protecție reclamă intensificarea aplicării, cu continuitate, a tăierilor progresive, deoarece - datorită specificului lor de durată în timp-arboretele înaintează în vârstă. Procesul de îmbătrânire are ca rezultat inevitabil reducerea capacității de regenerare și, mai ales, a capacității ecoprotective a arboretelor în cauză și a pădurii, în ansamblu. Volumul mediu la hectar este de 181 mc, sub cel normal, din cauza structurii dezechilibrate a claselor de vârstă. Odată cu normalizarea structurii fondului de producție atât volumul mediu la hectar cât și indicele de creștere curentă vor înregistra creșteri substanțiale. Indicele de recoltare total este de 2,9 mc/an/ha. Comparând acest indice cu cel al creșterii curente, care este de 5,0 mc/an/ha, se constată că prin tăieri de produse principale, conservare și secundare, din creșterea curentă se extrage 58%, deci se fac acumulări de masă lemnoasă, cu efecte pozitive în normalizarea sructurii și mărimii fondului de producție. Consistența medie este 0.68, în cadrul U.P. IV Trestia existând o suprafață de 21,31 ha (21% din suprafața ocupată de pădure), cu arborete care au consistența mai mică de 0.6. Pentru îmbunătățirea acestei situații trebuie pe cât posibil lichidate arboretele parcurse cu primele tăieri și efectuate completările în arboretele nou create. Clasa de producție medie (3.4) confirmă faptul că și la nivel de specii este valorificat potențialul stațional, 56% dintre acestea înregistrând clase de producție mijlocii. Alte date referitoare la structura fondului forestier pot fi consultate în evidențele 16.2.1. - 16.2.10 . ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii În tabelul 4.7.1. se prezintă evidența arboretelor slab productive și provizorii Tabel 4.7.1. Arborete slab productive și provizorii CRT UNITAȚI AMENAJISTICE Artificial de prod. inf. 42 TOTAL CRT 1 UA 37.70 HA TOTAL UP 1 UA 37.70 HA Arboretul artificial de productivitate inferioară ocupă o suprafață de 37.7 ha. În aceste arborete predomină ca specie forestieră salcâmul care vegetează pe versanți cu înclinare foarte repede, soluri litice și exprimă bonitatea stațională soluri superficiale, neavând condiții favorabile de dezvoltare. Gospodărirea arboretelor slab productive și provizorii se va face în corelație cu obiectivele urmărite, astfel pentru arboretul din u.a. 42 scopul principal este menținerea vegetației forestiere pe terenurile respective. Prin lucrările de conservare propuse se vor extrage arbori care nu mai satisfac condițiile de protecție a solului (arbori care prezintă fenomenul de uscare cu tulpini nesănătoase, devitalizați). Măsurile de gospodărire ale arboretelor necorespunzătoare ca productivitate sau compoziție vor fi precizate în subcapitolul 6.6 . ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi Factorii de stres care au acționat asupra arboretelor din U.P. IV Trestia sunt prezentați în tabelul 4.8.1. Tabel 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi NATURA FACTORILOR % Suprafața afectata Total Grade de manifestare Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Doboraturi de vant (V1 - 4) Uscare (U1 - 4) 37 37,7 100 37,7 100 Atacuri de daunatori (I1 - 3) Incendieri (K1 - 3) Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4) Vatamari de exploatare (E1 - 4) Vatamari produse de vanat (C1 - 4) Poluare ( 1 - 4) Alunecari (A1 - 4) Inmlastinari (M1 - 3) Eroziune in suprafata (S1 - 4) Eroziune in adancime (A1 - 5) Eroziune total ( 1 - 5) Roca la suprafata total (R1 - A) din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 0.3-0.5S (R3 - 5) >=0.6S (R6 - A) Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 60 60,87 100 60,87 100 din care: 10-20% (T1 - 2) 60 60,87 100 60,87 100 30-50% (T3 - 5) >=60% (T6 - A) Suprafata fondului forestier: 100,83 Uscarea a afectat salcâmul datorită expoziției însorite și vârstei înaintate. Prin lucrările propuse, în prezentul amenajament, în arboretul afectat de uscare, este necesar ca masa lemnoasă afectată să fie extrasă cât mai repede, pentru a preveni atacuri de insecte și producerea de incendii. Tulpinile nesănătoase apar la exemplarele provenite din lăstari (carpen și cer) aflate la a treia sau a patra generație, care prezintă putregai la bază. Măsurile de gospodărire a arboretelor afectate sunt menționate în subcapitolul 6.7. , iar măsurile de protecție împotriva factorilor destabilizatori, pot fi urmărite în capitolul 8 . ... 4.8.2. Evidența u.a. afectate de factori destabilizatori și limitativi Specificari Intensitate UNITATI AMENAJISTICE AFECTATE Uscare slaba 42 TOTAL U1 1 UA 37.70 HA Total (U1 - 4) Uscare 1 UA 37.70 HA Tulpini nesănătoase 20% 42 49 A TOTAL T2 2 UA 60.87 HA (T1 - 2) Tulpini nesanatoase 10-20% 2 UA 60.87 HA Total UP 2 UA 60.87 HA ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurilor Starea sanitară a pădurii din U.P. IV Trestia se poate aprecia ca fiind bună, având în vedere că nu s-au semnalat atacuri de dăunători, incendii sau fenomene de uscare în masă. Pădurile din raza unității de producție în studiu au un grad ridicat de autoreglare, precum și o bună capacitate de refacere. Dintre factorii destabilizatori întâlniți în raza unității de producție în studiu amintim: uscarea anormală și tulpinile nesănătoase. În arboretele în care a fost semnalată uscare arborii vătămați vor fi extrași imediat. Sintetizând datele din descrierea parcelară referitoare la vitalitate, rezultă că 22% din arborete au vitalitate slabă. Se recomandă ca în viitor la executarea tăierilor să se extragă preponderent exemplarele cu vitalitate slabă din arboret. Se contează pe aplicarea unor măsuri adecvate menite să ducă la depistarea și combaterea unor eventuale atacuri, intensificarea pazei pădurilor, a măsurilor de prevenire a incendiilor și a menținerii unei stări corespunzătoare în ceea ce privește starea sanitară a pădurilor, prin executarea la timp a tăierilor de îngrijire și a tăierilor de igienă, acordându-se pe viitor atenție deosebită igienizării pădurilor. Măsurile de protecție sunt prezentate în cap.8 . ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație Unitatea de producție IV Trestia este situată într-un singur etaj fitoclimatic: - deluros de cvercete (de GO, CE și GÎ, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal - FD_2. Condițiile climatice sunt moderate, asigurându-se condiții favorabile pentru dezvoltarea optimă a speciilor forestiere. Productivitatea arboretelor este mijlocie în proporție de 63% și inferioară 37%. Regenerarea este realizată în proporție 23% din sămânță, 37% din plantații și 40% din lăstari. Adoptarea de către amenajament a tăierilor progresive urmărește regenerarea naturală generativă a arboretelor. Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe teritoriul U.P. IV Trestia există condiții staționale relativ bune pentru speciile de bază (fag și gorun). Corespondența dintre bonitatea stațiuni și productivitatea arboretelor luând în calcul și caracterul actual al arboretelor în raport cu tipul natural de pădure se prezintă astfel : Tabel 4.10.1. Productivitatea arboretelor în raport cu bonitatea stațiunilor Bonitatea stațiunilor Productivitatea arboretelor Diferențe Categoria Suprafafața Categoria Caracterul actual Suprafața + - ha % ha % ha ha Inferioară 37,7 37 Inferioară Artificial 37,70 37 - - Mijlocie 63,13 63 Mijlocie Natural fundamental 63,13 63 - - Total 100,83 100 Total - 100,83 100 - - Măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse prin amenajament, precum și aplicarea lor corectă de către beneficiar trebuie să răspundă la realizarea următoarelor deziderate importante : – valorificarea capacității productive a stațiunilor până la atingerea potențialului lor maxim; ... – ameliorarea rezistenței arboretelor la impactul factorilor biotici și abiotici vătămători; ... – ridicarea valorii arboretelor sub aspect productiv (economic) și funcțional. ... ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL- ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii Funcțiile pădurii s-au stabilit pe baza nevoilor social-economice și ecologice pe care trebuie să le satisfacă, în funcție de structura lor și în concordanță cu principiul gospodăririi cu maximă eficiență a fondului forestier. Prin zonarea funcțională s-a concretizat atribuirea funcției la nivelul fiecărei u.a. 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice Prin actualul amenajament s-a încercat să se îmbine, cât mai armonios, potențialul bioproductiv și ecoprotectiv al ecosistemelor forestiere cu cerințele actuale ale societății umane-fără a se altera biodiversitatea naturală și stabilitatea pădurilor. Obiectivele social-economice și ecologice pentru arboretele din U.P. IV Trestia sunt : Tabel 5.1.1.1. Obiective social-economice și ecologice Nr. crt. Obiective sociale, economice și ecologice Grupa de servicii oferite de pădure 1. Protecția solului Protecția terenurilor împotriva fenomenelor de eroziune și alunecare 2. Producția lemnoasă Lemn de calitate superioară pentru furnire și cherestea Lemn pentru celuloză și construcții rurale 3. Alte servicii Vânatul, fructele de pădure, ciuperci, pescuit, etc. ... 5.1.2. Funcțiile pădurii Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice stabilite mai sus arboretelor li s-au atribuit următoarele funcții : Tabel 5.1.2.1. Funcții ale pădurii Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Cod Denumire ha % Grupa 1 Păduri cu funcții speciale de protecție 37,70 37 Subgrupa 1.2. Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor 37,70 37 Categoria funcțională 1.2.A. Păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g (T.II) 37,70 37 Grupa 2 Păduri cu funcții de producție și protecție 63,13 63 Categoria funcțională 2.1.C. Păduri destinate să producă, în principal lemn de cherestea (T. VI) 63,13 63 Total 100,83 100 În scopul diferențierii măsurilor de gospodărire și a reglementării lor prin amenajament, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale astfel: Tabel 5.1.2.2. Tipuri de categorii funcționale Tipul funcțional Categoria funcțională Țeluri de gospodărire Suprafața ha % II 1.2.A. de protecție 37,70 37 VI 2.1.C. de producție și protecție 63,13 63 TOTAL 100,83 100 ... 5.1.3. Subunități de gospodărire constituite Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele subunități de gospodărire: – S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, în care au fost încadrate arboretele din tipul funcțional VI, categoria funcțională 2.1.C., în suprafață totală de 63,13 ha; ... – S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care au fost încadrate arboretele din tipul funcțional II, categoria funcțională 1.2.A., în suprafață totală de 37,70 ha. ... În tabelul următor sunt prezentate subunitățile de gospodărire constituite, cu subparcelele aferente : Tabel 5.1.3.1 Subunități de gospodărire S.U.P. Unități amenajistice A 48 A 48 B 49 A 49 B 49 C Total Suprafata 63.13 HA Nr.UA-uri 5 M 42 Total Suprafata 37.70 HA Nr.UA-uri 1 Total UP Suprafata 100.83 HA Nr.UA-uri 6 ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii Pentru a îndeplini cu maximă eficiență funcțiile atribuite, atât arboretele luate individual cât și pădurea în ansamblu trebuie să se încadreze într-un anumit model structural. Acesta este definit prin bazele de amenajare. 5.2.1. Regimul Ținând seama de obiectivele social-economice și ecologice, cât și de necesitatea folosirii cât mai corespunzătoare a capacității de producție și protecție a pădurilor, regimul indicat este cel al codrului. Arboretele regenerate natural din sămânță, pot îndeplini concomitent funcții de producție și protecție multiple (cu un înalt grad de eficiență) și au în același timp rezistența cea mai mare împotriva factorilor destabilizatori de origine biotică și abiotică. ... 5.2.2. Compoziția-țel Pentru fiecare arboret a fost stabilită compoziția-țel, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure. Pentru arboretele exploatabile, în prezent, și pentru subparcelele în care se vor executa lucrări de împădurire, a fost stabilită compoziția-țel de regenerare. Pentru restul arboretelor s-a indicat compoziția-țel la exploatabilitate. Tabel 5.2.2.1. Compoziția-țel S.U.P. Tip stațiune Tip păd. Compoziția-țel Supr. (ha) Suprafața pe specii (ha) FA GO CE TE DT A 6.1.5.2. 711.2 7CE2GO1DT 7,73 - 1,54 5,42 - 0,77 6.2.5.2. 421.2 8FA1GO1DT 55,40 44,32 5,54 - - 5,54 Compoziția-țel S.U.P. A ha 63,13 44,32 7,08 5,42 - 6,31 % 100 70 11 9 0 10 Compoziția actuală ( % ) 61FA16CA12GO10CE1DT M 6.2.5.1. 421.3 7FA1GO1TE1DT 37,70 26,39 3,77 - 3,77 3,77 Compoziția-țel S.U.P. M ha 37,70 26,39 3,77 - 3,77 3,77 % 100 70 10 0 10 10 Compoziția actuală ( % ) 90SC10DT U.P. Compoziția-țel U.P. ha 100,83 70,71 10,85 5,42 3,77 10,08 % 100 70 11 5 4 10 Compoziția actuală ( % ) 38FA34SC10CA7G06CE5DT Prin compozițiile-țel propuse s-a urmărit promovarea fagului, gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.), în funcție de tipul de stațiune și tipul de pădure. Carpenul, ponderat cultural, trebuie menținut, în special, în cvercinee ca ameliorator edafic și stimulator de creștere și elagaj pentru gorun. Dirijarea compoziției actuale către cea optimă este foarte necesară pentru a se realiza treptat reconstrucția ecologică. ... 5.2.3. Tratamentul În stabilirea tratamentului de aplicat pădurilor din U.P. IV Trestia s-au avut în vedere următoarele considerente : – conducerea pădurilor prin structuri diversificate, relativ pluriene, capabile de a îndeplini multiplele funcții de producție și protecție; ... – asigurarea permanenței pădurii prin evitarea intervențiilor care să descopere solul pe suprafețe mari, în vederea exercitării de către aceasta a funcțiilor de protecție atribuite; -promovarea cu precădere a regenerării naturale, cu specii autohtone de valoare economică ridicată (fag, gorun etc.); ... – luarea în considerare a condițiilor ecologice, a funcțiilor atribuite fiecărui arboret și a cerințelor social-economice. ... Ținând seama de aceste considerente s-a stabilit următorul tratament: – tăieri progresive în amestecuri de cvercinee cu fag, pe o suprafață de 18,51 ha. ... După aplicarea tăierilor progresive se vor obține arborete cu structuri verticale relativ pluriene. ... 5.2.4. Exploatabilitatea Pentru arboretele din U.P. IV Trestia, care sunt încadrate, în grupa a II-a funcțională s-a adoptat exploatabilitatea tehnică, iar pentru cele din grupa I funcțională exploatabilitatea de protecție. Pentru arboretele din S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite exploatabilitatea se exprimă prin vârsta exploatabilității. Vârsta medie a exploatabilității este de 108 ani. Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție, pentru care nu se reglementează procesul de producție (tipul funcțional II) s-a adoptat exploatabilitatea de protecție, fără a se stabili o vârstă a exploatabilității. În cazul arboretelor din S.U.P. M momentul exploatabilității este considerat cel în care efectul lor ecoprotectiv mediu a atins valoarea maximă. ... 5.2.5. Ciclul Ciclul s-a stabilit pentru arboretele din S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, prin rotunjirea vârstei medii a exploatabilității, ponderată în raport cu suprafața diferitelor arborete. S-a adoptat un ciclu de 110 ani. ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite Reglementarea procesului de producție se realizează prin stabilirea posibilității și prin elaborarea planurilor de recoltare și cultură. Prin această reglementare se asigură: – optimizarea structurii pădurii în raport cu condițiile ecologice și cu cerințele social- economice; ... – realizarea unui fond de protecție și producție care să permită exercitarea pe termen lung a funcțiilor de producție și protecție ale pădurii, și creșterea stabiltății ecologice și a eficacității funcționale a arboretelor; ... – crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural. ... Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale S.U.P. A - codru regulat cuprinde stabilirea, adoptarea și recoltarea posibilității de produse principale. 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut pe baza indicatorilor de posibilitate obținuți prin intermediul volumelor, corespunzător metodei creșterii indicatoare, cât și prin intermediul suprafețelor și volumelor, aplicându-se procedee specifice metodei claselor de vârstă. 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare Acest procedeu de stabilire a posibilității are un caracter dinamic, adaptativ fiind un mijloc de control al productivității pădurii și implicit al eficacității măsurilor de gospodărire aplicate. Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unei formule (P = mxCi), prin prelucrare automată pe calculator, ale cărui rezultate sunt conținute în tabelul 6.1.1.1.1.1. Tabel 6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare Specia FA CA GO CE DT - - - - - Total CI 116 17 18 12 1 164 V1 4928 V11 855 397 98 1350 V12 42 497 970 157 1666 V13 7696 537 8233 V14 V2 8522 V21 909 400 597 970 157 3033 V22 7696 537 8233 V23 V3 11303 V31 8617 940 606 981 158 11302 V32 V4 8746 949 614 991 160 11460 V5 8859 957 621 999 161 11597 V6 12050 1875 1741 1448 163 17277 DD1 6555 DD2 5221 DD3 6351 DD4 4858 DD5 3345 DD6 7374 DM 3345 Q 2 V1/10 493 V2/20 426 V3/30 377 V4/40 287 V5/50 232 V6/60 288 POSIB. 187 A: 0,867 M: 1,133 CICLUL 110 SUPRAFATA TOTALA 63,13 SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA 63,13 Termenii prezentați au următoarele semnificații : – Ci - este creșterea indicatoare; ... – VD - este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – VE - este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – VF - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – VG - reprezintă volumul ce s-ar obține în următorii 60 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – Q - exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de timp considerate și volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci; ... – m - este un factor modificator, dedus în funcție de volumele de masă lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului. ... Indicele de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare (P1) are valoarea de 187 mc/an. Comparativ cu valoarea creșterii indicatoare (Ci = 164 mc/an), valoarea indicelui de posibilitate este mai mare cu 23 mc/an, datorită excedentului de masă lemnoasă exploatabilă existent, fapt pus în evidență de parametrul Q, care este supraunitar (Q = 2,0). ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă Pentru determinarea indicatorului de posibilitate prin acest procedeu s-au parcurs următoarele etape : a) Analiza structurii fondului de producție pe clase de vârstă Tabel 6.1.1.1.2.1.Structura pe clase de vârstă Specificări Clase de vârstă Clasa de vârstă normală - ha - I II III IV V VI și peste Total Suprafața ha - - 18,65 - - 44,48 63,13 10,52 % - - 30 - - 70 100 17 Analiza de detaliu a structurii fondului de producție în raport cu structura normală pe clase de vârstă (tabelul 6.1.1.1.2.1.) relevă pe de o parte, excedent în clasele de vârstă a III-a și a VI-a și peste și deficit în celelalte clase de vârstă. ... B) Perioadele adoptate Ciclul s-a împărțit în 4 perioade, trei de câte 30 ani și ultima de 20 de ani. S-au constituit suprafețe periodice corespunzătoare acestor perioade. ... c) încadrarea arboretelor în suprafețele periodice S-a făcut în funcție de urgențele de regenerare și de diferențele existente între vârsta exploatabilității și cea medie a arboretelor. ... d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul : ... d1) Deductiv (P_2'). Ciclul : 110 ani Perioada : 30 ani S.P. normal : 17,22 ha Tabel 6.1.1.1.2.2. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă (procedeul deductiv) Clasa de vârstă Situație SUPRAFAȚA PERIODICĂ I SUPRAFAȚA PERIODICA Suprafața (ha) Volum (mc) Crest. crt. (mc) Suprafața (ha) Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani (mc) II III IV Vi Vk Vj Suprafața (ha) Suprafața (ha) Suprafața (ha) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I - - - - - - - - - - II - - - - - - - - - - III 18,65 4047 149 - - - - - 8,02 10,63 IV - - - - - - - - - - V - - - - - - - - - - VI 30,90 9329 148 4.23 - - 779 17,88 8,79 - VII 13,58 1331 11 13,58 - - 1386 - - - TOT. 63,13 14707 308 17.81 - - 2165 17,88 16,81 10,63 Norm - 17,22 - - - 17,22 17,22 11,47 Diferenta + +0,59 - - - +0,66 -0,41 -0,84 Termenii formulei de calcul prezentată în tabelul anterior au următoarele semnificații : – Vi - reprezintă volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 30 de ani, majorat cu % din creșterea lor pe deceniu; ... – Vk - este volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 20 ani, majorat cu % din creșterea lor pe deceniu; ... – Vj - reprezintă volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în următorii 10 ani, majorat cu % din creșterea lor pe deceniu. ... Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 217 mc/an. ... d2) Inductiv (P_2') Procedeul se bazează pe însumarea volumelor posibil de recoltat, în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în S.P.I. Aceste volume au fost determinate în baza indicilor de recoltare, stabiliți pe teren, pentru fiecare arboret în parte. Indicii de recoltare se stabilesc cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a peridiocității și a numărului necesar de intervenții. Tabel 6.1.1.1.2.3. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă (procedeul inductiv) u.a. S (ha) V + 5 C.R. URG. Cons. S. ocup. de sem. P.R.M. Nr. de interv. Felul taierii Volum de extras Pex. Total Dec '1 48A 13,58 1386 15 0,2 0,6 10 1 1 Tăieri progresive (racordare) 1386 100 49C 4,23 779 26 0,6 0,5 10 2 2 Tăieri progresive (punere în lumină,rac.) 779 100 Total 17,81 2165 - - - - - - - 2165 - Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 217 mc/an. Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însușit este 217 mc/an. ... ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității Indicatorii de posibilitate obținuți și posibilitatea adoptată sunt prezentați în tabelul următor : Tabel 6.1.1.2.1. Adoptarea posibilității PRIN INTERMEDIUL CREȘTERII INDICATOARE DUPA CRITERIUL CLASELOR DE VARSTA Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori Ci (mc) 164 S. P. normal (ha) 17,22 V1/10 (mc) 493 Perioada I (ani) 30 V2/20 (mc) 426 S.P. I(ha) 17,81 V3/30 (mc) 377 Perioada II (ani) 30 V4/40 (mc) 287 S.P. II (ha) 17,88 V5/50 (mc) 232 Volum arb. expl. (mc/ha) 240 V6/60 (mc) 288 P2' - inductiv (mc) 217 m 1,133 P2”- deductiv (mc) 217 Q 2,0 P2 = 217 mc/an P_1 = 187 mc/an Posibilitatea adoptată = 187 mc/an Adoptarea posibilității s-a făcut în urma analizei comparative a valorilor indicatorilor de posibilitate obținuți prin cele două metode: metoda creșterii indicatoare - 187 mc/an și metoda claselor de vârstă - 217 mc/an. Pentru asigurarea continuității și în deceniul următor, s-a adoptat posibilitatea calculată prin metoda creșterii indicatoare, respectiv P = 187 mc/an, care a fost analizată și aprobată în Conferința a II-a de amenajare. Posibilitatea adoptată asigură: – îndeplinirea obiectivelor social-economice și ecologice stabilite; ... – continuitatea pe 60 ani a producției de masă lemnoasă; ... – normalizarea claselor de vârstă; ... – menținerea și promovarea structurilor relativ pluriene naturale. ... ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității În planul decenal de recoltare a produselor principale , evidența 12.1.1.2., au fost incluse arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale. Planul conține date ce caracterizează arboretele, volumele de recoltat, tăierile de aplicat și lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale și artificiale. S-au propus, tăieri progresive în: amestecuri de cvercete cu fag cu structură relativ echienă. Acest tratament se aplică pe o perioadă de regenerare de până la 30 de ani, când se va realiza o regenerare naturală cu variații de vârstă, pe 70-80 % din suprafață. Tăiere progresivă, punere în lumină (P2) se va executa în u.a. 49B% și 49C. La efectuarea tăierii de punere în lumină se va avea în vedere lărgirea nucleelor cu semințiș existent în goluri, concomitent cu îndepărtarea arboretului din zonele bine regenerate - operațiunea având caracter de tăiere de racordare, și de deschidere de noi ochiuri, în porțiunile cu consistență aproape plină - operațiunea căpătând caracterul unei tăieri de însămânțare. Intensitatea intervenției este de 50% din volum. Repartizarea ochiurilor se va face în funcție de starea arboretului și a semințișului, ca și de condițiile de scoatere a materialului lemnos. Amplasarea ochiurilor va începe în porțiunile cu elemente de arboret mai bătrâne, din interiorul acestora spre drumul de acces și din partea superioară a versanților, spre a se evita ulterior colectarea masei lemnoase prin porțiunile regenerate. Mărimea acestor ochiuri se va alege în funcție de temperamentul speciilor și de intensitatea tăierilor în fiecare ochi. Procentul de extras este diferențiat pe elemente de arboret. De asemenea se vor executa lucrări de ajutorare a regenerării naturale (mobilizarea solului) și de îngrijire a semințișului (descopleșiri), în vederea promovării acestuia. Tăieri de racordare (P5) se va executa în u.a. 48A. Tăierile de racordare se vor executa atunci când semințișul utilizabil ocupă cel puțin 70% din suprafața unități amenajistice. Pe suprafețele neregenerate se va interveni cu completări. În scopul recoltării posibilității în condiții normale, a asigurării regenerării naturale și a creării unor amestecuri stabile s-au avut în vedere următoarele : – tăierile progresive, indiferent de tipul lor, trebuie corelate cu anii cu fructificație abundentă; ... – se va acorda atenție deosebită realizării de amestecuri valoroase prin promovarea fagului, gorunului și a principalelor specii de amestec (paltin, tei, cireș, etc.), în detrimentul carpenului și a diverselor moi; ... – repartizarea, forma și numărul ochiurilor, precum și intensitatea și ritmul tăierilor se face în funcție de caracteristicile biotice ale speciilor și de evoluția procesului de regenerare; ... – intervențiile nu mai au, în mod predominant, caracter specific al unui anumit gen de tăieri, în cuprinsul arboretelor executându-se întreaga gamă de lucrări; ... – la amplasarea ochiurilor se va ține seama de semințișurile utilizabile existente; -deschiderea puternică a ochiurilor, pe expoziții însorite, poate conduce la compromiterea regenerării naturale; ... – prima intervenție urmărește îmbunătățirea stării fitosanitare și extragerea exemplarelor cu defecte sau din specii sau ecotipuri necorespunzătoare; ... – aplicarea tratementului diferă în funcție de condițiile staționale, compoziția și temperamentul speciilor de regenerat; ... – de regulă, lărgirea ochiurilor se face spre sud, sud-vest pentru promovarea speciilor de umbră și spre nord, nord-est pentru speciile de lumină; ... – intervalul de timp dintre momentul instalării semințișului și cel al punerii în lumină, precum și înlăturarea completă a adăpostului oferit de vechiul arboret, în fiecare punct sau porțiune de regenerare în parte, este de 6-15 ani la fag și 3-6 ani la gorun. ... – se va urmări dirijarea optimă a amestecului; ... – în funcție de condițiile concrete din teren se vor executa lucrări de îngrijire a regenerării naturale sau chiar lucrări de îngrijire și conducere. ... Repartiția posibilității pe urgențe de regenerare este următoarea : Tabel 6.1.1.3.1. Posibilitatea pe urgențe de regenerare Urgența Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale u.a. Suprafața (ha) Volum + 5CR (mc) Volumul de extras (mc) 15 48A 13,58 1386 1386 Total urgența 1 13,58 1386 1386 26 49B,49C 4,93 958 480 Total urgența 2 4,93 958 480 Total 18,51 2344 1866 Intensitatea medie a intervenției este 101 mc/ha. Recapitulația posibilității pe tratamente și specii este redată în tabelul următor: Tabel 6.1.1.3.2. Posibilitatea pe tratamente, suprafețe și specii Tratamentul Suprafața de parcurs -ha- Volumul de extras - mc - Posibilitatea pe specii - mc /an - Totală Anuală Total Anual CA CE DT FA GO T. progresive 18,51 1,85 1866 187 41 30 8 88 20 Total 18,51 1,85 1866 187 41 30 8 88 20 Posibilitatea de produse principale se recoltează din, amestecuri de cvercinee cu făgete, prin aplicarea de tăieri progresive. ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității Având ca bază procedeul creșterii indicatoare, s-a realizat prognoza de mai jos : Tabel 6.1.1.4.1. Prognoza posibilității Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori V1 4928 V1' 6652 V1'' 6193 V1''' 6000 V2 8522 V2' 8043 V2'' 7583 V2''' 5922 V3 11303 V3' 9512 V3'' 7740 V3''' 6069 V4 11460 V4' 9659 V4'' 7877 V4''' 8977 V5 11597 V5' 12567 V5'' 13557 V5''' 11817 V6 17277 V6' 15407 V6'' 13557 V6''' 11817 Q 2 Q' 1,9 Q'' 1,4 Q''' 1,3 m 1,1 m' 1,1 m'' 1,1 m''' 1 P_calculat 187 P_calculat 185 P_calculat 174 Pcalculat 172 P_adoptat 187 P_adoptat 185 P_adoptat 174 P_adoptat 172 Pe viitor se prognozează creșterea posibilității de produse principale, pe măsura normalizării fondului de producție. Prognoza s-a făcut considerându-se că, pe viitor, suprafața U.P., ciclul, creșterea indicatoare rămân neschimbate, iar posibilitatea se va recolta integral. ... ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție Arboretele cu funcții speciale de protecție din cadrul U.P. IV Trestia sunt încadrate în tipul II de categorie funcțională. Având în vedere rolul polifuncțional al arboretelor, măsurile de gospodărire prevăzute, prezintă două aspecte distincte: – măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică menținerea lor într-o stare fitosanitară bună, prin executarea lucrărilor speciale în cazul acestor arborete; ... – măsuri de gospodărire specifice funcțiilor atribuite și speciilor componente, urmărindu- se realizarea cu precădere a funcțiilor prioritare, care garantează și realizarea funcțiilor secundare. ... Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire a pădurilor nu s-au separat, ele constituind un complex de măsuri, care trebuie aplicate corect, la timp și cu continuitate. Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete rezultă din efectele de protecție realizate de acestea, concretizate în: – conservarea fertilității solurilor de pe terenurile cu înclinare mare. ... 6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II funcțional În cadrul U.P. IV Trestia suprafața ocupată de arboretele din tipul II de categorie funcțională este de 37,30 ha (37%). Arboretele din tipul II funcțional fac parte din categoria funcțională: – 2.A. - păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35^g - 37,30 ha. ... Arboretele subunității de protecție "M", sunt păduri supuse regimului de conservare deosebită, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale. În schimb fac obiectul unor reglementări distincte, care constau, pe de o parte, în stabilirea pe cale inductivă, a volumelor de masă lemnoasă ce pot fi extrase în următorul deceniu, din fiecare arboret, prin lucrări de conservare sau prin lucrări de îngrijire, adaptate specificului de conservare, precum și prin elaborarea unor planuri de recoltare și planuri de cultură corespunzătoare. Prin aceste reglementări se urmărește, în primul rând, realizarea unor arborete, care să permită exercitarea cu continuitate pe o perioadă îndelungată a funcțiilor de protecție atribuite, urmărindu-se creșterea stabilității ecologice și a eficacității funcționale a pădurii. În vederea realizării unor astfel de arborete, se impune optimizarea în timp și spațiu a pădurii în funcție de cerințele social- economice și ecologice. Optimizarea structurii se va face prin păstrarea structurilor actuale, care s-au dovedit eficiente și prin dirijarea treptată a celor cu eficiență funcțională și ecologică redusă spre structuri stabile, rezistente, capabile să asigure permanența pădurii. Se va urmări realizarea de structuri pluriene și relativ pluriene, cu compoziții diversificate (se vor menține optim ponderat rășinoasele și se vor promova diversele tari), cu regenerarea naturală, în cazul plantațiilor, fiind necesară folosirea de specii și varietăți rezistente, urmărindu-se în permanență menținerea consistenței pline. În toate cazurile se va acționa cu maximă prudență pentru a nu provoca un dezechilibru ecologic, cum ar fi eroziunea în cazul pantelor mari, înierbarea solului în locuri fără semințiș și cele cu expoziție însorită. Suprafețele de parcurs și volumele de extras prin tăieri de conservare sunt prezentate în situația următoare: Tabel 6.2.1.Recapitulația tăierilor de conservare S.U.P. Suprafața de parcurs -ha- Volumul de extras - mc - Volumul de recoltat pe specii (mc/an) Totală Anuală Total Anual SC M 37,70 3,77 494 49 49 Intensitatea medie a tăierilor va fi de 13 mc/ha. Volumul de extras are doar caracter orientativ. Procentul mediu de extras este de 11%. ... 6.2.2. Volumul de masă lemnoasă care nu se poate recolta ca urmare a instituirii măsurilor de protecție În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat, ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă (S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită), calculul s-a făcut în conformitate cu prevederile H.G. nr. 447/2017, rezultând un volum anual de 74 mc (V= S_S.U.P.M x 1,97 mc/an/ha). ... ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, evidența 13.2.1., prezintă arboretele prevăzute a fi parcurse cu degajări, curățiri, rărituri și tăieri de igienă. Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor. În tabelul 6.3.1. este redată o situație sintetică, cu suprafețe de parcurs și volume de extras în deceniu și anual (posibilitatea). Tabel 6.3.1. Recapitulația lucrărilor de îngrjire Specificări Tip funcț. Suprafața - ha- Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii -mc - Total Anual Total Anual FA CA GO CE Rărituri VI 18,65 1,86 574 57 31 10 11 5 Produse secundare VI 18,65 1,86 574 57 31 10 11 5 Tăieri de igienă VI 23,17 23,17 209 21 19 2 - - Scopul esențial al lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este acela de a realiza sau favoriza formarea de arborete cu structuri optime sub raport ecologic și genetic, în conformitate cu legile de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere, în vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor. Lucrările de îngrijire se vor efectua cu respectarea următoarelor reguli de bază: – reglementarea spațială interioară a arborilor în cuprinsul arboretelor astfel ca terenul să fie folosit la capacitate maximă; ... – optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zveltețe subunitari); ... – realizarea unei compoziții cât mai apropiate de cea optimă extrăgându-se, în primul rând, exemplarele din speciile provizorii cu valoare economică redusă (carpen, plop tremurător, etc.) și ponderat (în funcție de stare) pe cele introduse artificial în afara arealului; ... – ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecție fenotipică extrăgându-se, cu prioritate, arborii cu proveniența din lăstari, cu defecte sau creșteri slabe, copleșiți, uscați, atacați, cu răni, s-au afectați de rupturi și doborâturi; ... – ameliorarea structurii genetice în direcția promovării formelor genetice superioare, cu rezistență sporită la adversități; ... – formarea de arborete cu structură verticală diversificată, pluriene și relativ pluriene, de stabilitate ridicată; ... – mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare; ... – recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei. ... Rărituri – se recomandă metoda combinato-selectivă; ... – s-au propus în arboretele în care s-a considerat necesară ameliorarea structurii în vederea selecției și promovării arborilor valoroși; ... – s-au propus într-un arboret cu vârsta de 55 ani, cu consistența de 0,9; ... – se va executa o singură intervenție în deceniu; ... – se va urmări, în permanență, menținerea unui indice de acoperire optim; ... – se vor extrage, în primul rând, exemplarele vătămate de factori biotici și abiotici ; ... – se vizează, în general, promovarea gorunului și fagului în defavoarea carpenului și a diverselor moi. ... Tăieri de igienă Această lucrare urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscați, deperisați, bolnavi sau atacați. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 21 mc/an, având o intensitate de 0,9 mc/an/ha. Lucrările se vor executa respectând instrucțiunile în vigoare. Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafețele nominalizate, dar volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necuprinse în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor necesită astfel lucrări, în decursul deceniului, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menționate în prezentul plan. Lucrările nu trebuie judecate după valoarea materialului lemnos recoltat, ci prin prisma calității și eficacității funcționale a viitoarelor arborete mature. De aceea, aceste operațiuni trebuie efectuate neîntârziat, ori de câte ori este necesar. Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor. Intensitatea medie a intervențiilor va fi de 31 mc/ha la rărituri. ... 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat Bilanțul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul: Tabel 6.4.1. Bilanțul masei lemnoase Specificări Tip funcț. Suprafața - ha- Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii -mc - Total Anual Total Anual FA CA GO CE SC DT Produse principale VI 18,51 1,85 1866 187 88 41 20 30 - 8 Tăieri de conservare II 37,70 3,77 494 49 - - - - 49 - Produse secundare VI 18,65 1,86 574 57 31 10 11 5 - - Tăieri de igienă VI 23,17 23,17 209 21 19 2 - - - - Total general II 37,7 3,77 494 49 - - - - 49 - VI 60,33 26,88 2649 265 138 53 31 35 - 8 Total 98,03 30,65 3143 314 138 53 31 35 49 8 Volumul total anual de masă lemnoasă posibil de recoltat, din U.P. IV Trestia, este de 314 mc, din care volumul de recoltat prin rărituri, tăieri de conservare și tăieri de igienă este orientativ. ... 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire În planul lucrărilor de regenerare (evidența 12.3.), sunt nominalizate toate unitățile amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulația lucrărilor este prezentată mai jos : Tabel 6.5.1. Recapitulația lucrărilor de regenerare Simbol Categoria de lucrări Suprafața -ha - A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale 11,62 A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 9,77 A.1.4. Mobilizarea solului 5,62 A.1.7. Provocarea drajonării la salcâm 4,15 A.2. Lucrări de ingrijire a regenerării naturale 1,85 A.2.2. Descopleșirea semințișurilor 1,85 B. Lucrări de regenerare 4,07 B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 4,07 B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 4,07 C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv 0,81 C.2. Completări în arboretele nou create 0,81 D. Îngrijirea culturilor 22,8 D.2. Îngrijirea culturilor nou create 22,8 A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale A.1.4. Mobilizarea solului: – se execută în arborete cu condiții dificile de regenerare (sol tasat cu evidente modificări, în sens negativ, ale caracteristicilor fizice) în vederea instalării semințișului, în special a celui de fag. Lucrarea se execută în anii de fructificație. ... A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm – se execută exclusiv în salcâmete. Se va acorda atenție deosebită acestei lucrări datorită ecosistemelor degradate. A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale ... ... A.2.2 Descopleșirea semințișurilor: – urmărește crearea condițiilor optime pentru semințișul aflat în primele faze de dezvoltare. În primii ani de viață semințișul speciilor principale are creșteri mai reduse decât al speciilor pionere, de aceea trebuie protejat. La fel trebuie procedat și în cazul concurenței dintre exemplarele regenerate generativ și vegetativ. ... ... ... B. Lucrări de regenerare: B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare: – urmăresc asigurarea regenerării, cu desime optimă, pe toată suprafața, în arborete parcurse cu tăieri de regenerare. În arboretele care vor fi parcurse cu tăieri progresive de racordare, s-au prevăzut împăduriri pe partea din suprafață pe care s-a apreciat că semințișul va fi distrus la extragerea masei lemnoase. ... ... ... C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv: – se execută în arboretele nou create (completări pe 20%), în vederea asigurării consistenței optime. În toate subparcelele în care se vor executa lucrări de regenerare artificială, se va interveni ulterior și cu lucrări de îngrijire a culturilor. ... ... D. Îngrijirea culturilor tinere: – se execută după împăduriri, pe o perioadă mai lungă de timp, urmărind dezvoltarea în condiții optime a plantațiilor până la reușita definitivă; ... – lucrările constau din revizuiri și descopleșiri. ... La stabilirea soluțiilor tehnice a stat analiza comparativă a potențialului stațional și a caracteristicilor biotice ale speciilor. În executarea lucrărilor se vor avea în vedere următoarele recomandări de ordin general: – speciile de bază, precum și principalele specii de amestec se vor planta în bionișele caracteristice; ... – principalele specii de amestec se vor planta în biogrupe în conformitate cu caracteristicile biotice și cu amplitudinea ecologică; ... – se vor folosi puieți de talie mijlocie cu desimea la hectar de 5000 puieți; ... – în urma unei analize atente a condițiilor de vegetație, plantațiile de foioase executate pe terenuri cu expoziții puternic însorite pot fi recepate imediat după plantare (se evită compromiterea culturilor din cauza secetei). ... Asortimentul de specii propus pentru împădurire este 100DT. Se estimează că vor fi necesari 24,4 mii puieți. în cazul în care dinamica creșterii și dezvoltării semințișurilor va determina necesitatea și a altor intervenții decât cele cuprinse în prezentul plan, acestea vor putea fi executate. Volumul lucrărilor din planul de regenerare și împădurire este orientativ urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul silvic să stabilească în mod concret lucrările necesare de executat precum și volumul acestora. Se impune ca în evidențele privind aplicarea amenajamentului să fie înregistrată proveniența materialului de împădurit. Lucrările de împădurire se vor executa conform prevederilor instrucțiunilor în vigoare. ... ... 6.6. Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare În cadrul U.P. IV Trestia nu există arborete subproductive sau cu compoziție necorespunzătoare. ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori În arboretele afectate de factori destabilizatori s-au propus următoarele intervenții (tabelul 6.7.1.) : Tabel 6.7.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Natura vătămării Gradul de afectare Suprafața (ha) Lucrări prevăzute (ha) Tăieri progresive Dec II Tăieri de conservare Uscare slabă 37,70 - 37,70 Tulpini nesănătoase 20% 60,87 23,17 37,70 Măsurile de gospodărire impuse de factorii destabilizatori vizează continuitatea pădurii, obținerea de structuri optime, rezistente și menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare. Pentru realizarea acestor obiective s-au avut în vedere următoarele: – promovarea tratamentelor intensive și a regenerării naturale din sămânță; ... – corelarea tăierilor de regenerare cu anii de fructificație în vederea asigurării regenerării naturale. în caz contrar se va interveni cu împăduriri sub masiv sau completări; ... – aplicarea tratamentelor se va face cu respectarea prevederilor privind mărimea, forma și orientarea ochiurilor (în special pe expoziții însorite); ... – favorizarea fagului, gorunului și a principalelor specii de amestec, în detrimentul speciilor cu valoare economică și ecologică scăzută; ... – realizarea unor amestecuri rezistente și stabile, pluriene și relativ pluriene; ... – împădurirea golurilor și completarea regenerării naturale; ... – evitarea creării de monoculturi; ... – instalarea, optim ponderat, în stațiuni extreme sau pe terenuri instabile, a speciilor cu amplitudine ecologică mare; ... – executarea împăduririlor sau completărilor cu puieți din proveniențe locale, valoroase și rezistente; ... – efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și conducere, acționându-se în primul rând asupra exemplarelor afectate de factori destablizatori; ... – menținerea consistenței optime; ... – parcurgerea sistematică a arboretelor cu tăieri de igienă; ... – combaterea bolilor și dăunătorilor; ... – protejarea și favorizarea populațiilor de păsări și insecte folositoare. ... ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI Pe lângă producția de lemn care constituie produsul de bază, fondul forestier din U.P. IV Trestia mai poate furniza și alte produse. În cele ce urmează se vor da recomandări pentru fiecare categorie de produse, pe baza informațiilor oferite de ocolul silvic, cât și din datele și observațiile obținute cu prilejul descrierii parcelare. 7.1. Producția cinegetică U.P. IV Trestia face parte din Fondul de Vânătoare nr. 10 Bălan. Acesta este administrat de A.J.V.P.S. Sălaj. Speciile de vânat care populează în prezent acest fond de vânătoare sunt: căpriorul, mistrețul, fazanul, iepurele, etc. Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă, pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare, se impune ca ocolul silvic să ia următoarele măsuri: – combaterea braconajului, prin intensificarea pazei; ... – menținerea în bune condiții a instalațiilor afectate gospodăririi vânatului; ... – asigurarea liniștii vânatului; ... – asigurarea raportului normal între sexe; ... – menținerea efectivului de vânat în limite normale; ... – efectuarea selecției vânatului. ... În compoziția arboretelor trebuie să se promoveze și specii de arbori și arbuști ce intră în regimul de hrană al vânatului. Pentru asigurarea unor populații de ierbivore cu trofee valoroase, este indispensabil să existe efective optime de carnivore. Pentru asigurarea liniștii necesare se va interzice pășunatul în pădure, iar operațiunile culturale se vor executa, pe cât posibil, în afara perioadelor de rut ale principalelor specii de interes cinegetic. Se va acorda și în continuare atenția cuvenită operațiunilor de evaluare a efectivelor. În cazul recoltărilor, se va urmări extragerea cu precădere a exemplarelor bolnave, debile sau prea bătrâne. Exemplarele valoroase nu vor fi vânate înainte ca trofeele lor să atingă apogeul dezvoltării. ... 7.2. Producția salmonicolă În cadrul O.S. Jibou nu sunt cursuri de apă cu capacitate biologică de creștere și dezvoltare a salmonizilor, astfel că în acest ocol nu sunt fonduri de pescuit. ... 7.3. Producția de fructe de pădure Condițiile geografice și pedo-climatice sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unui sortiment bogat de specii lemnoase și erbacee, producătoare de fructe de pădure: măceșe, păducel, etc. Cantitățile ce pot fi recoltate sunt diferite de la an la an, în funcție de condițiile climatice existente. Deși beneficiile ce se pot obține din valorificarea acestei resurse nu sunt de neglijat, nu trebuie exagerat cu această preocupare. Pentru o valorificare superioară a posibilităților, este necesar să se execute o cartare anuală a suprafețelor ocupate de speciile de interes economic. De asemenea, este necesar să se interzică pășunatul în pădure. ... 7.4. Producția de ciuperci comestibile Condițiile de mediu favorabile și faptul că speciile forestiere principale din U.P. sunt simbionte micotrofe, constituie premisele obținerii unor beneficii importante din valorificarea ciupercilor. Pentru o organizare corespunzătoare a procesului de producție, se impune efectuarea unui studiu asupra zonelor în care sunt răspândite cele mai căutate specii. Recoltarea corpurilor de fructificație se va face cu atenție, pentru a nu se vătăma miceliul. Din același motiv se va interzice pășunatul în pădure. Pentru a se favoriza răspândirea sporilor, nu se vor recolta toate corpurile de fructificație. Principalele specii ce se pot recolta sunt: hribul, gheba și gălbiorul. ... 7.5. Alte produse Dintre celelalte produse accesorii care fac obiectul unei activități organizate menționăm: – plantele medicinale; ... – nuiele de mesteacăn pentru confecționrea de mături; ... – ferigă pentru confecționarea de coronițe și buchete de flori. ... ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă se va realiza printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenței individuale a arboretelor periclitate, cât și asigurarea unei stabilități mai mari a întregului fond forestier. În cadrul U.P. IV Trestia nu există arborete afectate de doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă. Pentru o mai bună protecție a arboretelor împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă, se fac următoarele recomandări: – reîmpădurirea imediată a golurilor, utilizând material săditor de proveniență locală; ... – reducerea pagubelor produse prin pășunat, rezinaj și exploatare; ... – tăierile de produse principale se vor orienta împotriva vânturilor periculoase; ... – s-au stabilit compoziții-țel apropiate de cele ale tipului natural fundamental de pădure; ... – parcurgerea arboretelor cu lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament. ... ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor În ultimul deceniu nu au existat arborete afectate de incendii în cadrul O.S. Jibou. Pentru prevenirea incendiilor este necesară asigurarea pazei în parcelele limitrofe pășunilor. Este necesară dezvoltarea unei rețele de drumuri, care să asigure accesul cu ușurință în orice punct al ocolului. În plantațiile tinere dezvoltarea excesivă a păturii erbacee și a subarboretului vor fi împiedicate. În locurile cu predispoziție ridicată la izbucnirea incendiilor vor fi amplasate panouri de atenționare. Muncitorii forestieri vor fi instruiți în mod corespunzător. Construcțiile silvice vor fi prevăzute cu pichete P.S.I. dotate corespunzător. Un potențial pericol îl reprezintă stânile, care sunt instalate în apropierea pădurii, motiv pentru care se interzice instalarea lor pe liziera pădurii. ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale Deoarece teritoriul analizat este situat departe de surse poluante nu s-au semnalat poluări cu noxe industriale ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători Până în prezent nu s-au semnalat atacuri în masă de insecte sau ciuperci parazite. Pentru prevenirea atacurilor de insecte sau ciuperci parazite, pe viitor, se recomandă următoarele măsuri : – executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; ... – menținerea arboretelor la densități normale și împădurirea golurilor; ... – interzicerea pășunatului; ... – extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt, de zăpadă și a celor în curs de uscare; ... – protejarea populațiilor de păsări folositoare; ... – menținerea efectivelor de vânat la nivel optim, iar în timpul iernilor este necesar să se asigure hrana suplimentară necesară vânatului; ... – efectuarea permanentă de observații asupra apariției dăunătorilor și a stadiului de dezvoltare al acestora. ... ... 8.5. Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală În arboretele cu uscare anormală se recomandă, ca prin lucrările silviculturale propuse, să se extragă, în primul rând, arborii uscați, lâncezi sau în curs de uscare. Uscarea a afectat salcâmul, datorită expoziției însorite și vârstei înaintate. Suprafața arboretelor afectate de uscare este de 37.7 ha, cu mențiunea că intensitatea fenomenului este mijlocie. Este necesar ca masa lemnoasă să fie extrasă cât mai repede, pentru a preveni atacuri de insecte și producerea de incendii. Pentru prevenirea, pe viitor a fenomenelor de uscare se recomandă, pe lângă lucrările deja prevăzute, următoarele : – eliminarea cauzelor de ordin antropic (rănire de arbori, pășunat abuziv, extrageri pe alese, rezinaj ); ... – crearea de arborete diversificate sub aspectul compoziției și al structurii pe verticală; ... – menținerea stării de masiv; ... – evitarea menținerii arboretelor peste vârsta exploatabilității; ... – utilizarea în lucrările de împădurire a genotipurilor locale, adaptate la condițiile climatice specifice zonei. ... ... ... 9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII Conservarea biodiversității, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes general. Aceste obiective sunt avute în vedere și de normele silvice, deci inclusiv de amenajamentul elaborat pentru această unitate de producție. De altfel unul din cele trei principii de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării și ameliorării biodiversității, care urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică și al peisajelor), în scopul maximizării stabilității și a potențialului polifuncțional al pădurilor. Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Trestia, județul Sălaj - U.P. IV Trestia nu propune implementarea unor viitoare proiecte conform anexelor 1 și 2 ale Directivei EIA, respectiv anexele 1 și 2 ale Legii nr. 292/2018 . 9.1. Elemente de biodiversitate Conform legislației în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul U.P. IV Trestia nu sunt constituite arii naturale protejate. ... 9.2 Acțiuni în favoarea biodiversității Conservarea și ameliorarea biodiversității sunt obiective generale ale amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor parcuri naționale, rezervații sau arii naturale protejate. Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului. Prin organizare, măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse, amenajamentul U.P. IV Trestia promovează: – menținerea compactă, în permanență, a fondului forestier și gradul mic de fragmentare a acestuia în subparcelele care includ arbori de aceiași specie și vârstă sau vârste apropiate, ceea ce crează "o gamă largă de condiții de mediu favorabile conviețuirii mai multor specii de floră și faună" (nișe ecologice diverse și numeroase - Carcea, 2009); ... – regenerarea naturală a arboretelor, din sămânță, și restrângerea la maximum a suprafețelor regenerate artificial prin împădurire (cu material provenit din rezervațiile de semințe - populații locale din zonă); ... – compoziția-țel (optimă) apropiată de compoziția tipului natural de pădure și menținerea/crearea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret; ... – prin executarea tăierilor de conservare, tăieri cu perioadă lungă de regenerare, se realizează un mozaic de habitate naturale cu vegetație forestieră în diverse stadii sub aspectul conservării faunei (păsări și animale de talie medie și mare); ... – realizarea de lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor prin care se îmbunătățesc structura pe orizontală și verticală (rărituri cu caracter preparatoriu premergător tăierilor de regenerare), precum și starea de sănătate, stabilitatea la acțiunea factorilor vătămători (cu precădere, vânt și zăpadă) și biodiversitatea naturală; ... – păstrarea unor "arbori pentru diversitate", constând din pâlcuri, buchete și grupe de arbori reprezentativi, precum și arbori uscați, pe picior sau la sol, în curs de uscare, scorburoși, cu putregai, cu prilejul executării atât a tăierilor de regenerare, cât și a tăierilor de îngrijire și conducere a arboretelor; ... – ținerea sub control a efectivului populațiilor de insecte care pot produce gradații și protejarea dușmanilor naturali ai acestora (păsări insectivore, furnici din genul Formica ș.a.); ... – gospodărirea rațională a speciilor care fac obiectul activității de vânătoare, asigurându-se hrană complementară și suplimentară (îndeosebi, iarna), menținerea efectivului și a proporției sexelor la nivel optim, precum și a stării de sănătate (evitarea producerii epizootiilor), respectarea cu strictețe a perioadei de prohibiție, combaterea braconajului, evitarea executării de lucrări deranjante în perioada de împerechere și creștere a puilor, etc. ... – recoltarea rațională a ciupercilor comestibile, fructelor de pădure și plantelor medicinale. ... În plus, pe teritoriul U.P. IV Trestia, amenajamentul silvic nu prevede: – utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe, materiale, deșeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile sau habitatele din zonă; ... – realizarea unor activități care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafață sau subterane (inclusiv ape); ... – realizarea de defrișări pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului; ... – inundarea terenurilor; ... – crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii din flora sau fauna locală. ... ... 9.3 Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității Primul amenajament elaborat pe baze științifice, moderne și unitare, pentru fondul forestier studiat, a fost cel intrat în vigoare în anul 1953, în momentul actual ajungându-se la a șasea revizuire. Se poate aprecia, ținând cont de cele peste șase decenii de gospodărire durabilă și de factorii destabilizatori de natură biotică și abiotică care s-au manifestat în zonă, că menținerea integrității pădurilor și a biodiversității naturale, este o dovadă a calității managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cunoștințe și analize pluridisciplinare. Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului. ... ... 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 10.1. Instalații de transport Situația instalațiilor de transport existente este următoarea : Tabel 10.1.1. Instalații de transport Nr. crt Indicativ drum Denumirea drum Lungimea (km ) Suprafața deservită - ha - Volumul deservit - mc - În pădure În afara pădurii Total A. DRUMURI EXISTENTE A.1. Drumuri publice 1. DP001 Chendrea-Trestia - 1.0 1.0 100,83 3143 Total drumuri publice - 1.0 1.0 100,83 3143 Rețeaua deservește 62% din suprafața U.P. Distanța medie de colectare este de 700 m. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității este prezentată în tabelul următor: Tabel 10.1.2. Situația accesibilității fondului forestier Specificări Accesibilitatea actuală ( % ) Fondul forestier productiv Total, din care: 100 exploatabil 100 preexploatabil 100 neexploatabil 100 Fond de protecție Total, din care: 100 tăieri de conservare 100 Posibilitatea Total, din care: 100 produse principale 100 produse secundare 100 tăieri de igienă 100 În cadrul datelor de sinteză, trecute în tabelul de mai sus, s-au considerat accesibile arboretele a căror distanță de colectare până la mijloacele de transport este mai mică de 1,2 Km. ... 10.2. Tehnologii de exploatare În concordanță cu tratamentele și soluțiile prevăzute în planurile de recoltare a masei lemnoase și a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din această unitate de producție, se impune adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare și transport a lemnului. Metoda de exploatare recomandată este în trunchiuri și părți de arbori. Coroana arborilor fracționată în bucăți se colectează separat sub formă de lemn mărunt. Pentru evitarea degradării solului, a dereglării regimului hidrologic, a deprecierii calității apei și deteriorării peisajului este necesară elaborarea și promovarea de ecotehnologii de exploatare a lemnului. În acest scop se recomandă impunerea unor restricții ecologice și silviculturale, dintre care amintim: – semințișul să nu fie distrus pe mai mult de 10%; ... – numărul arborilor (pe picior) vătămați să nu depășească 5%; ... – mineralizarea solului să nu se extindă peste 2% din suprafața parchetului; ... – biomasa neutilizabilă (crăci subțiri, coaja, arbori putregăioși) să rămână în parchete pentru reciclarea materiei; ... – căile de acces în arborete să fie amplasate, construite și amenajate astfel încât să fie minimalizate dereglările de versant și deteriorarea regimului hidrologic; ... – scosul lemnului din parchete să se realizeze pe cât posibil în poziție suspendată, cu ajutorul utilajelor de "purtat", care să permită încărcarea în parchet, descărcarea la depozit și stivuirea acestuia; ... – folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică asupra solului (tractoare cu pneuri foarte late); ... – sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de tăiere în vederea minimalizării prejudiciilor; ... – respectarea căilor proiectate pentru scos-apropiat; ... – folosirea dispozitivelor speciale pentru imprimarea direcției dorite de doborâre; -protejarea tulpinii cu lonjeroane; ... – astuparea tuturor șanțurilor și ogașelor formate în procesul de exploatare; ... – evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită lucrări de exploatare a lemnului (sunt oportune reguli mai severe de autorizare a acestora). ... ... 10.3. Construcții forestiere În cadrul U.P. IV Trestia nu există construcții forestiere. ... ... 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuității funcționale Asigurarea unui cadru natural sănătos și satisfacerea necesităților social- economice ale societății, se pot realiza doar printr-o gospodărire rațională, pe baze ecologice, a pădurilor. Prin stabilirea obiectivelor social-economice și ecologice și prin reglementarea proceselor de bioproducție și protecție, s-a urmărit punerea în practică a tuturor principiilor de amenajare, cu accent deosebit pe dezvoltarea durabilă a pădurilor. Situația comparativă a zonării funcționale, anterioară și actuală, este prezentată în tabelul următor. Tabel 11.1.1 Anul amenajării Grupa a I - a categorii funcționale (ha) Grupa a II - a categorii funcționale (ha) TOTAL (ha) Tipul funcțional II VI 1.2.A. 2.1.B./2.1.C 2013 39.3 61.5 100.8 2023 37,70 63,13 100,83 Dif. -1,6 +1,63 +0,03 Categoriile funcționale și tipurile funcționale corespunzătoare sunt nominalizate pe larg la paragraful 5.1.2 .-Funcțiile pădurii. Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, au fost constituite două subunități de gospodărire: S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite și S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită. Structura fondului de producție și protecție se caracterizează, în principal, prin dezechilibru sub aspectul întinderii claselor de vârstă. Ca urmare, soluțiile tehnice propuse în amenajament urmăresc normalizarea structurii fondului de producție și protecție într-un timp cât mai scurt posibil. De asemenea, menținerea închisă a arboretelor și promovarea într-un grad ridicat a regenerării naturale sunt obiective imediate ale amenajamentului și gospodăririi pădurilor din cadrul U.P. IV Trestia. Dezvoltarea funcțiilor antierozionale, hidrologice și de conservare a eco- și genofondului forestier reprezintă, alături de întărirea rezistenței arboretelor și a pădurii, în ansamblu, la impactul factorilor abiotici vătămători (vânt, zăpadă), o preocupare constantă a amenajamentului. În raport cu specificul pădurilor din cadrul U.P. IV Trestia și în funcție de condițiile social-economice, realizarea continuității funcționale depinde, în principiu, de următorii factori: – respectarea posibilității stabilite; ... – aplicarea corespunzătoare a tratamentelor propuse; ... – efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor de îngrijire; ... – utilizarea și promovarea în lucrări de regenerare a speciilor autohtone valoroase, corespunzătoare stațiunilor; ... – reducerea daunelor aduse fondului forestier prin procesul de exploatare a lemnului; ... – menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor. ... ... 11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 11.2.1. Indicatori cantitativi În tabelul următor sunt evidențiați câțiva indici mai importanți ce caracterizează, din punct de vedere cantitativ, fondul forestier : Tabel 11.2.1.1. Indicatori cantitativi Nr. crt. Indicatori cantitativi UM Valoare precedent actual 1. Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier % 100 100 2. Volumul lemnos total pe picior mc 18655 18251 3. Volumul lemnos mediu pe picior. mc/ha 185 181 4. Clasa de producție medie - 3.8 3.4 5. Creșterea curentă totală mc/an 475 508 6. Creșterea curentă medie mc/an/ha 4.7 5.0 7. Creșterea curentă totală-fond de producție mc/an 350 308 8. Creșterea curentă medie-fond de producție mc/an/ha 5.6 4.9 9. Creșterea indicatoare totală mc/an 190 164 10. Creșterea indicatoare medie mc/an/ha 3.1 2.6 11. Posibilitatea de produse principale mc/an 200 187 12. Indicele de recoltare la produse principale mc/an/ha 2.0 1.9 13. Posibilitatea de produse secundare mc/an 48 57 14. Indicele de recoltare la produse secundare mc/an/ha 0.5 0.6 Precizări privind evoluția indicatorilor cantitativi : – ponderea pădurilor, în suprafața totală a fondului forestier, s-a menținut permanent la un nivel ridicat; ... – dezechilibrul claselor de vârstă a condus la modificări ale valorilor vârstei, compoziției, volumului și creșterii față de optim; ... – prin normalizarea claselor de vârstă se apreciază o scădere a vârstei medii pentru perspectivă; ... – consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă; ... – clasa de producție medie este relativ corespunzătoare condițiilor staționale, astfel încât nu se prevăd îmbunătățiri substanțiale ale acesteia; ... – în contextul celor mai sus prezentate, a normalizării structurii, și având în vedere că recoltele vor fi mai mici decât creșterile, se prognozează o creștere a volumului fondului lemnos total; ... – posibilitatea de produse principale va înregistra o creștere până la normalizare (când posibilitatea va fi egală cu 240 mc/an); ... – posibilitatea de produse secundare va fi în permanență în concordanță cu starea arboretelor și va avea o evoluție ascendentă. ... Dinamica dezvoltării fondului forestier s-a calculat în condițiile unei dezvoltării normale a pădurii, fără a se ține cont de posibilele perturbări produse de factori destabilizatori și limitativi. În cazul producerii acestora valorile de la capitolul 14.1 . suferă modificări. ... 11.2.2. Indicatori calitativi a) Structura fondului de producție pe specii Tabelul 11.2.2.1. Structura fondului de producție și protecție pe specii Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția compoziției (%) FA SC CA CE GO DT 2013 100.8 47 30 9 7 5 2 2023 100.83 38 34 10 6 7 5 Pe viitor se va urmări creșterea proporției fagului, gorunului și a speciilor de amestec (paltin, frasin, cireș, etc.) pe seama carpenului, plopului tremurător și salciei căprești pentru a se realiza o mai bună stabilitate a arboretelor, o îmbunătățire a calității solului, etc. ... b) Structura fondului de producție și protecție pe clase vârstă. Tabelul 11.2.2.2. Structura pe clase de vârstă Anul amenajării Suprafața S.U.P. A (ha) Evoluția claselor de vârstă %) I II III IV V ≥VI 2013 61,5 2 - 29 - 47 22 2023 63,13 - - 30 - - 70 Pe viitor se recomandă respectarea aplicării lucrărilor propuse prin amenajament, astfel încât structura fondului de producție pe clase de vârstă să evolueze spre cea normală. ... c) Structura fondului de producție și protecție pe clase de producție. Tabelul 11.2.2.3. Structura pe clase de producție Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția claselor de producție (%) I II III IV V 2013 100.8 - - 56 9 35 2023 100.83 - - 59 41 - ... d) Structura fondului de producție și protecție pe categorii de consistență. Tabelul 11.2.2.4. Structura pe categorii de consistență Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția categoriilor de consistență (%) 0.1-0.3 0.4-0.6 0.7-1.0 2013 100.8 - 13 87 2023 100.83 13 8 79 Se observă din tabelul de mai sus că 21% din suprafața arboretelor au consistență redusă, aceasta datorită arboretelor parcurse cu primele tăieri de regenerare. ... e) Ponderea tipurilor de structură verticală. Tabelul 11.2.2.5. Ponderea tipurilor de structură verticală Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Tip de structură (%) Echienă Relativ echienă Relativ plurienă Plurienă 2013 100.8 - 93 7 - 2023 100.83 - 100 În perspectivă, prin adoptarea de către amenajament a tăierilor progresive, va crește ponderea arboretelor relativ pluriene. ... f) Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare. Tabelul 11.2.2.6. Structura pe categorii de regenerare Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Modul de regenerare (%) Sămânță Plantație Lăstari 2013 100.8 25 39 36 2023 100.83 23 37 40 În perspectivă, se va urmări creșterea procentului arboretelor regenerate natural din sămânță. ... ... ... ... 12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia. Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de ... 12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului. Ocolul silvic are obligația de a înregistra, în formularele speciale existente în proiect, pe baza realizărilor din anul respectiv, elemente referitoare la: – mișcările de suprafață din fondul forestier, cu indicarea suprafeței și unităților amenajistice în cauză; ... – suprafețele arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, pe unități amenajistice; ... – volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unității amenajistice, specii și sortimente primare; ... – suprafețele arboretelor parcurse cu lucrări de îngrijire; ... – volumele rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire, pe unități amenajistice, specii și sortimente primare; ... – stadiul regenerării naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului; ... – realizări în dotarea cu drumuri forestiere; ... – realizări în dotarea cu construcții silvice; ... – menționarea unităților amenajistice în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de factori destabilizatori și limitativi. ... La finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe unitate de producție a elementelor cumulabile înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. ... 12.3. Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic În conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarii de păduri private au următoarele obligații privind regimul silvic: – elaborarea de amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin prin unități specializate, autorizate în acest scop și respectarea prevederilor acestora în vederea păstrării permanenței pădurii; ... – gospodărirea pădurii se va face în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului; ... – asigurarea pazei și protecția pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, etc; ... – să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor; ... – marcarea arborilor destinați tăierii va fi executată de organe silvice autorizate; ... – este interzisă reducerea suprafeței pădurilor proprietate privată, inclusiv defrișarea lentă prin secuire sau alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii; ... – să efectueze lucrări de împădurire în termen de cel mult 2 ani de la executarea ultimei tăieri din cadrul tratamentului aplicat; ... – comandarea la ocolul silvic a lucrărilor de combatere a dăunătorilor, pentru suprafața de pădure aflată în proprietate, pe care nu se poate executa această lucrare cu forțe proprii; ... – tăierea de arbori se va face numai după marcarea acestora de către ocolul silvic, urmând ca, transportul materialului lemnos de la pădure la domiciliul proprietarului, la domiciliul altei persoane, la locul de debitare sau vânzare, să se facă însoțit de act tip de proveniență, foaie de transport, emisă de organele silvice pe baza carnetului de inventariere a pieselor fasonate. Materialul lemnos ce se transportă va fi marcat la ambele capete cu ciocanul pentagonal, marca aplicându-se și pe foaia de transport. Respectarea epocilor de tăiere și a regulilor silvice din instrucțiunile de exploatare a masei lemnoase, în vigoare; ... – respectarea tuturor măsurilor stabilite de personalul silvic pentru asigurarea regenerărilor naturale a pădurii, a protejării solului și pentru executarea lucrărilor de împădurire stabilite de ocolul silvic pe propria cheltuială a proprietarului; ... – practicarea pășunatului în pădure numai cu aprobarea ocolului silvic și cu respectarea instrucțiunilor în vigoare, emise în acest scop; ... – protejarea vânatului, acesta fiind proprietate publică a statului. Vânarea fără autorizație se sancționează potrivit legii. ... ... 12.4. Indicarea hărților anexate amenajamentului Amenajamentul este însoțit de următoarele hărți la scara 1 : 20.000 : – harta arboretelor; ... – harta lucrărilor de cultură și exploatare; ... – harta generală a unității de producție. ... ... 12.5. Colectivul de elaborare A. Faza de teren: – Descrieri parcelare: ing. ... – Separări arborete: ing. ... – Inventarieri arborete: ing. ... ... B. Faza de birou: – Redactare: ing. ... ... C. Îndrumare și control: – Șef proiect: ing. ... – Expert C.T.A.P.: Prof. Dr. ing. ... ... ... 12.6. Bibliografie 1. Carcea, F. „Metodă de amenajare a pădurilor”. Editura Agrosilvică București, 1969. 2. Chiriță, C. „Stațiuni forestiere. Soluri forestiere”. Editura Academiei RSR. București, 1977. 3. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V. „Silvicultura. Vol. I Studiul pădurii” Editura Lux Libris.Brașov, 1996. 4. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V. „Silvicultura. Vol. II. Silvotehnica”. Editura Universității Transilvania. Brașov, 1998 5. Gătej, P. „Un model matematic pentru determinarea posibilității la codru regulat. " Buletinul Institutului Politehnic Brașov, seria B, vol. X, 1968 6. Giurgiu V., ș.a. „Biometria arborilor și arboretelor din România.” Editura Cere”. București, 1972. 7. Giurgiu, V. „Amenajarea pădurilor cu funcții multiple”. Editura Ceres. București, 1982. 8. Leahu, I. „Amenajarea pădurilor.” Editura Didactică și Pedagogică. București, 2001. 9. Rucăreanu, N. „Amenajarea pădurilor”. Editura Agrosilvică. București, 1967. 10. Stănescu, V., ș.a. „Flora forestieră lemnoasă a României”. Editura Ceres. București, 1997. 11. Târziu, D. „Pedologie și stațiuni forestiere. ” Editura Cere”. București, 1997. 12. Vlad I., ș.a. „Silvicultura pe baze ecosistemice”. Editura Academiei Române. București, 1997. 13. *** „Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor”. București, 1986. 14. *** „Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor”. București, 1988. 15. *** „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”. București, 1986. 16. *** Amenajamentul U.P. VII Bălan, O.S. Jibou, 2000. ... ... + Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE ... 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER ... 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 13.1.1. Planul de recoltare a produselor principale-S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite 13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea de produse principale-S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite u.a. Suprafața Volum inclusiv creșterea pe 5 ani Urg. de regenerare Cons. arbo rete. S. ocup. de sem P.R.M Nr. de intervenții Felul tăierii Volum de extr. Observații Total din care dec. I - ha mc - zecimi zecimi ani - - - mc - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 48A 13.58 1386 15 0.2 0.6 10 1 1 T. progresive (racordare) 1386 - 49B% 0.7 179 26 0.6 0.4 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 90 49C 4.23 779 26 0.5 0.6 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 390 - Total 18.51 2344 - - - - - - - 1866 - ... 13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite U.a. / tip funcțional Consistența Dist. de colect. (hm) Elem. de arboret Supraf. elem. (ha) Vârsta (ani) Clasa de prod. % arb. de lucru Volum (mc) 5 creșteri (mc) Vol.+ 5 creș. Lucrări propuse pentru deceniul I Vol. de recoltat (mc) % de extras 48 A FA 8,15 125 3 85 842 35 877 T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD 877 GO 1,36 125 3 70 95 5 100 AJUTORAREA REG NATURALE 100 CA 4,07 100 4 50 394 15 409 îngrijirea seminȚISului 409 6 0,2 12 13,58 125 3 73 1331 55 1386 1386 100 Compoziție tel 8FA 2DT Semințiș natural 10FA /10 ani 0.6S mixt 49 B % CE 0,35 105 3 75 91 5 96 T.PROGRESIVE(punere lumina) 48 GO 0,28 105 3 75 75 75 AJUTORAREA REG NATURALE 38 FA 0,07 80 3 55 8 8 îngrijirea SEMINȚIȘULUI 4 6 0,6 8 0,7 105 3 73 174 5 179 90 50 Compoziție tel 6CE 4GO Semințiș natural 5CE5GO / 5 ani 0.4S mixt 49 C CE 2,53 105 3 75 486 20 506 T.PROGRESIVE(punere lumina) 253 GO 0,85 105 3 75 106 5 111 AJUTORAREA REG NATURALE 56 DT 0,85 80 3 55 152 10 162 îngrijirea SEMINȚIȘULUI 81 6 0,5 8 4,23 105 3 71 744 35 779 390 50 Compoziție tel 6CE 4GO Semințiș natural 10CE /10 ani 0.6S mixt Total 18,51 2249 2344 1866 ... 13.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale Specificări Plan decenal: Posibilitatea: Suprafață Volum actual 5 creșteri Volum + 5 creșteri Suprafață Volum ha % (mc) (mc) mc % (ha) mc % A. Specii CA 4,07 22 394 15 409 17 4,07 409 22 CE 2,88 16 577 25 602 26 2,88 301 16 DT 0,85 5 152 10 162 7 0,85 81 4 FA 8,22 44 850 35 885 38 8,22 881 48 GO 2,49 13 276 10 286 12 2,49 194 10 B. Tratamente Tăieri progresive CA 4,07 22 394 15 409 17 4,07 409 22 CE 2,88 16 577 25 602 26 2,88 301 16 DT 0,85 5 152 10 162 7 0,85 81 4 FA 8,22 44 850 35 885 38 8,22 881 48 GO 2,49 13 276 10 286 12 2,49 194 10 Total 18,51 100 2249 95 2344 100 18,51 1866 100 C. Gr. funcționale Gr. 2 18,51 100 2249 95 2344 100 18,51 1866 100 TOTAL 18,51 100 2249 95 2344 100 18,51 1866 100 ... ... 13.1.2. Planul lucrărilor de conservare U.a. / tip funcțional Supraf. Consistența Dist. de colect. Elem. de arboret Proporție Vârsta Clasa de prod. Volum Vol. + 5 creș. Lucrări propuse pentru deceniul I Vol. de recoltat % de extras (ha) (hm) (ani) (mc) (mc) 42 SC 6 45 4 2300 2905 TAIERI DE CONSERVARE AJUTORAREA REG NATURALE 349 DT 1 45 4 377 472 5 SC 3 20 4 867 1167 140 2 37,7 0,7 3 45 4 3544 4544 494 11 Compozitie tel 8SC 2DT Total 37,7 3544 4544 494 13.1.2.1. Recapitulația lucrărilor de conservare Specia Suprafața Volum actual Volum la mij. dec. Volum de extras ha mc mc % mc SC 33,93 3167 4072 12 489 DT 3,77 377 472 1 5 TOTAL 37,7 3544 4544 11 494 ... ... ... 13.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor Drum Rărituri: Curățiri: Degajări: Igienă: Total vol. de extras (mc) u.a. Suprafața (ha) Vârsta (ani) Consis. Vol. actual (mc) Creșt. (mc) Nr. de inter. Suprafața de parcurs (ha) Volum de extras (mc) u.a. Suprafața (ha) Vârsta (ani) Cons. Vol. actual (mc) Nr. de inter Suprafața de parcurs (ha) Volum de extras (mc) u.a. Suprafața (ha) Vârsta (ani) Suprafața (ha) Volum de extras (mc) DP001 48 B 18,65 55 0,9 4047 149 1 18,65 574 23,17 209 783 Total drum 18,65 55 0,9 4047 18,65 574 23,17 209 783 Total cat. drum 18,65 55 0,9 4047 18,65 574 23,17 209 783 Total grupa 18,65 55 0,9 4047 18,65 574 23,17 209 783 Total general 18,65 55 0,9 4047 18,65 574 23,17 209 783 ... 13.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii UP/SUP Rărituri Curățiri Degajări Igiena Total Posibilitate decenala 18,65 574 23,17 209 783 CA 103 21 CE 47 DT FA 315 188 GO 109 SC Posibilitate anuală 1,87 57 23,17 21 78 A Posibilitate decenală 18,65 574 23,17 209 783 A CA 103 21 A CE 47 A DT A FA 315 188 A GO 109 A Posibilitate anuală 1,87 57 23,17 21 78 M Posibilitate decenală M DT M SC M Posibilitate anuală ... ... 13.3. PLANUL LUCRĂRILOR DE REGENERARE ȘI ÎMPĂDURIRE u.a. Tipul de stațiune și tipul de pădure Compoziția-tel Formula de împădurire Compoziția semințișului utilizabil Indice acoperire Suprafata efectivă (împad., ajutorarea regen., îngrijiri) Suprafața efectivă de împădurit Nr. Suprafața Specii DT - - - - - ha ha ha ha ha ha ha ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale A.1.4. Mobilizarea solului 42, 48A, 49B, 49C Total A.1.4. - - - 5,62 - - - - - A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 42 Total A.1.7. - - - 4,15 - - - - - - Total A.1. 9,77 A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A.2.2. Descopleșirea semințișurilor 48A, 49B, 49C Total A.2.2. - - - 1,85 - - - - - - Total A.2. - - - 1,85 - - - - - - Total A. - - - 11,62 - - - - - - B. Lucrări de regenerare B.2. Împăduriri în suprafețe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 48A 13,58 6.2.5.2. 421.2 8FA2DT 10DT 10FA 0,6 4,07 4,07 - - - - - Total B.2.3. 13,58 - - - 4,07 4,07 - - - - - Total B. 13,58 - - - 4,07 4,07 - - - - - C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv C.2. Completări în arboretele nou create ( 20% din B) Total C.2. - - - - 0,81 0,81 - - - - - Total C. - - - - 0,81 0,81 - - - - - TOTAL GENERAL (B+C) ha 4,88 4,88 - - - - - % 100 100 - - - - Puieți necesari - mii bucăți/ha 5,0 - - - - - - mii bucăți 24,4 24,4 - - - - - D. Îngrijirea culturilor D.2. Îngrijirea culturilor nou create D.2.1. Revizuiri 8,2 - - - - - - D.2.2. Descopleșiri 14,6 - - - - - - Total D.2. 22,8 - - - - - - Total D. 22,8 - - - - - - ... ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE 14.1. Planul instalațiilor de transport Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi drumuri forestiere. ... 14.2. Planul construcțiilor silvice Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi clădiri. ... ... 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier ... 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă Anul amenajării Denumirea U.P. Suprafața Proporția speciilor Vârsta medie (ani) /Consistența medie Totală Păduri Terenuri de împădurit Alte terenuri din fondul forestier Clasa de producție ha ha ha 1 2 3 4 5 6 7 2012 S.U.P.A - Codru regulat 61.5 61.5 - 75FA9GO8CA5CE3DM 80 - 3.0 3.0 4.0 3.0 3.0 0.78 S.U.P. M - Conservare deosebita 39.3 39.3 - 76SC10CE10CA4FA 32 - 5.0 4.0 5.0 5.0 0.70 Total U.P. IV Trestia 100.8 100.8 - 47FA30SC9CA7CE5GO2DM 61 - 3.1 5.0 4.4 3.6 3.0 3.0 0.75 2022 S.U.P.A - Codru regulat 63.13 63.13 - 75FA11GO6CA5CE3DT 78 - 3.0 3.0 4.0 3.0 3.0 0.79 S.U.P. M - Conservare deosebita 37.7 37.7 - 76SC10CE10CA4FA 35 - 5.0 4.0 5.0 5.0 0.71 Total U.P. IV Trestia 100.83 100.83 - 47FA30SC8CA7GO7CE1DT 61 - 3.1 5.0 4.4 3.0 3.6 3.0 0.76 2032 S.U.P.A - Codru regulat 63.13 63.13 - 75FA12GO5CE8DT 76 - 3.0 3.0 3.0 3.0 0.80 S.U.P. M - Conservare deosebita 37.7 37.7 - 76SC10CE10CA4FA 38 - 5.0 4.0 5.0 5.0 0.73 Total U.P. IV Trestia 100.83 100.83 - 47FA30SC7GO7CE4CA5DT 61 - 3.1 5.0 4.4 3.0 3.6 3.0 0.77 În perspectivă S.U.P.A - Codru regulat 63.13 63.13 - 70FA11GO9CE10DT 55 - 2.8 2.8 2.8 3.0 0.85 S.U.P. M - Conservare deosebita 37.7 37.7 - 70FA10GO10DT10DM 65 - 3.5 3.5 3.5 3.5 0.80 Total U.P. IV Trestia 100.83 100.83 - 70FA11GO5CE10DT4DM 59 - 3.6 3.6 3.6 3.7 4.9 0.83 ... 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite Fondul lemnos total (mc) Creșterea curentă totală (mc) Posibilitatea anuală Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Densitatea rețelei instalațiilor de transport Indicele de creștere indicatoare Sporul productivității pădurilor Volumul mediu la ha Indicele de creștere curentă Produse principale (mc) Indicele de recoltare Produse secundare (mc) Indicele de recoltare Produse principale Produse secundare Total din care: Cu rășinoase În arborete de refăcut mc mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/% mc/% ha m/ha mc/an/ ha % 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 16176 350 200 48 - - - - - - 3.1 100 263 5.6 3.3 0.8 - - 2479 125 186 - - - - - - - - - 63 3.1 4.7 - - - 18655 475 386 48 - - - - - - - - 185 4.7 3.8 0.5 - - 16527 352 210 55 - - - - - - 3.2 103 269 5.7 3.4 0.9 - - 2528 126 - - - - - - - - - - 64 3.2 - - - - 19055 478 210 55 - - - - - - - - 189 2.1 0.5 - - 16880 354 220 63 - - - - - - 3.3 106 274 5.8 3.6 1.0 - - 2557 128 - - - - - - - - - - 65 3.3 - - - - 19437 482 220 63 - - - - - - - - 193 4.8 2.2 0.6 - - 19680 360 240 120 - - - - - - 3.9 126 320 5.9 3.9 2.0 - - 7467 138 190 - - - - - - - - - 190 3.5 4.8 - - - 27147 498 430 120 - - - - - - - - 269 4.9 4.3 1.2 - - ... ... + Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ... 16.2. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE ... 16.3. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ... 16.4. EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII ... ... 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 16.1.1. Descrierea parcelară Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total ... 16.1.2. Evidența pe u.a. a datelor complementare 42 Dt. CA, CE, Dis. GO, ST, PLT, JU, CI. Panta var. 30-40 grade. Consistența 0.6-0.8. 48A Dis. GO, CA, CE, PLT, SAC. 48B Dis. PLT, PA, PI. Preexistent de fag 48cm diam. mediu. Izolat dob. de vânt. Panta var. 30-40 grade 49A Dis. GO, CE. Preexistent de fag 58 cm diam. mediu. Consistența 0.7-0.9. Panta var. 25-35 grade. Izolat eroziune la suprafața spre pâraie 49B Dis. FA. Consistența 0.4-0,7. Preexistent de gorun 54 cm diam. Mediu. 49C Dis. FA. Consistența 0.3-0,6. ... 16.1.3. Evidența arboretelor inventariate u.a. Suprafața (ha) Metoda de inventariere Suprafața inventariată (ha) Procent de inventariere 48A 13.58 integral 13.58 100 49B 3.5 integral 3.5 100 49C 4.23 integral 4.23 100 ... 16.1.4. Evidența arboretelor marcate În cadrul U.P. IV Trestia nu există arborete marcate de ocol. ... ... 16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ Suprafața (ha) GRF. I GRF. II Total A - Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 37,7 63,13 100,83 A1 - Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale 63,13 63,13 A11 - Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă 63,13 63,13 48 A 48 B 49 A 49 B 49 C A12 - Regenerări pe cale artificiala cu reușită parțială A13 - Regenerări pe cale naturala cu reușită parțială A14 - Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze A15 - Poieni sau goluri destinate împăduririi A16 - Terenuri degradate prevăzute a se împădurii A17 - Răchitării naturale ori create prin culturi A2 - Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează 37,7 37,7 recoltarea de produse principale A21 - Păduri inclusiv plantații cu reușită definitiva 37,7 37,7 42 A22 - Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială A23 - Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze A24 - Poieni sau goluri destinate împăduririi A25 - Terenuri degradate destinate împăduririi B - Terenuri afectate gospodăririi silvice B1 - Linii parcelare principale B2 - Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului B3 - Instalații de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente B4 - Clădiri, curți și depozite permanente B5 - Pepiniere și plantații seminciere B6 - Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale și melifere, etc B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administrației B8 - Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc. B9 - Ape care fac parte din fondul forestier B10 - Culoare pentru linii de înaltă tensiune C - Terenuri neproductive: stâncării, saraturi, mlaștini, ravene, etc. D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier D1 - Transmise prin acte normative în folosință temporare a unor organizații pt. instalații electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc. D2 - Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii TOTAL : A + B + C + D 37,7 63,13 100,83 ... 16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale GF FCT1 FCT UNITĂȚI AMENAJISTICE 1 2A 2A 42 Total FCT:2A 1 UA 37.70 Ha Total FCT1:2A 1 UA 37.70 Ha Total GF:1 1 UA 37.70 Ha 2 1C 1C 48 A 48 B 49 A 49 B 49 C Total FCT:1C 5 UA 63.13 Ha Total FCT1:1C 5 UA 63.13 Ha Total GF:2 5 UA 63.13 Ha Total UP: 6 UA 100.83 Ha ... 16.2.3. Situația sintetică pe specii Specia SUPRAFAȚA VOLUM Creștere Vârsta medie Clp. med. Productivitate Consistenta Amestec Mod regenerare Vitalitate TOTAL Grupa I TOTAL Totală sup med. inf. med. 0,10,3 0,40,6 0,7-1,0 <50 50-80 >80 SM PL LS vig. nor. slb. Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % % FA 38,67 38 10288 57 216 5,6 92 3 100 70 21 1 78 19 81 57 43 100 SC 33,93 34 33,93 100 3167 17 181 5,3 37 4 100 70 100 33 67 100 33 67 CA 10,12 10 1631 9 41 4,1 78 3,4 60 40 60 40 60 100 100 100 GO 7,34 7 1359 7 30 4,1 83 3 100 67 19 31 50 100 19 50 31 100 CE 6,15 6 1277 7 19 3,1 90 3 100 65 70 30 30 70 100 100 DT 4,62 5 3,77 82 529 3 21 4,5 51 3,8 18 82 66 18 82 100 100 100 TOTAL 100,83 100 37,7 37 18251 100 508 5 69 3,4 59 41 68 13 8 79 42 58 23 37 40 78 22 Supr.totală 100,83 Nr. parcele 3 Spf.med. parcela 33,61 Nr. UA 6 Spf.medie UA 16,81 ... 16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale Gr. Subgr. FCT Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 2 2A 37,7 37,7 100 70 3544 100 94 200 5,3 38 4 37,7 T. Sume 37,7 37,7 100 70 3544 100 94 200 5,3 38 4 37,7 subgr. % 100 100 100 T. Sume 37,7 37,7 37 70 3544 19 94 200 5,3 38 4 37,7 grupa % 100 100 100 2 1 1C 59,06 4,07 63,13 100 67 14707 100 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 T. Sume 59,06 4,07 63,13 100 67 14707 100 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 subgr. % 94 6 100 22 12 66 T. Sume 59,06 4,07 63,13 63 67 14707 81 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 grupa % 94 6 100 22 12 66 TOTAL Sume 59,06 41,77 100,83 68 18251 181 508 5 69 3,4 13,58 7,73 79,52 % 59 41 100 13 8 79 ... 16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii Gr. Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4- 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 SC 33,93 33,93 90 70 3167 89 93 181 5,3 37 4 33,93 DT 3,77 3,77 10 70 377 11 100 19 5 45 4 3,77 Total Sume 37,7 37,7 37 70 3544 19 94 200 5,3 38 4 37,7 grupa % 100 100 100 2 FA 38,67 38,67 61 70 10288 70 266 216 5,6 92 3 8,15 0,35 30,17 CA 6,05 4,07 10,12 16 60 1631 11 161 41 4,1 78 3,4 4,07 6,05 GO 7,34 7,34 12 67 1359 9 185 30 4,1 83 3 1,36 2,25 3,73 CE 6,15 6,15 10 65 1277 9 208 19 3,1 90 3 4,28 1,87 DT 0,85 0,85 1 51 152 1 179 2 2,4 80 3 0,85 Total Sume 59,06 4,07 63,13 63 67 14707 81 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 grupa % 94 6 100 22 12 66 TOTAL Sume 59,06 41,77 100,83 68 18251 181 508 5 69 3,4 13,58 7,73 79,52 % 59 41 100 13 8 79 ... 16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistența I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4-0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha FA 38,67 38,67 38 70 10288 57 266 216 5,6 92 3 8,15 0,35 30,17 SC 33,93 33,93 34 70 3167 17 93 181 5,3 37 4 33,93 CA 6,05 4,07 10,12 10 60 1631 9 161 41 4,1 78 3,4 4,07 6,05 GO 7,34 7,34 7 67 1359 7 185 30 4,1 83 3 1,36 2,25 3,73 CE 6,15 6,15 6 65 1277 7 208 19 3,1 90 3 4,28 1,87 DT 0,85 3,77 4,62 5 66 529 3 115 21 4,5 51 3,8 0,85 3,77 Total 59,06 41,77 100,83 100 68 18251 100 181 508 5 69 3,4 13,58 7,73 79,52 % 59 41 100 13 8 79 ... 16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv Gr. Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med. Consistența I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4- 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 2 FA 38,67 38,67 61 70 10288 70 266 216 5,6 92 3 8,15 0,35 30,17 CA 6,05 4,07 10,12 16 60 1631 11 161 41 4,1 78 3,4 4,07 6,05 GO 7,34 7,34 12 67 1359 9 185 30 4,1 83 3 1,36 2,25 3,73 CE 6,15 6,15 10 65 1277 9 208 19 3,1 90 3 4,28 1,87 DT 0,85 0,85 1 51 152 1 179 2 2,4 80 3 0,85 Total Sume 59,06 4,07 63,13 100 67 14707 100 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 grupa % 94 6 100 22 12 66 FA 38,67 38,67 61 70 10288 70 266 216 5,6 92 3 8,15 0,35 30,17 CA 6,05 4,07 10,12 16 60 1631 11 161 41 4,1 78 3,4 4,07 6,05 GO 7,34 7,34 12 67 1359 9 185 30 4,1 83 3 1,36 2,25 3,73 CE 6,15 6,15 10 65 1277 9 208 19 3,1 90 3 4,28 1,87 DT 0,85 0,85 1 51 152 1 179 2 2,4 80 3 0,85 TOTAL Sume 59,06 4,07 63,13 100 67 14707 100 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 % 94 6 100 22 12 66 ... 16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4- 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha SC 33,93 33,93 90 70 3167 89 93 181 5,3 37 4 33,93 DT 3,77 3,77 10 70 377 11 100 19 5 45 4 3,77 Total 37,7 37,7 100 70 3544 100 94 200 5,3 38 4 37,7 % 100 100 100 ... 16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii Clv. Gr. Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafața %K Volum Creștere <0,4 0,4-0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha S.U.P. A 3 2 FA 9,32 9,32 50 90 2201 55 236 86 9,2 55 3 9,32 CA 3,73 3,73 20 90 727 18 195 26 7 55 3 3,73 GO 3,73 3,73 20 90 783 19 210 26 7 55 3 3,73 CE 1,87 1,87 10 90 336 8 180 11 5,9 55 3 1,87 Total Sume 18,65 18,65 100 90 4047 100 217 149 8 55 3 18,65 grupa % 100 100 100 Clv. Gr. Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistența I II III IV V Suprafața %K Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha 1 % Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 3 T FA 9,32 9,32 50 90 2201 55 236 86 9,2 55 3 9,32 CA 3,73 3,73 20 90 727 18 195 26 7 55 3 3,73 GO 3,73 3,73 20 90 783 19 210 26 7 55 3 3,73 CE 1,87 1,87 10 90 336 8 180 11 5,9 55 3 1,87 Total Sume 18,65 18,65 30 90 4047 28 217 149 8 55 3 18,65 clv. % 100 100 100 6 2 FA 21,2 21,2 68 80 7245 78 342 123 5,8 95 3 0,35 20,85 CA 2,32 2,32 8 80 510 5 220 12 5,2 75 3 2,32 GO 2,25 2,25 7 56 481 5 214 3 1,3 105 3 2,25 CE 4,28 4,28 14 54 941 10 220 8 1,9 105 3 4,28 DT 0,85 0,85 3 51 152 2 179 2 2,4 80 3 0,85 Total Sume 30,9 30,9 100 74 9329 100 302 148 4,8 95 3 7,73 23,17 grupa % 100 100 25 75 6 T FA 21,2 21,2 68 80 7245 78 342 123 5,8 95 3 0,35 20,85 CA 2,32 2,32 8 80 510 5 220 12 5,2 75 3 2,32 GO 2,25 2,25 7 56 481 5 214 3 1,3 105 3 2,25 CE 4,28 4,28 14 54 941 10 220 8 1,9 105 3 4,28 DT 0,85 0,85 3 51 152 2 179 2 2,4 80 3 0,85 Total Sume 30,9 30,9 48 74 9329 63 302 148 4,8 95 3 7,73 23,17 clv. % 100 100 25 75 7 2 FA 8,15 8,15 60 20 842 63 103 7 0,9 125 3 8,15 CA 4,07 4,07 30 20 394 30 97 3 0,7 100 4 4,07 GO 1,36 1,36 10 20 95 7 70 1 0,7 125 3 1,36 Total Sume 9,51 4,07 13,58 100 20 1331 100 98 11 0,8 118 3,3 13,58 grupa % 70 30 100 100 7 T FA 8,15 8,15 60 20 842 63 103 7 0,9 125 3 8,15 CA 4,07 4,07 30 20 394 30 97 3 0,7 100 4 4,07 GO 1,36 1,36 10 20 95 7 70 1 0,7 125 3 1,36 Total Sume 9,51 4,07 13,58 22 20 1331 9 98 11 0,8 118 3,3 13,58 clv. % 70 30 100 100 Tot. 2 FA 38,67 38,67 61 70 10288 70 266 216 5,6 92 3 8,15 0,35 30,17 CA 6,05 4,07 10,12 16 60 1631 11 161 41 4,1 78 3,4 4,07 6,05 GO 7,34 7,34 12 67 1359 9 185 30 4,1 83 3 1,36 2,25 3,73 CE 6,15 6,15 10 65 1277 9 208 19 3,1 90 3 4,28 1,87 DT 0,85 0,85 1 51 152 1 179 2 2,4 80 3 0,85 TOTAL Sume 59,06 4,07 63,13 100 67 14707 100 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 % 94 6 100 22 12 66 Tot. T FA 38,67 38,67 61 70 10288 70 266 216 5,6 92 3 8,15 0,35 30,17 CA 6,05 4,07 10,12 16 60 1631 11 161 41 4,1 78 3,4 4,07 6,05 GO 7,34 7,34 12 67 1359 9 185 30 4,1 83 3 1,36 2,25 3,73 CE 6,15 6,15 10 65 1277 9 208 19 3,1 90 3 4,28 1,87 DT 0,85 0,85 1 51 152 1 179 2 2,4 80 3 0,85 TOTAL Sume 59,06 4,07 63,13 100 67 14707 100 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 % 94 6 100 22 12 66 SUP M 3 1 SC 33,93 33,93 90 70 3167 89 93 181 5,3 37 4 33,93 DT 3,77 3,77 10 70 377 11 100 19 5 45 4 3,77 Total Sume 37,7 37,7 100 70 3544 100 94 200 5,3 38 4 37,7 clv. % 100 100 100 3 T SC 33,93 33,93 90 70 3167 89 93 181 5,3 37 4 33,93 DT 3,77 3,77 10 70 377 11 100 19 5 45 4 3,77 Total Sume 37,7 37,7 100 70 3544 100 94 200 5,3 38 4 37,7 clv. % 100 100 100 Tot. 1 SC 33,93 33,93 90 70 3167 89 93 181 5,3 37 4 33,93 DT 3,77 3,77 10 70 377 11 100 19 5 45 4 3,77 TOTAL Sume 37,7 37,7 100 70 3544 100 94 200 5,3 38 4 37,7 % 100 100 100 ... 16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii Clasa de expl. Specia Clasa de producție TOTAL Vârsta Cls. pr. med Consistența I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 FA 29,35 29,35 66 63 8087 77 276 130 4,4 103 3,0 8,15 0,35 20,85 CA 2,32 4,07 6,39 14 42 904 8 141 15 2,3 91 3,6 4,07 2,32 GO 3,61 3,61 8 43 576 5 160 4 1,1 113 3,0 1,36 2,25 CE 4,28 4,28 10 54 941 9 220 8 1,9 105 3,0 4,28 DT 0,85 0,85 2 51 152 1 179 2 2,4 80 3,0 0,85 Total Sume 40,41 4,07 44,48 70 57 10660 72 240 159 3,6 102 3,1 13,58 7,73 23,17 cl.exp % 91 9 100 31 17 52 6 FA 9,32 9,32 50 90 2201 55 236 86 9,2 55 3,0 9,32 CA 3,73 3,73 20 90 727 18 195 26 7 55 3,0 3,73 GO 3,73 3,73 20 90 783 19 210 26 7 55 3,0 3,73 CE 1,87 1,87 10 90 336 8 180 11 5,9 55 3,0 1,87 Total Sume 18,65 18,65 30 90 4047 28 217 149 8 55 3,0 18,65 cl.exp % 100 100 100 TOTAL UP Sume 59,06 4,07 63,13 67 14707 233 308 4,9 88 3,1 13,58 7,73 41,82 % 94 6 100 22 12 66 ... ... 16.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure Tip stațiune Tip pădure CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE Terenuri goale TOTAL Natural fundamental de prod. Parțial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tânăr nedefinit Total pădure Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 6152 7112 7,73 7,73 7,73 100 TOTAL 7,73 7,73 7,73 8 % 100 100 8 6251 4213 37,7 37,7 37,7 100 TOTAL 37,7 37,7 37,7 37 % 100 100 37 6252 4212 55,4 55,4 55,4 100 TOTAL 55,4 55,4 55,4 55 % 100 100 55 TOTAL UP 63,13 37,7 100,83 100,83 100 % 63 37 100 100 ... 16.3.2. Recapitulație formații forestiere Formația forestieră CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE Terenuri goale TOTAL Natural fundamental de prod. Parțial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tânăr nedefinit Total pădure Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 42 FAGETE PURE DE DEALURI 55,4 37,7 93,1 93,1 92 60 40 100 92 71 CERETE PURE 7,73 7,73 7,73 8 100 100 8 TOTAL UP 63,13 37,7 100,83 100,83 100 % 63 37 100 100 63,13 37,7 100,83 100,83 100 % 63 37 100 100 ... 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție Formația forest. Categ. de altitudine CATEGORII DE ÎNCLINARE TOTAL < 16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 42 04-06 18,65 36,75 37,7 56,35 36,75 93,1 TOTAL Sume 18,65 36,75 37,7 56,35 36,75 93,1 % 34 66 100 61 39 100 71 04-06 7,73 7,73 7,73 TOTAL Sume 7,73 7,73 7,73 % 100 100 100 04-06 18,65 44,48 37,7 56,35 44,48 100,83 TOTAL UP Sume 18,65 44,48 37,7 56,35 44,48 100,83 % 30 70 100 56 44 100 TOTAL Sume 63,13 37,7 100,83 CAT.INCL. % 63 37 100 ... 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție Etaje fitoclimatice CATEGORII DE ÎNCLINARE TOTAL < 16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 6 FD2 18,65 44,48 37,7 56,35 44,48 100,83 % 30 70 100 56 44 100 TOTAL 18,65 44,48 37,7 56,35 44,48 100,83 % 30 70 100 56 44 100 ... 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului Natura și intensitatea eroziunii Categoria de înclinare Teren gol Pădure cu consistență Total 0,1 - 0,4 0,5 - 0,7 0,8 - 1,0 Ha Ha Ha Ha Ha Fără eroziune 0 - 15 16 - 25 13,58 7,73 21,31 26 - 30 41,82 41,82 31 - 35 37,7 37,7 > 35 Total 13,58 45,43 41,82 100,83 Er. în adâncime 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Slabă 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Moderată 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Puternică 0 - 15 16 - 25 Puternică 26 - 30 31 - 35 > 35 F. puternică 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Excesivă 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Total Er. în suprafața 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Slabă 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Moderată 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Puternică 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 F. puternică 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Excesivă 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Total Total UP 0 - 15 16 - 25 13,58 7,73 21,31 26 - 30 41,82 41,82 31 - 35 37,7 37,7 > 35 13,58 45,43 41,82 100,83 ... 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării Natura poluării Arborete afectate cu intensitatea poluării Total Slabă Moderată Puternică Foarte puternică ha Compuși sulf și pulberi metal: 46,28 PB, ZN, CD, CU, FE Compuși azot și gaze pulberi industria lemnului și chimică Pulberi și gaze emise de la termoficare Reziduuri lichide și solide din industrie și zootehnie Pulberi fabrice ciment Diverși factori poluanți Total poluare Fără poluare vizibilă Total UP 100,83 ... ... 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgente de regenerare, accesibilitate și specii URG ACC Total FAG CARPEN GORUN CER ALTE SPECII Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc S.U.P. A 0 A Sume 18,65 4047 149 9,32 2201 86 3,73 727 26 3,73 783 26 1,87 336 11 % 50 55 59 20 18 17 20 19 17 10 8 7 15 A Sume 13,58 1331 11 8,15 842 7 4,07 394 3 1,36 95 1 % 60 63 64 30 30 27 10 7 9 1 A Sume 13,58 1331 11 8,15 842 7 4,07 394 3 1,36 95 1 % 60 63 64 30 30 27 10 7 9 26 A Sume 7,73 1613 15 0,35 39 2 2,25 481 3 4,28 941 8 0,85 152 2 % 5 2 13 29 30 20 55 59 54 11 9 13 2 A Sume 7,73 1613 15 0,35 39 2 2,25 481 3 4,28 941 8 0,85 152 2 % 5 2 13 29 30 20 55 59 54 11 9 13 34 A Sume 23,17 7716 133 20,85 7206 121 2,32 510 12 % 90 93 91 10 7 9 3 A Sume 23,17 7716 133 20,85 7206 121 2,32 510 12 % 90 93 91 10 7 9 1+2+3 A Sume 44,48 10660 159 29,35 8087 130 6,39 904 15 3,61 576 4 4,28 941 8 0,85 152 2 % 66 77 82 14 8 9 8 5 3 10 9 5 2 1 1 SUP A Sume 63,13 14707 308 38,67 10288 216 10,12 1631 41 7,34 1359 30 6,15 1277 19 0,85 152 2 % 61 70 70 16 11 13 12 9 10 10 9 6 1 1 1 ... 16.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec Specia Exploatabilitate AMESTEC Total > = 80 % 50 - 80 % 30 - 50 % < 30 % Ha Ha Ha Ha Ha FA EX. 22,05 6,95 0,35 29,35 NEEX. 9,32 9,32 TOTAL 31,37 6,95 0,35 38,67 SC 22,62 11,31 33,93 TOTAL 22,62 11,31 33,93 CA EX. 4,07 2,32 6,39 NEEX. 3,73 3,73 TOTAL 4,07 6,05 10,12 GO EX. 1,4 2,21 3,61 NEEX. 3,73 3,73 TOTAL 1,4 5,94 7,34 CE EX. 4,28 4,28 NEEX. 1,87 1,87 TOTAL 4,28 1,87 6,15 DT 3,77 3,77 EX. 0,85 0,85 TOTAL 4,62 4,62 UP 22,62 11,31 3,77 37,7 EX. 26,33 12,42 5,73 44,48 NEEX. 9,32 9,33 18,65 TOTAL 58,27 23,73 18,83 100,83 % 57 24 19 ... 16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului SUP Specia TOTAL ARBORETE Arborete nat. parțial derivate artif. de prod. sup. și mij. Suprafața Clp TE Ciclu Suprafața Clp TE Ciclu Ha % Med Med Ha % Med Med A 1 FA 38,67 61 3 110 38,67 61 3 110 2CA 10,12 16 3,4 110 10,12 16 3,4 110 3 GO 7,34 12 3 107 7,34 12 3 107 4CE 6,15 10 3 98 6,15 10 3 98 5 DT 0,85 1 3 80 0,85 1 3 80 Total 63,13 100 3,1 108 110 63,13 100 3,1 108 110 ... 16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile S.U.P. Exploatabilitate u.a. Supraf. (ha) Consistență Vârstă (ani) Volum (mc) Creștere (mc) u.a. Supraf. (ha) Consistență Vârstă (ani) Volum (mc) Creștere (mc) u.a. Supraf. (ha) Consistență Vârstă (ani) Volum (mc) Creștere (mc) A 1 48A 13,58 0,2 125 1331 11 49 A 23,17 0,8 105 7716 133 49 B 3,5 0,6 105 869 8 49 C 4,23 0,5 105 744 7 Total SUP pentru unități amenajistice exploatabile 44,48 0,6 111 10660 159 Total SUP pentru unități amenajistice exploatabile și preexploatabile 44,48 0,6 111 10660 159 Total UP pentru unități amenajistice exploatabile 44,48 0,6 111 10660 159 Total UP pentru unități amenajistice preexploatabile Total UP pentru unități amenajistice exploatabile+preexploatabile 44,48 0,6 111 10660 159 ... ... 16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu drumuri/distanța de colectare Drum / Acces. Total supraf. Acces. medie FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALĂ TOTAL Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE Supraf. Volum Grad. + transgr. Cvasi- grad. Succ.+ progr. Rase Crâng Total princ. Tăieri cons. Rărituri Curățiri Total sec. Igiena Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc DP001 100,83 0,7 63,13 44,48 10660 18,65 1866 1866 494 574 574 209 3143 T.DP 100,83 0,7 63,13 44,48 10660 18,65 1866 1866 494 574 574 209 3143 TOTAL 100,83 0,7 63,13 44,48 10660 18,65 1866 1866 494 574 574 209 3143 ... 16.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare Drum / Acces. Total supraf. Acces. medie FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALĂ TOTAL Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE Supraf. Volum Grad.+ transgr. Cvasi- grad. Succ.+ progr. Rase Crâng Total princ. Tăieri cons. Rărituri Curățiri Total sec. Igiena Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc 0.1-0.3 37,7 0,3 494 494 0.7 - 0.9 30,9 0,8 30,9 30,9 9329 480 480 209 689 1.0- 1.2 32,23 1,08 32,23 13,58 1331 18,65 1386 1386 574 574 1960 TOTAL 100,83 0,7 63,13 44,48 10660 18,65 1866 1866 494 574 574 209 3143 ... ... ... + Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la împăduriri ... 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală ... ... 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri SPECIFICARE PRODUSE DIN: Tăieri de conservare Total 3+5+6+7 Lucrări împădurire Tăieri de regenerare Tăieri de îngrijire Tăieri de igiena ha mc ha mc mc mc mc ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Sarcina anuală 1.85 187 1.86 57 21 49 314 0.5 Sarcina pe deceniu 2023-2032 18.51 1866 18.65 574 209 494 3143 4.88 Realizat în anul I 2023 Rămas de realizat în restul de 9 ani Realizat în anul II 2024 Rămas de realizat în restul de 8 ani Realizat în anul III 2025 Rămas de realizat în restul de 7 ani Realizat în anul IV 2026 Rămas de realizat în restul de 6 ani Realizat în anul V 2027 Rămas de realizat în restul de 5 ani Realizat în anul VI 2028 Rămas de realizat în restul de 4 ani Realizat în anul VII 2029 Rămas de realizat în restul de 3 ani Realizat în anul VIII 2030 Rămas de realizat în restul de 2 ani Realizat în anul IX 2031 Rămas de realizat în restul de 1 an Realizat în anul X 2032 Realizat în total pe deceniu Rămas de realizat din sarcina decenala Realizat în plus fata de prevederi Minus față de prevederi ... 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală u.a. Supraf. Compoz. țel Consist. arb. și descr. semințișului utilizabil în anul amenajării Specificări SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 48A 13.58ha 6FA1GO3CA 0.2 10FA 0.6S mixt Fructificația Felul tăierii Completări la regenerări naturale Îngrijirea semințișurilor DESCR. SEM. Compoziția Înălțimea Desimea Răspândirea 49B 3.5ha 5CE4GO1FA 0.6 5CE5GO 0.4S mixt Fructificația Felul tăierii Completări la regenerări naturale Îngrijirea semințișurilor DESCR. SEM. Compoziția Înălțimea Desimea Răspândirea 49C 4.23ha 6CE2GO2DT 0.5 10CE 0.6S mixt Fructificația Felul tăierii Completări la regenerări naturale Îngrijirea semințișurilor DESCR. SEM. Compoziția Înălțimea Desimea Răspândirea ... ... + ANEXE ------
Preluat: 2026-09-24T14:46:01.174259+00:00 · SHA256: 1386d468fa8ba58b1ffd821da295785697871eaf04560ec317c3d4a5c27d45e9