Legislație națională
PLAN · 0 · 2023
PLAN DE MANAGEMENT din 6 aprilie 2023 al Sitului Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc şi Vânători
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 296325
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PLAN DE MANAGEMENT din 6 aprilie 2023 al Sitului Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 331 bis din 20 aprilie 2023 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 905 din 6 aprilie 2023 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 20 aprilie 2023. + CUPRINS 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management ... 1.3 Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie ... 2.2. Relief ... 2.3. Hidrografie ... 2.4. Pedologie ... 2.5. Clima ... 2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate ... 3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.1. Nevertebrate ... 3.3.2. Ihtiofană ... 3.3.3. Herpetofaună ... 3.3.4. Mamifere ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale ... 4.1.2. Factorii interesați ... ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori ... 4.5. Infrastructură și construcții ... 4.6. Patrimoniu cultural ... 4.7. Obiective turistice ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Pentru speciile 6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie ... 6.1.4. Evaluarea globală a specie ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ ... 6.3. Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Obiectiv general ... 7.2.2. Obiective specifice ... 7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități ... 8.2. Estimarea resurselor necesare ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice ... 9.2. Urmărirea activităților planificate ... 9.3. Indicarea activității realizate ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT 11.1. Regulamentul sitului CAPITOLUL I. REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ Modul de avizare a activităților, proiectelor și planurilor Accesul, regulile de vizitare și turismul Construcții și activități antropice Gospodărirea și exploatarea pajiștilor Cultivarea terenurilor arabile Activități științifice Protecția factorilor de mediu CAPITOLUL IV. SANCȚIUNI CAPITOLUL V. DISPOZIȚII FINALE ... 1.2. Fotografii ... 1.3. Hărți 1.3.1. Harta localizării și limitelor ... 1.3.2. Harta administrativă ... 1.3.3. Harta geologică ... 1.3.4. Harta solurilor ... 1.3.5. Harta hidrografică ... 1.3.6. Harta hipsometrică ... 1.3.7. Harta pantelor ... 1.3.8. Harta expoziției versanților ... 1.3.9. Harta temperaturilor medii ... 1.3.10. Harta precipitațiilor ... 1.3.11. Harta ecosistemelor ... 11.3.12. Hărțile distribuției speciilor ... 11.3.13. Harta impacturilor asupra speciilor ... 11.3.14. Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate ... 11.3.15. Harta construcțiilor și perimetrului construit ... 11.3.16. Harta obiectivelor turistice ... 11.3.17. Harta utilizării terenurilor ... 11.3.18. Harta juridică ... ... ... 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0383 RÂUL TÂRNAVA MARE ÎNTRE ODORHEIU SECUIESC ȘI VÂNĂTORI reprezintă obiectivul principal al proiectului "REALIZAREA MANAGEMENTULUI BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSCI0383 RÂUL TÂRNAVA MARE ÎNTRE ODORHEIU SECUIESC ȘI VÂNĂTORI", cod SMIS 104941, beneficiar A.V.P.S. Târnava Mare, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația națională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, au stat la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă. Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat. Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri. Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători. Modul în care urmează a se interveni în implementarea acestuia este unul participativ, toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităților care vor avea loc pe suprafața ariilor naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea. ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în 2011, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Aria protejată ROSCI0383 este situată pe sectorul superior al râului Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători ocupând o suprafață de 448,2 ha. Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate Nr. crt. Tip act Număr act An act Denumire 1 Legea 292 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului 2 Legea 158 2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 3 Legea 148 2018 pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 4 Ordonanța de urgență a Guvernului 13 2018 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului 5 Ordonanța de urgență a Guvernului 7 2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 6 Legea 95 2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 7 Legea 73 2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 8 Legea 133 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 2008 - Codul silvic 9 Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor 1822 2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate 10 Legea 49 2011 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 11 Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 2387 2011 pentru modificare și completarea OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România 12 Hotărârea Guvernului 971 2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România 13 Legea 137 2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 14 Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 19 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 15 Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 135 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat 16 Ordinul Ministrului Mediului 1433 2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.836/2012 17 Legea 317 2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura 18 Ordinul Ministrului Mediului 203 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice 19 Hotărârea Guvernului 1679 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor 20 Ordonanța de urgență a Guvernului 154 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 21 Ordonanța de urgență a Guvernului 164 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului 22 Ordonanța de urgență a Guvernului 23 2008 privind pescuitul și acvacultura 23 Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale 353 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii 24 Hotărârea Guvernului 1284 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România 25 Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 1964 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România 26 Ordonanța de urgență a Guvernului 114 2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului 27 Ordonanța de urgență a Guvernului 57 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011 28 Ordonanța de urgență a Guvernului 68 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului 29 Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 1798 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu 30 Legea 265 2006 pentru aprobarea și modificarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului 31 Legea 407 2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, modificată și completată de Legea nr. 197/2007 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 154/2008 32 Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor 207 2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia 33 Hotărârea Guvernului 1076 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe 34 Legea 451 2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului , Florența, 20.10.2002 35 Legea 5 2000 privind amenajarea teritoriului național - Secțiunea a III-a, zone protejate 36 Legea 86 2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998 37 Legea 19 1998 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979 38 Legea 58 1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994 39 Legea 13 1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979 40 Legea 5 1991 de ratificare a Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971 Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ Stare de conservare (F/ NI/ NR) Presiune (P) Amenințare (A) Măsurile active de conservare propuse Arie naturală de conservare ROSCI0383 Unio crassus F P F03.02.01 colectare de animale insecte, reptile, amfibieni. MS 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă a speciei de nevertebrate: Unio crassus prin montarea de panouri informative Triturus vulgaris ampelensis NR P G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor MS 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: săpare de șanțuri, rigole, alveole. Triturus cristatus NR P G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor MS 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: săpare de șanțuri, rigole, alveole. Bombina variegata NR P G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștinilor sau gropilor MS 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: săpare de șanțuri, rigole, alveole. Barbus petenyi F P B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.: Se vor planta specii de arbori - salcie, arin, astfel încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel puțin 50%. MS 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Construirea de către beneficiarul MHC-ului a unui canal baypass la nivelul barajului în vederea asigurării unui debit optim pentru speciile de pești. Rhodeus amarus NI P B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.: Se vor planta specii de arbori - salcie, arin, astfel încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel puțin 50%. MS 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Construirea de către beneficiarul MHC-ului a unui canal baypass la nivelul barajului în vederea asigurării unui debit optim pentru speciile de pești. Sabanejewia balcanica F P B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.: Se vor planta specii de arbori - salcie, arin, astfel încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel puțin 50%. MS 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Construirea de către beneficiarul MHC-ului a unui canal baypass la nivelul barajului în vederea asigurării unui debit optim pentru speciile de pești. Lutra lutra F P G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate MS 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă: Montare bariere și a panourilor informative Myotis myotis Necunoscută P și A B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației: B02.03 îndepărtarea lăstărișului; B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare MS 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii: -inventariere și marcare arbori scorburoși, -Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale Myotis bechsteinii Necunoscută P și A B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației: B02.03 îndepărtarea lăstărișului; B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare MS 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii : - inventariere și marcare arbori scorburoși, - Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale Rhinolophus hyposideros specia nu a fost identificată în arie Notă: Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management În cadrul activităților care au vizat elaborarea planului de management, după finalizarea primului draft al planului de management a avut loc un proces de consultare cu factorii implicați la nivel local, prin organizarea a două sesiuni de consultări. Prima dintre consultări a avut loc în data de 29.08.2019 și s-a desfășurat în localitatea Odorheiu Secuiesc, la sediul Primăriei Odorheiu-Secuiesc, iar a doua s-a desfășurat în data de 30.08.2019, în localitatea Odorheiu Secuiesc, la sediul SC Corvette S.R.L., la fiecare dintre acestea participând către 30 de persoane din rândul factorilor interesați. Procedura de evaluare strategică de mediu a planului de management a fost parcursă la Agenția pentru Protecția Mediului Harghita (prin delegarea competenței de către Ministerul Mediului), demarată prin transmiterea Notificării privind obținerea avizului de mediu în data de 26.11.2019 și finalizată prin emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 10 din 16.03.2020. ... 1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management sunt: Aria naturală protejată ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători nu se suprapune cu alte arii naturale protejate. Nr. crt. Arie naturală protejată cu care se suprapune Tip suprapunere c) Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință (ha) Procentul din aria natural protejată de referință (%) Cod Denumire Tip a) Categorie b) Denumire responsabil 1 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători SCI Sit Natura 2000 ANANP - - - ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate Aria protejată ROSCI0383 este situată pe sectorul superior al râului Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători ocupând o suprafață de 448,2 ha (4,482 kmp) (Fig. 1). Zona centrală a acestei arii se află situată la de intersecția coordonatelor geografice de 46° 15' 56'' latitudine nordică și 24° 59' 44'' longitudine estică. Limita altitudinală inferioară a acestei arii este de 367 m, iar cea superioară de 488 m. Cea mai mare parte (88%) a ariei protejate râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători este localizată în partea de sud-vest a județului Harghita. Extremitatea vestică a acestei arii (12%) extinzându-se dincolo de limitele județului Harghita, pe teritoriul județului Mureș. Principalele rute de acces în situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători sunt asigurate de către Drumul Județean 137 (DJ137) cu care situl se situează paralel și se intersectează în trei puncte în dreptul localităților Feliceni, Mugeni și Dejuțiu și Drumul Național 13C (DN13C) cu care situl se situează paralel și se intersectează într-un punct în dreptul localității Vânători. Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate Codul și denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) Regiunea biogeografică (*) Județul Localitățile (orașe, comune, sate**) Localitate Suprafața (ha) ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 67.41 Continentală Harghita Felicieni ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 132.82 Continentală Harghita Cristuru Secuiesc ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 59.37 Continentală Harghita Mugeni ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 1.26 Continentală Harghita Odorheiu Secuiesc ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 21.27 Continentală Harghita Porumbeni ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 113.51 Continentală Harghita Secuieni ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 52.57 Continentală Mureș Vânători Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta localizării ariilor naturale protejate, în anexa nr. 11.3.1. ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Limitele sitului ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători au fost stabilite în 2011, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2016, acestea au fost redesemnate prin OM 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. În prezent, ROSCI0383 are o suprafață de 448 ha. Limita ariei protejate are un grad ridicat de neregularitate urmărind cursul meandrat al Târnavei Mari pe sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători având o lățime maximă de aproximativ 1 km și o lungime de 30 km excluzând zona de discontinuitate dintre Porumbenii Mici și Dejuțiu. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Geologia ariei de interes nu este una complicată aceasta fiind constituită în principal din depozite pannoniene reprezentate de pietrișuri, nisipuri cu un grad de cimentare mediu, argile și argile marnoase cenușii și brun-roșcate, depozite coluviale și deluvial-proluviale (Harta geologică din capitolul anexe). Din punct de vedere litologic, regiunea studiată, se caracterizează prin monotonia formațiunilor sedimentare (marne, argile, nisipuri) a căror dispunere creează totuși aspecte de relief specific. În partea nordică a regiunii studiate sunt caracteristice marnele ponțiene care au influențat și rețeaua hidrografică. Aici cursurile sunt rare și semipermanente datorită lipsei apelor subterane, văile sunt largi înconjurate pe alocuri cu zone mlăștinoase. Interfluviile sunt înguste și ascuțite, ca rezultat al retragerii versanților sub acțiunea diferitelor procese morfologice. ... 2.2. Relief ROSCI0383 Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători se situează în partea centrală a țării suprapunându-se peste Culoarul Târnavei Mari fiind totodată parte integrantă a Podișului Târnavelor. La nord este mărginită de Subcarpații (D1.) Târnavelor, iar la sud de Subcarpații Homoroadelor. Spațiul analizat este situat într-o zonă de tranziție de la Carpații Orientali la Câmpia Transilvaniei prezentând trăsături tranzitorii între aceste unități, dar și o serie de trăsături specifice, care îi conferă individualitate morfologică. Trăsăturile asemănătoare cu regiunile învecinate se datorează structurii geologice generale, din evoluția lor comună până la o anumită etapă, iar deosebirile sunt rezultatul stadiului actual de modelare diferit și a particularităților structurale și litologice. Nota caracteristică a regiunii este dată de prezența reliefului structural, reprezentat prin cueste și suprafețe structurale, care sunt condiționate de conlucrarea a doi factori: pe de o parte structura geologică, iar pe de altă parte acțiunea factorilor morfologici externi (Reti, 2009). Zona studiată prezintă un relief specific de vale cu altitudini cuprinse între 350 - 530 m fiind marginită de formațiuni deluroase ce se ridică, pe alocuri, la peste 900 m (Harta hipsometrică din capitolul anexe). Morfologia este rezultatul sculpturilor pe roci moi și tari, cutate sau în monoclinuri largi. Valea Târnavei Mari este însoțită de terase apărând o gamă largă de forme ale denudării atât în suprafață, cât și în adâncime. Interfluviile principale au o altitudine de 800-1000 m, iar cele dintre afluenți înregistrează valori altitudinale cuprinse între valorile de 600-650 m. Această etajare a reliefului înfățișează o dezvoltare geomorfologică policiclică care se datorează adâncirii succesive a apelor curgătoare. Gradul de complexitate morfo-structurală este ridicat datorită schimbării direcției cutelor, prezenței pseudostructurilor și încrucișării liniilor de falie (Reti, 2009). Procesele exogene au generat un relief pe formațiuni tortonian-sarmațiene și petice de pliocen care au determinat ca Târnava Mare să creeze șesuri, lunci, terase și înșeuări de evoluție, interfluvii suprapuse și versanți de diferite tipuri, regiunea fiind puternic fragmentată. Densitatea fragmentării reliefului în sit este una tipică de dealuri. Harta densității reliefului indică cele mai mici valori, de până la 1,5 km/kmp pe interfluviile principale ce compun treptele suprafețelor de nivelare superioară și medie (Harta densității fragmentării din capitolul anexe). Valorile cele mai ridicate ale densității reliefului, de peste 3 km/kmp sunt specifice suprafețelor dominate de cursuri permanente și temporare mai dense ce au generat eroziunea în adâncime. Raportat la arealul vizat, clasele valorice ale pantelor au fost stabilite între valoarea minimă de 0° și cea maximă de peste 25°. Astfel, s-au determinat patru clase: < 5°; 5,1-10°; 10.1-25°; >25°. Pantele cu valori cuprinse între 5.1 și 10° ocupă cele mai întinse suprafețe de pe teritoriul analizat (Harta pantelor din capitolul anexe). Acestea apar pe suprafața glacisurilor coluvio-proluviale de la baza versanților și scad sub 5° pe văile cursurilor de apă, pe podurile teraselor și izolat pe platourile interfluviilor. Ponderea suprafețelor cu înclinare mai mare de 25° este foarte mică, identificându-se doar izolat în regiunea analizată. Poziționarea direcția est-vest imprimă spațiului analizat o tipologie variată, dar destul de omogenă a expoziției versanților. Astfel, versanții aflați la sud de aria analizată au, în cea mai mare parte, expoziție nordică, nord-vestică și estică, iar versanții situați la nord sunt caracterizați preponderent de expoziție sudică și sud-vestică (Anexa 11.3.3.). Spațiul sitului este dominat de orientări deosebit de mozaicate, nedistingându-se nicio grupare clară ca expoziție cu direcții apropiate. Ponderea suprafețelor cvasiorizontale este una foarte mică. Insolația, evaporația și topirea zăpezii sunt mai rapide pe versanții cu expoziție sudică și sud-vestică. Ciclurile de îngheț- dezgheț sunt mai frecvente pe versanții însoriți (expoziție sudică și sud-vestică), ducând la micșorarea coeziunii agregatelor de sol. Deși, în general, pe versanții însoriți scurgerea lichidă este mai redusă, eroziunea se manifestă mai intens decât pe versanții umbriți (expoziție nordică și nord-estică). ... 2.3. Hidrografie Rețeaua hidrografică a sitului protejat este reprezentată de râul Târnava Mare, acesta fiind principalul curs de apă al sitului (Harta hidrografică din capitolul anexe). Cu un bazin hidrografic de 3606 kmp și o lungime de 222,9 km și cu debitul mediu multianual de 13 mc/s este unul dintre cei mai importanți afluenți ai Mureșului. În sectorul sitului studiat valea este puternic asimetrică, versantul de dreapta fiind mai abrupt, iar cursul râului este meandrat. Principalii afluenți de dreapta ai Târnavei Mari, pe cuprinsul ariei vizate, de la est la vest, sunt: pârâul Cireșeni, râul Tăietura, pârâul Tulbure, râul Strâmtoarea, râul Ghedia și râul Goagiu. Afluenții de stânga, în aceeași ordine, sunt: pârâul Oțeni, pârâul Mugeni, râul Feleș, pârâul Perilor, râul Berea, râul Cetatea, râul Biserica, râul Archita și pârâul Poienilor. Singurul corp lacustru din arealul vizat este reprezentat de Lacul piscicol Oțeni care are o suprafață de 2,5 ha. Acesta se află situat la vest de localitatea cu același nume și în imediata apropiere a Târnavei Mari. În ceea ce privește afluenții Târnavei Mari din sectorul arealului studiat, aceștia aparțin unei generații noi, orientarea cărora dă dovadă de faptul că dezvoltarea rețelei hidrografice a fost pecetluită de aceleași mișcări neotectonice. ... 2.4. Pedologie Tipurile de soluri prezente în aria protejată ROSCI0383 Târnava Mare sunt asociate cu fundamentul geologic și tipul de vegetație prezent. Relieful, prin particularitățile calitative și cantitative (altitudinea, panta, fragmentarea și expoziția), dar și prin dinamica sa, intervine, de asemenea, în mod direct în pedogeneză. Astfel, relieful deluros și de luncă, caracteristic arealului studiat, se caracterizează prin scoarța de alterare groasă și soluri bine evoluate. Tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate (regosoluri și erodosoluri). Strict pe teritoriul sitului vizat, solurile aluviale și pseudorendzinele ocupă cea mai întinsă suprafață (Harta solurilor din capitolul anexe). Într-un cadru mai general, regiunea sitului este dominată de soluri brune și erodisoluri. în cadrul sitului, componenta edafică este deosebit de eterogenă, datorită substratului litologic, varietății și evoluției reliefului, condițiilor climatice, condițiilor hidrologice, vegetației și nu în ultimul rând activităților antropice. ... 2.5. Clima Tipul de climat în care se încadrează arealul sitului este cel specific de dealuri și podișuri, circulația dominantă a maselor de aer fiind vestică și nord-vestică. Caracteristicile fizice ale reliefului imprimă caracteristici particulare ale climei, principalul factor geomorfologic cu rol determinant în formarea climei locale fiind altitudinea. Apoi, poziția sitului în cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și dispunerea lanțurilor montane joacă un rol de asemenea determinant în aspectele climatice din această regiune. Temperatura medie anuală pe cuprinsul teritoriului ROSCI0383 Târnava Mare variază între 6 și 8 °C, în funcție de poziția altitudinală (Harta temperaturilor medii din capitolul anexe). Aceasta scade treptat pe versanți odată cu creșterea altitudinii, atingând valori medii anuale ce nu depășesc 6,5 °C la altitudini mai mari de 900 m. După cum se știe, temperatura aerului este elementul meteorologic care se supune în cea mai mare măsură unui ciclu anual, ca o consecință a dependenței acesteia de radiația solară. Acest ciclu nu poate fi perturbat de circulația generală a atmosferei decât într-o mică măsură. De constanța cu care se succed diferite faze ale ciclului anual al temperaturii aerului sunt legate atât tipurile cât și fazele de vegetație, precum și întreaga activitate umană. Astfel, anotimpual, valorile medii ale temperaturii aerului se repartizează după cum urmează: iarna 0,5°C, primăvara 9,3°C, vara 18,2°C, toamna 9,4°C. Cantitatea medie anuală de precipitații în arealului studiat este cuprinsă între 560 - peste 600 mm (Harta precipitațiilor medii din capitolul anexe). Aceasta crește treptat odată cu creșterea altitudinii atingând cele mai mari valori pe treptele altitudinale cele mai înalte. în general, din luna februarie până în iunie-iulie, mersul lunar al cantităților medii de precipitații prezintă valori din ce în ce mai mari, după care, spre sfârșitul anului și în ianuarie, acestea scad treptat. Luna iunie este cea mai ploioasă lună din an cu valori medii de 90 mm. Cantitățile minime de precipitații se înregistrează în luna februarie de aprox. 25 mm. Anotimpual, cantitățile medii multianuale se repartizează astfel: iarna 85 mm, primăvara 147 mm, vara 242 mm, iar toamna 115 mm. Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă. În situl studiat numărul anual mediu de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50 de zile, iar cel al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 34 zile. Viteza medie anuală a vântului are valori specifice interiorului arcului carpatic, aceasta fiind de circa 2 m/s în regiunea de interes, însă prezentând variații lunare ce se pot abate considerabil de la această valoare. În arealul analizat se pot manifesta o gamă largă de fenomene atmosferice periculoase. Astfel, situl vizat este expus fenomenelor de grindină - în medie 1-2 zile pe an, fenomene orajoase - în medie 35-40 zile pe an, brumă - în medie 40-50 zile pe an și viscol - în medie 1-2 zile pe an. Poleiul are o frecvență de manifestare scăzută, înregistrându-se cu o frecvență de numai o zi pe an, în medie. De asemenea, alte fenomene periculoase, cum sunt ceața, ploile torențiale, valurile de căldură, vânturile puternice pot genera efecte negative pe teritoriul sitului. ... 2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Abrupturile de cuestă alungă puțin din monotonia locului, ele sunt însă acoperite de vegetație forestieră în regiunile mai înalte, unde ar putea contribui la diversificarea peisajului. În aceste condiții, singurul element natural care are valoare conservativă și peisagistică este un lac format în spatele unui val de alunecare, situat în afara sitului Natura 2000, la nord de localitatea Porumbenii Mari, pe valea pârâului Tulbure. Acesta a fost de altfel declarat monument natural, 2.460 Lacul Raț, categoria III IUCN, având o suprafață de 0,04 kmp. Prezența lacului a favorizat existența în jurul său a unor specii de plante precum Lysimachia thyrsiflora - gălbășoara de turbărie, Utricularia vulgaris - otrățelul de baltă, Menyanthes trifoliata - trifoiștea de baltă. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele La nivel de peisaj în ROSCI0383 există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare. Tabel 5. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate Nr. crt. Categoria de ecosisteme Tipul de habitat din ariile protejate vizate 1 Ape curgătoare 2 Pajiști naturale 3 Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte 4 Păduri temperate europene 5 Ecosisteme agricole, horticole și domestice regulat cultivate sau recent luate în cultură1 categoria EUNIS I1 - culturi agricole și grădini de legume 6 Zone construite, situri industriale și alte habitate industriale categoriile EUNIS J1 - construcții din sate și orașe -, J2 - construcții cu densitate mică -, J4 - rețele de transport și alte zone construite cu suprafață dură, J5 - oglinzi de apă foarte artificiale și structuri conexe 7 Complexe de habitate categoria EUNIS X25 - grădini domestice din sate și zone periferice urbane, cu suprafețe mai mici de 0,5 ha ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 ROSCI0383 nu sunt menționate habitate de interes comunitar. ... 3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Situl Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel: Specii de nevertebrate: – 1032 Unio crassus ... Specii de ihtiofaună: – 5266 Barbus petenyi ... – 5339 Rhodeus amarus ... – 5197 Sabanejewia balcanica ... Specii de herpetofaună: – 1193 Bombina variegata ... – 1166 Triturus cristatus ... – 4008 Triturus vulgaris ampelensis ... Specii de mamifere: – 1323 Myotis bechsteinii ... – 1324 Myotis myotis ... – 1303 Rhinolophus hipposideros ... – 1355 Lutra lutra ... Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2017 și 2018 nu a fost identificată specia de chiroptere Rhinolophus hipposideros. Celelalte două specii de chioptere Myotis myotis și Myotis bechsteinii au fost identificate în sit într-un singur punct, în perioada de migrație. Conform monitorizărilor, speciile nu sunt rezidente în sit, însă pot fi întâlnite în perioada de pasaj în habitatele de pe raza sitului, perimetrul acestuia constituind rută de migrație și loc de hrănire pentru aceste specii. Totodată, s-a identificat în sit, specia de pești de interes comunitar 2511 Gobio kessleri, specie pentru care s-au realizat inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare, informații prezentate în Studiul cu fisele de inventariere și cartare și starea de conservare evaluată pentru 11 specii de faună din sit. 3.3.1. Nevertebrate Tabel 6. Date generale ale speciei Unio crassus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 361 Cod Natura 2000: 1032 2. Denumirea științifică Unio crassus Phillipsson, 1788 3. Denumirea populară RO: Scoica mică de râu EN: Thick shelled river mussle DE: Kleine Flussmuschel 4. Descrierea speciei Valve eliptice sau trunchiat-ovale, de obicei cu lungimea mai mică decât dublul înălțimii, cu pereți groși, culoare variabilă de la verde- bruniu deschis cu raze radiare până la maro-închis spre negru. Regiunea anterioară bine rotunjită, largă și scurtă. Partea posterioară adesea dilatată, alungită, cu un rostrum obtuz și subtruncat. Marginile superioară și inferioară în general paralele; marginea inferioară dreaptă sau subrectilinie în zona mediană. Marginea posterioară și liniile de creștere sunt uniform și paralel curbate. Dimensiuni variabile: lungimi între 30-70 mm, înălțimi cuprinse între 20-40 mm, lățimi de 20-35 mm. 5. Perioade critice Perioada critică pentru specie este martie - iulie deoarece este perioada de reproducere, care este influențată direct de chimismul apei, respectiv de populațiile de pești; lucrările agricole de primăvară pot conduce la deversări care influențează chimismul apei; glochidiile (larve fixate pe zonele moi ale speciilor de pești) pot fi extrase din mediul natural odată cu capturarea peștilor. 6. Cerințe de habitat În România populează pâraie și râuri, mai rar fluvii, fiind mai frecventă în apele din sectorul colinar și de podiș decât în cel de câmpie. Este o specie pretențioasă sub aspectul condițiilor de calitate a apei, necesitând ape curgătoare, bine oxigenate și sedimente curate; substrat nisipos sau moderat mâlos (fără conținut exagerat de materie organică), cu salinitate redusă. Tabel 7. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Unio crassus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia 1032 Unio crassus Phillipsson, 1788 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Indivizi de dimensiuni relativ mici (vârste mici), cel mai probabil rezultat al unei repopulări de dată recentă a zonei (probabil din mici populații rămase pe afluenți cu apă curată), dat fiind faptul că investigațiile de teren de la sfârșitul anilor 90 nu au indicat prezența speciei în sectorul Vânători - Odorheiul Secuiesc. 3. Statutul de prezență (temporal) - rezident - reproducere 4. Statutul de prezență (spațial) - larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) - nativă 6. Abundență - comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren aprilie - iunie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia populează arealele de pe malul Târnavei unde apar mici plaje umbrite, ferite de curent puternic (mici golfuri închise, zone cu meandre închise în contra direcției de curgere a râului). Nu a fost găsită pe niciun afluent al râului, pe scurtele sectoare care sunt incluse în situl Natura 2000, dar este cel mai probabil prezentă pe cursurile inferioare și medii ale unora dintre afluenți (sectoarele incluse în sit sunt de obicei antropizate). De asemenea, este absentă în zonele cu plaje pietroase și bolovănoase și în cele cu substrat lutos, care nu permit acumularea unui strat suficient de gros de sedimente, în sectoarele cu maluri abrupte sau în zonele unde au fost efectuate lucrări de regularizare a malurilor. Specia este complet absentă în sectorul amonte de localitatea Tăureni, unde prezența unor brațe moarte conectate la cursul Târnavei conduce la o creștere semnificativă a cantității de materie organică în descompunere, generând condiții necorespunzătoare pentru prezența Unio crassus. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. ... 3.3.2. Ihtiofană Tabel 8. Date generale ale speciei Barbus petenyi (Barbus petenyi) Notă: Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie (Barbus petenyipetenyi), specia fiind Barbuspetenyi Risso, 1826 (Bănărescu 1964). Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie (Barbus peloponessius petenyi) a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 (Karakousis et al. 1993, 1995). În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi, de fapt redescris pe numele lui inițial dat de către Heckel în 1852 (Tsigenopoulos et al. 1999, Tsigenopoulos și Berrebi 2000, Machordom și Doadrio 2001, Kotlik P. și colab. 2002). Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 5266 2. Denumirea științifică Barbus petenyi Heckel, 1852 3. Denumirea populară Română: mreană vânătă, moioagă 4. Descrierea speciei Morfologie externă: Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung și proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă și neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie. 5. Perioade critice Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. 6. Cerințe de habitat Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete, mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară, se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului - Chondrostoma nasus, unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului - dispusă în amonte față de zona scobarului, iar conținutul de oxigen este mai moderat. Tabel 9. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus petenyi Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Barbus petenyi Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Preferă habitatele cu apă destul de rapidă, evitând zonele foarte adânci, cu apă stătătoare. Este una dintre cele mai comune specii din aria protejată. A fost identificată la nivelul fiecărei punct aflat pe râul Târnava Mare, dar și pe secțiunea pârâurilor Scroafei și Feernic din sit, lipsind doar din lacurile și brațele moarte ale râului, habitate nefavorabile pentru această specie. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren mai 2018 - octombrie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Una dintre cele mai comune specii din aria protejată. A fost identificată la nivelul fiecărei punct aflat pe râul Târnava Mare, dar și pe secțiunea pârâurilor Scroafei și Feernic din sit, lipsind doar din lacurile și brațele moarte ale râului, habitate nefavorabile pentru această specie. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 10. Date generale ale speciei Rhodeus amarus Notă: Majoritatea autorilor de la noi (Bănărescu 1964, Nalbant 1995, Harka și Bănărescu 1999) au folosit denumirea de Rhodeus amarus (Bloch, 1782). Mai nou (Kottelat și Freyhof 2007) este indicat folosirea denumirii de Rhodeus amarus (Bloch, 1782). Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 582 Cod Natura 2000: 5339 2. Denumirea științifică Rhodeus amarus (Bloch, 1782) 3. Denumirea populară Română: boarță, 4. Descrierea speciei Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu (2002) îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani. Morfologie externă: Corpul este înalt și puternic comprimat lateral. Profilul dorsal și cel ventral este convex. Gura este mică, subterminală, semilunară, deschiderea ei ajunge până sub nări. Buzele sunt subțiri și întregi. Pedunculul este scund și comprimat lateral. Marginea dorsalei este ușor convexă. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf. Solzii mari, mult mai înalți decât lungi, persistenți. Linia laterală scurtă. De obicei atinge între 30-60 mm lungime fără caudală și 38-72 mm lungime totală. Talia maximă este de 78 mm. Colorit: Partea dorsală a corpului este cenușie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala și caudala cenușii, celelalte înotătoare bat în roșu. În lungul jumătății posterioare a corpului și a pedunculului caudal o dungă verzuie foarte evidentă (Bănărescu 1964). 5. Perioade critice Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta (Bănărescu 1964). 6. Cerințe de habitat Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor, mai ales în Transilvania. Se hrănește cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus; întâmplător îngerează și organisme animale (Bănărescu 1964). Răspândirea sa este legată de prezența lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Alte cerințe importante față de habitat: - Prezența secțiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare - Fără exploatarea agregatelor minerale (nisip, pietriș, balastru, etc.) din albiile minore - Fără surse majore de poluare - Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus - Prezența lamelibranhiatelor (Unio sau Anodonta) - Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată Tabel 11. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhodeus (sericeus) amarus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Rhodeus (sericeus) amarus Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Specia a fost prezentă în la majoritatea punctelor de colectare aflată în partea din aval (partea vestică) a sitului, unde habitatele sunt mai favorabile (apă lent curgătoare) pentru această specie decât în zona din amonte. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență comună (comună în partea din aval a sitului și rară în partea din amonte a acestuia) 7. Perioada de colectare a datelor din teren mai 2018 - octombrie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) La nivel de arie protejată specia a fost prezentă la nivelul majorității punctelor de colectare de pe râul Târnava Mare aflate în ”bucata” vestică a sitului și a lipsit de la nivelul punctelor de colectare aflată în partea estică a sitului. De asemenea, specia a fost prezentă pe secțiunea din sit a râurilor Scroafa și Feernic. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10. Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 12. Date generale ale speciei Sabanejewia balcanica Notă: Bănărescu (1964) încă folosește denumirea de Cobitis aurata, în paranteză indicând și genul Sabanejewia. În ultimele decenii majoritatea autorilor folosește denumirea de Sabanejewia balcanica (Bănărescu 1964, Bănărescu et al. 1972, Nalbant 1995, Bănărescu et al. 1999, Harka și Bănărescu 1999). Până nu demult erau cunoscute patru subspecii ale speciei Sabanejewia balcanica: balcanica, în cursul inferior al râurilor din Ardeal, Crișana, Banat și unele râuri din Muntenia, Oltenia și Moldova, bulgarica, în Tisa și Dunăre până în Deltă, radnensis în cursul superior al Mureșului, vallahica în trei râuri din sud-estul țării. Totodată s-a constatat o intergradare treptată între balcanica și bulgarica în râurile din vest (mai ales Timiș și Someș). Cercetările moleculare recente (Perdices et all. 2003) arată că populațiile de la noi nu mai pot fi atribuite speciei Sabanejewia balcanica. După acestea numele valabil pentru populațiile din vestul țării, anterior atribuite lui balcanica, este Sabanejewia montana (Vladykov, 1925). Kottelat și Freyhof (2007) recomandă folosirea denumirii de Sabanejewia balcanica (Karaman, 1922). Considerăm că statutul speciei în momentul de față încă este instabil (la fel ca la cele mai multe specii din acest gen), din acest motiv recomandăm în continuare folosirea denumirii Sabanejewia balcanica (Filippi, 1865). Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 594 Cod Natura 2000: 5197 2. Denumirea științifică Sabanejewia balcanica 3. Denumirea populară Română: câră/fâță 4. Descrierea speciei Specie cu o răspândire destul de largă în România. Telcean & Bănărescu (2002) îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani. Morfologie externă: Corpul de înălțime variabilă, moderat comprimat lateral. Spinul suborbitar puternic, cele două ramuri divergente, ramura mare puternic curbată. Ochii apropiați; spațiul interorbital plan, egal, puțin mai mare sau mai mic decât ochiul. Nara anterioară prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal cu o creastă adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a acestei creste coincide cu vârful dorsalei (când această înotătoare este culcată). Colorit: Fondul alb-gălbui, uneori bătând în auriu. Dorsal 10-14 (rareori 8-9 sau 15-16) pete; acestea sunt mai lungi decât late, lungimea lor e mai mare sau egală cu distanța dintre ele. Petele laterale în număr de 10-13 (rareori 8-9 sau 14); forma lor e variată. 5. Perioade critice Reproducerea are loc primăvara, deseori până la mijlocul verii. În perioada de după reproducere (aproximativ 2-3 săptămâni) alevinii proaspăt eclozați cât și puietul sunt foarte sensibili astfel trebuie evitat orice perturbare a habitatului. 6. Cerințe de habitat Trăiește în râuri începând de la munte până la șes; preferă fundul de prundiș, amestecat cu nisip, dar se întâlnește frecvent și în porțiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. Destul de frecvent se întâlnește și pe fund argilos, sub malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În râurile nisipoase cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Lipsește în râuri nămoloase (Bănărescu 1964). Nu întreprinde migrațiuni periodice. De obicei speciile răpitoare evită consumarea acestei specii din cauza prezenței spinului suborbitar puternic, astfel dușmanii naturali sunt puțini. Câteva exemplare pot fi consumate și de către pescărașul albastru (Alcedo atthis). Alte cerințe importante față de habitat: - Prezența secțiunilor cu fund de prundiș, nisipos, argilos cu maluri verticale, rădăcini de salcie. - Fără exploatarea agregatelor minerale (nisip, pietriș, balastru, etc.) din albiile minore - Fără surse majore de poluare - Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasboraparva, Ameiurus nebulosus - Fără lucrări hidrotehnice (reprofilare/recalibrare ale albiei) - Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată Tabel 13. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Sabanejewia balcanica Nr. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Sabanejewia balcanica Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2 Informații specifice speciei Specie prezentă în majoritatea habitatelor lotice din sit. Este una dintre speciile comune din sit. 3 Statutul de prezență [temporal] - rezident 4 Statutul de prezență [spațial] - larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] - nativă 6 Abundență - comună 7 Perioada de colectare a datelor din teren mai 2018 - octombrie 2018 8 Distribuția speciei [interpretare] La nivel de arie protejată specia a fost prezentă în majoritatea stațiilor de colectare de pe râul Târnava Mare, dar și în pârâul Scroafei, pe secțiunea acestuia aflată în interiorul ariei protejate. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. ... 3.3.3. Herpetofaună Tabel 14. Date generale ale speciei Triturus cristatus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166 2. Denumirea științifică Triturus cristatus, Laurentus 1768 3. Denumirea populară Română: triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă. 4. Descrierea speciei Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată, care începe de la nivelul ochilor, se întrerupe deasupra bazei cozii și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar cu marginea dreaptă. 5. Perioade critice Reproducerea are loc în apă, de regulă, în martie. În funcție de nivelul apei, tritonii pot rămâne în apă până în mai-iunie. 6. Cerințe de habitat Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale: locuri de adăpat, iazuri, piscine. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apă până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se cu nevertebrate, dar și cu larve de amfibieni și chiar cu triton de dimensiuni mici. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru. 7. Fotografii - Tabel 15. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Triturus cristatus Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Specia nu a fost identificată în sit pe durata campaniilor de teren. 3. Statutul de prezență (temporal) - rezident 4. Statutul de prezență (spațial) - izolată 5. Statutul de prezență (management) - nativă 6. Abundență rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren mai-octombrie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Pe teritoriul sitului se găsesc foarte puține habitate prielnice speciei Triturus cristatus (bălți permanente sau semipermanente lipsite de pești). Au mai fost identificate două habitate potențiale prielnice speciei lângă localitatea Feliceni: Feliceni 5 (E 25.2707, N 46.2695), lângă localitatea Betești: Betesti 20 (E 25.8447, N 46.2913). În secțiunea aflată între Filiași și Vânători am identificat o serie de brațe moarte pe partea stângă a râului, dar majoritatea acestora sunt colmatate sau umplute. Eforturile de conservare trebuie direcționate la decolmatarea parțială a acestor habitate, neutilizabile din punct de vedere agricol și favorabile speciilor de amfibieni respectiv de o valoare ecologică ridicată. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 16. Date generale ale speciei Triturus vulgaris ampelensis Notă: Toate speciile de tritoni din Europa au fost incluse inițial în genul Triturus. Studii mai recente au reclasificat o parte dintre aceste specii, de ex. vulgaris și montandoni într-un gen aparte, Lissotriton. Vasta majoritate a specialiștilor au adoptat noua clasificare a tritonilor. Legislația europeană și națională nu au adoptat noile clasificări taxonomice, păstrându-se utilizarea genului Triturus. Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 2. Denumirea științifică Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951 3. Denumirea populară Română: triton comun transilvănean; triton de Ampoi; Engleză: Transylvanian smooth newt; 4. Descrierea speciei În faza terestră, subspecia este dificil de distins de subspecia nominată Lissotriton vulgaris vulgaris. Are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Corpul este zvelt și nu prezintă muchii dorso-laterale. Creasta dorsală a masculului în timpul perioadei de reproducere este în general scundă de 2-4mm, începe în regiunea occipitală și crește treptat în înălțime, are marginea dreaptă sau ușor valurită, festonată, este striată cu negru și galben. 5. Perioade critice Intră în apă pentru reproducere la finalul iernii - începutul primăverii, februarie-martie. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai. 6. Cerințe de habitat Este o specie generalistă, putând popula aproape orice tip de habitat acvatic din zonele de deal și de munte, 300-1200 m altitudine. 7. Fotografii - Tabel 17. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris ampelensis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Triturus vulgaris ampelensis Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Nu este cazul 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) izolată 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență - 7. Perioada de colectare a datelor din teren Mai - octombrie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Pe teritoriul sitului se găsesc foarte puține habitate prielnice speciei Triturus vulgaris ampelensis (bălți permanente sau semipermanente lipsite de pești). Au mai fost identificate două habitate potențiale prielnice speciei lângă localitatea Feliceni: Feliceni 5 (E 25.2707, N 46.2695), lângă localitatea Betești: Betesti 20 (E 25.8447, N 46.2913). În secțiunea aflată între Filiași și Vânători am identificat o serie de brațe moarte pe partea stângă a râului, dar majoritatea acestora sunt colmatate sau umplute. Eforturile de conservare trebuie direcționate la decolmatarea parțială a acestor habitate, neutilizabile din punct de vedere agricol și favorabile speciilor de amfibieni respectiv de o valoare ecologică ridicată. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 18. Date generale ale speciei Bombina variegata Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 638 Cod Natura 2000: 1193 2. Denumirea științifică Bombina variegata, Linnaeus, 1758 3. Denumirea populară Română: izvoraș cu burtă galbenă; buhai de baltă cu burtă galbenă. Engleză: Yellow-bellied toad 4. Descrierea speciei Adulții au de obicei, ceva mai puțin de 5 cm lungime. Este o broască mică, acvatică, cu corpul turtit și tegumentul rugos. Rugozitățile sunt grupate sau dispuse simetric. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Partea dorsală este cenușie, cafenie sau măslinie, cu negi terminați cu un vârf cornos, în formă de spin. Ventral este galbenă cu pete închise la culoare. Vârfurile degetelor sunt galbene. Masculul nu prezintă saci vocali. 5. Perioade critice Specia întră în apă la începutul lunii aprilie, perioada de depunere a pontei fiind mai târzie decât la Bombina bombina, de obicei la începutul lunii mai apar primele ponte. Poate depune până la 2-3 ponte pe an, din mai până în septembrie. 6. Cerințe de habitat Specia preferă bazinele stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare: lacuri, bălți, cursuri line de apă, băltoace, ochiuri de apă. Poate fi întâlnită și în ape curgătoare line, nu foarte mari, în care se poate reproduce. Suportă și habitatele antropizate: șanțuri, bazine artificiale. În afara perioadei de reproducere poate fi găsită și pe uscat. Se întâlnește de la 150 la 2000 de metri altitudine. Iernează pe uscat, în fisuri sau sub pietre. 7. Fotografii - Tabel 19. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Bombina variegata Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei S-au identificat 14 puncte de prezență pentru Bombina variegata în interiorul sitului. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) izolată 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Mai - octombrie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Pe teritoriul sitului specia a fost identificată în foarte puține habitate. Această observație se explică prin fluctuațiile extreme ale condițiilor hidrologice pe lunca râului Târnava Mare, secetă urmată de inundații în sezonul de reproducere în anul 2018, respectiv colmatarea unor habitate și prezența unei vegetații terestre abundente în cazul multor habitate de tip șanțuri. În mai multe cazuri am observat drumuri de țară pietruite care elimină formarea unor microdepresiuni de către utilaje, adesea favorabile speciei B. variegata. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. ... 3.3.4. Mamifere Tabel 20. Date generale ale speciei Lutra lutra Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 2. Denumirea științifică Lutra lutra 3. Denumirea populară vidra 4. Descrierea speciei Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap și laturile corpului și mai deschisă pe gât, piept și abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile și ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Pentru a înota se folosește atât de membrele posterioare cât și de coadă. Este animal nocturn și de amurg, însă poate fi văzut și ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață. 5. Perioade critice - primăvara devreme: în perioada în care puii se nasc sunt vulnerabili, la fel și femele, care îi alăptează până la vârsta de 3 luni; - perioadele secetoase din timpul verii: dacă anumite cursuri de apă seacă sau au un debit redus; - iernile foarte reci: pot provoca pierderi semnificative în rândul populației; 6. Cerințe de habitat Ocupă țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau șes. Trăiește și în ape sălcii. Are nevoie de adăpost (pădure sau stuf). De regulă nu își construiește galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulțumește cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care și le adâncește și le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieșire sub nivelul apei și un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerințele pentru habitat sund direct corelate cu cerințele pentru hrana, aceasta specie consumă, în principal, pești și raci. Dintre speciile de pești, preferă păstrăvul, lipanul, crapul. În afară de acestea mai consumă broaște, rațe sălbatice, lișițe, rozătoare acvatice (Ionescu et al. 2013). Tabel 21. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Lutra lutra Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Specia este reprezentată în cuprinsul arie protejate, doar pe cursul râului Târnava Mare, unde găsește condiții bune pentru existență și dispune de hrană. Se impune menținerea numărului de indivizi prin implementarea măsurilor de atenuare a impactului câinilor de la stâne asupra populației de la nivelul sitului. 3. Statutul de prezență (temporal) - rezident, - odihnă și hrănire, - iernare, 4. Statutul de prezență (spațial) - larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) - nativă 6. Abundență • prezență certă (atunci când prezența speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii) 7. Perioada de colectare a datelor din teren • noiembrie 2017 - februarie 2018 • aprilie 2018 - mai 2018 (optim) 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este distribuită pe cursul râului Târnava Mare. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 22. Date generale ale speciei Myotis myotis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 2. Denumirea științifică Myotis myotis 3. Denumirea populară liliacul comun mare, liliac mare cu bot ascuțit, liliac mare cu urechi de șoarece 4. Descrierea speciei Liliac de talie mare, are lungimea antebrațului între 55.0-67.8 mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm și lungi: 24.4-27.8 mm. Tragusul este lat la bază și prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf. 5. Perioade critice În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peșteri, mine, pivnițe, exemplare solitare se găsesc și în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de maternitate sunt vulnerabile la deranj. 6. Cerințe de habitat Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioadă. M. Blythii vânează în păduri 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km distanță de adăpost. Tabel 23. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Myotis myotis Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis blythii. Identificarea la nivel de specie se face doar morfologic. Această specie este caracteristică habitatelor forestiere; specia este prezentă în perioada de pasaj în habitatele de pe raza sitului, perimetrul acestuia constituind rută de migrație și loc de hrănire pentru această Myotis myotis. 3. Statutul de prezență (temporal) - odihnă și hrănire / pasaj 4. Statutul de prezență (spațial) - izolată 5. Statutul de prezență (management) - nativă 6. Abundență - prezență certă (atunci când prezența speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii) 7. Perioada de colectare a datelor din teren Septembrie - octombrie 2017 iunie - iulie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia a fost identificată într-un singur punct, în perioada de migrație. Punctul nu se află în limita sitului ROSCI0383, însă acesta este situat tot pe râul Târnava Mare. Conform monitorizărilor noastre, specia nu este rezidentă în sit, însă poate fi întâlnită în perioada pasaj. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 24. Date generale ale speciei Myotis bechsteinii Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1473 Cod Natura 2000: 1323 2. Denumirea științifică Myotis bechsteinii, (Kuhl, 1817) 3. Denumirea populară Liliacul cu urechi mari 4. Descrierea speciei Liliac de talie mijlocie, are lungimea antebrațului între 39.0-47.1 mm. Spatele este maro - roșcat, urechile sunt foarte lungi (21- 26mm) și prezintă 9-11 pliuri transversale foarte bine delimitate. Tragusul este lung și ajunge până la jumătatea urechii . 5. Perioade critice Coloniile de naștere sunt formate la începutul lunii aprilie. Nașterile au loc pe tot parcursul lunii iunie, de la începutul acesteia și până la începutul lunii iulie. Coloniile de creștere dispar la sfârșit de lună august. 6. Cerințe de habitat Myotis bechsteinii zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe pajiștile cosite, în zone ripariene (Barataud 1999, Benda et al. 2003). Poate fi detectat de la 5 m distanță în păduri și de la 30 m în spații deschise. Zonele de hrănire sunt reprezentate de păduri, dar și de habitatele deschise din cadrul sau din jurul acestora. Tabel 25. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis bechsteinii Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Myotis bechsteinii Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Această specie este caracteristică habitatelor forestiere; specia este prezentă în perioada de pasaj în habitatele de pe raza sitului, perimetrul acestuia constituind rută de migrație și loc de hrănire pentru această Myotis bechsteinii. 3. Statutul de prezență (temporal) - odihnă și hranire / pasaj 4. Statutul de prezență (spațial) - izolată 5. Statutul de prezență (management) - nativă 6. Abundență - prezență certă (atunci când prezența speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii) 7. Perioada de colectare a datelor din teren - Septembrie - octombrie 2017 - Iunie - iulie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia a fost identificată într-un singur punct, în perioada de migrație. Punctul nu se află în limita sitului ROSCI0383, însă acesta este situat tot pe cursul râului Târnava. Conform monitorizărilor noastre, specia nu este rezidentă în sit, însă poate fi întâlnită în perioada migrației sau hrănire. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații A se vedea bibliografia. Tabel 26. Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1545 Cod Natura 2000: 1324 2. Denumirea științifică Rhinolphus hipposideros 3. Denumirea populară liliac mic cu potcoavă 4. Descrierea speciei Cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, LA<43 mm, în general, 36-41mm. Văzută din profil partea inferioară a șeii este clar mai lungă decât proeminența superioară, terminându-se într-un vârf ascuțit - foto 1. Blana este moale și rară, de culoare gri pe partea dorsal, în cazul exemplarelor juvenile, și maronie, în cazul adulților. 5. Perioade critice Liliacul mic cu potcoavă este vulnerabil în perioada hibernării noiembrie - martie și în perioada formării coloniilor de maternitate mai - iulie. Hibernează în primul rând, în adăposturi subterane. Trebuie să existe adăposturi de hibernare subterane: peșteri sau galerii de mine, în apropiere de adăposturile de maternitate, la o distanță de 5 - 30 de km. Vara se adăpostește în peșteri, mine părăsite sau clădiri. De regulă, liliacul mic cu potcoavă formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor. 6. Cerințe de habitat Pădurile sunt habitatele cheie de hrănire, pentru Rhinolophus hipposideros. Acest lucru a fost confirmat de studiile pe bază de radio-tracking și arată că liliecii mici cu potcoavă, aproape exclusiv, vânează în diferite tipuri de păduri. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esențial, care oferă loc de hrănire acestei specii. Vânează deasupra pășunilor, la marginea pădurii, în interiorul pădurii, în zone umede, în livezi, de-a lungul gardurilor vii, deasupra tufărișurilor. Își folosește majoritatea timpului zburând aproape de vegetație. Habitatul de hrănire este puternic influențat de prezența cursurilor de apă. Mărimea coloniei crește funcție de proporția pădurilor din jur: arii mici suportă doar colonii mici de maternitate, în timp ce coloniile mari sunt localizate în imediata vecinătate a unor arii întinse de păduri. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei. R. hipposideros evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire. Dacă peticul de pădure nu este prea aproape, atunci în vecinătatea imediată a coloniei trebuie să existe un șirag de pomi sau de tufișuri, până la zona de hrănire. Locul de hrănire, în jurul adăpostului, se găsește la distanța de 0,5 până la 2,5 km; Bontadina et al., 2001, a demonstrat acest lucru pentru 50% din liliecii urmăriți cu ajutorul emițătorului. Centrul ariei de hrănire se află la 600 m în jurul coloniei de naștere -Țara Galilor. 7. Fotografii Nu este cazul - specia nu a fost identificată în sit. ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată În timpul activităților de inventariere și cartare specii de ihtiofaună a fost identificată specia de pești listată Anexa II a Directivei Habitate Gobio kessleri. Tabel 27. Date generale ale speciei Gobio kessleri Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 12060 Cod Natura 2000: 2511 2. Denumirea științifică Gobio kessleri 3. Denumirea populară Română: porcușor de nisip 4. Observații Este o specie rezidentă, larg răspândită în sit. Partea din amonte a sitului este limita distribuției superioare a speciei în râul Târnava Mare. Astfel La nivel de arie protejată specia a fost prezentă la nivelul fiecărei punct de colectare de pe râul Târnava Mare aflat în ”bucata” vestică a sitului cât și la nivelul unui punct de colectare din partea estică a sitului (în apropierea localității Aluniș). De asemenea, specia a fost prezentă pe secțiunea din sit a râurilor Scroafa și Feernic. Specia este comună în partea din aval a sitului și rară în partea din amonte a acestuia. Mărimea populației estimată: minim 3109 de exemplare. Clasa 5.: 1000-5000 de exemplare. ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale Tabel 28. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate Județ UAT Procent din UAT Procent din ANP Harghita Odorheiu Secuiesc 0.003 0.28 Harghita Felicieni 0.10 15.04 Harghita Cristuru Secuiesc 0.27 29.64 Harghita Mugeni 0.15 13.24 Harghita Secuieni 0.27 25.33 Harghita Porumbeni 0.07 4.75 Mureș Vânători 0.06 11.73 Tabel 29. Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr. crt. Județ Localitate Sexe An de referință - ianuarie 2015 An de analizat - ianuarie 2018 Număr total Prezența estimată în sit 1 Harghita Odorheiu Secuiesc Total 38794 38326 Masculin 18576 18231 Feminin 20218 20095 2 Harghita Feliceni Total 3282 3446 Masculin 1619 1704 Feminin 1663 1742 3 Harghita Mugeni Total 3607 3644 Masculin 1789 1824 Feminin 1818 1820 4 Harghita Porumbeni Total 1850 1881 Masculin 929 933 Feminin 921 948 5 Harghita Cristuru Secuiesc Total 10815 10798 Masculin 5266 5246 Feminin 5549 5552 6 Harghita Secuieni Total 2805 2833 Masculin 1413 1422 Feminin 1392 1411 7 Mureș Vînători Total 4297 4447 Masculin 2150 2213 Feminin 2147 2234 Total general Total 65450 65375 Masculin 31742 31573 Feminin 33708 33802 Tabel 30. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr. crt. Județ Localitate Sexe An de referință - ianuarie 2015 (Total an 2014) An de analizat - ianuarie 2018 (Total an 2017) 1 Harghita Odorheiu Secuiesc Total 363 341 Masculin 176 167 Feminin 187 174 2 Harghita Feliceni Total 35 46 Masculin 21 26 Feminin 14 20 3 Harghita Mugeni Total 38 24 Masculin 19 12 Feminin 19 12 4 Harghita Porumbeni Total 28 20 Masculin 12 8 Feminin 16 12 5 Harghita Cristuru Secuiesc Total 81 92 Masculin 44 45 Feminin 37 47 6 Harghita Secuieni Total 24 22 Masculin 10 8 Feminin 14 14 7 Mureș Vânători Total 70 59 Masculin 37 25 Feminin 33 34 Total general Total 639 604 Masculin 319 291 Feminin 320 313 Tabel 31. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr. crt. Județ Localitate Stabiliri / Plecări Anul 2013 Anul 2016 1 Harghita Odorheiu Secuiesc Total 850 706 Stabiliri 1239 1033 Plecări 389 327 2 Harghita Feliceni Total -6 -35 Stabiliri 30 36 Plecări 36 71 3 Harghita Mugeni Total -22 -28 Stabiliri 16 24 Plecări 38 52 4 Harghita Porumbeni Total -9 -3 Stabiliri 24 19 Plecări 33 22 5 Harghita Cristuru Secuiesc Total 69 -7 Stabiliri 205 99 Plecări 136 106 6 Harghita Secuieni Total -33 -13 Stabiliri 18 23 Plecări 51 36 7 Mureș Vânători Total -5 -12 Stabiliri 34 26 Plecări 39 38 Tabel 272. Utilități publice din anul 2017, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr. crt. Județ Localitate Utilități Există Da Nu 1 Harghita Odorheiu Secuiesc Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X 2 Harghita Feliceni Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X 3 Harghita Mugeni Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X 4 Harghita Porumbeni Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X 5 Harghita Cristuru Secuiesc Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X 6 Harghita Secuieni Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X 7 Mureș Vânători Apă X Canalizare X Stație epurare X Încălzire cu lemne X Încălzire cu gaze X Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare) 100% Comunicații - telefonie fixă X Comunicații - telefonie mobilă X Tabel 33. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2017 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 760 Porcine HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 1000 Ovine HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 1660 Păsări HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 42254 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA CRISTURU SECUIESC 654 Porcine HARGHITA CRISTURU SECUIESC 2000 Ovine HARGHITA CRISTURU SECUIESC 2444 Păsări HARGHITA CRISTURU SECUIESC 15999 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA FELICENI 1460 Porcine HARGHITA FELICENI 1510 Ovine HARGHITA FELICENI 2630 Păsări HARGHITA FELICENI 13050 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA MUGENI 2010 Porcine HARGHITA MUGENI 2310 Ovine HARGHITA MUGENI 5705 Păsări HARGHITA MUGENI 14000 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA PORUMBENI Nu există informații Porcine HARGHITA PORUMBENI Nu există informații Ovine HARGHITA PORUMBENI Nu există informații Păsări HARGHITA PORUMBENI Nu există informații Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA SECUIENI Nu există informații Porcine HARGHITA SECUIENI Nu există informații Ovine HARGHITA SECUIENI Nu există informații Păsări HARGHITA SECUIENI Nu există informații Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informații Porcine MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informații Ovine MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informații Păsări MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informații Tabel 34. Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Județ Localitate Nr. Societăți comerciale HARGHITA CRISTURU SECUIESC 301 HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 2109 HARGHITA FELICENI 57 HARGHITA MUGENI - HARGHITA PORUMBENI - HARGHITA SECUIENI - MUREȘ VÂNĂTORI - ... 4.1.2. Factorii interesați Tabel 35. Factorii interesați Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat Guvern și entități subordonate acestuia 1 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Responsabil pentru administrarea ariilor naturale protejate de interes național și comunitar și internațional Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate 2 Agenția Naționala pentru Arii Naturale Protejate Responsabilă cu asigurarea unui management adecvat si eficient al ariilor naturale protejate Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate 3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 4 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Posibile restricții pentru crearea infrastructurii de turism și pentru utilizarea anumitor resurse naturale în ariile naturale protejate Ariile naturale protejate includ în general peisaje spectaculoase și obiective naturale care reprezintă puncte de atracție pentru turiști Promovarea posibilităților de exploatare a potențialului turistic și a mărcilor locale 5 Agenția Națională pentru Protecția Mediului Responsabilă pentru conservarea biodiversității Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel ca, prin administrarea eficienta a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate Autorități regionale, locale și entități subordonate 6 Consiliile Județene Harghita și Mureș Crearea infrastructurii - de transport, turistică etc - poate fi afectată de regimul de protecție Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. 7 Consiliile locale Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Mugeni, Simonești, Porumbeni, Feliceni, Vînători Crearea infrastructurii - de transport, turistică, de gestionare a deșeurilor etc - poate fi afectată de regimul de protecție Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. 8 Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și Mureș Responsabilă pentru elaborarea actelor de reglementare a activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinătatea acestora. Responsabilă pentru conservarea biodiversității Informarea comunităților locale asupra statului de protecție. Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate 9 Garda Națională de Mediu Harghita și Mureș Autoritate responsabilă cu controlul aplicării prevederilor planului de management Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de respectare a legislației de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice și acvaculturii Constată faptele ce constituie contravenții și aplica sancțiunile contravenționale în domeniul protecției mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului 10 Garda Forestieră Harghita și Mureș Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea raționala a resurselor forestiere Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere 11 Direcția pentru Agricultură Harghita și Mureș Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 12 Direcția Silvică Harghita și Mureș Posibila implementare a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea rațională a resurselor forestiere Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere Instituții academice 13 Instituții academice Universitatea Activitatea de cercetare practică în domeniul conservarea biodiversității se desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul arii naturale protejate implică și practică în astfel de zone Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate Specialiștii acestor instituții dețin un rol determinant în realizarea studiilor științifice în ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate Organizații non-guvernamentale 14 Protecția mediului Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate Sunt potențiali parteneri ai responsabilului cu managementul ariei naturale protejate în implementarea unor măsuri din planul de management 15 Dezvoltare umană, cultură și drepturi Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor naturale 16 Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale Sectorul privat 17 Asociații ale fermierilor Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 18 Ocolul Silvic Privat Odorhei Posibila implementare a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea raționala a resurselor forestiere Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere 19 Membrii comunităților locale Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale 20 Proprietari și utilizatori ai terenurilor Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 21 Camera de comerț Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale 22 Grupuri din sectorul de industrie Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 23 Afaceri individuale și antreprenori Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a produselor și mărcilor locale Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale ... ... 4.2. Utilizarea terenului Tabel 36. Lista tipurilor de utilizări ale terenului în sit Nr. Clasă CLC*) Suprafață totală ocupată [ha] Ponderea din suprafața sitului [%] 1. Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării 192,73 43 2. Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 107,57 24 3. Pajiști ameliorate 17,93 4 4. Alte terenuri arabile 94,12 21 5. Păduri caducifoliate 13,44 3 6. Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 22,41 5 *) - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului. ... 4.3. Situația juridică a terenurilor Tabel 37. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate Domeniu Procent din suprafața ANP [%] Domeniul Public Domeniul public al statului (DS) 70 Domeniul privat al statului (DPS) 0 Domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT) 0 Domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT) 0 Total domeniul public (DP) 70 Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) 20 proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) 0 Total proprietate privată (PP) 20 Proprietate necunoscută Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX) 10 ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori Terenurile agricole din sit și din imediata apropiere al sitului sunt, după modul de folosință terenuri arabile și pajiști permanente, iar dintre acestea în tabelul de mai jos sunt redați proprietarii ale căror suprafețe se suprapun cu aria naturală protejată și sunt înscriși în baza de date APIA. Restul terenurilor sunt în albia râului și în administrarea Apelor Române. Tabel 38. Informații privind administratorii/gestionarii: Nr. Id fermier Nume Comuna Nr. bloc fizic Cat Fol Ha Nr cult Cult .... Nr parcela 1 NA Administrația Națională Apele Române - - Albie majoră necunoscută - - - 2 RO005 149768 Orban Bakk Emese Feliceni 831972 86 PPn 0,14 23a Fânețe utilizate individual 23 3 RO006 709715 Hodgyai Jozsef Feliceni 831972 86 PP 0,37 7a Fânețe utilizate individual 7 4 RO008 375482 Szente Karoly Feliceni 831972 86 PPn 0,04 9a Fânețe utilizate individual 9 5 RO009 188603 Petras Antal Laszlo Feliceni 831972 86 PPn 0,13 11a Fânețe utilizate individual 11 6 RO251 781791 Szente Peter Feliceni 831972 86 PPn 0,13 21a Fânețe utilizate individual 21 7 RO251 815576 Marton Geza Feliceni 831972 86 PPn 0,14 18a Fânețe utilizate individual 18 8 RO251 871368 Nemeth Istvan Feliceni 831972 86 PP 0,42 5a Fânețe utilizate individual 5 9 RO252 056109 Orban Ferencz Feliceni 831972 82 TA 0,93 5a plante de nutreț 5 10 RO252 056109 Orban Ferencz Feliceni 831972 82 TA 0,93 5b triticale de toamna 5 11 RO252 056109 Orban Ferencz Feliceni 831972 82 TA 0,93 5c cartofi târzii 5 12 RO252 056109 Orban Ferencz Feliceni 831972 82 TA 0.93 5d porumb 5 13 RO252 056109 Orban Ferencz Feliceni 831972 82 TA 0,93 5e cartofi târzii 5 14 RO252 056109 Orban Ferencz Feliceni 831972 82 PPn 0,08 17a fânețe utilizate individual 17 15 RO001 282768 Szasz Gaspar Attila Secuieni 855823 39 TA 0,76 37a porumb 37 16 RO001 282768 Szasz Gaspar Attila Secuieni 855823 39 TA 0,53 38a lucerna 38 17 RO008 275965 Bustya Ferenc Secuieni 855823 39 TA 0,91 14a porumb 14 18 RO009 167439 Szasz Eva Secuieni 855823 39 TA 0,54 16a lucerna 16 19 RO009 167439 Szasz Eva Secuieni 855823 39 TA 0,54 16b porumb 16 20 RO009 167439 Szasz Eva Secuieni 855823 39 TA 0,30 62a porumb 62 21 RO251 993045 Buzogany Lajos Secuieni 855823 39 TAn 0,22 7a plante de nutreț 7 22 RO280 933936 Bokor Mihaly Secuieni 855823 39 TA 0,30 19a porumb 19 23 RO010 209688 Ribesrousol aria SRL 83133 TA 3,66 64a 64 ... 4.5. Infrastructură și construcții Tabel 39. Tipuri de construcții Nr. crt. Județ Localitate Tip construcție Număr total 1 Harghita Toate localitățile din sit clădire rezidențială, clădire individuală, construcții pentru captări de apă potabilă, baraje cu sau fără scări de pești, spital, sanatoriu, construcție industrială, etc 0 2 Harghita, Mureș Toate localitățile din sit Drum județean 137 1 3 Harghita, Mureș Porumbeni, Vînători Cale ferată Odorheiu Secuiesc - Vânători 1 În sit nu se regăsesc construcții, inclusiv rezidențiale. ... 4.6. Patrimoniu cultural În vecinătatea sitului se întâlnesc o serie de obiective ale patrimoniului cultural, enumerat în tabelul de mai jos. Tabel 28. Patrimoniul cultural Nr. Crt. Denumire Localitate Localizare 1 Situl arheologic Aluniș - Kisvar Sat Aluniș, comuna Mugeni "Kisvar” / Cetățuia, dealul Leș, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejuțiu și Porumbenii Mari 2 Situl arheologic Aluniș - Vagas Sat Aluniș, comuna Mugeni "Vagas”/Tăietura, la mijlocul pantei Dealului Leș 3 Situl arheologic Betești - Koleskert Sat Betești; oraș Cristuru Secuiesc "Koleskert - Egerto /Kereksas”, în vatra satului, pe malul stâng al Târnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos și al vecinilor săi 4 Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Fenyo-alja oraș Cristuru Secuiesc "Fenyo-alja” 5 Situl arheologic Dejuțiu - Kerekhely Sat Dejuțiu, comuna Mugeni "Kerekhely” / Locul rotund 6 Situl arheologic Mugeni - Pagyvan Sat Mugeni, comuna Mugeni "Pagyvan”, terasă pe malul Târnavei Mari, aproape de confluența cu pârâul Beta 7 Situl arheologic Oțeni - Mihalyfalva Sat Oțeni, comuna Feliceni "Mihalyfalvi-ret”, terasă joasă a Târnavei Mari, între acest râu și platoul Bonta 8 Fortificația de la Porumbenii Mari - Var Sat Porumbenii Mari, comuna Porumbeni "Var”, la NE de sat, la confluența Târnavei Mari cu pârâul Vargyas 9 Situl arheologic Porumbenii Mici - Galat / Omlas Sat Porumbenii Mici, comuna Porumbeni "Galat - Omlas”, cu altitudine de (764 m, deasupra satului, pe Valea Târnavei Mari ... 4.7. Obiective turistice Potrivit Planului de amenajare a teritoriului național - zone turistice, orașul Cristuru Secuiesc deține concentrare mare de resurse turistice naturale și antropice, orașul Odorheiu Secuiesc deține concentrare mare de resurse turistice antropice, comunele Porumbeni, Feliceni și Șimonești de asemenea, dar acestea din urmă prezintă carențe în ceea ce privește infrastructura turistică. În vecinătatea sitului se află obiectivul turistic Băile Fântâna Sărată, Soskut Furdo în limba maghiară, un izvor mineral situate pe pârâul Drumul Carelor din localitatea Cristuru Secuiesc. Băile au fost reamenajate în anul 2004 și dispun de o serie de dotări minime (bazine, vestiare, foișor, podețe, alei etc.) care deservesc turismul curativ. Amenajările sunt din materiale tradiționale, infrastructura turistică este minimă, astfel încât se poate afirma că existența acestui obiectiv turistic nu este în conflict cu obiectivele de conservare propuse, cu atât mai mult cu cât și fluxul turistic înspre acest obiectiv este relativ redus. ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 29. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01 Pășunatul intensiv A05.01. Creșterea animalelor A.2 Detalii Această presiune este exercitată atât asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor, dar și asupra speciei Unio crassus în znele de adăpare a animalelor în râu prin distrugerea habitatelor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș A.2 Detalii Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei, la angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. De asemenea, speciile de lamelibranhiate (Unio) sunt excavate și distruse. Habitatele caracteristice speciilor pentru care a fost desemnat situl ( de reproducere, de hrănire, etc) sunt afectate conducând la diminuarea populațiilor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement A.2 Detalii Această practică este des întâlnită și afectează habitatele acvatice din sit. Prejudiciul creat de această presiune este și de natura estetică. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate A.2 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și de nefuncționarea optimă a stației conduce la eliminare de apă poluată, care ajunge în râu, având impact asupra speciei vidră, a speciilor de ihtiofaună, lamelibranhiate. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice A.2 Detalii Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni, construite recent sau mai de mult, constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. Diguri: Sectoarele pe care au fost efectuate îndiguiri și consolidări ale malurilor nu mai oferă condiții pentru formarea plajelor, habitate preferate de specia Unio crassus. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut. ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 30. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș B.2 Detalii Afectează habitatele caracteristice și populațiile de ihtiofaună, lamelibranhiate (Unio) precum și speciile dependente de apă-vidra. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement B.2 Detalii Această practică este des întâlnită, afectează toate speciile dependente de apă. Prejudiciul creat de această amenințare este și de natura estetică. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice B.2 Detalii Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor activități. Are efecte negative mai ales în perioadele de secetă. ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 31. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01 Pășunatul intensiv A05.01. Creșterea animalelor C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărții din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii Presiunea este difuză Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărții din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărții din capitolul anexe Cod Parametru Descriere C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărții din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărții din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii - ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 32. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș Cod Parametru Descriere D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit. D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărții din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărții din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Ridicată (R) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice Cod Parametru Descriere D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărții din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărții din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Ridicată (R) D.4 Detalii - ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabel 33. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A05.01. Creșterea animalelor E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată difuz în cadrul sitului, în zonele folosite pentru adăpare de către animale. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul (mici plaje cu sediment organic) și omorî exemplare de Unio crassus. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată difuz în cadrul sitului, în zonele în care terenurile cultivate înaintează până în apropierea râului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii În zonele în care terenurile agricole cultivate sunt situate în apropierea râului, utilizarea de tratamente agricole poate conduce la contaminarea apelor, afectând populațiile de Unio crassus. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C01.01. Extragere de nisip și pietriș E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care se exploatează materiale de construcție. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Exploatările de materiale de construcție conduc la modificarea structurii malurilor, îndepărtând zonele de plajă cu material organic, favorabile pentru specie. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.03. Depozitarea materialelor inerte (nereactive) E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele folosite de populația locală pentru depozitarea de deșeuri, în special cele de tipul materialelor de construcție. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii În zonele cu acces facil la malurile Târnavei, populația locală depozitează deșeuri provenite de la demolări sau resturi din materiale de construcție neutilizate. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02.05.02. Modificarea structurii cursurilor de apă continentale E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care au fost efectuate regularizări ale cursului Târnavei sau ale afluenților acesteia. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Sectoarele pe care au fost efectuate îndiguiri și consolidări ale malurilor nu mai oferă condiții pentru formarea plajelor, habitate preferate de specie. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K02.03 . Eutrofizare (naturală) E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată în cadrul sitului în sectorul amonte de localitatea Tăureni. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Aportul de ape cu încărcare organică ridicată provenite din brațele moarte ale Târnavei conduc la o scădere a nivelului de oxigen dizolvat, generând condiții nevaforabile pentru populațiile speciei. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F04.02.02. Colectare manuală E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care se colectează scoici pentru consum. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii În anumite areale ale sitului, populația locală colectează scoici pentru consum (de multe ori se colectează întreaga populație la nivel local). Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) E.1 Specia Unio crassus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea se manifestă punctual în cadrul sitului, în zonele locuite din preajma cursurilor de apă, fără existența unui sistem de canalizare. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Locuințele situate punctual în preajma corpurilor de apă care nu dispun de sisteme de canalizare centralizate sau individuale deversează produsele de canalizare direct în apele râurilor, conducând la creșteri locale ale încărcării organice, reducând cantitatea de oxigen dizolvat sub limitele de suportabilitate a le speciei. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02. Luare / prelevare de fauna (terestră): F03.02.03. capcane, otrăvire, braconaj E.1 Specia Barbus petenyi E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) De-a lungul cursului de râu. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Braconajul reprezintă o amenințare în timp asupra populațiilor de mreană. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală E.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus E.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate • Informații publice E.6 Detalii Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării. Creșterea turbidității modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora. Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări: - Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia balcanica sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări. - O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș. Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei habitatului de reproducere: substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei. Trebuie să fie interzisă extragerea de nisip direct din albia râului și apa nu se poate reintroduce în râu fără o decantare corespunzătoare. Lucrările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure în râu. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate E.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor de ihtiofaună prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. E.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Pe tot cursul râului Târnava E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.04 Modificări de inundare J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane E.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare E.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe) E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.: Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de hrană a speciilor de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate E.1 Specia Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Traficul pe drumurile de țară care reprezintă habitate de reproducere și coridoare de dispersie pentru Bombina variegata are un efect negativ prin uciderea directă a adulților și a larvelor. Presiunea este cea mai mare pe drumurile de țară majore, în special cele care sunt situate în zone cu pânza freatică ridicată și nu au fost întreținute în anii din urmă, deci sunt pline cu gropi. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi E.1 Specia Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul sitului, unde există drumuri. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Drumurile de țară nepietruite reprezintă habitate foarte importante de reproducere și coridoare de dispersie pentru specia prioritară B. variegata. Îmbunătățirea acestor drumuri înseamnă de multe ori distrugerea habitatelor pentru această specie. În aceste cazuri este necesară crearea de habitate noi pentru B. variegata de-a lungul drumurilor de țară. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștinilor sau gropilor E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Reducerea volumului de apă prin umplere cu deșeuri menajere sau balast: Habitatele de reproducere ale tritonului cu creastă, fiind relativ mari și nefolosibile cu scop agricol, au fost văzute ca obstacol de agricultori cel puțin în ultimii 50-60 de ani, și au existat numeroase inițiative private de a le transforma în terenuri agricole. O modalitate pentru realizarea acestui scop este umplerea, inclusiv cu deșeuri menajere. Această activitate umană este foarte detrimentală speciei pentru că reduce perioada acvatică, reduce conținutul de oxigen prin procese de descompunere a materialelor organice și accelerează procesele de colmatare naturală. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Reducerea volumului de apă prin umplere cu deșeuri menajere sau balast: Habitatele de reproducere ale tritonului cu creastă, fiind relativ mari și nefolosibile cu scop agricol, au fost văzute ca obstacol de agricultori cel puțin în ultimii 50-60 de ani, și au existat numeroase inițiative private de a le transforma în terenuri agricole. O modalitate pentru realizarea acestui scop este umplerea, inclusiv cu deșeuri menajere. Această activitate umană este foarte detrimentală speciei pentru că reduce perioada acvatică, reduce conținutul de oxigen prin procese de descompunere a materialelor organice și accelerează procesele de colmatare naturală. În plus reprezintă o poluare estetică și reduce valoarea habitatelor pentru scopuri educative-turistice. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K01.02 Colmatare E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Colmatarea naturală: Colmatarea microdepresiunilor este un fenomen natural, dar de cele mai multe ori se produce lent, în decursul a mai multe sute de ani. Este reprezentată de acumularea de resturi de vegetație și, schimbarea compoziției vegetației. În stadiile avansate de colmatare Typha latifolia sau Phragmites australis devin dominante respectiv apar tufe de Salix sp. care, prin umbrire, reduc producția primară planctonică a habitatului și prin urmare afectează negativ oferta trofică și structura habitatului. Deseori colmatarea naturală este accelerată de activități umane ca umplerea cu buruieni care rămân după culegerea cartofului, umplerea cu balast sau deșeuri. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02. Schimbari provocate de oameni in sistemele hidraulice (zone umede si mediul marin): J02.04.02 Lipsa de inundații J02.12.02 Diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Regularizarea Târnavei Mari în aval de Cristuru-Secuiesc și desecarea luncii: Regularizarea și Târnavei Mari a avut un efect negativ asupra faunei din zona studiată. Inundațiile au devenit mai rare dar mai mari, nivelul pânzei freatice a scăzut, iar vechile meandri ale râului au fost umplute. Prin urmare, numărul habitatelor de reproducere pentru amfibieni pe luncă, în special în secțiunea aval de Cristuru-Secuiesc a scăzut dramatic, o parte fiind fizic distrusă. Habitatele rămase au perioade acvatice reduse, apele de primăvară se retrag de obicei prea repede. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01.05 Păscut intensiv de animale mixte E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată difuz în cadrul sitului, în zonele folosite pentru adăpare de către animale. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C01.01. Extragere de nisip și pietriș E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care se exploatează materiale de construcție. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Exploatările de materiale de construcție conduc la modificarea structurii malurilor, distrugând habitatele caracteristice speciei. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea se manifestă pe toată porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzut(S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.03 îndepărtarea lăstărișului E.1 Specia Myotis myotis Myotis bechsteinii E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, de-a lungul cursului de apă, în zonele cu vegetație foerestieră. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Pădurile de pe malul apelor curgătoare și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort. Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere în migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare E.1 Specia Myotis myotis Myotis bechsteinii Rhinolophus hipposideros E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general care încă se aplică în România sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală E.1 Specia Myotis myotis Myotis bechsteinii E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei • Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. În stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus. ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabel 34. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei: Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E01.02. Urbanizare discontinuă F.1 Specia Unio crassus F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Este localizată punctual în cadrul sitului, unde există condiții pentru construcția de locuințe (case de vacanță, extensii ale localităților). F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Scăzută (S) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Construcția de locuințe poate conduce la modificarea conformației malurilor și la modificarea regimului de curgere al afluenților, generând condiții improprii pentru stabilirea populațiilor speciei. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală F.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus F.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate • Informații publice F.6 Detalii Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Lucrările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure în râu. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate F.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Ridicată (R) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor de ihtiofaună prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. F.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Lcurile piscicole de la Oțeni F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Ridicată (R) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare F.1 Specia Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe) F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Ridicată (R) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.: Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de hrană a speciilor de pești. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare D01.02 drumuri, autostrăzi F.1 Specia Bombina variegata F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este localizată la nivelul sitului, unde există drumuri. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Drumurile de țară nepietruite reprezintă habitate foarte importante de reproducere și coridoare de dispersie pentru specia prioritară B. variegata. Îmbunătățirea acestor drumuri înseamnă de multe ori distrugerea habitatelor pentru această specie. În aceste cazuri este necesară crearea de habitate noi pentru B. variegata de-a lungul drumurilor de țară. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. F.1 Specia Triturus cristatus F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare se regăsește în zona Oțeni. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Această activitate este răspândită în multe zone ale țării, și se observă și în zona studiată, de exemplu lacurile de pescuit de la Oțeni. Crearea de heleștee reprezintă o amenințare pentru T. cristatus în cazul în care acestea sunt creat pe locul unui habitat existent. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere F.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare se regăsește de-a lungul cursului de râu. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Ridicată (R) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Sunt afectate habitatele de reproducere ale speciilor vizate. Această activitate umană este foarte detrimentală speciei pentru că reduce perioada acvatică, reduce conținutul de oxigen prin procese de descompunere a materialelor organice și accelerează procesele de colmatare naturală. În plus reprezintă o poluare estetică și reduce valoarea habitatelor pentru scopuri educative-turistice. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare M01. Schimbarea condițiilor abiotice: M01.02. secete și precipitații reduse F.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Toate habitatele sunt expuse efectelor aridizării, mai ales cele cu adâncime mică și neavând o sursă permanentă de apă. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Ridicată (R) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Aridizarea zonei este o amenințare pentru toate speciile de amfibieni, dar în special pentru B. variegata. În cazul perioadelor secetoase, trebuie asigurat că un număr minim de habitate au destulă apă. Acest lucru se poate asigura prin astuparea șanțurilor de desecare, îndepărtarea deșeurilor și a balastului din habitate, crearea de noi habitate. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A04.01.05 Păscut intensiv de animale mixte F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) De-a lungul cursului de râu. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Depozitarea deșeurilor este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Alterarea habitatelor Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Scăzută (S) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Această amenințare este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră prin deranjul exercitat de pescari. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Această amenințare întâlnită în zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, este determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.03 îndepărtarea lăstărișului B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare F.1 Specia Myotis myotis Myotis bechsteinii F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Pădurile de pe malul apelor curgătoare și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp. Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate: tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală F.1 Specia Myotis myotis Myotis bechsteinii F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei • Medie (M) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis. ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Pentru fiecare specie de interes conservativ identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conservare pentru fiecare specie. Pentru speciile de interes conservativ care nu au fost identificate în teren nu s-a evaluat starea de conservare. 6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabel 35. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Unio crassus Phillipsson, 1788 Cod Eunis: 361 Cod Natura 2000: 1032 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Clasa 5 (între 1000 și 5000 de indivizi) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu există un plan de management anterior. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Aproximativ 3000 exemplare. Specia nu a fost identificată în sit în urma campaniilor de sfârșitul anilor 90, drept pentru care este de luat în calcul ipoteza unei recolonizări de dată recentă. A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Nu este cazul. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ” >” - mai mare Dacă avem de-a face cu o recolonizare de data recentă, cel mai probabil o populație mai mare este necesară pentru stabilizare. A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populației. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • "FV" - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”+” - se îmbunătățește A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Barbus petenyi Cod Eunis - 443 Cod Natura 2000 - 5266 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Mărimea populației estimată: minim 72523 de exemplare Clasa 8.: 50000-100000 de exemplare Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 19,72 de ex./100 mp A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, clasa „C” A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel național A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 72523 de exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Estimare/extrapolare pe baza datelor existente și pe baza celor colectate din teren. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal, A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; Rata juvenililor din cele 20 stații de colectare prezintă o medie de 67,175%. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă, A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Rhodeus amarus Cod Eunis - 582 Cod Natura 2000 - 5339 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Mărimea populației estimată: minim 2840 de exemplare. Clasa 5.: 1000-5000 de exemplare Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 1,28 de ex./100 mp. Situl nu este un habitat ideal pentru Rhodeus amarus, zona reprezentând limita superioară a răspândirii naturale a speciei, nefiind prezentă la ora actuală în partea/bucata estică a sitului. A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, clasa „C” A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Aproximativ 5000 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Estimare/extrapolare pe baza datelor existente și pe baza celor colectate din teren. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”» ” - mult mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Deviază mult de la normal; Specia a fost identificată la nivelul a 8 stații de colectare, însă exemplare juvenile au fost identificate doar la nivelul a 4 stații de colectare (din cele 20 stații de colectare). Zona reprezintă limita superioară a răspândirii naturale a speciei, de aceea nu este un habitat ideal pentru această specie. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”U1” - nefavorabilă - inadecvată, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă, A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Sabanejewia balcanica Cod Eunis - 594 Cod Natura 2000 - 5197 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Mărimea populației estimată: minim 17282 de exemplare Clasa 7.: 10000-50000 de exemplare Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 4,7 de ex./100 mp A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, clasa „C” A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 17000-18000 de exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Estimare/extrapolare pe baza datelor existente și pe baza celor colectate din teren. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal, A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; Din totalul de 20 stații, la 7 stații nu s-au identificat exemplare juvenile. Totuși bazat pe faptul că exemplarele juvenile sunt foarte greu de identificate, considerăm că structura populației nu deviază de la normal. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă, A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus cristatus Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună, în cazul habitatelor care au conținut apă. Multe habitate potențiale au fost uscate din cauza secetei. În cazul acestora în perioada de cercetare nu a fost posibilă evaluarea populațiilor. S-a recurs la extrapolări pe baza datelor existente. A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale Iftime probabil zeci de mii 0-2% A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1500 de exemplare A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Prin estimări A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”>” - mai mare A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei nu există date privind structura populației A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”U2” - nefavorabilă - rea A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”-” - se înrăutățește A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951 Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună, în cazul habitatelor care au conținut apă. Multe habitate potențiale au fost uscate din cauza secetei. În cazul acestora în perioada de cercetare nu a fost posibilă evaluarea populațiilor. S-a recurs la extrapolări pe baza datelor existente. A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale Iftime probabil zeci de mii 0-2% A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1500 de exemplare A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Prin estimări A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”>” - mai mare A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei nu există date privind structura populației A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”U2” - nefavorabilă - rea A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”-” - se înrăutățește A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 Cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună, în cazul habitatelor care au conținut apă. Din cauza secetei din primăvară, respectiv inundațiile de la începutul verii, nu poate fi considerat ca un sezon prielnic speciei, habitatele acesteia fiind bălți temporare, foarte sensibile la cantitatea de precipitații. În cazul multor habitate în perioada de cercetare nu a fost posibilă evaluarea populațiilor. S-a recurs la extrapolări pe baza datelor existente. A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale Iftime probabil zeci de mii 0-2% A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea este realizată pentru prima dată. A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1500 de exemplare A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Prin estimări A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”>” - mai mare A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei Raportul între sexe și raportul juvenili/adulți nu deviază de la normal A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”U2” - nefavorabilă - rea A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”-” - se înrăutățește A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758, Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) a cărei teritoriu include și suprafața sitului A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 9 -12 indivizi. Pentru anul 2018, având în vedere că teritoriul unei familii este de aprox 5km, am estimat conform datelor culese existența a mimim 3 familii de vidre (mascul+femelă+pui) cu un posibil de 4 familii. Clasa 1 (10 - 50 indivizi) A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu există plan de management anterior. A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată între 10-15 indivizi - Minim 3 familii ( 9 indivizi din specia vidră/ adult + pui) A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în două perioade (Perioada. noiembrie 2017 - martie 2018 și Perioada aprilie - iunie 2018) am identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul minim de indivizi, l-am considerat ca fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Aprecierea mărimi populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 8 transecte de referință amplasate pe râul Târnava Mare. A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” - aproximativ egal A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” - favorabilă A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei Nu este cazul A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Clasa 1 (între 10 și 50 de indivizi) A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Necunoscută Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată La acest moment nu există date care să confirme o populație rezidentă cuprinsă în interiorul ariei NATURA2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiul Secuiesc și Vânători. Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri caducifoliate). Habitul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri. Specia Myotis myotis migrează în lungul râurilor, respective râul Târnava Mare. A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei Necunoscută Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Myotis bechsteinii Cod Eunis: 1473 Cod Natura 2000: 1323 (Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II) A.2 Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Clasa 1 (între 10 și 50 de indivizi) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Necunoscută Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată La acest moment nu există date care să confirme o populație rezidentă cuprinsă în interiorul ariei NATURA2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiul Secuiesc și Vânători. Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri caducifoliate). Habitul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri. Specia Myotis bechsteinii migrează în lungul râurilor, respective râul Târnava Mare. A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei Necunoscută Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Tabel 48. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Specia Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Unio crassus Barbus petenyi Sabanejewia balcanica Lutra lutra Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date) Orice altă combinație Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populație în ultimii 5 ani [A. 13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă și corespunde unei pierderi de 1% pe an și poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ȘI mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Rhodeus amarus Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date) Orice altă combinație Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populație în ultimii 5 ani [A. 13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă și corespunde unei pierderi de 1% pe an și poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ȘI mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date) Orice altă combinație Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populație în ultimii 5 ani [A. 13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă și corespunde unei pierderi de 1% pe an și poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ȘI mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Myotis myotis Myotis bechsteinii Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date) Orice altă combinație Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populație în ultimii 5 ani [A. 13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă și corespunde unei pierderi de 1% pe an și poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ȘI mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A. 10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabel 36. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Unio crassus Phillipsson, 1788 Cod Eunis: 361 Cod Natura 2000: 1032 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 2,5 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu există plan de management anterior. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 2 - 2,5 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”0” - stabilă B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • medie B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • "FV" - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nr Parametri Descriere A.1. Specia Barbus petenyi Cod Eunis - 443 Cod Natura 2000 - 5266 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit - calcule proprii, aproximative) B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 35-40 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal, B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă, B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă, B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nr Parametri Descriere A.1. Specia Rhodeus amarus Cod Eunis - 582 Cod Natura 2000 - 5339 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 22,18 ha (suprafața râului Târnava Mare în partea/bucata vestică a sitului - calcule proprii, aproximative) B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 20-25 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ” ≈” - aproximativ egal, B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • medie B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă, B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă, B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nr Parametri Descriere A.1. Specia Sabanejewia balcanica Cod Eunis - 594, Cod Natura 2000 - 5197 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit - calcule proprii, aproximative) B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 35-40 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal, B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă, B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă, B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nr Parametri Descriere A.1. Specia Triturus cristatus Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 2 ha habitate de reproducere active B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - inventarieri complete pentru anul de studiu 2018 B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Aproximativ 10 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Inventarieri complete pentru habitatele ocupate în 2018. Suprafața habitatelor a fost măsurată pe teren. B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”» ” - mult mai mare B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”' B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • rea B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U2” - nefavorabilă - rea B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”-” - se înrăutățește B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951 Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 2 ha habitate de reproducere active B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - inventarieri complete pentru anul de studiu 2018 B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Aproximativ 10 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Inventarieri complete pentru habitatele ocupate în 2018. Suprafața habitatelor a fost măsurată pe teren. B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”» ” - mult mai mare B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • rea B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U2” - nefavorabilă - rea B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”-” - se înrăutățește B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 Cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 0,08 habitate de reproducere active- 0,3 ha estimat habitate de reproducere în ani cu precipitație medie B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - inventarieri complete pentru anul de studiu 2018; însă din cauza secetei, urmate de inundații, multe habitate potențiale nu erau ocupate B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 1-2 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Inventarieri complete pentru habitatele ocupate în 2018. Suprafața habitatelor a fost măsurată pe teren. B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”» ” - mult mai mare B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”' B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • rea B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”' B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U2” - nefavorabilă - rea B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”-” - se înrăutățește B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758, Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Lungime habitat format din râul Târnava Mare este de aproximativ 30 km, reprezentând valoarea efectivă a habitatului speciei în aria protejată și la limita ei. B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate. B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Lungime habitat format din râul Târnava Mare - aprox. 30 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual. B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respective întreaga lungime a râului Târnava Mare. Suprafața adecvata a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarele componenta majora: cursurile principale de râuri - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal, B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optime. B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată” B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă, B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj/hrănire. Nr Parametri Descriere B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. Specia prefer păduri de stejar și fag. B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”x” - necunoscută B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Myotis bechsteinii Cod Eunis: 1473 Cod Natura 2000: 1323 (Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. Specia prefer păduri de stejar și fag. B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”x” - necunoscută B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Nu este cazul Tabel 50. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei. Starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Specia Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Unio crassus Barbus petenyi Rhodeus amarus Sabanejewia balcanica Lutra lutra Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Orice altă combinație Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei SAU Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei ca favorabilă sau nefavorabilă - rea sau nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere. Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Orice altă combinație Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei SAU Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei ca favorabilă sau nefavorabilă - rea sau nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere. Myotis myotis Myotis bechsteinii Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Orice altă combinație Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei SAU Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei ca favorabilă sau nefavorabilă - rea sau nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere. ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabel 51. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Unio crassus Phillipsson, 1788 Cod Eunis: 361 Cod Natura 2000: 1032 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”>” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”0” - stabilă C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • "FV" - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • "FV" - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Scăzut Nr Parametru Descriere A.1 Specia Barbus petenyi Cod Eunis - 443 Cod Natura 2000 - 5266 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal, C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă, C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal, C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile, C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rhodeus amarus Cod Eunis - 582 Cod Natura 2000 - 5339 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”-” - descrescătoare, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”» ” - mult mai mare, C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • U2 - perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă, C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal, C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”U1” - nefavorabile - inadecvate, C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Sabanejewia balcanica Cod Eunis - 594 Cod Natura 2000 - 5197 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal, C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă, C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal, C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile, C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus cristatus Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendința viitoare a mărimii populației • ”+” - crescătoare, C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”+” - crescătoare, În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.9. Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Scăzut Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendința viitoare a mărimii populației În cazul implementării planului de management în curs de elaborare, mărimea populației poate crește • ”+” - crescătoare, C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ” ≈” - aproximativ egal C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”+” - crescătoare, În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.9. Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Scăzut Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 Cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendința viitoare a mărimii populației În cazul implementării planului de management în curs de elaborare, mărimea populației poate crește • ”+” - crescătoare, C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”+” - crescătoare, În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.9. Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Scăzut Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758, Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă, C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”>” - mai mare C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă, C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ” ≈” - aproximativ egal, Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile, C.9. Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile, C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj/hrănire. C.3. Tendința viitoare a mărimii populației Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor Nu este cazul. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nu a fost identificat habitat caracteristic, propice unei populații rezidente. C.9. Perspectivele speciei în viitor Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Pentru exemplarele aflate în pasaj sau hrănire: • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, afectând viabilitatea pe termen lung a speciei; În zilele noastre principalii factori de amenințare pentru aceste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor, folosirea pesticidelor. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Myotis bechsteinii Cod Eunis: 1473 Cod Natura 2000: 1323 (Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj/hrănire. C.3. Tendința viitoare a mărimii populației Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor Nu este cazul. Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nu a fost identificat habitat caracteristic, propice unei populații rezidente. C.9. Perspectivele speciei în viitor Nu este cazul. Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului. C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Pentru exemplarele aflate în pasaj sau hrănire: • Mediu- impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, afectând viabilitatea pe termen lung a speciei; În zilele noastre principalii factori de amenințare pentru aceste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor, folosirea pesticidelor. Tabel 52. Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Specia Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Unio crassus Barbus petenyi Sabanejewia balcanica Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata Lutra lutra Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Rhodeus amarus La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Myotis myotis Myotis bechsteinii Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute VRF = Valoarea de Referință Favorabilă În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoare: Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Tabel 53. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: ● Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Specia Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Unio crassus Barbus petenyi Sabanejewia balcanica Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegate Lutra lutra Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți Rhodeus amarus Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți Myotis myotis Myotis bechsteinii Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți Tabel 54. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Specia Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Unio crassus Barbus petenyi Sabanejewia balcanica Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegate Lutra lutra Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă- rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Rhodeus amarus Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă- rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Myotis myotis Myotis bechsteinii Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile- rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă- rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei Tabel 55. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Unio crassus Phillipsson, 1788 Cod Eunis: 361 Cod Natura 2000: 1032 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • "FV" - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”+” - se îmbunătățește D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare - Nr Parametru Descriere Nr Parametru Descriere A.1. Specia Barbus petenyi Cod Eunis - 443 Cod Natura 2000 - 5266 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă, D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă, D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informații suplimentare Nr Parametru Descriere A.1. Specia Rhodeus amarus Cod Eunis - 582 Cod Natura 2000 - 5339 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă, D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informații suplimentare Nr Parametru Descriere A.1. Specia Sabanejewia balcanica Cod Eunis - 594 Cod Natura 2000 - 5197 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă, D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă, D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informații suplimentare Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus cristatus Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”U2” - nefavorabilă - rea D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”+” - se îmbunătățește Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate D.5. Starea globală de conservare necunoscută • nu este cazul D.6. Informații suplimentare Starea de conservare actuală și viitoare a speciei și a habitatelor este nefavorabilă, dar în cazul aplicării unor măsuri de management adecvate, și anume restaurarea habitatelor, perspectivele speciei se vor îmbunătăți. Nr Parametru Descriere Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951 Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.7. Starea globală de conservare a speciei • ”U2” - nefavorabilă - rea D.8. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”+” - se îmbunătățește Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate D.9. Starea globală de conservare necunoscută • nu este cazul D.10. Informații suplimentare Starea de conservare actuală și viitoare a speciei și a habitatelor este nefavorabilă, dar în cazul aplicării unor măsuri de management adecvate, și anume restaurarea habitatelor, perspectivele speciei se vor îmbunătăți. Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 Cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”U2” - nefavorabilă - rea D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”+” - se îmbunătățește Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate D.5. Starea globală de conservare necunoscută • nu este cazul D.6. Informații suplimentare Starea de conservare actuală este nefavorabilă, dar în cazul aplicării unor măsuri de management adecvate, și anume crearea de habitate de-a lungul coridoarelor de dispersie în zonele cu o sursă de apă continuă, perspectivele speciei se vor îmbunătăți. Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • FV” - favorabilă, D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informații suplimentare - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”x” - necunoscută D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informații suplimentare Nu este cazul Nr Parametru Descriere A.1. Specia Myotis bechsteinii Cod Eunis: 1473 Cod Natura 2000: 1323 (Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”x” - necunoscută D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informații suplimentare Nu este cazul Tabel 56. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ( ) Starea de conservare din punct de vedere al populației [A.15.] ( ) Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ( ) Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Starea de conservare globală Specia Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Unio crassus Barbus petenyi Sabanejewia balcanica Lutra lutra Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Rhodeus amarus Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegate Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Myotis myotis Myotis bechsteinii Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ Nu este cazul. ... 6.3. Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl 1032 Unio crassus Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Clase de mărime populației Cel puțin 300 Cel puțin clasa 5 (1000- 5000 indivizi) Indivizi de dimensiuni relativ mici (vârste mici), cel mai probabil rezultat al unei repopulări de dată recentă a zonei (probabil din mici populații rămase pe afluenți cu apă curată), dat fiind faptul că investigațiile de teren de la sfârșitul anilor 90 nu au indicat prezența speciei în sectorul Vânători - Odorheiul Secuiesc. Densitatea populațională Număr indivizi/ m Trebuie definită în termen de ani Nu sunt disponibile date cu privire la acest parametru, trebuie documentat în termen de 2 ani. Distribuția speciei Lungimea secțiunii de râu unde specia este prezentă (km) Trebuie definită în termen de ani Specia populează arealele de pe malul Târnavei unde apar mici plaje umbrite, ferite de curent puternic (mici golfuri închise, zone cu meandre închise în contra direcției de curgere a râului). Nu a fost găsită pe niciun afluent al râului, pe scurtele sectoare care sunt incluse în situl Natura 2000, dar este cel mai probabil prezentă pe cursurile inferioare și medii ale unora dintre afluenți (sectoarele incluse în sit sunt de obicei antropizate). De asemenea, este absentă în zonele cu plaje pietroase și bolovănoase și în cele cu substrat lutos, care nu permit acumularea unui strat suficient de gros de sedimente, în sectoarele cu maluri abrupte sau în zonele unde au fost efectuate lucrări de regularizare a malurilor. Specia este complet absentă în sectorul amonte de localitatea Tăureni, unde prezența unor brațe moarte conectate la cursul Târnavei conduce la o creștere semnificativă a cantității de materie organică în descompunere, generând condiții necorespunzătoare pentru prezența Unio crassus. Suprafața habitatului Ha Cel puțin 5 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1-5 ha. Trebuie definită și cartată precis. Conectivitate longitudinală a cursului de apă Număr element de fragmentare 0 Pe secțiunea de râu în sit nu sunt cunoscute elemente de fragmentare. În aval situl este imediat învecinat cu ROSCI0227. În amonte structura albiei râului nu corespunde cerințelor ecologice ale acestei specii. Hidromorfologie cu structură natural (complexă) Numărul meandrelor/ km Cel puțin 1 O meandrare accentuată se observă pe secțiunea Secuieni-Vânători unde vechile meandre ale râului nu au fost umplute. O parte din cursul râului a fost puternic modificată în anii 1980. Trebuie analizate modalitățile prin care diversitatea structurală a albiei poate fi restaurată. Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale, micro-poluanți organic și inorganici) Clasa de calitate apei Clasa de calitate I În bazinul hidrografic Mureș Situația în lungul râurilor se prezintă astfel: din totalul de 2690 de km monitorizați, 73 7de km (27.4%) s-au încadrat în clasa I, 1361km (50.6%) în clasa a II-a, 333 km (12.4 %) in clasa III-a , 186 km (6.9 %) in clasa IV-a și 73 de km (2.7 %) în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale. Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologic (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) Clasa de calitate apei Clasa de calitate I Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate în b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II-a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. Barbus petenyi (Barbus petenyi) Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Clasa de mărime Număr indivizi Cel puțin clasa 8 Cel puțin 75.000 Conform planului de management Mărimea populației estimată: minim 72523 de exemplare. Clasa 5: 50000-100000 de exemplare. Densitate populație Număr indivizi/mp Cel puțin 19,72 Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 19,72 de ex./100 mp. Compoziția pe clase de vârstă a populației Proporția de juvenil/adulți în populație Nu deviază de la normal Trebuie definită în termen de 2 ani Structura populației pe clase de vârstă, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; Procentul juvenililor din cele 20 stații de colectare prezintă o medie de 67,175%. Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei Km Cel puțin 26 Preferă habitatele cu apă destul de rapidă, evitând zonele foarte adânci, cu apă stătătoare. Este una dintre cele mai comune specii din aria protejată. A fost identificată la nivelul fiecărei punct aflat pe râul Târnava Mare, dar și pe secțiunea pârâurilor Scroafei și Feernic din sit, lipsind doar din lacurile și brațele moarte ale râului, habitate nefavorabile pentru această specie. Suprafața habitatului speciei: 36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Cel puțin 26 Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metrii pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 42 km Conectivitate longitudinală cursului de apă Număr elemente de fragmentare 0 Pe secțiunea de râu în sit nu sur cunoscute elemente de fragmentare. În aval situl este imediat învecinat c ROSCI0227. În amonte structura albie râului nu corespunde cerințele ecologice ale acestei specii. Hidromorfologie cu structură natural (complexă) Numărul meandrelor/km Cel puțin 1 O meandrare accentuată se observă pe secțiunea Secuieni-Vânători unde vechile meandre ale râului nu au fost umplute. O parte din cursul râului a fost puternic modificată în anii 1980. Trebuie analizate modalitățile prin care diversitatea structurală a albiei poate fi restaurată. Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale micro-poluanți organici și inorganici) Clasa de calitate a apei Clasa de calitate I În bazinul hidrografic Mureș Situația în lungul râurilor se prezintă astfel: din totalul de 2690 de km monitorizați, 737de km (27.4%) s-au încadrat în clasa I, 1361km (50.6%) în clasa a II-a, 333 km (12.4 %) in clasa III-a , 186 km (6.9 %) in clasa IV-a si 73 de km (2.7 %) în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale. Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) Clasa de calitate a apei Clasa de calitate I Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate in b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II-a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV- a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. Specii de pești invazive Prezență/absență Absență Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. 5339 Rhodeus amarus (boarță) Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Clasa de mărime Cel puțin 7500 Cel puțin clasa 6 (5000-10000 exemplare) Mărimea populației estimată: minim 2840 de exemplare. Clasa 5: 1000-5000 de exemplare Densitate populație Număr indivizi/mp Cel puțin 1,28 Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 1,28 de ex./100 mp. Situl nu este un habitat ideal pentru Rhodeus amarus, zona reprezentând limita superioară a răspândirii naturale a speciei, nefiind prezentă la ora actuală în partea/bucata estică a sitului Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei - distribuția habitatului potențial Km Cel puțin 13 Specia a fost prezentă în la majoritatea punctelor de colectare aflată în partea din aval (partea vestică) a sitului, unde habitatele sunt mai favorabile (apă lent curgătoare) pentru această specie decât în zona din amonte. De asemenea, specia a fost prezentă pe secțiunea din sit a râurilor Scroafa și Feernic. Specia a fost identificată la nivelul a 8 stații de colectare, însă exemplare juvenile au fost identificate doar la nivelul a 4 stații de colectare (din cele 20 stații de colectare). Zona reprezintă limita superioară a răspândirii naturale a speciei, de aceea nu este un habitat ideal pentru această specie. Suprafața habitatului: 22,18 ha (suprafața râului Târnava Mare în partea/bucata vestică a sitului. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Cel puțin 13 Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metrii pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 42 km Conectivitate longitudinală cursului de apă Număr element de fragmentare 0 Pe secțiunea de râu în sit nu sur cunoscute elemente de fragmentare. În aval situl este imediat învecinat c ROSCI0227. În amonte structura albie râului nu corespunde cerințele ecologice ale acestei specii. Prezența și abundența speciilor scoici importante pentru ciclul de viață al speciei în aria de distribuție Număr specii de pești gazdă Număr indivizi/100 mp apă Cel puțin 1 Trebuie definit în termen de 2 an Specia Unio crassus este prezentă p secțiunile joase ale râului în sit. Trebui documentată detaliat în termen de 2 an Hidromorfologie cu structură natural (complexă) Numărul meandrelor/km Cel puțin 1 O meandrare accentuată se observă pe secțiunea Secuieni-Vânători unde vechile meandre ale râului nu au fost umplute. O parte din cursul râului a fost puternic modificată în anii 1980. Trebuie analizate modalitățile prin care diversitatea structurală a albiei poate fi restaurată. Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale, micro-poluanți organici și inorganici) Clasa de calitate apei Clasa de calitate I În bazinul hidrografic Mureș Situația în lungul râurilor se prezintă astfel: din totalul de 2690 de km monitorizați, 737de km (27.4%) s-au încadrat în clasa I, 1361km (50.6%) în clasa a II-a, 333 km (12.4 %) in clasa III-a , 186 km (6.9 %) in clasa IV-a si 73 de km (2.7 %) în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale. Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) Clasa de calitate apei Clasa de calitate I Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate in b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II-a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV- a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. Specii de pești invazive Prezență/absență Absență Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. 5197 Sabanejewia balcanica Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Clasa de mărime Cel puțin 17282 Cel puțin clasa 7 Mărimea populației estimată: minim 17282 de exemplare Clasa 7: 10000-50000 de exemplare Densitate populație Număr indivizi/mp Cel puțin 4,7 Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 4,7 de ex./100 mp. structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. Din totalul de 20 stații, la 7 stații nu s-au identificat exemplare juvenile. Totuși bazat pe faptul că exemplarele juvenile sunt foarte greu de identificate, considerăm că structura populației nu deviază de la normal. Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei - distribuția habitatului potențial Km Cel puțin 26 Suprafața habitatului speciei: 36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Cel puțin 26 Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metri pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 26 km Conectivitate longitudinală a cursului de apă Număr elemente de fragmentare 0 Pe secțiunea de râu în sit nu sur cunoscute elemente de fragmentare. În aval situl este imediat învecinat c ROSCI0227. În amonte structura albie râului nu corespunde cerințele ecologice ale acestei specii. Hidromorfologie cu structură naturală (complexă) Numărul meandrelor/km Cel puțin 1 O meandrare accentuată se observă pe secțiunea Secuieni-Vânători unde vechile meandre ale râului nu au fost umplute. O parte din cursul râului a fost puternic modificată în anii 1980. Trebuie analizate modalitățile prin care diversitatea structurală a albiei poate fi restaurată. Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale, micro-poluanți organici și inorganici) Clasa de calitate a apei Clasa de calitate I În bazinul hidrografic Mureș Situația în lungul râurilor se prezintă astfel: din totalul de 2690 de km monitorizați, 737de km (27.4%) s-au încadrat în clasa I, 1361km (50.6%) în clasa a II-a, 333 km (12.4 %) in clasa III-a , 186 km (6.9 %) in clasa IV-a si 73 de km (2.7 %) în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale. Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) Clasa de calitate a apei Clasa de calitate I Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate in b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II-a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV- a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. 1193 Bombina variegata Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Clasa de mărime a populației Cel puțin 3000 Cel puțin clasa 5 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500. Suprafața habitatului Ha Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 795 mp habitate de reproducere active- 3000 mp estimat habitate de reproducere în ani cu precipitație medie. Distribuția speciei în sistemul de caroiaj european ETRS89 cu dimensiuni variabile în funcție de mărimea sitului (spre exemplu 1 kmp) Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit) Număr habitate de reproducere/kmp Număr total Cel puțin 2/km, 4/kmp Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.. Tendința numărului habitatelor de reproducere % schimbare Stabilă sau crescătoare Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m față de acestea % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75% Nu sunt date suficiente referitoare la acest indicator, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. 1166 Triturus cristatus Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Clasa de mărime a populației Cel puțin 750 Cel puțin clasa 4 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 exemplare. Suprafața habitatului Ha Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 20.000 mp habitate de reproducere active. Distribuția speciei în sistemul de caroiaj european ETRS89 cu dimensiuni variabile în funcție de mărimea sitului (spre exemplu 1 kmp) Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit) Număr habitate de reproducere/kmp Număr total Cel puțin 2/km, 4/kmp Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Tendința numărului habitatelor de reproducere % schimbare Stabilă sau crescătoare Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m față de acestea % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75% Nu sunt date suficiente referitoare la acest indicator, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Lissotriton (Triturus) vulgaris ampelensis Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Clasa de mărime a populației Cel puțin 750 Cel puțin clasa 4 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 exemplare. Suprafața habitatului Ha Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 20.000 mp habitate de reproducere active. Distribuția speciei în sistemul de caroiaj european ETRS89 cu dimensiuni variabile în funcție de mărimea sitului (spre exemplu 1 kmp) Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit) Număr habitate de reproducere/kmp Număr total Cel puțin 2/km, 4/kmp Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Tendința numărului habitatelor de reproducere % schimbare Stabilă sau crescătoare Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m față de acestea % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75% Nu sunt date suficiente referitoare la acest indicator, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. 1323 Myotis bechsteinii Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Cel puțin 50 exemplare Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată între 10 și 50 de indivizi (clasa 1). Starea de conservare din punct de vedere al populației nu a fost evaluată, dat fiind faptul că specia nu este rezidentă în sit. Această abordare trebuie analizată, dat fiind faptul că datele sugerează că specia utilizează în mod regulat situl pentru hrănire și pentru migrație. Număr total de exemplare din coloniile de vară și de hibernare Număr indivizi Trebuie definită în termen de 2 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Distribuția speciei în aria protejată Număr cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia Trebuie definită în termen de 3 ani Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri caducifoliate). Habitul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri. Specia Myotis bechsteinii migrează în lungul râurilor, respective râul Târnava Mare. Arbori maturi cu scorburi Număr/Ha Cel puțin 7 Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Lungimea vegetației lineare care leagă pădurile cu zonele de hrănire m/kmp Cel puțin 500 Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Volum lemn mort mc/Ha Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Suprafața pădurilor mature de foioase sau mixte, cu substrat semi- deschis în jurul habitatelor de hrănire Ha Cel puțin 800 Conform datelor din planul de management al ariei naturale protejate pe teritoriul AP se regăsesc aproximativ 300 ha de păduri cu vârste peste 100 de ani și în jur de 500 ha de păduri cu vârste între 80-100 ani. Suprafața habitatelor de hrănire - pășuni și fânețe din apropierea pădurilor Ha Cel puțin 8036 ha Conform datelor furnizate în planul de management al ariei naturale protejate suprafețele de pajiști însumează cca 8036 ha. (din care cca 6514 sunt pășuni conform formularului standard) Suprafața pajiștilor cu arbori sau a livezilor bătrâni în jurul habitatelor de reproducere și de adăpost Ha Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Adăposturi/colonii de reproducere/hibernare cu parametru optim (temperatură și umiditate) Număr adăposturi/colonii Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. 1324 Myotis myotis Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Cel puțin 50 exemplare Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată între 10 și 50 de indivizi (clasa 1). Starea de conservare din punct de vedere al populației nu a fost evaluată, dat fiind faptul că specia nu este rezidentă în sit. Această abordare trebuie analizată, dat fiind faptul că datele sugerează că specia utilizează în mod regulat situl pentru hrănire și pentru migrație. Număr total de exemplare din coloniile de vară și de hibernare Număr indivizi Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Distribuția speciei în aria protejată Număr cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia Trebuie definită în termen de 3 ani Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri de foioase). Habitatul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri. Specia migrează în lungul râurilor, respectiv râul Târnava Mare. Lungimea vegetației lineare care leagă pădurile cu zonele de hrănire m/kmp Cel puțin 500 Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Volum lemn mort mc/Ha Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Suprafața habitatelor de hrănire - păduri mature Ha Cel puțin 800 Conform datelor din planul de management al ariei naturale protejate pe teritoriul AP se regăsesc aproximativ 300 ha de păduri cu vârste peste 100 de ani și în jur de 500 ha de păduri cu vârste între 80-100 ani. Suprafața pajiștilor cu arbori sau a livezilor bătrâni în jurul habitatelor de reproducere și de adăpost Ha Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. Adăposturi/colonii de reproducere/hibernare cu parametru optim (temperatură și umiditate) Număr adăposturi/colonii Trebuie definită în termen de 3 ani Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani. 1303 Rhinolophus hipposideros - Specia nu a fost identificată în sit. 1355 Lutra lutra (vidră) Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Număr familii Cel puțin 20 Cel puțin 3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 9 -12 indivizi. Pentru anul 2018, având în vedere că teritoriul unei familii este de aprox 5km, am estimat conform datelor culese existența a mimim 3 familii de vidre (mascul+femelă+pui) cu un posibil de 4 familii. Clasa 1 (10 - 50 indivizi). Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată minim 3 familii ( 9 indivizi din specia vidră/ adult + pui), reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. Aprecierea mărimi populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 8 transecte de referință amplasate pe râul Târnava Mare. Suprafața habitatului potențial în sit/lungime de râu cu prezența speciei Ha km Cel puțin 6212 Cel puțin 44,5 Lungime habitat format din râul Târnava Mare este de aproximativ 30 km, reprezentând valoarea efectivă a habitatului speciei în aria protejată și la limita ei. Lungime habitat format din râul Târnava Mare este de aproximativ 30 km, reprezentând valoarea efectivă a habitatului speciei în aria protejată și la limita ei. Lungimea vegetației ripariene cu o lățime medie de cel puțin 3 m pe ambele maluri ale cursului de apă în fiecare secțiune de 500 m km Cel puțin 42 Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metrii pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 42 km. Conectivitate longitudinală a cursului de apă Număr elemente de fragmentare 0 Acest parametru este important în special pentru pești care reprezintă sursa de hrană primară a speciei. Pe secțiunea de râu în sit nu sunt cunoscute elemente de fragmentare majore. Hidromorfologie cu structură natural (complexă) Numărul meandrelor/km Cel puțin 1 O meandrare accentuată se observă pe secțiunea Secuieni-Vânători unde vechile meandre ale râului nu au fost umplute. O parte din cursul râului a fost puternic modificată în anii 1980. Trebuie analizate modalitățile prin care diversitatea structurală a albiei poate fi restaurată. Acest parametru afectează specia direct și indirect prin suprafața habitatului și prin oferta trofică. Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale micro-poluanți organic și inorganici) Clasa de calitate a apei Clasa de calitate I În bazinul hidrografic Mureș Situația în lungul râurilor se prezintă astfel: din totalul de 2690 de km monitorizați, 737de km (27.4%) s-au încadrat în clasa I, 1361km (50.6%) în clasa a II-a, 333 km (12.4 %) in clasa III-a , 186 km (6.9 %) in clasa IV-a si 73 de km (2.7 %) în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale. Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologic (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) Clasa de calitate a apei Clasa de calitate I Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate in b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II- a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism. ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Obiectiv general Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază: Tabel 37. Obiectivele generale ale planului de management Nr. crt. Cod Tema de bază Obiectiv general 1. T1 Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ) OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității OG 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității 3. T3 Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ. 3. T4 Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. 4. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. 5. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. ... 7.2.2. Obiective specifice Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management. Tabel 38. Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management Nr. crt. Cod Tema de bază Obiectiv general Obiectiv specific 1. T1 Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ) OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității OG 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 3. T3 Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ. OS 5 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management OS 6 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități 4. T4 Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 5. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 6. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil ... 7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători Tabel 39. OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/amenințare 1.1.1 A Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de: -nevertebrate: Unio crassus Montare panouri informative despre Unio crassus în zonele/habitatele caracteristice speciei: cca 10 panouri în zona caracteristică speciei (de-a lungul cursului Târnava Mare). F03.02.01 colectare de animale 1.1.2 R Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis Interdicția va fi mediatizată prin afișarea ei pe panouri și alte metode de conștientizare a publicului. Este important ca în urma campaniei să se diminueze practica colectării Unio crassus pentru consum. Capturarea în scop științific se va face cu acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate și în conformitate cu legislația în vigoare. Excepție fac acțiunile întreprinse de cercetători cu avize speciale din partea Academiei Române. F03.02.01 colectare de animale 1.1.3 A Limitarea accesului motorizat pe drumurile secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra Montare de bariere, panouri informative. Montarea barierelor și a panourilor informative se va realiza pe toate drumurile de acces. Prin regulamentul sitului vor fi stabilite amenzi pentru pătrunderea cu ATV-uri, motociclete de tip enduro, astfel activitatea off-road fiind total interzisă pe teritoriul sitului. Administratorul va realiza patrulări pentru identificarea și sancționarea celor care practică aceste sporturi în interiorul sitului. Cu excepția personalului autorizat ce desfășoară activități economice în sit. G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate 1.1.4 R Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: - nevertebrate: Unio crassus - pești: Barbuspetenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra Măsura se va aplica de-a lungul cursurilor de apă din sit: râul Târnava Mare și afluenții. Se vor monitoriza cursurile de apă și se vor identifica sursele de poluare: depozitare ilegală de deșeuri, deversări de ape menajere, și se vor sesiza autoritățile abilitate: Apele Române, APM, Garda de Mediu. H01 Poluarea apelor de suprafață E03.03. Depozitarea materialelor inerte (nereactive) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere 1.1.5 A Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură. Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți. Crearea de lacuri noi pentru pescuit, piscicultură sau pentru case de vacanțe trebuie monitorizate. Funcționarea lor trebuie să țină cont de necesitățile ecologice a speciilor protejate din sit. J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” - îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. 1.1.6 R Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor din aria protejată. Trebuie interzis pescuitul ilegal. Cursurile de apă trebuie monitorizate frecvent de personalul administratorului sitului. F03.02. Luare/prelevare de fauna (terestră): F03.02.03. capcane, otrăvire, braconaj 1.1.7 R Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciei Lutra lutra Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate - coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului. Realizarea construcțiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcții în sit în planurile de urbanism. E01.02 Urbanizare discontinue E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement 1.1.8 R. Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra. În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul. Interzicerea adăpatului în afara zonelor special amenajate. A04.01.05 Pascut intensiv de animale mixte 1.1.9 R Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri - infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina bombina Căile de acces sunt principalii vectori de pătrundere a impactului uman în sit. Se vor evalua toate solicitările /proiectele care privesc dezvoltarea infrastructurii de transport pe suprafața sitului. Dezvoltările viitoare trebuie să îmbine propunerile de investiții cu necesitățile de menținere a speciilor în stare de conservare favorabilă. Vor fi monitorizate căile de acces și modul de utilizare al acestora. D01.02 drumuri, autostrăzi 1.1.10 A Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii Deoarece speciile de chiroptere menționate ca reproducătoare în sit, au fost identificate ca folosind situl în perioada de migrație sau în timpul rutelor de zbor, măsurile propuse au rolul de a conserva situl la stadiul actual în acest scop și se referă la întreaga suprafață a acestuia. Se vor inventaria arborii scorburoși care pot adăposti colonii de lilieci în timpul migrației. Aceștia vor fi marcați și vor fi excluși de la exploatare. În cazul în care vor rămâne izolați sau sunt în pericol să fie doborâți de vânt, zăpadă sau putregai se vor realiza adăposturi artificiale care vor fi montate în pădurile ripariene din imediata vecinătate. Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale în arboretele care nu conțin arbori bătrâni, scorburoși. Se recomandă amplasarea unui număr de 25-30 de adăposturi artificiale/ha. B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației: B02.03 îndepărtarea lăstărișului; B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare 1.1.11 R Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii Nu se permite transformarea pădurilor ripariene alcătuite în prezent din specii caracteristice tipului natural fundamental în păduri cu specii alohtone (de ex. salcâm sau stejar roșu) sau necaracteristice condițiilor ecologice (de ex. pin). Măsura va fi implementată prin întâlniri de lucru cu specialiști Romsilva și acțiuni de conștientizare a populației. B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală Notă: Activitate (A)/Măsură restrictivă (R) Tabel 40. OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 1.2.1 A Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. Se vor planta specii de arbori: salcie, arin, astfel încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel puțin 50%. B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală 1.2.2 R Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciei de ihtiofaună: Sabanejewia balcanica și a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii și menținerii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica Se va interzice tăierea arborilor și arbuștilor din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit: râului Târnava Mare și a afluenților acestuia, cu excepția speciilor invazive, precum salcâmul, amorfa. B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală 1.2.3 R Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. Se va interzice crearea obstacolelor mai înalte de 18- 20 cm în calea deplasării speciei. Dacă acestea vor fi necesare, pentru asigurarea deplasări speciei în amonte și în aval se vor amenaja canale bypass, iar unde aceasta nu este posibilă, trebuie amenajate scări de pești funcționale., în conformitate cu nevoile ecologice ale fiecărei specii. J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare/îndepărtarea sedimentelor limnice J02.04 Modificări de inundare J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02. 10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane 1.2.4 R Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. Se va interzice, dezvoltarea de noi platforme de extragere a nisipului și pietrișului din sit, altele decât cele existente în prezent și care sunt reglementate. C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus 1.2.5 A Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica și speciei Unio crassus. Deși presiunea vine din afara sitului, ea are un impact asupra speciilor de pești prezente în sit. Construirea de către beneficiarul MHC-ului a unui canal baypass la nivelul barajului în vederea asigurării unui debit optim pentru speciile de pești (un debit cât mai asemănător sezonului, luând în considerare condițiile meteorologice), conform Autorizației de Mediu, nr. 251 din 26 septembrie 2013, cap. VII. Program de conformare: măsuri pentru reducerea efectelor prezente și viitoare ale activității asupra mediului. J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare 1.2.6 R Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni (Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata) prin evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor vizate. Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate -coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului. Realizarea construcțiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcții în sit în planurile de urbanism. E01.02 Urbanizare discontinue: E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement 1.2.7 A Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata. Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatelor acvatice, în special a acelor temporare, precum rigolele de pe marginea drumurilor și văile de torent. Măsurile de management aplicate vor fi în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor: pasaje de trecere, oprirea temporară a lucrărilor până la eclozare, săparea de șanțuri pentru degajarea mormolocilor. Astfel, în zonele identificate ca fiind propice pentru speciile de amfibieni, vor fi construite rigole cu curgere lentă și alveole special construite pa latura din aval a drumului. Acest lucru va favoriza speciile de amfibieni să își depună pontele în zone ferite de traficul ce va fi realizat de către cei care exploatează resurse, sau au acces cu mijloace de transport motorizate în zonele de reproducere a speciilor de amfibieni. Monitorizarea anuală bălților de reproducere vulnerabile în raport cu activitățile de exploatare a resurselor. În cazul în care se identifică un potențial impact semnificativ asupra unora dintre habitatele de reproducere acestea vor fi recreate în imediata apropiere iar amfibienii vor fi relocați urmând toate procedurile legale. Monitorizarea anuală a bălților de reproducere temporare și în anii secetoși, când există pericolul ca larvele și/sau mormolocii să fie afectați, se vor realiza lucrări de îmbunătățire a nivelului apei în aceste bălți. G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor Notă: Activitate (A)/Măsură restrictivă (R) Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității OG 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității Tabel 41. OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/amenințare 2.3.1 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe suprafața ROSCI, de-a lungul cursului de apă. - 2.3.2 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe cursul râului Târnava Mare și afluenții acestuia. - 2.3.3 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe întreaga suprafață a sitului. - 2.3.4 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe malurile râului Târnava Mare și ale afluenților acestuia. - 2.3.5 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafața ROSCI. - Tabel 42. OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru ale specii de interes comunitar identificate în sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/amenințare 2.4.1 A Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri Specia a fost identificată cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de pești de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000. Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru aceste specii. - Tema 3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ Tabel 43. OS 5 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.5.1 A Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului și a prevederilor planului de management. 3.5.2 A Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții Proiectele, planurile și programele vor fi analizate din punctul de vedere al impactului potențial asupra speciilor criteriu și asupra habitatului acestora. Se va urmări acordarea de avize pozitive doar acelor proiecte și planuri sau programe, de orice tip, care sunt în conformitate cu prevederile regulamentului și ale planului de management, și care nu vor avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor. De asemenea, se va ține cont și de impactul asupra celorlalte specii de interes conservativ listate la subcapitolul 3.4 al acestui Plan de Management. Tabel 44. OS 6 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.6.1 A Identificarea de surse de finanțare Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management. 3.6.2 A Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. Administratorul sitului va depune cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.3 A Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite și documentațiile aferente, inclusiv deplasându-se la fața locului pentru verificarea situației, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obținute din această activitate fiind alocate implementării planului de management. Tabel 45. OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.7.1 A Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management Se va monitoriza implementarea planului de management și se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management 3.7.2 A Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare; birotică. Tabel 46. OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.8.1 A Asigurarea de personal implicat în managementul sitului Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicați în managementul sitului. 3.8.2 A Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților prevăzute în planul de management. Tabel 47. OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.9.1 A Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare Administratorul va realiza rapoartele de activitate și financiare necesare 3.9.2 A Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților Administratorul va răspunde solicitărilor autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate și financiare. Tema 4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității Tabel 48. OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 4.10.1 A Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce decurg din existența sitului. 4.10.2 A Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare 4.10.3 A Realizarea site-ului web al sitului Se realizează un site web de prezentare a ariei natural protejate 4.10.4 A Realizarea de panouri informative Se va asigura baza materială pentru realizarea de panouri informative 4.10.5 A Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management. 4.10.6 A Organizarea de activități educative cu tânăra generație Administratorul va organiza acțiuni de educare cu copii și tineri din zona sitului Natura 2000. Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile Tabel 49. OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 5.11.1 A Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere și planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acțiunilor de management durabil al resurselor. 5.11.2 A Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care au această categorie de folosință. 5.11.3 A Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/deținătorii și/sau utilizatorii acestora. Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/gestionarii suprafețelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede. Tabel 50. OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 5.12.1 A Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ Asigurarea uniformității între planul de management și planurile de urbanism - PUG, PUZ aparținând localităților incluse sau adiacente sitului. Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice locale menționate vor include în piesele grafice/desenate și limitele ariilor naturale protejate pentru care s-a realizat prezentul plan de management. Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. Tabel 51. OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 6.13.1 A Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor. - Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn și acoperite cu stuf, conform tradițiilor locale. 6.13.2 A Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu autoritățile și factorii interesați cheie pentru administrarea și promovarea destinației ecoturistice. Dezvoltare parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean pentru oferirea de programe educative, cu unități de cazare și facilități turistice din zonă pentru promovarea corectă și pentru oferirea de servicii complementare, cu meșteri și fermieri locali, cu organizatori de evenimente culturale și de promovare. 6.13.3 A Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creșterea nivelului de informare și conștientizare a localnicilor, în special în ceea ce privește valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într-o arie naturală protejată și potențialul obținerii unor beneficii concrete pentru ei, familiile și comunitățile lor. 6.13.4 A Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. 6.13.5 A Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului Se va realiza monitorizarea proceselor de dezvoltare socio-economică și impactul pe care acestea îl au asupra mediului. ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități Tabel 52. Planificarea în timp a activităților Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Responsabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica,, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.5 Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.6 Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.7 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Lutra lutra T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.8 Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.9 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri - infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina bombina T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.11 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin MG 2/OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciei de ihtiofaună: Sabanejewia balcanica și a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii și menținerii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica și speciei Unio crassus. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM, Beneficiar MHC 1.2.6 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni (Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata) prin evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor vizate. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 6/OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanțare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.8.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.9.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității MG 10/OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.4 Realizarea de panouri informative T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin DS 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, ANPA MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Cele 7 Administrații publice locale OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin ONG-uri, Universități 6.13.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG -uri, Administrațiile publice locale 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Administrațiile publice locale ... 8.2. Estimarea resurselor necesare Tabel 53. Estimarea resurselor necesare s-a realizat, corelat cu planul de activități, pe o perioadă de 5 ani Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a responsabilului cu managementul ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl 1.1 MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus Panouri informative Buc 10 45.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis 12/an//pers 2 pers 60/pers Total =120 Verificări în teren nr 60 76.800 + 4.950 = 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra Bariere Panouri informative Buc Buc 5 5 25.000 + 22.500 = 47.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață - râul Târnava Mare și afluenții și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 40/an/pers 2 pers Total= 300 Verificări în teren nr 200 192.000 + 16.500 = 208.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.5 Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole 16/an/pers 2 pers Total= 160 Verificări în teren nr 80 102.400 + 6.600 = 109.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.6 Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi 16/an/pers 2 pers Total= 160 (concomitent cu pct. 1.1.5) Verificări în teren nr 80 Aceleași ca la pct. 1.1.5 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.7 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciei Lutra lutra 10/an/pers 2 pers Total = 100 Analize în teren Nr 50 64.000 + 4.125 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.8 Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra. Aceleași ca la pct 1.1.7 Analize în teren Nr 50 Aceleași ca la pct 1.1.7 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.9 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri - infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina bombina 5/an/pers 2 pers Total = 50 Analize în teren Combustibil Nr 5 32.000 + 500 = 32.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii 20/pers 2 pers Total = 40 Studiu inventariere arbori scorburosi Combustibil Adăposturi artificiale Buc Buc 1 250 25.600 + 500= 31.100 150.000 Total = 181.100 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.11 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii 5/an/pers 1 pers Total = 25 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 16.000 + 825 = 16.825 Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 1.1 795 n/a 790.300 n/a 1.2 Măsură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. 60/pers 1 pers Elaborare studiu combustibil Plantări arbori Buc Nr 1 2 38.400 + 1.600 = 40.000 300.000 Total = 340.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciei de ihtiofaună: Sabanejewia balcanica și a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii și menținerii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica 30/pers 1 pers Elaborare Metodol + combustibil Lucrări de îndepărtare specii invazive Nr Nr 1 1 19.200 + 800 = 20.000 120.000 Total = 140.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. 5/an/pers 1 pers Total = 25 Întâlniri de lucru Nr 5 16.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica 5/an/pers (1 pers) Total = 25 Întâlniri de lucru Nr 5 16.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica și speciei Unio crassus. Elaborare studiu/SF Realizare lucrări Buc Buc 1 1 130.000 + 700.000 = 830.000 Fonduri europene nerambursabile Sp 16 1.2.6 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni (Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata) prin evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor vizate. 5/an/pers 1 pers Total = 25 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 16.000 + 825 = 16.825 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris am.pelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata. 5/an/pers 2 pers Total= 50 Lucrări de realizare șanțuri/rigole Unelte specifice nr 5 235.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 Total MG 1.2 215 n/a 1.453.825 n/a Total obiectiv general 1 1010 n/a 2.244.125 n/a 2 Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității 2.3 Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus 45/an/pers 1 pers Total = 45 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 1 47.800 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. 45/an/pers 2 pers Total = 180 Monitorizare Echipam specifice teren Autorizație pescuit științific Nr 2 126.200 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus 45/an/pers 2 pers Total = 180 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 2 123.200 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra. 85/an/pers 1 pers Total = 85 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 1 64.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis. 60/an/pers 2 pers Total = 240 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 2 163.600 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 Total MG 3 730 n/a 525.200 n/a 2.4 Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri 120/pers 2 pers Total = 240 Studii teren Echipam specifice teren Autorizație pescuit Studii birou Nr 1 163.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 Total MG 4 240 n/a 163.000 n/a Total obiectiv general 2 970 n/a 688.200 n/a 3. OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ 3.5 Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului 48/an/pers 2 pers Total = 480 Patrulare combustibil Nr litri 240 3500 307.200 + 22.750 = 329.950 Fonduri proprii administrator Sp 13 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții 40/an/pers Total = 200 Documente emise Nr 40 128.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 5 680 n/a 457.950 n/a 3.6 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanțare 20/an/pers 1 pers Total= 100 Documente Nr 50 64.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. 80/an/pers 2 pers Total= 800 Documente Nr 5 512.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor 15/an/pers 1 pers Total= 75 Documente Nr 25 48.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 Total MG 6 975 n/a 624.000 n/a 3.7 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management 20/an/pers 1 pers Total= 100 Documente Nr 25 64.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Echipam IT Birotica Autoturism Buc 2 - 1 20.000 + 60.000 + 490.000 = 570.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 41 Total MG 7 100 n/a 634.000 n/a 3.8 Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului 10/an/pers 1 pers Total= 50 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 42 3.8.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare 10/an/pers 4 pers Total= 200 Instruire/curs Nr 5 96.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 44 Total MG 8 250 n/a 128.000 n/a 3.9 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare 10/an/pers 1 pers Total= 50 Rapoarte nr 10 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 14 3.9.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților 10/an/pers 1 pers Total= 50 Rapoarte nr 10 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 14 Total MG 9 100 n/a 64.000 n/a Total obiectiv general 3 2105 n/a 1.907.950 n/a 4. OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității 4.10 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului Realizarea Strategiei și Planului de acțiune Buc 1 72.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 43 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare Broșuri Pliante Afișe Agende Banner Buc 1000 1000 200 400 2 9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 Total = 43.300 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului Site web Buc 1 72.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.10.4 Realizarea de panouri informative Panouri, indicatoare Buc 10 47.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management Întâlniri Nr 25 87.500 Fonduri proprii administrator Sp 32 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație 15/an/pers 1 pers Atelier 1 zi combustibil Nr 15 48.000 + 620 = 48.620 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 33 Total MG 10 75 n/a 370.420 n/a Total obiectiv general 4 n/a 370.420 n/a n/a 5. OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile 5.11 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 32.000 + 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000 + 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000 + 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 Total MG 11 150 n/a 96.900 n/a 5.12 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000 + 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 43 Total MG 12 50 n/a 32.300 n/a Total obiectiv general 5 n/a 129.200 n/a 6. OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 6.13 Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Măsură prevăzută la pct. 4.10.4 Sp 32 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante 10/an/pers 1 pers Total = 50 Parteneriate combustibil Nr 5 32.000 + 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 6.13.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri comunicare combustibil Nr 25 32.000 + 1.000 = 33.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice 10/an/pers 2 pers Total = 100 Controale/ verificări în teren combustibil Nr 50 64.000 + 4.125 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului 10/an/pers 2 pers Total = 100 Controale/verificări în teren combustibil Nr 50 64.000 + 4.125 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 Total MG 13 300 n/a 201.550 n/a Total obiectiv general 6 n/a 201.550 n/a TOTAL n/a n/a n/a 5.541.445 n/a n/a ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice Tabel 54. Raportări periodice Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 1. Raportare anul 1 Activități finale 1 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.3, Activitatea 4.10.1. 2. Raportare intermediară din anul 1 3 Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.1, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.4, Activitatea 4.10.6 3. Raportare intermediară din anul 1 4 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.5, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 4. Raportare anul 2 Activități finale 1 Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.5, Activitatea 6.13.1 5. Raportare intermediară din anul 2 1 3 Activitatea 1.2.7, Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3, Activitatea 2.3.5, Activitatea 2.4.1, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6. 6. Raportare intermediară din anul 2 1 4 Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 7. Raportare anul 3 Activități finale 1 Activitatea 2.3.1, Activitatea 2.3.4, Activitatea 2.4.1, Activitatea 4.10.4. 8. Raportare intermediară din anul 3 1 3 Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6. 9. Raportare intermediară din anul 3 1 4 Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 10. Raportare anul 4 Activități finale 1 Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3, Activitatea 2.3.5 11. Raportare intermediară din anul 4 1 3 Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6. 12. Raportare intermediară din anul 4 1 4 Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 13. Raportare anul 5 Activități finale 1 3 Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6. 14. Raportare anul 5 Activități finale 1 4 Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. ... 9.2. Urmărirea activităților planificate Tabel 70. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 1 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători 1.1 MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus 45.000 45.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% Panouri informative despre specii realizate 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis 76.800 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 47.500 47.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% Montare de bariere, panouri informative 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață - râul Târnava Mare și afluenții și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 192.000 16.500 208.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 200 verificări în teren realizate 1.1.5 Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole 102.400 6.600 109.000 Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin 100% 80 verificări în teren realizate 1.1.6 Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi - - - Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin 100% 80 verificări în teren realizate 1.1.7 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciei Lutra lutra 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin 100% 50 analize în teren realizate 1.1.8 Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra. - - - Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin 100% 50 analize în teren realizate 1.1.9 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri - infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina bombina 32.000 500 32.500 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 5 analize în teren realizate anuale 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii 25.600 500 150.000 181.100 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventariere arbori scorburosi realizat 250 buc Adăposturi artificiale 1.1.11 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii 16.000 825 16.825 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale Total MG 1.1 790.300 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 1.2 Măsură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. 38.400 1.600 300.000 340.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 studiu plantări elaborat 2 campanii plantări realizate 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciei de ihtiofaună: Sabanejewia balcanica și a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii și menținerii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica 19.200 800 120.000 140.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 metodologie elaborată 1 campanie de îndepărtare specii invazive 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. 16.000 16.000 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica 16.000 16.000 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica și speciei Unio crassus. 830.000 830.000 Fonduri europene nerambursabile 100% 1 studiu/ SF realizat lucrări realizate cf SF 1.2.6 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni (Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata) prin evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor vizate. 16.000 825 16.825 Fonduri proprii administrator 100% 5 întâlniri realizate anual 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata. 235.000 235.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% Lucrări de realizare șanțuri/rigole Realizate anual Total MG 1.2 1.453.825 Total obiectiv general 1 2.244.125 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 2 Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității 2.3 Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus 28.800 19.000 47.800 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campanie de monitorizare 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. 115.200 11.000 126.200 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitorizare 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus 115.200 7.000 123.200 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitorizare 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra. 54.400 10.000 64.400 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campanie de monitorizare 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis. 153.600 10.000 163.600 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitorizare Total MG 3 525.200 2.4 Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri 153.600 9.400 163.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventariere și cartare 1 studiu evaluare stare de conservare 1 studiu presiuni 1 set măsuri conservare Total MG 4 163.000 Total obiectiv general 2 688.200 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 3. OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ 3.5 Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului 307.200 22.750 329.950 Fonduri proprii admin 100% 240 patrule periodice 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții 128.000 128.000 Fonduri proprii admin 100% 40 documente emise Total MG 5 457.950 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 3.6 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanțare 64.000 64.000 Fonduri proprii admin 100% 50 documente analizate 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. 512.000 512.000 Fonduri proprii admin 100% 5 cereri de finanțare elaborate 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor 48.000 48.000 Fonduri proprii admin 100% 25 cereri evaluate Total MG 6 624.000 3.7 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management 64.000 64.000 Fonduri proprii admin 100% 25 documente 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 20.000 60.000 490.000 570.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Echipamente achiziționate Total MG 7 634.000 3.8 Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% Personal management sit asigurat 3.8.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare 96.000 96.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 5 cursuri instruire realizate Total MG 8 128.000 3.9 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% 10 rapoarte elaborate 3.9.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% 10 rapoarte elaborate Total MG 9 64.000 Total obiectiv general 3 1.907.950 4. OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității 4.10 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 72.000 72.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Strategie și Plan de acțiune realizate 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare 9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 43.300 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Material informative realizate și distribuite 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului 72.000 72.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 site web realizat și actualizat 4.10.4 Realizarea de panouri informative 47.000 47.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 10 panouri și indicatoare informare sit 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management 87.500 87.500 Fonduri proprii admin 100% 25 întâlniri realizate 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație 48.000 620 48.620 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 15 activități educative realizate Total MG 10 370.420 Total obiectiv general 4 370.420 5. OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile 5.11 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Total MG 11 96.900 5.12 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: PUG, respectiv PUZ 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Total MG 12 32.300 Total obiectiv general 5 129.200 6. OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 6.13 Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Măsură prevăzută la pct. 4.10.4 - 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 parteneriate 6.13.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă 32.000 1.000 33.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 25 întâlniri comunicare 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 Controale/ verificări în teren 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 Controale/ verificări în teren Total MG 13 201.550 Total obiectiv general 6 201.550 TOTAL n/a 5.541.445 n/a ... 9.3. Indicarea activității realizate Tabel 55. Activități planificate: Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători MG 1/OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus x x 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra x x x 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica,,- amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.5 Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.6 Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.7 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Lutra lutra x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.8 Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.9 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri - infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina bombina x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii x x x x 1.1.11 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. x x x x 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciei de ihtiofaună: Sabanejewia balcanica și a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii și menținerii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica și speciei Unio crassus. x x x x x x x 1.2.6 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni (Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata) prin evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor vizate. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata. x x x x x x x x x x OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus x x 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica. x x x x 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus x x x x 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra. x x x x 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis. x x x x x x MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri x x x x OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 6/OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanțare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 7/OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 8/OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.8.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare x x x x x 3.9.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității MG 10/OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului x x x 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare x x x x x 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 4.10.4 Realizarea de panouri informative x x x 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management x x x x x 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație x x x x x x x x x x x x x x x OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile MG 11/OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 12/OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes x x x 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.13.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Ahlen I., Baagoe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România - ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M., 1999. Ballades dans l'inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Bănărescu P., 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245-237. Bilașco, Ștefan, Cocean, Pompei, Nicula, Gabriel, Drăgan, Magdalena (2013) Condiționarea morfometrică a pretabilității de amenajare teritorială în Bazinul Văii Arieșului. Geographia Napocensis Anul VII, nr. 1. Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. "Gr. Antipa", București, 260 p. Cliveț, Claudia Loredana (2012), Bazinul Șieului. Studiu de geomorfologie aplicată. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114. Danila G., 2014, Evaluarea și conservarea efectivelor de vidră Lutra lutra L: un studiu de caz în aria naturală protejată "Moldova superioară", Bucovina Forestieră 14: 185-194. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie "Emil Racovița", București, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Frost D.R. et al.,2006: The amphibian tree of life. Bulletin of the American Museum of Natural History Number 297:1-291. 2006 Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Garcia-Paris, M., A. Monton, and M.A. AlonsoZarazaga. 2004: Ape'ndice 1. Nomenclatura: lista de sino'nimos y combinaciones. In M. Garcia-Paris, A. Montori, and P. Herrero, Fauna Iberica, vol. 24. Amphibia. Lissamphibia: 589-602. Madrid: Museo Nacional 268 BULLETIN AMERICAN MUSEUM OF NATURAL HISTORY NO. 297 de Ciencias Naturales and Consejo Superior de Investigaciones Cientffica. Georgescu M., 1994. The situation and status of the otter in Rumania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg. Guttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis - Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Saugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123-207. Haupt M., 2005 - Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web: http://helcom.fi/Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf. Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvică, București Ionescu O., Ionescu G., 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in România. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg. Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among Barbuspeloponnesius, Cyprinidae populations from Greece and two populations of B. meridionalis meridionalis and B. meridionalis petenyi. Cybium, 17: 229240. Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 Osteichthyes: Cyprinidae from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364-375. Kotlik P., Tsigenopoulos C.S., Rab P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of B. petenyi .Folia Zoologica. 51: 277-240. Kranz A., Toman A., Knollseisen M., Prasek V., 1998. Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C., Otter conservation - an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth Internațional Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p. Macdonald S.M., Mason C.F., 1994. Status and conservation needs of the otter Lutra lutra in the Western Palearctic. Nature Environment, Strasbourg, 57 p. Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond., 268: 1297-1306. Murariu D., Munteanu D. Fauna României, 2005, Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 - Carnivora. Editura Academiei Române, București Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Fluckiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 211 p. Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel național, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola" 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundația Carpați Raport proiect "Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România", 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundația Carpați, Universitatea Transilvania Brașov - Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și S.C. Natural Net S.R.L. Reti, Kinga-Olga (2009), Diferențierea sistemului environmental în structuri urbane cu stări critice în Bazinul Târnavei. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time- expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys: conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165-179. Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267-286. ***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Odorhei, nr. 20, L-35-XIV, Institutul de Geologie și Geofizică, București. ***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Tîrgu Mureș, nr. 19, L-35-XIII, Institutul de Geologie și Geofizică, București. ***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Odorhei, L-35-XIV, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București. ***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Tîrgu Mureș, L-35-XIII, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București. ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT 11.1. Regulamentul sitului ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători + Capitolul I REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ + Modul de avizare a activităților, proiectelor și planurilor + Articolul 1 (1) Unitățile administrativ teritoriale de pe raza sitului Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători sunt: Feliceni, orașul Cristuru Secuiesc, Mugeni, municipiul Odorheiu Secuiesc, Porumbeni și Secuieni din județul Harghita și Vânători din județul Mureș. (2) Derularea oricăror activități, proiecte sau planuri care pot genera un impact asupra "ariei naturale protejate" (atât în interiorul cât și în vecinătatea acesteia), vor fi supuse avizării de către administratorul ariei naturale protejate. (3) Avizarea oricăror planuri/proiecte/activități de pe suprafața ariei naturale protejate se face conform prevederilor art. 28 alin (10) al OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și prevederilor legale în vigoare privind evaluarea impactului asupra mediului. (4) Pentru analiza documentațiilor depuse în vederea obținerii avizului și pentru emiterea avizului, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate poate percepe tarife, în conformitate cu prevederile legale. (5) Respectarea deciziilor, a condițiilor de eliberare și a termenelor de aplicare a avizelor responsabilului cu managementul ariei naturale protejate este obligatorie pentru beneficiarii acestora, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate având obligația să informeze instituțiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din avizul în vigoare și să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, cheltuielile fiind suportate de beneficiarul avizului. + Articolul 2 Persoanele fizice sau juridice, care obțin avizul administratorului ariei naturale protejate pentru realizarea de activități, proiecte, planuri în cadrul ariilor, au obligația să respecte prezentul Regulament, să nu modifice sau deterioreze habitatele, flora, fauna sau să aducă prejudicii proprietarilor/ administratorilor terenurilor și clădirilor situate în aria naturală protejată. + Articolul 3 (1) Aria naturală protejată va fi evidențiată în mod obligatoriu în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism, în planurile cadastrale și în cărțile funciare, precum și în sistemul informatic de identificare a parcelelor. (2) Modificarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin. (1) se fac cu avizul administratorului ariei natirale protejate, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management. (3) Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin. (1) modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrațiilor publice locale menționate la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate și limitele ariilor. + Articolul 4 Pentru terenurile din aria naturală protejată, deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul și de acordare a compensațiilor se stabilește prin hotarâre a Guvernului. + Articolul 5 În cadrul "ariei naturale protejate sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale, în condițiile prevăzute de lege și cu avizul administratorului. + Accesul, regulile de vizitare și turismul + Articolul 6 Circulația cu mijloace motorizate în afara drumurilor publice este permisă numai pe trasee special amenajate și delimitate. + Articolul 7 În aria naturală protejată sunt permise activități de turism și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare. + Articolul 8 Perturbarea liniștii în aria naturală protejată, prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, etc.) este strict interzisă. Orice depășire a nivelului de zgomot de maximum 45 dB de către o sursă antropică constituie o abatere de la prezentul Regulament, a celui care generează zgomotul. + Articolul 9 Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul administratorului și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale. + Articolul 10 Camparea pe teritoriul ariei se reglementează astfel: (1) Camparea este permisă în locurile amenajate de deținătorii de terenuri cu avizul administratorului. (2) Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (ferigi, mușchi, etc.) sub corturi este interzisă. (3) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai pentru personalul administratorului și voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei cu aprobarea administratorului, în situația în care sarcinile primite o impun. + Articolul 11 Aprinderea focului pe teritoriul ariei se reglementează astfel: (1) Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop în perimetrele permise pentru campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare. Se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor. (2) Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru facerea focului. (3) Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier și în zonele cu vegetație forestieră din afara fondului forestier, cu excepția locurilor special amenajate de către administratorii terenului. În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către proprietari, se permite doar utilizarea lemnului adus de turiști sau a primusului. + Articolul 12 Organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri de orice fel, care presupun accesul pe teren în zona ariei naturale protejate se face numai cu avizul administratorului. Pentru obținerea Avizului, programul acestor acțiuni se trimite în timp util, în scris, la responsabilul cu managementul ariei naturale protejate, care va emite aprobare scrisă, cu precizarea condițiilor și a eventualelor excepții de la prevederile prezentului Regulament. + Articolul 13 Vizitatorii trebuie să achite, după caz, tarifele stabilite în conformitate cu prevederile legale de către administratorul ariei naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora. Tarifele practicate sunt afișate în locul de acces în sit sau sunt comunicate persoanelor interesate la cerere. + Articolul 14 Administratorul monitorizează turismul pe teritoriul ariei naturale protejate, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare. + Construcții și activități antropice + Articolul 15 Realizarea de construcții noi în afara zonelor de intravilan stabilite și aprobate prin Planurile Urbanistice este permisă numai în condițiile legii, cu avizul administratorului. + Articolul 16 (1) Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafețe mari, cum ar fi: aducțiuni de apă, baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă și medie tensiune, conducte de transport gaz metan și altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul administratorului. (2) Administratorul are dreptul să verifice existența autorizației de construcție, precum și modul de respectare a acesteia și să sesizeze instituțiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia. + Gospodărirea și exploatarea pajiștilor + Articolul 17 Terenurile agricole din perimetrul ariei, evidențiate ca pajiști, pășuni sau pășuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor. + Articolul 18 (1) Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale aprobate cu avizul administratorului ariei naturale protejate, iar folosirea și exploatarea acestora se fac cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectând reglementare perioadelor și condițiilor de pășunat, aprobate prin regulamentul de pășunat valabil pe întreg teritoriul administrativ al unității administrativ-teritoriale. (2) Pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în Registrul național al exploatațiilor, membri ai colectivității locale sau care au sediul social pe teritoriul localității respective, încheie contracte de închiriere prin atribuire directă. (3) Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face numai cu avizul administratorului. + Articolul 19 Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări: a) să nu fie arate, discuite, scarificate; ... b) se interzice schimbarea categoriei de folosință, fără aprobarea administratorului; ... c) să nu fie incendiată vegetația ierboasă fără acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate; ... d) să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor, prin drenare, desecare; ... e) să fie îndepărtate speciile de plante exotice invazive; ... f) să fie păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți; ... g) să fie păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor. ... + Articolul 20 Administratorul ariei naturale protejate monitorizează activitatea de pășunat în cadrul ariilor, pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate. + Cultivarea terenurilor arabile + Articolul 21 Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări: a) să nu fie construite clădiri sau alte construcții, fără aprobarea administratorului; ... b) să nu fie incendiată vegetația ierboasă, miriștile și resturile vegetale fără acordul administratorului; ... c) să fie îndepărtate speciile de plante exotice invazive; ... d) să fie păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți; ... e) să fie păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor; ... f) să fie păstrată o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice (râuri, pâraie) sau umede (mlaștini, brațe moarte). ... + Activități științifice + Articolul 22 (1) Cercetarea științifică în aria naturală protejată va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului acestora, cel de conservare a habitatelor și speciilor protejate. (2) În baza rezultatelor temelor de cercetare desfășurate, acceptate și avizate de forurile științifice abilitate, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariei naturale protejate. + Articolul 23 Activitatea de cercetare științifică, inclusiv realizarea studiilor de impact sau a altor tipuri de documentații, pe teritoriul ariei naturale protejate se desfășoară cu notificarea prealabilă și avizul administratorului. + Articolul 24 (1) Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul administratorului ariei naturale protejate prin încheierea unui contract de cercetare. (2) Administratorul sprijină logistic, la solicitare și în măsura posibilităților, și cu informații proprii activitatea de cercetare. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziția Responsabilului cu managementul ariei naturale protejate un raport de cercetare. Administratorul poate folosi rezultatele cercetării doar în scopul conservării și dezvoltării patrimoniului natural al ariei naturale protejate. + Protecția factorilor de mediu + Articolul 25 Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate se reglementează astfel: (1) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ariei naturale protejate. (2) Deșeurile rezultate din activitățile de turism și/sau vizitare a ariei naturale protejate se evacuează de pe teritoriul acestora, de către cei care le-au produs, urmând a fi depuse la stațiile sau punctele de colectare amenajate. (3) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate au responsabilitatea asigurării colectării și transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor. (4) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ. (5) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei naturale protejate au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor. + Articolul 26 (1) Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației naturale. (2) Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane. + Articolul 27 Colectarea de specii de floră, faună sălbatică în scopul comercializării se poate face numai de persoane autorizate conform legii și cu acordul scris al administratorului. + Articolul 28 Se interzice folosirea substanțelor chimice periculoase pe teritoriul ariei naturale protejate. + Articolul 29 Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. + Articolul 30 Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți, etc.) și utilizarea de detergenți în apele din cuprinsul ariei naturale protejate. + Articolul 31 Se interzice prelevarea de apă din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate, fără acordul scris al administratorului ariei naturale protejate. + Capitolul IV SANCȚIUNI + Articolul 32 Încălcarea dispozițiilor prezentului Regulament atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, contravențională, sau penală, conform legislației în vigoare. Încălcările se vor constata și sancționa conform legislației în vigoare. + Articolul 33 Încălcarea prevederilor prezentului Regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni. + Articolul 34 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește" și cu OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 35 Cuantumul amenzilor este cel stabilit prin legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare. + Articolul 36 (1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către personalul autorizat al administratorului și persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice. (2) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice. + Articolul 37 Prevederile articolului precedent se completează cu dispozițiile Ordonanței nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 180/2002 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 38 Aplicarea prezentului Regulament se face de către administratorului ariei naturale protejate și de către personalul organelor statului cu competențe în zonă. + Capitolul V DISPOZIȚII FINALE + Articolul 39 Personalul administratorului, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces pe terenurile din cuprinsul ariei naturale protejate, indiferent de formă de proprietate. + Articolul 40 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de administratorului ariei naturale protejate, pentru a asigura gospodărirea eficientă al ariilor. + Articolul 41 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul administratorului în activitatea de verificare și control și a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe. + Articolul 42 Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecție și control al administratorului. + Articolul 43 Administratorul ariei naturale protejate are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului Regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa. + Articolul 44 În cazul producerii unor fenomene de forță majoră (inundații, incendii, calamități, focare de infecții etc.) instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării prealabile a administratorului, care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente. + Articolul 45 (1) Regulamentul va fi pus la dispoziția publicului interesat și a autorităților publice locale, de către administrator. (2) Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea administratorului, în acord cu prevederile legislației în vigoare, prin argumentarea schimbărilor propuse, prin implicarea și consultarea tuturor factorilor interesați și cu avizarea acestuia de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. (3) Propunerile privind modificarea și adaptarea prezentului Regulament pot fi depuse la administratorului, sub formă scrisă, de către toți factorii interesați prin argumentarea solidă și reală a propunerilor înaintate. ... 1.2. Fotografii Unio crassus colectat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan Triturus vulgaris ampelensis identificat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan Triturus cristatus identificat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan Bombina variegata identificat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan Exemplare de Barbus (meridionalis) petenyi identificate în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila Exemplare de Romanogobio(Gobio) kessleri identificate în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila Rhodeus (sericeus) amarus identificat în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila Exemplare de Sabanejewia balcanica identificate în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila Exemplar de Lutra lutra identificat în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Ramon Jurj ... 1.3. Hărți 1.3.1. Harta localizării și limitelor ... 1.3.2. Harta administrativă ... 1.3.3. Harta geologică ... 1.3.4. Harta solurilor ... 1.3.5. Harta hidrografică ... 1.3.6. Harta hipsometrică ... 1.3.7. Harta pantelor ... 1.3.8. Harta expoziției versanților ... 1.3.9. Harta temperaturilor medii ... 1.3.10. Harta precipitațiilor ... 1.3.11. Harta ecosistemelor ... 11.3.12. Hărțile distribuției speciilor ... 11.3.13. Harta impacturilor asupra speciilor ... 11.3.14. Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate ... 11.3.15. Harta construcțiilor și perimetrului construit ... 11.3.16. Harta obiectivelor turistice ... 11.3.17. Harta utilizării terenurilor ... 11.3.18. Harta juridică ... ... ... -----
Preluat: 2026-09-24T08:23:46.591349+00:00 · SHA256: 64f9277389b364ff57719fb42e4580921818fbf2dd82ef9f1ef8248489693610