Legislație națională

PLAN · 0 · 2025

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 pentru ROSCI0220 Săcueni şi rezervaţia naturală Lacul Cicoş

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 296511

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 pentru ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală Lacul Cicoș EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 292 bis din 3 aprilie 2025
Notă ...
Aprobat prin ORDINUL nr. 842 din 27 martie 2025 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 aprilie 2025.
+
CUPRINS 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management ... 1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie ... 2.2. Hidrografie ... 2.3. Pedologie ... 2.4. Clima ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate 92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) cu Salix alba și Populus alba 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii 3150 - Lacuri eutrofe cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition ... 3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.1. Plante superioare ... 3.3.2. Herpetofaună ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale ... 4.1.2. Factorii interesați ... ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori ... 4.5. Infrastructură și construcții ... 4.6. Patrimoniu cultural ... 4.7. Obiective turistice ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... 5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate ... 5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat ... 6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat ... 6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor ... 6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat ... ... 6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care au fost desemnate siturile 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba 4110 Pulsatilla pratensis subsp. hungarica (Dediței) 1188 Bombina bombina (Izvoraș cu burtă galbenă) 1220 Emys orbicularis (Țestoasă de baltă) ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Obiectiv general ... 7.2.2. Obiective specifice ... 7.2.3. Măsuri specifice/ măsuri de management ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități ... 8.2. Estimarea resurselor necesare ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice ... 9.2. Urmărirea activităților planificate ... 9.3. Indicarea activității realizate ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA 1 . Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni și al Rezervației Naturale Lacul Cicoș Anexa 2 . Fotografii Anexa 2.1 . ROSCI Săcueni - Galerie de sălcii de-a lungul văii Sânnicolau Anexa 2.2 . Habitatul 91E0*, pe valea Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig Anexa 2.3 . Habitatul 91E0*, dominant în RN Lacul Cicoș Anexa 2.4 . Habitatul 91F0 Anexa 2.5 . Parcelă forestieră dominată de cer (Quercus cerris) Anexa 2.6 . Arborete dominate de Quercus cerris, de vârste diferite, în pădurea Săcueni Anexa 2.7 . Pajiști aluviale umede ale habitatului 6440, pe Valea Sânnicolau Anexa 2.8 . Lacul Cicoș Anexa 2.9 . Bombina bombina Anexa 2.10 . Emys orbicularis Anexa 2.11 . Triturus vulgaris Anexa 2.12 . Natrix natrix ANEXA 3 . Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) Anexa 3.1 . Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate Anexa 3.2 . Harta localizării ariilor naturale protejate Anexa 3.3 . Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa 3.4 . Harta zonării interne - nu este cazul Anexa 3.5 . Harta geologică Anexa 3.6 . Harta hidrografică Anexa 3.7 . Harta solurilor Anexa 3.8 . Harta temperaturilor - medii multianuale Anexa 3.9 . Harta precipitațiilor - medii multianuale Anexa 3.10 . Harta ecosistemelor Anexa 3.11 . Hărțile distribuției tipurilor de habitate Anexa 3.12 . Hărțile distribuției speciilor Anexa 3.13 . Harta unităților administrativ teritoriale Anexa 3.14 . Harta utilizării terenului Anexa 3.15 . Harta juridică a terenului Anexa 3.16 . Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate Anexa 3.17 . Harta privind perimetrul construit al localităților Anexa 3.18 . Harta construcțiilor - nu este cazul Anexa 3.19 . Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național - nu este cazul Anexa 3.20 . Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere Anexa 3.21 . Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22 . Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.23 . Harta distribuției impacturilor asupra speciilor Anexa 3.24 . Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor ... 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management Realizarea planului de management integrat al sitului Natura 2000 ROSCI0220 Săcueni și al rezervației naturale Lacul Cicoș reprezintă obiectivul principal al proiectului "CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN SITUL NATURA 2000 ROSCI0220 SĂCUENI ȘI ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ 2.184 LACUL CICOS" - SMIS 119008, beneficiar Fundația pentru Cultură și Educație Ecologistă Ecotop Oradea, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația națională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă. Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat. Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații. Respectarea planului de management integrat și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROSCI0220 Săcueni ROSCI0220 Săcueni a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în anul 2007, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate Nr. crt. Tip act Număr act An act Denumire 1. Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor 1682 2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 2. Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor 1822 2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate 3. Ordinul Ministrului Mediului 304 2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate 4. Legea 292 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului 5. Legea 95 2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare 6. Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 3836 2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, cu modificările și completările ulterioare 7. Legea 49 2011 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 8. Legea 137 2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 9. Ordinul Ministrului Mediului 203 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice 10. Hotărârea Guvernului 1679 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor 11. Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale 353 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, cu modificările și completările ulterioare 12. Legea 331 2024 Codul Silvic , cu modificările și completările ulterioare 13. Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 1964 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare 14. Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 1798 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare 15. Ordonanța de urgență a Guvernului 68 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare 16. Ordonanța de urgență a Guvernului 57 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare 17. Legea 407 2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare 18. Legea 265 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare 19. Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor 207 2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia 20. Ordonanța de urgență a Guvernului 195 2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare 21. Hotărârea Guvernului 1076 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare 22. Legea 451 2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului , adoptată la Florența la 20 octombrie 2000 23. Legea 86 2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, cu modificările și completările ulterioare 24. Legea 5 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IlI-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare 25. Legea 13 1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 26. Legea 58 1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994 27. Legea 13 1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979 Situl ROSCI0220 are o suprafață de 741,37 de hectare și este situat pe teritoriul județului Bihor, oraș Săcueni. Rezervația naturală are o suprafață de 12,34 ha și se suprapune parțial peste ROSCI0220, mai precis peste ecosistemul acvatic al Lacului Cicoș (a se consulta Anexa 3.1 ). Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ Stare de conservare (F/ NI/ NR) Presiune (P) Amenințare (A) Măsurile active de conservare propuse ROSCI0220 Săcueni Bombina bombina F (P) A.02.0 (P) A.07 (P) B.02 (P) K.01.03 MS 1.1.1 MS 1.1.2 MS 1.1.3 MS 1.1.4, MS 1.2.1, MS 1.2.2, MS 1.2.3 Emys orbicularis F (P) A.02.0 (P) A.07 (P) B.02 (P) K.01.03 MS 1.1.1 MS 1.1.2 MS 1.1.3 MS 1.1.4, MS 1.2.1, MS 1.2.2, MS 1.2.3 Triturus vulgaris F (P) A.02.0 (P) A.07 (P) B.02 (P) K.01.03 MS 1.1.1 MS 1.1.2 MS 1.1.3 MS 1.1.4, MS 1.2.1, MS 1.2.2, MS 1.2.3 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica X (P) I.01 (P) B.07 (P) K.01.03 MS 1.1.5 MS 1.1.6, MS 1.1.7 MS 1.2.3 Salix alba F (P) I.01 MS 1.1.5 Habitatul 92A0 F (P) J.02.05.02 (P) I.01 MS 1.3.1 MS 1.3.2 Habitatul 91E0* F (P) J.02.05.02, M.01 (P) I.01 (P) A.01, A.02.01, A.08 MS 1.3.3 MS 1.3.4 MS 1.3.5 Habitatul 91F0 F (P) I.01 MS 1.3.6 Habitatul 6440 F (P) J.02.05.02 (P) A.03 (P) A.01 MS 1.3.7 MS 1.3.8 MS 1.3.9 Habitatul 3150 F (P) J.02.05.02, M.01 MS 1.3.10 Habitatul 91M0 NI (P) I.01 (P) B.02, B.02.01.02, I.01 MS 1.4.1 MS 1.4.2 Rezervația naturală Lacul Cicoș Salix alba F (P) B.07, G.05 (P) K.01.03, J.03.01, J.03.02, K.02.01 (P) H.01.05 MS 1.1.8 MS 1.1.9, 1.1.10 MS 1.1.11 Notă: Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management Planul de management al ROSCI0220 Săcueni a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu completările și modificările ulterioare. Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte. Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou, cât și de teren, în perioada septembrie 2017 - decembrie 2018. În timpul campaniilor de teren au fost identificate și cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuția acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea -, precum și informații în funcție de care s-a determinat starea de conservare a speciilor de interes comunitar din ROSCI0220 Săcueni. De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico-geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor. Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, precum și a stării de conservare în care se regăsesc fiecare dintre acestea și care constituie parte integrantă a planului de management. Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potențial impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor din siturile de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare. Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică. Planul de management a fost supus unui proces de consultare cu factorii interesați, realizat prin organizarea a două consultări publice privind planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0220 Săcueni, care au avut loc în orașul Săcueni. La fiecare dintre cele două evenimente au participat circa 20 persoane, reprezentanți ai unor autorități locale și instituții publice din domeniul protecției mediului, localnici, reprezentanți ai comunităților locale din aria sitului vizat de proiect. ... 1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Nr. crt. Arie naturală protejată cu care se suprapune Tip suprapunere c) Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință (ha) Procentul din aria naturală protejată de referință (%) Cod Denumire Tip a) Categorie b) Denumire responsabil 1 ROSCI0220 Săcueni B, F, Z SCI ANANP - - - 2 2.184 Lacul Cicoș U IV ANANP 12.34 1,66 ROSCI0220 a fost desemnat pentru protecția unui habitat de interes comunitar (92A0), respectiv a unei specii de amfibieni (Bombina bombina), a unei specii de reptile (Emys orbicularis) și a unei specii de plante (Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo). În timpul studiilor de teren, a fost identificată în sit și specia de interes comunitar Triturus vulgaris. Rezervația naturală Lacul Cicoș a fost desemnată pentru protecția a două specii de plante și anume Quercus pubescens și Salix alba. Studiile efectuate nu au confirmat prezența speciei Quercus pubescens în rezervație. ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management Arealul sitului este localizat în partea de nord-vest a României, în Câmpia Ierului, care este o subdiviziune a Câmpiei Înalte a Someșului, aceasta la rândul ei reprezentând partea nordică a Câmpiei de Vest. Din punct de vedere administrativ, arealul aparține județului Bihor și se suprapune teritoriului administrativ al orașului Săcueni, de unde a împrumutat și numele (a se consulta Anexa 3.2 . Harta localizării ariilor naturale protejate). Din punct de vedere geomorfologic aria protejată Săcueni se încadrează reliefului de câmpie înaltă. Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate Codul și denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) ’ Regiunea biogeografică (*) Județul Localitățile (orașe, comune, sate**) Localitate Suprafața (ha) ’ ROSCI0220 Săcueni 741 Panonică Bihor Săcueni 741 Principala rută de acces în și dinspre arealul protejat este drumul național (DN19B) care face legătura între localitățile Săcueni și Șimleul Silvaniei trecând prin Marghita. Acesta traversează partea nordică a ariei protejate chiar pe lângă Lacul Cicoș. ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management ROSCI0220 are o suprafață de 741.37 ha, în timp ce rezervația naturală are o suprafață de 12,34 ha. Limita ariei protejate este neregulată și foarte sinuoasă (a se consulta Anexa 3.3 ), încadrând un areal suprapus culoarului de vale al Pârâului Sânnicolau și al bazinelor hidrografice ale afluenților acestuia, Valea Pucioasa și Valea Lacul Cicastău. Rațiunile care au stat la baza trasării limitei au fost de ordin faunistic, floristic și de peisaj. Coordonatele geografice care aproximează extremitățile ariei protejate sunt: – spre Nord, a fost ales un punct situat la capătul amonte al lacului Cicoș. Coordonatele geografice sunt: 22°29'76" Est și 47°21'55" Nord; ... – extremitatea vestică corespunde cu un punct situat la liziera spre localitatea Săcuieni și are valorile de 22°7'9.3" Est și 47°205" Nord. ... – cel mai estic punct a fost măsurat în apropiere de localitatea Olosig și are valorile de 2209'50" Est și 47°20'21" Nord; ... – extremitatea sudică a ariei protejate corespunde unui punct situat în albia Pârâului Sânnicolau la ieșirea acestuia din teritoriul ariei protejate și are coordonatele de 22°8'38" Est și 47°18'49" Nord. ... ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează și arealul protejat descris aici), care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre se găsește o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, așa cum am arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul Ungariei. În evoluția paleogeografică a întregii regiuni se cunosc mai multe etape importante. Succesiunea sedimentară pre-Cretacică este afectată în egală măsură de aceleași mișcări tectonice care au influențat și succesiunea din Munții Apuseni. Prima etapă tectonică este reprezentată de mișcările kimmerice vechi. Acestea marchează discordanța dintre formațiunile Triasice și cele Jurasice. În urma mișcărilor kimmerice noi se formează și discordanța dintre formațiunile de vârstă Jurasic Superior (Tithonian) și cele aparținătoare Cretacicului Inferior. Momentul tectonic cel mai important îl reprezintă mișcările tectonice austrice. În timpul acestora, la finalul Albianului, Munții Apuseni de Nord suferă un proces de exondare. Tot acum are loc șarierea sistemului Pânzelor de Codru peste Unitatea de Bihor (Ianovici et al., 1976). Bazinul Panonic în ansamblu său alcătuiește o unitate seismotectonică foarte complexă (Lenkey et al., 2002). Acesta este înconjurat de alte bazine mai puțin active din punct de vedere tectonic precum Masivul Boemiei, Masivul Ucrainean sau Platforma Moesică. Principalele unități tectono-structurale din partea nord-estică a Bazinului Panonic sunt reprezentate prin: 1) Grabenul Sătmărean; 2) Horstul Sălajului; 3) Zona Depresionară Sânnicolaul de Munte (în care este cuprinsă și zona Săcuieni) în care se dezvoltă preponderent depozite Neogene; 4) Horstul Biharia, cu depozite Mezozoice și Miocene cu grosime redusă; 5) Grabenul Oradea-Toboliu, cu o grosime semnificativă a depozitelor mezozoice și neogene; 6) Grabenul Giriș-Borș, cu o grosime semnificativă a formațiunilor miocene. Din punct de vedere petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică a Câmpiei Înalte Someșene și se prezintă sub forma unei fâșii înguste de numai 2-5 km, alungită între localitățile Pir și Roșiorii Bihorului pe o distanță de 40 km. Sub raportul reliefului, aceasta se prezintă ca un șes înalt (cu înălțimi cuprinse între 110-180 m), slab fragmentat, dar care se detașează net de Câmpia Ierului printr-o denivelare de 20-35 m, cu glacisuri formate la bază, pe suprafața cărora s-au amplasat localitățile printre care și Săcueni. În depozitele ce formează glacisul Săcuenilor s-au descoperit importante zăcăminte de hidrocarburi și ape geotermale care reprezintă un potențial important în dezvoltarea economiei zonei. În privința morfologiei, relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâu Sânicolau, apoi o vale scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe interfluviale, netede la partea superioară și cu o creștere a unghiului de pantă al versanților pe măsură ce se coboară spre albia râurilor. În urma analizei hipsometrice se constată prezența a 4 trepte de relief ce se încadrează între 118 și 182 m. Amplitudinea absolută a reliefului, de 178 m, a fost măsurată în partea central - nordică a arealului, în zona pădurii Secuieni și reprezintă înălțimea maximă a unui monticul rezultat prin eroziune. Faptul că partea nordică a ariei protejate este mai înaltă, conferă albiilor o pantă redusă de scurgere. Analiza distribuției fâșiilor altimetrice arată o dispunere a acestor trepte după cum urmează: – treapta 1 (altitudinile cuprinse între 118-130 m), deține un ecart redus de altitudine (numai 12 m) și are o pondere în suprafață de 11.68% din totalul ariei protejate. Asamblează zona joasă, a albiilor de vale și luncă de pe cursul pârâului Sânicolau și a afluentului de dreapta al acestuia. ... – treapta 2 (între 130-150 m.) reprezintă 24.30 % din totalul suprafeței ariei protejate și se suprapune versanților de vale mai înclinați care fac trecerea între albiile văilor și glacisuri și suprafețele interfluviale mai nivelate. ... – treapta 3 cuprinsă între 150-165 m altitudine deține o suprafață mult mai largă decât cele anterioare, de 38.34% din total și asamblează suprafețele interfluviilor dintre văi. Această treaptă prelungește versanții înclinați din treapta 2, are un unghi de pantă mai redus și un grad de nivelare mai ridicat decât cele anterioare. ... – treapta 4, cuprinsă între altitudinile de 165-182 m reprezintă nivelul celor mai înalte porțiuni ale ariei protejate, având un procent de ocupare de 25.56% din totalul ariei protejate. Se suprapune în cea mai mare parte pe interfluviul ocupat de Pădurea Secuieni, cu o extensie spre nord-est dar și la vest de Valea Pucioasa. Are valori ale unghiului de pantă reduse, principalele procese de modelare fiind legate doar de infiltrațiile apei provenite din precipitații. ... Tabel 5. Intervalele hipsometrice și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul ariei protejate Nr Intervale hipsometrice Procent de ocupare (%) 1 118-130 11.68 2 130-150 24.30 3 150-165 38.34 4 165-182 25.56 Din analiza hărții înclinării versanților se observă o distribuție a valorilor unghiurilor de pantă în corelație cu ceilalți indicatori geomorfologici. Suprafețele cu valori ale unghiului de pantă de 0-2 grade ocupă un procent mare din total, de 21.56%. Suprafețele cu aceste valori sunt distribuite la nivelul interfluviilor dintre cele trei văi și la nivelul albiilor de vale. Sunt suprafețe caracterizate de o dinamică și intensitate redusă a proceselor geomorfologice fiind dominate în special de procese pe verticală (infiltrări ale precipitațiilor, levigări ale sărurilor din sol. Clasa de pante de 2.1-5 grade deține cea mai însemnată proporție, 48.65% din total; suprafețele care intră în această clasă sunt distribuite atât la nivelul interfluviilor dar și în zona de tranziție între suprafețele interfluviale netede și sectoarele de versanți mai abrupte. A treia clasă de pante cu valori cuprinse între 5.1-10 grade se desfășoară la partea superioară a versanților, în zona de tranziție spre suprafețele interfluviale mai netede. Ocupă încă un procent important din suprafață deținând 20.04% din totalul suprafeței arealului protejat. Este spațiul caracterizat de un debut al intensității și dinamicii proceselor geomorfologice cu șiroiri, eroziune în suprafață și procese de tip creep. După acest nivel se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a patra clasă, cea de 5.1-10 grade deține doar 2.45% din suprafața totală. Suprafețele cu această înclinare se întâlnesc la nivelul versanților mai înclinați de pe parcursul celor trei văi. În final, cele mai înclinate suprafețe cu valori ale unghiului de pantă cuprinse între 15.120 grade caracterizează versanții din vecinătatea albiilor râurilor care prin eroziune (subsăpare) au determinat apariția înclinării acestora. Răspândirea lor este redusă, ocupând doar 0.22% din totalul ariei protejate Tabel 6. Intervalele de pantă și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul ariei Nr Intervale de pantă (grade) Procent de ocupare 1 0 - 2 21.56 2 2,1 - 5 48.65 3 5,1 - 10 20.04 4 10.1 - 15 2.45 5 15.1 - 20 0.22 Aria protejată Săcuieni prezintă o formă alungită pe direcția N-S conform cu dispunerea culoarelor văilor care o drenează. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidența radiației solare la nivelul suprafeței topografice se remarcă o distribuție preponderentă a versanților cu expoziție estică, sudică, sud-vestică și vestică, ceea ce asigură o bună insolație a suprafeței și valori calorice ridicate. Acest fapt se constituie ca o trăsătură pozitivă pentru vegetația și fauna zonei. Tabel 7. Orientările suprafețelor și procentul acestora de ocupare în cadrul ariei protejate Nr Expoziția versanților Procent de ocupare (%) 1 N 3.41 2 NE 9.02 3 E 22.83 4 SE 20.87 5 S 10.57 6 SV 9.17 7 V 14.31 8 NV 6.98 9 Suprafețe plate (fără orientare) 1.01 În cazul suprafețelor cu expunere nordică și nord-estică topirea zăpezilor și dezghețul se produc mai târziu și mai lent, sunt puțin expuși eroziunii peliculare și afectați în principal de procesele de alterare. În schimb, versanții cu valori ridicate ale insolației sunt degajați rapid de zăpadă și îngheț și afectați de timpuriu și pe o perioadă lungă din an de procesele de pluvioablație, creep, șiroire. ... 2.2. Hidrografie Rețeaua hidrografică a ariei protejate este compusă dintr-un număr redus de cursuri de apă cu caracter permanent (a se consulta Anexa 3.6 . Harta hidrografică). Direcția cursurilor de apă este predominantă sud-nord conformă cu direcția de drenaj a râurilor care se află în relație cu înclinarea generală a reliefului câmpiei înalte a Someșului. Colectorul principal al arealului este cursul de apă Pârâul Sânicolau care drenează partea estică a ariei protejate. Acesta primește câțiva afluenți, toți de dreapta și anume: Valea Lacul Cicastău, un curs de apă care se formează din lacul Cicoș și continuă spre aval până la confluența cu Pârâul Sânicolau și Valea Pucioasa cu care intră în confluență în aval, înainte de a ieși de pe teritoriul ariei protejate. Valea Pucioasa la rândul ei primește un afluent important de stânga înainte de confluența cu Pârâu Sânicolau. În afara acestora mai există câteva foarte mici cursuri de apă cu caracter permanent și temporar de mică însemnătate care intră în confluență cu Pârâul Sânicolau chiar la ieșirea în aval a acestuia din teritoriul ariei protejate. Lungimea totală însumată a cursurilor de apă de aici este de 11.468 km. Lungimea râurilor raportată la suprafața totală a ariei protejate de 7.41 kmp va da o valoare a densității fragmentării fluviale de 1.54 km/kmp. Datorită distribuției destul de uniforme a cursurilor de apă la întreg arealul ariei protejate se poate considera că necesarul de apă al teritoriului este relativ satisfăcut. Rețeaua de râuri din zonă prezintă o serie de canale de drenaj pentru îndepărtarea excesului de umiditate din zonă. Ca urmare, în multe cazuri au fost necesare lucrări de îndiguiri (așa cum este cazul lacului Cicoș) și desecări. Lucrările de regularizări a cursurilor de apă și folosirea apelor din râuri în perioadele de secetă pentru irigații fac ca debitul natural să fie greu de determinat. În general regimul hidrologic al râurilor de aici se remarcă cu un maxim în intervalul februarie-martie și un minim în lunile august-octombrie. Scurgerea medie multianuală specifică este redusă, ea fiind de numai 1-3 l/s/kmp, în timp ce scurgerea medie specifică de aluviuni este relativ ridicată, ceea ce determină procese de colmatare a ariilor joase înmlăștinite și a canalelor. În timpul iernii formațiunile de gheață apar în a doua decadă a lunii noiembrie. Cu toate lucrările ameliorative realizate, caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate în principal din apa freatică. Tabel 8. Localizarea principalelor bazine hidrografice în teritoriul arealului protejat Nr. Unitatea geografică Bazin hidrografic Afluenți 1. Câmpia Sălacea- Roșiori Barcău (cu afluentul Pârâul Sânicolau) De dreapta: -Valea Lacul Cicastău - 1.26 km -Valea Pucioasa - 3.85 km În afara rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor de apă, apar mai multe zone de înmlăștinire situate în vechile belciuge și meandre ale unor cursuri acum părăsite.
+
Apele freatice Structura deltaică a aluviunilor cuaternare explică particularitățile apelor freatice din această zonă. Pe lângă straturile acvifere cu nivel liber (care caracterizează arealele frecvent inundabile și înmlăștinite așa cum este cazul părții de nord unde se găsește lacul Cicoș) se întâlnesc și stratele acvifere suprafreatice, freatice pe adâncimi restrânse de 1-7 m și strate acvifere captive, de adâncime, între 4-5 m. Deși dispun de debite apreciabile, datorită conținutului lor de săruri, sunt ape carbonatate-calcice-magneziene, cu valori ridicate ale durității, astfel că devin nepotabile și agresive pentru structurile de canalizare și aducțiune cu apă.
+
Lacurile Singura acumulare acvatică din cuprinsul arealului protejat o reprezintă Lacul Cicoș. Acesta este localizat în extremitatea nordică a arealului protejat ROSCI0220 și reprezintă unul dintre motivele înființării ariei protejate de interes comunitar. Suprafața bazinului acvatic este de 12.34 ha ceea ce reprezintă 1.66% din totalul suprafeței de protecție. De fapt lacul Cicoș este un ansamblu acvatic care deține atât luciu de apă cât și suprafața mlăștinoasă înconjurătoare. ... 2.3. Pedologie În cuprinsul sitului ROSCI0220 au fost identificate următoarele categorii: a. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasa Gleisolurilor (gleisoluri molice în clasificarea FAO-UNESCO și SRTS sau lăcoviști în SRCS). ... b. Soluri minerale condiționate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile: cambisoluri eutrice în clasificarea FAO-UNESCO, sau solurile brune eu-mezobazice în SRCS, sau eutricambosolurile în STRS). ... c. Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv) - unde intră soluri din clasa Griziomuri (griziomuri haplice în clasificarea FAO-UNESCO, sau soluri cenușii în SRCS). ... d. Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed - din această clasă fiind prezente în arealul studiat solurile din clasa Luvisolurilor (luvisoluri haplice în clasificarea FAO-UNESCO, sau brune luvice în SRCS sau luvosoluri în SRTS și luvisoluri cromice în FAO-UNESCO, sau soluri brun roșcate în SRCS, sau luvosoluri în SRTS). ... a. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor. Gleisolurile, reprezentate în zonă prin gleisoluri molice, ocupă o suprafață identică cu a lacului Cicoș fiind un rezultat la hidromorfiei datorate apei din lac. Astfel se extind pe 12.34 ha ceea ce înseamnă 1.66% din întreaga suprafață a ariei protejate. Gleisolurile molice sunt soluri hidromorfe care au luat naștere în condițiile unui surplus permanent de apă freatică condiție ce se realizează ușor în arealul analizat având în vedere nivelul hidrostatic foarte ridicat. Gleisolurile se dezvoltă pe forme de relief joase, slab drenate, așa cum este în acest caz arealul lacului Cicoș, condițiile climatice având un rol redus în apariția acestui tip de sol. Principalul factor în geneza lor în reprezintă apa freatică, unde poziționarea superficială a nivelurilor piezometrice mențin solul și substratul permanent supraumectat în defavoarea unei circulații optime a aerului. În cazul excesului de apă freatică conținutul de aer (oxigen) este extrem de mic ceea ce favorizează menținerea sub formă redusă a compușilor de Fe și Mn, care prin procese pedogenetice pot forma minerale secundare de tipul ferosilicaților cu fier feros de culoare verzui albăstriu, culori imprimate și orizonturilor de sol (orizonturi de glei). Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat in baze în care predomină Ca și Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă din decompunerea căreia rezultă orizontul Am. Epipedonul acestor soluri are o structură bine dezvoltată, stabilă hidric, este bogat in humus (4-12%) și are capacitate de schimb cationic mare (T &gt;30me/100 g sol). ... b. Soluri minerale condiționate de timp. Cambisolurile sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip, cambisolurile eutrice, cu două varietăți (gleizate și erodate). Cambisolurile fac tranziția între solurile slab dezvoltate, incipient evoluate și cele moderat- puternic diferențiate isohumice sau feralice. Sunt condiționate de vârsta redusă a solificării și au un orizont Bv cambic subiacent unui orizont A (molic, ocric sau umbric). Cambisolurile eutrice s-au format aici pe suprafețe cu declivități relativ reduse dar drenate și scoase de sub influența revărsărilor. O analiză a hărții solurilor corespondente arealului inclus în ROSCI0220 prezintă o dispunere a cambisolurilor sub forma unor fâșii care se suprapun versanților văii Pârâu Sânicolau și afluentului de dreapta al acestuia. Ca extindere cele două tipuri de cambisoluri eutrice ocupă o suprafață de 130.37 ha, care înseamnă 17.58% din totalul suprafeței ariei protejate. Cambisolurile eutrice în arealul ariei protejate au avut ca material parental depozitele fluviatile recente din apropierea cursurilor de apă și depozitele deluviale alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. Cambisolurile eutrice au textură fină aici, cu o structură bine definită și o bioacumulare sporită (humus = 2-4%), unde predomină acizii huminici. În cuprinsul ariei protejate, conform cu nomenclatorul SRCS, solurile brune eu- mezobazice apar cu următoarele subtipuri: gleizate, cu profil Ao - Bv - CGoGr (A ocric, B cambic și orizontul parental C combinat cu orizontul Go materialul parental de oxido-reducere sau gleizat sau combinat cu orizontul Gr - de reducere sau gleic și erodate unde se remarcă o "trunchiere" a acestora și uneori pot sa conțină o proporție mai ridicată de fracțiune grosieră numită "schelet". ... c. Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv). Griziomurile se regăsesc la limita cu zona pădurilor de foioase, făcând tranziția între cernziomuri și luvisoluri. Griziomurile haplice în clasificarea FAO-UNESCO sau soluri cenușii în SRCS, prezintă caractere morfologice particulare determinate de procese pedogenetice specifice. Proprietățile fizice, fizico-mecanice și hidrofizice sunt favorabile în orizontul A și mai reduse în orizontul Bt, fapt care imprimă părții mediane a profilului de sol caractere de hidromorfie stagnică. Proprietățile lor chimice sunt favorabile: conținut mediu spre mare de humus (4-5%); grad sporit de saturație în baze (V&gt;75%); capcacitate mare de schimb cationic (T&gt;40 me/100 g. sol). De remarcat că în situația în care vegetația sub care evoluează griziomurile va suferi modificări (adică pădurea va fi defrișată și înlocuită cu vegetație ierboasă sau culturi agricole) acestea își vor intensifica procesul bioacumulativ, sau dacă se va înlocui vegetația ierboasă cu cea forestieră acestea își vor intensifica procesul eluvial-iluvial. Griziomurile prezintă o fertilitate bună și răspund bine și la aplicare de îngrășăminte chimice cu azot. Periodic sunt necesare corectării ale nivelului acidității prin aplicarea de amendamente calcaroase. Pe teritoriul ROSCI0220 griziomurile apar sub forma unor mici areale localizate pe latura vestică spre localitatea Săcueni. Însumate ocupă o suprafață de 29.60 ha, ceea ce reprezintă cca. 4% din totată aria protejată. ... d. Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed Luvisolurile ocupă cea mai mare suprafață a teritoriului ROSCI0220 reprezentând 76.75% din totalul suprafeței comunei, adică în jur de 569 ha. În privința formelor de relief, luvisolurile apar pe suprafețele mai înalte, bine drenate de tip interfluvii largi. În cuprinsul ariei protejate apar două tipuri de luvisoluri și anume luvisolurile haplice și luvisolurile cromice. Acestea se află în amestec astfel că o clară departajare a lor este dificilă. Totuși, se constată dominanța luvisolurilor haplice tipice și a luvisolurilor cromice tipice pe suprafețele interfluviale înalte și netede dintre văile Sânicolau și valea Pucioasa, precum și la vest de aceasta. Luvisolurile haplice apar sub arealele cu umiditate și evapotranspirație moderate, materiale parentale ușor acide și sub o vegetație de pădure de foioase sau pajiști secundare. Transformarea activă a materiei organice încorporată în sol, favorizează formarea unor cantități mai mici de acizi humici, neutralizați de bazele existente. În situația în care mediul este slab acid compușii de Fe devin oxidați și imobili iar solul capătă o culoare brună în partea superioară și brun-gălbuie în cea inferioară. 0 parte din bazele eliberate prin procesul de hidroliză sunt reținute de mineralele argiloase (datorită capacității de schimb cationic a acestora), cea mai mare parte a acestora însă sunt spălate pe profil așa încât profilul luvisolurilor haplice nu există condiții de formare a unui orizont Cca. Ca varietăți luvisolurile haplice întâlnite aici sunt tipice și erodate. Cele tipice prezintă toate caracteristicile descrise anterior în timp ce în cazul celor erodate se remarcă o "trunchiere" a acestora și uneori pot sa conțină o proporție mai ridicată de fracțiune grosieră numită "schelet". Luvisolurile cromice preferă zonele cu topoclimat mai călduros (expoziție sudică a versanților) unde în procesul de alterare a fracțiunii mineralogice apar mecanismele de fersiallitizare. Depozitele mai bogate în Fe și baze încetinesc procesul de debazificare prin fixarea siliciului, iar Fe precipită pe suprafața mineralelor argiloase; solurile devin astfel mai argiloase și primesc o tentă de culoare brun roșcată. Luvisolurile cromice au un orizont bogat în argilă cu culori în nuanțe &lt;7,5 YR și crome mai mari de 4. Ca varietăți luvisolurile cromice de aici sunt tipice și erodate. Cele tipice prezintă toate caracteristicile descrise anterior în timp ce în cazul celor erodate se remarcă o "trunchiere" a acestora și uneori pot sa conțină o proporție mai ridicată de fracțiune grosieră numită "schelet". ... ... 2.4. Clima Situl Natura-2000 ROSCI0220 Săcueni se situează în climatul temperat continental cu ușoare influențe oceanice, caracteristic regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al., 2008). În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara sitului Natura-2000, ROSCI0220 Săcueni a variat consistent de la un an la altul. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 10,4°C, s-au înregistrat temperaturi cu până la 1,5°C mai mari în anumiți ani, și respectiv mai mici, care au coborât în anii cei mai reci până la 8,8°C (a se consulta Anexa 3.8 . Harta temperaturilor - medii multianuale). În ceea ce privește temperaturile lunare, se constată un regim tipic temperat-continental, cu o valoare maximă înregistrată în luna iulie, și o valoare minimă specifică lunii ianuarie. În cazul temperaturilor medii lunare s-au înregistrat diferențe mari de temperatură de la un an la altul pentru aceeași lună, mai accentuate în perioada rece a anului (-10,4...4,4°C, în ianuarie) și mai mici în semestrul cald din an (17,9...24,3°C, în iulie). Cea mai mare variație termică de la o lună la alta se înregistrează în anotimpurile de tranziție (primăvara și toamna), când acesta poate ajunge la peste +/- 5°C. Între lunile anotimpurilor fundamentale (vara și iarna) diferențele sunt mult mai mici, în cea mai mare parte a situațiilor, acestea reducându-se la mai puțin de jumătate față de anotimpurile de tranziție (+/- 2°C de la o lună la alta). Durata lunară de strălucire a Soarelui variază în cursul anului, înregistrând o oscilație simplă și având, în general, o evoluție paralelă cu cea a temperaturii aerului, cu un maxim de vară și un minim înregistrat în cursul iernii. Astfel, valorile medii lunare variază, în medie, de la 17104 h, în lunile de iarnă (decembrie), până la valori ce depășesc 200 h în lunile de vară, totalizând în cursul anului, la scara întregului areal analizat, în medie 2100,8 h/an. Valorile extreme înregistrate au fost de 1756,8 h/an și respectiv de 2477,2 h/an. Luna cu cea mai mare durată de strălucire a soarelui este iulie, când pe cuprinsul arealului analizat valorile medii au fost de 290,8 h, dar în cazul anilor extremi, aceasta a variat de la 210,1/lună la 386,2 h/lună. De altfel, se observă o variație de câteva zeci de ore între valorile maxime și cele minime înregistrate la nivelul fiecărei luni. În arealul analizat se cumulează în medie, în timpul unui an, o cantitate de precipitații de 577,6 l/mp. Tot în regim mediu multianual, cantitatea lunară de precipitații, variază în cadrul regiunii analizate de la 31 l/mp, în luna cea mai puțin ploioasă (februarie), până la peste 81 l/mp, în luna cea mai ploioasă (iunie) (a se consulta Anexa 3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale). Cele mai mari cantități lunare și anuale de precipitații înregistrate au depășit cu mult valoarea medie, uneori acestea dublându-se sau chiar triplându-se, comparativ cu mediile multianuale, în special în lunile de toamnă, iarnă și început de primăvară. Este de remarcat faptul că deși ca medie, nu se depășește în nici o lună pragul de 100 l/mp, în cazul cantităților maxime înregistrate, acest prag a fost depășit în lunile mai-noiembrie, în lunile iunie, iulie, septembrie și octombrie depășindu-se chiar pragul de 150 l/mp. În aceste condiții, cantitățile anuale cele mai ridicate au depășit și ele cu mult valoarea medie multianuală, maxima absolută ajungând până la 818,4 l/mp. Procentual, valorile maxime lunare înregistrate sunt cu peste 100 % mai mari decât cele medii (între 111 și 269%), cu excepția lunii mai, când valoarea maximă a depășit cu 78,5 % media multianuală. La valoarea anuală, depășirea maximă a fost de 41,7 %. Un alt indicator al cantităților excedentare de precipitații este valoarea maximă înregistrată în 24 h din fiecare lună/an. Astfel, în arealul analizat, cantitățile maxime de precipitații căzute într- o singură zi, în cazul valorilor medii, pot cumula între 25 și 35 % din cantitatea de precipitații cumulată în luna respectivă; în cazul valorilor maxime, ecartul crește între 21 și 42 %. În valori absolute, cea mai scăzută cantitate maximă a fost înregistrată în luna ianuarie (24,9 l/mp), iar cea mai ridicată, în iunie (54,6 l/mp). Este de remarcat faptul că aceste valori s-au înregistrat în luni diferite comparativ cu valorile minime și maxime lunare înregistrate în regim mediu multianual, în martie și respectiv iulie. La cealaltă extremă, în anii cei mai secetoși, cantitățile lunare de precipitații cele mai mici, au fost, în general, ca medie pe regiune sub 6 l/mp, cu excepția intervalului mai-iulie, în care minimele înregistrate au fost cuprinse între 8 și 14 l/mp. Procentual, cantitatea de precipitații se poate diminua cu până la 80-100% în oricare lună din an, cu excepția lunii mai (77,5 %) față de regimul mediu multianual. La nivel anual, degradarea regimului pluviometric a înregistrat valori de peste 40 % față de media multianuală. ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâul Sânicolau, apoi o vale scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe interfluviale, netede la partea superioară și cu o creștere a unghiului de pantă al versanților pe măsură ce se coboară spre albia râurilor. Cel mai important element abiotic al sitului este hidrografia, respectiv lacurile și zonele mlăștinoase, care întrețin un ecosistem riparian viguros și cu valoare ecologică ridicată. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Ca termen general, ecosistemul reprezintă "un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici", sau "o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura să faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându- se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats. Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale" și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor. La nivel de peisaj în ROSCI0220 Săcueni există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști aluviale, ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare, terenuri agricole și infrastructură de comunicație. Tabel 9. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate Nr. crt. Cod Descriere 1 142 Ape dulci curgătoare din regiunea de deal 2 2311 Pajiști umede cu ierburi înalte și comunități ierboase higrofile 3 252 Păduri de foioase 4 274 Terenuri agricole mixte/heterogene 5 2821 Drumuri și căi ferate În capitolul anexe este prezentată harta ecosistemelor din ROSCI0220 Săcueni (a se consulta Anexa 3.10 . Harta ecosistemelor). ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0220 Săcueni a fost declarat în baza habitatului de interes conservativ 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba. Urmare a studiilor efectuate în anul 2019, în situl ROSCI0220 Săcueni s-au identificat următoarele habitate de interes conservativ (a se consulta Anexa 3.11 . Hărțile distribuției tipurilor de habitate): 1. 92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) cu Salix alba și Populus alba ... 2. 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) ... 3. 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) ... 4. 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun ... 5. 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii ... 6. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition (la nivelul rezervației Lacul Cicoș) ...
+
92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) cu Salix alba și Populus alba Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 92A0 3. Denumire habitat Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba [Salix alba and Populus alba galleries] 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 44.141 Denumirea engleză: Mediterranean white willow galleries Descriere: Riparian forests of the Mediterranean basin dominated by [Salix alba], [Salix fragilis] or their relatives. 44.162 (Nivelul 5) Corespondențafitosociologică a habitatului: nespecificată. Denumirea engleză: Ponto-Sarmatic steppe willow galleries Descriere: Riverine woods dominated by [Salix alba], [Salix fragilis] and [Populus nigra], of floodplains of rivers of the Pontic and Sarmatic steppes and wooded steppes of southern Eastern Europe, în particular, of the lower Danube, the lower Prut, the lower Dniestr, the lower Dniepr basin, the lower and middle Don and Donetz system, the lower Volga basin, the Kouma and Terek basins. 44.6 (Nivelul 3) Corespondența fitosociologică a habitatului: [Populion albae] [i.a.] Denumirea engleză: Mediterraneo-Turanian riverine forests Descriere: Mediterranean and Central Eurasian multi-layered riverine forests with [Populus spp.], [Ulmus spp.], [Salix spp.], [Alnus spp.], [Acer spp.], [Tamarix spp.], [Juglans regia], lianas. Tall poplars, [Populus alba], [Populus caspica], [Populus euphratica] ([Populus diversifolia]), are usually dominant în height; they may be absent or sparse în some associations which are then dominated by species of the genera listed above. (DEVILLERS et al., 2010) 5. Habitatele din România (HdR) R4406: Păduri danubian - panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius. (cf. GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008) 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale (AV) Salici-Populetum Meijer-Drees 1936 (cf. GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008) 8. Tipuri de pădure (TP) - Zăvoi de plop alb de productivitate superioară - Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie - Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării - Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării 9115 - Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteraneean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene și central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălțimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6). [...] Indubitabil, tipurile 91E0 și 92A0 se suprapun parțial, datorită menționării comunităților de salcie albă în definiția ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate și prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă speciile diferențiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides și unele transgressive din clasele Querco-Fagetea și Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis. (GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008) 10. Specii caracteristice -în stratul arborilor și arbustilor - Salix alba, Populus alba, Fraxinus pallisae, F. angustifolia, Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus, Sambucus nigra, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, Clematis vitalba, Humulus lupus. - în stratul erbaceu - Rubus caesius, Calystegia sepium, Cicuta virosa, Althaea officinalis, Galium aparine, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara. (GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008, DONIȚĂ et al., 2005) - dintre speciile invazive, pentru acest habitat sunt frecvent amintite: Fraxinus pennsylvanica, Acer negundo, Amorpha fruticosa. 11. Fotografii Anexa 2.1. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba si Populus alba [Salix alba and Populus alba galleries] CLAS. PAL.: 44.6611, 44.162, 44.1621 2. Statutul de prezență (spațial) Larg răspândit, de-a lungul văii Sânnicolau. Izolat, lângă Cantonul silvic. 3. Statutul de prezență (management) Natural 4. Suprafața tipului de habitat 29,78 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Martie 2019 - noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat (descriere) Habitatul se găsește în special de-a lungul cursului de apă Sânnicolau, în partea sudică a sitului. Ca particularitate, el este edificat de sălcii (cu frecvență ridicată a speciei Salix fragilis, fapt care nuanțează habitatul cu caracteristici ale pădurilor aluviale de arin - 91E0, cu care - de altfel - se întrepătrunde, permițând diferite interpretări); exemplarele de plop sunt puține pe valea sudică iar cele din nordul sitului au rămas din plantații. Aspectul de păduri-galerii este prezent pe valea sudică, chiar dacă nu are cel mai tipic aspect; valea este largă, inundabilă, iar firul apei devine îngust, vara spre toamnă, lăsând loc și pajiștilor umede ale habitatului 6440, cu multe rogozișuri; pe anumite suprafețe domină stuful; în amonte, pe valea Sânnicolau, sălciile mai înalte lipsesc, posibil și datorită mobilității solului, aceasta fiind o zonă cu umiditate mai mare, cu bălți care se mențin și toamna, greu accesibilă. Aceste caracteristici ale văii permit încadrarea habitatului și la 91E0*, chiar dacă arinul nu este frecvent, cel puțin pe partea din amonte, spre Olosig. Din mai multe considerente, legate de desemnarea sitului și managementul lui viitor, valea sudică și zona depresionară de lângă Cantonul silvic au fost cartate ca 92A0 iar văile mai înguste, care traversează pădurea și pe care arinul este dominant, au fost incluse la 91E0*. Cele mai frecvente specii de sălcii sunt Salix fragilis, S. alba, S. cinerea. La Cantonul silvic, habitatul se găsește pe o suprafață destul de mică, fiind o zonă depresionară, pe care apele stagnează sau se scurg lent, dar cu nivel crescut al apei tot timpul anului, cu grupări de stuf și alte specii higrofile; aici au fost plantate câteva exemplare de Salix babylonica. 7. Distribuția tipului de habitat (harta) Anexa 3.11.6. Harta distribuției habitatului 92A0, a se consulta, de asemenea, Anexa 3.12.13. Harta distribuției speciei Salix alba 8. Alte informații privind sursele de informații DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification palearctique: DEVILLIERS P., DEVILLIERS- TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]). DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă, Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă, București DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București. DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București. GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București, p. 361. *** (European Environment Agency - EEA), 2007 - European forest types Categories and types for sustainable forest management reporting and policy, EEA, Copenhagen, p. 88. *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3.
+
91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: 91E0* Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* 3. Denumire habitat 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) [Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)]. 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 44.3 - Middle European stream ash-alder woods 44.2 - Boreo-alpine riparian galleries 44.13 - Middle European white willow forests (DEVILLERS et al., 2010) 5. Habitatele din România (HdR) R4401 - Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa; R4402 - Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum; R4405 - Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; R4407 - Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius; R4408 - Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus. 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale R4401: - Telekio speciosae - Alnetum incanae Coldea (1986) 1991. R4402: - Stellario nemorum - Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957. Asociație care se întâlnește tot pe văile râurilor, ca și Telekio speciosae - Alnetum incanae, însă la altitudini mai mici, în etajul montan inferior (al fagului) și colinar (al gorunului). R4405: - Salicetum albae Issler 1924. Prezentată de SANDA et al. (2008, p. 360) și cu sinonimul Salicetum albae-fragilis R. Tuxen 1937, incluzând și pe cealaltă asociație prezentată de GAFTA &amp; MOUNTFORD (2008) - Salicetum fragilis Passarge 1957. Grupează, conform acelorași autori, sălceto-plopișele (Salix alba, S. fragilis, Populus nigra, P. alba) din luncile inundabile ale râurilor; stratul arbustiv este compus din sânger, mur, hamei, porumbar etc., iar în cel erbaceu sunt frecvente specii mai mult sau mai puțin nitrofile (urzică, turiță, cânepa codrului etc.). R4407: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. În toate luncile din România, în special în cele de câmpie și în Lunca și Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, zona de silvostepă și zona de stepă (DONIȚĂ et al., 2005, p. 261). R4408: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. Păduri ripariene edificate de Salix alba, în principal, cu stratul erbaceu dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus europaeus, se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor; habitat foarte frecvent în Lunca și Delta Dunării, apare și în luncile de câmpie ale marilor râuri, la altitudini de max. 100 m (DONIȚĂ et al., 2005, p. 262). GAFTA &amp; MOUNTFORD (2008, p. 70) includ între asociațiile corespunzând acestui habitat și pe următoarele: - Carici brizoidis - Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953. După SANDA et al. (2008, p. 372), asociația grupează cenoze din văile M-ților Apuseni, inclusiv subasociația syringetosum josikaeae Sanda et Popescu 1999. - Carici remotae - Fraxinetum Koch ex Faber 1936. SANDA et al. (2008, p. 372) arată că această asociație este puțin studiată în România și că include cenoze dominate de Fraxinus excelsior, din văile râurilor montane, cu sol lutos. - Pruno padi - Fraxinetum Oberdorfer 1953. Cuprinde frăsinete de stațiuni înmlăștinite descrise pentru prima oară în Germania. În fișele unor situri (e.g. Massif forestier de Compiegne) din Franța, asociația corespunde frăsineto-arinișelor cu Prunus padus din văile râurilor cu curgere lentă medio-europene (Europa Centrală). Astfel de grupări ocupă cuvetele văilor râurilor cu sol mâlos, temporar inundate. SANDA et al. (2008) nu menționează și nici nu descriu această asociație. În sistemul cenotaxonomic german (http://www.floraweb.de/vegetation/PflGesHomepageLayout.php3?taxon id=7992), asociația este inclusă în al. Alno-Ulmion minoris Br.-Bl. et Tx. ex Tchou 1948 / 1949. COLDEA (1991, p. 486) descrie o singură asociație (Telekio speciosae-Alnetum incanae) din această alianță, pe care o denumește însă Alno-Ulmion Br.-Bl. et Tx. 1943 em. Mull. et Gors 1958, dar între speciile caracteristice ei, găsim pe Padus avium, alături de Matteucia strutiopteris, Stellaria nemorum, Geranium phaeum, Stachys sylvatica, Carex brizoides și altele. În identificarea acestui habitat pe teren sunt importante, pe lângă combinațiile fitosociologice: - caracteristicile majore ale stațiunii: văile râurilor de la câmpie până în etajul montan mijlociu (al fagului); - fizionomia de ansamblu a covorului vegetal: pădure-galerie / ripariană / zăvoi; - edificarea stratului arborilor de următoarele specii (în ordinea relativă, descrescătoare a altitudinilor): arin alb - arin negru - frasin - salcie (S. alba, S. fragilis) - sălcii + plop; - pâlcurile de Equisetum sp. și de Carex sp., chiar dacă nu se află sub coronamentul arborilor-diagnostic sau în imediata vecinătate, pot fi incluse tot în acest habitat. 8. Tipuri de pădure 9117 - Zăvoi de anin alb cu Petasites - Telekia; 9317 - Zăvoi de anin de negru cu Rubus caesius - Aegopodium podagraria; 9317 - Zăvoi de plop negru cu Rubus caesius - Galium aparine; - Zăvoi de salcie cu Rubus caesius - Galium aparine; - Zăvoi de salcie cu Polygonum - Lycopus. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Cf. manualului EUR 28, habitatul este divizat în 3 subtipuri (Palearctic): - 44.3: Alno-Padion - păduri de luncă de Fraxinus excelsior și Alnus glutinosa din lungul cursurilor de apă din zona de câmpie și etajul colinar din Europa temperată și boreală. - 44.2: Alnion incanae - păduri de luncă de Alnus incana din lungul râurilor montane și submontane din Alpi și Apeninii de nord. - 44.13: Salicion albae - galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis și Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar și zona de câmpie. Manualele european și românesc de interpretare (EUR 28, p. 115; GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008, p. 70) propun așadar o accepțiune mai largă decât Tipologia Palearctic PHYSIS 2001 (DEVILLERS et al., 2001), prin includerea și a sălcetelor-galerie din zona de câmpie, precum și a plopului negru între speciile- diagnostic. Unitatea EUNIS G1.1 (Riparian and gallery woodland, with dominant Alnus, Betula, Populus or Salix), din care fac parte subtipurile 44.13 și 44.2, cuprinde doar cenozele edificate de sălciile cu frunze mici/înguste (Salix alba, Salix elaeagnos, Salix purpurea, Salix viminalis), sălcetele riverane dominate de sălciile cu frunze mari (e.g. Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra) fiind încadrate în unitatea F9.1 (tufărișuri riverane de sălcii cu frunze mari, de exemplu Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra, dar și galeriile de Alnus spp. și de sălcii cu frunze înguste, de exemplu Salix elaeagnos, când sunt mai puțin înalte de 5m; tufărișurile ripicole de Hippophae rhamnoides și Myricaria germanica) (LOUVEL et al., 2013, pp. 169, 182). Aceste formațiuni de vegetație apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic, cel puțin o dată pe an, însă altfel bine drenate și aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul erbaceu include întotdeauna numeroase specii de plante de talie mare - megaforbii (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) și poate conține diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat mai include și alte subtipuri (sensu PALEARCTIC - PHYSIS): - păduri de frasin și anin ale izvoarelor și râurilor aferente (44.31 - Carici remotae - Fraxinetum); - păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.32 - Stellario - Alnetum glutinosae); păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno - Fraxinetum, Ulmo - Fraxinetum); - galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae - Alnetum incanae Moor 1958); - galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis - Alnetum incanae Moor 1958); - păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae). Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajiști umede sau cu alte habitate forestiere. # Particularități care se potrivesc în descrierea covorului vegetal al văii Sânnicolau, încadrat și explicat la 92A0. 10. Specii caracteristice - în stratul arborilor: Alnus glutinosa (L.) Gaertn., Alnus incana (L.) Moench, Fraxinus excelsior L., Populus nigra L., Salix alba L., S. x fragilis L., Ulmus glabra Huds.; - în stratul erbaceu: Angelica sylvestris L., Cardamine amara L., C. pratensis L., Carex acutiformis Ehrh, C. pendula Huds., C. remota L., C. strigosa Huds., C. sylvatica Huds., Cirsium oleraceum (L.) Scop., Equisetum telmateia Ehrh., Equisetum spp., Filipendula ulmaria (L.) Maxim., Geranium sylvaticum L., Geum rivale L., Lycopus europaeus L., Lysimachia nemorum L., Rumex sanguineus L., Stellaria nemorum L., Urtica dioica L. 11. Fotografii Anexa 2.2. și Anexa 2.3. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae) [Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)] CLAS. PAL.: 41.3; 44.2; 44.13 HdR: 4401, 4402, 4405, 4407, 4408 2. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândit, în biotopurile caracteristice. 3. Statutul de prezență [management] Natural 4. Suprafața tipului de habitat 22,27 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Martie 2019 - noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul se găsește în RN Lacul Cicoș, fiind principalul habitat de aici, ca importanță și suprafață ocupată. Se mai găsește de-a lungul văilor care traversează pădurea (fragmentat și frecvent modificat, chiar înlocuit de alte esențe lemnoase, plantate de-a lungul timpului) sau pe marginea ei (valea Lacul Cicastău). Cartarea habitatului s-a făcut pe acele suprafețe pe care habitatul este prezent, în forma să naturală, și pe mici suprafețe pe care acest habitat ar putea fi restaurat. Deși există similitudini cu acest habitat, Valea Sânnicolau a fost inclusă la 92A0, din considerente explicate anterior. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.11.2. Harta distribuției habitatului 91E0* 8. Alte informații privind sursele de informații BADARAU, A.S., 2013 - 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), în: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. &amp; R.A. Monitorul Oficial, București, p. 57. BUNCE, R.G.H., BOGERS, M.B.B., EVANS, D., JONGMAN, R.H.G., 2012 - Rule base system for în situ identification of Annex I habitats, Altera, Altera Report 2276, Wageningen, pp. 89, 90. DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J. &amp; VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. Complements a la table : SPN-MNHN / INPN, fevrier 2010. DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București. DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București. GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 - Păduri temperate europene, în: GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, pp. 70-71. LAZAR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚA, N., INDREICA, A., MAZARE, G., 2007 - Amenințări potențiale (Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“), Ed. Universității “Transilvania” din Brașov, pp. 37-50. LOUVEL, J., GAUDILLAT, V., PONCET, L., 2013- EUNIS, European Nature Information System, Systeme d’information europeen sur la nature. Classification des habitats. Traduction fran^aise. Habitats terrestres et d’eau douce. MNHN-DIREV- SPN, MEDDE, Paris, 289 p. NICOLIN, A.-L., NICULESCU, M., IMBREA, I.-M., ARSENE, G.-G., BĂDESCU, B., BĂRBOS, M.-I., FILIPAȘ, L., 2014 - Biodiversity, spatial and conservation status assessment on alluvial gallery-forests within the Natura 2000 site Cheile Nerei- Beușnița, Research Journal of Agricultural Science, 46 (2), 2014, p. 222-232. NICULESCU, M., ALEXIU V., 2008 - Habitat Fact Sheets - Implementation of Natura 2000 Network în Romania - EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, sindinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București. SCHROTT, L., 1972 - Flora și vegetația rezervației naturale Beușnița - Cheile Nerei (Munții Aninei), Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Biologie, 398 p. *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 115.
+
91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 91F0 3. Denumire habitat Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)] 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 44.434 Denumirea engleză: Getic oak-elm-ash forest Descriere habitat: Riverine forests of Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae, Ulmus minor and Ulmus effusa of the great floodplains of the lower Danube, with Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Frangula alnus, Crataegus monogyna în the shrub layer and Rubus caesius, Lysimachia nummularia, Glechoma hederacea, Convallaria majalis în the herb layer. 44.6613 Western Pontic Fraxinus pallisae woods 44.6621 Danube Delta Periploca poplar-oak-ash galleries 44.6623 Danube Delta Periploca poplar-oak-ash-alder galleries (DEVILLERS et al, 2010) 5. Habitatele din România (HdR) R4404 - Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și specii de ulm (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea; R4409 - Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și stejar brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae; R4410 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Gallium rubioides; R4411 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale - Fraxino danubialis - Ulmetum Soo 1936 corr. 1963; - Quercetum robori - pedunculiflorae Simon 1960 (syn. Fraxino angustifoliae - Quercetum pedunculiflorae (Chifu et al. (1998) 2004); - Fraxino pallisae - Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al., 1979) Oprea 1997; - Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krautsch 1965 (syn. Ulmeto minoris - Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970). (GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008) R4404: Fraxino danubialis - Ulmetum Sanda et Popescu 1999 (Doniță et al., 2005, p. 258); R4409: Quercetum robori -pedunculiflorae Simon 1960 (Doniță et al., 2005, p. 263); R4410: Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krautsch 1965 (Doniță et al., 2005, p. 264); R4411: Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krautsch 1965 (Doniță et al., 2005, p. 265). (DONIȚĂ et al., 2005) Tipuri de ecosisteme: 6514 - Frăsineto-(ulmeto)-stejăret pedunculat cu Glechoma - Geum; 6517 - Frăsineto-(ulmeto)-stejăret pedunculat cu Rubus caesius și Galium aparine; 6617 - Plopiș-stejăret pedunculat cu Rubus caesius-Galium aparine; 6617 - Stejăret de pedunculat cu Rubus-Aegopodium. 8. Tipuri de pădure 8412 - Stejăret amestecat de hașmac; 8413 - Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hașmace mici; 6341 - Șleau de hașmac; 6342 - Șleau-plopiș de hașmac de productivitate mijlocie; 6343 - Șleau-plopiș de hașmac de productivitate inferioară; 6344 - Rariște de stejar și frasin din hașmace mici; 6345 - Rariște de stejar și frasin din hașmace mici; 0412 - Frăsinet de hașmac de productivitate mijlocie; 0413 - Frăsinet de hașmac de productivitate mijlocie. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri din specii cu lemn de esență tare, situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioada creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înalțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esență moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta și din păduri aluviale de specii cu lemn de esență tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncție cu păduri de anin și frasin (44.3). (GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008). 10. Specii caracteristice Arbori și arbuști: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phallaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum (GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008). Alte specii: Tilia platyphyllos, T. tomentosa, T. cordata, Carpinus betulus, Acer campestre, Circaea lutetiana, Scrophularia nodosa, Mercurialis perennis etc. 11. Fotografii Anexa 2.4. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis si Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)] CLAS. PAL.: 44.4 2. Statutul de prezență [spațial] Izolat, în biotop caracteristic. 3. Statutul de prezență [management] Natural 4. Suprafața tipului de habitat 8,02 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Martie 2019 - noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Singura suprafață cu habitatul 91F0 este pădurea seculară de stejar de luncă (Quercus robur), care susține colonia de stârci cenușii, pe dreapta văii Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig; terenul este ușor depresionar, solul umed în cea mai mare parte a anului. Foarte probabil că suprafețe similare, în continuarea văii, la sud de Lacul Olosig, să fi constituit păduri similare, în trecut, condițiile stațiunilor fiind aceleași. La fel, partea nordică a Văii Pucioasa, la intrare în sit, pare să fi fost un arboret asemănător, cu stejari de luncă și, pe vale, arin negru, însă acum este parțial modificat, inclusiv prin plantarea nucului american. Această zonă, la fel ca și subparcela plantată cu nuc american, în partea vestică a pădurii seculare, pot face obiectul reconstrucției ecologice. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.11.5. Harta distribuției habitatului 91F0 8. Alte informații privind sursele de informații DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification palearctique : DEVILLIERS P., DEVILLIERS-TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]). DONIȚĂ, N., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București. DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București. GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 51-52. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București, p. 391 *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 80.
+
91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 91M0 3. Denumire habitat Păduri balcano - panonice de cer și gorun [Pannonian-Balkanic turkey oak - sessile oak forests] 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 41.76 - Balkano - Anatolian thermophilous oak forests 5. Habitatele din România (HdR) R4132 - Păduri panonic-balcanice de gorun (Quercus petraea) și cer (Q. cerris) (fag) (Fagus sylvatica) cu Melittis melissophyllum; R4133 - Păduri balcanice de gorun (Quercuspetraea) cu Helleborus odorus; R4134 - Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) cu Mercurialis ovata; R4136 - Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) și cărpiniță (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum; R4137 - Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea) și tei cu frunză mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus; R4140 - Păduri daco-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria; R4142 - Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) și alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica; R4149 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis; R4150 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla; R4151 - Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum; R4152 - Păduri dacice de cer (Quercus cerris) și carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora; R4153 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) și gârniță (Q. frainetto) cu Crocus flavus; R4154 - Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla; 4155 - Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) și cer (Q. cerris) cu Carex praecox. 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale R4132: - Quercetum petraeae - cerris Soo (1957) 1969 (inclusiv subas. tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000. R4133: - Aremonio - Quercetum petraeae Hoborka 1980. Asociație descrisă de Irina HOBORKA, din Munții Dognecei. R4134: - Fraxino orni - Quercetum dalechampii Doniță 1970. - Orno - Quercetum praemoesicum Roman 1974. Asociație corespunzătoare și habitatului R4142. R4136: - Nectaroscordo - Tilietum tomentosae Doniță 1970. R4137: - Galantho plicatae - Tilietum tomentosae Doniță 1968 (syn. Galantho (plicatae) - Carpinetum (orientalis) Doniță 1968). R4140: - Tilio argenteae - Quercetum petraeae-cerris Soo 1957. În aceeași unitate (G9) intră și asociația Quercetum petraeae - cerris Soo (1957) 1969 (habitatul R4132). R4142: - Orno - Quercetumpraemoesicum Roman 1974 subass. coryletosum colurnae. ROMAN (1974). R4149: - Quercetum cerris Georgescu 1941. R4150: - Quercetum cerris Georgescu 1941. R4151: - Quercetum farnetto-cerris (Georgescu 1945) Rudski 1949 carpinetosum orientalis Jov 1956. R4152: - Carpino - Quercetum cerris Klika 1938 (Boșcaiu et al.1969). R4153: - Quercetum farnetto-cerris (Georgescu 1945) Rudski 1944. R4154 (corespondent DONIȚĂ et al., 2005: 9280 Quercus frainetto woods): - Quercetum frainetto Păun 1964. R4155: (corespondent DONIȚĂ et al., 2005: 9280 Quercus frainetto woods): - Quercetum frainetto Păun 1964. 8. Tipuri de pădure (TP) - 7724 - Goruneto - ceret cu Glechoma - Geum; - 7114 - Ceret cu Glechoma - Geum; - 7135 - Ceret cu Genista - Festuca heterophylla; - 7111 - Ceret cu Lithospermum; - 7214 - Ceret cu carpen cu Arum - Brachypodium; - 6814 - Cereto - stejăret cu carpen cu Arum - Brachypodium; - 7414 - Cereto - gârnițet cu Glechoma - Geum; - 7432 - Cereto - gârnițet cu Poa - Carexpraecox; - 7435 - Cereto - gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla; - 7535 - Gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla; - 7514 - Gârnițet cu Glecoma - Geum; - 7532 - Gârnițet cu Poa - Carex praecox. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri subcontinentale xero-termofile de Quercus cerris, Q. petraea sau Q. frainetto și alte specii de stejari caducifoliați, local păduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonică, dealurile și câmpiile din vestul și sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor și din etajul supra-mediteranean al nord-estului Greciei continentale, din Anatolia supra-mediteraneană și munții de mică înălțime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 și 600 (800) m deasupra nivelului mării și dezvoltate pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip, etc., pe soluri brune, slab acide, de obicei profunde. Habitatul are mari afinități cu cel de stejărete ilirice, cu care formează situații de tranziție dificil de interpretat. 10. Specii caracteristice Quercus petraea (Matt.) Liebl., Q. dalechampii Ten., Q. polycarpa Schur (= Q. petraea subsp. iberica (Steven ex M.Bieb.) Krasslin), Q. cerris L., Q. frainetto Ten., Acer tataricum L., Carpinus orientalis Mill., Fraxinus ornus L., Tilia tomentosa Moench, Ligustrum vulgare L., Euonymus europaeus L., Festuca heterophylla Lam., Carex montana L., Poa nemoralis L., Potentilla alba L., P. micrantha Ramond ex DC., Tanacetum corymbosum (L.) Sch.Bip., Campanula persicifolia L., Digitalis grandiflora Mill., Vicia cassubica L., Silene viscaria (L.) Jess. (= Viscaria vulgaris Bernh.), Silene coronaria (Desr.) Clairv. Ex Rchb. (= Lychnis coronaria Desr.), Achillea distans Waldst. &amp; Kit. ex Willd., A. nobilis L., Silene nutans L., S. viridiflora L., Hieracium racemosum Waldst. &amp; Kit. ex Willd., H. sabaudum L., Galium intermedium Schult. (= G. schultesii Vest), Lathyrus niger (L.) Bernh., Veratrum nigrum L., Peucedanum oreoselinum (L.) Moench, Helleborus odorus Waldst. &amp; Kit. ex Willd., Luzula forsteri (Sm.) DC., Carex praecox Schreb., Pulmonaria mollis Wulfen ex Hornem., Melittis melissophyllum L., Glechoma hirsuta Waldst. &amp; Kit., Geum urbanum L., Genista tinctoria L., Buglossoides purpurocaerulea (L.) I.M.Johnst. (= Lithospermum purpurocaeruleum L.), Calluna vulgaris (L.) Hull, Primula vulgaris subsp. rubra (Sm.) Arcang. (= Primula acaulis subsp. rubra (Sm.) Greuter &amp; Burdet), Allium siculum Ucria (= Nectaroscordum siculum (Ucria) Lindl.) (în Dobrogea), Galanthus plicatus M.Bieb. 11. Fotografii Anexa 2.5. și Anexa 2.6. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 91M0 Păduri balcano - panonice de cer si gorun [Pannonian- Balkanic turkey oak - sessile oak forests] CLAS. PAL.: 41.76 - Balkano - Anatolian thermophilous oak forests 2. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândit 3. Statutul de prezență [management] Natural 4. Suprafața tipului de habitat 269,82 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Martie 2019 - octombrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul 91M0 ocupă o mare parte din suprafața sitului. În numeroase parcele, dominant este cerul (Quercus cerris), pe suprafețe plane, mai înalte, ușor ondulate, alături de alte specii de stejari (unele arborete au fost plantate). Probabil, acest tip de habitat forestier reprezintă tipul de pădure natural în această zonă, pe suprafețele de teren mai ridicate; pe cele joase, depresionare, deci mai umede, dominant este stejarul de luncă (Quercus robur). Numeroase parcele au fost plantate cu nuc american (Juglans nigra) sau această specie a fost plantată în componența stejăretelor, dezvoltându-se foarte bine în această zonă. O altă specie frecventă în stejărete este mălinul american (Prunus serotina); ambele specii se comportă invaziv, nucul american avansând, natural, mai încet, la limita parcelelor plantate, preferând zonele umede, ripariene, iar mălinul american, mai repede, prin diseminarea fructelor cu ajutorul păsărilor. Liziera stejăretelor este frecvent conturată de salcâm (Robinia pseudoacacia). Pe văi, deci în zonele mai umede și mai umbroase, devine dominant și carpenul (Carpinus betulus). Și alte specii au fost plantate de-a lungul timpului, unele autohtone (e.g. gorunul), altele alohtone (cu potențial invaziv). Chiar dacă habitatul 91M0 nu constituie, în acest sit, un obiectiv de conservare menționat în FS al ariei protejate, totuși unele arborete merită să fie conservate și, mai ales, monitorizate din punctul de vedere al speciilor cu potențial de invadare a habitatelor naturale importante. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.11.3. Harta distribuției habitatului 91M0 Anexa 3.11.4. Harta distribuției habitatului degradat 91M0 8. Alte informații privind sursele de informații BĂDĂRAU, A.S., 2013 - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, în: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. &amp; R.A. Monitorul Oficial, București, p. 60. DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 207-209, 210-212, 214 -216, 221-228 DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Seria a II-a, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă. Redacția Propagandă Tehnică Agricolă, București, 390 p. DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 51-55. GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 - Păduri temperate europene, în: GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 74-75. IVAN, D., DONIȚĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOȘCAIU, N., MITITELU, D., PAUCA- COMANESCU, M., 1993 - Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚA, N., INDREICA, A., MAZ ARE, G., 2007 - Amenințări potențiale (Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/R0/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“), Ed. Universității “Transilvania” din Brașov, pp. 93-112 NICULESCU, M., ALEXIU V., 2008 - Habitat Fact Sheets - Implementation of Natura 2000 Network în Romania; EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/R0. PAȘCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 - Tipuri de pădure din Republica Populară Romînă, Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Institutul de Cercetări Silvice, Seria a II-a Manuale, referate, monografii, nr. 14, Editura Agro-Silvică de Stat, București, 453 p. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, pp. 119-120.
+
6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 6440 3. Denumire habitat Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii [Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii] 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 37.23 Subcontinental riverine meadows. 5. Habitatele din România (HdR) R3712 - Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera R3715 - Pajiști danubian-panonice de Agrostis stolonifera R3716 - Pajiști danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale Poetum pratensis Răvăruț et al. 1956 Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933 Agrostio (stoloniferae)-Festucetum pratensis Soó 1949 Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956 Poetum silvicolae Buia et al. 1959 (syn. Poo sylvicolae- Alopecuretum pratensis (Buia et al. 1960) Coldea 2012) Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966 Agrostio (stoloniferae)-Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947 Cirsio cani-Festucetum pratensis Majovsky ex Ruzickova 1975 (syn. Festucetum pratensis Soo 1938) 8. Tipuri de pădure - 9. Descrierea generală a tipului de habitat “Literatura de specialitate din țara noastră nu consemnează nici o asociație din al. Cnidion dubii (în sens strict) și nici una dintre asociațiile descrise în Europa centrală nu se regăsesc în România (și de altfel, nici în Ungaria). Totuși, este posibil ca pajiștile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a îndiguirilor, regularizărilor cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din rațiuni nomenclaturale - pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, același habitat, în sens strict ecologic, este prezent și la noi, și în Europa centrală, existența habitatelor de pajiști aluviale în România și importanța conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat în considerare, ca tip de stațiune, dar cu asociațiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.” (GAFTA &amp; MOUNTFORD, 2008) 10. Specii caracteristice Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. 11. Fotografii Anexa 2.7. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii [Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii] CLAS. PAL.: 37.23 HdR: R3712, R3715, R3716 2. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândit 3. Statutul de prezență [management] Natural 4. Suprafața tipului de habitat 24,85 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Martie 2019 – noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul este prezent de-a lungul văii inundabile din partea sudică a sitului (Valea Sânnicolau). Cu siguranță, această vale avea mai multă apă, în trecut, tot așa cum este foarte probabil ca vegetația lemnoasă de luncă să fi acoperit suprafețe mai mari decât în prezent. Toată valea se caracterizează prin prezenta unor pajiști higrofile, care se dezvoltă foarte bine în condițiile unei umidități ridicate a solului, aproape tot timpul anului, respectiv prin distribuția mai mult sau mai puțin continuă a grupărilor de specii lemnoase, de luncă. Pajiștile higrofile se găsesc distribuite mozaicat, fiind întrerupte de suprafețe cu asociații vegetale lemnoase de luncă, aparținând habitatului 92A0. Pe alocuri, se găsesc grupări compacte de stuf (Phragmites australis). 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.11.8. Harta distribuției habitatului 6440 8. Alte informații privind sursele de informații BĂDĂRĂU, A.S., 2013 – 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, în: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 – Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. &amp; R.A. Monitorul Oficial, București, p. 45. CHIFU, T. (ed.), IRIMIA, I., ZAMFIRESCU, O., 2014 – Diversitatea fitosociologică a României. II. Vegetația erbacee antropizată, A. Vegetația pajiștilor, Institutul European, Iași. COLDEA, G. (éd.), OPREA, A., SÂRBU, I., SÎRBU, C., ȘTEFAN, N., 2012 – Les associations végétales de Roumanie. Tome 2. Les associations anthropogènes, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification paléarctique: DEVILLIERS P., DEVILLIERS- TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]). DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 207-209, 210-212, 214 -216, 221-228 DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 51-55. GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. IVAN, D., DONIȚĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOȘCAIU, N., MITITELU, D., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., 1993 – Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino LOUVEL, J., GAUDILLAT, V., PONCET, L., 2013 - EUNIS, European Nature Information System, Systeme d’information européen sur la nature. Classification des habitats. Traduction française. Habitats terrestres et d’eau douce. MNHN-DIREV- SPN, MEDDE, Paris, 289 p. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 – Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi – Universitatea din București, București *** 2013 – Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment
+
3150 - Lacuri eutrofe cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 3150 3. Denumire habitat Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition [Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition- type vegetation] 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 22.13: Standing freshwater / Eutrophic waterbodies / Lakes and pools with mostly dirty grey to blue-green, more or less turbid, waters, particularly rich în dissolved bases (pH usually &gt; 7) 22.41: Standing freshwater / Free-floating vegetation / [Lemnion minoris], [Hydrocharition] / Free-floating surface communities of more or less nutrient-rich waters of the Palaearctic realm. 22.421: Standing freshwater / Rooted submerged vegetation / Large pondweed beds / [Potamogetonetea pectinati] 5. Habitatele din România (HdR) R2202 – Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza și Wolffia arrhiza R2203 – Comunități danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana și A. filiculoides R2204 – Comunități danubiene cu Riccia fluitans și Ricciocarpus natans R2205 – Comunități danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides și Utricularia vulgaris R2206 - Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis și Najas marina 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale Ceratophylletum demersii Hild 1956; Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003; Najadetum minoris Ubrizsy 1941; Polygonetum amphibii (natantis) Soo 1927; Potamo perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937; Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum crispi Soo 1927; Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge 1964 em. Gors 1977; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum nodosi (Soo 1960) Segal 1964; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Tuxen 1974; Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Tüxen 1974; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlodi 1959; Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnic 1965; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930 (syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935); Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tuxen 1960; Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992. 8. Tipuri de pădure - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Lacuri și iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puțin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei &gt; 7), cu comunități din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafață sau, în ape adânci, deschise, cu asociații de broscariță (Magnopotamion). 10. Specii caracteristice Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae L., Stratiotes aloides L., Utricularia australis R.Br., U. vulgaris L., Aldrovanda vesiculosa L.; Ferigi (Azolla); Hepaticae: Riccia spp., Ricciocarpus spp.; Magnopotamion - Potamogeton lucens L., P. perfoliatus L. 11. Fotografii Anexa 2.8. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition [Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition- type vegetation] 2. Statutul de prezență [spațial] Izolat 3. Statutul de prezență [management] Natural 4. Suprafața tipului de habitat 0,64 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Martie 2019 – noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul se regăsește la nivelul rezervației naturale și este reprezentat de lacul propriu-zis (Cicoș) și malurile acestuia, cu vegetație caracteristică, alcătuită din stuf și alte specii hidrofile. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.11.7. Harta distribuției habitatului 3150 8. Alte informații privind sursele de informații DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București. DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București. GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. MIHĂILESCU S., STRAT D., CRISTEA I., HONCIUC V. (coord), 2015 - Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. MOLNAR, Z., BIRO, M., BOLONI, J., 2008 – Appendix – English names of the A-NER habitat types, Acta Botanica Hungarica, 50 (suppl.), 249-255. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 – Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, sindinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi – Universitatea din București, București. *** 2013 – Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment. *** https://www.bfn.de/en/lrt/natura-2000-code-3150.html ... 3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Situl Natura 2000 ROSCI0220 Săcueni a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel: Specii de plante: 4110* Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica Specii de herpetofaună: 637 Bombina bombina 678 Emys orbicularis Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000, specia Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo nu a fost identificată în situl ROSCI0220 Săcuieni în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anului 2019, deși a fost căutată în toate suprafețele cu habitate care ipotetic ar putea să corespundă necesităților sale ecologice. Însă, urmare a studiilor efectuate, s-au identificat în sit zone cu habitate potențiale care întrunesc cerințele ecologice ale plantei. 3.3.1. Plante superioare A. Date generale ale specie Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS 4110* 2. Denumirea științifică Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo 3. Denumirea populară dediței 4. Descrierea speciei Diferă de specia tip din Europa de nord prin statura mai înaltă, flori mai mari, bicolore, la exterior roșu închis, înauntru galbui, stamine numai cu puțin mai scurte decât perigonul și laciniile frunzelor mai lungi și mai late. Este o specie heliofilă, xero-mezofilă, prezentă în zona de șes, în jurul pădurilor de stejari termofili, pe dune de nisip; moderat termofilă, slab acid - neutrofilă. Crește pe dealuri uscate, ierboase sau pietroase, în poieni nisipoase de stejărete. 5. Perioade critice aprilie - mai (perioada de înflorire și fructificare) 6. Cerințe de habitat pajiști, terenuri nisipoase, dune de nisip înierbate, teren cu vegetație redusă, liziera pădurii. 7. Fotografii - ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo, specie menționată în Anexa 2 a OUG 57/2007 2. Informații specifice speciei Specie heliofilă, xero-mezofilă, prezentă în zona de șes, în jurul pădurilor de stejari termofili, pe dune de nisip; moderat termofilă, slab acid - neutrofilă. Crește pe dealuri uscate, ierboase sau pietroase, în poieni nisipoase de stejărete. 3. Statutul de prezență (temporal) - 4. Statutul de prezență (spațial) - 5. Statutul de prezență (management) - 6. Abundență - 7. Perioada de colectare a datelor din teren martie 2019 - septembrie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Specia nu a fost identificată în sit, singurele habitate potențiale unde condițiile sunt întrunite, se găsesc la liziera pădurii, în partea de nord-vest a sitului, la marginea acestuia și liziera pădurii, în partea centrală înaltă a sitului. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) - 10 Alte informații privind sursele de informații - ... ... 3.3.2. Herpetofaună A. Date generale ale speciei Bombina bombina Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS 637 2. Denumirea științifică Bombina bombina 3. Denumirea populară Buhai de baltă cu burtă roșie 4. Descrierea speciei Amfibian de talie mică, corp îndesat, cap turtit și bot rotunjit, pupila cordiformă. Dorsal pielea este cenușie, rugoasă, acoperită cu numeroși negi proeminenți. Ventral coloritul este negru cu pete galben-portocalii sau roșii. Vârful degetelor nu este niciodată portocaliu sau roșu. Este o specie pronunțat acvatică, diurnă, insectivoră, răspândită în zone umede din terenuri deschise sau împădurite din regiunile de șes sau chiar podiș. Reproducerea are loc din aprilie până în august (Fuhn 1960, Cogălniceanu et al. 2000). 5. Perioade critice Lunile de primăvară/vară în care are loc reproducerea și dezvoltarea postembrionară și metamorfoza (Fuhn 1960, Cogălniceanu et al. 2000) 6. Cerințe de habitat Trăiește în lacuri, bălți, canale, mlaștini, băltoace permanente sau temporare, de adâncime mică. Este mai puțin tolerantă la poluarea apelor comparativ cu specia congenerică B. Variegata. Răspândită în aproape toată țara, în zonele joase, la altitudini sub 400 m (Fuhn 1960, Cogălniceanu et al. 2000). 7. Fotografii Anexa 2.9. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina bombina Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Bombina bombina, specie menționată în Anexa 2 a OUG 57/2007 2. Informații specifice speciei Este prezentă numai în zone umede permanente cu vegetație palustră. 3. Statutul de prezență (temporal) ● rezident 4. Statutul de prezență (spațial) ● izolată, 5. Statutul de prezență (management) ● nativă 6. Abundență ● rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren martie 2019 - septembrie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Specia a fost identificată în două locuri în rezervația naturală Lacul Cicoș. La nivelul întregului sit au fost realizate 13 observații asupra speciei, exceptând lacul Cicoș specia fiind identificată exclusiv în zonele umede din Valea Pucioasa. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Anexa 3.12.1. Harta distribuției speciei Bombina bombina 10 Alte informații privind sursele de informații Cogălniceanu, D., Szekely, P.,Samoila, C., Riosif, R., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians în Romania. ZooKeys, 35 - 57. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. Din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58 Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13 Fuhn I., 1960. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., București, 288. Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201. ... A. Date generale ale speciei Emys orbicularis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS 678 2. Denumirea științifică Emys orbicularis 3. Denumirea populară Țestoasă de lac 4. Descrierea speciei În România, la subspecia E. orbicularis orbicularis, lungimea carapacei, variază între 142-163mm la masculi și între 146-171 mm la femele (Fuhn, 1960). Coloritul de fond este în general maro închis, sau negru uneori cu tentă roșcată, iar pe aceste fond sunt prezente puncte sau striații galbene. Dimorfismul sexual este manifest. Masculii au carapacea și mai ales plastronul mai îngust; de asemenea, la masculi, plastronul este concav ajutând la acuplare. Privit de sus, la masculi există o diferență considerabilă între marginea posterioară a plastronului și marginea posterioară a carapacei, acest aspect facilitând curbarea cozii în timpul acuplării. Baza cozii masculului este mai groasă, fiindcă aici se află organul copulator, iar deschizătura cloacală la masculi este mai aproape de vârful cozii. Culoarea irisului masculilor, poate varia între alb, galben și roșu brun, în timp ce irisul femelelor este în general gălbui. Trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. Preferă însă corpurile de apă stagnantă, pentru ca au o mai mare stabilitate termică. 5. Perioade critice Tot timpul anului 6. Cerințe de habitat Trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. Preferă însă corpurile de apă stagnantă, pentru ca au o mai mare stabilitate termică; în apele curgătoare însă, locomoția prin înot presupune un consum mai mare de energie. Este foarte importanță existența zonelor umede cu vegetație palustră, stuful fiind un element important al habitatului speciei. Este de asemenea importantă existența zonelor cu stuf căzut la pământ și / sau cu vegetație natantă care oferă țestoaselor loc de însorire. Foarte important pentru această specie este alternanța ochiurilor de apă de mică adâncime, în care termoreglarea se realizează mai eficient, cu ape mai adânci în care țestoasele se pot retrage în caz de pericol și în care se hrănesc. Fiind o specie poikilotermă și exotermă, termoreglarea este o parte extrem de importantă a ciclului diurn de activitate. Optimul temperaturii corporale este în jurul a 25°C, dar variază în funcție de perioada din zi și din an între 18-31°C. Temperatura optimă este atinsă prin „sorire” care are loc în locuri ferite, situate deasupra nivelului apei din corpurile de apă, sau maluri. 7. Fotografii Anexa 2.10. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Emys orbicularis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Emys orbicularis, specie menționată în Anexa 2 a OUG 57/2007 2. Informații specific speciei Este prezentă numai în zone umede permanente cu vegetație palustră. 3. Statutul de prezență (temporal) ● rezident 4. Statutul de prezență (spațial) ● larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) ● nativă 6. Abundență ● comună, 7. Perioada de colectare a datelor din teren martie 2019 - septembrie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Specia a fost identificată în ROSCI0220 pe valea pârâului Pucioasa, dar și la limita sitului la lacul Olosig și în canalul de legătură dintre lacul Olosig și Lacul Cicoș. La lacul Cicoș specia nu a fost identificată. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Anexa 3.12.6. Harta distribuției speciei Emys orbicularis 10 Alte informații privind sursele de informații Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Szekely, P., Samoila, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013. Diversity and distribution of reptiles în Romania. ZooKeys, 49 - 76. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58 Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13 Fuhn I., vancea, Șt., 1961. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola II, Reptilia. Editura Academiei R.P.R., București, 352. Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201. ... A. Date generale ale speciei Triturus vulgaris Nr. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 10599 2 Denumirea științifică Triturus vulgaris 3 Denumirea populară Triton comun 4 Descrierea speciei Are dimensiuni: în jur de 70 mm. Creasta dorsală a masculului în rut este în general mare, cu marginea vălurită. Creasta dorsală creste de obicei treptat în înălțime în sens antero-posterior. Coada se termină de obicei în filament ascuțit, având o margine tegumentară sau cu un filament negru, fără margine. De obicei degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de ambele părți ale falangelor. La masculi fondul corpului în general gălbui, uneori cafeniu, cu pete negre, rotunde, foarte intense pe spate și pe flancuri. Capul cu 7 dungi negre: pe maxilarul superior, pe ochi, în regiunea supraoculară, iar o dungă nepereche între dungile supraoculare. Abdomenul cu pete negre, rotunde, de obicei cu o dungă mediană portocalie-roșie aprins (uneori lipsește); muchia infracaudală cu dungi longitudinale albastre și roșii; flancurile au reflexe aurii. Femelele sunt colorate în general galben deschis, cu muchii laterale pe spate și cu o tivitură dorsală mediană; pe spate și pe flancuri puncte mici, negre; uneori o linie închisă dințată, de-a lungul muchiilor spatelui. Pe cap, între maxilarul superior și ochi, până la parotide o dungă galbenă care uneori se prelungește până la cloacă, separând flancurile de abdomen. Abdomenul și gușa foarte frecvent uniforme, galben deschis sau galben-roz nepătate. Intră primăvara devreme în apă (mijlocul lui februarie-începutul lui martie) pentru reproducere, după care adulții părăsesc repede mediul acvatic; uneori, poate rămâne acvatic pe tot parcursul perioadei active. În mediul acvatic, este prezent mai mult în masa apei, este activ atât ziua cât și noaptea, pe când în mediul terestru este nocturn (Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org). Larvele sunt bentonice și diurne (Dolmen, 1983).Se hrănește cu o mare varietate de nevertebrate (lumbricide, crustacee, gasteropode, aranee, acarieni, colembole, coleoptere, diptere sau lepidoptere), ouă sau larve de amfibieni de talie redusă (Cicort-Lucaciu et al., 2006). Juvenilii proaspăt metamorfozați se hrănesc pe uscat. Masculii și femelele au uneori strategii de capturare diferite, cei dintâi în mediul acvatic fiind mai abili în obținerea hranei datorită crestei dorsale (David et al., 2009). Este larg răspândit canibalismul la femelele care petrec mai mult timp în vegetația abundentă din apropierea malului pentru depunerea ouălor; acestea sunt oofage, putându-și consuma uneori chiar propria pontă. Larvele, la început, se hrănesc cu gălbenușul oului, apoi cu microcrustacee; pe măsură ce se dezvoltă, consumă prăzi mai mari, de obicei moluște acvatice și insecte (www.amphibiaweb.org). Împerecherea are loc primăvara începând în martie și poate dura până mai târziu, în iunie (mai ales la munte). Masculul curtează femela, aducând-o în stare de receptivitate sexuală printr-un dans nupțial specific, după care depune pe fundul apei spermatoforul care este preluat imediat de femelă, care vine în urma lui. Fecundația este internă (Green, 1991). Femela va depune 60-300 de ouă, unul câte unul pe frunzele plantelor acvatice: oul învelit de o substanță aderentă este depus pe frunză, după care femela pliază frunza în jurul acestuia cu membrele posterioare, pentru a-l proteja. Larvele apar după 1-3 săptămâni, au la eclozare 6-7 mm, au o creastă dorsală înaltă și un colorit dorsal maro-deschis spre galben, cu puncte maro, iar ventral alb-argintiu; metamorfozarea are loc de obicei în același an, rareori pot ierna în stadiul de larvă (www.amphibiaweb.org). Maturitatea sexuală este atinsă după 2-3 ani la masculi și puțin mai mult la femele (până la 7 ani) (Marnell, 1998). Dacă sunt prinși, pot scoate un țipăt ușor și secretă substanțe toxice produse de glandele tegumentare. În faza acvatică, în caz de pericol se refugiază în vegetația acvatică din imediata apropiere (Duellman și Trueb, 1994). 5 Perioade critice Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza. Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. 6 Cerințe de habitat Este prezent în zona de șes, între 0-1500 m altitudine, în și pe lângă bălți sau lacuri cu sau fără vegetație, chiar și în ape calcaroase și mai ales în băltoace limpezi limnocrene (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Primăvara pentru reproducere alege o mare varietate de tipuri de apă în diferite tipuri de habitate. De obicei preferă ape puțin adânci, bine insolate, curate, cu vegetație, de la cele stătătoare, permanente sau temporare, până la cele lin curgătoare. Preferă apele lipsite de pești. În perioada terestră, tritonul comun are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie de adăpost și zone de hrănire, fiind deci foarte importantă prezența pietrelor, crăpăturilor și a lemnului mort în apropierea habitatelor de reproducere, cu atât mai mult cu cât capacitatea de dispersie este redusă, fiind situată în intervalul 1-1000 m (Baker et al., 2011). 7 Fotografii Anexa 2.11. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris Nr Informație/Atribut Descriere 1 Specia Triturus vulgaris, specie menționată în Anexa 2 a OUG 57/2007 2 Informații specifice speciei Este prezentă atât în zone umede temporare cât și în zone umede permanente. 3 Statutul de prezență [temporal] ● rezident 4 Statutul de prezență [spațial] ● izolată, 5 Statutul de prezență [management] ● nativă 6 Abundență ● rară 7 Perioada de colectare a datelor din teren martie 2019 - septembrie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] A fost identificat la lacul Cicoș precum și în habitate acvatice temporare în pădurile din R0SCI0220. Specia nu a fost observată în valea Pucioasa ; este însă cu siguranță prezentă și acolo. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.7. Harta distribuției speciei Triturus vulgaris 10 Alte informații privind sursele de informații Cogălniceanu, D., Szekely, P.,Samoila, C., Riosif, R., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians în Romania. ZooKeys, 35 - 57. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58 Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13 Fuhn I., 1960. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., București, 288. Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201. ... A. Date generale ale speciei Natrix natrix Nr. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 10677 2 Denumirea științifică Natrix natrix 3 Denumirea populară Șarpe de casă 4 Descrierea speciei Morfologie: specia prezintă un aspect zvelt, frontalul mai lung decât lat, mai scurt decât interparietalul. Ochiul în contact cu supralabialele 3 și 4. În general, are șapte supralabiale. Solzii dorsali cu carena longitudinală sunt dispuși în 19 șiruri longitudinale. Scuturile ventrale sunt în număr de 163-183, iar subcaudalele 53-78 de perechi (Fuhn, 1969). Colorit: spatele este cenușiu, cu variații de nuanțe de la brun la negricios. În regiunea posterioară a capului, de ambele părți, prezintă câte o pată semicirculară galbenă, albicioasă sau alb- cenușie, încadrată anterior și posterior de câte o pereche de pete negre. Abdomenul are un desen caracteristic, care permite recunoașterea speciilor de Natrix de la prima vedere: o alternanță de alb și negru, cu predominarea pigmentului negru. La șerpii melanici, abdomenul este complet negru. Exemplarele tinere sunt cenușii cu un desen format din pete închise alternate (Fuhn, 1969). Duce o viață amfibie, fiind strâns legat bazinele acvatice (mlaștini, bălți, lacuri, ape curgătoare) unde găsește hrana de care are nevoie. Uneori se depărtează de malul apelor și îl găsim în pădure, pe câmp, în zone uscate și pietroase. Duce o viață diurnă. Stă adesea la soare în locuri cu vegetație bogată. Intră în hibernare în octombrie. Șarpele de casă are mulți dușmani: păsările acvatice, păsările răpitoare, aricii etc. Se hrănește cu broaște, tritoni și ocazional pești. La sfârșitul lui aprilie și în mai, întâlnim de multe ori un număr mare de șerpi, formând așa numitele gheme. Șerpii în acuplare stau încolăciți, dar masculul nu imobilizează femela prin mușcarea părții posterioare a capului. Toamna se remarcă o a doua perioadă de acuplare, dar neurmată de pontă. Cele 11 -25 de ouă albe, lungi-ovoide, lipite ciorchine unele de altele, sunt depuse în iulie-august. Șarpele le îngroapă în solul afânat, în frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc. la o adâncime mică. Adesea, mai multe femele depun ouă în același loc. După zece săptămâni ies puii, care la eclozare au 16-19 cm. Principalul mijloc de apărare este fuga. Se mișcă repede, refugiindu-se în găuri, crăpături ale solului sau în găurile de la rădăcinile arborilor. Surprins lângă mal, se refugiază în apă. Înoată bine, șerpuindu-se cu capul ridicat la suprafața apei. Dacă nu se poate ascunde, ia o atitudine de intimidare, strâns colac, șuierând puternic și umflându-și capul, ca în cele din urmă să își lovească adversarul cu botul, fără a mușca. Luat în mână, împroașcă conținutul glandelor sale anale rău mirositoare (Fuhn 1969). 5 Perioade critice Perioada de împerechere, când adulții sunt extrem de vulnerabili: temperatura este mai scăzută, iar ei nu sunt foarte atenți la pericole. 6 Cerințe de habitat Șarpele de casă duce o viață amfibie, fiind strâns legat bazinele acvatice (mlaștini, bălți, lacuri, ape curgătoare) unde găsește hrana de care are nevoie. Uneori se depărtează de malul apelor și îl găsim în pădure, pe câmp, în zone uscate și pietroase. Duce o viață diurnă. Stă adesea la soare în locuri cu vegetație bogată. 7 Fotografii Anexa 2.12. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Natrix natrix Nr Informație/Atribut Descriere 1 Specia Natrix natrix 2 Informații specifice speciei Prezentă în zone umede permanente. 3 Statutul de prezență [temporal] ● rezident 4 Statutul de prezență [spațial] ● larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] ● nativă 6 Abundență ● comună, 7 Perioada de colectare a datelor din teren martie 2019 - septembrie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] A fost identificată în habitate de zone umede permanente cu vegetație abundentă la lacul Cicoș, canalul dintre lacul Cicoș și lacul Olosig și Valea Pucioasa. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.9. Harta distribuției speciei Natrix natrix 10 Alte informații privind sursele de informații Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Szekely, P., Samoila, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013. Diversity and distribution of reptiles în Romania. ZooKeys, 49 - 76. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58 Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13 Fuhn I., vancea, Șt., 1961. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola II, Reptilia. Editura Academiei R.P.R., București, 352. Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201. ... ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată În perioada martie 2019 - septembrie 2019, când s-au derulat acțiunile de teren pentru inventarierea și cartarea speciilor vizate de proiect, specialiștii au identificate în teren următoarele specii de interes conservativ: Plante superioare: Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 189627 2. Denumirea științifică Epipactis purpurata Sm. 3. Denumirea populară heleborine violet 4. Observații Distribuție rară pe teritoriul ariei protejate doar în câteva exemplare, aprox 20. Specia de orhidee a fost identificată în habitatul 91M0 Păduri balcano - panonice de cer și gorun [Pannonian-Balkanic turkey oak - sessile oak forests]. Specie menționată în: - Lista critică a plantelor vasculare din România, 2005, Oprea A., Editura Universității" Alexandru Ioan Cuza", pg. 566. - Toate speciile de orhidee sunt incluse în anexa B la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES). Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 176352 2. Denumirea științifică Menyanthes trifoliata L. 3. Denumirea populară trifoi-de-baltă, trifoiu-amar, trifoiu-de-lac, trifoiște, trei-frați, bobul-broaștei 4. Observații Prezența speciei în Lacul Cicoș este cu totul specială, Menyanthes trifoliata fiind o specie de altitudine mare, astfel specia are un caracter relictar aici, fiind întâlnită într-o stațiune de joasa altitudine la aproximativ 144 m. În perimetrul Lacului Cicoș Menyanthes trifoliata are o distribuție redusă și dificil de ajuns la locul unde se află. În prezent specia ocupă o suprafață redusă cu exemplare distribuite pe 1-2 m. Zona este acoperită de arini care nu lasă suficientă lumina pentru ca specia să înflorească. Astfel, datorită acestor condiții reduse de lumină specia nu a fost văzută înflorită și se presupune că în Lacul Cicoș Menyanthes trifoliata se înmulțește doar vegetativ. Menyanthes trifoliata este o specie vulnerabilă la modificarea condițiilor de lumină, cum este cazul în Lacul Cicoș în care vegetația lemnoasă are un grad mare de acoperire. Succesiunea vegetației spre vegetația lemnoasă este probabil apărută din cauza degradării habitatului în care se găsește, a modificărilor hidrice, a drenării și uscării terenurilor înconjurătoare. Specie menționată în: - Lista Roșie a plantelor superioare din România, 1994 Oltean M., Neagrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihailescu S. Inst. de biologie, studii, sinteze, documentații de ecologie, Bucuresti, 1 :1 -52 - The IUCN Red List of Threatened Species, cu statusul LC - cu populații în declin, sever fragmentate; specie intens colectate în trecut în scop medicinal https://www.iucnredlist.org/species/163993/42397943 - Red List of the Vascular Plants of Luxembourg, Colling, G. 2005, Ferrantia 42. Commission of the European Communities. - EU Wildlife Trade Regulations: THE EUROPEAN COMMISSION, COMMISSION REGULATION (EU) 2019/2117 of 29 November 2019 amending Council Regulation (EC) No 338/97 on the protection of species of wild fauna and f lora by regulating trade there în - Annex D. - Commission regulation (EU) No 1320/2014, of 1 December 2014, amending Council Regulation (EC) No 338/97 on the protection of species of wild fauna and flora by regulating trade therein, Annex D includes: Some CITES Appendix III species for which the EU holds a reservation; Some non-CITES species în order to be consistent with other EU regulations on the protection of native species, such as the Habitats Directive and the Birds Directive - Composite Report on the Conservation Status of Habitat Types and Species, 2009, as required under Article 17 of the Habitats Directive. Report from the Commission to the Council and the European Parliament. Brussels. - The 2010 Red List of Swedish Species. ArtDatabanken, SLU, Uppsala. - Red List of the Threatened Ferns and Flowering Plants of Switzerland, 2002. - Red Book of Vascular Flora of Croatia. Ministry of Culture, State Institute for Nature Protection, Republic of Croatia, Zagreb, 2005. Amfibieni și reptile (specii enumerate în Formularul standard al sitului la pct. 3.3 Alte specii importante de floră și faună): Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 2361 2. Denumirea științifică Bufo bufo 3. Denumirea populară Broască râioasă brună 4. Observații Specia a fost identificată atât în zone umede permanente la lacul Cicoș și la limita R0SCI0220 la lacul Olosig, cât și în ecosisteme acvatice temporare localizate în ecosistemele forestiere din sit. Specia este enumerată în Anexa 4B din OUG 57/2007 . 5. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.2. Harta distribuției speciei Bufo bufo Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 710 2. Denumirea științifică Hyla arborea 3. Denumirea populară Brotăcel 4. Observații Specie comună, identificată la reproducere la lacul Cicoș, în canalul dintre lacul Cicoș și lacul Olosig și pe valea Pucioasa. Specia este enumerată în Anexa IV din Directiva 92/43/CEE și în Anexa 4A din OUG 57/2007 . 5. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.3. Harta distribuției speciei Hyla arborea Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 778 2. Denumirea științifică Rana dalmatina 3. Denumirea populară Broasca roșie de pădure 4. Observații Specie comună, prezentă atât în zone umede permanente la lacul Cicoș și Valea Pucioasa, cât și în habitate acvatice temporare și în habitate forestiere în tot situl R0SCI0220. Specia este enumerată în Anexa IV din Directiva 92/43/CEE și în Anexa 4A din OUG 57/2007 . 5. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.4. Harta distribuției speciei Rana dalmatina Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 786 2. Denumirea științifică Rana ridibunda 3. Denumirea populară broasca mare de lac 4. Observații Specie comună, prezentă în apă atât la lacul Cicoș cât și pe valea Pucioasa și în canalul dintre valea Pucioasa și lacul Olosig. Specia este enumerată în Anexa V din Directiva 92/43/CEE și în Anexa 5A din OUG 57/2007 . 5. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.5. Harta distribuției speciei Rana ridibunda Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 713 2. Denumirea științifică Lacerta agilis 3. Denumirea populară Șopârlă de câmp 4. Observații Specie comună, a fost identificată în habitatul caracteristic în tot situl ROSCI0220, inclusiv la lacul Cicoș și în vecinătatea văii Pucioasa în terenuri deschise. Specia este enumerată în Anexa IV din Directiva 92/43/CEE și în Anexa 4A din OUG 57/2007 . 5. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.12.8. Harta distribuției speciei Lacerta agilis Păsări: Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 1098 2. Denumirea științifică Lanius collurio 3. Denumirea populară Sfrâncioc roșietic 4. Observații Este o specie de interes conservativ, oaspete de vară, cuibăritoare în arbuști la liziere de pădure și la marginea terenurilor agricole Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 973 2. Denumirea științifică Circus aeruginosus 3. Denumirea populară Erete de stuf 4. Observații Este o specie clocitoare, oaspete de vară, cel puțin două perechi cuibărind în mlaștina din valea văii Pucioasa Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 1011 2. Denumirea științifică Dendrocopos medius 3. Denumirea populară Ciocănitoare de stejar 4. Observații Este o specie clocitoare rezidentă prezentă în ecosistemele forestiere din sit edificate de specii de Quercus ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale Tabel 10. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate Județ UAT Procent din UAT Procent din ANP Bihor Săcueni 4.89 100 Harta unităților administrativ teritoriale este prezentată în Anexa 3.13. Harta perimetrului construit al localităților este prezentată în Anexa 3.17 .
+
Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Tabel 11. Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr. crt Județ Localitate Sexe An de referință 2011 An de analizat 2019 Număr total Prezență estimată în sit 1 Bihor Săcueni Total 623756 618208 0 Masculin 304036 301695 Feminin 319720 316513 Tabel 12. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr crt Județ Localitate An de referință 2011 An de analizat 2019 1 Bihor Săcueni 183 157 Tabel 13. Mortalitate: decedați per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr crt Județ Localitate An de referință (2011) An de analizat (2019) 1 Bihor Săcueni 43 33 Tabel 14. Emigrație Nr crt Județ Localitate An de referință (2011) An de analizat (2019) 1 Bihor Săcueni 263 305 Tabel 15. Imigrație Nr crt Județ Localitate An de referință (2011) An de analizat (2019) 1 Bihor Săcueni 5 -
+
Utilități publice Tabel 16. Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă Bihor Săcueni DA Canalizare Bihor Săcueni NU Stație de epurare Bihor Săcueni NU Încălzire cu lemne Bihor Săcueni DA Încălzire cu gaze Bihor Săcueni DA Colectare deșeuri Bihor Săcueni DA Comunicații - telefonie fixă Bihor Săcueni DA Comunicații - telefonie mobilă Bihor Săcueni DA
+
Efective de animale Tabel 17. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2019 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine Bihor Săcueni 103 - - Porcine Bihor Săcueni 962 - - Ovine Bihor Săcueni 216 - - Păsări Bihor Săcueni 47546 - -
+
Date privind activitățile economice Tabel 18. Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Județ Localitate Nr. Societăți comerciale Bihor Săcueni 193 ... 4.1.2. Factorii interesați Tabel 19. Factorii interesați Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat Guvern și entități subordonate acestuia 1 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Responsabil pentru administrarea ariilor naturale protejate de interes național și comunitar și internațional Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate Aprobarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate 2 Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Responsabilă cu asigurarea unui management adecvat și eficient al ariilor naturale protejate Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate 3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 4 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației Posibile restricții pentru crearea infrastructurii de turism și pentru utilizarea anumitor resurse naturale în ariile naturale protejate Ariile naturale protejate includ în general peisaje spectaculoase și obiective naturale care reprezintă puncte de atracție pentru turiști Promovarea posibilităților de exploatare a potențialului turistic și a mărcilor locale și a planurilor de dezvoltare locală / regională în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate 5 Agenția Națională pentru Protecția Mediului Responsabilă pentru conservarea biodiversității Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel ca, prin administrarea eficienta a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate Autorități regionale, locale și entități subordonate 6 Consiliul Județean Bihor Crearea infrastructurii - de transport, turistică etc - poate fi afectată de regimul de protecție Dezvoltarea socio-economica fără efecte negative asupra capitalului natural Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. 7 Consiliul Local Săcueni Crearea infrastructurii - de transport, turistică, de gestionare a deșeurilor etc - poate fi afectată de regimul de protecție Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. 8 Agenția pentru Protecția Mediului Bihor Responsabilă pentru elaborarea actelor de reglementare a activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinătatea acestora. Responsabilă pentru conservarea biodiversității Informarea comunităților locale asupra statului de protecție. Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate 9 Garda Națională de Mediu Bihor Autoritate responsabilă cu controlul aplicării prevederilor planului de management. Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de respectare a legislației de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice și acvaculturii. Constată faptele ce constituie contravenții și aplica sancțiunile contravenționale în domeniul protecției mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului. 10 Garda Forestieră Bihor Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea raționala a resurselor forestiere Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere 11 Direcția Agricolă Bihor Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale Instituții academice 12 Instituții academice Activitatea de cercetare practică în domeniul conservarea biodiversității se desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul arii naturale protejate implică și practică în astfel de zone. Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate. Specialiștii acestor instituții dețin un rol determinant în realizarea studiilor științifice în ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate. Organizații non-guvernamentale 13 Protecția mediului Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului Sunt principalele organizații implicate până în prezent în gestionarea ariilor naturale protejate Sunt potențiali parteneri ai administratorului ariei naturale protejate în implementarea unor măsuri din planul de management. 14 Dezvoltare umană, cultură și drepturi Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție. Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor naturale 15 Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale Sectorul privat 16 Asociații ale fermierilor Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 17 Membrii comunităților locale Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale 18 Proprietari și utilizatori ai terenurilor Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 19 Camera de comerț Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale 20 Grupuri din sectorul de industrie Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 21 Afaceri individuale și antreprenori Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a produselor și mărcilor locale Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale Studiul opiniilor actorilor sociali este important pentru a înțelege cum diferite grupuri de interes și actori sociali cu interes în sitse raportează la acest spațiu. Momentul elaborării planului de management este foarte propice pentru a înțelege și a îngloba părerile actorilor sociali în faza incipientă de dezvoltare a planului de management. Analiza factorilor interesați a urmat trei direcții principale: – identificarea actorilor sociali ... – aflarea opiniilor lor față de ariile protejate vizate ... – analiza opiniilor ... Acest tip de studiu este relevant pentru că așa cum s-a arătat la nivel european, implementarea rețelei Natura 2000 a cauzat conflicte în mare parte. Înțelegerea opiniilor și dorințelor actorilor implicați este un pas important în a îngloba și coopta populația locală pentru un proces participativ. Nevoia unei astfel abordări a venit în urma efectelor negative constatate în cazul în care populația locală contestă managementul siturilor Natura 2000, respingând măsurile acestora deoarece sunt bazate doar pe principiile experților ecologi, predefinite, ignorând criteriile socio-economice ale zonei (Blondet et al. 2017). Există o distanță și un conflict considerabil între ecologiști, comunități locale și activități economice, deoarece extinderea rețelei Natura 2000 s-a făcut pe considerente exclusiv de științe ecologice, ignorând comunitățile locale și blocând, printre altele, proiectele de dezvoltare (Ioja et al. 2015). Studiile indică faptul ca implicarea diferiților actori sociali duce la un rezultat pozitiv social (Young et al. 2013). Exemple din diferite situri Natura 2000 arată ca fiind pozitivă participarea actorilor sociali, deoarece astfel se integrează cunoștințele locale despre natură și ecosistem, iar deciziile luate ulterior vor avea mai mare legitimitate și acceptare și pot să ducă la o relație de încredere intre public și autorități. Pe de alt parte, pot exista efecte negative: anumite interese particulare ale unui grup anume să fie preponderente, în timp ce altele să fie neglijate. Participarea nu garantează o creștere a eficienței în cazul în care există deja conflicte nerezolvate (Blondet et al. 2017). În procesul de elaborare a planurilor de management, este necesar să se cunoască și înțeleagă opiniile actorilor sociali implicați. Prin urmare, analiza în cadrul prezentului studiu a avut ca scop identificarea grupurilor implicate, aflarea opiniilor și analiza acestora pentru ca viitorul plan de management să includă contextul local și să reprezinte și perspectivele socio-umane, nu doar cele ecologice. În vederea identificării actorilor sociali și a opiniilor acestora față de ariile protejate vizate, s-a folosit parte din metodologia utilizata la nivel European în alte asemenea cazuri (Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania) (Blondet et al. 2017). Studiul se bazează ca metodă principală de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective: 1. identificarea actorilor sociali ... 2. formularea viziunii de management a acestor actori sociali ... 3. identificarea nevoilor față de site. ... În vederea atingerii obiectivelor menționate mai sus, s-a formulat următorul ghid de întrebări: 1. Nume, prenume, funcția/ profesia; de când și în ce condiții aveți legătură cu aria protejată? ... 2. Ce rol are aria protejată pentru dvs/ organizația pe care o reprezentați? ... 3. Cu ce alți actori sociali aveți legătură și cum se desfășoară colaborarea cu aceștia? ... 4. Care este viziunea dvs față de acest sit? ... 5. Ce probleme aveți față de sit? ... 6. Ce nevoi aveți față de sit? ... Conform grilei propuse și testate în alte situații din Europa în cazul unei arii protejate în care pădurea și teritoriul necultivat domină majoritatea teritoriului, interviul semi-structurat se aplică următoarelor categorii de actori sociali: proprietari de pădure, administrator de pădure, primarii, agricultori, reprezentanți ai statului, ONG, antreprenori turism. Ca viziune de viitor, cei de la ocolul silvic doresc să existe o colaborare cu adiministratorul sitului, să fie flexibili, să nu își impună punctul de vedere fără consultare și "să găsim un numitor comun". Pe scurt, să fie o armonizare intre amenajare și lege; să nu fie doar restricții din partea administratorului. Ca viziune de viitor, fermierii doresc să își îmbunătățească producția de cereale prin realizarea unui sistem de irigații alimentat de pârâul Sânnicolau, care constituie limita de est a sitului ROSCI0220. În acest sens, este de recomandat să existe studii de fezabilitate și să se analizeze impactul pe care l-ar avea acest tip de lucrări asupra habitatului din zonă. Consultantul primăriei a precizat că se are în vedere realizarea unui plan pentru dezvoltarea turismului asemănător cu cel din localitățile învecinate din Ungaria care au de asemenea izvoare termale, dar și multe unități de cazare. În prezent nu există nici un plan sau pași concreți făcuți în această direcție. Având în vedere că și în alte zone ale .țării (Oradea, Ocna Sibiu, Sovata) turismul s-a dezvoltat prin participarea directă a populației locale care și-au transformat gospodăriile proprii în unități de cazare pentru turiști, e important de înțeles acest model, iar săcuenenii să fie informați, încurajați și susținuți să îl adopte. Acest tip de turism este sustenabil deoarece localnicii sunt beneficiarii direcți, iar profitul nu este exportat. Este necesar să se facă o evaluare mai în profunzime pentru a înțelege dacă și în ce condiții localnicii sunt dispuși să adopte acest model. Reprezentantul primăriei Săcueni (inginer urbanist) a menționat că primăria Săcueni este foarte interesată de promovarea turistică a zonei, mai ales în virtutea colaborării la nivel județean între Bihor și județe din Ungaria care ar putea stimula dezvoltarea turismului. În planul de urbanism, este prevăzută și o pista de biciclete care ajunge până la obiectivele turistice (lacul Olosig, Cicoș, crama etc). În același timp a subliniat ca popularizarea zonei (care este total necunoscută acum) să se facă controlat pentru ca turismul să nu aibă impact negativ asupra mediului. Tabel 20. Analiza factorilor interesați Nr. Denumire factor interesat Domeniul de interes Cunostințe Atitudini Practici 1. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Autoritate de mediu, rol de control și reglementare 3 + 3 2. Primăria Săcueni Autoritate a administrației publice locale 2 2 3. Consiliul Județean Bihor Autoritate a administrației publice locale 2 + 2 4. Ministerul Mediului Autoritate de mediu, rol de control și reglementare 3 + 3 5. Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației Autoritate publică centrală pentru: amenajarea teritoriului, urbanism, construcții, lucrări publice, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială 2 neutru 2 6. Agenția pentru Protecția Mediului Bihor Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului 3 + 3 7. Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Bihor Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului 3 + 3 8. Direcția pentru Agricultură Județul Bihor Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură 2 + 2 9. Direcția silvică Bihor Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru silvicultură 2 2 10. Garda forestieră Bihor Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului 2 2 11. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură 2 neutru 2 12. Asociații și societăți agricole/ fermieri și silvice / composesorate Persoane juridice, persoane fizice 2 2 13. AJVPS Bihor ONG 2 neutru 2 14. Administrația Națională Apele Române Regie autonomă - Instituție publică 2 neutru 2 Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune. ... ... 4.2. Utilizarea terenului Tabel 21. Lista tipurilor de utilizări ale terenului Nr. Crt. Cod denumire sit Denumire categorie utilizare nivel 2 Denumire categorie utilizare nivel 3 Cod legendă Corinne Suprafață (mp) Suprafață (ha) ’ Procent din sit 1 ROSCI0220 Săcueni Terenuri agricole Terenuri arabile neirigate 211 2087670.19 208.76 28.16 2 ROSCI0220 Săcueni Terenuri agricole Pășuni 231 532327.56 53.23 7.18 3 ROSCI0220 Săcueni Terenuri agricole Vii 221 87.06 0.0087 0.00 4 ROSCI0220 Săcueni Terenuri agricole Terenuri cu culturi complexe 242 2002.94 0.2 0.03 5 ROSCI0220 Săcueni Păduri și zone semi- naturale Păduri de foioase 311 4673910.86 467.39 63.04 6 ROSCI0220 Săcueni Zone cu surplus de apa / mlăștinoase Zone mlăștinoase 411 117702.55 11.77 1.59 Clasa suprafețele acoperite cu păduri de foioase ocupă 467.39 ha, ceea ce reprezintă 63.04% din suprafață totală a ariei protejate și nu a suferit modificări față de anul 2012. Clasa terenurilor arabile neirigate urmează, cu un areal ce măsura 208.76 ha, adică 28.16% din suprafața sitului, într-o ușoară scădere față de anul 2012. Clasa pajiștilor secundare deține 53.23 având o pondere de doar 7.18 din suprafața sitului, în ușoar creștere față de anul 2012, când deținea 6.61% din total. Clasa zonelor mlăștinoase a scăzut ușor față de anul 2012, la 11.77 ha, față de 12.38 ha cât avea în anul 2012, o parte din terenul mlăștinos fiind transformat în pășuni și terenuri agricole ca urmare a modificărilor climatice în primul rând, care se reflectă într-o scădere a precipitațiilor. Față de anul 2012, au apărut două clase suplimentare și anume clasa Terenuri cu culturi complexe, care are o suprafață de 0.2 ha și este situată la limita de vest a sitului, și clasa Vii, cu o suprafață de 0.008 ha, fiind identificată în zona central estică a sitului. Harta cu privire la utilizarea terenurilor se poate consulta la capitolul Anexe, și anume Anexa 3.14. Harta utilizării terenului. ... 4.3. Situația juridică a terenurilor Tabel 22. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate Domeniu Procent din suprafața ANP (%) Domeniul public Domeniul public al statului (DS) 58.88 (436.579 ha) Domeniul public al unităților administrativ - teritoriale (DAT) (0 ha) Total Domeniul public (DP) 58.88 (439.579 ha) Proprietate privată Proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) 6.42 (47.635 ha) Proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) 0.95 (7.111 ha) Total Proprietate privată (PP) 7.38 (54.746 ha) Proprietate necunoscută Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX) 33.74 (249.968 ha) Total 100 (741 ha) Tabel 23. Situația detaliată a proprietății asupra terenurilor în ROSCI0220 Săcueni Nr. Crt. Cod sit Denumire sit Număr cadastral Tip folosință Tip de proprietate Supr. (ha) % din supr. sitului 1 ROSCI0220 Sacueni 55490 Pădure Public al statului 362.210 48.857 2 ROSCI0220 Sacueni 55492 Pădure Public al statului 51.025 6.882 3 ROSCI0220 Sacueni 52961 Pădure Public al statului 2.293 0.309 4 ROSCI0220 Sacueni 55491 Pădure Public al statului 13.504 1.821 5 ROSCI0220 Sacueni 55494 Pădure Public al statului 7.547 1.018 6 ROSCI0220 Sacueni 54818 Pădure Privat persoane fizice 0.238 0.032 7 ROSCI0220 Sacueni 53256 Agricol Privat persoane fizice 0.022 0.003 8 ROSCI0220 Sacueni 53012 Pădure Privat persoane fizice 0.699 0.094 9 ROSCI0220 Sacueni 50150 Agricol Privat persoane fizice 0.036 0.005 10 ROSCI0220 Sacueni 53283 Pădure Privat persoane fizice 0.373 0.050 11 ROSCI0220 Sacueni 54249 Agricol Privat persoane fizice 5.078 0.685 12 ROSCI0220 Sacueni 54248 Agricol Privat persoane fizice 4.879 0.658 13 ROSCI0220 Sacueni 54065 Agricol Privat persoane fizice 0.734 0.099 14 ROSCI0220 Sacueni 54068 Agricol Privat persoane fizice 8.954 1.208 15 ROSCI0220 Sacueni 54071 Agricol Privat persoane fizice 6.617 0.893 16 ROSCI0220 Sacueni 51451 Agricol Privat persoane fizice 2.873 0.387 17 ROSCI0220 Sacueni 52516 Agricol Privat persoane fizice 3.376 0.455 18 ROSCI0220 Sacueni 52514 Agricol Privat persoane fizice 0.407 0.055 19 ROSCI0220 Sacueni 52513 Agricol Privat persoane fizice 2.100 0.283 20 ROSCI0220 Sacueni 51116 Agricol Privat persoane fizice 2.216 0.299 21 ROSCI0220 Sacueni 51460 Agricol Privat persoane fizice 2.419 0.326 22 ROSCI0220 Sacueni 54356 Agricol Privat persoane fizice 3.053 0.412 23 ROSCI0220 Sacueni 55474 Agricol Privat persoane fizice 1.086 0.146 24 ROSCI0220 Sacueni 54501 Agricol Privat persoane fizice 1.151 0.155 25 ROSCI0220 Sacueni 51452 Agricol Privat persoane fizice 0.291 0.039 26 ROSCI0220 Sacueni 51450 Agricol Privat persoane fizice 1.035 0.140 27 ROSCI0220 Sacueni 51077 Agricol Privat persoane juridice 5.207 0.702 28 ROSCI0220 Sacueni 51078 Agricol Privat persoane juridice 1.905 0.257 29 ROSCI0220 Sacueni Drum de pământ Proprietate necunoscuta 1.842 0.248 30 ROSCI0220 Sacueni Agricol Proprietate necunoscuta 1.117 0.151 31 ROSCI0220 Sacueni Agricol Proprietate necunoscuta 0.983 0.133 32 ROSCI0220 Sacueni Agricol Proprietate necunoscuta 213.357 28.779 33 ROSCI0220 Sacueni Agricol Proprietate necunoscuta 0.658 0.089 34 ROSCI0220 Sacueni Agricol Proprietate necunoscuta 6.887 0.929 35 ROSCI0220 Sacueni Pădure Proprietate necunoscuta 0.340 0.046 36 ROSCI0220 Sacueni Pădure Proprietate necunoscuta 7.136 0.963 37 ROSCI0220 Sacueni Pădure Proprietate necunoscuta 0.836 0.113 38 ROSCI0220 Sacueni Pădure Proprietate necunoscuta 16.242 2.191 39 ROSCI0220 Sacueni Drum Proprietate necunoscuta 0.569 0.077 Pentru colectarea datelor privind regimul juridic, s-au contactat factori de decizie locali, primăriile care au suprafețe administrative în cadrul ariei protejate, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice. Hărți de tip ortofotoplan, elaborate inițial în etapa de birou, au constituit baza de lucru pentru teren, ajutând la identificarea parcelelor cu proprietari împreună cu factorii de decizie locali. Date importante privind regimul juridic și gestionarii terenurilor au fost obținute de la ANCPI, inclusiv extrase de carte funciară cu rol de informare. Etapele de observare directă s-au realizat pe teren, pentru a putea corobora datele oficiale cu realitatea din teren. Prelucrarea datelor s-a efectuat prin aplicarea funcțiilor GIS, prin care s-au extras informații dorite din baza de date existentă, de pe hărți topografice și ortofotoplanuri, dar și în urma culegerii de informații în cadrul ieșirilor la teren. Prin analiză spațială și inserare a elementelor hărții, s-au realizat hărți tematice cu situația juridică a terenurilor ariei protejate, apoi acestea s-au exportat sub formă de JPG pentru o mai bună și facilă vizualizare. Domeniului public al statului (DS) îi revine suprafața cea mai mare, respectiv 436.57 ha, ceea ce înseamnă 58.88%. Proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) este o categorie mai slab reprezentată valoric, dar are implicații teritoriale însemnate în aria naturală protejată. Cu o suprafață de 47.63 ha, PF deține a doua pondere în cadrul categoriilor de proprietate, având o pondere de 6.42 % din suprafața sitului. Proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) se extinde pe o suprafață extrem de redusă, 7.1 ha, ceea ce înseamnă 0.95% din suprafața sitului. Pentru o suprafață de 249.96 ha, respectiv 33.74% din suprafața sitului, nu se cunoaște proprietatea, fiind vorba despre terenuri neîntabulate, deci cu proprietate necunoscută. Situația proprietății asupra terenurilor este ilustrată în Anexa 3.15 . Harta juridică a terenului. ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori În urma analizei efectuate asupra terenurilor aferente ROSCI0220 Săcueni și rezervației naturale Lacul Cicoș, au fost identificate două categorii de administratori: Statul român și proprietari privați (persoane fizice și persoane juridice). Tabel 24. Informații privind administratorii/gestionarii: Nr. crt Administrator / Gestionar Perioada adm/ gest Suprafața totală (ha) Detalii 1. Statul Român Necunoscută 436.5 Statul Român deține în primul rând suprafețe forestiere prin administrarea Romsilva. 2. Proprietari privați (persoane fizice și juridice) Necunoscută 54.7 Persoanele fizice dețin în primul rând terenuri agricole și pășuni/fânețe Restul suprafeței de cca. 249.8 ha din total terenuri aferente ariilor naturale protejate sunt terenuri neîntabulate cu proprietate necunoscută. ... 4.5. Infrastructură și construcții Tabel 25. Tipuri de construcții Nr. crt Județ Tip construcție Lungime / suprafață (ha) % din suprafața sitului 1 Bihor Drumuri comunale 2.3 0.31 Pentru o imagine detaliată asupra infrastructurii de transport, se poate consulta Anexa 3.16 . Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate, în sit neexistând ale construcții în afara acestora. ... 4.6. Patrimoniu cultural În ROSCI0220 Săcueni nu există obiective de patrimoniu cultural. În situațiile în care pe teritoriul sitului ROSCI0220 Săcueni și al rezervației naturale Lacul Cicoș se identifică bunuri de patrimoniu cultural, se vor permite intervenții de protejare, inclusiv cercetare, conservare, restaurare și punere în valoare. În cazul intervențiilor în zonele de protecție ale obiectivelor culturale care se suprapun cu ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală Lacul Cicoș se va respecta legislația în vigoare privind patrimoniul cultural, inclusiv obținerea avizului Ministerului Culturii. ... 4.7. Obiective turistice Potrivit Planului de amenajare a teritoriului național - zone turistice, orașul Săcueni deține concentrare mare și foarte mare de resurse turistice antropice, dar prezintă carențe în ceea ce privește infrastructura turistică. În urma cercetării întreprinse în perioada elaborării planului de management, s-au identificat în zona sitului atracții turistice pentru excursii de o zi, după cum urmează: 1. Rezervația de stârci din Pădurea Săcueni: aceasta zonă, care găzduiește aproximativ 80 de exemplare de stârci este foarte accesibila, la 10 minute de plimbare prin pădurea de pe malul lacului Olosig. ... 2. Lacul Olosig: chiar lângă pădurea Săcueni, are de-a lungul potecilor panouri informative cu speciile și biodiversitatea zonei. ... 3. Lacul Cicos: de asemenea, foarte accesibil, la 10 minute de plimbare prin pădure, este dotat cu un foișor de observație, iar peisajul cu insulele de turba pe care cresc copaci este foarte pitoresc și deosebit. ... 4. Viile și crama: în vecinătatea sitului (în partea de nord vest) există aproximativ 100 de hectare cu viță de vie atestate documentar din anii 1700. În prezent, populația fiind îmbătrânită, iar cea activă fiind angajată în sectorul de industrie și servicii, au mai rămas puține persoane care se ocupa de vii. Dl. Czapp Arpad are vie și crama, dar deocamdată doar la nivel de hobby. Dânsul vrea să reintroducă un soi local aproape dispărut "Bakator". Pivnițele săpate în anii 1700 sunt încă și acum folosite și ar putea constitui o atracție turistică. În alte zone ale tarii și ale lumii, turismul viticol este foarte atractiv. În Săcueni există acest obiectiv turistic, dar este total necunoscut și neexploatat. ... 5. Băile termale: ștrandul local ar putea fi deschis tot anul. ... În capitolul anexe este prezentată harta obiectivelor turistice din ROSCI0220 Săcueni (a se consulta Anexa 3.20 . Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere). ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate: Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B.02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației A.2 Detalii Toate ecosistemele forestiere din întreg situl. Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial pentru speciile de herpetofaună din sit, inclusiv rezervația naturală. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale A.2 Detalii Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea. Afectează toate habitatele dependente de apă. Pe toată suprafața sitului, inclusiv rezervația naturală. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K.01.03. Secare A.2 Detalii Impactul presiunii este localizat pe toată suprafața sitului ROSCI0220, afectând toate habitatele dependente de apă, inclusiv ponderea populației de Salix alba în habitatul 92A0, precum și zonele de reproducere pentru speciile de herpetofaună. ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul B: lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate: Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare I.01 - specii invazive non-native (alogene) B.2 Detalii Impact viitor foarte probabil pentru toată suprafața habitatelor forestiere din sit (A se consulta Anexa 3.22.1), datorită plantațiilor cu specii alogene, existente (plantațiile de nuc american). Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare K.01.03. Secare B.2 Detalii Impact viitor foarte probabil pentru toată suprafața sitului (a se consulta Anexa 3.22.2), inclusiv a rezervației naturale, urmare a modificărilor din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea pentru a preveni inundațiile și pentru a reduce suprafețele mlăștinoase în scopul transformării lor în terenuri agricole. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare M.01.02 secete și precipitații reduse B.2 Detalii Condițiile climatice din ultimii ani sugerează anumite tendințe în ceea ce privește acest aspect. A se consulta Anexa 3.22.3. ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul C: lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora: Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B.02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Anexa 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02 C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Toate ecosistemele forestiere din întreg situl. C.3 Intensitatea presiunii actuale • Scăzută (S) C.4 Detalii Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial pentru speciile de herpetofaună din sit, inclusiv rezervația naturală. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Presiunea se manifestă la nivelul întregului sit C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Impactul presiunii este localizat pe toată suprafața sitului ROSCI0220 C.3 Intensitatea presiunii actuale • Medie (M) C.4 Detalii Pe toată suprafața sitului, inclusiv rezervația naturală. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K.01.03. Secare C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03 C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Impactul presiunii este localizat pe toată suprafața sitului ROSCI0220 C.3 Intensitatea presiunii actuale • Medie (M) C.4 Detalii Afectează zonele de reproducere pentru speciile de herpetofaună, precum și ponderea populație de Salix alba în habitatul 92A0. ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora: Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare I.01 - specii invazive non-native (alogene) D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Amenințarea se manifestă la nivelul întregului sit D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) La nivelul întregului sit D.3 Intensitatea amenințării viitoare • Ridicată (R) D.4 Detalii Impact viitor foarte probabil pentru toată suprafața habitatelor forestiere din sit, datorită plantațiilor cu specii alogene, existente în prezent. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare K.01.03. Secare D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Amenințarea se manifestă la nivelul întregului sit D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) La nivelul întregului sit D.3 Intensitatea amenințării viitoare • Ridicată (R) D.4 Detalii Va afecta în viitor toate habitatele dependente de apă din sit, precum și speciile dependente de apă (speciile de herpetofaună). Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare M.01.02 secete și precipitații reduse D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Amenințarea se manifestă la nivelul întregului sit D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) La nivelul întregului sit D.3 Intensitatea amenințării viitoare • Medie (M) D.4 Detalii Condițiile climatice din ultimii ani sugerează anumite tendințe în ceea ce privește acest aspect. ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei: Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B.07 alte activități silvice E.1 Specia Pulsatilla pratensis ssp hungarica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Anexa 3.21.6. Harta distribuției presiunii B.07 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) În zona de distribuție potențială a speciei în sit E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii B.07 alte activități silvice decât cele listate mai sus: zona din sit care corespunde necesităților speciei este situată la liziera pădurii, cu o mică pajiște însă puternic înțelenită și invadată de arbuști și puieți de arbori. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală I.01 specii invazive non-native (alogene) E.1 Specia Pulsatilla pratensis ssp hungarica E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) În zona de distribuție potențială a speciei în sit E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii 1.01 specii invazive non-native (alogene): salcâmul, Robinia pseudoacacia este specia invazivă cea mai frecventă care apare în cadrul habitatului speciei din sit. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice E.1. Specia Bombina bombina E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice E.1. Specia Emys orbicularis E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice E.1. Specia Triturus vulgaris E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice E.1. Specia Natrix natrix E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală B. 02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației E.1. Specia Triturus vulgaris E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Toate ecosistemele forestiere din sit E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial pentru specie. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală K.01.03. Secare E.1. Specia Bombina bombina E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Toată suprafața sitului R0SCI0220 E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Specia este dependentă de habitatele acvatice, lipsa apei având ca urmare scăderea succesului reproductiv. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală K.01.03. Secare E.1. Specia Emys orbicularis E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Toată suprafața sitului R0SCI0220 E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Specia este dependentă de habitatele acvatice, lipsa apei având ca urmare scăderea succesului reproductiv. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală K.01.03. Secare E.1. Specia Triturus vulgaris E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Toată suprafața sitului ROSCI0220 E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Specia este dependentă de habitatele acvatice, lipsa apei având ca urmare scăderea succesului reproductiv. ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor În perioada de studiu din intervalul martie 2019 - septembrie 2019 nu au fost identificate amenințări la adresa populațiilor speciilor de plante, amfibieni și reptile. ... ... 5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
+
Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
+
Habitatul 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 92A0 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02) G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Pe toată suprafața habitatului. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) pe toată suprafața. Habitatul este dependent de starea afluenților văii Sânnicolau, afluenți pe care există alte tipuri de habitate aluviale (91E0*). G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea. O zonă mult mai extinsă din nord-vestul României, conectată în trecut cu apele de la Săcueni, a fost regularizată pentru a preveni inundațiile și pentru a reduce suprafețele mlăștinoase în scopul transformării lor în terenuri agricole. Privind de la această scară, impactul asupra habitatelor naturale a fost profund, însă transformările sunt vechi și ireversibile. Ele au avut ca efect modificarea ecosistemelor și succesiunea vegetației, ca adaptare la noile condiții de biotop. Modificările climatice nuanțează această stare de fapt. Unele suprafețe ale habitatului pot face obiectul unor restaurări ecologice viitoare, pentru îmbunătățirea caracteristicilor albiilor și a conectivității. Habitatul este dependent de apă, așadar orice modificare a văilor și orice captări în amonte nu pot fi realizate fără respectarea reglementărilor legale. Este necesară monitorizarea cursului de apă și în amonte, în cazul în care se constată modificări ale nivelului apelor. În sit, este obligatorie monitorizarea și a afluenților mai mici și, mai ales, a modului în care se face captarea apelor pentru Lacul Olosig, situat pe limita ariei protejate, dar care folosește apele afluentului Lacu Cicastău, vale de care depinde Rezervația Naturală Lacul Cicoș. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală I.01 - specii invazive non-native (alogene) G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 92A0 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01 G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Impact prezent pe toată suprafața habitatului. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) pe Valea Sânnicolau. Medie (M) în zona cantonului silvic, unde nucul american (Juglans nigra) este plantat în imediata apropiere și pătrunde în habitat. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii În prezent, intensitatea acestui impact asupra acestui habitat poate fi considerată redusă. Zona Săcueni abundă în specii alogene, adesea plantate, însă habitatul 92A0 se găsește la o oarecare distanță de acestea. Salcâmul (Robiniapseudoacacia) este cel care apare mai frecvent, pornind de la marginea habitatelor forestiere. În viitor, însă, speciile invazive constituie una dintre cele două posibile mari probleme ale sitului, alături de modificarea nivelului hidric.
+
Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-adion, Alnion incanae, Salicion albae) Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02). G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Pe toată suprafața habitatului. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) pe toată suprafața actuală a habitatului, cu excepția văii Lacu Cicastău. În viitor, efectul cumulat al modificării cursurilor de apă (din trecut) și al schimbărilor climatice poate duce la creșterea intensității acestui factor, în special în RN Lacul Cicoș. Medie (M) pe valea Lacu Cicastău (zonă unde habitatul este întrerupt din cauza modificărilor antropice ale albiei, cu scopul de a crea și menține Lacul Olosig și alte bazine similare, în aval de acesta). G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea. O zonă mult mai extinsă din nord-vestul României, conectată în trecut cu apele de la Săcueni, a fost regularizată pentru a preveni inundațiile și pentru a reduce suprafețele mlăștinoase în scopul transformării lor în terenuri agricole. Privind de la această scară, impactul asupra habitatelor naturale a fost profund, însă transformările sunt vechi și ireversibile. Ele au avut ca efect modificarea ecosistemelor și succesiunea vegetației, ca adaptare la noile condiții de biotop. Modificările climatice nuanțează această stare de fapt. Unele suprafețe ale habitatului pot face obiectul unor restaurări ecologice viitoare, pentru îmbunătățirea caracteristicilor albiilor și a conectivității habitatului. Habitatul este dependent de apă, așadar orice modificare a văilor și orice captări nu pot fi realizate și nu pot funcționa fără respectarea reglementărilor legale. Este necesară, în mod special, monitorizarea cursului de apă Lacu Cicastău (inclusiv lucrările deja existente, pentru menținerea Lacului Olosig). Același curs de apă aprovizionează RN Lacul Cicoș, situat în amonte de Lacul Olosig. Este necesară monitorizarea continuă a RN Lacul Cicoș (unde domină 91E0*), respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă; scăderea cantității de apă poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante caracteristice, deja aflate în declin puternic. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală I.01 - specii invazive non-native (alogene) G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01 G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Impact prezent pe toată suprafața habitatului, astfel: - în RN Lacul Cicoș, unde 91E0* ocupă cea mai mare parte din suprafața ariei, arinișul compact nu a permis instalarea speciilor invazive la un grad de alertă, cu excepția marginilor sale, în special în partea vestică, unde se găsește o plantație de nuc american. Acesta pătrunde și va înainta treptat în rezervație; de aceea, este obligatorie eliminarea oricărei specii invazive, din primele stadii de dezvoltare. Arborii maturi de nuc american, din plantația învecinată, cu implicarea ocolului silvic, se vor elimina progresiv în următorii ani, pe o zonă tampon de minim 20 de m de la limita rezervației naturale; această zonă poate fi plantată cu stejar de luncă (Quercus robur), arin sau amestec de specii autohtone, adaptate biotopurilor umede; pe valea Lacu Cicastău; la confluența văii Pucioasa cu afluentul său. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Medie (M) în zona plantației de nuc american de la limita RN Lacul Cicoș. Medie (M) pe valea Lacu Cicastău, unde există specii invazive în habitat iar acesta a fost, pe alocuri, chiar înlocuit. Și aici există plantații de nuc american; speciile alogene trebuie eliminate din habitat, cu deranjări minime ale acestuia; unde nu este posibilă intervenția rapidă sau în cazurile în care ar rămâne suprafețe de teren descoperit, eliminarea se poate face progresiv, pe parcursul câtorva ani, cu acțiuni de refacere a habitatului, prin favorizarea speciilor caracteristice acestuia. Scăzută (S) la confluența văii Pucioasa cu afluentul său. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii 0 altă specie care apare la limita acestui habitat este salcâmul, care preferă marginea habitatelor forestiere. Și pentru viitor, speciile invazive constituie una dintre cele două mari probleme ale sitului, alături de modificarea nivelului hidric. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A.01 - Cultivare (A.02.01 - agricultura intensivă; A.08 - fertilizarea) G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3.21.1. Harta distribuției presiunii A.02.01 G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Pe limitele Rezervației Naturale Lacul Cicoș. Cultivatorii nu au respectat limitele ariei, luând treptat, câte puțin, din această rezervație naturală, acolo unde au putut intra cu utilajele agricole. Este necesară stabilirea, marcarea în teritoriu și respectarea unei zone tampon, de minim 5 m (preferabil mai mult, dacă este posibilă compensarea proprietarilor de terenuri), de la limita oficială a RN. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Medie (M), pe limitele Rezervației Naturale Lacul Cicoș. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Intensitatea poate crește, în condițiile nerespectării Planului de management, prima zonă afectată fiind cea din nordul rezervației, apoi limitele estică și vestică.
+
Habitatul 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală I.01 - specii invazive non-native (alogene) G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 91F0 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01 G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Impact prezent pe marginile pădurii seculare care reprezintă habitatul 91F0, la limita cu plantațiile de nuc american și alte specii alogene, cu potențial invaziv. Datorită densității arboretului de stejar de luncă, speciile invazive nu se pot instala ușor, dar pot fi prezente pe marginile habitatului și pot avansa, în timp. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S), pentru că habitatul se menține stabil datorită densității ridicate a stejarului de luncă. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Totuși, suprafața habitatului și mai ales marginile sale trebuie monitorizate, iar speciile alogene, eliminate. Ca zonă tampon, în jurul habitatului, se poate planta o bandă de specii autohtone, specifice acestui biotop. În timp, prin colaborarea cu Ocolul silvic, zona tampon poate fi gestionată astfel încât să asigure conservarea optimă a habitatului și interesele de natură economică, deopotrivă. Subparcela din partea vestică a habitatului, plantată cu nuc american, ar putea face obiectul restaurării ecologice, în sensul refacerii habitatului 91F0 și pe acea suprafață.
+
Habitatul 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală I.01 - specii invazive non-native (alogene) G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 91M0 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01 G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Impact prezent pe toată suprafața habitatului. Unele arborete, cum sunt cele din zona cantonului silvic, sunt lipsite de specii invazive sau acestea sunt rare; aceste parcele conțin arbori de vârstă mai mare, sunt păduri dominate de cer (eventual cu alte specii autohtone) și nu au suferit recente tăieri în ochiuri, cu plantarea sau promovarea speciilor alogene. Însă, numeroase alte parcele au suferit tăieri în ochiuri (e.g. ceretele de lângă Lacul Olosig), iar în zonele eliberate de vegetație a fost favorizată instalarea nucului american, deoarece crește foarte bine pe aceste suprafețe. Alte parcele, în mod special cele tinere, sunt invadate moderat până la puternic de mălinul american, nucul american și salcâm; acestea sunt principalele 3 specii invazive, chiar dacă pot fi întâlnite și alte specii alogene. Mălinul american, specie mai scundă, cu propagare mai rapidă, ocupă primele 2 straturi ale arboretelor, ajungând adesea să le domine. Toate aceste specii profită de suprafețele eliberate prin unele tratamente silvice, iar eliminarea sau controlul lor nu pare a mai fi posibil, fără costuri foarte ridicate și eforturi greu de estimat. Pe de altă parte, nu se dorește eliminarea nucului american, fiind o specie care crește foarte bine în această zonă. Se recomandă menținerea unor parcele ale habitatului 91M0, cu stare actuală de conservare bună, respectiv adaptarea, în viitor, a modului de gestionare a pădurii pentru controlul, inclusiv pe termen lung, al speciilor alogene invazive. Prin reconstrucție ecologică, în special ca benzi sau zone tampon în jurul habitatelor importante pentru această arie (91E0*, 91F0), unele suprafețe pot fi orientate spre arborete asimilabile la 91M0. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S), în arboretele compacte, mature. Medie (M) în cele tinere, cu tăieri în ochiuri sau plantări în amestec cu specii alogene. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Plantațiile cu specii alogene nu au fost incluse în acest habitat. Arboretele profund modificate, în care speciile alogene au prezență ridicată, nu au mai fost incluse în acest habitat. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală B.02 - Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației (B.02.01.02 - replantarea pădurii (arbori nenativi)) G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 91M0 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02 G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Impact prezent pe toată suprafața habitatului, strâns corelat cu I.01 - specii invazive non-native (alogene), având aceleași particularități și diferențe ca cele descrise anterior. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) în parcelele cu arbori mai bătrâni, arborete care nu au suferit încă tăieri în ochiuri sau plantări în amestec cu specii alogene. Medie (M) în arborete mature, în care au fost realizate tăieri în ochiuri, în acestea fiind promovat nucul american, dar instalându-se și alte specii invazive, mai ales mălin american și salcâm. Ridicată (R), în parcelele întinerite și în care se găsesc numeroase specii invazive. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Luând în considerare preocupările și politicile Uniunii Europene cu privire la speciile cu potențial invaziv, viitoarele amenajamente silvice vor trebui să țină cont de aceste aspecte, de prevenția și controlul răspândirii lor în habitatele naturale aflate pe teritoriul sitului de importanță comunitară. Măsurile active de restaurare ecologică pot duce la îmbunătățirea stării de conservare actuale și a perspectivelor viitoare pentru habitatele Natura 2000.
+
Habitatul 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 6440 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02). G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Pe toată suprafața habitatului. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) pe toată suprafața. Habitatul este dependent de apă și de starea afluenților văii Sânnicolau, însă este mai puțin sensibil față de alte tipuri de habitate. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Impactul provine din modificările din trecut sau mai recente ale cursurilor de apă din zona Săcueni. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A.03 - Cosirea pășunii G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 6440 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.2. Harta distribuției presiunii A.03). G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Sporadic și neregulat, pe suprafețele unde a fost identificat habitatul. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) pe toată suprafața, din punctul de vedere al covorului vegetal. Chiar dacă sunt cosite, aceste pajiști umede se mențin. G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Pentru că sunt pajiști pe soluri umede, accesul cu utilaje mai grele nu ar trebui permis. De asemenea, eliminarea vegetației lemnoase a habitatului 92A0 (cu care 6440 se găsește intercalat) nu este permisă.
+
Habitatul 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 3150 G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02). G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Pe toată suprafața habitatului, deci a lacului propriu-zis (în cadrul rezervației naturale). Față de situația din trecut, întreaga rezervație naturală beneficiază de un aport de apă mai redus, evident mai ales spre toamnă. G.5. Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Scăzută (S) G.6. Confidențialitate Informații publice G.7. Detalii Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea, la care se adaugă modificările climatice. Este necesară monitorizarea continuă a Lacului Cicoș, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă; scăderea cantității de apă poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante caracteristice, deja aflate în declin puternic. În viitor, efectul cumulat al modificării cursurilor de apă (din trecut) și al schimbărilor climatice poate duce la creșterea intensității acestui factor. ... 5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate Nu au fost identificate amenințări viitoare la adresa tipurilor de habitate de interes conservativ, au fost identificate impacturi cauzate de amenințări viitoare la nivelul întregii arii naturale protejate. ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Pentru fiecare specie de interes conservativ identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conservare pentru fiecare specie. Pentru speciile de interes conservativ Pulsatilla pratensis subsp. hungarica și Lacerta viridis nu s-a evaluat starea de conservare, deoarece în perioada în care s-au efectuat studiile în teren (martie 2019 - septembrie 2019) în sit nu au fost identificate aceste specii. Este posibil ca prezența speciei Lacerta viridis în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0220 să se datoreze confuziei cu specia Lacerta agilis. 6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
+
Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației:
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina bombina Cod EUNIS: 637 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50-100 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 100 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”U1” - nefavorabilă - inadecvată, deoarece la nivelul sitului, specia a fost identificată doar în 13 locații, iar populația la nivelul sitului este ușor sub populația de referință pentru starea de conservare favorabilă. A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”+” - se îmbunătățește A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută x Nr Parametru Descriere A.1 Specia Emys orbicularis Cod EUNIS: 678 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50 - 100 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 70 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bufo bufo Cod EUNIS: 10579 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50 - 100 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 45 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Hyla arborea Cod EUNIS: 710 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50 - 100 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 75 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rana dalmatina Cod EUNIS: 778 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 100 - 500 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 115 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rana ridibunda Cod EUNIS: 786 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 100 - 500 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 425 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus vulgaris Cod EUNIS: 10599 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50-100 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 75 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lacerta agilis Cod EUNIS: 713 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 10 - 50 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 40 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal Nr Parametru Descriere A.1 Specia Natrix natrix Cod EUNIS: 10677 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 100 - 500 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale • nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 185 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale • ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul A.15 Structura populației speciei • structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”FV” - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei • ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Bombina bombina A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • medie B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”+” - se îmbunătățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.J] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Emys orbicularis A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Bufo bufo A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de cpnservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Hyla arborea A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Rana dalmatina A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.J] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Rana ridibunda A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Triturus vulgaris A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 -55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lacerta agilis A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 19 - 25 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 23 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Natrix natrix A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 50 - 55 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 52 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei • ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată • bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei • ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută
+
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
+
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina bombina A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Emys orbicularis A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bufo bufo A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Hyla arborea A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rana dalmatina A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rana ridibunda A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”&lt;” - mai mic ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus vulgaris A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lacerta agilis A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Nr Parametru Descriere A.1 Specia Natrix natrix A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) C.3 Tendința viitoare a mărimii populației • ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei • ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației • FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei • ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor • ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei • FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor • ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor • Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
+
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) &gt; (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/&gt; (la fel/ deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) » /=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) &gt;/=/&lt; (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) &lt; (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute
+
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau amândoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluați ca necunoscuți
+
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Orice altă combinație Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina bombina A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”+” - se îmbunătățește D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Această specie a fost identificată exclusiv în habitatele acvatice permanente de la Lacul Cicoș și din valea pârâului Sânnicolau (Pucioasa).
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Emys orbicularis A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Această specie a fost identificată la limita sitului în canalele din amonte de lacul Olosig, sau la limita sitului în zona de contact cu lacul Olosig, inclusiv în lacul mic din aval și mai ales pe valea pârâului Sânnicolau (Pucioasa)
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bufo bufo A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare A fost identificată atât în habitatele permanente de la lacul Cicoș și pârâul Sânnicolau, cât și în habitate temporare din ecosistemele forestiere din sit. Principalul loc de reproducere al speciei este reprezentat de lacul Olosig, care însă nu este inclus în aria protejată.
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Hyla arborea A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei ”+” - se îmbunătățește ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Specia a fost identificată la lacul Cicoș și în zonele cu stuf din valea Sânnicolau (Pucioasa). Principalul loc de reproducere al speciei este reprezentat de lacul Olosig, care însă nu este inclus în aria protejată.
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Rana dalmatina A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Este una din cele două specii dominante de amfibian în sit, alături de R. ridibunda, fiind identificată, atât în habitate permanente la lacul Cicoș, valea Sânnicolau, cât și în habitate temporare din interiorul ecosistemelor forestiere, inclusiv în acestea, în perioada post reproductivă.
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Rana ridibunda A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Este specia de amfibian dominantă, prezentă numai în zonele umede permanente din R0SCI0220, fiind identificată atât în lacul Cicoș cât și în valea Sânnicolau. Principalul loc de reproducere al speciei este reprezentat însă de lacul Olosig, care nu este inclus în aria protejată.
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus vulgaris A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Este o specie puțin frecventă, dar larg răspândită în toate ecosistemele acvatice din sit, atât temporare cât și permanente. A fost identificată la lacul Cicoș cât și pe valea dintre lacul Cicoș și Lacul Olosig, precum și în habitate temporare din ecosistemele forestiere.
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lacerta agilis A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare A fost identificată la liziere de pădure, în poieni în interiorul pădurilor, pe marginea drumurilor forestiere, în habitatul caracteristic, inclusiv în zone cu vegetație higrofilă din valea Pucioasa.
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea Nr Parametru Descriere A.1. Specia Natrix natrix A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată • Populație permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei • ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Este o specie comună identificată în sit în zone umede permanente cu vegetație higrofilă și palustră abundentă de la lacul Cicoș, malul lacului Olosig la limita sitului și valea Sânnicolau (Pucioasa)
+
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau mai mulți parametri în stare rea Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
+
Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate: Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC E.2 Codul unic al tipului de habitat 92A0 E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 29,78 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2% E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Cca 30 ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile, respectiv la suprafața actuală. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”~” - aproximativ egal E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat - E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat - E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” - favorabilă E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” - este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Este posibil ca, în trecut, suprafața habitatului să fi fost mai mare. Prin eliminarea vegetației lemnoase și înlocuirea habitatului cu pajiști umede, se poate presupune acest lucru. Insă, pentru criteriul Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat nu au fost observate, pe perioada studiilor, elemente care să indice o reducere actuală a suprafeței habitatului. Pentru criteriul Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat nu au fost observate, pe perioada studiilor, elemente care să indice astfel de modificări. Habitatul este influențat de variațiile nivelului hidric, dar aportul de apă pe aceste văi a fost modificat cu decenii în urmă. În prezent, mai evident este efectul modificărilor climatice. Totuși, starea habitatului, din punctul de vedere al suprafeței ocupate, pare stabilă. Astfel, Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată poate fi considerat ”~” - aproximativ egal, respectiv Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată, cea a suprafeței actuale a habitatului.
+
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC E.2 Codul unic al tipului de habitat 91E0* E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 22,27 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2% E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Cca 22 ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”≈” - aproximativ egal E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat - E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat - E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” - favorabilă E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” - este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Principala suprafață a acestui habitat se găsește în RN Lacul Cicoș, inclusă în situl de importanță comunitară. Habitatul se mai găsește pe valea care leagă Lacul Cicoș de Lacul Olosig, zonă unde habitatul este întrerupt prin impact antropic, dar aceste suprafețe nu intră în ariile protejate. In sudul sitului se mai găsește o suprafață cu arin negru, menținută prin plantații. Astfel, ne referim în special la suprafața din RN Lacul Cicoș, care prezintă importanță ridicată pentru conservarea unor specii de plante rare sau relicte și pentru menținerea unui ecosistem caracteristic zonelor depresionare din nord- vestul României. Aici, suprafața habitatului se menține însă este obligatorie stabilirea unei zone tampon între habitat și culturile agricole învecinate, ca să se elimine pericolul intrării cu utilaje în liziera pădurii de arin.
+
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC E.2 Codul unic al tipului de habitat 91F0 E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 8,02 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2% E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Cca 8 ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”≈” - aproximativ egal E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat - E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat - E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat - E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” - favorabilă E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” - este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Habitatul se găsește pe o singură parcelă, unde există un stejăret de vârstă mare, bine conservat datorită și existenței coloniei de stârci cenușii. Totuși, habitatul este înconjurat de plantații de nuc american care se dezvoltă foarte bine în condițiile de la Săcueni și care ar putea pătrunde în zonele marginale ale pădurii. Chiar dacă pădurea de stejar este densă și speciile invazive s-ar instala mai greu spre interiorul ei, eliminarea nucului american și a altor specii invazive din imediata apropiere, respectiv plantarea unei zone tampon cu specii autohtone, prin reconstrucție ecologică, reprezintă acțiuni necesare pentru conservarea pe termen lung a habitatului.
+
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC E.2 Codul unic al tipului de habitat 91M0 E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 269,82 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2% E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior - E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Cca 260 ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”~” - aproximativ egal E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat - E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat - E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat - E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative - E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” - favorabilă E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” - este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Habitatul 91M0 la Săcueni are câteva particularități: -O bună parte a arboretelor au fost plantate de a lungul timpului, astfel că distribuția habitatului a fost realizată prin cartarea doar a suprafețelor cu aspect natural și care corespund descrierii habitatului. Este dificil de afirmat exact ce tip de păduri au existat în această zonă, cu mai multe decenii în urmă. Pe numeroase suprafețe au fost conduse experimente silvice, multe cu specii alohtone, chiar invazive, sau cu specii care nu sunt caracteristice zonei, în plantaje silvice. -Arboretele profund modificate în timp, cele evident plantate, zonele de experimente silvice nu au fost incluse în acest habitat, chiar dacă biotopul ar corespunde acestuia. Din cauză că am cartat pentru acest habitat doar suprafețele cu aspect natural și care corespund descrierii acestuia, suprafața ocupată este considerată cea actuală, rezultată din acest studiu, astfel că starea de conservare, după criteriul suprafeței, este considerată favorabilă.
+
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC E.2 Codul unic al tipului de habitat 6440 E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 24,85 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2% E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior - E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Cca 25 ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”~” - aproximativ egal E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat - E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat - E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat - E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative - E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” - favorabilă E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” - este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Habitatul se găsește pe valea din sudul sitului, alături de habitatul 92 A0. O parte a suprafețelor de pajiști umede sunt cosite, dar acest lucru nu afectează acest habitat, ci contribuie la menținerea lui, posibil chiar în defavoarea extinderii habitatului 92A0, prin împiedicarea instalării vegetației lemnoase.
+
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC E.2 Codul unic al tipului de habitat 3150 E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 0,64 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2% E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior - E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Cca 1 ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”~” - aproximativ egal E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat - E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat - E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat - E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative - E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” - favorabilă E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” - este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Habitatul apare sub forma unor ochiuri de apă, de dimensiuni reduse, unul în RN Lacul Cicoș și unul, două sau mai multe pe valea sudică, în funcție de nivelul apelor. Este un habitat care depinde de aprovizionarea cu apă și variază ușor de-a lungul timpului.
+
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X ... 6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
+
Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice: Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 92A0 F.3. Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. F.4. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” - favorabilă F.5. Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” - este stabilă F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Habitatul 92A0, în acest sit, prezintă anumite particularități naturale: aspectul de păduri - galerii nu este atât de evident iar compoziția floristică cuprinde și specii ale habitatelor învecinate, respectiv ale habitatului 91E0*, caracteristic zonelor umede din regiunea Săcueni.
+
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* F.3. Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. F.4. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” - favorabilă F.5. Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” - este stabilă F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Comparativ cu datele bibliografice, anumite procese de dinamică naturală au loc în acest habitat (unele determinând reducerea populațiilor sau pierderea unor specii rare), dar acestea nu sunt influențate de factori antropici controlabili.
+
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91F0 F.3. Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. F.4. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” - favorabilă F.5. Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” - este stabilă F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Este important să se monitorizeze speciile invazive în zonele marginale ale habitatului.
+
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91M0 F.3. Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. F.4. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”U1” - nefavorabilă - inadecvată F.5. Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”-” - se înrăutățește F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Suprafețele incluse în habitatul 91M0 sunt gestionate silvic, astfel că numeroase arborete prezintă biodiversitate redusă, fiind dominate de un număr restrâns de specii lemnoase de interes, cu vârstă similară, ceea ce reduce potențialul lor de a asigura o structură și funcțiile caracteristice unui habitat natural. Însă, cea mai mare problemă o reprezintă speciile invazive, care se extind din plantațiile care au existat sau care mai există în sit. Impactul acestora în timp ar putea să fie ridicat.
+
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 6440 F.3. Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. F.4. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” - favorabilă F.5. Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” - este stabilă F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Este important să se monitorizeze speciile invazive și variațiile produse de modificările climatice și hidrice.
+
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 3150 F.3. Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. F.4. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” - favorabilă F.5. Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” - este stabilă F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice În Lacul Cicoș, habitatul conservă specii de plante rare și/sau relictare. Efectivele acestora au scăzut de-a lungul timpului sau nu sunt în condiții optime din cauza dinamicii vegetației, determinată de modificări climatice și de biotop. Este important să se monitorizeze variațiile produse de modificările climatice și hidrice. Pentru conservarea pe termen lung, Lacul Cicoș poate face subiectul unei restaurări ecologice, pentru reducerea stufului care tinde să acopere ochiul de apă odată cu scăderea nivelului apelor și ușoara colmatare.
+
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X ... 6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
+
Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare: Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 92A0 G.3. Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”~” - aproximativ egal G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.
+
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* G.3. Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”~” - aproximativ egal G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Totuși, dinamica vegetației în actualele condiții climatice trebuie să fie constant monitorizată.
+
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91F0 G.3. Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”~” - aproximativ egal G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.
+
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91M0 G.3. Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”~” - aproximativ egal G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Mediu G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. În condițiile implementării planului de management, dacă vor fi menținute arboretele cu stare de conservare favorabilă, respectiv dacă vor fi îmbunătățite cele cu stare de conservare nefavorabil-inadecvată, în special prin controlul speciilor invazive, viabilitatea habitatului poate fi asigurată.
+
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 6440 G.3. Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”~” - aproximativ egal G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.
+
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 3150 G.3. Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”~” - aproximativ egal G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată, din punctul de vedere al factorilor antropici care pot fi controlați. Este necesară monitorizarea întregii rezervații naturale, pentru a surprinde tendințele de evoluție naturală și pentru a interveni, dacă va fi posibil, pentru menținerea în stare favorabilă a habitatului 3150 și a arinișului (91E0*) care îl înconjoară.
+
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X ... 6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
+
Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat: Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 92A0 H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” - favorabilă H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”0” - este stabilă H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute - H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Acest habitat poate fi afectat de scăderea nivelului hidric, de captări din amonte și prin extinderea unor specii invazive. În condițiile implementării planului de management, impacturile antropice și speciile invazive vor fi controlate. Pentru menținerea habitatului în condiții optime, pot fi justificate măsuri de reconstrucție ecologică, în sensul refacerii cursurilor de apă în amonte.
+
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91E0* H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” - favorabilă H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”0” - este stabilă H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute - H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Acest habitat poate fi afectat de scăderea nivelului hidric, modificări climatice și prin extinderea unor specii invazive. În condițiile implementării planului de management, impacturile antropice și speciile invazive vor fi controlate. Pentru menținerea habitatului în condiții optime, având în vedere și importanța acestuia d.p.d.v. floristic, biogeografic etc. pot fi justificate măsuri de reconstrucție ecologică.
+
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91F0 H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” - favorabilă H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”0” - este stabilă H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute - H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Starea globală de conservare este favorabilă iar habitatul este reprezentativ pentru situl de importanță comunitară. În partea vestică a acestei păduri, o subparcelă a fost plantată cu nuc american. Pare evident că aici a fost înlocuit habitatul 91F0. Această suprafață poate face obiectul reconstrucției ecologice.
+
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 91M0 H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”U1” - nefavorabilă - inadecvată H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”-” - se înrăutățește H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute - H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Pentru menținerea habitatului, dar în special pentru protejarea habitatelor învecinate, măsurile de reconstrucție ecologică centrate pe eliminarea speciilor invazive sunt absolut necesare. De asemenea, în colaborare cu autoritățile silvice, este necesară revizuirea modului de exploatare silvică și implementarea măsurilor de conservare.
+
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 6440 H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” - favorabilă H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”0” - este stabilă H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute - H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Habitatul este într-o stare de conservare favorabilă, se găsește pe valea din sudul sitului, alături de habitatul 92A0. O parte a suprafețelor de pajiști umede sunt cosite, dar acest lucru nu afectează acest habitat, ci contribuie la menținerea lui, posibil chiar în defavoarea extinderii habitatului 92A0, prin împiedicarea instalării vegetației lemnoase. Este important să se monitorizeze speciile invazive și variațiile produse de modificările climatice și hidrice.
+
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC E.2. Codul unic al tipului de habitat 3150 H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” - favorabilă H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”0” - este stabilă H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute - H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Habitatul are o stare de conservare favorabilă, dar este mai puțin stabil, datorită caracteristicilor sale, fiind influențat de modificările climatice, variația sau scăderea nivelului apelor. Pentru că menține populații de plante rare (cel puțin în RN Lacul Cicoș), habitatul este important și reprezentativ pentru această zonă.
+
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută X ... ... 6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care au fost desemnate siturile Parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare redați în cele ce urmează sunt stabiliți de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, dar valorile s-au corelat cu studiile de teren care au stat la baza prezentului plan de management.
+
92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba Suprafața habitatului este conform formularului standard de 14 ha, iar starea de conservare este bună (B). În cadrul studiilor ce stau la baza planului de management de față, suprafața habitatului identificată în teren este de 29,78 ha, iar starea de conservare este Favorabilă (FV). Obiectivul de conservare specific sitului pentru acest tip de habitat este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Suprafața habitatului ha Cel puțin 29 Valoarea țintă s-a stabilit pe baza cartării în teren. Specii de arbori caracteristice Procent acoperire / 500 mp Cel puțin 70 După Gafta și colaboratori, 2008, Mountford și colaboratori, 2008: Salix alba, Populus alba, P. nigra, Fraxinus angustifolia Compoziția stratului ierbos (specii caracteristice) Procent acoperire / 500 mp Cel puțin 3 După Gafta și colaboratori, 2008, Mountford și colaboratori, 2008: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Galium rubioides, Cicuta virosa, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis, Myosoton aquaticum, Poa trivialis, Eupatorium cannabinum, Lythrum salicaria, Myosotis scorpioides, Equisetum arvense, Stachys palustris, Agropyron repens, Angelica sylvestris, Mentha aquatica Abundență specii alohtone (invazive și potențial invazive) Procent acoperire / ha Mai puțin de 1% Posibil pot fi prezente: Robinia pseudoacacia, Amorpha fruticosa, Ailanthus altissima, Morus alba, M. nigra, Conyza canadensis, Helianthus tuberosus. Trebuie documentat în termen de 2 ani. Abundență ecotipuri necorespunzătoare / specii în afara arealului Procent acoperire / ha Mai puțin de 10% Ca și ecotipuri necorespunzătoare, pot fi plantați plopi hibrizi. După Mountford și colaboratori, 2008, Rubus caesius poate avea o dezvoltare masivă în unele fitocenoze, depășind 5% acoperire, sufocând celelalte specii din stratul ierbos și subarbustiv. Alte specii ruderale, nitrofile, potențial prezente: Urtica dioica, Glechoma hederacea, Rumex obtusifolius, Bidens tripartita. Volum lemn mort la sol sau pe picior mc / ha Cel puțin 10 Se recomandă păstrarea a cca 3-5 arbori parțial uscați, rupți - inclusiv crengi căzute la pământ, ceea ce reprezintă aproximativ 10 mc/ha. Arbori de biodiversitate, clasa de vârstă peste 80 de ani Număr arbori / ha Cel puțin 5 -
+
4110 Pulsatilla pratensis subsp. hungarica (Dediței) Starea de conservare, pe baza Formularului standard este nefavorabilă (C - valoare medie sau redusă). În timpul studiilor de fundamentare ce stau la baza planului de management, specia nu a fost identificată, iar starea de conservare a fost stabilită ca necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi Trebuie definită Mărimea populației în sit este necunoscută și trebuie documentată în continuare. Specia nu a fost identificată în sit, singurele habitate potențiale unde condițiile sunt întrunite, se găsesc la liziera pădurii, în partea de nord-vest a sitului, la marginea acestuia și liziera pădurii, în partea centrală înaltă a sitului. Este posibil ca în alți ani, în funcție de condițiile climatice, specia să se identifice, de aceea se propune continuarea cercetărilor asupra prezenței acesteia în sit. Distribuția speciei Număr locații (ocurențe) Trebuie definită Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren Suprafața habitatului speciei ha Trebuie definită Nu sunt disponibile informații despre acest parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren. Abundență specii alohtone (invazive și potențial invazive) Procent acoperire / ha Mai puțin de 1% Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren. Abundență specii indicatoare pentru perturbări (eutrofizare, specii nitrofile, specii ruderale) Procent acoperire / ha Mai puțin de 5% Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren. Numărul și procentul populațiilor cu tendința pozitivă sau stabilă a producției de semințe Număr de populații Trebuie definită Nu sunt disponibile date asupra acestui parametru, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren. % din numărul total de populații 100%
+
1188 Bombina bombina (Izvoraș cu burtă galbenă) Conform Formularului standard starea de conservare este bună (B). Conform studiilor din teren efectuată în vederea elaborării planului de management, specia se află în stare de conservare Nefavorabilă-Inadecvată. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații adiționale Mărimea populației Număr indivizi 50-100 indivizi Dimensiunea populației a fost stabilită prin studii de teren. Densitatea speciei Număr de indivizi / habitat acvatic de reproducere Trebuie definită Nu sunt disponibile informații. Suprafața habitatului Suprafață habitat de reproducere (mp) Suprafață habitat terestru (ha) 52000 mp Suprafața habitatului a fost stabilită prin studii de teren. Distribuția speciei Numărul de careuri de 250 x 250 m în care este prezentă specia Număr locații cu prezența speciei 1 careu Specia a fost identificată în două locuri în rezervația naturală Lacul Cicoș. La nivelul întregului sit au fost realizate 13 observații asupra speciei, exceptând lacul Cicoș specia fiind identificată exclusiv în zonele umede din Valea Pucioasa. Densitatea habitatului de reproducere Habitat de reproducere / kmp Cel puțin 2/km Nu sunt disponibile informații. Acoperirea habitatelor naturale terestre în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75 Nu sunt disponibile informații.
+
1220 Emys orbicularis (Țestoasă de baltă) Formularul standard listează această specie cu stare conservare bună (B). Habitate adecvate speciei se găsesc în afara limitelor actuale ale sitului. În cadrul studiilor de teren, specia a fost evaluată ca având stare de conservare Favorabilă (FV). Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Mărime populație Număr indivizi 50-100 Dimensiunea populației a fost stabilită prin studii de teren. Densitate populație Număr exemplare / km transect Număr indivizi/ha Trebuie definită Dimensiunea populației a fost stabilită prin studii de teren. Suprafață habitat ha 52000 mp În apropierea sitului se găsesc două iazuri artificiale care reprezintă habitat potențial pentru specie: primul se găsește la limita estică a sitului pe firul pârâului Sânnicolau și are o suprafață de 6,5 ha, iar al doilea se găsește în direcția nord-est față de sit la o distanță de 1,9 km de limita sitului, pe firul pârâului Olosig și are o suprafață de 9,9 ha. Amândouă habitate au vegetație ripariană naturală bine dezvoltată și zone de mal cu vegetație de mlaștină, favorabilă speciei. În cazul în care se confirmă prezența speciei în aceste habitate, acestea trebuie incluse în sit pentru a asigura protecția eficientă a speciei. Distribuția speciei Număr locații cu prezența speciei Număr unități de caroiaj de 250x250 m cu prezența speciei 1 careu În timpul studiilor de teren, specia a fost identificată în ROSCI0220 pe valea pârâului Pucioasa, dar și la limita sitului la lacul Olosig și în canalul de legătură dintre lacul Olosig și Lacul Cicoș. La Lacul Cicoș specia nu a fost identificată. Prezența structurilor de expunere la soare în zona litorală, spre exemplu trunchiuri de arbori Număr structuri / 100 m Număr total structuri de expunere la soare Cel puțin 1 Specia necesită structuri de expunere la soare pentru termoreglare în zona ripariană. Valoarea actuală trebuie documentată în termen de 2 ani. Vegetație ripariană naturală cu o lățime de cel puțin 5 m în jurul habitatelor speciei Lungime linie de mal (km) Trebuie definită Habitatele adecvate ale speciei sunt corpurile de apă cu vegetație ripariană naturală care oferă adăpost. ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru a căror conservare au fost desemnate situl R0SCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism. ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Obiectiv general Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază: Tabel 26. Obiectivele generale ale planului de management Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general 1. T1 Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ) OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității 3. T3 Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ. 3. T4 Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. 4. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. 5. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. ... 7.2.2. Obiective specifice Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management. Tabel 27. Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general Obiectiv specific 1. T1 Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ) OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes conservativ din sit și a habitatelor speciiilor OS 3 Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar OS 4 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ – inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității OS 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 3. T3 Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ. OS 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management OS 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management OS 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management OS 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea / managementul sitului OS 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități 4. T4 Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. OS 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 5. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. OS 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale OS 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 6. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. OS 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil ... 7.2.3. Măsuri specifice/ măsuri de management
+
Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității
+
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș Tabel 28. OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare 1.1.1 A Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile Se menține crescută heterogenitatea structurală a peisajului care va avea ca efect menținerea unei diversități biologice ridicate. A. 02.0 agricultura intensivă 1.1.2 R Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile Aplicarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice are un efect negativ asupra populațiilor de amfibieni prin efectul lor direct și asupra populațiilor de reptile în mod indirect prin intermediul speciilor cu care se hrănesc, substanțele toxice acumulându-se la nivelul țesuturilor speciilor prin intermediul rețelei trofice. În funcție de cantitatea acumulată în țesuturi aceste substanțe pot avea ca efect intoxicații, scăderea prolificității, sterilitate, sau în cazul ambifienilor, chiar moartea acestora. De această măsură vor beneficia toate speciile de herpetofaună. În consecință, pe terenurile agricole din sit folosirea produselor biocide, hormonilor de creștere și substanțelor chimice vor respecta limite maxim admise prin legislația din domeniul agricol. A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice 1.1.3 A Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni, scorburoși sau rupți pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile Menținerea unui procent de minim 3-5 arbori / ha parțial uscați, bătrâni sau rupți - inclusiv crengi căzute la pământ - reprezintă o practică comună în prezent în managementul diversității pădurilor din Europa. Lemnul mort poate avea o distribuție neuniformă în unitatea de management forestier - unele zone pot fi sub medie, iar altele peste medie. Măsura privind lemnul mort nu se aplică în cazul arboretelor tinere, însă arborii-habitat - bătrâni, uscați, scorburoși- dacă sunt prezenți în arborete tinere, trebuie menținuți. În cazul executării de tăieri de igienă, volumul de lemn al arborilor uscați selectați pentru a fi menținuți va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă. De această activitate vor beneficia toate speciile de amfibieni și reptile de interes conservativ care trăiesc în ecosistemele forestiere. B.02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației 1.1.4 A Monitorizarea întinderii și a suprafeței acumulărilor permanente și temporare de apă din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile Seceta și precipitațiile reduse pot duce în timp la scăderea numărului și reducerea suprafeței actuale ocupate de habitate acvatice de reproducere. Acestea vor fi monitorizate pentru a putea identifica eventuale modificări și propune măsuri de contracarare. K.01.03 Secare 1.1.5 A Controlul speciilor invazive în vederea îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor caracteristice speciilor Pulsatilla pratensis ssp. hungarica și Salix alba Măsura se va implementa în colaborare cu autoritățile silvice și constă în monitorizarea/controlul speciilor invazive și îndepărtarea acestora. În zona Săcueni sunt prezente numeroase specii de plante invazive, adaptabile unor biotopuri mai umede. Principalele specii invazive, prezente deja în sit, care trebuie controlate sunt salcâmul, nucul american, mălinul american, dar și stejarii și frasinii alogeni. Salcâmul, Robiniapseudoacacia este specia invazivă cea mai frecventă care apare în cadrul habitatului speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica, însă în prezent presiunea se manifestă cu o intensitate scăzută. Se propune eliminarea speciei invazive prin metode mecanice în zonele de distribuție a speciei. De asemenea, se va interzice introducerea de specii vegetale necaracteristice habitatului. Prioritate: medie I.01 specii invazive non- native (alogene) 1.1.6 A Menținerea stării de conservare a habitatului caracteristic speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica Zona din sit care corespunde necesităților speciei este situată la liziera pădurii, cu o mică pajiște însă puternic înțelenită și invadată de arbuști și puieți de arbori. Se vor menține ecosistemele ierboase prin prevenirea instalării arborilor și arbuștilor. Prioritate: medie B.07 alte activități silvice 1.1.7 R Menținerea habitatelor de pajiști caracteristice speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica Interzicerea conversiei pajiștilor în terenuri arabile sau de orice alt tip. Prioritate: medie B.07 alte activități silvice 1.1.8 R Menținerea stării de conservare a habitatului 92A0 caracteristic speciei Salix alba În diverse zone, de-a lungul văii care vine dinspre Sânicolaul de munte, în care se regăsește habitatul 92A0 (habitat specific speciei Salix alba), ponderea populației de Salix alba este mai redusă în cadrul acestui habitat față de celelalte specii de sălcii. Se vor interzice tăierile de Salix alba. Prioritate: medie B.07 alte activități silvice G.05 alte intruziuni și dezechilibre umane 1.1.9 A Monitorizarea modificarii cursurilor de apă permanente și sezoniere, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă Specia Salix alba este dependentă de o anumită umiditate, scăderea cantității de apă poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante caracteristice habitatului 92A0. Se vor realiza controale periodice și se vor identifica potențialii factori ce conduc la modificarea cursurilor de apă. Prioritate: mare K.01.03 secare 1.1.10 R Menținerea zonelor umede/ mlăștinoase caracteristice speciei Salix alba Se vor interzice acțiunile ce conduc la desecarea zonelor umede /mlăștinoase. Aceste impacturi duc în timp la reducerea habitatului și afectarea funcțiilor lui, întreruperea cursivității inițiale a habitatlui respectiv, în cazul acesta fiind afectat habitatul 92A0 unde este prezentă specia Salix alba. Se va preveni declanșarea unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele caracteristice habitatului care pot apare mai ales atunci când nivelul hidric se modifică. Astfel, în viitor efectul cumulat al modificării cursurilor de apă (din trecut), a conectivității dintre acestea, al schimbărilor climatice poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante. Prioritate: mare K.01.03 secare J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J.03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice K.02.01 schimbarea compoziției de specii (succesiune) 1.1.11 A Controlarea factorilor perturbatori (poluarea chimică/ pesticide de pe terenurile agricole învecinate datorită pantei mari de scurgere) Habitatul 92A0 (specific speciei) unde se află și cele mai multe exemplare de Salix alba este la baza unor pante, învecinate terenurilor agricole, iar orice aplicare de fertilizatori care să susțină culturile impactează evoluția vegetației umede de la baza acestora. Cultivatorii nu au respectat limitele ariei, luând treptat, câte puțin, din această rezervație naturală, acolo unde au putut intra cu utilajele agricole. Zonă afectată fiind cea din nordul rezervației, apoi limitele estică și vestică. Se vor realiza campanii de informare și conștientizare pentru cultivatori în legătură cu pesticidele aplicate pe pantele care spre Valea dinspre Sânicolaul de Munte, să nu fie utilizate cantități mari de fertilizanți sau alte substanțe care ar putea afecta ecosistemul habitatului 92A0. Se va delimita o zonă tampon a Rezervației Naturale. Prioritate: medie H.01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R) Tabel 29. OS 2 îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 1.2.1 A Crearea de noi habitate acvatice de reproducere în sit pentru îmbunătățirea habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile (1-3 mp) prin săparea unor gropi cu adâncime de până la 0,5 m, în punctele unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise cât și în habitate forestiere, în afara drumurilor de exploatare. K.01.03 Secare 1.2.2 A Managementul vegetației palustre în habitatele de reproducere caracteristice speciilor de amfibieni și reptile Este necesară prevenirea acumulării de stuf uscat și colmatarea zonelor umede de reproducere. În acest sens este recomandată recoltarea/rărirea stufului din habitatele acvatice de la Lacul Cicoș și valea Sânnicolau. Această rărire se va face în petece de cel mult 50 mp si se va realiza exclusiv în afara perioadei active a amfibienilor (aprilie-septembrie).. K.01.03 Secare 1.2.3 R Limitarea și/ sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitate acvatice permanente și temporare din sit Vor fi interzise activități de drenare, desecare, canalizare, regularizare maluri, schimbarea destinației terenului etc. care ar putea duce imediat sau în timp la scăderea suprafeței și adâncimii habitatelor acvatic. K.01.03 Secare Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R) Tabel 30. OS 3 Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare Asigurarea conservării habitatului 92A0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.1 A Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale Majoritatea modificărilor rețelei hidrografice sunt istorice și au dus la întreruperea conectivității cursurilor J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă cursurilor de apă din sit și din amonte. de apă. Sub influența schimbărilor climatice, deficitul de apă poate să crească. În amonte, pe principalele văi, orice captări de ape trebuie controlate. continentale. 1.3.2 A Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase (nuc american, mălin american, salcâm etc.). Habitatul nu este deocamdată semnificativ influențat de speciile de plante invazive, dar în zona Săcueni au fost plantate numeroase alohtone care au potențialul de a se răspândi rapid. La Cantonul silvic, habitatul se găsește pe suprafață redusă și cuprinde si specii plantate ornamental; plantațiile de nuc american se găsesc în apropiere. I.01 - specii invazive non- native (alogene). Asigurarea conservării habitatului 91E0*, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.3 A Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. Majoritatea modificărilor rețelei hidrografice sunt istorice și au dus la întreruperea conectivității cursurilor de apă. Sub influența schimbărilor climatice, deficitul de apă poate să crească. În amonte, pe principalele văi, orice captări de ape trebuie controlate. J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale. M.01 - Schimbarea condițiilor abiotice. 1.3.4 A Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. Eliminarea progresivă a nucului american din imediata vecinătate a habitatului 91E0* din RN Lacul Cicoș și înlocuirea lui cu specii de arbori nativi (stejar de luncă, arin negru) pe o bandă tampon de minim 15 m. Habitatul nu este deocamdată semnificativ influențat de speciile de plante invazive, dar în zona Săcueni au fost plantate numeroase alohtone care au potențialul de a se răspândi rapid. În special pentru habitatul 91E0* din RN Lacul Cicoș este obligatorie monitorizarea și intervenția, după caz. Propunem reducerea progresivă a procentului de participare în compoziție a nucului negru prin intervenții silvoculturale permise, respectând prevederile normelor tehnice și amenajamentele silvice în vigoare. Prin implementarea acestor măsuri și datorită situației actuale a habitatului, cu puține specii invazive, această amenințare poate fi ținută sub control. I.01 - specii invazive non- native (alogene). 1.3.5 A Realizarea unei zone tampon de minim 5 m, la limita rezervației naturale cu terenurile agricole. Marcarea în teren a limitelor rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară. Instalarea unui panou de informare și conștinetizare. Această zonă tampon este obligatorie pentru a împiedica utilizatorii terenurilor agricole să intre cu utilajele în vegetația din marginea ariei protejate. Pe teren, marcarea limitelor spre terenurile agricole trebuie să se realizeze cu borne dese și vizibile, astfel încât să nu existe motivul necunoașterii acestora. Acest panou trebuie să conțină minim harta rezervației, importanța ariei naturale și contravențiile pentru depășirea zonei tampon. El trebuie plasat spre terenurile agricole, în loc vizibil. A.01 — Cultivare (A. 02.01 - agricultura intensivă; A08 - fertilizarea). Asigurarea conservării habitatului 91F0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia: 1.3.6 A Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. Habitatul nu este deocamdată semnificativ influențat de speciile de plante invazive, dar în zona Săcueni au fost plantate numeroase specii alohtone care au potențialul de a se răspândi rapid. Habitatul se menține datorită densității vegetației forestiere, însă zonele marginale ale acestuia pot fi invadate de specii alohtone. Eliminarea speciilor invazive în interiorul habitatului, a celor ierboase, iar pentru cele forestiere, propunem reducerea progresivă a procentului de participare în compoziție a nucului negru prin intervenții silvoculturale permise, respectând prevederile normelor tehnice și amenajamentele silvice în vigoare și în schimb să se planteze specii native, în special stejar de luncă (Quercus robur). I.01 - specii invazive non- native (alogene) Asigurarea conservării habitatului 6440, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.7 A Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. În amonte, pe principalele văi, orice captări de ape trebuie controlate și reglementate, inclusiv gestionarea Lacului Olosig. J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale. 1.3.8 A Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor. Valea sudică, alcătuită din habitatele 92A0 și 6440 (și câteva ochiuri de apă ale habitatului 3150), alcătuiesc o vegetație mozaicată, dependentă de fluctuațiile apelor, cu biodiversitate ridicată. Pajiștile, în general, sunt menținute prin cosit, iar lipsa cosirii conduce la instalarea, în timp, a vegetației arbustive. Ghidul privind cele mai bune practici agricole recomandă cosirea pajiștilor permanente cel puțin odată pe an. Totodată, pășunatul pe teritoriul sitului este permis numai cu respectarea încărcăturii de animale pe unitatea de suprafață stabilită prin studiile pastorale întocmite sau acceptate de instituțiile abilitate și a normelor sanitar- veterinare în vigoare. A.03 — Cosirea pășunii 1.3.9 R Interzicerea înființării de culturi agricole pe suprafața habitatului. Pe valea sudică, unele culturi agricole au tendința de a intra pe terenurile mai plane ale habitatului. Limitele habitatelor care alcătuiesc mozaicul de vegetație al văii din sudul sitului ar trebui marcate, astfel încât să nu fie deranjate prin culturi sau drum agricol. A.01 — Cultivare Asigurarea conservării habitatului 3150, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.10 A Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. Habitatul 3150 Lacul Cicoș, la fel ca și ochiurile de apă din valea sudică, depind de alimentarea cu apă. Aceasta poate fi parțial controlată. În timp, unele specii de plante, sensibile la condițiile de biotop, riscă să dispară iar ochiurile de apă să se colmateze. Restaurarea ecologică ar putea fi necesară în viitor. J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale M.01 - Schimbarea condițiilor abiotice Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R) Tabel 31. OS 4 îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare Asigurarea conservării habitatului 91M0, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.4.1 A Eliminarea și controlul speciilor invazive. În habitatul 91M0, la Săcueni, au fost introduse doar acele arborete care corespund descrierii habitatului. Numeroase parcele cu vegetație forestieră din acest sit au fost puternic modificate în timp, prin plantări de specii autohtone dar și specii alohtone, dintre care unele cunoscute ca invazive (cele mai frecvente fiind nucul american și mălinul american). Astfel, în habitat au fost considerate pădurile mature, edificate aici în special de cer (Quercus cerris), majoritatea dintre ele având o stare de conservare bună (chiar dacă există o parcelă cu tăieri în ochiuri). Cu stare de conservare nefavorabil- inadecvată sunt arboretele de vârstă medie, exploatate silvic, și care cuprind mai multe specii invazive (acestea se extind mult mai rapid după lucrările silvice). Pe toată suprafața habitatului este necesară monitorizarea speciilor invazive. Eliminarea sau controlul acestora va fi foarte dificil, cel puțin în zonele învecinate cu plantații de specii alohtone. Nucul american și mălinul american se dezvoltă foarte bine la Săcueni, datorită umidității mai ridicate și a altor caracteristici ale solului. Dacă extinderea nucului american ar putea fi controlată, cea a mălinului american pare deja imposibilă, pentru că specia se răspândește ușor, mai ales în stratul arbustiv sau al arborilor de talie mică, este tolerant față de lumină, astfel că apare atât în păduri cât și la marginea acestora, în alte tipuri de habitate. Există și alte specii alogene sau invazive, dar acestea nu sunt atât de frecvente în habitatul 91M0. I.01 - specii invazive non- native (alogene) 1.4.2 A Managementul habitatului în concordanță cu necesitățile acestuia, legate de suprafață, structură și funcții, pentru conservarea lui pe termen lung. Pentru managementul conservativ al acestui habitat este necesară implementarea unei strategii realizată de comun acord cu silvicultorii care gestionează situl Săcueni. Strategia va avea în vedere menținerea suprafeței actuale a habitatului, îmbunătățirea stării de conservare pentru parcelele cu stare de conservare nefavorabil-inadecvată, eliminarea / controlul speciilor invazive, menținerea și îmbunătățirea structurii pe specii și vârste, respectiv a funcțiilor habitatului, restaurarea ecologică, menținerea unor arborete bătrâne ca rezervă de semințe, cu lemn mort pe picior sau căzut la pământ, conform reglementărilor UE (aceste arborete ar putea fi utilizate și în scop ecoturistic). În cazul executării de tăieri de igienă, volumul de lemn al arborilor uscați selectați pentru a fi menținuți va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă. B.02 - Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației (B.02.01.02 – replantarea pădurii (arbori nenativi)) I.01 - specii invazive nonnative (alogene) Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)
+
Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
+
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității Tabel 32. OS 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 2.1.1 A Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru toate speciile de amfibieni și reptile din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș Pentru speciile de amfibieni și reptile, realizarea acestei activități va permite evaluarea tendințelor mărimilor efectivelor populaționale ale acestor specii precum și evaluarea tendinței suprafețelor și a calității habitatelor. Specia Lacerta viridis este în prezent specie cu prezență incertă în sit, dar situația ei se poate schimba în viitor. - 2.1.2 A Monitoringul speciilor de amfibieni și reptile de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș Se va realiza monitorizarea stării de conservare a tuturor celor 10 specii pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0220 și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, pe baza protocoalelor de monitorizare individuale și respectând planul de monitorizare al sitului. - 2.1.3 A Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru speciile de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș Realizarea acestei activități va permite evaluarea tendințelor mărimilor efectivelor populaționale ale acestor specii precum și evaluarea tendinței suprafețelor și a calității habitatelor. Specia Pulsatilla pratensis ssp. hungarica nu a fost identificată în sit, dar situația ei se poate schimba în viitor având în vedere că s-au identificat habiatete speciei. - 2.1.4 A Monitoringul speciilor de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș Se va realiza monitorizarea stării de conservare a Pulsatilla pratensis ssp. hungarica și Salix alba pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0220 și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, pe baza protocoalelor de monitorizare individuale și respectând planul de monitorizare al sitului. Prioritate: mare - 2.1.5 A Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș Se va realiza pentru habitatele de interes comunitar și va permite analiza habitatelor din punct de vedere a suprafețelor ocupate, a schimbărilor în distribuția habitatului respectiv, informații din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice. - 2.1.6 A Monitoringul habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș Se va realiza pe baza protocoalelor de monitorizare individuale și respectând planul de monitorizare al sitului. -
+
Tema 3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
+
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ Tabel 33. OS 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.1.1 A Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului și a prevederilor planului de management. 3.1.2 A Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții Proiectele, planurile și programele vor fi analizate din punctul de vedere al impactului potențial asupra speciilor criteriu și asupra habitatului acestora. Se va urmări acordarea de avize pozitive doar acelor proiecte și planuri sau programe, care sunt în conformitate cu prevederile regulamentului și ale planului de management, și care nu vor avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ. Tabel 34. OS 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.2.1 A Identificarea de surse de finanțare Administratorul va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management. 3.2.2 A Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. Administratorul sitului va depune cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.2.3 A Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite și documentațiile aferente, inclusiv deplasându-se la fața locului pentru verificarea situației, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obținute din această activitate fiind alocate implementării planului de management. Tabel 35. OS 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.3.1 A Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management Se va monitoriza implementarea planului de management și se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management 3.3.2 A Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare; birotică. Tabel 36. OS 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.4.1 A Asigurarea de personal implicat în managementul sitului Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicați în managementul sitului. 3.4.2 A Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților prevăzute în planul de management. Tabel 37. OS 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.5.1 A Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare Administratorul va realiza rapoartele de activitate și financiare necesare 3.5.2 A Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților Administratorul va răspunde solicitărilor autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate și financiare.
+
Tema 4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
+
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității Tabel 38. OS 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 4.1.1 A Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce decurg din existența sitului. 4.1.2 A Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare 4.1.3 A Realizarea site-ului web al sitului Se realizează un site web de prezentare a ariei natural protejate 4.1.4 A Realizarea de panouri informative Se va asigura baza materială pentru realizarea de panouri informative 4.1.5 A Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management. 4.1.6 A Organizarea de activități educative cu tânăra generație Administratorul va organiza acțiuni de educare cu copii și tineri din zona sitului Natura 2000.
+
Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
+
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile Tabel 39. OS 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 5.1.1 A Promovarea revizuirii amenajamentelor silvice ce intră în componența ariilor naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere și planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acțiunilor de management durabil al resurselor, în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management. 5.1.2 A Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a pășunilor Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care au această categorie de folosință. 5.1.3 A Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a zonelor umede Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede. Tabel 40. OS 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 5.2.1 A Promovarea revizuirii planurilor de dezvoltare pentru zonele incluse în ariile naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate, inclusiv planurile de urbanism, se vor modifica de către autoritățile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin instituțiile publice subordonate, va ține la elaborarea planurilor de dezvoltare de obiectivele de conservare stabilite prin planul de management. Administrația publică locală va ține cont de prevederile planului de management la elaborarea planurilor de dezvoltare și la emiterea certificatelor de urbanism.
+
Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)
+
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. Tabel 41. OS 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 6.1.1 A Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor. - Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn și acoperite cu stuf, conform tradițiilor locale. 6.1.2 A Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu autoritățile și factorii interesați cheie pentru administrarea și promovarea destinației ecoturiștice. Dezvoltare parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean pentru oferirea de programe educative, cu unități de cazare și facilități turistice din zonă pentru promovarea corectă și pentru oferirea de servicii complementare, cu meșteri și fermieri locali, cu organizatori de evenimente culturale și de promovare. 6.1.3 A Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creșterea nivelului de informare și conștientizare a localnicilor, în special în ceea ce privește valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într-o arie naturală protejată și potențialul obținerii unor beneficii concrete pentru ei, familiile și comunitățile lor. Acțiunile de informare și conștienizare se pot desfășura la sediul primăriei Săcueni, în școli etc. 6.1.4 A Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor speciilor Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. 6.1.5 A Evaluarea proiectelor de dezvoltare locală și impact asupra mediului Se va realiza monitorizarea tuturor proiectelor de dezvoltare socio-economică și impactul pe care acestea îl au asupra mediului. ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități Tabel 42. Planificarea în timp a activităților Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Responsabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.1.1 Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.2 Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.3 Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni, scorburoși sau rupți pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.4 Monitorizarea întinderii și a suprafeței acumulărilor permanente și temporare de apă din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.5 Controlul speciilor invazive în vederea îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor caracteristice speciilor Pulsatilla pratensis ssp. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin hungarica și Salix alba 1.1.6 Menținerea stării de conservare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin a habitatului caracteristic speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica 1.1.7 Menținerea habitatelor de T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin pajiști caracteristice speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica 1.1.8 Menținerea stării de conservare a habitatului 92A0 caracteristic speciei Salix alba T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin Direcția Silvică 1.1.9 Monitorizarea modificării cursurilor de apă permanente și sezoniere, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.10 Menținerea zonelor umede/ mlăștinoase caracteristice speciei Salix alba T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.11 Controlarea factorilor perturbatori (poluarea chimică/ pesticide de pe terenurile agricole invecinate datorită pantei mari de scurgere) T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.2.1 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere în sit pentru îmbunătățirea habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 1.2.2 Managementul vegetatiei palustre în habitatele de reproducere caracteristice speciilor de amfibieni și reptile T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM 1.2.3 Limitarea și/ sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitate acvatice permanente și temporare din sit T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM MG 3/ OS 3: Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar Asigurarea conservării habitatului 92A0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.1 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin 1.3.2 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase (nuc american, mălin american, salcâm etc.). T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin Direcția silvică Asigurarea conservării habitatului 91E0*, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.3 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 mare Admin 1.3.4 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. Eliminarea progresivă a nucului american din imediata vecinătate a habitatului 91E0* din RN Lacul Cicoș și înlocuirea lui cu specii de arbori nativi (stejar de luncă, arin negru) pe o bandă tampon de minim 15 m. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin Direcția silvică 1.3.5 Realizarea unei zone tampon de minim 5 m, la limita rezervației naturale cu terenurile agricole. Marcarea în teren a limitelor rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară. Instalarea unui panou de informare și conștinetizare. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin Asigurarea conservării habitatului 91F0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia: 1.3.6 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Asigurarea conservării habitatului 6440, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.7 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin 1.3.8 Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin 1.3.9 Interzicerea înființării de culturi agricole pe suprafața habitatului. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin Asigurarea conservării habitatului 3150, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.10 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 medie Admin MG 4 / OS 4 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0 Asigurarea conservării habitatului 91M0, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.4.1 Eliminarea și controlul speciilor invazive. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 mare Admin Directia silvica 1.4.2 Managementul habitatului în concordanță cu necesitățile acestuia, legate de suprafață, structură și funcții, pentru conservarea lui pe termen lung. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 mare Admin Directia silvica OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile si habitatele de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității MG 5 / OS 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.1.1 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru toate speciile de amfibieni și reptile din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.1.2 Monitoringul speciilor de amfibieni și reptile de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.1.3 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru speciile de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.1.4 Monitoringul speciilor de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.1.5 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.1.6 Monitoringul habitatelor de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ MG 6 /OS 6: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.1.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.1.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 7 /OS 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.2.1 Identificarea de surse de finanțare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.2.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.2.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 8 / OS 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.3.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.3.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 9 / OS 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.4.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.4.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 10 /OS 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.5.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.5.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității MG 11/OS 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.1.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.1.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.1.3 Realizarea site-ului web al sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.1.4 Realizarea de panouri informative T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.1.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.1.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile MG 12/ OS 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.1.1 Promovarea revizuirii amenajamentelor silvice ce intră în componența ariilor naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Direcția Silvică 5.1.2 Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a pășunilor T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, ANPA 5.1.3 Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a zonelor umede T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 13 / OS 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.2.1 Promovarea revizuirii planurilor de dezvoltare pentru zonele incluse în ariile naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Administrația publică locală, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului MG 14 /OS 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.1.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 6.1.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri, Universități 6.1.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG -uri, Administrația publică locală 6.1.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor speciilor T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 6.1.5 Evaluarea proiectelor de dezvoltare locală și impact asupra mediului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ... 8.2. Estimarea resurselor necesare Tabel 43. Estimarea resurselor necesare s-a realizat, corelat cu planul de activități, pe o perioadă de 5 ani Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș 1.1 MG / OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.1.1 Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 12/an//pers 2 pers 60/pers Total =120 Verificări în teren nr 60 76.800 + 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.2 Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 12/an//pers 2 pers 60/pers Total =120 Verificări în teren nr 60 76.800 + 4.950 81.750 Fonduri uropene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.3 Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni, scorburoși sau rupți pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 20/pers 2 pers Total = 40 Studiu inventariere arbori scorburosi Combustibil Buc 1 25.600+ 500= 31.100 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.4 Monitorizarea întinderii și a suprafeței acumulărilor permanente și temporare de apă din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 12/an//pers 2 pers 60/pers Total =120 Verificări în teren nr 60 76.800 + 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.5 Controlul speciilor invazive în vederea îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor caracteristice speciilor Pulsatilla pratensis ssp. hungarica și Salix alba 60/pers 1 pers Elaborare / actualizare studiu specii invazive și plan de eliminare Acțiuni monitorizare/ îndepărtare specii invazive Buc Nr 1 2 15.000 100.000 Total = 115.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.1.6 Menținerea stării de conservare a habitatului caracteristic speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica 6/an//pers 2 pers 30/pers Total =60 Verificări în teren nr 30 38.400 + 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.7 Menținerea habitatelor de pajiști caracteristice speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica 2 an/pers 1 pers Total = 10 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 6.400+ 400= 6.800 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.8 Menținerea stării de conservare a habitatului 92A0 caracteristic speciei Salix alba 2/an//pers 2 pers 10/pers Total =20 Verificări în teren nr 5 12.800 + 400 13.200 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.9 Monitorizarea modificarii cursurilor de apă permanente și sezoniere, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă 12/an//pers 2 pers 60/pers Total =120 Verificări în teren nr 60 76.800 + 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.10 Menținerea zonelor umede/ mlăștinoase caracteristice speciei Salix alba Verificări în teren Bugetat la 1.1.9 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.11 Controlarea factorilor perturbatori (poluarea chimică/ pesticide de pe terenurile agricole invecinate datorită pantei mari de scurgere) 2 an/pers 1 pers Total = 10 Campanii informare comunități combustibil Nr 5 6.400+ 400= 6.800 Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 1.1 680 n/a 555.300 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.2 Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.2.1 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere în sit pentru îmbunătățirea habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 5/an/pers 2 pers Total= 50 Lucrări de realizare șanțuri/ rigole Unelte specifice nr 5 125.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.2.2 Managementul vegetatiei palustre în habitatele de reproducere caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 10/an/pers 2 pers Total= 100 Lucrări îndepărtare stuf Unelte specifice nr 5 250.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.2.3 Limitarea și/ sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitate acvatice permanente și temporare din sit 6/an//pers 2 pers 30/pers Total =60 Verificări în teren nr 30 38.400 + 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 1.2 210 n/a 415.400 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.3 Masură generală/Obiectiv specific 3 Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar Asigurarea conservării habitatului 92A0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.1 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 6/an//pers 2 pers 30/pers Total =60 Verificări în teren nr 30 38.400 + 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.3.2 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase (nuc american, mălin american, salcâm etc.). 60/pers 1 pers Elaborare metodologie / plan de eliminare Acțiuni monitorizare/ îndepărtare specii invazive Buc Nr 1 2 15.000 100.000 Total = 115.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 Asigurarea conservării habitatului 91E0*, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.3 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 6/an//pers 2 pers 30/pers Total =60 Verificări în teren nr 30 38.400 + 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.3.4 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. Eliminarea progresivă a nucului american din imediata vecinătate a habitatului 91E0* din RN Lacul Cicoș și înlocuirea lui cu specii de arbori nativi (stejar de luncă, arin negru) pe o bandă tampon de minim 15 m. 60/pers 1 pers Elaborare metodologie / plan de eliminare Acțiuni monitorizare/ îndepărtare specii invazive Buc Nr 1 2 15.000 100.000 Total = 115.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.3.5 Realizarea unei zone tampon de minim 5 m, la limita rezervației naturale cu terenurile agricole. Marcarea în teren a limitelor rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară. Instalarea unui panou de informare și conștinetizare. Panou informativ Marcare limite rezervație Buc 1 5.000 + 25.000 30.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 Asigurarea conservării habitatului 91F0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.6 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. 40/pers 1 pers Elaborare metodologie / plan de eliminare Acțiuni monitorizare/ îndepărtare specii invazive Buc Nr 1 2 10.000 50.000 Total = 60.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 Asigurarea conservării habitatului 6440, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.7 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 6/an//pers 2 pers 30/pers Total =60 Verificări în teren nr 30 38.400 + 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.3.8 Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor. 20 /pers 1 pers Elaborare studiu Cosiri repetate Nr nr 1 4 12.800 + 100.000 = 112.800 Fonduri europene nerambursabile Sp 16 1.3.9 Interzicerea înființării de culturi agricole pe suprafața habitatului. 6/an//pers 2 pers 30/pers Total =60 Verificări în teren nr 30 38.400 + 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 Asigurarea conservării habitatului 3150, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.10 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 6/an//pers 1 pers 15/pers Verificări în teren nr 30 9.600 + 1.000 10.600 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 1.3 435 n/a 605.000 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.4 Masură generală/Obiectiv specific 4 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0 Asigurarea conservării habitatului 91M0, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.4.1 Eliminarea și controlul speciilor invazive. 60/pers 1 pers Elaborare metodologie / plan de eliminare Acțiuni monitorizare/ îndepărtare specii invazive Buc Nr 1 3 15.000 150.000 Total = 165.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.4.2 Managementul habitatului în concordanță cu necesitățile acestuia, legate de suprafață, structură și funcții, pentru conservarea lui pe termen lung. 30/pers 2 pers Total = 60 Elaborare strategie Buc 1 38.400 Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 1.4 120 n/a 203.400 Total obiectiv general 1 1.445 n/a 1.779.100 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 2 Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității 2.1 Masură generală/Obiectiv specific 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.1.1 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru toate speciile de amfibieni și reptile din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 45/an/pers 2 pers Total = 90 Actualizare inventariere Echipam specifice teren Nr 1 60.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 2.1.2 Monitoringul speciilor de amfibieni și reptile de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 45/an/pers 2 pers Total = 180 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 2 110.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.1.3 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru speciile de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 45/an/pers 2 pers Total = 90 Actualizare inventariere Echipam specifice teren Nr 1 60.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 2.1.4 Monitoringul speciilor de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 45/an/pers 2 pers Total = 360 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 4 235.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.1.5 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 60/an/pers 3 pers Total = 180 Actualizare inventariere Echipam specifice teren Nr 1 120.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.1.6 Monitoringul habitatelor de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 45/an/pers 2 pers Total = 360 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 4 235.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 Total MG 2.1 1.260 n/a 820.000 n/a Total obiectiv general 2 1.260 n/a 820.000 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 3. OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ 3.1 Măsură generală/Obiectiv specific 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.1.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului 48/an/pers 2 pers Total = 480 Patrulare combustibil Nr litri 240 3500 307.200 + 22.750 = 329.950 Fonduri proprii administrator Sp 13 3.1.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții 40/an/pers Total = 200 Documente emise Nr 40 128.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 3.1 680 n/a 457.950 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 3.2 Măsură generală/Obiectiv specific 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.2.1 Identificarea de surse de finanțare 20/an/pers 1 pers Total= 100 Documente Nr 50 64.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.2.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. 80/an/pers 2 pers Total= 800 Documente Nr 5 512.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.2.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor 15/an/pers 1 pers Total= 75 Documente Nr 25 48.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 Total MG 3.2 975 n/a 624.000 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 3.3 Măsură generală/Obiectiv specific 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.3.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management 20/an/pers 1 pers Total= 100 Documente Nr 25 64.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.3.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Echipam IT Birotica Autoturism Buc 2 - 1 20.000+ 60.000+ 490.000= 570.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 41 Total MG 3.3 100 n/a 634.000 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 3.4 Măsură generală/Obiectiv specific 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.4.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului 10/an/pers 1 pers Total= 50 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 42 3.4.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare 10/an/pers 4 pers Total= 200 Instruire / curs Nr 5 96.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 44 Total MG 3.4 250 n/a 128.000 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 3.5 Măsură generală/Obiectiv specific 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.5.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare 10/an/pers 1 pers Total= 50 Rapoarte nr 10 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 14 3.5.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților 10/an/pers 1 pers Total= 50 Rapoarte nr 10 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 14 Total MG 3.5 100 n/a 64.000 n/a Total obiectiv general 3 2105 n/a 1.907.950 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 4. OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității 4.1 Măsură generală/Obiectiv specific 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.1.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului Realizarea Strategiei și Planului de acțiune Buc 1 72.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 43 4.1.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare Brosuri Pliante Afișe Agende Banner Buc 1000 1000 200 400 2 9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 Total= 43.300 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.1.3 Realizarea site-ului web al sitului Site web Buc 1 72.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.1.4 Realizarea de panouri informative Panouri, indicatoare Buc 10 47.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.1.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management Întâlniri Nr 25 87.500 Fonduri proprii administrator Sp 32 4.1.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație 15/an/pers 1 pers Atelier 1 zi combustibil Nr 15 48.000+ 620= 48.620 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 33 Total MG 4.1 75 n/a 370.420 n/a Total obiectiv general 4 75 n/a 370.420 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 5. OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile 5.1 Măsură generală/Obiectiv specific 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.1.1 Promovarea revizuirii amenajamentelor silvice ce intră în componența ariilor naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 32.000+ 300= 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 5.1.2 Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a pășunilor 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000+ 300= 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 5.1.3 Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a zonelor umede 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000+ 300= 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 Total MG 5.1 150 n/a 96.900 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 5.2 Măsură generală/Obiectiv specific 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.2.1 Promovarea revizuirii planurilor de dezvoltare pentru zonele incluse în ariile naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000+ 300= 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 43 Total MG 5.2 50 n/a 32.300 n/a Total obiectiv general 5 200 n/a 129.200 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a administratorului ariei naturale protejate) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 6. OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 6.1 Măsură generală/Obiectiv specific 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.1.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Măsură prevăzută la pct. 4.10.4 Sp 32 6.1.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante 10/an/pers 1 pers Total = 50 Parteneriate combustibil Nr 5 32.000+ 300= 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 6.1.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri comunicare combustibil Nr 25 32.000+ 1.000= 33.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 6.1.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor speciilor 10/an/pers 2 pers Total = 100 Controale / verificări în teren combustibil Nr 50 64.000+ 4.125= 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 6.1.5 Evaluarea proiectelor de dezvoltare locală și impact asupra mediului 10/an/pers 2 pers Total = 100 Controale / verificări în teren combustibil Nr 50 64.000+ 4.125= 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 Total MG 6.1 300 n/a 201.550 n/a Total obiectiv general 6 300 n/a 201.550 n/a TOTAL 4.495 n/a n/a n/a 5.208.220 n/a n/a ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice Tabel 44. Raportări periodice Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 1. Raportare anul 1 Activități finale 1 Activitatea 1.3.5, Activitatea 1.4.2, Activitatea 4.1.1. 2. Raportare intermediară din anul 1 1 3 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.3.8, Activitatea 1.3.9, Activitatea 1.4.1, Activitatea 2.1.4, Activitatea 2.1.6, Activitatea 4.1.2, Activitatea 4.1.4, Activitatea 4.1.6 3. Raportare intermediară din anul 1 1 4 Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.3.1, Activitatea 1.3.3, Activitatea 1.3.7, Activitatea 1.3.10, Activitatea 3.1.1, Activitatea 3.1.2, Activitatea 3.2.1, Activitatea 3.2.2, Activitatea 3.2.3, Activitatea 3.3.1, Activitatea 3.3.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 4.1.3, Activitatea 4.1.5, Activitatea 5.1.1, Activitatea 5.1.2, Activitatea 5.1.3, Activitatea 5.2.1, Activitatea 6.1.2, Activitatea 6.1.3, Activitatea 6.1.4, Activitatea 6.1.5. 4. Raportare anul 2 Activități finale 2 Activitatea 1.3.5, Activitatea 1.4.2, Activitatea 6.1.1 5. Raportare intermediară din anul 2 2 3 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.3.2, Activitatea 1.3.4, Activitatea 1.3.6, Activitatea 1.3.8, Activitatea 1.3.9, Activitatea 2.1.2, Activitatea 2.1.4, Activitatea 2.1.6, Activitatea 4.1.2, Activitatea 4.1.6 6. Raportare intermediară din anul 2 2 4 Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.3.1, Activitatea 1.3.3, Activitatea 1.3.7, Activitatea 1.3.10, Activitatea 3.1.1, Activitatea 3.1.2, Activitatea 3.2.1, Activitatea 3.2.2, Activitatea 3.2.3, Activitatea 3.3.1, Activitatea 3.3.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 4.1.3, Activitatea 4.1.5, Activitatea 5.1.1, Activitatea 5.1.2, Activitatea 5.1.3, Activitatea 5.2.1, Activitatea 6.1.2, Activitatea 6.1.3, Activitatea 6.1.4, Activitatea 6.1.5. 7. Raportare anul 3 Activități finale 3 Activitatea 4.1.4. 8. Raportare intermediară din anul 3 3 3 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.3.8, Activitatea 1.3.9, Activitatea 1.4.1, Activitatea 2.1.4, Activitatea 2.1.6, Activitatea 4.1.2, Activitatea 4.1.6 9. Raportare intermediară din anul 3 3 4 Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.3.1, Activitatea 1.3.3, Activitatea 1.3.7, Activitatea 1.3.10, Activitatea 3.1.1, Activitatea 3.1.2, Activitatea 3.2.1, Activitatea 3.2.2, Activitatea 3.2.3, Activitatea 3.3.1, Activitatea 3.3.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 4.1.3, Activitatea 4.1.5, Activitatea 5.1.1, Activitatea 5.1.2, Activitatea 5.1.3, Activitatea 5.2.1, Activitatea 6.1.2, Activitatea 6.1.3, Activitatea 6.1.4, Activitatea 6.1.5. 10. Raportare anul 4 Activități finale 4 Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.3.2, Activitatea 1.3.4, Activitatea 1.3.6, Activitatea 2.1.2, Activitatea 2.1.4, Activitatea 2.1.6 11. Raportare intermediară din anul 4 4 3 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.3.8, Activitatea 1.3.9, Activitatea 4.1.2, Activitatea 4.1.6 12. Raportare intermediară din anul 4 4 4 Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.3.1, Activitatea 1.3.3, Activitatea 1.3.7, Activitatea 1.3.10, Activitatea 3.1.1, Activitatea 3.1.2, Activitatea 3.2.1, Activitatea 3.2.2, Activitatea 3.2.3, Activitatea 3.3.1, Activitatea 3.3.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 4.1.3, Activitatea 4.1.5, Activitatea 5.1.1, Activitatea 5.1.2, Activitatea 5.1.3, Activitatea 5.2.1, Activitatea 6.1.2, Activitatea 6.1.3, Activitatea 6.1.4, Activitatea 6.1.5. 13. Raportare anul 5 Activități finale 5 3 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.3.8, Activitatea 1.3.9, Activitatea 1.4.1, Activitatea 2.1.1, Activitatea 2.1.3, Activitatea 2.1.5, Activitatea 4.1.2, Activitatea 4.1.6 14. Raportare anul 5 Activități finale 5 4 Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.3.1, Activitatea 1.3.3, Activitatea 1.3.7, Activitatea 1.3.10, Activitatea 3.1.1, Activitatea 3.1.2, Activitatea 3.2.1, Activitatea 3.2.2, Activitatea 3.2.3, Activitatea 3.3.1, Activitatea 3.3.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 4.1.3, Activitatea 4.1.5, Activitatea 5.1.1, Activitatea 5.1.2, Activitatea 5.1.3, Activitatea 5.2.1, Activitatea 6.1.2, Activitatea 6.1.3, Activitatea 6.1.4, Activitatea 6.1.5. ... 9.2. Urmărirea activităților planificate Tabel 45. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent . indeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 1 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș 1.1 MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.1.1 Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 76.800 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii administra tor 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.2 Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 76.800 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii administra tor 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.3 Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni, scorburoși sau rupți pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 25.600 500 31.100 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 Studiu inventariere arbori elaborat 1.1.4 Monitorizarea întinderii și a suprafeței acumulărilor permanente și temporare de apă din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 76.800 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administra tor 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.5 Controlul speciilor invazive în vederea îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor caracteristice speciilor Pulsatilla pratensis ssp. hungarica și Salix alba 115.000 115.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 Studiu specii invazive și plan de eliminare elaborat/ actualizat 2 Acțiuni monitoriz are/ îndepărtare specii invazive 1.1.6 Menținerea stării de conservare a habitatului caracteristic speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica 38.400 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren realizate 1.1.7 Menținerea habitatelor de pajiști caracteristice speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica 6.400 400 6.800 Fonduri proprii administrator 100% 5 Întâlniri de lucru realizate Anuale 1.1.8 Menținerea stării de conservare a habitatului 92A0 caracteristic speciei Salix alba 12.800 400 13.200 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administra tor 100% 5 verificări în teren realizate Anuale 1.1.9 Monitorizarea modificarii cursurilor de apă permanente și sezoniere, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă 76.800 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administra tor 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.10 Menținerea zonelor umede/ mlăștinoase caracteristice speciei Salix alba Bugetat la 1.1.9 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.11 Controlarea factorilor perturbatori (poluarea chimică/ pesticide de pe terenurile agricole invecinate datorită pantei mari de scurgere) 6.400 400 6.800 Fonduri proprii administrator 100% 5 campanii de informare realizate Anuale Total MG 1.1 555.300 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent . indeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 1.2 Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.2.1 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere în sit pentru îmbunătățirea habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 125.000 125.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 5 Lucrări de realizare șanțuri / rigole Anuale 1.2.2 Managementul vegetatiei palustre în habitatele de reproducere caracteristice speciilor de amfibieni și reptile 250.000 250.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 5 Lucrări îndepărtar e stuf Anuale 1.2.3 Limitarea și/ sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitate acvatice permanente și temporare din sit 38.400 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren realizate Total MG 1.2 415.400 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent . indeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri 1.3 Masură generală/Obiectiv specific 3 Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar Asigurarea conservării habitatului 92A0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.1 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 38.400 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren realizate 1.3.2 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase (nuc american, mălin american, salcâm etc.). 115.000 115.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 Metodologie/ plan de eliminare elaborata 2 Acțiuni monitoriz are/ îndepărtar e specii invazive Asigurarea conservării habitatului 91E0*, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.3 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 38.400 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren realizate 1.3.4 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. Eliminarea progresivă a nucului american din imediata vecinătate a habitatului 91E0* din RN Lacul Cicoș și înlocuirea lui cu specii de arbori nativi (stejar de luncă, arin negru) pe o bandă tampon de minim 15 m. 115.000 115.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 Metodologie/ plan de eliminare elaborata 2 Acțiuni monitoriz are/ îndepărtar e specii invazive 1.3.5 Realizarea unei zone tampon de minim 5 m, la limita rezervației naturale cu terenurile agricole. Marcarea în teren a limitelor rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară. Instalarea unui panou de informare și conștinetizare. 30.000 30.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 1 Panou informativ instalat Marcare limita rezervatie Asigurarea conservării habitatului 91F0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.6 Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase. 60.000 60.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 Metodologie/ plan de eliminare elaborata 2 Acțiuni monitoriz are/ îndepărtare specii invazive Nr. Activitate Resurse umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total (RON) Sursa fonduri Asigurarea conservării habitatului 6440, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.7 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 38.400 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren 1.3.8 Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor. 12.800 100.000 112.800 Fonduri europene nerambursabile 100% 1 studiu elaborat 4 Cosiri repetate Anuale 1.3.9 Interzicerea înființării de culturi agricole pe suprafața habitatului. 38.400 2.000 40.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren Asigurarea conservării habitatului 3150, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.10 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. 9.600 1.000 10.600 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii admin 100% 30 verificări în teren Total MG 1.3 605.000 n/a 1.4 Măsură generală/Obiectiv specific 4 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0 Asigurarea conservării habitatului 91M0, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.11 Eliminarea și controlul speciilor invazive. 15.000 150.000 165.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice 100% 1 metodologie/ plan de eliminare 3 Acțiuni monitorizare/ îndepărtare specii invazive 1.3.12 Managementul habitatului în concordanță cu necesitățile acestuia, legate de suprafață, structură și funcții, pentru conservarea lui pe termen lung. 38.400 Fonduri proprii admin 1 strategie elaborată Total MG 1.4 203.400 n/a Total obiectiv general 1 1.779.100 2 Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității 2.1 Măsură generală/Obiectiv specific 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.1.1 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru toate speciile de amfibieni și reptile din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 60.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campanie 2.1.2 Monitoringul speciilor de amfibieni și reptile de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 110.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitorizare 2.1.3 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru speciile de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 60.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campanie 2.1.4 Monitoringul speciilor de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 235.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 4 campanii de monitorizare 2.1.5 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 120.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campanie 2.1.6 Monitoringul habitatelor de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș 235.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 4 campanii de monitorizare Total MG 2.1 820.000 Total obiectiv general 2 820.000 3. OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ 3.1 Măsură generală/Obiectiv specific 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.1.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului 307.200 22.750 329.950 Fonduri proprii admin 100% 240 patrule periodice 3.1.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/ pozitive/cu restricții 128.000 128.000 Fonduri proprii admin 100% 40 documente emise Total MG 3.1 457.950 3.2 Măsură generală/Obiectiv specific 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.2.1 Identificarea de surse de finanțare 64.000 64.000 Fonduri proprii admin 100% 50 documente analizate 3.2.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. 512.000 512.000 Fonduri proprii admin 100% 5 cereri de finanțare elaborate 3.2.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor 48.000 48.000 Fonduri proprii admin 100% 25 cereri evaluate Total MG 3.2 624.000 3.3 Măsură generală/Obiectiv specific 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.3.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management 64.000 64.000 Fonduri proprii admin 100% 25 documente 3.3.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 20.000 60.000 490.000 570.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Echipamente achiziționate Total MG 3.3 634.000 3.4 Măsură generală/Obiectiv specific 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.4.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% Personal management sit asigurat 3.4.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare 96.000 96.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 5 cursuri instruire realizate Total MG 3.4 128.000 3.5 Măsură generală/Obiectiv specific 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.5.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% 10 rapoarte elaborate 3.5.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% 10 rapoarte elaborate Total MG 3.5 64.000 Total obiectiv general 3 1.907.950 4. OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității 4.1 Măsură generală/Obiectiv specific 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.1.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 72.000 72.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Strategie și Plan de acțiune realizate 4.1.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare 9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 43.300 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Materiale informative realizate și distribuite 4.1.3 Realizarea site-ului web al sitului 72.000 72.000 Fonduri europene neramb 100% 1 site web realizat și actualizat 4.1.4 Realizarea de panouri informative 47.000 47.000 Fonduri publice 100% 10 panouri și indicatoare informare sit 4.1.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management 87.500 87.500 Fonduri proprii admin 100% 25 întâlniri realizate 4.1.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație 48.000 620 48.620 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 15 activități educative realizate Total MG 4.1 370.420 Total obiectiv general 4 370.420 5. OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile 5.1 Măsură generală/Obiectiv specific 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.1.1 Promovarea revizuirii amenajamentelor silvice ce intră în componența ariilor naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management. 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru 5.1.2 Informarea/ conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a pășunilor 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru 5.1.3 Informarea/ conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a zonelor umede 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Total MG 5.1 96.900 5.2 Măsură generală/Obiectiv specific 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.2.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: PUG, respectiv PUZ 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Total MG 5.2 32.300 Total obiectiv general 5 129.200 6. OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 6.1 Măsură generală/Obiectiv specific 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.1.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Măsură prevăzută la pct. 4.10.4 - 6.1.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 parteneriate 6.1.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă 32.000 1.000 33.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 25 întâlniri comunicare 6.1.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor speciilor 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 Controale/ verificări în teren 6.1.5 Evaluarea proiectelor de dezvoltare locală și impact asupra mediului 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 Controale/ verificări în teren Total MG 6.1 201.550 Total obiectiv general 6 201.550 TOTAL n/a 5.208.220 n/a ... 9.3. Indicarea activității realizate Tabel 46. Activități planificate: Nr. MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.1.1 Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile x x x x x x x x x x 1.1.2 Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile x x x x x x x x x x 1.1.3 Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni, scorburoși sau rupți pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.4 Monitorizarea întinderii și a suprafeței acumulărilor permanente și temporare de apă din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile x x x x x x x x x x 1.1.5 Controlul speciilor invazive în vederea îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor caracteristice speciilor Pulsatilla pratensis ssp. hunsarica și Salix alba x x x x 1.1.6 Menținerea stării de conservare a habitatului caracteristic speciei Pulsatilla pratensis ssp. hunsarica x x x x x x x x x x 1.1.7 Menținerea habitatelor de pajiști caracteristice speciei Pulsatilla pratensis ssp. hunsarica x x x x x x x x x x 1.1.8 Menținerea stării de conservare a habitatului 92A0 caracteristic speciei Salix alba x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.9 Monitorizarea modificării cursurilor de apă permanente și sezoniere, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.10 Menținerea zonelor umede/ mlăștinoase caracteristice speciei Salix alba x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.11 Controlarea factorilor perturbatori (poluarea chimică/ pesticide de pe terenurile agricole învecinate datorită pantei mari de scurgere) x x x x x x x x x x MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor 1.2.1 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere în sit pentru îmbunătățirea habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile x x x x x 1.2.2 Managementul vegetației palustre în habitatele de reproducere caracteristice speciilor de amfibieni și reptile x x x x x x x x x x 1.2.3 Limitarea și/ sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitate acvatice permanente și temporare din sit x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 3/ OS 3: Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar Asigurarea conservării habitatului 92A0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.1 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.3.2 Eliminarea/ controlul speciilor invazive periculoase (nuc american, mălin american, salcâm etc.). x x x x Asigurarea conservării habitatului 91E0*, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.3 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.3.4 Eliminarea/ controlul speciilor invazive periculoase. Eliminarea progresivă a nucului american din imediata vecinătate a habitatului 91E0* din RN Lacul Cicoș și înlocuirea lui cu specii de arbori nativi (stejar de luncă, arin negru) pe o bandă tampon de minim 15 m. x x x x 1.3.5 Realizarea unei zone tampon de minim 5 m, la limita rezervației naturale cu terenurile agricole. Marcarea în teren a limitelor rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară. Instalarea unui panou de informare și conștientizare. x x Asigurarea conservării habitatului 91F0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.6 Eliminarea/ controlul speciilor invazive periculoase. x x x x Asigurarea conservării habitatului 6440, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.7 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. x x x x x x x x x x x x x x x x x x X x 1.3.8 Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor. x x x x x x x x x x 1.3.9 Interzicerea înființării de culturi agricole pe suprafața habitatului. x x x x x x x x x x Asigurarea conservării habitatului 3150, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.3.10 Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 4/ OS 4 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0 Asigurarea conservării habitatului 91M0, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia 1.4.1 Eliminarea și controlul speciilor invazive. x x x x x x 1.4.2 Managementul habitatului în concordanță cu necesitățile acestuia, legate de suprafață, structură și funcții, pentru conservarea lui pe termen lung. x x x OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității MG 5/ OS 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.1.1 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru toate speciile de amfibieni și reptile din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș x x 2.1.2 Monitoringul speciilor de amfibieni și reptile de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș x x x x 2.1.3 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru speciile de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș x x 2.1.4 Monitoringul speciilor de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș x x x x x x x x 2.1.5 Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș x x 2.1.6 Monitoringul habitatelor de interes conservativ și speciile caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș x x x x x x x x OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ MG 6/ OS 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.1.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.1.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 7 /OS 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.2.1 Identificarea de surse de finanțare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.2.2 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.2.3 Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 8/ OS 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.3.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.3.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management x x x x x x x x x x x x x x x x x X x x MG 9/ OS 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.4.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.4.2 Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 10 /OS 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități 3.5.1 Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare x x x x x 3.5.2 Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării și biodiversității MG 11 /OS 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului 4.1.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului x x x 4.1.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare x x x x x 4.1.3 Realizarea site-ului web al sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 4.1.4 Realizarea de panouri informative x x x 4.1.5 Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management x x x x x 4.1.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație x x x x x x x x x x x x x x x OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile MG 12/ OS 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.1.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5.1.2 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. x x x x x x x x x x x x x x x x x x X x 5.1.3 Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 13/ OS 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.2.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului MG 14/ OS 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.1.1 Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes x x x 6.1.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.1.3 Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.1.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor speciilor x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.1.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
+
Referințe bibliografice studii mediul abiotic: Airinei, Ș., 1977. Geofizica pentru geologi. Editura Tehnică, București, 450 p. Bleahu, M., Ghenea, C., Ghenea, A., 1966. Harta Geologică a României, foaia L-34-X, Oradea, scara 1:200 000. Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic. Bleahu, M., Marinescu, F., Stancu, I., Ghenea, C., 1967. Harta Geologică a României, foaia L-34-V, Satu Mare, scara 1:200 000, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic. Bleahu, M., Bordea, S., Bordea, J., Mantea, G., Dimitrescu, R., 1980. Harta Geologică a României, foaia 56b, Poiana Horea, scara 1:50 000, Institutul Geologic. Bucur, I.I., 2000. Lower Cretaceous dasyclad algae from the Pădurea Craiului Massif (Northern Apuseni Mountains, Romania). In: Bucur, I.I. &amp; Filipescu, S. (eds.)- Acta Paleontologica Romaniae 2 (1999), Cluj University Press, p. 53-72. Bucur, I.I., Săsăran, E., Balica, C., Beleș, D., Bruchental, C., Chendeș, C., Chendeș, O., Hosu, A., Lazăr, D.F., Lăpădat, A., Marian, A.V., Mircescu, C., Turi, V., Ungureanu, R., 2010. Mesozoic carbonate deposits from some areas of the Romanian Carpathians-case studies. Cluj University Press, Cluj Napoca, 198 p. Bulgăreanu, V., 1969. Asupra unor factori care condiționează eroziunea eoliană în regiunea Valea lui Mihai. Buletinul Societății de Științe Geologice din Republica Socialistă România, vol. 11, p. 101-120. Cloetingh, S.A.P.L., Horvath, F., Bada, G., Lankreijer, A.C., 2002. Neotectonics and surface processes: the Pannonian Basin and Alpine/Carpathian System. EGU Stephan Mueller Special Publication Series, vol. 3, no. 1-7, p. 1-7. Dumitrescu A., Birsan M.V. (2015) ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania (1961-2013) for nine meteorological variables, Natural Hazards, 8 (2), 1045-1063. Giușcă, D., Bleahu, m., Lupu, M., Borcoș, M., Lupu, D., Bițoianu, C., l 968. Harta Geologică a României, foaia L-34-XI, Șimleul Silvaniei, scara 1:200 000. Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic. Ianovici, V., Borcoș, M., Bleahu, M., Patrulius, D., Lupu, M., Dimitrescu, R., Savu, H., 1976. Geologia Munților Apuseni. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 631 p. Lenkey, L., Dovenyi, P., Horvath, F., Cloetingh, S.A.P.L., 2002. Geothermics of the Pannonian basin and its bearing on the notectonics. EGU Stephan Mueller Special Publications Series, vol. 3, p. 29-40. Mantea, G., 1985. Geological studies in the upper basin of the Someșul Cald valley and the Valea Seacă valley region (Bihor-Vlădeasa mountains). Anuarul Institutului de Geologie și Geofizică, vol. 66, p. 1-85. Mațenco, L., Zoetemeijer, R., Dinu, C., 1997. Lateral variations in mechanical properties of the Romanian external Carpathians: inferences of flexure and gravity modelling. Tectonophysics, vol. 292, p. 147-166. Sandu, I., Pescaru, V.I., Poiana, I. (Eds.), 2008. Clima Romaniei. Editura Academiei Romane, Bucharest. Țenu, A., 1981. Zăcămintele de ape hipertermale din Nord-Vestul României. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 208 p. Referințe bibliografice studii plante și habitate: BĂDĂRĂU, A.S., 2013 - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, in: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. &amp; R.A. Monitorul Oficial, București, p. 60 BĂDĂRĂU, A.S., 2013 - 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), in: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. &amp; R.A. Monitorul Oficial, București, p. 57 BĂDĂRĂU, A.S., 2013 - 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, in: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. &amp; R.A. Monitorul Oficial, București, p. 45 BUNCE, R.G.H., BOGERS, M.B.B., EVANS, D., JONGMAN, R.H.G., 2012 - Rule base system for in situ identification of Annex I habitats, Altera, Altera Report 2276, Wageningen, pp. 89, 90 CHIFU, T. (ed.), IRIMIA, I., ZAMFIRESCU, O., 2014 - Diversitatea fitosociologică a României. II. Vegetația erbacee antropizată, A. Vegetația pajiștilor, Institutul European, Iași COLDEA, G. (ed.), OPREA, A., SÂRBU, I., SÎRBU, C., ȘTEFAN, N., 2012 - Les associations vegetales de Roumanie. Tome 2. Les associations anthropogenes, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification palearctique: DEVILLIERS P., DEVILLIERS-TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]) DOMOKOS, E., CSIZMADIA, B., ELEKES, T., 2017 - PHYTOSOCIOLOGICAL STUDY CONCERNING HABITATS WITH FRITILLARIA MELEAGRIS ON THE COURSE OF THE NIRAJUL MARE RIVER (MUREȘ COUNTY, ROMANIA), Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții, Vol. 27 issue 3, 2017, pp 163-170 DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă, Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă, București DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca IVAN, D., DONIȚĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOȘCAIU, N., MITITELU, D., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., 1993 - Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚĂ, N., INDREICA, A., MAZĂRE, G., 2007 - Amenințări potențiale (Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România"), Ed. Universității "Transilvania" din Brașov, pp. 93-112 LOUVEL, J., GAUDILLAT, V., PONCET, L., 2013- EUNIS, European Nature Information System, Systeme d'information europeen sur la nature. Classification des habitats. Traduction francaise. Habitats terrestres et d'eau douce. MNHN-DIREV-SPN, MEDDE, Paris, 289 p. MIHĂILESCU S., STRAT D., CRISTEA I., HONCIUC V. (coord), 2015 - Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România MOLNAR, Z., BIRO, M., BOLONI, J., 2008 - Appendix - English names of the A-NER habitat types, Acta Botanica Hungarica, 50 (suppl.), 249-255 NICOLIN, A.-L., NICULESCU, M., IMBREA, I.-M., ARSENE, G.-G., BĂDESCU, B., BĂRBOS, M.-I., FILIPAȘ, L., 2014 - Biodiversity, spatial and conservation status assessment on alluvial gallery-forests within the Natura 2000 site Cheile Nerei-Beușnița, Research Journal of Agricultural Science, 46 (2), 2014, p. 222-232 NICULESCU, M., ALEXIU V., 2008 - Habitat Fact Sheets - Implementation of Natura 2000 Network in Romania; EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO PAȘCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 - Tipuri de pădure din Republica Populară Romînă, Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Institutul de Cercetări Silvice, Seria a II-a Manuale, referate, monografii, nr. 14, Editura Agro-Silvică de Stat, București, 453 p. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Univ. din București, București, p. 361 ARDELEAN, A., OPREA ADRIANA, 2011 - The Association Carici elongatae - Alnetum in the "Csalanos" Marsh of the Nirului Plain, Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții, Vol. 21, issue 2, 2011: 399-402 ARDELEAN GAVRIL, CAROL KARACSONYI - Flora, vegetația, fauna și ecologia nisipurilor din nord - vestul României, Edit. Daya, Satu Mare, 2005 ARDELEAN GAVRIL, CAROL KARACSONYI - Flora și fauna Văii Ierului (înainte și după asanare), Edit. BION, Satu Mare, 2002 BURESCU P., DONIȚĂ N., 1999 - Vegetația lemnoasă palustră din nord-vestul României: Aninișurile de mlaștină, asociația Carici paniculatae-Alnetum glutinosae ass. nova. Analele Univ. din Oradea, Fasc. Silvic., 4: 91-106 BURESCU P., 2001 - Flora și vegetația luncilor joase ale râurilor din nord-vestul României. Edit. Treira, Oradea BURESCU P., 2003 - Flora și vegetatia terenurilor umede din nord-vestul României. Edit. Academiei Române, București COLDEA GH. (Ed.), 2015 - Les associations vegetales de Roumanie, Tome 3, Presa Universitară Clujeană DAMIAN, V. L., CRAINIC G. C., 2010 - Black Cherry - An Invasive Species in Stands of the Management Unit I Sîniob, Săcuieni Forest District, County Forest Administration Bihor, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XV, 2010 FENESI, A., RUPRECHT, E., VINZYE, E., 2009. Aggressively spreading exotic plant species in Romania, 50-66 și în Rakosy, L., Momeu, L., (eds.) Neobiota din Romania, 2009, Presa Univ. Clujeana, Cluj-Napoca KARACSONYI C., 1980 - Cercetări asupra florei și vegetației terenurilor mlăștinoase din Câmpia Nirului, Stud. Și Comunic. Muz. Satu Mare, 5-6, 597-608 KARACSONYI CAROL, Vegetația plaurului de la Săcueni (jud. Bihor), Studii și Cercetări de Biologie, Seria Biologie Vegetală, tomul 34, nr. 1, București, 1982 KARACSONYI C., 2011 - Flora și vegetația Dealurilor Tășnadului și a colinelor marginale, Teză de doctorat, Arad LUPSA V., KARACSONYI C., BOȘCAIU M., 1986 - Analiza sporo-polinica a sedimentelor din Lacul Vargat (jud. Bihor). Ocrot. Nat. Med. Înconj., 30(2): 130-132 NICOLESCU, N.-V., 1998 - Considerations regarding black walnut (Juglans nigra) culture in the north-west of Romania, Forestry, vol. 71-4 OPREA Ad., SÎRBU C., 2009 - The Vegetation around Osoi Lake (Bacău County), J. Plant Develop., 16 (2009): 69-80 OPREA Ad., SÎRBU C., 2010 - Phytocoenotic Surveys on some Mesotrophic - Eutrophic Marshes in Eastern Romania, J. Plant Develop., 17 (2010): 75-108 OPREA ADRIANA, 2012 - Flora și vegetația nisipurilor din nord-vestul României. Studiu sistematic și ecologic, Teză de doctorat, Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad ***http://www.ecotoporadea.ro/sit-natura-2000/sacuieni-rosco0220 ***https://natura2000-sacueni.ro/ ***http://www.floraofromania.transsilvanica.net/flora%20of%20romania/ac%20IX%20ghira%2069/Copy%20%2857%29%20of%20species.htm ***https://www.bfn.de/en/lrt/natura-2000-code-3150.html ***http://ibiol.ro/posmediu *** (European Environment Agency - EEA), 2007 - European forest types Categories and types for sustainable forest management reporting and policy, EEA, Copenhagen *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3
+
Referințe bibliografice studii amfibieni și reptile: Barandun, J., Reyer, H.U. 1997. Reproductive Ecology of Bombina variegata: Characterisation of Spawning Ponds. Amphibia-Reptilia 18:143-154. Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Szekely, P., Samoila, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013. Diversity and distribution of reptiles in Romania. ZooKeys, 49 - 76. Cogălniceanu, D., Szekely, P.,Samoila, C., Riosif, R., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys, 35 - 57. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Bar Narcisa., 2001. Studiul unor populații aparținând celor două specii de Bombina (Anura Discoglossidae) din zona Oradea. Analele Universității din Oradea, Fasc. Biologie, Tom VIII, pp. 91 - 118 Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58 Covaciu Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Bar N., Sas I., 2002 a. Studiul unor populații ale genului Bombina (Amfibia) din sudul bazinului hidrografic inferior al Crișului Repede (Jud. Bihor, România). Analele Științifice ale USMF "Nicolae Testemițanu", Vol. 1., pp. 91 - 97 Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Schirchanici A., Sas I., 2002 b. Cercetări asupra populațiilor de Bombina bombina (Amphibia, Anura) din nordul județului Bihor (România)., Analele Universiității din Oradea, Fasc. Biologie, Tom IX, pp. 59 - 69 Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13 Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201. Ghira I., Mara Gy., 2000. Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina (Anura Discoglossidae) from Transilvania. Studia Univ. BabeșBolyai, Cluj-Napoca, 25, pp. 85 - 95. Ghira I., Marinescu I. E., Domșa C., 2003. Habitat prefernces of different hybrid categories between Bombina bombina (L.) and B. variegata (L.) in transsylvanian plain. Studii și Cercetări Biologie, 8, 3 - 5, Universitatea din Bacău, pp. 211- 215 Fuhn I., 1960. "Fauna R.P.R.", vol. XIV, fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., București, 288. Fuhn I., vancea, Șt., 1961. "Fauna R.P.R.", vol. XIV, fascicola II, Reptilia. Editura Academiei R.P.R., București, 352. Hartel, T. 2008. Movement activity in a Bombina variegata populațion from a deciduous forested landscape. NWJZ Vol. 4, No. 1, 2008, pp.79-90 Iftime A. 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. și Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București. Green A. J., 1991. Large male crests, an honest indicator of condition,are preferred by female smooth newts, Triturus vulgaris (Salamandridae) at the spermatophore transfer stage, Animal Behaviour, 41, pp: 367-369. Hartel T., 2003: The breeding biology of Rana dalmatina in Tarnava-Mare Valley, Romania. Russian Journal of Herpetology, 10: 169-175. Hodișan Oana Irina, Benchiș A., Gabrian D., Badar Larisa, Toader Simona, 2010: The trophic spectrum of two brown frog populațions (Rana dalmatina and Rana temporaria) from Baia de Fier area, Romania, Herpetologica Romanica, 4, pp: 7-16. Kalyabina S. A., Milto K. D., Ananjeva N. B., Legal L., Joger U., Wink M., 2001: Phylogeography and systematics of Lacerta agilis based on mitochondrial cytochrome b sequences: first results, Russian Journal of Herpetology, 8(2), pp: 149-158. Korsos Z., 1984: Comparative niche analysis of two sympatric lizard species (Lacerta viridis and Lacerta agilis), Vertebrata Hungarica, 22, pp: 5-14. Kotenko T. I. și Sviridenko Ye. Yu., 2010: Variability of Coloration and Pattern of the Sand Lizard, Lacerta agilis (Reptilia, Sauria, Lacertidae): Methodic Aspects. [in Russian], Vestnik Zoologii, 44(2), pp: 137-162. Kovacs I., David A., Ferenți Sara, Dimancea N., 2010: The food composition of two brown frog populațions (Rana dalmatina and Rana temporaria) from Sălaj County, Romania, Biharean Biologist, 4, pp: 7-14. Lesbarreres D. și Lode T., 2002: Variations in male calls and response to unfamiliar advertisement call in a territorial breeding anuran, Rana dalmatina: evidence for a dear enemy effect, Ethology Ecology and Evolution, 14, pp: 287-295. Lesbarreres D., Merila J., Lode T., 2008: Male breeding success is predicted by call frequency in a territorial species, the agile frog (Rana dalmatina), Canadian Journal of Zoology, 86, pp: 1273-1279. Majlath I. și Majlathova Viktoria, 2009: Escape behavior of the green lizard (Lacerta viridis) in the Slovak Karst, Acta ethologica, 12(2), pp: 99-103. Marnell F, 1998: A skeletochronological investigation of the populațion biology of smooth newts Triturus vulgaris L. at a pond in Dublin, Ireland, Biology and Environment: Proceedings of the Royal Irish Academy, 98B(1), pp: 31-36. Molnar O., Bajer K., Torok J., Herczeg G., 2012: Individual quality and nuptial throat colour in male European green lizards, Journal of Zoology, 287, pp: 233-239. Olsson M., 1993: Contest success and mate guarding in male sand lizards, Lacerta agilis, Animal Behavior, 46, pp: 408-409. Olsson M., 1994: Nuptial coloration in the sand lizard, Lacerta agilis: an intra-sexually selected cue to fighting ability, Animal Behavior, 48, pp: 607-613. Perry G., și Garland T. G., 2002: Lizard home ranges revisited: effects of sex, body size, diet, habitat, and phylogeny, Ecology, 83, pp: 1870-1885, Ponsero A. și Joly P., 1998: Clutch size, egg survival and migration distance in the agile frog (Rana dalmatina) in a floodplain, Archiv fur Hydrobiologie, 142 (3), pp: 343-352 Rafinski J., Cogălniceanu D., Babik W., 2001: Genetic differentiation of the Two Subspecies of the Smooth Newt inhabiting Romania, Triturus vulgaris vulgaris and T. v. ampelensis (Urodela, Salamandridae) as revealed by enzyme electrophoresis, Folia Biologica, 49(3-4), pp: 239-245. Sanderson N., Szymura J. M., Barton N. H., 1992: Variation in mating call across the hybrid zone between the fire-bellied toads Bombina bombina and B. variegata, Evolution, 46, pp: 595-607. Sos T., 2008: Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna, Herpetologica Romanica, 2, pp: 61-91. Sos, T. 2011. În obiectiv: Țestoasa de apă europeană, Emys orbicularis. Asociația Ecouri Verzi, Cluj-Napoca, 1-110. Street D., 1979: The Reptiles of Northern and Central Europe, London: B.T. Batsford Ltd. 268 pp., Wells K. D., 1977: The social behaviour of anuran amphibians, Animal Behaviour, 25, pp: 666-693. ***http://amphibiaweb.org ***http://eunis.eea.europa.eu/species ***http://eol.org ***http://iucnredlist.org ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
+
Anexa nr. 1 Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni și al Rezervației Naturale Lacul Cicoș
+
Articolul 1 (1) Situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni a fost înființat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. (2) Rezervația naturală Lacul Cicoș a fost înființată prin Decizia nr. 22/1981 a Consiliului Popular al Județului Bihor privind măsurile pentru ocrotirea monumentelor naturii și rezervațiilor naturale din județul Bihor, reconfirmată prin Decizia nr.19/1995 a Consiliului Județean Bihor privind măsurile de organizare, administrare, gestionare și ocrotirea rezervațiilor protejate și monumentelor naturii din județul Bihor și Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, indice 2.184. (3) Situl include și Aria protejată de interes județean "Rezervația de stârci cenușii din Pădurea de stejar de la Săcueni", care a fost declarată prin hotărârea Consiliului Județean Bihor 101/30.08.2005.
+
Articolul 2 Situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni a fost declarat pentru conservarea habitatului 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba și a speciilor: Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roșie), Emys orbicularis (broasca țestoasă europeană ), Pulsatilla pratensis ssp.hungarica (dedițelul unguresc).
+
Articolul 3 Scopul prezentului regulament îl constituie stabilirea reglementărilor în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice din situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, obiective de interes public major și componente ale patrimoniului natural național și european.
+
Articolul 4 (1) Limitele sitului de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările și completările ulterioare și pot fi descărcate în sistem de coordonate Stereo 70 de pe pagina web a autorității publice pentru protecția mediului. (2) Situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni este localizat pe teritoriul unității administrativ teritoriale oraș Săcueni - în județul Bihor. (3) Limitele rezervației naturale Lacul Cicoș pot fi vizualizate pe pagina web a autorității publice pentru protecția mediului. (4) Rezervația naturală Lacul Cicoș este inclusă integral în situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni.
+
Articolul 5 Administrarea celor două arii naturale protejate care fac scopul prezentului regulament este realizată în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.
+
Articolul 6 (1) Activitățile administratorului legate de gestionarea științifică a celor două arii naturale protejate se pot realiza în parteneriat/colaborare cu instituții științifice și de învățământ superior de profil, alte organizații neguvernamentale de specialitate, precum și cu specialiști în domeniile de interes; (2) Implicarea factorilor interesați în managementul celor două arii naturale protejate se asigură prin colaborări sau parteneriate, prin dezbateri și întâlniri publice cu administrații locale, persoane juridice sau persoane fizice.
+
Articolul 7 Finanțarea activităților de administrare a ariilor naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacu Cicoș se poate asigura din fonduri provenite din: a) bugetul administratorului, alocat acestui scop; ... b) fonduri structurale; ... c) implementarea de proiecte cu surse de finanțare diversă; ... d) tarife instituite pentru vizitarea sau pentru facilitățile, serviciile și activitățile specifice desfășurate în aria protejată; ... e) sponsorizări, donații, venituri realizate din contracte de colaborare sau servicii; ... f) alte fonduri publice sau private, alocate administrării ariilor naturale protejate, după caz. ...
+
Articolul 8 (a) Pe teritoriul sitului Natura 2000 sunt permise activități științifice, recreative, educative, turistice, de utilizare durabilă a resurselor naturale, forestiere și agricole, care contribuie la menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, cu respectarea regulilor prevăzute de legislație în vigoare cât și a celor stabilite prin prezentul regulament. ... (a) Pe teritoriul rezervației naturale 2.184 Lacul Cicoș se aplică măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor specifice de conservare pentru specii și habitate. ... (c) Sunt interzise activitățile din perimetrul ariilor naturale protejate sau din vecinătatea acestora care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum și perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile protejate, atunci când aceste activități au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare ale speciilor și habitatelor. ...
+
Articolul 9 (1) Accesul în situl Natura 2000 se poate face utilizând următoarele căi: – Drumul național 19B Săcueni-Marghita; ... – Drumul județean 767A, între Săcueni și Sânnicolau de Munte; ... – Drumurile comunale Săcueni-Cubulcut, Olosig-Sânnicolau de Munte; ... – Drumurile forestiere și de exploatare agricolă autorizate și marcate ca atare. ... (2) Accesul în rezervația naturală Lacul Cicoș se poate face doar pedestru, utilizând poteca marcată dinspre drumul național 19B Săcueni-Marghita.
+
Articolul 10 Proprietarii/Administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces organelor de control sau cu atribuții în zonă. Accesul vizitatorilor este permis, cu condiția ca activitățile desfășurate să nu aducă prejudicii proprietarilor/ administratorilor de terenuri și habitatelor și speciilor de interes conservativ.
+
Articolul 11 Este interzisă degradarea traseelor turistice, a potecilor, a drumurilor publice, a drumurilor forestiere și agricole, a panourilor, a marcajelor indicatoare, prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, lucrări agricole, construcții, aducțiuni, utilități.
+
Articolul 12 Accesul cu mijloace motorizate în afara drumurilor publice este interzis. Accesul motorizat pe drumurile forestiere sau agricole se poate face numai cu aprobarea scrisă a administratorului/proprietarului acestuia și avizul custodelui. Accesul motorizat în scop de agrement se poate realiza numai pe traseele special amenajate, marcate și omologate în acest scop.
+
Articolul 13 Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare și numai cu avizul administratorului ariilor naturale protejate.
+
Articolul 14 Administratorul poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sediul administratorului, la punctele de informare sau pe teritoriul sitului ROSCI0220 Săcueni de către persoanele autorizate în acest sens. Tariful de vizitare poate fi inclus și în contravaloarea serviciilor de cazare sau transport, de comun acord cu administrațiile publice locale sau proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptați de la plata tarifului de vizitare: a) copii sub 10 ani; ... b) voluntarii în baza adresei scrise sau a contractului de voluntariat semnat de administratorul sitului ROSCI0220 Săcueni; ... c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat pășuni în situl ROSCI0220 Săcueni ... d) personalul administratorului; ... e) personalul Academiei Române; ... f) personalul de serviciu al construcțiilor aflate pe teritoriul ROSCI0220 Săcueni; ... g) împuterniciții pentru implementarea Planului de management al ROSCI0220 Săcueni și ariei naturale protejate 2.184 Lacul Cicoș; ... h) personal de la alte unități/instituții, cu delegație în interes de serviciu; ... i) membrii comunităților locale; ... j) ghizii de turism angajați sau agreați de administrator; ... k) persoanele cu dizabilități; ... l) proprietarii, administratorii și utilizatorii de terenuri din ROSCI0220 Săcueni. ...
+
Articolul 15 Pe terenurile ce fac parte din fondul forestier inclus în ROSCI0220 Săcueni se vor executa numai lucrările prevăzute prin amenajamentele silvice armonizate cu măsurile de conservare din planul de management. Amenajamentele silvice, studiile sumare de amenajare pentru fondul forestier, precum și studiile de transformare pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier național trebuie avizate de către administratorul ariei naturale protejate.
+
Articolul 16 În amenajamentele silvice vor fi prevăzute tratamente care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. În cadrul acțiunilor de ajutorare a regenerării și a altor lucrări silvotehnice vor fi promovate speciile edificatoare de habitat.
+
Articolul 17 Amenajarea/reamenajarea pădurilor se face cu respectarea obiectivelor de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ, indiferent de forma de proprietate.
+
Articolul 18 Proprietarii/administratorii de păduri vor pune la dispoziția administratorului ariei naturale protejate, la cerere, date din amenajamentul silvic în vigoare și rapoartele anuale privind lucrările silvice desfășurate, în vederea monitorizării respectării prevederilor acestuia.
+
Articolul 19 Administratorul ariei naturale protejate va verifica punerea în practică a lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice în prezența proprietarului sau administratorului de fond forestier și/sau a autorităților cu rol de control în silvicultură.
+
Articolul 20 În cadrul lucrărilor silvotehnice se va acorda o atenție sporită ținerii sub control a procentului speciilor cu potențial invaziv și a celor alohtone, tinzând spre eliminarea acestora și asigurarea compoziției corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Se recomandă ca pe suprafața ROSCI0220 lucrările silvice să se facă cu utilizarea prioritară a speciilor autohtone în compoziția de regenerare, cu respectarea normelor tehnice și amenajamentelor silvice în vigoare. În cazul plantărilor sistematice de specii lemnoase se vor folosi, pe cât posibil, puieți proveniți din material genetic local.
+
Articolul 21 În cadrul efectuării lucrărilor silvice, dacă acestea se impun, se va respecta măsura de a menține în pădure minim 3-5 arbori/ha parțial uscați, scorburoși, bătrâni sau rupți, care prezintă cavități și scorburi.
+
Articolul 22 Parchetele de exploatare vor fi semnalizate prin panouri care să specifice în mod obligatoriu firma care prestează lucrările, numărul autorizației de exploatare, termenul de exploatare, unitatea de producție și unitățile amenajistice în care se desfășoară lucrările, suprafața și volumul de exploatare, speciile exploatate, metodele și tehnologiile de exploatare utilizate. Acestea vor fi amplasate în locații vizibile, la intrarea în parchet, lângă drumurile forestiere sau de acces, respectiv lângă platformele primare.
+
Articolul 23 (1) Este interzisă amplasarea de platforme primare și organizări de șantier pe suprafața sau în imediata vecinătate a habitatelor de interes conservativ. (2) Acolo unde nu există posibilitatea amplasării platformei primare în afara suprafeței de habitat, aceasta se va restrânge la dimensiuni minime necesare pentru desfășurarea operațiunilor de secționat, manipulat, stivuit, încărcat, nedepășindu-se suprafața de 100 mp. Locațiile pe care au fost organizate platformele primare se vor curăța corespunzător la finalul lucrărilor. (3) Pentru transportul materialului lemnos se vor utiliza căile de acces existente. Amplasarea de noi căi de acces în ROSCI0220 se va supune avizării de către administratorul ariei naturale protejate. Acestea se vor proiecta urmărind limitarea alterării stării de conservare a habitatelor și a caracteristicilor naturale ale terenului.
+
Articolul 24 Administratorul fondului forestier, la aprobarea documentațiilor de exploatare, va favoriza utilizarea unor modalități de scos-apropiat care afectează cât mai puțin solul.
+
Articolul 25 (1) Vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile prezentului regulament; (2) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, terenurile care fac parte din situl de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni se pot constitui în zone de liniște a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecție, prin planurile de management cinegetic. (3) Planurile de management cinegetic se corelează cu planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafețe din aria naturală protejată.
+
Articolul 26 Pentru speciile de animale și de plante de interes comunitar, precum și cele care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobate cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, se interzice: (a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare ... (b) perturbarea intenționată a faunei în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație. ... (c) distrugerea și/sau culegerea cuiburilor, pontelor și a puilor. ... (d) deterioarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau adăpost. ... (e) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile faunei sălbatice în orice scop. ...
+
Articolul 27 (1) Acțiunile de evaluare a vânatului și de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului cinegetic și alte instituții desemnate legal. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța cu o săptămână înainte administratorul ariei naturale protejate despre intenția de organizare a evaluării vânatului și de a invita un reprezentant al acestuia la acțiunile de evaluare. (2) Se interzice popularea cu specii alohtone de interes cinegetic a fondurilor cinegetice care se suprapun parțial cu situl ROSCI0220 Săcueni.
+
Articolul 28 (1) Este interzisa recoltarea exemplarelor din speciile: Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă), Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roșie), Emys orbicularis (broasca țestoasă europeană), Bufo bufo (broasca râioasă brună), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta agilis (șopârla de câmp), Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix (șarpe de casă), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Triturus vulgaris (tritonul comun), Ardea cinerea (stârcul cenușiu), Pulsatilla pratensis ssp.hungarica (dedițelul unguresc). (2) Recoltarea în scop științific a speciilor enumerate la alin.(1) se face cu respectarea legislației specifice și cu avizul administratorului ariei naturale protejate.
+
Articolul 29 (1) Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care aceștia sunt ținuți permanent în lesă. (2) Câinii utilitari sau de vânătoare folosiți în acțiuni specifice pe teritoriul sitului sunt exceptați de la obligativitatea purtării lesei. (3) Câinii pentru pază care însoțesc turmele de animale aflate în tranzit sau pășunează pe teritoriul sitului vor purta obligatoriu jujeu. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverința de vaccinare și deparazitare. (4) Pentru fiecare câine, stăpânii trebuie să dețină și să prezinte toate actele doveditoare privind vaccinarea și deparazitarea.
+
Articolul 30 (1) Utilizarea pășunilor, fânețelor și terenurilor agricole din sit este permisă doar pentru proprietarii și concesionarii acestora, în condițiile respectării prezentului Regulament și planului de management al sitului. (2) Utilizarea rațională a pajiștilor cu funcțiune mixtă, pentru cosit și pășunat, este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de către administratorul ariei naturale protejate, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și nici speciile de floră și faună de interes conservativ. (3) Se menține suprafața actuală a pajiștilor utilizate ca fânețe sau pășuni, cu obligația asigurării de către utilizatori a managementului eficient a acestora. (4) Pășunatul pe teritoriul sitului este permis numai cu respectarea încărcăturii de animale pe unitatea de suprafață stabilită prin studii pastorale întocmite sau acceptate de instituțiile abilitate și a normelor sanitar veterinare în vigoare. (5) Amplasarea de stâne și locuri de târlire în raza sitului se va face numai cu avizul administratorului ariei naturale protejate.
+
Articolul 31 (1) Este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic. (2) Utilizarea îngrășămintelor și a substanțelor chimice se va putea face respectând următoarele reguli: a) îngrășămintele naturale pot fi aplicate numai în perioadele fără îngheț și după retragerea apelor de primăvară; ... b) îngrășămintele chimice, precum și alte substanțe chimice utilizate în agricultură pot fi aplicate doar în conformitate cu Ghidul de Bune Practici Agricole din România. ... c) este interzisă incendierea vegetației și a resturilor vegetale conform OUG nr. 195/2005 . Prin excepție, incendierea miriștilor și a vegetației ierboase se poate realiza în cazul carantinelor stabilite de autoritatea fitosanitară, cu condiția respectării prevederilor legale, ulterior obținerii prealabile a aprobării din partea autorităților competente și a custodelui; ... d) sunt interzise activitățile noi de drenare și desecare care pot afecta regimul hidrologic al terenurilor; ... e) este obligatorie păstrarea arborilor solitari sau a pâlcurilor de arbori existenți pe terenurile arabile; ... f) este obligatorie păstrarea aliniamentelor de arbori și arbuști de la marginea parcelelor; ... g) în cazul terenurilor agricole mărginite de habitate acvatice, mlaștini, brațe moarte, zone umede, se va păstra obligatoriu o bandă nearată de minim 6 m față de marginea acestora. ...
+
Articolul 32 Este interzisă realizarea oricăror tipuri de lucrări care pot duce la modificarea nivelului natural al apei, realizarea de drenaje prin canale de desecare și de îndiguiri, orice alte lucrări care pot duce la modificarea nivelului apelor pe suprafață.
+
Articolul 33 Pentru asigurarea stării favorabile de conservare, orice tip de intervenții în rezervația naturală Lacul Cicoș, precum și de-a lungul văii Sânnicolau care pot afecta habitatele de interes conservativ dependente de zonele umede, se va realiza numai cu acordul administratorului ariei naturale protejate și numai urmând procedurile legale de avizare/autorizare:
+
Articolul 34 În sit sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea regulilor prevăzute de legislația în vigoare și în prezentul regulament.
+
Articolul 35 Administratorul ariilor naturale protejate monitorizează turismul pe teritoriul sitului, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din sit și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare;
+
Articolul 36 (1) În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de floră și faună ocrotite, după prealabila informare a administratorului ariei naturale protejate, turiștii pot fi însoțiți de către agenții de teren, ghizii de turism ai acestuia sau ghizi autorizați, după caz. (2) Organizarea de manifestări și/sau concursuri sportive, culturale, tabere și evenimente pe teritoriul ariei naturale protejate se face doar cu avizul administratorului ariei naturale protejate.
+
Articolul 37 Camparea pe teritoriul sitului este permisă numai în locuri special amenajate și delimitate.
+
Articolul 38 Aprinderea focului deschis este permisă doar în locuri special amenajate și semnalizate. Aprinderea focului pe teritoriul sitului se reglementează astfel: (1) focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în locurile de campare autorizate, cu respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor; (2) este strict interzisă defrișarea vegetației lemnoase pentru facerea focului; se va folosi doar vegetație lemnoasă uscată căzută la pământ; (3) este interzisă aprinderea focului în fondul forestier, cu excepția locurilor special amenajate de către administratorii terenului, cu respectarea strict a normelor de prevenire și stingere a incendiilor.
+
Articolul 39 Fotografierea sau filmarea în scop comercial pe teritoriul sitului, fără aprobarea administratorului ariei naturale protejate sau fără plata tarifelor aferente, este interzisă.
+
Articolul 40 Autoritățile administrației publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ROSCI0220 Săcueni și a rezervației 2.184 Lacul Cicoș, în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism. Planurile de urbanism vor fi armonizate cu prevederile prezentului regulament și a planului de management.
+
Articolul 41 (1) Realizarea de lucrări de deschidere, reparație și/sau modernizare a infrastructurii de pe teritoriul ariilor naturale protejate se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul administratorului ariilor naturale protejate. (2) În cazul producerii unor calamități, instituțiile abilitate intervin în vederea mobilizării și luării măsurilor de prevenire, reducere și eliminare a efectelor negative, conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării de urgență a administratorului ariilor naturale protejate.
+
Articolul 42 Este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul sitului ROSCI0220 Săcueni, al rezervației naturale 2.184 Lacul Cicoș și al Rezervației de stârci cenușii din Pădurea de stejar de la Săcueni. Toți vizitatorii, precum și persoanele care efectuează diferite lucrări autorizate și avizate corespunzător pe teritoriul sitului, au obligația de a-și evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării/activităților pe teritoriul sitului. Deșeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare.
+
Articolul 43 (1) Gestionarii/proprietarii cabanelor, pensiunilor, caselor de vacanță, cantoanelor silvice, cabanelor de vânătoare, a oricăror altor clădiri existente, precum și a locurilor de campare autorizate au obligația eliminării deșeurilor și a depozitării temporare a acestora în containere, cu respectarea reglementărilor legale și astfel încât să nu existe posibilitate de acces a animalelor domestice sau sălbatice la deșeurile depozitate. (2) Administratorii/proprietarii menționați la alin.(1) au obligația de a efectua permanent igienizarea de resturi menajere a suprafețelor din jurul locațiilor de depozitare temporară a deșeurilor. (3) Gestionarii/proprietarii persoane fizice/juridice ai cabanelor, pensiunilor, caselor de vacanță, cantoanelor silvice, cabanelor de vânătoare, ai oricăror clădiri existente, precum și ai locurilor de campare autorizate au obligația să încheie contracte de salubritate cu operatorul licențiat care deservește cu acest tip de servicii orașul Săcueni.
+
Articolul 44 Construcțiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalații de epurare a apelor uzate conform prevederilor legale în vigoare, iar construcțiile existente vor fi dotate cu asemenea instalații într-un termen stabilit de comun acord cu proprietarul sau administratorul acestora. Pană la utilarea cu instalații de epurare, construcțiile existente vor fi dotate obligatoriu cu bazine hidroizolate vidanjabile. Persoanele fizice sau juridice care deversează ape reziduale în sol/subsol, în rețeaua hidrografică sau în alte zone din sit vor fi notificate în vederea conformării cu reglementările privind evacuarea apelor uzate. În vederea protejării apelor de suprafață și a celor freatice și cu scopul protejării acestora, persoanele fizice și juridice au obligația racordării la rețeaua de canalizare centralizată a UAT Săcueni și / sau utilizarea bazinelor vidanjabile hidroizolate.
+
Articolul 45 (1) Cercetarea științifică în situl ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș are ca scop conservarea patrimoniului natural. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor și evaluarea gradului lor de periclitare și de conservare, administratorul ariilor naturale protejate asigură monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, a habitatelor caracteristice și a speciilor indicatoare. (2) Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul administratorului ariilor naturale protejate prin încheierea unui contract de cercetare, care să asigure accesul la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a sitului. Contractul prevede respectarea drepturilor de autor și de proprietate intelectuală conform legislației în vigoare. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părți. (3) Accesul personalului de cercetare în perimetrul sitului ROSCI0220 Săcueni și al rezervației naturale 2.184 Lacul Cicoș pentru desfășurarea activităților prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de acces emis de administratorul ariilor naturale protejate.
+
Articolul 46 (1) Acțiunile de repopulare cu specii de plante și animale se realizează cu respectarea art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. (2) Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se realizează cu respectarea legislației specifice în vigoare. (3) În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora pe baza unei documentații avizate conform legislației în vigoare.
+
Articolul 47 Capturarea sau recoltarea în scop științific a speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl se va face cu avizul administratorului ariei naturale protejate și în conformitate cu legislația în vigoare, pentru fiecare specie și în parte.
+
Articolul 48 (1) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se sancționează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006 cu modificările și completările ulterioare și conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. (2) Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare. (3) Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenții dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale să constituie infracțiuni.
+
Articolul 49 (1) Verificarea respectării prezentului Regulament se face de către personalul administratorului ariilor naturale protejate desemnat în acest sens sau de alte persoane împuternicite, potrivit legislației în vigoare. Constatarea și semnalarea neregulilor se face de către administratorul ariilor naturale protejate, prin personalul desemnat, precum și personalul altor instituții ale statului în baza competențelor legale. (2) Aplicarea sancțiunilor se face de către personalul administratorului ariilor naturale protejate și personalul altor instituții ale statului în baza competențelor legale, cu respectarea legislației în vigoare. (3) Personalul administratorului ariilor naturale protejate, desemnat să verifice respectarea regulamentului își dovedește identitatea cu legitimații emise conform legii.
+
Articolul 50 Orice materiale informative sau de promovare cu privire la situl ROSCI0220 Săcueni, rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, vor folosi elemente grafice de imagine unitare și unice, elaborate și puse la dispoziție în mod gratuit de către administratorul ariei naturale protejate.
+
Articolul 51 (1) Administratorul ariei naturale protejate va pune la dispoziția publicului și a factorilor interesați prezentul regulament. (2) Prezentul regulament va fi publicat pe pagina de Internet a administratorului ariei naturale protejate.
+
Articolul 52 Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea administratorului ariilor naturale protejate, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului.
+
Anexa nr. 2 Fotografii
+
Anexa nr. 2.1. ROSCI Săcueni - Galerie de sălcii de-a lungul văii Sânnicolau
+
Anexa nr. 2.2. Habitatul 91E0*, pe valea Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig (se observă ca o bandă de arin și sălcii, imediat după tufărișurile scunde, neexcluzându-le pe acestea; în spate, plantație de nuc american)
+
Anexa nr. 2.3. Habitatul 91E0*, dominant în RN Lacul Cicoș
+
Anexa nr. 2.4. Habitatul 91F0 (pădurea seculară de stejar de luncă, găzduind și colonia de stârci cenușii, reprezintă habitatul 91F0)
+
Anexa nr. 2.5. Parcelă forestieră dominată de cer (Quercus cerris) (habitatul 91M0, aspect vernal, în pădurea de la Săcueni)
+
Anexa nr. 2.6. Arborete dominate de Quercus cerris, de vârste diferite, în pădurea Săcueni
+
Anexa nr. 2.7. Pajiști aluviale umede ale habitatului 6440, pe Valea Sânnicolau (în mozaic cu grupări vegetale edificate de sălcii și pâlcuri de stuf)
+
Anexa nr. 2.8. Lacul Cicoș
+
Anexa nr. 2.9. Bombina bombina (foto Alin David, 2019, ROSCI0220 Săcueni)
+
Anexa nr. 2.10. Emys orbicularis (foto Alin David, 2019, ROSCI0220 Săcueni)
+
Anexa nr. 2.11. Triturus vulgaris (foto Alin David, 2019, ROSCI0220 Săcueni)
+
Anexa nr. 2.12. Natrix natrix (foto Alin David, 2019, ROSCI0220 Săcueni)
+
Anexa nr. 3 Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)
+
Anexa nr. 3.1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
+
Anexa nr. 3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate
+
Anexa nr. 3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate
+
Anexa nr. 3.4. Harta zonării interne - nu este cazul
+
Anexa nr. 3.5. Harta geologică
+
Anexa nr. 3.6. Harta hidrografică
+
Anexa nr. 3.7. Harta solurilor
+
Anexa nr. 3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale
+
Anexa nr. 3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale
+
Anexa nr. 3.10. Harta ecosistemelor
+
Anexa nr. 3.11. Hărțile distribuției tipurilor de habitate
+
Anexa nr. 3.11.1. Harta distribuției habitatelor de interes comunitar
+
Anexa nr. 3.11.2. Harta distribuției habitatului 91E0*
+
Anexa nr. 3.11.3. Harta distribuției habitatului 91M0
+
Anexa nr. 3.11.4. Harta distribuției habitatului degradat 91M0
+
Anexa nr. 3.11.5. Harta distribuției habitatului 91F0
+
Anexa nr. 3.11.6. Harta distribuției habitatului 92A0
+
Anexa nr. 3.11.7. Harta distribuției habitatului 3150
+
Anexa nr. 3.11.8. Harta distribuției habitatului 6440
+
Anexa nr. 3.12. Hărțile distribuției speciilor
+
Anexa nr. 3.12.1. Harta distribuției speciei Bombina bombina
+
Anexa nr. 3.12.2. Harta distribuției speciei Bufo bufo
+
Anexa nr. 3.12.3. Harta distribuției speciei Hyla arborea
+
Anexa nr. 3.12.4. Harta distribuției speciei Rana dalmatina
+
Anexa nr. 3.12.5. Harta distribuției speciei Rana ridibunda
+
Anexa nr. 3.12.6. Harta distribuției speciei Emys orbicularis
+
Anexa nr. 3.12.7. Harta distribuției speciei Triturus vulgaris
+
Anexa nr. 3.12.8. Harta distribuției speciei Lacerta agilis
+
Anexa nr. 3.12.9. Harta distribuției speciei Natrix natrix
+
Anexa nr. 3.12.10. Harta distribuției speciei Pulsatilla patens
+
Anexa nr. 3.12.11. Harta distribuției speciei Quercus palustris
+
Anexa nr. 3.12.12. Harta distribuției speciei Quercus rubra
+
Anexa nr. 3.12.13. Harta distribuției speciei Salix alba
+
Anexa nr. 3.13. Harta unităților administrativ teritoriale
+
Anexa nr. 3.14. Harta utilizării terenului
+
Anexa nr. 3.15. Harta juridică a terenului
+
Anexa nr. 3.16. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
+
Anexa nr. 3.17. Harta privind perimetrul construit al localităților
+
Anexa nr. 3.18. Harta construcțiilor - nu este cazul
+
Anexa nr. 3.19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național - nu este cazul
+
Anexa nr. 3.20. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere
+
Anexa nr. 3.21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate
+
Anexa nr. 3.21.1. Harta distribuției presiunii A.02.01
+
Anexa nr. 3.21.2. Harta distribuției presiunii A.03
+
Anexa nr. 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07
+
Anexa nr. 3.21.4. Harta distribuției presiunii B.01.02
+
Anexa nr. 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02
+
Anexa nr. 3.21.6. Harta distribuției presiunii B.07
+
Anexa nr. 3.21.7. Harta distribuției presiunii H.01.05
+
Anexa nr. 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01
+
Anexa nr. 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02
+
Anexa nr. 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03
+
Anexa nr. 3.22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate
+
Anexa nr. 3.22.1. Harta distribuției amenințării I.01
+
Anexa nr. 3.22.2. Harta distribuției amenințării K.01.03
+
Anexa nr. 3.22.3. Harta distribuției amenințării M.01.02
+
Anexa nr. 3.23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor
+
Anexa nr. 3.24. Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor ... ------

Preluat: 2026-09-23T21:29:27.899384+00:00 · SHA256: 92714d1f3139541eef1229d6480beef2bdb8df06013467ed14a6964ae2b64f42