Legislație națională
PLAN · 0 · 2025
PLAN din 27 martie 2025 de management al sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mişina şi al rezervaţiei naturale 2.818 Cascada Mişina
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 296878
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PLAN din 27 martie 2025 de management al sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 313 bis din 9 aprilie 2025 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 849 din 27 martie 2025 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 313 din 9 aprilie 2025. + CUPRINS 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management 1.2.1. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.2.2. Procedura de modificare și reactualizare a Planului de management ... ... 1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie ... 2.2. Hidrografie ... 2.3. Pedologie ... 2.4. Clima ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate26 Habitate de pajiști Habitate de pădure ... 3.3. Specii de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Specii de mamifere Specii de amfibieni Specii de pești Specii de nevertebrate ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale ... 4.1.2. Factori interesați ... ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori și gestionari ... 4.5. Infrastructură și construcții ... 4.6 Patrimoniu cultural ... 4.7. Peisajul ... 4.8. Obiective turistice ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra ariilor naturale protejate ... ... 5.2 Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... 5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate ... 5.4.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Specii de mamifere Specii de amfibieni Specii de pești Specii de nevertebrate ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar Habitate forestiere Habitate de pajiști ... 6.3. Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl Specii de mamifere: Specii de amfibieni: Specii de nevertebrate: Habitate forestiere: Habitate de pajiști ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități ... 8.2. Estimarea resurselor necesare ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice ... 9.2. Urmărirea activităților planificate ... 9.3. Indicarea activității realizate ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) 3.1 Harta suprapunerii ariilor naturale protejate ... 3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate ... 3.3. Harta limitelor ariilor naturale protejate ... 3.4. Harta geologică ... 3.5. Harta hidrografică ... 3.6. Hartă solurilor ... 3.7. Harta temperaturilor - medii multianuale ... 3.8. Harta precipitațiilor - medii multianuale ... 3.9. Harta ecosistemelor ... 3.10.1 Harta distribuției habitatului 6520 în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.10.2. Harta distribuției habitatului 9110 în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.10.3. Harta distribuției habitatului 91V0 în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.1 Harta distribuției speciei Lynx lynx în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.2 Harta distribuției speciei Canis lupus în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.3 Harta de distribuție pentru Ursus arctos în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.4 Harta de distribuție pentru Bombina variegata în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.5 Harta de distribuție a speciei Triturus cristatus în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.6 Harta de distribuție a speciei Triturus montandoni în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.7 Harta stațiilor de colectare pentru Cottus gobio în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.8 Harta distribuției speciei Rosalia alpina în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.12. Harta unităților administrativ teritoriale ... 3.13. Harta utilizării terenului ... 3.14. Harta juridică a terenului ... 3.15. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate ... 3.16. Harta privind perimetrul construit al localităților ... 3.17. Harta construcțiilor ... 3.18. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național ... 3.19. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere ... 3.20.1 Harta presiunilor actuale asupra ariilor naturale protejate ... 3.21.1 Harta amenințărilor viitoare asupra ariilor naturale protejate ... 3.22.1 Harta presiunilor actuale asupra speciilor ... 3.23.1 Harta amenințărilor asupra speciilor ... 3.24.1 Harta presiunilor actuale asupra habitatelor ... 3.25.1 Harta amenințărilor viitoare asupra habitatelor ... ... 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management Situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina a fost declarat prin Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl include în totalitate 2.818 Cascada Mișina, recunoscută prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea 3 - Zone protejate. Planul de management al Sitului de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina constituie documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor de management ale ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităților structurilor administrative ce vor prelua responsabilitatea managementului, administrațiilor publice locale și ai gestionarilor de resurse naturale din spațiul ariei naturale protejate pentru următorii 5 ani. Planul de management este un cadru stabil de integrare a conservării elementelor biotice și abiotice în centrul preocupărilor persoanelor fizice și juridice, interesate de dezvoltarea sau desfășurarea de activități socioeconomice în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. Planul de management reprezintă un instrument de dialog între instituțiile care gestionează resurse teritoriale în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, prin aplicarea acestuia urmărindu-se promovarea unei opinii comune pentru a obține colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei naturale protejate. Scopul Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Aceasta presupune promovarea unui model de gestiune durabilă și socială al spațiului, care să permită conservarea și protecția elementelor biotice și abiotice de interes național și european. Activitățile de exploatare a resurselor naturale, se urmărește a fi îndreptate spre asigurarea nevoilor umane de bază ale comunităților locale din proximitatea ariei naturale protejate, prin folosirea de tehnici tradiționale și dezvoltarea durabilă a turismului. Obiectivele Planului de management al sitului de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina sunt acelea de a asigura cadrul pentru: ● Menținerea/îmbunătățirea cadrului biofizic și antropic, astfel încât să asigure starea favorabilă de conservare a speciilor de importanță comunitară pentru care a fost desemnată aria naturală protejată; ● Menținerea și/sau ameliorarea stării de conservare a speciilor de interes național și european pentru care a fost desemnată aria naturală protejată; ● Stimularea dezvoltării activităților antropice cu impact redus asupra mediului; ● Promovarea educației ecologice prin informarea și conștientizarea populației din comunitățile locale din proximitatea ariei naturale protejate, inclusiv a reprezentanților instituțiilor și agenților economici; ● Asigurarea resurselor umane, financiare și logistice pentru îndeplinirea obiectivelor de management și pentru recunoașterea sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. Structura planului de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina este în conformitate cu Ordinul nr. 304/2018 pentru aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate și include: ● Descrierea și evaluarea situației prezente a sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina din punct de vedere biofizic și socio-economic. ● Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina în conformitate cu obiectivele de management propuse. ● Planificarea măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară, în concordanță cu activitățile tradiționale. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. Situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina au fost declarate arii naturale protejate, datorită prezenței speciilor și habitatelor care se găsesc în această zonă, enumerate în Anexele 3, 4B, 5C, 5D și 5E din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. Scopul sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina constă în asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care au fost declarate, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale din proximitatea ariei naturale protejate. Situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se situează în Regiunea de dezvoltare Sud-Est. ROSCI0023 Cascada Mișina este localizat pe teritoriul unei singure unități administrativ-teritoriale din județul Vrancea și anume comuna Nistorești. Suprafața relativ mică a ROSCI0023 Cascada Mișina -218,7 ha și respectiv a rezervației naturale Cascada Mișina -183,5 ha, reprezintă mai puțin de 1% din suprafața întregii comune ceea ce face ca situl, în integralitatea lui, să prezinte o importanță socio-economică relativ mică pentru comunitatea locală. Conform descrierii din Formularul Standard Natura 2000, Situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina au o suprafață de 218,7 ha, aparținând regiunilor biogeografice continentale. Situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapun, astfel, limita de nord se suprapune unui sector al Pârâului Făgetu Rotundei și Culmii Nămoalelor până în albia Mișinei și continuă în aval până la confluența cu Pârâul Boului. Limita de est urmărește Culmea Boului până la altitudinea de 1287m de unde, urmând versantul drept intersectează albia Pârâului Coada Calului, o traversează și continuă pe versantul stâng în amonte până la 1285m altitudine. În sud traversează Pârâul Mișina și Turcul, iar la vest intersectează albia Pârâului Făgetu Rotund. Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434. Tabelul 1 - Cadrul legislativ referitor la aria/ariile naturale protejate vizate de Planul de management Nr. Tip act Număr act An act Denumire Descriere act 1 OUG 57 2007 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. Reglementează activitatea din domeniul conservării biodiversității, managementului ariilor naturale protejate, transpune în legislația națională Directiva Păsări și Directiva Habitate a Uniunii Europene 2 OM 1964 2007 Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România Aprobă înființarea siturilor de importanță comunitară, ca parte a rețelei Natura 2000, inclusiv a sitului de importanță comunitară Cascada Mișina. 3 Lege 5 2000 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IlI-a - zone protejate Aprobă înființarea ariilor naturale protejate de interes național, inclusiv a rezervației naturale Cascada Mișina. 4 OM 207 2006 Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia Aprobă conținutul Formularului Standard Natura 2000, în baza prevederilor actelor normative europene, în vederea completării acestora pentru siturile Natura 2000 din România. 5 OUG 195 2005 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare Reglementează întreaga activitate de protecția mediului la nivel național. 6 OM 1882 2020 Ordin ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1882/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate Aprobă metodologia de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate 7 OM 1433 2017 Ordinul nr. 1433/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.836/2012 Aprobă metodologia de avizare și instituire a tarifelor de către administratorii și custozii ariilor naturale protejate pentru categoriile de activități pe care legea prevede posibilitatea perceperii de tarife 8 Lege 107 1996 Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare Aprobă cadrul de reglementare în domeniul apelor și al protecției resurselor de apă la nivel național 9 Lege 407 2006 Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare Aprobă cadrul de reglementare în domeniul vânătorii și al gestionării și conservării resurselor cinegetice. 10 Lege 331 2024 Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare Aprobă cadrul de reglementare în domeniul gestionării și exploatării pădurilor 11 Lege 350 2001 Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare Aprobă cadrul de reglementare în domeniul amenajării teritoriului național și urbanism 12 OM 19 2010 Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Aprobă ghidul privind realizarea evaluării adecvate a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 13 HG 1076 2004 Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare Aprobă procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe cu scopul identificării efectului asupra mediului 13 OM 979 2009 Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4^A și 4^B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. Aprobă procedura introducerii și intervențiilor asupra speciilor invazive și procedura de reintroducere a speciilor indigene În tabelul 2 de mai jos au fost centralizate măsurile de conservare cuprinse în Planul de management, ulterior definitivării studiului privind inventarierea speciilor de interes conservativ, respectiv cel privind starea de conservare, măsurilor stabilite în funcție de starea de conservare și presiunile și amenințările identificate, ce au impact asupra acestora. Tabelul 2 - Centralizatorul măsurile adresate speciilor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ Starea de conservare F/NI/NR Presiune- P / Amenințare A cod Măsurile active de conservare propuse Aria naturală protejată ROSCI 0023 Cascada Misina Habitatul 6520 U2 - nefavorabilă - rea A03.03 Abandonarea / lipsa cosirii, E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere, K02.01 Schimbarea compoziției de specii /succesiune, K04.01 Competiție Reglementarea modului de folosință a terenului. Prevenirea regenerării naturale / împăduririi. Interzicerea depozitării și dispersiei deșeurilor de orice natură. Interzicerea construirii de drumuri și declarării de trasee turistice noi. Reglementarea, limitarea și/sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitat. Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatelor. Controlul strict al activităților turistice-promovarea unui turism ecologic. Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management. Habitatul 9110 FV - Favorabilă B.03, B.06, G.01 Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren. Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege - „două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă” - pentru conservarea ecosistemului. Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat. La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împăduriere și a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat. Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenjamentului silvic. Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării. Se va avea în vedere păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor. Menținerea de arbori bătrâni, scorburoși și morți pe picior în arborete. Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9110, în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia. Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri. Habitatul 91V0 FV - Favorabilă B02.04, B03, B06 Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren. Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege - „două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă” - pentru conservarea ecosistemului. Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat, se acceptă doar când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală pentru proprietar sau comunitatea locală. La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat. Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenjamentului silvic. Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării. Se va avea în vedere păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor. Menținerea de arbori bătrâni, scorburoși și morți pe picior în arborete. Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 91V0, în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia. Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri. 1163 Cottus gobio Specia nu a fost identificată în ariile naturale protejate. 1361 Lynx lynx 13528 Canis lupus 13548 Ursus arctos FV- Favorabilă B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită, D01.02 Drumuri, autostrăzi, F03.02.03 Capcane, braconaj, G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate, J03.01.01 Reducerea disponibilității prăzii, inclusiv cadavre, rămășițe, K03 Relatii interspecifice faunistice, K03.03 Introducere a unor boli – patogeni microbieni- Aplicarea legislației actuale în ceea ce privește pășunatul în fond forestier și în utilizarea câinilor la stâne. Dotarea fermierilor și a administratorului ariei naturale protejate cu garduri electrice pentru împrejmuirea pășunilor și limitarea accesului animalelor și câinilor de pază în fondul forestier și în aria naturală protejată. Impunerea unor reguli clare de parcurgere a traseelor și a amplasării stânelor și supravegherea acestor rute cu ajutorul unor senzori de mișcare su înregistrarea datei și numărului de animale. Implementarea unui sistem de monitorizare cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor supravegheri periodice cu ajutorul unor drone cu termodetecție. Promovarea acțiunilor comune de patrulare a gestionarului fondului cinegetic, a administratorului ariei naturale protejate și a Jandarmeriei. Verificarea periodică a lizierelor în vederea eliminării potențialelor capcane. Menținerea enclavelor existente în zona centrală. Promovarea regenerării naturale cu brad și fag în arboretele de amestec sau molid cu consistențe reduse și propuse pentru lucrări de regenerare. Identificarea unor zone în care utilizarea vehiculelor 4x4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă. Implementarea unui sistem de monitorizare cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor bariere în zonele de limită a ariilor naturale protejate pentru blocarea accesului neautorizat. Interzicerea pe toată suprafața sitului părăsirea drumurilor forestiere de către autovehicule 4x4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative și aplicarea de amenzi. Achizitia unor câini ciobănești din rase omologate și transferul acestora către fermierii care pășunează în zonă. Implementarea unui sistem de monitorizare a prezenței câinilor în aria naturală protejată cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor supravegheri sanitar-veterinare periodice cu ajutorul unor chituri de analize automate. Achiziționarea unor servicii sanitar-veterinare pentru vaccinarea câinilor de la stâne. Limitarea accesului autovehiculelor de transport masă lemnoasă prin aria naturală protejată. Realizarea unor bariere în zonele de limită a ariilor naturale protejate pentru blocarea accesului neautorizat. 1087 Rosalia alpina Nefavorabilă - inadecvată B02.02 Curățarea pădurii, B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare. B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere natural. E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative. Diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în pădure. Se interzice capturarea speciei și se va informa publicul referitor la importanța speciei -inclusiv prin panouri indicatoare și pliante-. Se interzice abandonarea în arealul speciei a deșeurilor de orice natură. Interzicerea aprinderii focului în interiorul sitului. Menținerea de arbori bătrâni, de peste 80 de ani >8 arbori/ha, scorburoși, în conformitate cu prevederile privind certificarea pădurilor. Eliminarea sau ținerea sub control a speciilor alohtone și copleșitoare: tuia, pin, salcâm. Se va evita ca lucrările silviculturale să aibă o intensitate mare. Se va avea în vedere păstrarea în compoziția pădurilor a speciilor autohtone și a unei consistențe ridicate a arboretelor. În conformitate cu normele silvice se va respecta volumul pentru igienizare, 1 m3/an/ha. Refacerea microhabitatelor necesare reproducerii speciei, prin așezarea în locuri parțial însorite a unor butuci de fag de 10-50 cm diametru, în sol până la o adâncime de 60 cm, în special în arealele în care domină coniferele. Limitarea/ interzicerea extragerii din marginea pădurii, din luminișuri, poieni și margini de drum forestier a arborilor căzuți sau a lemnului mort aflat în contact cu solul -cioate, trunchiuri, ramuri groase- de către localnici pentru uz gospodăresc. Reglementarea pășunatului pe teritoriul împădurit al ariei naturale protejate. Desfășurarea unei campanii de informare și conștientizare privind importanța speciilor de nevertebrate protejate și a regulilor generale de vizitare a sitului. 1193 Bombina variegata FV Favorabilă B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru turism, E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere, E04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure, F05.04 Braconaj, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere, K01 procese naturale abiotice/lente Monitorizarea amfibienilor și a habitatelor asociate acestora. Patrularea zonei în scopul limitării/eliminării fenomenului. Interzicerea accesului autovehiculelor și utilajelor cu defecțiuni tehnice și scurgeri de carburant în scopul prevenirii accidentelor datorate traficului auto și implicit a deranjului și poluării provocate de acesta. Corelarea lucrărilor silvice cu cerințele de conservare a biodiversității. Păstrarea statutului de zonă lipsită de intervenții silvice. Stabilirea unor suprafețe tampon în jurul siturilor de reproducere a amfibienilor și limitarea accesului și activităților umane în această zonă pe toată perioada de reproducere. Limitarea fenomenelor naturale care pot duce la degradarea siturilor de reproducere a amfibienilor. Gestionarea eficientă a deșeurilor la nivelul ariei naturale protejate. Menținerea unor ecosisteme naturale viabile prin limitarea introducerii, eradicarea și după caz limitarea extinderii arealelor de distribuție a speciilor de floră și faună invazive/alohtone. 1166 Triturus cristatus FV Favorabilă 2001 (Lissotriton) Triturus montandoni FV Favorabilă Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - UI, Nefavorabilă Rea - UE; Presiune - P și Amenințare - A *specii care nu fac obiectul prezentului Plan de management ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management 1.2.1. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a presupus inventarierea și evaluarea caracteristicilor biofizice și antropice ale sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina, precum și consultarea publică a factorilor interesați. Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina a fost realizată de grupul de lucru constituit din experții implicați în cadrul Contractului de prestări servicii nr. 11/24.05.2018 privind Elaborarea și aprobarea Planului de management integrat, inclusiv toate studiile de fundamentare necesare realizării proiectului "Management adecvat în vederea conservării biodiversității din ariile naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", inclusiv elaborarea Planului de Management, avizarea și aprobarea acestuia, cod SMIS 2014* 118939, coordonat de Omnia Development S.R.L. Procesul parcurs pentru elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina a presupus următoarele două etape complementare și intercorelate: evaluarea detaliată a condițiilor biofizice și antropice și elaborarea propriu-zisă a Planului de management. Etapa de evaluare detaliată a condițiilor biofizice și antropice a făcut obiectul realizării unor studii științifice detaliate care stă la baza elaborării Planului de management pentru situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. Realizarea studiului științific a presupus deplasări în teren în vederea inventarierii, cartării, evaluării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, precum și activități de laborator de prelucrare, interpretare și redactare a datelor din teren, desfășurate în perioada august 2018 - noiembrie 2019. Ulterior, au fost proiectate măsuri de conservare și a fost realizată consultarea factorilor interesați cu privire la implicarea acestora în aplicarea măsurilor proiectate. Etapele, respectiv acțiunile elaborării Planului de management, au fost următoarele: a) Pregătirea procesului de planificare: documentare, investigare; ... b) Elaborarea unui plan de analiză și participare a factorilor interesați: identificarea, analiza, informarea și angajarea conștientă a factorilor interesați în procesul participativ; ... c) Elaborarea secțiunii introductive și descrierea contextului Planului de management: documentare, prelucrare informații, redactare; ... d) Realizarea descrierii sitului: analiza de surse bibliografice disponibile, evaluări în teren pentru completarea informațiilor lipsă, prelucrarea informațiilor, redactarea textului; ... e) Definirea scopului Planului de management; ... f) Definirea temelor principale pentru Planul de management; ... g) Evaluarea informației pentru fiecare temă: ghidarea evaluării fiecărei teme principale, redactarea obiectivelor fiecărei teme și identificarea indicatorilor de verificare; redactarea de indicatori cantitativi și calitativi adecvați în concordanța cu obiectivele/ tema; ... h) Identificarea de sub-teme pentru fiecare obiectiv; ... i) Identificarea celor mai bune opțiuni de management pentru fiecare sub-temă: selectare din meniul cu opțiuni standard de management; ... j) Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare; ... k) Prescrierea acțiunilor de management/măsurilor de conservare, verificarea încrucișată și adăugarea de indicatori: redactarea opțiunilor de management în termeni acționali; ... l) Desemnarea priorităților, planificarea în timp și identificarea colaboratorilor cheie; ... m) Planificarea resurselor și bugetelor. ... Implicarea factorilor interesați de elaborarea planului de management s-a asigurat prin: a - consultarea directă a tuturor instituțiilor publice care au în implementare planuri și programe cu incidență în managementul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina și compatibilizarea acestora cu prevederile Planului de management al ariei naturale protejate; b - implicarea factorilor interesați în procesul de elaborare a Planului de management; c - consultarea comunităților locale prin organizarea de ateliere de lucru în cadrul cărora a fost dezbătut Planul de management; d - definitivarea Planului de management, analiza și includerea observațiilor și sugestiilor venite de la factorii interesați de Planul de management. Au fost organizate 3 întâlniri cu factorii interesați după cum urmează: – comuna Vidra, județul Vrancea, în data de 14.08.2019, în locația Alessia, unde s-au prezentat reprezentanți ai factorilor interesați și anume: proprietari de fânețe și păduri limitrofe sau din perimetrul sitului, membri ai comunității locale, reprezentanți ai ONG-urilor pentru protecția mediului, reprezentanți ai agenților economici cu activități silvice în vecinătatea sau pe teritoriul sitului, reprezentanți ai administrației publice locale - Agenția pentru Zona Montană Vrancea și ai primăriilor din proximitatea sitului. ... – comuna Năruja, județul Vrancea, în data de 30.09.2019, la sediul Ocolului Silvic Năruja, unde au fost prezenți salariați ai Ocolului Silvic Năruja cu sarcini în administrarea ariei naturale protejate, reprezentanți ai obștilor, proprietari de terenuri și păduri din vecinătatea sitului, alți membri ai comunităților locale de pe teritoriul sau din vecinătatea ariei naturale protejate vizate. ... – Focșani, județul Vrancea, în data de 18.11.2019, la Hotelul Solar, unde au fost prezenți reprezentanți ai factorilor interesați și anume: proprietari de fânețe și păduri limitrofe sau din perimetrul sitului, membri ai comunității locale, reprezentanți ai ONG-urilor de protecția mediului, reprezentanți ai agenților economici cu activități silvice în vecinătatea sau pe teritoriul sitului, reprezentanți ai administrației publice locale - Agenția pentru Zona Montană Vrancea, ANANP Vrancea, Garda Forestieră Focșani, Consiliul Județean Vrancea, APIA Focșani, Salvamont Vrancea, APM Vrancea, Garda Națională de Mediu - Comisariarul Județean Vrancea și ai primăriilor din proximitatea sitului. ... Ulterior acestor întâlniri cu factorii interesați, documentația aferentă procedurii SEA a fost depusă în data de 19.11.2019 la APM Vrancea și la ANANP Vrancea în data de 22.11.2019 pentru obținerea punctului de vedere relativ la impactul Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0023 și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina asupra ariilor naturale protejate vizate de acesta. În data de 11.12.2019 ANANP Serviciul Teritorial Vrancea a emis avizul favorabil pentru Planul de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. A fost organizat ședința Comitetului Special Constituit în data de 12.12.2019 - etapa de încadrare și în baza prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat, Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a decis că: "Planul de management pentru situl Natura 200 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, amplasament comuna Nistorești, județul Vrancea, nu necesită evaluare de mediu și se supune adoptării fără aviz de mediu". Astfel în data de 30.12.2019, APM Vrancea a emis Decizia etapei de încadrare. ... 1.2.2. Procedura de modificare și reactualizare a Planului de management Revizuirea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui sau în situațiile în care managementul biodiversității o impune, la propunerea autorităților publice centrale pentru protecția mediului, dacă aceste propuneri au o finalitate cuatificabilă în îmbunătățirea, refacerea sau restabilirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar și național, în raport cu condițiile socio-economice. De asemenea revizuirea Planului de management se poate realiza în cazul apariției unor situații noi, ca de exemplu amenințări noi, riscuri naturale sau tehnogene, care nu pot fi prevăzute la momentul elaborării Planului de management. Revizuirea Planului de management se va realiza numai în scopul îmbunătățirii stării de conservare a resurselor naturale și nu pentru amplificarea activităților antropice de orice natură. Modificările și reactualizările prezentului Plan de management asigură acestuia flexibilitatea necesară pentru gestionarea situațiilor generate de evenimente neprevăzute, atât naturale cât și generate de activitatea antropică. Modificările Planului de management se referă la priorități, responsabilități și aspecte legate de cercetarea științifică ce vor fi analizate la propunerea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Pentru modificările la nivel de obiective, sau acțiuni, sau referitoare la regulament, este necesar acordul Comisiei Monumentelor Naturii de pe lângă Academia Română și aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului responsabilă pentru managementul ariilor naturale protejate. ... ... 1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Prezentul Plan de management vizează situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina - Tabelul 3. Tabelul 3 - Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Nr. crt. Arie naturală protejată cu care se suprapune Tip suprapunere^c Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha] Procentul din aria naturală protejată de referință [%] Cod Denumire Tip^a Categorie^b- Denumire responsabil 1 R0SCI0023 Cascada Mișina Zona forestieră Sit de importanță comunitară Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - - - 2 2.818. Cascada Mișina Zonă forestieră Rezervație naturală Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Totală 183,5 100 Corespunzător acestei secțiuni, anexată, se regăsește Harta suprapunerii ariilor naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală Cascada Mișina - Anexa 3 - Harta 3.1 . ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se situează în regiunea de dezvoltare Sud-Est, pe teritoriul comunei Nistorești. Conform descrierii din Formularul Standard Natura 2000, Situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina are o suprafață de 218,7 ha, aparținând regiunii biogeografice continentale 100%. Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434. Tabelul 4 - Ponderea din suprafața sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina în cadrul fiecărei localități - UAT - Aria naturală protejată Județ Denumire UAT Suprafața totală UAT [ha] Suprafața ocupată de aria naturală protejată în fiecare UAT [ha] Ponderea suprafeței ocupate de aria naturală protejată din suprafața UAT [%] R0SCI0023 Cascada Mișina Vrancea Nistorești 25060 218,7 0,87% Rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina Vrancea Nistorești 25060 183,5 0,73% Corespunzător acestei secțiuni, anexată, se regăsește Harta localizării ariilor naturale protejate. Anexa 3 - Harta 3.2 . ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului. http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434 Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa 3 - Harta 3.3 . ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Geologia zonei se remarcă prin complexitatea specifică arealului de fliș al Carpaților de Curbură, în cadrul căruia se pot distinge mai multe unități structurale/ tecto-gene, care se deosebesc atât prin caracterele litofaciale, cât și prin modul de formare. Astfel, teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapune din punct de vedere tectonic - structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene. În zonă apar în aflorimente alături de gresia de Tarcău, șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei naturale protejate "ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", deosebim: ● Oligocenul -lf-ch- ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău de prezența mai multor faciesuri, faciesul de Slon, faciesul de Fusaru- Krosno, faciesul bituminos cu gresie de Kliwa, precum și un facies mixt, intermediar; ● Paleocen-eocen -lutețian- apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior -pr- foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo- grezos; > Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus. Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum. > Relief și geomorfologie Munții Vrancei ocupă partea de vest a județului Vrancea, zona cea mai înaltă formează o culme la contactul cu județele Covasna și Buzău, această zonă, culmea Lăcăuți, este delimitată de izvoarele văilor Zăbala, Bâsca Mică și Mare, Putna și Oituz. Zona subcarpatică adiacentă începe printr-o depresiune ce formează Depresiunea Vrancei, subdivizată în Depresiunea Soveja, Depresiunea Năruja și Depresiunea Nistorești. Trăsăturile generale ale Munților Vrancei reflectă prezența zonelor de fliș, pe care s-a dezvoltat un relief cu altitudini mijlocii, cu o fragmentare accentuată generată de torențialitate. Sectorul superior al Mișinei, ce reprezintă în fapt jumătatea sudică a bazinului superior al Nărujei, se prezintă ca un amfiteatru natural cu deschidere către nord, închis de semicercul masivelor Pietrosu -1676 m, Plaiul Cășăriei, Culmea Mărului -1558 m, Zboina Frumoasă -1657 m și Culmea Înțărcătoarea -1512 m. Orientarea generală a versanților se diferențiază local, pe fondul expoziției generale a jumătății nordice către Sud-Est și, a celei sudice către Nord-Nord-Est. Treptele hipsometrice și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a acestora relevă că 87,18% din areal se află în treapta hipsometrică 800-1200. Altitudinea variază între 936-1294 m, altitudinea medie fiind de 1139 m. Analiza de ansamblu a expoziției versanților relevă predominanța versanților cu expoziție Nordică și Nord - Vestică, cu peste 50 % din suprafața ariei naturale protejate; versanții cu orientare spre Sud și Sud-Vest ocupă sub 10% din teritoriul ariei naturale protejate. Panta este un parametru morfometric important, fiind unul din factorii ce influențează dinamica și evoluția reliefului prin accelerarea sau încetinirea unor procese geomorfologice. Panta terenului reprezintă unghiul de înclinare a suprafeței topografice față de planul orizontal. Pantele dominante sunt în intervalul 10-20°, 47,36% și 20-30°, 20,88 %. De remarcat este că nu există suprafețe cu pante mai mari de 50 de grade. Etajul montan al județului Vrancea este afectat de procese fluvio-torențiale și crionivale, suprafețele despădurite confruntându-se și cu alunecările de teren. Subetajul alpin este afectat în special de dezagregări accentuate ale gresiilor, în mod special, cu generare de grohotișuri. Primăvara, la topirea zăpezii, apare solifluxiunea, în special în cadrul pajiștilor alpine și în poienile rezultate prin despădurire. Pe pantele descoperite și expuse vânturilor puternice, în timpul iernii se face simțită eolizația. Tot în cadrul pajiștilor alpine, primavara apare pluvio-denudarea care se transformă la limita pădurilor în șiroire și torențialitate. Suprafețele despădurite sunt afectate de o gama largă de tipuri de alunecări, combinate cu surpări, șiroiri și torențialitate. Alunecări active sau mai vechi, sunt întâlnite și în cadrul văilor principale sau secundare din acest sector înalt. În zonele în care predomină marnele, se pot declanșa torenți noroioși. În etajul montan, degradarea terenurilor este generată în special de despădurire. Procesele geomorfologice cu potențial accentuat de degradare, precum torențialitate și alunecări de teren, pot afecta direct habitatele forestiere. Acestea sunt vulnerabile în situația în care se suprapun pe teritorii cu risc față de procesele amintite. Dinamica accentuată a modificărilor de relief are impact direct asupra zonelor în care se pot instala speciile genului Triturus, în sensul diminuării sau creșterii suprafețelor umede temporare favorabile acestora. Impactul activității umane în zonă este extrem de redus, context în care procesele geomorfologice au o evoluție naturală, în raport cu care elementele de conservare se află în echilibru funcțional. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta geologică Anexa 3 - Harta 3.4 . ... 2.2. Hidrografie Din punct de vedere hidrografic, zona vizată se situează în bazinul superior al Pârâului Mișina, afluent al Nărujei, care străbate zona ariei naturale protejate pe direcția SV - NE. Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate se prezintă astfel: Tabelul 5 - Lista bazinelor hidrografice Nr Nume bazin Cod bazin Ordin bazin Supraf. totală bazin [ha] Supraf. bazin în ANP [ha] Pondere din ANP [%] 1 Bălosul XII_1.79.9.8.1. XII 2099,18 18,34 8,34 2 Mișina XII_1.79.9.8.2. XII 1635,36 201,81 91,66 Rețeaua hidrografică a zonei de studiu, aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret. Valorile densității rețelei hidrografice variază în limite largi, între 0,1 - 0,9 km/kmp, valorile mari fiind caracteristice zonei depresionare Vrancea. Fenomenele de îngheț se înregistrează în fiecare iarnă, pe o durată medie de 27 zile, podul de gheață apare la un interval de 2 ani, având o durată medie de 7 zile. În sectorul montan al județului Vrancea, scurgerea medie multianuală este de cca. 15 l/s. > Influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Rețeaua hidrografică în interiorul ariei naturale protejate are lungimea redusă. Prezența speciilor de amfibieni este strâns legată de prezența habitatelor acvatice din cauza faptului că toate speciile de amfibieni își depun ouăle -ponta- în apă și larvele de tritoni și mormolocii de broaște se dezvoltă în mediu acvatic până la metamorfozare, adică la transformarea în formă adultă. Aceste habitate acvatice pot fi ape curgătoare sau stagnante, apele preferate fiind de obicei cele cu adâncime mică, care se încălzesc ușor, și cu apă curată, deseori temporare, zone inundabile, șanțuri etc. Speciile de amfibieni le întâlnim doar primăvara în habitatele acvatice, Triturus cristatus, Triturus montadoni, fiindcă în această perioadă are loc reproducerea. În urma analizei condițiilor de mediu din zona sitului, în ceea ce privește speciile de interes comunitar dependente de mediul acvatic, speciile de pești și amfibieni, se constată prezența cursurilor de apă permanente și temporare, ce prezintă condiții de habitat prielnice pentru existență și reproducere. Corespunzător acestei secțiuni, anexată, se regăsește Harta hidrografică, Anexa 3 - Harta 3.5 . ... 2.3. Pedologie Caracteristicile pedologice ale ariei studiate sunt direct determinate de către constituția geologică, relief și particularități climatice. În sectorul de munte cel mai frecvent apar solurile brune acide și solurile brune podzolice. Suprafața relativ redusă a zonei de studiu și altitudinile ridicate nu determină o diversitate accentuată din punct de vedere pedologic. În zona studiată se regăsesc tipuri de sol aparținând următoarelor clase sol: cambisoluri, spodisoluri și protisoluri. Tabelul 6 - Tipurile de sol la nivelul sitului Nr Cod SRTS Tip sol Suprafața [ha] 1 EPti+PDti Prepodzoluri și podzoluri 0,08 2 DCti Districambosoluri 142,19 3 DCti+LS Districambosoluri și litosoluri 77,88 Solurile prezente în perimetrul ariilor naturale protejate sunt soluri relativ puțin evoluate, formate în condiții de drenaj bun. Clima umedă determină o intensă spălare și debazificare a materialului mineral, deja sărac în baze. Temperaturile scăzute diminuează activitatea microbiologică, astfel că resturile organice, în genere bogate în substanțe rezistente la descompunere, sunt humificate lent cu formare predominantă de acizi fulvici și cu acumulare de materie organică închisă la culoare în orizontul superior și chiar de humus brut la suprafața solului. Sub acțiunea acizilor fulvici se intensifică alterarea silicaților primari și distrugerea prin hidroliză a unei părți din cei secundari și se formează complexe organo-minerale solubile, care sunt antrenate de curentul de apă descendent și depuse în mediul mai puțin acid dinspre adâncime. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta solurilor - Anexa 3 - Harta 3.6 . ... 2.4. Clima Teritoriul județului Vrancea se încadrează în proporție de 40% în sectorul cu climă continental- moderată, caracteristic munților cu altitudini medii; 60% din teritoriu corespunde unui climat de tip continental, caracteristic Subcarpaților și Câmpiei Române. Sectorului înalt este caracterizat de veri răcoroase cu precipitații bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă stabil și persistent perioade mari. O caracteristică importantă a regimului climatic o constituie prezența vânturilor de tip foehn favorizați de faptul ca versanții estici ai Munților Vrancei sunt adăpostiți de vânturile de vest. Prezența acestor vânturi, poate determina încălzirea substanțială a aerului, scăderea umezelii, nebulozității și a precipitațiilor. Temperaturile aerului, sezoniere și anuale, temperaturile minime, maxime și medii sunt prezentate în următorul tabel: Tabelul 7 - Dinamica anotimpuală a temperaturii aerului Anotimpul Temperatură în grade Celsius Lunile cu temperaturi caracteristice minimă maximă medie ridicată scăzută Primăvară -1,7 9 4 mai 10,3°C martie -0,4°C Vară 12 13,7 13 iulie 15,2°C iunie 10,5°C Toamnă 1 10.1 5 septembrie 11,5°C noiembrie -2,4°C Iarnă -7 -4,6 -6 decembrie -3,8°C ianuarie -7,8°C Anual 1 7 4 - - ● Temperaturile medii arată că luna ianuarie este cea mai rece și luna iulie este cea mai caldă. ● Temperatura aerului prezintă diferențieri mari zonale ca urmare a diferențelor de relief. Mediile anuale variază între valori de peste 10°C în și coboară până sub 2 grade în zona munților înalți. Mediile lunii cele mai calde-iulie, sunt de sub 10,5°C în zona înaltă a Munților Vrancei. Mediile lunii cele mai reci sunt de cca. -8°C în zona înaltă. Harta zonării termice a arealului geografic în care sunt localizate cele 2 arii naturale protejate, a fost realizată prin analiză GIS, pornind de la setul de date WorldClim; acesta este un set de date de anvergură globală cu rezoluția spațială de 1 kmp, care a fost realizat prin procesarea înregistrărilor satelitare și de la stații meteo de la sol a unor parametri meteorologici. Precipitațiile sezoniere și anuale sunt prezentate detaliat în tabelul 8: Tabelul 8 - Dinamica anotimpuală a cantității de precipitații Anotimpul Precipitații -mm- Lunile cu precipitații caracteristice maxime minime medie maxime minime Primăvară 97 45 70 mai 103 mm martie 40 mm Vară 120 87 105 iunie 124 mm august 79 mm Toamnă 56 42 48 septembrie 59 mm octombrie 40 mm Iarnă 52 45 48 decembrie 54 mm ianuarie, februarie 40 mm Anual 810 - - Media precipitațiilor anuale este 810 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitații este vara, cu maxim în luna iunie, iar cel mai secetos este iarna. Stratul de zăpadă diferă atât ca grosime cât și ca durată în funcție de altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a cca. 120 - 140 zile, grosimea depășind 50 cm. Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V și NV, ajungând puternic transformat și ale advecțiilor de aer temperat-continental din sector estic, care în perioada rece are însușiri de aer arctic. Acestora li se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sector sudic și invaziile rare ale aerului arctic din N. Pe culmile montane înalte predomină vânturile din V - 28%-, NV - 24%, urmate de cele din E, S și SV. Vitezele medii anuale variază între 5,6 m/s și 10,1 m/s pe culmile înalte. Dinamica atmosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cât și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că odată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sunt specifice, înregistrându-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații însemnate și măresc gradul de nebulozitate. Acest lucru se remarcă în numărul mediu anual de zile cu cer acoperit de 180 de zile în zona celor mai înalte culmi de pe creasta vestică a Munților Vrancei, comparativ cu durata de 160 de zile în restul arealului. În acest context, durata medie de strălucire a soarelui este de 80 de zile pe an. În văi, inversiunile termice duc la prelungirea duratei medii de topire a zăpezii sau apariția timpurie a brumei. Iarna, pe munții cu înălțimi peste 1450-1500 m zăpada începe să se depună la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie. Corespunzător acestei secțiuni, anexate, se regăsesc: Harta temperaturilor - medii multianuale și Harta precipitațiilor - medii multianuale - Anexa 3 - Harta 3.7 și Harta 3.8 . ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Principalul fenomen hidro-geomorfologic al ariei naturale protejate constă în zona de contact, transgresivă dintre stratele predominat șistoase de vârstă Eocenă/Priabonian și flișul grezos-bituminos Oligocen superior/Chattian, pe care s-a format spectaculoasa rupere de pantă în aval de confluența pâraielor Făgetul Rotund și Turcului unde apare Cascada Mișina - cea care dă denumirea ariilor naturale protejate. În perimetrul ariei naturale protejate nu există alte monumente ale naturii sau caracteristici de peisaj care să facă necesară punerea sub regim de protecție. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Convenția privind diversitatea biologică a stabilit că un ecosistem este un complex dinamic, unitar și funcțional alcătuit din comunități de plante, animale și micro-organisme, împreună cu suportul lor abiotic. Ecosistemele prezintă relații integrate între componente și permit comunităților de plante, animale și micro-organisme să le valorifice, astfel încât existența lor, dar și a ansamblului să fie asigurată. Comunitățile umane sunt în aceeași măsură parte a ecosistemelor în care se află, astfel că de utilizarea eficientă și sustenabilă a acestor servicii depinde în mare măsură bunăstarea, uneori chiar existența comunităților respective. Zonele forestiere, tipul de ecosistem dominant în situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, sunt definite de dominanța suprafețelor ocupate de păduri. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta ecosistemelor - Anexa 3 - Harta 3.9 . ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate Habitatele de interes comunitar vizate activitățile de conservare enumerate în Anexa I a Directivei Habitate și în Anexa II la OUG nr. 57/2007 și situația acestora conform datelor din Formularul Standard al sitului R0SCI0023 Cascada Mișina, sunt prezentate mai jos în Tabelul 9: Tabelul 9 - Tipuri de habitate și situația lor în ROSCI0023 Cascada Mișina, conform Formularului standard, actualizat 2016 Cod habitat Denumirea habitat Elemente privind evaluarea habitatelor in sit Suprafața ocupată % Reprezenta-tivitate Suprafața relativă Stare de conservare Evaluare globală 6520 Fânețe montane 30% B - bună 0-2% A - excelentă Bună 9110 Păduri de fag de tip Luzulo - Fagetum 15% B- bună 0-2% A - excelentă Bună 91V0 Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion- 15% B - bună 0-2% A - excelentă Bună Tipurile de habitate de interes comunitar din Situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și suprafețele efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 10 - Tipuri de habitate și situația lor în ROSCI0023 Cascada Mișina, conform informațiilor din teren Cod Habitat Denumire Habitat Suprafața (Ha) (% din supraf. SCI) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 121 55,32 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion 96,7 44,21 6520 Fânețe montane 1 0,45 Total suprafață habitate de interes comunitar 218,7 100 Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar 0 0 Total suprafață sit 218,7 100 Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv • bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete Confidențialitate Informații publice Alte detalii Informațiile au rezultat în urma inventarierii - cartării din teren (anul 2018-2019). Corespunzător acestei secțiuni, anexate se regăsesc Hărțile de distribuție a habitatelor - Anexa 3 - Harta 3.10.1 - 3.10.3 . Habitate de pajiști Habitatul 6520 Fânețe montane Habitatele de pajiști 6520 vizate de proiect, sunt descrise mai jos, indicându-se următoarele elemente: A. Date generale ale tipului de habitat Nr. Informație / Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 6520 3. Denumire habitat Fânețe montane 4. Palaearctic Habitats - PalHab 38.31 5. Habitatele din România - HdR R3801 Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris R3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra R3804 Pajiști daco-getice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum 6. Habitatele Natura 2000 6520 Fânețe montane 7. Asociații vegetale - AV R3801: Cerastio holosteoidis - Trisetum flavescenti Sanda et Popescu 2001. n.c. conf. Coldea et al. 2012, Poo-Trisetum flavescentis Knapp 1951 em. 0berd. 1983 - semnalată în câteva stațiuni din etajul colinat și submontan al României, pe soluri care periodic sunt îmbogățite cu substanțe organice. Când solul sărăcește, sindinamica cenozelor este către as. Festuca rubrae - Agrostetietum Horvat 1951 R3803: Festuco rubrae - Agrostetum capillaris Horvat 1951. R3804: Anthoxantho - Agrostetum capillare Silinger 1933. 8. Tipuri de pădure TP Nu este cazul 9. Descrierea generală a tipului de habitat Cf. Gafta & Mountford, 2008: Fânețe mezofile bogate în specii din etajele montan și subalpin majoritatea peste 600 metri, dominate de obicei de Trisetum flavescens și cu Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. pyrenaica, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata, Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poeticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum și multe altele. 10. Specii caracteristice Cf. Gafta & Mountford -2008: Plante: Trisetum flavescens, Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata, Salvia pratensis, Anthoxanthum odoratum, Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poeticus, Malva moschata, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium heterophyllum. 11. Fotografii Anexa 2, Foto 1a - 1d. ... B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație /Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 6520 2. Statutul de prezență - spațial izolat 3. Statutul de prezență - management natural 4. Suprafața tipului de habitat 1 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren august 2018, iunie-iulie 2019 6. Distribuția tipului de habitat - descriere Habitatul este prezent în zona nord-vestică a sitului, mici suprafețe de păjiște, unde procesul de împădurire este evident. Nu sunt utilizate ca fâneață. De asemenea, mici suprafețe de-a lungul drumului pentru TAF care merge către Cascada Mișina. Parcelele analizate nu conțin nucleul cenotic care să definească asociațiile tipice habitatului. Sunt mici enclave în pădure sub formă de zăvoaie, în zone umede, în margine de pădure, unde s-au instalat specii mezzo și mezo-higrofile: Carex sylvatica, C. pendula, Carex remota, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza maculata - ambele specii de orhidee din Caricetalia davallianae - vegetația terenurilor mlăștinoase, situate pe substrate calcaroase, dezvoltate în proximitatea izvoarelor și râurilor și din Potentillion anserinae Syn.: Agropyro-Rumicion crispi, care cuprinde asociații de buruieni care populează marginile umede ale șanțurilor și luncile inundate. Preferă solul nisipo-argilos, bogat în substanțe nutritive, în special în azotați. Au fost identificate cenoze ale as. Lolio-Potentilletum anserinae conform Rapaics 1927, Knapp 1946 Syn.: Potentilletum anserinae conform Rapaics 1927, modificat de Pass. 1964. Vegetează atât pe marginea nisipoasă și umedă a șanțurilor, pe terenuri slab bătătorite în special de către păsări. Este asociație mezohigrofilă. Formează pâlcuri mici, scunde, care acoperă solul în proporție de 60-100 %. Cele două specii caracteristice Lolium perenne și Potentilla anserina formează fitocenoze care se întrepătrund cu cele de Lolio- Plantaginetum majoris și chiar cu cele de Bidention. Au fost identificate în astfel de perimetre următoarele specii: Alchemilla crinita, A. connivens, Cirsium palustre, Myosotis scorpioides, Potentilla anserina, Ranunculus repens, Juncus articulatus, Mentha longifolia, Potentilla reptans, Agrostis stolonifera, Juncus effusus, Carex hirta, Agropyron repens, Alopecurus geniculatus, Festuca arundinacea, Juncus compressus, J. inflexus, Carex flava, Cruciata glabra, Caltha laeta, Festuca pratensis, Carex vesicaria, Festuca rubra, Plantago lanceolata, Stellaria holostea, Dactylis glomerata. 7. Distribuția tipului de habitat - hartă Anexa 3 - Harta 3.10.1 8. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiune Bibliografie. ... Habitate de pădure Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum A. Date generale ale tipului de habitat Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 9110 3. Denumire habitat Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 4. Palaearctic Habitats - PalHab 42.1323 Dacian acidophile beech-fir forest 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeja beech forest 41.1D11 Dacian woodrush-beech forest 41.1D14 Dacian bilberry beech forest 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeja beech forest 5. Habitatele din România - HdR R4102 Păduri sud-est carpatice de molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Hieracium rotundatum R4105 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Festuca drymeja R4106 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Hieracium rotundatum R4107 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Vaccinium myrtillus R4110 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Festuca drymeja 6. Habitatele Natura 2000 9110 Luzulo-Fagetum beech forests Este habitat de importanță comunitară 7. Asociații vegetale - AV Hieracio rotundati-Abietum Festuco drymeiae - Fagetum Hieracio rotundati - Fagetum -Syn: Deschampsio flexuosae - Fagetum 8. Tipuri de pădure -TP 1331 - Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima Pm 1341 - Amestec de rășinoase și fag pe soluri scheletice Pm 2121 - Brădet cu Festuca drymeia Pm 2132 - Brădet cu flora acidofila Ps 2231 - Brădeto-făget cu Festuca altissima Pm 2241 - Brădeto-făget cu Luzula luzuloides Pi 2251 - Brădeto-făget cu Vaccinium myrtillus Pi 4161- Făget montan cu Vaccinium myrtillus Pi 4162- Făget montan cu Vaccinium myrtillus Pm 4242 - Făget de dealuri cu Vaccinium myrtillus Pi 4141 - Făget cu Festuca altissima Pm 4142 - Făget cu Festuca altissima Ps 4151 - Faget montan cu Luzula luzuloides Pi 4152 - Faget montan cu Luzula luzuloides Pm 9.- Descrierea generală a tipului de habitat Acest habitat este compus din fag - Fagus sylvatica, iar în etajul montan din amestec de fag - Fagus sylvatica cu brad - Abies alba sau fag - Fagus sylvatica cu brad - Abies alba și molid - Picea abies, dezvoltat pe soluri acide din domeniul medio-European din Europa centrală și de nord. Altitudini între 700, 800-1450. Temperaturi medii anuale cuprinse între 3/ 3.5-8º C și precipitații între 800-1000 /1200 mm Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, prepodzol, mijlociu profunde - superficiale, ± scheletice, acide, oligobazice, umede. Fitocenoze edificate de specii europene boreale și nemorale, oligomezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, uneori exclusiv, brad - Abies alba în proporții variate, cu rare exemplare de mesteacăn -Betulapendula, scoruș - Sorbus aucuparia iar la dealuri și gorun - Quercus petraea, pin silvestru - Pinus sylvestris plop tremurător - Populus tremula, ulm - Ulmus glabra, cireș - Cerasus avium, are acoperire de 70-100% și înălțimi de 2230 m pentru molid și brad, 18-24 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra, Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum. 10. Specii caracteristice Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, uneori exclusiv, Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum, Festuca drymeia. Alte specii importante: Athyriumfilix- femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea. 11. Fotografii Anexa 2 - Foto 2a ... B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație /Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 9110 2. Statutul de prezență [spațial] Continuu 3. Statutul de prezență - management Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale. 4. Suprafața tipului de habitat 121 Ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Iulie 2018 - iunie 2019 6. Distribuția tipului de habitat - descriere Pe versanți inferiori. Pe terenuri cu diverse pante și expoziții. 7. Distribuția tipului de habitat - hartă Anexa 3 - Harta 3.10.2 8. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion A. Date generale ale tipului de habitat Nr Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 91V0 3. Denumire habitat Păduri dacice de fag Symphyto - Fagion 4. Palaearctic Habitats -PalHab- 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests 41.1D213 Dacian Leucanthemum beech forest 41.1D211 Dacian Dentaria glandulosa beech forest 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest 5. Habitatele din România -HdR- R4101 - Păduri sud-est carpatice de molid -Picea abies, fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Pulmonaria rubra R4103 - Păduri sud-est carpatice de molid- Picea abies, fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Leucanthemum waldesteineii R4104 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Pulmonaria rubra R4108 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Leucanthemum waldsteineii R4109 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Symphytum cordatum R4116 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Phyllitis scolopendrium 6. Habitatele Natura 2000 91V0 Dacian beech forests Symphyto-Fagion Este habitat de importanță comunitară 7. Asociații vegetale - AV Pulmonaria rubrae - Fagetum Leucanthemo waldsteineii - Fagetum Symphyto cordati - Fagetum Phyllitidi - Fagetum 8. Tipuri de pădure - TP 1311- Amestec normal de rășinoase și fag, cu flora de mull - Ps 1312- Amestec de rășinoase și fag, cu flora de mull, din nordul țării – Ps 1321 - Amestec de rășinoase cu fag cu Rubus hirtus - Pm 1411- Molideto-făget normal cu Oxalis Acetosella - Ps 1412- Molideto-făget nordic cu Ocalis Acetosella - Ps 1413- Molideto-făget pe soluri schelete - Pm 1313- Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate - Ps 2111- Brădet normal cu floră de mull - Ps 2112- Brădeto-faget cu floră de mull de productivitate mijlocie - Pm 2113- Brădeto-faget cu floră de mull pe soluri schelete - Pm 2116 - Brădet cu flora de mull pe soluri schelete - Pi 2211- Brădeto-făget normal cu flora de mull - Ps 2212- Brădeto-făget cu flora de mull, de productivitate mijlocie- Pm 2213- Brădeto-făget cu flora de mull pe soluri scheletice - Pm 2214- Brădeto-făget pe soluri schelete - Pi 2221 - Brădeto-făget cu Rubus hirtus - Pm 2311 - Brădet amestecat - Ps 4111- Făget normal cu floră de mull - Ps 4112- Făget sudic de altitudine mare, cu floră de mull - Pm 4113- Făget nordic de altitudine mare, cu floră de mull - Pm 4114- Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull - Pi 4115- Făget de limita cu floră de mull - Pi 4121 - Făget montan nud pe soluri brune și brune-gălbui moderat acide - Pm 4131- Făget montan cu Rubus hirtus - P 4132- Făget montan cu Rubus hirtus - Ps 4231- Făget de dealuri, cu Rubus hirtus - Pm 4232- Făget de dealuri cu Rubus hirtus - Ps 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri formate din Fagus sylvatica, Fagus sylvatica-Abies alba, Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies și Fagus sylvatica-Carpinus betula din România, Ucraina și estul Serbiei din munții Carpați din alianța Symphyto cordati-Fagion cu specii tipice făgetelor, dezvoltate pe substrate neutre, bazice și uneori acide. Altitudini între 600 și -800-1450 m. Temperaturi medii anuale cuprinse între 3.5 - 4-8º C și precipitații între 750-1000 și 1200 mm. Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde-profunde, slab scheletice, moderat-slab acide, mezo- eubazice, umede. Fitocenoze edificate de specii boreale și nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo- mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, uneori exclusiv, brad - Abies alba, frecvent cu exemplare de paltin de munte - Acer pseudoplatanus, ulm de munte - Ulmus glabra, mai rar frasin - Fraxinus excelsior, carpen - Carpinus betulus; are acoperire de 70-100% și înălțimi de 30-35 m pentru molid și brad, 25-30 pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin puține exemplare de Corylus avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum, Crataegus monogyna. 10. Specii caracteristice Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa, Leucanthemum waldsteini, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede, primăvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanții umbriți și în stațiuni mai umede poate domina Rubus hirtus. 11. Fotografii Anexa 2 - Foto 2b ... B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație /Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 91V0 2. Statutul de prezență - spațial Continuu 3. Statutul de prezență - management Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale. 4. Suprafața tipului de habitat 98 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren august 2018 - iunie 2019 6. Distribuția tipului de habitat - descriere Pe versanții mijlocii și superiori. Pe terenuri cu pante reduse și expoziții însorite. 7. Distribuția tipului de habitat - hartă Vezi Anexa 3 - Harta 3.10.3 8. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... ... 3.3. Specii de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Specii de listate în Formularul Standard al sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina: Specii de mamifere – Lynx lynx ... – Ursus arctos ... – Canis lupus ... Specii de herpetofaună – Bombina variegata ... – (Lissotriton) Triturus montandoni ... – Triturus cristatus ... Specii de ihtiofaună – Cottus gobio ... Specii de nevertebrate – Rosalia alpina ... Specii de mamifere > Lynx lynx A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod specie EUNIS 1438 2 Denumirea științifică Lynx lynx, Linnaeus 1758 3 Denumirea populară râs 4 Descrierea speciei Felină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuțite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepția abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roșcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puțin evidențiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi și negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriți, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4 cm. Maxilarele sunt scurte și prezintă 28 de dinți. Animale solitare, cu excepția perioadei de înmulțire, teritoriale.Teritoriile individuale sunt marcate cu secreții ale glandelor, urină și excremente. Teritoriile femelelor sunt de obicei mai mici decât cele ale masculilor - între 80 - 500 kmp teritoriul femelelor și între 120-1800 kmp al masculilor. Răspândire: Râsul este una dintre speciile de feline cu cea mai mare răspândire din lume, în trecut fiind răspândită în toată Europa, exceptând Peninsula Iberică, și Asia centrală. În prezent, specia este distribuită continuu în țările nordice și Rusia, dar fragmentată în populații mici în centrul și vestul Europei. În România specia este răspândită în întregul arc carpatic și în dealurile subcarpatice cu un procent mai ridicat de împădurire. Hrană: Exclusiv carnivor, dieta variază în funcție de speciile pradă existente, consumând animale de talie medie și mijlocie. Cele mai întâlnite în dieta râsului sunt ungulatele de mărime medie și mică, căprior și capră neagră, dar o parte importantă din hrana sa e reprezentată de cerb, iepuri și păsări. Reproducere: Sezonul de împerechere este în perioada, sfârșitul lunii februarie - mijlocul lunii aprilie, perioada de gestație este de 67-74 de zile. Femela dă naștere la 1 - 5 pui, în general 2-3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 4 luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 10 luni, când devin independenți. Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 2 ani, iar de masculi la vârsta de 3 ani. 5 Perioade critice Primii doi ani de viață. 6 Cerințe de habitat Râsul este un prădător de pădure, având preferințe pentru zonele cu arbori bătrâni, bine împădurite, cuprinzând arbuști, dar prezența sa într-un anumit areal este determinată de prezența speciilor pradă conform Promberger B., Ionescu 0., 2000. Deși este considerată o specie de habitat forestier, râsul preferă habitatele forestiere în alternanță cu pășuni sau zone cu arbuști. Această alternanță a habitatelor este mai mult prezentă în zonele de deal și dealuri înalte și mult mai putin caracteristică zonelor montane și etajului molidișurilor. De asemenea, pe timpul iernii specia urmărește prada în zonele de refugiu din văile largi, cu enclave forestiere sau pășuni de suprafețe mari. Pentru perioada de fătare și creștere a puilor, râsul alege zone de pe versanți împăduriți cu pante mari, cu prezența stâncăriilor sau grohotișurilor, și la distanțe reduse față de o sursa de apă. 7 Fotografii Anexa 2 - Foto 3-5 ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Lynx lynx, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului conform Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei naturale protejate. 3. Statutul de prezență - temporal Rezident 4. Statutul de prezență - spațial Larg răspândită 5. Statutul de prezență - management Nativ 6. Abundență Prezență certă 7. Perioada de colectare a datelor din teren Iulie 2018 -iunie 2019 8. Distribuția speciei - interpretare Conform arealului râsul în România, specia este prezentă în toată suprafața sitului Natura 2000 Cascada Mișina 9. Distribuția speciei - harta distribuției Anexa 3 - Harta 3.11.1 10. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... > 1352* Canis lupus Informațiile referitoare la specia Canis lupus au fost extrase din rezultatele proiectelor: ● LIFE02NAT/RO8576 - Conservarea in situ a carnivorelor mari din județul Vrancea (2002-2005). ● LIFE13NAT/R0/000205 - WOLFLIFE - Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaților Orientali (2014-2018). A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 1367 2 Denumirea științifică Canis lupus, Linnaeus 1758 3 Denumirea populară lup 4 Statutul de conservare în România LC-Preocupare minimă 5 Descrierea speciei Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptând câteva rase de câini domestici. Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu. Urechi relativ mici și ridicate. Dentiția completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada relativ lungă și stufoasă. Animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulți adulți, puii perechii conducătoare și supraviețuitorii puilor din anul precedent. Teritoriile variază în funcție de zonă, accesibilitatea hranei și densitatea populației, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană și cu densități ridicate ale populației de lup. Răspândire: În prezent populația de lup din Europa este distribuită la nivelul a 9 zone distincte (în nord-vestul Pen. Iberice; în munții Sierra Morena din sudul Spaniei; în Alpii centrali și de vest; în Pen. Italică - munții Apenini; în Balcani și munții Dinarici; în munții Carpați; în regiunea Baltică; în Karelia; în Scandinavia; în zone joase din Europa centrală - estul Germaniei și vestul Poloniei). În România se găsește în întregul arc carpatic și chiar și în dealurile subcarpatice cu un procent mai mare de împădurire, însă arealul istoric al speciei cuprinde și zone din bioregiunea stepică unde se poate întâlni sporadic în Delta Dunării, Munții Măcin, Dealul Mare Hârlău și Pădurea Bârnova. Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul și estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreț, dar și capră neagră și alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, și produce pagube șeptelului. Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an, în general o singură pereche de adulți, perechea alfa/haitic. Perechile de lupi se formează în perioada decembrie-februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulți ani, dacă niciunul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie. Perioada de gestație este de 9 săptămâni -62-64 de zile, după care femela fată 3- 8 pui, orbi în primele 10-14 zile. Populația națională: Se estimează un număr de circa 2300-2700 indivizi (Kaczensky et al., 2012a). Nativ: Afghanistan; Albania; Armenia; Azerbaijan; Belarus; Bhutan; Bosnia și Herzegovina; Bulgaria; Canada; China; Croatia; Cehia; Estonia; Finlanda; Franța; Georgia; Germania; Grecia; Groenlanda; Ungaria; India; Iran, Irak; Israel; Italia; Iordania; Kazakstan; Coreea de Nord, Coreea de Sud, Kyrgyzstan; Letonia; Libia; Lituania; Macedonia, Mexic; Moldova; Mongolia; Muntenegru; Myanmar; Nepal; Norvegia; 0man; Pakistan; Polonia; Portugalia; România; Federația Rusă; Arabia Saudită; Serbia; Slovacia; Slovenia; Spainia; Suedia; Siria; Tajikistan; Turcia; Turkmenistan; Ucraina; Emiratele Arabe Unite;Georgia-SUA; Uzbekistan; Yemen Posibil extinct: Bangladesh Regional extinct: Austria; Belga; Danemarca; Irlanda; Japonia; Luxemburg; 0landa; Elveția; Marea Britanie (IUCN Red List 2013) 6 Perioade critice Puii în vârstă de până la 1 an 7 Cerințe de habitat Habitat: Ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie și zone aride. În țara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal și de munte, la 6002300 m altitudine. Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste te - ritorii au suprafețe cuprinse între 10000 și 50000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit și străbat distanțe impresionante pentru a-și găsi perechea și a se reproduce (Van Tighem, 1999). 8 Fotografii Anexa 2.2.3. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Canis lupus, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) 2. Informații specifice speciei Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei naturale protejate. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită Prezență permanentă în tot cursul anului, dar prezența oamenilor pe drumul forestier principal, creează un factor perturbator constant care determină o slabă prezență. 5. Statutul de prezență [management] Nativ 6. Abundență Prezență certă. Apreciem mărimea populației specie aflată în tranzit în aria sitului, ca fiind formată dintr-o haită (5-7 exemplare) 7. Perioada de colectare a datelor din teren 2014 - 2018 8. Distribuția speciei [interpretare] Conform arealului lupului în România, specia este prezentă în toată suprafața sitului Natura 2000 Cascada Mișina 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei Canis lupus se află în Anexa 3.11.2 10. Alte informații privind sursele de informații A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe. ... > 1354* Ursus arctos Informațiile referitoare la specia Ursus arctos au fost extrase din rezultatele proiectelor: ● LIFE02NAT/RO8576 - Conservarea in situ a carnivorelor mari din județul Vrancea (2002-2005). ● LIFE05NAT/R0/000500 - Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea ursului brun în zona central estică a Carpaților Orientali (2010-2013). A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 1568 2 Denumirea științifică Ursus arctos, Linnaeus 1758 3 Denumirea populară Urs brun 4 Statutul de conservare în România LC-Preocupare minimă 5 Descrierea speciei Ursul este cel mai mare carnivor terestru din România. Culoarea blănii este în general maro și adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Lungimea totală corp = 150 - 220 cm femelele, 180 - 250 cm masculii; înălțime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 - 200 kg, 150 kg femelele, 250 kg masculii (Servheen și colab., 1999). Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viață. Animal solitar, relațiile între indivizi, în special adulți, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepția perioadei de împerechere. În cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafața teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele. Teritoriile variază în funcție de zonă, accesibilitatea hranei și densitatea populației, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană și cu densități ridicate ale populației de urs (McLellan și colab., 2008). Răspândire: În România populația de urs este distribuită de-a lungul întregii suprafețe împădurite din Carpații României, 93 % fiind localizată în zona de munte și 7 % în zona de deal, ocupând o zonă de aproximativ 69000 Kmp (Ionescu, 1999). Mărimea populației la nivel național este estimată la aproximativ 6000 de exemplare, tendința fiind stabilă. După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona nord-estică și centrală a Carpaților, în județele Harghita, Covasna, Bistrița, Brașov, Buzău, Mureș și Neamț (Isuf și Ionescu, 1999). Hrana: Ursul este un animal omnivor, își satisface până la 85 % din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită dietei, ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar și antropice, fiind o specie oportunistă din perspectiva obținerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esențială pentru supraviețuire, până la sfârșitul toamnei urșii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în somnul de iarnă (Zedrosser și colab., 2001). Reproducere: Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada aprilie-iunie, iar femela dă naștere la 1-3 pui. Puii au la naștere în jur de 350-500 g (Ionescu, 1999). Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie (Isuf și Ionescu, 1999). Populația națională: Se estimează un număr de circa 6000 indivizi (Kaczensky și colab., 2012a). Nativ: Afganistan; Albania; Andora; Armenia; Austria; Azerbaijan; Belarus; Bosnia și Herțegovina; Bulgaria; Canada; China; Croația; Cehia; Estonia; Finlanda; Franța; Georgia; India; Iran, Irak; Italia; Japonia; Kazakstan; Coreea de Sud, Coreea de Nord, Kirghistan; Letonia; Macedonia, Mongolia; Muntenegru; Nepal; Norvegia; Pakistan; Polonia; România; Federația Rusă; Serbia, Slovacia; Slovenia; Suedia; Tajikistan; Ucraina; Statele Unite ale Americii - Georgia; Uzbekistan. Posibil extinct: Butan Regional extinct: Algeria; Egipt; Germania; Ungaria; Israel; Liban; Liechtenstein; Mexic; Moldova; Maroc; Palestina; Portugalia; San Marino; Elveția; Siria (IUCN Red List 2013). 6 Perioade critice Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populația locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoțite de pui și pot apărea conflicte om- urs. 7 Cerințe de habitat Habitat: Pădurile de amestec din zona de deal și de munte, de întindere mare, puțin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiții de adăpost, liniște și hrană, acestea fiind indispensabile pentru supraviețuirea speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influențate de resursa trofică existentă. Bârlogul este amenajat în cavități naturale, arbori doborâți, sub stânci, în zone izolate etc (Swenson și colab., 1994). 8 Fotografii Anexa 2.2.3 ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informatie/ Atribut Descriere 1. Specia Ursus arctos, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) 2. Informații specifice speciei Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei naturale protejate. 3 Statutul de prezență [temporal] Rezident tot anul 4 Statutul de prezență [spațial] Permanent 5 Statutul de prezență [management] Nativ 6 Abundență Necunoscută. Estimăm 1-2 exemplare aflate în pasaj 7 Perioada de colectare a datelor din teren 2010-2013 8 Distribuția speciei [interpretare] Conform arealului ursului brun în România, specia este prezentă pe toată suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei Ursus arctos se află în Anexa 3.11.3 10. Alte informații privind sursele de informații A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe. ... Specii de amfibieni Bombina variegata A. Date generale ale speciei Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod Speciei - EUNIS 638 2. Denumirea științifică Bombina variegata 3. Denumirea populară Izvoraș de baltă cu burta galbenă, buhai de baltă cu burta galbenă 4. Descrierea speciei Este o broască de dimensiuni mici, de până la cinci cm, având forma corpului mai îndesată decât buhaiul de baltă cu burta roșie. Corpul este aplatizat, iar capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari care posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroși spini mici. Negii nu sunt grupați sau dispuși simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot să apară indivizi parțial sau total verzi pe partea dorsală. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia apare un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe fața interioară a membrelor anterioare calozitățile nupțiale, formațiuni cornoase, de culoare neagră, ce apar în perioada de reproducere doar la masculi, vizibile chiar și pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal, dar în privința orăcăitului se aseamănă cu buhaiul de baltă cu burta roșie, doar frecvența sunetelor fiind mai ridicată. 5. Perioade critice Necesită o atenție sporită în perioada de reproducere, mai exact are loc în lunile aprilie-iunie, când este necesară protejatea ochiurilor de apă însorite. Ponta depusă izolat sau în pachete, cade la fundul apei. Mormolocii apar la 8-10 zile de la depunerea pontei. Ei se hrănesc cu plante și detritus pe când adulții se hrănesc cu insecte, viermi și moluște. 6. Cerințe de habitat Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălți temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă, spre deosebire de buhaiul de baltă cu burta roșie care preferă balțile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găsește un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2000 m altitudine. Este o specie cu activitate atât diurnă cât și nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă și rezistentă. Este sociabilă, foarte mulți indivizi de vârste diferite putând conviețui în bălți mici. Larvele sunt consumate de către pești și unele insecte, adulții însă au foarte puțini dușmani datorită secrețiilor toxice. 7. Fotografii Anexa 2 - Foto 6a ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Specia Bombina variegata, Cod Natura 2000: 1193 2. Informații specifice speciei Specia are la dispoziție habitate favorabile la nivelul ariei naturale protejate, beneficiind de existența unei rețele hidrografice destul de bine reprezentate pentru suprafața ariei naturale protejate și caracteristicile geografice ale arealului. 3. Statutul de prezență - temporal Rezident 4. Statutul de prezență - spațial Marginală 5. Statutul e prezență - management Nativă 6. Abundență Prezență certă. 7. Perioada de colectare a datelor din teren august 2018 - iunie 2019 8. Distribuția speciei - interpretare La nivelul ariei naturale protejate izvorașul de baltă cu burta galbenă are la dispoziție habitate corespunzătoare cerințelor speciei, zona putând fi utilizată tot timpul anului. 9. Distribuția speciei - harta distribuției Anexa 3 - Harta 3.11.4 10 Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... Triturus cristatus A. Date generale ale speciei Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod Speciei - EUNIS 814 2. Denumirea științifică Triturus cristatus 3. Denumirea populară Triton cu creastă 4. Descrierea speciei Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. In perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și dințată, care începe din dreptul ochilor, lipsește în dreptul membrelor posterioare și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar lipsită de zimți. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât și cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. In pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru. 5. Perioade critice Necesită o atenție sporită în perioada de reproducere care începe în luna martie, când este necesară protecția locurilor de depunere a pontei, chiar și adulții pot rămâne în aceste zone umede până în lunile mai-iunie. 6. Cerințe de habitat Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale, locuri de adăpat, iazuri, piscine. In perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. 7. Fotografii Anexa 2 - Foto 6b ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Triturus cristatus, Cod Natura 2000: 1166 2. Informații specifice speciei Specia are la dispoziție habitate favorabile la nivelul ariei naturale protejate, beneficiind de existența unei rețele hidrografice destul de bine reprezentate pentru suprafața ariei naturale protejate și caracteristicile geografice ale arealului. 3. Statutul de prezență - temporal Rezident 4. Statutul de prezență - spațial Marginală 5. Statutul de prezență - management Nativă 6. Abundență Prezență certă 7. Perioada de colectare a datelor din teren August 2018 - Iunie 2019 8. Distribuția speciei - interpretare La nivelul ariei naturale protejate tritonul cu creastă are la dispoziție habitate corespunzătoare cerințelor speciei, zona putând fi utilizată tot timpul anului. 9. Distribuția speciei - harta distribuției Anexa 3 - Harta 3.11.5 10. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... (Lissotriton) -Triturus- montandoni A. Date generale ale speciei Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod Speciei - EUNIS 8630, Cod Natura 2000: 2001 2. Denumirea științifică (Lissotriton) Triturus montandoni 3. Denumirea populară Triton carpatic 4. Descrierea speciei Este un triton de dimensiuni mici, atingând o lungime maximă de până la 10 cm inclusiv coada. Femelele sunt în general mai mari decât masculii. Corpul este îndesat, iar coada este mai lungă decât corpul. Tegumentul este verucos, mai accentuat în perioada de viață terestră. Coloritul dorsal este brun-măsliniu până la galben deschis, cu pete închise, în timp ce abdomenul este portocaliu până spre roșu, fără pete. Este destul de comun în arealul său, dar nu foarte abundent. În zonele unde coexistă cu tritonul comun apar frecvent hibrizi. Fenomenul de hibridare este adesea o consecință a reducerii numerice ca urmare a perturbării antropice, fiind rar acolo unde există populații numeroase stabile ale celor două specii. 5. Perioade critice Necesită o atenție sporită în perioada de reproducere care începe în luna martie, când este necesară protecția locurilor de depunere a pontei, chiar și adulții pot rămâne în vecinătatea acestor zone umede până în lunile mai-iunie. 6. Cerințe de habitat Trăiește în zone de deal și de munte, la altitudini cuprinse între 200 m, la limita nordică de răspândire și până la 2000 m, mai frecvent între 500 și 1500 m. Folosește orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la șanțuri de pe marginea drumului până la lacuri. Este cea mai terestră specie de triton de la noi, petrecând cel mai puțin timp în apă. Primăvara, adulții pot fi ușor observați când se adună în bălți temporare și lacuri pentru reproducere. Părăsesc apa devreme, după care pot fi doar întâmplător găsiți ascunși sub bușteni sau pietre, în vecinătatea locului de reproducere. Preferă zonele împădurite. Hibernează pe uscat, rareori în apă. Este o specie puțin pretențioasă la calitatea apei pentru reproducere, dar puțin rezistentă la căldură. Tolerează relativ bine apele poluate, deși preferă ape limpezi, reci, cu pH slab-acid. 7. Fotografii Anexa 2 - Foto 6c ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Specia (Lissotriton) Triturus montandoni, Cod Natura 2000: 2001 2. Informații specifice speciei Specia are la dispoziție habitate favorabile la nivelul ariei naturale protejate, beneficiind de existența unei rețele hidrografice destul de bine reprezentate pentru suprafața ariei naturale protejate și caracteristicile geografice ale arealului. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] Marginală 5. Statutul e prezență [management] Nativă 6. Abundență Prezență certă 7. Perioada de colectare a datelor din teren August 2018 - Iunie 2019 8. Distribuția speciei [interpretare] La nivelul ariei naturale protejate tritonul cu creastă are la dispoziție habitate corespunzătoare cerințelor speciei, zona putând fi utilizată tot timpul anului. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3 - Harta 3.11.6 10. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... Specii de pești Cottus gobio A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Speciei - EUNIS Cod EUNIS - 488, Cod Natura 2000 1163 2 Denumirea științifică Cottus gobio Linnaeus, 1758 3 Denumirea populară Română: zglăvoacă Babă -Moldova-, bătoacă -Banat-, bârdigoi -Muscel-, bota -Năsăud-, buț/buțon -Banat-, floarea-Dunării -de-a lungul Dunării-, glăvoacă, moaca -Oltenia-, moață -Bihor-, palipaș -Cerna-, popă -Năsăud, Banat-, slăvoc -Arieș-, zglăboacă -Bihor-. Maghiară: botos kolonte, Engleză: Bullhead - Bănărescu P. M., 1964, Gyurko I., 1972- 4 Descrierea speciei Morfologie externă: Corpul alungit și gros, înălțimea maximă reprezintă 15,1 - 22,6% din lungimea corpului, iar grosimea este puțin mai mică sau egală cu înălțimea. Profilul ușor convex între vârful botului și ochi, apoi aproape orizontal, capul fiind doar cu puțin mai scund decât corpul. Capul mare, turtit dorsoventral și mai gros decât corpul. Grosimea capului la unele exemplare egalează aproape lungimea capului, la altele e simțitor mai mică. Obișnuit exemplarele juvenile au un cap mai îngust. 0chii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de o pleoapă pigmentată, ușor de confundat cu pielea. Două perechi de nări mici, simple, îndepărtate. Spațiul interorbitar ușor scobit. Botul rotunjit, lungimea sa reprezintă 7,3 - 10% din cea a corpului. Gura terminală, mare, colțurile ei ajung, la exemplarele adulte, până sub mijlocul ochiului sau aproape de acesta; la cele juvenile abia sub partea anterioară a ochiului. Dinți mărunți, sub formă de perie, dispuși pe mai multe rânduri pe premaxilar, prevomer și dentar. Dinți mărunți și pe arcurile branhiale, afară de primul și pe oasele faringiene. Preopercularul cu un țep puternic, îndreptat în sus și ușor încovoiat; celelalte piese ale aparatului opercular și ale capului netede. Deschiderile branhiale largi, membrana branhială se atașează de istm. 0bișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală, Bănărescu P. M., 1964. Colorit: Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în roșcat; mai rar este cenușie-închis. Fața ventrală este galbenă-deschis sau albă, în jumătatea posterioară a corpului, 3 - 4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană - Cottuspoecilopus. Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă, nu ajunge până la inserția caudalei și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine, Bănărescu P. M., 1964. Dimensiuni: 0bișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală. Variabilitate: Caracterele cele mai variabile sunt lățimea capului, mărimea gurii și coloritul; aceste caractere variază individual, primele două depinzând și de talia animalului, Bănărescu P. M., 1964. 5 Perioade critice Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. 6 Cerințe de habitat Trăiește exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri și pâraie, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puțin adâncă și relativ mai înceată, adesea spre mal sau în brațele laterale. E puțin mobil, dacă e deranjat se deplasează o distanță scurtă. Strict sedentar, nu întreprinde migrațiuni. Se reproduce primăvara, în martie- aprilie. Fecundația este internă. Prolificitatea e redusă, femela depunând 100- 300 icre mari de 2.5 mm diametru. Masculii păzesc ponta până la eclozare, care are loc la 4-5 săptămâni de la depunerea icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre și pui de pești, ocazional ouă de broască, Bănărescu P. M., 1964. Parametrii stării de conservare, informații despre comportamentul și modul de viață - Tomlinson M.L. & Perrow M.R., 2003, Bănărescu P.M. & Bănăduc D., 2007: a. Calitatea apei - limite de toleranță pH: 4.7-9 - saturația minimă a oxigenului în apă 40% - carbon organic dizolvat > 3 mg/l - limite termice: -4.2 - 27.7°C b. Cantitatea apei - adâncime minimă de 5 cm, maxim 20 m - excepții - viteza apei: 10 cm/sec - 38 cm/sec, pot apărea și la >80 cm/sec c. Substrat și macrofite - rata vegetației emergente: maxim. 40% - pietre mai mari de 12 cm diametru, se pot folosi și resturi lemnoase d. Structura corpului de apă - cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse - cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în albie. Altele: apă curată și rece, conectivitate, zone de adăpost. Nu are importanță economică. Cerințe minime: - minim 50% din substrat trebuie să fie alcătuită din pietre/pietriș - minim 50% din suprafața apei trebuie să fie cu curs rapid sau curs mediu - trebuie să fie minim 1 meandru / 30 m, dacă lățimea este sub 3 m, și minim 1 meandru / 100 m, dacă lățimea este peste 3 m - minim 50% pe malul drept și stâng să fie acoperit cu vegetație lemnoasă / rata umbrei să fie minim 50% - fără obstrucții artificiale mai mari de 20 cm - specii specifice: Salmo trutta, Phoxinus phoxinus, Barbatula barbatula, Cottus gobio. - Specii rar prezente: Barbus petenyi, Eudontomyzon danfordi, Alburnoides bipunctatus - minim 50% pe malul drept și stâng să fie acoperit cu vegetație lemnoasă / rata umbrei să fie minim 50% - fără obstrucții artificiale mai mari de 20 cm Densitatea speciei în habitate favorabile: În literatura de specialitate găsim multe informații asupra densității speciei în habitate favorabile: Fisher și Kummer -2000- a găsit densități între 17-94 ex./100 mp în diferite stații de colectare din Austria, care de altfel încadrează în intervalul menționat în majoritatea studiilor de specialitate, adică între 4-260 ex./100 mp- Orsag & Zelinka, 1974; Welton et al., 1983; Daniels, 1987; Waterstraat, 1992; Stahlberg- Meinhardt, 1994. Utzinger și colab. -1998- au găsti densități între 189-1470 ex./100 mp, dar majoritatea studiilor ne arată că densitatea speciei este sub 100 ex./100 mp Welton și colab., 1983; Copp, 1992; Waterstraat, 1992; Cowx și Harvey, 200. În zonele din Europa de Nord, unde specia este foarte comună, densități sub 20 de ex./100 mp în cazul râurilor de munte și sub 50 de ex./100 mp în cazul râurilor de câmpie indică stare de conservare nefavorabilă -Copp și colab. 1994, Cowx și Harvey 2003, Carter și colab. 2004, Cowx și colab. 2009-. Un studiu care a revizuit literatura de speciealitate, Stahlberg-Meinhardt, 1994, arată că în habitate adecvate în râurile de munte, de mici dimensiuni din Europa densitatea medie este de 50-100 ex./100 mp, > 50 mm lungime totală. Rata juvenililor în populație: Pentru a atinge starea de conservare favorabilă la nivel de populație literatura de specialitate arată că rata juvenililor în populație trebuie să fie de minim 40% - Tomlinson și Perrow, 200. Literatura de specialitate Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017, arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere habitatul este fragmentat, sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile, mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer S. & Kummer H., 2000 într-un studiu detaliează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria, care sunt afectate de captarea apei. În 1998 în total 1357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare, arată că specia Cottus gobio nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor 87,5% de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar, din cauza captării apei, nu numai că au avut o densitate a populației în mod evident mai scăzută decât secțiunile cu apă permanentă, dar starea nutrițională, factorul de condiție, a peștilor a fost, în medie, mult mai slabă. Acele segmente care aveau apă temporară au fost locuite exclusiv de către exemplare adulți de Cottus gobio care proveneau din zonele din aval și erau prezente pe termen scurt și la niveluri ridicate de apă. În aceste zone nu s-au înregistrat exemplare juvenile. Acest lucru nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara, când zglăvoaca are perioada ei de creștere. Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Experimentele din teren și cele din laborator, Bless, 1981, 1983, rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate, sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio, cât și importanța asigurării unui debit de servitude corespunzător. Nistorescu T. & colab., 2016, în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici, perioadele de vară și iarnă. Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori, în caz ideal 4,: una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari, în general primăvara și început de vară, și una pentru perioadele mai secetoase, vara și iarna, pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.” 7 Fotografii Anexa 2 - Foto 7 ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1 Specia Cottus gobio - Cod EUNIS - 488, Cod Natura 2000 1163 2 Informații specifice speciei Am efectuat colectări de date din apele curgătoare ale sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și ale rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina între 27.10.2018 și 16.06.2019. Am verificat și zonele din aval de arii naturale protejate pe râul Mișina și Năruja. Nu am identificat specia țintă. Apele curgătoare din zona sitului nu sunt habitate adecvate pentru zglăvoacă. 3 Statutul de prezență [temporal] Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală protejată. 4 Statutul de prezență [spațial] Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală protejată. 5 Statutul e prezență [management] Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală protejată. 6 Abundență Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală protejată. 7 Perioada de colectare a datelor din teren octombrie 2018 - iunie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] Bazat pe caracteristicile sistemului de apă curgătoare din sit și bazat pe literatură privind necesitățile de habitat ale speciei putem afirma că specia nu este prezentă în aria naturală protejată și nici în aval de aria naturală protejată Cascada Mișina. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3 - Harta 3.11.7 10 Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... Alte specii de faună Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei cod EUNIS - 9970 2. Denumirea științifică Salmo trutta Linnaeus, 1758 - păstrăv indigen 3. Denumirea populară RO: păstrăv, păstrăv indigen, păstrăv de munte, HU: sebes pisztrang DE: Bachforelle Gyurko I., 1972 4. Observații - Specii de nevertebrate Rosalia alpina A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 1087* 2 Denumirea științifică Rosalia alpina -Linnaeus 1758- 3 Denumirea populară Română: croitorul mare al fagului. Alte denumiri populare - regionalisme: croitorul fagului, croitorul alpin. Engleză: The Rosalia longicorn; Germană: Alpenbock; Maghiară: havasi cincer 4 Statutul de conservare în România VU/ Vulnerabilă / Vulnerable -Tatole et al., 2009- 5 Descrierea speciei L=15-38 mm. Corpul prezintă o pubescență de fond deasă, culcată, fină și scurtă, de culoare cenușie-albastruie sau cenușie-verzuie, uneori aproape albastră. Atât picioarele cât și antenele au o culoare asemănătoare corpului-Goriup, 2008. Antenele sunt mai lungi decât corpul la ambele sexe, la masculi de aproximativ o dată și jumătate mai lungi, la femele cu putin mai lungi, articolele 2-5 se termină cu câte o tufă apicală de peri lungi, deși și negri. Pronotul prezintă câte un dinte lateral, puternic, îndreptat în sus, precum și câte un tubercul, mic, situat postmeridian la partea marginală a discului. Elitrele, în general, cu pete și benzi catifelate, negre, sunt de regulă puternic granulate la bază și mai fine pe partea posterioară - Goriup, 2008; Iorgu și colaboratorii, 2015. 6 Perioade critice Perioada critică pentru adulți este perioada de activitate și de reproducere, și anume lunile mai-septembrie. În această perioadă este supusă presiunilor antropice, în special din cauza colectărilor ilegale și a exploatărilor intensive de masă lemnoasă. Perioada critică pentru restul stadiilor de dezvoltare a ciclului biologic ou, larvă, pupă, este permanentă. Extragerea din fondul forestier a arborilor colonizați de larve în baza unor tăieri rase și a unor exploatări intensive, poate determina mortalități importante în etapele preimaginale. 7 Cerințe de habitat Specia este stenotopă, silvicolă, xilodetriticolă, lignicolă, xilofagă, saproxilică. Trăiește în complexul climatic al fagului și coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele tinere. Preferă lemnul putred și trunchiurile scorburoase de Fagus sylvatica, mai rar cele de Acer sau alte specii de foioase, dar se dezvoltă în general pe trunchiuri mai mari de 25 cm în diametru -Duelli and Wermelinger, 2005. Adulții pot fi găsiți în păduri pe trunchiurile și ramurile groase, dar vor coloniza și arbori tineri în lipsa arboretelor seculare. Adulții se găsesc pe trunchiurile și ramurile groase ale plantei gazdă, sau pe inflorescențe ale speciilor ierboase, în special umbelifere, unde se hrănesc cu polen, Goriup, 2008. Femelele depun ouă în trunchiul arborilor bătrâni sau al celor tăiați. Adultul poate fi întâlnit din mai, până în septembrie. 8 Fotografii Anexa 2 - Foto 8a - 8g ... B. Date specifice la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Rosalia alpina - Linnaeus 1758, Directiva Habitate: Anexa II 2. Informații specifice speciei - 3. Statutul de prezență [temporal] rezident 4. Statutul de prezență [spațial] izolată 5. Statutul de prezență [management] nativă 6. Abundență rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Colectările au fost realizate în perioada mai-iulie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Specia este răspândită în extremitatea sud-estică a sitului, unde există areale cu păduri compacte de fag. În restul zonelor altitudinea și expoziția versanților nu permit instalarea fagului, care este prezent fie sporadic în amestec cu coniferele dominante, fie este absent. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3 - Harta 3.11.8 10. Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... Carabus variolosus variolosus Date specifice la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 4014 2 Denumirea științifică Carabus variolosus variolosus 3 Observații Specia a fost prezentă în proximitatea sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina Coodonate: 45°45'23.6MN 26°34'33.5ME 4 Fotografii Anexa 2 - Foto 8h ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale R0SCI0023 Cascada Mișina împreună cu rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina este localizat pe teritoriul unei singure unități administrative din județul Vrancea și anume comuna Nistorești. Suprafața relativ mică a ariei naturale protejate -218,7 ha- reprezintă mai puțin de 1% din suprafața întregii comune ceea ce face ca situl, în integralitatea lui, să prezinte o importanță socio- economică relativ mică pentru comunitatea locală. Acest lucru este determinat și de caracterul izolat al ariei naturale protejate care este situată la o distanță apreciabilă de zonele rezidențiale fiind greu accesibil din cauza lipsei infrastructurii de transport. Tabelul 11 - Lista unităților administrativ teritoriale Județ UAT Procent din UAT inclus în ANP Suprafața UAT /Ha Suprafață din ANP în UAT /Ha Procent din ANP în fiecare UAT Vrancea Nistorești 0,87 25076,15 218,7 100% Corespunzător acestei secțiuni este furnizată Harta unităților administrativ teritoriale - Anexa 3 - Harta 3.12 > Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Pentru caracterizarea unităților administrativ-teritoriale vom prezenta aspectele demografice și economice principale ale localităților vizate, incluzând informații ce provin de la Institutul Național de Statistică - populația, total pe sexe, etc.- și informații furnizate de Registrul Comerțului - domeniile CAEN și numărul de firme asociate acestora-. > Date demografice privind comunitatea locală Potrivit datelor INS - Institutului Național de Statistică, la data de 1 ianuarie 2018, în comunitățile din proximitatea ariei naturale locuiau un număr de 2204 persoane. Evoluția populației se încadrează într-un trend descendent marcat de o scădere de peste 6% în perioada 2010-2018. Tabelul 12 - Dinamica populației din proximitatea ariei naturale protejate Nr. crt. Județ UAT Anii de referință An de analizat 2018 1995 2000 2005 2010 2015 Nr. total Tendință 1 Vrancea NISTORESTIț 2697 2609 2492 2346 2312 2204 1 Variație procentuală față de anul reper anterior - 96,7 95,5 94,1 98,6 95,3 93,9% Tabelul 13 - Populația localităților aflate în proximitatea ariei naturale protejate pe sexe Nr. crt. Județ Localitate Sexe An de referință 2013 An de analizat 2017 Număr total Tendință 1 Vrancea Nistorești Total 2332 2257 1 Masculin 1171 1133 Feminin 1161 1124 * - Populația după domiciliu la 01 ianuarie Tabelul 14 - Populația din proximitatea ariei naturale protejate pe grupe de vârstă Populația Nistoresti pe grupe de vârstă Anul 2010 Anul 2018 Variație Total 2346 2204 93,9 0- 4 ani 121 98 81,0 5- 9 ani 137 127 92,7 10-14 ani 158 124 78,5 15-19 ani 138 134 97,1 20-24 ani 177 115 65,0 25-29 ani 132 134 101,5 30-34 ani 167 125 74,9 35-39 ani 175 158 90,3 40-44 ani 149 171 114,8 45-49 ani 116 169 145,7 50-54 ani 120 122 101,7 55-59 ani 128 115 89,8 60-64 ani 138 101 73,2 65-69 ani 118 145 122,9 70-74 ani 143 105 73,4 75-79 ani 116 100 86,2 80-84 ani 64 94 146,9 85 ani si peste 49 67 136,7 De remarcat faptul că tendința generală a populației este de scădere relativ accentuată fiind înregistrată în perioada 2010-2018 o scădere generală a populației cu aproximativ 6%. Potrivit datelor furnizate de Institutului Național de Statistică, fenomenul de scădere demografică afectează neuniform categoriile de vârstă. Cea mai accentuată scădere demografică se înregistrează pentru segmentul de vârstă 20-24 ani în timp ce segmentul de vârstă de peste 80 de ani înregistrează o creștere procentuală de peste 35%. Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic, manifestate de populația locală pe un trend descendent. Tabelul 15 - Dinamica natalității și mortalității în comunitățile din proximitatea ROSCI0023 Comuna Nistoresti An de referință An de analizat Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2017 Natalitate 28 28 15 14 16 Mortalitate 28 26 24 28 35 Raportul negativ dintre natalitate și mortalitate este unul din principalii factori ce afectează dinamica demografică determinând atât scăderea demografică, dar și îmbătrânirea populației. Tabelul 16 - Migrație în comunitățile din proximitatea ROSCI0023 Cascada Mișina Fenomene migraționale Nistorești An de referință 2000 An de referință 2005 An de referință 2010 An de referință 2015 An de analizat 2017 Stabiliri de reședință 30 4 6 5 5 Plecări cu domiciliul 25 38 55 54 43 Balanța migrațională - Plecări-Sosiri -5 34 49 49 38 Migrația este al doilea fenomen important ce influențează masiv dinamica demografică la nivelul comunităților din proximitatea ariei studiate. Este vorba de plecarea mai ales a populației tinere, fie în alte localități din România fie la muncă în străinătate, ceea ce are un impact puternic asupra îmbătrânirii populației. În privința gospodăriilor, la sfârșitul anului 2016, la nivelul comunei Nistorești figurau 1012 gospodării. Numărul mediu de persoane pe gospodărie era de 2,2 pers/gospodărie. Tabelul 17 - Evidența persoanelor/ gospodărie în UAT-urile vizate Localitate An de referință 2013 An de analizat 2016 Număr gospodării. Populație Nr pers/ gospodărie Număr gospodării Populație Nr pers/ gospodărie Nistorești 1014 2332 2,3 1012 2276 2,2 > Utilități publice Nicio gospodărie din comunitățile țintă nu dispune de acces la rețea de gaze naturale, încălzirea fiind realizată aproape exclusiv pe bază de lemne. Acest aspect pune o presiune suplimentară asupra exploatării resurselor lemnoase din zonă. Tabelul 18 - Utilități publice din anul 2016, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Utilități Județ Localitate Există [Da/Nu] Apă Vrancea Nistorești Nu Canalizare Nistorești Nu Stație de epurare Nistorești Nu Încălzire cu lemne Nistorești Da Încălzire cu gaze Nistorești Nu Colectare deșeuri Nistorești Da Comunicații - telefonie fixă Nistorești Da Comunicații - telefonie mobilă Nistorești Da > Efective de animale Datorită caracterului izolat și a suprafeței mici reprezentată de pajiști, situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina nu prezintă importanță economică din perspectiva creșterii animalelor. Tabelul 19 - Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale din localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate Principalele categorii de animale Judet Localitate Numar de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine Vrancea Nistorești 0 0 0 Porcine Vrancea Nistorești 0 0 0 Ovine Vrancea Nistorești 0 0 0 Păsări Vrancea Nistorești 0 0 0 NOTĂ: nu există localități în interiorul ariei naturale protejate Această activitate este însă importantă la nivelul comunităților din proximitatea sitului fiind susținută de faptul că pajiștile și fânețele reprezintă a doua mare categorie de utilizare a fondului funciar după păduri la nivelul întregului UAT. Tabelul 20 - Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, referitor la anul 2010 - conform Recensământului Agricol 2010 - Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Bovine Vrancea Nistorești 552 Porcine Vrancea Nistorești 581 Ovine Vrancea Nistorești 2665 Păsări Vrancea Nistorești 5640 Tabelul 21 - Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, referitor la anul 2003 - conform Recensământului Agricol 2003 - Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Bovine Vrancea Nistorești 577 Porcine Vrancea Nistorești 331 Ovine Vrancea Nistorești 3135 Păsări Vrancea Nistorești 8.650 Creșterea animalelor, deși una din cele mai importante activități agricole la nivelul comunităților din proximitatea ariei naturale protejate are o funcție economică limitată făcând parte din agricultura de subzistență. Doar creșterea oilor este o activitate ce depășește specificul agriculturii de subzistență și permite valorificarea economică dincolo de consumul propriu la nivel de gospodărie. De remarcat faptul că scăderea demografică și îmbătrânirea populației determină o continuă scădere a preocupării și capacității de creștere a animalelor de către populația din comunitățile țintă. > Date privind activitățile economice Comunitățile limitrofe ariei naturale au o economie bazată în special pe exploatarea și valorificarea resurselor naturale. Economia locală este dominată de 2 domenii majore de activitate economică și anume: a. Exploatarea și prelucrarea lemnului - 82% din suprafața UAT este reprezentată de păduri. ... b. Creșterea animalelor - 16% din suprafața UAT este reprezentată de pășuni și fânețe. ... Activismul antreprenorial este exprimat de numărul de firme înregistrate la nivelul comunităților țintă unde regăsim 65 de firme cu un număr total de 55 de angajați. Tabelul 22 - Distribuția actorilor economici pe localități Localitate Nr agenți economici Nr angajați Nistorești 65 55 Analiza detaliată privind principalele domenii economice indică o prevalență clară a activităților legate de exploatarea și prelucrarea lemnului. Tabelul 23 - Societăți comerciale pe domenii de activitate și localități Domeniu activitate -CAEN- Formă de organizare Județ Localitate Nr. societăți comerciale CAEN: 1610 - Tăierea și rindeluirea lemnului SRL Vrancea Nistorești 5 CAEN: 210 - Silvicultură și alte activități forestiere SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 220 - Exploatare forestieră SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 3109 - Fabricarea de mobilă n.c.a. SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale SRL Vrancea Nistorești 2 CAEN: 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 4613 - Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții SRL Vrancea Nistorești 2 CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun SRL Vrancea Nistorești 4 CAEN: 4730 - Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 4779 - Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri SRL Vrancea Nistorești 2 CAEN: 8129 - Alte activități de curățenie n.c.a. SRL Vrancea Nistorești 1 CAEN: 9602 - Coafură și alte activități de înfrumusețare SRL Vrancea Nistorești 1 Datele privind cifra de afaceri precum și numărul de angajați pe domenii de activitate indică o situație mai exactă a însemnătății acestor activități pentru economia locală motiv pentru care prezentăm în tabelele ce urmează principalele domenii de activitate cu detalii privind cifra de afaceri pentru anul 2017, precum și numărul de angajați. Tabelul 24 - Cifra afaceri -în lei- a actorilor economici privați pe coduri CAEN Cod CAEN Nistorești CAEN: 1610 -Tăierea și rindeluirea lemnului 2000000 CAEN: 210 - Silvicultura și alte activități forestiere 1700000 CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 776892 CAEN: 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor 498160 CAEN: 4613 - Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții 347852 CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri 260438 CAEN: 3109 - Fabricarea de mobilă n.c.a. 151234 CAEN: 220 - Exploatare forestieră 90597 CAEN: 4779 - Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine 43318 CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare 158 CAEN: 9602 - Coafura și alte activități de înfrumusețare 115 Total 5868764 Tabelul 25 - Principalele domenii de activitate după numărul de angajați CAEN Nr angajați CAEN: 210 - Silvicultura și alte activități forestiere 20 CAEN: 1610 - Tăierea și rindeluirea lemnului 18 CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 6 CAEN: 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor 4 CAEN: 3109 - Fabricarea de mobilă n.c.a. 2 CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri 2 CAEN: 220 - Exploatare forestieră 1 CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare 1 CAEN: 4779 - Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine 1 Industria lemnului, exploatarea, prelucrarea primară și comercializarea lemnului, silvicultură, reprezintă cea mai importantă activitate economică la nivelul comunităților țintă. Din această perspectivă întreaga zonă poate fi definită ca mono-industrială. Prelucrarea mai avansată a lemnului, tâmplărie, dulgherie, mobilă, reprezintă o ramură industrială relativ slab dezvoltată însă cu potențial superior de dezvoltare. De precizat că aceste date privind numărul de angajați din sectorul exploatării lemnului sunt mai mari în realitate în condițiile în care parte din angajatorii importanți din zonă nu au raportat numărul angajaților pe anul 2017. Dincolo de activitățile economice realizate de agenți economici, la nivelul activităților de subzistență regăsim și colectarea și procesarea fructelor de pădure. ... 4.1.2. Factori interesați Tabelul 26 - Tabelul centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes 1. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor Protecția mediului, managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor 2. Agenția Națională pentru Protecția Mediului Autoritate competentă pentru managementul ariilor naturale protejate Coordonarea managementului ariilor naturale protejate 3. Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea Autoritatea competentă pentru protecția mediului Protecția mediului 4. Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Vrancea Instituție publică Protecția mediului 5. Consiliul Județean Vrancea Administrația publică județeană Administrație 6. Consiliul Local Nistorești Autoritate publică Administrație 7. Comunitățile locale ce se găsesc pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Natura 2000 Comunitatea locală Modul în care situl influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin. 8. Administrația Bazinală de Apă Siret - Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea Instituție publică Managementul resurselor de apă 9. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea Persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ Vânătoare/Pescuit 10. Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Vrancea Instituție publică Managementul resurselor forestiere 11. Ocolul Silvic Năruja Structura interesată de sprijinirea procesului de administrare al ariilor naturale protejate vizate Managementul și protecția sitului 12. Direcția pentru Agricultură a Județului Vrancea Instituție publică Agricultură 13. Inspectoratul de jandarmi județean Vrancea Instituție publică Ordine publică 14. Organizații non-guvernamentale de conservare a naturii ONG Conservarea naturii 15. Firmele/agenții economici cu activități în zonă Agenți economici Condițiile asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile. Tabelul 27 - Cele mai importante firme din comuna Nistorești/Vrancea Firma Localizare Angajați MILFOR SRL Ungureni, Nistorești, Județul Vrancea 20 BAHNIC SRL Podu Șchiopului, Nistorești, Județul Vrancea 8 M & I PREMA S.R.L. Nistorești, Județul Vrancea 4 DAC-RAL S.R.L. Nistorești, Județul Vrancea 4 PREDVALY S.R.L. Nistorești, Județul Vrancea 3 Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei naturale protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel. Tabelul 28 - Analiza factorilor interesați I Nr. Denumire factor interesat Domeniul de interes Cunoștințe Atitudini Practici Calificativ Descriere Calificativ Descriere Calificativ Descriere 1. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din aria naturală protejată Mare Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat Pozitiv Realizează acțiuni de informare Pozitiv Asigurarea respectării prevederilor planului de management 2. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Coordonarea managementului ariilor naturale protejate Mare Cunoaștere legislație privind situri Natura 200, evaluare habitate forestiere, practici de management forestier sustenabil Pozitiv Preocupare pentru explorarea valorii serviciilor ecosistemice Pozitiv Adoptă și aplică reglementări în domeniul protecției ariilor naturale protejate 3. Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din aria naturală protejată Mare Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat Pozitiv Realizează acțiuni de informare și ecologizare Pozitiv Analiza riguroasă pentru acordare actelor de reglementare - avize/acorduri/ autorizații 4. Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Vrancea Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din aria naturală protejată Mediu Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat Pozitiv Realizează acțiuni de control Pozitiv Controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora 5. Consiliul Județean Vrancea Administrație Scăzut Interes și informații minimale Neutru Interes și informații minimale Negativ Lipsa asumării unui rol activ 6. Administrația Publică Locală - Nistorești Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului Scăzut Interes și informații minimale Neutru Interes și informații minimale Negativ Lipsa asumării unui rol activ 7. Comunitățile locale ce se găsesc pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Natura 2000 Scăzut Interes scăzut, grad mic de informare cu privire la limitele și însemnătatea sitului Neutru Neutru 8. Administrația Bazinală de Apă Șiret - Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea Management resurse apă Mare Cunoștințe privind legislația de specialitate Pozitiv Atitudine generală favorabilă conservării mediului Pozitiv Controale periodice privind calitatea apei. 9. Garda Forestieră Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din aria naturală protejată Mediu Interes și informații medii despre situl Natura 2000 Pozitiv Realizează acțiuni de informare și control Pozitiv Controlează respectarea legislației din domeniul silvic și cinegetic 10. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Agricultură Mediu Interes și informații medii despre situl Natura 2000 Pozitiv Interesați de domeniul protecției mediului Mediu Asigurarea respectării prevederilor planului de management 11. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vrancea Amenajarea teritoriului / cadastru Scăzut Interes și informații minimale Neutru Interes și informații minimale Negativ Lipsa asumării unui rol activ 12. Ocolul Silvic Năruja Protecția mediului Mare Interes și informații medii despre situl Natura 2000 Pozitiv Interes manifest explicit pentru conservarea resurselor naturale Pozitiv 13. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi - AJVPS Managementul resurselor cinegetice Mediu Interes și informații medii despre situl Natura 2000 Negativ Consideră situl Natura 2000 ca ceva restrictiv - Greu de precizat 14. Asociația Valea Neagră Managementul resurselor cinegetice Mediu Neutru Neutru 15. Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea Ordine publică Mediu Interes și informații medii despre situl Natura 2000 Pozitiv Interesați de domeniul protecției mediului Pozitiv Asigurarea respectării prevederilor planului de management 16. Comunitățile locale din vecinătatea sitului - Scăzut Interes și informații minimale Negativ Consideră situl Natura 2000 ca ceva restrictiv Negativ Nu sunt obișnuiți cu respectarea condițiilor generate de existența sitului Natura 2000 Notă: Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3 unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile -+-, neutre sau negative -. Interesul este catalogat ca mare -3-, moderat -2- sau mic -1-. Tabelul 29 - Analiza factorilor interesați II Factor interesat Natura relației cu aria naturală protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme Importanță Autorități de mediu, de reglementare și control activități Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Implementarea politicilor de mediu la nivel național. Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariei protejată cu scopul accesării diverselor programe de finanțare Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria protejată, cu privire la legislația de mediu Mare Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Coordonează rețeaua națională de arii naturale protejate Este partea cea mai interesată de managementul eficient al ariilor naturale protejate Integrarea aspectelor ce țin de actorii implicați în gestionarea resurselor naturale din teritoriu Mare Agenția Națională pentru protecția Mediului Autoritate de mediu, rol de contol și reglementare Interes pentru intervenții de protecția mediului Modificarea legislației privind acordarea custodiilor pentru ariile naturale protejate Mare Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Autoritate de mediu, rol de contol și reglementare Interes pentru intervenții de protecția mediului Nu au fost identificate Mare Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Vrancea Protecția mediului Atitudine pozitivă față de protecția mediului Nu au fost identificate Mare Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Autoritate de mediu, rol de contol și reglementare Interes pentru intervenții de protecția mediului Modificarea legislației privind acordarea custodiilor pentru ariile naturale protejate Mare Autorități publice locale Consiliul Județean Vrancea Elaborarea de strategii județene de protecția mediului și promovarea turismului Strategia județeană de promovare turistică - Medie Consiliul Local Nistorești Elaborare PUG, emitere autorizații de construcție, coordonarea instituțiilor locale precum poliția locală și școala Nu există planuri locale de valorificare economică a potențialului de aici. Interes mic față de zona ariei naturale protejate. Mare Administrația Bazinală de Apă Șiret - Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea Managementul resurselor de apă Monitorizarea și controlul calității apelor. - Medie Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Vrancea Managementul resurselor forestiere Parteneriate pentru stabilirea practicilor de exploatare durabilă a masei lemnoase - Medie ONG-uri de mediu Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea Vânătoare și protecția mediului Interes pentru conservarea habitatelor și speciilor - Mare Asociația Valea Neagră Vânătoare Interes pentru conservarea habitatelor și speciilor - Mare Instituții locale de învățământ Școala gimnazială Nistorești Educație Interes pentru educație ecologică Disponibilitate de susținere a campaniilor de informare și educare a populației Mare Instituții cu rol de administrare Administrația Bazinală de Apă Șiret - Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea Management resurse de apă Preocupare pentru păstrarea resurselor de apă la nivel calitativ superior Prezență sporadică la nivelul ariei naturale protejate. Mediu Ocolul Silvic Năruja Management forestier Administrarea durabilă a resurselor de masă lemnoasă. Nu este cazul. Mare ... ... 4.2. Utilizarea terenului Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover", care au fost identificate în cadrul ariei naturale protejate, este prezentată mai jos: Tabelul 30 - Lista tipurilor de utilizări ale terenului în sit Nr. Clasă CLC Suprafață totală ocupată [ha] Ponderea din suprafața sitului [%] 1. 311 Păduri de foioase 25,2787 11,482 2. 312 Pădure de conifere 87,4569 39,725 3. 313 Păduri mixte 107,418 48,792 Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover", care sunt identificate la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale cu care aria naturală protejată se suprapune, provine din harta utilizării terenului preluată din harta națională. Tabelul 31 - Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate administrativ teritorială Nr. UAT Clasă CLC Suprafață totală ocupată în UAT [ha] Ponderea din suprafața UAT [%] 1 Nistorești 112 - Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 155,99 0,62 231 - Pășuni secundare 1.150,62 4,59 242 - Zone de culturi complexe 179,26 0,71 243 - Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 549,21 2,19 311 - Păduri de foioase 1.578,75 6,30 312 - Păduri de conifere 10.895,02 43,45 313 - Păduri mixte 9.407,64 37,52 321 - Pajiști naturale 779,16 3,11 324 - Zone de tranziție cu arbuști - în general defrișate- 380,98 1,52 331 - Plaje, dune, renii 0,12 0,00048837 La nivelul comunităților din proximitatea ariei naturale, vegetația forestieră reprezintă peste 80% din totalitatea fondului funciar, reprezentând principala resursă la nivelul celor două comunități. Agricultura este relativ slab dezvoltată în special ca urmare a suprafeței mici pe care o reprezintă terenurile agricole: 17,4%. Dintre acestea, terenurile arabile reprezintă doar 0,8% permițând doar o agricultură de subzistență. Pășunile și fânețele reprezintă 11,3% și respectiv 5,2% din suprafața fondului funciar ceea ce face din creșterea animalelor principala activitate agricolă și a doua cea mai importantă activitate economică după industria lemnului. Corespunzător acestei secțiuni este furnizată Harta utilizării terenurilor - Anexa 3 - Harta 3.13 . Tabelul 32 - Categorii de folosință a fondului funciar la nivelul localităților vizate Categorii de folosință Nistorești % Total 25060 100,0 Agricolă 4352 17,4% Arabilă 188 0,8% Pășuni 2844 11,3% Fânețe 1306 5,2% Vii și pepiniere viticole 2 0,0% Livezi și pepiniere pomicole 12 0,0% Terenuri neagricole total 20708 82,6% Păduri și altă vegetație forestieră 20267 80,9% Ocupată cu ape, bălți 133 0,5% Ocupată cu construcții 64 0,3% Căi de comunicații și căi ferate 52 0,2% Terenuri degradate și neproductive 192 0,8% ... 4.3. Situația juridică a terenurilor Conform informațiilor preluate până în momentul de față, un procent de 91,02 % -200,8 Ha, din suprafața ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.8.18 Cascada Mișina se află în proprietatea Obștii Spinești, în timp ce pentru restul de 0,08 % -19,8 Ha, se află în proprietatea altei societăți Limsilva S.R.L. -proprietatea privată a persoanelor juridice-. Datele referitoare la tipul de proprietate, prin aprecierea procentului din suprafața sitului, sunt centralizate în următorul tabel: Tabelul 33 - Informații privind situația juridică a terenurilor Domeniu Procent din suprafața ANP [%] Domeniul Public domeniul public al statului -DS- 0 domeniul privat al statului -DPS 0 domeniul public al unităților administrativ- teritoriale -DAT 0 domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale -DPT 0 Total domeniul public -DP- 0 Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice -PF 0 proprietatea privată a persoanelor juridice -PJ 100 Total proprietate privată -PP 100 Proprietate necunoscută Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat - XX 0 Corespunzător acestei secțiuni este furnizată Harta juridică a terenurilor - Anexa 3 - Harta 3.14 . ... 4.4. Administratori și gestionari Ocolul Silvic Năruja, cu sediul în comuna Năruja, Județul Vrancea a fost custodele ariei naturale protejate Cascada Mișina, conform convenției de custodie nr. 49/23.02.2010 cu perioadă de valabilitate până în 2016, când aceasta a fost preluată în administrare de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, prin Legea nr. 95/2016 cu toate modificările și completările ulterioare. ... 4.5. Infrastructură și construcții Dată fiind localizarea sitului, se poate observa că ariile naturale protejate nu prezintă o infrastructură în adevăratul sens al cuvântului, accesul fiind asigurat doar de un drum comunal și de drumurile forestiere. Accesibilitatea redusă în zonă limitează atât dezvoltarea economică, cât și prezența turiștilor, ceea ce se traduce într-un impact uman redus. În zona propriu-zisă acoperită de aria naturală protejată, infrastructura de construcții este limitată. Zona este una relativ izolată accesul făcându-se cu dificultate fie pe drum forestier fie pe cărări turistice. Perimetrul construit din zonele limitrofe ariilor naturale protejate este constituit în mare parte de gospodăriile localnicilor și de micile întreprinderi în care aceștia lucrează. Tabelul 34 - Locuințe existente în anul 2017, grupate pe localități Nr. Județ Localitate An de referință An de analizat 2003 2013 2017 1 Vrancea Nistorești 1020 1014 1013 În ceea ce privește locuințele, nu au avut loc schimbări semnificative în perioada ultimilor ani fiind înregistrate puțin peste 1000 de locuințe atât în 2013 cât și în 2017 și o ușoară scădere față de anul 2003. Tabelul 35 - Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități Nr. Județ Localitate An de referință An de analizat 2003 2013 2017 1 Vrancea Nistorești 3 1 2 În privința autorizațiilor de construire eliberate pentru comunitățile din proximitatea sitului nu au fost înregistrate schimbări majore în 2017 față de 2013 sau 2000, fiind eliberate un număr foarte mic de autorizații. Scăderea accentuată a populației face ca tendințele de extindere a intravilanului să fie reduse ca amploare și fără nici un fel de impact asupra ariei naturale protejate. Corespunzător acestei secțiuni sunt furnizate Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate, Harta privind perimetrul construit al localităților și Harta construcțiilor - Anexa 3 - Harta 3.15 , 3.16 , 3.17 . ... 4.6 Patrimoniu cultural La nivelul ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina împreună cu rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina nu există obiective incluse în Patrimoniul Cultural Național. La nivelul unităților administrativ-teritoriale vizate de prezentul raport, figurează următoarele obiective cu valoare istorică: Tabelul 36 - Lista monumentelor istorice prezente la nivelul UAT-urilor Nistorești și Nistorești Nr. Județ Localitate Tip monument istoric -cod LMI 2015- Bunuri clasate în patrimoniul cultural Observații 1 Vrancea sat Nistorești, comuna Nistorești VN-II-m-B-06524 Biserica de lemn Sf. Nicolae sec. 18 2 sat Valea Neagră, comuna Nistorești VN-II-a-A-06562 Schitul Valea Neagră 1755-1757 sat Valea Neagră, comuna Nistorești VN-II-m-A-06562.01 Biserica Adormirea Maicii Domnului 1755-1757 4 sat Valea Neagră, comuna Nistorești VN-II-m-A-06562.02 Turn clopotniță 1755-1757 5 sat Vetrești, comuna Nistorești VN-II-m-B-06552 Biserica de lemn Sf. Voievozi sec. XVIII 6 sat Nistorești, comuna Nistorești VN-IV-m-B-06633 Monumentul Eroilor 1916-1918 1940 Notă: Codul LMI cuprinde: Acronimul Județului - un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor -I-IV- - o minusculă, m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic - o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric -A/B- - un număr de ordine unic la nivelul întregii țări. Categorii monumente din punct de vedere structural: II - monument de arhitectură, IV - monumente memoriale și funerare. Categorii monumente din punct de vedere valoric: Grupa A - monumente istorice de valoare națională sau universală; Grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. După cum se poate observa, exceptând Cascada Mișina, ca obiectiv turistic de natură abiotică, în ariile naturale protejate nu există niciun bun cultural clasat ca patrimoniu cultural național. Acestea sunt fără excepție monumente ecumenice risipite în unitățile administrative teritoriale limitrofe ariilor vizate. Corespunzător acestei secțiuni este furnizată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național - Anexa 3 - Harta 3.18 . ... 4.7. Peisajul Rezervația naturală Mișina este situată în bazinul superior al pârâului Mișina cel mai important obiectiv turistic fiind chiar Cascada Mișina, cunoscută și sub denumirea Cascada Boului, o cădere de apă de circa 12 metri. Situl este localizat la o altitudine de cca 1000 m altitudine fiind format, în cea mai mare parte de albia pârâului Mișina și habitatele forestiere. În cea mai mare parte, habitatele forestiere din acest sit au un grad ridicat de naturalitate, intervențiile în acest areal fiind reduse datorită inaccesibilității impuse de fragmentarea terenurilor. Versanții abrupți ai pâraielor Cascada Mișina și Balcului sunt acoperiți în mare parte de grohotișuri și fragmente de stâncă rezultate din dezagregarea substratului litologic. Vegetația care acoperă aceste grohotișuri este dominată de diverse specii de mușchi verzi, măcriș iepuresc și ferigi. Accesul este asigurat prin intermediul drumului forestier de pe valea pârâului Mișina. Drumul județean DJ205M pe ruta: Năruja - Nistorești - Vetrești - Valea Neagră urmând apoi drumul forestier de pe valea pârâului Mișina. ... 4.8. Obiective turistice În ciuda potențialului turistic determinat de particularitățile peisagistice sălbatice, Valea Pârâului Mișina, Cascada Mișina, turismul este o activitate slab dezvoltată. Nu se poate considera că Nistoreștiul reprezintă o atracție turistică veritabilă în condițiile în care infrastructura turistică și oferta turistică lipsesc aproape cu desăvârșire. De precizat că la Institutul Național de Statistică nu sunt înregistrate unități de cazare sau alte facilități cu funcție de cazare / camping. Localizate în proximitatea ariei naturale protejate. La nivelul ariei naturale protejate turismul este unul de drumeție, cu număr relativ mic de turiști fapt generat în principal de caracterul izolat al zonei. Corespunzător acestei secțiuni este furnizată Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere - Anexa 3 - Harta 19 . Tabelul 37 - Descrierea obiectivelor turistice Localitate Obiective turistice Tip obiectiv turistic Nistorești Cascada Mișina Este o rezervație naturală de tip mixt - de tip hidro-geomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj, cu o suprafață de 183,5 ha, situată în bazinul superior al Pârâului Mișina. Peisajul de astăzi este consecința intenselor procese tectonice din trecut, a evoluției văii pe suportul structural și stratigrafic geologic complex, ce au avut ca rezultat constituirea unei căderi de apă de aproximativ 12 m, într-un ansamblu peisagistic deosebit. Agrement Lacul Negru - Cheile Nărujei Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV- a IUCN -rezervație naturală de tip hidro-geomorfologic, floristic, faunistic și peisagistic,. Lacul Negru este cunoscut și sub numele de ”lacul cu plămână”, după numele popular al unei plante cu proprietăți terapeutice. Lacul are o suprafață de cca. 1 ha și o adâncime maximă de 7,5 m. Agrement Mănăstirea Valea Neagră Este o mânăstire cu obște de maici. Schitul Valea Neagră, monument istoric național, a fost ctitorit de către părintele Maftei din satul Spinești, în anul 1755. Mânăstirea are în componența sa biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", monument istoric, și turnul clopotniță, ambele fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. Mânăstirea este situată pe șoseaua ce leagă orașul Focșani de Vidra, Tulnici, Târgu Secuiesc și Brașov. Mânăstire Biserica din lemn Sf. Nicolae Monument istoric clasat VN-II-m-B-06524, a fost ridicat la cerința obștilor sătești a nistorenilor pe la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în pantă. Pereții din bârne groase de lemn, ne prezintă un plan trilobat, cu abside poligonale. Biserică Pădurea Verdele Este o rezervație naturală, de tip hidro-geomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj, cu o suprafață totală de 250 ha. Este situată în sectorul montan al Nărujei. Această arie protejată ocupă ambii versanți din sectorul inferior al Cheilor Nărujei. Trăsătura caracteristică este puternica fragmentare, cu o energie de relief mare cu un maxim în sectorul Cheilor Nărujei, unde succesiunea sectoarelor înguste de tip canion, cu sectoare de luncă sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoare științifică și peisagistică. Pădure ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate În urma desfășurării acțiunilor specifice de investigare a activităților cu impact antropic asupra ariilor naturale protejate vizate de proiect din aria protejata ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina au fost identificate un număr de 19 presiuni actuale și 22 amenințări viitoare. Tabelul 38 - Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere A Agricultura A.1 Presiune actuală A03 Cosire/tăiere a pășunii A03.03 Abandonarea/lipsa cosirii Detalii Din Planul de management al ariei naturale protejate Cascada Mișina - LIFE05/NAT/RO/000170 „Îmbunătățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea", reiese că în aria naturală protejată ponderea cea mai mare o au suprafețele incluse în prezent în categoria fondului forestier, acoperite cu pădure. În cadrul acestora se includ suprafețele ocupate de subcategoriile drumuri tehnologice, drumuri auto și suprafețele ocupate de construcții. Terenurile destinate construcțiilor din cadrul ariei naturale protejate sunt situate în u.a. 37 UP III Verdele. Terenurile suprapuse rezervației naturale sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervație naturală și sit de importanță comunitară, pe care îl are arealul. Activitățile din silvicultură se referă la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de produse forestiere, fructe, ciuperci, acțiuni de reîmpădurire”. În concluzie, nu există activități de cosire. Presiune ridicată asupra habitatului 6520. A.2 Presiune actuală A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale Detalii Pășunatul intensiv reprezintă o amenințare în sit și vecinătatea acestuia, deoarece zonele pășunate sunt de regulă, de-a lungul drumurilor forestiere și în pășunea situată în zona Muntelui Pietrosu, această activitate favorizând procesele de eroziune și afectează stabilitatea terenului. Totodată în preajma turmelor sunt prezenți câinii de turmă ce reprezintă o amenințare serioasă la adresa tuturor speciilor de mamifere. În vecinătatea sitului se practică pășunatul intensiv, de tip mixt -ovine și bovine-, având în vedere că una dintre activitățile predominante în aproape toate localitățile limitrofe sitului, este creșterea animalelor. Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate, Triturus cristatus, Triturus montandoni, T. variegata, mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei Bombina variegata se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea mormolocilor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata. Presiune scăzută asupra habitatului 6520. B Silvicultura A.3 Presiune actuală B Silvicultura B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației Detalii La nivelul ariilor naturale protejate, datorită regimului de protecție restrictiv al rezervației naturale, nu se desfășoară lucrări silvice, însă în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate se execută lucrări silvice în conformitate cu amenajamentul silvic. Presiunea este evidențiată datorită particularităților herpetofaunei care utilizează teritoriul ariilor naturale protejate, dar în același timp folosește și teritorii învecinate. Ilustrarea presiunii s-a realizat luând în considerare zonele forestiere cu potențial trofic/adăpost pentru speciile de interes conservativ din zona ariilor naturale protejate, stabilirea acestora fiind făcută conform opiniilor experților și informațiilor disponibile în literatura de specialitate. Lucrările silvice aplicate în zonele evidențiate, pot reprezenta o presiune asupra speciilor de interes conservativ datorită caracterului de desfășurare, tratamentele silvice aplicate presupun exploatarea materialului lemnos și replantarea/regenerarea naturală. Curățarea pădurii în parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina poate conduce la îndepărtarea din pădure a materialului lemnos colonizat de specia Rosalia alpina, sau a materialului lemnos ce poate oferi condiții favorabile pentru dezvoltarea acesteia. Presiune scăzută asupra speciilor Rosalia alpina, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. A.4 Presiune actuală B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare Detalii Practica lucrărilor silvice din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia. Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare din pădure conduce la diminuarea habitatului speciei Rosalia alpina, la scăderea efectivelor populației speciei -în cazul în care arborii respectivi sunt colonizați de specie- și la scăderea viabilității pe termen lung a speciei în aria sitului. Presiune scăzută asupra speciei Rosalia alpina. Totodată, această acțiune privează unele specii de păsări de importante surse de hrană, sau de loc preferat de cuibărit. A.5 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală Detalii Exploatarea forestieră anterioară declarării ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina a condus printre altele la modificarea compoziției și structurii naturale a ecosistemelor forestiere precum și la modificări ale configurației normale a versanților din imediata vecinatate a pârâului Mișina și a afluenților acestuia. Exploatarea legală în situl Natura 2000 se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare utilajele de scos apropiat lemn și de transport tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. Presiune ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni Presiune ridicată asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. A.6 Presiune actuală B07 Alte activități silvice decât cele listate Detalii Tăierea arborilor de pe malurile apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Arborii/vegetația lemnoasă de pe mal este defrișată pe parcursul exploatărilor forestiere. Presiune medie asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni Presiune scăzută asupra speciei Rosalia alpina. D Rețele de comunicații A.7 Presiune actuală D01 Drumuri, poteci, căi ferate D01.02 Drumuri, autostrăzi Detalii Modernizarea și extinderea unor lucrări deja existente pot produce modificări importante în desfășurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse, agricultură, industrie, turism, inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente, exploatarea resurselor solului și subsolului și desfășurarea unor activități de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar și în vecinătatea acestora trebuie, pe cât posibil, evitate și obligatoriu supuse evaluării impactului asupra mediului. Lucrările de scos-apropiat, chiar dacă sunt realizate în vecinatatea ariei naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina nu sunt efectuate corespunzător, masa lemnoasă rezultată în urma exploatării este trasă cu ajutorul utilajelor de tip TAF peste cursuri de apă-pâraie. Acest lucru este precizat deja de legislația în vigoare, e.g. 0rdinul 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu - cu modificările și completările ulterioare, 0rdonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și alte asemenea acte legislative. Presiune scăzută asupra habitatelor 9110 și 91V0. Utilizarea drumului forestier, și în special circulația camioanelor, afectează habitatul speciei prezent la lizieră dinspre versant a pădurii. Presiune medie asupra speciei Lynx lynx. Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în pârâul Mișina. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice. De asemenea, traversarea prin râuri și pâraie, constituie sursă de poluare cu hidrocarburi, dat fiind starea proastă din punct de vedere tehnic a acestor vehicule. La nivelul ariilor naturale protejate și imediata vecinătate a acestora există drumuri utilizate în principal de către utilajele forestiere care tranzitează zona. Având în vedere faptul că drumurile prezintă multe zone de băltire a apei, acestea sunt utilizate de către amfibieni pentru reproducere. Datorită traficului greu există mortalitate în rândul amfibienilor și de multe ori ponta este compromisă. Pentru limitarea presiunii este necesară protejarea zonelor de băltire situate în afara drumurilor și prevenirea accesului amfibienilor în zona tranzitată auto. Presiune ridicată asupra tuturor speciilor de pești și a faunei acvatice în general. Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni E Urbanizare, dezvoltare rezidențială si comercială A.8 Presiunea actuală E03 Descărcări E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere Detalii La nivelul ariilor naturale protejate nu există depozite semnificative de deșeuri, însă în lungul drumurilor sunt întâlnite deșeuri, atât menajere cât și diferite componente auto precum anvelope sau bidoane de ulei, însă acestea sunt întâlnite rar, în lungul drumului tranzitat de utilajele forestiere. Presiune scăzută asupra tuturor speciilor și habitatelor. F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura si silvicultura A.9 Presiune actuală F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice F03.02 Luare/prelevare de faună, terestră F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj Detalii Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Motivul este acela că activitatea nu este vizibilă și în majoritatea situațiilor el nu este înregistrat deoarece procedurile nu favorizează, constatarea unui act de braconaj. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă, în afara limitelor sitului, însă intensitatea sa este necunoscută. A fost trecut la presiuni, deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație. Presiune medie asupra speciilor de mamifere și asupra amfibienilor Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. A.10 Presiune actuală F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general F04.02 colectarea, ciuperci, licheni, fructe de pădure. Detalii Fenomenul de recoltare a ciupercilor și fructelor de pădure nu este unul răspândit la nivelul ariilor naturale protejate și vecinătatea acestora. Ocazional, pot fi întâlnite persoane care practică această activitate, motiv pentru care există și un deranj scăzut asupra herpetofaunei, de multe ori speciile de amfibieni adăpostindu-se în locurile mai umede și umbrite unde cresc și ciupercile. Presiune scăzută asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata. G Intruziuni și dezechilibre umane A.11 Presiunea actuală G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative Detalii Cascada Mișina este o zonă de interes turistic, însă datorită accesului dificil, nu este prezent un număr ridicat de turiști. În același timp, prezența necontrolată a turiștilor poate duce la apariția unui deranj antropic, însă intensitatea acestuia este nesemnificativă. Presiune scăzută asupra tuturor speciilor și habitatelor. H Poluare A.12 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață, limnice, terestre, marine și salmastre H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere Detalii Poluarea cauzată de activități forestiere: În albia minoră a râului Mișina se pot identifica substanțe care provin din activitatea de exploatare forestieră și care au efect negativ asupra speciei țintă, care este foarte sensibilă la calitatea apei. Ariile naturale protejate sunt tranzitate de către utilaje forestiere, iar multe din acestea sunt într-o stare tehnică neconformă, având scurgeri de carburanți și uleiuri. Deși cantitatea de fluide pierdută nu este una semnificativă, impactul poluării se poate manifesta asupra amfibienilor care utilizează bălțile existente la nivelul drumurilor, zone unde se pot acumula carburanții scurși de la utilajele forestiere. Presiune scăzută asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0 și asupra habitatului de fânețe 6520. Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata, Cottus gobio. J Modificări ale sistemului natural A.13 Presiune actuală J03 Alte modificări ale ecosistemelor J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Detalii Pădurile cu fag din aria sitului au fost gospodărite în sensul creșterii consistenței arboretelor, ceea ce a condus la închiderea coronamentului arborilor. Acest tip de management afectează specia Rosalia alpina prin reducerea numărului arborilor bătrâni și/ sau uscați de fag expuși la soare. Astfel, se reduc și se pierd caracteristicile specifice de habitat ale speciei Rosalia alpina. Presiune ridicată asupra speciei Rosalia alpina. K Procesele naturale biotice si abiotice -fără catastrofe- A.14 Presiune actuală K01 Procese naturale abiotice /lente K01.01 Eroziune Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Presiune scăzută asupra speciei Cottus gobio și asupra speciilor de amfibieni Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. A.15 Presiune actuală K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii -succesiune- Detalii Din Planul de management al ariei naturale protejate Cascada Mișina - LIFE05/NAT/R0/000170 "îmbunătățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea" reiese că ”Habitatul este reprezentat de fânețe mezofile, formate pe locul suprafețelor folosite în trecut ca ogoare pentru hrana vânatului. Aceste habitate sunt bogate în specii caracteristice zonelor montane, majoritatea la altitudine mai mare de 600 m. In general, asociațiile vegetale sunt dominate de Trisetum flavescens, alte plante caracteristice habitatului fiind: Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. pyrenaica, Bistorta major, Polygonum bistorta - răculeț, Silene dioica, S. vulgaris - gușa porumbelului, Campanula glomerata - clopoței, Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium phaeum - pălăria cucului, G. sylvaticum - fratele priboiului, Narcissus poeticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor ssp. subalpina -trei frați pătați, Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium heterophyllum etc.” Nu se specifică nici suprafețe nici localizare. Din lista de specii prezentate nu rezultă neapărat că aici sunt fânețe montane. Referitor la lista de specii publicată în Planul de management: Trollius europaeus este o specie care este ”răspândită din etajul fagului până în cel subalpin, formând colonii vaste, foarte rar se pot observa indivizi singuratici în populațiile naturale, iar înflorirea se produce cvasisimultan de pe la sfârșitul lui mai, până la sfârșitul lui iunie, durând aproape două săptămâni sau mai mult în caz de vreme ploioasă, în zonele umede ale fânețelor de versant sau în cele din albiile majore ale văilor, iar în Munții Vrancei a fost semnalată: - Pasul 0jdula - 5 iunie 2011 - Mt. Coza - 19 iunie 2016 - Pasul Oituzi - 5 iunie 2017” -http://www.muntesiflori.ro/trollius-europaeus/-. Deci, în zona proiectului nu a fost semnalată. Thlaspi caerulescens, Noccaea caerulescens -J. Presl & C. Presl- F. K. Mey.- - nu a fost identificat până în prezent în România! Viola cornuta L. - nu a fost identificată până în prezent în România! Crocus albiflorus - nu a fost identificat până în prezent în România! Lilium bulbiferum - este răspândit doar în Mții Rodnei, Ceahlău, jud. Bistrița- Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Alb, Brașov, Neamț! Phyteuma halleri, P. orbiculare - sunt sinonime și în prezent numele acceptat este Phyteuma ovatum Honck. Este specie caracteristică pentru Elyno- Seslerietea, Phyteumo-Trisetion, Asplenietea, adică pentru cenoze de stâncării, saxicole ale etajului alpin, cenoze de margine de pădure de fag și molid, cenoze de pajiști xerofile pe roci calcaroase însorite, tufărișuri alpine și nu pentru fânețe montane -Arrhenatheretalia. Noi considerăm că aceste suprafețe de luminișuri, margini de pădure, margini de drumuri nu se încadrează în habitatul 6520 Fânețe montane. Mai mult, în prezent, aceste suprafețe sunt împădurite - împădurire naturală abundentă. Se știe că orice suprafață de pajiște din arealul pădurilor, dacă nu este gestionată ca atare va fi ocupată de elemente lemnoase, ca urmare a succesiunii biocenotice. Cauzele succesiunii vegetației sunt legate de însușirile ereditare ale speciilor concurente, vitalitatea, temperamentul, rapiditatea de creștere, longevitatea, capacitatea de regenerare, precum și de factori externi, reprezentați prin condițiile de mediu abiotic și biotic. Procesul de succesiune este condiționat și susținut de eliminarea naturală sistematică a unei specii, a unui grup de specii sau chiar a unei asociații în ansamblu, concomitent cu migrarea și favorizarea altor specii sau asociații care le iau locul. În cazul nostru este vorba de succesiuni între speciile pioniere, cele ale unor pajiști montane, pentru că cenozele descrise în Planul de management anterior așa sunt: cenoze pioniere erbacee apărute pe locul suprafețelor folosite în trecut ca ogoare pentru hrana vânatului, și cele fundamentale/speciile lemnoase. În această situație, dinamica succesiunii este foarte activă: terenul este luat în stăpânire de vegetația arbustivă, uneori de speciile pioniere, mesteacăn, plop tremurător, salcie căprească. În mediul mai prielnic, creat de speciile pioniere, sau instalat speciile fundamentale, molid, brad, fag, prin migrația din aproape în aproape. Presiune ridicată asupra habitatului de fâneață 6520. A.16 Presiune actuală K03 Relatii interspecifice faunistice K03.03 Introducere a unor boli /patogeni microbieni Detalii Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, pe pășunile din vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere, îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli /parvoviroza. Presiune ridicată asupra speciilor de mamifere A.17 Presiune actuală K03.04 Prădătorism Detalii O problemă majoră în interiorul și vecinatatea ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit. Presiune ridicată asupra speciilor de mamifere A.18 Presiune actuală K04 Relații interspecifice ale florei K04.01 Competiție Detalii Există numeroase studii referitoare la interacțiunile interspecifice plante-plante, în diverse tipuri de ecosisteme, forestiere, de pajiște. Împactul pe care prezența arborilor îl exercită asupra vegetației din jur, prin umbrire și modificarea raportului nutrienților în porțiunea de sol explorată de rădăcinile lor a dus la sărăcirea covorului erbaceu. Pe lângă competiția care se desfășoară deasupra solului, între părțile aeriene ale plantelor, pentru ocuparea spațiului și accesul optim la lumină, are loc și o competiție în sol, la nivelul rădăcinilor, pentru ocuparea spațiului și accesul la apă și nutrienți. Competiția dintre speciile erbacee și cele lemnoase a fost câștigată, în cazul sitului Cascada Mișina, de speciile lemnoase. Pe locul luminișurilor, golurilor de pădure, coastelor însorite, pădurea s-a impus printr-un proces foarte puternic de lăstărire și germinare a semințelor. Presiune ridicată asupra habitatului 6520. L Evenimente geologice, catastrofe naturale A.19 Presiune actuală L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren Detalii Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o presiune ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio. Presiune medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra ariilor naturale protejate Tabelul 39 - Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere A Agricultura B.1. Amenințare viitoare A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale Detalii Pășunatul intensiv reprezintă o amenințare în sit și vecinatatea acestuia, deoarece zonele pășunate sunt de regulă, de-a lungul drumurilor forestiere și în pășunea situată în zona Muntelui Pietrosu, această activitate favorizând procesele de eroziune și afectează stabilitatea terenului. Totodată în preajma turmelor sunt prezenți câinii de turmă ce reprezintă o amenințare serioasă la adresa tuturor speciilor de mamifere. Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate -Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata-, mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei Bombina variegata se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea mormolocilor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata. B Silvicultura B.2. Amenințare viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației Detalii Curățarea pădurii în parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina poate conduce la îndepărtarea din pădure a materialului lemnos colonizat de specia Rosalia alpina sau a materialului lemnos ce poate oferi condiții favorabile pentru dezvoltarea acesteia. La nivelul ariilor naturale protejate, datorită regimului de protecție restrictiv al rezervației naturale, nu se desfășoară lucrări silvice, însă în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate se execută lucrări silvice în conformitate cu amenajamentul silvic. Presiunea este evidențiată datorită particularităților herpetofaunei care utilizează teritoriul ariilor naturale protejate, dar în același timp folosește și teritorii învecinate. Ilustrarea presiunii s-a realizat luând în considerare zonele forestiere cu potențial trofic/adăpost pentru speciile de interes conservativ din zona ariilor naturale protejate, stabilirea acestora fiind făcută conform opiniilor experților și informațiilor disponibile în literatura de specialitate. Lucrările silvice aplicate în zonele evidențiate, pot reprezenta o presiune asupra speciilor de interes conservativ datorită caracterului de desfășurare, tratamentele silvice aplicate presupun exploatarea materialului lemnos și replantarea/regenerarea naturală. Amenințare scăzută asupra speciilor Rosalia alpina, Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina bombina Amenințare medie asupra speciei Cottus gobio. B.3. Amenințare viitoare B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare Detalii Practica lucrărilor silvice din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare din pădure conduce la diminuarea habitatului speciei Rosalia alpina, la scăderea efectivelor populației speciei -în cazul în care arborii respectivi sunt colonizați de specie- și la scăderea viabilității pe termen lung a speciei în aria sitului. Amenintare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. B.4. Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală Detalii Exploatarea forestieră anterioară declarării ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina a condus printre altele la modificarea compoziției și structurii naturale a ecosistemelor forestiere precum și la modificări ale configurației normale a versanților din imediata vecinătate a pârâului Mișina și a afluenților acestuia. Exploatarea legală în situl Natura 2000 se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, utilajele de scos lemn si de transport tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. Amenințare ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. Amenințare medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. Amenințare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. B.5. Amenințare viitoare B07 Alte activități silvice decât cele listate Detalii Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Arborii/vegetația lemnoasă de pe mal este defrișată pe parcursul exploatărilor forestiere. Amenințare medie asupra speciei Cottus gobio. Amenițare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. C Minerit, extracția de materiale și de producție a energiei B.6 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01. Extragere de nisip și pietriș Detalii Exploatare nisip și pietriș: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei -la angrenarea suspensiilor solide în masa apei-, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Pentru balastiere trebuie elaborat un plan integrat de funcționare -care se poate pune în practică numai pe baza legii, controlat periodic de administrator, chiar dacă se află în afara ariei naturale protejate. Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio. D Rețele de comunicații B.7 Amenințare viitoare D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 Drumuri, autostrăzi Detalii Modernizarea și extinderea unor lucrări deja existente pot produce modificări importante în desfășurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse -agricultură, industrie, turism etc.-, inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente, exploatarea resurselor solului și subsolului și desfășurarea unor activități de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar și în vecinătatea acestora trebuie, pe cât posibil, evitate și obligatoriu supuse evaluării impactului asupra mediului. Lucrările de scos-apropiat, chiar dacă sunt realizate în vecinatatea ariei naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina nu sunt efectuate corespunzător, masa lemnoasă rezultată în urma exploatării este trasă cu ajutorul utilajelor de tip TAF pe cursuri de apă-pâraie. Acest lucru este precizat deja de legislația în vigoare, 0rdinul 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu - cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și alte asemenea acte legislative. Amenințare scăzută asupra habitatelor 9110 și 91V0. Utilizarea drumului forestier, și în special circulația camioanelor, afectează habitatul speciei prezent la liziera dinspre versant a pădurii. Amenințare medie asupra speciei Lynx lynx. Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în pârâul Mișina. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice. De asemenea, traversarea prin râuri și pâraie, constituie sursă de poluare cu hidrocarburi, dat fiind starea proastă din punct de vedere tehnic al acestor vehicule. La nivelul ariilor naturale protejate și imediata vecinătate a acestora există drumuri utilizate în principal de către utilajele forestiere care tranzitează zona. Având în vedere faptul că drumurile prezintă multe zone de băltire a apei, acestea sunt utilizate de către amfibieni pentru reproducere. Datorită traficului greu există mortalitate în rândul amfibienilor și de multe ori ponta este compromisă. Pentru limitarea presiunii este necesară protejarea zonelor de băltire situate în afara drumurilor și prevenirea accesului amfibienilor în zona tranzitată auto, în lipsa acestor măsuri de protecție, asupra amfibienilor poate apărea o amenințare din punct de vedere a stării de conservare. Amenințare ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. E Urbanizare, c ezvoltare rezidențială si comercială B.8 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere Detalii La nivelul ariilor naturale protejate nu există depozite semnificative de deșeuri, însă în lungul drumurilor sunt întâlnite deșeuri, atât menajere cât și diferite componente auto precum anvelope sau bidoane de ulei, însă acestea sunt întâlnite rar, în lungul drumului tranzitat de utilajele forestiere. Pentru evitarea accentuării fenomenului este necesară aplicarea unor măsuri de conservare care să limiteze depozitarea ilegală a deșeurilor la nivelul ariei naturale protejate. Amenințare scăzută asupra tuturor speciilor și habitatelor. F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura si silvicultura B.9 Amenințare viitoare F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice /terestre F03.02 Luare/prelevare de faună/terestră F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.09 alte forme de luare/extragere faună F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.07 altele -cu plase derivante F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus Detalii Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Motivul este acela că activitatea nu este vizibilă și în majoritatea situațiilor el nu este înregistrat deoarece procedurile nu favorizează, constatarea unui act de braconaj. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă, în afara limitelor sitului, însă intensitatea sa este necunoscută. A fost trecut la presiuni, deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație. Amenințare medie asupra speciilor de mamifere și asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni B.10 Amenințare viitoare F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general F04.02 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure. Detalii Fenomenul de recoltare a ciupercilor și fructelor de pădure nu este unul răspândit la nivelul ariilor naturale protejate și vecinătatea acestora. Ocazional, pot fi întâlnite persoane care practică această activitate, motiv pentru care există și un deranj scăzut asupra herpetofaunei, de multe ori speciile de amfibieni adăpostindu-se în locurile mai umede și umbrite unde cresc și ciupercile. Pentru eliminarea amenințării este necesară limitarea fenomenului prin instalarea unor panouri de avertizare cu privire la interzicerea recoltării de resurse naturale de pe teritoriul rezervației, conform legislației în vigoare. Amenințare scăzută asupra speciilor de amfibieni Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata. G Intruziuni și dezehilibre umane B.11 Amenințare viitoare G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative Detalii Cascada Mișina este o zonă de interes turistic, însă datorită accesului dificil, nu este prezent un număr ridicat de turiști. În același timp, prezența necontrolată a turiștilor poate duce la apariția unui deranj antropic, însă intensitatea acestuia este nesemnificativă. Lipsa unor măsuri restrictive care să vizeze accesul turiștilor în zonele importante pentru amfibieni poate duce la apariția unei amenințări, motiv pentru care este necesară limitarea accesului persoanelor în zonele de reproducere a amfibienilor. Amenințare scăzută asupra speciilor de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. Amenințare scăzută asupra habitatelor vizate. H Poluare B.12 Amenințare viitoare H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere Detalii Ariile naturale protejate sunt tranzitate de către utilaje forestiere, iar multe din acestea sunt într-o stare tehnică neconformă, având scurgeri de carburanți și uleiuri. Deși cantitatea de fluide pierdută nu este una semnificativă, impactul poluării se poate manifesta asupra amfibienilor care utilizează bălțile existente la nivelul drumurilor, zone unde se pot acumula carburanții scurși de la utilajele forestiere. Pentru limitarea amenințării este necesară interzicerea tranzitării ariilor naturale protejate de către vehiculele care prezintă scurgeri de uleiuri și carburanți. Poluare cauzată de activități forestiere: În albia minoră a apelor curgătoare pot apărea substanțe care provin din activitatea de exploatare forestieră și care are efect negativ asupra speciei țintă, care este foarte sensibilă la calitatea apei. Amenințare scăzută asupra habitatelor și asupra speciilor de amfibieni Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata. Amenințare medie asupra speciei Cottus gobio. J Modificări ale sistemului natural B.13 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice -zone umede și mediul marin- J02.02 Înlăturarea de sedimente/mal. ..- J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.02.05 dragare bentonică J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane Detalii Praguri de fund: În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională etc. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația speciilor devin fragmentate. Problema cea mare apare în acel caz în care dintr-un motiv, de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare și ca urmare a acestuia toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu din cauză că branhiile acestora se înfundă, speciile dispar de pe un sector de râu și nu mai poate repopula acest sector deoarece datorită acestor praguri migrația speciilor în amonte nu este posibilă. Astfel speciile pot să dispară de pe unele sectoare. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zonă care înainte era lotică/cu curs rapid, devine lenitică/curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenjarea albiei: Aceste lucrări sunt efectuate de către Administrația Națională ”Apele Române” -de multe ori la solicitarea autorităților locale, de cei care își construiesc case sau au investiții majore în apropierea albiei- și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei în timpul acestor lucrări, astfel mulți pești mor în timpul executării lucrărilor. Tot în cadrul acestor lucrări sunt tăiați arborii de pe malul pârâurilor, pentru a permite accesul utilajelor de lucru în apropierea albiei minore. Acești arbori însă au un rol important în consolidarea malului. Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio. B.14 Amenințare viitoare J03 Alte modificări ale ecosistemelor J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic Detalii Pădurile cu fag din aria sitului au fost gospodărite în sensul creșterii consistenței arboretelor, ceea ce a condus la închiderea coronamentului arborilor. Acest tip de management afectează specia Rosalia alpina prin reducerea numărului arborilor bătrâni și/ sau uscați de fag expuși la soare. Astfel, se reduc și se pierd caracteristicile specifice de habitat ale speciei Rosalia alpina. Praguri de fund: În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională etc. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația speciilor devin fragmentate. Problema cea mare apare în acel caz în care dintr-un motiv, de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare și ca urmare a acestuia, toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu din cauză că branhiile acestora se înfundă, speciile dispar de pe un sector de râu și nu mai poate repopula acest sector deoarece datorită acestor praguri migrația speciilor în amonte nu este posibilă. Astfel speciile pot să dispară de pe unele sectoare. 0 altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică/cu curs rapid, devine lenitică/curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenințare ridicată asupra speciei Rosalia alpina si Cottus gobio. K Procesele naturale biotice si abiotice -fără catastrofe- B.15 Amenințare viitoare K01 Procese naturale abiotice /lente K01.01 Eroziune Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Amenințare scăzută asupra speciei Cottus gobio și asupra speciilor de amfibieni Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. B.16 Amenințare viitoare K01.03 Secare Detalii Secarea, rezultă o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ astfel speciile cad cu ușurință pradă răpitorilor. Un alt aspect important este faptul că scăderea nivelului apei practic rezultă o înălțare a barierelor naturale, care astfel vor împiedica migrația speciei. Secarea poate apărea în urma unor activități de captare a apei. Amenințare ridicată asupra speciilor Cottus gobio și asupra amfibienilor Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. B.17 Amenințare viitoare K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii /succesiune Detalii Așa cum se prezintă situația în teren la momentul actual, schimbarea compoziției de specii va fi continuă și va fi direcționată spre creșterea numărului/indivizilor speciilor lemnoase în detrimentul celor erbacee, specifice unei fânețe montane, despre care nu avem informații că ar fi existat în trecut. Singura sursă este formularul standard al sitului Natura 2000, dar noi nu-l considerăm o sursă certă, bazată pe studii de specialitate și observații culese din teren. Amenințare ridicată asupra habitatului 6520. Amenințare medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. B.18 Amenințare viitoare K03 Relatii interspecifice faunistice K03.03 Introducere a unor boli -patogeni microbieni- Detalii Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, pe pășunile din vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă, prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli - parvoviroza-. Amenințare ridicată asupra speciilor de mamifere. B.19 Amenințare viitoare K03.04 Prădătorism Detalii O problemă majoră în interiorul și vecinatatea ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o amenințare constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit. Amenințare ridicată asupra speciilor de mamifere. B.20 Amenințare viitoare K04 Relații interspecifice ale florei K04.01 Competiție Detalii Și pentru această amenințare preconizăm o creștere a intensității. Amenințare ridicată asupra speciilor de plante din habitatul 6520. L Evenimente geologice, catastrofe naturale B.21. Amenințare viitoare L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren Detalii Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o amenințare ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio. Amenințare medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul 40 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A Agricultura A03 Cosire/tăiere a pășunii A03.03 Abandonarea/lipsa cosirii C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.1 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] La nivelul sitului în zona Culmii Nămoalelor. C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra habitatului 6520. C.4. Detalii Specii și/sau habitate vizate: habitatul 6520. Din Planul de management al ariei naturale protejate Cascada Mișina -LIFE05/NAT/RO/000170 "Îmbunătățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea"- reiese că ”în aria naturală protejată ponderea cea mai mare o au suprafețele incluse în prezent în categoria fondului forestier, acoperite cu pădure. În cadrul acestora se includ suprafețele ocupate de subcategoriile drumuri tehnologice, drumuri auto și suprafețele ocupate de construcții. Terenurile destinate construcțiilor din cadrul ariei naturale protejate sunt situate în u.a. 37 UP III Verdele. Terenurile suprapuse rezervației naturale sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervație naturală și sit de importanță comunitară, pe care îl are arealul. Activitățile din silvicultură se referă la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de produse forestiere, fructe, ciuperci, acțiuni de reîmpădurire”. În concluzie, nu există activități de cosire. Tabelul 41 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.2 Presiune actuală A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.2 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] In zonele învecinate drumurilor forestiere din sit și în vecinatatea acestuia în zona pășunilor din Muntele Pietrosu. C.3. Intensitatea presiunii actuale Medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata C.4. Detalii Animalele domestice intră necontrolat practic oriunde în zone cu vegetație ierboasă. Această practică are un impact asupra caracterului habitatelor și mai ales asupra larvelor și juvenililor pentru care zonele cu ape de mici adâncimi reprezintă habitate de creștere. Totodată în preajma turmelor sunt prezenți câinii de turmă ce reprezintă o amenințare serioasă la adresa amfibienilor. În cazul speciei Bombina variegata se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea mormolocilor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Tabelul 42 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.3 Presiune actuală B Silvicultura B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.3 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Curățarea pădurii în parcelele din imediata vecinatate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina poate conduce la îndepărtarea din pădure a materialului lemnos colonizat de specia Rosalia alpina sau a materialului lemnos ce poate oferi condiții favorabile pentru dezvoltarea acesteia. C.3. Intensitatea presiunii actuale Scăzută asupra speciilor Rosalia alpina, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. C.4. Detalii Activitatea constă în îndepărtarea din pădure a materialului lemnos colonizat de specia Rosalia alpina, sau a materialului lemnos ce poate oferi condiții favorabile pentru dezvoltarea acesteia pe perioada stadiului larvar. Tabelul 43 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.4 Presiune actuală B Silvicultura B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.4 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiune scăzută asupra speciei Rosalia alpina. C.4. Detalii Practica lucrărilor silvice prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia. Tabelul 44 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.5 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.5 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. Ridicată asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. C.4. Detalii Exploatarea legală se poate planifica prin amenajamente silvice în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor aflate în aria naturală protejată. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, TAF-urile tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. Tabelul 45 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.6 Presiune actuală B07 Alte activități silvice decât cele listate C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.6 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În toate parcelele din ariile naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, de-a lungul corpurilor de apă. C.3. Intensitatea presiunii actuale Medie asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. C.4. Detalii Tăierea arborilor de pe malurile apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Arborii/vegetația lemnoasă de pe mal este defrișată pe parcursul exploatărilor forestiere. Tabelul 46 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.7 Presiune actuală D Rețele de comunicații D01 Drumuri, poteci, căi ferate D01.02 Drumuri, autostrăzi C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3- Harta 3.20.7 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] De-a lungul drumurilor din sit și a celor de la limita acestuia, inclusiv a celor forestiere. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiune ridicată asupra tuturor speciilor de pești - Cottus gobio și a faunei acvatice în general respectiv a speciilor de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni Presiune scăzută asupra habitatelor 9110 și 91V0. Presiune medie asupra speciei Lynx lynx. C.4. Detalii Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne, TAF - uri și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în pârâul Mișina și în afluenții acestuia. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice. Utilizarea drumului forestier, și în special circulația camioanelor, afectează habitatul speciilor de amfibieni prezente pe șanțurile de pe marginea drumurilor și în zonele de băltire a apelor. Utilizarea drumului forestier, și în special circulația camioanelor, afectează habitatul speciei prezent la lizieră dinspre versant a pădurii. Tabelul 47 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.8 Presiune actuală E Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială E03 Descărcări E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.8 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În lungul drumurilor de exploatare existente la nivelul sitului, precum și pe malurile corpurilor de apă existente în sit. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiune scăzută asupra tuturor speciilor. C.4. Detalii La nivelul ariilor naturale protejate nu există depozite semnificative de deșeuri, însă în lungul drumurilor sunt întâlnite deșeuri, atât menajere cât și diferite componente auto precum anvelope sau bidoane de ulei, însă acestea sunt întâlnite rar, în lungul drumului tranzitat de utilajele forestiere. Tabelul 48 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.9 Presiune actuală F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice F03.02 Luare/prelevare de faună /terestră F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.9 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă -în afara limitelor sitului-, însă intensitatea sa este necunoscută. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiune medie asupra speciilor de mamifere și asupra amfibienilor Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. C.4. Detalii Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Motivul este acela că activitatea nu este vizibilă și în majoritatea situațiilor el nu este înregistrat deoarece procedurile nu favorizează, constatarea unui act de braconaj. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă, în afara limitelor sitului, însă intensitatea sa este necunoscută. A fost trecut la presiuni, deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație. Tabelul 49 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.10 Presiune actuală F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general F04.02 colectarea - ciuperci, licheni, fructe de pădure C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.10 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Pe întreaga suprafață a ariilor naturale protejate C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiune scăzută asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata. C.4. Detalii Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor, precum și a altor produse accesorii ale pădurii, influențează viabilitatea populației speciei de urs, dar și unele specii de păsări frugivore. In același timp, activitatea de colectare poate constiui un deranj asupra speciilor de amfibieni Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata datorită prezenței umane necontrolate. Tabelul 50 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.11 Presiune actuală G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.11 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea poate fi prezentă pe tot cuprinsul ariei naturale protejate, însă aceasta este concentrată mai mult în zona Cascadei Mișina și a drumurilor de acces către aceasta. C.3. Intensitatea presiunii actuale Scăzută asupra tuturor speciilor. C.4. Detalii Cascada Mișina este o zonă de interes turistic, însă datorită accesului dificil, nu este prezent un număr ridicat de turiști. In același timp, prezența necontrolată a turiștilor poate duce la apariția unui deranj antropic, însă intensitatea acestuia este nesemnificativă. Tabelul 51 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.12 Presiune actuală H Poluare 1 Poluarea apelor de suprafață: limnice, terestre, marine și salmastre H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.12 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea este localizată în principal în lungul drumurilor de exploatare existente la nivelul ariilor naturale protejate. C.3. Intensitatea presiunii actuale Scăzută asupra habitatelor 6520, 9110 și 91V0. Medie asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. C.4. Detalii Ariile naturale protejate sunt tranzitate de către utilaje forestiere, iar multe din acestea sunt într-o stare tehnică neconformă, având scurgeri de carburanți și uleiuri. Deși cantitatea de fluide pierdută nu este una semnificativă, impactul poluării se poate manifesta asupra amfibienilor care utilizează bălțile existente la nivelul drumurilor, zone unde se pot acumula carburanții scurși de la utilajele forestiere. Tabelul 52 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.13 Presiune actuală J Modificări ale sistemului natural J03 Alte modificări ale ecosistemelor J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.13 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea este prezentă în parcelele silvice cu specia fag dominantă și de-a lungul drumurilor forestiere din sit. C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra speciei Rosalia alpina C.4. Detalii Pădurile cu fag din aria sitului au fost gospodărite în sensul creșterii consistenței arboretelor, ceea ce a condus la închiderea coronamentului arborilor Acest tip de management afectează specia Rosalia alpina prin reducerea numărului arborilor bătrâni și/ sau uscați de fag expuși la soare. Astfel, se reduc și se pierd caracteristicile specifice de habitat ale speciei Rosalia alpina. Tabelul 53 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.14 Presiune actuală K01 Procese naturale abiotice lente K01.01 Eroziune C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.14 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiune ce se exercită în malurile pârâului Mișina și la baza versanților. C.3. Intensitatea presiunii actuale Scăzută asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. C.4. Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Tabelul 54 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.15 Presiune actuală K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii/succesiune C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.15 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] La baza versantților cu pante accentuate, malurile cursurilor de apă C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra habitatului 6520 C.4. Detalii Procesul de succesiune este condiționat și susținut de eliminarea naturală sistematică a unei specii, a unui grup de specii sau chiar a unei asociații în ansamblu, concomitent cu migrarea și favorizarea altor specii sau asociații care le iau locul. În cazul nostru este vorba de succesiuni între speciile pioniere - cele ale unor pajiști montane, pentru că cenozele descrise în Planul de management anterior așa sunt: cenoze pioniere erbacee apărute pe locul suprafețelor folosite în trecut ca ogoare pentru hrana vânatului și cele fundamentale/speciile lemnoase. În această situație, dinamica succesiunii este foarte activă: terenul este luat în stăpânire de vegetația arbustivă, uneori de speciile pioniere: mesteacăn, plop tremurător, salcie căprească. În mediul mai prielnic, creat de speciile pioniere, se instalează speciile fundamentale - molid, brad, fag, prin migrația din aproape în aproape. Tabelul 55 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.16 Presiune actuală K03 Relații interspecifice faunistice K03.03 Introducere a unor boli /patogeni microbieni C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.16 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În toată zona ariilor naturale protejate C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra speciilor de mamifere C.4 Detalii Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere, îndeosebi a puilor. Tabelul 56 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.17 Presiune actuală K03.04 Prădătorism C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.17 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În toată zona ariilor naturale protejate C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra speciilor de mamifere. C.4. Detalii Problema o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit. Tabelul 57 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.18 Presiune actuală K04 Relații interspecifice ale florei K04.01 Competiție C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.18 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] În toată zona ariilor naturale protejate C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra speciilor de mamifere. C.4. Detalii Problema o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit. Tabelul 58 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.19 Presiune actuală L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.19 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] La baza versanților cu pante accentuate, malurile cursurilor de apă C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra speciilor de pești. Medie asupra habitatelor 6520, 9110 și 91V0. C.4. Detalii Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o presiune ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul 59 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.1 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În zonele invecinate drumurilor forestiere din sit și în vecinatatea acestuia în zona pășunilor din Muntele Pietrosu. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata. D.4. Detalii Animalele domestice intră necontrolat practic oriunde în zone cu vegetatie ierboasă. Această practică are un impact asupra caracterului habitatelor și mai ales asupra larvelor și juvenililor pentru care zonele cu ape de mici adâncimi reprezintă habitate de creștere. Totodată în preajma turmelor sunt prezenți câinii de turmă ce reprezintă o amenințare serioasă la adresa amfibienilor. În cazul speciei Bombina variegata se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea mormolocilor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Tabelul 60 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.2 Amenințare viitoare B Silvicultura B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3- Harta 3.21.2 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Curățarea pădurii în parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina poate conduce la îndepărtarea din pădure a materialului lemnos colonizat de specia Rosalia alpina sau a materialului lemnos ce poate oferi condiții favorabile pentru dezvoltarea acesteia. La nivelul ariilor naturale protejate, datorită regimului de protecție restrictiv al rezervației naturale, nu se desfășoară lucrări silvice, însă în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate se execută lucrări silvice în conformitate cu amenajamentul silvic. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Scăzută asupra speciilor Rosalia alpina, Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata. Medie asupra speciei Cottus gobio D.4. Detalii Activitatea constă în îndepărtarea din pădure a materialului lemnos colonizat de specia Rosalia alpina, sau a materialului lemnos ce poate oferi condiții favorabile pentru dezvoltarea acesteia pe perioada stadiului larvar. Ilustrarea presiunii s-a realizat luând în considerare zonele forestiere cu potențial trofic/adăpost pentru speciile de interes conservativ din zona ariilor naturale protejate, stabilirea acestora fiind făcută conform opiniilor experților și informațiilor disponibile în literatura de specialitate. În lipsa aplicării unor măsuri de conservare, lucrările silvice aplicate în zonele evidențiate, pot reprezenta o amenințare viitoare asupra speciilor de interes conservativ datorită caracterului de desfășurare, tratamentele silvice aplicate presupun exploatarea materialului lemnos și replantarea/regenerarea naturală. Tabelul 61 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.3 Presiune actuală B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.3 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Scăzută asupra speciei Rosalia alpina. D.4. Detalii Literatura de specialitate arată că femelele de Rosalia alpina depun ponta și în lemn uscat sau în curs de uscare. De aceea, lemnul uscat existent în pădure sau în marginea pădurii și care nu rezultă din exploatare sau rezultă din exploatare dar nu merge mai departe spre prelucrare, cherestea și alte produse lemnoase, este colectat inclusiv de către localnici pentru uz gospodăresc. Lemnul uscat sau în curs de uscare, cioate, bușteni căzuți ori arbori pe picior, rămas în pădure o perioadă lungă de timp sau depozitat pe marginea drumurilor forestiere este foarte posibil să fie „colonizat” de către femelele de Rosalia alpina, în lipsa arborilor cu scoarța afectată. De aceea, extragerea acestuia în perioada de reproducere poate avea impact negativ deoarece afectează populația locală a speciei în perioada de depunere a pontei și ulterior în perioada de dezvoltare a stadiilor imature. Tabelul 62 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.4 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.4 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În parcelele din imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciei Cottus gobio Medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. D.4. Detalii Exploatarea legală se poate planifica prin amenajamente silvice în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor aflate în aria naturală protejată. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, TAF-urile tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. Tabelul 63 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.5 Amenințare viitoare B07 Alte activități silvice decât cele listate D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.5 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, de-a lungul corpurilor de apă prezente. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Medie asupra speciei Cottus gobio. D.4. Detalii Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Arborii/vegetația lemnoasă de pe mal este defrișată pe parcursul exploatărilor forestiere. Tabelul 64 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.6 Amenințare viitoare C Minerit, extracția de materiale și de producție a energiei C01 Industria extractivă C01.01. Extragere de nisip și pietriș D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.6 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, de-a lungul corpurilor de apă prezente, mai ales în zonele străbătute de drumuri forestiere. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciei Cottus gobio. D.4. Detalii Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Arborii/vegetația lemnoasă de pe mal este defrișată pe parcursul exploatărilor forestiere. Tabelul 65 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.7 Amenințare viitoare D Rețele de comunicații D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 Drumuri, autostrăzi D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.7 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] De-a lungul drumurilor din sit și a celor de la limita acestuia. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. Scăzută asupra habitatelor 9110 și 91V0 Medie asupra speciei Lynx lynx. D.4. Detalii Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne, TAF - uri și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în pârâul Mișina și în afluenții acestuia. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice. Utilizarea drumului forestier, și în special circulația camioanelor, afectează habitatul speciilor de amfibieni prezente pe șanțurile de pe marginea drumurilor și în zonele de băltire a apelor. Tabelul 66 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.8 Amenințare viitoare E Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială E03 Descărcări E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.8 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În lungul drumurilor de exploatare existente la nivelul sitului. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Presiune scăzută asupra tuturor speciilor. D.4. Detalii La nivelul ariilor naturale protejate nu există depozite semnificative de deșeuri, însă în lungul drumurilor sunt întâlnite deșeuri, atât menajere cât și diferite componente auto precum anvelope sau bidoane de ulei, însă acestea sunt întâlnite rar, în lungul drumului tranzitat de utilajele forestiere. Tabelul 67 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.9 Amenințare viitoare F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice /terestre F03.02 Luare/prelevare de faună terestră F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.09 alte forme de luare /extragere faună F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.07 altele, cu plase derivante F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.9 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă, în afara limitelor sitului, însă intensitatea sa este necunoscută. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Medie asupra speciilor de mamifere și asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. D.4. Detalii Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Motivul este acela că activitatea nu este vizibilă și în majoritatea situațiilor el nu este înregistrat deoarece procedurile nu favorizează, constatarea unui act de braconaj. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă, în afara limitelor sitului, însă intensitatea sa este necunoscută. A fost trecut la presiuni, deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație. Tabelul 68 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.10 Amenințare viitoare F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general F04.02 colectarea de: ciuperci, licheni, fructe de pădure D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.10 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Pe întreaga suprafață a ariilor naturale protejate. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Scăzută asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata. D.4. Detalii Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor, precum și a altor produse accesorii ale pădurii, influențează viabilitatea populației speciei de urs, dar și unele specii de păsări frugivore. În același timp, activitatea de colectare poate constiui un deranj asupra speciilor de amfibieni Triturus cristatus, Triturus montandoni si Bombina variegata datorită prezenței umane necontrolate. Tabelul 69 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.11 Amenințare viitoare G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.11 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Presiunea poate fi prezentă pe tot cuprinsul ariei naturale protejate, însă aceasta este concentrată mai mult în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces către aceasta. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Scăzută asupra tuturor speciilor. D.4. Detalii Cascada Mișina este o zonă de interes turistic, însă datorită accesului dificil, nu este prezent un număr ridicat de turiști. În același timp, prezența necontrolată a turiștilor poate duce la apariția unui deranj antropic, însă intensitatea acestuia este nesemnificativă. Tabelul 70 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.12 Amenințare viitoare H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.12 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Presiunea este localizată în principal în lungul drumurilor de exploatare existente la nivelul ariilor naturale protejate. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Scăzută asupra speciilor Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. D.4. Detalii Ariile naturale protejate sunt tranzitate de către utilaje forestiere, iar multe din acestea sunt într-o stare tehnică neconformă, având scurgeri de carburanți și uleiuri. Deși cantitatea de fluide pierdută nu este una semnificativă, impactul poluării se poate manifesta asupra amfibienilor care utilizează bălțile existente la nivelul drumurilor, zone unde se pot acumula carburanții scurși de la utilajele forestiere. Tabelul 71 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.13 Amenințare viitoare J Modificări ale sistemului natural J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: zone umede și mediul marin J02.02 Înlăturarea de sedimente/mal. J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.02.05 dragare bentonică J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.13 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În toată zona ariilor naturale protejate, de-a lungul corpurilor de apă prezente. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciei Cottus gobio. D.4. Detalii Praguri de fund: În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația speciilor devin fragmentate. Problema cea mare apare în acel caz în care dintr-un motiv, de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare și ca urmare a acestuia toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu din cauză că branhiile acestora se înfundă, speciile dispar de pe un sector de râu și nu mai poate repopula acest sector deoarece datorită acestor praguri migrația speciilor în amonte nu este posibilă. Astfel speciile pot să dispară de pe unele sectoare. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea, zona care înainte era lotică, cu curs rapid, devine lenitică, curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenjarea albiei: Aceste lucrări sunt efectuate de către Administrația Națională ”Apele Române”, de multe ori la solicitarea autorităților locale, de cei care își construiesc case sau au investiții majore în apropierea albiei, și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei în timpul acestor lucrări, astfel mulți pești mor în timpul executării lucrărilor. Tot în cadrul acestor lucrări sunt tăiați arborii de pe malul pârâurilor, pentru a permite accesul utilajelor de lucru în apropierea albiei minore. Acești arbori însă au un rol important în consolidarea malului. Tabelul 72 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.14 Amenințare viitoare J03 Alte modificări ale ecosistemelor J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3- Harta 3.21.14 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Presiunea este prezentă în parcelele silvice cu specia fag dominantă și de-a lungul drumurilor forestiere din sit. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciei Cottus gobio. D.4. Detalii Pădurile cu fag din aria sitului au fost gospodărite în sensul creșterii consistenței arboretelor, ceea ce a condus la închiderea coronamentului arborilor. Acest tip de management afectează specia Rosalia alpina prin reducerea numărului arborilor bătrâni și/ sau uscați de fag expuși la soare. Astfel, se reduc și se pierd caracteristicile specifice de habitat ale speciei Rosalia alpina. Praguri de fund: In zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională etc. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația speciilor devine fragmentată. Problema cea mare apare în acel caz în care dintr-un motiv, de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare și ca urmare a acestuia toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu din cauză că branhiile acestora se înfundă, speciile dispar de pe un sector de râu și nu mai poate repopula acest sector deoarece datorită acestor praguri migrația speciilor în amonte nu este posibilă. Astfel speciile pot să dispară de pe unele sectoare. 0 altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea, zona care înainte era lotică, cu curs rapid, devine lenitică, curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Tabelul 73 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.15 Amenințare viitoare K01 Procese naturale abiotice -lente- K01.01 Eroziune D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.15 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Presiune ce se exercită în malurile pârâului Mișina și la baza versanților. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Scăzută asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. D.4. Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Tabelul 74 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.16 Amenințare viitoare K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii -succesiune- D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.16 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În toată zona ariilor naturale protejate D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra habitatului 6520. Medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. D.4 Detalii Așa cum se prezintă situația în teren la momentul actual, schimbarea compoziției de specii va fi continuă și va fi direcționată spre creșterea numărului/indivizilor speciilor lemnoase în detrimentul celor erbacee, specifice unei fânețe montane, despre care nu avem informații că ar fi existat în trecut. Singura sursă este formularul standard al sitului Natura 2000, dar noi nu-l considerăm o sursă certă, bazată pe studii de specialitate și observații culese din teren. Tabelul 75 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.17 Amenințare viitoare K03 Relatii interspecifice faunistice K03.03 Introducere a unor boli/patogeni microbieni D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.17 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În toată zona ariilor naturale protejate D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Presiune ridicată asupra speciilor de mamifere D.4 Detalii Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere îndeosebi a puilor. Tabelul 76 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.18 Amenințare viitoare K03.04 Prădătorism D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.18 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În toată zona ariilor naturale protejate. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciilor de mamifere D.4. Detalii Problema o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit. Tabelul 77 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.19 Amenințare viitoare K04 Relații interspecifice ale florei K04.01 Competiție D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.19 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În arealul de distribuție al habitatului 6520, zonele de tăiere la ras, precum și în lizierele habitatelor forestiere. D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra habitatului 6520. D.4. Detalii Competiția cea mai acerbă se dispută în zonele în care s-a realizat tăierea la ras, în zonele marginale ale pădurilor existente și în zonele aferente habitatului 6520. Tabelul 78 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.20 Amenințare viitoare L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.20 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] La baza versanților cu pante accentuate, malurile cursurilor de apă D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra speciei Cottus gobio. Medie asupra habitatelor forestiere 9110 și 91V0. D.4. Detalii Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o presiune ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabelul 79 - Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale B02.02 Curățarea pădurii B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F04.02 colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere K01.01 Eroziune E.1. Specia 1166 Triturus cristatus - triton crestat 2001 Triturus montandoni - triton de munte 1193 Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.22.1 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A04.01.05: în zonele neîmpădurite din vecinătatea sitului Presiunea B02.02: În toate zonele împădurite din vecinatatea ariei naturale protejate. Presiunea B03: În toate zonele împădurite din sit. Presiunea D.01.02: De-a lungul drumurilor din sit și în zonele de traversare a cursurilor de apa de suprafață Presiunea 03.01: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată. Presiunea F03.02.03: în afara limitelor sitului, posibil și în sit Presiunea F04.02: Pe întreaga suprafață a ariilor naturale protejate Presiunea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Presiunea H01.05: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează ariile naturale protejate. Presiunea K01.01: Presiune ce se exercită în malurile râului E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Presiunea A04.01.05: Medie Presiunea B02.02: Scăzută Presiunea B03: Ridicată Presiunea D01.02: Ridicată Presiunea E03.01: Scăzută Presiunea F03.02.03: Medie Presiunea F04.02: Scăzută Presiunea G01: Scăzută Presiunea H01.05: Scăzută Presiunea K01.01: Scăzută E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate - Triturus cristatus, Triturus montandoni, Triturus alpestris, Bombina variegata, mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei Bombina variegata se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea mormolocilor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Tabelul 80 - Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Rosalia alpina Cod Parametru Descriere A.2. Presiune actuală B02.02 Curățarea pădurii B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat E.1. Specia 1087* Rosalia alpina - croitorul mare al fagului E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.22.3 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea B02.02: În toate zonele împădurite din vecinatatea ariei naturale protejate. Presiunea B02.04: În toate zonele împădurite din vecinatatea sitului. Presiunea B07: În zonele împădurite ale sitului Presiunea E03.01: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată. Presiunea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Presiunea J03.01: Presiunea este prezentă în parcelele silvice cu specia fag dominantă și de-a lungul drumurilor forestiere din sit. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Presiunea B02.02: Scăzută Presiunea B02.04: Scăzută Presiunea B07: Scăzută Presiunea E03.01: Scăzută Presiunea G01: Scăzută Presiunea J03.01: Ridicată E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Transportul masei lemnoase din arealele adiacente sitului se realizează prin intermediul unui drum forestier care traversează situl. Potențialele probleme pot apărea prin lovirea/afectarea arborilor din apropierea drumului sau prin folosirea acestora la ancorarea TAF-urilor în situația în care drumul devine greu practicabil în urma condițiilor meteo nefavorabile. Tabelul 81 - Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de mamifere Lynx lynx, Canis lupus și Ursus arctos Cod Parametru Descriere A.3. Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative K03.03 Introducere a unor boli / patogeni microbieni K03.04 Prădătorism E.1. Specia Lynx lynx - râs Ursus arctos - urs Canis lupus - lup E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.22.2 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea E03.01: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată. Presiunea F03.02.03: în afara limitelor sitului, posibil și în sit Presiunea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Presiunea K03.03: În toată zona ariilor naturale protejate Presiunea K03.04: În toată zona ariilor naturale protejate E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Presiunea E03.01: Scăzută Presiunea F03.02.03: Medie Presiunea G01: Scăzută Presiunea K03.03: Ridicată Presiunea K03.04: Medie. E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii Practica lucrărilor silvice prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia. Tabelul 82 - Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Cottus gobio Cod Parametru Descriere A.4. Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere natural B07 Alte activități silvice decât cele listate D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere K01.01 Eroziune L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren E.1. Specia 1163 Cottus gobio - zglăvoacă E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.22.4 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea B03: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m: treceri prin albie pentru utilaje pe parcursul exploatărilor: 45.757611 - 26.577105, 45.761202 - 26.584248, 45.762200 - 26.585969, 45.768793 - 26.591787 Presiunea B07: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m Presiunea D01.02: de-a lungul drumurilor prezente în sit Presiunea E03.01: de-a lungul drumurilor forestiere prezente în sit Presiunea G01: în aria Cascadei Mișina Presiunea H01.05: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m Presiunea K01.01: de-a lungul corpurilor de apă din sit Presiunea L05: la poatele versanților E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Presiunea B03: Ridicată Presiunea B07: Medie Presiunea D01.02: Ridicată Presiunea E03.01: Scăzută Presiunea G01: Scăzută Presiunea H01.05: Medie Presiunea K01.01: Scăzută Presiunea L05: Ridicată E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii În zona sitului am identificat activități de exploatare a masei lemnoase, drumuri avariate din cauza camioanelor și a utilajelor care lucrează în exploatarea forestieră, ape tulburi din cauza exploatărilor, mai ales din cauza trecerilor prin albia minoră a cursului principal, care intră direct în râul Mișina sau din afluenții mai mici, rezultat indirect al exploatărilor cu efecte negative semnificative asupra speciilor prezente. Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc aceste arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul 83 - Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B02.02 Curățarea pădurii D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure etc G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere K01.01 Eroziune F.1 Specia 1166 Triturus cristatus - triton crestat 2001 Triturus montandoni - triton de munte 1193 Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.23.1 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea A04.01.05: In zonele neîmpădurite din vecinatatea sitului Amenințarea a B02.02: În toate zonele împădurite din vecinatatea ariei Amenințarea B03: În toate zonele împădurite din sit. Amenințarea D01.02: De-a lungul drumurilor din sit și în zonele de traversare a cursurilor de apa de suprafață Amenințarea E03.01: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată. Amenințarea F03.02.03: în afara limitelor sitului, posibil și în sit Amenințarea F04.02: Pe întreaga suprafață a ariilor naturale protejate Amenințarea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Amenințarea H01.05: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează ariile naturale protejate. Amenințarea K01.01: Presiune ce se exercită în malurile râului F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Amenințarea A04.01.05: Medie Amenințarea B02.02: Scăzută Amenințarea B03: Ridicată Amenințarea D01.02: Medie Amenințarea E03.01: Scăzută Amenințarea F03.02.03: Medie Amenințarea F04.02: Scăzută Amenințarea G01: Scăzută Amenințarea H01.05: Scăzută Amenințarea K01.01: Scăzută F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata, mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei Bombina variegata se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea mormolocilor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Tabelul 84 - Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Rosalia alpina Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare B02.02 Curățarea pădurii B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat F.1 Specia 1087 Rosalia alpina - croitorul mare al fagului F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.23.2 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea B02.02, B02.04, B.03: În toate zonele împădurite din aria naturală protejată. Amenințarea E03.01: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată Amenițarea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Amenințarea J03.01: În toate zonele împădurite din sit și din vecinătatea acestuia. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Amenințarea B02.02: Scăzută Amenințarea B02.04: Scăzută Amenințarea B03: Scăzută Amenințarea E03.01: Scăzută Amenițarea G01: Scăzută Amenințarea J03.01: Medie F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Literatura de specialitate arată că Rosalia alpina este o specie care preferă în proporție mare arborii de fag pentru depunerea pontei și lemnul de fag ca hrană a larvelor. Pădurea din zona sitului este alcătuită în mod dominant din molid, fagul fiind specie secundară, dar cu efective importante și cu exemplare seculare, preferate de Rosalia alpina în dauna celor tinere. Eventuala exploatare a fagului în zonă în favoarea molidului ar putea modifica raportul între cele două specii, reducând arealul potențial de distribuție a speciei și chiar amenințând existența acesteia în cadrul sitului. Tabelul 85 -: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de mamifere Lynx lynx, Canis lupus și Ursus arctos Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative K03.03 Introducere a unor boli / patogeni microbieni K03.04 Prădătorism F.1 Specia Lynx lynx - râs Canis lupus - lup Ursus arctos - urs F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.23.3 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea E03.01: In lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată. Amenințarea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona Cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Amenințarea F03.02.03: în afara limitelor sitului, posibil și în sit Amenințarea K03.03: In toată zona ariilor naturale protejate Amenințarea K03.04: In toate zonele împădurite din sit și din vecinătatea acestuia. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Amenințarea E03.01: Scăzută Amenințarea G01: Scăzută Amenințarea F03.02.03: Medie Amenințarea K03.03: Ridicată Amenințarea K03.04: Medie F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Practica lucrărilor silvice prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli - parvoviroza-. Cascada Mișina este o zonă de interes turistic, însă datorită accesului dificil, nu este prezent un număr ridicat de turiști. In același timp, prezența necontrolată a turiștilor poate duce la apariția unui deranj antropic, însă intensitatea acestuia este nesemnificativă Tabelul 86 - Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Cottus gobio Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare B02.04 Indepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate C01.01. Extragere de nisip si pietriș D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice/zone umede și mediul marin J02.02 Inlăturarea de sedimente - mâl. J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F02.02.05 dragare bentonică J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.09 alte forme de luare / extragere, faună F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.07 altele, cu plase derivante F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic K01.01 Eroziune K01.03 Secare L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren F.1 Specia 1163 Cottus gobio - zglăvoacă F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.23.4 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințările B02.04, B03: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m Amenințarea B07: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m Amenințarea C01.01: cursul pârâului în aval de Cascada Mișina Amenințarea D01.02: De-a lungul drumurilor din sit și în zonele de traversare a cursurilor de apa de suprafață Amenințarea E03.01: În lungul drumurilor forestiere care tranzitează aria naturală protejată. Amenințarea G01: Pe tot teritoriul ariilor naturale protejate, cu un grad mai ridicat în zona cascadei Mișina și a drumurilor de acces. Amenințarea H01.05: cursul pârâului în aval de Cascada Mișina Amenințările F02.05, J02.02.01, J02.03, J02.04.02, J02.05.02, J02.10, J02.11.01, J02.12.02, J02.15, J03.01, J03.02.01, J03.02.02, J03.02.03: cursul pârâului în aval de Cascada Mișina Amenințările F03.02.03, F03.02.09, F05.03, F05.04, F05.04, F05.07, F06: cursul pârâului în aval de Cascada Mișina Amenințarea K01.01: Presiune ce se exercită în malurile râului Amenințarea K01.03: cursul pârâului în aval de Cascada Mișina Amenințarea L05: Malurile pâraielor și la baza versanților cu pante mari F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Amenințările B02.04, B03: Ridicată. Amenințarea B07: Medie Amenințarea C01.01: Scăzută Amenințarea D01.02: Ridicată Amenințarea E03.01: Scăzută Amenințarea G01: Scăzută Amenințarea H01.05: Medie Amenințările F02.05, J02.02.01, J02.03, J02.04.02, J02.05.02, J02.10, J02.11.01, J02.12.02, J02.15, J03.01, J03.02.01, J03.02.02, J03.02.03: Medie Amenințările F03.02.03, F03.02.09, F05.03, F05.04, F05.04, F05.07, F06: Scăzută Amenințarea K01.01: Scăzută Amenințarea K01.03: Medie Amenințarea L05: Ridicată F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Exploatarea forestieră din perioada premergătoare înființării ariilor naturale protejate a condus printre altele la alunecări de teren masive ce aduc permanent în apele curgătoare din sit, cantități apreciabile de aluviuni. În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională. Pragurile de fund din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația speciilor devine fragmentată. Exploatarea legală se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, autocamioanele tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. La nivelul ariilor naturale protejate nu există depozite semnificative de deșeuri, însă în lungul drumurilor sunt întâlnite deșeuri, atât menajere cât și diferite componente auto precum anvelope sau alte deșeuri. În albia minoră a apelor curgătoare pot apăra substanțe care provin din activitatea de exploatare forestieră și care are efect negativ asupra speciei țintă, care este foarte sensibilă la calitatea apei Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o presiune ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. ... ... 5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Tabelul 87 - Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate forestiere 9110 și 91V0 Cod Parametru Descriere A.1 Amenințare viitoare A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren G.1 Clasificarea tipului de habitat Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion G.2 Codul unic al tipului de habitat 9110 91V0 G.3 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.24.1 G.4 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Presiunea A04.01.05: Toată suprafața ariei naturale protejate și zonele din proximitatea sitului Presiunile B03, E03.01, G01, H01.05, L05: La nivelul întregului sit, în aria de distribuție a habitatelor forestiere Presiunea D01.02: De-a lungul drumurilor din sit G.5 Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Presiunea A04.01.05: Scăzută Presiunea B03: Ridicată Presiunea D01.02: Scăzută Presiunea E03.01: Scăzută Presiunea G01: Scăzută Presiunea H01.05: Scăzută Presiunea L05: Ridicată G.6 Confidențialitate Publice G.7 Detalii Tipurile de habitate prezente în sit, deși create și modificate prin intervenție umană, au căpătat în timp caracteristici naturale, diversitate biologică, echilibru ecologic, capacitate de suport a existenței unor specii de păsări de interes comunitar, iar unele dintre activitățile desfășurate în prezent au impact negativ, dezechilibrând caracteristicile naturale. Utilizarea drumului forestier, și în special circulația camioanelor, afectează habitatul speciei prezent la liziera dinspre versant a pădurii. Tabelul 88 - Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra habitatului 6520 Cod Parametru Descriere A.1 Amenințare viitoare A03.03 Abandonarea/lipsa cosirii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere K02.01 Schimbarea compoziției de specii/succesiune K04.01 Competiție G.1 Clasificarea tipului de habitat Fânețe montane G.2 Codul unic al tipului de habitat 6520 G.3 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.24.2 G.4 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Presiunea A03.03: la nivelul întregii arii de distrubuție a habitatului 6520 Culmea Nămoalelor Presiunile E03.01, H01.05, K02.01, K04.01: În aria de distribuție a habitatului Presiunea G01: la limita sitului, în aria de distribuție a habitatului G.5 Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Presiunea A03.03: Ridicată Presiunea D01.02: Scăzută Presiunea E03.01: Scăzută Presiunea H01.05: Scăzută Presiunea K02.01: Ridicată Presiunea K04.01: Ridicată Presiunea G01: Scăzută G.6 Confidențialitate Publice G.7 Detalii Terenurile suprapuse rezervației naturale sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervație naturală și sit de importanță comunitară, pe care îl are arealul. Activitățile din silvicultură se referă la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de produse forestiere - fructe, ciuperci, acțiuni de reîmpădurire. În concluzie, nu există activități de cosire. Competiția dintre speciile erbacee și cele lemnoase a fost câștigată, în cazul sitului Cascada Mișina, de speciile lemnoase. Pe locul luminișurilor, golurilor de pădure, coaste însorite, pădurea s-a impus printr-un proces foarte puternic de lăstărire și germinare a semințelor. ... 5.4.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate Tabelul 89 - Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate forestiere 9110 și 91V0 Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren H.1 Clasificarea tipului de habitat Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion H.2 Codul unic al tipului de habitat 9110 91V0 H.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.25.1 H.4 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] Amenințarea B03: în arealul de distribuție a habitatelor forestiere Amenințarea D01.02: de-a lungul drumurilor din sit Amenințarea E03.01: la limitele sitului cu probabilitate de extindere în sit Amenințarea G01: la limitele sitului cu probabilitate de extindere în sit Amenințarea H01.05: la nivelului întregului sit Amenințarea L05: în arealul de distribuție a habitatelor forestiere H.5 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat Amenințarea B03: Medie Amenințarea D01.02: Scăzută Amenințarea E03.01: Scăzută Amenințarea G01: Scăzută Amenințarea H01.05: Scăzută Amenințarea L05: Medie H.6 Confidențialitate Publice H.7 Detalii Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o amenințare ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. Tabelul 90 - Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra habitatului 6520 Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere K02.01 Schimbarea compoziției de specii / succesiune K04.01 Competiție H.1 Clasificarea tipului de habitat Fânețe montane H.2 Codul unic al tipului de habitat 6520 H.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.25.2 H.4 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] Amenințarea D01.02: de-a lungul drumurilor din sit Amenințarea E03.01: la limitele sitului cu probabilitate de extindere în sit Amenințarea G01: la limitele sitului cu probabilitate de extindere în sit Amenințarea H01.05: la nivelului întregului sit Amenințarea K02.01: la nivelul ariei de distribuție al habitatului Amenințarea K04.01: la nivelul ariei de distribuție al habitatului H.5 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat Amenințarea D01.02: Scăzută Amenințarea E03.01: Scăzută Amenințarea G01: Scăzută Amenințarea H01.05: Scăzută Amenințarea K02.01: Ridicată Amenințarea K04.01: Ridicată H.6 Confidențialitate Publice H.7 Detalii Așa cum se prezintă situația în teren la momentul actual, schimbarea compoziției de specii va fi continuă și va fi direcționată spre creșterea numărului/indivizilor speciilor lemnoase în detrimentul celor erbacee, specifice unei fânețe montane, despre care nu avem informații că ar fi existat în trecut. Singura sursă este formularul standard al sitului Natura 2000, dar noi nu-l considerăm o sursă certă, bazată pe studii de specialitate și observații culese din teren. ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare este esențială în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate, derivă din starea lor actuală de conservare. Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării Planului de management actual, activitățile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecție către menținerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/ speciei, iar regulile și rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină și să combată acele activități propuse al căror impact potențial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă. Dacă starea de conservare a unei specii/ unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă- inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activitățile din Planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecție în sensul îmbunătățirii acelor parametri care împiedică respectiva specie și/ sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi spre exemplu măsuri de reconstrucție ecologică, iar regulile și rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităților prezente cu impact asupra speciei/ tipului de habitat și interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta și mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă. Prezentul studiu se axează în principal pe speciile și habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarat sit Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervație naturală 2.818 Cascada Mișina. Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să mențină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale și speciile de floră și faună sălbatică de importanță comunitară. Prin urmare, atingerea și/sau menținerea "stării de conservare favorabilă" - SCF, reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele și speciile de importanță comunitară. Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul articolelor 1.e. pentru habitate și 1.i. pentru specii astfel: -i- Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia. Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: – datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și ... – arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; ... – specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung; ... Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă, atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității, și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate, nu există nici un risc direct să devină extincte, nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor. Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase: ● "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, 50-100 de ani; ● "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispariție în viitorul previzibil, 50-100 de ani. Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută". Astfel, starea de conservare a unei specii presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: ● mărimea populației speciei; ● habitatul speciei; ● perspectivele viitoare ale speciei. Specii de mamifere – 1361 Lynx lynx Tabelul A - Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lynx lynx, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului - Directiva Habitate A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă, sedentară/rezidentă A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, sedentară/rezidentă: Clasa 0: interval 0 – 10 indivizi, 2 indivizi, un mascul, o femelă cu doi pui A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei ”C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în Planul de management anterior Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Populație permanentă, sedentară/rezidentă: Clasa 0: interval 0 – 10 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Aprecierea s-a realizat luând în considerare datele colectate din teren și cele disponibile în literatura de specialitate despre modul de folosință al teritoriului, informații corelate cu disponibilitatea habitatelor favorabile și prezența speciei în aria naturală protejată. Au fost apreciate elemente precum suprafața ariei naturale protejate sau particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei din teren și conform literaturii de specialitate. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ≈ – aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”x” – este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației - Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] - dacă există date- Tabelul B - Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lynx lynx, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului -Directiva Habitate- A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 220 Ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior Nu este cazul, evaluarea habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 220 Ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună/adecvat B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată Matricea 3- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă -rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lynx lynx, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului - Directiva Habitate A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă -sedentară/rezidentă C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” – stabilă, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV – perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” – stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; C.11 Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor [C.10.] a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut C.12 Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei Scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor [C.10.] a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut C.13 Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată. C.14 Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor FV – favorabilă C.15 Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor 0 – este stabilă C.16 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nu este cazul. Matricea 4- Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF = stabil =/> la fel/deasupra VRSF Bune 4 Matricea 5- Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Matricea 6- Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile -dacă s-au putut evalua- SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lynx lynx, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului -Directiva Habitate- A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informații suplimentare Nu este cazul Matricea 7- Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă ... – 1352* Canis lupus Informațiile referitoare la specia Canis lupus au fost extrase din rezultatele proiectelor: ● LIFE02NAT/R08576 - Conservarea in situ a carnivorelor mari din județul Vrancea (20022005). ● LIFE13NAT/R0/000205 - WOLFLIFE - Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaților Orientali (2014-2018). Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr. Parametru Descriere A.1. Specia Canis lupus, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 5-7 indivizi. Apreciem mărimea populației specie aflată în tranzit în aria sitului, ca fiind formată dintr-o haită A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună – metode robuste A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2%, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 5 – 7 indivizi. Apreciem mărimea populației specie aflată în tranzit în aria sitului, ca fiind formată dintr-o haită A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Suprafața sitului este mult prea mică pentru a menține o populație independentă. Au fost identificate urme pe substrat umed. A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal, A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei Nu există date privind structura populației. A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei FV - favorabilă A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”x” – este necunoscută A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației - Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Canis lupus, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual. B.3. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 220 ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 220 Ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Întreaga suprafață a ariei naturale protejate reprezintă principalul habitat al lupului. B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal, B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă -rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1. Specia Canis lupus, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual. C3. Tendința viitoare a mărimii populației ”0” – stabilă, C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”x” – necunoscut. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV – favorabile, C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” – stabilă, C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal, C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile, C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile, C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor ”x” – necunoscut. Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile Evaluarea globală a speciei Tabelul D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Canis lupus, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație rezidentă D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei x – este necunoscută D.5. Starea globală de conservare necunoscută nu este cazul D.6. Informații suplimentare - Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.] ● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] pe baza matricii: Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți parametrii sunt în stare favorabilă. ... – 1354* Ursus arctos Informațiile referitoare la specia Ursus arctos au fost extrase din rezultatele proiectelor: ● LIFE02NAT/R08576 - Conservarea in situ a carnivorelor mari din județul Vrancea (2002-2005). ● LIFE05NAT/R0/000500 - Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea ursului brun în zona central estică a Carpaților Orientali (2010-2013). Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr. Parametru Descriere A.1. Specia Ursus arctos, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1-2 indivizi A.4. Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună – metode robuste A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2%, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7. Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate A.8. Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1-2 indivizi A.9. Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Suprafața sitului este mult prea mică pentru a menține o populație independentă. A.10. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal, A.11. Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12. Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14. Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15. Structura populației speciei Nu există date privind structura populației. A.16. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei FV - favorabilă A.17. Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”x” – este necunoscută A.18. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației nu este cazul Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Ursus arctos, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual. B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 220 Ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.5. Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate B.6. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 220 Ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Întreaga suprafață a ariei naturale protejate reprezintă principalul habitat al ursului. B.8. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal, B.9. Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie B.12. Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14. Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă -rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1. Specia Ursus arctos, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual. C3. Tendința viitoare a mărimii populației ”0” – stabilă, C.4. Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”x” – necunoscut. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV – favorabile, C.6. Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” – stabilă, C.7. Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal, C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile, C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile, C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut. Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile Evaluarea globală a speciei Tabelul D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Ursus arctos, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație rezidentă D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei x – este necunoscută D.5. Starea globală de conservare necunoscută nu este cazul. D.6. Informații suplimentare - Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.] ● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] pe baza matricii: Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți parametrii sunt în stare favorabilă. ... Specii de amfibieni – 1193 Bombina variegata Tabelul A- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata, cod Natura 2000: 1193 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă /sedentară/rezidentă A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Clasa 5: 1000-5000 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei ”C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Clasa 5: 1000-5000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Aprecierea s-a realizat luând în considerare datele colectate din teren și cele disponibile în literatura de specialitate despre modul de folosință al teritoriului, informații corelate cu disponibilitatea habitatelor favorabile și prezența speciei în aria naturală protejată. Au fost apreciate elemente precum suprafața ariei naturale protejate sau particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei din teren și conform literaturii de specialitate. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ≈ – aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”x” – este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației - Matricea 1- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] -dacă există date- Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Tabelul B- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Bombina variegata Nr Parametri Descriere A.1. Specia Bombina variegata, cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 4,81 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul, evaluarea habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 4,81 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost apreciate elemente precum suprafața zonelor umede din aria naturală protejată și zona imediat învecinată acestora, împreună cu particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei conform literaturii de specialitate. Specia poate utiliza suprafața și imediata vecinătate a zonelor umede, inclusiv bălți temporare sau zone de revărsare. Pentru aprecierea suprafeței adecvate a habitatului, au fost luate în considerare toate elementele de favorabilitate pentru prezența speciei, atât din punct de vedere al punctelor de concentrare, cât și al zonelor în care specia poate fi întâlnită, chiar și ocazional, fiind însă excluse suprafețele unde nu se regăsesc habitate cu favorabilitate ridicată pentru specie. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună/adecvată B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Matricea 2- Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată Matricea 3- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Bombina variegata Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata, cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă -sedentară/rezidentă- C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” – stabilă, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV – perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” – stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Matricea 4- Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF = stabil =/> la fel/deasupra VRSF Bune 4 Matricea 5- Perspectivele speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual. Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Matricea 6- Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile -dacă s-au putut evalua- SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina variegata, cod Natura 2000: 1193 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă /sedentară/rezidentă Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informații suplimentare Nu este cazul Matricea 7- Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă ... – 1166 Triturus cristatus Tabelul A- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus cristatus, cod Natura 2000: 1166 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă /sedentară/rezidentă A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă: Clasa 4: 500-1000 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei ”C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Populație permanentă /sedentară/rezidentă: Clasa 4: 500-1000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Aprecierea s-a realizat luând în considerare datele colectate din teren și cele disponibile în literatura de specialitate despre modul de folosință al teritoriului, informații corelate cu disponibilitatea habitatelor favorabile și prezența speciei în aria naturală protejată. Au fost apreciate elemente precum suprafața ariei naturale protejate sau particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei din teren și conform literaturii de specialitate. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ≈ – aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”x” – este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației - Matricea 1- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] -dacă există date- Tabelul B- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Triturus cristatus, cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 4,81 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul, evaluarea habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 4,81 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost apreciate elemente precum suprafața zonelor umede din aria naturală protejată și zona imediat învecinată acestora, împreună cu particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei conform literaturii de specialitate. Specia poate utiliza suprafața și imediata vecinătate a zonelor umede, inclusiv bălți temporare sau zone de revărsare. Pentru aprecierea suprafeței adecvate a habitatului, au fost luate în considerare toate elementele de favorabilitate pentru prezența speciei, atât din punct de vedere al punctelor de concentrare, cât și al zonelor în care specia poate fi întâlnită, chiar și ocazional, fiind însă excluse suprafețele unde nu se regăsesc habitate cu favorabilitate ridicată pentru specie. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună /adecvată B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Matricea 2- Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată Matricea 3- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus cristatus, cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” – stabilă, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV – perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” – stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Matricea 4- Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF =stabil =/>la fel/deasupra VRSF Bune 4 Matricea 5- Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Matricea 6- Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile -dacă s-au putut evalua- SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus cristatus, cod Natura 2000: 1166 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informații suplimentare Nu este cazul Matricea 7- Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă ... – 2001 (Lissotriton) Triturus montandoni Tabelul A- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia (Lissotriton) Triturus montandoni, cod Natura 2000: 2001 A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă/sedentară/rezidentă. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă /sedentară/rezidentă: Clasa 4: 500-1000 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei ”C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă: Clasa 4: 500-1000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Aprecierea s-a realizat luând în considerare datele colectate din teren și cele disponibile în literatura de specialitate despre modul de folosință al teritoriului, informații corelate cu disponibilitatea habitatelor favorabile și prezența speciei în aria naturală protejată. Au fost apreciate elemente precum suprafața ariei naturale protejate sau particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei din teren și conform literaturii de specialitate. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ≈ – aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”x” – este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației - Matricea 1- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] - dacă există date- Tabelul B- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia (Lissotriton) Triturus montandoni, cod Natura 2000: 2001 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă. B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 4,81 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul, evaluarea habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată ≈ 4,81 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost apreciate elemente precum suprafața zonelor umede din aria naturală protejată și zona imediat învecinată acestora, împreună cu particularitățile de habitat existente aici și corelate cu atributele asociate prezenței speciei conform literaturii de specialitate. Specia poate utiliza suprafața și imediata vecinătate a zonelor umede -inclusiv bălți temporare sau zone de revărsare-. Pentru aprecierea suprafeței adecvate a habitatului, au fost luate în considerare toate elementele de favorabilitate pentru prezența speciei, atât din punct de vedere al punctelor de concentrare, cât și al zonelor în care specia poate fi întâlnită -chiar și ocazional-, fiind însă excluse suprafețele unde nu se regăsesc habitate cu favorabilitate ridicată pentru specie. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună / adecvată B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: ”0” – este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Matricea 2- Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată Matricea 3- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia (Lissotriton) Triturus montandoni, cod Natura 2000: 2001 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă/sedentară/rezidentă. C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” – stabilă, C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV – perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” – stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Matricea 4- Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF = stabil =/> la fel/deasupra VRSF Bune 4 Matricea 5- Perspectivele speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Matricea 6- Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile, dacă s-au putut evalua SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia (Lissotriton) Triturus montandoni, cod Natura 2000: 2001 A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă /sedentară/rezidentă Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informații suplimentare Nu este cazul Matricea 7- Evaluarea stării globale de conservare a specie Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă ... Specii de pești 1166 Cottus gobio- specia nu a fost găsită în ariile naturale protejate Specia Cottus gobio (zglăzoaca) nu a fost identificată în zona ariilor naturale protejate. Se poate afirma cu certitudine că în momentul de față specia nu se regăsește pe teritoriul ariilor naturale protejate, din cauze naturale și nu din cauze antropice. Pe cursul râului Mișina, imediat în amonte, după confluența râului Mișina cu râul Năruja, există o cascadă naturală foarte înaltă (circa 6 m), care împreună cu altele mai mici din aval, reprezintă obstacole impasabile pentru specia Cottus gobio (zglăvoacă). Se poate afirma de asemenea cu certitudine, că în mod natural, datorită condițiilor de habitat, în speță a lipsei conectivității cursurilor de apă, datorată cauzelor mai sus menționate, specia nu va putea niciodată popula cursurile râurilor din ariile naturale protejate. Specii de nevertebrate 1087* Rosalia alpina Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul A- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia *1087 Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) croitorul mare al fagului A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populație permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Clasa 4 (între 500 și 1000 de indivizi) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu există un plan de management anterior. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1000-2000 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Abundența favorabilă pentru specie este între 4070 exemplare/ha A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”>” – mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populației. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”X” – necunoscută A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”X” – necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației ”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. Matricea 1- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Favorabilă Nefavorabilă-Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Tabelul B- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia *1087 Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) croitorul mare al fagului A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 25-30 ha. B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu există plan de management anterior. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu există informații suficiente pentru o asemenea evaluare. B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu este cazul. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”>” – mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” – se înrăutățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei - Matricea 2- Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Tendința Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservarea speciei în aria naturală protejată. Matricea 3- Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei. Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Orice altă combinație Tabelul C- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia *1087 Rosalia alpina -Linnaeus, 1758- croitorul mare al fagului A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă -sedentară/rezidentă- C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”X” – necunoscută C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”>” – mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației U2 – perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”-” – descrescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”>” – mai mare C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 – nefavorabile – inadecvate C.9 Perspectivele speciei în viitor ”U1” – nefavorabile - inadecvate C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu C. 11 Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Scăzută C. 12 Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei Medie C. 13 Viabilitatea pe termen lung a speciei Viabilitatea speciei pe termen lung este asigurată. C. 14 Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor ”U1” – nefavorabile - inadecvate C. 15 Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor ”-” – descrescătoare C. 16 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor - Matricea 4- Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura Sub VRSF - descrescător < sub VRSF Inadecvate Rele 5 VRF = Valoarea de Referință Favorabilă Matricea 5- Perspectivele speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: ● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] ● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Favorabile Nefavorabile -inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Orice altă combinație Matricea 6- Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Orice altă combinație Evaluarea globală a specieI Tabelul D- Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia *1087 Rosalia alpina -Linnaeus, 1758- croitorul mare al fagului A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă -sedentară/rezidentă- D.3. Starea globală de conservare a speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei ”-” – se înrăutățește D.5. Starea globală de conservare necunoscută - D.6. Informații suplimentare Problemele legate de stabilirea clară a limitelor sitului au permis exploatări în zona relativ restrânsă ocupată cu păduri de fag din sud-estul sitului. Continuarea exploatărilor în zonă poate conduce la restrângerea puternică a arelului ocupat de fag și periclitarea perspectivelor speciei. Matricea 7- Evaluarea stării globale de conservare a specie Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] ● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Orice altă combinație ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar Habitate forestiere – 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Nr. Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2 Codul unic al tipului de habitat 9110 –Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Suprafața efectivă ocupată: 121 Ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată bună - inventarieri complete; E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național nesemnificativ E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior Nu există plan de management anterior E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată: 116,76 Ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Aprecierea s-a realizat luând în considerare datele colectate din teren și cele disponibile în literatura de specialitate E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”≈” – aproximativ egal, E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” – stabilă, E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat Nu este cazul. E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat Nu este cazul. E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat bună - inventarieri complete; E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat Nu este cazul. E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative Nu este cazul. E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative; E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” – favorabilă, E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” – este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Nu este cazul. Matricea 1- Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat este stabilă ȘI Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată are valoarea aproximativ ”=” ȘI Schimbările în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sunt nesemnificative. Tabelul F- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2. Codul unic al tipului de habitat 9110 –Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum F.3 Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; F.4 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” – favorabilă, F.5 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” – este stabilă, F.6 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Nu este cazul Matricea 2- Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă –rea Necunoscută Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.] Tabelul G- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2. Codul unic al tipului de habitat 9110 –Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum G.3 Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” – stabilă G.4 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ” ≈” – aproximativ egală G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor FV – perspective bune G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Matricea 3- Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] Și perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune Și viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.] Tabelul H- Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2. Codul unic al tipului de habitat 9110 –Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum E.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” – favorabilă E.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”+” – se îmbunătățește, în cazul în care se vor aplica măsurile prevăzute în Planul de management E.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute Nu este cazul E.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Starea generală de conservare a habitatului 9110 este la momentul actual favorabilă. Matricea 4- Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.17]; ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] ● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei 3 parametri de mai sus sunt în stare favorabilă ... – 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Nr. Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2 Codul unic al tipului de habitat 91V0 –Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Suprafața efectivă ocupată: 98 Ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată bună - inventarieri complete; E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național nesemnificativ E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior Nu există plan de management anterior E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată: 97,11 Ha E.9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Aprecierea s-a realizat luând în considerare datele colectate din teren și cele disponibile în literatura de specialitate. E.10 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată ”≈” – aproximativ egal, E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”0” – stabilă, E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat Nu este cazul. E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat Nu este cazul. E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat bună - inventarieri complete; E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat Nu este cazul. E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative Nu este cazul. E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative; E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”FV” – favorabilă, E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”0” – este stabilă E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Nu este cazul. Matricea 1- Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat este stabilă ȘI Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată are valoarea aproximativ ”=” ȘI Schimbările în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sunt nesemnificative. Tabelul F- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2. Codul unic al tipului de habitat 91V0 –Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion F.3 Structura și funcțiile tipului de habitat Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; F.4 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”FV” – favorabilă, F.5 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”0” – este stabilă, F.6 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Nu este cazul Matricea 2- Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă –rea Necunoscută Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.] Tabelul G- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2. Codul unic al tipului de habitat 91V0 –Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion G.3 Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” – stabilă, G.4 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ” ≈” – aproximativ egală G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor FV – perspective bune G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată; Matricea 3- Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] Și perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune Și viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.] Tabelul H- Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară; E.2. Codul unic al tipului de habitat 91V0 –Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion H.3 Starea globală de conservare a tipului de habitat ”FV” – favorabilă H.4 Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”+” – se îmbunătățește, în cazul în care se vor aplica măsurile prevăzute în Planul de management H.5 Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute Nu este cazul H.6 Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Starea generală de conservare a habitatului 91V0 este la momentul actual favorabilă. Matricea 4- Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.17]; ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] ● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei 3 parametri de mai sus sunt în stare favorabilă ... Habitate de pajiști – 6520 Fânețe montane Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară E.2 Codul unic al tipului de habitat 6520 E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată circa 1 ha – la inventariere-cartare E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată bună – inventarieri complete E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 1 ha / 380.000 ha = 0,000002632 – la inventariere-cartare E.6 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național Nesemnificativă E.7 Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior Nu există un plan de management anterior, În urma evaluaărilor actuale s-a constatat că habitatul este inexistent în sit. Există mici petice cu vegetație aparținând asociațiilor edificatoatre ale habitatului, însă acestea nu sunt suficiente pentru a desemna habitatul în situl ROSCI0023. E.8 Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată 3 ha E9 Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a .tipului de habitat din aria naturală protejată Stadiul de conservare a unui habitat natural este considerat „favorabil”atunci când: • aria sa de extindere naturală este stabilă sau în creștere, În cazul habitatului 6520, pentru care a fost apreciată o suprafață de 66 ha (conform formularului standard), este evident că dacă la inventarierea făcută cu ocazia studiilor pentru Planul de management s-a identificat o suprafață de circa 1 ha, starea de conservare a acestui habitat a fost apreciată ca nefavorabilă- rea. Nu numai că suprafața habitatului nu este stabilă, dar este extrem de mică comparativ cu cea declarată anterior. În concluzie, orice altă suprafață mai mică chiar și de 50, 40, 30 sau 10 ha de exemplu, arătând o tendință de scădere -nu de stabilitate sau creștere!, ar duce la concluzia -evident- rațională- că starea habitatului, cel puțin din punct de vedere al suprafeței, este nefavorabilă- inadecvată sau nefavorabilă-rea, așa cum este în acest caz. În concluzie, suprafața de referință pentru starea de conservare favorabilă a habitatului este acea suprafață stabilă față de o raportare sau o declarare anterioară, sau o suprafață mai mare! Presupunând că s-a strecurat o eroare în formularul standard al sitului, oricare ar fi fost suprafața habitatului la declararea din formularul standard, considerăm că aceasta ar fi trebuit să fie mai mare de 1 ha, de minimumcha, pentru ca habitatul să fie sustenabil. Suprafața actuală identificată în teren este mult prea mică pentru a asigura structura și funcțiile adecvate ale habitatului, mai ales că suprafața cartată în teren este una fragmentată. • structura și funcțiile sale specifice, necesare pentru menținerea sa pe termen lung, există și vor continua, probabil să existe în viitorul apropiat și • stadiul de conservare al speciilor sale specifice este unul corespunzător. E.10 Raportul dintre suprafața de referință ”» ” – mult mai mare E.11 Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat ”-” – descrescătoare E.12 Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat Nu E.13 Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat Nu cunoaștem metodologia aplicată pentru a stabili suprafața habitatului indicată în formularul standard. Analizând vegetația din sit ca și singura sursă referitoare la prezența acestui tip de habitat în arie -Plan de management - LIFE05/NAT/RO/000170 "Imbunatatirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din județul Vrancea"-- considerăm că s-a strecurat o greșeală cu privire la includerea acestui tip de habitat, cu asemenea suprafețe, în formularul standard. În ceea ce privește regimul economic al acelor suprafețe, sigur că au fost ecosisteme de pajiște, dar nu avem nici o indicație că ar fi fost utilizate în regim de fâneață. În ceea ce privește suprafața acestor parcele, aceasta s-a redus ca urmare a fenomenului natural de împădurire, datorită chiar faptului că nu au fost manageriate în sistem de fâneață. E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună-inventarieri complete E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat minim – 1/220 = 0,0045% E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative >5% -1% pe an x numărul de ani; corespunde unui declin mare al suprafeței tipului de habitat dacă tendința este descrescătoare-. E.17 Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”U2” – nefavorabilă - rea E.19 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate ”-” – se înrăutățește E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Nu este cazul. Matricea 8- Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] este mai mică cu mai mult de 10% față de Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.]; Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”» ”. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat Tabelul F- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară E.2. Codul unic al tipului de habitat 6520 F.3 Structura și funcțiile tipului de habitat Nu există date suficiente privind structura și funcțiile tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. F.4 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”U2” – nefavorabilă - rea, F.5 Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”-” – se înrăutățește, F.6 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Nu este cazul Matricea 9- Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă –rea Necunoscută Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului -incluzând și speciile sale tipice-; [F.3.] Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Tabelul G- Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară E.2. Codul unic al tipului de habitat 6520 G.3 Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”x” – necunoscută G.4 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”x” – necunoscut G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor X – perspective necunoscute G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra tipului de habitat, afectând major viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat; Presiuni și amenințări exercitate asupra habitatul 6510 în sit: A03.03 Abandonarea /lipsa cosirii – presiune R K02.01 Schimbarea compoziției de specii, succesiune – presiune R K04.01 Competiție G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. Matricea 10- Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect foarte mare asupra tipului de habitat [G.6]; Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este asigurată [G.7.] Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat Tabelul H- Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară E.2. Codul unic al tipului de habitat 6520 H.3 Starea globală de conservare a tipului de habitat ”U2” – nefavorabilă - rea H.4 Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”-” – se înrăutățește H.5 Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute Nu este cazul. H.6 Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Nu există informații cu privire la suprafața și compoziția/ prezența acestor fânețe în sit, anterior desfășurării acestor studii. Pentru aria naturală protejată Cascada Mișina s-a elaborat un Plan de management LIFE05/NAT/RO/000170 „Îmbunătățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea" din care reiese că în aria naturală protejată ponderea cea mai mare o au suprafețele incluse în prezent în categoria fondului forestier, acoperite cu pădure. Matricea 11- Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.15]/ [E.16.]; ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.3.] ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.6]; pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Unul sau mai mulți parametri sunt în stare rea ... ... 6.3. Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl Specii de mamifere: 1361 Lynx lynx în ROSCI0023 Cascada Mișina Mărimea populației este estimată la 2 indivizi, iar arealul de distribuție este de circa 220 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "FV" - Favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitatea de măsură Valoare țintă Mențiuni Mărimea populației Indivizi / 100 kmp Doar pentru situri cu suprafață peste 5.000 ha min. 1,5 indivizi/100 kmp Valoarea de 1,5 râși/100 kmp a fost propusă considerând rezultate preliminare ale (1) proiectului Life Lynx, (2) alte studii publicate privind populația de râs în Carpați Existența reproducerii/prezență permanentă Număr de unități reproductive Situri <1.000 ha min. 1 femelă cu pui < 1 an prezență în perioada septembrie-decembrie în sit Situri între 1.000 ha și 5.000 ha min. 1 femelă cu pui prezentă în perioada iunie-decembrie în sit Situri peste 5.000 ha, min. 2 femele cu pui prezentă tot timpul anului. Existența femelelor cu pui confirmă succesul reproductiv, respectiv prezența a cel puțin o femelă și un mascul. Densitatea speciilor pradă Număr indivizi/100 kmp Echivalentul în biomasă reprezentată de ungulate disponibilă (cerb sau căprior) de min. 1.800 kg/100 kmp, echivalentul a 75 căprioare/100kmp 80% din dieta râsului e compusă din căprior și circa 6 % din cerb (în general viței). Un individ de râs adult consumă între 50-60 de exemplare de căprior (sau echivalent capră neagră sau vițel de cerb) / an (Error! Hyperlink reference not valid.) la care se adaugă alte specii (vulpe, șoareci, păsări etc.). Existența păduri clasa de vârstă II % din suprafața cu pădure din sit Min. 10 % pentru situri < 1.000 ha Min. 15% pentru situri peste 1.000 ha În general pădurile tinere, cu deranj uman limitat sunt preferate pentru alegerea vizuinii. Prezență stâne și țarcuri de înnoptare Nr. Max. 2 stâne pentru situri sub 1.000 ha indiferent de suprafața de pășunat din sit. Pentru situri peste 1.000 ha, numărul de stâne funcție de suprafața pentru pășunat și capacitatea de suport conform amenajamentelor pastorale. Număr câini hoinari Nr. 0 1352* Canis lupus în ROSCI0023 Cascada Mișina Informațiile referitoare la specia Canis lupus au fost extrase din rezultatele proiectelor: ● LIFE02NAT/R08576 - Conservarea in situ a carnivorelor mari din județul Vrancea (20022005). ● LIFE13NAT/R0/000205 - WOLFLIFE - Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaților Orientali (2014-2018). Mărimea populației este estimată la 5-7 indivizi aflați în pasaj, iar arealul de distribuție este de circa 220 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "FV" - Favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 5-7 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului speciei ha 220 Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia. Densitatea populației pradă indivizi/1000 ha 3 cerbi/kmp sau 4-5 mistreți/kmp sau 7-10 căprioare/kmp Numeroasele proiecte desfășurate în zona proiectului au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide și mistreți, dar și iepuri. Prezență stâne și țarcuri de înnoptare Nr. Max. 2 stâne pentru situri sub 1.000 ha indiferent de suprafața de pășunat din sit. Număr câini hoinari Nr. 0 Prezența numeroaselor stâne, a turmelor de oi și vaci însoțite de ciobani și câini poate produce pe perioade limitate, modificări în distribuția indivizilor de lupi din zonă, principala cauză fiind numărul mare de câini care însoțesc de obicei aceste turme, precum și densitatea stânelor. Pe lângă amenințarea directă, prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli. 1354* Ursus arctos în ROSCI0023 Cascada Mișina Informațiile referitoare la specia Ursus arctos au fost extrase din rezultatele proiectelor: ● LIFE02NAT/R08576 - Conservarea in situ a carnivorelor mari din județul Vrancea (2002-2005). ● LIFE05NAT/R0/000500 - Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea ursului brun în zona central estică a Carpaților Orientali (2010-2013). Mărimea populației este estimată la 1-2 indivizi, iar arealul de distribuție este de circa 220 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "FV" - Favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 1-2 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului speciei ha 220 Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia. Densitatea populației pradă indivizi/1000 ha 100-130 iepuri 50-60 căpriori 11-14 mistreți 12-15 cerbi carpatini Numeroasele proiecte desfășurate în zona proiectului au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide și mistreți. Prezență stâne și țarcuri de înnoptare Nr. Max. 2 stâne pentru situri sub 1.000 ha indiferent de suprafața de pășunat din sit. Număr câini hoinari Nr. 0 Prezența numeroaselor stâne, a turmelor de oi și vaci însoțite de ciobani și câini poate produce pe perioade limitate, modificări în distribuția indivizilor de lupi din zonă, principala cauză fiind numărul mare de câini care însoțesc de obicei aceste turme, precum și densitatea stânelor. Pe lângă amenințarea directă, prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli. Specii de amfibieni: 1193 Bombina variegata în ROSCI0023 Cascada Mișina Mărimea populației este estimată la 1000 - 5000 indivizi, iar arealul de distribuție este de circa 4,81 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "FV" - Favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Distribuția speciei în aria naturală Numărul de indivizi la nivelul ariei naturale protejate 1000-5000 indivizi Mărime a populației conform datelor din Planul de management Densitate populație număr indivizi/Hectar de habitat favorabil 62-125 indivizi Mărime a populației raportată la datele din Planul de management Densitatea habitatului de reproducere O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de maxim 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbor) Habitat de reproducere/kmp Cel puțin 2/kmp Suprafață estimată conform prezenței zonelor de băltire temporară a apei din lungul cursurilor de apă și a drumurilor de acces Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere) % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75% Procent estimat conform datelor colectate în timpul studiilor de fundamentare a Planului de management 1166 Triturus cristatus în ROSCI0023 Cascada Mișina Mărimea populației este estimată la 500 - 1000 indivizi, iar arealul de distribuție este de circa 4,81 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "FV" - Favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Distribuția speciei în aria naturală Numărul de indivizi la nivelul ariei naturale protejate 500-1000 indivizi Mărime a populației conform datelor din Planul de management Densitate populație număr indivizi/Hectar de habitat favorabil 62-125 indivizi Mărime a populației raportată la datele din Planul de management Densitatea habitatului de reproducere O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbor) Habitat de reproducere/kmp Cel puțin 2/kmp Suprafață estimată conform prezenței zonelor de băltire temporară a apei din lungul cursurilor de apă și a drumurilor de acces Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere) % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75% Procent estimat conform datelor colectate în timpul studiilor de fundamentare a Planului de management 2001 Triturus montandoni în ROSCI0023 Cascada Mișina Mărimea populației este estimată la 500 - 1000 indivizi, iar arealul de distribuție este de circa 4,81 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "FV" - Favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Distribuția speciei în aria naturală Numărul de indivizi la nivelul ariei naturale protejate 500-1000 indivizi Mărime a populației conform datelor din Planul de management Densitate populație număr indivizi/Ha de habitat favorabil 12-60 indivizi Mărime a populației raportată la datele din Planul de management Densitatea habitatului de reproducere O unitate are cel puțin 10 m 2 corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbor) Habitat de reproducere/kmp Cel puțin 2/kmp Suprafață estimată conform prezenței zonelor de băltire temporară a apei din lungul cursurilor de apă și a drumurilor de acces Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere) % din acoperirea suprafeței Cel puțin 75% Procent estimat conform datelor colectate în timpul studiilor de fundamentare a Planului de management Specii de nevertebrate: 1087* Rosalia alpina în ROSCI0023 Cascada Mișina Mărimea populației este estimată la 500 - 1000 indivizi, iar arealul de distribuție este de circa 8-10 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind "NI" - Nefavorabilă-inadecvată. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Mărime populație Număr indivizi 1000-1500 Mărime habitat Ha 8-10 Arbori bătrâni în trupuri de pădure Număr arbori/hectar 4-6 Arbori de foioase mai bătrâni de 130-150 de ani, în afara pădurilor, în arealul potențial de distribuție a speciei Număr total de arbori 40-50 Volum lemn mort mc/Ha 30 Habitate forestiere: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum în ROSCI0023 Cascada Mișina Suprafața habitatului este estimată la aproximativ 121,25 ha, iar starea de conservare a fost evaluată favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru acest habitat este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Suprafață habitat Ha 121 Ha - Abundența speciilor edificatoare din abundența totală %/Ha Cel puțin 75% Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. Sylvatica (uneori exclusiv), Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum, Festuca drymeia. Alte specii importante: Athyrium filix- femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea. Abundența stratului arbustiv %/Ha Specifică habitatului Compoziția stratului ierbos (specii edificatoare) număr specii/Ha Cel puțin 3 Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Prenanthes purpurea, Athyrium filix-femina, Dryopteris dilatata, Dryopteris filix-mas, Calamagrostis arundinacea, Doronicum austriacum, Polygonatum verticillatum, Galium odoratum, Lamium galeobdolon, Carex sylvatica, Mycelis muralis, Phegopteris connectilis. Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și lohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare. %/Ha Mai puțin de 5% Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat în protocol de monitorizare. Volum lemn mort pe sol sau pe picior m3/Ha Cel puțin 25 - Lemn mort în descompunere avansată % din volumul total Cel puțin 25 % Definiția stadiului de descompunere avansată: coaja acoperă <50% din trunchi, doar crengi mai mari, deseori fără crengi, >50% din trunchi moale la apăsare. Insule de îmbătrânire /arbori de biodiversitate număr arbori/Ha Cel puțin 8 - 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) în R0SCI0023 Cascada Mișina Suprafața habitatului este estimată la aproximativ 98,46 ha, iar starea de conservare a fost evaluată favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru acest habitat este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Suprafață habitat Ha 98 Ha Abundența speciilor edificatoare din abundența totală %/Ha Cel puțin 75% Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa, Leucanthemum waldsteini, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede, primãvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanții umbriți și în stațiuni mai umede poate domina Rubus hirtus. Abundența stratului arbustiv %/Ha Specifică habitatului Compoziția stratului ierbos (specii edificatoare) număr specii/Ha Cel puțin 3 Speciile ierboase caracteristice Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra și Phyllitis scolopendrium sunt prezente în număr semnificativ de exemplare. Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și lohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare. %/Ha Mai puțin de 5% Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat în protocol de monitorizare. Volum lemn mort pe sol sau pe picior m3/Ha Cel puțin 25 Lemn mort în descompunere avansată % din volumul total Cel puțin 25 % Definiția stadiului de descompunere avansată: coaja acoperă <50% din trunchi, doar crengi mai mari, deseori fără crengi, >50% din trunchi moale la apăsare. Insule de îmbătrânire /arbori de biodiversitate număr arbori/Ha Cel puțin 8 Habitate de pajiști 6520 Fânețe montane în R0SCI0023 Cascada Mișina Suprafața habitatului este estimată la aproximativ 1 ha, iar starea de conservare a fost evaluată nefavorabilă-rea. Obiectivul de conservare specific sitului pentru acest habitat este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă: Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Mențiuni Suprafață habitat Ha minim 3 ha Habitatul a fost declarat cu stare de conservare U2-nefavorabilă rea. Abundența speciilor edificatoare din abundența totală %/25 mp Cel puțin 35% Într-un habitat cu stare de conservare bună: speciile caracteristice /edificatoare: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Festuca rubra, Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Lotus corniculatus, Luzula campestris, Briza media, Leontodon hispidus, Trifolium montanum, T. pannonicum, Cynosurus cristatus, Hypochoeris radicata, Centaurea phrygia s.l. Suprafața de sol erodat/neacoperit de vegetație %/25 mp Mai puțin de 5% Indicator de perturbări care generează eroziune, turism, offroad, suprapășunat. Abundența speciilor invazive/ruderale/nitrofile %/25 mp Mai puțin de 5% Speciile invazive nu sunt prezente în acest tip de habitat. În cazul folosirii ca pășune, prezența speciilor ruderale / nitrofile indică suprapășunat sau fertilizare excesivă. În urma stânelor pot apărea specii ca Cirsium sp, Veratrum album, Rumex sp. Bogăția specifică Număr specii/25 mp Specifică habitatului Cu cât numărul de specii este mai mare cu atât starea de conservare a habitatului este mai bună. Trisetum flavescens, Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata, Salvia pratensis, Anthoxanthum odoratum, Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poëticus, Malva moschata, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium heterophyllum. Înălțimea vegetației cm Specifică habitatului 30 (40) – (60) 80cm Nu este un indicator relevant. Diferă în funcție de asociația vegetală, în speță de varianta HdR, în care se instalează suprafața de probă: 60-80 pentru R R3801 - 30-40 pentru R 3803 - 40-60 R 3804 Suprafața cosită și/sau pășunată habitatului Ha Suprafață cosită cât mai mare, pentru că habitatul este o fâneață. În Manualul de interpretare al habitatelor EUR 28, din 2013, la acest habitat este indicată pentru România doar varianta"R3801 - Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris". În Manualul de interpretare al habitatelor din România sunt introduse și variantele R 3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra și R3804 Pajiști daco-getice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum, care de către Doniță et al. (2005, 2006) sunt incluse la 6510. Pentru habitatul 6520 din sit ar trebui să fie suprafață cosită, însă parcelele identificate în sit sunt mici, foarte departe de zona locuită și practicile agricole tradiționale nu se mai aplică în aceste zone. În urma inventarierilor nu s-a identificat varianta R3801 - Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris, ce ar putea fi utilizată ca fâneață. ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Scopul Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina este acela de a promova conservarea habitatelor și speciilor pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat, precum și crearea unui model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane limitrofe ariei naturale protejate. Planul de management urmărește integrarea obiectivelor de conservare și protecție a habitatelor și speciilor de interes comunitar, educația, cercetarea științifică, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000. ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Obiective generale Obiectivele generale au fost formulate pornind de la amenințările cu care se confruntă situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina și de la nevoile de dezvoltare ale comunităților locale, după cum urmează: Obiectivul general 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina -incluzând rezervația naturală Cascada Mișina- a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă. Obiectivul general 2: Asigurarea bazei de date/informații referitoare la habitatele și speciile pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat, inclusiv starea de conservare a acestora, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului. Obiectivul general 3: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat. Obiectivul general 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. Obiectivul general 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru a habitatele și speciile de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat. Obiectivul general 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului. ... 7.2.2. Obiectiv specific Tabelul 91 - Obiective specifice și generale Nr. Cod OS Cod OG Denumire 1. OS 1.1 OG 1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care situl a fost declarat, în sensul atingerii/menținerii stării de conservare favorabilă a acestora. 2. OS 2.1 OG 2 Completarea/actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare pentru habitatele și speciile pentru care situl a fost declarant 3. OS 3.1 OG 3 Funcționarea eficientă a structurii implicate în managementul ariilor naturale protejate. 4. OS 3.2 OG 3 Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora. 5. OS 3.3 OG 3 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor Planului de management. 6. OS 3.4 OG 3 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management. 7. OS 3.5 OG 3 Asigurarea logisticii necesare pentru managementul eficient al ariei naturale protejate. 8. OS 3.6 OG 3 Evaluarea și monitorizarea implementării planului de management. 9. OS 3.7 OG 3 Realizarea raportărilor necesare către autoritățile cu atribuții în domeniul protecției mediului. 10. OS 4.1 OG 4 Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului. 11. OS 4.2 OG 4 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului. 12. OS 5.1 OG 5 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere. 13. OS 5.2 OG 5 Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina. 14. OS 6.1 OG 6 Promovarea și sprijinirea activităților tradiționale din vecinătatea acestuia. 15. OS 6.2 OG 6 Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor. 16. OS 6.3 OG 6 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor. ... 7.2.3. Măsură specifică/măsură de management Tabelul 92 - OS 1.1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina a fost desemnat și a habitatelor aferente acestora, în sensul atingerii/menținerii stării de conservare favorabilă a acestora Cod MS*1 Titlu A*2/R*3 Descriere A/R Indicatori de realizat A.1.1.1. A - Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului 6520 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului 6520 presupune reglementarea modului de folosință a terenului, prevenirea regenerării naturale / împăduririi, interzicerea depozitării și dispersiei deșeurilor de orice natură, interzicerea construirii de drumuri și declarării de trasee turistice noi, reglementarea, limitarea și/sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitat, monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatelor, controlul strict activităților turistice-promovarea unui turism ecologic, amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management. Implementarea cositului prin politici administrative locale. Reglementarea numărului de cosiri și a perioadei de cosire. Exploatare rațională în concordanță cu tipul habitatului. Combaterea vegetației lemnoase nevaloroase din pajiști. Supraînsămânțare. Stare de conservare îmbunătățită A.1.1.2. A - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor 9110 și 91V0 Aceasta presupune: Optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestor habitate. Păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor. Menținerea pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren; asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege – „două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă” - pentru conservarea ecosistemului; efectuarea de lucrări de favorizare a instalării regenerării; asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Interzicerea pășunatului în fondul forestier. Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri. Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat. Stare de conservare favorabilă, număr de patrulări, integrarea cerințelor menținerii habitatului în managementul silvic. A.1.1.3. A- Menținerea stării favorabile de conservare pentru carnivorele mari Implementarea unui sistem de monitorizare cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor supravegheri periodice cu ajutorul unor drone cu termodetecție. Promovarea acțiunilor comune de patrulare a gestionarului fondului cinegetic, a administratorului ariei naturale protejate și a Jandarmeriei. Verificarea periodică a lizierelor în vederea eliminării potențialelor capcane. Menținerea enclavelor existente în zona central. Promovarea regenerării naturale cu brad și fag în arboretele de amestec sau molid cu consistențe reduse și propuse pentru lucrări de regenerare. Identificarea unor zone în care utilizarea vehiculelor 4x4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă. Implementarea unui sistem de monitorizare cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor bariere în zonele de limita a ariilor naturale protejate pentru blocarea accesului neautorizat. Interzicerea pe toată suprafața sitului părăsirea drumurilor forestiere de către autovehicule 4x4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative și aplicarea de amenzi. Achizitia unor câini ciobănești din rase omologate și transferul acestora către fermierii care pășunează în zonă. Creșterea/menținerea populațiilor de carnivore mari A.1.1.4. A- Îmbunătățirea stării de conservare a Rosalia alpina Diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în pădure. Se interzice capturarea speciei și se va informa publicul referitor la importanța speciei, inclusiv prin panouri indicatoare și pliante. Se interzice abandonarea în arealul speciei a deșeurilor de orice natură. Interzicerea aprinderii focului în interiorul sitului. Menținerea de arbori bătrâni, de peste 80 de ani, , în conformitate cu prevederile privind certificarea pădurilor. În cazul pădurilor aflate în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice sau a unităților administrativ teritoriale, în cazul executării de tăieri de igienă, volum de lemn mort pe picior, respectiv al arborilor selectați pentru a fi menținuți, va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă. Eliminarea sau ținerea sub control a speciilor alohtone și copleșitoare, tuia, pin, salcâm. Se va evita ca lucrările silviculturale să aibă o intensitate mare. Se va avea în vedere păstrarea în compoziția pădurilor a speciilor autohtone și a unei consistențe ridicate a arboretelor. În conformitate cu normele silvice se va respecta volumul pentru igienizare, 1 mc/an/ha. Refacerea microhabitatelor necesare reproducerii speciei, prin așezarea în locuri parțial însorite a unor butuci de fag de 10-50 cm diametru, în sol până la o adâncime de 60 cm, în special în arealele în care domină coniferele. Stare de conservare cunoscută și îmbunătățită A.1.1.5. A - Menținerea stării de conservare favoriabile a populațiilor de amfibieni pentru care situl a fost desemnat Patrularea zonei în scopul limitării/eliminării fenomenului. Interzicerea accesului autovehiculelor și utilajelor cu defecțiuni tehnice și scurgeri de carburant în scopul prevenirii accidentelor datorate traficului auto și implicit a deranjului și poluării provocate de acesta. Corelarea lucrărilor silvice cu cerințele de conservare a biodiversității. Păstrarea statutului de zonă lipsită de intervenții silvice. Stabilirea unor suprafețe tampon în jurul siturilor de reproducere a amfibienilor și limitarea accesului și activităților umane în această zonă pe toată perioada de reproducere. Limitarea fenomenelor naturale care pot duce la degradarea siturilor de reproducere a amfibienilor. Gestionarea eficientă a deșeurilor la nivelul ariei naturale protejate. Menținerea unor ecosisteme naturale viabile prin limitarea introducerii, eradicarea și după caz limitarea extinderii arealelor de distribuție a speciilor de floră și faună invazive/alohtone. Număr de patrulări. Suprafața fără activități silvice A.1.1.6. R - Interzicerea prezenței nesupravegheate a câinilor și pisicilor în sit și controlul populațiilor de câini sălbăticiți. Aplicarea legislației actuale în ceea ce privește pășunatul în fond forestier și în utilizarea câinilor la stâne. Dotarea fermierilor și a administratorului ariei naturale protejate cu garduri electrice pentru împrejmuirea pășunilor și limitarea accesului animalelor și câinilor de pază în fondul forestier și în aria naturală protejată. Impunerea unor reguli clare de parcurgere a traseelor și a amplasării stânelor și supravegherea acestor rute cu ajutorul unor senzori de mișcare și înregistrarea datei și numărului de animale. Număr de patrulări A.1.1.7. A - Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni sau doborâți în ROSCI0023 Cascada Mișina Mai multe specii de insecte au nevoie de cavități pentru cuibărit, astfel prezența arborilor bătrâni este necesară pentru existența și susținerea populațiilor acestor specii în cadrul sitului. În cazul pădurilor aflate în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice sau a unităților administrativ teritoriale, în cazul executării de tăieri de igienă, volum de lemn mort pe picior, respectiv al arborilor selectați pentru a fi menținuți, va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă. Număr arbori morți A.1.1.8. R - Interzicerea reîmpăduririlor și a completărilor utilizând specii alohtone, necaracteristice tipului natural fundamental de pădure în ROSCI0023 Cascada Mișina Schimbarea structurii actuale a habitatelor forestiere prin introducerea speciilor alohtone care nu sunt conforme cu tipul natural fundamental de pădure poate afecta atât capacitatea de suport a acestor habitate în ceea ce privește satisfacerea necesităților de hrană. Se va păstra o structură a habitatelor forestiere conform tipului natural fundamental de pădure, cu accent pe speciile de arbori mai importante pentru biodiversitate. Lucrări silvice executate conform nevoilor de conservare A.1.1.9. A – Eliminarea speciilor invazive din ariile naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina Speciile invazive de plante pot produce modificări în structurile habitatelor existente prin eliminarea altor specii sau prin diminuarea suprafețelor totale ocupate de anumite habitate. Număr de patrulări A.1.1.10. Controlul și eliminarea zonelor de depozitare necontrolată a deșeurilor pe suprafața și în vecinătatea ROSCI0023 Cascada Mișina Depozitarea necontrolată a deșeurilor este o amenințare pentru toată suprafața sitului Este necesar realizarea unui sistem de management al deșeurilor, un rol important avându-l primăriile UAT Nistorești. Eliminarea depozitelor de deșeuri A.1.1.11. Interzicerea oricăror activități de colectare a speciilor de interes comunitar și national de interes prioritar pentru conservare Stoparea activităților de colectare a speciilor de flora și fauna de importanță prioritară pentru conservare 100% avize negative pentru activități de colectare A.1.1.12. Monitorizarea și managementul bolilor infectioase ce pot afecta carnivorele mari și speciile pradă Prevenirea declinului populațional din cauza mortalității induse de boli infecțioase Număr de patrulări A.1.1.13. Monitorizarea habitatelor acvatice și limitarea unor activități în vederea reducerii impactului uman asupra apelor curgătoare Limitarea unor activități în vederea reducerii impactului asupra apelor curgătoare Limitarea activităților antropice în albiile râurilor *1 Măsură specifică *2 Activitate de management *3 Activitate restricitivă Tabelul 93 - OS 2.1: Completarea/actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare, pentru speciile și habitatele din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.2.1.1. A - Actualizarea inventarelor prin evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat Pentru a se realiza suportul necesar de informații cu privire la managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare. Activitatea trebuie efectuată atât pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina cât și în vecinătatea acesteia. O atenție specială trebuie acordată speciilor pentru care nu există informații suficiente pentru aprecierea stării de conservare. Raport inventor specii și habitate pentru care situl a fost desemnat A.2.1.2. A - Evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor din situl ROSPA0023 Cascada Mișina Pentru a se realiza suportul necesar de informații cu privire la habitatele din situl ROSCI0023 Cascada Mișina este necesară o evaluare detaliată a habitatelor din situl ROSCI0023 Cascada Mișina. Raport inventor habitate în situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina A.2.1.3. A – Actualizarea formularului standard Natura 2000 aferent ariei naturale protejate Pentru a furnizare informații actualizate cu speciile și habitatele din aria naturală protejată. Formular actualizat Tabelul 94 - OS 3.1: Funcționarea eficientă a structurii implicate în managementul sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.1.1. A - Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ Structura implicată în managementul sitului va inița și organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management și realizarea funcționării corelate a tuturor structurilor de administrare din zona sitului - inclusiv a administrațiilor localităților din cadrul și din vecinătatea ariei. Comunitatea locală trebuie consultată permanent și implicată participativ în acțiunile de management prin întâlniri de informare periodice. Număr de întâlniri A.3.1.2. A - Asigurarea personalului necesar administrării sitului Structura implicată în managementul sitului este responsabil pentru asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. Aceasta răspunde și de asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului prin trimiterea la cursuri de perfecționare și schimburi de experiență. Număr de personal Tabelul 95 - OS 3.2: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.2.1. A - Realizarea și montarea bornelor/panourilor/ indicatoarelor pentru evidențierea limitelor sitului Se vor instala borne/panouri/indicatoare pentru evidențierea limitelor sitului. Număr borne/panouri/ indicatoare instalate A.3.2.2. A – Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor sitului Mijloacele de semnalizare vor fi întreținute pentru a asigura utilizarea lor pe o perioadă cât mai îndelungată. Patrulări în sit A.3.2.3. Studierea situației istorice a limitelor rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina și implicit ale sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina Consultarea și compararea datelor anterioare referitoare la limitele rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina cu rezultatele cartării din cadrul prezentului proiect și retrasarea limitelor conform rezultatelor obținute. Stabilirea limitelor reale ale rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina. Tabelul 96 - OS 3.3: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.3.1. A – Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului în vederea asigurării reglementărilor și prevederilor planului de management. Patrulări în sit A.3.3.2. A – Avizarea favorabilă/nefavorabilă a planurilor/programelor/ proiectelor/activităților care se doresc a fi realizate pe teritoriul sitului și în vecinătatea acestuia Planurile/programele/proiectele/ activitățile vor fi analizate din punct de vedere al impactului potențial asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat, precum și a habitatelor aferente acestora și se va urmări acordarea de avize pozitive celor care nu au impact negativ și sunt în conformitate cu prevederile planului de management. Număr avize emise Tabelul 97 - OS 3.4: Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.4.1. A – Identificarea unor noi surse de finanțare – accesare fonduri, sponsorizări – și elaborarea unor proiecte Având în vedere că resursele financiar proprii de multe ori se dovedesc insuficiente pentru a acoperi în totalitate cheltuielile ce presupune implementarea acțiunilor din planul de management, este necesară atragerea de surse de finanțare prin proiecte naționale, internaționale sau din mediul privat. În acest scop se vor elabora cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare care vizează conservarea valorilor naturale, se vor organiza campanii de strângere de fonduri – inclusiv 2%. Surse de finanțare identificate și proiecte depuse A.3.4.2. A- Perceperea de taxe pentru avizele acordate și vizitare sitului Structura implicată în managementul sitului va percepe o taxă pentru evaluarea cererilor de avize cât și pentru vizitare sitului. Aceasta va fi folosită pentru implementarea Planului de management. Raport anual taxe percepute Tabelul 98 - OS 3.5: Asigurarea logisticii necesare pentru managementul eficient al ariei naturale protejate Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.5.1. A – Achiziționarea elementelor de logistică necesare Se vor achiziționa elementele de logistică necesare: sediu, mașină, echipamente de teren, echipamente de birou și altele asemenea. Număr echipamente achiziționate A.3.5.2. A – Întreținerea elementelor de logistică Se vor întreține periodic elementele de logistică din dotare. - Tabelul 99 - OS 3.6: Evaluarea și monitorizarea implementării planului de management Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.6.1. A – Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare – calitativi și cantitativi Se va monitoriza implementarea Planului de management. Rapoarte realizate A.3.6.2. A – Ajustarea/ modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management Se vor efectua ajustări și modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea Planului de management. - Tabelul 100 - OS 3.7: Realizarea raportărilor necesare către autoritățile cu atribuții în domeniul protecției mediului Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.3.7.1. A – Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare Structura implicată în managementul sitului va elabora rapoartele de activitate și financiare. Rapoarte realizate A.3.7.2. A – Trimiterea și completarea acestora în funcție de solicitările autorităților Structura implicată în managementul sitului va răspunde solicitărilor de raportare primite de la autoritățile competente. - Tabelul 101 - OS 4.1: Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului, integrând și cercetarea științifică Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.4.1.1. A – Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune Se va constitui un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului. Grup de lucru constituit A.4.1.2. A- Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune Se vor realiza întâlniri periodice în timpul elaborării Strategiei și Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului. Întâlniri realizate A.4.1.3 Corelarea activităților de cercetare științifică cu acțiunile planului de management Activitățile de cercetare științifică vor fi corelate cu nevoile și exigențele prezentului plan de management Număr de cercetări A.4.1.4. Dezvoltarea de monitorizări ale componentelor mediului natural Activități de monitorizare a componentelor mediului natural Număr de rețele de monitorizre Tabelul 102 - OS 4.2: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.4.2.1. A – Actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina Se va actualiza periodic site-ul web al sitului. Site actualizat A.4.2.2. A – Realizarea și amplasarea de panouri informative în localitățile din cadrul sitului Se vor realiza și monta panouri educative privind importanța habitatelor și speciilor de interes comunitardin situl ROSCI0023, precum și panouri educative privind regulile de comportament în sit. Panouri informative realizate și amplasate A.4.2.3. A – Realizarea de informație tematică referitoare la aria naturală protejată Se va produce o gamă variată de materiale informative, pliante, broșuri, CD-uri și altele asemenea, ce vor contribui la o cunoaștere mai bună a biodiversității din cadrul sitului, problemele cu care se confruntă structura implicată în managementul sitului în implementarea măsurilor de management, restricțiilor de pe teritoriul sitului, proiectele desfășurate în sit și altele asemenea. Materialele informative se vor realiza în funcție de grupul țintă, de exemplu elevi, turiști, autorități locale, localnici și altele asemenea, și de mesajul care se dorește a fi transmis. Materialele informative vor fi distribuite la centrul de informare/vizitare și folosite la diferite evenimente organizate de către structura implicată în managementul sitului sau autoritățile locale/județene/naționale. Materiale informative realizate A.4.2.4. A – Implementarea unor activități educaționale pentru a informa populația locală cu privire la importanța biodiversității din cadrul sitului Activitățile educaționale vor contribui la educarea tinerei generații. Astfel, se vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educațional în fiecare an, de exemplu protecția habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat, precum și a habitatelor aferente acestora, gestionarea deșeurilor și igienizarea sitului, protecția luciului de apă și a pădurii și altele asemenea. Tematicile vor ține cont de problemele caracteristice la un moment dat în cadrul sitului, dar și de viziunea de ansamblu a structurii implicate în managementul ariei naturale protejate față de problemele care urmează a fi rezolvate. În programul activităților educaționale vor fi incluse o serie de sărbătorile clasice din calendarul mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului și altele asemenea. Activități educaționale realizate A.4.2.5. A – Realizarea de cursuri tematice pentru cunoașterea mai bună a habitatelor și speciilor de interes comunitardin situl ROSCI0023 Cascada Mișina și comportamentul acestora, acțiuni de protecție necesare, incluzând lecții în natură Structura implicată în managementul sitului, în colaborare cu instituții de învățământ/ONG-uri va realiza cursuri tematice ce vor include teorie și practică pentru elevii și tinerii care doresc să cunoască mai bine biodiversitatea din situl ROSCI0023 Cascada Mișina. Cursuri tematice realizate A.4.2.6. A – Realizarea de expoziții de fotografii cu valorile naturale, culturale și istorice din cadrul și vecinătatea ariei naturale protejate Realizarea de expoziții de fotografii va contribui la creșterea nivelul de informare și promovare a sitului. Această acțiune va fi desfășurată de către structura implicată în managementul sitului împreună cu unitățile de învățământ din vecinătatea sitului ROSCI0023 Cascada Mișina sau împreună cu consiliul județean, consiliile locale, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Apele Române și altele asemenea. Expozițiile de fotografie se vor axa pe valorile naturale ale sitului, dar și asupra valorilor culturale și istorice, și promovarea activităților tradiționale din localitățile situate în vecinătatea sitului. Expoziții de fotografii realizate A.4.2.7. A – Colaborarea cu unele instituții și organizații neguvernamentale locale sau naționale în acțiuni periodice educaționale și de conștientizare a publicului Pentru eficientizarea implementării acțiunilor de conștientizare și educaționale structura implicată în managementul sitului va colabora cu diferite instituții și ONG-uri. Instituțiile țintă pot fi reprezentate de agenția de protecție a mediului, garda de mediu, apele române, universități, unitățile de învățământ din localitățile aferente sitului și altele asemenea. ONG-urile pot fi cele cu profil de protecție a mediului sau educaționale. Pentru o colaborare eficientă structura implicată în managementul sitului va încheia protocoale de colaborare cu instituțiile/ONG-urile implicate. Parteneriate realizate A.4.2.8. A – Evaluarea impactului activităților de comunicare și conștientizare realizate: sondaje, chestionare sociologice și altele asemenea Se va realiza o evaluare a impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educației ecologică. În acest sens se vor realiza chestionare, sondaje cu conținut specific în funcție de grupurile țintă. Grupurile țintă vor fi reprezentate de: instituțiile de învățământ, populația locală, investitori, ONG-uri și altele asemenea. Întrebările din chestionare, sondajele vor face referire la acțiunile de comunicare, informare, conștientizare și educație, organizate pe parcursul celor 5 ani de către structura implicată în managementul sitului și în colaborare cu alte instituții. Studiu de evaluare a activităților educaționale realizat Tabelul 103 - OS 5.1: Promovarea utilizării durabile a resurselor din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.5.1.1. Dezvoltarea mecanismului pentru acordarea compensațiilor pentru promovarea activitatilor de conservare Se vor face demersuri pentru a dezvolta și implementa mecanismului de acordare a compensațiilor. Valoare compensații. A.5.1.2. A – Intervenția adecvată în fond forestier în situații de risc natural Adaptarea intervențiilor în caz de riscuri naturale Intervenții adaptate A.5.1.3. A – Revizuirea/menținerea prevederilor contractelor de administrare a fondurilor de vânătoare în vederea includerii prevederilor planului de management Se vor revizui contractele de administrare a fondurilor de vânătoare în acord cu Planul de management al ROSCI0023 Cascada Mișina. Contracte actualizate Tabelul 104 - OS 5.2: Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.5.2.1. Armonizarea planurilor de amenajare a teritoriului și urbanism cu prevederile planului de management Asigurarea uniformității între prevederile Planului de management și cele ale planului de urbanism Nistorești. Planuri de amenajare a teritoriului armonizate A.5.2.2. Armonizarea amenajamentului silvic cu prevederile planului de management Asigurarea uniformității între prevederile Planului de management și cele ale amenajamentului silvic. Planuri de amenajare a teritoriului armonizate Tabelul 105 - OS 5.3: Promovarea și sprijinirea activităților tradiționale din sit și din vecinătatea acestuia, etichetate cu sigla ariei naturale protejate Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.5.3.1. Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii din zonă Se va realiza și pune la dispoziția producătorilor locali de produse tradiționale sigla sitului. Siglă realizată și distribuită A.5.3.2. Realizarea de cursuri pentru obținerea certificărilor necesare comercializării produselor tradiționale Se vor realiza cursuri pentru producătorii locali în vederea obținerii certificărilor necesare comercializării produselor tradiționale. Cursuri realizate A.5.3.3. Promovarea produselor tradiționale Se va face promovarea produselor tradiționale din zonă pe pagina web a sitului, precum și în alte materiale si evenimente de promovare a ariei. Număr de acțiuni de promovare Tabelul 106 - OS 6.1: Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.6.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei Se va constitui un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor. Grup de lucru constituit A.6.1.2. Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei Se vor realiza întâlniri periodice în timpul elaborării Strategiei cu factorii interesați. Întâlniri realizate Tabelul 107 - OS 6.2: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor Cod MS Titlu A/R Descriere A/R Indicatori de realizat A.6.2.1. Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor. Panouri și indicatoare instalate A.6.2.2. Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale Se vor realiza publicații de promovare a valorilor naturale și culturale: broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare. Publicații realizate A.6.2.3. Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale Se vor realiza cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale. Cursuri realizate A.6.2.4. Realizarea de cursuri și promovarea realizării de eco-pensiuni Se vor realiza cursuri privind realizarea de eco-pensiuni. Cursuri realizate A.6.2.5. Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale Se va realizarea un ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale. Ghid realizat A.6.2.6. Realizarea infrastructurii de vizitare Se va realiza infrastructura de vizitare: trasee, zone de popas, centru de vizitare și informare și altele asemenea. Infrastructură de vizitare realizată A.6.2.7. Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a habitatelor și speciilor Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. Studiu de monitorizare a turismului realizat ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități Tabelul 108 - Planificarea în timp a activităților Nr Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Responsabil Partener T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 1 Obiectiv general 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat și a habitatelor aferente acestora în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă 1.1 Obiectiv specific 1.1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat și a habitatelor aferente acestora, în sensul atingerii/menținerii stării de conservare favorabilă a acestora. 1.1.1 A.1.1.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.2 A.1.1.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.3 A.1.1.3. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier, gestionarii fondurilor de vânătoare 1.1.4 A.1.1.4. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.5 A.1.1.5. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în Gestionarii fondului forestier 1.1.6 A.1.1.6. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier, gestionarii fondurilor de vânătoare, Primăria Nistorești 1.1.7 A.1.1.7. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.8 A.1.1.8. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.9 A.1.1.9. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.10 A.1.1.10. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier, Primăria Nistorești 1.1.11 A.1.1.11. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 1.1.12 A.1.1.12. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier, Gestionarul fondului de vânătoare. 1.1.13 A.1.1.13. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier, Apele Române 2 Obiectiv general 2: Asigurarea bazei de date/informații referitoare la speciile și habitatele pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat, inclusiv starea de conservare a acestora, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului. 2.1 Obiectiv specific 2.1: Completarea/actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare pentru alte specii și habitate din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina 2.1.1 A.2.1.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Institute de cercetare, Universități Agenția pentru Protecția Mediului, Administrația Națională Apele Române 2.1.2 A.2.1.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Institute de cercetare, Universități Agenția pentru Protecția Mediului, Administrația Națională Apele Române 2.1.3 A.2.1.3. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului - 3 Obiectiv general 3: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat. 3.1 Obiectiv specific 3.1: Funcționarea eficientă a structurii implicate în managementul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina . 3.1.1 A.3.1.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești, Universități 3.1.2 A.3.1.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Localnici, Voluntari 3.2 Obiectiv specific 3.2: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora 3.2.1 A.3.2.1. X X X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Proprietarii de terenuri din situl ROSCI0023 Cascada Mișina și din, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Gestionarii fondului forestier, 3.2.2 A.3.2.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 3.2.3 A.3.2.3. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 3.3 Obiectiv specific 3.3: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management 3.3.1 A.3.3.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Garda de Mediu, Garda Forestieră Focșani, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi - AJVPS Vrancea, Agenția pentru Protecția Mediului 3.3.2 A.3.3.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului Focșani 3.4 Obiectiv specific 3.4: Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.4.1 A.3.4.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Consiliul Județean, Primăria Nistorești,ONG-uri 3.4.2 A.3.4.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului - 3.5 Obiectiv specific 3.5: Asigurarea logisticii necesare pentru custodia eficientă a ariei naturale protejate 3.5.1 A.3.5.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Consiliul Județean, Primăria Nistorești, ONG-uri 3.5.2 A.3.5.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului - 3.6 Obiectiv specific 3.6: Evaluarea și monitorizarea implementării planului de management 3.6.1 A.3.6.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția Națională penru Arii Naturale Protejate, Garda de Mediu 3.6.2 A.3.6.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția Națională penru Arii Naturale Protejate, Garda de Mediu - 3.7 Obiectiv specific 3.7: Realizarea raportărilor necesare către autoritățile cu atribuții în domeniul protecției mediului 3.7.1 A.3.7.1. X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția Națională penru Arii Naturale Protejate 3.7.2 A.3.7.2. X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția Națională penru Arii Naturale Protejate 4 Obiectiv general 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. 4.1. Obiectiv specific 4.1: Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului 4.1.1 A.4.1.1. X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.1.2 A.4.1.2. X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.1.3 A.4.1.4. X X X X X X X X X X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.1.4 A.4.1.4. X X X X X X X X X X X X X X X Mediu Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.2 Obiectiv specific 4.2: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului 4.2.1 A.4.2.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului - 4.2.2 A.4.2.2. X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului 4.2.3 A.4.2.3. X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului 4.2.4 A.4.2.4. X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.2.5 A.4.2.5. X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.2.6 A.4.2.6. X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.2.7 A.4.2.7. X X X X X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 4.2.9 A.4.2.8. X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Primăria Nistorești Instituțiile de învățământ ONG-uri 5 Obiectiv general 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru habitatele și speciile pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat. 5.1 Obiectiv specific 5.1: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale din sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina . 5.1.1 A.5.1.1. X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Primăria Nistorești, Agenția pentru Protecția Mediului 5.1.2 A.5.1.2. X X X X X X X x x x X x x x X x x x X Medie Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier, Garda forestieră 5.1.3 A.5.1pasa.3. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarul fondului de vânătoare 5.2 Obiectiv specific 5.2: Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate în vecinătatea ariei naturale protejate 5.2.1 A.5.2.1. X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului, Primăria Nistorești ONG-uri 5.2.2 A.5.2.2. X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Gestionarii fondului forestier 5.3 Obiectiv specific 5.3: Promovarea și sprijinirea activităților tradiționale din sit și din vecinătatea acestuia, etichetate cu sigla ariei naturale protejate 5.3.1 A.5.3.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 5.3.2 A.5.3.2. X X X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 5.3.3 A.5.3.3. X X X X X X X X X X X X X X X X X X Redusă Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6 Obiectiv general 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului. 6.1 Obiectiv specific 6.1: Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor 6.1.1 A.6.1.1. X X X X X X X X X X X Redusă Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.1.2 A.6.1.2. X X X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.2 Obiectiv specific 6.2: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor 6.2.1 A.6.2.1. X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Agenți economici, ONG-uri 6.2.2 A.6.2.2. X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.2.3 A.6.2.3. X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.2.4 A.6.2.4. X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.2.5 A.6.2.5. X X X X X X X X Medie Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.2.6 A.6.2.6. X X X X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri 6.2.7 A.6.2.7. X X X X X Mare Structura implicată în managementul sitului Consiliul Județean Vrancea, Agenția pentru Protecția Mediului, Primăria Nistorești, Instituțiile de învățământ Agenți economici, ONG-uri ... 8.2. Estimarea resurselor necesare Tabelul 109 - Estimarea resurselor necesare Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total - zile/om Denumire UM Cantitate Total - moneda Sursă fonduri 1 Obiectiv general 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat și a habitatelor aferente acestora în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă. 1.1 Obiectiv specific 1.1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat și a habitatelor aferente acestora, în sensul atingerii/menținerii stării de conservare favorabilă a acestora. 1.1.1 A.1.1.1. 20 Combustibil Litri - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.2 A.1.1.2. 10 Combustibil Litri - 50.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.3 A.1.1.3. 30 Combustibil Litri - 60.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.4 A.1.1.4. 20 Combustibil Litri - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.5 A.1.1.5. 150 Studiu număr - 50.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13, Sp16 1.1.6 A.1.1.6. 150 Puieți număr - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp16 Echipamente număr Studiu Echipamente număr 1.1.7 A.1.1.7. 20 Combustibil Litri - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.8 A.1.1.8. 10 Combustibil Litri - 30.000 lei Fonduri europene, Life Sp13 1.1.9 A.1.1.9. 10 Combustibil Litri - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.10 A.1.1.10. 20 Combustibil Litri - 20.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 1.1.11 A.1.1.11. 20 Studiu număr - 20.000 lei Fonduri europene, Life Sp13 1.1.12 A.1.1.12. 20 Combustibil Litri - 20.000 lei Fonduri europene, Life Sp13 1.1.13 A.1.1.13. 20 Combustibil Litri - 20.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 Total obiectiv specific 1.1 670 n/a 190.000,00 lei n/a Total obiectiv general 1 670 n/a 190.000 lei n/a 2 Obiectiv general 2: Asigurarea bazei de date/informații referitoare la habitatele și speciile pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat și a habitatelor aferente acestora, inclusiv starea de conservare a acestora, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului. 2.1 Obiectiv specific 2.1: Completarea/actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare a habitatelor și speciilor din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina 2.1.1 A.2.1.1. 100 Studiu număr 1 Studiu 300.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp11, Sp12 2.1.2 A.2.1.2. 100 Studiu număr 1 Studiu 70.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp11, Sp12 2.1.3 A.2.1.2. 100 Studiu număr 1 Studiu 70.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp11, Sp12 Total obiectiv specific 2.1 400 n/a 1.014.005,00 lei 440,000.00 lei n/a Total obiectiv general 2 400 n/a 440.000 lei n/a 3 Obiectiv general 3: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitarpentru care situl Natura 2000 a fost desemnat. 3.1 Obiectiv specific 3.1: Funcționarea eficientă a structurii implicate în managementul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina . 3.1.1 A.3.1.1. 30 Instituții / Organizații implicate număr - 30.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp42 3.1.2 A.3.1.2. 100 Număr persoane număr - 100.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp42, Sp44 Total obiectiv specific 3.1 130 n/a 130.000 lei n/a 3.2 Obiectiv specific 3.2: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora 3.2.1 A.3.2.1. 50 Borne număr - 50.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp41 Panouri număr - Indicatoare număr - Combustibil litri - 3.2.2 A.3.2.2. 100 - - - 30.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp41 3.2.3. A.3.2.3. 50 - - - - - - Total obiectiv specific 3.2 2000 n/a 80.000 lei n/a 3.3 Obiectiv specific 3.3: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor Planului de management 3.3.1 A.3.3.1. 100 Combustibil Litri - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp13 3.3.2 A.3.3.2. - Combustibil Litri - 20.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp43 Total obiectiv specific 3.3 100 n/a 60.000 lei n/a 3.4 Obiectiv specific 3.4: Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management 3.4.1 A.3.4.1. 200 Birotică număr - 10.000 lei Autofinanțare Sp42 Combustibil Litri - Cheltuieli de administrație - - 3.4.2 A.3.4.2. - Combustibil Litri - 10.000 lei Tarife avizare Sp13, Sp43 Total obiectiv specific 3.4 200 n/a 20.000 lei n/a 3.5 Obiectiv specific 3.5: Asigurarea logisticii necesare pentru managementul eficient al ariei naturale protejate. 3.5.1 A.3.5.1. 100 Sediu număr 1 650.000 Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp41 Mobilier număr 5 Mașină 4 x 4 număr 1 GPS număr 4 Soft GIS număr 1 Soft windows număr 5 Laptopuri număr 5 Lanterne număr 5 Binoclu număr 5 Videoproiector număr 1 Ecran de Proiecție număr 1 Televizor număr 2 Combustibil Litri - 3.5.2 A.3.5.2. 100 - - - 50.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp41 Total obiectiv specific 3.5 200 n/a 700.000 lei n/a 3.6 Obiectiv specific 3.6: Evaluarea și monitorizarea implementării Planului de management 3.6.1 A.3.6.1. 40 - - - 5.000 lei Autofinanțare Sp43 3.6.2 A.3.6.2. 40 - - - Total obiectiv specific 3.6 80 n/a 5.000 lei n/a 3.7 Obiectiv specific 3.7: Realizarea raportărilor necesare către autoritățile cu atribuții în domeniul protecției mediului 3.7.1 A.3.7.1. 20 - - - 4.000 lei Autofinanțare Sp43 3.7.2 A.3.7.2. 20 - - - Total obiectiv specific 3.7 40 n/a 4.000 lei n/a Total obiectiv general 3 950 n/a 999.000 lei n/a 4 Obiectiv general 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. 4.1 Obiectiv specific 4.1: Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului 4.1.1 A.4.1.1. 30 1 Strategie și un Plan de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului 80.000 lei Fonduri europene, Life, Granturi pentru ONG-uri Sp32 4.1.2 A.4.1.2. 30 4.1.3. A.4.1.3. 30 20,000 lei Fonduri europene, Life, Granturi pentru ONG-uri Sp32 4.1.4 A.4.1.4. 30 20,000 lei Total obiectiv specific 4.1 60 n/a 120.000 lei n/a 4.2 Obiectiv specific 4.2: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea și conștientizarea publicului 4.2.1 A.4.2.1. 200 1 site web funcțional 5.000 lei Autofinanțare Sp32 4.2.2 A.4.2.2. 50 Panouri amplasate număr - 20.000 lei Granturi pentru ONG-uri Sp32 4.2.3 A.4.2.3. 100 Materiale informative – pliante, broșuri, pixuri și altele asemenea număr - 100.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp32 4.2.4 A.4.2.5. 70 Activități educaționale realizate număr - 60.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp33 4.2.5 A.4.2.6. 40 Cursuri tematice realizate număr - 50.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp33 4.2.6 A.4.2.7. 40 Realizare expoziții de fotografie număr - 30.000 lei Granturi pentru ONG-uri Sp32 4.2.7 A.4.2.8. 30 Acțiuni de conștientizare număr - 20.000 lei Granturi pentru ONG-uri Sp32 4.2.8 A.4.2.9. 50 Studiu impact evenimente conștientizare număr - 60.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp32 Total obiectiv specific 4.2 880 n/a 345.000 lei n/a Total obiectiv general 4 940 n/a 825.000 lei n/a 5 Obiectiv general 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat 5.2 Obiectiv specific 5.1: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina . 5.1.1 A.5.1.1. 40 Campanii de promovare număr - 30.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp32 5.1.2 A.5.1.2. 40 Campanii de promovare număr - 30.000 lei 5.1.3 A.5.1.3. 40 Combustibil Litri - 30.000 lei Sp43 Total obiectiv specific 5.1 160 n/a 90.000 lei n/a 5.2 Obiectiv specific 5.2: Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate 5.2.1 A.5.2.1. - - - - - - - 5.2.1 A.5.2.2. - - - - - - - Total obiectiv specific 5.2 - - - - 5.3 Obiectiv specific 5.3: Promovarea și sprijinirea activităților tradiționale din sit și din vecinătatea acestuia 5.3.1 A.5.3.1. 20 Siglă realizată număr 1 10.000 lei Granturi pentru ONG-uri Sp31, Sp32 5.3.2 A.5.3.2. 20 Cursuri realizate număr - 30.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp31 5.3.3 A.5.3.3. 30 - - - 60.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp31 Total obiectiv specific 5.3 70 n/a 100.000 lei n/a Total obiectiv general 5 380 n/a 450.000 lei n/a 6 Obiectiv general 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului. 6.1 Obiectiv specific 6.1: Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor 6.1.1 A.6.1.1. 30 1 Strategie de management a vizitatorilor 80.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp23 6.1.2 A.6.1.2. 30 Total obiectiv specific 6.1 60 n/a 80.000 lei n/a 6.2 Obiectiv specific 6.2: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor 6.2.1 A.6.2.1. 40 Panouri instalate număr - 30.000 lei Granturi pentru ONG-uri Sp22 Indicatoare instalate număr - 6.2.2 A.6.2.2. 30 Publicații realizate număr - 70.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp22 6.2.3 A.6.2.3. 30 Cursuri realizate număr - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp23 6.2.4 A.6.2.4. 30 Cursuri realizate număr - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp22 6.2.5 A.6.2.5. 40 Ghid realizat număr - 30.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp22 6.2.6 A.6.2.6. 300 Infrastructură de vizitare realizată număr - 500.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp21, Sp23 6.2.7 A.6.2.7. 40 Studiu impact turism număr - 40.000 lei Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri Sp43 Total obiectiv specific 6.2 510 n/a 750.000 lei n/a Total obiectiv general 6 570 830.000 lei TOTAL 3910 n/a n/a n/a 5.454.000 lei n/a n/a ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice Tabelul 110 - Raportări periodice Nr Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 1 Raportare anul 1 1 - A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3, A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6, A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9, A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12, A.1.1.13, A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3, A.2.1.4, A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.1, A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1, A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2, A.3.6.1, A.3.6.2, A.4.1.1, A.4.1.2, A.4.2.1, A.5.1.1, A.5.1.2, A.5.1.3, A.5.1.4, A.5.2.1, A.5.3.1, A.5.3.2, A.5.3.3, A.6.1.1, A.6.1.2, A.6.2.7. 2 Raportare anul 2 2 - A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3, A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6, A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9, A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12, A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3, A.2.1.4, A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.1, A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1, A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2, A.3.6.1, A.3.6.2, A.3.7.1, A.3.7.2, A.4.1.1, A.4.1.2, A.4.2.1, A.4.2.2., A.4.2.4, A.4.2.5, A.4.2.6, A.4.2.7, A.4.2.8, A.5.1.1, A.5.1.2, A.5.1.3, A.5.1.4, A.5.2.1, A.5.3.1, A.5.3.2, A.5.3.3, A.6.1.1, A.6.1.2, A.6.2.7. 3 Raportare anul 3 3 - A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3, A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6, A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9, A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12, A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3, A.2.1.4, A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1, A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2, A.3.6.1, A.3.6.2, A.3.7.1, A.3.7.2, A.4.2.1, A.4.2.2, A.4.2.3, A.4.2.4, A.4.2.5, A.4.2.6, A.4.2.7, A.4.2.8, A.4.2.9, A.5.1.1, A.5.1.2, A.5.1.3, A.5.1.4, A.5.2.1, A.5.3.1, A.5.3.2, A.5.3.3, A.6.1.1, A.6.1.2, A.6.2.7. 4 Raportare anul 4 4 - A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3, A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6, A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9, A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12, A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3, A.2.1.4, A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1, A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2, A.3.6.1, A.3.6.2, A.3.7.1, A.3.7.2, A.4.2.1, A.4.2.2, A.4.2.3, A.4.2.4, A.4.2.5, A.4.2.6, A.4.2.7, A.4.2.8, A.4.2.9, A.5.1.1, A.5.1.2, A.5.1.3, A.5.1.4, A.5.2.1, A.5.3.1, A.5.3.2, A.5.3.3, A.6.2.1, A.6.2.2, A.6.2.3, A.6.2.4, A.6.2.5, A.6.2.6, A.6.2.7. 5 Raportare anul 5 5 - A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3, A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6, A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9, A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12, A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3, A.2.1.4, A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1, A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2, A.3.6.1, A.3.6.2, A.3.7.1, A.3.7.2, A.4.2.1, A.4.2.3, A.4.2.4, A.4.2.5, A.4.2.6, A.4.2.7, A.4.2.8, A.4.2.9, A.5.1.1, A.5.1.2, A.5.1.3, A.5.1.4, A.5.3.1, A.5.3.2, A.5.3.3, A.6.2.1, A.6.2.2, A.6.2.3, A.6.2.4, A.6.2.5, A.6.2.6, A.6.2.7 ... 9.2. Urmărirea activităților planificate Tabelul 111 - Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Observații Cheltuieli Cheltuieli Total - moneda Sursă fonduri 1 Obiectiv general 1.1 Obiectiv specific 1.1.1 A.1.1.1 1.1.2 A.1.1.2 1.1.3 A.1.1.3 1.1.4 A.1.1.4 1.1.5 A.1.1.5 1.1.6 A.1.1.6 1.1.7 A.1.1.7 1.1.8 A.1.1.8 1.1.9 A.1.1.9 1.1.10 A.1.1.10 1.1.11 A.1.1.11 1.1.12 A.1.1.12 1.1.13 A.1.1.13 Total obiectiv specific 1.1 n/a n/a Total obiectiv general 1 n/a n/a 2 Obiectiv general 2.1 Obiectiv specific 2.1.1 A.2.1.1 2.1.2 A.2.1.2 2.1.3 A.2.1.3 Total obiectiv specific 2.1 n/a n/a Total obiectiv general 2 n/a n/a 3 Obiectiv general 3.1 Obiectiv specific 3.1.1 A.3.1.1 3.1.2 A.3.1.2 Total obiectiv specific 3.1 n/a n/a 3.2 Obiectiv specific 3.2.1 A.3.2.1 3.2.2 A.3.2.2 3.2.3 A.3.2.3 Total obiectiv specific 3.2 n/a n/a 3.3 Obiectiv specific 3.3.1 A.3.3.1 3.3.2 A.3.3.2 Total obiectiv specific 3.3 n/a n/a 3.4 Obiectiv specific 3.4.1 A.3.4.1 3.4.2 A.3.4.2 Total obiectiv specific 3.4 n/a n/a 3.5 Obiectiv specific 3.5.1 A.3.5.1 3.5.2 A.3.5.2 Total obiectiv specific 3.5 n/a n/a 3.6 Obiectiv specific 3.6.1 A.3.6.1 3.6.2 A.3.6.2 Total obiectiv specific 3.6 n/a n/a 3.7 Obiectiv specific 3.7.1 A.3.7.1 3.7.2 A.3.7.2 Total obiectiv specific 3.7 n/a n/a Total obiectiv general 3 n/a n/a 4 Obiectiv general 4.1 Obiectiv specific 4.1.1 A.4.1.1 4.1.2 A.4.1.2 4.1.3 A.4.1.3 4.1.4 A.4.1.4 Total obiectiv specific 4.1 n/a n/a 4.2 Obiectiv specific 4.2.1 A.4.2.1 4.2.2 A.4.2.2 4.2.3 A.4.2.3 4.2.4 A.4.2.4 4.2.5 A.4.2.5 4.2.6 A.4.2.6 4.2.7 A.4.2.7 4.2.8 A.4.2.8 Total obiectiv specific 4.2 n/a n/a Total obiectiv general 4 n/a n/a 5 Obiectiv general 5.1 Obiectiv specific 5.1.1 A.5.1.1 5.1.2 A.5.1.2 5.1.3 A.5.1.3 Total obiectiv specific 5.1 n/a n/a 5.2 Obiectiv specific 5.2.1 A.5.2.1 5.2.2 A.5.2.2 Total obiectiv specific 5.2 n/a n/a 5.3 Obiectiv specific 5.3.1 A.5.3.1 5.3.2 A.5.3.2 5.3.3 A.5.3.3 Total obiectiv specific 5.3 n/a n/a Total obiectiv general 5 n/a n/a 6 Obiectiv general 6.1 Obiectiv specific 6.1.1 A.6.1.1 6.1.2 A.6.1.2 Total obiectiv specific 6.1 n/a n/a 6.2 Obiectiv specific 6.2.1 A.6.2.1 6.2.2 A.6.2.2 6.2.3 A.6.2.3 6.2.4 A.6.2.4 6.2.5 A.6.2.5 6.2.6 A.6.2.6 6.2.7 A.6.2.7 Total obiectiv specific 6.2 n/a n/a Total obiectiv general 6 n/a n/a TOTAL n/a n/a ... 9.3. Indicarea activității realizate Se vor indica, marca cu un simbol, de exemplu "x", trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitatea, de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea. Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează: Tabelul 112 - Indicare/marcare activități planificate Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 A.1.1.1 A.1.1.2 A.1.1.3 A.1.1.4 A.1.1.5 A.1.1.6 A.1.1.7 A.1.1.8 A.1.1.9 A.1.1.10 A.1.1.11 A.1.1.12 A.1.1.13 A.2.1.1 A.2.1.2 A.2.1.3 A.3.1.1 A.3.1.2 A.3.2.1 A.3.2.2 A.3.2.3. A.3.3.1 A.3.3.2 A.3.4.1 A.3.4.2 A.3.5.1 A.3.5.2 A.3.6.1 A.3.6.2 A.3.7.1 A.3.7.2 A.4.1.1 A.4.1.2 A.4.1.3 A.4.1.4 A.4.2.1 A.4.2.2 A.4.2.3 A.4.2.4 A.4.2.5 A.4.2.6 A.4.2.7 A.4.2.8 A.5.1.1 A.5.1.2 A.5.1.3 A.5.2.1 A.5.2.2. A.5.3.1 A.5.3.2 A.5.3.3 A.6.1.1 A.6.1.2 A.6.2.1 A.6.2.2 A.6.2.3 A.6.2.4 A.6.2.5 A.6.2.6 A.6.2.7 ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Mediul abiotic: Posea Grigore, coordonator, Enciclopedia Geografică a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982. *** (2005) Geografia României, vol. 3 (Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei), Ed. Academiei Române, București. *** (1983) Geografia României, Vol. I, Geografia fizică, Editura Academiei RSR. *** (2008) Clima României, Ed. Academiei Române. Socio-economic: ● www.insse.ro - site-ul Institutului Național de Statistică ● Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 , pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată și a Listei Monumentelor Istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 - publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016 ● Primăria Nistorești - www.primariaNistorești.ro ● Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 - http://www.recensamantromania.ro/ ● Camera de Comerț și Industrie Vrancea - http://www.ccia-vrancea.ro ● Ministerul de Finanțe - http://www.mfinante.ro ● Oficiul Național al Registrului Comerțului - https://www.onrc.ro/ Habitate de pajiști Biondi E. & Blasi C., 2009 - Manuale Italiano Di Interpretazione Degli Habitat (Direttiva 92/43/Cee). Ministero Dell'ambiente E Della Tutela Del Territorio E Del Mare. Http://Vnr.Unipg.It/Habitat Borhidi, A., 2003, Magyarorszâg Novenytârsulâsai. Szerzoi Jog (c) 2003 Brînzan, T (Coord. Ed.), 2013 - Catalogul Habitatelor, Speciilor Și Siturilor Natura 2000 În România, Sc Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București. Coldea Gh., 1991, Prodorme Des Associations Vegetales Des Carpates Du Sud-Est (Carpates Roumaines), Documents Phytosociologiques Camerino, 13, 317-539 Coldea, G. (Ed.), Oprea, A., Sârbu, I., Sîrbu, C., Ștefan, N., 2012, Les Associations Vegetales De Roumanie; Tome 2: Les Associations Anthropogenes, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Doniță, N., Paucă Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriș, I.-A., 2005- Habitatele Din România, Ed. Tehnică Silvică, București. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I.-A., 2006, Habitatele Din România. Modificări Conform Amendamentelor Propuse De România Și Bulgaria La Directiva Habitate (92/43/Eec), Ed. Tehnică Silvică, București. Grigore, S., 1970, Asociații praticole de luncă din interfluviul Timiș-Bega, Lucr. Șt. Inst. Agron. Timișoara, 13, 221-229 Mountford, O., Gafta, D., Anastasiu, P., Bărbos, M., Nicolin, A., Niculescu, M., Oprea, A., 2008, Natura 2000 în România: Habitats Fact Sheet, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in RomaniaEU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/R0 Oroian, Silvia, 1998, Flora și vegetația defileului Mureșului între Toplița și Deda, Edit. Casa de Editură Mureș Paucă A., Pușcaru-Soroceanu Evdochia, Ciucă, M., 1960, Contribuții la studiul pajiștilor din Masivul Ciucaș, Com. Bot. București, 1957-1959, 113-139 Popescu, Gh., Costache, I., Răduțoiu, D., Gămăneci, G., 2001, Vegetația pajiștilor în Pajiști permanente din nordul Olteniei, Edit. Universitaria Craiova, 116-215 Pușcaru-Soroceanu Evdochia (coord.), 1963, Pășunile și fânețele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic și agroproductiv, Edit. Acad. București Sanda, V., Popescu, A., Daniela, Ileana, Staicu, 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România. Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. București: Ars Docendi. SĂMĂRGHIȚAN, MIHAELA, 2005, Flora și vegetația Văii Gurghiului, University Press Târgu- Mureș Sârbu, A., Coldea, G., Negrean, G., Cristea, V., Hanganu, J., Veen, P., 2004 - Grasslands of România: Final report on Național Grasslands Inventory 2000-2003, University of Bucharest - Dutch Society for Nature Conservation. *** 2007 - Directiva 92/43/Cee A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7) *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3 *** Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, M.M. S.C., Ed. Exclus Prod.S.R.L., 2013 http://forum.eionet.europa.eu/x_habitat-art17report/library/datasheets/habitats/grasslands/grasslands/6510-lowland_sanguisorba http://bd.eionet.europa.eu/activities/Reporting/Article_17/Reports_2013/Member_State_Deliveries. Habitate forestiere "Habitatele din România" - N. Donița, A. Popescu, Păuca- Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I., Editura Tehnică Silvică, București, 2005 "Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România", coord. Gafta D. & Mountford J.O., Ed. Risoprint 2008, editor M.M. D.D. "Tipuri de pădure din R.P.R." Pascovschi S., Leandru V., Ed. Agro-Silvică de Stat, 1958 "Stațiuni forestiere", Vol. II, Chirița C., Vlad I., Păunescu C., Pătrașcoiu N., Roșu C., Iancu I., Ed. Academiei R.S.R., București, 1977 "Dendrologie", Stănescu V., Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979 "Silvicultura", Negulescu E.G., Ciumac G., Ed. Agro-Silvică de Stat, București, 1959. Mamifere Cazacu C., Adamescu M.C., Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Popa M., Cazacu R., Cotovelea A., 2014. Mapping trends of large and medium size carnivores of conservation interest in România. Ann. For. Res. 57(1): 97-107. Comșia A.M., 1961. Biologia și principiile culturii vânatului, Editura Academiei, București, Cotta V., Bodea M., Micu I., 2001.Vânatul și Vânătoarea în România - Tehnica ocrotirii și recoltării vânatului, Editura Ceres, București, Georgescu M., 1989. Mamifere sălbatice din România, Ed. Albatros, București, Gese E. M., 2001. Monitoring of terrestrial carnivore populations. Published in Carnivore Conservation, edited by John L. Gittleman, Stephan M. Funk, David W. MacDonald, and Robert K. Wayne. Cambridge: Cambridge University Press & The Zoological Society of London, 2001, Ionescu, O., Ionescu G., Jurj, .R., Cazacu, C., Adamescu,. M., Cotovelea, A., Pașca, C., Popa, M., Mirea, I., Sîrbu, G., Chiriac, S., Pop, M., 2013. Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura Silvică. Popescu, V. D., Artelle, K. A., Pop, M. I., Manolache, S., Rozylowicz, L. (2016), Assessing biological realism of wildlife population estimates in data-poor systems. Journal of Applied Ecology, 53: 1248-1259. doi: 10.1111/1365-2664.12660 Szemethy, L., Biro, Z., Bleier, N., Katona, K., Adamec, M., Antal, V., Kadlecik, J., Hegyi, B., Bereczky, L., Pop, M., Stinga, A.C., Bjedov, V., Dovhanych, V., Kyselyuk, O., Papp, C.R., Pokynchereda, V., Rigg, R., Strnad, M., Szabo, B.M. & Vacariu, M. (2014), "Large Carnivores and Large Herbivores in the Carpathians" Chapter. In "Development of Common Integrated Management Measures for Key Natural Assets in the Carpathians. Work Package 4. Integrated Management of Biological and Landscape Diversity for Sustainable Regional Development and Ecological Connectivity in the Carpathians", eds. Appleton, M. R. and Meyer, H. WWF Danube-Carpathian Programme, Vienna. Published by ENOVA doo, Sarajevo. ISBN 978-9958-021-01-3. Szemethy L., Kovacs I., Biro Z., Heltai M., Szabo L., Patko L., Pop M., Rigg R., Bjedov V., Strnad M., Dovhanych Y., Katona K., 2016 The background for common integrated management of large carnivores and herbivores in the Carpathians, North-Western Journal Of Zoology 12 (1): 122-129 LIFE02NAT/RO/8576. 2003. Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea. http://life8576.carnivoremari.ro/index.htm Georgescu M., 1989. Mamifere sălbatice din România, Ed. Albatros, București Gese E. M., 2001. Monitoring of terrestrial carnivore populations. Published in Carnivore Conservation, edited by John L. Gittleman, Stephan M. Funk, David W. MacDonald, and Robert K. Wayne. Cambridge: Cambridge University Press & The Zoological Society of London, 2001, Ionescu O., Predoiu G., Ionescu G., 2003. Large carnivores movement corridors between Piatra Craiului and Bucegi Mountains. Research in Piatra Craiului Național Park, vol. I, Editura Phoenix, Brașov: pag. 301 - 307 Ionescu O. și Ionescu G. 2010. Carnivora. în Victoria Tatole (ed.) Managementul și monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din România - Ghid metodologic, București. Ionescu, O., Ionescu G., Jurj, R., Cazacu, C., Adamescu, M., Cotovelea, A., Pașca, C., Popa, M., Mirea, I., Sîrbu, G., Chiriac, S., Pop, M., 2013. Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura Silvică Lovallo M. J. & Anderson E. M. (1996): Bobcat movements and home ranges relative to roads in Wisconsin. - Wildl. Soc. Bull. 24: 71-76. Maanen et al., 2008. Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. Predoiu G., 2011. Aspecte privind biologia și bazele managementului râsului (Lynx lynx Linnaeus 1758) din România, Teză de Doctorat,Universitatea Transilvania Brașov. Amfibieni Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția generală Protecția naturii (2015): catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România https://amphibiaweb.org/cgi/amphib query?special=maps&genus=Bombina&species=variegata&photos=yes Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția generală Protecția naturii (2015): catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România https://amphibiaweb.org/cgi/amphib query?query src=aw search index&special=maps&genus=Triturus&species=cristatus&photos=yes Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția generală Protecția naturii (2015): catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România https://amphibiaweb.org/cgi/amphib query?query src=aw search index&special=maps&genus=Tr iturus&species=cristatus&photos=yes Ihtiofaună Bănărescu P. (1964). Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București. Bănărescu, P. M., Bănăduc, D., 2007. Habitats Directive (92/43/EEC) fish species (Osteichthyes) on the Romanian territory (Specii de pești în Directiva Habitatelor (92/43/EEC) din România). Acta Ichtiologica Romanica II: 43-77. Bless, R., 1981. Untersuchungen zum EinfluB von gewâsserbaulichen Mafinahmen auf die Fischfauna in Mittelgebirgsbâchen. Nat. u. Landsch. 56: 243-252. Bless, R., 1983. Untersuchungen zur Substratprâferenz der Groppe, Cottus gobio LINNAEUS. Senckenbergiana biol. 63: 161-165. Carter, M.G., Copp, G.H., V. Szomlai, 2004. Seasonal abundance and microhabitat use of bullhead Cottus gobio and accompanying fish species in the River Avon (Hampshire), and implications for conservation. Aquatic Conservation: Mar. Freshwater Ecosystem 14: 395-412. Copp, G.P., 1992. An empirical model for predicting the microhabitat of 0+ juveniles in lowland streams. Oceanologia 91: 338-345. Copp, G.P., Warrington, S., Q. de Bruine, 1994. Comparison of diet in stone loach Barbatula barbatula (L.) and bullhead Cottus gobio (L.) in a small stream. Folia Zoologica 43: 171-176. Cowx, I.G., Harvey, J.P., 2003. Monitoring the bullhead. Cottus gobio. Conserving Natura 2000 Rivers Monitoring Series No. 4, English Nature, Peterborough. Cowx, I.G., Harvey, J.P., Noble, R.A., Nunn, A.D., 2009. Establishing survey and monitoring protocols for the assessment of conservation status of fish populations in river Special Areas of Conservation in the UK. Aquatic Conserv. Mar. Freshw. Ecosyst. 19: 96-103. Daniels, R. A., 1987. Comparative life histories and microhabitat use in three sympatric sculpins (Cottidae: Cottus) in northeastern California. Envir. Biol. Fishes 19: 93-110. Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317 Gyurko I. (1972): Edesvizi halaink (Pești de apă dulce). Editura "Ceres". București. Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. (2016). Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația "Grupul Milvus". Orsag, L. & M. Zelinka, 1974. Zur Nahrung der Arten Cottuspoecilopus Heck. und Cottus gobio L. Zool. Listy 23: 185-196. Stahlberg-Meinhardt, S., 1994. Verteilung, Habitatanspruche und Bewegungen von Muhlkoppe (Cottus gobio L.) und Bachforelle (Salmo trutta L.) in zwei unterschiedlich anthropogen beeinflufiten Fliefigewâssern im Vorharz. Dissertation, Zoologisches Institut der Technischen Universitât Braunschweig (unveroffentlicht): 197 pp. Tomlinson, M. L., Perrow, M. R. (2003). Ecology of the bullhead (Ecologia zglăvocii). Conserving Natura 2000 Rivers. Ecology Series No. 4. Utzinger J., Roth C., Peter A. (1998). Effects of environmental parameters on the distribution of bullhead Cottus gobio with particular consideration of the effects of obstructions. Journal of Applied Ecology, 35: 882-892. Gyurko I. 1973. Edesvizi halaink =Pești de apă dulce. Editura Ceres Konyvkiado. București. Nevertebrate Ausidio, P., 2013. Fauna Europaea: Coleoptera, Cerambycidae. Fauna Europaea version 2.6.2, http://www.faunaeur.org Duelli P. and Wermelinger B., 2005 - La Rosalie des Alpes (Rosalia alpina): une espece rare et emblematique. Foret 58 (11), p. 20-23. Goriup P., 2008. Natura 2000 in România species fact sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România, Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development. Iorgu, I.Ș, Surugiu, V., Gheoca, V., Popa, 0.P., Popa, L.0., Sîrbu, I., Pârvulescu, L., Iorgu, E.I., Manci, C.0., Fusu, L., Stan, M., Dascălu, M.M., Szekely, L., Stănescu, M., Tibor-Csaba Vizauer, T.C., 2015 - Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, București. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E.-I., Iorgu I. and 0țel V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din România. Editura Imperium Print, București. Vrezec A., Pirnat A., Kapla A. and Denac D., 2008 - Zasnova spremljanja stanja populacij izbranih ciljnih vrst hroscev vkljucno z dopolnitvijo predloga obmocij za vkljucitev v omrezje NATURA 2000. Morimus funereus, Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Osmoderma eremita, Limoniscus violaceus, Graphoderus bilineatus. Nacionalni institut za biologijo, Ljubljana. Vrezec, A., Ambrozic, S., Kapla, A., 2012 - An overview of sampling methods tests for monitoring schemes of saproxylic beetle in the scope of Natura 2000 in Slovenia. Studia Forestalia Slovenica 137: 73-90. ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ... + Anexa nr. 1 Regulamentul ariei naturale protejate + Articolul 1 (1) Scopul prezentului regulament este de a stabili regulile ce trebuie respectate pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. (2) Termenii și expresiile din prezentul regulament au aceeași semnificație cu cei definiți prin 0rdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 2 (1) Situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina a fost declarat sit Natura 2000 prin 0rdinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin 0rdinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 (cu o suprafață de 219 ha). (2) Aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina a fost declarată rezervație naturală (codul 2.818) prin Hotărârea Consiliului Județean Vrancea nr. 12 din 1992 și Legea 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate. + Articolul 3 (1) Scopul sitului R0SCI0023 Cascada Mișina este menținerea și/sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat, în acest fel contribuind semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și/sau la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică din care face parte. + Articolul 4 (1) Situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina împreună cu aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina sunt localizate în Regiunea Sud-Est, județul Vrancea, localitatea Nistorești, în Munții Vrancei. + Articolul 5 (1) Limitele sitului de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina (incluzând rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina) sunt puse la dispoziția factorilor interesați pe pagina web a Ministerului Mediului (www.mmediu.ro), în format shapefile, având sistem de referință geografică în sistemul național de proiecție Stereografic 1970. + Articolul 6 (1) Circulația vehiculelor, în situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina, de orice fel inclusiv a bicicletelor pe alte drumuri/căi de transport decât cele prevăzute acestui scop, cât și circulația acestora într-o manieră ce deranjează publicul, speciile, habitatele și patrimoniul natural, este interzisă. (2) Spălarea și repararea autovehiculelor în situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina este interzisă. (3) Este interzisă abandonarea de animale domestice, de companie sau sălbatice alohtone în situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina. + Articolul 7 (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina se face în condițiile legii. (2) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și Aria Naturală Protejată 2.818 Cascada Mișina se execută numai activități silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor și în concordanță cu scopul pentru care au fost declarate ariile naturale protejate. (3) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier de pe raza sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina se aprobă cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, în vederea punerii în concordanță cu planul de management. Beneficiarul amenajamentului invită un reprezentant al instituției responsabile de managementul ariilor protejate la conferințele de amenajare, în vederea armonizării cu planul de management. (4) Amenajamentele silvice ale unităților de producție/proprietăților ce intră în componența sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management. (5) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate și cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. (6) În fondul forestier din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina suprafețele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul biodiversității se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. (7) Administratorul/Proprietarul fondului forestier, de stat sau privat, informează instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate în momentul identificării atacurilor unor dăunători forestieri în pădurile/fondul forestier de pe suprafața ariilor naturale protejate. (8) Administratorul fondului forestier, de stat sau privat, se consultă cu instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate în ceea ce privește metoda de combate a dăunătorilor forestieri aplicată și solicită avizul acestuia pentru aplicarea acesteia. (9) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, indiferent de forma de proprietate sunt interzise. (10) Se va solicita avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate pentru realizarea sau modernizarea unor căi de acces și de colectare a materialului lemnos. (11) Este interzisă degradarea traseelor turistice și a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcții, aducțiuni, utilități. Contravaloarea lucrărilor de refacere va fi suportată de către executanții acestor lucrări. (12) Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure și plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face în condițiile legii, cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (13) Este interzisă capturarea fără drept a exemplarelor oricăror specii de faună de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina precum și distrugerea vizuinilor, a cuiburilor sau adăposturilor acestora. (14) Colectarea de specii de floră și faună se face în condițiile legii, cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (15) Este interzisă colectarea fără drept a ouălor de pe teritoriul sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina (16) Acțiunile de evaluare a faunei de interes cinegetic și de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, cu 7 zile lucrătoare înainte, despre intenția de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce privește data evaluării. (17) Vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, (18) Acțiunile de monitorizare a efectivelor din specii de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora, precum și paza împotriva acțiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc se organizează în comun de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice și personalul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (19) În situl ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina se interzic: a) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic; ... b) vânătoarea în zonele de liniște a vânatului stabilite în zonele din sit cuprinse în fonduri cinegetice; ... c) accesul cu arme letale pe teritoriul sitului Natura 2000 în afara acțiunilor legale de vânătoare, excepție în acest sens constituie persoanele aparținând personalului organelor statului cu competențe pe teritoriu (poliție, poliția de frontieră, protecția civilă, personalul silvic și altele asemenea); ... d) accesul cu arme letale și cu câini de vânătoare în zonele de liniște a vânatului. ... (20) Pentru protecția reproducerii speciilor protejate din situl ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina, dar și pentru iernarea acestora se instituie zone de protecție piscicolă în care se interzic următoarele activități: a) pescuitul recreativ, cu excepția zonei care se suprapune cu zona atribuită Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea prin contractul nr. 15/13.09.2017, resursele acvatice pot fi utilizate în scop recreativ dar respectând perioada de prohibiție, aceasta fiind prevăzută anual prin Ordin comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție și refacere biologică a resurselor acvatice vii care au fost stabilite în scopul protejării biodiversității; ... b) efectuarea de lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip și pietriș, colectarea gheții; ... c) efectuarea de lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal fără avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. ... (21) La solicitarea expresă a instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate se pot constitui zone de cruțare pentru protecția unor habitate/specii, zone de hrănire sau refugii care conform rezultatelor monitorizării pot fi la un moment dat periclitate. (22) Renunțarea sau instituirea de noi zone de cruțare pentru protecția unor habitate/specii, zone de hrănire sau refugii se face la propunerea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (23) Aruncarea și abandonarea deșeurilor în situl ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina sunt interzise. (24) Acțiunile de populare cu specii acvatice a sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina de către persoane fizice și/sau juridice se face cu acordul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate și în prezența unui membru din cadrul acestei instituții. (25) Se interzice popularea cu specii exotice/alohtone de pești a apelor naturale din cuprinsul sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina. Orice activitate de populare cu pește se va face cu aprobarea prealabilă a instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. + Articolul 8 (1) Utilizarea rațională a pajiștilor este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pajiști sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și nici speciile de floră și faună. (2) În cazul în care proprietarul sau administratorul pajiștilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de pășunat între aceștia. (3) Contractele specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind perioada de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate în vederea avizării. (4) Pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina) sunt interzise următoarele activități: a) pășunatul fără contracte încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor; ... b) pășunatul cu mai multe animale sau din alte specii decât cele specificate în avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate; ... c) lăsarea animalelor nesupravegheate la pășunat; ... (5) În cazul degradării evidente a pășunilor, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal. (6) Numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, dar nu mai mult de 3 pentru fiecare turmă sau cireadă, iar stăpânul este obligat să facă dovada vaccinării acestora. (7) Câinii vor avea obligatoriu jujeu, care va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d = 4 cm, lungimea l = 30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară metalică prinsă prin intermediul unui lanț de zgarda de la gâtul câinelui. Lungimea lanțului se stabilește în funcție de talia câinelui, astfel încât jujeul să incomodeze deplasarea în alergare a câinelui. După montarea ansamblului, jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui. (8) Trecerea spre locurile de pășunat și apă prin fondul forestier se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de pădure. (9) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate monitorizează activitatea de pășunat pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei din siturile Natura 2000 și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate. (10) Proprietarii/Administratorii pășunilor verifică starea de sănătate a animalelor și respectarea condițiilor de pășunat, cu sprijinul specialiștilor autorizați sanitar-veterinar și al reprezentanților camerelor agricole locale, o dată pe sezonul de pășunat și ori de câte ori există pericolul declanșării unor epizootii sau altor acțiuni cu efecte negative asupra patrimoniului natural. Copia procesului- verbal de constatare va fi înaintată spre informare instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (11) Incendierea suprafețelor ocupate cu pajiști/fânețe este strict interzisă. (12) Este interzis pășunatul în fondul forestier de pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina). + Articolul 9 (1) Cercetarea științifică în sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) are ca scop cunoașterea și conservarea biodiversității și a celorlalte componente ale mediului fizico-geografic și socio-cultural. (2) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate susține cercetarea științifică ce se desfășoară în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) și are ca scop conservarea patrimoniului natural. (3) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate acționează permanent pentru includerea sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) în programe de cercetare națională și internațională. (4) Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) se desfășoară cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, care le sprijină logistic și financiar, în limita posibilităților. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziția instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate rezultatele obținute, și după caz baza cu datele primare, cu respectarea dreptului de autor. (5) Rezultatele de cercetare și de monitorizare a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, precum și de cartare a habitatelor și de distribuție a speciilor se vor transmite autorității locale de protecția mediului pentru actualizarea periodică a bazelor de date în vederea îmbunătățirii sistemului-suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate și de raportare la instituțiile naționale și internaționale. (6) Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate prin încheierea unui contract de cercetare. Acordul Academiei Române - Comisia pentru ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord în legislația în domeniu, este obligatoriu. (7) Accesul personalului de cercetare în perimetrul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) pentru desfășurarea activităților prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate. (8) La acțiunile de documentare este recomandat să participe și agenții de teren ai instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, care au dreptul să sisteze imediat acțiunea dacă aceasta nu respectă scopul, mijloacele și durata, prevăzute în aviz. (9) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate inițiază, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare cu specii de plante și animale, pe baza unor studii avizate de Academia Română, în condițiile legii. (10) Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) este interzisă. (11) Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu științific, cu avizul autorității publice pentru protecția mediului. (12) În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate ia măsuri de stopare și eliminare a acestora, cu respectarea legislației în vigoare. (13) Recoltarea de probe și eșantioane pentru temele de cercetare științifică, analize sau ca material educativ se poate face numai cu acordul scris al instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. Solicitantul fiind obligat să pună la dispoziția instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate informațiile privind calitatea, cantitatea și locul de prelevare a eșantioanelor. + Articolul 10 (1) În situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea prezentului regulament. (2) Aprinderea focului pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina este interzisă (3) Incendierea, distrugerea ori degradarea prin orice mijloace a arborilor sau arbuștilor este interzisă. (4) Tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților ori lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale, de către persoane care nu au această atribuție ori în scopul construirii de adăposturi, amenajări, sau pentru foc sunt interzise. (5) Distrugerea, respectiv colectarea de plante sau de animale protejate din situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) sunt interzise. (6) Prin excepție de la alin. 5, colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale se face numai cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, cu respectarea prevederilor legale. (7) Distrugerea ori degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informații despre situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) sunt interzise. (8) Degradarea podețelor, barierelor, observatoarelor sau a oricărei alte construcții ori amenajări de pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) sunt interzise. (9) Deschiderea și omologarea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac în condițiile legii, cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (10) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) de către persoane sau instituții autorizate de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate. (11) Tariful de vizitare poate fi inclus și în contravaloarea serviciilor de cazare sau transport, de comun acord cu autoritățile administrațiilor publice locale și cu proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptați de la plata tarifului de vizitare: a) copii sub 10 ani; ... b) voluntari, în baza adresei scrise sau a contractului de voluntariat semnat de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate; ... c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat pajiști în din situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina; ... d) personalul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate; ... e) personalul Academiei Române; ... f) persoane fizice sau juridice care desfășoară activități de cercetare pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina); ... g) reprezentanții autorităților publice centrale pentru protecția mediului și a structurilor din subordine; ... h) împuterniciții pentru implementarea regulamentului sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina), pe bază de legitimație; ... i) membrii comunităților locale; ... j) ghizii de turism; ... k) persoanele cu handicap, pentru care legislația în vigoare prevede scutirea de plata unor taxe; ... l) proprietarii/concesionarii și administratorii de terenuri și luciuri de apă din situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina), persoanele care desfășoară activități autorizate prin acte de reglementare în vigoare pe teritoriul ariilor naturale protejate. ... (12) În cazul în care a fost stabilit un cuantum al tarifului de vizitare, accesul în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) fără plata tarifului de vizitare, pentru alte persoane decât cele exceptate de la plata acestui tarif, este interzis. (13) Organizarea de competiții și manifestările de grup (minim 20 persoane) de orice fel, cursuri și tabere care presupun accesul pe teren în situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina fără avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate sunt interzise. (14) Proprietarii/Administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele și în zonele în care se realizează activități permise pe raza sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și ariei naturale protejate 2.818 Cascada Mișina, cu condiția ca aceste activități să nu aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor de terenuri. (15) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservarea biodiversității. (16) Este interzisă conduita care poate provoca deranjarea celorlalți turiști. Folosirea radiourilor, casetofoanelor sau instrumentelor muzicale într-o manieră care provoacă deranjarea liniștei în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) este interzisă. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere etc, cei interesați vor cere aprobarea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (17) În situația în care, pe teritoriul aferent planului de management, se identifică bunuri de patrimoniu cultural, se vor informa serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii competente teritorial și se vor permite intervenții de protejare, inclusiv de cercetare, conservare, restaurare și punere în valoare. În relație cu bunurile de patrimoniu cultural se vor aplica, după caz, prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale O.G. nr. 43/2000 privind protejarea patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu completările și modificările ulterioare a se vedea în special dispozițiile art. 4 alin. (4) , ale Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu completările și modificările ulterioare, ale Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000, precum și a celorlalte dispoziții ale legislației în vigoare incidente + Articolul 11 (1) Regimul deșeurilor pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) se reglementează astfel: a) este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Turiștii au obligația de a-și evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina). Deșeurile se evacuează în afara siturilor, în locuri special amenajate pentru colectare; ... b) proprietarii și/sau administratorii terenurilor aflate în perimetrul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) au obligația de a igieniza permanent suprafețele afectate de abandonul deșeurilor, resturilor menajere și alte asemenea și în același timp de a-și lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafața avută în proprietate/administrare; ... (2) Este interzis spălatul (vehiculelor, rufelor, recipienților etc.) și utilizarea de detergenți în apele din situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina). (3) Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina), fără a fi procesate conform legilor în vigoare. (4) Folosirea substanțelor chimice periculoase pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) este interzisă. + Articolul 12 (1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) ori nu este necesar pentru managementul acestuia, dar care ar putea să îl afecteze în mod semnificativ, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia. (2) Avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate pentru planurile/proiectele menționate la alin. (1) este obligatoriu. (3) Emiterea actelor de reglementare pentru planurile, programele, proiectele și activitățile de pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina), care pot avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar, se face numai cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legale. (4) Avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate se eliberează conform procedurii standard de emitere a avizelor elaborate de către Ministerul Mediului. (5) Pentru emiterea avizului, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate poate percepe un sistem de tarife, în conformitate cu prevederile și reglementările legale. + Articolul 13 (1) Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă, conform legislației în vigoare. (2) Verificarea respectării prezentului regulament se face de către instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate sau de alte persoane, potrivit legislației în vigoare. Personalul autorizat să verifice respectarea regulamentului își dovedește identitatea cu legitimații emise conform legii. (3) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuțiuni de control al instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte ce constituie contravenții pe raza sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina). (4) Constituie contravenție nefurnizarea informațiilor și datelor, la solicitarea personalului cu atribuțiuni de control, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni/fapte ce constituie contravenții. (5) Constituie contravenție neprezentarea actelor de reglementare pentru activitățile desfășurate pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina), la solicitarea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. (6) Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește". (7) Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancționează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 14 (1) Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa. (2) În cazul producerii fenomenelor de forță majoră instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale. (3) Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, conform legislației în vigoare. + Anexa nr. 2 Fotografii Foto 1a - Habitatul de pajiști 6520 în ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Simion Ioana Foto 1b - Habitatul de pajiști 6520 în ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Simion Ioana Foto 1c - Habitatul de pajiști 6520 în ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Simion Ioana Foto 1d - Habitatul de pajiști 6520 în ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Simion Ioana Foto 2a - Habitatul forestier 9110 în situl ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Pop Ioan Mihai Foto 2b - Habitatul forestier 91V0 în situl ROSCI0023, foto Dragomir Alina Foto 3 - Monitorizarea populațiilor de Lynx lynx utilizând camera, foto Sin Teodora Foto 4 - Marcare a teritoriului - excrement de râs pe o cioată, foto Sin Teodora Foto 5 - Exemplu de habitat frecventat de Lynx lynx în situl ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Gazzola Andrea Foto 6a - Exemplar de Bombina variegata în situl ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Dragomir Matei Ionuț Foto 6b - Exemplar de Triturus cristatus în situl Natura 2000 Cascada Mișina, foto Dragomir Matei Ionuț Foto 6c - Exemplar de Triturus montandoni în situl Natura 2000 Cascada Mișina, foto Dragomir Matei Ionuț Foto 7a - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7b - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7c - Cascada care se află imediat în amonte de confluența râului Mișina cu râul Năruja, foto Nagy Andras Attila Foto 7d - Exemplu de habitat din ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Imecs Istvan Foto 7e - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7f - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7g - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7h - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7i - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Imecs Istvan Foto 7j - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Imecs Istvan Foto 7k - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Imecs Istvan Foto 7l - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7l - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7m - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Foto 7n - Habitat inadecvat pentru Cottus gobio, foto Nagy Andras Attila Figura 8a - Femelă de Rosalia alpina colectată în proximitatea sitului ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Olosutean Horea Foto 8b - Areal cu dominanță a fagului, habitat favorabil pentru Rosalia alpine, foto Olosutean Horea Figura 8c - Areal cu arbori de fag morți pe picioare, habitat favorabil pentru Rosalia alpine, foto Olosutean Horea Figura 8d - Areal cu dominanță a molidului, habitat nefavorabil pentru Rosalia alpine, foto Olosutean Horea Figura 8e - Orificii de zbor în lemn mort de fag, căzut la sol, foto Olosutean Horea Figura 8f - Orificii de zbor în buturugă de fag, foto Olosutean Horea Figura 8g - Arbore mort pe picioare cu orificii de zbor, foto Olosutean Horea Figura 8h - Exemplar de Carabus variolosus identificat de Horea Olosutean Foto 9 - A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale, foto Simion Ioana Foto 10 - B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare, foto Vânău Gabriel Foto 11 - B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală, foto Vânău Gabriel Foto 12 - D01.02 Drumuri, autostrăzi, foto Imecs Istvan Foto 13 - J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat, foto Nagy Andras Foto 14 - K03.04 Prădătorism, foto Andrea Grazzola Foto 15 - Lemn de fag doborât, în curs de uscare, preferat ca loc de depunere a pontei de către Rosalia alpine, foto Horea Olosutean Foto 16 - Drum forestier care străbate ROSCI0023 Cascada Mișina, foto Vânău Gabriel Foto 17 - Exemplar de fag afectat în trecut prin ancorarea TAF-urilor în condiții de accesibilitate dificilă pe drumul forestier, foto Horea Olosutean + Anexa nr. 3 Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) 3.1. Harta suprapunerii ariilor naturale protejate ... 3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate ... 3.3. Harta limitelor ariilor naturale protejate ... 3.4. Harta geologică ... 3.5. Harta hidrografică ... 3.6. Hartă solurilor ... 3.7. Harta temperaturilor - medii multianuale ... 3.8. Harta precipitațiilor - medii multianuale ... 3.9. Harta ecosistemelor ... 3.10. Harta distribuției habitatelor din ariile naturale protejate 3.10.1. Harta distribuției habitatului 6520 în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.10.2. Harta distribuției habitatului 9110 în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.10.3. Harta distribuției habitatului 91V0 în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... ... 3.11. Harta distribuției speciilor din ariile naturale protejate 3.11.1. Harta distribuției speciei Lynx lynx în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.2. Harta distribuției speciei Canis lupus în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.3. Harta de distribuție pentru Ursus arctos în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.4. Harta de distribuție pentru Bombina variegata în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.5. Harta de distribuție a speciei Triturus cristatus în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.6. Harta de distribuție a speciei Triturus montandoni în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.7. Harta stațiilor de colectare pentru Cottus gobio în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... 3.11.8. Harta distribuției speciei Rosalia alpina în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina ... ... 3.12. Harta unităților administrativ teritoriale ... 3.13. Harta utilizării terenului ... 3.14. Harta juridică a terenului ... 3.15. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate ... 3.16. Harta privind perimetrul construit al localităților ... 3.17. Harta construcțiilor ... 3.18. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național ... 3.19. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere ... 3.20. Harta presiunilor actuale asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.1 Harta presiunii actuale A03.03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.2 Harta presiunii actuale A04.01.05 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.3 Harta presiunii actuale B02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.4 Harta presiunii actuale B02.04 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.5 Harta presiunii actuale B03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.6 Harta presiunii actuale B07 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.7 Harta presiunii actuale D01.02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.8 Harta presiunii actuale E03.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.9 Harta presiunii actuale F03.02.03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.10 Harta presiunii actuale F04.02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.11 Harta presiunii actuale G01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.12 Harta presiunii actuale H01.05 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.13 Harta presiunii actuale J03.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.14 Harta presiunii actuale K01.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.15 Harta presiunii actuale K02.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.16. Harta presiunii actuale K03.03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.17 Harta presiunii actuale K03.04 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.18 Harta presiunii actuale K04.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.20.19 Harta presiunii actuale L05 asupra ariilor naturale protejate ... 3.21. Harta amenințărilor viitoare asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.1 Harta amenințării viitoare A04.01.05 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.2 Harta amenințării viitoare B02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.3 Harta amenințării viitoare B02.04 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.4 Harta amenințării viitoare B03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.5 Harta amenințării viitoare B07 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.6 Harta amenințării viitoare C01.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.7 Harta amenințării viitoare D01.02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.8 Harta amenințării viitoare E03.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.9 Harta amenințării viitoare F03.02.03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.10 Harta amenințării viitoare F04.02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.11 Harta amenințării viitoare G01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.12 Harta amenințării viitoare H01.05 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.13 Harta amenințării viitoare J02 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.14 Harta amenințării viitoare J03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.15 Harta amenințării viitoare K01 Harta 3.21.16 Harta amenințării viitoare K02.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.17 Harta amenințării viitoare K03.03 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.18 Harta amenințării viitoare K03.04 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.19 Harta amenințării viitoare K04.01 asupra ariilor naturale protejate Harta 3.21.20 Harta amenințării viitoare L05 asupra ariilor naturale protejate ... 3.22. Harta presiunilor actuale asupra speciilor Harta 3.22.1 Harta presiunilor actuale asupra speciilor de amfibieni Harta 3.22.2 Harta presiunilor actuale asupra speciilor de mamifere Harta 3.22.3 Harta presiunilor actuale asupra speciilor de nevertebrate Harta 3.22.4 Harta presiunilor actuale asupra speciilor de pești ... 3.23. Harta amenințărilor viitoare asupra speciilor Harta 3.23.1 Harta amenințărilor viitoare asupra speciilor de amfibieni Harta 3.23.2 Harta amenințărilor viitoare asupra speciilor de nevertebrate Harta 3.23.3 Harta amenințărilor viitoare asupra speciilor de mamifere Harta 3.23.4 Harta amenințărilor viitoare asupra speciilor de pești ... 3.24. Harta presiunilor actuale asupra habitatelor Harta 3.24.1 Harta presiunilor actuale asupra habitatelor 9110 și 91V0 Harta 3.24.2 Harta presiunilor actuale asupra habitatului 6520 ... 3.25. Harta amenințărilor viitoare asupra habitatelor Harta 3.25.1 Harta amenințărilor viitoare asupra habitatelor 9110 și 91V0 Harta 3.25.2 Harta amenințărilor viitoare asupra habitatului 6520 ... -----
Preluat: 2026-09-23T22:03:19.609200+00:00 · SHA256: 406e9c25a56b64d3100ea4175b96f50240e071b3808eac99b2a43f163b23284a