Legislație națională

AMENAJAMENT · 0 · 2024

AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparţinând Composesoratului Foştilor Coloni Sărata, Unitatea de Producţie I Sărata, judeţul Sibiu

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 298043

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Foștilor Coloni Sărata, Unitatea de Producție I Sărata, județul Sibiu EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 606 bis din 28 iunie 2024
Notă ...
Aprobat prin ORDINUL nr. 643 din 18 martie 2024 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 28 iunie 2024. AMENAJAMENTUL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATA APARTINAND COMPOSESORATULUI FOȘTILOR COLONI SARATA JUDETUL SIBIU Sef proiect:ing. Proiectant:ing. 2019 CUPRINS Pag Proces verbal C.T.A.P. 1 Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier 7 PARTEA I- MEMORIU TEHNIC 13 1. Situația teritorial administrativă 15 1.1. Elemente de identificare a pădurii composesoratului 15 1.2. Vecinătăți, limite, hotare 15 1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 15 1.4. Baza juridică a propietății 16 1.5. Administrarea fondului forestier proprietate privată 16 1.6. Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier propietate particulară 16 2. Organizarea teritoriului 17 2.1. Constituirea unitatii de baza 17 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 17 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor 17 2.2.2. Situația bornelor 17 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual 18 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 19 2.3.1. Planuri de bază utilizate 19 2.3.2. Ridicări în plan efectuate pentru rembularea planurilor de bază 19 2.4. Suprafața fondului forestier 19 2.4.1. Determinarea suprafețelor 19 2.4.2. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier 20 2.4.3. Utilizarea fondului forestier 22 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători 22 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii 23 2.5. Enclave 23 2.6. Organizarea administrativă 23 3. Gospodărirea din trecut 24 3.1 Istoricul si analiza modului de gospodarire a padurilor din trecut pana la intrarea in vigoare a amenajamentului expirat 24 3.1.2 Modul de gospodarire a padurilor dupa anul 1948 pana la intrarea in vigoare a amenajamentului expirat 24 3.2. Analiza critica a amenajamentului expirat 25 3.3. Concluzii privind gospodărirea padurilor 26 4. Studiul stațiunii și al vegetației forestiere 27 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrarea datelor de teren 27 4.2. Elemente privind cadrul natural specific 27 4.2.1. Geologie 27 4.2.2. Geomorfologie 27 4.2.3. Hidrologie 28 4.2.4. Climatologie 28 4.2.4.1 Regimul termic 28 4.2.4.2 Regimul pluviometric 29 4.2.4.3 Regimul eolian 29 4.2.4.4 Indicatori sintetici ai datelor climatice 29 4.3. Soluri 30 4.3.1. Evidența și răspândire teritorială a tipurilor de sol 30 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol 30 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol 31 4.4. Tipuri de stațiune 31 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune 31 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori 32 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune 33 4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și de sol 33 4.5. Tipuri de pădure 34 4.5.1. Evidenta tipurilor naturale de pădure 34 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și de pădure 34 4.5.3. Lista unităților amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure 35 4.5.4. Formațiile forestiere și caracterul actual al tipului de pădure 35 4.6. Structura fondului de producție și protecție 36 4.7. Arboretele slab productive și provizorii 37 4.8. Arboretele afectate de factori destabilizatori și limitativi 37 4.9. Starea sanitară a pădurii 37 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație 38 5. Stabilirea funcțiilor social - economice ale pădurii și a bazelor de amenajare 39 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 39 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice 39 5.1.2. Funcțiile pădurii 39 5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite 40 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii 41 5.2.1. Regimul 41 5.2.2. Compoziția-țel 41 5.2.3. Tratamentul 42 5.2.4. Exploatabilitatea 43 5.2.5. Ciclul 43 6. Reglementarea procesului de producție lemnoasă și măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 44 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 44 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P.,,A’’ - codru regulat 44 6.1.1.1 Stabilirea posibilității de produse principale 44 6.1.1.1.1 Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare 44 6.1.1.1.1.1 Indicatorul de posibilitate după procedeul creșterii indicatoare 44 6.1.1.1.2 Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 45 6.1.1.2. Adoptarea posibilității 47 6.1.1.3. Recoltarea posibilității 48 6.1.1.4. Prognoza posibilității 49 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție ( tipul II de categorii funcționale ) 49 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor 49 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat 50 6.5. Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale și de împădurire 50 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare 51 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 51 7. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului 52 7.1. Potențialul cinegetic 52 7.2. Potențialul salmonicol 52 7.3. Potențialul de fructe de pădure 52 7.4. Potențialul de ciuperci comestibile 52 7.5. Alte produse 52 8. Protecția fondului forestier 53 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă 53 8.2. Protecția împotriva incendiilor 53 8.3 Protecția împotriva poluării industriale 53 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători 53 8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală 54 9. Instalații de transport, tehnologii de exploatere și construcții silvice 55 9.1. Instalații de transport 55 9.2. Tehnologii de exploatere 55 9.3. Construcții forestiere 55 10. Analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor 56 10.1 Realizarea continuității funcționale 56 10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 56 10.2.1. Indicatori cantitativi 57 10.2.2. Indicatori calitativi 57 10.2.3. Indicatorii valorici 58 11. Diverse 59 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia 59 11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului 59 11.3. Indicarea hărților amenajamentului 59 11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului 60 11.5. Bibliografie 60 PARTEA A II - A - PLANURI DE AMENAJARE 61 12. Planuri de recoltare și cultură 63 12.1. Planuri de recoltare a produselor principale 63 12.1.1. Planul de recoltare a produselor principale. S.U.P.,,A” - codru regulat 63 12.1.1.1 Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale 63 12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale codru 64 12.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale 65 12.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 65 12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 65 12.2.2. Recapitulatia posibilitatii decenale pe specii 66 12.3. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire 67 13. Planuri privind instalațiile de transport și construcțiile forestiere 68 13.1 Planul instalațiilor de transport 68 13.2. Planul construcțiilor silvice 68 14 Prognoza dezvoltării fondului forestier 70 14.1 Dinamica dezvoltării fondului forestier 70 14.2 Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă 72 PARTEA A III - A - EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 75 15 Evidențe de caracterizare a fondului forestier 77 15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 77 15.1.1. Descrierea parcelară 77 15.1.2. Evidența u.a. inventariate 104 15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 105 15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale 106 15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale 106 15.2.3. Situația sintetică pe specii 106 15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale 107 15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii 107 15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii 107 15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv 108 15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul neproductiv 108 15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/ protecție după vârstă, grupe funcționale și specii 109 15.2.10 Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii 111 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 112 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure 112 15.3.2. Recapitulație formații forestiere 112 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție 113 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție 113 15.3.5 Evidenta arboretelor slab productive 113 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului 114 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării 115 15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de raglementare a procesului de producție lemnoasă 115 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii 115 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec 116 15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului 117 15.4.4. Lista unitățiilor amenajistice exploatabile și preexploatabile 117 15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 118 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare 118 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare 118 PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI 119 16 Evidențe privind aplicarea amenajamentului 120 16.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri 121 ANEXE 122 FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER FOLOSINȚE Suprafața ha INDICATORUL U.M. Grupa I Grupa a II-a Total A PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPADURIRII SAU REIMPADURIRII 544,4 544,4 Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale. Grupa I Ha Grupa II Ha A(1) PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE LEMN SUB FORMĂ DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A(1)-A(1,7)) din care: 508,1 508,1 Total A1 (grupa I + II) Ha Total (A2 + A2) Ha A(1.1.) A(1.3.) Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțiala 497,3 8,0 497,3 8,0 Proporția speciilor A1. % Total A(1.4.) Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze 1,9 1,9 Clasa de producție medie A1. Total A(1.5.) Poieni sau goluri destinate Împăduri 0,9 0,9 Consistența medie A1. Total A(1.6.) Terenuri degradate prevăzute a se Împăduririi Vârsta medie A1. Ani Total Ani A(1.7.) Răchitării naturale sau create prin culturi Fond lemnos total A1. MC Total MC A(2) PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A(2,1-A2,5) din care: 36,3 36,3 Volum lemnos /ha A1. MC Total MC A(2.1.) A(2.2.) Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușita parțială 36,3 36,3 Indice de creștere curentă A1. MC/an/ha A(2.3.) Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze Posibilitatea anuală din produse principale mc/an A(2.4.) Poieni sau goluri destinate împăduririi A(2.5.) Terenuri degradate destinate Împădurii Posibilitatea anuală din produse secundare din care mc/an B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri, sărături, mlaștini, râpe, ravene) Rărituri mc/an D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER Indici de recoltate MC /an/ha D1. Transmise prin acte normative altor agenți economici Lucrări de îngrijire și conservare D2. Ocupații și litigii TOTAL. 544,4 544,4 Lucrări de împădurire ENCLAVE REPARTITIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE Clasa de vârstă (ani) Categoria 1c 5h - - - - - Total Păduri A1.1. – A1.3. ha /% Suprafața 505,3 36,3 - - - - - 541,6 Păduri A2.1. - A2.2. ha /% UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE Total A1.1. - A2.2. ha /% Unitatea A K - - - Total Suprafața 505,3 36,3 - - - 541,6 Ciclu de producție 110 - - - - - DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI - ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER Publice Forestiere Total La începutul deceniului La sfârșitul deceniului În perspectivă m /ha % 1,5 6,0 7,5 100 100 100 Total FA MO CA PLT ME SAC ST GO BR 505,3 186,4 119,4 108,0 36,2 25,4 15,5 7,0 2,4 5,0 - - - - - - - - - - 505,3 186,4 119,4 108,0 36,2 25,4 15,5 7,0 2,4 5,0 541,6 190,0 144,8 115,3 36,2 25,4 15,5 7,0 2,4 5,0 100 37 24 21 7 5 3 1 1 1 100 35 27 21 7 5 3 1 - 1 3,4 3,0 3,0 4,0 4,0 4,0 4,0 3,3 3,0 3,0 3,4 3,0 3,0 4,0 4,0 4,0 4,0 3,3 3,0 3,0 0,75 0,73 0,76 0,76 0,78 0,77 0,80 0,52 0,62 0,62 0,74 0,73 0,75 0,76 0,78 0,77 0,80 0,52 0,62 0,62 54 75 51 35 27 27 25 125 66 61 57 75 59 39 27 27 25 125 70 61 87421 41414 30498 8419 2354 1617 626 1399 123 971 101578 42539 42259 9690 2354 1617 626 1399 123 971 173 222 256 77 65 63 41 199 51 194 187 223 291 84 65 63 41 199 51 194 5,6 4,7 8,8 5,6 3,0 4,7 3,9 1,1 3,3 3,0 912 602 79 95 - - - 100 11 25 200 28 112 35 13 9 3 - - - Principale Secundare Total 1,7 0,4 2,1 Lucrarea Degajări Curățiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare ha ha mc ha mc ha mc ha mc Total 1,5 9,2 43 91,6 2000 297,7 5957 - - Anual 0,2 0,9 4 9,2 200 297,7 596 - - Specia Împăduriri (ha) MO FA BR ST PAM Total Integrale 4,1 1,1 1,0 2,7 0,6 9,5 Completări 1,7 0,5 0,4 1,1 0,2 3,9 Total 5,8 1,6 1,4 3,8 0,8 13,4 STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%) I (1 - 20) II (21 - 40) IV (61 - 80) V (81 - 100) VI (101 - 120) VII (121 – 140)→ Total 49,0 10 313,8 62 18,2 4 24,5 5 76,2 15 23,6 4 505,3 100 - - - - - - 36,3 100 - - - - 36,3 100 49,0 9 313,8 58 18,2 3 60,8 11 76,2 14 23,6 5 541,6 100 PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE Nivel prognoză Suprafața în producție (ha) Volumul arboretelor exploatabile (mii mc) Volumul arboretelor preexploatabile (mii mc) Posibilitatea anuală (mc) 2019 - 2028 505,3 43.226 7.138 912 2029 - 2038 508,1 - - 1250 2039 - 2048 508,1 - - 1344 Perspectivă 508,1 - - 1830 S.U.P."A" - Codru regulat - sortimente obișnuite Ciclu: 110 ani FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr. Crt. Indicatorul SPECII U.M. Total S.U.P FA MO CA PLT ME SA C ST GO BR 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. Păduri pentru care se reglementează Recoltarea de produse principale (A11-A13) Grupa I ha 505,3 186,4 119,4 108,0 36,2 25,4 15,5 7,0 2,4 5,0 Grupa II - - - - - - - - - - Total 505,3 186,4 119,4 108,0 36,2 25,4 15,5 7,0 2,4 5,0 2. Proporția speciilor % 100 37 24 21 7 5 3 1 1 1 3. Clasa de producție medie - 3.4 3.0 3.0 4.0 4.0 4.0 4.0 3.3 3.0 3.0 4. Consistența medie - 0,75 0,73 0,76 0,76 0,78 0,77 0,80 0,52 0,62 0,62 5. Vârsta medie ani 54 75 51 35 27 27 25 125 70 61 6. Volum mediu la ha mc/ha 173 222 255 77 65 63 41 199 51 194 7. Fond lemnos total Mc 87421 41414 30498 8419 2354 1617 374 139 9 123 971 8. Indici de creștere curentă mc/ an/ha 5,6 4,7 8,8 5,6 3,0 4,7 3,9 1,1 3,3 3,0 9. Indici de creștere indicatoare mc/ an/ha 2,9 10. Posibilitatea de produse principale mc/ an 912 602 79 95 - - - 100 11 - 11. Posibilitatea de produse secundare mc/ an 204 30 112 35 13 9 4 - - 1 12. Total (rând 10 + 11) mc/ an 1.116 632 191 130 13 9 4 - - 1 13. Indici de recoltare U.M. Principale Secundare Total mc/ an/ha 1,8 0,4 2,2 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII Suprafața (ha) 505,3 49,0 313,8 - 18,2 24,5 76,2 23,6 % 100 10 62 - 4 5 15 4 Volum (mc) 87.421 1.299 35.758 - 7.138 8.941 28.493 5.792 % 100 1 41 - 8 10 33 7 S.U.P."K" - Rezervații de seminte. Ciclu: - FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr. Crt. Indicatorul SPECII U.M. Total S.U.P FA MO CA 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. Păduri pentru care nu se reglementează Recoltarea de produse principale (A21-A23) Grupa I ha 36,3 3,6 25,4 7,3 Grupa II - - - - Total 36,3 3,6 25,4 7,3 2. Proporția speciilor % 100 10 70 20 3. Clasa de producție medie - 3,2 3,0 3,0 4,0 4. Consistența medie - 0,70 0,70 0,70 0,70 5. Vârsta medie ani 95 95 95 95 6. Volum mediu la ha mc/ha 390 312 463 174 7. Fond lemnos total mc 14.157 1.125 11.761 1.271 8. Indici de creștere curentă mc/ an/h a 4,7 5,0 5,4 2,4 9. Indici de creștere indicatoare mc/ an/h a 10. Volum de extras prin tăieri de conserv. mc/ an 11. Posibilitatea de produse secundare mc/ an 12. Total (rând 10 + 11) mc/ an 13. Indici de recoltare U.M. Tăieri de conservare Secundare Total mc/ an/ha - - - STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII Suprafața - ha 36,3 - - - - 36,3 - - % 100 - - - - 100 - - Volum - mc 14.157 - - - - 14.157 - - % 100 - - - - 100 - -
+
Partea I MEMORIU TEHNIC 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI ... 3. ADMINISTRAREA ȘI GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE BIOPRODUCȚIE ȘI BIOPROTECȚIE ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER, ÎN AFARA LEMNULUI ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE ... 10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR ... 11. DIVERSE ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a padurii Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea fondului forestier proprietate privată aparținând Composesoratului Fostilor Coloni Sarata , din judetul Sibiu. Din punct de vedere fizico-geografic pădurile amenajate sunt situate in sud-estul judetului Sibiu, în Depresiunea Fagarasului,pe malul stang al raului Olt ,in bazinul Valea Sarata. Din punct de vedere administrativ, pădurile in studiu sunt situate pe teritoriul satului Sarata, apartinator comunei Porumbacu de Jos din județul Sibiu. ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare De regulă, limitele teritoriale ale unității de bază sunt reprezentate de forme de relief distincte, pâraie și culmi, dar există și situații când aceste limite sunt trasate convențional (ex. limita nordica cu pasunea comunei si o portiune din cea vestica care urmeaza traseul vechilor subparcele). Limita pădurii este materializată pe teren prin semne amenajistice: linii verticale cu vopsea roșie si semne de hotar,cu indicativul H. Vecinătăți, limite, hotare Tabelul 1.2.1 Nr. crt. Trupul de pădure Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare 1 Sarata Nord Pasune Padure R.N.P. Artificială Hotar pichetat, Sud Pădure Compos. Scorei Naturala Pr. Cracii Est Pădure Compos. Scorei Padure parohie Sarata Naturală Valea Saratii Valea Muntelui Vest Padure comuna Porumbacu de Jos Pasune Naturala Conventionala Muchia Tunsului Valea Seaca Pr. Mierea ... 1.3. Trupuri de pădure ( bazinete ) componente Arboretele Composesoratului Fostilor Coloni Sarata sunt cuprinse in cadrul unui singur trup de pădure. Situația fondului forestier pe trupuri de pădure și bazinete este prezentată în tabelul următor: Tabelul 1.3.1 Nr. crt Denumirea trupului Denumirea bazinetului Parcele componente Suprfata ( ha ) Comuna în raza căreia se află Distanța în km până la ... sediu gara 1 Sarata pr. Vl. Muntelui 118-121,125-128, 146,148,150, 152, 272,3 Sarata 8 16 pr. Vl.Seaca 122-124,149,151, 153,154,155 272,1 Sarata 7 15 Total - 544,4 ... 1.4. Baza juridică a proprietății Baza juridică a proprietății o constituie titlul de proprietate ...............................eliberat in baza prevederilor legii nr.18/1991 , nr. 1/2000 si nr. 274/2005 , cat si procesul verbal de punere in posesie .........................., prin care Comisia Județeană Sibiu validează suprafața retrocedată în baza acestor legi composesoratului, respectiv o suprafata de 241,0 ha padure si 303,4 ha pasune impadurita. ... 1.5. Administrarea fondului forestier proprietate privată Fondul forestier al Composesoratului Fostilor Coloni Sarata este administrat de Ocolul Silvic Avrig-D.S.Sibiu, în urma contractului de administrare încheiat între proprietar și ocol. Administrarea acestor păduri se face cu respectarea regimului silvic. ... 1.6. Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier privat Nu sunt astfel de terenuri. ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea unității de bază Unitatea de productie formată din pădurile Composesoratului Fostilor Coloni Sarata sa constituit în anul 2008 ca urmare a aplicării legilor nr. 18/1991 , nr. 1/2000 si nr. 247/2005 , din păduri ce au aparținut anterior Ocolul Silvic Arpas(U.P.V Bilea) si din pasunile impadurite limitrofe cu acestea. Constituirea acestei unitati de productie a fost avizată de Conferința I de amenajare din data de 26.10.2018 în urma analizei temei de proiectare,cu denumirea UP I Sarata. ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului Parcelarul constituit anterior ,pentru padure, a suferit modificări de limite, numai acolo unde parcelele au fost cedate parțial de către ocol. Pentru pasune au fost constituite noi parcele,conform cu normele de amenajare. Numerotarea parcelarului a rămas nemodificată in cazul padurilor (parcelele 118-128,146), iar cele nou constituite au fost numerotate in continuarea ultimei parcele de padure (147-155). Materializarea parcelarului a fost realizată de către administratorul acestor păduri procedându-se practic la reîmprospătarea vechilor limite ,iar în cazul parților de parcele si a celor nou constituite, la materializarea noilor limite ,cit si a limitei dintre proprietati. Majoritatea limitelor de parcelă sunt naturale (culmi și pâraie) excepție face doar o portiune din limita vestica si estica ,care este trasata pe vechile limite de subparcele ,urmare a retrocedarii partiale a parcelelor. Au apărut și modificări de subparcelar. La actuala revizuire a amenajamentului s-au evidențiat un numar de 37 subparcele. Materializarea subparcelarului s-a realizat de către personalul de proiectare. 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor Tabelul 2.2.1.1 Anul amenajării Parcele Subparcele Număr Suprafața ( ha ) Număr Suprafața ( ha ) Medie Maximă Minimă Medie Maximă Minimă 2018 21 25,9 51,2 3,8 37 14,7 48,8 0,4 ... 2.2.2. Situația bornelor Punctele de intersecție a limitelor parcelare precum și schimbările principale de aliniament sunt materializate cu borne. S-a păstrat numerotarea bornelor de la fosta unitate de producție din care a făcut parte pădurea si s-au materializat borne noi pentru parcelele provenite din pasune. În tabelul 2.2.2.I. se prezintă situația acestora. Pe lângă bornele existente, 209-224, 226-231, 233, 327, 329 s-au amplasat la amenajarea precedenta, pe arbori martori 5 borne bisate , cu numerele, 227, 229-231, 328 si un numar de 12 borne noi numerotate 401-412 (a se vedea și hărțile anexate amenajamentului), urmând a fi amplasate de către proprietar și bornele din piatră naturală în cel mai scurt timp. Amplasarea acestora este necesară pentru o mai bună delimitare între fondul forestier studiat și cel al vecinilor acestora în parcelele din care au fost reprimite numai părți,cat si cele nou constituite din pasuni. Rezultă astfel că au fost amplasate în total 34 borne așa cum rezultă din tabelul următor. Situația bornelor Tabelul 2.2.2.1 Trupul de pădure Numerotare Nr. Sarata 209-224 ;226-231 ;233 ;327 ;329 ; 227bis,229bis-231bis ;328 bis ; 401-412. 42 Total - 42 ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul din amenajamentul precedent și cel actual Tabelul 2.2.3.1 2008 2018 2008 2018 2008 2018 u.a. u.a. u.a. u.a. u.a. u.a. 118A 118A 123A 123A 148 148 119A 119A B B 149 149 B B 124 124 150 150 120A 120A 125A 125A 151 151 B B 126A% 126A 152 152 C % C,E B B 152 152 D D 127A 127A%,B,C,D 153 153 121A 121A 128A 128A 154 154 B B B B 155A 155A C C 146C 146C B B 122A 122A D D B B 147 147 ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților amenajistice s-au folosit planuri aerofotogrametrice la scara 1:5000 (foi volante) cu curbe de nivel, cu echidistanța de 10m întocmite de către I.C.S.P.S. în 1969. Aceste planuri sunt evidențiate în tabelul 2.3.1.1. Planuri de bază utilizate Tabelul 2.3.1.1 Nr. crt. Planuri de bază Scara Felul Planului Supr. fond forestier (ha) u.a. 1 L-34-74-C-c-3-I 1:5.000 Foaie volantă 284,9 122%,123%,124,146%,147%,148, 149-154, 155% 2 L-34-74-C-c-3-II 1:5.000 Foaie volantă 120,3 125%, 126-128, 146%, 147%, 148% 3 L-34-74-C-c-3-III 1:5.000 Foaie volantă 75,8 121%,122% ,123%, 147% 4 L-34-74-C-c-3-IV 1:5.000 Foaie volantă 33,6 118-120, 121%, 122%,125%, 147% 5 L-34-74-C-c-1-III 1:5.000 Foaie volanta 29,8 155% Total 544,4 ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază Modificările de limită ale subparcelelor nou constituite precum și modificările de limite ale parcelelor, în interiorul perimetrului pădurilor studiate au fost ridicate în plan cu GPS rezultând 1,7 km.Perimetrul si parte din limitele parcelare constituite in pasunea impadurita au fost preluate de la proprietar ,care le-a masurat si a determinat suprafetele cu un specialist de cadastru autorizat. Datele obținute in urma măsurătorilor au fost ulterior transpuse pe planurile de bază. Planul de bază astfel reactualizat și confruntat cu evidențele cadastrale a stat la baza determinării suprafețelor și la întocmirea noilor hărți amenajistice. ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier 2.4.1. Determinarea suprafețelor Determinarea suprefețelor s-a făcut la nivel de u.a. pe cale digitală. Suprafata padurii determinata la amenajarea anterioara a fost confruntata cu suprafața actuala.S-a constatat ca diferentele rezultate se incadreaza in toleranta admisa si s-au mentinut suprafetele anterioare. Pentu pasunea impadurita s-au acceptat suprafetele determinate. Suprafața proprietății este aceași cu cea din documentele de proprietate. Mișcările de suprafață se vor inregistra în tabelul 1E. ... 2.4.2. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier. Tabelul 1E Nr. crt. Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb. Modificări de altă natură Unități amenajistice - U.P., O.S Modificări ale fondului forestier proprietate privată Observații Felul documentului Nr. Data Definitive Temporare Defrișări fără scoatere din fondul forestier (ha) Semnătura șefului de ocol Intrări (ha) Ieșiri (ha) Sold (ha) Supr. (ha) Termen Data reprimirii 1 2 TP (Anexa 1-2) PV de punere in posesie Retrocedare conform Legii 1/2000 Retrocedare conform Legii 1/2000 118A,119 A, B,120 A, B, C,121A, B, C, 122A, B,123A, B,124,125 A,126A%, B,127A%,128A %, B%,146C, DU.P. V, O.S. Arpas Pasune impadurita 241,0 303,4 Composesoratul Sarata sold la 01.01.2019 544,4 118 A 6,6 119 A 36,3 B 2,3 120 A 13,4 B 4,5 C 1,5 D 1,9 E 2,8 121A 6,1 B 4,3 C 4,7 122 A 12,1 B 17,4 123 A 3,0 B 48,2 124 11,3 125 A 3,8 126 A 6,0 B 14,4 127A 3,5 B 3,4 C 4,5 D 5,7 128A 4,5 B 5,5 146C 12,9 ... 2.4.2. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier. Tabelul 1 E-continuare Nr. crt. Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb. Modificări de altă natură Unități amenajistice - U.P., O.S Modificări ale fondului forestier proprietate privată Observații Felul documentului Nr. Data Definitive Temporare Defrișări fără scoatere din fondul forestier (ha) Semnătura șefului de ocol Intrări (ha) Ieșiri (ha) Sold (ha) Supr. (ha) Termen Data reprimirii 146D 0,4 147 17,6 148 28,0 149 25,5 150 28,9 151 20,7 152 48,8 153 45,5 154 48,5 155A 39,0 B 0,9 ... 2.4.3. Utilizarea fondului forestier Tabelul 2.4.3.1 Nr. crt. Simbol Categoria de folosința forestieră Suprafața ha % 1 P Fond forestier total 544,4 100 1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pădure 541,6 99 1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - 1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică - - 1.4. P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră - - 1.5. P.I. Terenuri afectate împăduririi 2,8 1 1.6. P.N. Terenuri neproductive - - 1.7. P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite - - 1.8. P.O. Ocupații și litigii - - După cum se observă, la nivelul pădurilor studiate avem o utilizare foarte buna a fondului forestier: 99% din suprafața unității este acoperită cu pădure. În tabelele 2.4.4.I. și 2.4.4.2. se prezintă repartiția fondului forestier pe destinații și deținători și pe categorii de folosință. ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători Tabelul 2.4.4.1 NR. CRT. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL COL.2+3+4+5 HA MINISTERUL MEDIULUI HA Composesorat Fosti Coloni Sarata HA HA HA A B 1 2 3 4 5 1. FONDUL FORESTIER - TOTAL (P ) 54.4 54.4 1.1. TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 541.6 541.6 1.1.1 - RASINOASE (PDR) 149.8 149.8 1.1.2 - FOIOASE (PDF) 391.8 391.8 1.1.3 -RACHITARI (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) 1.2. TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) 1.2.1 - PEPINIERE (PCP) 1.2.2 -PLANTAJE (PCJ) 1.2.3 - COLECTII DENDROLOGICE (PCD) 1.3. TERNURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV. (PS ) 1.3.1 -ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) 1.3.2 -TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 1.3.3 -APE CURGATOARE (PSR) 1.3.4 -APE STATATOARE (PSL) 1.3.5 -PASTAVARII (PSP) 1.3.6 -FAZANERII (PSF) 1.3.7 -CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) 1.3.8 -CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) 1.3.9 -PUNCTE ACHIZITII FRUCTE, CIUPERCI (PSU) 1.3.10 -ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) 1.3.11 -SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) 1.3.12 -USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (P S ) 1.3.13 -CIUPERCARII (PSC) 1.4. TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST. FOREST. (PA ) 1.4.1 -SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV (PAS) 1.4.2 -CAI FERATE FORESTIERE (PAF) 1.4.3 - DRUMURI FORESTIERE (PAD) 1.4.4 -LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) 1.4.5 -DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) 1.4.6 -DIGURI (PAG) 1.4.7 - CANALE (PAC) 1.4.8 -ALTE TERENURI (PA ) 1.5. TERENURI AFECTARE IMPADURIRI (PT ) 2.8 2.8 1.5.1 -CLASA DE REGENERARE (PTR) 2.8 2.8 1.5.2 -TERENURI INTRATE LEGAL IN FONDUL FORESTIER: (PTF) 1.6. TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) 1.6.1 -STINCARII ,ABRUPTURI (PNS) 1.6.2 -BOLOVANISURI PIETRISURI (PNP) 1.6.3 -NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PN ) 1.6.4 -RIPE-RAVENE (PNR) 1.6.5 -SARATURI CU CRUSTA (PNC) 1.6.6 -MOCIRLE-SMIRCURI (PNM) 1.6.7 -GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 1.7. FISIE FRONTIERA (PF ) 1.8. TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT ) ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii Tabelul 2.4.5.1 NR RD. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL (COL.2+3+4) HA Composesorat Sarata HA HA ALTI DETINATORI HA A B 1 2 3 3 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 544,4 544,4 2 SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3 + 10) 541,6 541,6 3 RASINOASE 149,8 149,8 4 MOLID 144,8 144,8 5 -DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 6 BRAD 5,0 5,0 7 DUGLAS 8 LARICE 9 PINI 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 393,3 393,3 11 FAG 190,0 190,0 12 STEJARI 9,4 9,4 13 -PEDUNCULAT 7,0 7,0 14 -GORUN 2,4 2,4 15 DIVERSE SPECII TARI 140,7 140,7 16 - CARPEN, MESTEACAN 140,7 140,7 17 - PALTIN 18 - FRASIN 19 - CIRES 20 - NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 51,7 51,7 22 - TEI 23 - PLOP 36,2 36,2 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 15,5 15,5 26 - DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI - TOTAL 2,8 2,8 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST 37 TERENURI AFECTATE IMPADURIRII 2.8 2,8 38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 2.8 2,8 39 TERENURI NEPRODUCTIVE 40 FISIE FRONTIERA 41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER ... ... 2.5. Enclave Nu sunt enclave. ... 2.6. Organizarea administrativă Pădurile studiate fac parte dintr-un singur district, și un singur canton dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos. Organizarea administrativă Tabelul 2.6.1 O.S. Districtul Cantonul Parcele componente Suprafața ha Nr. Denumire Nr. Denumire Avrig I Tunsu 4 Sarata 118-128,146-155 544,4 TOTAL 544,4 Organizarea administrativă corespunde cerințelor, asigurând buna desfășurare a activităților silvice din zonă. ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 Din punct de vedere juridic pădurile studiate au aparținut în trecut stramoșilor acestor proprietari,fosti coloni ramasi pe meleagurile Sibiului din timpul cavalerilor teutoni,care se ocupau in special cu prelucrarea sticlei ,agricultura si paza granitelor. La origine padurile provin din danii facute de domnitori locuitorilor bastinasi asezati la baza muntelui,pe versantul nordic al Carpatilor. Deși nu există în arhivele proprietarului date mai amănunțite despre gospodărire, se poate presupune că aceasta a fost în comformitate cu normele legale în vigoare în acea perioadă, respectiv Legea ungară din 1879 (care prevedea obligativitatea amenajamentelor în pădurile statului austro- ungar și în cele ale societăților mari) și Ordonanța nr. 3296/1918 care stipula obligativitatea autorizării de către serviciul forestier a tuturor exploatărilor din păduri particulare. După unirea Transilvaniei cu România în 1918, începând cu anul 1923 pădurile au intrat sub incidența prevederilor codului silvic român. După starea și aspectul arboretelor, se poate afirma că aceste arborete au fost în general bine gospodărite, asigurându-se o regenerare corespunzătoare. Arboretele actuale corespund potențialului stațional (păstrându-și caracterul natural fundamental), arboretele slab productive sau degradate nu sunt. Rezultă deci un nivel de gospodărire corespunzător, chiar și țelurilor de producție sau de protecție ale gospodăririi actuale. Dupa unele inscrisuri, se pare, ca acest composesorat a fost constituit in anul 1934,in urma revendicarii proprietatii detinute de colonii din Sarata ,in conformitate cu legile reformei agrare. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.2.1. Evoluția constituirii suprafeței teritoriului și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară În anul 1948, toate pădurile au fost trecute abuziv in proprietatea statuli român. Ele au fost gospodărite pe baza amenajamentelor întocmite în anii 1953, 1965, 1975, 1986, si 1996. Primele amenajamente întocmite în cadrul organizatoric și juridic nou creat, au fost făcute în anul 1953. Pădurile care fac obiectul acestui studiu au făcut prima data parte din O.S.Vistea,apoi din O.S. Arpas si in prezent din O.S. Avrig. La baza acestor amenajamente a stat concepția continuității în sens ascendent a productivității pădurilor. Datorită suprafeței mici (cca 1,5% din suprafața fostului UP V Bilea) date privind modul de gospodarire si caracterizarea evolutiei arboretelor nu sunt inregistrate la nivelul proprietatii in studiu.Drept urmare ,o analiza si un comentariu in acest sens nu este posibil si relevant decit la nivel general.Referirile ce se vor prezenta în continuare au mai mult un statut de informații cu caracter general, utile pentru a ne forma o idee asupra modului de gospodărire a acestor arborete. Evolutia bazelor de amenajare UP V Balea-O.S Arpas Tabelul 3.1.2.1.1 Anul amenajării Subunități de gospodărire Regimul Exploatabilitatea Ciclul Tratamente 1953 A - Codru regulat Codru tehnică 100 Taieri rase 1965 A - Codru regulat Codru tehnică 100 Taieri rase 1975 A - Codru regulat Codru tehnică de protecție 100 Taieri rase G- Codru gradinarit Codru - 100 Taieri rase L -Protectie speciala Codru - - 1986 A - Codru regulat Codru tehnică de protecție 110 Taieri rase H-Protectie absoluta Codru - - Taieri de conservare ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției Arboretele studiate ,au fost supuse modului unitar de gospodarire prevazut in amenajamentele intocmite pentru fiecare etapa de 10ani de valabilitate. Dupa structura actuala a arboretelor se poate constata ca ,in general,prevederile amenajamentelor au fost respectate in cazul arboretelor cuprinse in fondul forestier.S-au respectat planurile de productie intocmite si nu au ramas suprafete neregenerate,evidentiindu-se chiar o evolutie corespunzatoare a compozitiei si calitatii arboretelor. Se remarca insa starea aproape necoresponzatoare a arboretelor tinere care s-au instalat necontrolat,in urma taierii arboretelor mature de pe pasunea impadurita,stare care va trebui sa fie atent supravegheata de catre proprietar si administrator,pentru ca sa se reconstruiasca tipul de padure natural. ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat Baze de amenajare amenajament expirat Tabel 3.2.1. Anul amenajarii Subunitati de gospodarire Regimul Exploatabilitatea Ciclul Tratamente 2018 A - Codru regulat Codru de protecție 120 Taieri rase Taieri progresive K - Rezervatii de seminte - - - - In tabelul cu denumirea: "Situatia realizarii prevederilor amenajamentului silvic pe natura de taieri" din sectiunea ANEXE se prezinta aceste realizari pe fiecare an de aplicare a amenajamentului anterior. Dupa cum rezulta din acest tabel fata de o posibilitate totala de 11.150 mc stabilita de amenajamentul anterior s-a recoltat in deceniul de aplicare un volum de 12.605 mc,ceea ce reprezinta o depasire de 12% a prevederilor in volum.Aceasta depasire se datoreaza depasirii prevederilor in ceea ce priveste volumul produselor secundare cu 23%,dar si a produselor accidentale I. Produsele principale normale au fost recoltate in volum de doar 3219 mc,respectiv un procent de doar 50% din volumul prevazut,deoarece s-au recoltat produse accidentale I in volum de 5053 mc. Volumul extras prin taieri de igiena reprezinta doar 38% din volumul estimat a se recolta de amenajamentul anterior. Impaduririle s-au realizat in procent de 78%,iar degajarile in procent de 97%. ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor Analizand evolutia de ansamblu prin prisma principalelor elemente ce-l caracterizeaza si a masurilor propuse de amenajamentele anterioare se desprind urmatoarele concluzii: – masurile propuse de aceste amenajamente au fost adecvate starii reale a arboretelor in fiecare perioada in raport cu dezvoltarea in perspectiva a acestora; ... – impaduririle s-au efectuat la timp,dar nu intotdeauna respectand formulele de impadurire stabilite de amenajament; ... – lucrarile de ingrijire(intretinere) a plantatiilor,cat si lucrarile necesare pentru asigurarea regenerarii naturale nu au fost executate la timp si nici pe suprafetele prevazute de amenajament,cu repercursiuni asupra compozitiei optime a arboretelor; ... – accesibilitatea fondului forestier este de 100%. ... 3.3.1. Evolutia structurii padurilor La analiza evolutiei structurii padurilor din aceasta unitate trebuie sa se tina cont de perioada relativ scurta,doar un deceniu,scursa de la prima amenajare a padurilor acestei proprietati private grupate in aceasta unitate de productie. Concluziile ,cu caracter general,ce se pot desprinde in acest sens sunt urmatoarele: – structura pe clase de varste a fost si este dezechilibrata,dar urmeaza un curs relativ normal; -compozitia a fost tot timpul diferita de optim,dar a crescut procentul fagului si molidului,in detrimentul plopului si mesteacanului; ... – consistenta medie a arboretelor a crescut de la 0,72 la 0,74, fata de amenajamentul anterior. ... ... ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Principalele elemente ce caracterizează stațiunea și vegetația (descrierea parcelară) au fost culese cu ocazia parcurgerii terenului. Culegerea datelor de teren s-a făcut prin observații și măsurători directe. Datele de teren s-au consemnat în fișele unităților prin coduri și denumiri oficializate, ele constituind documentele primare ale sistemului informatic al amenajării pădurilor. Culegerea elementelor ce caracterizează stațiunea și arboretul s-a făcut cu respectarea metodelor și procedeelor cuprinse în normele și normativelor tehnice în vigoare: – elementele taxatorice au fost determinate cu ajutorul uneia sau mai multor piețe de probă amplasate în fiecare arboret, în zone considerate reprezentative; ... – toate datele privind stațiunea și arboretul s-au prelucrat cu ajutorul calculatorului electronic, rezultând evidențele redate mai ales în părțile a II-a și a III-a ale amenajamentului (inclusiv "Descrierea parcelară"). ... ... 4.2. Elemente privind cadrul natural 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic regiunea studiată cuprinde cristalinul format in fazele evolutiei neogene și cuaternare. Alcătuirea petrografică este dominată de sisturi sericitoase si cloritoase, cu intercalatii de calcare. La poalele muntilor apar conglomerate,brescii,nisipuri si mai rar marne. Substratul geologic de suprafata pe care s-au format solurile il constituie deluviile, pe versanti si eluviile,pe locurile asezate. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere morfostructural, teritoriul face parte din Unitatea de orogen(I) carpatica muntoasa(A) ,Subunitatea cristalino-mezozoica(a), Masivul Meridional( 2). Unitatea geomorfologică predominantă este platoul. Configurația terenului este variată, de la plană la cel mai frecvent ondulată. Altitudinea minimă este de 500 m ( u.a. 155A), iar cea maximă este de 780 m ( u.a. 125A,B) - media se situează în jurul a 600 m. – între 400-600m: 382,3 ha (70%) ... – între 601-780m: 162,1 ha (30%) ... TOTAL: 544,4ha (100 %) Expoziția terenului este în general însorită (64%), dar datorită rețelei hidrografice relativ bogate, ce a dus la fragmentarea reliefului, au apărut toate tipurile de expoziții: – expoziții însorite: 346,2 ha (64%) ... – expoziții parțial însorite: 59,6 ha (11%) ... – expoziții umbrite: 138,6 ha (25%) ... TOTAL: 544,4 ha (100 %) Înclinarea terenului înregistrează valori diferite, de la sub 16g pe versanți cu înclinări moderate, la 16-30g pe versanții cu înclinări repezi. Predomină înclinările usoare (96%) iar repartiția arboretelor pe categorii de înclinare este următoarea: – moderată (sub 16g): 484,7 ha (89%) ... – repede (16 - 30g): 59,7ha (4%) ... TOTAL: 544,4 ha (100%) Analizând efectul factorilor și determinanților ecologici prezentați mai sus, constatăm că au valori ce indică o favorabil itate mijlocie pentru stațiunile din etajul deluros de gorunete,fagete și goruneto- făgete,cel al fagetelor premontane si cel al amestecurilor de rasinoase cu fag. ... 4.2.3. Hidrografia Pădurile studiate se află în bazinul Valea Sarata, cu ramificatiile: Valea Seaca si Valea Muntelui.Acesta se varsa prin paraul Porumbacu in raul Olt. Toate aceste paraie au profile transversale in forma de U. Orografia teritoriului, fragmentarea terenului, precum și precipitațiile bogate au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice relativ dese.Perioadele sarace in precipitatii(toamna) scad vizibil debitul apelor,fara insa a le seca. Datorita rocilor compacte si a gradului ridicat de impadurire din amonte,scurgerea apei cu aluviuni in suspensie are valori mici,pâraiele avand în general un debit echilibrat si un regim hidric percolativ,ce asigura necesarul de umiditate din sol. ... 4.2.4. Climatologie Conform clasificării climatice, unitatea studiată face parte din sectorul de clima de munte, boreala,caracterizata printr-un climat relativ ploios, cu ierni reci si cu precipitații în tot cursul anului. Influenta reliefului inalt al Muntilor Fagaras pe fondul climatului zonal realizeaza o stratificare climatica verticala ce influenteaza direct distributia etajelor fitoclimatice. 4.2.4.1. Regimul termic Este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul acestei unități: fag, molid, gorun, diverse tari. Temperatura medie anuală este 9,0°C, cu variații în funcție de altitudine. Temperatura medie a lunei celei mai calde este de 17-18C(iulie);temperatura maxima absoluta este 38,6 gr. C - august,iar cea minima:-31gr.C-februarie. Primul îngheț are loc în jurul datei de 29 noiembrie, iar ultimul îngheț are loc în jurul datei de 11 martie. Durata medie a perioadei de vegetatie este de 150-170 zile.Se poate aprecia că temperatura nu reprezintă un factor limitativ pentru vegetația forestieră, deși înghețurile timpurii sau târzii pot provoca pagube semințișurilor naturale și culturilor tinere. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric Cantitatea medie anuală de precipitații este de 800 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (508 mm), și cele mai mici iarna (100-150mm). Evaporatia potentiala are valoarea de 641 mm,indicele de ariditate: 37,iar umezeala relativa a aerului 73%.In perioada iunie-septembrie se consemneaza un excedent al evapotranspiratiei determinat de circulatia puternica a aerului ce duce la o uscare superficiala a solului si la un deficit de apa in straturile imediat subiacente. Nebulozitatea atinge valori de 140 zile pe an,iar convectia termica determina aparitia a 5-15 zile noroase pe luna in perioada mai-august, In regiune cad adesea,in special vara,ploi cu caracter torential,sub forma de averse insotite de descarcari electrice. Durata medie a stratului de zapada este de 120 zile,iar grosimea sa medie de 40 cm. Condițiile petrografice, climatice și biogeografice locale permit realizarea unei acumulări bogate de ape subterane. ... 4.2.4.3. Regimul eolian Vânturile obișnuite sunt cele care bat din direcția vest si nord -est(frecventa medie- 31%).Viteza medie a vantului din directia cea mai frecventa este de 3,4 m/s. Vantul dominant este cel numit Masonul,care in anul 1988 a adus mari prejudicii arboretelor de fag din zona. Pentru a mări rezistența arboretelor la doborâturi de vânt, este indicat pe cât posibil în viitor să se respecte formulel deîmpădurire recomandate de actualul studiu. ... 4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice Principalii indicatori climatici, care au fost arătați mai sus, determina pentru teritoriul în studiu, un climat temperat-continental de munte, caracterizat printr-un regim termic moderat cu, umiditate ridicata,cu veri scurte si ierni lungi si reci. Concluziile ce se desprind ca urmare a analizei datelor climatice sunt: – valorile extremelor termice pot fi letale pentru puietii de molid,fag si cvercinee ducand la parlirea scoartei acestora-maximele,sau pot produce gelivuri si inima rosie(fag)-minimele; ... – corelatia intre regimul termic si cel pluviometric in timpul sezonului de vegetatie favorizeaza dezvoltarea tuturor speciilor forestiere din unitate; ... – inversiunea de temperatura este una dintre caracteristicile termice din zona,ea avand efecte negative asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere,datorita scurtarii perioadei de vegetatie; ... – nivelul apei freatice este afectat negativ,in urma construirii salbei de hidrocentrale de pe raul Olt ,mai ales in anii secetosi; ... – regimul eolian este destul de moderat,dar uneori poate produce pagube mari. ... Acest climat este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul etajelor de vegetatie:molid,fag si cvercinee. ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Tipurile de sol și caracterul substratului litologic s-au preluat din amenajamentele precedente. S-au făcut profile de control pentru verificarea tipurilor și subtipurilor de sol identificate anterior constatandu-se ca acestea au fost identificate corect. Tipurile și subtipurile de sol care se găsesc în această unitate sunt prezentate în tabelul 4.3.1.1, iar repartiția pe u.a. în tabelul 4.3.4.1. Evidența tipurilor de sol Tabelul 4.3.1.1 Nr. crt. Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol Cod Succesiunea orizonturilor Suprafață ha % 1 Luvisoluri(Argiluvisoluri) Luvosol (Brun luvic) Stagnic (pseudogleizat) 2407 Ao-Elw-Btw-C 346,6 64 2 Cambisoluri Eutricambosol (Brun eumezobazic) tipic 3101 Ao-Bv-C 110,1 20 Stagnic (pseudogleizat) 3109 Ao--Bvw-C 35,7 6 Total Eutricambosol (brun eumezobazic) 145,8 26 Districambosol (brun acid) tipic 3301 Ao -Bv- C 52,0 10 TOTAL GENERAL 544,4 100 ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol După cum se observă din tabelul 4.3.I.I., există trei tipuri de sol, cel mai răspândit fiind tipul Luvosol (brun luvic) subtipul stagnic (pseudogleizat), întâlnit pe 346,6 ha (64%), urmat de tipul Eutricambosol (brun eumezobazic) subtipul tipic 110,1 ha (20%), etc. Luvosol stagnic (brun luvic pseudogleizat) se gaseste pe 64% din suprafața studiată. Face parte din clasa argiluvisolurilor care au diagnostic orizontul B argiloiluvial (Btw). Solul se definește prin orizonturile Elw și Btw. Solurile brune luvice s-au format pe materiale parentale ca luturi, nisipuri, argile mai sărace în materiale calcice și feromagneziene. Vara, solul se usucă la adâncime mare. Orizontul Bt este mai bogat în coloizi migrați din partea de sus, iar deasupra acestuia un orizont EI sărac în argilă și materie organică. Textura este mijlocie (luto-nisipoasă) în Ao, mijlocie către grosieră în Elw și mijlocie fină în Btw. Volumul edafic este submijlociu in general.Continutul in substante nutritive este relativ bogat pentru humus,respectiv mijlociu bogat pentru azotul total si fosforul mobil,cat si foarte bogatcu potasiu asimilabil. Fertilitatea este influențată de umiditate si grosimea fiziologică. Pe acest sol vegetează bine fagul. Eutricambosol tipic(brun eumezobazic tipic): se gaseste pe 20% din suprafața studiată, are succesiunea de orizonturi Ao-Bv-C ,fiind moderat acid (pH : 5,4-5,9). Morfologic sunt soluri mijlociu profunde cu grosimea fiziologică utilă de 35-50 cm, pe această grosime conținutul de schelet variează între 5-15%, volumul edafic fiind predominant mijlociu. Textura,relativ uniforma pe profil,este luto-nisipoasa cu continut de argila fina.Pe grosimea fiziologica utila continutul substantelor nutritive este mijlociu bogat in azot total,mijlociu bogat la bogat in fosfor mobil si foarte bogat in potasiu asimilabil. Bonitatea este mijlocie pentru gorun, fag și molid. La subtipul stagnic (pseudogleizat) apare in orizontul B pseudogleizarea(w).Acest subtip are calitati cat si neajunsuri asemanatoare subtipului pseudogleizat al solului brun luvic prezentat mai sus. Districambosol tipic (brun acid tipic): se gaseste pe10% din suprafață,iar succesiunea orizonturilor pe profil este Ao-Bv-C. Volumul sau edafic este submijlociu-mijlociu,textura mijlocie, destul de uniforma pe profil,iar capacitatea de retinere a apei este medie. Dupa valoarea Ph,acest sol este slab acid-acid,cu un circuit mai moderat al substantelor nutritive. Bonitatea este mijlocie pentru gorun, fag . ... 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol Tabelul 4.3.3.1 SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE 24 Brun luvic 2407 pseudogleizat 126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 155 A 155 B Total subtip sol 19 UA 346.6 HA Total tipsol 19 UA 346.6 HA 31 brun eumezobazic 3101 tipic 118 A 120 B 120 C 120 D 120 E 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 B Total subtip sol 11 UA 110.1 HA 3109 pseudogleizat 123 A 124 125 A 147 Total subtip sol 4 UA 35.7 HA Total tipsol 15 UA 145.8 HA 33 brun acid 3301 tipic 119 A 119 B 120 A Total subtip sol 3 UA 52 . 0 HA Total tip sol 3 UA 52. 0 HA Total UP37 UA 544.4 HA ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni Tabelul 4.4.1.1 Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate Tipuri sol Cod Denumire Ha % Sup. Mij. Inf. Etajul Montan de amestecuri- FM2 3332 Montan de amestecuri(Bm) brun edafic mijl.cu Asp.- Dentaria. 69,3 13 - 69,3 - 3101 3301 Etajul Montan-premontan de fageteFMI 4420 Montan- premontan de fagete(Bm) brun edafic mijlociu cu Asp-Dentaria 128,5 24 - 128,5 - 3101 3109 Etajul deluros gorunete,fagete si goruneto-fagete- FD3 5152 Deluros de gorunete-fagete(Bm) brun mediu podzolit edafic mijlociu. 346,6 63 - 346,6 - 2407 TOTAL ( ha/% ) 544,4 544,4 100 100 Suprafața studiata este repartizata in trei etaje de vegetație. în etajul deluros de gorunete- fagete(63%), fagete(24%), si amestecuri de rasinoase cu fag(13%). Din punct de vedere al bonității, 100% din stațiuni sunt de bonitate mijlocie. În tabelul 4.4.2 este prezentată descrierea și diagnoza tipurilor de stațiune măsurile de gospodărire propuse pentru fiecare în parte iar în tabelele 4.4.3 și 4.4.4 se prezintă repartiția lor pe u.a. și tipuri de sol. ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori Tabelul 4.4.2.1 Indicativul de clasificare și formula stațională Descrierea concisă a tipului de stațiune, bonitatea, suprafața ocupată Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia Solul Factorii și determinanții ecologici limitativi. Riscuri. Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici șiriscuri Măsuri silvo- tehnice Compoziția optimă Tratamentul 1 2 3 4 5 6 7 8 Etajul Montan de amestecuri- FM2 3.3.3.2. Montan deamestec(Pm) brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria FM2 Pm TII-III HIII Ue3-2 Versanți ondulați cu expoziții însorite, ușor la mijlociu înclinați, soluri brune , mijlociu profunde nisipo-lutoas, cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru amestecuri și fag. S=69,3ha 134.1Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete -Pm 411.4 Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm 3101 3301 Substanțele nutritive, Apa accesibilă. Erodarea solului Menținerea vegetației forestiere 5MO3FA2BR 7FA 2MO 1PAM Tăieri progresive Etajul Montan-premontan defagete-FM1 4.4.2.0. Montan-premontan de făgete (Pm) brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria FM1+FD4 Pm TIII HIII Ue2 Platouri si versanți ondulați cu expoziții parțial însorite, ușor la mijlociu înclinați, soluri brune si brune luvice loto-nisipoase, mijlociu profunde , cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru gorun și fag. S=128,5ha 411.4- Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm. 431.2 - Făgeto-cărpinet cu flora de mull.-Pm 3101 3109 Substanțele nutritive, Apa accesbila. Erodarea solului Menținerea vegetației forestiere 7FA 2MO 1PAM 7FA2PAM1CA Tăieri progresive Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD3) 5.I.5.2. Deluros de gorunete- fagete (Pm) brun mediu podzolit edafic mijlociu FD3 go PmTIII/IVHIII Ue2 Platouri colinare cu mici denivelari,inclinari moderate,soluri brune luvice,mediu podzolite luto- nisipoase,mijlociu profunde,volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru gorun si fag. S=346,6ha 531.5 Sleau de deal ,pe platouri, cu gorun si fag-Pm 2407 Substantele nutritive, Apa accesibila. Inmlastinarea de durata. Mentinere vegetatiei forestiere. 6GO3FA1CA Taieri progresive ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune Tabelul 4.4.3.1 TS UNITATI AMENAJISTICE 3332 118 A 119 A 119 B 120 A 120 B 120 C 120 D 120 E TOTAL TS: 8 UA 69.3 HA 4420 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 124 125 A 147 TOTAL TS: 10 UA 128.5 HA 5152 126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 155 A 155 B TOTAL TS: 19 UA 346.6 HA TOTAL UP: 37 UA 544.4 HA ... 4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și sol Tabelul 4.4.4.1 TS SOL UNITATI AMENAJISTICE 32 3101 18 A 120 B 120 C 120 D 120 E TOTAL SOL: 5 UA 17.3 HA 32 301 19 A 19 B 120 A TOTAL SOL: 3 UA 52.0 HA TOTAL TS: 8 UA 69.3 HA 420 3101 121 A 121 B 121 C 1 2 A1 2 B 123 B TOTAL SOL: 6 UA 92.8 HA 420 3109 123 A 124 125 A 147 TOTAL SOL: 4 UA 35.7 HA TOTAL TS: 10 UA 128.5 HA 5152 2407 126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 1 5 A1 5 B TOTAL SOL: 19 UA 346.6 HA TOTAL TS: 19 UA 346.6 HA TOTAL UP: 37 UA 5 4.4 HA ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidenta tipurilor naturale de pădure Tabelul 4.5.1.1 Tip de stațiune Tipul de pădure Suprafața Productivitatea naturală (ha ) Cod Denumire ha % Sup. Mij. Inf. 3.3.3.2. 134.1 411.4 Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete.-Pm Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm 52,0 17,3 10 3 52,0 17,3 Total 69,3 13 69,3 4.1.1.4. 411.4 Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull.-Pm 95,3 17 95,3 431.2 Făgeto-cărpinet cu flora de mull.-Pm 33,2 6 33,2 Total 128,5 23 128,5 5.I.5.2. 531.5 Sleau de deal pe platouri,cu gorun si fag.-Pm 346,6 64 346,6 TOTAL ha 544,4 544,4 % 100 100 Privind tipurile de pădure identificate în zonă putem obseva că majoritatea speciilor de bază s-au adaptat condițiilor ecologice din această zonă si vegeteaza in aceste conditii foarte bine. Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt "Sleaul de deal pe platouri cu gorun si fag,(Pm)" (64% din suprafața), urmat de ,"Fagetul montan pe soluri schelete cu flora de mull" (17%) etc. Analizând comparativ productivitatea arboretelor și bonitatea stațiunilor, reiese că între bonitatea stațiuniilor și productivitatea arboretelor există o concordanță aproape perfectă. In continuare în tabelele 4.5.2 și 4.5.3 sunt prezentate tipurile naturale de pădure pe tipuri de stațiuni și unități amenajistice și în raport cu caracterul actual al tipului de pădure. ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri Tabelul 4.5.2.1 TS TP UNITATI AMENAJISTICE 3332 1341 119 A 119 B 120 A TOTAL TP: 3 UA 52.0 HA 3332 4114 118 A 120 B 120 C 120 D 120 E TOTAL TP: 5 UA 17.3 HA TOTAL TS: 8 UA 69.3 HA 4420 4114 121 A 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 125 A TOTAL TP: 7 UA 95 .3 HA 4420 4312 121 B 124 147 TOTAL TP: 3 UA 33 .2 HA TOTAL TS: 10 UA 128.5 HA 5152 5315 126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 148 149 150 151 152 153 154 155 A 155 B TOTAL TP: 19 UA 346.6 HA TOTAL TS: 19 UA 346.6 HA TOTAL UP: 37 UA 544.4 HA ... 4.5.3. Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure Tabelul 4.5.3.1 CRT UNITATI AMENAJISTICE 120 D 155 B TOTAL CRT: 22 UA 2.8 HA Natural fundamental de prod.mij. 118 A 119 A 120 A 120 B 120 C 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 124 125 A 126 A 126 B 127 A 127 B 127 D 128 B 146 C 146 D TOTAL CRT: 22 UA 225.0 HA Natural fundamental de prod.inf.: 120 E TOTAL CRT: 1 UA 2.8 HA Partial derivat 128 A 147 148 149 150 151 152 153 154 155 A TOTAL CRT: 10 UA 307.0 HA Total deriv.: de product. inferioara 119 B TOTAL CRT: 1 UA2.3 HA Tinar nedefinit 127 C TOTAL CRT: 1 UA4.5 HA TOTAL UP: 37 UA 544.4 HA ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Situația formațiilor forestiere este prezentată sintetic la subcapitolul 15.3.2 din Partea a III-a a amenajamentului. Din punct de vedere al întinderii acestora, constatăm că majoritatea o reprezintă sleaurile de deal cu gorun(63%),făgetele pure montane(21%), urmate de amestecurile de rasinoase cu fag(10%) făgete amestecte(6%).Distribuția este normală ținând cont de faptul că rasinoasele,fagul și gorunul rămân speciile cele mai bine adaptate condițiilor ecologice din zonă. În ceea ce privește caracterul actual al tipului de pădure, se constată că arboretele în proporție de 42% și-au păstrat caracterul natural fundamental, însa 57% din arborete sunt derivate partial,urmare a regenerarii naturale,necontrolate si in care nu s-au executat lucrari de stimulare a regenerarii pentru speciile de baza. Această pondere a aboretelor derivate este datorată si tăierilor rase efectuate in pasunile impadurite neurmate de împăduriri. Arboretele de acest tip fiind tinere ,prin lucrari de ingrijire, pot fi readuse mai aproape de tipul natural,in timp. ... ... 4.6. Structura fondului de producție și de protecție Structura fondului de producție și protecție este prezentată în listele 15.2.3, 15.2.10 iar o sinteză a acestora în tabelele 4.6.1 și 4.6.2. Tabelul 4.6.1. S.U.P Grupa de specii Supr. Clase de vârstă (ha) Clase de producție (ha) ha I II III IV V VI VII I II III IV V „A” FA 186,4 30,3 53,5 8,8 10,3 73,2 10,3 186,4 MO 119,4 7,5 91,2 7,6 10,0 1,0 2,1 119,4 CA 108,0 5,4 93,5 1,8 2,9 2,0 2,4 1,9 106,1 PLT 36,2 36,2 36,2 ME 25,4 25,4 25,4 SAC 15,5 1,5 14,0 15,5 ST 7,0 0,5 6,5 5,2 1,8 GO 2,4 1,3 1,1 2,4 BR 5,0 2,5 1,3 1,2 5,0 Total 505,3 49,0 313,8 - 18,2 24,5 76,2 23,6 - - 320,3 185,0 - „K” FA 3,6 3,6 3,6 MO 25,4 25,4 25,4 CA 7,3 7,3 7,3 Total 36,3 - - - - 36,3 - - - - 39,0 7,3 - Total FA 178,6 30,3 53,5 13,9 73,2 10,3 190,0 MO 148,4 7,5 91,2 35,4 1,0 2,1 144,8 CA 108,3 5,4 93,5 10,2 2,0 2,4 1,9 113,4 PLT 48,7 36,2 36,2 ME 28,2 25,4 25,4 SAC 15,5 1,5 14,0 15,5 ST 11,6 0,5 6,5 5,2 1,8 GO 2,4 1,3 1,1 2,4 BR 1,8 2,5 1,3 1,2 5,0 Total 541,6 49,0 313,8 - 18,2 60,8 76,2 23,6 - - 349,3 192,3 - % 100 9 58 - 3 11 14 5 - - 64 36 - Indicatori de caracterizare ai fondului forestier Tabelul 4.6.2. Specificări Specii Total FA MO CA PLT ME SAC ST GO BR Compoziția-% 35 27 21 7 5 3 1 - 1 100 Clasa de producție 3.0 3.0 4.0 4.0 4.0 4.0 3.3 3.0 3.0 3.4 Consistența 0,73 0,75 0,76 0,78 0,77 0,80 0,52 0,62 0,62 0,74 Vârsta medie-ani 75 59 39 27 27 25 125 70 61 57 Creșterea curentă-mc/an/ha 4,7 8,2 5,4 3,0 4,7 3,9 1,1 3,3 3,0 5,6 Volum mediu-mc/ ha 223 291 84 65 63 41 199 51 194 187 Volum total 42539 42259 9690 2354 1617 626 1399 123 971 101578 Analizând structura arboretelor pe clase de vârstă se constată că la nivel de S.U.P."A", clasele de vârstă sunt dezechilibrate: cu excedent foarte mare în clasa a II-a (313,8 ha- 58%) și deficite în restul claselor de vârsta. Analizând "Situația sintetică pe specii" (15.2.3) se observă că specia majoritară în pădurile studiate este fagul care ocupa 35% din suprafata, urmat de molid-27% și carpen - 21% din suprafata, plopul termurător- 7%,mesteacan-5%, iar restul speciilor sunt reprezentate sub 5%. Compoziția nu este optimă, cel mai important aspect de semnalat fiind ponderea mare a carpenului si a diverselor specii moi (plop tremurator, salcie) în defavoarea specilor de bază, in special a cvercineaelor, situație la care s-a ajuns in urma taierilor rase executate in pasunile impadurite, ce s-au regenerat natural, dar s-au instalat majoritar speciile pioniere. Vârsta medie (57 ani) si consistența (0,74)sunt aproape de optim. Sub aspectul amestecului speciilor se observă ca numai fagul formează arborete pure. Situația structurii verticale a arboretelor este următoarea; 45% arborete relativ echiene și 55% relativ pluriene. ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii Arborete slab productive sunt reprezentate de arboretul natural fundamental de productivitate inferioara din ua 120E (2,8 ha) si arboretul total derivat de productivitate inferioara din ua.119B (2,3ha).Aceste arborete vor fi parcurse cu taieri progresive de insamantare si respectiv,taieri rase urmate de impaduriri. ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi Arboretele nu sunt afectate de factori destabilizatori in mod semnificativ. Limitativa poate deveni inmlastinarea de lunga durata ,urmare a existentei platoului cu soluri brune luvice. ... 4.9. Starea sanitară a pădurii Până în prezent s-a desfășurat o activitate susținută de monitorizare a evoluției populațiilor de Ipide prin instalarea de arbori cursă și curse feromonale. Această activitate trebuie continuată și pe viitor. În limitele normale a fost semnalată prezența ciuperci xilofage Fomes fomentarius. Alți factori care influențează negativ starea fitosanitară sunt: pagubele produse de vânat (aflate totuși în limitele normale) prin roaderea mugurilor terminali la semințiș și roaderea scoarței arborilor tineri de către cervide, zdrelirea scoarței de către urși, până la circa 2 m de la nivelul solului și prejudiciile produse de lucrările de exploatare. În final, putem concluziona că starea sanitară a pădurii studiate este bună, totuși pentru prevenirea acțiunii factorilor dăunători e nevoie de desfășurarea unei activități permanente de depistare a bolilor și a dăunătorilor, iar prin lucrări specifice în funcție de vârstă (curățiri, rărituri, tăieri de igienă, de regenerare sau de conservare ), exemplarele bolnave să fie extrase cu prioritate. Tot ca măsuri preventive se pot crea condiții cât mai favorabile dezvoltării unor organisme care sunt dușmanii naturali ai dăunătorilor: furnici, păsări insectivore etc. ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație Tabelul 4.10.1 Bonitatea stațiunii Productivitatea arboretelor Diferențe Categoria Supr. ha % Categoria Caracterul actual Supr. ha % + - Mijlocie 541,6 100 Mijlocie Nat. fund. de prod. inf. 2,8 1 - 5,1 Nat. fund. de prod. mij. 225,0 40 Parțial derivat 307,0 59 Total derivat de prod. inf. 2,3 - Nedefinit 4,5 1 Total 541,6 100 TOTAL 541,6 100 TOTAL - 541,6 100 Din cele prezentate la acest capitol putem afirma următoarele: – condițiile staționale și de vegetațe sunt favorabile dezvoltării speciilor de bază (rasinoase,fag, stejari), care realizează productivități medii; ... – există o corelație aproape perfectă între bonitatea stațiunii și potențialul stațional; există două u.a. in care fagul este de productivitate inferioara urmare a inmlastinarii relativ permanente pe o parte din suprafata acestora. ... ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiective social-economice și ecologice Obiectivele social-economice și ecologice ale pădurii reflectă cerințele societății față de produsele și serviciile oferite de pădure. Pentru arboretele din această unitate obiectivele sunt de protectie si producție . Ca obiective de producție s-au fixat: obținerea de masă lemnoasă de calitate superioară pentru cherestea dar și lemn pentru celuloză, hârtie, ori construcții sau foc; valorificarea superioară a vânatului și a produselor accesorii ale pădurii, concomitent cu gestionarea durabilă a biodiversității. Ca obiectiv prioritar de protecție s-a stabilit; proectia apelor,a genofondului forestier, conservarea pădurilor și a echilibrului ecologic. ... 5.1.2. Funcțiile pădurii Corespunzător obiectivelor social - economice și ecologice fixate, prezentul studiu a stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Repartizarea acestora s-a făcut după criteriile pentru încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale din normativele în vigoare. Funcțiile pădurii Tabelul 5.1.2.1 Grupa , subgrupa și categoria funcțională Suprafața Cod Denumire ha % GRUPA 1. - Păduri cu funcții speciale de protecție Subgrupa 1.1 - Păduri cu funcții de protecție a apelor 1.1c Paduri de pe versantii paraielor care alimenteaza lacurile 505,3 93 hidrocentralelor amplasate pe raul Olt Subgrupa1. 5 - Păduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier 1.5h Păduri stabilite ca rezervatii pentru producerea de seminte 36,3 7 forestiere. TOTAL 544,4 100 Dintre funcțiile de protecție pe care le mai îndeplinesc pădurile din această unitate amintim: – climatică ( ameliorarea climei, crearea unei atmosfere cu aer oxigenat, curat, bogat în aerosoli și ioni negativi ); ... – hidrologică ( asigurarea surselor de apă ); ... – oxică ( capacitatea pădurii de a produce oxigen ); ... – mediogenă ( proprietatea pădurii de a genera mediu ); ... – bioforă ( proprietatea pădurii de a asigura perpetuarea vieții ); ... – estetică; ... – sanitar igienică etc. ... Funcții și țeluri de gospodărire Tabelul 5.1.2.2 Tip de categorie funcțională Categorii funcționale Țeluri de gospodărire Suprafața ha % II 1.5h protecție 36,3 7 IV 1.1c protecție și producție 508,1 93 Total 544,4 100 După cum se observă din tabelul de mai sus, procesul de producție cu reglementarea recoltării de produse principale se organizează pentru arboretele din grupa functionala I - tipul functional:TIV. ... 5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite Pentru realizarea obiectivelor stabilite este necesar ca arboretelor să li se aplice măsuri de gospodărire diferențiate. În acest scop s-au constituit următoarele subunități de gospodărire: – S.U.P. "A" - Codru regulat - sortimente obișnuite; ... – S.U.P. "K" - Rezervatii de seminte. ... În S.U.P. "A" au fost incluse toate arboretele încadrate în categoria functionala 1.1c . Prin tratamentele adoptate din aceste arborete se va extrage, în principal, lemn pentru cherestea. În S.U.P. "K" au fost incluse arboretele cu funcții speciale de protecție (TII), din categoria functionala 1.5h. În aceste arborete nu se vor executa tăieri de regenerare, ci numai lucrări de stimulare a fructificatiei și tăieri de igienă. Situația suprafețelor pe subunități de gospodărire Tabelul 5.1.3.1 Grupa funcțională Suprafața subunităților ( ha ) Total A K 1 505,3 36,3 541,6 TOTAL 505,3 36,3 541,6 Constituirea subunităților de gospodărie Tabelul 5.1.3.2 SUP UNITATI AMENAJISTICE 120 D 155 B 2.8 HA NR. DE UA-uri: 2 A 118 A 119 B 120 A 120 B 120 C 120 E 121 A 121 B 121 C 122 A 122 B 123 A 123 B 124 125 A 126 A 126 B 127 A 127 B 127 C 127 D 128 A 128 B 146 C 146 D 147 148 149 150 151 152 153 154 155 A 505.3 HA NR. DE UA-uri: 34 K 119 A 36.3 HA NR. DE UA-uri: 1 TOTAL UP 544 4 HA NR TOTAL DE UA-uri: 37 ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii Pentru a satisface în condiții corespunzătoare funcțiile atribuite atât arboretele luate individual cât și pădurea în ansamblul ei trebuie să îndeplinească anumite condiții de structură. Structura normală spre care trebuie să fie conduse arboretele se definește de amenajament prin stabilirea bazelor de amenajare, ținându-se seama de funcțiile atribuite pădurilor și de condițiile staționale existente. Stabilirea corectă a bazelor de amenajare se face plecând de la modul cum arată structura pădurilor la momentul actual (a se vedea și paragraful 4.6): – compoziția diferită de cea optimă; ... – structura pe clase de vârstă este dezechilibrată; ... Situația claselor de vârstă ( S.U.P."A") Tabelul 5.2.1 Clasa de vârstă ( % ) Total I II III IV V VI VII 9 58 - 3 11 14 5 100 Structura actuală a arboretelor este îndepărtată de structura optimă, fiind necesară o perioadă de timp mai îndelungată pentru normalizarea ei. Structura arboretelor și a pădurii în ansamblul ei, atât cea normală cât și cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare se definește prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compoziție țel, tratament, exploatabilitate și ciclu. 5.2.1. Regimul Ținând seama de obiectivele ecologice și social-economice stabilite se menține și la actuala amenajare regimul codru, cu regenerare din sămânță care asigură producerea de masă lemnoasă de calitate superioară și realizarea eficientă a funcțiilor atribuite. ... 5.2.2. Compoziția țel La alegerea speciilor de viitor și indicarea tipurilor de cultură s-a ținut seama de compoziția corespunzătoare tipului fundamental de pădure, de condițiile staționale, de funcțiile social-economice atribuite și de starea actuală a arboretului existent. Compoziția-țel s-a stabilit diferențiat, după cum urmează; – compoziția-țel de regenerare s-a stabilit pentru arboretele exploatabile în prezent și pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade; ... – compoziția-țel la exploatabilitate s-a stabilit pentru celelalte arborete existente și reprezintă compoziția cea mai favorabilă la care pot ajunge arboretele respective la vârsta exploatabilității, în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitatea de modificare a ei prin intervențiile care se fac. ... – compozitia tel finala s-a stabilit in raport cu telurile de gospodarire si cu conditiile ecologice date. ... Compoziția-țel de regenerare s-a stabilit în concordanță cu cea corespunzătoare tipului natural fundamental : specii autohtone valoroase (molid, fag,gorun) la care se adaugă specii de amestec (paltin de munte, cireș). La subunitatea de protecție s-au fixat compozițiile țel impuse de menținerea calitatii rezervatiei. Modul cum a fost stabilită compoziția optimă în perspectivă este prezentat în tabelul 5.2.2.1, acesta fiind prezentată comparativ cu compoziția actuală: S.U.P."A": – comp. actuală - 37FA 24MO 21CA 7PLT 5ME 3SAC 2ST1BR ... – comp. în perspectivă - 41FA41GO7CA6MO4PAM1BR ... S.U.P."K": – comp. actuală -70M010FA20CA ... – comp. în perspectivă - 50M030FA20BR ... TOTAL: – comp. actuală - 35FA27MO21CA7PLT5ME3SAC1ST1BR ... – comp. în perspectivă - 41FA38G09M07CA3PAM2BR ... Compoziția țel Tabelul 5.2.2.1 SUP Tip stațiune Tip Pădure Compoziția țel Suprafata (ha) Suprafața pe specii MO BR FA GO PAM CA A 3.3.3.2 134.1 5MO3FA2BR 15,7 7,9 3,1 4,7 - - - - 411.4 7FA2MO1PAM 17,3 3,5 - 12,1 - 1,7 - - Total - 33,0 11,4 3,1 16,8 - 1,7 - - 4.4.2.O. 411.4 7FA2MO1PAM 95,3 19,1 - 66,7 - 9,5 - - 431.2 7FA2PAM1CA 33,2 - - 23,2 - 6,7 3,3 - Total - 128,5 19,1 - 89,9 - 16,2 3,3 - 5.1.5.2 531.5 6GO3FA1CA 346,6 - - 103,9 208,0 - 34,7 Total A ha - 508,1 30,5 3,1 210,6 208,0 17,9 38,0 % - 100 6 1 41 41 4 7 COMPOZIȚIA ACTUALĂ : 37FA24MO21CA7PLT5ME3SAC2ST1BR COMPOZIȚIA TEL: 41FA41GO7CA6MO4PAM1BR K 3.3.3.2 134.1 5MO3FA2BR 36,3 18,2 7,2 10,9 - - - Total K ha - 36,3 18,2 7,2 10,9 - - - % - 100 50 20 30 - - - COMPOZIȚIA ACTUALĂ : 70MO10FA20CA COMPOZITIA TEL: 50MO30FA20BR TOTAL U.P. ha544,4 48,7 10,3 221,5 208,0 17,9 38,0 %100 9 2 41 38 3 7 COMPOZITIA ACTUALA:35FA27MO21CA7PLT5ME3SAC1ST1BR COMPOZIȚIA TEL : 41FA38GO9MO7CA3PAM 2BR În concluzie, compozițiile - țel fixate sunt formate din specii naturale de bază și specii principale de amestec optim dispuse. Aceste compoziții asigură îndeplinirea funcțiilor multiple atribuite arboretelor și aduc un plus de rezistență în fața pericolului reprezentat de vânturile puternice. După cum se observă, principala direcție de urmat este creșterea ponderii gorunului si a fagului în defavoarea carpenului,mesteacanului,cat si a diverselor specii moi(plop,salcie). ... 5.2.3. Tratamentul Condițiile naturale din pădurile acestei unitati de baza și cerințele social-economice, impun ca pădurile să fie conduse către structuri diversificate, amestecate, relativ echiene și relativ pluriene, naturale, capabile să îndeplinească funcții multiple de producție și de protecție. Alegerea tratamentelor s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile în vigoare, având în vedere formațiile forestiere, tipurile de categorii funcționale, starea actuală a structurii și productivității arboretelor, experiența locală privind exploatările și dinamica procesului de regenerare naturală. În arboretele încadrate în tipul II funcțional (S.U.P."K") supuse regimului de conservare a genofondului forestier se vor executa numai tăieri de igienă și lucrări speciale de stimulare a fructificatiei. În arboretele încadrate în tipul IV de categorii funcționale (S.U.P."A") avem următoarele situații: – in amestecuri de rasinoase cu fag ,in făgete ,goruneto-făgete ajunse sau trecute de vârsta exploatabilității s-au prevăzut tăieri progresive, cu trei intervenții în perioada de regenerare (20 ani) urmărindu-se conservarea pe cât posibil a structurii spațiale diversificate. ... – arboretele total derivate se vor substitui prin taieri rase. Se vor promova toate pâlcurile și grupele de semințiș utilizabil, înglobându-se în noul arboret. ... ... 5.2.4. Exploatabilitatea Pentru arboretele din SUP A s-a adoptat exploatabilitatea tehnică, potrivit țelului stabilit după criteriul creșterii medii a volumului corespunzător grupei de sortimente fixate. A rezultat o vârstă medie a exploatabilității de 108 ani. Pentru arboretele din SUP K, arboretele cu funcții speciale de protecție, nu s-au adoptat vârste ale exploatabilității, ele urmând a fi gospodărite prin lucrări speciale de conservare a genofondului forestier. ... 5.2.5. Ciclul Ciclul s-a stabilit pentru arboretele încadrate în S.U.P.,,A'', luându-se în considerare: – formațiile și speciile forestiere ce compun pădurea; ... – media vârstei exploatabilității tehnice; ... – productivitatea și starea actuală a arboretelor; ... – funcțiile social-economice atribuite arboretelor respective; ... Față de cele arătate mai sus, s-a adoptat ciclul de 110 ani, considerat corespunzător atât sub raport ecologic cât și economic. ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale Reglementarea producției forestiere se realizează prin stabilirea posibilității și prin elaborarea planurilor de recoltare și cultură. Prin această reglementare se asigură: – optimizarea pădurii în raport cu condițiile ecologice și cu cerințele social - economice; ... – realizarea unui fond de protecție care să permită exercitarea în continuare, pe termen lung, a funcțiilor de producție și protecție ale pădurii și creșterea eficacității polifuncționale a arboretelor; ... – crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural. ... 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P."A" - codru regulat 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut atât prin intermediul volumelor cât și prin intermediul suprafețelor, aplicându-se procedee specifice metodei creșterii indicatoare și celei a claselor de vârstă. 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare Acest indicator s-a stabilit cu ajutorul relației P = mxCi, în care "Ci" reprezintă creșterea indicatoare iar "m" este un factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului. La determinarea acestui indicator s-a luat în considerare creșterea indicatoare (Ci) și parametrul "Q" care exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp luate în considerare și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală și continuă a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare. Deoarece Q are valoarea de -0,1 rezultă că această unitate este ............... în arborete exploatabile. Volumele, ca și ceilalți parametri amintiți mai sus au fost determinate cu formule specifice. 6.1.1.1.1.1. Indicatorul de posibilitate după procedeul creșterii indicatoare Deoarece Q = 0,1, posibilitatea va fi mai mică decât creșterea indicatoare, adică P1 = 912 mc/an. Posibilitatea calculată conform acestui procedeu este de: 912 mc/an. Toate datele care au servit la calculul acestui indicator de posibilitate sunt prezentate sintetic în tabelul 6.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare Tabelul 6.1.1.1 SPECIA FA MO CA PLT ME SAC ST BR GO DM TOTAL CI 553 520 206 80 569 14 21 4 8 1471 VD 14588 VD1 989 195 561 786 216 115 2862 VD2 1989 748 194 622 87 3640 VD3 28613 644 462 29719 VD4 VE 25000 VE1 1011 197 572 793 220 118 2911 VE2 2008 753 194 625 87 3667 VE3 32487 5337 770 696 39290 VF 38856 10383 1954 1433 1009 126 53761 VG 39589 10568 1998 1448 1023 132 54758 DD1 -244 DD2 -4420 DD3 -5079 DD4 -33502 DM -33502 Q -0.1 VD/10 1458 VE/20 1250 VF/40 1344 VG/60 912 POSIB. 912 A : 0.0000 M : 0.000 CICLUL 110.0 ANI SUPRAFATA TOTALA 505.3 HA SUPRAFATA IN GR. I FUNC. 505.3 HA SUPRAFATA IN GR. II FUNC. (CU TEL 2 SAU 3) 0.0 HA ... ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă a) Analiza claselor de vârstă: acest aspect a fost tratat la paragraful 4.6; concluziile sunt că în cadrul S.U.P."A" structura claselor de vârstă este dezechilibrată: excedent foarte mare este în clasa a II-a de vârstă și deficite importante în clasele I,IV și V de vârstă,clasa a III-a lipsind complet, după cum se observă și din tabelul de mai jos: Tabelul 6.1.1.1.2.1 Specificări Clase de vârstă Clasa de vârstă normală I II III IV V VI VII Suprafața (ha ) 49,0 313,8 - 18,2 24,5 76,2 23,6 91,9 % 10 62 - 4 5 15 4 18 ... b) Constituirea suprafețelor periodice: în conformitate cu normele tehnice, la ciclul de 110 ani, s-au constituit patru suprafețe periodice de 20 ani, întinderea acestora fiind de 91,9 ha fiecare si o suprafata periodica de 30 ani ,cu suprafata de 37,7 ha. ... c) Încadrarea arboretelor în suprafețe periodice în funcție de urgențele de regenerare urmărindu-se ca acestea să fie cât mai apropiate posibil de suprafața periodică normală. ... d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul: ... d1) Deductiv: după parcurgerea etapelor a) - c), s-a trecut la determinarea parametrilor: – Vi: volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare 30 ani; ... – Vk: volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare 20 ani; ... – Vj: volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare 10 ani; ... La toate volumele de mai sus s-a adăugat creșterea pe 5 ani a arboretelor respective. Calculul volumelor de mai sus, ca și al indicatorului de posibilitate prin acest procedeu, este prezentat în tabelul 6.1.1.1.2.2. Stabilirea posibilității prin procedeul deductiv Tabelul 6.1.1.1.2.2 ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI STABILIREA POSIBILITĂȚII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VARSTĂ – SITUAȚIE RECAPITULATIVĂ S.U.P. ”A” Codru regulat – sortimente obișnuite Ciclul 110 ani Perioada I S.P. normal 20 ani 91,9 ha Clasa de vârstă SITUAȚIA LA 1.01.2019 SUPRAFAȚA PERIODICĂ I 2019-2038 SUPRAFAȚA PERIODICĂ Suprafața (ha) Volum (mc) Creștere curenta (mc) Suprafa ța (ha) Volum inclusiv creșterea prod. totale pe 5 ani (mc) II III IV V Vj Vk Vi Suprafața (ha) Suprafața (ha) Supraf (ha) Supraf (ha) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12. I 49,0 1.299 225 II 313,8 35.758 2.087 III - - - IV 18,2 7.138 118 18,2 V 24,5 8.941 129 2,3 427 22,2 VI 76,2 28.493 275 66,0 21.644 122 10,2 VII 23,6 5.792 45 23,6 3.504 2.513 TOTAL 505,3 87.421 2.879 91,9 21.644 3.504 3.062 50,6 181,4 181,4 NORMAL 91,9 91,9 91,9 91,9 137,7 DIFERENȚA± - -41,3 -91,9 +89,5 +43,7 Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2 = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 21.644:30 +3.504:20 +3.062:10 =721+175+306 = 1202 mc/an d2) Inductiv: acest procedeu presupune însumarea volumelor posibil de recoltat în primul deceniu, pe baza unor indicii de recoltare stabiliți pe teren și exprimați procentual pentru fiecare arboret exploatabil în parte, corelați și cu mărimea perioadelor de regenerare. A rezultat un indicator cu mărimea de: 1454 mc/an. Tabelul 6.1.1.1.2.3 u.a. Supr. ha Volum + c.c. pe 5 ani mc Urg de reg. K Supr. ocupată cu semințiș % P.R.M Numărul de intervenții Felul tăierii Volum de extras Total În dec.I mc 118A 6,6 3.333 32 0,7 30 3 1 T.P.ins. 1.100 119B 2,3 387 24 0,7 10 1 1 T.R. 387 120E 2,8 674 24 0,7 30 3 1 T.P.ins. 222 121A 6,1 3.203 32 0,7 30 30 3 1 T.P.ins. 1.078 122A 12,1 4.344 31 0,7 50 30 3 2 T.P.ins.,p.lum. 2.250 123A 3,0 1.638 26 0,6 70 20 2 1 T.P.p.lum. 819 123B 48,2 17.667 32 0,7 20 30 3 1 T.P.ins. 5.300 126A 6,0 1.776 26 0,6 50 20 2 1 T.P.p.lum. 888 127B 3,4 680 26 0,4 70 10 1 1 T.P.rac. 680 127D 5,7 1.153 26 0,5 70 10 1 1 T.P.rac. 1.151 128B 5,5 545 26 0,4 70 10 2 2 T.P.p.rac. 545 146D 0,4 122 32 0,7 10 1 1 T.R. 122 TOTAL 35.522 14.542 În final adoptăm ca indicator de posibilitate după criteriul claselor de vârstă, indicatorul rezultat în urma procedeului deductiv : 1.202 mc/an. ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității În vederea adoptării celui mai favorabil cuantum al posibilității în concordanță cu realitatea din teren, s-a procedat la compararea indicatorilor de posibilitate a căror recapitulație se face în tabelul 6.1.1.2.1. Ținând cont de abaterea structurii reale a fondului de producție de la starea normală, de deficitul de arborete exploatabile și de precizările normelor tehnice referitoare la asemenea cazuri s-a propus o posibilitate de produse principale de: 912 mc/an,rezultata din calcul prin procedeul cresterii indicatoare, care s-a și adoptat la conferința a II-a de amenajare, si care asigură in cele mai bune condiții continuitatea recoltelor de produse principale pe următorii 60 ani. Indicatorii de posibilitate și posibilitatea adoptată Tabelul 6.11.2.1 Metoda de calcul Prin intermediul creșterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori Ci ( mc ) 1233 SP normală 91,9 Vd / 10 ( mc ) 649 Perioada I ( ani ) 20 Ve / 20 ( mc ) 900 SP I ( ha ) 91,9 Vf / 40 ( mc ) 1131 Perioada a II -a ( ani ) 20 Vg / 60 ( mc ) 909 SP II ( ha ) 50,6 Q -0,1 Volumul arboretelor exploatabile ( m3/ha ) 348 M P inductiv ( mc ) 1.454 q P deductiv ( mc ) 1.202 P1 = 912 mc / an P2 = 1.202 mc / an Posibilitatea adoptată P = 912 mc / an Adoptarea posibilității Tabelul 6.1.1.2.2 Anul amenajării Posibilitatea ( mc/ an ) După Ci Calculată Adoptată După clasele de vârstă Procedeu deductiv Procedeu inductiv 2018 912 1.202 1.454 912 ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității Tabelul 6.1.1.3.1 Urgența Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale u.a. Suprafața (ha) Vol. Total (mc) Vol. de extras (mc) 2 119B;120E;123A;126A;127B,D;128B 28,7 6.853 4.692 3 118A;121A;122A; 24,8 10.880 4.428 TOTAL 53,5 17.733 9.120 Arboretele care urmează a fi parcurse cu tăieri în următorii 10 ani s-au stabilit ținând cont de urgențele de regenerare și condițiile reale de exploatare-regenerare. Acestea sunt menționate în planul decenal de recoltare a produselor principale (tabelul 12.1.1.2 din partea a II-a a amenajamentului). Masa lemnoasă supusă spre exploatare este corespunzătoare calitativ, procentul arborilor de lucru încadrându-se, de regulă, între 80-95%. Posibilitatea pe tratamente, suprafețe și specii Tabelul 6.1.1.3.2 Tratamentul Suprafața (ha) Volum de extras (mc) Posibilitatea pe specii (mc) Totală Anuală Total Anual FA MO CA ST BR T. progr. 51,2 5,1 8.733 873 5928 701 655 1194 256 T.rase 2,3 0,2 387 39 85 37 265 - - Total 53,5 5,3 9.120 912 6013 738 920 1194 256 Indicele de recoltare este de 1,7 mc/an/ha. Ordinea orientativă în care se vor parcurge arboretele din planul decenal se reprezintă la subcapitolul 12.1.1.1 din partea a II-a a amenajamentului. ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității Deoarece Q este subunitar posibilitatea pe urmatorii 10 ani este egala cu min(V(D)/10=1458, V(E)/20=1250, V(F)/40=1344, V(G)/60=912) C(I)=1471, din care reiese că posibilitatea pe acest deceniu este de 912 mc/an. În deceniul II posibilitatea va fi min(V(E)/20=1250, V(F)/40=1344, C(I)=1471, deci 1250mc/an. În deceniul III posibilitatea va fi min(VF/40=1344, deci 1344 mc/an. În perspectivă posibilitatea va fi 1830 mc/an. ... ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale Acest gen de măsuri vizează arboretele din S.U.P."K" încadrate în grupa I funcțională categoria 5h. În aceste arborete nu se vor executa tăieri de produse principale. În arboretele din S.U.P."K" (rezervatii de seminte) se vor executa lucrări speciale de stimulare a fructificatiei sau tăieri de igienă in conformitate cu studiile special intocmite. ... ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Suprafețele de parcurs cu lucrări de îngrijire, precum și volumele de extras sunt evidențiate pe u.a.-uri, la subcapitolul 12.3.1, din Partea a II-a, a amenajamentului (Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor). În planul lucrărilor de îngrijire au fost incluse arborete in care este necesar sa se execute astfel de lucrari. Nu s-a stabilit o periodicitate globală a intervențiilor, pentru fiecare arboret în parte indicându-se natura lucrărilor preconizate și numărul intervențiilor necesare în deceniu, cu luarea în considerare atât a stării cât și structurii actuale, și a evoluției previzibile a stadiului de dezvoltare. Numărul și natura intervențiilor necesare in deceniu poate fi modificată de către organele în execuție, în funcție de dinamica stadiului de dezvoltare a arboretelor. Lucrările de îngrijire sunt obligatorii numai pe suprafață, volumele de extras fiind orientative. Degajări: lucrarea se va executa pe o suprafață mica de 1,5 ha . Se estimează că se vor mai executa degajări pe încă circa 15 ha în subparcelele care se vor parcurge cu tăieri de regenerare sau cu lucrări de regenerare (împăduriri), în viitorul deceniu. Curatiri: lucrarea s-a propus a se executa pe 9,2 ha, in unitati amenajistice foste pasuni impadurite,cuprinse in fond forestier,cu vegetatie forestiera tanara compusa partial din specii provizorii, altele decit cele de baza, si consistente pline. Se apreciaza ca parcurgind integral suprafata cu aceasta lucrare se va putea extrage ,inca din acest stadiu ,o parte din speciile provizorii in vederea refacerii pe cat posibil a tipului natural de padure.Se recomanda ca tot odata sa se execute si o curatire a subarboretului existent, iar eventualele goluri create sa fie impadurite. Urmare a faptului ca in cadrul arboretelor in care s-a propus aceasta lucrare se gasesc si arbori maturi diseminati de molid, fag si alte specii provizorii, secuiti pentru a se usca,care neconditionat vor trebui extrasi odata cu parcurgerea terenului,nu s-a propus diminuarea volumului de extras in u.a . cu consistenta redusa. Rărituri au fost propuse în arborete cu consistența medie 0,8-0,9, aflate în stadiul de prăjiniș, păriș sau codrișor pe o suprafata totala de 91,6 ha. Răriturile propuse vizează, în primul rând, crearea unor condiții optime de dezvoltare pentru exemplarele de viitor, prin rărirea arboretului în porțiunile unde este prea des, prin extragerea exemplarelor rău conformate, cu defecte, dominate sau bolnave. Din volumul total al arboretelor de parcurs cu rărituri se vor extrage în deceniu un volum de 2.000 mc, ceea ce reprezintă 200 mc/ha. Tăieri de igienă: această lucrare urmărește asigurarea unei stări sanitare corespunzătoare prin extragerea arborilor uscați, deperisați, bolnavi sau atacați. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 596 mc/an, ceea ce înseamnă o intensitate de 2,0 mc/an/ha. Posibilitatea de produse secundare este de 204 mc/ an, indicele de recoltare fiind de 0,4 mc/an/ha. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Tabelul 6.3.1 Specificări Tip fcț. Suprafața ha Volum mc Volum de recoltat pe specii mc/an Totală Anuală Total Anual MO FA GO CA ME PLT SAC Degajări IV 1,5 0,2 - - Curățiri IV 9,2 0,9 43 4 1 2 1 Rărituri IV 91,6 9,2 2.000 200 112 28 35 9 13 3 Prod. sec. IV 102,3 10,3 2.043 204 113 30 36 9 13 3 Tăieri de igienă II,IV 297,7 297,7 5.957 596 63 472 1 41 7 8 4 Total general 400,0 308,0 8.000 800 176 502 1 77 16 21 7 ... 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat Tabelul 6.4.1 Specificări Tip fcț. Suprafața ha Volum mc Volum de recoltat pe specii mc/an Totală Anuală Total Anual MO FA GO CA BR GO ME PLT SAC Produse principale IV 53,5 5,3 9.120 912 74 601 108 92 26 11 Total 53,5 5,3 9.120 912 74 601 108 92 26 11 Produse secundare IV 102,3 10,3 2.043 204 113 30 36 9 13 3 Total 102,3 10,3 2.043 204 113 30 36 9 13 3 Tăieri de igienă II,IV 297,7 297,7 5.957 596 63 472 1 41 7 8 4 Total general Total 453,5 313,3 17.120 1.712 250 1103 109 169 26 11 16 21 7 ... 6.5. Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale și de împădurire Planul lucrărilor de regenerare și împădurire este prezentat în Partea a Il-a a amenajamentului la punctul 12.4. și în sinteză în tabelul 6.5.1. Prin elaborarea acestui plan s-a urmărit refacerea cât mai rapidă a ecosistemului forestier, pe terenurile destinate împăduririi, folosind speciile cele mai indicate din punct de vedere economic sau ecologic. Planificarea lucrărilor de regenerare s-a făcut ținând seama de situația înregistrată cu ocazia lucrărilor de teren, de nevoile de recoltare a produselor principale, de necesitatea asigurării unei structuri corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcțiile atribuite. La elaborarea acestui plan s-au aplicat îndrumările și normele tehnice cu privire la regenerarea la zi a suprafețelor parcurse cu tăieri, asigurarea densității optime a arboretelor. Importante sunt si lucrările de îngrijire a regenerării naturale, astfel s-a prevăzut executarea de descopleșiri, în porțiunile cu semințiș instalat în toate u.a.-urile de parcurs cu tăieri de regenerare pentru a preveni sufocarea puieților de către vegetația ierboasă după deschiderea masivului forestier. Lucrările de regenerare se referă, în primul rând la împădurirea unor goluri sau foste doborâturi de vânt și apoi vizează porțiunile neregenerate din arboretele de parcurs cu tăieri de regenerare. Din categoria lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere se vor executa în special descopleșiri și revizuiri. În arboretele tinere nou create se vor executa descopleșiri - două pe an în primii patru ani apoi câte una pe an în următorii doi ani; revizuiri - una pe an în primii doi ani de la crearea plantației. În total cu (împăduriri + completări), se vor acoperi 13,4 ha cu molid,brad, fag, paltin. Eventualele lucrari de impadurire executate in golurile rezultate in urma lucrarilor de ingrijire si de curatire a subarboretului se vor evidentia separat in baza devizelor de executie. Lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale și de împădurire Tabelul 6.5.1 Simbol Categoria de lucrări Supr. ( ha ) A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII 18,8 A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 18,8 A.2.1 Descoplesirea semintisurilor 9,2 A.2.2 Receparea semințișului vătămat,indepartarea lastarilor ce coplesesc semintisurile 9,6 B LUCRARI DE REGENERARE 9,5 B1 Suprafete de parcurs cu lucrari de impadurire 3,2 B1.1 Impaduriri in terenuri goale din fondul forestier 0,9 B1.1.1 Împăduriri în poieni si goluri 0,9 B1.2. împăduriri in terenuri parcurse cu taieri de regenerare 2,3 B1.2.1 Impaduriri in suprafete parcurse cu taieri rase 2,3 B2 Suprafete parcurse cu taieri de regenerare sub adapost 6,3 B2.3 Impaduriri in completarea regenerarii naturale dupa taieri progresive 6,3 C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 3,9 C.2. Completări în arboretele nou create ( 20%) 3,9 D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 138,0 D.2. îngrijirea culturilor tinere nou create 138,0 ... 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare Arboretele de productivitate inferioara din u.a 120E, ce nu valorifica potentialul stational si din u.a. 119 B, ce are o compozitie necorespunzatoare,cat si o productivitate inferioara se vor reface in cursul acestui deceniu prin taieri progresive,respectiv taieri rase urmate de impaduriri. ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Arboretele din cadrul acestei unitati nefiind afectate de factori perturbatori,decit izolat, nu sunt necesare masuri speciale de gospodarire . Pentru a se evita insa inmlastinarea se recomanda ca in zona de platou solul sa nu ramina fara padure mai multe sezoane de vegetatie. ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Potențial cinegetic Speciile de vânat caracteristice acestei zone găsesc condiții favorabile de dezvoltare. Vânatul este costituit din urs, cerb carpatin, căprior și mistreț. Efectivele de vânat sunt relativ normale. ... 7.2. Potențial salmonicol Pâraiele ce străbat aceste arborete au debit mic care nu asigură condiții pentru creșterea salmonidelor. ... 7.3. Potențial de fructe de pădure Fructele de pădure care pot fi recoltate în aceste păduri sunt: afine, zmeura, fragi și mure. ... 7.4. Producția de ciuperci comestibile În deceniul care a trecut si in prezent nu au existat preocupări privind recoltarea de ciuperci comestibile doar pentru necesități personale. Având în vedere structura și compoziția arboretelor din zonă, considerăm că se pot recolta, cu bune rezultate hribii. ... 7.5. Alte produse Din fondul forestier de pe raza unității se mai pot recolta, în cantități și condiții în care nu prejudiciază starea și structura arboretelor, următoarele produse: – semințe forestiere de mare valoare economică (fag și gorun) ... – materii prime pentru, tananți și uleiuri vegetale: jir, ghindă ... Ocolul Silvic Avrig, împreună cu reprezentanții proprietarilor, vor analiza cu operativitate pe tot parcursul deceniului, toate posibilitățile de recoltare și valorificare a produselor nelemnoase ale pădurii. ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă Împotriva vânturilor puternice și a zăpezilor umede, care produc efecte negative asupra pădurilor, materializate prin doborâturi și rupturi, nu avem posibilitatea de a acționa direct. Putem, doar, propune și promova o serie de măsuri ce vizează mărirea rezistenței arborilor din arboretele periclitate și asigurarea stabilității arboretelor, cum ar fi realizarea de arborete amestecate în locul molidișurilor pure, precum și prin parcurgerea la timp cu lucrările culturale. Principalele măsuri în direcția sporirii rezistenței arboretelor față de acțiunea distructivă a vânturilor puternice sunt : – folosirea la împăduriri a unor puieți proveniți din ecotipuri locale, mai bine adaptate la condițiile din zonă; ... – împădurirea sau reîmpădurirea cât mai rapidă a oricăror terenuri goale din cuprinsul pădurii; ... – executarea la timp și cu periodicitatea necesară a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, evitându-se apariția unor arborete tinere, foarte dese cu coeficienți de zveltețe (raportul: înălțime/diametru) ridicați, foarte vulnerabile la doborâturi și rupturi (coeficientul de zveltețe să aibă valori sub 100 la gorun și fag); ... – executarea corespunzătoare a lucrărilor de igienizare a arboretelor. ... ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor Deși nu s-au semnalat incendii în trecut, iar în acest moment nu este probabilă apariția unor astfel de evenimente, în mod preventiv se recomandă: – întreținerea și extinderea rețelei de locuri de odihnă și fumat, mai ales de-a lungul drumurilor și în preajma traseelor de tranzit ... – dotarea cu materiale de intervenție de calitate corespunzătoare a pichetelor pentru paza contra incendiilor. ... – Limitarea circulației în pădure ... – Intensificarea propagandei de prevenire a incendiilor și extinderea rețelei de panouri de avertizare. ... – Efectuarea de patrulări intense în zonele expuse. ... ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale Despre poluare nu se poate vorbi în această unitate, nefiind semnalate în zonă surse ce ar putea produce acest lucru. ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători Până în prezent nu s-au semnalat atacuri masive de dăunători (aceștia există endemic fără a depăși limitele normale). În scop profilactic se recomandă: – conservarea arboretelor de tip natural ... – executarea sistematică a tăierilor de îngrijire și igienă ... – diminuarea pagubelor produse de alți factori dăunători (vânt, zăpadă, vânat, exploatare) ... – protejarea entomofaunei folositoare ... – cojirea trunchiurilor de rășinoase doborâte ... ... 8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală În raza unității nu s-au semnalat fenomene de uscare. Ca recomandare generală reamintește necesitatea executării la timp a lucrărilor propuse. Principala măsură de prevenire a apariției și răspândirii fenomenului de uscare este executarea corespunzătoare a tăierilor de igienă. Alte măsuri preventive mai sunt: – crearea și menținerea unor arborete cât mai complexe; ... – trebuie luate toate măsurile de prevenire a vătămării puieților și arborilor tineri din diferite cauze ( exploatare, vânat, tăieri ilegale ); ... – interzicerea pășunatului în pădure ; etc. ... ... ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPOPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 9.1. Instalații de transport Rețeaua instalațiilor de transport care deservesc această unitate este formată dintr- un drum forestier si doua drumuri de exploatare, după cum se arată in tabelul de mai jos: Tabelul 9.1.1 Nr. Crt. Indicativul drumului Denumirea drumului Lungime (km) Suprafața deservită -ha- Obs. În padure În afara pădurii Total DRUMURI EXISTENTE Drumuri forestiere 1 FE001 Tunsu-Sarata 3,3 1,0 4,3 176,4 Dr.pietruit Total drumuri exploatare 3,3 1,0 4,3 176,4 Drumuri de exploatare 2 DE001 Valea Muntelui 3,6 - 3,6 188,8 Dr. pamant 3 DE002 Valea Seaca 3,4 - 3,4 179,2 „ Total drumuri de exploatare 7,0 - 7,0 368,0 TOTAL DRUMURI EXISTENTE 10,3 1,0 11,3 544,4 Din tabelul de mai sus rezultă că densitatea instalațiilor de transport este de 20,7 m/ha. Starea acestor drumuri este bună. Drumurile forestiere menționate mai sus sunt administrate de catre O.S. Avrig. În privința acesibilității fondului forestier studiat, rețeaua de instalații de transport asigură accesibilitatea integrală a acestuia. ... 9.2. Tehnologii de exploatare Pentru exploatarea materialului lemnos din această unitate se va folosi metoda de exploatare în arbori și părți de arbori, tehnologie ce permite secționarea materialului la cioată, reduce deprecierea semințișului și degradarea solului. Coroana, fracționată în bucăți se colectează separat sub formă de lemn mărunt. Tendința actuală este de aplicare a unor tehnologii ecologice prin care să se limiteze unele aspecte negative ce apar în timpul exploatării. În acest scop ar trebui impuse unele restricții ca: – semințișul să nu fie distrus pe mai mult de 10%; ... – numărul arborilor pe picior vătămați să nu depășească 5%; ... – mineralizarea solului să nu se extindă pe mai mult de 2% din parchet; ... – biomasa neutilizabilă ( crăci, coajă, etc. ) să rămână în parchet pentru reciclarea materiei; etc. ... Prin aplicarea ecotehnologiilor se vor urmări aspecte ca : – folosirea tractoarelor care exercită o presiune mică asupra solului (pneuri late); ... – sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de evitare a prejudiciilor; ... – rețea de transport permanent (cât mai puține drumuri de scos, apropiat); ... – astuparea șanțurilor și a ogașelor ; ... – evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită exploatări (sunt necesare reguli mai severe de abilitare a lor);etc. ... Asemenea măsuri ar trebui urmărite de personalul silvic în paralel cu un control mai riguros al modului cum se desfășoară exploatarea în parchetele sectorului de exploatare. ... 9.3. Construcții forestiere În cadrul acestei unități de bază nu există construcții forestiere și nici nu sunt necesare. ... ... 10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 10.1. Realizarea continuității funcționale Amenajamentul de față a stabilit un ansamblu de măsuri de gospodărire menite să asigure îndeplinirea cu continuitate a obiectivelor fixate pe durata aplicării lui. Asemenea măsuri, ce asigură continuitatea în sens ascendent a producției cât si permanența și ameliorarea funcțiilor de protecție au fost preluate și de la amenajamentele anterioare ale unităților de producție din care provine pădurea studiată. Continuitatea funcțiilor de protecție presupune asigurarea unei protecții corespunzătoare a acumularilor existente pe riul Olt, apoi indirect, fără a fi menționate în mod deosebit asigurarea și menținerea surselor de apă la niveluri cantitative și calitative optime, asigurarea unui aer cât mai curat și a unui peisaj plăcut dar si conservarea genofondului forestier local. Continuitatea producției constă în asigurarea satisfacerii neîntrerupte în sens ascendent a nevoilor de lemn, în cadrul pădurilor destinate acestui scop. Posibilitatea de produse principale va crește, ajungând ca, în perspectivă, după normalizarea claselor de vârstă, să atingă 2/3 din creșterea curentă, iar cele secundare la 1/3 din creșterea curentă. Sub raportul evoluției categoriilor funcționale trebuie remarcat faptul că zonarea funcțională stabilita la amenajarea anterioara nu s-a schimbat pentru arboretele din UP I Sarata. Evoluția categoriilor funcționale Tabelul 10.1.1 Anul amenajării Grupa 1 Categorii funcționale (ha) Grupa 2 Categorii funcționale (ha) 1c 5h Total 2008 508,1 36,3 544,4 2018 508,1 36,3 544,4 Singura diferenta se datoreaza aparitiei noilor gategorii functionale pentru padurile aflate in cuprinsul siturilor Natura 2000.Deoarece padurile din UP I Sarata se afla in siturile Muntii Fagaras si Piemontul Fagaras,acestea au fost zonate in categoriile functionale secundare 1.5q si 1.5r. ... 10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier La punctul 14.1. din partea a II-a a amenajamentului s-a întocmit "Dinamica dezvoltării fondului forestier''. Aceasta cuprinde principalele date ce caracterizează mărimea, structura și productivitatea fondului forestier din prezent până la momentul din perspectivă când vom avea o structură normală a fondului forestier proprietatea Composesoratului Sarata. Datele referitoare la trecut nu s-au mai prezentat deoarece nu sunt relevante. 10.2.1. Indicatori cantitativi Tabelul 10.2.1.1 Nr. crt. Indicatori cantitativi U.M. Valoare 1 Ponderea pădurilor din suprafața totală a fondului forestier % 99 2 Volumul lemnos pe picior - total m.c. 101.578 3 Volum lemnos pe picior - mediu m.c. / ha 187 4 Clasa de producție medie - 3,4 5 Creșterea curentă totală m.c. 3.053 6 Creșterea curentă medie m.c. / ha 5,6 7 Creșterea indicatoare m.c. 1.471 8 Indicele de creștere indicatoare m.c. / ha 2,9 9 Posibilitatea de produse principale m.c. / an 912 10 Indicele de recoltare a produselor principale m.c. / an / ha 1,7 11 Posibilitatea de produse secundare m.c. / an 204 12 Indicele de recoltare a produselor secundare m.c. / an / ha 0,4 Ponderea pădurilor din suprafața totală a fondului forestier este in procent mare: 99%. Clasa de producție medie poate fi îmbunătățită; ea va creste față de nivelul actual și în perspectivă - în momentul de față avem procent ridicat de carpen si alte specii provizorii cu o clasă de producție medie scazuta,care odată cu scăderea procentului de participare a lor și clasa de producție medie se va îmbunătății. În ceea ce privește creșterea curentă aceasta va ramine la nivelul actual ca rezultat al normalizării claselor de vârstă, pentru că, în prezent 67 % dintre arborete sunt în clasa a Ia si a II-a ,când creșterile sunt maxime urmand ca aceasta sa scada odata cu eliminarea speciilor provizorii si cresterea virstei. Atât posibilitatea de produse principale cât și cea de produse secundare variaza în timp. Prin normalizarea claselor de vârstă cuantumul posibilității de produse principale va crește și va putea fi menținut la acel nivel. În final, trebuie menționat că toate datele ce caracterizează situația în perspectivă, se bazează pe o dezvoltare a pădurii în condiții normale, adică făcând abstracție de eventualele calamități naturale (doborâturi, alunecări, incendii, etc.) sau variații de suprafață. ... 10.2.2. Indicatori calitativi a) Structura fondului forestier pe specii: aplicarea tăierilor de ingrijire si regenerare va genera o imbunatatire calitativa corespunzatoare a structurii actuale pe specii a arboretelor. Direcția de urmat pentru viitor este cea a reducerii ponderii speciilor provizorii si majorare a speciilor de baza. ... b) Ponderea speciilor cu valoare ridicată: în prezent 36% din suprafață este ocupat de carpen, plop tremurător, salcie căprescă și de alte diverse. Această pondere va scade odată cu apropierea de compoziția țel. ... c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene: asemenea arborete sunt dificil de creat. În cel mai bun caz structurile obținute vor fi relativ echiene și relativ pluriene. ... d) Structura fondului de producție pe clase de calitate: din acest punct de vedere situația se va imbunatatii. ... e) Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare: așa cum s-a arătat 43% din arborete sunt natural fundamentale, iar ponderea lor va crește în timp,promovind regenararea naturală din sămânță, în urma tăierilor de regenerare (tăieri progresive) si readucerea arboretelor partial derivate la tipurile naturale. ... f) Suprafața pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară: sub acest aspect situația actuală este optimă și prin măsurile de gospodărire adoptate se va menține și în viitor. ... g) Principalele efecte protective: prin prezentul studiu s-au evidențiat și principalele efecte protective ale pădurii ,protectia acumularilor energetice de pe raul Olt, conservarea genofondului forestier,cat si influența pozitivă a acesteia asupra calității aerului și apei din zonă, efectul peisagistic deosebit, etc. Putem aprecia că măsurile de gospodărire propuse vor duce nu numai la îmbunătățiri de ordin economic ale fondului forestier, ci vor asigura și un plus de eficiență în îndeplinirea funcțiilor de protecție ale pădurii. ... ... 10.2.3. Indicatori valorici Pădurea, pe lângă producția de lemn, aduce o serie de servicii nevalorificate până acum de natură: – servicii legate de mediu prin menținerea unei atmosfere plăcute; ... – servicii legate de turism prin menținerea peisajului din zonă; ... – servicii legate de protejarea faunei și florei; ... Momentan aceste câteva servicii enumerate, pe care le aduce pădurea indirect, rămân în continuare nevalorificate. Sub aspectul economic pădurea rămâne deocamdată doar o sursă de lemn. ... ... ... 11. DIVERSE 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a lui Prezentul amenajament intră in vigoare la data ... 11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului Ocolul silvic va înregistra în formularele din amenajament, destinate acestui scop, pe baza realizărilor din anul respectiv, elemente referitoare la: – mișcări de suprafață din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză (intrări, ieșiri ); ... – suprafețe de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe u.a.; ... – volume realizate din aplicarea tăierilor de regenerare pe u.a., specii și sortimente primare ( lemn de lucru, lemn de foc ); ... – suprafețe de arborete parcurse cu lucrări de îngrijire pe u.a. în raport cu natura intervențiilor; ... – volume rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor pe u.a. specii, sortimente primare și în raport cu natura intervențiilor efectuate; ... – volume realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale pe u.a. specii și sortimente primare; ... – suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare pe u.a. specii în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) și modalitatea de executare a acestora (semănături directe, plantații); ... – stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare in cursul deceniului; ... – suprafețele cu caracter permanent amplasate în scopul determinării numărului de arbori la hectar, pe specii, categorii de bonitate și vârste; ... – menționarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de poluare, uscare, inundații, incendii etc. ... – la finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe proprietar a elementelor cumulative înregistrate în evidenta anuală a amenajamentului. ... ... 11.3. Indicarea hărților amenajamentului Prezentului studiu i s-au anexat următoarele hărți la scara 1:20.000. – harta arboretelor; ... – harta lucrărilor de cultură și exploatare. ... ... 11.4. Colectivul de elaborare A. Faza de teren : descrieri parcelare: ................. ing. recepția lucrărilor de teren: ........ beneficiarul în prezența ing. ITRSV Brașov ... B. Faza de birou: – redactare în concept: .............. ing. ... – șef proiect: ....................... ing. ... – aviz CTAP: ......................... ing. ... ... ... 11.5. Bibliografie 1. Chiriță C. și colaboratori: Soluri si stațiuni forestiere Ed. Acad. R.S.R. București 1977 ... 2. Giurgiu V. Conservarea pădurilor Ed. Ceres București 1978 ... 3. Giurgiu V. și colaboratori Biometria arborilor și arboretelor din România, Ed. Ceres 1972 ... 4. Rucăreanu N. Leahu I. Amenajarea pădurilor Ed. Ceres București 1982 ... 5. Leahu I. Amenajarea pădurilor Ed. Didactică și Ped. București 2001 ... 6. I.C.A.S. Îndrumarea pentru amenajarea pădurilor Vol. I și II, București 1984 ... 7. M.A.A.P. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, Vol. 1 - 6, București 2002 ... 8. I.C.A.S. Amenajamentul U.P. V Bilea -1999 ... 9. *** Geografia României Vol. I București 1983 ... 10. *** Clima R.S.R. Vol. II, Date climatice. Institutul național de Meteorologie și Hidrologie București 1961 ... 11. Adonis Proiect SRL Amenajamentul Composesoratului Fostilor Coloni Sarata-2009 ... ... ...
+
Partea A II-A PLANURI DE AMENAJARE 12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ ... 13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE ... 14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER ... 12. PLANURI DE CULTURA 12.1. Planuri decenale de recoltare 12.1.1. Planul de recoltare a produselor principale. S.U.P."A" - codru regulat 12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale Tabelul 12.1.1.1. u.a. Supr. ha Volum + c.c. pe 5 ani mc Urg de reg K Supr. ocupată cu semințiș % P.R.M Numărul de intervenții Felul tăierii Volum de extras Total În dec.I mc 118A 6,6 3.333 32 0,7 30 3 1 T.P.ins. 1.100 119B 2,3 387 24 0,7 10 1 1 T.R. 387 120E 2,8 674 24 0,7 30 3 1 T.P.ins. 222 121A 6,1 3.203 32 0,7 30 30 3 1 T.P.ins. 1.078 122A 12,1 4.344 31 0,7 50 30 3 2 T.P.ins.,p.lum. 2.250 123A 3,0 1.638 26 0,6 50 20 2 1 T.P.p.lum. 819 126A 6,0 1.776 26 0,6 50 20 2 1 T.P.p.lum. 888 127B 3,4 680 26 0,4 70 10 1 1 T.P.rac. 680 D 5,7 1.153 26 0,5 70 10 2 2 T.P.rac. 1.151 128B 5,5 545 26 0,4 70 10 1 1 T.P.rac. 545 Total 53,5 17.733 9.120 Urgente 2 28,7 6.853 4.692 3 24,8 10.880 4.428 Total 53,5 17.733 9.120 Ordinea orientativă de parcurs cu tăieri: 119B;120E;127B;128B;127D;123A;126A;122A;121A;118A. ... 12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru ... 12.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale Specificări PLAN DECENAL Posibilitate Suprafata Actual MC 5*CR MC Total MC % Supraf. HA Volum M.C. A. Specii HA % FA 35.4 67 13273 13273 78 35.4 6013 66 MO 3.3 6 1535 1535 8 3.3 738 8 CA 6.0 11 1129 1129 6 6.0 920 10 ST 6.5 12 1390 1390 7 6.5 1084 12 BR 1.2 2 296 296 1 1.2 256 3 GO 1.1 2 110 110 1.1 110 1 B. Tratamente Tăieri progresive 51.2 96 17346 17346 98 51.2 8733 96 Tăieri rase 2.3 4 387 387 2 2.3 387 4 C. Gr. funcționale C. Gr. 1 53.5 100 17733 17733 100 53.5 9120 100 Total 53.5 100 17733 17733 100 53.5 9120 100 Indicele de recoltare: 1,7 mc/an/ha. ... ... ... 12.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor Tabelul 12.2.1.1 ... 12.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii Tabelul 12.2.1.2 ... ... 12.3. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire Tabelul 12.3.1 Unitatea Tipul de stațiune și tipul de pădure Compoziția țel Formula de împăd. Compoz. sem. utiliz. Indice de acoperire Supr. Efectivă (împ. Ajut. Reg, îngrijiri) Specii MO PAM FA BR ST Nr. Sup. ha ha ha ha ha ha A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A.2.1.Descoplesirea semintisurilor- 9,2ha:0,9ha/an(118A;120E;121A;122A;123A) A.2.2. Receparea semințișului vatamat ,indepartarea lastarilor care coplesesc semintisurile si drajonii - 9,6 ha : 1,ha/an (126A,127A,B,D;128B) B. Lucrari de regenerare B.1. Suprafete de parcurs integral cu lucrari de impadurire B.1.1. Impaduriri in terenuri goale din fondul forestier B.1.1.1. impaduriri in poieni si goluri 155B 0,9 5152 5315 5ST3MO2PAM 5ST3MO2PAM - - 0,9 0,3 0,2 - - 0,4 B.1.2. Impaduriri in terenuri parcurse cu taieri de regenerare B.1.2.1. impaduriri in suprafete parcurse cu taieri rase 119 B 2,3 3332 4114 6MO2BR2PAM 6MO2BR2PAM - - 2,3 1,4 0,4 - 0,5 - Total B1 3,2 3,2 1,7 0,6 - 0,5 0,4 B.2. Suprafete parcurse cu taieri de regenerare sub adapost sau incomplet regenerate B.2.3. impăduriri in completarea regenerarii naturale dupa taieri progresive 120D 1,9 3332 4114 6FA3MO1BR 6FA3MO1BR - - 1,9 0,6 - 1,1 0,2 - 127B 3,4 5152 5314 7FA2MO1ST 10MO 6FA2BR1MO1ST 0,7 1,0 1,0 - - - - 127D 5,7 5152 5315 4FA2MO2BR2ST 7ST3MO 5FA2MO2BR1ST 0,7 1,7 0,5 - - - 1,2 128B 5,5 5152 5315 5FA3ST1MO1BR 4FA3ST2MO1BR 0,7 1,7 0,3 - - 0,3 1,1 Total B2 16,5 6,3 2,4 - 1,1 0,5 2,3 Total B 19,7 9,5 4,1 0,6 1,1 1,0 2,7 C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv C.2. Completări în arboretele nou create (20%) Total C2 3,9 3,9 1,7 0,2 0,5 0,4 1,1 D. Îngrijirea(intretinerea) culturilor D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create - descopleșiri: 138,0ha(13,8 ha/an) RECAPITULAȚIE TOTAL A 18,8 TOTAL B 9,5 4,1 0,6 1,1 1,0 2,7 TOTAL C 3,9 1,7 0,2 0,5 0,4 1,1 TOTAL D 138,0 TOTAL DE ÎMPĂDURIT (B+C) 13,4 5,8 0,8 1,6 1,4 3,8 Necesar de puieți/ mii buc./ha 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 Total puieți / mii buc. 67,0 29,0 4,0 8,0 7,0 19,0 ... ... 13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTUCȚIILE FORESTIERE 13.1. Planul instalațiilor de transport Deoarece întreg fondul forestier studiat este accesibil, nu se propune construirea de noi drumuri forestiere. ... 13.2. Planul construcțiilor silvice În posesia proprietarilor pădurilor studiate nu sunt construcții silvice și nici nu se propune construirea unora noi. ... ... 14. Prognoza dezvoltării fondului forestier 14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier Anul amenajării Denumire ( U.P.) Suprafața Proporția speciilor Clasa de producție Vârta medie (ani) Consistența medie Totală Păduri Terenuri de împădurit Alte terenuri din fondul forestier ha 0 1 2 3 4 5 6 2018 S.U.P.”A’’ 505,3 505,3 - 37FA 24MO 21CA 7PLT5ME 3SAC 2ST 1BR 54 - 3.0 3.0 4.0 4.0 4.0 4.0 3.1 3.0 0,75 S.U.P.”K” 36,3 36,3 - 10FA 70MO 20CA 95 - 3.0 3.0 4.0 0,70 TOTAL 541,6 541,6 0,9 35FA 27MO 21 CA 7PLT 5ME 3SAC 1ST 1BR 57 0,9 3.0 3.0 4.0 4.0 4.0 4.0 3.1 3.0 0,74 2028 S.U.P.,”A’’ 508,1 508,1 - 38FA 22MO 19CA 6PLT 3ME 2SAC 9ST 1BR 60 - 3.0 3.0 3.9 3.8 3.8 3.7 3.0 3.0 0,75 S.U.P.,”K’ 36,3 36,3 - 10FA 80MO 10CA 105 - 3.0 3.0 3.7 0,70 TOTAL 544,4 544,4 - 37FA 25MO 18CA 5PLT 3 ME 2SAC 9ST 1BR 63 - 3.0 3.0 3.5 3.7 3.7 3.7 3.0 3.0 0,75 2038 S.U.P.,”A’’ 508,1 508,1 - 40FA 20MO 17CA 5PLT 2ME 2SAC 12ST 2BR 64 - 3.0 3.0 3.7 3.7 3.7 3.6 3.0 3.0 0,78 S.U.P.,”K’ 36,3 36,3 - 10FA 80MO 10CA 115 - 3.0 3.0 3.6 0,70 TOTAL 544,4 544,4 - 41FA 20MO 16CA 5PLT 2ME 2SAC 12ST 2BR 67 - 3.0 3.0 3.5 3.6 3.5 3.6 3.0 3.0 0,77 PERSPECTIVĂ S.U.P.,”A’’ 508,1 508,1 - 41FA 38ST 9MO 7CA 3PAM 2BR 72 - 3.0 3.0 3.0 3.5 3.0 3.0 0,80 S.U.P.”K’’ 36,3 36,3 - 40MO 30FA 30BR 125 - 3.0 3.03.0 0,70 TOTAL 544,4 544,4 - 41FA 38ST 9MO 7CA 3PAM 2BR 65 - 3.0 3.0 3.0 3.5 3.0 3.0 0,82 Fondul lemnos total mc Creșterea curentă totală mc Posibilitatea anuală Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Densitatea rețelei instalațiilor de transport m/ ha Indicele de creștere indicatoare mc/ an/ ha Sporul productivității pădurilor % Produse principale mc Produse secundare mc Produse principale mc % Produse principale mc % Total Din care Volumul mediu la ha mii mc Indicele de creștere curentă mc/ an/ ha Cu rășinoase În arborete de refăcut Indicele de recoltare mc/ an/ ha Indicele de recoltare mc/ an/ ha ha 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 87,4 2.879 912 204 173 5,6 1,7 0,4 14,2 174 390 4,7 101,6 3.053 912 204 1,9 0,3 - 20,7 2,9 - 187 5,6 1,7 0,4 76,1 2789 1250 650 150 5,4 2,5 1,3 15,6 191 426 5,3 91,7 2980 1250 650 20,7 3,1 7 169 5,5 2,5 1,3 84,9 2686 1344 850 168 5,3 2,7 1,7 17,0 209 468 5,8 101,9 2895 1344 850 20,7 3,3 14 188 5,3 2,7 1,7 91,3 2745 1830 915 180 5,4 3,6 1,8 17,8 218 490 6,0 109,1 2963 1.830 915 20,7 3,6 25 201 5,5 3,6 1,9 ... 14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă Amenajamentul anterior. Amenajamentul actual: Pădure în producție: -507,2 ha 505,3 ha Terenuri destinate împăduriri: -0,9 ha 2,8 ha Total: - 508,1ha 508,1 ha – Situația claselor de vârstă la amenajarea anterioară: cl.I -324,4ha / cl.II -28,9HA / cl.III-0ha / cl.IV -18,2ha / cl.V -41,9ha / cl.VI - 84,9ha / cl.VII -9,0ha ... – Situația claselor de vârstă actuale: cl. I -49,0ha / cl. II -313,8ha / cl.III -0ha / cl IV - 18,2ha/ cl V -24,5ha / cl. VI- 76,2ha / cl. VII -23,6ha. ... – Clasa de vârstă normală: 91,9 ha. Dinamica repartiției suprafețelor pe clase de vârstă 4cm= 100 ha ... Repartiția actuală a suprafețelor pe clase de vârstă cl. I II IV V VI VII 0,9 49,0 313,8 18,2 24,5 76,2 23,6 Repartiția peste 20 ani a suprafețelor pe clase de vârstă I II III IV V VI VII 91,9 49,0 313,8 - 18,2 22,2 10,2 Repartiția în perspectivă a suprafețelor pe clase de vârstă I II III IV V VI 91,9 91,9 91,9 91,9 137,7 - ... ...
+
Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 15.1. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA UNITĂȚILOR AMENAJISTICE ... 15.2. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ... 15.3. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE ... 15.4. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGENERARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ... ... 15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 15.1. EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA UNITĂȚILOR AMENAJISTICE 15.1.1. DESCRIEREA PARCELARĂ Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri parcelare EVIDENTA LUCRARILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRARILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRARILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare Descrieri Parcelare EVIDENTA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN CURSUL DECENIULUI Anul si nr.act de punere in valoare Felul lucrării Suprafața parcursa ha Specii sau grupe de specii Mater.rezultate din taieri de regenerare, ingrigire,igiena sau accidentale Lucrari de regenerare sau alte lucrari Proven. mat.si/ codul rezervatiei Suprafete regenerate Alte lucrari Natural Artificial U M Total Compozitia semintis Suprafata ha Semanat kg Plantat Supra fata ech. ha Total Lemn lucru Alte date complementare ... 15.1.2. Evidenta arboretelor inventariate u.a Suprafata ha Metoda de inventariere Suprafata Inventariata Procent de inventariere 118A 6,6 integrala 6,6 100% 119B 2,3 „ 2,3 „ 120E 2,8 „ 2,8 „ 121A 6,1 „ 6,1 „ 122A 12,1 „ 12,1 „ 123A 3,0 „ 3,0 „ 126A 6,0 „ 6,0 „ 127B 3,4 „ 3,4 „ 127D 5,7 „ 5,7 „ 128B 5,5 „ 5,5 „ ... ... 15.2 EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER 15.2.1. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII DE FOLOSINTA FORESTIERA SI GRUPE FUNCTIONALE CATEGORIE DE FOLOSINTA SUPRAFAȚA (HA) GRF. I GRF.II TOTAL A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 541.6 2.8 544.4 A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale 505.3 2.8 508.1 A11- Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 18 A119 B120 A120 B120 C120 E121 A121B121C122 A122 B123 A123 B124 125 A 126A126 B127 B127 D128A128 B146 C146 D147 148 149 150 151 152 153 154 155 A 497.3 497.3 A13- Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala 127 A127 C 8.0 8.0 A14-Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze 120 D 1.9 1.9 A15-Poieni sau goluri destinate impaduririi 155 B 0.9 0.9 A16- Terenuri degradate prevazute a se impadurii A17- Rachitarii naturale ori create prin culturi A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale 36.3 36.3 A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 19 A 36.3 36.3 A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi B - Terenuri afectate gospodaririi silvice B1 - Linii parcelare principale B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente B4 - Cladiri, curti si depozite permanente B5 - Pepiniere si plantatii seminciere B6 -Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc B7 -Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de semințe, etc. B9 -Ape care fac parte din fondul forestier B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravate, etc. D - Terenuri scoase terporar din fondul forestier D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii socialiste pentru instalatii electrice, petroliere sau hidrotehiice, pentru cariere, depozite, etc . D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii 08 TOTAL:A + B + C + D 541.6 2.8 544.4 ... 15.2.2. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII FUNCTIONALE ... 15.2.3. SITUATIA SINTETICA PE SPECII ... 15.2.4. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE, SUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE ... 15.2.5. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII ... 15.2.6. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII ... 15.2.7. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII PENTRU FONDUL PRODUCTIV ... 15.2.8. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII PENTRU FONDUL NEPRODUCTIV ... 15.2.9. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VARSTA, GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP A 15.2.9.1. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VIRSTA,GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP A ... 15.2.9.2. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VARSTA, GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP K ... ... 15.2.10. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PRODUCTIV PE CLASE DE EXPLOABILITATE SI SPECII ... ... 15.3 EVIDENTE PRIVIND CONDITIILE NATURALE DE VEGETATIE 15.3.1. EVIDENTA TIPURILOR DE STATIUNE SI A TIPURILOR DE PADURE ... 15.3.2. RECAPITULATIE FORMATI FORESTIERE ... 15.3.3. REPARTTIA SUPRAFETELOR PE FORMATI FORESTIERE, ALTITUDINE, INCLINARE SI EXPOZITIE ... 15.3.4. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE ETAJE FITOCUMATICE,INCLINARE SI EXPOZITIE ... 15.3.5. EVIDENTA ARBORETELOR SLAB PRODUCTIVE ... 15.3.6. REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU EROZIUNEA SI INCLINAREA TERENULUI ... 15.3.7. REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU NATURA SI INTENSITATEA POLUARII ... ... 15.4. EVIDENȚE AJUTATOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGENERARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASA 15.4.1. REPARTITIA ARBORETELOR EXPLOATABILE PE SUBUNITATI, URGENTE DE REGENERARE, ACCESIBILITATE SI SPECII ... 15.4.2. REPARTITIA SPECIILOR IN RAPORT CU EXPLOATABILITATEA SI PARTICIPAREA IN AMESTEC ... 15.4.3. STABILIREA VIRSTEI MED2I A EXPLOATABILITATI SI A CICLULUI ... 15.4.4. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE EXPLOATABILE SI PREEXPLOATABILE ... ... 15.5 EVIDENTE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII 15.5.1. ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE ... 15.5.2. SITUATIA FONDULUI FORESTIER SI APOSIBIUTATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE IN RAPORT CU DIST. DE COLECTARE ... ... ...
+
Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16.1 EVIDENTA SI BILANTUL ALICARII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI CU PRIVIRE LA EXPLOATARI SI IMPADURIRI SPECIFICARE SUPRAFEȚE SI VOLUME DIN: Total Lucrari de impadurire Taieri de regenerare Taieri de ingrijire Taieri de igiena Taieri de conservare Degajari Curatiri Rarituri ha mc ha ha mc ha mc mc mc mc ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Sarcina anuala 5,4 912 0,2 0,9 0,4 9,2 200 596 - 1708 0,3 Sarcina pe deceniu 2019-2028 53,5 9120 1,5 9,2 43 91,6 2000 5957 - 17120 2,8 Realizat in anul I 2019 Ramas de realizat in restul de 9 ani Realizat in anul II 2020 Ramas de realizat in restul 8 ani Realizat in anul III 2021 Ramas de realizat in restul 7 ani Realizat in anul IV 2022 Ramas de realizat in restul 6 ani Realizat in anul V 2023 Ramas de realizat in restul 5 ani Realizat in anul VI 2024 Ramas de realizat in restul 4 ani Realizat in anul VII 2025 Ramas de realizat in restul 3 ani Realizat in anul VIII 2026 Ramas de realizat in restul 2 ani Realizat in anul IX 2027 Ramas de realizat in restul de 1 an Realizat in anul X 2028 Realizat in total pe deceniu Ramas de realizat din sarcina decenala Ramas in plus fata de prevederi Minus fata de prevederi ... ...
+
ANEXE -----

Preluat: 2026-09-24T15:21:09.761662+00:00 · SHA256: e3217baedca7c1fa10ab107b82e1af0ea3aeb5e1df10ad862e6a4c74133be365