Legislație națională
AMENAJAMENT · 0 · 2024
AMENAJAMENT SILVIC din 4 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparţinând Asociaţiei Composesorale Batiz şi Parohiei Evanghelice Batiz, Unitatea de Producţie XII Batiz, judeţul Hunedoara
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 298455
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
AMENAJAMENT SILVIC din 4 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, Unitatea de Producție XII Batiz, județul Hunedoara EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 bis din 18 aprilie 2024 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 525 din 4 martie 2024 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 18 aprilie 2024. BRAȘOV 2023 + CUPRINS Memoriu de prezentare Proces verbal C.T.E. Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier + Partea I MEMORIU TEHNIC 0. INTRODUCERE ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a proprietății ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare ... 1.3. Trupuri de pădure componente ... 1.4. Administrarea fondului forestier 1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată ... ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea proprietății ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor ... 2.2.2. Situația bornelor ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier 2.4.1. Determinarea suprafețelor ... 2.4.2. Mișcări de suprafață din fondul forestier ... 2.4.3. Utilizarea fondului forestier ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii ... ... 2.5. Enclave ... 2.6. Organizarea administrativă ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea precedentă (inclusiv) ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 3.3.1. Evoluția structurii pădurii ... ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie ... 4.2.2. Geomorfologie ... 4.2.3. Hidrologie ... 4.2.4. Climatologie 4.2.4.1. Regimul termic ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația ... 4.2.4.3. Regimul eolian ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice ... 4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere ... 4.2.4.6. Date fenologice ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol ... 4.3.3. Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol ... 4.3.4. Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia ... 4.4.3. Lista u.a. pe tipuri de stațiune ... 4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure ... 4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure ... 4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure ... ... 4.6. Structura fondului de producție și protecție ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi ... 4.8.2. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurilor ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1 Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice ... 5.1.2. Funcțiile pădurii ... 5.1.3. Subunități de gospodărire constituite ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii 5.2.1. Regimul ... 5.2.2. Compoziția-țel ... 5.2.3. Tratamentul ... 5.2.4. Exploatabilitatea ... 5.2.5. Ciclul ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. "A"-Codru regulat, sortimente obișnuite 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității ... ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor ... 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat ... 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire ... 6.6. Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Producția cinegetică ... 7.2. Producția salmonicolă ... 7.3. Producția de fructe de pădure ... 7.4. Producția de ciuperci comestibile ... 7.5. Alte produse ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători ... 8.5. Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală ... ... 9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII 9.1. Elemente de biodiversitate ... 9.2. Acțiuni în favoarea biodiversității ... 9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității ... ... 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 10.1. Instalații de transport ... 10.2. Tehnologii de exploatare ... 10.3. Construcții forestiere ... ... 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuității funcționale ... 11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 11.2.1. Indicatori cantitativi ... 11.2.2. Indicatori calitativi ... ... ... 12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia. ... 12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului ... 12.3. Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic ... 12.4. Indicarea hărților anexate amenajamentului ... 12.5. Colectivul de elaborare ... 12.6. Bibliografie ... ... + Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURA 13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale și a lucrărilor de conservare 13.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale-S.U.P.A-codru regulat 13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale ... 13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale-codru ... 13.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale ... ... 13.1.2. Planul lucrărilor de conservare ... ... 13.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor ... 13.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii ... ... 13.3. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire ... ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 14.1. Planul instalațiilor de transport ... 14.2. Planul construcțiilor forestiere ... ... 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier ... 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă ... ... + Partea A III-A EVIDENTE DE AMENAJAMENT 16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 16.1.1. Descrierea parcelară ... 16.1.2. Evidenta pe u.a. a datelor complementare ... 16.1.3. Evidența arboretelor inventariate ... 16.1.4. Evidența arboretelor marcate de ocol ... ... 16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale ... 16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale ... 16.2.3. Situația sintetică pe specii ... 16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale ... 16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii ... 16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii ... 16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv ... 16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv ... 16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii ... 16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii ... ... 16.3 Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 16.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție ... 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 16.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec ... 16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului ... 16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile ... ... 16.5 Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare ... 16.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța medie de colectare ... ... ... + Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri ... 17.2 Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală ... ... Anexe MEMORIU DE PREZENTARE al amenajamentului fondului forestier proprietate privată a Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara U.P. XII Batiz 1. Suprafața fondului forestier Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara este de 101,06 ha. Suprafața determinată la actuala amenajare de 101,06 ha, este egală cu suprafața din actele de proprietate: – Titlul de Proprietate nr. ... – Titlul de Proprietate nr. ... U.P. vechi U.P. nou Suprafața (ha) Diferențe (ha) Justificări (ha) actuală din actele de proprietate + - + - % I Călan (O.S. Simeria) XII Batiz 101,06 101,06 - - - - Total 101,06 101,06 - - - - Date generale U.P. Amenaj. Supr. (ha ) Pădure (ha) Teren de împăd. (ha) Alte terenuri (ha) Păduri cu rol de (ha) Compoziția arboretelor (fond productiv) Protecție T.III XII Batiz Act. 101,06 101,06 - - 101,06 46CE26CA16GO3DT3GI2LA2DM2C ... 2. Prevederile și realizările amenajamentului expirat Anul amenaj. Prevederi (P) Împăduriri Degajări Curățiri Rărituri Produse principale Tăieri de conservare Tăieri de igienă Acc. I Acc. II Indici de recoltare Indici de creștere curentă Realizări (R) ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an mc/an mc/an/ha mc/an/ha 2013 P 0,1 1,4 0,5 4 2,5 43 2,6 180 - - 34,1 29 - - 2,5 4,6 R - - - - 0,6 9 5,9 161 - - 3,8 4 - 1 1,7 % - - - - 24 21 227 89 - - 11 14 - - 68 2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului Tabel 2.1.1. Compoziția arboretelor Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția compoziției (%) CE CA GO GI CI LA DT DM Total 2013 103.7 41 26 19 5 4 2 2 1 100 2023 101,06 46 26 16 3 2 2 3 2 100 Tabel 2.1.2. Clasa de producție Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția claselor de producție (%) I II III IV V 2013 103.7 - 3 88 9 - 2023 101,06 - - 98 2 - Tabel 2.1.3. Densitatea arboretelor Anul amenajării Suprafața S.U.P. A (ha) Categorii de consistență ( % ) 0,1- 0,3 0,4 - 0,6 0,7 - 1,0 Total 2013 103.7 - 1 99 100 2023 101,06 - 28 72 100 ... ... 3. Structura fondului forestier Structura fondului forestier din cadrul XII Batiz se prezintă astfel: Specificări Fond forestier U.M. Specii Total CE CA GO DT GI LA DM CI PI Compoziția A11-13 % 100 46 26 16 3 3 2 2 2 - A21-22 - - - - - - - - - U.P. 100 46 26 16 3 3 2 2 2 - Clasa de producție A11-13 - 3.0 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 A21-22 - - - - - - - - - U.P. 3.0 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 Consistența A11-13 - 0.73 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.0 1.0 0.90 0.80 A21-22 - - - - - - - - - U.P. 0.73 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.0 1.0 0.90 0.80 Creșterea curentă A11-13 mc/an /ha 4.9 3.4 7.2 2.7 8.1 3.9 13.8 12.9 3.9 6.7 A21-22 - - - - - - - - - U.P. 4.9 3.4 7.2 2.7 8.1 3.9 13.8 12.9 3.9 6.7 Volum unitar A11-13 mc/ha 161 160 138 198 110 200 200 100 251 250 A21-22 - - - - - - - - - U.P. 161 160 138 198 110 200 200 100 251 250 Vârsta medie A11-13 ani 62 72 38 81 31 80 35 25 55 55 A21-22 - - - - - - - - - U.P. 62 72 38 81 31 80 35 25 55 55 Clase de vârstă A11-13 % I -23%, II -2%, III -23%, IV - 26%. V - 26%. 100 A21-22 - - U.P. I -23%, II -2%, III -23%, IV - 26%. V - 26%. 100 Notă: – A11-A13 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care se reglementează recoltarea de produse principale; ... – A21-A22 - Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale. ... ... 4. Zonarea funcțională Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel: Anul amenajării Grupa I categorii funcționale (ha) TOTAL (ha) Tipul funcțional III 1.3.I./1.3.K. 2002 101,06 101,06 2012 101,06 101,06 Dif. - 0 Fondul forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată. ... 5. Subunități de gospodărire Amenajament Subunități de gospodărire -ha- Total -ha- A actual 101,06 101,06 ... 6. Bazele de amenajare Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele: 6.1. Regim (S.U.P. A) Amenajament Suprafața totală în regim : ( ha ) codru actual 101,06 ... 6.2. Compoziția-țel Amenajament U.P. CE GO GI DT actual 20 40 20 20 ... 6.3. Tratament Amenajament Suprafața de parcurs cu tratamente : (ha/mc) progresive Total actual 13,43 ha/1549 mc 13,43 ha/1549 mc ... 6.4. Vârsta exploatabilității Amenajament Subunitati de gospodarire -ani- A actual 88 ... 6.5. Ciclul Amenajament Subunități de gospodărire : ( ani ) A actual 90 ... ... 7. Reglementarea procesului de producție 7.1. Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru S.U.P. A U.P. Amenajamentul Creșterea indicatoare Clase de varsta Posibilitatea adoptata (mc/an) Ci (mc/an) Posib. (mc/an) Q m Inductiv (mc/an) Deductiv (mc/an) XII Batiz actual 272 155 0,6 - 314 314 155 7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare Specia CE CA GO DT GI LA DM CI PI Total CI 114 81 38 9 6 13 4 6 1 272 V1 3005 V11 2313 692 3005 V12 V13 V14 V2 3092 V21 2382 710 3092 V22 V23 V3 8818 V31 4613 2783 798 100 436 87 8817 V32 V4 8153 2871 3492 103 579 447 90 15735 V5 8310 2945 3548 105 588 456 92 16044 V6 8442 3008 3597 107 595 463 94 16306 DD1 555 DD2 -2363 DD3 635 DD4 4825 DD5 2407 DD6 -60 DM -2363 Q 0,6 V1/10 301 V2/20 155 V3/30 294 V4/40 393 V5/50 321 V6/60 272 POSIB. 155 A: M: CICLUL 90 SUPRAFATA TOTALA 101,06 SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA 101,06 SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA ... 7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul deductiv Ciclul : 90 ani Perioada : 20 ani S.P. normal : 22,46 ha Clasa de vârstă Situație SUPRAFAȚA PERIODICĂ I SUPRAFAȚA PERIODICA Suprafața (ha) Volum (mc) Crest. crt. (mc) Suprafața (ha) Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani (mc) II III IV Vi Vk Vj Suprafața (ha) Suprafața (ha) Suprafața (ha) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I 23,28 2193 198 - - - - - - 23,28 II 2,08 317 16 - - - - - - 2,08 III 23,08 4847 142 - - - - - 23,08 - IV 25,78 6007 90 - - - - 25,78 - - V 26,84 2899 48 26,84 - - 3139 - - - TOT. 101,06 16263 494 26,84 3139 25,78 23,08 25,36 Norm - 33,68 - - - 22,46 22,46 22,46 Diferenta + -6,84 - - - +3,32 +0,62 +2,9 Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P_2” = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 314 mc/an. ... ... 7.2. Urgențe de regenerare Subunitatea Urgența Suprafața (ha) Volum + 5CR (mc) Volumul de extras (mc) A 2 13,43 1570 1549 Total 13,43 1570 1549 ... 7.3. Posibilitatea de produse secundare Specificări Suprafața efectivă de parcurs : (ha) Posibilitatea : (mc) Totală Anuală Totală Anuală Degajări - - - - Curățiri - - - - Rărituri 60,88 6,09 638 64 Total produse sec. 60,88 6,09 638 64 Tăieri de igienă 33,42 33,42 275 28 ... 7.4. Volumul rezultat din lucrări de conservare În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete ce vor fi parcurse în deceniul de valabilitate a amenajamentului cu tăieri de conservare. ... ... 8. Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator și măsurile de gospodărire propuse Natura vătămării Gradul de afectare Suprafața -ha- Lucrări prevăzute ( ha ) Rărituri Igienă Poluare Slabă 46,28 17,52 28,76 ... 9. Situația lucrărilor de împădurire Specificări Specii pentru împădurit : (ha) Denumire Total (ha) GO GI DT Integrale 4,03 1,6 0,83 1,6 Completări 1,28 0,8 0,16 0,3 Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale 5,2 - - - Îngrijirea culturilor 23,9 - - - ... 10. Instalații de transport Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz asigură accesibilitatea: – fondului forestier, în proporție de 5%; ... – fondului forestier productiv, în proporție de 5%. ... ... 11. Inventarul de coordonate În tabelul de mai jos sunt redate coordonatele, în sistem de proiecție Stereo' 70, pentru limita fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara. Nr. crt. N (m) E (m) 1 476354 340880 2 476434 341048 3 476189 341090 4 476167 341054 5 477130 341585 6 477160 341664 7 476998 341743 8 477026 341632 9 477135 341479 10 477148 340978 11 478197 341292 12 478532 341809 13 478979 342445 14 478910 342558 15 478352 342207 16 478046 341813 17 477963 341866 18 477407 341386 ȘEF DE PROIECT EXPERT C.T.A.P. S.C. LARIX SILVA PROIECT S.R.L. PROCES VERBAL C.T.E. Nr. 64 Avizare de recepție din 21.06.2023 A. Obiectul avizării: Amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara. Beneficiari: Asociația Composesorală Batiz și Parohia Evanghelică Batiz, județul Hunedoara ... B. Participanți: Expert C.T.A.P.: Dr. ing. ............ Șef proiect: ing. .................... Proiectant: ing. ..................... ... C. Constatări-Concluzii: Din analiza documentației și discuțiile purtate au rezultat următoarele: Suprafața totală a unității de producție este de 101,06 ha. Fondul forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este împărțit în 4 parcele și 8 subparcele, rezultând o întindere medie a parcelei de 22,57 ha și a subparcelei de 12,63 ha. Terenurile din fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara au următoarele folosințe, stabilite prin amenajament: – păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi: 101,06 ha; ... Baza cartografică utilizată este constituită din planuri topografice restituite (foi volante), având curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile obținute fotogrametric, sunt executate în anii 1978 și 1983 (de către I.G.F.C.O.T.), în urma zborurilor din anii 1973 și 1978. Suprafața pădurilor și terenurilor destinate împăduririi din grupa I funcțională este de 101,06 ha (100%), fiind repartizată în următoarea categorie funcțională: – 1.3.K. - Păduri situate în zone cu atmosferă slab și mediu poluantă - Termocentrala Mintia și Fabrica de Ciment Chișcădaga (T.III) - 101,06 ha (100%). ... Unitatea de producție este situată într-un singur etaj fitoclimatic, și anume: – FD_2 - deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal: 101,06 ha (100%). ... A fost identificat 1 tip de sol, luvosol stagnic - 101,06 ha (100%). Au fost determinat 1 tip de stațiune: – 6.1.4.2. Deluros de cvercete Bm, podzolit pseudogleizat edafic mijlociu: 101,06 ha (100%); ... Au fost identificat 1 tip de pădure: – 741.1. Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m): 101,06 ha (100%); ... După caracterul actual al tipului de pădure, 58% sunt arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie, 40% parțial derivate și 2% total derivat de productivitate mijlocie. Principalii indicatori, care caracterizează structura fondului de producție și protecție, sunt redați în tabelul următor: Specificări Specii U.P. CE CA GO DT GI LA DM CI PI Compoziția (%) 46 26 16 3 3 2 2 2 0 100 Clasa de producție 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 Consistența 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.00 1.00 0.90 0.80 0.73 Vârsta medie (ani) 72 38 81 31 80 35 25 55 55 62 Creșterea curentă (mc/an/ha) 3.4 7.2 2.7 8.1 3.9 13.8 12.9 3.9 6.7 4.9 Volumul mediu (mc/ha) 160 138 198 110 200 200 100 251 250 161 Volumul total (mc) 7519 3606 3157 353 516 434 217 386 75 16263 Clasele de vârstă S.U.P. A I - 23%, II -2%, III - 23%, IV -26%, V -26%. În vederea gospodăririi diferențiate a pădurilor s-a constituit următoarea subunitate de gospodărire: – S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite - 101,06 ha, ... Bazele de amenajare adoptate sunt: – regimul: codru; ... – compoziția-țel: 20CE40G020GI20DT; ... – tratamentul: tăieri progresive; ... – exploatabilitatea: de protecție. Vârsta medie a exploatabilității este de 90 ani. ... – ciclul: 90 ani. ... Posibilitatea de produse principale este 155 mc/an Posibilitatea de produse secundare este 64 mc/an. Anual, se vor executa următoarele lucrări de îngrijire: – degajări: -; ... – curățiri: -; ... – rărituri: 6,09 ha/an, cu 64 mc/an; ... – tăieri de igienă: 33,42 ha/an, cu 28 mc/an. ... Accesibilitatea fondului forestier este de 5%. Fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul nu se suprapune peste Situl Natura 2000 sau vreo arie naturală protejată. Proiectul s-a întocmit cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare și a recomandărilor conferințelor de amenajare. C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată. U.P. XII Batiz Județul Hunedoara FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE Categ 1.3.K. - - - - - - - - Total Supr ha 101,06 - - - - - - - - 101,06 UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE Unitatea A - - - - - TOTAL Suprafața 101,06 - - - - - - Ciclul 90 - - - - - - DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER Publice Alte sectoare Forestiere Total La începutul deceniului La sfârșitul deceniului În perspectivă m/ha % - - - - 5 5 100 SPECII Total CE CA GO DT GI LA DM CI PI 101,06 47.06 26.04 15.98 3.22 2.58 2.17 2.17 1.54 0.30 - - - - - - - - - - 101,06 47.06 26.04 15.98 3.22 2.58 2.17 2.17 1.54 0.30 101,06 47.06 26.04 15.98 3.22 2.58 2.17 2.17 1.54 0.30 100 46 26 16 3 3 2 2 2 - 100 46 26 16 3 3 2 2 2 - 3.0 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 0.73 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.0 1.0 0.90 0.80 0.73 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.0 1.0 0.90 0.80 62 72 38 81 31 80 35 25 55 55 62 72 38 81 31 80 35 25 55 55 16263 7519 3606 3157 353 516 434 217 386 75 16263 7519 3606 3157 353 516 434 217 386 75 161 160 138 198 110 200 200 100 251 250 161 160 138 198 110 200 200 100 251 250 4.9 3.4 7.2 2.7 8.1 3.9 13.8 12.9 3.9 6.7 155 121 - 34 - - - - - - 64 11 35 - 4 - 7 4 3 - 64 11 35 - 4 - 7 4 3 - Principale Secundare Conservare Total 1.53 0.63 - 2.16 Lucrarea Degajări Curățiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare ha ha mc ha mc ha mc ha mc Total - - - 60.88 638 33.42 275 - - Anual - - - 6.09 64 33.42 28 - - Specia GO GI DT - - - - - - - - - - - Total Hectare Integrale 1.6 0.83 1.6 - - - - - - - - - - - 4.03 Completări 0.8 0.16 0.32 - - - - - - - - - - - 1.28 Total 2.4 0.99 1.92 - - - - - - - - - - - 5.31 PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE Nivel prognoză S.U.P. A Suprafata in productie ha Volumul arboretelor exploatabile mc Volumul arboretelor prexploatabile mc Posibilitatea anuala mc 2013 101.06 2899 10854 155 2023 101.06 - - 310 2033 101.06 - - 330 In perspectivă 101.06 - - 330 S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite Ciclul: 90 ani FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr crt Indicatorul SPECII U.M. Total S.U.P CE CA GO DT GI LA DM CI PI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (A_1.1 - A_1.3) Grupa I ha 101,06 47.06 26.04 15.98 3.22 2.58 2.17 2.17 1.54 0.30 Grupa a II-a - - - - - - - - - Total 101,06 47.06 26.04 15.98 3.22 2.58 2.17 2.17 1.54 0.30 2. Proporția speciilor % 100 46 26 16 3 3 2 2 2 - 3. Clasa de producție medie - 3.0 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 4. Consistența medie - 0.73 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.0 1.0 0.90 0.80 5. Vârsta medie ani 62 72 38 81 31 80 35 25 55 55 6. Volum mediu la ha mc/ha 161 160 138 198 110 200 200 100 251 250 7. Fond lemnos total mc 16263 7519 3606 3157 353 516 434 217 386 75 8. Indici de creștere curentă mc/an/ha 4.9 3.4 7.2 2.7 8.1 3.9 13.8 12.9 3.9 6.7 9. Indici de creștere indicatoare mc/an/ha 2.7 2.4 1.7 2.4 2.8 2.3 6.0 1.8 3.9 3.3 10. Posibilitatea de produse principale mc/an 155 121 - 34 - - - - - - 11. Posibilitatea de produse secundare mc/an 64 11 35 - 4 - 7 4 3 - 12. Total (rând 10 - 11) mc/an 219 132 35 34 4 - 7 4 3 - 13. Indici de recoltare mc/an/ha Principale Secundare Total 1.53 0.63 2.16 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI și peste Suprafața - ha 101.06 23.28 2.08 23.08 25.78 26.84 - % 100 23 2 23 26 26 - Volum - mc 16263 2193 317 4847 6007 2899 - % 100 13 2 30 37 18 - ... ... + Partea I MEMORIU TEHNIC 0. INTRODUCERE ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE ... 10. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ... 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR ... 12. DIVERSE ... 0. INTRODUCERE Amenajamentul U.P. XII Batiz constituie o prezentare de ansamblu a fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara sub toate aspectele care interesează economia forestieră și sintetizează măsurile de aplicat în vederea dirijării structurii fondului de producție și protecție spre structura normală (optimă). La elaborarea amenajamentului s-a urmărit să fie asigurate apărarea, conservarea și gospodărirea durabilă a pădurilor, promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase, păstrarea echilibrului ecologic, evitarea dezgolirii solului, continuitatea producției de lemn, ameliorarea efectelor de protecție, ș.a. Constituirea fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara s-a făcut în urma aplicării Legii nr. 247/2005 , cu păduri din U.P. I Călan, O.S. Simeria. Documentele care atestă proprietatea asupra pădurilor amenajate sunt: – Titlul de Proprietate nr. ................ pentru Asociația Composesorală Batiz; ... – Titlul de Proprietate nr. ................ pentru Parohia Evanghelică Batiz. ... Suprafața fondului forestier proprietate privată, din U.P. XII Batiz este de 101,06 ha. Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională la scară mijlocie, întocmită în anul 2002 de către I.C.A.S. Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare. Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier. Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau. Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii. În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile s-au efectuat inventarieri statistice (cercuri cu raza variabilă, în suprafață de 500 mp) și integrale. Datele au fost consemnate codificat în fișele de descriere ale subparcelelor și apoi au fost prelucrate la calculator. Bazele de amenajare anterioare au fost armonizate cu politica forestieră actuală. În legătură cu condițiile de realizat, privind structura fondului de producție și protecție, amenajamentul accentuează crearea de arborete naturale, cu structură diversificată atât pe orizontală (conservarea și dezvoltarea biodiversității), cât și pe verticală (structură relativ plurienă și plurienă). Această structură asigură îndeplinirea în condiții optime a funcțiilor de protecție și producție atribuite arboretelor. Reglementarea procesului de producție s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipul III de categorie funcțională, care fac obiectul subunității de producție A-codru regulat, sortimente obișnuite. La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere instrucțiunile de specialitate în vigoare și recomandările conferințelor de amenajare. De asemenea, amenajamentul cuprinde prevederi referitoare la îngrijirea și conducerea arboretelor, regenerare și împădurire, precum și instalații de transport. Lucrarea de față este structurată în 4 părți, cuprinzând 17 capitole și are durata de valabilitate de 10 ani. ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a proprietății Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajamentul pădurilor proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz. Administrarea pădurilor se face de către O.S. Simeria, din cadrul D.S. Hunedoara. Pădurile U.P. XII Batiz sunt situate în partea de nord a depresiunii Hațeg, în bazinul hidrografic al Râului Mureș. Principala cale de acces este drumul național Simeria - Hațeg. Din punct de vedere teritorial-administrativ pădurile din U.P. XII Batiz sunt situate în totalitate, în județul Hunedoara, pe raza orașului Călan. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial-administrative este prezentată în tabelul 1.1.1. Tabel 1.1.1. Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative Nr. crt Județul Orasul Ocolul Silvic Beneficiari Parcele componente Suprafața ha % 1 Hunedoara Călan Simeria (U.P. XII Batiz) Asociația Silvică Batiz, Parohia Evanghelică Batiz 70, 72, 73, 74 101,06 100 Total U.P. 101,06 100 Coordonatele limitelor fondului forestier proprietate privată aparținând U.P. XII Batiz, în sistem de proiecție Stereo' 70, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 1.1.2. Puncte de identificare a U.P. Nr. crt. N (m) E (m) 1 476354 340880 2 476434 341048 3 476189 341090 4 476167 341054 5 477130 341585 6 477160 341664 7 476998 341743 8 477026 341632 9 477135 341479 10 477148 340978 11 478197 341292 12 478532 341809 13 478979 342445 14 478910 342558 15 478352 342207 16 478046 341813 17 477963 341866 18 477407 341386 ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare Vecinătățile, limitele și hotarele unității de producție în studiu sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 1.2.1. Vecinătăți, limite, hotare Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord O.S. Șoimus naturală Râul Mureș Liziera pădurii; borne Est O.S. Grădiște naturală Culmea Jeledințului Liziera pădurii; borne Vest O.S. Simeria naturală Râul Cerna Liziera pădurii; borne Sud O.S. Hațeg naturală artificială Valea Ocolișului D.J. Boșorod-Hunedoara Liziera pădurii; borne Notă: Vecinătățile și limitele indicate mai sus aparțin teritoriului U.P. I Călan, din cadrul O.S. Simeria, D.S. Hunedoara. Toate hotarele sunt evidente și sunt materializate cu semne consacrate pentru delimitarea fondului forestier. ... 1.3. Trupuri de pădure componente Fondul forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este cuprins într-un singur trup de pădure (tabelul 1.3.1.). Tabel 1.3.1. Trupuri de pădure componente Nr. crt. Denumirea trupului de pădure Parcele componente Suprafața ha % 1 Valea Seaca 70, 72, 73, 74 101,06 100 Total 101,06 100 ... 1.4. Administrarea fondului forestier 1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată Administrarea fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz, în suprafață de 101,06 ha, se face de către Ocolul Silvic Simeria din cadrul Direcției Silvice Hunedoara. ... ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea proprietății Fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara s-a constituit în urma aplicării Legii nr. 247/2005 , cu păduri din U.P. I Călan, O.S. Simeria. în tabelul 2.4.2.1 este redat modul de constituire pe u.a. Documentele care atestă proprietatea asupra pădurilor amenajate sunt: – Titlul de Proprietate nr. .......... pentru Asociația Composesorală Batiz; ... – Titlul de Proprietate nr. .......... pentru Parohia Evanghelică Batiz. ... La Conferința I de amenajare, din data de 14.09.2022, s-a stabilit ca pădurile aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara să se constituie într-o unitate de producție - U.P. XII Batiz. ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului Parcelarul actual, format din 4 parcele, s-a constituit peste limitele vechi acolo unde parcelele au fost predate integral și s-a modificat la parcelele unde retrocedarea sa făcut pe parte de suprafață, el fiind trasat pe marginea retrocedării (parcelele 70, 72, 74). La Conferința I de amenajare, din data de 14.09.2022, s-a stabilt ca parcelele să-și păstreze vechea numerotare. Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic prin marcaj standardizat, iar la intersecțiile limitelor parcelare s-au amplasat borne din piatră naturală, recondiționate de personalul ocolului silvic. Materializarea limitelor subparcelare a fost realizată de către proiectant, prin semne orizontale, marcate cu vopsea roșie, iar intersecțiile între limitele subparcelare sau cu cele parcelare s-au materializat printr-un inel pe arbore cu vopsea roșie. Subparcelarul a suferit modificări ca urmare a unei analize mai atente a stațiunii și a arboretului, precum și datorită reconstituirii dreptului de proprietate, în baza legilor fondului funciar. Toate aceste modificări au fost efectuate în vederea unei mai bune organizări a lucrărilor ce trebuie realizate în cadrul unității de producție în studiu, respectându-se criteriile de separare prevăzute în norme. 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor Parcelarul și subparcelarul a cunoscut următoarea evoluție : Tabel 2.2.1.1. Evoluția suprafeței parcelelor și subparcelelor Anul amenajării Parcele Subparcele Număr Suprafața (ha)/parcela Număr Suprafața (ha)/u.a. medie maximă minimă medie maximă minimă 2012 5 20.7 40.9 (72) 2.3 (68) 12 8.6 26.2 (73A) 1.2 (70B) 2023 4 22,57 40,8 (72) 4,66 (70) 8 12,63 26,84 (74) 1,6 (72C) ... 2.2.2. Situația bornelor Situația bornelor este următoarea: Tabel 2.2.2.1. Situația bornelor Nr. crt. Denumirea trupului de pădure Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor 1. Valea Seaca 261, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 278, 281, 227bis, 261bis, 264bis, 266bis, 268bis, 276bis, 15 Piatră naturală TOTAL 15 - Numărul total de borne, aferente fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este de 15, din care 6 sunt bisate. Bornele sunt amplasate la intersecția limitelor parcelare, în punctele de contur caracteristice și la intersecția fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, cu fondul forestier proprietate privată aparținând unor persoane fizice și juridice. Pentru o mai bună orientare a personalului de teren, în general, bornele au fost bisate. Bornele sunt confecționate din piatră naturală, pe care este trecută unitatea de producție și numărul curent al bornei, iar martorul este amplasat pe un arbore din apropiere. Recondiționarea bornelor s-a făcut de către personalul ocolului silvic. ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual În tabelul 2.2.3.1. se prezintă corespondența între parcelarul și subparcelarul din amenajamentul precedent și cel actual : Tabel 2.2.3.1.Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual Numărul parcelei și subparcelei din amenajamentul întocmit în anul 2002 2012 2002 2012 70A+B 70 72D 72D 72A 72A 73A 73A 72B+C 72B 73B 73B 72F 72C 74 74 ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, având curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile obținute fotogrametric, sunt executate în anii 1978 și 1983 (de către I.G.F.C.O.T.), în urma zborurilor din anii 1973 și 1978. Situația planurilor de bază utilizate este următoarea: Tabel 2.3.1.1.Planuri de bază utilizate Nr. crt. Indicativul planului Scara planului Parcele componente Suprafața fondului forestier (ha) 1. L-34-82-D-b-2-IV 1:5000 74%, 2.7 2. L-34-82-D-b-4-II 74%, 73%, 15.8 3. L-34-82-D-b-4-I 70, 72, 73% 82.56 TOTAL 101,06 ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază Modificările survenite în parcelar și subparcelar au fost ridicate în plan cu G.P.S. (6,1 km, cu 182 puncte), după care au fost raportate la scara planurilor de bază și transpuse pe acestea. Măsurătorile topografice s-au sprijinit pe borne parcelare, confluențe de pâraie și alte detalii evidente din teren și au fost raportate la scara planurilor, pe care s-au transpus. În parcelele, în care s-au preluat parțial suprafețe de teren s-au executat lucrări de ridicare în plan a conturului terenului aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz și a celui predat altor proprietari. ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier Suprafața fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz este de 101,06 ha. 2.4.1. Determinarea suprafețelor Suprafața U.P. XII Batiz a fost determinată prin intermediul calculului analitic, utilizând metode specifice prelucrării informatice a planurilor de bază (scanare și georeferențiere). Tabel 2.4.1.1. Determinarea suprafețelor U.P. nou Suprafața la amenajarea actuală (ha) U.P. vechi Suprafața din actele de proprietate (ha) Diferențe (ha) Justificări diferențe (ha) Legea 247/2005 + - + - XII Batiz 101,06 % I Calan (O.S. Simeria) 101,06 - - - - Total 101,06 Total 101,06 - - - - ... 2.4.2. Mișcări de suprafață din fondul forestier Evidența mișcărilor de suprafață este redată în tabelul 2.4.2.1. Tabel 2.4.2.1. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier Nr Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, denumirea unităților implicate în schimb Modificări ale fondului forestier proprietate privată Defrișări fără scoateri din fondul forestier Semnătura șefului de ocol u.a. Definitive Temporare Felul documentului Nr./Data Intrări Ieșiri Sold Suprafața Termen Data reprimirii ha ha ha ha ha 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara la 01.01.2013 101,06 Legea 1/2000 Reconstituirea dreptului de proprietate aparținând unităților administrativ- teritoriale 1. Titlul de Proprietate Asociația Composesorală Batiz (%U.P. I Deva, O.S. Simeria) 72A 13,5 13,5 72B 8,3 21,8 72C 16,9 38,7 72D 2,2 40,9 73A 26,2 67,1 73B 4,6 71,7 74% 24,7 96,4 2. Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara (%U.P.’. I Deva, O.S. Simeria) 70A% 3,5 99,9 70B% 1,16 101,06 Suprafața fondului proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz, județul Hunedoara la 01.01.2023 101,06 ... 2.4.3. Utilizarea fondului forestier Terenurile din fondul forestier au următoarele folosințe: Tabel 2.4.3.1. Categorii de folosință forestieră Simbol Categoria de folosință forestieră Suprafața - ha Total Gr. I Gr. II P Fond forestier total 101,06 101,06 - P.D. Terenuri acoperite cu pădure 101,06 101,06 - Indicele de utilizare a fondului forestier este de 100%. ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători NR. CRT. DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL FONDUL FORESTIER - TOTAL (P) 101,06 1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD) 101,06 101 RASINOASE (PDR) 2,47 102 FOIOASE (PDF) 98,59 103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) 2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC) 201 PEPINIERE (PCP) 202 PLANTAJE (PCJ) 203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD) 3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC (PS) 301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) 302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 303 APE CURGATOARE (PSR) 304 APE STATATOARE (PSL) 305 PASTRAVARII (PSP) 306 FAZANERII (PSF) 307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) 308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) 309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) 310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) 311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) 312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) 313 CIUPERCARII (PSC) 4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA) 401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF) 403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) 405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) 406 DIGURI (PAG) 407 CANALE (PAC) 408 ALTE TERENURI (PAA) 5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI) 501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF) 6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN) 601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) 603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) 604 RAPE - RAVENE (PNR) 605 SARATURI CU CRUSTA (PNC) 606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 701 FASIE FRONTIERA (PF) 801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP (PT) ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii NR. CRT DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 101,06 2 SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3+10) 101,06 3 RASINOASE 2,47 4 MOLID 5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 6 BRAD 7 DUGLAS 8 LARICE 2,17 9 PINI 0,3 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 98,59 11 FAG 12 STEJARI 65,62 13 - PEDUNCULAT 14 - GORUN 15,98 15 DIVERSE SPECII TARI 30,8 16 - SALCAM 17 - PALTIN 18 - FRASIN 19 - CIRES 1,54 20 - NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 2,17 22 - TEI 23 - PLOPI 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 39 TERENURI NEPRODUCTIVE 40 FASIE FRONTIERA 41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER ... ... 2.5. Enclave În cadrul U.P. XII Batiz nu există enclave. ... 2.6. Organizarea administrativă Unitatea de producție analizată este organizată administrativ în felul următor : Tabel 2.6.1. Organizarea administrativă District Canton Parcele aferente Suprafața Nr. Denumire Nr. Denumirea ha % I Călan 2 Batiz 70, 72, 73, 74 101,06 100 Total 101,06 100 ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 Zona în care se află pădurile din cadrul O.S. Simeria este o zonă cu industrie și exploatări miniere, parte existente și înaintea primului război mondial, ceea ce a dus la răspândirea populației pe toată suprafața, în numeroase cătune, sate și comune. De aici și repartiția pădurilor pe diferiți deținători: – composesorate urbariale: 38%; ... – comune cu satele aparținătoare: 25%; ... – persoane particulare: 14%; ... – statul austro-ungar: 14%; ... – biserici: 6%; ... – orașul Deva: 3%. ... Pentru pădurile administrate de statul austro-ungar primele amenajamente se întocmesc în anul 1878. După primul război mondial, reforma agrară din anul 1921 nu a adus modificări în ceea ce privește proprietatea acestor păduri, reglementând însă gospodărirea lor, în condiții în care să asigure integritatea teritorială a fondului forestier, cu excepția anului 1927, când a fost atribuită coloniștilor ceangăi o suprafață importantă de pădure, expunând-o degradării. Pădurile de stat au intrat în administrarea CAPS (Casa Autonomă a Pădurilor Statului), iar cele mai numeroase și mai întinse păduri au intrat sub controlul și îndrumarea Direcției Păduri Persoane Juridice din cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Gospodărirea pădurilor s-a făcut pe bază de amenajamente - la pădurile de stat, composesorate și comune și pe bază de studii sumare de exploatare și cultură la celelalte păduri. Primul amenajament întocmit de CAPS a fost în anul 1926, fiind revizuit în anul 1940. Atât înainte de primul război mondial, cât și între cele două războaie mondiale până în anul 1948, pășunatul și tăierile mai puțin corespunzătoare au dus la degradarea acestor păduri. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat (inclusiv) 3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv) Naționalizarea pădurilor a constituit un pas important, de la care a început o susținută și temeinică gospodărire a pădurilor, în vederea obținerii de masă lemnoasă în cantități maxime și de calitate, cu satisfacerea în același timp și a funcțiilor de protecție. Primul amenajament, după naționalizare, a fost întocmit în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Simeria făcând parte din M.U.F.G. Deva. Revizuiri ale amenajamentului s-au realizat în anii: 1970, 1981, 1992 și 2002. Bazele de amenajare adoptate anterior sunt prezentate în tabelul următor: Anul amenajării Suprafața U.P. (ha) Subunități de gospodărire Regimul Compoziția-țel Tratament Exploatabilitate Ciclul/Rotatia (ani) Totală GrupaI Denumire Suprafața ha % 1970 * * C-Conversiune * * Codru * T. combinate tehnică 100 H-Protectie absoluta * * - de protecție - 1981 * * C-Conversiune * * Codru * T. succesive T. rase T. combinate tehnică 100 * * H-Protecție absolută * * * - de protecție - 1992 * * C-Conversiune * * Codru * T. succesive T. rase tehnică 100 * * A-Codru regulat * T. progresive tehnică 110 * * M-Conservare deosebita * * * T. conservare de protecție - 2002 * * A-Codru regulat * * codru * T. rase, T. progresive T. crâng tehnică 110 * * M-Conservare deosebita * * * T. conservare de protecție - * * K-Rezervații de semințe * * * T. de formare a coroanei și stimulare a fructificației de protecție - 2013 * * A-Codru regulat * * codru * T. progresive tehnică 110 Notă: * Nu sunt date. Sub aspectul evoluției bazelor de amenajare se constată: – promovarea regimului codru; ... – alegerea tratamentelor s-a făcut în funcție de formațiile forestiere existente, ținând cont și de normativele în vigoare; ... – conducerea arboretelor la vârste înaintate; ... – cicluri specifice regimului codru; ... – s-a adoptat exploatabilitatea de protecție pentru arboretele din grupa I funcțională și cea tehnică pentru cele din grupa a II-a funcțională ... ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției Deoarece suprafața U.P. XII Batiz (101,06 ha) reprezintă o mică parte, din suprafața U.P. I Călan (2345.3 ha) nu se pot face aprecieri asupra evoluției reglementării producției pentru această suprafață. ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat Prevederile și realizările din ultimii 10 ani sunt prezentate în tabelul 3.2.1. Tabelul 3.2.1. Prevederile și realizările amenajamentului expirat Anul amenaj. Prevederi (P) Împăduriri Degajări Curățiri Rărituri Produse principale Tăieri de conservare Tăieri de igienă Acc. I Acc. II Indici de recoltare Indici de creștere curentă Realizări (R) ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an mc/an mc/an/ha mc/an/ha 2013 P 0,1 1,4 0,5 4 2,5 43 2,6 180 - - 34,1 29 - - 2,5 4,6 R - - - - 0,6 9 5,9 161 - - 3,8 4 - 1 1,7 % - - - - 24 21 227 89 - - 11 14 - - 68 Pe viitor se va urmări respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii și reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariția unor factori destabilizatori și limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt și zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.). Tabel 3.2.2. Efectul tăierilor de regenerare propuse de amenajamentul expirat ELEMENTE DE CARACTERIZARE A ARBORETULUI Șl A SEMINȚIȘULUI UTILIZABIL u.a. AMENAJAMENTUL PRECEDENT AMENAJAMENTUL ACTUAL tratamentul aplicat număr intervenții lucrări de împădurire arboret matur semințiș utilizabil arboret matur semințiș utilizabil suprafață vârsta compoziția K compoziție suprafața vârsta compoziția K compoziția suprafețe ha ani ha % ani ha % ha 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 72F 1,5 70 3CE5GO2DT 0,4 7CE2GO1CI 0,6 40 5 3CE6CA1DT 0,6 - - - 54 1 0,48 74 24,7 75 7CE2GO1GI 0.7 7CE2GO1GI 2,5 10 85 8CE2GO 0,4 8CE2GO 12,4 50 P7 2 4,03 P7 - tăieri progresive punere în umin, racordare 54 - completări în aborete care nu au închis starea de masiv În toate unitățile amenajistice în care s-au prevăzut lucrări de tăieiri principale sunt prevăzute suplimentar după caz lucrări de ajutorarea regenerări naturale și/sau îngrijirea semințișului existent și/sau îngrijirea culturilor realizate. Tabel 3.2.3. Prevederile și realizările amenajamentului anterior UP (nr. / denumire) Anul Suprafața U.P. - ha - împăduriri Degajări Curățări Rărituri Tăieri de regenerare Acc. I Depășire posibilitate Lucrări de conservare Igienă Acc. II S V S V S V S V Document Volum - mc S V S V S V -ha- -ha- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- -ha- -mc- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 XII Batiz 2013 103,7 - - - - 0,4 7 5,0 281 - - - - - - 2,6 2 - - 2014 103,7 - - - - 0,4 7 3,0 190 - - - - - - - - 2,6 5 2015 103,7 - - - - 2,4 45 24,7 139 - - - - - - 2,6 3 - - 2016 103,7 - - - - - - 2,5 162 - - - - - - 6,1 13 - - 2017 103,7 - - - - 2,6 34 2,0 117 - - - - - - 3,5 4 - - 2018 103,7 - - - - - 3,0 186 - - - - 7,3 7 - 2019 103,7 - - - - - - 15,0 183 - - - - - - 6,1 6 - - 2020 103,7 - - - - - 2,5 182 - - - - - - 3,6 4 - - 2021 103,7 - - - - - - 1,5 166 - - - 6,1 5 - - 2022 103,7 - - - - - - - - - - - - - - - - - - TOTAL - - - - 5,8 93 59,2 1606 - - - - - - 37,9 44 2,6 5 ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor După anul 1948, gospodărirea arboretelor din O.S. Simeria s-a făcut după amenajamente silvice, bine fundamentate. Prima amenajare unitară a pădurilor din cadrul O.S. Simeria s-a făcut în anul 1954, pădurile Ocolului silvic Simeria făcând parte din M.U.F.G. Deva. Bazele de amenajare au fost fundamentate în conformitate cu normele existente în fiecare etapă de amenajare, la fel și reglementarea procesului de producție. În perioada scursă de la prima amenajare, au existat și nerealizări, datorate în mare parte lipsei instalațiilor de transport. Construirea de drumuri forestiere a înlesnit aplicarea prevederilor amenajamentului și o mai bună gospodărire a fondului forestier. Un alt aspect negativ îl constituite nerespectarea cotelor de extras, stabilite prin amenajamente, aceasta având efect negativ asupra evoluției structurii pădurii. De asemenea vor trebui aplicate tăierile de îngrijire în toate arboretele prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire, chiar dacă valorificarea materialului lemnos va fi dificilă și costurile ridicate. Prin aplicarea corectă a lucrărilor de îngrijire se vor dezvolta arborete de valoare economică mai mare. 3.3.1. Evoluția structurii pădurilor Impactul măsurilor silviculturale, aplicate de-a lungul timpului asupra câtorva elemente definitorii ale structurii fondului forestier, este relevat în tabelele următoare: Tabel 3.3.1.1. Evoluția claselor de vârstă Anul amenajării Suprafața S.U.P. A (ha) Clasa de vârstă (%) I II III IV V VI și peste Total 2013 103.7 21 6 21 52 - - 100 2023 101,06 23 2 23 26 26 100 Repartiția arboretelor pe clase de vârstă la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin deficit în clasele de vârstă II, și a VI-a și peste și excedent în celelalte clase de vârstă. Această situație va crea în continuare greutăți în reglementarea procesului de producție. Pe viitor se va urmări, ca prin aplicarea măsurilor silviculturale, să se ajungă la o normalizare a structurii pe clase de vârstă. Tabel 3.3.1.2. Evoluția compoziției arboretelor Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția compoziției (%) CE CA GO GI CI LA DT DM Total 2013 103.7 41 26 19 5 4 2 2 1 100 2023 101,06 46 26 16 3 2 2 3 2 100 Proporția ridicată a carpenului (26%), în structura actuală a arboretelor din U.P. XII Batiz, dovedește o gospodărire necorespunzătoare a arboretelor, datorită neexecutării la timp a lucrărilor de îngrijire. La actuala amenajare s-a prevăzut creșterea proporției gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.) și scăderea proporției carpenului. Tabel 3.3.1.3. Evoluția consistenței arboretelor Anul amenajării Suprafața S.U.P. A (ha) Categorii de consistență ( % ) 0,1- 0,3 0,4 - 0,6 0,7 - 1,0 Total 2013 103.7 - 1 99 100 2023 101,06 - 28 72 100 În viitor, consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă. ... ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Lucrările de amenajare a pădurilor din etapa actuală au la bază cartarea stațională la scară mijlocie, întocmită în anul 2002 de către I.C.A.S. - Stațiunea Oradea, cu ocazia efectuării lucrărilor de amenajare. Scopul efectuării cartărilor staționale a fost de a fundamenta naturalistic, măsurile eficiente în gospodărirea fondului forestier. Lucrările de cartare stațională s-au efectuat concomitent cu cele de descriere a vegetației forestiere. Datele referitoare la stațiune au fost preluate din vechiul amenajament, iar acolo unde s-au constatat neconcordanțe au fost efectuate modificările care se impuneau. Tipul natural fundamental de pădure a fost stabilit cu ocazia lucrărilor de teren, în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specie, productivitate, etc.) și floră. Datele de teren au fost înregistrate în carnete de teren în mod codificat după sistemul alfa numeric care folosește, în general, simbolurile și abrevierile utilizate până în prezent la lucrările de amenajare. Determinarea elementelor, care caracterizează arboretele, s-a făcut prin observații și măsurători directe, utilizând clupa și hipsometrul, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. În fiecare arboret s-au făcut măsurători, în piețe de probă, pentru determinarea diametrului și înălțimii medii. În scopul determinării volumului arboretelor exploatabile, s-au efectuat inventarieri statistice (cercuri cu raza variabilă, în suprafață de 500 mp) și integrale. Arboretele inventariate sunt prezentate în evidența 16.1.3., din partea a III-a a amenajamentului. Totalitatea informațiilor au fost prelucrate la calculator, iar rezultatele obținute, concretizate în evidențe și planuri au stat la baza măsurilor de gospodărire ce urmează a se aplica în următorii zece ani. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie Teritoriul U.P. XII Batiz aparține din punct de vedere geologic pleistocenului superior. Substratul litologic este alcătuit din argile. Pe acest substrat au luat naștere soluri cu calități fizico-chimice favorabile dezvoltării vegetației forestiere, însă adesea cu compactitate sporită și regim hidrologic deficitar. ... 4.2.2. Geomorfologie Pădurile U.P. XII Batiz sunt situate în partea de nord a depresiunii Hațegului. Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este, de regulă, ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare moderată (100%). Pe categorii de înclinare situația se prezintă astfel: – înclinare moderată (<16g): 101,06 ha (100%); ... Altitudinal U.P. XII Batiz se situează între 270 m (u.a. 74) și 380 m (u.a. 70B). Expoziția versanților este parțial însorita pentru întreaga suprafață luată în studiu 101,6 ha. Repartiția suprafeței pe formații forestiere și pe categorii de înclinare, altitudine și expoziție, poate fi urmărită în evidența 16.3.3 . ... 4.2.3. Hidrologie Teritoriul U.P. XII Batiz este situat în bazinul hidrografic al Râului Mureș. Cel mai important pârâu este Pr. Valea Seacă. Influența rețelei hidrografice asupra vegetației forestiere este minimă. ... 4.2.4. Climatologie Teritoriul în studiu este situat în sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. XII Batiz se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Depresiunii Hațegului, topoclimatul elementar de pădure și dealuri. După Koppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică Dfbx, adică : D - climat boreal cu ierni reci; f - precipitații suficiente tot timpul anului; b - temperatura medie a lunii celei mai calde sub 20°C, dar cel puțin timp de 4 luni ea depășește 10°C; x - maxima pluviometrică la începutul verii, minima spre sfârșitul iernii. Datele climatice au fost culese de la stația meteorologică Deva. 4.2.4.1. Regimul termic Regimul termic este strâns legat de altitudine și circulația maselor de aer. Regimul termic al U.P. XII Batiz, este caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 9.4°C. Temperaturile medii lunare sunt următoarele: Tabel 4.2.4.1.1. Temperatura aerului Temperatura medie (°C) în luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -2.0 -0.5 4.6 9.4 14.7 17.6 19.4 19.2 15.6 10.2 3.7 0.5 Temperatura minimă absolută a fost de -28.6°C (31.01.1947), iar maxima absolută de +39.7°C (16.08.1952). Data medie a primului îngheț 1.X, iar data medie a ultimului îngheț 21.IV. Temperatura medie anuală de 9.4°C este deosebit de favorabilă dezvoltării speciilor forestiere. Temperaturile extreme nu produc fenomene de pârlire a scoarței, gelivurile producându-se rar. înghețurile nu produc pagube arboretelor și plantațiilor, ele se produc mai ales în sezonul de repaus vegetativ când tineretul beneficiază de stratul protector al zăpezii. De asemenea fructificația nu este afectată. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația Regimul precipitațiilor atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitațiile reprezentând unul din factorii ecologici de mare importanță pentru vegetația forestieră. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 693 mm. Distribuția lor în timp are caracter discontinuu și neuniform. Producerea lor este legată de activitatea ciclonică și de invaziile de aer umed. Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este strâns dependentă de circulația generală a atmosferei. Distribuția lunară a acestora este prezentată mai jos: Tabel 4.2.4.2.1. Precipitații atmosferice Precipitații medii (mm) în luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 37.5 27.5 37.5 52.5 85.0 102.5 85.0 72.5 52.5 55.0 50.0 35.0 Precipitațiile atmosferice medii pe anotimpuri și perioada de vegetație sunt : iarna (100 mm), primăvara (175 mm), vara (260 mm), toamna (157.5 mm), iar în perioada de vegetație (450 mm). Data medie a primei ninsori 10 noiembrie, iar a ultimei ninsori 15 aprilie. Data medie a primului strat de zăpadă 30.11, iar a ultimului strat de zăpadă 01.04 Evapotranspirația potențială este influențată direct de regimul temperaturii aerului și a substanțelor active în raport cu care se înregistrează un maxim în perioada caldă a anului (iunie, iulie, august), de regimul precipitațiilor și de rezerva de apă din sol. Cea mai mare cantitate de apă se evaporă în perioada de vegetație (aprilie-octombrie), ce se micșorează pe măsura creșterii altitudinii. Evapotranspirația potențială atinge o valoare medie de 530 mm/an, cu următoarea distribuție lunară: Tabel 4.2.4.2.2. Evapotranspirația potențială Evapotranspirația potențială medie (mm) în luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 0 0 14 49 90 115 105 67 41 39 10 0 530 ... 4.2.4.3. Regimul eolian În general sub raport eolian, zona în care se găsesc pădurile în studiu este liniștită și ca frecvență și ca intensitate. În zonă predomină calmul cu 56%. Cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția NV cu 10%, urmate de cele spre V cu 8% și N 7%. Vânturile dinspre SV și NE sunt cele mai puțin frecvente (2%). Ca intensitate, cele dinspre V bat cu 2.8 m/sec., iar cele dinspre NV cu 2.6 m/sec. Pentru teritoriul studiat, vânturile nu au produs de-a lungul timpului daune importante în fondul forestier. ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Indicele de ariditate de Martonne are o valoare medie anuală de 36, ceea ce înseamnă că ținutul în care se încadrează U.P. XII Batiz se situează în clima zonei forestiere. Din calculul indicelui de ariditate de Martonne rezultă că există un excedent de apă din precipitații față de evapotranspirația potențială, aceasta având o influență favorabilă asupra dezvoltării vegetației forestiere. Indicele de compensare hidrică are valoarea medie anuală de 1,24 indicând faptul că nu există deficite necompensate din precipitații. Indicele de umiditate are valoarea Iu = 80. Din datele prezentate mai sus rezultă faptul că, există condiții favorabile dezvoltării vegetației forestiere, regimul termic și cel hidric, oferind condiții pentru realizarea de productivități mijlocii la cvercinee. ... 4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere Modul în care principalii factori climatici influențează speciile forestiere, cele mai răspândite sunt prezentate în evidența următoare: Tabel 4.2.4.5.1. Favorabilitatea factorilor climatici Factori și caracteristici Favorabilitatea pentru speciile: Cer Gorun ridicată mijlocie scăzută ridicată mijlocie scăzută Temperatura medie anuală. * * * * Precipitații medii anuale. * * Suma temperaturilor medii diurne >0°C. * * Suma temperaturilor medii diurne >10°C. * * Durata perioadei de vegetație. * * Umezeala atmosferică relativă în luna iulie. * * Se observă că factorii climatici sunt, în general, de favorabilitate mijlocie pentru cer și gorun. ... 4.2.4.6. Date fenologice Principalele date fenologice, referitoare la speciile de bază din cadrul U.P. XII Batiz, sunt redate în tabelul următor: Tabel 4.2.4.6.1. Date fenologice Specia Data înfrunzirii (luna) Data înfloririi (luna) Data coacerii semințelor (luna) Periodicitatea fructificației (ani) Vârsta începerii fructificației ( ani ) Cer 10.IV.-5.V. 15.IV.-10.V. 20.IX.-25.X. 5-7 50-60 Gorun 10.IV.-5.V. 15.IV.-10.V. 20.IX.-25.X. 5-7 60-70 ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Pe cuprinsul U.P. XII Batiz, pe roca parentală amintită anterior s-a format următorul tip de sol: Tabel 4.3.1.1. Evidența tipurilor și subtipurilor de sol Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol Codul Succesiunea orizonturilor Suprafața ha % Luvisoluri Luvosol (brun luvic) stagnic 2212 Ao-El-Btw-R 101,06 100 Total tip de sol 101,06 100 Total clasă de soluri 101,06 100 Total 101,06 100 ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol Luvosol stagnic (brun luvic pseudogleizat) Acest tip de sol s-a format pe argile, pe versanți cu expoziții și înclinări diverse. Orizontul Ao are culoare brun închisă și este gros de 11-20 cm. Orizontul El sărăcit parțial în argilă și sescvioxizi și materie organică este gros de 5-20 cm, fiind mai deschis decât orizontul superior. Orizontul Bt are culoare brună, limita dintre acesta și orizontul El este difuză. Orizontul w apare în primii 100 cm. Textura este diferențiată pe profil; mijlocie în Ao, mijlocie către grosieră în El și mijlocie fină în Bt, datorită conținutului sporit de argilă. Structura este grăunțoasă în orizontul Ao, poliedrică-lamelară în orizontul El și prismatică în orizontul Bt. Conținutul de humus este de cca. 2%, iar gradul de saturație în baze scade până la 50%, ph-ul scăzând uneori sub 5.0. Fertilitatea depinde de troficitatea minerală și azotată precum și de regimul de aerație. Vegetația forestieră specifică acestor soluri este formată din: cer, gorun, carpen, diverse rășinoase și diverse tari. ... 4.3.3. Lista u.a. pe tipuri și subtipuri de sol Soluri și unități amenajistice 22 Luvosol (LV) 2212 stagnic 70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74 Total subtip sol: 8 UA 101.06 HA Total tip sol: 8 UA 101.06 HA Total UP: 8 UA 101.06 HA ... 4.3.4. Factori și determinanți edafici pe clase de mărimi și favorabilitate pentru speciile forestiere principale Favorabilitatea factorilor edafici mai importanți, pentru speciile forestiere din U.P. XII Batiz, este prezentată în tabelul următor: Tabel 4.3.4.1. Favorabilitatea factorilor edafici Factori caracteristici Favorabilitatea pentru specia: Gorun Cer Ridicată Mijlocie Scăzută Ridicată Mijlocie Scăzută Conținutul de argilă fină * * Gradul de saturație în baze * * Volumul edafic util * * * * * * Principalul factor limitativ ce afectează capacitatea productivă a arboretelor, este volumul edafic util. ... ... 4.4. Tipuri de stațiune Factorii ecologici nu acționează în mod independent asupra vegetației forestiere, ci prin rezultanta lor. De multe ori apare o compensare a factorilor, dar aceasta nu se poate produce decât între anumite limite de toleranță. Atunci când aceste praguri sunt depășite, atât în plus cât și în minus, factorii respectivi devin limitativi pentru productivitatea și chiar răspândirea speciilor forestiere. În alte cazuri factorii de stres își pot conjuga acțiunea negativă. 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune Tipul de stațiune întâlnit în U.P. XII Batiz este următorul : Tabel 4.4.1.1. Tipuri de stațiune Nr. crt. Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate: (ha) Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Inf. FD_2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal 2. 6.1.4.2. Deluros de cvercete Bm, podzolit pseudogleizat edafic mijlociu 101,06 100 - 101,06 - TOTAL ha 101,06 100 - 101,06 - % 100 100 - 100 - Complexul de condiții geologice, climatice și pedologice are ca rezultantă un singur tip de stațiune de bonitate mijlocie. ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factorii limitativi și măsurile de gospodărire impuse de aceștia Descrierea tipului de stațiune identificat în U.P. XII Batiz este prezentat în tabelul de mai jos : Tabelul 4.4.2.1. Descrierea tipurilor de stațiune Etajul fitoclimatic Indicativul, denumirea tipului și descrierea sumară a tipului de stațiune Tipul natural de pădure Tipul și subtip de sol Factori și determinanți ecologici Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și de risc Măsuri de ameliorare Comp. țel Tratamentul FD2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal FD2 6.1.4.2. Deluros de cvercte (gorun, cer, gârniță), Bm podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu. FD2.Bm.TIII.HE-1.Ue_1. Este răspândit pe versanți slab înclinați și platouri, cu expoziții însorite. Substratul litologic este format din argile. Luvosoluri stagnice slabe, cu troficitate potențială mijlocie ( soluri mezotrofice ), asigurarea cu apă accesibilă alternantă, între vernal excesiv și estival deficitar. Pătura vie este de tipul Carex- Poa pratensis. Bonitate mijlocie pentru cvercete de gorun, de cer, de gârniță, cerete cu carpen și cereto- gârnițete. 741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) S = 101,06 ha Luvusol stagnic - apa accesibilă; - substanțele nutritive. -menținerea consistenței ridicate; -promovarea esențelor valoroase de amestec; -regenerarea din sămânță. 4GO 2CE 2GI 2DT Taieri progresive ... 4.4.3. Lista u.a pe tipuri de stațiune Tip stațiune Unități amenajistice 6142 70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74 TOTAL TS 8 UA 101.06 HA TOTAL UP 8 UA 101.06 HA ... 4.4.4. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și sol Tip stațiune Tip sol Unități amenajistice 6142 2212 70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74 TOTAL SOL 8 UA 101.06 HA TOTAL TS 8 UA 101.06 HA TOTAL UP 8 UA 101.06 HA ... ... 4.5. Tipuri de pădure Dacă în capitolele anterioare au fost subliniate, în primul rând, influențele factorilor abiotici asupra pădurii, merită menționat că și biocenoza forestieră acționează asupra biotipului, creându-și un mediu specific. Referitor la operațiunile culturale, ce se vor executa, se face precizarea că intensitatea acestora va descrește de la tipurile axiale de pădure către cele de productivitate inferioară, de la arboretele amestecate spre cele pure și de la arboretele situate pe versanți umbriți către cele situate pe expoziții însorite. Pentru identificarea și caracterizarea tipurilor de pădure s-a ținut seama de întregul complex al vegetației și factorilor staționali. 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure Tipurile naturale de pădure identificate sunt următoarele: Tabel 4.5.1.1. Evidența tipurilor de pădure Nr. crt. Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală (ha) Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf. 2. 6.1.4.2. 741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) 101,06 100 - 101,06 - Total ha 101,06 100 - 101,06 - % 100 100 - 100 - ... 4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de stațiune și pădure Tip stațiune Tip pădure Unități amenajistice 6142 7411 70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74 TOTAL TP 8 UA 101.06 HA TOTAL TS 8 UA 101.06 HA TOTAL UP 8 UA 101.06 HA ... 4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure Caracterul actual al tipului de pădure și unități amenajistice Natural fundamental prod. mij. 70 72 C 73 A 74 TOTAL CRT 4 UA 58.88 HA Partial derivat 72 A 72 B 73 B TOTAL CRT 3 UA 40.10 HA Total derivat de prod. mij. 72 D TOTAL CRT 1 UA 2.08 HA TOTAL UP 8 UA 101.06 HA ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Formațiile forestiere ce se întâlnesc în U.P. XII Batiz sunt: Tabel 4.5.4.1. Formații forestiere Nr. crt. Formație forestieră Suprafața ha % 1. Amestec de cireș, cer cu stejar mezofiti 101,06 100 Total 101,06 100 Ținând seama de caracterul actual al tipului de pădure, situația se prezintă astfel: Tabel 4.5.4.2. Caracterul actual al tipului de pădure Nr. crt. Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața ha % 1. Natural fundamental de productivitate mijlocie 58,88 58 2. Parțial derivat 40,10 40 3. Total derivat de productivitate mijlocie 2,08 2 Total 101,06 100 Din evidența de mai sus se constată că 58% din suprafața unității de producție în studiu este ocupată de arborete corespunzătoare din punct de vedere al compoziției, productivității și a modului de regenerare, tipului fundamental de pădure. O parte destul de însemnată din arborete (40%) sunt parțial derivate, arborete care nu au fost parcurse la timp cu toate lucrările de îngrijire și conducere, pentru care se va încerca în continuare ca prin lucrările de îngrijire să fie conduse spre o compoziție apropiată de cea optimă. Arboretul total derivat de productivitate mijlocie (u.a. 72D) se va conduce prin lucrări de îngrijire (rărituri) spre ameliorarea compoziției actuale prin promovarea speciilor principale reprezentate de fag, cireș și gorun. ... ... 4.6. Structura fondului de producție și protecție Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă și de producție este prezentată în tabelul 4.6.1. Tabel 4.6.1.Structura fondului forestier pe subunității de producție/protecție, specii, clase SUP Specii Supraf. Clase de vârstă (ha) Clasa de producție (ha) ha % I II III IV V VI și peste I II III IV V A / UP CE 47,06 46 4,82 - 7,88 12,89 21,47 - - - 47,06 - - CA 26,04 26 11,79 1,66 12,59 - - - - - 24,26 1,78 - GO 15,98 16 - - 0,30 10,31 5,37 - - - 15,98 - - DT 3,22 3 2,33 0,42 0,47 - - - - - 3,22 - - GI 2,58 3 - - - 2,58 - - - - 2,58 - - LA 2,17 2 2,17 -- - - - - - - 2,17 - - DM 2,17 2 2,17 - - - - - - - 2,17 - - CI 1,54 2 - - 1,54 - -- - - - 1,54 - - DR 0,30 - - - 0,30 - - - - - 0,30 - Total ha 101,06 - 23,28 2,08 23,08 25,78 26,84 - - - 99,28 1,78 - % 100 100 23 2 23 26 26 - - - 98 2 - Repartiția arboretelor pe clase de vârstă, sortimente obișnuite relevă o situație dezechilibrată, caracterizată prin excedent în majoritatea claselor de vârstă. Acest fapt are repercursiuni negative în reglementarea procesului de producție. Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt: Tabel 4.6.2.Caracteristici ale fondului forestier Specificări Specii U.P. CE CA GO DT GI LA DM CI PI Compoziția (%) 46 26 16 3 3 2 2 2 0 100 Clasa de producție 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 Consistența 0.61 0.92 0.60 0.94 0.70 1.00 1.00 0.90 0.80 0.73 Vârsta medie (ani) 72 38 81 31 80 35 25 55 55 62 Creșterea curentă (mc/an/ha) 3.4 7.2 2.7 8.1 3.9 13.8 12.9 3.9 6.7 4.9 Volumul mediu (mc/ha) 160 138 198 110 200 200 100 251 250 161 Volumul total (mc) 7519 3606 3157 353 516 434 217 386 75 16263 La nivelul total fond forestier, compoziția specifică este favorabilă cerului și gorunului (62%), atât pe suprafață, cât și pe volum. La actuala revizuire s-a prevăzut creșterea proporției gorunului specie instalată natural și reducerea proporției de participare în compoziția arboretelor a carpenului, prin executarea tăierilor de îngrijire prevăzute de prezentul amenajament. Procentul mare de carpen (26%), în compoziția arboretelor, se datorește unei gospodăririi necorespunzătoare a arboretelor în trecut. Carpenul se găsește în amestec intim cu speciile valoroase. Referitor la carpen productivitatea este scăzută, datorită provenienței din lăstari, la a treia sau a patra generație. Se va urmări menținerea arboretelor alcătuite din specii forestiere, corespunzătoare condițiilor staționale. La regenerarea arboretelor se vor crea condiții corespunzătoare regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente bazate pe regenerarea, din sămânță. Prin alegerea complexului de măsuri silvotehince, ce se vor aplica arboretelor, se va urmări normalizarea treptată a fondului productiv. Prin lucrări de împădurire se vor introduce specii corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, acestea putând valorifica în modul cel mai adecvat potențialul silvoproductiv al stațiunii. Vârsta medie este de 62 ani, iar arboretele exploatabile ocupă 27% din suprafața de pădure. Volumul mediu la hectar este de 161 mc, sub cel normal, din cauza structurii dezechilibrate a claselor de vârstă. Odată cu normalizarea structurii fondului de producție atât volumul mediu la hectar cât și indicele de creștere curentă vor înregistra creșteri substanțiale. Indicele de recoltare din produse principale și produse secundare este de 2.2 mc/an/ha. Comparând acest indice cu cel al creșterii curente, care este de 4.9 mc/an/ha, se constată că prin tăieri de produse principale și secundare, din creșterea curentă se extrage 45%, deci se fac acumulări de masă lemnoasă, cu efecte pozitive în normalizarea structurii și mărimii fondului de producție. Clasa de producție medie (3.0) confirmă faptul că și la nivel de specii este valorificat potențialul stațional, 100% dintre acestea înregistrând clase de producție mjilocie. Structura arboretelor la nivel de unitate de producție este prezentată în tabelul 4.6.3. Tabel 4.6.3. Structura pe verticală a arboretelor Categoria de arborete U.P. ha % Relativ echiene 101,06 100 În viitor, va trebui dirijată structura pe verticală a arboretelor spre o structură relativ plurienă, situație posibilă prin aplicarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare, în vederea îndeplinirii în condiții optime a funcțiilor atribuite. Din cele prezentate anterior, rezultă că atât în ceea ce privește asigurarea producției de lemn, cât și pentru realizarea unei protecții eficiente este necesară îmbunătățirea caracteristicilor structurale ale arboretelor și ale pădurii, în ansamblul său. Măsurile ce se impun în vederea normalizării structurii fondului de producție și protecție: – aplicarea de tratamente cu regenerare naturală din sămânță; ... – promovarea și favorizarea speciilor de bază (fag, gorun, etc.) și a principalelor specii de amestec (paltin, frasin, etc.), în detrimentul mesteacănului, carpenului și diverselor moi; ... – dirijarea optimă a amestecului speciilor; ... – promovarea speciilor de bază și a principalelor specii de amestec în nișele ecologice favorabile; ... – împădurirea golurilor și completarea regenerării naturale, cu specii caracteristice tipului natural fundamental de pădure; ... – evitarea creării de monoculturi echiene; ... – executarea la timp a tăierilor de îngrijire și conducere; ... – menținerea consistenței optime care conduce la crearea de microclimate specifice, favorabile creșterii și dezvoltării speciilor forestiere; ... – promovarea de amestecuri optim proporționate, mult mai stabile ecologic și rezistente, cu eficacitate funcțională ridicată; ... – menținerea unei stări fitosanitare normale. ... Alte date referitoare la structura fondului forestier pot fi consultate în evidențele 16.2.1. - 16.2.10 . ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii Evidența acestor arborete este redată în tabelul 4.7.1. Tabel 4.7.1. Arborete slab productive și provizorii CRT UNITATI AMENAJISTICE Total derivat de prod. mij. 72 D TOTAL CRT 1 UA 2.08 HA TOTAL UP 1 UA 2.08 HA Arboretul va fi condus prin lucrări de îngrijire spre o promovare a speciilor principale: fag, cvercinee și diverse tari de amestec. ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi Factorii de stres care au acționat asupra arboretelor din U.P. XII Batiz sunt prezentați în tabelul 4.8.1. Tabel 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi NATURA FACTORILOR % Suprafata afectata Total Grade de manifestare Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Doboraturi de vant (V1 -4) Uscare (U1 - 4) Atacuri de daunatori (I1 - 3) Incendieri (K1 - 3) Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4) Vatamari de exploatare (E1 - 4) Vatamari produse de vanat (C1 - 4) Poluare ( 1 - 4) 46 46,28 100 46,28 100 Alunecari (A1 - 4) Inmlastinari (M1 - 3) Eroziune in suprafata (S1 - 4) Eroziune in adancime (A1 - 5) Eroziune total ( 1 - 5) Roca la suprafata total (R1 - A) din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 0.3-0.5S (R3 - 5) >=0.6S (R6 - A) Tulpini nesanatoase total (T1 - A) din care: 10-20% (T1 - 2) 30-50% (T3 - 5) >=60% (T6 - A) Suprafață U.P. VIII Muncelu 101,06 În U.P. XII Batiz s-au constatat prejudicii ale vegetației forestiere, datorită poluării industriale. Intensitatea poluării este slabă. Poluanții au fost emanați de Termocentrala de la Mintia și fabrica de ciment de la Chișcădaga și sunt poluanți pe bază de sulf, azot și compuși ai acestuia, precum și praful de cenușă zburătoare. În prezent intesitatea poluării nu mai este resimțită, dar fără studii amănunțite de specialitate nu se poate aprecia intesitatea și impactul poluări asupra vegetație forestiere în perioada de valabilitate a amenajamentului. Astfel arboretele au fost încadrate integral în categoria de funcțională - păduri situate în zone cu atmosferă slab poluantă Poluarea industrială are multiple efecte negative asupra arboretelor, prin modificarea unor însușiri fizico-chimice ale solului, ale mediului în general, cu influențe asupra stării de vegetație a arboretelor și implicit asupra acumulării de biomasă. Măsurile de gospodărire a arboretelor afectate sunt menționate în subcapitolul 6.7. , iar măsurile de protecție împotriva factorilor destabilizatori, pot fi urmărite în capitolul 8 . ... 4.8.2. Evidența u.a. afectate de factori destabilizatori și limitativi Specificari Intensitate UNITATI AMENAJISTICE AFECTATE Poluare slaba 72A 72D 73A 73B TOTAL 1 4 UA 46.28 HA Total ( 1 - 4) Poluare 4 UA 46.28 HA ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurilor Starea sanitară a pădurii din U.P. XII Batiz se poate aprecia ca fiind bună. Pădurile din raza unității de producție în studiu au un grad ridicat de autoreglare, precum și o bună capacitate de refacere. În arboretele în care a fost semnalată uscare, precum și în cele afectate de incendiu și poluare, arborii vătămați vor fi extrași imediat. Sintetizând datele din descrierea parcelară referitoare la vitalitate, rezultă că 100% prezintă vitalitate normală. Se recomandă ca în viitor la executarea tăierilor să se extragă preponderent exemplarele cu vitalitate slabă din arboret. Se contează pe aplicarea unor măsuri adecvate menite să ducă la depistarea și combaterea unor eventuale atacuri notabile de insecte, intensificarea pazei pădurilor, a măsurilor de prevenire a incendiilor și a menținerii unei stări corespunzătoare în ceea ce privește starea sanitară a pădurilor, prin executarea la timp a tăierilor de îngrijire și a tăierilor de igienă, acordându-se pe viitor atenție deosebită igienizării pădurilor. Măsurile de protecție sunt prezentate în cap.8. ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație Unitatea de producție U.P. XII Batiz este situată într-un singur etaj fitoclimatic: – deluros de cvercete (de GO, CE și GÎ, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal - FD_2. ... Condițiile climatice sunt moderate, asigurându-se condiții favorabile pentru dezvoltarea optimă a speciilor forestiere. Productivitatea arboretelor este mijlocie în proporție de 98% și inferioară 2%. Regenerarea este realizată în proporție de 4% din sămânță, 2% din plantații și 94% din lăstari. Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe teritoriul U.P. XII Batiz există condiții staționale relativ bune pentru speciile de bază (cer și gorun). Clasa de producție la nivel de U.P. este 3.0. Corespondența dintre bonitatea stațiuni și productivitatea arboretelor luând în calcul și caracterul actual al arboretelor în raport cu tipul natural de pădure se prezintă astfel: Tabel 4.10.1. Productivitatea arboretelor în raport cu bonitatea stațiunilor Bonitatea stațiunii Productivitatea arboretelor Diferențe Categoria Suprafața Categoria Caracterul actual Suprafața + - ha % ha % ha ha Mijlocie 101,06 100 Mijlocie Natural fundamental 58,88 58 - - Parțial derivat 40,10 40 Total derivat 2,08 2 TOTAL 101,06 100 - - TOTAL 101,06 100 TOTAL 101,06 100 - - Măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse prin amenajament, precum și aplicarea lor corectă de către beneficiar trebuie să răspundă la realizarea următoarelor deziderate importante : – valorificarea capacității productive a stațiunilor până la atingerea potențialului lor maxim; ... – ameliorarea rezistenței arboretelor la impactul factorilor biotici și abiotici vătămători; -ridicarea valorii arboretelor sub aspect productiv (economic) și funcțional. ... ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL- ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii Funcțiile pădurii s-au stabilit pe baza nevoilor social-economice și ecologice pe care trebuie să le satisfacă, în funcție de structura lor și în concordanță cu principiul gospodăririi cu maximă eficiență a fondului forestier. Prin zonarea funcțională s-a concretizat atribuirea funcției la nivelul fiecărei u.a. 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice Prin actualul amenajament s-a încercat să se îmbine, cât mai armonios, potențialul bioproductiv și ecoprotectiv al ecosistemelor forestiere cu cerințele actuale ale societății umane-fără a se altera biodiversitatea naturală și stabilitatea pădurilor. Obiectivele social-economice și ecologice pentru arboretele din U.P. XII Batiz sunt: Tabel 5.1.1.1. Obiective social-economice și ecologice Nr. crt. Obiective sociale, economice și ecologice Grupa de servicii oferite de pădure 1. Protecția împotriva factorilor industriali dăunători Protecția pădurilor afectate de poluare slabă 2. Producția lemnoasă Lemn de calitate superioară pentru furnire și cherestea Lemn pentru celuloză și construcții rurale 3. Alte servicii Vânatul, fructele de pădure, ciuperci, pescuit, etc. ... 5.1.2. Funcțiile pădurii Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice stabilite mai sus arboretelor li s-au atribuit următoarele funcții: Tabel 5.1.2.1. Funcțiile pădurii Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Cod Denumire ha % Grupa 1 Păduri cu funcții speciale de protecție 101,06 100 Subgrupa 1.3. Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători 101,06 100 Categoria funcțională 1.3.K. Păduri situate în zone cu atmosferă slab și mediu poluantă - Termocentrala Mintia și Fabrica de Ciment Chișcădaga (T.III) 101,06 100 Total 101,06 100 În scopul diferențierii măsurilor de gospodărire și a reglementării lor prin amenajament, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale astfel: Tabel 5.1.2.2. Tipuri de categorii funcționale Tipul funcțional Categoria funcțională Țeluri de gospodărire Suprafața ha % III 1.3.K. de protecție 101,06 100 TOTAL 101,06 100 ... 5.1.3. Subunități de gospodărire constituite Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, s-a constituit următoarea subunitate de gospodărire: – S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, în care au fost încadrate arboretele din tipul funcțional III, categoria funcțională 1.3.K., în suprafață totală de 101,06 ha. ... În tabelul următor sunt prezentate subunitățile de gospodărire constituite, cu subparcelele aferente : Tabel 5.1.3.1 Subunități de gospodărire S.U.P. Unități amenajistice A 70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74 Total Suprafata 101.06 HA Nr.UA-uri 8 Total UP Suprafata 101.06 HA Nr.UA-uri 8 ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii Pentru a îndeplini cu maximă eficiență funcțiile atribuite, atât arboretele luate individual cât și pădurea în ansamblu trebuie să se încadreze într-un anumit model structural. Acesta este definit prin bazele de amenajare. 5.2.1. Regimul Ținând seama de obiectivele social-economice și ecologice, cât și de necesitatea folosirii cât mai corespunzătoare a capacității de producție și protecție a pădurilor, regimul indicat este cel al codrului. Arboretele regenerate natural din sămânță, pot îndeplini concomitent funcții de producție și protecție multiple (cu un înalt grad de eficiență) și au în același timp rezistența cea mai mare împotriva factorilor destabilizatori de origine biotică și abiotică. ... 5.2.2. Compoziția-țel Pentru fiecare arboret a fost stabilită compoziția-țel, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure. Pentru arboretele exploatabile, în prezent, și pentru subparcelele în care se vor executa lucrări de împădurire, a fost stabilită compoziția-țel de regenerare. Pentru restul arboretelor s-a indicat compoziția-țel la exploatabilitate. Tabel 5.2.2.1. Compoziția-țel S.U.P. Tip stațiune Tip păd. Compoziția-țel Supr. (ha) Suprafața pe specii (ha) GO CE GI DT A/UP 6.1.4.2. 741.1 4GO2CE2GI2DT 101,06 40,46 20,2 20,2 20,2 Compoziția-țel S.U.P. A ha 101,06 40,46 20,2 20,2 20,2 % 100 40 20 20 20 Compoziția actuală ( % ) 46CE 26CA 16GO 3GI 2DR 2DM 5DT Prin compozițiile-țel propuse s-a urmărit promovarea, gorunului și diverselor tari (paltin, frasin, cireș, etc.), în funcție de tipul de stațiune și tipul de pădure. Carpenul, ponderat cultural, trebuie menținut, în special, în cvercinee ca ameliorator edafic și stimulator de creștere și elagaj pentru gorun. Dirijarea compoziției actuale către cea optimă este foarte necesară pentru a se realiza treptat reconstrucția ecologică. ... 5.2.3. Tratamentul În stabilirea tratamentului de aplicat pădurilor din U.P. XII Batiz s-au avut în vedere următoarele considerente : – conducerea pădurilor prin structuri diversificate, relativ pluriene, capabile de a îndeplini multiplele funcții de producție și protecție atribuite; ... – asigurarea permanenței pădurii prin evitarea intervențiilor care să descopere solul pe suprafețe mari, în vederea exercitării de către aceasta a funcțiilor de protecție atribuite; ... – promovarea cu precădere a regenerării naturale cu specii autohtone de valoare economică ridicată (gorun, etc. ); ... – luarea în considerare a condițiilor ecologice, a funcțiilor atribuite fiecărui arboret și a cerințelor social-economice. ... Ținând seama de aceste considerente s-a stabilit următorul tratament: – tăieri progresive, în cereto-gorunete, pe o suprafață de 13,43 ha. ... ... 5.2.4. Exploatabilitatea Pentru arboretele din U.P. XII Batiz, care sunt încadrate, în întregime, în grupa I funcțională s-a adoptat exploatabilitatea de protecție. Pentru arboretele din S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite exploatabilitatea se exprimă prin vârsta exploatabilității. Vârsta medie a exploatabilității este de 88 ani. ... 5.2.5. Ciclul Ciclul s-a stabilit pentru arboretele din S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite, prin rotunjirea vârstei medii a exploatabilității, ponderată în raport cu suprafața diferitelor arborete. S-a adoptat un ciclu de 90 ani. ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite Reglementarea procesului de producție se realizează prin stabilirea posibilității și prin elaborarea planurilor de recoltare și cultură. Prin această reglementare se asigură: – optimizarea structurii pădurii în raport cu condițiile ecologice și cu cerințele social- economice; ... – realizarea unui fond de protecție și producție care să permită exercitarea pe termen lung a funcțiilor de producție și protecție ale pădurii, și creșterea stabilității ecologice și a eficacității funcționale a arboretelor; ... – crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural. ... Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale S.U.P. A - codru regulat cuprinde stabilirea, adoptarea și recoltarea posibilității de produse principale. 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut pe baza indicatorilor de posibilitate obținuți prin intermediul volumelor, corespunzător metodei creșterii indicatoare, cât și prin intermediul suprafețelor și volumelor, aplicându-se procedee specifice metodei claselor de vârstă. 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare Acest procedeu de stabilire a posibilității are un caracter dinamic, adaptativ fiind un mijloc de control al productivității pădurii și implicit al eficacității măsurilor de gospodărire aplicate. Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unei formule (P = mxCi), prin prelucrare automată pe calculator, ale cărui rezultate sunt conținute în tabelul 6.1.1.1.1.1. Tabel 6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare Specia CE CA GO DT GI LA DM CI PI Total CI 114 81 38 9 6 13 4 6 1 272 V1 3005 V11 2313 692 3005 V12 V13 V14 V2 3092 V21 2382 710 3092 V22 V23 V3 8818 V31 4613 2783 798 100 436 87 8817 V32 V4 8153 2871 3492 103 579 447 90 15735 V5 8310 2945 3548 105 588 456 92 16044 V6 8442 3008 3597 107 595 463 94 16306 DD1 555 DD2 -2363 DD3 635 DD4 4825 DD5 2407 DD6 -60 DM -2363 Q 0,6 V1/10 301 V2/20 155 V3/30 294 V4/40 393 V5/50 321 V6/60 272 POSIB. 155 A: M: CICLUL 90 SUPRAFATA TOTALA 101,06 SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA 101,06 SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA Termenii prezentați au următoarele semnificații: – Ci - este creșterea indicatoare; ... – VD - este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – VE - este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – VF - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – VG - reprezintă volumul ce s-ar obține în următorii 60 ani, la care se adaugă creșterea la jumătate din perioada considerată; ... – Q - exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de timp considerate și volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci; ... – m - este un factor modificator, dedus în funcție de volumele de masă lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului. ... Indicele de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare (P_1) are valoarea de 155 mc/an. Comparativ cu valoarea creșterii indicatoare (Ci = 272 mc/an), valoarea indicelui de posibilitate este mai mică cu 117 mc/an, datorită deficitului de masă lemnoasă exploatabilă existent, fapt pus în evidență de parametrul Q, care este subunitar (Q = 0.6). ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă Pentru determinarea indicatorului de posibilitate prin acest procedeu s-au parcurs următoarele etape : a) Analiza structurii fondului de producție pe clase de vârstă Tabel 6.1.1.1.2.1.Structura pe clase de vârstă Specificări Clase de vârstă Clasa de vârstă normală - ha - I II III IV V VI și peste Total Suprafața ha 23,28 2,08 23,08 25,78 26,84 - 101,06 16.8 % 23 2 23 26 26 - 100 17 Analiza de detaliu a structurii fondului de producție în raport cu structura normală pe clase de vârstă (tabelul 6.1.1.1.2.1.) relevă pe de o parte, excedent în clasele de vârstă I, a III-a și a IV-a și a V-a și deficit în celelalte clase de vârstă. ... B) Perioadele adoptate Pornind de la ciclul adoptat (90 ani) și durata perioadei de regenerare specifică formațiilor forestiere din S.U.P. A, au fost constituite 4 perioade, primele trei fiind de 20 de ani, iar ultima de 30 de ani. ... c) Încadrarea arboretelor în suprafețele periodice S-a făcut în funcție de urgențele de regenerare și de diferențele existente între vârsta exploatabilității și cea medie a arboretelor. ... d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul: d1) Deductiv (P_2). Tabel 6.1.1.1.2.2. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstΠ (procedeul deductiv) Ciclul : 90 ani Perioada : 20 ani S.P. normal : 22,46 ha Clasa de vârstă Situație SUPRAFAȚA PERIODICĂ I SUPRAFAȚA PERIODICA Suprafața (ha) Volum (mc) Crest. crt. (mc) Suprafața (ha) Volum inclusiv creșterea producției totale pe 5 ani (mc) II III IV Vi Vk Vj Suprafața (ha) Suprafața (ha) Suprafața (ha) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I 23,28 2193 198 - - - - - - 23,28 II 2,08 317 16 - - - - - - 2,08 III 23,08 4847 142 - - - - - 23,08 - IV 25,78 6007 90 - - - - 25,78 - - V 26,84 2899 48 26,84 - - 3139 - - - TOT. 101,06 16263 494 26,84 3139 25,78 23,08 25,36 Norm - 33,68 - - - 22,46 22,46 22,46 Diferenta + -6,84 - - - +3,32 +0,62 +2,9 Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P_2” = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 314 mc/an. Termenii formulei de calcul prezentată în tabelul anterior au următoarele semnificații : – Vi - reprezintă volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 30 de ani, majorat cu V din creșterea lor pe deceniu; ... – Vk - este volumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, a căror perioadă de regenerare este de 20 ani, majorat cu V din creșterea lor pe deceniu; ... – Vj - reprezintă volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în următorii 10 ani, majorat cu 1/2 din creșterea lor pe deceniu. ... Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 314 mc/an. ... d2) Inductiv (P2') Procedeul se bazează pe însumarea volumelor posibil de recoltat, în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în S.P.I. Aceste volume au fost determinate în baza indicilor de recoltare, stabiliți pe teren, pentru fiecare arboret în parte. Indicii de recoltare se stabilesc cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a peridiocității și a numărului necesar de intervenții. Tabel 6.1.1.1.2.3. Posibilitatea după criteriul claselor de vârstă (procedeul inductiv) u.a. S (ha) V + 5 C.R. URG. Cons. S. ocup. de sem. P.R.M. Nr. de interv. Felul taierii Volum de extras Pex. Total Dec '1 74 26,84 3139 26 0,4 0,7 10 1 1 Tăieri progresive (racordare) 3139 100 Total 26,84 3139 - - - - - - - 3139 - Indicatorul de posibilitate prin procedeul inductiv este de 314 mc/an. Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însușit este 314 mc/an. ... ... ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității Indicatorii de posibilitate obținuți și posibilitatea adoptată sunt prezentați în tabelul următor : Tabel 6.1.1.2.1. Adoptarea posibilității PRIN INTERMEDIUL CREȘTERII INDICATOARE DUPA CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori C_i (mc) 272 S. P. normal (ha) 22,46 V_1/10 (mc) 301 Perioada I (ani) 30 V_2/20 (mc) 155 S.P. I (ha) 26,84 V_3/30 (mc) 294 Perioada II (ani) 20 V_4/40 (mc) 393 S.P. II (ha) 25,78 V_5/50 (mc) 321 Volum arb. expl. (mc/ha) 108 V_6/60 (mc) 272 P_2’ - inductiv (mc) 314 m - P_2”- deductiv (mc) 314 Q 0,6 P_2 = 314 mc/an P_1 = 155 mc/an Posibilitatea adoptată = 155 mc/an Adoptarea posibilității s-a făcut în urma analizei comparative a valorilor posibilității obținute prin cele două metode: metoda creșterii indicatoare - 155 mc/an și metoda claselor de vârstă - 314 mc/an. Pentru asigurarea continuității producției de masă lemnoasă pe durata ciclului, s-a adoptat posibilitatea calculată prin metoda creșterii indicatoare, respectiv P = 155 mc/an, care a fost analizată și aprobată în Conferința a II-a de amenajare. ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității În planul decenal de recoltare a produselor principale, evidența 13.1.1.2 ., au fost incluse arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale. Planul conține date ce caracterizează arboretele, volumele de recoltat, tăierile de aplicat și lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale și artificiale. S-au propus, tăieri progresive, în cereto-gorunete, pe o suprafață de 13,43 ha și cu un volum de extras de 1549 mc. Acest tratament se aplică pe o perioadă de regenerare de până la 20 de ani, când se va realiza o regenerare naturală cu variații de vârstă, pe 70-80% din suprafață. Tăiere progresivă punere în lumină, racordare (P7) se va executa într-un arboret de cer și gorun. Arboretul din u.a. 74% va fi parcurs cu două intervenții în deceniu, din care una va avea caracter de punere în lumină, iar cealaltă intervenție de racordare. Repartizarea ochiurilor se va face în funcție de starea arboretului și a semințișului, ca și de condițiile de scoatere a materialului lemnos. Amplasarea ochiurilor va începe în porțiunile cu elemente de arboret mai bătrâne, din interiorul acestora spre drumul de acces și din partea superioară a versanților, spre a se evita ulterior colectarea masei lemnoase prin porțiunile regenerate. Mărimea acestor ochiuri se va alege în funcție de temperamentul speciilor și de intensitatea tăierilor în fiecare ochi. După prima intervenție este necesar să se intervină cu lucrări de îngrijire a semințișului (descopleșiri) în vederea promovării acestuia. Tăierea de racordare se vor executa atunci când semințișul utilizabil ocupă cel puțin 70% din suprafața unități amenajistice. Pe suprafețele neregenerate se va interveni cu completări. La tăierea de racordare se va urmări ca daunele provocate semințișului să fie minime. Repartiția posibilității pe urgențe de regenerare este următoarea : Tabel 6.1.1.3.1. Posibilitatea pe urgențe de regenerare Urgența Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale u.a. Suprafața (ha) Volum + 5CR (mc) Volumul de extras (mc) 26 74% 13,43 1570 1549 Total urgența 2 13,43 1570 1549 Intensitatea medie a intervenției este 115 mc/ha. Recapitulația posibilității pe tratamente și specii este redată în tabelul următor: Tabel 6.1.1.3.2. Posibilitatea pe tratamente, suprafețe și specii Tratamentul Suprafața de parcurs -ha- Volumul de extras - mc - Posibilitatea pe specii - mc /an - Totală Anuală Total Anual CE GO T. Progresive 13,43 1,34 1549 155 121 34 Total 13,43 1,34 1549 155 121 34 ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității Având ca bază procedeul creșterii indicatoare, s-a realizat prognoza de mai jos : Tabel 6.1.1.4.1. Prognoza posibilității Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori V1 3005 V1' 1542 V1'' 2865 V1''' 10445 V2 3092 V2' 4405 V2'' 5728 V2''' 6987 V3 8818 V3' 10727 V3'' 12645 V3''' 10600 V4 15735 V4' 14340 V4'' 12955 V4''' 10885 V5 16045 V5' 14625 V5'' 13216 V5''' 11016 V6 16306 V6' 14756 V6'' 13216 V6''' 11016 Q 0,6 Q' 0,6 Q'' 0,4 Q''' 0 m 0 m' 0 m'' 0 m''' 0 Pcalculat 155 Pcalculat 154 Pcalculat 220 Pcalculat 184 Padoptat 155 Padoptat 154 Padoptat 220 Padoptat 184 Pe viitor se prognozează creșterea posibilității de produse principale, pe măsura normalizării fondului de producție. Prognoza s-a făcut considerându-se că, pe viitor, suprafața U.P., ciclul, creșterea indicatoare rămân neschimbate, iar posibilitatea se va recolta integral. ... ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție În U.P. XII Batiz nu sunt arborete cu funcții speciale de protecție. ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, evidența 13.2.1., prezintă arboretele prevăzute a fi parcurse cu rărituri și tăieri de igienă (nu au fost prevăzute lucrări de degajări, curățiri). Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor. În tabelul 6.3.1. este redată o situație sintetică, cu suprafețe de parcurs și volume de extras în deceniu și anual (posibilitatea). Tabel 6.3.1. Recapitulația lucrăilor de îngrjire Specificări Tip funcț. Suprafața - ha- Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii -mc - Total Anual Total Anual CE CA GO DT GI LA DM CI Rărituri III 60,88 6,09 638 64 11 35 - 4 - 7 4 3 Produse secundare III 60,88 6,09 638 64 11 35 - 4 - 7 4 3 Tăieri de igienă III 33,42 33,42 275 28 15 2 9 - 2 - - - Scopul esențial al lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este acela de a realiza sau favoriza formarea de arborete cu structuri optime sub raport ecologic și genetic, în conformitate cu legile de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere, în vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor. Lucrările de îngrijire se vor efectua cu respectarea următoarelor reguli de bază: – reglementarea spațială interioară a arborilor în cuprinsul arboretelor astfel ca terenul să fie folosit la capacitate maximă; ... – optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zveltețe subunitari); ... – realizarea unei compoziții cât mai apropiate de cea optimă extrăgându-se, în primul rând, exemplarele din speciile provizorii cu valoare economică redusă și ponderat (în funcție de stare) pe cele introduse artificial în afara arealului; ... – ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecție fenotipică extrăgându-se, cu prioritate, arborii cu proveniența din lăstari, cu defecte sau creșteri slabe, copleșiți, uscați, atacați, cu răni, s-au afectați de rupturi și doborâturi; ... – ameliorarea structurii genetice în direcția promovării formelor genetice superioare, cu rezistență sporită la adversități; ... – formarea de arborete cu structură verticală diversificată, pluriene și relativ pluriene, de stabilitate ridicată; ... – mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare; ... – recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei. ... Rărituri – se recomandă metoda combinato-selectivă; ... – s-au propus în arboretele în care s-a considerat necesară ameliorarea structurii în vederea selecției și promovării arborilor valoroși; ... – s-au propus în arborete cu vârste între 20 și 55 ani, cu consistența de 0,9; ... – se va urmări, în permanență, menținerea unui indice de acoperire optim; ... – se vor extrage, în primul rând, exemplarele vătămate de factori biotici și abiotici ; ... – se vizează, în general, promovarea gorunului și a principalelor specii de amestec în defavoarea carpenului. ... Tăieri de igienă Această lucrare urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscați, deperisați, bolnavi sau atacați. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 28 mc/an, având o intensitate de 0,8 mc/an/ha. Lucrările se vor executa respectând instrucțiunile în vigoare. Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafețele nominalizate, dar volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necuprinse în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor necesită astfel lucrări, în decursul deceniului, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menționate în prezentul plan. Lucrările nu trebuie judecate după valoarea materialului lemnos recoltat, ci prin prisma calității și eficacității funcționale a viitoarelor arborete mature. De aceea, aceste operațiuni trebuie efectuate neîntârziat, ori de câte ori este necesar. Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor. Intensitatea medie a intervențiilor va fi de 11 mc/ha la rărituri. ... 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat Bilanțul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul: Tabel 6.4.1. Bilanțul masei lemnoase Specificări Tip funcț. Suprafața - ha- Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii -mc - Total Anual Total Anual CE CA GO DT GI LA DM CI Produse principale III 13,43 1,34 1549 155 121 - 34 -- - - - Produse secundare III 60,88 6,09 638 64 11 35 - 4 - 7 4 3 Tăieri de igienă III 33,42 33,42 275 28 15 2 9 - 2 - - - Total general III 107,73 40,85 2462 247 147 37 43 4 2 7 4 3 Volumul total anual de masă posibil de recoltat în U.P. XII Batiz este de 247 mc, din care volumul de recoltat prin rărituri și tăieri de igienă este orientativ. ... 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire În planul lucrărilor de regenerare (evidența 13.3.), sunt nominalizate toate unitățile amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulația lucrărilor este prezentată mai jos : Tabel 6.5.1. Recapitulația lucrărilor de regenerare Simbol Categoria de lucrări Suprafața -ha - A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale 5.2 A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 2.6 A.1.4. Mobilizarea solului 2.6 A.2. Lucrări de ingrijire a regenerării naturale 2.6 A.2.2. Descopleșirea semințișurilor 2.6 B. Lucrări de regenerare 4,03 B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 4,03 B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 4,03 C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv 1,28 C.1. Completări în arborete existente 0,48 C.2. Completări în arboretele nou create 0,8 D. Îngrijirea culturilor 23,9 D.2. Îngrijirea culturilor nou create 23,9 A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale A.1.4. Mobilizarea solului: – se execută în arborete cu condiții dificile de regenerare (sol tasat cu evidente modificări, în sens negativ, ale caracteristicilor fizice) în vederea instalării semințișului, în special a celui de fag. Lucrarea se execută în anii de fructificație. ... ... ... A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A.2.2. Descopleșirea semințișurilor: – urmărește crearea condițiilor optime pentru semințișul aflat în primele faze de dezvoltare. În primii ani de viață semințișul speciilor principale are creșteri mai reduse decât al speciilor pionere, de aceea trebuie protejat. La fel trebuie procedat și în cazul concurenței dintre exemplarele regenerate generativ și vegetativ. ... ... ... ... B. Lucrări de regenerare: B.3. Împăduriri după tăieri progresive – se excută în arboretele, în care se aplică ultima tăiere, în completarea regenărări naturale, cu specii autohtone valoroase (gorun și diverse tari). ... ... ... C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv: – se execută în arboretele nou create (completări pe 20%), în vederea asigurării consistenței optime. În toate subparcelele în care se vor executa lucrări de regenerare artificială, se va interveni ulterior și cu lucrări de îngrijire a culturilor ... ... D. Îngrijirea culturilor tinere: – se execută după împăduriri, pe o perioadă mai lungă de timp, urmărind dezvoltarea în condiții optime a plantațiilor până la reușita definitivă; ... – lucrările constau din revizuiri și descopleșiri. ... ... La stabilirea soluțiilor tehnice a stat analiza comparativă a potențialului stațional și a caracteristicilor biotice ale speciilor. În executarea lucrărilor se vor avea în vedere următoarele recomandări de ordin general: – speciile de bază, precum și principalele specii de amestec se vor planta în bionișele caracteristice; ... – principalele specii de amestec se vor planta în biogrupe în conformitate cu caracteristicile biotice și cu amplitudinea ecologică; ... – se vor folosi puieți de talie mijlocie cu desimea la hectar de 5000 puieți; ... – în urma unei analize atente a condițiilor de vegetație, plantațiile de foioase executate pe terenuri cu expoziții puternic însorite pot fi recepate imediat după plantare (se evită compromiterea culturilor din cauza secetei). ... Asortimentul de specii propus pentru împădurire este 45G0 19GI 36DT. Se estimează că vor fi necesari 26,6 mii puieți. În cazul în care dinamica creșterii și dezvoltării semințișurilor va determina necesitatea și a altor intervenții decât cele cuprinse în prezentul plan, acestea vor putea fi executate. Volumul lucrărilor din planul de regenerare și împădurire este orientativ urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul silvic să stabilească în mod concret lucrările necesare de executat precum și volumul acestora. Se impune ca în evidențele privind aplicarea amenajamentului să fie înregistrată proveniența materialului de împădurit. Lucrările de împădurire se vor executa conform prevederilor instrucțiunilor în vigoare. ... 6.6. Refacerea arboretelor subproductive și substituirea celor ce au compoziție necorespunzătoare Modul de gospodărire al acestor arborete este prezentat în tabelul următor: Tabelul 6.6.1. Evidența arboretelor subproductive și a celor ce au compoziție necorespunzătoare Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața (ha) Arborete din tipul funcțional: (ha) III Rărituri Dec.I Total derivat de productivitate mijlocie 2,08 - Arboretul va fi înlocuit treptat prin lucrări de regenerare cu specii corespunzătoare tipului de stațiune. ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Factorii destabilizatori și modul de acțiune al acestora au fost prezentate în subcapitolul 4.8. În tabelul următor se prezintă principalele lucrări propuse în arboretele afectate de factori destabilizatori. Tabel 6.7.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Natura vătămării Gradul de afectare Suprafața -ha- Lucrări prevăzute ( ha ) Rărituri Igienă Poluare Slabă 46,28 17,52 28,76 Măsurile de gospodărire impuse de factorii destabilizatori vizează continuitatea pădurii, obținerea de structuri optime, rezistente și menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare. Pentru realizarea acestor obiective s-au avut în vedere următoarele: – promovarea tratamentelor intensive și a regenerării naturale din sămânță; ... – corelarea tăierilor de regenerare cu anii de fructificație, în vederea asigurării regenerării naturale. În caz contrar se va interveni cu împăduriri sub masiv sau completări; ... – aplicarea tratamentelor se va face cu respectarea prevederilor privind mărimea, forma și orientarea ochiurilor (în special pe expoziții însorite); ... – favorizarea gorunului, cerului și a principalelor specii de amestec în detrimentul speciilor cu valoare economică și ecologică scăzută; ... – realizarea unor amestecuri rezistente și stabile, pluriene și relativ pluriene; ... – împădurirea golurilor și completarea regenerării naturale; ... – evitarea creării de monoculturi; ... – instalarea, optim ponderat, în stațiuni extreme sau pe terenuri instabile, a speciilor cu amplitudine ecologică mare; ... – executarea împăduririlor sau completărilor cu puieți din proveniențe locale, valoroase și rezistente; ... – efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și conducere, acționându-se în primul rând asupra exemplarelor afectate de factori destablizatori; ... – menținerea consistenței optime; ... – parcurgerea sistematică a arboretelor cu tăieri de igienă; ... – combaterea bolilor și dăunătorilor; ... – protejarea și favorizarea populațiilor de păsări și insecte folositoare. ... În general, măsurile de gospodărire pentru arboretele afectate de factori destabilizatori, se pot grupa astfel: 1. pentru arboretele considerate exploatabile: – tăieri de regenerare (SUP "A" ); ... ... 2. pentru arborete tinere, cu consistență plină (clasele de vârstă I - III): – lucrări de îngrijire și conducere; ... ... 3. pentru arborete slab afectate: – tăieri de igienă. ... ... ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI Pe lângă producția de lemn care constituie produsul de bază, fondul forestier din U.P. XII Batiz mai poate furniza și alte produse. În cele ce urmează se vor da recomandări pentru fiecare categorie de produse, pe baza informațiilor oferite de ocolul silvic, cât și din datele și observațiile obținute cu prilejul descrierii parcelare. 7.1. Producția cinegetică U.P. XII Batiz face parte din Fondul Cinegetic nr. 25 Vețel. Speciile de vânat care populează în prezent acest fond cinegetic sunt: căpriorul, mistrețul, fazanul, iepurele, etc. Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă, pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului cinegetic, se impune ca ocolul silvic să ia următoarele măsuri: – combaterea braconajului, prin intensificarea pazei; ... – menținerea în bune condiții a instalațiilor afectate gospodăririi vânatului; ... – asigurarea liniștii vânatului; ... – asigurarea raportului normal între sexe; ... – menținerea efectivului de vânat în limite normale; ... – efectuarea selecției vânatului. ... În compoziția arboretelor trebuie să se promoveze și specii de arbori și arbuști ce intră în regimul de hrană al vânatului. Pentru asigurarea unor populații de ierbivore cu trofee valoroase, este indispensabil să existe efective optime de carnivore. Pentru asigurarea liniștii necesare se va interzice pășunatul în pădure, iar operațiunile culturale se vor executa, pe cât posibil, în afara perioadelor de rut ale principalelor specii de interes cinegetic. Se va acorda și în continuare atenția cuvenită operațiunilor de evaluare a efectivelor. În cazul recoltărilor, se va urmări extragerea cu precădere a exemplarelor bolnave, debile sau prea bătrâne. Exemplarele valoroase nu vor fi vânate înainte ca trofeele lor să atingă apogeul dezvoltării. ... 7.2. Producția salmonicolă În cadrul U.P. XII Batiz nu sunt cursuri de apă cu capacitate biologică de creștere și dezvoltare a salmonizilor. ... 7.3. Producția de fructe de pădure Condițiile geografice și pedo-climatice sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unui sortiment bogat de specii lemnoase și erbacee, producătoare de fructe de pădure: mure, măceșe, păducel, etc. Cantitățile ce pot fi recoltate sunt diferite de la an la an, în funcție de condițiile climatice existente. Deși beneficiile ce se pot obține din valorificarea acestei resurse nu sunt de neglijat, nu trebuie exagerat cu această preocupare. Pentru o valorificare superioară a posibilităților, este necesar să se execute o cartare anuală a suprafețelor ocupate de speciile de interes economic. De asemenea, este necesar să se interzică pășunatul în pădure. ... 7.4. Producția de ciuperci comestibile Datorită existenței factorului poluant în zonă, ciupercile comestibile sunt slab reprezentate în flora spontană. Principalele specii ce se pot recolta sunt: gheba, gălbiorul și pălăria șarpelui. Pentru o organizare corespunzătoare a procesului de producție, se impune efectuarea unui studiu asupra zonelor în care sunt răspândite cele mai căutate specii. Recoltarea corpurilor de fructificație se va face cu atenție, pentru a nu se vătăma miceliul. Din același motiv se va interzice pășunatul în pădure. Pentru a se favoriza răspândirea sporilor, nu se vor recolta toate corpurile de fructificație. ... 7.5. Alte produse Dintre celelalte produse accesorii care fac obiectul unei activități organizate menționăm: – plantele medicinale; ... – ferigă pentru confecționarea de coronițe și buchete de flori. ... ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă se va realiza printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenței individuale a arboretelor periclitate, cât și asigurarea unei stabilități mai mari a întregului fond forestier. În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete afectate de doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă. Pentru o mai bună protecție a arboretelor împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă, se fac următoarele recomandări: – reîmpădurirea imediată a golurilor, utilizând material săditor de proveniență locală; ... – reducerea pagubelor produse prin pășunat, rezinaj și exploatare; ... – tăierile de produse principale se vor orienta împotriva vânturilor periculoase; ... – s-au stabilit compoziții-țel apropiate de cele ale tipului natural fundamental de pădure; ... – parcurgerea arboretelor cu lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament. ... ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor În ultimul deceniu nu au existat arborete afectate de incendii în cadrul suprafeței luată în studiu. Producerea incendiilor în cadrul fondului forestier este un fenomen cu urmări foarte importante, din punct de vedere ecologic, economic, social, etc., care se poate produce relativ ușor, ținând cont de capacitatea de combustie pe care o au majoritatea componentelor ecosistemelor forestiere. Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier pot fi: – cauze naturale: trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică; ... – cauze tehnice: scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la construcțiile învecinate, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei mecanice sau scurtcircuit de la mașinile și utilajele cu care se acționează în fondul forestier pe timpul activităților economico-sociale; ... – cauze antropice: acțiunile umane făcute, cu intenție sau din neglijență, fără respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor. ... Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută, organizată și implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore: – reducerea riscului de izbucnire a incendiilor; ... – crearea condițiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele inițiale. ... Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare a unor măsuri specifice, care vizează: – crearea de zone de protecție față de fondul forestier și de limita acestuia, prin respectarea instrucțiunilor de prevenire a incendiilor la: ... – realizarea construcțiilor în fondul forestier sau limitrof acestuia; ... – desfășurarea activităților antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier; ... – crearea și dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turiști, limitrofe sau în interiorul pădurii; ... – accesibilizarea fondului forestier: ... – realizarea rețelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunitățile turistice și, nu în cele din urmă, de necesitățile operative de intervenție în caz de incendiu; ... – realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenție; ... – măsuri tehnico-operative: ... – crearea și operaționalizarea structurii proprii de intervenție la nivelul ocoalelor și direcției silvice, autorităților publice locale și operatorilor economici din zonă; ... – întocmirea "hărților de risc" la incendiu; ... – întocmirea "planurilor de analiză și acoperire a riscurilor", cu cooptarea agenților economici specializați din zonă, posesori de utilaje grele; ... – întocmirea "protocoalelor de acces" la resurse materiale (rezerve de scule de mână, carburanți, lubrifianți, etc.), dar și la alimente și apă pentru forțele de intervenție; ... – crearea în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă, accesibile tehnicii de intervenție terestre și aviatice. ... Acțiunile silvicultorilor, legate de prevenirea și combaterea incendiilor, vor viza: – înmulțirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a inițierii unui eventual incendiu, a anunțării urgente a prezenței și locației acestuia la ocolul silvic și la unitatea teritorial- administrativă pe raza cărora s-a produs; ... – întreținerea în bune condiții de funcționare a observatoarelor existente și construirea altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanță și cât mai rapide a inițierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunțării urgente a prezenței și locației acestuia și a demarării acțiunii de izolare/stingere primară; ... – executarea la timp și ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă, prin care se vor extrage arborii uscați - cei care sunt primii posibil a fi afectați de foc; ... – amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele mai frecventate de către localnici și de către turiști; ... – extragerea și eliminarea din suprafața afectată a doborâturilor și/sau rupturilor de vânt și/sau zăpadă, curățarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp, și în anumite condiții, sunt primele din suprafețele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor cauze; ... – realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreținerea și păstrarea unei rețele de linii parcelare deschise; ... – realizarea construcțiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucțiunilor de prevenire și combatere a incendiilor; ... – crearea, dotarea corespunzătoare și întreținerea în condiții bune de funcționare a "punctelor/spațiilor PSI". ... În cazul izbucnirii unui incendiu, se vor avea în vedere următoarele: – se va identifica și se va transmite, de urgență, la ocolul silvic și la unitatea teritorial-administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a inițiat/dezvoltat incendiul constatat și primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia; ... – se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) și eventuala stingere a acestuia, în situația când incendiul este restrâns ca spațiu și intensitate. Dacă nu poate fi stins imediat, se vor crea condiții pentru deplasarea în zona incendiată a echipelor de intervenție; ... – în perioada activității de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren, o supravegherea permanentă, până la înlăturarea totală a acestuia; ... – supravegherea zonei se va asigura și după stingerea incendiului încă o zi sau mai multe, în funcție de mărimea și intensitatea incendiului considerat stins; ... – după stingerea incendiului, se va proceda la curățarea suprafeței respective, prin înlăturarea arborilor și celorlalte materiale vegetale parțial arse sau uscate. ... Un potențial pericol îl reprezintă stânile, care sunt instalate în apropierea pădurii, motiv pentru care se interzice instalarea lor pe liziera pădurii. ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale În U.P. XII Batiz s-au constatat prejudicii ale vegetației forestiere, datorită poluării industriale, pe întreaga suprafață. Intensitatea poluării este slabă. Poluanții sunt emanați de Termocentrala de la Mintia și fabrica de ciment de la Chișcădaga și sunt poluanți pe bază de sulf, azot și compuși ai acestuia, precum și praful de cenușă zburătoare. Poluarea industrială are multiple efecte negative asupra arboretelor, prin modificarea unor însușiri fizico-chimice ale solului, ale mediului în general, cu influențe asupra stării de vegetație a arboretelor și implicit asupra acumulării de biomasă. Poluarea cu metale grele și compuși ai sulfului produce perturbații, atât în procesul de pedogeneză, cât și în nutriția plantelor. Pentru a reduce efectele poluării industriale este necesar să se întreprindă următoarele măsuri: – ținerea sub control a tuturor modificărilor intervenite în starea și structura arboretelor; ... – aplicarea la timp și corect a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor și menținerea consistenței pline a acestora; ... – introducerea în formulele de împădurire a speciilor cu rezistență sporită la noxele industriale. ... ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători Până în prezent nu s-au semnalat atacuri în masă de insecte sau ciuperci parazite. Pentru prevenirea atacurilor de insecte sau ciuperci parazite, pe viitor, se recomandă următoarele măsuri : – executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; ... – menținerea arboretelor la densități normale și împădurirea golurilor; ... – interzicerea pășunatului; ... – extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt, de zăpadă și a celor în curs de uscare; ... – protejarea populațiilor de păsări folositoare; ... – menținerea efectivelor de vânat la nivel optim, iar în timpul iernilor este necesar să se asigure hrana suplimentară necesară vânatului; ... – efectuarea permanentă de observații asupra apariției dăunătorilor și a stadiului de dezvoltare al acestora. ... ... 8.5. Protecția împotriva fenomenului de uscare anormală În arboretele cu uscare anormală se recomandă ca, prin lucrările silviculturale propuse, să se extragă, în primul rând, arborii uscați, lâncezi sau în curs de uscare. Uscarea anormală este prezentă izolat la nivel de element și a afectat cvercineele. Este necesar ca masa lemnoasă să fie extrasă cât mai repede, pentru a preveni atacuri de insecte și producerea de noi incendii. Pentru a evita apariția fenomenului de uscare anormală se recomandă: – aplicarea corectă și la timp a lucrărilor prevăzute în amenajament; ... – alegerea cu grijă a speciilor folosite în lucrările de împădurire și a genotipurilor locale adaptate la condițiile climatice locale; ... – promovarea speciilor și proveniențelor viguroase; ... – crearea de arborete diversificate compozițional și structural; ... – menținerea stării de masiv a arboretelor; ... – eliminarea cauzelor de ordin antropeic (rănire de arbori, pășunat abuziv, extrageri pe alese, rezinaj). ... ... ... 9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII Conservarea biodiversității, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes general. Aceste obiective sunt avute în vedere și de normele silvice, deci inclusiv de amenajamentul elaborat pentru fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz. De altfel unul din cele trei principii de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării și ameliorării biodiversității, care urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică și al peisajelor), în scopul maximizării stabilității și a potențialului polifuncțional al pădurilor. 9.1. Elemente de biodiversitate Fondul forestier proprietate privată aparținând Asociației Composesorale Batiz și Parohiei Evanghelice Batiz nu se suprapune peste Situri Natura 2000. În capitolul 1.1 . (elemente de identificare a proprietății) sunt prezentate, în sistem de proiecție STEREO' 70, coordonatele limitelor fondului forestier proprietate privată din U.P. XII Batiz. ... 9.2 Acțiuni în favoarea biodiversității Conservarea și ameliorarea biodiversității sunt obiective generale ale amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor parcuri naționale, rezervații sau arii naturale protejate. Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului. Prin organizare, măsurile de gospodărire preconizate și lucrările propuse, amenajamentul unității de producție promovează: – menținerea compactă, în permanență, a fondului forestier și gradul mic de fragmentare a acestuia în subparcelele care includ arbori de aceeiași specie și vârstă sau vârste apropiate, ceea ce crează "o gamă largă de condiții de mediu favorabile conviețuirii mai multor specii de floră și faună" (nișe ecologice diverse și numeroase - Carcea, 2009); ... – regenerarea naturală a arboretelor, din sămânță, și restrângerea la maximum a suprafețelor regenerate artificial prin împădurire (cu material provenit din rezervațiile de semințe - populații locale din zonă); ... – compoziția-țel (optimă) apropiată de compoziția tipului natural de pădure și menținerea/crearea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret; ... – prin executarea tăierilor de conservare, tăieri cu perioadă lungă de regenerare, se realizează un mozaic de habitate naturale cu vegetație forestieră în diverse stadii sub aspectul conservării faunei (păsări și animale de talie medie și mare); ... – realizarea de lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor prin care se îmbunătățesc structura pe orizontală și verticală (rărituri cu caracter preparatoriu premergător tăierilor de regenerare), precum și starea de sănătate, stabilitatea la acțiunea factorilor vătămători (cu precădere, vânt și zăpadă) și biodiversitatea naturală; ... – păstrarea unor "arbori pentru diversitate", constând din pâlcuri, buchete și grupe de arbori reprezentativi, precum și arbori uscați, pe picior sau la sol, în curs de uscare, scorburoși, cu putregai, cu prilejul executării atât a tăierilor de regenerare, cât și a tăierilor de îngrijire și conducere a arboretelor; ... – ținerea sub control a efectivului populațiilor de insecte care pot produce gradații și protejarea dușmanilor naturali ai acestora (păsări insectivore, furnici din genul Formica ș.a.); ... – gospodărirea rațională a speciilor care fac obiectul activității de vânătoare, asigurându-se hrană complementară și suplimentară (îndeosebi, iarna), menținerea efectivului și a proporției sexelor la nivel optim, precum și a stării de sănătate (evitarea producerii epizootiilor), respectarea cu strictețe a perioadei de prohibiție, combaterea braconajului, evitarea executării de lucrări deranjante în perioada de împerechere și creștere a puilor, etc. ... – recoltarea rațională a ciupercilor comestibile, fructelor de pădure și plantelor medicinale. ... În plus, pe teritoriul unității de producție, amenajamentul silvic nu prevede: – utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe, materiale, deșeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile sau habitatele din zonă; ... – realizarea unor activități care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafață sau subterane (inclusiv ape); ... – realizarea de defrișări pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului; ... – inundarea terenurilor; ... – crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii din flora sau fauna locală. ... ... 9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității Primele amenajamente elaborate pe baze științifice moderne și unitare, pentru fondul forestier studiat, au fost cele intrate în vigoare în anii 1954, în momentul actual ajungându-se la a șasea revizuire. Se poate aprecia, ținând cont de cele peste șase decenii de gospodărire durabilă și de factorii destabilizatori de natură biotică și abiotică care s-au manifestat în zonă, că menținerea integrității pădurilor și a biodiversității naturale, este o dovadă a calității managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cunoștințe și analize pluridisciplinare. Rolul amenajamentului nu poate fi decât benefic pentru menținerea stării favorabile conservării habitatelor și speciilor de faună și floră conținute în fondul forestier. Menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor constituente este un deziderat de prim ordin al amenajamentului. ... ... 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 10.1. Instalații de transport Situația instalațiilor de transport existente este următoarea : Tabel 10.1.1. Instalații de transport Nr. crt Indicativ drum Denumirea drum Lungimea (km ) Suprafața deservită - ha - Volumul deservit - mc - În pădure În afara pădurii Total A. DRUMURI EXISTENTE A.1. Drumuri publice 1. J DP013 Simeria - Hunedoara - 2.4 2.4 101,06 2462 Total drumuri publice - 2.4 2.4 101,06 2462 Total general - 2.4 2.4 101,06 2462 Rețeaua deservește 97% suprafața unității de producție în studiu. Distanța medie de colectare este de 2570 m. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității este prezentată în tabelul următor: Tabel 10.1.2. Situația accesibilității fondului forestier Specificări Accesibilitatea actuală (%) Fondul forestier productiv Total, din care: 5 exploatabil 0 preexploatabil 10 neexploatabil 0 Fond de protecție Total, din care: - tăieri de conservare - Posibilitatea Total, din care: 2 produse principale 0 produse secundare 0 tăieri de igienă 15 În cadrul datelor de sinteză, trecute în tabelul de mai sus, s-au considerat accesibile arboretele a căror distanță de colectare până la mijloacele de transport este mai mică de 1,2 km. ... 10.2. Tehnologii de exploatare În concordanță cu tratamentele și soluțiile prevăzute în planurile de recoltare a masei lemnoase și a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din această unitate de producție, se impune adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare și transport a lemnului. Metoda de exploatare recomandată este în trunchiuri și părți de arbori (pentru foioase) și catarge (pentru rășinoase). Coroana arborilor fracționată în bucăți se colectează separat sub formă de lemn mărunt. Pentru evitarea degradării solului, a dereglării regimului hidrologic, a deprecierii calității apei și deteriorării peisajului este necesară elaborarea și promovarea de ecotehnologii de exploatare a lemnului. În acest scop se recomandă impunerea unor restricții ecologice și silviculturale, dintre care amintim: – semințișul să nu fie distrus pe mai mult de 10%; ... – numărul arborilor (pe picior) vătămați să nu depășească 5%; ... – mineralizarea solului să nu se extindă peste 2% din suprafața parchetului; ... – biomasa neutilizabilă (crăci subțiri, coaja, arbori putregăioși) să rămână în parchete pentru reciclarea materiei; ... – căile de acces în arborete să fie amplasate, construite și amenajate astfel încât să fie minimalizate dereglările de versant și deteriorarea regimului hidrologic; ... – scosul lemnului din parchete să se realizeze pe cât posibil în poziție suspendată, cu ajutorul utilajelor de "purtat", care să permită încărcarea în parchet, descărcarea la depozit și stivuirea acestuia; ... – folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică asupra solului (tractoare cu pneuri foarte late); ... – sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de tăiere în vederea minimalizării prejudiciilor; ... – respectarea căilor proiectate pentru scos-apropiat; ... – folosirea dispozitivelor speciale pentru imprimarea direcției dorite de doborâre; -protejarea tulpinii cu lonjeroane; ... – astuparea tuturor șanțurilor și ogașelor formate în procesul de exploatare; ... – evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită lucrări de exploatare a lemnului (sunt oportune reguli mai severe de autorizare a acestora). ... ... 10.3. Construcții forestiere În cadrul U.P. XII Batiz nu există construcții forestiere. ... ... 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuității funcționale Asigurarea unui cadru natural sănătos și satisfacerea necesităților social- economice ale societății, se pot realiza doar printr-o gospodărire rațională, pe baze ecologice, a pădurilor. Prin stabilirea obiectivelor social-economice și ecologice și prin reglementarea proceselor de bioproducție și protecție, s-a urmărit punerea în practică a tuturor principiilor de amenajare, cu accent deosebit pe dezvoltarea durabilă a pădurilor. Situația comparativă a zonării funcționale, anterioară și actuală, este prezentată în tabelul următor. Tabel 11.1.1. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale Anul amenajării Grupa I categorii funcționale (ha) TOTAL (ha) Tipul funcțional III 1.3.I/1.3.K 2013 101,06 101,06 2023 101,06 101,06 Dif. 0 0 Categoriile funcționale și tipurile funcționale corespunzătoare sunt nominalizate pe larg la paragraful 5.1.2.-Funcțiile pădurii. Pentru gospodărirea diferențiată și durabilă a pădurilor, a fost constituită o singură subunitate de gospodărire: S.U.P. A - codru regulat, sortimente. Structura fondului forestier se caracterizează, în principal, prin dezechilibru sub aspectul întinderii claselor de vârstă. Ca urmare, soluțiile tehnice propuse în amenajament urmăresc normalizarea structurii fondului de producție și protecție într-un timp cât mai scurt posibil. De asemenea, menținerea închisă a arboretelor și promovarea într-un grad ridicat a regenerării naturale sunt obiective imediate ale amenajamentului și gospodăririi pădurilor din cadrul U.P. XII Batiz. Dezvoltarea funcțiilor antierozionale, hidrologice și de conservare a eco- și genofondului forestier reprezintă, alături de întărirea rezistenței arboretelor și a pădurii, în ansamblu, la impactul factorilor abiotici vătămători (vânt, zăpadă), o preocupare constantă a amenajamentului. În raport cu specificul pădurilor din cadrul U.P. XII Batiz și în funcție de condițiile social-economice, realizarea continuității funcționale depinde, în principiu, de următorii factori: – respectarea posibilității stabilite; ... – aplicarea corespunzătoare a tratamentelor propuse; ... – efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor de îngrijire; ... – utilizarea și promovarea în lucrări de regenerare a speciilor autohtone valoroase, corespunzătoare stațiunilor; ... – reducerea daunelor aduse fondului forestier prin procesul de exploatare a lemnului; ... – menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor. ... ... 11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 11.2.1. Indicatori cantitativi În tabelul următor sunt evidențiați câțiva indici mai importanți ce caracterizează, din punct de vedere cantitativ, fondul forestier : Tabel 11.2.1.1. Indicatori cantitativi Nr. crt. Indicatori cantitativi UM Valoare 1. Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier % 100 100 2. Volumul lemnos total pe picior mc 16262 16263 3. Volumul lemnos mediu pe picior. mc/ha 156 161 4. Clasa de producție medie - 3.1 3,0 5. Creșterea curentă totală mc/an 487 494 6. Creșterea curentă medie mc/an/ha 4.6 4,9 7. Creșterea curentă totală-fond de producție mc/an 487 494 8. Creșterea curentă medie-fond de producție mc/an/ha 4.6 4,9 9. Creșterea indicatoare totală mc/an 298 272 10. Creșterea indicatoare medie mc/an/ha 2.9 2,7 11. Posibilitatea de produse principale mc/an 180 155 12. Indicele de recoltare la produse principale mc/an/ha 1.7 1,5 13. Posibilitatea de produse secundare mc/an 47 64 14. Indicele de recoltare la produse secundare mc/an/ha 0.5 0,6 Precizări privind evoluția indicatorilor cantitativi : – ponderea pădurilor, în suprafața totală a fondului forestier, s-a menținut permanent la un nivel ridicat; ... – dezechilibrul claselor de vârstă a condus la modificări ale valorilor vârstei, compoziției, volumului și creșterii față de optim; ... – prin normalizarea claselor de vârstă se apreciază o creștere a vârstei medii pentru perspectivă; ... – consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă; ... – clasa de producție medie este relativ corespunzătoare condițiilor staționale, astfel încât nu se prevăd îmbunătățiri substanțiale ale acesteia; ... – în contextul celor mai sus prezentate, a normalizării structurii, și având în vedere că recoltele vor fi mai mici decât creșterile, se prognozează o creștere a volumului fondului lemnos total; ... – posibilitatea de produse principale va înregistra o creștere destul de mare până la normalizare (când posibilitatea va fi egală cu 330 mc/an); ... – posibilitatea de produse secundare va fi în permanență în concordanță cu starea arboretelor și va avea o evoluție ascendentă. ... Dinamica dezvoltării fondului forestier s-a calculat în condițiile unei dezvoltării normale a pădurii, fără a se ține cont de posibilele perturbări produse de factori destabilizatori și limitativi. În cazul producerii acestora valorile de la capitolul 15.1 . suferă modificări. ... 11.2.2. Indicatori calitativi a) Structura fondului de producție și producție pe specii Tabelul 11.2.2.1. Structura fondului de producție și protecție pe specii Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția compoziției (%) CE CA GO GI CI LA DT DM Total 2013 103.7 41 26 19 5 4 2 2 1 100 2023 101,06 46 26 16 3 2 2 3 2 100 Pe viitor se va urmări creșterea proporției gorunului și diverselor tari pe seama carpenului și diverselor moi pentru a se realiza o mai bună stabilitate a arboretelor, o îmbunătățire a calității solului, etc. ... b) Structura fondului de producție și protecție pe clase vârstă. Tabelul 11.2.2.2. Structura pe clase de vârstă Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția claselor de vârstă (%) I II III IV V >VI 2013 103.7 21 6 21 52 - - 2023 101,06 23 2 23 26 26 - Așa cum se poate observa din tabelul 11.2.2.2, structura pe clase de vârstă este una dezechilibrată. Pe viitor se recomandă respectarea aplicării lucrărilor propuse prin amenajament, astfel încât structura fondului de producție pe clase de vârstă să evolueze spre cea normală. ... c) Structura fondului de producție și protecție pe clase de producție. Tabelul 11.2.2.3. Structura pe clase de producție Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția claselor de producție (%) I II III IV V 2013 103.7 - 3 88 9 - 2023 101,06 - - 98 2 - ... d) Structura fondului de producție și protecție pe categorii de consistență. Tabelul 11.2.2.4. Structura pe categorii de consistență Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Evoluția categoriilor de consistență (%) 0.1-0.3 0.4-0.6 0.7-1.0 2013 103.7 - 1 99 2023 101,06 - 28 72 În viitor, consistența arboretelor va înregistra un curs ascendent până la valoarea optimă. ... e) Ponderea tipurilor de structură verticală. Tabelul 11.2.2.5. Ponderea tipurilor de structură verticală Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Tip de structură (%) Echienă Relativ echienă Relativ plurienă Plurienă 2013 103.7 - 100 - - 2023 101,06 - 100 -- - În perspectivă, prin adoptarea de către amenajament a tăierilor progresive, va crește ponderea arboretelor relativ pluriene. ... f) Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare. Tabelul 11.2.2.6. Structura pe categorii de regenerare Anul amenajării Suprafața pădure (ha) Modul de regenerare (%) Sămânță Plantație Lăstari 2013 103.7 3 3 94 2023 101,06 4 2 94 În perspectivă, se va urmări creșterea procentului arboretelor regenerate natural din sămânță. ... ... ... ... 12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de ............ Planurile de cultură și exploatare, precum și restul reglementărilor, au o valabilitate de 10 ani. ... 12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului. Ocolul silvic are obligația de a înregistra, în formularele speciale existente în proiect, pe baza realizărilor din anul respectiv, elemente referitoare la: – mișcările de suprafață din fondul forestier, cu indicarea suprafeței și unităților amenajistice în cauză; ... – suprafețele arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, pe unități amenajistice; ... – volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unității amenajistice, specii și sortimente primare; ... – suprafețele arboretelor parcurse cu lucrări de îngrijire; ... – volumele rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire, pe unități amenajistice, specii și sortimente primare; ... – stadiul regenerării naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului; ... – realizări în dotarea cu drumuri forestiere; ... – realizări în dotarea cu construcții silvice; ... – menționarea unităților amenajistice în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de factori destabilizatori și limitativi. ... La finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe unitate de producție a elementelor cumulabile înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. ... 12.3. Obligațiile proprietarului de pădure privind respectarea regimului silvic În conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarii de păduri private au următoarele obligații privind regimul silvic: – elaborarea de amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin prin unități specializate, autorizate în acest scop și respectarea prevederilor acestora în vederea păstrării permanenței pădurii; ... – gospodărirea pădurii se va face în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului; ... – asigurarea pazei și protecția pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, etc; ... – să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor; ... – marcarea arborilor destinați tăierii va fi executată de organe silvice autorizate; ... – este interzisă reducerea suprafeței pădurilor proprietate privată, inclusiv defrișarea lentă prin secuire sau alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii; ... – să efectueze lucrări de împădurire în termen de cel mult 2 ani de la executarea ultimei tăieri din cadrul tratamentului aplicat; ... – comandarea la ocolul silvic a lucrărilor de combatere a dăunătorilor, pentru suprafața de pădure aflată în proprietate, pe care nu se poate executa această lucrare cu forțe proprii; ... – tăierea de arbori se va face numai după marcarea acestora de către ocolul silvic, urmând ca, transportul materialului lemnos de la pădure la domiciliul proprietarului, la domiciliul altei persoane, la locul de debitare sau vânzare, să se facă însoțit de act tip de proveniență, foaie de transport, emisă de organele silvice pe baza carnetului de inventariere a pieselor fasonate. Materialul lemnos ce se transportă va fi marcat la ambele capete cu ciocanul pentagonal, marca aplicându-se și pe foaia de transport. Respectarea epocilor de tăiere și a regulilor silvice din instrucțiunile de exploatare a masei lemnoase, în vigoare; ... – respectarea tuturor măsurilor stabilite de personalul silvic pentru asigurarea regenerărilor naturale a pădurii, a protejării solului și pentru executarea lucrărilor de împădurire stabilite de ocolul silvic pe propria cheltuială a proprietarului; ... – practicarea pășunatului în pădure numai cu aprobarea ocolului silvic și cu respectarea instrucțiunilor în vigoare, emise în acest scop; ... – protejarea vânatului, acesta fiind proprietate publică a statului. Vânarea fără autorizație se sancționează potrivit legii. ... ... 12.4. Indicarea hărților anexate amenajamentului Amenajamentul este însoțit de următoarele hărți la scara 1 : 20.000 : – harta generală; ... – harta arboretelor; ... – harta lucrărilor de cultură și exploatare. ... ... 12.5. Colectivul de elaborare A. Faza de teren: – Descrieri parcelare: ing. ... – Separări arborete: ing. ... – Inventarieri arborete: ing. ... ... B. Faza de birou: – Redactare: ing. ... ... C. Îndrumare și control: – Șef proiect: ing. ... – Expert C.T.A.P.: Prof. Dr. ing. ... ... ... 12.6. Bibliografie 1. Carcea, F. “Metodă de amenajare a pădurilor”. Editura Agrosilvică București, 1969. 2. Chiriță, C. “Stațiuni forestiere. Soluri forestiere”. Editura Academiei RSR. București, 1977. 3. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V. “Silvicultura. Vol. I Studiul pădurii” Editura Lux Libris. Brașov, 1996. 4. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V. “Silvicultura. Vol. II. Silvotehnica”. Editura Universității Transilvania. Brașov, 1998. "Un model mate”atic pentru determinarea posibilității la codru regulat. " 5. Gătej, P. Buletinul In„titutului Politehnic Brașov, seria B, vol. X, 1968 6. Giurgiu V., ș.a. "Biometria arb”rilor și arboretelor din România." Editura Cere”. București, 1972. 7. Giurgiu, V. “Amenajarea pădurilor cu funcții multiple”. Editura Ceres. București, 1982. 8. Leahu, I. “Amenajarea pădurilor." Editura Dida”tică și Pedagogică . București, 2001. 9. Rucăreanu, N. “Amenajarea pădurilor”. Editura Agrosilvică. București, 1967. 10. Stănescu, V., ș.a. “Flora forestieră lemnoasă a României”. Editura Ceres. București, 1997. 11. Târziu, D. “Pedologie și stațiuni forestiere." Editura Cere”. București, 1997. 12. Vlad I., ș.a. “Silvicultura pe baze ecosistemice”. Editura Academiei Române. București, 1997. 13. *** “Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor”. București, 1986. 14. *** “Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor”. București, 1988. 15. *** “Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”. București, 1986. 16. *** Amenajamentul U.P. I Călan, O.S. Simeria, 2002. ... ... + Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE ... 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER ... 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 13.1.1. Planul de recoltare a produselor principale-S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite 13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posiblitatea de produse principale-S.U.P. A-codru regulat, sortimente obișnuite u.a. Suprafața Volum inclusiv creșterea pe 5 ani Urg. de regenerare Cons. arborete. S. ocup. de sem P.R.M Nr. de intervenții Felul tăierii Volum de extr. Observații Total din care dec.I - ha mc - zecimi zecimi ani - - - mc - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 74% 13.43 1570 26 0.4 0.5 10 2 2 T. progresive (p. lum., rac.) 1549 - Total 13.43 1570 - - - - - - - 1549 - ... 13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite U.a. / tip funcțional Consistența Dist. de colect. (hm) Elem. de arboret Supraf. elem. (ha) Vârsta (ani) Clasa de prod. % arb. de lucru Volum (mc) 5 creșteri (mc) Vol.+ 5 creș. Lucrări propuse pentru deceniul I Vol. de recoltat (mc) % de extras 74 % CE 10,74 85 3 65 1114 100 1214 T.PROGRESIVE (p lum.,rac) IMPAD 1214 GO 2,69 85 3 70 336 20 356 AJUTORAREA REG NATURALE 335 INGRIJIREA SEMINTISULUI 2 0,4 30 13,43 85 3 66 1450 120 1570 1549 99 Compozitie tel 5CE 3GO 2DT Semintis natural 8CE 2GO / 5 ani 0.5S mixt Total 13,43 1450 1570 1549 ... 13.1.1.3. Recapitulația posibilității de produse principale Specificări Plan decenal: Posibilitatea: Suprafață Volum actual 5 creșteri Volum + 5 creșteri Suprafață Volum ha % (mc) (mc) mc % (ha) mc % A. Specii CE 10,74 80 1114 100 1214 77 10,74 1214 78 GO 2,69 20 336 20 356 23 2,69 335 22 B. Tratamente Taieri progresive CE 10,74 80 1114 100 1214 77 10,74 1214 78 GO 2,69 20 336 20 356 23 2,69 335 22 Total 13,43 100 1450 120 1570 100 13,43 1549 100 C. Gr. functionale Gr. 1 13,43 100 1450 120 1570 100 13,43 1549 100 TOTAL 13,43 100 1450 120 1570 100 13,43 1549 100 ... ... 13.1.2. Planul lucrărilor de conservare În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete ce vor fi parcurse cu tăieri de conservare în următorii 10 ani. ... ... 13.2. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor Drum Rărituri: Curățiri: Degajări: Igienă: Total vol. de extras (mc) u.a. Suprafața (ha) Vârsta (ani) ConSis. Vol. actual (mc) Creșt. (mc) Nr. de inter. Suprafața de parcurs (ha) Volum de extras (mc) u.a. Suprafața (ha) Vârsta (ani) Cons. Vol. actual (mc) Nr. de inter. Suprafața de parcurs (ha) Volum de extras (mc) u.a. Suprafața (ha) Vârsta (ani) Suprafața (ha) Volum de extras (mc) DP013 72 A 15,44 55 0,9 3165 99 1 15,44 255 33,42 275 530 72 B 21,68 20 1 2190 197 2 43,36 349 349 72 D 2,08 40 0,9 317 16 1 2,08 34 34 Total drum 39,2 35 1 5672 60,88 638 33,42 275 913 Total cat. drum 39,2 35 1 5672 60,88 638 33,42 275 913 Total grupa 39,2 35 1 5672 60,88 638 33,42 275 913 Total general 39,2 35 1 5672 60,88 638 33,42 275 913 ... 13.2.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii UP/SUP Rarituri Curatiri Degajari Igiena Total Posibilitate decenala 60,88 638 33,42 275 913 CA 353 16 CE 114 146 CI 29 DM 36 DT 38 4 GI 21 GO 85 LA 68 PI 3 Posibilitate anuala 6,09 64 33,42 28 91 A Posibilitate decenala 60,88 638 33,42 275 913 A CA 353 16 A CE 114 146 A CI 29 A DM 36 A DT 38 4 A GI 21 A GO 85 A LA 68 A PI 3 A Posibilitate anuala 6,09 64 33,42 28 91 ... ... 13.3. PLANUL LUCRĂRILOR DE REGENERARE ȘI ÎMPĂDURIRE u.a. Tipul de statiune si tipul de pădure Compozitia -tel Formula de împăd. Comp. sem. utiliz. Indice acoperire Suprafata efectivă (impad., ajutorarea regen., ingrijiri) Suprafața efectivă de împădurit Nr. Suprafața Specii GO GI DT - - - ha ha ha ha ha ha ha ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale A.1.4. Mobilizarea solului 72C, 74 Total A.1.4. - - - 2.6 - - - - - - Total A.1. - - - 2.6 - - - - - - A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A.2.2. Descopleșirea semințișurilor 72C, 74 Total A.2.2. - - - 2.6 - - - - - - Total A.2. - - - 2.6 - - - - - - Total A. - - - 5.2 - - - - - - B. Lucrări de regenerare B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 74 13,43 6.1.4.2. 741.1 4GO2CE2GI2DT 4GO2GI4DT 8CE2GO 0.5 4.03 1.6 0.83 1.6 - - - Total B.2.3. - - - - 4.03 1.6 0.83 1.6 - - - Total B.2. - - - - 4.03 1.6 0.83 1.6 - - - Total B. - - - - 4.03 1.6 0.83 1.6 - - - C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv C.1. Completări în arboretele existente 72C 1,6 6.1.4.2. 741.1 5GO3GO2DT 10GO 3CE6CA1DT 0,6 0,48 0,48 - - - - - Total C.1. - - - - 0,48 0,48 - - - - - C.2. Completări în arboretele nou create ( 20% din B ) Total C.2. - - - - 0.8 0.32 0.16 0.32 - - - Total C. - - - - 1,28 0,8 0,16 0,32 - - - TOTAL GENERAL (B+C) ha 5,31 2,4 0,99 1,92 - - - % 100 45 19 36 - - - Puieți necesari - mii bucăți/ha - 5.0 5.0 5.0 - - - - mii bucăți 26,6 12,0 5,0 9,6 - - - D. Ingrijirea culturilor D.2. Ingrijirea culturilor nou create D.2.1. Revizuiri 8,0 - - - - - - D.2.2. Descopleșiri 15,9 - - - - - - Total D.2. 23,9 - - - - - - Total D. 23,9 - - - - - - ... ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE 14.1. Planul instalațiilor de transport Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi drumuri forestiere. ... 14.2. Planul construcțiilor silvice Pentru deceniul de aplicare a amenajamentului nu s-au prevăzut a se construi clădiri. ... ... 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier ... 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă Anul amenăjării Denumirea U.P. Suprafața Proporția speciilor Clasa de producție Vârsta medie (ani) / Consis- tența medie Totală Păduri Terenuri de împădurit Alte terenuri din fondul forestier ha ha ha 1 2 3 4 5 6 7 2013 S.U.P. A - Codru regulat 103.7 103.7 - 41CE 26CA 19GO 5GI 2DR 6DT 1DM 52 - 2.9 3.3 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0 0.80 Total U.P. XII Batiz 103.7 103.7 - 41CE 26CA 19GO 5GI 2DR 6DT 1DM 52 - 2.9 3.3 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0 0.80 2023 S.U.P. A - Codru regulat 101.06 101.06 - 46CE26CA16GO3DT3GI2LA2DM2CI 62 - 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0 0.73 Total U.P. XII Batiz 101.06 101.06 - 46CE26CA16GO3DT3GI2LA2DM2CI 62 - 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0 0.73 2033 S.U.P. A - Codru regulat 101.06 101.06 - 46CE22CA20GO3DT3GI1LA2DMCCI 72 - 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0 0.73 Total U.P. XII Batiz 101.06 101.06 - 46CE22CA20GO3DT3GI1LA2DMCCI 72 - 3.0 3.1 3.0 3.0 3.0 3.2 3.0 0.73 In perspectivă S.U.P. A - Codru regulat 101.06 101.06 - 20CE 40GO 20GI 20DT 55 - 2.5 2.8 2.8 3.0 0.9 Total U.P. XII Batiz 101.06 101.06 - 20CE 40GO 20GI 20DT 55 - 2.5 2.8 2.8 3.0 0.9 Fondul lemnos total (mc) Creșterea curentă totală (mc) Posibilitatea anuală Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Densitatea rețelei instalațiilor de transport Indicele de creștere indicatoare Sporul productivității pădurilor Volumul mediu la ha Indicele de creștere curentă Produse principale (mc) Indicele de recoltare Produse secundare (mc) Indicele de recoltare Produse principale Produse secundare Total din care: Cu răsinoase În arborete de refăcut mc mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/% mc/% ha m/ha mc/an/ ha % 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 16262 487 180 47 - - 0.5 - - - 2.9 100 156 4.6 1.7 0.5 - - 16262 487 180 47 - - 0.5 - - - - - 156 4.6 1.7 0.5 - - 16263 494 155 64 - - - - - - 3.0 103 161 4.9 1.5 0.6 - - 16263 494 155 64 - - - - - - - - 161 4.9 1.5 0.6 - - 16776 496 310 62 - - - - - - 3.0 105 161 4.8 3.0 0.6 - - 16776 496 310 62 - - - - - - - - 161 4.8 3.0 0.6 - - 29036 529 330 190 - - - - 3.2 110 280 5.1 3.2 1.9 29036 529 330 190 - - - - - - - - 280 5.1 3.2 1.9 - - ... 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă S.U.P. A - codru regulat, sortimente obișnuite Clasă de regenerare Clasa de vârstă I II III IV V VI+... Graficul I Situația claselor de vârstă la amenajarea precedentă ( ha ) - 21.9 6.0 21.6 54.2 - - Graficul II Situația claselor de vârstă la amenajarea actuală ( ha ) - 23.28 2.08 23.08 25.78 26.84 - Graficul III Clasele de vârstă normale (ha) - 16.84 16.8 16.84 16.84 16.84 16.86 ... ... + Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ... 16.2. EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE ... 16.3. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ... 16.4. EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII ... ... 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 16.1.1. Descrierea parcelară Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total Anul 1 Număr act de punere în valoare Felul lucrării Suprafața parcursă (ha) Specii sau grupe de specii Materialul rezultat în urma tăierilor de: regenerare, îngrijire, igienă, accidentale, conservare. Alte lucrări Total Lemn de lucru U.M. Total ... 16.1.2. Evidența pe u.a. a datelor complementare 70 A Dis. JU, CI, DT: GO, CA. Preexistenți de cer. Consistență var. 0.7-0.8. Variatii de vârstă50-70 ani. Înclinare variabilă 10-25^g . 72 A Dis. JU, PI, GO 72 B DT. FA, GO, PA. Dis. JU, CI. DM. PLAT, SAC. Rari preexistenți de CE, GO. Variații de vârstă 15-25 ani la carpen și cer. 72 C DT: GO, CI, PA. 72 D DT. FA, CI. Izolat preexistenți de carpen 73 A Dis. CA, JU, CI. Consistență var. 0.7-0.8 Nuieliș de carpen 0,1S. Rari preexistenți de CE, GO 73 B Dis. CI, JU. Consistență var. 0.8-0.9 74 Dis. CA, ST, CI, JU, GÎ. Consistență var. 0.3-0.5. Păriș de carpen pe 0,4S ... 16.1.3. Evidența arboretelor inventariate u.a. Suprafața (ha) Metoda de inventariere Suprafața inventariată (ha) Procent de inventariere 74 26,84 C500 1.5 6 ... 16.1.4. Evidența arboretelor marcate În cadrul U.P. XII Batiz nu există arborete marcate de ocol. ... ... 16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale CATEGORIE DE FOLOSINTA Suprafata (ha) GRF. I GRF. II Total A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 101,06 101,06 A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza 101,06 101,06 recoltarea de produse principale A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 99,46 99,46 70 72 A 72 B 72 D 73 A 73 B 74 A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala 1,6 1,6 72 C A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi B - Terenuri afectate gospodaririi silvice B1 - Linii parcelare principale B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente B4 - Cladiri, curti si depozite permanente B5 - Pepiniere si plantatii seminciere B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc. B9 - Ape care fac parte din fondul forestier B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc. D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii TOTAL : A + B + C + D 101,06 101,06 ... 16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale GF FCT1 FCT UNITATI AMENAJISTICE 1 3K 3K 70 72 A 72 B 72 C 72 D 73 A 73 B 74 Total FCT:3K 8 UA 101.06 Ha Total FCT1:3K 8 UA 101.06 Ha Total GF:1 8 UA 101.06 Ha Total UP: 8 UA 101.06 Ha ... 16.2.3. Situația sintetică pe specii Specia SUPRAFATA VOLUM Crestere Varsta medie Clp. med. Productivitate Consistenta Amestec Mod regenerare Vitalitate TOTAL Grupa I TOTAL Totala sup. med. inf. med. 0,10,3 0,40,6 0,71,0 <50 50-80 >80 SM PL LS vig. nor. slb. Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % % CE 47,06 46 47,06 100 7519 48 161 3,4 72 3,0 100 61 47 53 18 27 55 100 100 CA 26,04 26 26,04 100 3606 22 188 7,2 38 3,1 93 7 92 4 96 94 6 100 100 GO 15,98 16 15,98 100 3157 19 43 2,7 81 3,0 100 60 34 66 100 100 100 DT 3,22 3 3,22 100 353 2 26 8,1 31 3,0 100 94 5 95 100 18 82 100 GI 2,58 3 2,58 100 516 3 10 3,9 80 3,0 100 70 100 100 100 100 LA 2,17 2 2,17 100 434 3 30 13,8 35 3,0 100 100 100 100 100 100 DM 2,17 2 2,17 100 217 1 28 12,9 25 3,0 100 100 100 100 100 100 CI 1,54 2 1,54 100 386 2 6 3,9 55 3,0 100 90 100 100 100 100 PI 0,3 0,3 100 75 2 6,7 55 3,0 100 80 100 100 100 100 TOTAL 101,06 100 101,06 100 16263 100 494 4,9 62 3,0 98 2 73 28 72 36 37 27 4 2 94 100 Supr.totala 101,06 Nr. parcele 4 Spf.med. parcela 25,27 Nr. UA 8 Spf.medie UA 12,63 ... 16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale Gr. Subgr. FCT Clasa de productie TOTAL Var- Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 3 3K 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 T. Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 subgr. % 98 2 100 28 72 T. Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 grupa % 98 2 100 28 72 TOTAL Sume 99,28 1,78 101,06 73 16263 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 % 98 2 100 28 72 ... 16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Var- Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 CE 47,06 47,06 46 61 7519 48 160 161 3,4 72 3 21,95 25,11 CA 24,26 1,78 26,04 26 92 3606 22 138 188 7,2 38 3,1 0,96 25,08 GO 15,98 15,98 16 60 3157 19 198 43 2,7 81 3 5,37 10,61 DT 3,22 3,22 3 94 353 2 110 26 8,1 31 3 0,16 3,06 Gl 2,58 2,58 3 70 516 3 200 10 3,9 80 3 2,58 LA 2,17 2,17 2 100 434 3 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 2 100 217 1 100 28 12,9 25 3 2,17 Cl 1,54 1,54 2 90 386 2 251 6 3,9 55 3 1,54 Pl 0,3 0,3 80 75 250 2 6,7 55 3 0,3 Total Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 grupa % 98 2 100 28 72 TOTAL Sume 99,28 1,78 101,06 73 16263 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 % 98 2 100 28 72 ... 16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii Specia Clasa de productie TOTAL Var- sta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafata Volum Crestere <0,4 0,4-0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha CE 47,06 47,06 46 61 7519 48 160 161 3,4 72 3,0 21,95 25,11 CA 24,26 1,78 26,04 26 92 3606 22 138 188 7,2 38 3,1 0,96 25,08 GO 15,98 15,98 16 60 3157 19 198 43 2,7 81 3,0 5,37 10,61 DT 3,22 3,22 3 94 353 2 110 26 8,1 31 3,0 0,16 3,06 Gl 2,58 2,58 3 70 516 3 200 10 3,9 80 3,0 2,58 LA 2,17 2,17 2 100 434 3 200 30 13,8 35 3,0 2,17 DM 2,17 2,17 2 100 217 1 100 28 12,9 25 3,0 2,17 Cl 1,54 1,54 2 90 386 2 251 6 3,9 55 3,0 1,54 Pl 0,3 0,3 80 75 250 2 6,7 55 3,0 0,3 Total 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3,0 28,44 72,62 % 98 2 100 28 72 ... 16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Var- sta Cls. pr. med. Consistenta I II III IV V Suprafata Volum Crestere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 CE 47,06 47,06 46 61 7519 48 160 161 3,4 72 3 21,95 25,11 CA 24,26 1,78 26,04 26 92 3606 22 138 188 7,2 38 3,1 0,96 25,08 GO 15,98 15,98 16 60 3157 19 198 43 2,7 81 3 5,37 10,61 DT 3,22 3,22 3 94 353 2 110 26 8,1 31 3 0,16 3,06 Gl 2,58 2,58 3 70 516 3 200 10 3,9 80 3 2,58 LA 2,17 2,17 2 100 434 3 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 2 100 217 1 100 28 12,9 25 3 2,17 Cl 1,54 1,54 2 90 386 2 251 6 3,9 55 3 1,54 Pl 0,3 0,3 80 75 250 2 6,7 55 3 0,3 Total Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 grupa % 98 2 100 28 72 CE 47,06 47,06 46 61 7519 48 160 161 3,4 72 3 21,95 25,11 CA 24,26 1,78 26,04 26 92 3606 22 138 188 7,2 38 3,1 0,96 25,08 GO 15,98 15,98 16 60 3157 19 198 43 2,7 81 3 5,37 10,61 DT 3,22 3,22 3 94 353 2 110 26 8,1 31 3 0,16 3,06 Gl 2,58 2,58 3 70 516 3 200 10 3,9 80 3 2,58 LA 2,17 2,17 2 100 434 3 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 2 100 217 1 100 28 12,9 25 3 2,17 Cl 1,54 1,54 2 90 386 2 251 6 3,9 55 3 1,54 PI 0,3 0,3 80 75 250 2 6,7 55 3 0,3 TOTAL Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 % 98 2 100 28 72 ... 16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv Nu este cazul ... 16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție / protecție după vârstă, grupe funcționale și specii Clv. Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafata %K Volum Crestere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha S.U.P. A 1 1 CE 4,82 4,82 21 96 390 18 81 28 5,8 19 3 0,48 4,34 CA 11,79 11,79 51 97 957 43 81 92 7,8 19 3 0,96 10,83 DT 2,33 2,33 10 97 195 9 84 20 8,6 24 3 0,16 2,17 LA 2,17 2,17 9 100 434 20 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 9 100 217 10 100 28 12,9 25 3 2,17 Total Sume 23,28 23,28 100 97 2193 100 94 198 8,5 21 3 1,6 21,68 grupa % 100 100 7 93 1 T CE 4,82 4,82 21 96 390 18 81 28 5,8 19 3 0,48 4,34 CA 11,79 11,79 51 97 957 43 81 92 7,8 19 3 0,96 10,83 DT 2,33 2,33 10 97 195 9 84 20 8,6 24 3 0,16 2,17 LA 2,17 2,17 9 100 434 20 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 9 100 217 10 100 28 12,9 25 3 2,17 Total Sume 23,28 23,28 23 97 2193 13 94 198 8,5 21 3 1,6 21,68 clv. % 100 100 7 93 2 1 CA 1,66 1,66 80 90 248 78 149 13 7,8 40 3 1,66 DT 0,42 0,42 20 90 69 22 164 3 7,1 40 3 0,42 Total Sume 2,08 2,08 100 90 317 100 152 16 7,7 40 3 2,08 grupa % 100 100 100 2 T CA 1,66 1,66 80 90 248 78 149 13 7,8 40 3 1,66 DT 0,42 0,42 20 90 69 22 164 3 7,1 40 3 0,42 Total Sume 2,08 2,08 2 90 317 2 152 16 7,7 40 3 2,08 clv. % 100 100 100 3 1 CE 7,88 7,88 34 84 1833 38 233 47 6 58 3 7,88 CA 10,81 1,78 12,59 55 89 2401 49 191 83 6,6 55 3,1 12,59 GO 0,3 0,3 1 80 63 1 210 1 3,3 55 3 0,3 DT 0,47 0,47 2 81 89 2 189 3 6,4 60 3 0,47 CI 1,54 1,54 7 90 386 8 251 6 3,9 55 3 1,54 PI 0,3 0,3 1 80 75 2 250 2 6,7 55 3 0,3 Total Sume 21,3 1,78 23,08 100 87 4847 100 210 142 6,2 56 3,1 23,08 grupa % 92 8 100 100 3 T CE 7,88 7,88 34 84 1833 38 233 47 6 58 3 7,88 CA 10,81 1,78 12,59 55 89 2401 49 191 83 6,6 55 3,1 12,59 GO 0,3 0,3 1 80 63 1 210 1 3,3 55 3 0,3 DT 0,47 0,47 2 81 89 2 189 3 6,4 60 3 0,47 CI 1,54 1,54 7 90 386 8 251 6 3,9 55 3 1,54 PI 0,3 0,3 1 80 75 2 250 2 6,7 55 3 0,3 Total Sume 21,3 1,78 23,08 23 87 4847 30 210 142 6,2 56 3,1 23,08 clv. % 92 8 100 100 4 1 CE 12,89 12,89 50 70 3068 51 238 46 3,6 80 3 12,89 GO 10,31 10,31 40 70 2423 40 235 34 3,3 80 3 10,31 GI 2,58 2,58 10 70 516 9 200 10 3,9 80 3 2,58 Total Sume 25,78 25,78 100 70 6007 100 233 90 3,5 80 3 25,78 grupa % 100 100 100 4 T CE 12,89 12,89 50 70 3068 51 238 46 3,6 80 3 12,89 GO 10,31 10,31 40 70 2423 40 235 34 3,3 80 3 10,31 GI 2,58 2,58 10 70 516 9 200 10 3,9 80 3 2,58 Total Sume 25,78 25,78 26 70 6007 37 233 90 3,5 80 3 25,78 clv. % 100 100 100 5 1 CE 21,47 21,47 80 40 2228 77 104 40 1,9 85 3 21,47 GO 5,37 5,37 20 40 671 23 125 8 1,5 85 3 5,37 Total Sume 26,84 26,84 100 40 2899 100 108 48 1,8 85 3 26,84 grupa % 100 100 100 5 T CE 21,47 21,47 80 40 2228 77 104 40 1,9 85 3 21,47 GO 5,37 5,37 20 40 671 23 125 8 1,5 85 3 5,37 Total Sume 26,84 26,84 26 40 2899 18 108 48 1,8 85 3 26,84 clv. % 100 100 100 Tot. 1 CE 47,06 47,06 46 61 7519 48 160 161 3,4 72 3 21,95 25,11 CA 24,26 1,78 26,04 26 92 3606 22 138 188 7,2 38 3,1 0,96 25,08 GO 15,98 15,98 16 60 3157 19 198 43 2,7 81 3 5,37 10,61 DT 3,22 3,22 3 94 353 2 110 26 8,1 31 3 0,16 3,06 Gl 2,58 2,58 3 70 516 3 200 10 3,9 80 3 2,58 LA 2,17 2,17 2 100 434 3 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 2 100 217 1 100 28 12,9 25 3 2,17 Cl 1,54 1,54 2 90 386 2 251 6 3,9 55 3 1,54 Pl 0,3 0,3 80 75 250 2 6,7 55 3 0,3 TOTAL Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 % 98 2 100 28 72 Tot. T CE 47,06 47,06 46 61 7519 48 160 161 3,4 72 3 21,95 25,11 CA 24,26 1,78 26,04 26 92 3606 22 138 188 7,2 38 3,1 0,96 25,08 GO 15,98 15,98 16 60 3157 19 198 43 2,7 81 3 5,37 10,61 DT 3,22 3,22 3 94 353 2 110 26 8,1 31 3 0,16 3,06 Gl 2,58 2,58 3 70 516 3 200 10 3,9 80 3 2,58 LA 2,17 2,17 2 100 434 3 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 2 100 217 1 100 28 12,9 25 3 2,17 Cl 1,54 1,54 2 90 386 2 251 6 3,9 55 3 1,54 Pl 0,3 0,3 80 75 250 2 6,7 55 3 0,3 TOTAL Sume 99,28 1,78 101,06 100 73 16263 100 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 % 98 2 100 28 72 ... 16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii Clasa de expl. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafata Volum Crestere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 CE 21,47 21,47 80 40 2228 77 104 40 1,9 85 3 21,47 GO 5,37 5,37 20 40 671 23 125 8 1,5 85 3 5,37 Total Sume 26,84 26,84 27 40 2899 18 108 48 1,8 85 3 26,84 cl.exp % 100 100 100 3 CE 7,88 7,88 34 84 1833 38 233 47 6 58 3 7,88 CA 10,81 1,78 12,59 55 89 2401 49 191 83 6,6 55 3,1 12,59 GO 0,3 0,3 1 80 63 1 210 1 3,3 55 3 0,3 DT 0,47 0,47 2 81 89 2 189 3 6,4 60 3 0,47 Cl 1,54 1,54 7 90 386 8 251 6 3,9 55 3 1,54 Pl 0,3 0,3 1 80 75 2 250 2 6,7 55 3 0,3 Total Sume 21,3 1,78 23,08 23 87 4847 30 210 142 6,2 56 3,1 23,08 cl.exp % 92 8 100 100 4 CE 12,89 12,89 50 70 3068 51 238 46 3,6 80 3 12,89 GO 10,31 10,31 40 70 2423 40 235 34 3,3 80 3 10,31 Gl 2,58 2,58 10 70 516 9 200 10 3,9 80 3 2,58 Total Sume 25,78 25,78 26 70 6007 37 233 90 3,5 80 3 25,78 cl.exp % 100 100 100 7 CE 4,82 4,82 19 96 390 16 81 28 5,8 19 3 0,48 4,34 CA 13,45 13,45 52 96 1205 47 90 105 7,8 21 3 0,96 12,49 DT 2,75 2,75 11 96 264 11 96 23 8,4 26 3 0,16 2,59 LA 2,17 2,17 9 100 434 17 200 30 13,8 35 3 2,17 DM 2,17 2,17 9 100 217 9 100 28 12,9 25 3 2,17 Total Sume 25,36 25,36 25 97 2510 15 99 214 8,4 23 3 1,6 23,76 cl.exp % 100 100 6 94 TOTAL Sume 99,28 1,78 101,06 73 16263 161 494 4,9 62 3 28,44 72,62 UP % 98 2 100 28 72 ... ... 16.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure Tip statiune Tip padure CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE Terenuri goale TOTAL Natural fundamental de prod. Partial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total padure Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 6142 7411 58,88 40,1 2,08 101,06 101,06 100 TOTAL 58,88 40,1 2,08 101,06 101,06 100 % 58 40 2 100 100 TOTAL UP 58,88 40,1 2,08 101,06 101,06 100 % 58 40 2 100 100 ... 16.3.2. Recapitulație formații forestiere Formatia forestiera CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE Terenuri goale TOTAL Natural fundamental de prod. Partial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total padure Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 74 AMES.CI CE CU STEJ.MEZOF 58,88 40,1 2,08 101,06 101,06 100 58 40 2 100 100 TOTAL UP 58,88 40,1 2,08 101,06 101,06 100 % 58 40 2 100 100 58,88 40,1 2,08 101,06 101,06 100 % 58 40 2 100 100 ... 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție Formatia forest. Categ. de altitudine CATEGORII DE INCLINARE TOTAL < 16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 74 02 - 04 101,06 101,06 101,06 TOTAL Sume 101,06 101,06 101,06 % 100 100 100 02 - 04 101,06 101,06 101,06 TOTAL UP Sume 101,06 101,06 101,06 % 100 100 100 TOTAL Sume 101,06 101,06 CAT.INCL. % 100 100 ... 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție Etaje fitoclimatice CATEGORII DE INCLINARE TOTAL < 16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 6 FD2 101,06 101,06 101,06 % 100 100 100 TOTAL 101,06 101,06 101,06 % 100 100 100 ... 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului Natura si intensitatea eroziunii Categoria de inclinare Teren gol Padure cu consistenta Total 0,1 - 0,4 0,5 - 0,7 0,8 - 1,0 Ha Ha Ha Ha Ha Fara eroziune 0 - 15 26,84 27,38 46,84 101,06 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Total 26,84 27,38 46,84 101,06 Er.in adincime 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Slaba 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Moderata 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Puternica 0 - 15 16 - 25 Puternica 26 - 30 31 - 35 > 35 F. puternica 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Excesiva 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Total Er.in suprafata 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Slaba 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Moderata 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Puternica 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 F. puternica 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Excesiva 0 - 15 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 Total Total UP 0 - 15 26,84 27,38 46,84 101,06 16 - 25 26 - 30 31 - 35 > 35 26,84 27,38 46,84 101,06 ... 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării Natura poluarii Arborete afectate cu intensitatea poluarii Total Slaba Moderata Puternica Foarte puternica ha Compusi sulf si pulberi metal: 46,28 46,28 PB, ZN, CD, CU, FE Compusi azot si gaze pulberi industria lemnului si chimica Pulberi si gaze emise de la termoficare Reziduuri lichide si solide din industrie si zootehnie Pulberi fabrice ciment Diversi factori poluanti Total poluare 46,28 46,28 Fara poluare vizibila 54,78 Total UP 46,28 101,06 ... ... 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunitați, urgente de regenerare, accesibilitate și specii URG ACC Total FAG CARPEN GORUN MESTEACĂN ALTE SPECII Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc S.U.P. A 0 A 4,66 1142 26 4,19 1053 23 0,47 89 3 N 69,56 12222 420 21,4 4238 98 26,04 3606 188 10,61 2486 35 2,75 264 23 8,76 1628 76 T Sume 74,22 13364 446 25,59 5291 121 26,04 3606 188 10,61 2486 35 3,22 353 26 8,76 1628 76 % 34 39 27 36 27 42 14 19 8 4 3 6 12 12 17 26 N Sume 26,84 2899 48 21,47 2228 40 5,37 671 8 % 80 77 83 20 23 17 2 N Sume 26,84 2899 48 21,47 2228 40 5,37 671 8 % 80 77 83 20 23 17 1+2+3 N Sume 26,84 2899 48 21,47 2228 40 5,37 671 8 % 80 77 83 20 23 17 SUP A 4,66 1142 26 4,19 1053 23 0,47 89 3 N 96,4 15121 468 42,87 6466 138 26,04 3606 188 15,98 3157 43 2,75 264 23 8,76 1628 76 T Sume 101,06 16263 494 47,06 7519 161 26,04 3606 188 15,98 3157 43 3,22 353 26 8,76 1628 76 % 46 47 33 26 22 38 16 19 9 3 2 5 9 10 15 0 A 4,66 1142 26 4,19 1053 23 0,47 89 3 N 69,56 12222 420 21,4 4238 98 26,04 3606 188 10,61 2486 35 2,75 264 23 8,76 1628 76 T Sume 74,22 13364 446 25,59 5291 121 26,04 3606 188 10,61 2486 35 3,22 353 26 8,76 1628 76 % 34 39 27 36 27 42 14 19 8 4 3 6 12 12 17 26 N Sume 26,84 2899 48 21,47 2228 40 5,37 671 8 % 80 77 83 20 23 17 2 N Sume 26,84 2899 48 21,47 2228 40 5,37 671 8 % 80 77 83 20 23 17 1+2+3 N Sume 26,84 2899 48 21,47 2228 40 5,37 671 8 % 80 77 83 20 23 17 SUP A 4,66 1142 26 4,19 1053 23 0,47 89 3 N 96,4 15121 468 42,87 6466 138 26,04 3606 188 15,98 3157 43 2,75 264 23 8,76 1628 76 T Sume 101,06 16263 494 47,06 7519 161 26,04 3606 188 15,98 3157 43 3,22 353 26 8,76 1628 76 % 46 47 33 26 22 38 16 19 9 3 2 5 9 10 15 ... 16.4.2. Repartiția speciilor in raport cu expolatabilitatea și participarea in amestec Specia Exploatabilitate AMESTEC Total > = 80 % 50 - 80 % 30 - 50 % < 30 % Ha Ha Ha Ha Ha CE EX. 21,47 21,47 PREEX. 4,19 12,89 3,69 20,77 NEEX. 0,48 4,34 4,82 TOTAL 25,66 12,89 0,48 8,03 47,06 CA PREEX. 12,59 12,59 NEEX. 1,66 11,79 13,45 TOTAL 1,66 24,38 26,04 GO EX. 5,37 5,37 PREEX. 10,31 0,3 10,61 TOTAL 10,31 5,67 15,98 DT PREEX. 0,47 0,47 NEEX. 2,75 2,75 TOTAL 3,22 3,22 GI PREEX. 2,58 2,58 TOTAL 2,58 2,58 LA NEEX. 2,17 2,17 TOTAL 2,17 2,17 DM NEEX. 2,17 2,17 TOTAL 2,17 2,17 CI PREEX. 1,54 1,54 TOTAL 1,54 1,54 PI PREEX. 0,3 0,3 TOTAL 0,3 0,3 UP EX. 21,47 5,37 26,84 PREEX. 4,19 25,48 10,31 8,88 48,86 NEEX. 1,66 11,79 0,48 11,43 25,36 TOTAL 27,32 37,27 10,79 25,68 101,06 % 27 37 11 25 ... 16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului SUP Specia TOTAL ARBORETE Arborete nat. partial derivate artif. de prod. sup. si mij. Suprafata Clp TE Ciclu Suprafata Clp TE Ciclu Ha % Med Med Ha % Med Med A 1 CE 47,06 46 3,0 88 47,06 47 3,0 88 2 CA 26,04 26 3,1 82 24,38 25 3,1 80 3 GO 15,98 16 3,0 99 15,98 16 3,0 99 4 DT 3,22 3 3,0 84 2,8 3 3,0 80 5 GI 2,58 3 3,0 110 2,58 3 3,0 110 6 LA 2,17 2 3,0 80 2,17 2 3,0 80 7 DM 2,17 2 3,0 80 2,17 2 3,0 80 8 CI 1,54 2 3,0 80 1,54 2 3,0 80 9 PI 0,3 3,0 80 0,3 3,0 80 Total 101,06 100 3,0 88 90 98,98 100 3,0 88 90 ... 16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile S.U.P. Exploatabilitate u.a. Supraf. (ha) Consistență Vârstă (ani) Volum (mc) Creștere (mc) u.a. Supraf. (ha) Consistență Vârstă (ani) Volum (mc) Creștere (mc) u.a. Supraf. (ha) Consistență Vârstă (ani) Volum (mc) Creștere (mc) A 1 74 26,84 0,4 85 2899 48 Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile 113,98 0,6 112 25846 322 A 2 70 4,66 0,8 60 1142 26 72 A 15,44 0,9 55 3165 99 73 A 25,78 0,7 80 6007 90 73 B 2,98 0,8 55 540 17 Total SUP pentru unitati amenajistice preexploatabile 48,86 0,8 69 10854 232 Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile si preexploatabile 75,7 0,6 74 13753 280 Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile 26,84 0,4 85 2899 48 Total UP pentru unitati amenajistice preexploatabile 48,86 0,8 69 10854 232 Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile+preexploatabile 75,7 0,6 74 13753 280 ... ... 16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse pricipale și secundare in raport cu drumuri/distanța de colectare Drum / Acces. Total supraf. Acces. medie FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA TOTAL Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE Supraf. Volum Grad.+ transgr. Cvasigrad. Succ.+ progr. Rase Crang Total princ. Taieri cons. Rarituri Curatiri Total sec. Igiena Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc DP013 101,06 2,57 101,06 26,84 2899 48,86 25,36 1549 1549 638 638 275 2462 T.DP 101,06 2,57 101,06 26,84 2899 48,86 25,36 1549 1549 638 638 275 2462 TOTAL 101,06 2,57 101,06 26,84 2899 48,86 25,36 1549 1549 638 638 275 2462 ... 16.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare Drum / Acces. Total supraf. Acces. medie FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA TOTAL Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE Supraf. Volum Grad.+ transgr. Cvasigrad. Succ.+ progr. Rase Crang Total princ. Taieri cons. Rarituri Curatiri Total sec. Igiena Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc 0.1-0.3 4,66 0,2 4,66 4,66 42 42 > 1.6 96,4 2,68 96,4 26,84 2899 44,2 25,36 1549 1549 638 638 233 2420 TOTAL 101,06 2,57 101,06 26,84 2899 48,86 25,36 1549 1549 638 638 275 2462 ... ... ... + Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la împăduriri ... 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală ... ... 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri SPECIFICARE PRODUSE DIN: Tăieri de conservare Total 3+5+6+7 Lucrări împădurire Tăieri de regenerare Tăieri de îngrijire Tăieri de igiena ha mc ha mc mc mc mc ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Sarcina anuală 1,34 155 6,09 64 28 - 247 0,53 Sarcina pe deceniu 2023-2032 13,43 1549 60,88 638 275 - 2462 5,31 Realizat in anul I 2023 Rămas de realizat in restul de 9 ani Realizat in anul II 2024 Rămas de realizat in restul de 8 ani Realizat in anul III 2025 Rămas de realizat in restul de 7 ani Realizat in anul IV 2026 Rămas de realizat in restul de 6 ani Realizat in anul V 2027 Rămas de realizat in restul de 5 ani Realizat in anul VI 2028 Rămas de realizat in restul de 4 ani Realizat in anul VII 2029 Rămas de realizat in restul de 3 ani Realizat in anul VIII 2030 Rămas de realizat in restul de 2 ani Realizat in anul IX 2031 Rămas de realizat in restul de 1 an Realizat in anul X 2032 Realizat in total pe deceniu Rămas de realizat din sarcina decenala Realizat in plus fata de prevederi Minus fata de prevederi ... 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală u.a. Supraf. Compoz. țel Consist. arb. și descr. semințișului utilizabil în anul amenajării Specificări SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 74 26,84ha 5CE3GO2DT 0.4 8CE2GO 0.5S mixt Fructificația Felul tăierii Completări la regenerări naturale Îngrijirea semințișurilor DESCR. SEM. Compoziția Înălțimea Desimea Răspândirea Fructificația Felul tăierii Completări la regenerări naturale Îngrijirea semințișurilor DESCR. SEM. Compoziția Înălțimea Desimea Răspândirea Fructificația Felul tăierii Completări la regenerări naturale Îngrijirea semințișurilor DESCR. SEM. Compoziția Înălțimea Desimea Răspândirea ... ... --------
Preluat: 2026-09-24T10:33:27.449734+00:00 · SHA256: 208d519f7a6d25233684c16b7b4f857a4acd265dd51feb2022acac8aa3bcee11