Legislație națională
AMENAJAMENT · 0 · 2024
AMENAJAMENT SILVIC din 22 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Dobra Gheorghe, Vodislav Profira-Steluţa-Alexandrina, Popescu Amuliu Gabriel, Albulescu Alexandru Victor, Popescu Alexe, Radu Ştefania, Voicu Alexe, Păun Oprea Maria, Voicu Mircea, Tiugan Marin Victor-Grig, Tiugan Iulian, Tiugan Nicoleta-Gabriela, Predoană Maria, Matei Damian, Bondrescu Aurel şi Bondrescu Aurel-Silviu, Unitatea de Producţie I Oltenii din Olt, judeţul Olt
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 298491
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
AMENAJAMENT SILVIC din 22 martie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Dobra Gheorghe, Vodislav Profira-Steluța-Alexandrina, Popescu Amuliu Gabriel, Albulescu Alexandru Victor, Popescu Alexe, Radu Ștefania, Voicu Alexe, Păun Oprea Maria, Voicu Mircea, Tiugan Marin Victor-Grig, Tiugan Iulian, Tiugan Nicoleta-Gabriela, Predoană Maria, Matei Damian, Bondrescu Aurel și Bondrescu Aurel-Silviu, Unitatea de Producție I Oltenii din Olt, județul Olt EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 bis din 27 mai 2024
Notă ...
Aprobat prin ORDINUL nr. 688 din 22 martie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 27 mai 2024.
+
CUPRINS - Proces verbal C.T.E. - Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier PARTEA I - MEMORIU TEHNIC 0.INTRODUCERE ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI 1.SITUAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a fondului forestier 22 1.1.1. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial - administrative 22 1.1.2. Coordonate Stereo 70 ale fondului forestier studiat 22 1.2. Vecinătăți, limite, hotare 23 1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 26 1.4.Administrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice 26 1.5. Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național 26 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea unității de producție 27 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 27 2.2.1. Mărimea parcelelor si subparcelelor 27 2.2.2. Situația bornelor 28 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul din amenajamentul precedent și cel actual 28 2.3. Planuri de baza utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 29 2.3.1. Planuri de baza utilizate 29 2.3.2. Repartizarea suprafeței fondului forestier pe planuri de bază (trapeze) 29 2.3.3. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 29 2.4. Suprafața fondului forestier 29 2.4.1. Determinarea suprafețelor 29 2.4.2. Tabelul 1E - Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier 30 2.4.3. Utilizarea fondului forestier 34 2.4.3.1. Ocupații și litigii 34 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători 35 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii 36 2.5. Enclave 37 2.6. Organizarea administrativă 37 2.6.1. Situația arondării pe districte și cantoane 37 3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 38 3.1.1. Evoluția proprietății pădurilor și modul lor de gospodărire înainte de anul 1948 38 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 38 3.1.2.1. Evoluția constituirii U.P. și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv) 38 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției 39 3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat 39 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 39 3.3.1. Evoluția structurii pădurii 39 4. STUDIUL STAȚIUNII Șl AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren 41 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 41 4.2.1. Geologia 41 4.2.2. Geomorfologia 41 4.2.3. Hidrografia 42 4.2.4. Climatologia 42 4.2.4.1. Regimul termic 42 4.2.4.2. Regimul pluviometric 44 4.2.4.3. Regimul eolian 46 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice 46 4.3. Soluri 46 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol 46 4.3.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol 47 4.4. Tipuri de stațiuni 48 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni 48 4.4.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune 49 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și sol 49 4.4.4. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori 50 4.5. Tipuri de pădure 53 4.5.1. Evidenta tipurilor naturale de pădure 53 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și de păduri 54 4.5.3. Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure 55 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure 56 4.6. Structura fondului de producție și de protecție 57 4.7. Arborete slab productive și provizorii 59 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 59 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi 59 4.8.2. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi 60 4.9. Starea sanitară a pădurii 60 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație 61 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI ALE BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 63 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice 63 5.1.2. Funcțiile pădurii 64 5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite 65 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii 65 5.2.1. Regimul 66 5.2.2. Compoziția țel 66 5.2.3. Tratamentul 67 5.2.4. Exploatabilitatea 67 5.2.5. Ciclul 67 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ Șl MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 68 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P.”A” - codru regulat, sortimente obișnuite 68 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale 68 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare 68 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 69 6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă 73 6.1.1.2. Adoptarea posibilității 73 6.1.1.2.1. Stabilirea posibilității de produse principale 76 6.1.1.3. Recoltarea posibilității 74 6.1.1.4. Prognoza posibilității 76 6.1.2. Reglementarea procesului de producție la S.U.P.”X” - zăvoaie de plopi și sălcii 77 6.1.2.1. Stabilirea posibilității de produse principale 78 6.1.2.2. Adoptarea posibilității de produse principale 78 6.I.2.3. Recoltarea posibilității de produse principale 79 6.1.2.4. Prognoza posibilității 79 6.1.3. Posibilitatea totală de produse principale (S.U.P.”A”+S.U.P.”X”) 80 6.1.4. Prognoza posibilității totale de produse principale (S.U.P.”A”+ S.U.P.”X”) 80 6.2. Măsuri de gospodărire ale arboretelor cu funcții speciale de protecție 80 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor 80 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat 82 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire 83 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și înlocuirea celor cu compoziții necorespunzătoare 85 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 86 6.8 Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic și procedura executării acestora, prin derogare de la prevederile amenajamentului 86 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Potențial cinegetic 88 7.2. Potențial salmonicol 88 7.3. Potențial fructe de pădure 88 7.4. Potențial ciuperci comestibile 89 7.5. Resurse melifere 89 7.6. Materii prime pentru împletituri 89 7.7. Alte produse 89 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă 90 8.2. Protecția împotriva incendiilor 90 8.2.1. Riscul de inițiere a incendiilor în fondul forestier 90 8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier 91 8.2.3. Manifestarea / evoluția incendiilor din fondul forestier 91 8.2.4. Măsuri de reducerea riscului de incendiu în fondul forestier și de stingere a incendiilor de pădure 92 8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă 92 8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă 93 8.2.5. Constatări, concluzii 94 8.3. Protecția împotriva daunelor provocate de către vânat 95 8.4. Protecție împotriva poluării industriale 96 8.5. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători 96 8.6. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală 97 9. CONSERVAREA Șl AMELIORAREA BIODIVERSITĂȚII 9.1. Elemente de biodiversitate 98 9.2. Acțiuni în favoarea biodiversității 106 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 10.1. Instalații de transport 109 10.2. Tehnologii de exploatare 110 10.3. Construcții forestiere 111 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuității funcționale 112 11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 113 11.2.1. Indicatori cantitativi 114 11.2.2. Indicatori calitativi 115 11.2.3. Indicatori de caracterizare valorică 115 12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia 116 12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului 116 12.3. Indicarea harților anexate amenajamentului 116 12.4. Colectivul de elaborare 117 12.5. Bibliografie 118 PARTEA A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 122 13.1.1. Planul de recoltare a produselor principale S.U.P.”A” - codru regulat 122 13.1.1.1. Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale 122 13.1.1.2. Recapitulația arboretelordin care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale, pe urgențe 122 13.1.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru regulat 123 13.1.1.4. Recapitulația posibilității de produse principale 124 13.1.2. Planul de recoltare a produselor principale S.U.P.”X”- Zăvoaie de plopi și sălcii 125 13.1.2.1. Repartizarea arboretelor pe deceniile ciclului la S.U.P.”X” - Zăvoaie de plopi și sălcii 125 13.1.2.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P.”X” 125 13.1.2.3. Recapitulația posibilității de produse principale - S.U.P.”X” 126 13.1.3. Recapitulația posibilității totale de produse principale 126 13.2 Planul lucrărilorde conservare 126 13.3. Planul lucrărilor de înqriiire si conducere a arboretelor 127 13.3.1. Planul lucrărilor de înqriiire a arboretelor 127 13.3.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii 128 13.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire 129 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT Șl CONSTRUCȚIILE FORESTIERE 14.1. Planul instalațiilor de transport 131 14.2. Planul construcțiilor silvice 132 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 134 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă - S.U.P.”A” 137 PARTEA A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenaiistice 141 16.1.1. Descrierea parcelară 142 16.1.2. Evidența arboretelor inventariate 164 16.1.3. Evidența arboretelor marcate 164 16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 165 16.2.1. Repartiția suprafețelor pe cateqorii de folosință și grupe funcționale 165 16.2.2. Repartiția suprafețelor pe cateqorii funcționale 166 16.2.3. Situația sintetică pe specii 167 16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale 168 16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii 168 16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii 169 16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv 169 16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii, pentru fondul neproductiv 169 16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție / protecție după vârstă, grupe funcționale și specii 170 16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii 175 16.3. Evidențe privind condițiile naturale de veqetație 178 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure 178 16.3.2. Recapitulație formații forestiere 179 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție 180 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție 181 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului 182 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării 183 16.3.7. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi 184 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 185 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile, pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii 185 16.4.2. Repartiția speciilorîn raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec 187 16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului 188 16.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile 188 16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 189 16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare 189 PARTEA A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri 192 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală 193 17.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului 194 17.4. Evidența decenală a aplicării amenajamentului 204 SE APROBĂ, DIRECTOR TEHNIC ........ PROCES VERBAL C.T.E. NR. ...../..... Avizare și recepție A. OBIECTUL AVIZĂRII: Redactarea în concept a amenajamentului U.P. I Oltenii din Olt care include suprafețe de fond forestier proprietate privată aflate sub contract de prestări servicii silvice cu O.S. Caracal și O.S. Slatina, D.S. Olt. Beneficiari: ................ Șef proiect: ing. ........... Faza de proiectare: redactare în concept a amenajamentelor Comanda : Contract nr.: ... B. PARTICIPANȚI: Expert C.T.A.P., director stațiune: ing. ........... Șef secție secție: ing. ........... Șef proiect: ing. ........... Proiectant ing. ........... ... C. CONSTATĂRI - CONCLUZII: Din analiza documentației și în urma discuțiilor purtate, au rezultat următoarele: Redactarea în concept s-a făcut în conformitate cu prevederile din "Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare și în baza celor stabilite la Conferința a II-a de amenajare, din data de 04.10.2019. Amenajamentul U.P. I Oltenii din Olt s-a realizat în scopul gestionării durabile a fondului forestier, data intrării în vigoare a acestuia fiind 01.01.2019. Activitatea de dezvoltare tehnologică, necesară pentru elaborarea amenajamentului, s-a desfășurat în domeniul silviculturii, în perioada 2018-2019. Conform legislației în vigoare, obiectivele amenajamentului sunt: – determinarea și precizarea elementelor de organizare a teritoriului; ... – cunoașterea structurii și a potențialului protectiv și productiv al pădurilor în dinamica lor, în care scop s-a impus descrierea ecosistemelor forestiere; ... – precizarea obiectivelor social-economice și ecologice ale pădurii și atribuirea de funcții pe arborete; ... – constituirea subunităților de gospodărire; ... – proiectarea modelelor structurale optime pe arborete și pe ansamblul pădurii, corespunzătoare funcțiilor atribuite și potențialului natural; ... – elaborarea planurilor amenajistice, prin care s-a urmărit îndrumarea structurii reale a arboretelor și a pădurii spre structurile optime stabilite în vederea creșterii eficacității funcționale; ... – controlul periodic complex al stării și structurii pădurilor în legătură cu măsurile proiectate și aplicate; ... Indicatorii de rezultat ai amenajamentului sunt: – suprafața fondului forestier și geometria imobilelor care îl compun; ... – elementele de caracterizare a stațiunilor (factori geologici, geomorfologici, edafici și climatici); ... – caracteristicile arboretelor și ale pădurii; ... – obiectivele social economice și ecologice ale pădurii; ... – posibilitatea pădurii; ... – planurile de recoltare, de conservare și cultură; ... – planul instalațiilor de transport; ... – elemente de biodiversitate; ... – prognoza dezvoltării fondului forestier prin analiza eficacității modului de gospodărire din trecut a pădurilor și a măsurilor proiectate în prezent; ... Aceștia sunt descriși sintetic în continuare: Suprafața totală a U.P. I Oltenii din Olt este de 116,7 ha și a fost împărțită în 11 parcele și 41 subparcele, rezultând o suprafață medie a parcelei de 10,56 ha și a subparcelei de 2,83 ha. Se menționează că s-a păstrat numerotarea veche a parcelelor de la amenajările anterioare, atunci când fondul forestier analizat în cadrul U.P. I Oltenii din Olt se afla în proprietatea publică a statului. Aceasta este prima amenajare a acestor suprafețe în forma actuală. Ca urmare a revizuirii zonării funcționale suprafața acestei unității de producție a fost încadrată în totalitate în grupa I funcțională - 113,64 ha. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale se prezintă astfel: 1.3G (3G/3G5R5Q) - arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie (T. III) - 62,12 ha (55%). O suprafața de 23,70 ha încadrată în această categorie funcțională este inclusă în ariile naturale protejate din cadrul rețelei Natura 2000 ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior și ROSCI 0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele; 1.4D - arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanță de până la 2 km față de localitățile din zona de câmpie și de coline joase (T. III) - 27,02 ha (24%); 1.4F (4F3D) - benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul Drumului Național 65 Pitești - Slatina - Craiova (T. IV) - 0,50 ha; 1.5Q (5Q1D)- arborete din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor - din rețeaua ecologică Natura, ROSCI 0266 Valea Oltețului (T iv)- 24,00 ha (21%). La elaborarea amenajamentului s-a folosit o bază cartografică compusă din planuri de bază la scara 1:5000 editate de I.G.F.C.O.T. în anul 1974 după aerofotografierile executate în anii 1962 și 1973. Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile acestei unități de producție sunt situate în: – Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal (FD2) - 24,87 ha - 22%; ... – Etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora) și șleauri de deal (FD1) - 6,25 ha -5%; ... – Etajul câmpie forestieră (FC) - 82,52 ha -73%. ... Au fost identificate trei tipuri de sol și cinci subtipuri, predominante fiind: – Planosol albic vertic - 38,32 ha (34%); ... – Aluvisol tipic - 26,15 ha (23%); ... – Aluviosol molic - vertic - 25,67 ha (23%). ... Au fost identificate cinci tipuri de stațiuni forestiere, predominante fiind: – 8.3.2.2. - Câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol podzolit edafic mjlociu - 30,70 ha - 27%; ... – 8.5.1.1. - Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu - mare- 27,82 ha - 25%; ... – 6.1.4.2. - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu - 24,87 ha - 22%; ... S-au identificat opt tipuri de pădure, predominante fiind: – 732.2- Cereto - gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m) - 30,70 ha - 27%; ... – 722.2 - Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) - 24,87 ha - 22%; ... – 931.2 - Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m) - 24,00 ha- 21%. ... Principalele caracteristici structurale (total arborete) sunt următoarele : Specificări Specii Medie/Total CE Gî ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM Compoziția [%] 23 18 17 8 7 6 5 3 11 2 100 Clasa de producție III.3 III.0 III.0 III.7 IV.3 III.7 II.0 III.2 III.4 III.0 III.3 Consistența 0,79 0,79 0,63 0,77 0,36 0,52 0,66 0,59 0,66 0,86 0,69 Vârsta [ani] 72 68 107 30 40 38 29 37 62 60 65 Cr. curentă [m.c./an/ha] 4,1 4,9 2,3 0,6 1,8 3,8 - 2,1 3,4 8,7 3,3 Vol. unitar [m.c./ha] 220 199 212 77 100 154 213 149 133 267 180 Vol. total [m.c.] 5578 4061 4142 667 732 1061 1101 559 1647 677 20225 S-au constituit următoarele subunități de gospodărire : S.U.P. "A" - Codru regulat- sortimente obișnuite ............ 78,67 ha; S.U.P. "X" - Zăvoaie de plopi și sălcii .......... 33,45 ha. Reactualizate în conformitate cu "Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare, bazele de amenajare sunt următoarele: – regimul : codru pentru stejărete, cerete, gârnițete, cereto-gârnițete și regimul crâng pentru arboretele de salcâm, plop indigen și plop euramerican; ... – compoziția - țel : corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure, ameliorată cu specii valoroase de amestec și ajutătoare; ... – tratamente: tăieri progresive, tăieri rase, tăieri în crâng. ... Exploatabilitatea: – de protecție pentru arboretele încadrate în grupa I funcțională. ... Ciclul: ● 90 ani pentru arboretele încadrate în S.U.P. A; ● 25 ani pentru arboretele încadrate în S.U.P. X. Posibilitatea de produse principale este de 341 mc/an și se va recolta din S.U.P. "A" (238 m.c./an) și din S.U.P. "X" (103 m.c./an) . Pentru deceniul actual de aplicare al amenajamentului s-a prevăzut ca anual se vor executa următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor: – curățiri pe o suprafață de 0,60 ha cu un volum de 2 mc; ... – rărituri pe o suprafață de 7,28 ha cu un volum de 86 mc; ... Posibilitatea totală de produse secundare este de 88 mc. Anual vor fi parcurse cu tăieri de igienă 59,86 ha de pe care se vor recolta 48 mc. Lucrări de împădurire s-au prevăzut pe o suprafață totală de 20,72 ha din care completări 3,47 ha. Instalațiile de transport sunt reprezentate de 3,0 km drumuri (drumuri publice) care asigură accesibilitatea de 58% a fondului forestier. Caracterul de noutate al rezultatelor amenajamentelor derivă din implementarea măsurilor referitoare la pădurile cu valoare ridicată de conservare și din conservarea și ameliorarea biodiversității. Comisia tehnico-economică, avizează favorabil lucrarea în forma prezentată. ... FPS-01-01/01 U.P. I Oltenii din Olt Anul aplicării 2019 FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER FOLOSINȚE Suprafața (ha) Grupa I Grupa II Total A. PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII 113,64 - 113,64 A1. PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A1.1-A1.7) din care: 113,64 - 113,64 A1.1.-A1.3. Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială 112,12 - 112,12 A1.4. Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - - - A1.5. Poieni sau goluri destinate împăduririi 1,52 - 1,52 A1.6. Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - - A1.7. Răchitarii naturale sau create prin culturi - - - A2. PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care: - - - A2.1.- A2.2. Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială - - - A2.3. Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze - - - A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - A2.5 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - - C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri, săraturi, mlaștini, râpe) - - 2,53 D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER - - - D1. Transmise prin acte normative - - - D2. Ocupații și litigii - - - TOTAL U.P. 113,64 - 116,17 ENCLAVE - REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE Grupa GRUPA I TOTAL GRUPA I Categoria 3G 4D 4F 5Q Suprafața (ha) 62,12 27,02 0,50 24,00 113,64 SUBUNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE SUBUNITATEA A X - - - Total SUPRAFAȚA -ha- 78,67 33,45 - - - 112,12 CICLU 90 25 - - - - DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER De expl. Publice Forestiere Total La începutul deceniului La sfârșitul deceniului În perspectivă m/ha % - 25,8 - 25,8 58% 58% 100 INDICATORUL SPECII Total CE Gî ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (ha) Gr. I 112,12 25,37 20.45 19.53 8,67 733 6,89 5,17 3,76 1241 254 Gr. II - - - - - - - - - - - Total A1 (gr.l+gr.ll) (ha) 112,12 25,37 20.45 19.53 8,67 733 6.89 5,17 3,76 1241 254 Total U.P. (A1+A2) (ha) 112,12 25,37 20,45 19,53 8,67 733 6,89 5,17 376 1241 254 Proporția speciilor %) A.1. 100 23 18 17 8 7 6 5 3 11 2 U.P. 100 23 18 17 8 7 6 5 3 11 2 Clasa de producție medie A.1. III.3 III.3 III.O III.O III.7 IV.3 III.7 II.O III.2 III.4 III.O U.P. III.3 III.3 III.O III.O III.7 IV.3 III.7 II.O III.2 III.4 III.O Consistența medie A.1. 0,69 0,79 0,79 0,63 0,77 0,36 0,52 0,66 0,59 0,66 0,86 U.P 0,69 0,79 0,79 0,63 0,77 0,36 0,52 0,66 0,59 0,66 0,86 Vârsta medie (ani) A.1. 65 72 68 107 30 40 38 29 37 62 60 U.P. 65 72 68 107 30 40 38 29 37 62 60 Fond lemnos total (mc) A.1. 20225 5578 4061 4142 667 732 1061 1101 559 1647 677 U.P. 20225 5578 4061 4142 667 732 1061 1101 559 1647 677 Volum mediu la hectar (mc/ha) A1. 180 220 199 212 77 100 154 213 149 133 267 U.P. 180 220 199 212 77 100 154 213 149 133 267 Indice de creștere curentă (mc/an/ha) A.1. 3,3 4,1 4,9 2,3 0,6 1,8 3,8 - 2,1 3,4 8,7 U.P. 3,3 4,1 4,9 2,3 0,6 1,8 3,8 - 2,1 3,4 8,7 Posibilitatea anuală din produse principale (mc/an) 340 90 13 86 29 21 8 36 5 47 5 Posibilitatea anuală din produse secundare (mc/an) 9 4 1 1 - - - - - - 3 din care: rărituri 9 4 1 1 - - - - - - 3 Volum de recoltat prin TC (mc/an) - - - - - - - - - - - Total volum de extras (mc/an) 350 94 14 87 29 21 8 37 5 47 8 Indici de recoltare (mc/an/ha) Principale Secundare T. de conservare Total 3,0 0,1 - 3,1 Lucrări de îngrijire și conservare Lucrarea Degajări Curățiri Rărituri Igienă T. de conservare ha ha mc ha mc ha mc ha mc Total - 0,60 2 7,28 86 59,86 481 - - Anual - 0,06 - 0,73 9 59,86 48 - - Lucrări de împădurire (ha) Specia SC PLN PLA ANN ST CE Gî PA TOTAL Integrale 1,26 3,94 3,43 0,50 3,70 0,08 0,03 1,11 14,05 Complet. 0,25 0,78 0,68 0,10 0,74 0,02 0,03 0,22 2,82 Total 1,51 4,72 4,11 0,60 4,44 0,10 0,06 1,33 16,87 PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE - SUP „A“, SUP „X“ Nivel prognoza Suprafața în producție - ha- Volumul arboretelor exploatabile-mii mc Volumul arboretelor preexploatabile -mii mc Posibilit. anuală mc SUP„A“ SUP „X“ SUP„A“ SUP„X“ SUP„A“ SUP „X“ SUP„A“ SUP „X“ 2019 -2028 78,67 33,45 8,2 4,2 7,4 - 237 103 2029-2038 78,67 34,97 - - - - 253 299 2039-2048 78,67 34,97 - - - - 228 195 2049 -2058 78,67 34,97 - - - - 198 150 U.P.I. Oltenii din Olt S.U.P. "A" - Codru regulat, sortimente obișnuite Ciclul: 90 ani FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr crt. Indicatorul SPECII U.M. Total CE GÎ ST FR TE JU AR ULC PLZ DT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1. Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale (ha) Grupa I ha 78,67 25,37 19,98 19,53 2,63 2,54 2,39 1,33 1,29 0,67 294 Grupa II Total A1 78,57 25,37 19,98 19,53 2,63 2,54 2,39 1,33 1,29 0,67 2,94 Total U.P. (ha) A1+A2 ha 78,67 25,37 19,98 19,53 2,63 2,54 2,39 1,33 1,29 0,67 2,94 2. Proporția speciilor % 100 32 25 25 3 3 3 2 2 1 4 3. Clasa de producție medie - III.2 III.3 III.0 III.0 III.9 III.0 IV.0 III.0 III.0 II.0 III.1 4. Consistența medie - 0,73 0,79 0,80 0,63 0,54 0,86 0,60 0,70 0,52 0,40 0,81 5. Vârsta medie ani 78 72 68 107 75 60 81 40 48 25 66 6. Fond lemnos total mc/ha 15081 5578 4016 4142 347 677 285 86 262 57 531 7. Volum mediu la hectar mc 203 220 201 212 132 267 119 65 203 85 181 8. Indici de creștere curentă mc/an/ha 38 4,1 5,0 2,3 27 8,7 - 0,8 4,7 - 5,4 9. Indici de creștere indicatoare mc/an/ha 2,6 29 2,7 24 1,9 33 1,3 1,3 23 15 24 10. Posibilitatea de produse principale mc/an 237 90 13 86 17 5 7 - 14 5 - 11. Posibilitatea de produse secundare mc/an 9 4 1 1 - 3 - - - - - 12 din care rărituri mc/an 9 4 1 1 - 3 - - - - - 13. Volum de recoltat prin TC (mc/an) - - - - - - - - - - - - 14. Total posibilitate (rând 10-11) mc/an 247 94 14 87 17 8 7 - 14 6 - 15. Indici de recoltare mc/an/ha Principale Secundare T.de conservare Total 3,0 0,1 - 3,1 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII Suprafața - ha 78,67 1,65 3,95 6,90 56,15 7,36 0,69 1,97 % 100 2 5 9 71 9 1 3 Volum - mc 15981 80 328 1028 11951 1847 111 636 % 100 1 2 6 74 12 1 4 U.P.I Oltenii din Olt S.U.P. "X" - Zăvoaie de plopi și sălcii Ciclul: 25 ani FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr crt Indicatorul SPECII U.M. Total SC PLN PLA PLZ ANN CD NU GÎ DD DT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1. Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale (ha) Grupa I ha 33,45 8,47 7,33 6,89 4,50 3,76 0,76 0,55 0,47 0,17 0,55 Grupa II - - - - - - - - - - - Total A1 33,45 8,47 7,33 6,89 4,50 3,76 0,76 0,55 0,47 0,17 0,55 Total U.P. (ha) A1+A2 ha 33,45 8,47 7,33 6,89 4,50 3,76 0,76 0,55 0,47 0,17 0,55 2. Proporția speciilor % 100 25 22 21 13 11 2 2 1 1 2 3. Clasa de producție medie - III.5 III.7 IV.3 III.7 II.0 III.2 III.0 III.0 III.0 III.0 III.0 4. Consistența medie - 0,60 0,77 0,36 0,52 0,70 0,59 0,63 0,91 0,71 0,91 0,51 5. Vârsta medie ani 35 31 40 38 30 37 29 40 20 50 40 6. Fond lemnos total mc/ha 4244 649 732 1061 1044 559 26 55 45 7 66 7. Volum mediu la hectar mc 127 77 100 154 232 149 34 100 96 41 120 8. Indici de creștere curentă mc/an/ha 2,0 0,5 1,8 3,8 - 2,1 5,3 7,3 4,3 5,9 7,3 9 Posibilitatea de produse principale mc/an 103 29 21 8 31 5 - - - - 9 10 Posibilitatea de produse secundare mc/an - - - - - - - - - - - 11 din care rărituri mc/an - - - - - - - - - - - 12 Volum de recoltat prin TC (mc/an) - - - - - - - - - - - - 13 Total posibilitate (rând 10-11) mc/an 103 29 21 8 31 5 - - - - 9 14 Indici de recoltare mc/an/ha Principale Secundare T. de conservare Total 3,1 - - 3,1 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII Suprafața - ha 33,45 - - - 1,73 5,83 5,16 20,73 % 100 - - - 5 17 15 63 Volum - mc 4244 - - - 52 550 1062 2580 % 100 - - - 1 13 25 61
+
Partea I MEMORIU TEHNIC 0. INTRODUCERE - ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI 1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 9. CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA BIODIVERSITĂȚII 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 12. DIVERSE 0. INTRODUCERE: ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI Scopul amenajamentului: asigurarea modului de gestionare a fondului forestier proprietate privată ............ pentru care serviciile silvice sunt asigurate prin Ocolul silvic și Ocolul silvic Caracal din cadrul Direcției Silvice Olt, cu respectarea regimului silvic. Domeniul de cercetare dezvoltare și inovare: bioeconomie; Obiective științifice și tehnice: – studiul stațiunii și al vegetației forestiere; ... – stabilirea obiectivelor social-economice și ecologice ale pădurilor; ... – stabilirea țelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale arboretelor; ... – stabilirea posibilității pădurilor și elaborarea planurilor de recoltare și cultură; ... Perioada de desfășurare: elaborarea amenajamentului pentru U.P.I Oltenii din Olt este cuprinsă între 01.01.2018 și 30.11.2019 și cuprinde mai multe faze/activități desfășurate: teren, redactare, definitivare, GIS, documentații de mediu etc.; Tipul sursei de finanțare: privată, persoane fizice; Bugetul: conform contractului nr. ...........; Caracterul de noutate: al amenajamentului U.P. I Oltenii din Olt constă în: – abordarea aspectelor referitoare la conservarea și ameliorarea biodiversității; ... – introducerea noțiunilor și abordarea aspectelor privind certificarea pădurilor; ... – se supune evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, după caz, iar evaluarea adecvată a efectelor potențiale asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar fiind parte integrantă din acesta; ... – realizarea bazei de date GIS aferentă amenajamentului silvic; ... – implementarea măsurilor aferente Pădurilor cu valoare ridicată de conservare. ... Principalii indicatori de rezultat definiți în urma elaborării amenajamentului U.P.I Oltenii din Olt sunt: – caracterizarea factorilor geomorfologici și a celor edafici din teritoriul studiat; ... – descrierea principalelor caracteristici ale arboretelor; ... – stabilirea posibilității pădurilor (produse principale, secundare); ... – elaborarea planurilor de recoltare și cultură; ... – indicarea modalităților de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier în afara lemnului; ... – stabilirea măsurilor de protecție a fondului forestier împotriva: doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor și altor dăunători, eroziunii și atenuarea extremelor climatice ș.a.; ... – stabilirea măsurilor de gospodărire a arboretelor slab productive și provizorii și a celor afectate de factori destabilizatori; ... – conservarea și ameliorarea biodiversității; ... – studiul și analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor. ... ... 1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a fondului forestier Din punct de vedere geografic unitatea de producție studiată este situată în partea de est a județului Olt, în Piemontul Cotmenei, în zona de tranziție dintre câmpia înaltă și dealurile mijlocii (pentru suprafețele de fond forestier aflate sub contract de prestări servicii silvice cu Ocolul silvic Slatina) și în centrul județului Olt, în Câmpia Romanaților și în luncile râurilor Olteț și Olt (pentru suprafețele de fond forestier aflate sub contract de prestări servicii silvice cu Ocolul silvic Caracal). Din punct de vedere teritorial unitatea de producție I Oltenii din Olt se întinde pe raza orașului Scornicești și pe raza comunelor Voineasa, Fărcașele și Dobrun din județul Olt. Din punct de vedere fitoclimatic unitatea de producție este situată în următoarele etaje fitoclimatice: – Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal - FD2; ... – Etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora) - FD1; ... – Etajul câmpie forestieră (FC). ... Accesul în teritoriul unității de producție I Oltenii din Olt este asigurat de drumul național/european Pitești - Slatina- Craiova(D.N. 65/E574), de drumul județean Jitaru - Scornicești (D.J. 703 C), de drumul județean Balș - Dobrun (D.J. 643) și de drumul comunal Fărcașele - Drăgănești Olt (D.C. 102A). 1.1.1. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial- administrative Suprafața unității de producție I Oltenii din Olt este de 116,17 ha și face parte din unitățile teritorial-administrative prezentate în tabelul următor. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial - administrative Tabelul 1.1.1.1. Nr. crt. Jud. Unitatea teritorial - administrativă Subparcele aferente Suprafața [ ha ] 1 Olt Sconicești 120 B, 120 C, 120 D, 120 E, 120 F, 120 G, 121 A, 121 B, 121 C, 121 D, 121 E, 121 F, 121 G, 121N, 130A, 130 B 28,25 2 Fărcașele 98 B, 98 C, 98 D, 98 E, 98N 25,50 3 Voineasa 9A,9D, 9E,9 G,9H, 206 A, 206 B, 206 C, 207 A, 240 A, 240 B, 240 C, 255 A, 255 B 57,00 4 Dobrun 103 C, 104 A, 104 B, 104 C, 104 D, 104 E 5,42 Total județ Olt 116,1 Total U.P.I Oltenii din Olt 116,17 ... 1.1.2. Coordonate Stereo 70 ale fondului forestier studiat Amenajamentul unității de producție I Jidvei este însoțit de hărți în format electronic, iar coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate privată sunt prezentate sub formă de vectori în format digital cu referință geografică, în sistemul de proiecție națională STEREO 70. Pe raza teritorială a unității de producție I Oltenii din Olt s-au identificat următoarele arii protejate: situl Natura 2000 RoSCI 0266 Valea Oltețului (parcelele 240, 255 - 24,00 ha) și siturile Natura 2000 ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior și ROSCI 0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele (parcela 98 - 25,50 ha). ... ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare Vecinătățile, limitele și hotarele unității de producție I Oltenii din Olt sunt prezentate în tabelul 1.2.1. – pentru trupul Mărgăritești: Tabelul 1.2.1. Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord Terenuri agricole locuitori satul Mărgăritești artificială Liziera pădurii Borne și semne Est Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Sud Terenuri agricole locuitori satul Mărgăritești artificială Liziera pădurii Borne și semne Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Vest Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne ... – pentru trupul Fărcașele: Tabelul 1.2.2. Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord Terenuri agricole locuitori satul Fărcașele artificială Liziera pădurii Borne și semne Est Terenuri agricole locuitori satul Fărcașele artificială Liziera pădurii Borne și semne Sud Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Vest Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Terenuri agricole locuitori satul Fărcașele artificială Liziera pădurii ... – pentru trupul Dobrun: Tabelul 1.2.3. Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord Terenuri agricole locuitori satul Dobrun artificială Liziera pădurii Borne și semne Drumul județean Balș - Dobrun (D.J. 643) artificială Liziera pădurii Est Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Sud Terenuri agricole locuitori satul Dobrun artificială Liziera pădurii Borne și semne Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Vest Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne ... – pentru trupul Scornicești: Tabelul 1.2.4. Puncte Vecinătăți Limite Hotare cardinale Felul Denumirea Nord Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Est Terenuri agricole locuitori orașul Scornicești artificială Liziera pădurii Borne și semne Sud Terenuri agricole locuitori orașul Scornicești artificială Liziera pădurii Borne și semne Drumuri folosite pentru exploatațiile agricole artificială Semne pe arborii de limită Vest Drumul județean Jitaru - Scornicești (D.J. 703 C) artificială Liziera pădurii Borne și semne Proprietăți private oraș Scornicești artificială Liziera pădurii naturală Pârâul Plapcea Mică ... – pentru trupul Complex President: Tabelul 1.2.5. Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Est Drum folosit pentru accesul la Complexul President artificială Liziera pădurii Borne și semne Sud Drumul național/european Pitești - Slatina- Craiova(D.N. 65/E574) artificială Liziera pădurii Borne și semne Vest Pădure proprietate privată artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne ... – pentru trupul Blaj: Tabelul 1.2.6. Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord Islaz satul Rusăneștii de Sus artificială Liziera pădurii Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Est Islaz satele Rusăneștii de Sus și Blaj artificială Liziera pădurii Borne și semne Sud Drumul județean Balș - Dobrun (D.J. 643) artificială Liziera pădurii Borne și semne Vest Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne ... – pentru trupul Olteț: Tabelul 1.2.7. Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Nord Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Est Pădure proprietatea publică a statului administrată de O.S. Carcal, Direcția Silvică Olt artificială Semne pe arborii de limită Borne și semne Sud Terenuri locuitori sat Blaj naturală Râul Olteț Borne și semne Vest Terenuri locuitori sat Blaj naturală Râul Olteț Borne și semne ... Hotarele pădurilor sunt materializate prin borne de hotar și pichetaj pe arborii de limită. ... 1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente Situația suprafeței trupurilor de pădure din unitatea de producție I Oltenii din Olt este prezentată în tabelul 1.3.1, cu denumirea acestora, parcelele componente, suprafața, comuna în raza căreia se află și distanța medie până la gara cea mai apropiată. Situația trupurilor de pădure și bazineteior componente Tabelul 1.3.1. Nr. crt. Denumirea trupului de pădure Parcele componente Supraf. [ha] Unitatea terit. administrativă Distanța. în km. până la .... Ocol Corn./Oraș Gara CFR 1 Mărgăritești 9 23,00 Voineasa 34,0 6,0 9,0 2 Fărcașele 98 25,50 Fărcașele 12,0 1,0 12,0 3 Dobrun 103, 104 5,62 Dobrun 23,0 1,0 21,0 4 Scornicești 120,121 27,75 Scornicești 26,0 1,0 26,0 5 Complex President 130 0,50 Scornicești 26,5 3,0 26,5 6 Blaj 206 10,00 Voineasa 30,0 3,0 14,0 7 Olteț 240, 255 24,00 Voineasa 31,0 4,0 15,0 Total 116,17 - - - - Gările de destinație a materialului lemnos sunt: – Balș pentru trupurile de pădure cu nr. 1, 3, 6 și 7; ... – Caracal pentru trupul de pădure cu nr. 2; ... – Slatina pentru trupurile de pădure cu nr. 4, 5. ... Sediul ocoalelor silvice care asigură serviciile silvice pentru suprafețele de fond forestier din cadrul U.P. I Oltenii din Olt se află în municipiile Caracal (pentru trupurile cu nr. 1,2, 3, 6 și 7) și Slatina (pentru trupurile cu nr. 4 și 5) ... 1.4. Administrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice Pentru suprafețele de fond forestier din cadrul U.P. I Oltenii din Olt sunt încheiate contracte de prestări servicii silvice cu O.S. Caracal și O.S. Slatina. ... 1.5. Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier În această unitate de producție nu există terenuri din această categorie. ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI Indicatorii de rezultat ai amenajamentului pentru acest capitol sunt suprafața fondului forestier și geometria imobilelor care îl compun. 2.1. Constituirea unității de producție Unitatea de producție și protecție I Oltenii din Olt a fost constituită prin avizarea temei de proiectare la conferința I de amenajarea pădurilor. Unitatea de producție și protecție I Oltenii din Olt, în suprafața totală de 116,17 ha, este reprezentată de fondul forestier proprietate privată ........ , suprafață de fond forestier dobândită de aceste persoane fizice fie prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor proprietății, fie prin vânzare - cumpărare de la alte persoane fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor proprietății. ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului La actuala amenajare s-a respectat vechiul parcelar ca limite și numerotare din U.P. II Cezieni și U.P. X Reșca, din cadrul O.S. Caracal și U.P. IV Oporelu, din cadrul O.S. Slatina de la amenajările precedente, atunci când fondul forestier analizat în cadrul U.P. I Oltenii din Olt se afla în proprietatea publică a statului. Unitatea de protecție și de producție I Oltenii din Olt este constituită din 11 parcele numerotate astfel: 9, 98, 103, 104, 120, 121, 130, 206, 207, 240, 255. Corespondența dintre parcelarul vechi și cel actual este prezentată în tabelul de la paragraful 2.2.3 . În cadrul parcelarului menționat mai sus s-au constituit 41 unități amenajistice. Prin lucrările de reamenajare s-au reîmprospătat limitele vechiului subparcelar, iar unde a fost cazul au fost create noi subparcele ori s-a trecut la modificări ale limitelor subparcelare, acolo unde a fost cazul, materializarea în teren făcându-se cu vopsea roșie prin linii orizontale. Subparcelarul s-a constituit conform criteriilor din "Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare. 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor Suprafața parcelelor și subparcelelor (maximă, medie și minimă) este prezentată în tabelul 2.2.1.1. Tabelul 2.2.1.1. Anul amenajării Parcele Subparcele Nr. Suprafața (ha) Nr. Suprafața (ha) medie maximă minimă medie maximă minimă 2019 11 10,56 25,50 0,50 41 2,83 11,85 0,05 La amenajarea actuală, suprafețele maxime corespund parcelei 98 și u.a. 98 D, iar suprafețele minime corespund parcelei 130 și u.a. 130 A. ... 2.2.2. Situația bornelor În tabelul 2.2.2.1. se prezintă modul de numerotare al bornelor pe trupuri de pădure. Tabelul 2.2.2.1. Denumirea trupului de pădure Nr. bornelor Numerotarea bornelor Felul bornelor Parcelele unde sunt amplasate Mărgăritești 14, 15, 17, 511, 512 5 beton armat 9 Fărcașele 190, 193-196 5 betonarmat 98 Dobrun 375, 376, 379 3 betonarmat 103, 104 Scornicești 359-361, 363-366 7 betonarmat 120,121 Complex President 440 1 beton armat 130 Blaj 10, 509 2 beton armat 206 Olteț 23, 121, 582 3 beton armat 240,255 Total 10, 14, 15, 17, 23, 121, 190, 193-196, 359-361, 363-366, 375, 376, 379, 440,509,511, 512, 582 26 - Bornele sunt confecționate din beton armat, recondiționarea și înlocuirea lor fiind făcută de organele de teren ale ocolului silvic. Se impune pentru unele borne, materializarea lor și pe arbori martor pentru o mai ușoară identificare a acestora. După primirea hărților de amenajament personalul de teren va trebui să revadă numerotarea și amplasarea noilor borne și să le materializeze în teren. ... 2.2.3. Corespondența între subparcelarul din amenajamentul precedent și cel actual Corespondența dintre parcelarul și subparcelarul din amenajamentul actual și cel precedent poate fi urmărită în tabelul de mai jos. Tabelul 2.2.3.1. Numărul parcelei și indicativul subparcelei din amenajamentul întocmit în anul: Amenajament U.P. II Cezieni, ediția 2000 2019 Amenajament U.P. II Cezieni, ediția 2000 2019 2009 2018 9 % 9 A 240% 240A 120 E+F 120E 9 % 9 D 240% 240 B 120 B% 120F 9 % 9 E 240% 240C 120 B% 120G 9 % 9 G 255% 255A 121 A 121 A 9 % 9 H 255% 255 B 121 B% 121 B 103% 103C Amenajament U.P.X Reșca,edițja2000 2019 121 C 121 C 104% 104A 98B%+D% 98 B 121 D 121 D 104% 104B 98 C 98 C 121 E 121 E 104% 104C 98D%+F 98 D 121 F 121 F 104% 104D 98 E 98 E 121 G 121 G 104% 104E 98N% 98N 121 B% 121N 206% 206A Amenajament U.P. IV Oporelu,ediția 1996 2019 130A% 130A 206% 206B 120B%+D% 120B 130A% 130B 206% 206C 120C 120C 207% 207 A% 120B%+D% 120D ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, având echidistanța curbelor de nivel de 5 m, la scara 1 : 5000. Planurile obținute fotogrametric, sunt executate în anul 1974, de către I.G.F.C.O.T, aerofotografierea fiind executată în anii 1962 și1973. S-au folosit 9 planuri de baza care au fost actualizate după aerofotografieri recente și măsurători. ... 2.3.2. Repartizarea suprafeței fondului forestier pe planuri de bază (trapeze) Planurile de bază utilizate (1:5000) sunt următoarele: L-35-122-A-a-3-IV, L-35-122-A-c-1-II, L-35-122-A-c-2-III, L-35-133-A-b-1-III, L-35-133-A-b-3-II, L-35-133-A-b-4-I, L-35-133-A-b-4-IV, L-35-133-A-d-2-II, L-35-133-D-b-2-I. Planurile de bază utilizate la determinarea suprafețelor au îndeplinit toate condițiile pentru a putea fi utilizate în acest scop. Astfel, detaliile topografice, precum formele de relief, rețeaua hidrografică, instalațiile de transport, limitele fondului forestier, etc., sunt bine reprezentate, prin semnele convenționale respective. De asemenea, toate planurile au materializate formele de relief, reprezentate prin curbe de nivel cu echidistanța de 5 m. Toponomia înscrisă pe planuri este conformă cu realitatea din teren. ... 2.3.3. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază Pentru reambularea planurilor de bază s-au folosit ridicări în plan, realizate cu tehnologie GPS. Lungimea totală ridicărilor în plan efectuate este de 23 km cu 482 puncte. Hărțile de amenajament la scara 1:20.000 s-au executat prin prelucrarea planurilor de bază în sistem GIS. ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier Suprafața fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu este de 116,17 ha. Ocolul silvic are obligația, în eventualitatea unor mișcări de suprafață din fondul forestier în deceniul de aplicare a amenajamentului, să țină completat la zi tabelul 1 E ( tabelul 2.4.2.1.) . 2.4.1. Determinarea suprafețelor Suprafața totală a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice din unitatea de protecție și de producție I Oltenii din Olt este de 116,17 ha. Determinarea suprafețelor s-a făcut pe cale analitică la nivelul fiecărei unități amenajistice în cadrul sistemului Geografic Informatic (G.I.S.) după planurile de bază echipate. Ținându-se cont de precizia ridicată a acestui mod de determinare a suprafețelor, pentru unitățile amenajistice din cadrul U.P. în studiu au fost adoptate noile suprafețe cu două zecimale. ... 2.4.2. Tabelul 1E Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier Persoanele fizice: Dobra Gheorghe, Vodislav Profira - Steluța - Alexandrina, Popescu Amuliu Gabriel, Albulescu Alexandru Victor, Popescu Alexe, Radu Ștefania, Voicu Alexe, Păun Oprea Maria, Voicu Mircea, Tiugan Marin Victor - Grig, Tiugan Iulian, Tiugan Nicoleta - Gabriela, Predoană Maria, Matei Damian, Bondrescu Aurel, Bondrescu Aurel - Silviu U.P. I Oltenii din Olt Nr. crt. Documentul de aprobare Scopul modificărilor efectuate denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul forestier Unitățile amenajistice Modificări în suprafața proprietății Scoateri definitive sau temporare din fondul forestier Defrișări fără scoatere din fondul forestier ha Semnătura șefului ocolului silvic Felul doc. Nr. Data Intrări Scoateri Sold Suprafața Termen Data reprimirii ha ha ha ha 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 Contract de vânzare - cumpărare 604 25.02.2005 O.S. Slatina, U.P. IV Oporelu 130% 0,50 0,50 2 Contract de vânzare - cumpărare 836 20.05.2005 O.S. Slatina, U.P. IV Oporelu 121% 10,00 10,50 3 Contract de vânzare - cumpărare 1123 11.07.2005 O.S. Slatina, U.P. IV Oporelu 120% 1,00 11,50 121% 8,00 19,50 4 Contract de vânzare - cumpărare 924 10.09.2010 O.S. Slatina, U.P. IV Oporelu 120% 8,00 27,50 5 Contract de vânzare - cumpărare 75 20.01.2012 O.S. Slatina, U.P. IV Oporelu 121% 0,75 28,25 6 Titlu de proprietate 325 17.09.2002 O.S. Caracal, U.P. 11 Cezieni 9% 10.00 38,25 7 Titlu de proprietate 2664 28.03.2008 O.S. Caracal, U.P. II Cezieni 9% 13,00 51,25 8 Titlu de proprietate 326 17.09.2002 U.S. Caracal, U.F. X Reșca 98% 10,00 61,25 9 Titlu de proprietate 2296 22.11.2006 O.S. Caracal, U.P. X Reșca 98% 11,50 72,75 10 Titlu de proprietate 2238 25.07.2006 O.S. Caracal, U.P. X Reșca 98% 4,00 76,75 11 Contract de vânzare - cumpărare 293 08.04.2013 O.S. Caracal, U.P. II Cezieni 206 10.00 86,75 12 Contract de vânzare - cumpărare 940 03.07.2012 O.S. Caracal, U.P. II Cezieni 240, 255 24.00 110,75 13 Contract de vânzare - cumpărare 511 27.04.2012 O.S. Caracal, U.P. II Cezieni 104% 1,00 111,75 14 Contract de vânzare - cumpărare 1310 07.09.2011 O.S. Caracal, U.P. II Cezieni 103 2,45 114,20 104% 1,30 115,50 15 Contract de vânzare - cumpărare 1694 22.10.2010 O.S. Caracal, U.P. II Cezieni 104% 0,67 116,17 Suprafața conform documente de proprietate 116,17 Suprafața amenajare 2019 ... 2.4.3. Utilizarea fondului forestier Din totalul de 116,17 ha ale unității de producție, pădurile însumează 112,12 ha, rezultând un procent de utilizare de 96,5%. Categoriile de folosință forestieră sunt redate în tabelul 2.4.3.1, cu precizarea că simbolurile utilizate sunt cele din E.F.F. (Evidența Fondului Forestier). Tabel 2.4.3.1 Nr. crt. Simbol Categoria de folosință forestieră Suprafața [ha] Totală Gr. I Gr. II 1. P. Fond forestier total 116,17 113,64 - 1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pădure 112,12 112,12 - 1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură 1,52 1,52 - 1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică - - - 1.4. P.A. Terenuri care servesc nevoilor deadministrație forestieră - - - 1.5. P.I. Terenuri afectate împăduririi - - - 1.6. P.N. Terenuri neproductive 2,53 - - 1.7. P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier de stat și nereprimite - - - 1.8. P.O. Ocupații și litigii - - - Suprafața fondului forestier cu pădure este de 112,12 ha, iar restul suprafeței de 4,05 ha se compune din: – terenuri de reîmpădurit: 1,52 ha; ... – terenuri neproductive: 2,53 ha. ... Modul de încadrare la o folosință sau alta poate să se schimbe de la un an la altul, în funcție de elementele noi ce apar pe parcursul deceniului de aplicare al amenajamentului. în acest sens, ocolul silvic care administrează aceste suprafețe, va analiza noile folosințe și va proceda la modificările corespunzătoare, cu aprobarea autorității publice centrale care se ocupă de silvicultură, conform Art. 47 din Codul Silvic. 2.4.3.1. Ocupații și litigii Pe teritoriul U.P. studiat nu există ocupații și litigii. ... ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători U.P. I Oltenii din Olt DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL ALTI DETINATORI FONDUL FORESTIER - TOTAL (P ) 116.17 116.17 1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 112.12 112.12 101 RASINOASE (PDR) 102 FOIOASE (PDF) 112.12 112.12 103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) 2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) 201 PEPINIERE (PCP) 202 PLANTAJE (PCJ) 203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD) 3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) 302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 303 APE CURGATOARE (PSR) 304 APE STATATOARE (PSL) 305 PASTRAVARII (PSP) 306 FAZANERII (PSF) 307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) 308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) 309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) 310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) 311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) 312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) 313 CIUPERCARII (PSC) 4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF) 403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) 405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) 406 DIGURI (PAG) 407 CANALE (PAC) 408 ALTE TERENURI (PAA) 5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI ) 1.52 1.52 501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 1.52 1.52 502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF) 6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) 2.53 2.53 601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) 603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) 604 RAPE - RAVENE (PNR) 605 SARATURI CU CRUSTA (PNC) 606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 2.53 2.53 607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 701 FASIE FRONTIERA (PF ) 801 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii U.P. I Oltenii din Olt NR. CRT. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL ALTI 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 116.17 116.17 2 SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3+10) 112.12 112.12 3 RASINOASE 4 MOLID 5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 6 BRAD 7 DUGLAS 8 LARICE 9 PINI 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 112.12 112.12 11 FAG 12 STEJARI 65.48 65.48 13 - PEDUNCULAT 19.53 19.53 14 - GORUN 0.13 0.13 15 DIVERSE SPECII TARI 20.95 20.95 16 - SALCAM 8.67 8.67 17 - PALTIN 18 - FRASIN 2.63 2.63 19 - CIRES 20 - NUC 0.55 0.55 21 DIVERSE SPECII MOI 25.69 25.69 22 - TEI 2.54 2.54 23 - PLOPI 19.39 19.39 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 5.17 5.17 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 4.05 4.05 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 1.52 1.52 38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 39 TERENURI NEPRODUCTIVE 2.53 2.53 40 FASIE FRONTIERA 41 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER În U.P. I Oltenii din Olt pădurile sunt reprezentate numai de foioase, ponderea cea mai mare o au cvercineele 58% din suprafață (gorun, cer, stejar), urmate de plopi (plop negru, plop alb, plop euramerican) 18%, salcâm 8%, anin negru 3%, diverse tari 11%, diverse moi 2%. ... ... 2.5. Enclave Pe teritoriul U.P. studiat nu există enclave. ... 2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane) 2.6.1. Situația arondării pe districte și cantoane Suprafața de fond forestier din cadrul U.P. I Oltenii din Olt este arondată la 4 cantoane silvice din cadrul O.S. Caracal și la un canton silvic din cadrul O.S. Slatina. Organizarea administrativă prezentată (situație valabilă la începutul anului 2019), se consideră că satisface în mod corespunzător nevoile de gospodărire ale U.P. I Oltenii din Olt, nefiind necesară o modificare a ei. ... ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut și până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 Pădurile care fac obiectul prezentului amenajament au aparținut înainte de anul 1948 autorilor persoanelor fizice care au fost puse în posesie cu aceste suprafețe de fond forestier în baza legilor proprietății. În baza Constituției din anul 1948 toate pădurile au fost trecute în proprietatea statului. Primele amenajament întocmite pentru aceste suprafețe au fost întocmite în anii 1952 (pentru pădurile din raza O.S. Slatina) și 1953 (pentru pădurile din raza O.S. Caracal). Se face precizarea că pentru aceste suprafețe de fond forestier nu au existat amenajamente silvice întocmite în perioada de dinainte de 1948. În ceea ce privește modul de gospodărire al pădurilor ce formează U.P. I Oltenii din Olt, proveniența arboretelor care au vârsta peste 50 de ani dovedește că pădurile respective, indiferent de modul de proprietate, au fost tratate în crâng, fără a exista preocupări deosebite privind regenerarea arboretelor sau refacerea și substituirea celor degradate sau necorespunzătoare stațional. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948, până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat După naționalizarea din anul 1948, pădurile din cadrul U.P. I Oltenii din Olt au trecut în totalitate în proprietatea statului fiind gospodărite de către Ocoalele Silvice Caracal și Slatina pe bază de amenajamente silvice. Pentru pădurile studiate primele amenajamente au fost întocmite în anii 1952 (pentru pădurile din raza O.S. Slatina) și 1953 (pentru pădurile din raza O.S. Caracal), urmate de reamenajările din 10 în 10 ani. 3.1.2.1. Evoluția constituirii unității de producție și a bazelor de amenajare Materialul documentar disponibil nu oferă prea multe date informative privind prevederile primelor amenajamente întocmite pentru aceste suprafețe de pădure. Se menționează că prin aceste amenajamente s-a propus adoptarea regimului codru (prin convertirea la acest regim într-o perioadă de 80 de ani), precum și refacerea arboretelor degradate. Pentru arboretele de stejar s-a propus regimul codru, cu un ciclu de 120 de ani. Materialul documentar disponibil menționează că prevederile acestor amenajamente n-au fost respectate în totalitate, în sensul că posibilitatea de produse principale a fost sistematic depășită, că lucrările de refacere a arboretelor degradate nu s-au executat pe suprafețele prevăzute, lucrările de îngrijire s-au executat, de asemenea, sub prevederi, iar lucrările de împădurire s-au efectuat fără respectarea formulelor de împădurire stabilite (din lipsa materialului săditor). Sub aspectul evoluției bazelor de amenajare se pot desprinde următoarele concluzii : – promovarea regimului codru în toate perioadele de amenajare; ... – pentru arboretele din grupa I funcțională, s-a adoptat exploatabilitatea de protecție, iar pentru cele din grupa a II -a exploatabilitatea tehnică; ... – cicluri adecvate regimului ales; ... – alegerea tratamentului s-a făcut în funcție de formațiile forestiere existente, ținând cont de normele în vigoare. Cu tăieri rase au fost parcurse arboretele slab productive sau necorespunzătoare tipului natural fundamental de pădure; ... – în compoziția-țel a arboretelor au fost introduse specii corespunzătoare tipurilor naturale de pădure. ... ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției În tabelul 3.1.3.2.1., este redată reglementarea producției pentru etapa actuală de amenajare, pentru celelalte etape neexistând date concludente datorită diferenței mari de suprafață, a fostelor subunități de producție. Tabelul 3.1.2.2.1. Evoluția reglementării producției Anul amenajării Subunități de gospodărire Arborete exploatabile Arborete preexploatabile Creșterea indicatoare -mc - Posibilitatea -mc - Indicele de recoltare mc /an/ha Indicele de creștere curentă mc/an/ha Suprafață Volum mii mc Suprafață Volum mii mc 2019 A (78,67 ha) 36,08 8,18 38,69 7,47 2,6 238 3,0 3,8 X (33,45 ha) 33,45 4,24 - - - 103 3,1 2,0 ... ... ... 3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat Acest subcapitol nu poate fi tratat deoarece pentru suprafețele de fond forestier din cadrul U.P. I Oltenii din Olt nu au existat întocmite amenajamente silvice valabile/studii sumare de amenajare de la data expirării amenajamentelor silvice care au fost valabile la data punerii în posesie. ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor Până în anul 1948, gospodărirea pădurilor a avut mai mult caracter empiric, urmărind în primul rând satisfacerea necesităților de moment ale diverșilor proprietari. Odată cu prima amenajare unitară a pădurilor, măsurile silviculturale dobândesc o bază științifică. Măsurile propuse de amenajamente au fost adecvate stării reale a arboretelor, în fiecare perioadă, în raport cu dezvoltarea în perspectivă a acestora. 3.3.1. Evoluția structurii pădurilor Evoluția claselor de vârstă pentru fondul productiv este prezentată în tabelul următor: Tabelul 3.3.1.1. Anul amenajării S.U.P. Suprafața (ha) Clase de vârstă (%) I II III IV V VI și peste 1 2 3 4 5 6 7 8 9 2019 A - Codru regulat 78,67 2 5 9 71 9 4 X - Zăvoaie de plopi și sălcii 33,45 - - - 5 17 78 Total fond productiv 112,12 1 3 6 52 12 26 ... După cum se observă la actuala amenajare clasele de vârstă sunt dezechilibrate. Pentru S.U.P. A la actuala amenajare predomină arboretele din clasa a IV-a de vârstă (71%), în timp ce celelalte clase de vârstă sunt deficitare în arborete, iar pentru S.U.P. X nu avem arborete în primele trei clase de vârstă și avem un excedent de arborete în clasa a Vi-a de vârstă și peste (78%). În tabelul 3.3.1.2. se prezintă comparativ situația evoluției compoziției pe specii a arboretelor fondului productiv din cadrul unității de producție studiate. Evoluția compoziției fondului productiv: Tabelul 3.3.1.2. Anul amenajării SUP Suprafața (ha) Specii(%) CE GÎ ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 2019 A 78,67 32 25 25 - - - 1 - 14 3 X 33,45 - 1 - 25 22 21 13 11 7 - Total fond productiv 112,12 23 18 17 8 7 6 5 3 11 2 În evoluția compoziției fondului productiv se observă că principalele grupe de specii sunt cvercineele (gorun, cer, stejar) - 58% și plopii (plopul alb, plopul negru și plopul euramerican) - 15%. Alte specii, cu o pondere relativ importantă, care intră în compoziția fondului productiv sunt: salcâmul (8%), aninul negru (3%), diversele tari (11%) și diversele moi (2%). Evoluția claselor de producție pentru fondul productiv este prezentată în tabelul următor: Evoluția claselor de producție: Tabelul 3.3.1.3. Anul amenajării S.U.P. Suprafața (ha) Clase de vârstă (%) I II III IV V 1 2 3 4 5 6 7 8 2019 A 78,67 - 1 87 7 5 X 33,45 - 13 50 9 28 Total fond productiv 112,12 - 5 75 8 12 În tabelul 3.3.1.4. se prezintă evoluția densității arboretelor fondului productiv din cadrul unității de producție studiate: Evoluția densității arboretelor: Tabelul 3.3.1.4. Anul amenajării S.U.P. Suprafața (ha) Categorii de consistență (%) 0.1-0.3 0.4 - 0.6 0.7-1.0 1 2 3 4 5 6 2019 A 78,67 25 8 67 X 33,45 - 19 81 Total fond productiv 112,12 7 16 77 ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Culegerea datelor de teren s-a făcut în anul 2018 în conformitate cu instrucțiunile și normele pentru amenajarea pădurilor aflate în vigoare. S-au cules date de teren privind studiul stațiunii și vegetației forestiere, iar lucrările de cartare stațională s-au executat la scară mijlocie și s-au desfășurat pe baza unei documentări prealabile. S-a asigurat o densitate de profile de sol corespunzătoare normelor tehnice în vigoare. Determinări la nivel de arboret s-au făcut asupra următoarelor caracteristici: tipul natural fundamental de pădure, structura, elementele de arboret, proporția speciilor, amestec, vârstă, diametru mediu, înălțimea medie, calitate, elagaj, consistență, modul de regenerare, vitalitate, stare fitosanitară, subarboret, semințiș, compoziția țel, țel de producție și protecție și lucrări propuse. În arboretele exploatabile care urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare s-au efectuat inventarieri în vederea determinării cât mai corecte a volumului arboretelor respective. Determinarea elementelor taxatorice s-a făcut prin amplasarea de piețe de probă în locurile reprezentative ale arboretelor, în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Datele culese din teren au fost prelucrate la calculatorul electronic și s-au obținut situații de sinteză. Pe baza datelor culese și prelucrate s-au stabilit măsurile de gospodărire ce urmează a se aplica în următorii 10 ani. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie În ceea ce privește teritoriul ocupat de pădurile U.P. I Oltenii din Olt din punct de vedere geologic interesează în mod deosebit stratul superior al formațiilor litologice, care practic influențează geneza și proprietățile fizico-chimice ale solului. Astfel, substratul litologic al teritoriului din raza unității este constituit din formațiuni sedimentare de origine terțiară-neozoică. Aceste formațiuni sunt constituite din: – depozite aluviale - formate din aluviuni foarte fine, nisipuri și pietrișuri și depozite de terasă din Cuaternar pe care apare vegetație forestieră caracteristică: stejărete pure, plopișuri amestecate de PLA și PLN cu anin negru; ... – depozite sedimentare formate din pietrișuri, nisipuri, luturi și depozite loessoide de terasă înaltă din Cuaternar (Câmpia Romanațiului, Platforma Cotmenei), constituie materialul parental pe care apare vegetația forestieră caracteristică: cereto-gârnițete, gârnițete, șleauri de câmpie, amestecuri de ST, CE, Gî. ... ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic în partea de est a județului Olt, în Piemontul Cotmenei, în zona de tranziție dintre câmpia înaltă și dealurile mijlocii (pentru suprafețele de fond forestier aflate sub contract de prestări servicii silvice cu Ocolul silvic Slatina) și în centrul județului Olt, în Câmpia Romanaților și în luncile râurilor Olteț și Olt (pentru suprafețele de fond forestier aflate sub contract de prestări servicii silvice cu Ocolul silvic Caracal). Din punct de vedere morfogenetic unitatea de protecție și producție studiată este situată în regiunea de dealuri și câmpie. Altitudinal, arboretele sunt situate între 70 m (parcela 98) și 250 m. Distribuția suprafețelor din cadrul unității de producție I Oltenii din Olt, pe categorii altitudinale, se prezintă astfel: -între 101- 200 m -112,53 ha (97%); -între 201 - 300 m -3,64 ha Total -116,17 ha (100%). Pe categorii de înclinare, situația se prezintă astfel: - până la 16° -80,44 ha (69%); - între 16° si 30° -35,73 ha (31%) Total -116,17 ha (100%). Ținând cont de suprafața unității de producție, situația pe expoziții se prezintă astfel: - expoziție însorită - 71,36 ha (61%); - expoziție parțial însorită - 32,06 ha (28%); - expoziție umbrită - 12,75 ha (11%); Total -116,17 ha (100%). Ponderea mare a versanților puțin și mediu înclinați, cu altitudinii medii situate între 150- 200 m, pe expoziții însorite și parțial însorite, a creat condiții favorabile dezvoltării, în special, a cvercineelor. ... 4.2.3. Hidrologie Arealul ocupat de pădurile ce formează U.P. I Oltenii din OLL este străbătut de câteva cursuri de apă, dintre care cele mai important sunt râurile Olteț și Olt. Un alt curs de apă, cu debit permanent tot cursul anului, este pârâul Plapcea Mică, în zona orașului Scornicești. Toate aceste cursuri de apă formează lunci (de întindere mai mare sau mai mică), cu vegetație forestieră specifică (zăvoaie sau șleauri), iar pânza de apă freatică adiacentă cursului lor, influențează favorabil creșterea arborilor. ... 4.2.4. Climatologie Sub aspect climatic, teritoriul unității de producție studiate face parte din zona temperat continentală, sectorul de provincie cu influențe oceanice, ținutul dealurilor și câmpiilor, subținuturile Platforma Cotmenei și Câmpia Romanaților, districtul pădure, topoclimatul complex al Platforma Cotmenei și Câmpia Romanaților, topoclimatul elementar de luncă și versanți slab înclinați, cu altitudini cuprinse între 70 m și 250 m. După "Monografia geografică a României" și clasificarea sintetică "Koppen" teritoriul se încadrează în sectoarele de climă de deal și câmpie. 4.2.4.1. Regimul termic Regimul termic, caracterizat prin temperaturi medii lunare și anuale, valori maxime și minime, temperaturi medii pentru perioada bioactivă și cea de vegetație, precum și datele privind primul și ultimul îngheț, în mod sintetic se prezintă astfel: Tabelul 4.2.4.1.1 Stația Temperatura medie, lunară, amplitudinea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală Amplitudinea Caracal -3,1 -0,9 4,7 11,1 16,6 20,5 22,8 21,9 17,5 11,3 4,8 -0,4 10,6 25,9 Slatina -2,5 -0,3 5,2 11,3 16,7 20,4 22,7 21,9 17,8 11,7 5,2 0,0 10,8 25,2 Media -2,8 -0,6 4,9 11,2 16,6 20,5 22,8 21,9 17,6 11,5 5,0 -0,2 10,7 25,6 Tabelul 4.2.4.1.2 Stația Temperatura aerului - medii zilnice Perioada bioactivă t ≥ 00C Perioada de vegetație t ≥ 100C Data trecerii temperaturii medii zilnice prin 00C Durata în zile a interv. cu temperaturi peste 00C Suma temperaturilor zilnice cu t≥ 00C Data trecerii temperaturii medii zilnice prin 100C Durata în zile a interv. cu temperaturi peste 100C Suma temperaturi-lor zilnice cu t ≥ 100C Prima zi Ultima zi Prima zi Ultima zi Slatina 17.II 17.XII 304 4062 8.IV 23.X 199 3610 Tabelul 4.2.4.1.3 Stația Date calendaristice pentru: Primul îngheț (toamna) Ultimul îngheț (primăvara) Durata medie în zile a intervalului fără îngheț Data medie Cel mai timpuriu Cel mai târziu Data Medie Cel mai timpuriu Cel mai târziu Slatina 25.X 8.IX 1.XII 5.IV 3.III 6.V 203 Datele prezentate mai sus, deși nu sunt înregistrate pe teritoriul U.P. I Oltenii din Olt, caracterizează din punct de vedere termic această zonă, deoarece stațiile meteorologice unde s-au înregistrat sunt situate în apropierea acestui teritoriu. Aceste date vor fi utilizate la stabilirea soluții lor, atât în ceea ce privește întemeierea noilor arborete, cât și gospodărirea pădurilor din cadrul unității luate în studiu. Având în vedere că datele prezentate sunt preluate de la stația Slatina, este destul de greu de formulat niște concluzii cu privire la fundamentarea de soluții pentru gospodărirea fondului forestier numai din analiza acestor date, fără a ține seama de condițiile concrete ce caracterizează teritoriul respectiv. Analiza și interpretarea datelor prezentate permit formularea de concluzii ce pot avea o importanță deosebită în fundamentarea de soluții în vederea gospodăririi fondului forestier. De aceea, datele privind regimul termic vor avea numai caracter orientativ în stabilirea soluțiilor silvotehnice, atât în ceea ce privește întemeierea unor noi arborete, cât și la gospodărirea pădurilor din cadrul unității luate în studiu. Iarna, aerul rece se deplasează din partea europeană a Rusiei spre Peninsula Balcanică, invadează adesea Câmpia Română și este de obicei blocat de culmile munților Carpați, determinând căderi accentuate ale temperaturii aerului (inversiuni) care stagnează timp îndelungat deasupra suprafețelor reci ale câmpiei, ajungând ca în unii ani temperaturile să atingă cifra de -30°C sau chiar s-o depășească. La scăderile acestea de temperatură contribuie și invaziile polare de la periferia estică a dorsalei anticiclonului Scandinavian, care se întinde spre sud peste Peninsula Balcanică. Vara, invazia aerului tropical produce creșterea puternică a temperaturii maxime absolute care constituie adevărate șocuri pentru plantațiile tinere, încă neconsolidate, ajungându-se în unele situații să fie calamitate. Atunci când aceste temperaturi ridicate se mențin timp îndelungat, sau se repetă anual ori periodic la intervale destul de mici, pot apare fenomene nedorite cum ar fi uscarea anormală a arboretelor. în această situație se află în prezent pădurile U.P. I Oltenii din Olt, care din cauza secetelor prelungite din ultimii ani (consecutiv) au fost serios afectate de fenomenul de uscare anormală. Se poate afirma, deci, că limitele extreme atinse local de temperatura aerului, prezintă totuși o importanță deosebită din punct de vedere practic cât și teoretic, constituind caracteristici de esență ale regimului climei. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezintă un maxim (22,8, respectiv 22,7 grade Celsius) în luna iulie și un minim (-3,1, respectiv -2,5 grade Celsius) în luna ianuarie, ceea ce imprimă climatului temperat un caracter continental moderat. În ceea ce privește temperaturile medii zilnice (100°C), legate direct de pornirea vegetației, acestea se realizează pe teritoriul U.P. I Oltenii din Olt la sfârșitul primei decade a lunii aprilie și încetează în primele zile ale celei de a treia decadă a lunii octombrie. Durata medie a intervalului de zile fără îngheț depășește 200 zile. Scăderea temperaturii aerului sub 0°C se realizează în luna ianuarie și foarte puțin în februarie. Coborârea temperaturii sub 0°C primăvara și toamna se produce periodic și poate provoca pagube importante vegetației. Deosebit de periculoase sunt înghețurile târzii de primăvară care surprind în plină dezvoltare vegetația forestieră, sensibilă la asemenea scăderi de temperaturi și cele timpurii de toamnă care surprind vegetația ne ajunsă la maturitate deplină. Intervalul cuprins între primul îngheț (de toamnă) și ultimul îngheț de primăvară, scăderea temperaturii aerului sub 0°C, nu are loc în toate zilele, ci sub influența proceselor adecvate și radiative și alternează cu perioade de dezgheț. Această alternanță a intervalelor de îngheț și dezgheț este foarte periculoasă pentru puieți, determinând deșosarea acestora și distrugerea rădăcinilor din orizontul superior al solurilor umede. Se va ține seama de faptul că temperaturile maxime absolute se realizează în lunile iulie - august și pot afecta semințișurile neacoperite, iar temperaturile minime absolute se realizează în lunile ianuarie - februarie și pot deveni vătămătoare pentru culturile tinere de gârniță și cer, mai ales în anii cu ninsori slabe când nu se formează un strat de zăpadă care să le acopere. În date medii, primul îngheț se produce la sfârșitul perioadei de vegetație, iar ultimul îngheț cu 2 ÷ 4 zile după începerea perioadei de vegetație, dar se poate produce și la 35 ÷ 40 zile după începerea perioadei de vegetație, ceea ce indică înghețuri târzii, care uneori pot provoca pagube vegetației forestiere, în special cvercineelor, cărora le produce defolierea și degerarea florilor, ceea ce explică în parte fructificația slabă și rară a acestor specii. Potențialul termic al unității luate în studiu, exprimat prin suma temperaturilor mai mari de 0°C (perioada bioactivă) este de cca. 4062°C, ceea ce indică un potențial favorabil cvercineelor. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitații atmosferice (mm), medii lunare și anuale, cantități maxime în 24 ore, ploi torențiale și abundente, evapotranspirație, se prezintă sintetic astfel: Tabelul 4.2.4.2.1 Stația Precipitații medii atmosferice lunare și anuale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Cezieni 35,8 26,7 31,2 38,4 55,7 69,6 51,2 37,3 37,7 37,1 43,1 41,2 505,0 Slatina 38,7 35,7 31,6 43,5 59,3 82,4 59,4 46,6 36,6 45,0 45,6 40,3 564,7 Media 37,1 31,5 32,2 42,6 59,1 73,4 53,2 41,6 36,6 42,2 44,7 41,2 535,4 Tabelul 4.2.4.2.2 Stația Precipitații maxime căzute în 24 de ore și anul (mm) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Slatina 33,0 38,1 33,0 49,7 48,8 58,4 72,4 85,0 63,5 47,0 64,8 53,1 Anul 1915 1954 1897 1955 1905 1914 1906 1927 1904 1901 1912 1945 Tabelul 4.2.4.2.3 Stația Precipitații torențiale și abundente - maxime (mm) Data Cantitatea (mm) Durata (minute) Intensitatea (mm/min) Slatina 24.V.1938 145,7 30 4,86 Tabelul 4.2.4.2.4 Stația Evapotranspirația potențială - valori medii lunare și anuale (mm) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Slatina 0 0 17 52 95 125 146 127 85 46 14 0 707 Tabelul 4.2.4.2.5. Stația Indici de ariditate - de Martonne - valori medii anuale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Slatina 61,8 40,2 25,9 24,1 26,7 28,9 19,5 15,6 15,9 23,6 35,8 50,4 25,9 Tabelul 4.2.4.2.6. Specificări Indici de compensare hidrică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Precipitații (P) 37,1 31,5 32,2 42,6 59,1 73,4 53,2 41,6 36,6 42,2 44,7 41,2 535,4 Evapotranspirația (E) 0 0 17 52 95 125 146 127 85 46 14 0 707 A (+) = P - E 37,1 31,5 15,2 0 0 0 0 0 0 0 30,7 41,2 155,7 A (-) = P - E 0 0 0 9,4 35,9 51,6 92,8 85,4 48,4 3,8 0 0 327,3 Precipitațiile atmosferice reprezintă o importantă caracteristică a climei, deoarece apa provenită din ploi și din topirea stratului de zăpadă constituie rezerva de umezeală a solului necesară în perioada de vegetație, pânza de apă freatică găsindu-se la mari adâncimi. Cantitatea medie anuală de precipitații (535,4 mm) nu este uniformă în decursul anului oscilând de la un anotimp la altul, de la o lună la alta. în zona studiată, aportul principal îl dau ploile care cad în jumătatea caldă a anului. Abundența precipitațiilor în timpul verii este realizată de suma cantităților medii de apă din acest anotimp care este de aproximativ 1,5 ori mai mare decât cea înregistrată în timpul iernii (cantitatea medie de precipitații în timpul perioadei de vegetație este apropiată de suma de 350 mm). Cantitățile lunare de precipitații se repartizează diferit de la o lună la alta în funcție de frecvența și direcția de deplasare a masei de aer. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, devenind mai abundente în luna iunie. În perioada rece a anului o parte din precipitații cad sub formă de zăpadă, ele constituind o rezervă importantă de apă. Prima ninsoare, așa cum rezultă din datele medii cade în primele zile ale lunii decembrie. în mulți ani prima ninsoare se produce când solul nu este încă înghețat, astfel că zăpada se topește fără să formeze un strat de zăpadă. De aceea apare o întârziere de câteva zile a primei zile cu strat de zăpadă față de prima zi de ninsoare. Pe teritoriul U.P. I Oltenii din Olt ultima ninsoare cade la începutul lunii martie. Datorită creșterii temperaturii solului la sfârșitul iernii, data medie a ultimului strat de zăpadă este cu câteva zile mai devreme decât aceea a ultimei zile de ninsoare. Sub acțiunea vântului, depunerea zăpezii se produce diferențiat, grosimea medie decadală a stratului de zăpadă variind de la 0,7 cm (decada a II-a a lunii noiembrie) la 14,1 cm (prima decadă a lunii februarie). Apoi aceasta descrește progresiv, odată cu creșterea temperaturii aerului și solului în prima jumătate a primăverii (când în bazinul Mării Mediterane se dezvoltă activitatea ciclonică, transportul intens de aer cald și umed din sud-vest, care se produce la înălțime, determină precipitații mai ales sub formă de ninsori abundente). Când regimul anticiclonic acoperă partea estică a Mării Mediterane, iar deasupra bazinului vestic al acesteia și deasupra Oceanului Atlantic se dezvoltă activitatea ciclonică, teritoriul țării este invadat de aerul tropical din Africa de Nord, care ajunge relativ uscat și fierbinte deasupra acestui teritoriu, determinând timp senin cu temperaturi ridicate și secetă. O parte din căldură se propagă în sol determinând evaporarea apei, ajungându-se în luna iulie la valori ale evapotranspirației potențiale care depășesc 140 mm, ca apoi să scadă treptat ajungând în luna decembrie la 0. Valoarea anuală a evapo-transpirației depășește 700 mm. Așa se explică deficitul ridicat al apei din sol. Indicele de ariditate anual oscilează în jurul valorii 25 caracteristică regiunii de silvostepă. Așa cum s-a mai precizat, teritoriul U.P. I Oltenii din Olt se află situat la limita dintre câmpia forestieră și silvostepă. ... 4.2.4.3. Regimul eolian Din punct de vedere climatic, influența vântului se resimte în valorile temperaturii, umidității atmosferice, evapotranspirației etc, ca urmarea transportului de mase de aer și amestecului produs în masele de aer. Prezența vântului moderată este favorabilă pentru vegetație. În cadrul U.P. I Oltenii din Olt predomină vânturile din două direcții, ambele fiind peste tot aproape paralele cu direcția generală a lanțului carpatic. ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Tabelul 4.2.4.4.1. Specificări Indicatorii sintetici Temperatura 0C Precipitații (mm) Indici de umiditate R = P/t Indici de ariditate de Martonne i = P/t+10 Indici de compensare hidrică medie anuală 10,7 535,4 50,0 25,9 0,48 primăvara 10,9 133,9 12,3 25,6 - vara 21,7 168,2 7,8 21,3 - toamna 11,4 123,5 10,8 25,1 - iarna - 1,2 109,8 - - - sezon de vegetație 17,4 348,7 20,0 25,5 - Indicatorii sintetici ai datelor climatice ne arată un regim climatic favorabil creșterii și dezvoltării vegetației forestiere din zona U.P. I Oltenii din Olt, cu mențiunea că, în timpul verii și pe perioada sezonului de vegetație, indicele de ariditate de Martonne are valori mai reduse, în perioadele respective înregistrându-se cele mai mici cantități de precipitații și cele mai ridicate valori termice. ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Pentru determinarea principalelor tipuri genetice de sol, s-au cercetat, determinat și cartat unitățile staționale, luând în considerare datele referitoare la climă, relief, substrat litologic și floră indicatoare. Pentru studiul solului, pe teren au fost culese date necesare caracterizării acestuia din punct de vedere genetic, fizico-chimic, al regimului de apă și substanțelor nutritive, al relațiilor cu vegetația, roca sau materialul parental, cu unitatea de relief, în scopul determinării tipurilor de sol și tipurilor de stațiuni. După amplasarea, executarea și descrierea profilelor principale (care a cuprins atât caracterul morfologic al solului cât și substratul, vegetația, regimul de umiditate și troficitate, flora indicatoare ) pentru determinarea tipului de sol și a caracterului substratului litologic, în fiecare unitate amenajistă s-au amplasat și analizat profile de control. Evidența tipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1., iar în tabelul 4.3.4.1. se prezintă evidența unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol. Tabel 4.3.1.1. Nr. crt Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol Codul Succesiunea orizonturilor Suprafața a ha % 1 Luvisoluri Alosol (AL) Tipic 2301 Ao-El - Bt-C 23,00 20 Total tip sol 23,00 20 Planosol (PL) Tipic 2401 Ao-El - Bt-C 0,50 - Albic vertic 2407 Ao-Elw - Btw-C 38,32 34 Total tip sol 38,82 24 Total clasa luvisoluri 61,82 54 2 Pelisoluri Aluviosol Tipic 9501 Ao-C 26,15 23 Molic - vertic 9509 Ao- C 25,67 23 Total clasa pelisoluri 51,82 46 TOTAL U.P. I OLTENII DIN OLT 113,64 100 Din descrierea tabelului de mai sus se constată că cel mai răspândit tip de sol este aluviosolul, care are o pondere de 46% din suprafața U.P., urmat de planosol (care ocupă 34% din suprafața U.P) și alosol (care ocupă 34% din suprafața U.P). Cele mai răspândite subtipuri de soluri sunt: planosolul albic vertic (34% din suprafața U.P.), aluviosolul tipic (23% din suprafața U.P.) și aluviosolul molic - vertic (23% din suprafața U.P.). ... 4.3.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol U.P. I Oltenii din Olt ... ... 4.4. Tipuri de stațiuni 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni În tabelul 4.4.1.1. este redată lista tipurilor de stațiuni pe etaje fitoclimatice cu indicativul de clasificare și diagnoza tipului de stațiune. Tabel 4.4.1.1. Etajul fitoclimatic Tipul de stațiune Suprafata Bonitatea naturală Tipuri și subtipuridesol Codul Diagnoza ha % Sup. (ha) Mijl. (ha) Inf. (ha) F.D2 6.1.42. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu 24,87 22 - 24,87 - Planosol albic- vertic Aluviosol tipic Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal (F.D.2) 24,87 22 - 24,87 - - F.D.1 7.3.32. Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea 6,25 5 - 6,25 - Alosol tipic Planosol tipic Planosol albic- vertic Etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora) (F.D.1) 6,25 5 - 6,25 - - F.C. 8.322. Câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol podzolit edafic mjlociu 30,70 27 - 30,70 - Alosol tipic Planosol albic- vertic 85.1.1. Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu - mare 27,82 25 - 27,82 - Aluvosol tipic Aluviosol molic - vertic 8.52.3. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil 24,00 21 - 24,00 - AHiviosol tipic Etajul de câmpie forestieră (F.C.) 82,52 73 - 82,52 - - TOTAL U.P. ha 113,64 100 - 113,64 - - % 100 - - 100 - - Tipurile de stațiuni identificate în cuprinsul unității de producție analizate sunt distribuite în următoarele etaje fitoclimatice: – Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal (FD2) - 24,87 ha - 22%; ... – Etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora) și șleauri de deal (FD1) - 6,25 ha -5%; ... – Etajul câmpie forestieră (FC) - 82,52 ha -73%. ... Din analiza datelor de mai sus se constată că au fost identificate 5 tipuri de stațiuni forestiere: – 6.1.4.2. - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu - 24,87 ha - 22%; ... – 7.3.3.2. - Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea - 6,25 ha - 5%; ... – 8.3.2.2. - Câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol podzolit edafic mjlociu - 30,70 ha - 27%; ... – 8.5.1.1. - Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu - mare- 27,82 ha - 25%; ... – 8.5.2.3. - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil - 24,00 ha - 21%. ... Din datele înregistrate în tabelul 4.4.1.1 . se poate observa, că din punct de vedere al bonității, stațiunile unității de producție studiate sunt numai de bonitate mijlocie. ... 4.4.2. Lista unităților de amenajistice pe tipuri de stațiune U.P. I Oltenii din Olt ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și sol U.P. I Oltenii din Olt ... 4.4.4. Descrierea tipurilor de stațiuni, cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori Tabel 4.4.4.1. Etaj fitoclimatic Tip de stațiune Factori ecologici și factori - condiție limitativi Tip de pădure Măsuri de gospodărire impuse factori ecologici limitativi Cod Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune Cod Diagnoză Lucrări de ameliorare Compoziția-țel Tratamente Compoziția de regenerare F.D.2 6.1.4.2. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu (TIII.HE- 1.U_e1.) Este răspândită pe versanți slab înclinați cu expoziții însorite. Substratul litologic este format luturi și depozite loessoide. Stațiune situată pe următoarele subtipuri de sol: planosolate-vertic și aluviosol yipic Troficitate potențială mijlocie (soluri mezotrofice ), asigurarea cu apă accesibilă alternantă, între vernal excesiv și estival deficitară. Pătura vie este de tipul Carex-Poa pratensis. Bonitate mijlocie pentru gârnițete. -substanțele nutritive; -apa accesibilă. 722.2. Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) - menținerea consistenței ridicate; - promovarea esențelor valoroase de amestec; - regenerarea din sămânță. 8GÎ2DT 7GÎ1G02DT Tăieri crâng F.D.1 7.3.3.2. Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea [T_I, H_(I-ml), U_e1]. Este răspândit pe culmi, platouri. Substratul litologic este format din luturi și depozite loessoide. . Stațiune situată pe următoarele subtipuri de sol: Alosol tipic, Planosol tipic, Planosol albic-vertic Solurile sunt oligomezobazice, cu moder, superficiale și mijlociu profunde, semischelete sau schelete. Bonitatea este mijlocie pentru stejar, gârniță, cereto-gârnițete. - volum edafic; - apa accesibilă; - substanțele nutritive 613.2. Stejăret de coastă și platou din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie -menținerea consistenței ridicate; -promovarea cvercineelor și a esențelor valoroase de amestec; - regenerarea din sămânță. 8ST2DT 7ST1G02DT Nu sunt arborete exploatabile în deceniu 722.6. Gârnițet de platou de productivitate mijlocie (m) 7GÎ 1CE 2DT 6GÎ 2CE 2DT Nu sunt arborete exploatabile în deceniu 731.4. Cereto - gârnițet de platou de productivitate mijlocie (m) 5CE3GÎ 2DT 4CE4GÎ 2DT Nu sunt arborete exploatabile în deceniu F.C 8.3.2.2. Câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol podzolit edafic mjlociu [T_(I-II) , H_(II/I), U_e1]. Substratul litologic este format din nisipuri și pietrișuri. Soluri Alosol tipic Planosol albic-vertic cu textură nisipoasă, scheletice. Pătura vie de tipul mezoxerofit, oligomezotrof Bonitatea este mijlocie pentru cereto-gârnițete. . - volum edafic; - apa; - substanțele nutritive 732.2. Cereto - gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m) - menținerea consistenței ridicate; - promovarea cvercineelor și a esențelor valoroase de amestec; - regenerarea din sămânță. 5CE3GÎ 2DT 4CE4GÎ 2DT Tăieri progresive, Tăieri crâng 851.1. Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu - mare (TIII.HE-1.U_e1.) Este răspândită pe luncile pâraielor mai mici. Substratul litologic este format din nisipuri și pietrișuri. Stațiune situată pe aluviosoluri. Troficitate potențială mijlocie ( soluri mezotrofice ), asigurarea cu apă accesibilă alternantă, între vernal excesiv și estival deficitară. Bonitate mijlocie pentru stejărete și șleuari de stejar -substanțele nutritive; -apa accesibilă. 612.3. Stejăret de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m) Stejăreto-șleau de luncă de productivitate mijlocie (m) - menținerea consistenței ridicate; - promovarea esențelor valoroase de amestec; - regenerarea din sămânță. 7ST 2FR1DT 8ST 1FR 1DT Nu sunt arborete exploatabile în deceniu 632,4. 7ST 1TE2DT 8ST 1TE 1DT Tăieri progresive, Tăieri rase F.C. 1 8.5.2.3. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil (T_III, H_IV, U_e4). Răspândită în lunca râului OlteȚ. Soluri aluviosoluri tipice. Textura predominant nisipoasă și nisipo-lutoasă, divers scheletice, în profunzime cu prundiș și bolovăniș. -excesul de apă; -deficitul de aer 931.2. Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m) -menținerea unei consistențe ridicate, pentru asigurarea unui drenaj biologic echilibrat, evitarea înmlăștinării de suprafață și a podzolirii și pseudogleizării, deci a micșorării volumului fiziologic util al solului; - menținerea sau introducerea speciilor de amestec și ajutătoare 5PLA4PLN1ANN 5PLA3PLN1ANN 1DT Tăieri în crâng și rase în zăvoaie ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure Tipurile de pădure identificate în cadrul unității de producție analizate sunt redate în tabelul 4.5.1.1. Tabel 4.5.1.1. Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf. (ha) (ha) (ha) 6.1.4.2. 722.2. Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) 24,87 22 - 24,87 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal (F.D.2) 24,87 22 - 24,87 - 7.3.3.2. 613.2. Stejăret de coastă și platou din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie 0,15 - - 0,15 - 722.6. Gârnițet de platou de productivitate mijlocie (m) 0,66 - - 0,66 - 731.4. Cereto - gârnițet de platou de productivitate mijlocie (m) 5,44 5 - 5,44 - Etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora) (F.D.1) 6,25 5 - 6,25 - 8.3.2.2. 732.2. Cereto - gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m) 30,70 27 - 30,70 - 8.5.1.1. 612.3. Stejăret de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m) 11,65 10 - 11,65 - 632.4. Stejăreto-șleau de luncă de productivitate mijlocie (m) 16,17 15 - 16,17 - 8.5.2.3. 931.2. Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m) 24,00 21 - 24,00 - Etajul de câmpie forestieră (F.C) 82,52 73 - 82,52 - TOTAL U.P. ha 113,64 100 - 113,64 - % 100 - - 100 - S-au identificat 8 tipuri de pădure, predominante fiind: – 732.2- Cereto - gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m) - 30,70 ha - 27%; ... – 722.2 - Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) - 24,87 ha - 22%; ... – 931.2 - Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m) - 24,00 ha- 21%. ... Pe categorii de productivitate naturală, situația tipurilor de pădure se prezintă astfel: productivitate mijlocie - 100%. ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri U.P. I Oltenii din Olt ... 4.5.3. Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure U.P. I Oltenii din Olt ... 4.5.4. Formațiile forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Caracterul actual al tipului de pădure și formațiile forestiere întâlnite în teritoriul studiat sunt date în tabelul următor: Tabelul 4.5.4.1 CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE Formația forestiera Natural fundamental de prod. Partial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total pădure Terenuri goale TOTAL Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 00 2.53 100 2.53 100 2 61 STEJĂRETE PURE DE STEJAR 11.25 96 0.15 1 0.40 3 11.80 100 11.80 100 10 63; ȘLEAURI DE LUNCA 13.82 86 1.48 9 0.87 5 16.17 100 16.17 100 14 72 GIRNITETE PURE 20.02 78 5.51 22 25.53 100 25.53 100 22 73: CERETO-GIRNETETE 23.46 65 0.77 2 2.45 7 5.46 15 4.00 a 36.14 100 36.14 100 31 93 PLOPIS AMES DE PLA.SI PLN 9.78 44 8.20 36 4.50 20 22,48 94 1.52 6 24,00 100 21 TOTAL UP 78.33 9.12 3.93 11.23 9.51 112.12 4,05 116.17 100 % 70 8 4 10 8 97 3 100 78.33, 9.12 3.93 20.74 112,12 4.05 116.17 100 % 70 8 4 18 97 3 100 Din analiza tabelului 4.5.4.1. se constată că formațiile forestiere întâlnite în cadrul unității de producție sunt: "Cereto-gârnițete" (32%), "Gârnițete pure" (23%), "Plopișuri amestecate de plop alb și plop negru" {21%), "Șleauri de luncă" (14%) și "Stejărete pure de stejar" (10%). Din punct de vedere al caracterului actual al tipului de pădure situația arboretelor se prezintă astfel: natural fundamentale de productivitate mijlocie - 70%; natural fundamentale subproductive - 8%; total derivate de productivitate mijlocie - 4%; artificiale de productivitate mijlocie- 10% și artificiale de productivitate inferioară - 8%. Analizând tabelul 4.5.4.1. se constată suprafața relativ mică ocupată de arboretele total derivate (3,93 ha - 4% din totalul U.P.), apariția acestor arborete fiind rezultatul conducerii necorespunzătoare a procesului de regenerare, îngrijire și conducere a arboretelor. Observăm de asemenea că 78% din suprafața pădurilor U.P. I Oltenii din Olt (87,45 ha) este ocupată de arborete corespunzătoare din punct de vedere al compoziției și al modului de regenerare - arborete natural fundamentale. Arboretele artificiale ocupă o suprafață de 20,74 ha (18% din totalul U.P.), fiind reprezentate de salcâmete și plantații cu plop euramerican. ... ... 4.6. Structura fondului de producție și de protecție În scopul analizei structurii fondului de protecție și de producție se prezintă câteva elemente de structură ale fondului forestier în tabelul următor: Elemente de structură a fondului forestier Tabelul 4.6.1. SUP Specii Suprafața Clase de vârstă (ha) Clasa de producție (ha) (ha) % I II III IV V VI VII I II III IV V A FA - - - - - - - - - - - - - - Qv. 64,88 82 1,65 1,24 4,45 47,93 7,36 0,55 1,70 - - 60,51 0,77 3,60 DR - - - - - - - - - - - - - - DT 10,58 14 - 2,04 0,25 8,22 - - 0,07 - - 5,62 4,96 - DM 3,21 4 - 0,67 2,20 - - 0,14 0,20 - 0,67 2,54 - - Total ha 78,67 100 1,65 3,95 6,90 56,15 7,36 0,69 1,97 - 0,67 68,67 5,73 3,60 % 100 - 2 5 9 71 9 1 3 - 1 87 7 5 O FA - - - - - - - - - - - - - - Qv. 0,47 1 - - - - - - 0,47 - - 0,47 - - DR - - - - - - - - - - - - - - DT 10,50 32 - - - 1,73 5,83 0,66 2,28 - - 6,39 2,04 2,07 DM 22,48 67 - - - - - 4,50 17,98 - 4,50 9,78 0,82 7,38 Total ha 33,45 100 - - - 1,73 5,83 5,16 20,73 - 4,50 16,64 2,86 9,45 % 100 - - - - 5 17 15 63 - 13 50 9 28 U.P. FA - - - - - - - - - - - - - - Qv. 65,35 58 1,65 1,24 4,45 47,93 7,36 0,55 2,17 - - 60,98 0,77 3,60 DR - - - - - - - - - - - - - - DT 21,08 19 - 2,04 0,25 9,95 5,83 0,66 2,35 - - 12,01 7,00 2,07 DM 25,69 23 - 0,67 2,20 - - 4,64 18,18 - 5,17 12,32 0,82 7,38 Total ha 112,12 100 165 3,95 690 5788 13,19 5,85 22,70 - 5,17 85,31 8,59 13,05 % 100 - 1 4 6 52 12 5 20 - 5 75 8 12 Structura subunității de codru regulat S.U.P. A are următoarele caracteristici: – structura pe clase de vârstă este dezechilibrată: clasa a IV -a este excedentară în arborete (56,15 ha - 71% din totalul arboretelor) și există deficit de arborete în clasele I- a de vârstă (2% din totalul arboretelor), a II- a de vârstă (5% din totalul arboretelor), a III- a de vârstă (9% din totalul arboretelor) și a V- a de vârstă și peste (13% din totalul arboretelor) și a VII- a de vârstă (1% din totalul arboretelor). ... – clasa de producție medie este III.2. ... Structura S.U.P. X (zăvoaie de plopi și sălcii) are următoarele caracteristici: – structura pe clase de vârstă este dezechilibrată: 95% din totalul arboretelor sunt în clasele a V-a (17% din totalul arboretelor), a VI-a (15% din totalul arboretelor) și a VII-a de vârstă (63% din totalul arboretelor) și există deficit de arborete în celelalte clase de vârstă. ... – clasa medie de producție este de III.5. ... Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt prezentați în tabelul următor: Tabel 4.6.2. Specificări Specii Medie CE GÎ ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM S.U.P. A Compoziția [%] 32 25 25 - - - 1 - 14 3 100 Clasa de producție 3,3 3,0 3,0 - - - 2,0 - 3,6 3,0 3,2 Consistența 0,79 0,80 0,63 - - - 0,40 - 0,69 0,86 0,73 Vârsta [ani] 72 68 107 - - - 25 - 64 60 78 Creștere. curentă [m.c./an/ha] 4,1 5,0 2,3 - - - - - 3,1 8,7 3,8 Volum unitar [m.c./ha] 220 201 212 - - - 85 - 148 267 203 S.U.P. X Compoziția [%] - 1 - 25 22 21 13 11 7 - 100 Clasa de producție - 3,0 - 3,7 4,3 3,7 2,0 3,2 3,0 - 3,5 Consistența - 0,51 - 0,77 0,36 0,52 0,70 0,59 0,78 - 0,60 Vârsta [ani] - 50 - 31 40 38 30 37 32 - 35 Creștere. curentă [m.c./an/ha] - 4,3 - 0,5 1,8 3,8 - 2,1 6,5 - 2,0 Volum unitar [m.c./ha] - 96 - 77 100 154 232 149 73 - 127 TOTAL U.P. Compoziția [%] 23 18 17 8 7 6 5 3 11 2 100 Clasa de producție 3,3 3,0 3,0 3,7 4,3 3,7 2,0 3,2 3,4 3,0 3,3 Consistența 0,79 0,79 0,63 0,77 0,36 0,52 0,66 0,59 0,66 0,86 0,69 Vârsta [ani] 72 68 107 30 40 38 29 37 62 60 65 Creștere. curentă [m.c./an/ha] 4,1 4,9 2,3 0,6 1,8 3,8 - 2,1 3,4 8,7 3,3 Volum unitar [m.c./ha] 220 199 212 77 100 154 213 149 133 267 180 În tabelele 4.6.1. și 4.6.2., s-a prezentat o situație succintă a suprafeței fondului forestier pe subunități de producție sau protecție, specii sau grupe de specii, clase de vârstă, clase de producție, precum și vârste medii, volume medii și totale pe specii, clase de producție, consistențe medii, compoziție etc. Din punct de vedere al compoziției se observă că predomină cerul cu 23%, urmat de gârniță cu 18%, stejar cu 17%, salcâm cu 8%, plop negru cu 7%, plop alb cu 6%, plop euramerican cu 5%, anin negru cu 3%, diverse tari cu 11% și diverse moi cu 2%. Situația se poate îmbunătăți prin creșterea procentului speciilor principale (cvercinee) și reducerea procentului deținut de salcâm și diverse moi. În ce privește productivitatea arboretelor din fondul de producție, aceasta este în concordanță cu bonitatea stațiunilor în care se află (clasa de producție medie este 3,3). Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție, consistența și alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. sunt prezentate în fișa indicatorilor de bază, la capitolul 11.2. ("Dinamica dezvoltării fondului forestier") și la capitolul 16.2. ("Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier"). O evoluție a structurii fondului forestier se prezintă, în măsura existenței datelor necesare, la capitolul 3.3. și la capitolul 15 (evoluția în perspectivă a arboretelor în care se reglementează producția, pe S.U.P.). ... 4.7. Arboretele slab productive și provizorii Situația acestor arborete este redată în tabelul următor: Tabel 4.7.1. Nr. crt. Caracterul actual al tipului de pădure Unități amenajistice Suprafața ha % 1 Natural fundamental subproductiv 9 H, 104 C, 240 A 9,12 40 2 Total derivat de productivitate mijlocie 103 C, 121 D 3,93 18 3 Artificial de productivitate inferioara 9 E, 120 B, 120 D, 120 F, 121 F, 121 G 9,51 42 TOTAL 22,56 100 Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că arboretele slab productive și provizorii ocupă o suprafață de 22,56 ha (20% din totalul arboretelor U.P. I Oltenii din Olt). Arboretele natural fundamentale subproductive ocupă 9,12 ha și sunt reprezentate de arborete de cer și de amestecuri de plop alb, plop negru și anin negru de clasa a IV-a de producție aflate pe stațiuni de bonitate mijlocie. Arboretele total derivate de productivitate mijlocie ocupă 3,93 ha și sunt reprezentate de un teiș (u.a. 103 C) și un arboret cu arțar tătărăsc (u.a. 121 D). Arboretele artificiale de productivitate inferioară ocupă o suprafață de 9,51 ha și sunt constituite din salcâmete. Măsurile de gospodărire a arboretelor slab productive sunt prezentate la capitolul 6 . ... 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi 4.8.1. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi Factorii destabilizatori și limitativi care au acționat asupra arboretelor din unitatea de producție I Oltenii din Olt sunt prezentați în tabelul de mai jos. Tabel 4.8.1.1. NATURA FACTORILOR Suprafata afectata Total Grade de manifestare Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Doborâturi de vânt (V1 - 4) 14 15.66 100 15.66 100 Uscare (U1-4) 36 40.54 100 39.50 97 1.04 3 Atacuri de dăunători (I1-3) Incendieri (K1-3) Rupturi de zapada si vant (Z1- 4) Vătămări de exploatare (E1 -4) Vătămări produse de vanat (C1 - 4) Poluare ( 1 - 4) Alunecari (A1-4) Inmlastinari (M1 - 3) Eroziune in suprafața (S1-4) Eroziune in adancime (A1 - 5) Eroziune total (1-5) Roca la suprafața total (R1 – A) din care pe:0.1-0.2S (R1-2) 0.3-0.5S (R3 - 5) >=0.6S (R6 – A) Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 63 71.71 100 46.96 66 23.02 32 1.73 2 din care: 10-20% (T1 - 2) 41 46.96 100 46.96 100 30-50% (T3-5) 22 24.75 100 23.02 93 1.73 7 >=60% (T6 - A) Suprafața fondului forestier : 113.64 Ha ... 4.8.2. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi Factorii de stres care acționează asupra arboretelor din U.P. I Oltenii din Olt sunt prezentați în tabelul următor: Tabel 4.8.2.1. La nivelul acestei unități de producție arboretele au fost afectate de diverși factori destabilizatori sau limitativi cu diferite intensități, astfel putem observa că: – Doborâturile de vânt afectează o suprafață de 15,66 ha (14% din totalul arboretelor), ele având o intensitate slabă. Arboretele afectate sunt reprezentate de arborete de cer; ... – Fenomenul de uscare afectează o suprafață de 40,54 ha (36% din totalul arboretelor), fenomenul având intensitate slabă pe 39,50 ha și intensitate moderată pe 1,04 ha. Arboretele afectate sunt reprezentate de arborete de cer și salcâmete; ... – Tulpini nesănătoase s-au identificat în arborete regenerate din lăstari. Suprafața arboretelor care prezintă tulpini nesănătoase este de 71,71 ha - 63% din totalul arboretelor U.P. I Oltenii din Olt (pe 46,96 ha arborii afectați reprezintă 10-20% din totalul arborilor existenți în această suprafață de fond forestier, iar pe 24,75 ha arborii afectați reprezintă 30-50% din totalul arborilor existenți în această suprafață de fond forestier ... Măsurile de gospodărire necesare pentru ameliorarea stării acestor arborete sunt prezentate în capitolul 6.7. ... ... 4.9. Starea fitosanitară a pădurii Starea fitosanitară a pădurii este corespunzătoare, neînregistrându-se apariția în masă a bolilor și dăunătorilor. în baza datelor culese prin observații, precum și din semnalările ocolului silvic, se apreciază că starea fitosanitară a arboretelor din teritoriul amenajat este satisfăcătoare. Unele arborete prezintă fenomene de uscare - în special arboretele de cer și salcâmetele. Cauzele uscării sunt: substratul scheletic, deficitul de apă în timpul verii, etc. Dintre dăunătorii care s-au manifestat în arborete se menționează: insectele xilofage, insectele defoliatoare (în special Lymantria dispar și cotarii), Orchestes fagi și ciuperci cum ar fi: Armillaria sp., etc. În ultimii ani nu au fost semnalate atacuri în masă de insecte sau ciuperci xilofage decât cu totul sporadic. Sintetizând datele din descrierea parcelară, referitoare la vitalitate, rezultă că 12% din arborete au vitalitate slabă, acestea fiind în marea majoritate amestecuri de plop alb, plop negru și anin negru. Se recomandă ca în viitor la executarea tăierilor să se extragă preponderent exemplarele cu vitalitate slabă din arboret. Pentru prevenirea acțiunii factorilor dăunători este necesară desfășurarea unei activități de depistare a bolilor și dăunătorilor și executarea obligatorie și la timp a tăierilor de igienă. Acțiunea de igienizare și curățire a pădurilor se organizează și se desfășoară astfel încât să se asigure permanent o stare fitosanitară corespunzătoare în toate pădurile. Pentru menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acțiunii de igienizare și curățire a pădurii, următoarele categorii de material lemnos: a) arbori deperisați, necesar a fi extrași din masa arboretului: – arbori căzuți, rupți și doborâți de vânt sau de zăpadă; ... – arbori atacați de insecte sau agenți criptogamici; ... – arbori uscați sau pe cale de uscare; ... – arbori cursă și de control, folosiți în protecția pădurilor. ... ... b) uscături și crăci groase răspândite în pădure; ... c) resturi de exploatare, nevalorificate pentru producția industrială provenite din curățirea parchetelor exploatate (vârfuri, lemn cu putregai etc). ... d) material lemnos subțire provenit din tăieri de îngrijire (curățiri) în arborete tinere, situate în locuri greu accesibile; ... e) cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale. ... Suprafața medie anuală ce urmează să fie parcursă cu tăieri de igienă este de 59,86 ha, urmând a se recolta anual un volum de 48 mc. Se menționează că această cantitate se referă numai la arbori deperisați, necesar a fi extrași din arboret. ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație După analiza tuturor factorilor (climatici, geomorfologici, geologici, pedologici, etc.) și a formațiunilor forestiere existente în cuprinsul U.P. I Jidvei, se poate afirma că sunt întrunite condiții bune pentru dezvoltarea arboretelor de gorun, a goruneto- făgetelor, a șleaurilor de deal cu gorun și fag, a șleaurilor de deal cu stejar și gorun, a amestecurilor de cvercinee, a zăvoaielor de plop alb și negru. Corespondența dintre bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor este prezentată în tabelul următor. Tabelul 4.10.1. Productivitatea stațiunilor (fără clasa de regenerare) Productivitatea arboretelor Diferențe Categoria Suprafața Categoria Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața + - (ha) % (ha) % Mijlocie 112,12 100 Superioară Artificial de productivitate superioară 5,17 4 5,17 - Total superioară 5,17 4 5,17 - Mijlocie Natural fundamental de productivitate mijbcie 78,33 70 - - Total derivat de productivitate mijocie 3,93 4 - - Artificial de productivitate mijlocie 6,06 5 - - Total mijlocie 88,32 79 - - Inferioară Natural fundamental subproductiv 9,12 8 - 9,12 Artificial de productivitate inferioara 9,51 9 - 9,51 Total inferioară 18,63 17 - 18,63 Total bonitate mijlocie 112,12 100 5,17 18,63 TOTAL 112,12 100 - - 112,12 100 5,17 18,63 Din analiza tabelului 4.10.1. se observă că suprafața de 23,80 ha din arboretele din unitatea de producție I Oltenii din Olt nu valorifică potențialul productiv al stațiunilor pe care se găsesc, acestea fiind reprezentate de: – Arborete artificiale de productivitate superioară (plantații de plop euramerican) aflate pe stațiuni de bonitate mijlocie - 5,17 ha; ... – Arborete natural fundamentale subproductive de clasa a IV-a de producție (arborete de cer și amestecuri de plop alb, plop negru și anin negru) aflate pe stațiuni de bonitate mijlocie - 9,12 ha; ... – Arborete artificiale de productivitate inferioară (salcâmete) aflate pe stațiuni de bonitate mijlocie- 9,51 ha. ... Tipurile de stațiune întâlnite în cadrul U.P. I Oltenii din Olt sunt: – 6.1.4.2. - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu - 24,87 ha - 22%; ... – 7.3.3.2. - Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea - 6,25 ha - 5%; ... – 8.3.2.2. - Câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol podzolit edafic mjlociu - 30,70 ha - 27%; ... – 8.5.1.1. - Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu - mare- 27,82 ha - 25%; ... – 8.5.2.3. - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil - 24,00 ha - 21%. ... Tipurile de pădure cele mai răspândite sunt: – 732.2- Cereto - gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m) - 30,70 ha - 27%; ... – 722.2 - Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) - 24,87 ha - 22%; ... – 931.2 - Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m) - 24,00 ha- 21%. ... Din punct de vedere geologic, pădurile acestei unități de producție vegetează pe depozite aluviale - formate din aluviuni foarte fine, nisipuri și pietrișuri și depozite de terasă din Cuaternar pe care apare vegetație forestieră caracteristică: stejărete pure, plopișuri amestecate de PLA și PLN cu anin negru și pe depozite sedimentare formate din pietrișuri, nisipuri, luturi și depozite loessoide de terasă înaltă din Cuaternar (Câmpia Romanațiului, Platforma Cotmenei), constituie materialul parental pe care apare vegetația forestieră caracteristică: cereto-gârnițete, gârnițete, șleauri de câmpie, amestecuri de ST, CE, GÎ. Cel mai răspândit tip de sol este aluviosolul, care are o pondere de 46% din suprafața U.P., urmat de planosol (care ocupă 34% din suprafața U.P) și alosol (care ocupă 34% din suprafața U.P). Cele mai răspândite subtipuri de soluri sunt: planosolul albic vertic (34% din suprafața U.P.), aluviosolul tipic (23% din suprafața U.P.) și aluviosolul molic - vertic (23% din suprafața U.P.). În ceea ce privește structura fondului forestier pentru S.U.P. A și S.U.P. X pe clase de vârstă aceasta este dezechilibrată datorită gospodăririi din trecut a pădurilor. Pentru viitor se va urmări menținerea arboretelor formate din specii forestiere corespunzătoare condițiilor staționale. Prin adoptarea complexului de măsuri silvotehnice ce se vor aplica arboretelor, se va urmări normalizarea treptată a fondului forestier. Prin lucrări de împădurire se vor introduce specii corespunzătoare tipului fundamental de pădure, acesta putând valorifica în mod corespunzător potențialul silvoproductiv al stațiunii. Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială și ecologică a arboretelor din cuprinsul U.P. I Oltenii din Olt se poate ridica la nivelul potențialului existent. Structurile arboretelor se pot îmbunătăți și printr-o gospodărire judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare a arboretelor - din sămânță și pe efectuarea corespunzătoare și la timp a lucrărilor de îngrijire. Pentru realizarea acestor deziderate se impune respectarea prevederilor prezentului amenajament în ceea ce privește zonarea funcțională, bazele de amenajare, posibilitatea, operațiunile silviculturale propuse. ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social - economice și ecologice ale pădurii În vederea stabilirii funcțiilor și serviciilor ce s-au atribuit arboretelor au fost avute în vedere toate obiectivele social economice, cât și serviciile de realizat de către pădurile din raza unității de producție. 5.1.1. Obiective social economice și ecologice Indicatorii de rezultat ai amenajamentului pentru acest subcapitol sunt obiectivele social economice și ecologice ale pădurii. Obiectivele economice, ecologice și sociale stabilite pentru pădurile din unitatea de producție I Oltenii din Olt, concretizate în produse și servicii de protecție sau sociale sunt specificate în tabelul următor: Tabelul 5.1.1.1. Grupa de obiective și servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat Protecția împotriva factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant climatice -protecția arboretelor din trupurile dispersate aflate în zona de câmpie (trupurile dispersate din Câmpia Romanați); -protecția arboretelor din lunca râului Olteț. Păduri cu funcții de protecție, predominant sociale -protecția arboretelor din trupurile de pădure de până la 50 ha, situate la o distanță de până la 2 km față de localitățile din zona de câmpie și de coline joase (din jurul orașului Scornicești); -protecția pădurilor situate de-a lungul Drumului Național 65 Pitești - Slatina - Craiova Servicii științifice și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită - conservarea genofondului și ecofondului forestier și ecosoistemelor valoroase din siturile „Natura 2000” ROSCI 0266 Valea Oltețului, ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior și ROSCI 0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele. Produse lemnoase -lemn pentru cherestea; -asigurarea producției de masă lemnoasă atât cantitativ, cât și calitativ. Alte produse în afara lemnului și a serviciilor - vânatul, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale și aromate, etc. În vederea realizării acestor obiective arboretele vor fi conduse spre structuri optime prin lucrările propuse a se executa. În raport de starea fiecărui arboret în parte și cu rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat la nivel de subparcelar și subunitate țeluri de producție sau protecție. ... 5.1.2. Funcțiile pădurii Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice fixate, s-au stabilit funcțiile prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Astfel, pentru asigurarea atribuțiilor de protecție și producție, pădurile (inclusiv clasa de regenerare) din această unitate de producție au fost încadrate în grupa I funcțională (596,79 ha) și grupa a II a funcțională (1318,09 ha). Categoriile funcționale atribuite arboretelor sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.: Tabelul 5.1.2.1. Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Codul Denumire Ha % Grupa I - păduri cu funcții speciale de protecție 1.3 G 3G Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie (T.III) 38,42 34 3G5R5Q Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie (T.III). Încadrare secundară: Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări - din rețeaua ecologică Natura 2000, ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior (T IV). Încadrare terțiară: arborete din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopu conservării habitatelor - din rețeaua ecologică Natura, ROSCI 0266 Valea Oltețului ROSCI 0376 Râul Oltîntre Mărunței și Turnu Măgurele (T IV) 23,70 21 Total 1.2E 62,12 55 1.4D Arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanță de până la 2 km față de localitățile din zona de câmpie și de colinejoase (T.III) 27,02 24 1.4F Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul Drumului Național 65 Pitești - Slatina - Craiova (T.IV)) 0,50 - 1.5Q 5Q5D Arborete din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor - din rețeaua ecologică Natura, ROSCI 0266 Valea Oltețului (T IV). Încadrare secundară: Arboretele din lunca râului Olteț (T IV). 24,00 21 Total Grupa I 113,64 100 TOTAL U.P. I OLTENII DIN OLT 113,64 100 Prin gruparea arboretelor în cadrul aceluiași tip, în raport cu categoriile funcționale, pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de categorii funcționale specificate în tabelul 5.1.2.2. Tabelul 5.1.2.2. Tipul funcțional Categoria funcțională Țeluri de gospodărire Suprafața ha % III 1. 3G - țeluri de protecție și producție 62,12 55 1.4D 27,02 24 VI 1. 4F - țeluri de protecție și producție 0,50 - 1. 5Q 24,00 21 TOTAL U.P. I OLTENII DIN OLT 113,64 100 Tipul funcțional grupează toate categoriile funcționale pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare. Astfel: Tipul III (T III) - păduri cu funcții speciale de protecție pentru care nu se admit, de regulă decât tratamente intensive - grădinărit, cvasi grădinărit; Tipul IV (T IV) - păduri cu funcții speciale de protecție, pentru care sunt admise, pe lângă grădinărit și cvasi grădinărit, și alte tratamente, cu impunerea unor restricții speciale de aplicare. ... 5.1.3. Subunități de producție sau protecție constituite În vederea gospodăririi diferențiate a fondului forestier pentru realizarea obiectivelor economice și îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele au fost grupate în următoarele subunități de gospodărire: – S.U.P. "A - codru regulat sortimente obișnuite - cu o suprafață de 78,67 ha, în care au fost incluse arborete din tipurile III și IV de categorii funcționale (1.3G, 1.4D. și 1.4F); ... – S.U.P. "X" - zăvoaie de plop și sălcii - cu o suprafață de 33,45 ha, în care au fost incluse arborete din tipurile III și iv de categorii funcționale (1.3G, 1.4D. și 1.5Q); ... În tabelul 5.1.3.1. se prezintă repartiția unităților amenajiste în cadrul subunităților de gospodărire constituite: Tabelul 5.1.3.1. ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii Sarcina gospodăririi silvice este ca, prin măsurile silvotehnice adoptate, să se dirijeze toate arboretele spre structura specifică funcției atribuite. Cadrul general prin care se face dirijarea pădurilor spre structura normală se definește prin bazele de amenajare: regim, compoziție-țel, tratament, exploatabilitate și ciclu. Evidența bazelor de amenajare pe subunități de producție sau de protecție, este prezentată în tabelul 5.2.1. Tabelul 5.2.1. SUP S (ha) Regim Compoziția Tratament Exploatabilitatea și vârsta exploatabilității Ciclul Actuală Tel A 78,67 codru 32CE 25GÎ 25ST 3FR 3TE 3JU 2AR 2ULC 1PLZ 4DT 32GÎ 25ST 20CE 3FR 2DT 18DT Tăieri progresive Tăieri rase de protecție 90 90 X 33,45 crâng 25SC 22PLN 21PLA 13PLZ 11ANN 2CD 2NU 1GÎ 1DD 2DT 34PLA 27PLN 19GÎ 8CE 7ANN 5DT Tăieri rase, Tăieri crâng de protecție 26 25 TOTAL U.P. 112,12 - 23CE 18GÎ 17ST 8SC 7PLN 6PLA 5PLZ 3ANN 11DT 2DM 28GÎ 17ST 16CE 11PLA 9PLN 2ANN 2FR 1TE 14DT - - - Pentru a putea satisface în condiții corespunzătoare funcțiile atribuite, atât arboretele luate individual, cât și fondul de producție în ansamblul său, trebuie să îndeplinească anumite norme de structură specifice aspectului optim. Structura normală spre care trebuie să fie îndrumate arboretele și fondul de producție, se definește prin amenajament, ținându-se seama de funcțiile atribuite și de condițiile staționale existente. Structura arboretelor și a pădurii în ansamblul său, atât cea normală, cât și cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare se definește prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compoziție - țel, tratament, exploatabilitate și ciclu. 5.2.1. Regimul Regimul sau modul general prin care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânță sau pe cale vegetativă) definește structura pădurii din acest punct de vedere. Pentru realizarea funcțiilor social-economice și ecologice stabilite și, implicit, a țelurilor de protecție și producție propuse, în cadrul unității de producție se adoptă regimul codru pentru speciile cu regenerare vegetativă, bazat pe regenerarea pădurii din sămânță și conducerea acestora până la vârste la care vor îndeplini eficient funcțiile social-economice atribuite și regimul crângului pentru arboretele de salcâm și amestecurile de plop alb cu plop negru, care se vor regenera vegetativ (din lăstari). ... 5.2.2. Compoziția țel Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziție corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condițiilor staționale, funcțiilor social-economice atribuite, precum și stării de fapt actuale a acestuia. Compoziția-țel din descrierea parcelară este redată diferit după cum urmează: – compoziția-țel la exploatabilitate, este redată pentru arboretele preexploatabile și neexploatabile, reprezentând cea mai favorabilă compoziție la care trebuie să ajungă arboretele la vârsta exploatabilității, în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitatea de modificare a ei, prin intervențiile posibile a se executa. ... – compoziția-țel de regenerare, este redată numai pentru arboretele exploatabile în prezent, pentru cele care devin exploatabile în deceniul primei perioade de amenajare și pentru terenurile de împădurit. ... – compoziția-țel finală, s-a stabilit în raport cu țelurile de gospodărire și cu condițiile ecologice date (tip de stațiune, tip de pădure). ... Pentru subunitățile de producție și de protecție constituite și pentru total U.P. sunt redate (tabelul 5.2.3.1.1.) compozițiile-țel pe tipuri de pădure și suprafețe. Menționăm că situația prezentată trebuie privită ca realizabilă într-un viitor mai îndepărtat (țel), perioada de aplicare a prezentului amenajament fiind doar o etapă intermediară în procesul de apropiere de compoziția-țel din tabel. Tabelul 5.2.2.1. S.U.P. Tip stațiune Tip pădure Compoziția-țel Supraf. - ha- Suprafața pe specii - ha - CE GÎ ST FR TE PLA PLN ANN DT ”A” 6.1.4.2. 722.2 8GÎ 2DT 19,36 - 15,49 3,87 7.3.3.2 613.2 8ST 2DT 0,15 - - 0,12 - - - - - 0,03 722.6. 7GÎ 1CE 2DT 0,66 0,07 0,46 0,13 731.4. 5CE 3GÎ 2DT 5,44 2,72 1,63 1,09 8.3.2.2. 732.2. 5CE 3GÎ 2DT 25,24 12,62 7,57 5,05 851.1. 612.3. 7ST 2FR 1DT 11,65 - - 8,16 2,33 - - - - 1,16 632.4. 7ST 1TE 2DT 16,17 - - 11,32 - 1,62 - - - 3,23 Total S.U.P.”A” ha 78,67 15,41 25,15 19,60 2,33 1,62 - - - 14,56 % 100 20 32 25 3 2 - - - 18 Compoziția actuală S.U.P. ”A”: 32CE 25GÎ 25ST 3FR 3TE 3JU 2AR 2ULC 1PLZ 4DT ”X”* 6.1.4.2. 722.2 8GÎ 2DT 5,51 - 4,41 1,10 8.3.2.2. 732.2. 5CE 3GÎ 2DT 5,46 2,73 2,18 0,55 08.5.2.3 931.2 5PLA4PLN1ANN 24,00 - - - - - 12,00 9,60 2,40 - Total S.U.P.”X” ha 34,97 2,73 6,59 - - - 12,00 9,60 2,40 1,65 % 100 8 19 - - - 34 27 7 5 Compoziția actuală S.U.P.”X”: 25SC 22PLN 21PLA 13PLZ 11ANN 2CD 2NU1GÎ 1DD 2DT TOTAL U.P. Compoziția țel ha 113,64 18,14 31,74 19,60 2,33 1,62 12,00 9,60 2,40 16,21 % 100 16 28 17 2 1 11 9 2 14 Compoziția actuală 23CE 18GÎ 17ST 8SC 7PLN 6PLA 5PLZ 3ANN 11DT 2DM * inclusiv clasa de regenerare Pe S.U.P - uri și total U.P, compoziția - țel este următoarea: – S.U.P. "A" - 32Gî 25ST 20CE 3FR 2TE 18DT; ... – S.U.P. "X" -34PLA27PLN 19Gî8CE7ANN 5DT; ... – Total U.P. - 28Gî 17ST16CE11PLA9PLN 2ANN 2FR 1TE 14DT. ... În viitor se va urmări o diminuare treptată a participării în compoziție a diverselor moi și a salcâmului și o creștere a suprafeței ocupate de cvercinee. Se va urmări ca arboretele total derivate să fie substituite. Se recomandă respectarea cu strictețe a compozițiilor țel pentru a se ajunge la crearea de arborete rezistente, atât din punct de vedere structural, dar și funcțional. ... 5.2.3. Tratamentul Tratamentul definește structura arboretelor din punctul de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al etajării populațiilor de arbori și arbuști. Pentru arboretele exploatabile din cuprinsul U.P. I Oltenii din Olt, ținându-se cont de caracteristicile acestor arborete, de obiectivele social-economice și ecologice urmărite și în concordanță cu prevederile din "Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor", sau adoptat următoarele tratamente : – tratamentul tăierilor progresive în stejărete, în cereto-gârnițe, în șleaurile de luncă cu stejar, în gârnițete pure; ... – tratamentul tăierilor rase în plantațiile de plop euramerican; ... – tratamentul tăierilor în crâng, tăiere de jos, în arboretele de salcâm și în zăvoaiele de plop alb și plop negru. ... ... 5.2.4. Exploatabilitatea Exploatabilitatea definește structura arboretelor sub raport dimensional, și se exprimă prin diametrul mediu de realizat în cadrul structurilor de codru grădinărit, respectiv prin vârsta exploatabilității în cazul structurilor de codru regulat. Exploatabilitatea adoptată este: exploatabilitate de protecție pentru arboretele care sunt încadrate în grupa I funcțională. Vârsta medie a exploatabilității este de 90 ani pentru S.U.P. A și 26 ani pentru S.U.P. X. ... 5.2.5. Ciclul Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea și structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. Luându-se în considerare speciile și formațiunile forestiere care compun pădurea, starea actuală a arboretelor, obiectivele social-economice și ecologice de realizat și media vârstei exploatabilității, s-a adoptat ciclul de 90 ani pentru S.U.P. "A" și 25 ani pentru S.U.P. "X". ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE Indicatorii de rezultat ai amenajamentului pentru acest capitol sunt: posibilitatea pădurii și planurile de recoltare, de conservare și cultură. 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale Stabilirea posibilității de produse principale și secundare și elaborarea planurilor de recoltare și împăduriri definesc reglementarea procesului de producție. Prin reglementarea procesului de producție lemnoasă s-a urmărit: – dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condițiile ecologice și cerințele social-economice; ... – realizarea unui fond de producție care să permită exercitarea cu continuitate pe termen lung a funcțiilor de protecție și de producție ale pădurii și creșterea stabilității ecologice și a eficienței funcționale a arboretelor; ... – aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret. ... Reglementarea procesului de producție s-a făcut pentru S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obișnuite și pentru S.U.P. "X" - zăvoaie de plop și sălcii. 6.1.1. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. ,,A" - codru regulat sortimente obișnuite 6.1.1.1. Stabilirea posibilității de produse principale La subunitatea de codru regulat sortimente obișnuite, determinarea indicatorilor de posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se procedeul specific metodei creșterii indicatoare și prin intermediul volumelor și suprafețelor, aplicându-se procedeul claselor de vârstă. 6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, prin metoda creșterii indicatoare, s-au luat în considerare următoarele elemente: – C_i = 204 mc; ... – V_D = 3775 mc; ... – V_E = 7493 mc; ... – V_F = 17566 mc; ... – V_G = 18393 mc; ... C_i este creșterea indicatoare, iar V_D, V_E, V_F, V_G - reprezintă masele lemnoase ce ar putea fi recoltate în primii 10, 20, 40, respectiv 60 de ani, ținând seama de volumul total al arboretelor exploatabile în intervalul respectiv, de tratamentele de aplicat și de perioadele de regenerare adoptate, plus creșterea producției lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate). – Q = 1,84 - exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de timp considerate și volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci; ... Subunitatea de gospodărire, prezintă un excedent de masă lemnoasă exploatabilă (Q >1). Indicatorul de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare (P_1) are valoarea 245 mc și s-a ales ca fiind minima valorilor V_D/10; V_E/20; V_F/40 și V_G/60; Comparativ cu valoarea creșterii indicatoare (Ci = 204 mc), valoarea indicatorului de posibilitate este mai mare datorită excedentului de masă lemnoasă exploatabilă existent în primul deceniu, fapt pus în evidență de parametrul Q = 1,84. Tabelul 6.1.1.1.1.1. Specia CE GI ST FR TE JU AR ULC PLZ DT CI 74 54 46 5 10 3 1 3 1 7 204 VD 3775 VD1 58 58 VD2 2109 271 1714 333 86 154 258 18 4943 VD3 3448 291 3739 VD4 VE 7493 VE1 2109 271 1714 333 86 154 258 57 18 5000 VB2 3448 291 3739 VB3 VF 6141 4678 4332 340 778 298 96 264 56 583 17566 VG 6540 4845 4496 348 805 301 97 292 56 613 18393 DD1 3486 DD2 3429 DD3 9437 DD4 6200 DM 3429 Q 1.84 VD/10 378 VE/20 375 VF/40 439 VG/60 307 POSIB. 245 A: 0.7560 M: 1.205 CICLUL 90 Ani SUPRAFAȚA TOTALA 78.67 Ha SUPRAFAȚA IN GR.I FUNCȚIONALA 78.67 Ha SUPRAFAȚA IN GR.II FUNCȚIONALA Ha ... 6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârste Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-a făcut luându-se în considerare următoarele etape: a) Analiza structurii claselor de vârstă Pentru această analiză se prezintă situația claselor de vârstă pentru subunitatea de gospodărire în care se reglementează procesul de producție (S.U.P. "A") Tabelul 6.1.1.1.2.1. Specificări Clase de vârste Clasa de vârstă normală -ha- I II III IV V VI VII și peste Total Suprafața (ha) 1,65 3,95 6,90 56,15 7,36 0,69 1,97 78,67 17,48 % 2 5 9 71 9 1 3 100 22 Din tabelul 6.1.1.1.2.1. se observă că situația claselor de vârstă, comparativ cu întinderea unei clase de vârstă normale pentru un ciclu de 90 ani, este dezechilibrată, existând excedent în clasa a IV -a de vârstă (56,15 ha - 71% din totalul arboretelor) și deficit de arborete în clasele I- a de vârstă (2% din totalul arboretelor), a II- a de vârstă (5% din totalul arboretelor), a III- a de vârstă (9% din totalul arboretelor) și a V- a și peste de vârstă (13% din totalul arboretelor). ... b) Constituirea suprafețelor periodice Pornind de la ciclul de producție adoptat și durata perioadei de regenerare specifică formațiilor forestiere din SUP A, s-au constituit trei suprafețe periodice, cu mărimea de 20 de ani și una cu mărimea de 30 ani. ... c) Încadrarea arboretelor în suprafețe periodice S-a făcut în funcție de urgențele de regenerare și de diferențele existente între vârstele exploatabilității și cea medie a arboretelor. Astfel: Sp I = 22,54 ha; Sp II = 17,54 ha; Sp III = 18,50 ha; Sp IV = 20,09 ha; Spn = 26,23/17,48 ha. În S.P. I au fost încadrate 62% din arboretele exploatabile, iar S.P. II (17,54 ha) a fost constituit la nivelul S.P. normal (17,48 ha). ... d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin: d.1) Procedeul deductiv Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, după criteriul claselor de vârstă, s-au luat în considerare următoarele elemente: – Vi - reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în următorii 30 de ani; ... – Vk - este volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în 20 de ani; ... – Vj - semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani. ... Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 2403 mc/an Calculul Indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv - prezentare recapitulativă Tabelul 6.1.1.1.2.2. O.S. CARACAL, O.S. SLATINA, U.P.I OLTENII DIN OLT S.U.P. "A" S.P. I S.P. II S.P. III S.P. IV Clasa de vârstă Suprafața Volum Creștere curentă Supraf. ha V+5 creșteri Suprafața Volum Supraf. ha Supraf. ha Vi Vk Vj Actual 25*creșt. Total ha m.c. m.c. m.c. m.c m.c. ha m.c. m.c. m.c. I 1,65 80 8 - - - - - - - - - 1,65 II 3,95 328 14 0,67 - - 57 - - - - - 3,28 III 6,90 1028 43 - - - - 4,00 312 425 737 2,45 0,45 IV 56,15 11951 208 11,85 - 1901 - 13,54 3729 1500 5229 16,05 14,71 V 7,36 1847 23 7,36 - 1962 - - - - - - - VI 0,69 111 2 0,69 - 121 - - - - - - - VII 1,97 636 2 1,97 - 646 - - - - - - - Total 78,67 15981 300 22,54 - 4630 57 17,54 4041 1925 5966 18,50 20,09 P=Vi/30 + VK/20 + VJ/10 + Vj/nj Normal 26,23 Normal 17,48 Normal 17,48 17,48 P = 237 Dif -3,69 Dif 0,06 Dif 1,02 2,61 Indicatorul de posibilitate de produse principale rezultat prin această metodă este de 237 mc/an. ... d.2) Procedeul inductiv Procedeul analitic sau inductiv se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafața periodică în rând. Aceste volume s-au determinat pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimați procentual) pentru fiecare arboret exploatabil în parte, cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicității și numărului necesar de intervenții, mărimii și perioadei de alăturare a parchetelor. Valoarea posibilității de produse principale determinată prin acest procedeu este următoarea: P_I = 2291 mc/an Arboretele (u.a.) care au format baza de calcul a indicatorilor de posibilitate determinați prin metoda claselor de vârstă (procedeele deductiv și inductiv), pentru o suprafață periodică de 20 de ani, sunt cele din tabelul 6.1.1.1.2.3 Arborete încadrate în suprafața periodică I Tabel 6.1.1.1.2.3 Continuare tabel 6.1.1.1.2.3 u.a. Supraf. Caracteristici1e arboretului U.PI Jidvei SUPRAFAȚA PERIODICĂ - I P. INDUCTIV Vârsta LP. Cons. Urg. dereg. PRM Volum Creștere Total Supraf. Volum inclusiv creșterea pe 5 ani % Volum act expl. Vi Vk Vj’ m.c Nr. ha ani ani zec. ani mc. mc/ha ha m.c m.c mc 98 D 11,85 80 80 P8 0,5 23 20 1801 100 1901 11,85 - 1901 - 50 950 104 B 0,69 110 90 P8 0,6 27 20 111 10 121 0,69 - 121 - 50 60 104 D 1,30 150 120 P8 0,6 27 20 435 5 440 1,30 - 440 - 50 220 104 E 0,67 150 120 P8 0,6 27 20 201 5 206 0,67 - 206 - 50 103 121 B 0,67 25 20 R1 0,4 24 10 57 0 57 0,67 - - 57 100 57 206 A 7,36 90 80 P3 0,7 31 20 1847 115 1962 7,36 - 1962 - 50 981 Total 22,54 - - - - - - 4452 235 4687 22,54 - 4630 57 - 2371 Notă: P3 - tăieri progresive (însămânțare, punere în lumină); P8 - tăieri progresive, împăduriri sub masiv; R1 - tăieri rase, împăduriri. ... ... 6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă determinat este de 237 mc/an. Tabelul 6.1.1.1.2.1.1. U.P. I Oltenii din Olt Ciclul [ani] Ci [mc] Suprafața S.U.P [ha] 78,67 Volum mc 90 204 Specificări ha Creștere mc Diferență ha Arborete exploatabile 36,08 8181 107 - Suprafața normală 26,23/17,48 - - - S.p. I 22,54 4452 47 -3,69 P deductiv - 237 - - P inductiv - 237 - - Posibilitate clase de vârstă - 237 - - S.p. II 17,54 74561 - 0,06 S.p. III 18,50 - - 1,02 S.p. IV 20,09 - - 2,61 Arborete preexploatabile 38,69 7473 170 - Vi 0 - - - Vk 4630 - - - Vj’ 57 - - - Vj’’ 57 - - - ... ... ... 6.1.1.2. Adoptarea posibilității Modul de adoptare a posibilității și o comparație cu situația de la amenajarea anterioară sunt redate în tabelele 6.1.1.2.1. și 6.1.1.2.2. 6.1.1.2.1. Stabilirea posibilității de produse principale Tabelul 6.1.1.2.1. Metoda de calcul Prin intermediul creșterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori Ci [m.c] 204 S.P. normală 26,23/ 17,48 VD/10 [m.c] 378 Perioada I [ani] 30 VE/20 [m.c] 375 S.P.I [ha] 22,54 VF/40 [m.c] 439 Perioada II-a [ani] 20 VG/60 [m.c] 307 S.P. II [ha] 17,54 Q 1,84 Volumul arb. expl. [m.c/ha]* 227 m 1,205 P. inductiv 237 m’ - P. deductiv 237 Pci = 245 mc/an Pci.v. = 237 mc/an Posibilitatea adoptată: P = 237 mc/an Posibilitatea adoptată este de 237 mc/an egală cu cea calculată după metoda claselor de vârsta, la nivelul fondului productiv fiind un excedent semnificativ de arborete exploatabile. ... ... 6.1.1.3. Recoltarea posibilității Alegerea arboretelor din care urmează a se recolta posibilitatea de produse principale s-a făcut pe baza cartării acestora pe categorii de urgențe de regenerare, ținându-se seama de necesitățile regenerării, de starea arboretelor și de condițiile reale de exploatare și de accesibilitate. În tabelul 6.1.1.3.1. se prezintă o cartare a arboretelor încadrate în planul decenal în funcție de urgențele de regenerare. Tabel 6.1.1.3.1.1. Urg. Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale u. a. Suprafața [ha] Volumul total [mc] * Volumul de extras [mc] 23 98 D 11,85 1901 951 24 121 B 0,67 57 57 27 104 B, 104 D, 104 E 2,66 767 386 Total urgența 2 15,18 2725 1394 31 206 A 7,36 1962 981 Total urgența 3 7,36 1962 981 TOTAL GENERAL 22,54 4687 2375 * Include 5 creșteri anuale. În această unitate de producție arboretele din planul decenal sunt încadrate în următoarele urgențe de regenerare: 23 - arborete neexploatabile brăcuite, cu densități cuprinse în intervalul 0,4-0,6, cu vârste mai mari decât jumătatea vârstei exploatabilității normale a căror stare nu permite redresarea lor prin lucrări de împădurire a golurilor existente, cu condiția ca exploatarea lor să fie posibilă sub raportul exercitării de către acestea a eventualelor funcții speciale de protecție atribuite lor; 24 - arborete exploatabile de tip provizoriu; 27 - arborete exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, cu densități cuprinse între 0,4 - 0,6; 31 - arborete cu densități de 0,7 și peste, echiene și relativ echiene, de vitalitate cel puțin normală, de productivitate superioară și mijlocie, trecute de vârsta exploatabilității. Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit prevederilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", cu luarea în considerare a structurii și productivității arboretelor, a condițiilor naturale și cerințelor social-economice. S-au adoptat următoarele tratamente: – tratamentul tăierilor progresive; ... – tratamentul tăierilor rase; ... În cazul tratamentului tăierilor progresive, tehnicile de aplicare vor prezenta particularități la nivel de unități amenajistice, în funcție de caracteristicile stațiunilor și arboretelor: compoziție, temperamentul speciilor, consistență, proporția și starea semințișului, vulnerabilitatea la acțiunea factorilor destabilizatori etc. În principiu, se vor executa tăieri repetate neuniform, concentrate în anumite ochiuri împrăștiate neregulat în cuprinsul pădurii, urmărindu-se instalarea și dezvoltarea semințișului natural sub masiv până ce acesta formează noul arboret. Ochiurile odată deschise și regenerate nu se vor părăsi, ci asupra lor se va reveni ori de câte ori este nevoie, pentru asigurarea regenerării naturale și dezvoltării optime a semințișului instalat. Tăierile vor fi astfel conduse încât regenerarea să folosească în mod optim două căi și anume provocarea însămânțării naturale prin deschiderea de ochiuri în porțiunile de pădure cu condiții favorabile de regenerare și punerea treptată în lumină a semințișului utilizabil. Prin aplicarea tratamentului, se va da prioritate regenerării speciilor de valoare, prin extragerea preponderentă a celorlalte specii de amestec, prin asigurarea condițiilor de regenerare (extragerea, în anii cu fructificație, a subarboretului, a semințișului neutilizabil sau nedorit, mobilizarea solului etc.), prin lucrările de îngrijire a semințișurilor instalate. Lucrările de completare (după tăierile de racordare) vor constitui, în toate cazurile, un prilej de introducere a speciilor de bază și de amestec valoroase și de conducere a compoziției spre cea optimă. La nivelul U.P. I Oltenii din Olt se disting următoarele tipuri de tăieri: – tăieri progresive de însămânțare și punere în lumină - P3; ... – tăieri progresive cu împăduriri sub masiv - P8; ... – tăieri rase - R1. ... Aceste tipuri sunt prezentate în continuare: Tăieri progresive de însămânțare și punere în lumină - P3 - se vor executa în u.a. 206 A pe o suprafață de 7,36 ha, cu un volum de extras de 981 mc (41% din totalul posibilității), tăierile corelându-se cu anii de fructificație, ajutorarea regenerării, respectiv mobilizările parțiale de sol pentru extinderea regenerării și îndepărtarea semințișului neutilizabil. După tăiere se vor executa lucrări de îngrijire a semințișului în ochiuri lărgite, prin recepări și descopleșiri. Arboretul amintit anterior este, ca și tip de pădure, un cereto-gârnițet. Tăierile progresive cu împăduriri sub masiv - P8 - au fost prevăzute a se efectua în u.a. 98 D, 104 B, 104 C și 104 E pe o suprafață de 14,51 ha, cu un volum de extras de 1337 mc (56% din totalul posibilității). După efectuarea intervenției prin extragerea arborilor (care în cazul tuturor arboretelor poate avea caracter de punere în lumină - arborete cu K - 0,5 sau 0,6 dar fără semințiș utilizabil din diverse motive: în cazul u.a. 98 D din cauza faptului că subarboretul ocupă peste 80% din suprafață, iar în cazul u.a. 104 B, 104 D și 104 E din cauza pășunatului), se procedează la efectuarea de împăduriri în zonele parcurse cu tăieri (împăduriri sub masiv), marele avantaj fiind acela că pe lângă regenerarea artificială, care beneficiază de adăpostul arboretului rămas în teren, se va instala și regenerarea naturală. Tratamentul tăierilor rase se vor aplica în u.a. 121 B pe o suprafață de 0,67 ha și un volum de extras de 57 mc (3% din totalul posibilității). Arboretul din u.a. 121 B este o plantație de plop euramerican, cu consistența 0,4. Se impune ca pentru conservarea biodiversității, indiferent de tratamentele aplicate în arboretele din zonă să se respecte următoarele măsuri: – în arboretele tinere, în care se aplică lucrări de îngrijire (curățiri, rărituri), vor fi menținute în compoziția arboretelor, ca hrană pentru vânat și pentru conservarea biodiversității, speciile de amestec ajutătoare și cele arbustive, în limite silvicultural admisibile; ... – în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare, vor fi păstrați pe picior câțiva arbori din specii diverse, pentru adăpostul diferitelor specii de păsări din zonă; ... – la efectuarea tăierilor de igienă nu se vor extrage toți arborii rău conformați, scorburoși, putregăioși chiar uscați, aceștia putând servi ca adăpost atât păsărilor cât și animalelor mici; ... – se va evita pe cât posibil efectuarea lucrărilor și tăierilor în perioadele de împerechere și cuibărit a păsărilor; ... – se va asigura liniștea și protecția animalelor și păsărilor prin efectuarea lucrărilor cât mai grupat, revenirea cu lucrări pe aceeași suprafață la intervale mai mari de timp, prevenirea și combaterea braconajului; ... – se va promova regenerarea naturală. ... O recapitulație a posibilității pe tratamente, suprafețe și volume pe specii se prezintă în tabelul 6.1.1.3.2. Tabelul 6.11.3.2. Tratamentul Suprafața de parcurs [ha] Volum de extras [mc] Posibilitatea pe specii [mc/an] Totală Anuală Totală Anuală CE GÎ ST FR TE JU AR ULC PLZ DT Tăieri progresive 21,87 2,19 2318 232 90 13 86 17 5 7 - 14 - - Tăieri rase 0,67 0,07 57 5 - - - - - - - - - - Total 22,54 2,26 2375 237 90 13 86 17 5 7 - 14 5 - Se observă preponderența tratamentului tăierilor progresive - cel mai corespunzător tipurilor de pădure din cuprinsul unității de producție și funcțiilor atribuite acestora. Acest tratament permite promovarea speciilor valoroase, cu proveniențe locale sau aclimatizate, asigură menținerea solului acoperit și continuitatea pădurii și asigură condiții mai bune, economic și ecologic, pentru regenerarea arboretelor. Punerea în valoare se va face după efectuarea unui studiu complet, la teren, al dinamicii procesului de regenerare naturală, funcție de care se amplasează punctele de regenerare. Tăierile vor fi executate numai în perioada de repaus vegetativ (iarna). Tehnologiile de exploatare nu prezintă particularități la nivel de unitate de producție - fiind cele general valabile pentru tratamentele prevăzute și sunt descrise în subcapitolul 10.2 și în studiul general pe ocol. ... 6.1.1.4. Prognoza posibilității Prognoza posibilității de produse principale pentru următorii 10, 20, 30 de ani, de la expirarea prezentului amenajament, cu asigurarea continuității pe 60 de ani, considerați la fiecare nivel, are la bază următoarele condiții: – ciclul de producție, creșterea indicatoare și suprafața subunității rămân constante; ... – se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale; ... – se mențin constante și creșterile adăugate volumelor actuale ale elementelor privind calculul posibilității; ... – la fiecare nivel de prognoză, se acceptă ipoteza că volumul de recoltat în următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilității, se completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval, îndeplinesc condițiile de exploatabilitate și care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent. ... Modul de calcul al posibilității pentru următoarele decenii fiind detaliat în normele tehnice, în continuare se redau doar valorile posibilităților și unii parametri de calcul, pentru următorii 10, 20, respectiv, 30 de ani. Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 6.1.1.4.1. Tabelul 6.1.1.4.1. Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Ci 204 Ci 211 Ci 207 Ci 190 V_D/10 378 V_D/10 506 V_D/10 772 V_D/10 1033 V_E/20 375 V_E/20 512 V_E/20 630 V_E/20 536 V_F/40 439 V_F/40 388 V_F/40 336 V_F/40 288 V_G/60 307 V_G/60 272 V_G/60 236 V_G/60 198 Q 1,8 Q 2,0 Q 1,5 Q 0,9 m 1.2 m 1,2 m 1,1 m - P 245 P 253 P 228 P 198 P.adoptat 237 P’.adoptat 253 P”.adoptat 228 P’”.adoptat 198 Din analiza prognozei posibilității de produse principale pentru următorii 30 de ani se observă că posibilitatea va crește peste 10 ani la 253 m.c./an, apoi peste 20 ani va scădea la 228 m.c./an și va scădea din nou până la valoarea de 198 m.c./an peste 30 de ani (84% din posibilitatea anuală adoptată la această etapă de amenajare), atunci când vom avea excedent de arborete exploatabile. ... ... 6.1.2. Reglementarea procesului de producție la S.U.P. "X" - zăvoaie de plopi și sălcii Reglementarea procesului de producție a produselor principale la S.U.P. "X" - Zăvoaie de plopi și sălcii s-a făcut pe durata ciclului de 25 de ani. În vederea reglementării procesului de producție s-a făcut repartizarea arboretelor pe deceniile ciclului. Încadrarea arboretelor pe deceniile ciclului s-a făcut în raport cu vârsta arboretelor, consistența, clasa de producție, starea de vegetație, avându-se în vedere cu precădere urgențele de regenerare. Repartizarea arboretelor pe deceniile ciclului este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.1.1. Specificări Constituirea suprafețelor decenale pe clase de vârstă (ha) I II III IV V VI VII Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Deceniul I - - - - 3,10 2,01 8,58 13,69 Deceniul II - - - - 2,73 3,15 7,49 13,37 Deceniul III/2 - - - 1,73 - - 4,66 6,39 Total - - - 1,73 5,83 5,16 20,73 33,45 Suprafața decenală normală este de 13,38 ha. Se constată că suprafețele din toate deceniile sunt apropiate de suprafețele normale. 6.1.2.1. Stabilirea posibilității de produse principale Pentru stabilirea posibilității de produse principale în această subunitate de gospodărire s-au avut în vedere următoarele aspecte specifice: – Ciclul adoptat: 25 ani; ... – Speciile forestiere existente: 25SC 22PLN 21PLA 13PLZ 11ANN 2CD 2NU 1GÎ 1DD 2DT; ... – Clase de vârstă de 5 ani; ... – Toate arboretele subunității sunt în grupa I funcțională; ... – Perioada de amenajare este de 10 ani; ... – Suprafața S.U.P "X" este de 33,45 ha; ... – Suprafața periodică normală S.P.N = 33,45/25 * 5 = 13,38 ha; ... – Structura pe clase de vârstă: I - 0%, II - 0%, III - 0%, IV - 5%, V - 17%, VI - 15%, VII - 63%. ... Situația existentă a impus ca în primul decenal să fie incluse 41% (8,58 ha) din arboretele din clasa a VII-a de vârstă, 39% (2,01 ha) din arboretele din clasa a VI-a de vârstă și 53% (3,10 ha) din arboretele din clasa a V-a de vârstă. Arboretele cuprinse în primul decenal constituie planul de recoltare a produselor principale. Suprafața arboretelor exploatabile din deceniul I este de 13,69 ha cu un volum de 1033 mc, revenind o cotă anuală de 1,37 ha și un volum de 103 mc. Suprafețele corespunzătoare fiecărui deceniu sunt prezentate și la capitolul 13.1.1. ... 6.1.2.2. Adoptarea posibilității de produse principale Posibilitatea a fost examinată și însușită de Conferinței a II-a de amenajare și este de 103 mc/an. ... 6.1.2.3. Recoltarea posibilității de produse principale În funcție de posibilitatea de produse principale adoptată, ținând seama de urgențele de regenerare și de condițiile reale de exploatare, s-au ales arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare în următorii 10 ani, acestea fiind înscrise în ordine curentă în "Planul decenal de recoltare a produselor principale - crâng, S.U.P. "X", cu elemente de caracterizare a arboretelor și lucrările prevăzute în vederea regenerării acestora. Suma volumelor de extras din fiecare arboret este egală cu zece posibilități anuale. Ritmul recoltării și regenerării s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte și este concretizat în volume de extras și lucrări de regenerare ce se vor efectua în primul deceniu. Pe lângă volumul de extras, în planul decenal de recoltare a produselor principale s-au dat indicații referitoare la tratamentul de aplicat, lucrări de ajutorare și îngrijire a regenerării naturale și lucrările de împăduriri necesare în următorul deceniu. Pentru recoltarea masei lemnoase din produse principale s-au prevăzut a se executa: – tăieri rase pe 1,35 ha în u.a.: 255 A%; ... – crâng simplu cu tăieri de jos pe 2,73 ha în u.a: 9 D%; ... – crâng cu împăduriri pe 9,61 ha în u.a: 120 D, 121 F, 121 G, 240 A ... Posibilitatea pe tratamente, pe suprafețe și specii este următoarea: Tabelul 6.1.1.3.1. Tratamentul Suprafața de parcurs (ha) Volum de extras (mc) Posibilitatea pe specii (mc/an) Totală Anuală Total Anual SC NU PLA PLN ANN PLZ DT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Tăieri rase 1,35 0,14 313 31 - - - - - 31 - Tăieri crâng 12,34 1,23 720 72 29 4 8 21 5 - 5 Total 13,69 1,37 1033 103 29 4 8 21 5 31 5 Repartiția posibilității pe urgențe de regenerare este următoarea: Tabel 6.1.1.3.2. Urgența Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale u.a. Suprafața - ha - Volum + 5xCr - mc - Volumul de extras - mc - 1 2 3 4 5 15 240 A 8,20 336 336 Total urgența 1 8,20 336 336 24 9 D%, 120 D, 121 F, 121 G 4,14 384 384 Total urgența 2 4,14 384 384 31 255 A% 1,35 313 313 Total urgența 3 1,35 313 313 TOTAL U.P. 13,69 1033 1033 Suprafața maximă a unui parchet va fi conform legislației în vigoare, pregătirea terenului pentru reîmpădurit făcându-se mecanizat. Se vor corela tehnologia de exploatare cu tehnica de aplicare a tratamentelor. Prin recoltarea posibilității de produse principale se va urmări folosirea rațională a masei lemnoase pe baza unei sortimentări corespunzătoare începând de la punerea în valoare și până la prelucrarea lemnului în unitățile de industrializare. Organizarea secțiunilor și a postațelor de exploatare se va face pe baza unor procese tehnologice care să mențină pe cât posibil structura solului. Pentru o distanță de colectare de 1,2 Km, posibilitatea din produse principale este accesibilă în proporție de 71%. ... 6.1.2.4. Prognoza posibilității Calculul prognozei posibilității de produse principale, cu asigurarea continuității este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.1.4.1. Nivel prognoză Suprafața în producție Clase de vârstă (5 ani) Cls. de vârstă normală Volum mediu la ha Plan DECENAL Indicator de posibilitate Posibilitatea adoptată I II III IV V VI+ Suprafața Vol. ani ha ha ha ha ha ha ha Ha mc ha mc mc/an mc/an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 2019 - 2028 33,45 - - - 1,73 5,83 25,89 6,69 127 13,69 1033 103 103 2029 - 2038 34,97 15,21 - - - 1,73 18,03 6,99 130 13,37 2994 299 299 2039 - 2048 34,97 13,37 15,21 - - - 6,39 6,99 133 14,00 1950 195 195 Din analiza datelor prezentate în tabel se observă că în deceniile următoare posibilitatea de produse principale va fi fluctuantă (va crește peste 10 ani la 299 m.c./an, apoi va scădea la 195 m.c./an). ... ... 6.1.3. Posibilitatea totală de produse principale (S.U.P. "A"+ S.U.P. "X") În tabelul 6.1.4.1. se redă posibilitatea totală de produse principale pentru arboretele din U.P. I Oltenii din Olt. Tabel 6.1.4.1. S.U.P. Suprafața - ha - Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii - mc - Total Anual Total Anual CE GÎ ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM A 22,54 2,26 2375 237 90 13 86 - - - 5 - 38 5 X 13,69 1,37 1033 103 - - - 29 21 8 31 5 9 - Total 36,23 3,63 3408 340 90 13 86 29 21 8 36 5 47 5 ... 6.1.4. Prognoza posibilității totale de produse principale (S.U.P. "A"+ S.U.P. "X") Centralizând prognoza pentru S.U.P. A și S.U.P. X, rezultă prognoza totală prezentată în tabelul nr. 6.1.5.1. Tabel 6.1.5.1. Nivel de prognoză Posibilitatea pe S.U.P. - mc/an TOTAL A X Volum exploatabil Posibilitatea - m.c./an Deceniu I 237 103 12425 340 Deceniu II 253 299 - 552 Deceniu III 228 195 - 423 Deceniu IV 198 150 - 348 ... ... 6.2. Măsuri de gospodărire ale arboretelor cu funcții speciale de protecție În cadrul U.P. I Oltenii din Olt nu sunt arborete cu funcții speciale de protecție. ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor s-au propus în timpul efectuării descrierilor parcelare, în funcție de situația existentă în fiecare u.a. și având în vedere prevederile normelor tehnice în vigoare. Prin lucrările de îngrijire prevăzute, s-a urmărit realizarea sau favorizarea realizării de structuri optime arboretelor, sub raport ecologic și genetic, în vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor, a sporirii efectelor de protecție și a producției de masă lemnoasă. Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului stabilindu-se, după caz, atât numărul de intervenții cât și natura lor. S-a urmărit ca fiecare arboret să fie parcurs cu una sau mai multe lucrări de îngrijire, în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziția, densitatea, condițiile staționale și obiectivele vizate. Curățirile - lucrări de îngrijire cu caracter de selecție negativă în masă, se vor executa pe cotă parte din arboretele ajunse în stadiile de dezvoltare de nuieliș și prăjiniș (perioada dintre apariția elagajului natural și intensificarea procesului de eliminare naturală), cu consistența plină (0,9). Prin curățiri se va urmări îmbunătățirea calității, creșterii și compoziției arboretului, prin extragerea exemplarelor rău conformate, accidentate, bolnave, cu defecte tehnologice, cu proveniențe necorespunzătoare, deperisate sau uscate, înghesuite și copleșite, sau aparținând unor specii sau forme genetice mai puțin valoroase și care nu corespund țelului de gospodărire și exigențelor ecologice. Cu ocazia curățirilor se vor extrage preexistenții nefolositori. Intervențiile se vor face în așa fel, încât consistența să nu scadă sub 0,8 și fără a se crea ochiuri lipsite de vegetație forestieră. Anual se va extrage un volum de 2 mc de pe o suprafață de 0,60 ha. Răriturile - lucrări de îngrijire cu caracter de selecție pozitivă și individuală a arborilor de valoare, cărora li se vor asigura condiții optime de creștere prin îndepărtarea din arboret a exemplarelor care i-ar putea stânjeni. Această categorie de lucrări se va executa în stadiile de dezvoltare de păriș, codrișor și codru mijlociu (marea perioadă de creștere curentă în volum). Prin rărituri se va reduce numărul exemplarelor la unitatea de suprafață, micșorându-se temporar consistența, în scopul ameliorării structurii, creșterii și calității arboretelor și, în final, a eficacității funcționale a acestora. Concomitent cu aceste lucrări se vor extrage și eventualii preexistenți nefolositori, fără însă a crea goluri în arboret. Posibilitatea anuală din rărituri este de 86 mc, parcurgându-se o suprafață de 7,28 ha. Tăierile de igienă - lucrările prin care se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, se vor efectua ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le reclamă, indiferent de vârstă, consistență și clasa de producție, în scopul îmbunătățirii stării sanitare a pădurii, prin extragerea arborilor bolnavi sau pe cale de a se îmbolnăvi, care pot prezenta pericol pentru restul pădurii, constituind focare de infecție. Prin aplicarea tăierilor de igienă se va avea grijă, pe cât posibil, să nu scadă consistența sub 0,7. Tăierile de igienă pot fi executate tot timpul anului fără restricții, ori de câte ori considerente de ordin fitosanitar o impun. Tăieri de igienă au fost prevăzute în toate arboretele, cu excepția celor incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în planul lucrărilor de conservare precum a celor în care s-au prevăzut lucrări de îngrijire. Dacă în suprafețele în curs de regenerare vor exista situații care impun extragerea arborilor uscați sau vătămați, ocolul silvic va proceda le extragerea lor, urmând ca volumul acestora să fie precomptat pe seama produselor principale. Se vor parcurge anual, cu tăieri de igienă, 59,86 ha de pe care se vor extrage 48 mc. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor cuprinde arboretele care la data descrierii parcelare îndeplineau condițiile (consistență, diametru) de a fi parcurse cu astfel de lucrări. În plan nu au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu, respectiv semințișurile rezultate în urma tăierilor de racordare. Se recomandă ca ocolul să efectueze lucrări de îngrijire și în arboretele neprevăzute în plan, dar care, în cursul deceniului, realizează condiții pentru aplicarea lor. În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări: – lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data efectuării descrierii parcelare și de aceea este necesar ca anual organele de aplicare să studieze în teren evoluția arboretelor și să efectueze lucrarea cerută de stadiul de dezvoltare la care a ajuns arboretul; ... – potrivit celor arătate mai sus, ocolul silvic are obligația de a parcurge și alte arborete necuprinse în planurile decenale, dar care în cursul deceniului necesită a fi parcurse cu astfel de lucrări; ... – în situația în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în raport de caracteristicile arboretului de pe porțiunile care necesită intervenții; ... – posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafață, volumul de extras fiind orientativ; ... având în vedere importanța lucrărilor de îngrijire în ceea ce privește îmbunătățirea stării fitosanitare, ameliorarea compoziției și creșterea productivității arboretelor, se recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate și de câte ori este cazul. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 13.3.1., prezintă arboretele prevăzute a fi parcurse cu degajări, curățiri, rărituri și tăieri de igienă. Numărul și natura intervențiilor au fost stabilite în funcție de starea actuală a arboretelor și de dinamica evoluției lor. Posibilitatea de produse secundare pe lucrări, tipuri funcționale și specii este dată în tabelul următor: Situația lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor Tabelul 6.3.1. Specificări Tip funcțional Suprafața - ha- Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii -mc - Total Anual Total Anual CE GÎ ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM Degajări II - - - - - - - - - - - - - - III-VI - - - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - - - Curățiri II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 0,60 0,06 2 - - - - - - - - - - - Total 0,60 0,06 2 - - - - - - - - - - - Rărituri II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 728 0,73 86 9 4 1 1 - - - - - - 3 Total 728 0,73 86 9 4 1 1 - - - - - - 3 Produse secundare II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 7,88 0,79 88 9 4 1 1 - - - - - - 3 Total 7,88 0,79 88 9 4 1 1 - - - - - - 3 Tăieri de igienă II - - - - - - - - - - - - - - III-VI 59,86 59,86 481 48 11 17 8 2 1 3 - 2 4 - Total 59,86 59,86 481 48 11 17 8 2 1 3 - 2 4 - Posibilitatea de produse secundare actuală este de 9 mc/an. Lucrările se vor executa respectând instrucțiunile în vigoare. Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafețele nominalizate, dar volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necesită și alte lucrări, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menționate în prezentul plan. Intensitatea medie a intervențiilor va fi de 3,0 mc la curățiri și de 11,8 mc la rărituri. ... 6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat (produse principale + produse secundare) Bilanțul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul: Tabelul 6.4.1. Specificări Tip funcțional Suprafața - ha - Volum - mc - Posibilitatea anuală pe specii - mc - Total Anual Total Anual CE GÎ ST SC PLN PLA PLZ ANN DT DM Produse principale III -VI 36,23 3,63 3408 340 90 13 86 29 21 8 36 5 47 5 Produse secundare II - - - - - - - - - - - - - - III -VI 7,88 0,79 88 9 4 1 1 - - - - - - 3 Total 7,88 0,79 88 9 4 1 1 - - - - - - 3 Tăieri de igienă II - - - - - - - - - - - - - - III -VI 59,86 59,86 481 48 11 17 8 2 1 3 - 2 4 - Total 59,86 59,86 481 48 11 17 8 2 1 3 - 2 4 - Total general II - - - - - - - - - - - - - - III -VI 103,97 64,28 3977 397 105 31 95 31 22 11 36 7 51 8 Total 103,97 64,28 3977 397 105 31 95 31 22 11 36 7 51 8 Posibilitatea totală de produse principale este de 340 mc/an, iar posibilitatea de produse secundare este de 9 mc/an. Prin tăieri de igienă se vor extrage anual 48 mc/an. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat anual este 397 mc, iar indicele de recoltare total este de 3,5 mc/an/ha. Recapitulația posibilității totale, indicii de recoltare și creștere curentă pe unitate de producție sunt date în tabelul 6.4.2. Tabelul 6.4.2. Posibilitatea mc/an Indice de creștere curentă mc/an/ha Indice de recoltare mc/an/ha Produse principale Produse secundare Tăieri de igienă Total Produse principale Produse secundare Tăieri de igienă Total 340 9 48 397 3,3 3,0 0,1 0,4 3,5 Din analiza datelor prezentate în tabelul 6.4.2. reiese faptul că indicele de creștere curentă este mai mic decât cel de recoltare, astfel că în deceniul următor vom avea o ușoară scădere a volumului de masă lemnoasă în arboretele unității de protecție și producție. ... 6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și de împădurire Tabelul 6.5.1. Simbol Categoria de lucrări Suprafața (ha) A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 19,69 A.1 Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 18,22 A.1.1. Strângerea și îndepărtarea litierei groase - A.1.2. Îndepărtarea humusului brut - A.1.3. Distrugerea și îndepărtarea păturii vii - A.1.4. Mobilizarea solului 7,57 A.1.5. Extragerea subarboretului 7,92 A.1.6. Extragerea semințișului și tineretului neutilizabil și preexistent - A.1.7 Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 2,73 A.2 Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 1,47 A.2.1. Receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate în urma exploatării - A.2.2. Descopleșirea semințișurilor 1,47 A.2.3 Înlăturarea lăstarilor care copleșesc semințișurile și drajonii - B. LUCRĂRI DE REGENERARE 14,05 B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 1,52 B.1.1 Împăduriri în poieni și goluri 1,52 B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate - B.1.3 Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamități naturale (incendii) - B.1.4 Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate - B.2 Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 12,53 B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite - B.2.2 Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite - B.2.3 Împăduriri după tăieri progresive 4,10 B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive - B.2.5 Împăduriri după tăieri de conservare - B.2.6 Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng 6,41 B.2.7. Împăduriri după tăierile rase 2,02 B.3 Împăduriri în suprafețe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare - B.3.1 Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) - B.3.2 Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) - B.3.3 Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere stațional - B.3.4 Împăduriri pentru ameliorarea compoziției și consistenței (după reconstrucție ecologică) - C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 2,82 C.1. Completări în arboretele tinere existente 0,2 C.2. Completări în arboretele nou create (20%B) 2,80 D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 14,05 D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente - D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (total B) 14,05 E. Împăduriri în terenuri cu condiții extreme - E.1. Împăduriri în terenuri sărate - E.2. Împăduriri în terenuri poluate cu reziduuri din țiței - E.3. Împăduriri în terenuri nisipoase(plaje, dune, etc) - E.4. Împăduriri pe terenuri situate în limita vegetației forestiere - E.5. Împăduriri în terenuri mlăștinoase - E.6. Împăduriri pe crovuri - E.7. Împăduriri în terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabil la eroziune - La adoptarea formulelor de împădurire s-a ținut cont de tipul natural fundamental de pădure, țelul de gospodărire, compoziția-țel prezența semințișului utilizabil, experiența locală, etc. În deceniul viitor se vor executa lucrări de ajutorarea regenerării naturale pe o suprafață de 18,22 ha, acestea constând în mobilizarea solului pe 7,57 ha, extragerea subarboretului pe 7,92 ha și provocarea drajonării la arboretele de salcâm pe 2,73 ha. Lucrările de îngrijire a regenerării naturale se vor executa pe o suprafață de 1,47 ha, acestea constând în descopleșirea semințișurilor pe 1,47 ha. Lucrările de regenerare artificială (reîmpăduriri) se vor executa pe suprafața de 14,05 ha și constau în împăduriri în poieni și goluri pe 1,52 ha, împăduriri în suprafețe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare (după tăieri progresive) pe suprafața de 4,10 ha, împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng pe suprafața de 6,41 ha și împăduriri după tăieri rase pe suprafața de 2,02 ha. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv se vor efectua pe suprafața de 2,82 ha și constau în: – completări în arboretele tinere existente pe suprafața de 0,02 ha; ... – completări în arboretele nou create pe suprafața de 2,80 ha; ... Îngrijirea culturilor tinere, existente și nou create, se va face pe 14,05 ha. Speciile folosite la împădurit vor fi: SC (1,51 ha), PLN (4,72 ha), PLA (4,11 ha), ANN (0,60 ha), ST (4,44 ha), CE (0,10 ha), GÎ (0,06 ha) și PA (1,33 ha). La întocmirea planurilor anuale, ocolul silvic va stabili suprafața efectivă de parcurs, ținând cont de numărul de intervenții într-un an, incluzând și u.a. prevăzute la categoriile B și C pe măsura realizării împăduririlor. Pentru planificarea lucrărilor de regenerare s-a ținut cont de situația înregistrată în timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de recoltare. Compozițiile de regenerare s-au stabilit în funcție de particularitățile staționale și de cerințele ecologice ale speciilor, având în vedere prevederile din lucrarea "Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor", ediția 1987 și 2000. Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale și de îngrijire a culturilor nou instalate, se fac următoarele precizări, de care s-a ținut seama la întocmirea proiectului: – în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele lucrări, chiar dacă nu sunt evidențiate în plan, cum ar fi: înlăturarea litierei groase, nedescompuse, de pe unele porțiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înțelenite, toate acestea cu scopul creării condițiilor ajungerii semințelor la sol; ... – ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea perioadelor optime pentru plantații; ... – se va urmări, prin plantațiile/completările efectuate, realizarea, cât mai repede posibil a stării de masiv; ... – în culturile nou create (regenerări naturale, plantații, culturi mixte) se vor executa lucrările corespunzătoare stadiului de dezvoltare și stării arboretelor respective (descopleșiri, depresaje, degajări etc.), ori de câte ori este necesar, periodicitățile din instrucțiuni fiind orientative. ... În general, cantitățile de realizat prevăzute în planul lucrărilor de regenerare și împădurire sunt orientative, la realizarea planurilor anuale, ocolul având obligația să stabilească, în mod concret, lucrările ce se vor executa, precum și volumul acestora, în funcție de situația de moment din fiecare arboret. Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală, ocolul va completa, anual, formularele privind "Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală" introduse în acest scop în partea a patra a amenajamentului, la subcapitolul 17.2. Totodată, ocolul are obligația ca, în "Evidența lucrărilor executate" din fiecare u.a. în care s-au executat plantații (integrale sau completări), pe pagina din dreapta a "descrierii parcelare", să înscrie proveniența puieților (rezervația sau O.S., U.P. și u.a. din care provine sămânța utilizată la producerea puieților). Aceleași date vor fi înregistrate și în cazul unor eventuale semănături directe. ... 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și înlocuirea celor cu compoziții necorespunzătoare În cuprinsul unității de producție I Oltenii din Olt arboretele slab productive și cele cu compoziții necorespunzătoare ocupă 22,56 ha (20% din suprafața acoperită de pădure a unității de producție), ele sunt alcătuite din arborete natural fundamentale subproductive, arborete total derivate de productivitate mijlocie, precum și din arborete artificiale de productivitate inferioară. Măsurile de gospodărire ce se vor executa în arboretele slab productive și cele cu compoziții necorespunzătoare sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 6.6.1. Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața - ha- Arboretele din tipul funcțional (ha): III-VI Tăieri cu regenerare naturală din sămânță Tăieri rase Tăieri în crâng Dec. I. Dec. II. Alte dec. Dec. I. Dec. II. Alte dec. Dec. I. Dec. II. Alte dec. Natural fundamental subproductiv 9,12 - 0,77 0,15 - - - 8,20 - - Total derivat de productivitate mijlocie 3,93 - - - - - 3,93 - - - Artificial de productivitate inferioară 9,51 - - 4,00 - - - 1,41 4,10 - Total U.P. ha 22,56 - 0,77 4,15 - - 3,93 9,61 4,10 - % 100 - 4 18 - - 18 42 18 - Legat de tabelul de mai sus putem remarca următoarele: – 8,20 ha din arboretele natural fundamentale subproductive vor fi refăcute în primul deceniu prin tăieri în crâng, urmând ca diferența de 0,92 ha să fie refăcută în deceniul II și în deceniile următoare prin tăieri progresive; ... – toate arboretele total derivate de productivitate mijlocie vor fi refăcute în deceniile următoare prin tăieri rase; ... – 1,41 ha din arboretele artificiale de productivitate inferioară vor fi refăcute în primul deceniu prin tăieri în crâng, 4,10 ha vor fi refăcute în deceniul II prin tăieri în crâng și 4,00 ha vor fi refăcute în deceniile următoare prin tăieri progresive. ... ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Măsurile de gospodărire propuse a se executa în arboretele afectate de factori destabilizatori sunt prezentate în tabelul 6.7.1. Tabel 6.7.1. Natura vătămării Gradul de afectare Suprafața - ha- Lucrări prevăzute (ha) Tăieri rase Tăieri progresive Tăieri în crâng Tăieri de igienă Rărituri Doborâturi de vânt izolate 15,66 - - - 11,66 4,00 Total 15,66 - - - 11,66 4,00 Uscare slabă 39,50 - 12,54 0,37 26,59 - mijlocie 1,04 - - 1,04 - - Total 40,54 - 12,54 1,41 26,59 - Total 56,20 - 12,54 1,41 48,25 4,00 În deceniul actual, structura arboretelor afectate de factori destabilizatori va fi – tăieri progresive vor fi executate pe o suprafață de 12,54 ha (în arborete afectate de uscare); ... – tăieri în crâng vor fi executate pe o suprafață de 1,41 ha (în arborete afectate de uscare); ... – tăieri de igienă vor fi executate pe o suprafață de 48,25 ha (11,66 ha în arborete afectate de doborâturi de vânt și 26,59 ha în arborete afectate de uscare); ... – rărituri vor fi executate pe o suprafață de 4,00 ha (în arborete afectate de doborâturi de vânt izolate). ... Menționăm că datele din tabelul 6.7.1. se referă la întreaga suprafață a arboretelor ce trebuie parcurse cu lucrări și nu la suprafața efectivă de parcurs, considerându-se că în cazul de față interesează mai mult natura lucrărilor ce trebuie efectuate și ținând cont de faptul că volumul lucrărilor este prezentat în detaliu în alte capitole și subcapitole. Într-o perspectivă mai largă, folosind întreg ansamblul lucrărilor de regenerare, îngrijire și conducere a arboretelor, se va urmări realizarea unor arborete cu structuri diversificate, din specii adecvate condițiilor staționale, cu proveniențe corespunzătoare, capabile să opună o rezistență cât mai mare la acțiunile diverșilor factori destabilizatori și să satisfacă în deplină măsură cerințele ecologice și economice ale societății. ... 6.8. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic și procedura executării acestora, prin derogare de la prevederile amenajamentului Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în diferite grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici și abiotici: incendii, doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, inundații, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc. În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier este necesară extragerea materialului lemnos și valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu respectarea prevederilor legislației silvice în vigoare și va consta în: – "extragerea integrală a materialului lemnos" - în arboretele afectate integral de factori biotici și abiotici și în cele care, prin extragerea arborilor afectați, se determină încadrarea arboretelor în urgența I de regenerare; ... – "extragerea arborilor afectați" - în arboretele afectate parțial de factori biotici și abiotici. ... Volumul rezultat se va încadra ca: – produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectați integral de factori biotici și/sau abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta exploatabilității tehnice, afectați parțial de factori biotici și/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări legale de defrișare; ... – produse accidentale II - arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică de % din vârsta exploatabilității tehnice, afectați parțial de factori biotici și abiotici. ... Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I se precomptează ca produse principale în condițiile legislației silvice în vigoare. În condițiile în care cuantumul volumului rezultat se încadrează sub nivelul pentru care legislația stabilește modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca produse accidentale, după întocmirea și aprobarea actelor de punere în valoare. Condițiile actuale pentru care este necesară întocmirea unei documentații de derogare de la prevederile amenajamentului, conform O.M. nr. 3814/06.11.2012 al M.M.P. modificat și completat prin Ordinul Ministrului pentru Ape, Păduri și Piscicultură nr. 670/2014, sunt următoarele: – volumul arborilor afectați însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariției fenomenului și nu poate fi extras prin lucrările silvotehnice prevăzute prin amenajament; ... – arborii afectați sunt concentrați pe o suprafață mai mare de 5000 mp; ... – prin extragerea arborilor afectați se determină încadrarea arboretelor în urgența I de regenerare; ... – în arboretele exploatabile neincluse în planurile decenale, din zona de stepă, silvostepă și câmpie forestieră, unde s-a instalat pe cel puțin 30% din suprafață semințiș utilizabil în care proporția speciilor de stejari este de cel puțin 50%; ... – este necesară schimbarea soluțiilor de gospodărire și/sau împădurire. ... Documentația de derogare, însoțită de avizul favorabil al conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură precum și de actul administrativ emis de autoritatea teritorială pentru protecția mediului, se va înainta spre aprobarea autorității publice centrale. ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI Pe lângă producția de lemn, care constituie țelul economic principal al gospodăririi silvice, fondul forestier furnizează o serie de alte produse și servicii valoroase cum sunt: produse cinegetice, fructe de pădure, ciuperci comestibile, semințe forestiere, fân, plante medicinale ș.a. 7.1. Potențial cinegetic Unitatea de producție I Oltenii din Olt este cuprinsă în fondurile cinegetice nr. 6 Oporelu, 39 Reșca, care sunt administrate de către Direcția Silvică Olt și fondul cinegetic Voineasa, care este administrat de Asociația Vânătorească Oltul. Speciile de vânat mai importante (vânatul principal) care găsesc condiții favorabile de dezvoltare sunt: căpriorul și mistrețul. În afara vânatului principal se mai întâlnesc iepurele, vulpea, prepelița, fazanul, potârnichea, etc. Asigurarea unor efective optime și valoroase de vânat, precum și hrana și liniștea acestuia, valorificarea superioară a vânatului constituie sarcini de bază ale administrației silvice. Organele de teren trebuie să asigure o selecție artificială a efectivelor de vânat, combaterea dăunătorilor cu păr și pene, precum și a braconajului. În interiorul fondului de vânătoare se va ține seama de folosirea integrală a capacității trofice și de adăpost a pădurii, în vederea realizării unei densității optime a efectivelor de vânat. Ca dăunători ai vânatului, în teren sunt prezente următoarele specii: vulpi, câini vagabonzi și pisici, dihori, nevăstuici, iar dintre cei cu pene: ulii, ciori, coțofene, etc. Asigurarea hranei vânatului, în iernile grele, precum și a apei în perioadele de secetă, conduc de asemenea la obținerea unor exemplare valoroase de vânat, la păstrarea vânatului în limitele fondului de vânătoare, precum și la protecția culturilor forestiere și a regenerărilor naturale. Se impune asigurarea liniștii vânatului îndeosebi în perioadele de împerechere, gestație și creștere a puilor, prin intensificarea pazei. Obiectivul economic prioritar rămâne producția de masă lemnoasă, gospodărirea silvocinegetică urmărind găsirea căilor de sporire a efectivelor către nivelul optim, a calității vânatului și a posibilității de recreare prin vânătoare. ... 7.2. Potențialul salmonicol În cuprinsul U.P. I Oltenii din Olt nu există cursuri de apă, care ar prezenta interes pentru producția salmonicolă. ... 7.3. Potențial fructe de pădure Condițiile fizico-geografice și pedoclimatice din această unitate de producție sunt favorabile dezvoltării în interiorul sau în afara fondului forestier a unor specii lemnoase sau erbacee ale căror fructe sunt utilizate în alimentație și industrie. Principalele fructe de pădure ce se pot recolta din raza acestei unități de producție sunt: măceșele, murele, porumbele și fructele de păducel, etc. Cantitățile posibile de recoltat variază foarte mult în funcție de factorii climatici, geografici, antropici sau de altă natură. ... 7.4. Potențial ciuperci comestibile Pădurile din această unitate de producție asigură o adaptabilitate ridicată pentru o gamă variată de ciuperci comestibile, cum sunt, speciile din genul Boletus (hribi) și Armillaria mellea (ghebe). Este necesar ca recoltarea ciupercilor să se facă prin tăiere, nu prin smulgere sau rupere, pentru a nu distruge miceliul producător de noi corpuri fructifere. ... 7.5. Resurse melifere Principalele resurse melifere din cuprinsul unității de producție I Oltenii din Olt sunt reprezentate de salcâm, tei, dar și de arbuști precum: măceș, corn, păducel, lemn câinesc. ... 7.6. Materii prime pentru împletituri În cuprinsul U.P. I Oltenii din Olt nu există răchitării, dar se pot recolta materii prime pentru împletituri de la sălciile și răchitele existente de-a lungul râului Olteț. ... 7.7. Alte produse Din cuprinsul unității de producție I Oltenii din Olt, în afara celor menționate mai sus, se mai pot recolta: a) plante medicinale și aromate pentru: – flori: salcâm, păducel, porumbar, toporași, sunătoare, etc.; ... – frunze: păducel, frasin, mur, etc.; ... – rădăcini: brusture, săpunariță etc.; ... – coajă: cvercinee; ... – fructe: măceșe, păducele, mure, coarne etc.; ... ... b) araci și pari din curățiri; ... c) semințe și materii prime pentru industria tananților. ... ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER Fondul forestier este frecvent afectat de acțiunea diverșilor factori dăunători, iar în astfel de situații personalul tehnic al ocolului este obligat să identifice agentul vătămător, suprafața afectată și intensitatea atacului, pentru a se stabili măsurile necesare de protecție în vederea evitării, sau reducerii eventualelor pagube. Menținerea și creșterea eficacității funcționale a ecosistemului forestier precum și conservarea și ameliorarea biodiversității impun adoptarea de măsuri pentru protecția împotriva diverșilor factori biotici și abiotici dăunători, măsuri prezentate în continuare. 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă Datorită rezistenței față de acțiunea vântului și a zăpezilor a speciilor forestiere arborescente din unitatea de producție, a înrădăcinării lor, chiar și vânturile puternice (furtunile de vară) produc doar doborârea izolată a arborilor în unele arborete. Suprafața din cadrul U.P. I Oltenii din Olt afectată de doborâturi de vânt izolate este de 15,66 ha. În vederea sporirii rezistenței arboretelor la acțiunile vântului și a zăpezii sunt necesare următoarele măsuri silviculturale: – alegerea de compoziții țel apropiate de tipul de pădure natural fundamental; ... – renunțarea la extinderea culturilor de rășinoase (în afară de cazurile științific întemeiate), și conducerea celor existente către tipul natural; ... – aplicarea la timp a tăierilor de îngrijire pentru a realiza un coeficient de zveltețe corespunzător arboretelor tinere; ... – împădurirea golurilor din arborete și menținerea unei densități optime; ... – formarea de liziere rezistente la vânt; ... – reducerea la minimum a rănirii arborilor cu ocazia exploatării; ... – interzicerea pășunatului în arborete exploatabile și plantații tinere. ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor Cu ocazia descrierii parcelare nu s-au semnalat existența unor suprafețe de pădure incendiate în unitatea de producție studiată. Conform prevederilor art. 1, alin. 1 din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, "apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate, organizate și realizate în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării intervenției operative pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării și protecției persoanelor periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de incendii". Potrivit prevederilor aceleiași Legi, "Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, național, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și toate persoanele fizice și juridice aflate pe teritoriul României" (art. 2), totodată "Persoanele fizice și juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea și aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum și de consecințele producerii incendiilor." (art. 5). 8.2.1. Riscul de inițiere a incendiilor în fondul forestier Riscul mare de inițiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii acestuia din cantități uriașe de material combustibil, sub diverse forme și stări, fiecare cu un mod specific de comportare în prezența focului. Arborii (constituenții pădurii - principala componentă a ecosistemului forestier afectabilă de incendii), "se diferențiază ca fiind: – esențe pirofile (cu simpatie către o inițiere ușoară a incendiului) - pinul și rășinoasele în general, ale căror însușiri (rășină, densitate redusă, esențe) favorizează inițierea și propagarea incendiilor; ... – esențe pirorezistente (cu antipatie către o ușoară inițiere a incendiului) - cvercineele, castanul, ale căror caracteristici (lipsa rășinii, densitatea mare, scoarța groasă) le favorizează rezistența la incendii." (Burlui, I. - Incendiile de pădure, cauze, manifestare, stingere - Ed. Lidana, Suceava, 2014). ... Factorii riscului de incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), sunt: – factori naturali (vegetația forestieră, condițiile climatice, relieful, solul, rețeaua hidrologică); ... – factori antropici (forma și tipul de proprietate/administrare/exploatare a pădurii, activitatea umană în zona fondului silvic); ... – factori determinanți (factorii climatici, compoziția și structura arboretelor, relieful, activitatea umană în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populației și starea economică a acesteia) - cei ce fac posibilă inițierea unui incendiu: combustibilul, gazul care întreține arderea și sursa de aprindere; ... – factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier, condițiile de acordare a subvențiilor pentru terenul agricol) - cei ce favorizează declanșarea și propagarea unui incendiu, prin influența pe care o pot avea asupra elementelor ce determină inițierea incendiilor. ... ... 8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), pot fi: – cauze naturale (trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică) - cele care sunt consecința manifestării unor factori declanșatori care se manifestă indiferent de voința sau prezența directă sau indirectă a omului; ... – cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la construcțiile existente în interiorul fondului forestier sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei mecanice sau scurtcircuit de la mașinile și utilajele cu care se acționează în fondul forestier pe timpul activităților economico-sociale) ... – cauze antropice (acțiunile umane făcute, cu intenție sau din neglijență, fără respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor). ... ... 8.2.3. Manifestarea/evoluția incendiilor din fondul forestier Un incendiu de pădure poate evolua (Burlui, I., 2014) sub diferite forme, fiecare fiind condiționată și determinată de caracteristicile vegetației forestiere și influența factorilor naturali (în principal forța și direcția vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting: – incendii de litieră (unde ard straturile joase ale vegetației de pe solul pădurii, stratul de iarbă și exemplarele lemnoase pitice), care se dezvoltă cu flacără la vedere, se propagă, prin radiație și conducție, cu viteză mare (1 km/oră), puternic influențate de factorii naturali (vânt, precipitații), sub influența vântului se dezvoltă rapid și pot surprinde forțele de intervenție; ... – incendii de subteran sau sub pătura de frunziș (unde arde materia organică conținută în litieră, humus sau turbă, rădăcinile copacilor), care nu dezvoltă flacără, se propagă, prin conducție, cu viteză mică (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate degenera în incendiu de litieră; ... – incendii de coronament (unde arde partea superioară a arborilor), care se dezvoltă cu flacără la vedere, manifestându-se ca o coroană, un zid, un val sau o minge de foc, se propagă, prin convecție și radiație, cu viteză foarte mare (de la 8 la peste 25 km/oră), puternic influențate de factorii naturali (vânt, precipitații), degajă cantități mari de căldură, de cele mai multe ori atacă și litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forțele de intervenție; ... – incendii de doborâturi - nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se manifestă diferit față de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard suprafețele/exemplarele afectate de doborâturi și rupturi produse de vânt și/sau zăpadă, neexploatate/neextrase imediat); se dezvoltă cu flacără la vedere, sub forma unui foc de tabără sau a unui rug, puternic influențate de factorii naturali (vânt, precipitații); masa solidă incendiată eliberează particule arzând, ușor purtate de vânt care produc "salturi de incendiu"; concentrarea mare pe unitatea de suprafață de masă combustibilă, conduce la dezvoltarea rapidă a incendiului și la dificultăți în apropierea personalului de intervenție de locul incendiului; așezarea neorganizată a arborilor doborâți face ca atacarea incendiului să se facă cu mare dificultate; ... – incendii mixte - incendiile care, în manifestarea, lor prezintă însumarea caracteristicilor a minimum două din cele 4 tipuri de incendiu anterior descrise. ... ... 8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier și de stingere a incendiilor de pădure Măsurile pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier sunt de două feluri (Burlui, I., 2014), astfel: 8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută, organizată și implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore, astfel: – reducerea riscului de izbucnire a incendiilor; ... – crearea condițiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele inițiale; ... Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare a unor măsuri specifice, care vizează: – crearea de zone de protecție față de fondul forestier și de limita acestuia, prin respectarea instrucțiunilor de prevenire a incendiilor la: ● realizarea construcțiilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier sau limitrof acestuia; ● desfășurarea activităților antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier; ● crearea și dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turiști, limitrofe sau în interiorul pădurii; ... – accesibilizarea fondului forestier: ● realizarea rețelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunitățile turistice și nu în cele din urmă, de necesitățile operative de intervenție în caz de incendiu; ● realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenție; ... – măsuri tehnico-operative: ● crearea și operaționalizarea structurii proprii de intervenție la nivelul ocoalelor și direcției silvice, autorităților publice locale și operatorilor economici din zonă; ● întocmirea "hărților de risc" la incendiu; ● întocmirea "planurilor de analiză și acoperire a riscurilor", cu cooptarea agenților economici specializați din zonă, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF-uri, camioane grele, autovehicule de teren, etc.) ● întocmirea "protocoalelor de acces" la resurse materiale (rezerve de scule de mână, carburanți, lubrifianți, etc.), dar și la alimente și apă pentru forțele de intervenție; ● crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă, accesibile tehnicii de intervenție terestre și aviatice; ● realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicații fluente, pe linia protecției la foc a pădurilor de frontieră; ● realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier; ● implementarea unor măsuri instructiv - educative eficiente, pe categorii de cetățeni. ... ... 8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă a) Strategii și cerințe în tactica stingerii incendiilor de pădure. Organizarea intervenției În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pădure se pornește de la elementele "triunghiului de foc": materialul combustibil, aportul de oxigen și sursa de aprindere. Orice procedeu de stingere s-ar adopta, acesta este îndreptat spre suprimarea unuia din cele trei elemente enumerate. În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor de pădure, astfel: – izolarea flăcării față de combustibil; ... – izolarea flăcării față de oxigenul din aer; ... – condensarea puternică a aerului din mediul înconjurător flăcării; ... – răcirea combustibilului incendiat și adiacent flăcării; ... – răcirea aerului înconjurător incendiului; ... – inhibarea omogenă a reacției chimice de oxidare; ... – inhibarea eterogenă a reacției chimice de oxidare; ... – suflarea sau ruperea flăcării cu ajutorul curenților puternici de aer. ... O intervenție operativă și eficientă pentru stingerea incendiilor de pădure (manifestate, mai ales pe relief muntos), necesită realizarea unor cerințe operaționale fundamentale: – observarea și anunțarea oportună a incendiului; ... – confirmarea incendiului, în timp util, de către administrația locală, sau de către silvicultori (în cazul locațiilor izolate, aflate la distanță); ... – mobilizarea în timp oportun a forțelor și mijloacelor necesare primei intervenții, în scopul localizării incendiului; ... – cunoașterea zonei, din punct de vedere al accesibilității, existenței surselor de apă și a barierelor naturale în calea incendiului, vecinătății fondului forestier incendiat; ... – mobilizarea în timp oportun a forțelor și mijloacelor de intervenție complementare, în cazul incendiilor de durată; ... – adaptarea mijloacelor de intervenție mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile terenului; ... – stabilirea sectoarelor de intervenție și a responsabilităților, potrivit competențelor; ... – monitorizarea permanentă a locului incendiului și a vecinătăților, în vederea prevenirii surprinderii forțelor, precum și pentru identificarea, în timp oportun, a "salturilor de incendiu"; ... – cooperarea între forțele participante; ... – legătura permanentă între eșaloane, cu societatea civilă și mass-media; ... – conducerea unică a intervenției; ... – monitorizarea zonei incendiate și după încheierea operațiunilor de intervenție, de la câteva ore la câteva zile, în funcție de amploarea incendiului; ... ... b) Concepția de acțiune Observarea și anunțarea la timp a incendiilor de pădure sunt hotărâtoare în derularea acțiunilor de intervenție. La realizarea managementului acțiunilor de intervenție este necesară realizarea/respectarea unor direcții de acțiune, astfel: – recunoașterea continuă a zonei de intervenție, în vederea luării hotărârilor în cunoștință de cauză; ... – identificarea și cuantificarea surselor de apă pe care se poate conta și găsirea soluțiilor de aducere a apei la locul intervenției; ... – identificarea și diagnosticarea pericolului de propagare a incendiului pe direcțiile principale; ... – monitorizarea permanentă a curenților de aer (viteză și direcții de manifestare); ... – monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenților de aer, în vederea preîntâmpinării propagării incendiului prin "salturi"; ... – stabilire misiunii pentru "vânătorii de scântei"; ... – limitarea și localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între care a fost găsit; ... – realizarea protecției față de zonele limitrofe; ... – supravegherea zonei incendiate și după lichidarea operațiunilor de intervenție; ... – protecția personalului și a tehnicii de intervenție în vederea evitării surprinderii; ... – protecția personalului de intervenție împotriva animalelor sălbatice, reptilelor (șerpilor), intoxicării cu fum și gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate de doborârea arborilor și de intervenția pe teren accidentat; ... – cooperarea, comunicarea și colaborarea între forțele de intervenție participante; ... – schimbul de informații permanent între factorii de decizie de la locul intervenției, cu eșaloanele superioare și mass-media; ... – pregătirea rezervei de forțe, mijloace și materiale pentru intervenție - în cazul incendiilor de durată. ... ... c) Planul de intervenție la incendiu Planul de intervenție la incendiu se întocmește, pentru fiecare ocol silvic, de către responsabilul cu paza și protecția, se aprobă de către șeful de ocol și se avizează de către Inspectorul șef al I.S.U.J. (în cazul U.P. I Oltenii din Olt - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean Olt). ... ... ... 8.2.5. Constatări, concluzii Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier este continuu amenințat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu. Incendiile pot fi cauzate, pe de o parte, prin faptul că fondul forestier se învecinează cu terenurile cu folosință agro-zootehnică (un permanent pericol prin lucrările ce se fac în scopul curățirii pășunilor, fânețelor și terenurilor agrare), iar pe de altă parte, datorită faptului că pădurea și zona limitrofă acesteia sunt frecvent vizitate de localnici și de numeroșii turiști, atrași de splendoarea peisajelor, de puritatea aerului și apelor, acestea în contrast cu poluarea existentă în localități și în împrejurimile acestora. Acțiunile silvicultorilor, legate de prevenirea și combaterea incendiilor, vor viza: – înmulțirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a inițierii unui eventual incendiu, a anunțării urgente a prezenței și locației acestuia la ocolului silvic și la unitatea teritorial-administrativă pe raza cărora s-a produs; ... – întreținerea în bune condiții de funcționare a observatoarelor existente și construirea altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanță și cât mai rapide a inițierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunțării urgente a prezenței și locației acestuia și a demarării acțiunii de izolare/stingere primară (aceasta, în cazul incendiilor restrânse ca intensitate și spațiu de manifestare; ... – executarea la timp și ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă, prin care se vor extrage arborii uscați - cei care sunt primii posibil a fi afectați de foc; ... – amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele mai frecventate de către localnici și de către cei ce practică turismul; ... – extragerea și eliminarea din suprafața afectată a doborâturilor și/sau rupturilor de vânt și/sau zăpadă, curățarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp și în anumite condiții, sunt primele din suprafețele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor cauze; ... – realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreținerea și păstrarea unei rețele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiții bune de; ... – realizarea construcțiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucțiunilor de prevenire și combatere a incendiilor; ... – crearea, dotarea corespunzătoare și întreținerea în condiții bune de funcționare a "punctelor/spațiilor PSI"; ... În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în vedere următoarele: – se va identifica și se va transmite, de urgență, la ocolul silvic și la unitatea teritorial- administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a inițiat/dezvoltat incendiul constatat și primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia; ... – se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) și eventuala stingere a acestuia, în situația când incendiul este restrâns ca spațiu și intensitate. Dacă nu poate fi stins imediat, se vor crea condiții pentru deplasarea în zona incendiată a echipelor de intervenție; ... – în perioada activității de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren, o permanență în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a acestuia; ... – supravegherea zonei se va asigura și după stingerea incendiului încă o zi sau mai multe, în funcție de mărimea și intensitatea incendiului considerat stins; ... – după stingerea incendiului, se va proceda la curățarea suprafeței respective, prin înlăturarea arborilor și celorlalte materiale vegetale parțial arse sau uscate. ... Toate acțiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în concordanță cu legislația în vigoare (Legea nr. 307/2006, H.G. nr. 1016/2004, H.G. nr. 1490/2004, O.M. nr. 2338/2009, O.M. nr. 211/2014), precum și cu toate actele normative și instrucțiunile referitoare la prevenirea și stingerea incendiilor. De fiecare dată când se ivește ocazia, personalul ocolului trebuie să ducă o acțiune permanentă și organizată de instruire și lămurire a populației din zonă, a muncitorilor ce lucrează la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure și ciuperci comestibile, a ciobanilor, turiștilor, etc., despre importanța cunoașterii și respectării întocmai a regulilor de prevenire și stingere a incendiilor. ... ... ... 8.3. Protecția împotriva daunelor provocate de către vânat În această unitate de producție nu s-au semnalat arborete afectate de vătămări produse de vânat. Se impun totuși niște măsuri menite să prevină asemenea vătămări. Cea mai adecvată măsură de protecție este menținerea efectivelor de cervide și mistreți la un nivel optim în toată suprafața U.P. I Oltenii din Olt. Se mai recomandă următoarele: – asigurarea vânatului cu hrană complementară în timpul iernii, prin aprovizionarea hrănitorilor în mod curent cu furaje proaspete; ... – aprovizionarea sistematică a sărăriilor cu sare; ... – protejarea puieților din plantații prin ungerea lor cu substanțe repelente sau prin aplicarea de pungi perforate de polietilenă în timpul iernii; ... – îndesirea numărului de hrănitori și sărării în locurile unde, în mod curent, se produc concentrări de vânat și aprovizionarea lor cu hrană suficientă, de bună calitate. ... ... 8.4. Protecția împotriva poluării industriale În vecinătatea unității de producție nu există surse de poluare industrială. ... 8.5. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători Vegetația forestieră este expusă în permanență acțiunii unor factori biotici, agenți patogeni de natură entomologică sau criptogamică. Acțiunea acestor factori variază de la an la an atât ca natură, cât și ca intensitate, ceea ce impune urmărirea acestora cu deosebită atenție de către personalul silvic de teren. În vederea evitării pagubelor produse de dăunători se vor lua următoarele măsuri de protecție: – măsuri preventive; ... – măsuri de carantină; ... – măsuri de combatere propriu-zisă; ... Măsurile preventive - au scopul de a asigura arboretelor condiții bune de vegetație pentru a le conferi rezistență față de diferite boli și dăunători. Aceste măsuri se realizează prin: – urmărirea cu continuitate a stării de vegetație a arboretelor și efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și a tăierilor de igienă; ... – ameliorarea condițiilor staționale prin fertilizări, desecări și irigări. ... Măsurile de carantină - se aplică pentru împiedicarea răspândirii bolilor și dăunătorilor dintr-un loc în altul. Ele constau în: – efectuarea controlului fitosanitar a materialului săditor; ... – izolarea pădurilor atacate și combaterea urgentă a dăunătorilor din aceste păduri. ... Măsurile de combatere - au scopul de a distruge dăunătorii prin: – metode fizico-chimice, ce utilizează insecticide cu mențiunea că acestea pot da reacții adverse prin accentuarea în diferite grade a dezechilibrului ecologic propriu ecosistemelor forestiere; ... – biologice, ce folosesc introducerea în pădure a faunei entomofage, înmulțirea pe cale artificială a zoofagilor, a prădătorilor și a paraziților și introducerea lor în pădurile atacate, precum și folosirea preparatelor microbiologice sau a virusurilor entomopatogene. ... Speciile de dăunători pot fi grupate, după natura vătămării în patru mari categorii: – vătămări provocate lemnului, tulpinii, etc; ... – defoliatori; ... – dăunători criptogamici ai lemnului; ... – dăunători criptogamici ai frunzelor, fructelor, etc. ... Indiferent de felul atacului (criptogamic sau entomologic), este necesară o urmărire atentă a apariției atacurilor, extragerea imediată a arborilor afectați și combaterea dăunătorilor pe micile suprafețe localizate pentru a preîntâmpina extinderea lor. Personalul de teren va executa, periodic, lucrări de depistare și control conform instrucțiunilor în vigoare. Supravegherea este operația prin care se urmărește dezvoltarea, evoluția (dinamica) agenților patogeni și a insectelor dăunătoare. Prin această operație se culeg și se prelucrează datele caracteristice dinamicii înmulțirii în masă a dăunătorilor, adică gradația acestora, pentru prevenirea atacurilor (prognoză). În vederea stabilirii concrete a dăunătorilor și a gradației la care s-a ajuns se vor recolta probe și se vor trimite la laborator. Pentru a preveni în viitor gradații ale populațiilor de insecte dăunătoare se recomandă ocrotirea dușmanilor naturali ai acestora, și combaterea cu substanțe selective, biodegradabile. În plus se recomandă executarea tăierilor de igienă cu periodicitatea și intensitatea cerută de împrejurări. ... 8.6. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală Suprafața totală afectată de uscare este de 40,54 ha, fenomenul având intensitate slabă pe 39,50 ha și moderată pe 1,04 ha, care vor fi gospodărite astfel: – 12,54 ha - tăieri progresive; ... – 1,41 ha - tăieri în crâng; ... – 26,59 ha - tăieri de igienă. ... În scopul reducerii acestui fenomen se impun, de urgență, următoarele măsuri: – îndepărtarea exemplarelor uscate și în curs de uscare; ... – înlocuirea treptată a arboretelor din lăstari prin tratamente adecvate; ... – combaterea biologică a defoliatorilor; ... – eliminarea cauzelor de ordin antropic (răniri de arbori, pășunat abuziv, extrageri pe alese etc.); ... – utilizarea genotipurilor locale și specii de amestec (rezistente la condițiile grele și la deficitul temporar de apă) în lucrările de împădurire; ... – refacerea și substituirea arboretelor afectate de uscare prin utilizarea speciilor din tipul natural fundamental de pădure. ... – Se consideră că aceste măsuri vor duce la prevenirea fenomenului de uscare, condiție ca pădurile să-și îndeplinească în bune condiții rolul atribuit. ... Concluzionând, pentru asigurarea unei stabilități ecologice a fondului forestier este necesară conducerea arboretelor spre o structură apropiată de cea optimă, prin aplicarea celor mai adecvate măsuri silviculturale și urmărirea atentă și combaterea factorilor dăunători. ... ... 9. CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA BIODIVERSITĂȚII Conservarea biodiversității a constituit un deziderat de prim ordin în elaborarea amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului și stabilirea bazelor de amenajare și până la stabilirea măsurilor de gospodărire de detaliu, necesare fiecărui arboret, indiferent de funcția prioritară pe care o îndeplinește acesta. De altfel, unul dintre principiile de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării și ameliorării biodiversității, care urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică și al peisajelor), în scopul maximizării stabilității și a potențialului polifuncțional al pădurilor. Conservarea biodiversității se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate. Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversității sunt atât de ordin general (acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcțiile atribuite, pe care trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte), cât și măsuri specifice (urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate). Măsurile specifice, alături de speciile de animale și tipurile de habitate importante din punct de vedere conservativ, care se întâlnesc pe teritoriul U.P I Jidvei sunt detaliate în capitolul următor. Tot acolo se prezintă și starea de conservare a acestora, sunt analizate cauzele care au afectat negativ starea de conservarea anumitor arborete și sunt detaliate măsuri necesare pentru reabilitare. 9.1. Elemente de biodiversitate Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P. I Oltenii din Olt se apreciază a fi în general bună. Cauzele, care au afectat negativ starea de conservare a anumitor arborete, sunt în general de natură abiotică, mai exact, uscarea anormală. Dintre factorii de natură biotică, care și-au pus de-a lungul timpului amprenta negativă asupra ecosistemelor forestiere, cel mai puternic este cel antropic (măsurile de gospodărire defectuoase, pășunatul în pădure). Conform legislației în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul U.P. I Oltenii din Olt sunt constituite următoarele arii naturale protejate din rețeaua Natura 2000: "ROSCI0266 Valea Oltețului" - Sit de importanță comunitară În tabelul 9.1.1. sunt prezentate câteva informații legate de suprafața ocupată de această zonă protejată. Arie protejată Parcele/u.a. componente Suprafața (ha) Pădure Poieni și goluri Total ROSCI 0266- Valea Oltețului 240,255 22,48 1,52 24,00 Situl Natura 2000 ROSCI0266 Valea Oltețului a fost declarat ca sit de importanță comunitară ca parte a rețelei ecologice Natura 2000, în România în anul 2008, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
+
Localizare: – Coordonate: N 44° 16' 51" E 24° 10' 40" ... – Suprafața sitului: 1537 ha ... – Altitudine (m): Maximă 173, Minimă 71, medie 104 ... – Regiunea geografică: Continentală ... Situl Natura 2000 ROSCI0382266 Valea Oltețului situat în lunca naturală a râului Olteț. Situl Natura 2000 este situat în județul Olt.
+
Caracterizarea sitului Prezentare generală Situl Natura 2000 ROSCI0266 Valea Oltețului este situat în lunca naturală a râului Olteț. Situl a fost declarat pentru o specie de mamifere: Rhinolophus hipposideros, 2 specii de amfibieni: Bombina bombina, Triturus cristatus, 4 specii de pește: Cobitis taenia, Gobio kessleri, Sabanejewia aurata, Misgurnus fossilis și o specie de nevertebrate: Ophiogomphus cecilia. Geologie Genetic, întreg ansamblu teritorial al sitului Natura 2000 ROSCI0266, se încadrează în subunitatea morfologică de câmpie cu altitudini cuprinse între 70 și 170 m. Litologic, predomină depozite aluviale - formate din aluviuni foarte fine, nisipuri și pietrișuri. Relief și geomorfologie Relieful caracteristic sitului Natura 2000 ROSCI0266 este acela de luncă. Hidrologie Principalul curs de apă al sitului Natura 2000 ROSCI0266 este râul Olteț, afluent al râului Olt. Aspecte climatologice În general, clima este temperat - continentală, sectorul de provincie cu influențe oceanice, ținutul câmpiilor, subținutul Câmpia Romanaților, districtul pădure, topoclimatul complex al Câmpiei Romanaților, topoclimatul elementar de luncă, cu altitudini cuprinse între 70 și 170 m. După "Monografia geografică a României" teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0266 se încadrează în sectorul de climă de câmpie. Ecosisteme Ecosistemele naturale din perimetrul studiat cuprind zone terestre și acvatice, în stare naturală și seminaturală care se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice. Se înregistrează un număr însemnat de tipuri de habitate naturale terestre, caracteristice terenurilor arabile, pășunilor, habitate de păduri de foioase, habitate de păduri în tranziție, plaje de nisip, precum și de ape dulci (râuri, lacuri). Specia de mamifere enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE este: Cod Nume 355 Rhinolophus hipposideros Speciile de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: Cod Nume 1166 Triturus cristatus 1188 Bombina bombina Speciile de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: Cod Nume 1145 Misgurnus fossilis 1149 Cobitis taenia 2511 Gobio kessleri 1146 Sabanejewia aurata Specia de nevertebrate enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE este: Cod Nume 1037 Ophiogomphus cecilia Clasele de habitate care se întâlnesc pe teritoriul sitului sunt: Clase de habitate pondere în % N04 - Plaje de nisip 23 N06 - Râuri, lacuri 2 N12 - Culturi (teren arabil) 10 N14 - Pășuni 8 N15 - Alte terenuri arabile 11 N16 - Păduri de foioase 36 N26 - Habitate de păduri în tranziție 10 Alte caracteristici ale sitului Sectorul propus ca SCI este neafectat antropic, în cea mai mare parte a luncii naturale a Oltețului. Oltețul se varsă în Olt, în lacul de acumulare Drăgănești, între localitățile Fălcoiu și Cioroiu. Lunca inferioară păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenți, mărginite din loc în loc de zăvoaie de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini, și tot în acest sector se formează insule de nisip invadate de vegetație pioneră, iar pe ultimii Km, albiile sale au fost îndiguite, în albie formându-se zone mlăștinoase ocupate cu vegetație specifică acestui tip de habitat. Calitate și importanță Transportul aluvionar realizat de râu este în mare măsură compus din nisipuri, în albia lui fiind identificat endemismul Sabanejewia romanica. Vulnerabilitate 1. exploatarea nisipului, pietrișului; ... 2. decolmatarea controlată a patului râului; ... 3. arderea necontrolată a vegetației specifice ochiurilor de apă; ... 4. depozitările necontrolate de deșeuri menajere; ... 5. exploatarea în amonte de sit a combustibilor fosili lichizi. ... Desemnarea sitului Situl Natura 2000 ROSCI0266 Valea Oltețului este situat în lunca naturală a râului Olteț. Situl Natura 2000 este situat în județul Olt. Situl a fost desemnat rezervație naturală prin H.G. nr. 2151/2004. Tip de proprietate Suprafața strict protejată de 900 ha, cuprinde aria râului Olteț și este administrată de Administrația Națională Apele Române, Direcția Apelor Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Slatina, forma de proprietate fiind domeniu public național, categoria de folosință pentru maluri și terenuri inundabile este neproductiv, iar pentru restul terenului categoria de folosință este ape. Managementul sitului Nu există custode. Planuri de management ale sitului: Există elaborat plan de management. ROSCI 0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele" - Sit de importanță comunitară În tabelul 9.1.2. sunt prezentate câteva informații legate de suprafața ocupată de această zonă protejată. Arie protejată Parcele/u.a. componente Suprafața (ha) Pădure Terenuri neproductive Total ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele 98 23,70 1,80 25,50 Situl Natura 2000 ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele a fost declarat ca sit de importanță comunitară ca parte a rețelei ecologice Natura 2000, în România în anul 2011 prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
+
Localizare: – Coordonate: N 43° 53' 25 E 24° 41' 2" ... – Suprafața sitului: 12146 ha ... – Altitudine (m): Maximă 126, Minimă 16, medie 50 ... – Regiunea geografică: Continentală ... Situl Natura 2000 ROSCI0376 este situat în lunca râului Olt. Situl Natura 2000 este situat în județele Olt - 58% și Teleorman - 42%.
+
Caracterizarea sitului Prezentare generală Situl Natura 2000 ROSCI0376 este situat în lunca râului Olt. Situl a fost declarat pentru o două specii de mamifere: Lutra lutra și Spermophiulus citellus, 4 specii de amfibieni: Bombina bombina, Triturus cristatus, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, 2 specii de pește: Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus. Geologie Genetic, întreg ansamblu teritorial al sitului Natura 2000 ROSCI0266, se încadrează în subunitatea morfologică de câmpie cu altitudini cuprinse între 16 și 126 m. Litologic, predomină depozite aluviale - formate din aluviuni foarte fine, nisipuri și pietrișuri. Relief și geomorfologie Relieful caracteristic sitului Natura 2000 ROSCI0266 este acela de luncă. Hidrologie Principalul curs de apă al sitului Natura 2000 ROSCI0266 este râul Olt. Aspecte climatologice În general, clima este temperat - continentală, sectorul de provincie cu influențe oceanice, ținutul câmpiilor, subținutul Câmpia Romanaților, districtul pădure, topoclimatul complex al Câmpiei Romanaților, topoclimatul elementar de luncă, cu altitudini cuprinse între 16 și 126 m. După "Monografia geografică a României" teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0266 se încadrează în sectorul de climă de câmpie. Ecosisteme Ecosistemele naturale din perimetrul studiat cuprind zone terestre și acvatice, în stare naturală și seminaturală care se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice. Se înregistrează un număr însemnat de tipuri de habitate naturale terestre, caracteristice terenurilor arabile, pășunilor, habitate de păduri de foioase, habitate de păduri în tranziție, plaje de nisip, precum și de ape dulci (râuri, lacuri). Speciile de mamifere enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE este: Cod Nume 1355 Lutra lutra 1335 Spermophilus citellus Speciile de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: Cod Nume 1166 Triturus cristatus 1188 Bombina bombina 1993 Triturus dobrogicus 1220 Emys orbicularis Speciile de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: Cod Nume 1124 Gobio albipinnatus 1134 Rhodeus sericeus amanis Clasele de habitate care se întâlnesc pe teritoriul sitului sunt: Clase de habitate pondere în % N04 - Plaje de nisip 11 N06 - Râuri, lacuri 7 N12 - Culturi (teren arabil) 10 N14 – Pășuni 55 N16 - Păduri de foioase 15 N26 - Habitate de păduri în tranziție 2 Alte caracteristici ale sitului Zona umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Spermophilus citellus și Lutra lutra alături de 2 specii de reptile și amfibieni și patru specii de pești, de asemenea de interes conservativ. Calitate și importanță Este printre puținele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis și Triturus dobrogicus. De importanță ridicată și pentru speciile Triturus cristatus și Bombina bombina. Vulnerabilitate 1. suprapășunatul; ... 2. decolmatarea controlată a patului în activitățile din agricultură; ... 3. activitățile industriale; ... 4. depozitările necontrolate de deșeuri menajere; ... 5. exploatarea în amonte de sit a combustibililor fosili licminieră de suprafață; ... 6. circulația; ... 7. dezvoltare teritorială ... Desemnarea sitului Situl Natura 2000 ROSCI0266 Valea Oltețului este situat în lunca naturală râului Olt. Situl Natura 2000 este situat în județele Olt și Teleorman. Tip de proprietate Mare parte din suprafață este administrată de Administrația Națională Apele Române, Direcția Apelor Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Slatina, forma de proprietate fiind domeniu public național, categoria de folosință pentru maluri și terenuri inundabile este neproductiv, iar pentru restul terenului categoria de folosință este ape. Managementul sitului Nu există custode. Planuri de management ale sitului: Există elaborat plan de management. "ROSPA0106 Valea Oltului Inferior" - Arie de protecție specială avifaunistică În tabelul 9.1.3. sunt prezentate câteva informații legate de suprafața ocupată de această zonă protejată. Arie protejată Parcele/u.a. componente Suprafața (ha) Pădure Terenuri neproductive Total ROSPA0106 Valea Oltului Inferior 98 23,70 1,80 25,50 Aria naturală protejată ROSPA0106 Valea Oltului Inferior a fost încadrată ca arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protective specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011.
+
Localizare: – Coordonate: N 44° 27' 44" E 24° 18' 40" ... – Suprafața sitului: 52786 ha ... – Altitudine (m): Maximă 288, Minimă 21, medie 96 ... – Regiunea geografică: Continentală ... Situl Natura 2000 ROSPA0106 este situat de-a lungul râului Olt din sudul Municipiului Râmnicu Vâlcea până în dreptul localității Izbiceni. Situl Natura 2000 este situat în județele Vâlcea, Olt și Teleorman.
+
Caracterizarea sitului Prezentare generală Situl a fost declarat pentru conservarea a 13 specii de interes comunitar respectiv, lebăda de iarnă Cygnus cygnus, ferestrașul mic Mergus albellus, buhaiul de baltă Botaurus stellaris, stârcul pitic Ixobrychus minutus, egreta mare Egretta alba, barza albă Ciconia ciconia, eretele vânăt Circus cyaneus, pasărea ogorului Burhinus oedicnemus, ciocântorsul Recurvirostra avosetta, bătăușul Philomachus pugnax, pescărușul mic Larus minutus, dumbrăveanca Coracias garrulus și sfrânciocul cu frunte neagră Lanius minor. Între alte specii protejate prin anexa I a Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice pentru care situl este important și care sunt amintite la capitolul importanța sitului din formularul standard al ariei naturale protejate, din Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protective specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, sunt cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, pelicanul creț Pelecanus crispus și rața roșie Aythya nyroca. Adițional, situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior este important pentru un număr de 78 de specii de păsări cu migrație neregulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Geologie Genetic, întreg ansamblu teritorial al sitului Natura 2000 ROSPA0106, se încadrează în subunitatea morfologică de câmpie cu altitudini cuprinse între 21 și 280 m. Litologic, predomină depozite aluviale - formate din aluviuni foarte fine, nisipuri și pietrișuri. Relief și geomorfologie Relieful caracteristic sitului Natura 2000 ROSCIPA 0106 este acela de luncă. Hidrologie Principalul curs de apă al sitului Natura 2000 ROSCIPA 0106 este râul Olt. Aspecte climatoloqice În general, clima este temperat - continentală, sectorul de provincie cu influențe oceanice, ținutul câmpiilor, subținutul Câmpia Romanaților, districtul pădure, topoclimatul complex al Câmpiei Romanaților, topoclimatul elementar de luncă, cu altitudini cuprinse între 21 și 280 m. După "Monografia geografică a României" teritoriul sitului Natura 2000 ROSPA0106 se încadrează în sectorul de climă de câmpie. Ecosisteme Ecosistemele naturale din perimetrul studiat cuprind zone terestre și acvatice, în stare naturală și seminaturală care se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice. Se înregistrează un număr însemnat de tipuri de habitate naturale terestre, caracteristice terenurilor arabile, pășunilor, viilor și livezilor, terenurilor de cultură, habitate de păduri de foioase, habitate de mlaștini și turbării, habitate de plaje de nisip, habitate de stâncării, habitate de localități, mine, precum și de ape dulci (râuri, lacuri). Clasele de habitate care se întâlnesc pe teritoriul sitului sunt: Clase de habitate pondere în % N04 - Plaje de nisip 3 N06 - Râuri, lacuri 25 N07 - Mlaștini, turbării 2 N09 - Pajiști naturale, stepe - N12 - Culturi (teren arabil) 28 N14 - Pășuni 14 N15 - Alte terenuri arabile 6 N16 - Păduri de foioase 17 N21 - Vii și livezi 1 N22 - Stâncărie - N23 - Alte terenuri artificiale 1 N26 - Habitate de păduri în tranziție 3 Alte caracteristici ale sitului În sit sunt incluse un număr de 7 lacuri de acumulare de pe râul Olt: Rm. Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zavideni, Drăgășani. Urmare instalării în acest bazin hidrografic a unor condiții favorabile cuibăritului și hranei multor specii de păsări de apă s-a putut observa de la an la an o creștere semnificativă de păsări atât ca diversitate cât și ca număr de indivizi în perioada de vară și de iarnă. Calitate și importanță Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: – a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 14; ... – b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 81; ... – c) număr de specii periclitate la nivel global: 2. ... Situl este important în perioada de migrație pentru speciile: Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax. Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser albifrons, toate speciile de rațe. În perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Vulnerabilitate 1. extragere de nisip și pietriș; ... 2. fabrici; ... 3. vânătoare; ... 4. depozitările necontrolate de deșeuri industriale; ... 5. pescuit. ... Desemnarea sitului Situl Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior este situat în lunca râului Olt. Situl Natura 2000 este situat în județele Vâlcea, Olt și Teleorman. Tip de proprietate Mare parte din suprafață este administrată de Administrația Națională Apele Române. Managementul sitului Nu există custode. Planuri de management ale sitului: Există elaborat plan de management. ... 9.2. Acțiuni în favoarea biodiversității Conservarea și ameliorarea biodiversității sunt obiective generale ale amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor rezervații naturale sau arii naturale protejate. Conservarea biodiversității se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate. Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversității sunt atât de ordin general (acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcțiile atribuite, pe care trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte), cât și măsuri specifice (urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate). Dintre măsurile generale menite să asigure conservarea biodiversității biologice, la nivel genetic, intraspecific și interspecific amintim: – promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor, cu prilejul aplicării tratamentelor silviculturale; ... – utilizarea de material genetic de proveniență locală, în situația în care se recurge la regenerare artificială; ... – conservarea ecotipurilor climatice, edafice și biotice prin măsurile propuse; ... – menținerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea tuturor speciilor principale adaptate condițiilor staționale locale, potrivit tipului natural de ecosistem; ... – menținerea subarboretului cu prilejul efectuării intervențiilor silvotehnice, cu excepția situațiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele bătrâne în curs de regenerare sau dezvoltarea arboretelor tinere; ... – menținerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării biodiversității speciilor de plante ierboase, respectiv menținerea unei suprafețe mozaicate, din punct de vedere al categoriilor de habitate; ... – păstrarea unor arbori morți (sau în curs de uscare) "pe picior" și "la sol", cu prilejul efectuării tăierilor de regenerare și a lucrărilor de îngrijire și conducere; ... – realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, întrucât fiecare clasă de vârstă este însoțită de un anumit nivel al biodiversității; ... – conducerea arboretelor la vârste mari, care să mențină un nivel ridicat al biodiversității, în special la nivelul descompunătorilor; ... – protejarea habitatelor marginale sau fragile, păduri situate pe grohotișuri și stâncării, precum cele de limită. ... Arboretele sunt situate în zona de management durabil și de dezvoltare durabilă a activităților umane și drept urmare în cuprinsul lor se vor executa toate lucrările de îngrijire și conducere. Măsurile specifice, alături de speciile de animale și tipurile de habitate importante din punct de vedere conservativ, care se întâlnesc pe teritoriul U.P I Oltenii din Olt, sunt prezentate în cele ce urmează. Astfel, arboretele din aria naturală din rețeaua Natura 2000 au fost încadrate în S.U.P A - codru regulat sortimente obișnuite și S.U.P. X - zăvoaie de plopi și sălcii. Amenajamentul actual permite aplicarea unor lucrări silvotehnice, obiectivele principale fiind asigurarea stabilității și continuității vegetației forestiere. Aceste arborete au ca țel ocrotirea genofondului și ecofondului forestier. Arboretele sunt situate în zona de management durabil și de dezvoltare durabilă a activităților umane și drept urmare în cuprinsul lor se vor executa toate lucrările de îngrijire și conducere. Lucrările prevăzute a se executa, în arboretele din ariile naturale protejate amintite la capitolul anterior, sunt prezentate în tabelele următoare: Tabelul 9.2.1 Lucrările propuse în aria naturală ROSCI0266 Valea Oltețului Lucrări propuse Total (ha) Zona de management durabil și de dezvoltare durabilă a activităților umane Împăduriri 1,52 Completări - Îngrijirea culturilor - Degajări - Curățiri - Rărituri - T. igienă 9,78 Elagaj artificial - Ajutorarea regenerării naturale - T. progresive - Crâng taiere în scaun - Tăieri rase + împăduriri 12,70 Tăieri crâng + împăduriri - Tăieri de conservare - Folosințe forestiere - 24,00 Tabelul 9.2.2 Lucrările propuse în ariile naturale ROSPA0106 Valea Oltului Inferior și ROSCI 0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele Lucrări propuse Total (ha) Zona de management durabil și de dezvoltare durabilă a activităților umane Împăduriri - Completări - Îngrijirea culturilor - Degajări - Curățiri - Rărituri 0,40 T. igienă 11,45 Elagaj artificial - Ajutorarea regenerării naturale - T. progresive 11,85 Crâng taiere în scaun - Tăieri rase + împăduriri - Tăieri crâng + împăduriri - Tăieri de conservare Folosințe forestiere 1,80 25,50 Se poate concluziona că lucrările propuse în amenajamentul U.P. I Oltenii din Olt, îndeosebi cele ce privesc arboretele, dar și cele ce legate de vânătoare și pescuit, de amplasarea de construcții, de recoltare a fructelor de pădure sau plante medicinale, de prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor sau de creșterea stabilității unor arborete tinere la acțiunea vânturilor puternice, au ca principal scop menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor locale. ... ... 10. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE Indicatorul de rezultat al amenajamentului pentru acest capitol este planul instalațiilor de transport. Pentru asigurarea unei bune gospodăriri a fondului forestier se impune realizarea unei rețele corespunzătoare de instalații pentru recoltarea, colectarea și transportul materialului lemnos. 10.1. Instalații de transport În actualul amenajament, instalațiile de transport s-au tratat la nivel de studiu de amplasament, în acest scop prezentându-se: – inventarul instalațiilor de transport; ... – densitatea instalațiilor de transport; ... – accesibilitatea fondului de producție și de protecție și a posibilității. Inventarul instalațiilor de transport existente este prezentat în tabelul următor: ... Tabelul 10.1.1 Nr. crt. Indicativul drumului Denumirea drumului Lungimea (km) Suprafața deservită Ha Volumul exploatabil deservit Mc În fond forestier sau limitrof În afara fondului forestier Totală A Drumuri existente A.1 Drumuri publice 1 DP001 drumul comunal Fărcașele - Drăgănești Olt (D.C. 102A). - 0,1 0,1 25,50 1801 2 DP002 drumul județean Jitaru - Scornicești (D.J. 703 C) - 0,8 0,8 27,75 369 3 DP003 drumul național/european Pitești – Slatina – Craiova (D.N. 65/E574) - 0,1 0,1 0,50 - 4 DP004 drumul județean Balș - Dobrun (D.J. 643) - 2,0 2,0 62,42 10255 Total drumuri publice - 3,0 3,0 116,17 12425 Total drumuri existente - 3,0 3,0 116,17 12425 TOTAL U.P. I Oltenii din Olt - 3,0 3,0 116,17 12425 Lungimea drumurilor existente (în afara fondului forestier) este de 3,0 km, ele fiind reprezentate de drumuri publice. Densitatea rețelei de drumuri este de 25,8 m/ha. Se face mențiunea că în U.P. I Oltenii din Olt nu avem drumuri forestiere. La drumurile cuprinse în tabel s-a calculat lungimea porțiunii la care gravitează masă lemnoasă. Starea acestor drumuri este bună. Accesibilitatea fondului de producție, de protecție și a posibilității. Tabelul 10.1.3. Specificări Actual La sfârșitul deceniului Fond de producție (% din suprafață) Total, din care: 58 58 Exploatabil 56 56 Preexploatabil 61 61 Neexploatabil 85 85 Posibilitatea (% din volum) Total, din care: 63 63 Produse principale 63 63 Produse secundare 72 72 Tăieri de igienă 56 56 Posibilitatea de produse principale este accesibilă în procent de 63%, iar posibilitatea de produse secundare este accesibilă în procent de 72%. Accesibilitatea totală a fondului forestier este de 58%. ... 10.2. Tehnologii de exploatare În concordanță cu soluțiile precizate în planul de recoltare a masei lemnoase și planul lucrărilor de îngrijire, se impune adoptarea prin amenajament a tehnologiei adecvate de recoltare, colectare și transport a lemnului. Tehnologia adecvată pentru exploatarea pădurilor din U. P. I Oltenii din Olt este cea în trunchiuri și catarge, tehnologie care permite secționarea materialului la cioată și elimină parțial pericolul deprecierii semințișului și gropării solului, deoarece coroana arborilor fracționată în bucăți se colectează sub formă de lemn mărunt. Tehnologia de recoltare, colectare și transport a lemnului trebuie să respecte următoarele reguli: – recoltarea și colectarea lemnului să aibă loc iarna și pe un strat de zăpadă destul de gros pentru a asigura protecția semințișului și a solului; ... – durata maximă de recoltare și scoatere a masei lemnoase din parchetele destinate unui an de producție este de regulă maxim două luni și jumătate, aceasta pentru a evita degradarea masei lemnoase; ... – tăierea arborilor se va face cât mai jos astfel încât înălțimea cioatelor să nu depășească 1/3 D, iar la arborii groși 10 cm; Arborii uscați și depreciați se doboară și fasonează înaintea exploatării parchetului; ... – doborârea arborilor se va face în afara ochiului sau a zonei cu semințiș pentru a evita degradarea acestuia; ... – în cazul pantelor mai mici de 15°, utilajul de bază la colectarea lemnului rămâne tractorul cu troliu. ... Pe parcursul exploatării parchetelor de către agenții economici se vor efectua controale de către personalul silvic pentru a se asigura respectarea regulilor silvice la exploatare. Reprimirea parchetelor se va face la termen și în condițiile prevăzute prin autorizația de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos și curățirea corespunzătoare a acestora. În cazul tăierilor de îngrijire, vătămări mai intense se produc la arboretele trecute de 40 - 50 de ani, odată cu creșterea diametrelor de extras. Deosebit de păgubitoare sunt rănile produse în arboretele parcurse cu rărituri. În acest caz sunt afectați arborii de viitor cu caracteristici calitative și silvoproductive superioare. Putregaiul pătruns prin aceste răni provocate în procesul de recoltare, pe lângă faptul că depreciază o bună parte a trunchiurilor, slăbește și rezistența arboretelor la acțiunea dăunătoare a vântului și zăpezii, asemenea arbori sunt cu precădere rupți și doborâți de vânt și zăpadă, golurile create astfel în arboret predispun arboretul la noi calamități. Din punct de vedere al folosirii raționale a resurselor naturale, descompunerea biomasei lemnoase de către ciupercile criptogamice instalate pe rănile produse reprezintă o inutilă pierdere de energie. În concluzie, tehnologia de exploatare a lemnului trebuie să fie astfel aleasă încât să nu depășească pragurile de toleranță fundamentate sub raport ecologic și acceptate din punct de vedere economico - organizatoric. ... 10.3. Construcții forestiere În cadrul unității de producție I Oltenii din Olt nu există construcții silvice. ... ... 11. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuității funcționale Continuitatea funcțională se realizează prin asigurarea permanenței pădurii cu o structură corespunzătoare exercitării funcțiilor de protecție și producție. Prezentăm în continuare, în tabelul de mai jos, câțiva indicatori ai amenajamentului actual. Tabelul 11.1.1. Indicatorul Anul amenajării 2019 Volum mediu la hectar (mc/ha) 180 Consistența medie (%) 0,69 Clasa de producție medie III.3 Vârsta medie (ani) 65 În tabelul următor se prezintă o situație comparativă a zonării funcționale la actuala amenajare față de amenajările trecute. Tabel 11.1.2. Amenajamentul Grupa I - ha Gr. II - ha Total (Păduri) Alte terenuri + CLR TOTAL U.P. T.III T.IV Total Gr. I T. VI 3G 4H 1D 4I - ha ha ha 3G 3G5R5Q 4D 5Q1D 4F Expirate 39,12 27,75 24,00 0,50 91,37 23,00 114,37 1,80 116,17 Actual 38,42 23,70 27,02 24,00 0,50 112,12 - 112,12 4,05 116,17 Variațiile de la o amenajare la alta ale suprafețelor încadrate în diverse categorii funcționale se datorează reconsiderării funcțiilor atribuite arboretelor. La amenajarea actuală întreaga suprafață a unității de producție a fost inclusă în grupa I funcțională. Modificările de la o amenajare la alta se explică astfel: – la actuala amenajare arboretele care la amenajările anterioare au fost incluse în grupa a II -a funcțională au fost încadrate în categoria funcțională 1.3G; ... – la actuala amenajare arboretele aflate în situri Natura 2000 au fost incluse în grupa I funcțională - categoriile funcționale 5R sau 5Q (ca prima, a doua sau a treia încadrare). ... În vederea îmbunătățirii însușirilor de protecție, arboretele din cuprinsul acestei unități de producție vor fi supuse următoarelor măsuri: – menținerea și introducerea în arborete a speciilor de amestec și de ajutor, în vederea realizării unor structuri etajate; ... – dirijarea arboretelor spre realizarea compozițiilor-țel; ... – menținerea vegetației forestiere existente în arboretele situate pe stațiuni extreme, indiferent de valoarea economică. ... Asigurarea continuității funcționale se realizează printr-o organizare a producției, care să facă posibilă menținerea arboretului cu o structură specifică funcțiilor atribuite. Alte aspecte privind zonarea arboretelor pe categorii funcționale, încadrarea lor în subunități de protecție sau de producție, precum și măsurile de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție, sunt prezentate la subcapitolele 5.1., respectiv 6.2. Având în vedere subunitățile de producție sau protecție constituite pe baza zonării funcționale și lucrările propuse în fiecare unitate amenajistică din cadrul acestor subunități de producție sau protecție, lucrări care conduc la realizarea țelurilor de gospodărire stabilite, considerăm că se realizează o continuitate funcțională prin îndeplinirea, în condiții optime, de către arboretele respective a funcțiilor social - economice și ecologice stabilite pentru fiecare în parte. ... 11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor, prin măsuri silvotehnice, concretizate în planuri, în vederea dirijării lor spre structura normală. Organizarea actuală a pădurilor din cadrul unității de producție I Oltenii din Olt, concretizată în structură (compoziție, distribuție supraterană, repartiția spațială a diametrelor), diferă de cea a modelului normal. Soluțiile silvotehnice prevăzute de precedentele și actuala amenajare, urmăresc dirijarea organizării pădurilor spre structura normală, corespunzătoare funcțiilor atribuite și în concordanță cu cerințele ecologice ale speciilor forestiere. Rezultatele soluțiilor silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2019-2028 vor fi analizate la sfârșitul acestuia și în raport de dinamica organizării pădurilor, comparativ cu modelul optim (normal), vor fi continuate, soluțiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată și alte măsuri silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurii. La subcapitolul 15.1. "Dinamica dezvoltării fondului forestier" este prezentată dezvoltarea fondului forestier pe etape. 11.2.1. Indicatori cantitativi Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier la această amenajare sunt prezentați în tabelul următor: Tabelul 11.2.1.1. Nr. crt. Indicatori cantitativi UM Anul amenajării 1. Ponderea pădurilor din total fond forestier % 97 2. Volumul mediu mc /ha 180 3. Creșterea curentă - totală mc/an 366 4. Creșterea curentă - medie mc/an/ha 3,3 5. Creșterea indicatoare - totală* mc/an 204 6. Indicele de creștere indicatoare - medie* mc/an/ha 2,6 7. Posibilitatea de produse principale mc/an 340 8. Indicele de recoltare la produse principale mc/an/ha 3,0 9. Posibilitatea de produse secundare mc / an 9 10. Indicele de recoltare la produse secundare mc/an/ha 0,1 * pentru S.U.P. A Ponderea pădurilor în suprafață totală a fondului forestier este de 97%. Structura fondului forestier pe clase de vârstă (%) se prezintă astfel: 1% în clasa I, 4% în clasa a II-a, 6% în clasa a III-a, 52% în clasa a IV-a, 12% în clasa a V-a, 5% în clasa a VI-a și 20% în clasa a VII-a. Se observă dezechilibrul în ceea ce privește repartiția pe clase de vârstă. Pe categorii de consistență, structura pădurilor se prezintă astfel: – categoria de consistență 0,1-0,3 - 8,20 ha - 7%; ... – categoria de consistență 0,4-0,6 - 17,98 ha - 16%; ... – categoria de consistență 0,7-1,0 - 85,94 ha - 77%. ... Consistența medie a pădurii este de 0,69. Clasa de producție medie a pădurilor este III.3. Clasa de producție corespunde condițiilor de bonitate oferite de tipurile de stațiune din cadrul unității de producție. Din cele prezentate mai sus se observă preocuparea permanentă pentru sporirea capacității de protecție a pădurilor unității de producție. Prin amenajament s-a avut în vedere crearea unui cadru convenabil aplicării unei gospodăriri intensive, diferențiată sub raport ecologic și funcțional. Pentru deceniul 2019-2028 se preconizează următoarele: – suprafața subunităților de gospodărire se menține constantă; ... – compoziția se îmbunătățește, modificându-se treptat spre compoziția țel; ... – clasele de producție se îmbunătățesc prin lucrările ce se vor executa; ... – se va îmbunătății consistența medie pe subunități de gospodărire și implicit pe total unitate de producție; ... Pentru viitor se preconizează următoarele: – prin măsurile silvotehnice ce se vor aplica se va ajunge la normalizarea fondului forestier; ... – se va ajunge la compoziția țel finală; ... – se vor îmbunătății clasele de producție la toate speciile, valorificându-se în mod corespunzător condițiile staționale oferite. ... – posibilitatea de produse principale va crește datorită creșterii suprafeței arboretelor exploatabile. ... ... 11.2.2. Indicatori calitativi a) Structura fondului de producție pe specii nu va suferi modificări importante în deceniul I iar în perspectivă se va ajunge la o structură corespunzătoare compoziției tel: 28GÎ 17ST 16CE 11PLA 9PLN 2ANN 2FR 1TE 14DT. Față de structura actuală se observă că se va înregistra o creștere a proporției pentru gârniță, plopi indigeni și diverse tari în defavoarea cerului și salcâmului; ... b) ponderea speciilor cu valoare ridicată va crește; ... c) pe viitor ponderea arboretelor cu structură plurienă va crește; ... d) structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare se va modifica astfel încât proveniența din lăstari să își reducă ponderea; ... e) pe viitor arboretele vor fi încadrate în aceleași subunități de producție ca și în prezent; ... f) odată cu normalizarea fondului forestier vor fi optimizate și efectele de protecție. ... Pentru deceniul următor și pentru viitor se preconizează creșterea, în mod continuu a eficacității funcționale în vederea normalizării structurii și mărimii fondului forestier. Date privind aceste aspecte sunt prezentate în subcapitolul 15.1. Structura fondului de producție, pe specii, la amenajarea actuală este: 23CE 18GÎ 17ST 8SC 7PLN 6PLA 5PLZ 3ANN 11DT 2DM. Structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare se prezintă astfel: – regenerare din sămânță - 21%; ... – regenerare din plantații - 11%; ... – regenerare din lăstari - 68%. ... ... 11.2.3. Indicatori de caracterizare valorică Bilanțul producției de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn și creșterea pădurii. După cum se știe, resursele forestiere fac parte din categoria resurselor naturale regenerabile și, ca ecosisteme forestiere gospodărite rațional, pot furniza cu continuitate bunuri și servicii. Actuala amenajare a ținut seama de structura reală a arboretelor, de factorii și modul de gospodărire, care au dus la această structură, prevăzând măsuri silvotehnice, care să conducă la dezvoltarea de ecosisteme forestiere stabile, iar bilanțul masei lemnoase să conducă la acumulări ale acesteia. În deceniul actual va avea loc o scădere a volumului de masă lemnoasă de 31 mc/an, calculată după relația: S = I - (Pp + Ps + Tc + Ti), în care: S = scăderea de masă lemnoasă anuală; I = creștere curentă = 366 mc; Pp = posibilitatea de produse principale = 340 mc; Ps = posibilitatea de produse secundare = 9 mc; Ti = volumul rezultat din tăieri de igienă = 48 mc. ... ... ... 12. DIVERSE Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, valabilitatea lui fiind de 10 ani, până la 31.12.2028. 12.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului Ocolul silvic va înregistra cu regularitate în formularele din amenajament, introduse în acest scop, elemente referitoare la: ● mișcările de suprafață din fondul forestier, cu indicarea suprafețelor în cauză; ● suprafețele de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe unitate amenajistică; ● volumul rezultat din aplicarea tăierilor de regenerare pe unitate amenajistică; ● suprafețele de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere sau substituire pe unitate amenajistică; ● suprafețele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unitate amenajistică și în raport cu natura intervențiilor efectuate; ● volumele realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale, pe unitate amenajistică, specii și în raport de natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări), și modalitatea de completare a cestora; ● stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafața decenală în rând de exploatare; ● realizarea în dotare cu instalații cinegetice pe categorii, cu indicarea unității amenajistice în care sunt amplasate și a investiției aferente. După fiecare an de aplicare se face totalizarea pe unitate de producție a elementelor cumulative înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. Ocolul silvic va completa de asemenea evidența decenală a aplicării amenajamentului care constituie un centralizator pe ani a lucrărilor executate în unitatea de producție în decursul deceniului de valabilitate a amenajamentului. Pentru completarea acestei evidențe se preiau totalurile pe ani, din evidența anuală a aplicării de lucrări, planificările medii anuale prevăzute prin amenajament, evidențiindu-se pentru anul respectiv, diferențele în plus sau minus dintre realizări și planificări. ... 12.3. Indicarea hărților amenajamentului La amenajament se anexează hărți, la scara 1:20000: – harta arboretelor; ... – harta lucrărilor de cultură și exploatare. ... Hărțile au fost executate în cadrul Sistemului Geografic Informațional (G.I.S.) realizat pentru acest ocol silvic. ... 12.4. Colectivul de elaborare ... 12.5. Bibliografie ... ...
+
Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE 15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 13. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 13.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale ... 13.2. Planul lucrărilor de conservare ... 13.3. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor ... 13.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire ... 13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 13.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale - S.U.P. "A" codru regulat 13.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale Tabelul 13.1.1.1.1. URG u.a Supraf. (ha) Cons. arb Semințiș Volum (mc) Felul tăierii P. R. M. N. I. N. N. I. D. Vol de extras (mc) Accesibilitate Vârsta (ani) Compoziția % de acop. 23 98 D 11,85 0,5 80 - - 1901 P8 20 2 1 951 N 27 104 B 0,69 0,6 110 - - 121 P8 20 2 1 61 A 27 104 D 1,30 0,6 150 - - 440 P8 20 2 1 221 A 27 104 E 0,67 0,6 150 - - 206 P8 20 2 1 104 A 24 121 B 0,67 0,4 25 - - 57 R1 10 1 1 57 A 31 206 A 7,36 0,7 90 9CE 1GÎ 30 1962 P3 20 3 2 981 A - - 22,54 - - - 4687 - - - - 2375 - P = 237 mc/an P3 - Tăieri progresive, însămânțare, punere în lumină; P8 - Tăieri progresive cu împăduriri sub masiv; R1 - Tăieri rase, împăduriri; ... 13.1.1.2. Recapitulația arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale, pe urgențe Tabelul 13.1.1.1.2. Urgența Suprafața [ha] Volum total Volum de extras Totală Accesibilă Neaccesibilă [mc] Total Accesibil Neaccesibil 23 11,85 - 11,85 1901 951 - 951 24 0,67 0,67 - 57 57 57 - 27 2,66 2,66 767 386 386 - Total II 15,18 3,33 11,85 2725 1394 443 951 31 7,36 7,36 - 1962 981 981 - Total III 7,36 7,36 - 1962 981 981 - Total 22,54 10,69 11,85 4687 2375 1424 951 ... 13.1.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru regulat U.P. I OLTENII DIN OLT UA/ Tip func. CNS Dist. col. Hm Elm. arb. Supr. elm. Ha Vârsta Ani CLP % Arb. luc. Volum Mc 5*CR Mc Volum+ 5*CR Mc Lucrări propuse în deceniul I Volum de recoltat % Extr. 98 D ST 4.73 140 3 65 735 25 760 T. PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 380 ST 2.37 80 3 70 367 25 392 AJUTORAREA REG NATURALE 196 IR 2.37 80 4 75 320 25 345 ÎMPĂDURIRI (după T. de reg) 173 JU 1.19 80 4 60 130 130 65 ULC 1.19 50 3 65 249 25 274 137 3 0.5 26 11.8.5 80 3 68 1801 100 1901 951 50 Compoziție tel 8ST 2DT 104 B CE 0.55 1.10 3 70 '91 5 96 T. PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 48 TE 0.14 60 3 75 20 5 25 AJUTORAREA REG NATURALE IMPADURIRI (după T. de reg) 13 3 0.6 2 0.69 110 3 71 111 10 121 61 50 Compoziție tel 7CE 2GI 1DT 104 D ST 1.17 150 3 80 382 5 387 T. PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 194 TE 0.13 110 3 70 53 53 AJUTORAREA REG. NATLRALE. IMPADURIRI (după T. dereg) 27 3 0.6 1 1.30 150 3 79 435 5 440 221 50 Compoziție tel 9ST 1DT 104 E ST 0.53 150 3 80 170 5 175 T. PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 88 JU 0.07 110 4 65 20 20 AJUTORAREA REG NATURALE 10 TE 0.07 110 3 80 11 11 ÎMPĂDURIRI (după T. de reg) 6 3 0.6 1 0.67 150 3 79 201 5 206 104 50 Compoziție tel 9ST 1DT 121 B PLZ 0.67 25 2 65 57 57 T. RASE, ÎMPĂDURIRI ÎNGRIJIREA CULTURILOR 57 3 0.4 3 0.67 25 2 65 57 57 57 100 Compoziție tel 8 ST 2DT 206 A CE 6.62 90 3 75 1597 105 1702 T. PROGRESIVE (insam p lum) 851 GI 0.74 90 3 70 250 10 260 AJUTORAREA REG NATURALE ÎNGRIJIREA SEMINTISULUI 130 3 0.7 3 7.36 90 3 75 1847 115 1962 981 50 Compoziție tel 7CE 2GI 1DT Semintis natural 9CE 1GI / 3 ani 0.3S mixt Total supr. SUP: 22-54 Ha Volum: 4452 Mc. Vol. total: 4687 Mc V.rec.: 2375 Mc 105 Mc/Ha ... 13.1.1.4. Recapitulația posibilității de produse principale - S.U.P. "A" U.P. I OLTENII DIN OLT UP/TIP/SUP Specificări PLAN DECENAL POSIBILITATE Suprafața Actual nxCR Total Suprafața Volum Ha % Mc Mc Mc % Ha Mc % SUP:A A. Specii CE 7.17 32 1688 110 1798 38 7.17 899 39 FR 2.37 11 320 25 345 7 2.37 173 7 GI 0.74 3 250 10 260 6 0.74 130 5 JU 1.26 6 150 150 3 1.26 75 3 PLZ 0.67 3 57 57 1 0.67 57 2 ST 8.80 38 1654 60 1714 37 8.80 858 36 TE 0.34 2 84 5 89 2 0.34 46 2 ULC 1.19 5 249 25 274 6 1.19 137 6 B. Tratamente Tăieri progresive: CE 7.17 32 1688 110 1798 38 7.17 899 39 FR 2.37 11 320 25 345 7 2.37 173 7 GI 0.74 3 250 10 260 6 0.74 130 5 JU 1.26 6 150 150 3 1.26 75 3 ST 8.80 38 1654 60 1714 37 8.80 858 36 TE 0.34 2 84 5 89 2 0.34 46 2 ULC 1.19 5 249 25 274 6 1.19 137 6 Total 21.87 97 4395 235 4630 99 21.87 2318 98 Taieri rase Total 0.67 3 57 57 1 0.67 57 2 C. Gr.funcționale 0.67 3 57 57 1 0.67 57 2 Gr.1 22.54 100 4452 235 4687 100 22.54 2375 100 TOTAL 22.54 100 4452 235 4687 100 22.54 2375 100 ... ... 13.1.2. Planuri de recoltare a produselor principale S.U.P. "X" 13.1.2.1. Repartizarea arboretelor pe deceniile ciclului la S.U.P. "X" - zăvoaie de plopi și sălcii Deceniul Clasele de vârstă Parcela și subparcela Suprafața (ha) I VII 120 D, 240 A 8,58 VI 121 F, 255 A% 2,01 V 9 D%, 121 G 3,10 TOTAL DECENIUL I 13,69 II VII 240 C 7,49 VI 255 A% 3,15 V 9 D% 2,73 TOTAL DECENIUL II 13,37 III/2 VII 120 F, 240 B 4,66 IV 120 B 1,73 TOTAL DECENIUL III/2 6,39 Cls. I - Cls. V 5,83 Cls. II - Cls. VI 5,16 Cls. III - Cls. VII 20,73 Cls. IV 1,73 Total SUP 3,45 SPN = 33,45/25*5 = 13,38 ha ... 13.1.2.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P."X" U.P. I OLTENII DIN OLT UA Suprafața Elm. Specii CNS Vârsta Tulp. ncs. Crs. anuală Vol. actual Volum + 5*CR Lucrări propuse în deceniul I Vol.med.de rec. in dec. PRP CP Mc/Ha Mc/UA Mc/Ha Mc/UA Etapa 2 n=7.5 SC 8 3 0.1 76 207 207 CRING - TAIERE DE JOS NU 1 3 0.7 2 10 27 42 AJUTORAREA REG NATURALE DT 1 3 0.8 2 12 33 48 9 D % 2.73 0.9 25 30 1.6 4 98 267 297 297 Compoziție tel 8SC 2DT SC 10 4 0.1 145 55 55 T CRING, IMPADURIRI ÎNGRIJIREA CULTURILOR 120D 0.38 0.6 45 0.1 145 55 55 55 Compoziție tel 9SC 1DT SC 10 5 0.1 27 18 18 T CRING, IMPADURIRI ÎNGRIJIREA CULTURILOR 121F 0.66 0.8 30 0.1 27 18 18 18 Compoziție tel 9SC 1DT SC 10 5 0.1 38 14 14 T CRING, IMPADURIRI ÎNGRIJIREA CULTURILOR 121 G 0.37 0.7 25 0.1 38 14 14 14 Compoziție tel 9SC 1DT PLN 6 5 0.1 1 24 197 205 T CRING, IMPADURIRI AJUTORAREA REG NATURALE PLA 3 5 0.1 1 9 74 82 ANN 1 4 0.1 1 5 41 49 240 A 8.20 0.2 40 0.3 3 38 312 336 336 Compoziție tel 6PLN 3PLA 1ANN PLZ 10 2 0.1 232 313 313 T. RASE. IMPADURIRI ÎNGRIJIREA CULTURILOR 255 A% 1.35 0.7 30 0.1 232 313 313 313 Compoziție tel 5PLA 5PLN Tot.supr. SUP Etapa 2 13.69 Ha Volum 979 Mc Vol. total: 1033 Mc Posib. decenala 1033 Mc Tot.supr. SUP: 13.69 Ha Volum 979 Mc Vol. total: 1033 Mc Posib. decenala 1033 Mc P = 103 mc/an ... 13.1.2.3. Recapitulația posibilității de produse principale S.U.P. "X" U.P. I OLTENII DIN OLT UP/TIP/SUP Specificări PLAN DECENAL POSIBILITATE Suprafața Actual nxCR Total Suprafața Volum Ha % Mc Mc Mc % Ha Mc % SUP:X A. Specii ANN 0.82 6 41 8 49 5 0.82 49 5 DT 0.28 2 33 15 48 5 0.28 48 5 NU 0.28 2 27 15 42 4 0.28 42 4 PLA 2.46 18 74 8 82 8 2.46 82 8 PLN 4.92 36 197 8 205 20 4.92 205 20 PLZ 1.35 10 313 313 30 1.35 313 30 SC 3.59 26 294 294 28 3.59 294 28 B. Tratamente Tăieri rase PLZ 1.35 10 313 313 30 1.35 313 30 Total 1.35 10 313 313 30 1.35 313 30 Tăieri in crâng ANN 0.82 6 41 8 49 5 0.82 49 5 DT 0.28 2 33 15 48 5 0.28 48 5 NU 0.28 2 27 15 42 4 0.28 42 4 PLA 2.46 18 74 8 82 8 2.46 82 8 PLN 4.92 36 197 8 205 20 4.92 205 20 SC 3.59 26 294 294 28 3.59 294 28 Total 12.35 90 666 54 720 70 12.35 720 70 C. Gr. Funcționale Gr.1 13.70 100 979 54 1033 100 13.70 1033 100 TOTAL 13.70 100 979 54 1033 100 13.70 1033 100 ... ... 13.1.3. Recapitulația posibilității totale de produse principale U.P. I OLTENII DIN OLT UP/TIP/SUP Specificări PLAN DECENAL POSIBILITATE Suprafața Actual nxCR Total Suprafața Volum Ha % Mc Mc Mc % Ha Mc % UP A. Specii ANN 082 2 41 8 49 1 0-82 49 1 CE 7.17 20 16SS 110 179S 31 7.17 899 27 DM 0,34 1 84 5 89 2 0,34 46 1 DT 5.3S 15 779 80 859 15 5.38 475 14 GI 0.74 2 250 10 260 5 0.74 130 4 PLA 2.46 7 74 8 82 1 2.46 82 2 PLN 4.92 14 197 8 205 4 4.92 205 6 PLZ 2.02 6 370 370 6 2.02 370 11 SC 3.59 10 294 294 5 3.59 294 9 ST S.SO 23 1654 60 1714 30 8.80 858 25 B. Tratamente Tăieri progresive CE 7.17 20 1688 110 1798 31 7.17 899 27 DM 0.34 1 84 5 89 2, 0.34 46 1 DT 4.82 13 719 50 769 13 4.82 385 11 OI 0.74 2 250 10 260 5 0.74 130 4 ST 8.80 23 1654 60 1714 30 8.80 858 25 Total 21,87 59 4395 235 4630 81 21,87 2318 68 Taieri rase PLZ 2.02 6 370 370 6 2.02 370 11 Total 2.02 6 370 370 6 2.02 370 11 Tăieri in crâng ANN 0.82 2 41 8 49 1 0.82 49 1 DT 0.56 2 60 30 90 2 0.56 90 3 PLA 246 7 74 8 82 1 246 82 2 PLN 4.92 14 197 8 205 4 4.92 205 6 SC 3.59 10 294 294 5 3.59 294 9 Total 12.35 35 666 54 720 13 12.35 720 21 C. Gr. Funcționale Gr.1 36.24 100 5431 289 5720 100 36.24 3408 100 TOTAL 36.24 100 5431 289 5720 100 36.24 3408 100 ... ... 13.2. Planul lucrărilor de conservare În cadrul U.P. I Oltenii din Olt nu sunt arborete cu funcții de protecție. ... 13.3. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 13.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor U.P. I OLTENII DIN OLT Drum RARITURI CURATIRI DEGAJĂRI IGIENA UA Supra- fața Varsta CNS Volum actual Crest. Nr. in. SPR parcurs Vol. de extras UA Supra- fața Varsta CNS Volum actual Nr. in. SPR. parcurs Vol. de extras UA Supra- fața Varsta Supra- fața Vol. de extras Total vol.de extras Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc DP001 98 C 0.40 0.9 42 3 1 0.40 8 Total drum 0.40 25 0.9 42 3 0.40 8 11.45 91 99 DP002 Total drum 24.94 209 209 DP003 130 B 0.45 55 0.9 74 3 1 0.45 5 Total drum 0.45 55 0.9 3 0.45 5 5 DP004 9 E 4.00 55 0.9 312 17 1. 2.40 17 104 A 0.16 15 0.9 9 1 0.16 1 103C 2.45 55 0.9 642 23 1 1.47 30 206 B 0.92 20 0.9 45 1 0.28 1 104 A 0.16 15 0.9 9 1 0.16 1 206 C 0.52 20 0.9 25 1 0.16 206 B 0.92 20 0.9 45 5 1 0.92 8 206 C 0.52 20 0.9 25 3 1 0.52 4 207 A 1.20 25 0.9 109 8 1 0.96 13 Total drum 9.25 45 0.9 0.9 56 6.43 73 1.60 20 0.9 79 0.60 2 23.47 181 256 Total cat. drum 10.10 45 0.9 0.9 62 7.28 86 1.60 20 0.9 79 0.60 2 59.86 481 569 Total grupa 10.10 45 0.9 0.9 62 7.28 86 1.60 20 0.9 79 0.60 59.86 481 569 Total UP 10.10 45 0.9 0.9 62 7.28 86 1.60 20 0.9 79 0.60 2 59.86 481 569 ... 13.3.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii U.P. I OLTENII DIN OLT UP/SUP RARITURI CURĂȚIRI DEGAJARI IGIENA TOTAL Pos. dec. 7.28 Ha 86 Mc 0.60 Ha 2 Mc 59.86 Ha 481 Mc 569 Mc CE 37 Mc 1 Mc 108 Mc 146 Mc GI 5 Mc l Mc 169 Mc 175Mc ST 8 Mc 81 Mc 89 Mc. SC l Mc 18 Mc 19 Mc PLN 14 Mc 14 Mc PLA 27 Mc 27 Mc. ANN 18 Mc 18 Mc DT 7 Mc 46 Mc 53 Mc DM 28 Mc 28 Mc Pos. anuala 0.73 Ha 9 Mc 0.06 Ha 59.86 Ha 48 Mc 57 Mc Pos. Dec. 7.28 Ha 86 Mc 0.60 Ha 2 Mc 45.98 Ha 395 Mc 483 Mc A CE 37 Mc l Mc 108 Mc 146 Mc GI 5 Mc l Mc 166 Mc 172 Mc, ST 8 Mc 81 Mc 89 Mc FR 5 Mc 5 Mc TE 28 Mc 28 Mc JU 9 Mc 9 Mc AR 8 Mc 8 Mc ULC 1 MC 1 Mc DT 3 Mc 22 Mc 25 Mc Pos. anuala 0.73 Ha 9 Mc 0.06 Ha 45.98 Ha 39 Mc 48 Mc. Pos. dac. 13.88 Ha 86 Mc 86 Mc. X SC 18 Mc 18 Mc PLN 14 Mc 14 Mc PLA 27 Mc 27 Mc ANN 18 Mc 18 Mc CD 5 Mc 5 Mc GI 1 Mc 3 Mc DD 1 MC 1 MC Pos. anuala 13. 88 Ha 9 Mc 9 Mc ... ... 13.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire UNITATEA AMENAJISTICĂ TIPUL DE STAȚIUNE ȘI TIPUL DE PĂDURE COMPOZIȚIA ȚEL FORMULA DE ÎMPĂD. COMP. SEMN. UTILIZ. INDICE DE ACOPERIRE SUPRAFAȚA EFECTIVĂ (ÎMPĂDURIRI) AJUT. REGEN. ÎNGRIJIRI -HA SUPRAFAȚA EFECTIVĂ DE ÎMPĂDURIT SPECII -HA NR. SUPRAFAȚA SC PLZ PLN PLA ANN ST CE GÎ PA HA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale A.1.4. Mobilizarea solului se va realiza în u.a. 98 D (2,37 ha), 104 B (0,14 ha), 104 D (0,26 ha), 104 E (0,13 ha), 206 A (1,47 ha) și 240 A (3,20 ha) pe o suprafață efectivă de 7,57 ha A.1.5. Extragerea subarboretului se va realiza în u.a. 98 D (5,92 ha), 104 B (0,14 ha), 104 D (0,26 ha), 104 E (0,13 ha), 206 A (1,47 ha) pe o suprafață efectivă de 7,92 ha A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm se va realiza în u.a. 9 D pe 2,73 ha. A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A.2.2. Descopleșirea semințișurilor se va efectua în u.a. 206 A pe 1,47 ha . B. Lucrări de regenerare B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier B.1.1. Împăduriri în poieni și goluri 255 B 1,52 8.5.2.3. 931.2. 5PLA4PLN 1ANN 5PLA 5PLN - 1,52 - - 0,76 0,76 - - - - - TOTAL B.1. 1,52 - 1,52 - - 0,76 0,76 - - - - - B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 98 D 11,85 8.5.1.1. 632.4. 8ST 2DT 8ST 2PA - 3,56 - - - - - 2,84 - - 0,72 104 B 0,69 8.3.2.2. 732.2. 7CE 2GÎ 1DT 6CE 2GI 2PA - 0,14 - - - - - - 0,08 0,03 0,03 104 D 1,30 8.5.1.1. 632.4. 9ST1 DT 8ST 2PA - - 0,26 - - - - - 0,21 - - 0,05 104 E 0,67 8.5.1.1. 632.4. 9ST 1DT 8ST 2PA - 0,14 - - - - - 0,11 - - 0,03 TOTAL B.2.3. 14,51 - 4,10 - - - - - 3,16 0,08 0,03 0,83 B.2.6 Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng 120 D 0,38 6.1.4.2. 722.2 9SC 1DT 9SC 1PA - - 0,38 0,34 - - - - - - - 0,04 121 F 0,66 6.1.4.2. 722.2 9SC 1DT 9SC 1PA - - 0,66 0,59 - - - - - - - 0,07 121 G 0,37 6.1.4.2. 722.2 9SC 1DT 9SC 1PA - - 0,37 0,33 - - - - - - - 0,04 240 A 8,20 8.5.2.3. 931.2. 6PLN 3PLN 1ANN 5PLN 4PLA 1ANN - - 5,00 - - 2,50 2,00 0,50 - - - - TOTAL B.2.6 9,61 - - - 6,41 1,26 - 2,50 2,00 0,50 - - - 0,15 B.2.7. Împăduriri după tăieri rase 121 B 0,67 8.5.1.1. 632.4. 8ST 2DT 8ST 2PA - - 0,67 - - - - 0,54 - - 0,13 255 A% 1,35 8.5.2.3. 931.2. 5PLA 4PLN 1ANN 5PLA 5PLN - - 1,35 - - 0,68 0,67 - - - - - TOTAL B.2.7 2,02 - - - 2,02 - - 0,68 0,67 - 0,54 - - 0,13 TOTAL B.2. - - - - 12,53 1,26 - 3,18 2,67 0,50 3,70 0,08 0,03 1,11 TOTAL B. - - - - 14,05 1,26 - 3,94 3,43 0,50 3,70 0,08 0,03 1,11 C. Completări C.1. Completări în arboretele tinere existente 130 A 0,05 7.3.3.2. 722.6. 10GI 10GI - - 0,02 - - - - - - - 0,02 - TOTAL C.1. - - - - 0,02 - - - - - - - 0,02 - C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B) TOTAL C.2. - - - 2,80 0,25 - 0,78 0,68 0,10 0,74 0,02 0,01 0,22 TOTAL C. - - - 2,82 0,25 - 0,78 0,68 0,10 0,74 0,02 0,03 0,22 D. Îngrijirea culturilor tinere D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (B) - se va efectua în suprafață efectivă de 14,05 HA TOTAL D. - - - - - - - - - - - - - - TOTAL B+C 16,87 1,51 - 4,72 4,11 0,60 4,44 0,10 0,06 1,33 NUMĂR DE PUIEȚI LA HECTAR 5000 5000 - 625 625 5000 5000 5000 5000 5000 NUMĂR DE PUIEȚI NECESARI (mii bucăți) 43,02 7,55 - 2,95 2,57 0,3 22,2 0,5 0,3 6,65 ... ... 14. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE 14.1. Planul instalațiilor de transport 14.2. Planul construcțiilor silvice 14.1. Planul instalațiilor de transport În deceniul actual nu s-a propus construirea de drumuri forestiere. ... 14.2. Planul construcțiilor silvice În deceniul actual nu s-a propus construirea de construcții forestiere. ... ... 15. DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă - S.U.P. "A" - codru regulat 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier Anul amenajării Denumirea UP SUPRAFAȚA Terenuri de Proporția speciilor/Clasa de producție Vârsta medie Totală Păduri Alte terenuri din fond forestier ha Consist. medie 2019 SUP "A" 78,67 78,67 -/- 32CE 25GI 25ST 3FR 3TE 3JU 2AR 2ULC 1PLZ 4DT/III.3 III.0 III.0n III.9 III.0 IV.0 III.0 III.0 II.0 III.1 78/0,73 SUP "X" 34,97 33,45 1,52/- 25SC 22PLN 21PLA 13PLZ 11ANN 2CD 2NU 1GI III.7 IV.3 III.7 II.0 III.2 III.0 III.0 III.0 1DD 2DT III.0 III.0 35/0,60 Total U.P. 116,17 112,12 1,52/2,53 23CE 18GI 17ST 8SC 7PLN 6PLA 5PLZ 3ANN III.3 III.0 III.0 III.7 IV.3 III.7 II.0 III.2 11DT2DM III.4 III.0 65/0,69 2029 SUP "A" 78,67 78,67 -/- 28GÎ 28CE 25ST 3FR 3TE 13DT/II.9 III.2 II.9 III.8 II.9 III.0 88/0,67 SUP "X" 34,97 34,97 -/- 25PLN 23PLA 18SC 12PLZ 11ANN 5GÎ 6DT/IV.2III.6 III.6 I.9 III.1 II.9II.9 28/0,66 Total U.P 113,64 113,64 -/2,53 21GÎ 19CE 17ST 8PLN 7PLA 6SC 5PLZ 3ANN/II.9 III.2 II.9 IV.2 III.6 III.6 I.9III.1 13DT 1DM/III.3 II.9 70/0,67 2039 SUP "A" 78,67 78,67 -/- 30GÎ 26CE 25ST 3FR 3TE 13DT/II.8 III.1 II.8 III.7 II.8 II.9 71/0,72 SUP "X" 34,97 34,97 -/- 29PLN 28PLA 12SC 10ANN 6PLZ 8GÎ 7DT IV.1 III.5 III.5 III.0 I.9 II.8 II.8 21/0,71 Total U.P 113,64 113,64 -/2,53 23GÎ 17CE 17ST 9PLN 8PLA 5PLZ 3SC 3ANN/II.8 III.1 II.8 IV.1 III.5 III.5 I.8 III.0 14DT 1DM/III.2 II.8 55/0,72 În perspectivă SUP"A" 78,67 78,67 -/- 32GÎ 25ST 20CE 3FR 2TE 18DT/II.5 II.5 III.0 III.0 II.5 II.5 45/0,85 SUP"X" 34,97 34,97 -/- 34PLA 27PLN 19GÎ 8CE 7ANN 5DT/III.0 III.0 III.0 III.0 II.5 II.5 13/0,80 Total U.P. 113,64 113,64 -/2,53 28GÎ 17ST16CE 11PLA 9PLN 2ANN 2FR 1TE 14DT/II.6 II.5 III.0 III.0 III.0 II.5 III.0 II.5 II.5 35/0,83 (continuare) Fond lemn tot mii mc Creșt. Curentă tot. - mc Posibilitatea/an Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit din care Densit. rețelei inst. de transp. Indice creșt. indicat. Sporul product. pădurilor % Prod. pr.- mc Prod. sec.- mc Prod. princ. Prod. sec. Total cu rășinoase în arborete de refăcut Vol. med/ha/mc Ind. cr. curentă Indice de recoltare mc mc/an/ha % ha m/ha mc/an la ha 15,981 300 237 9 - - - - - - 2,6 100 203 3,8 3,0 0,1 - - 4,244 66 103 - - - - - - - - - 127 2,0 3,1 - - - 20,225 366 340 9 - - 16,87 - - 25,8 - - 180 3,3 3,0 0,1 - - 16,281 275 253 10 - - - - - - 2,63 101 207 3,5 3,2 0,1 - - 3,634 119 299 - - - - - - - - - 104 3,4 8,6 - - - 19,915 394 552 10 - - 31,85 - - 25,8 - - 175 3,5 4,9 0,1 - - 16,201 330 228 20 - - - - - - 2,65 102 206 4,2 2,9 0,3 - - 1,634 171 195 10 - - - - - - - - 47 4,9 5,6 0,3 - - 17,835 501 423 30 - - 23,47 - - 25,8 - - 157 4,4 3,7 0,3 - - 20,16 448 299 149 - - - - - - 4,52 174 256 5,7 3,8 1,9 - - 4,196 195 130 10 - - - - - - - - 120 5,6 3,7 0,3 - - 24,356 643 429 159 - - 25,04 - - 25,8 - - 214 5,7 3,8 1,4 - - * Nu sunt date ** Volum din tăieri de conservare ... 15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă S.U.P. "A" Noul amenajament Suprafața (ha) Pădure în producție 78,67 Terenuri destinate împăduririi - TOTAL 78,67 Clase de vârstă I II III IV V Actuală 1,65 3,95 6,90 56,15 10,02 Peste 20 ani 22,54 1,65 3,28 6,90 44,30 Normală 17,48 17,48 17,48 17,48 8,75 ... ...
+
Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 16.2. Evidențe privind structura și mărimea fondului forestier 16.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 16. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 16.1.1. Descriere parcelară U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,8. Nuileiș de CA și MJ pe 0,6 S. Elemente taxatorice variabile (H=20-28 m in vale, în amonte H=20-21 m). DT=CA, FA, SC, GI. Diseminat MJ, ULC, JU. 9A EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Pe vale câteva exemplare de PLZ, cca 12 ex. cu diametrul mai mare de 50 cm și înălțimea 28-29 m. Spre limita cu u.a.9A proporția DT este mai mare. Preexistenți de DD, SA, ST. Elemente taxatorice variabile (H la SC 14-19 m). DT = ULC, NU, CE, JU. Diseminat DD, SA, ST, PLZ. K= 0,7-0,9. 9D EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-0,9. Nuieliș de CE, CA, MJ pe 0,4S, câteva exemplare doborâte din elemente de CE de 55 ani. Diseminat CA, MJ, GI. 9E EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,7-0,8. Panta variabilă 10-30 grade. Nuieliș de MJ, CA pe 0,3S. DT = CA, GI, MJ. 9G U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,7. Panta variabilă 10-30 grade. Nuieliș de GI, CE și JU pe 0,2S. Diseminat ULC, NUC, SA, CI, JU, ST. 9H EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,7. Drum de tractor prin u.a.; nuieliș-prăjiniș de JU, MJ, AR pe 0,5S. Preexistenți de TE. Diseminat AR, MJ, TE, FR, PLA, PR, ULC. 98B EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Diseminat JU, MJ. 98C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,4-0,6 (mai mare spre răsărit). Arboret brăcuit în urma tăierilor ilegale. Nuieliș-prăjiniș de JU, MJ, AR și ULC pe 0,5S. Diseminat AR, MJ, PR, ULC, SC. 98D U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Nuieliș de MJ și JU pe 0,3S. Diseminat MJ, JU, TE, ULC, PA, AR. 98E EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Mlaștină (un canal, șanț cu apă) în partea de răsărit a parcelei. 98N EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-0,9. Nuieliș de JU, MJ, PA pe 0,3 S. Elemente taxatorice variabile. DT = CA, JU, ST. Diseminat PA și MJ. 103C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-0,9. 104A U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,5-0,7. Nuieliș-prăjiniș-păriș de MJ, JU, FR, TE pe 0,7S. Volumul speciilor din u.a. care nu se regăsesc descrierea parcelară a fost asimilat la CE (diversele tari) și TE (diversele moi). Diseminat JU, ST, MJ, GO. 104B EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,7. Platou. 104C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,7. Prăjiniș-păriș de MJ, JU, FR, PA pe 0,8S. Volumul arborilor din speciile JU, ULC, FR, MJ a fost asimilat la specia TE. Diseminat JU, ULC, MJ, FR, PA. 104D EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,5-0,6. Prăjiniș-păriș de MJ, JU, FR, PA pe 0,2S. 104E U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,7-0,8. Diseminat GI. 120B EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Nuieliș prăjiniș de JU și AR pe 0,2S. Diseminat JU și AR. 120C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,5-0,7. Panta variabilă 10-25 grade. Nuieliș-prăjiniș de CI și AR pe 0,2 S. Diseminat CI, AR, JU. 120D EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,8. Diseminat GO, MJ, AR, PR, SC. 120E U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,4-0,6. Panta variabilă 10-30 grade. Nuieliș-prăjiniș de MJ și AR. 120F EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Diseminat SC. 120G EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Nuieliș de MJ, CA, JU pe 0,3S. Diseminat PA, CA, ST, MJ, JU, SC. 121A EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,3-0,5. Nuieliș de SA pe 0,1S. Diseminat JU, PAM, SA, AR, CD. 121B U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K = 0,6-0,8. Prăjiniș-păriș de AR pe 0,2 S. Nuieliș de CA, MJ pe 0,4S. Diseminat GO, ST, MJ, CA, AR. 121C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,7. Majoritatea exemplarelor de AR sunt aplecate. DT = JU, MJ, CD. 121D EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,7-0,8. Nuieliș-prăjiniș de AR, MJ, JU, CA pe 0,4S. Diverse tari în amonte. Diseminat AR, MJ, JU, CA. 121E EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,7-0,8. Elemente taxatorice variabile. Lângă drum, prin u.a. trece o rețea electrică și un șanț betonat. Diseminat GI. 121F U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,7-0,8. Diseminat GO și AR. 121G EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Teren neproductiv (lac). 121N EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Diseminat PIN. 130A EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-0,9. Nuieliș de CI pe 0,1 S. Diseminat CI și TE. 130B U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,8. Panta variabilă 10-30 grade. Elemente taxatorice variabile (H la CE 18-24 m). Prăjiniș de CE pe 0,2S. Nuieliș de MJ, JU pe 0,3S. Diseminat JU, MJ, SB. 206A EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-1,0. 206B EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-0,9. 206C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,8-0,9. Panta variabilă 12-35 grade. Nuieliș de SC pe 0,3S. Elemente taxatorice variabile. Diseminat GI. 207A U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,1-0,4. Volumul din speciile SC, DD, ULC, NU a fost asimilat la specia ANN. Diseminat SC, DD. ULC, NU. 240A EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,8, mai mare spre râul Olteț. Elemente taxatorice variabile. Diseminat SC, SA, NU. 240B EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. K= 0,6-0,8. Diseminat SA, ST, SC, CE, JU. 240C EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Schema de plantare 5x4 mp. K= 0,5-0,8. 255A U.P. I OLTENII DIN OLT Anul execuției Numărul actului Felul lucrării Suprafața (ha) Producția de lemn, număr de puieți, kg.de semințe Proveniența Specii Nr. u.a. Poiană. Clasă de regenerare. Păducel pe 40% din suprafață. 255B ... 16.1.2. Evidența arboretelor inventariate u.a. Suprafața [ha] % Procedeul de inventariere Volumul [mc] Totală Inventariată La ha Total 9 D 5,46 1,00 18 cercuri de 500 m.p. cu rază variabilă 98 536 98 D 11,85 1,00 9 cercuri de 500 m.p. cu rază variabilă 152 1801 104 B 0,69 0,69 100 integral (fir cu fir) 161 111 104 D 1,30 1,30 100 integral (fir cu fir) 335 435 104 E 0,67 0,67 100 integral (fir cu fir) 299 201 120 D 0,38 0,38 100 integral (fir cu fir) 145 55 121 B 0,67 0,67 100 integral (fir cu fir) 85 57 121 F 0,66 0,66 100 integral (fir cu fir) 27 18 121 G 0,37 0,37 100 integral (fir cu fir) 38 14 206 A 7,36 1,00 14 cercuri de 500 m.p. cu rază variabilă 251 1847 240 A 8,20 8,20 100 integral (fir cu fir) 38 312 255 A 4,50 4,50 100 integral (fir cu fir) 232 1044 Total 42,11 20,44 49 - - - ... 16.1.3. Evidența u.a. puse în valoare de ocol În cadrul U.P. I Oltenii din Olt nu avem arborete puse în valoare de ocoalele silvice. ... ... 16.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 16.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale U.P. I OLTENII DIN OLT Suprafata (Ha) CATEGORIE DE FOLOSINȚA GRF. I GRF. II Total A - Păduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 113.64 113.64 A1 - Păduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale 113.64 113.64 A11 - Păduri inclusiv plantatii cu reușita definitiva 112.07 112.07 9 A 9 D 9 E 9 G 9 H 98 B 98 C 98 D 98 E 103 C 104 A 104 B 104 C 104 D 104 E 120 B 120 C 120 D 120 E 120 F 120 G 121 A. 121 B 121 C 121 D 121 F 121 G 130 B 206 A 206 B 206 C 207 A 240 A 240 B 240 C 255 A A12 - Regenerări pe cale artificiala cu reușita parțiala 130 A 0.05 0.05 A13 - Regenerări pe cale naturala cu reușita parțiala A14 - Terenuri de reimpadurit in urma tăierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi 255 B 1.52 1.52 A16 - Terenuri degradate prevăzute a se impadurii A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi A2 - Păduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale A21 - Păduri inclusiv plantatii cu reușita definitiva A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reușita partiala A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi B - Terenuri afectate gospodăririi silvice B1 - Linii parcelare principale B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului B3 - Instalații de transport forestier: drumuri, cai ferate si luniculare permanente B4 - Clădiri, curți si depozite permanente B5 - Pepiniere si plantatii seminciere B6 - Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administrației B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscatorii de semințe, etc. B9 - Ape care fac parte din fondul forestier B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune B11 - Fasii de frontiera si instalatii aferente (G) C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. 98 N 121 N 2.53 D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii instalatii electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc. D2 - Deținute de persoane fizice sau juridice fara aprobările legale necesare, ocupatii si litigii TOTAL: A + B + C + D 113.64 116.17 ... 16.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale U.P. I OLTENII DIN OLT ... 16.2.3. Situația sintetică pe specii U.P. I OLTENII DIN OLT Specia SUPRAFATA VOLUM TOTAL Crestere Totala Varsta medie Clp med. Productivitate Consistenta Amestec Mod regenerare Vitalitate TOTAL Grupa I sup. mij. inf. med. 0.1 - 0.3 0.4 - 0.6 0.7 - 1.0 < 50 50 - 80 > 80 SM PL LS vig. nor. slb. Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % % CE 25.37 24 25.37 100 5578 30 105 4.1 72 3.3 84 16 79 2 98 3 5 92 2 14 84 98 2 GI 20.45 18 20.45 100 4061 20 101 4.9 68 3.0 99 1 79 3 97 9 91 100 100 ST 19.53 17 19.53 100 4142 20 44 2.3 107 3.0 100 63 45 55 49 40 11 9 1 90 100 SC 8.67 8 8.67 100 667 3 5 0.6 30 3.7 50 50 77 24 76 2 31 67 36 64 53: 47 PLN 7.33 7 7.33 100 732 4 13 1.8 40 4.3 33 67 36 67 33 33 67 100 33 67 PLA 6.89 6 6.89 100 1061 5 26 3.8 38 3.7 64 36 ,52 36 64 100 100 64 36 PLZ 5.17 5 5.17 100 1101 5 29 2.0 100 66 13 87 100 100 100 ANN 3.76 3 3.76 100 559 3 8 2.1 37 3.2 78 22 59 22 78 100 100 78 22 DT 3.16 3 3.16 100 547 3 18 5.7 64 3.0 100 82 100 100 100 100 FR 2.63 2 2.63 100 347 2 7 2.7 75 3.9 10 90 54 90 10 91 9 91 9 100 TE 2.54 2 2.54 100 677 3 22 8.7 60 3.0 100 86 13 87 13 87 100 100 JU 2.39 2 2.39 100 285 1 81 4.0 100 60 53 47 100 100 100 AR 1.33 1 1.33 100 86 1 0.8 40 3.0 100 70 100 100 100 100 ULC 1.29 1 1.29 100 262- 1 6 4.7 48 3.0 100 52 92 8 92 8 100 100 CD 0.76 1 0.76 100 26 4 29 3.0 100 63 32 68 100 100 100 NU 0.55 0.55 100 55 4 7.3 40 3.0 100 91 100 100 100 100 DD 0.17 0.17 100 7 1 5.9 20 3.0 100 71 100 100 100 100 GO 0.13 0.13 100 32 1 7.7 70 3.0 100 77 100 100 100 100 TOT 112.12 100 112.12 100 20225 100 366 3.3 65 3.3 5 76 19 69 7 16 77 32 15 53 21 11 68 88 12 SUPRAFATA TOTALA: 116.17 HA NR. PARCELE: 11 SPF. MEDIE PARCELA: 10.56 HA NR. UA: 41 SPF. MEDIE UA: 2.83 HA ... 16.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale U.P. I OLTENII DIN OLT Gr Subgr FCT Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med. Consistenta I II III IV V Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4 - 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani 1 3 3G 52.79 5.73 3.60 62.12 100 72 12422 100 200 205 3.3 78 3.2 14.51 47.61 T. subgr. 52.79 5.73 3.60 62.12 55 72 12422 61 200 205 3.3 78 3.2 14.51 47.61 85 % 9 % 6 % 100% 23 % 77 % 4 4D 0.67 22.24 2.04 2.07 27.02 98 75 4332 98 160 111 4.1 60 3.2 3.42 23.60 4F 0.50 0.50 2 85 75 2 150 3 6.0 51 3.0 0.05 0.45 T. subgr. 0.67 22.74 2.04 2.07 27.52 25 75 4407 22 160 114 4.1 60 3.2 3.47 24.05 2 % 83 % 7 % 8 % 100% 13 % 87 % 5 5Q 4.50 9.78 0.82 7.38 22.48 100 52 3396 100 151 47 2.1 37 3.5 8.20 14.28 T. subgr. 4.50 9.78 0.82 7.38 22.48 20 52 3396 17 151 47 2.1 37 3.5 8.20 14.28 20 % 43 % 4 % 33 % 100% 36% 64 % Total grupa 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5% 75 % 8 % 12% 100 % 7 % 16% 77 % TOTAL 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5 % 75 % 8 % 12% 100 % 7 % 16% 77 % ... 16.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii U.P. I OLTENII DIN OLT Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4 - 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/H Ani 1 CE 21.23 0.54 3.60 25.37 23 79 5578 29 220 105: 4.1 72 3.3 0.55 24.82 GI 20.22 0.23 20.45 18 79 4061 20 199 101 4.9 68 3.0 0.52 19.93 ST 19.53 19.53 17 63 4142 20 212 44 2.3 107 3.0 8.80 10.73 SC 4.36 2.24 2.07 8.67 8 77 667 3 77 5 0.6 30 3.7 2.04 6.63 PLN 2.41 4.92 7.33 7 36 732 4 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 6 52 1061 5 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 5.17 5.17 5 66 1101 5 213 29 2.0 0.67 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 3 59 559 3 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 DT 7.65 4.76 12.41 11 66 1647 8 133 42 3.4 62 3.4 5.06 7.35 DM 2.54 2.54 2 86 677 3 267 22 8.7 60 3.0 6.34 2.20 Total grupa 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5% 75 % 8% 12% 100% 7 % 16% 77 % TOTAL 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5% 75 % 8% 12% 100 % 7 % 16 % 77 % ... 16.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii U.P. I OLTENII DIN OLT Specia Clasa TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafața Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4 - 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani CE 21.23 0.54 3.60 25.37 23 79 5578 29 220 105 4.1 72 3.3 0.55 24.82 GI 20.22 0.23 20.45 18 79 4061 20 199 101 4.9 68 3.0 0.52 19.93 ST 19.53 19.53 17 63 4142 20 212 44 2.3 107 3.0 8.80 10.73 SC 4.36 2.24 2.07 8.67 8 77 667 3 77 5 0.6 30 3.7 2.04 6.63 PLN 2.41 4.92 7.33 7 36 732 4 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 6 52 1061 5 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 5.17 5.17 5 66 1101 5 213 29 2.0 0.67 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 3 59 559 3 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 DT 7.65 4.76 12.41 11 66 1647 8 133 42 3.4 62 3.4 5.06 7.35 DM 2.54 2.54 2 86 677 3 267 22 8.7 60 3.0 0.34 2.20 TOTAL 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5% 75% 8% 12% 100 % 7 % 16% 77% ... 16.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv U.P. I OLTENII DIN OLT Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4 - 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani 1 CE 21.23 0.54 3.60 25.37 23 79 5578 29 220 105 4.1 72 3.3 0.55 24.82 GI 20.22 0.23 20.45 18 79 4061 20 199 101 4.9 68 3.0 0.52 19.93 ST 19.53 19.53 17 63 4142 20 212 44 2.3 107 3.0 8.80 10.73 SC 4.36 2.24 2.07 8.67 8 77 667 3 77 5 0.6 30 3.7 2.04 6.63 PLN 2.41 4.92 7.33 7 36 732 4 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 6 52 1061 5 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 5.17 5.17 5 66 1101 5 213 29 2.0 0.67 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 3 59 559 3 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 DT 7.65 4.76 12.41 11 66 1647 8 133 42 3.4 62 3.4 5.06 7.35 DM 2.54 2.54 2 86 677 3 267 22 8.7 60 3.0 0.34 2.20 TOTAL 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5% 75% 8% 12% 100% 7% 16% 77% ... 16.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii, pentru fondul neproductiv În cadrul U.P. I Oltenii din Olt nu avem suprafețe de fond forestier încadrate în subunități de protecție. ... 16.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție sau protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii U.P. I OLTENII DIN OLT S.U.P."A" Cl. vrt. Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4 - 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani 1 1 CE 0.94 0.94 57 90 48 60 51 5 5.3 20 3.0 0.94 GI 0.71 0.71 43 86 32 40 45 3 4.2 18 3.0 0.05 0.66 T. gr. 1.65 1.65 100 88 80 100 48 8 4.8 19 3.0 0.05 1.60 100% 100% 3% 97% 1 T CE 0.94 0.94 57 90 48 60 51 5 5.3 20 3.0 0.94 GI 0.71 0.71 43 863 32 40 45 3 4.2 18 3.0 0.05 0.66 T. cl. 1.65 1.65 2 88 80 1 48 8 4.8 19 3.0 0.05 1.60 vrt. 100% 100% 3% 97% 2 1 CE 1.08 1.08 27 90 98 31 91 7 6.5 25 3.0 1.08 ST 0.16 0.16 4 88 17 5 106 1 6.3 25 3.0 0.16 FR 0.26 0.26 7 88 27 8 104 2 7.7 25 3.0 0.26 AR 1.33 1.33 33 70 86 26 65 1 0.8 40 3.0 1.33 ULC 0.10 0.10 3 70 13 4 130 1 10.0 25 3.0 0.10 PLZ 0.67 0.67 17 40 57 17 85 25 2.0 0.67 0.35 DT 0.15 0.20 0.35 9 80 30 9 86 2 5.7 31 3.6 T. gr. 0.67 3.08 0.20 3.95 100 73 328 100 83 14 3.5 31 2.9 0.67 3.28 17% 78% 5% 100% 17% 83% 2 T CE 1.08 1.08 27 90 98 31 91 7 6.5 25 3.0 1.08 ST 0.16 0.16 4 88 17 5 106 1 6.3 25 3.0 0.16 FR 0.26 0.26 7 88 27 8 104 2 7.7 25 3.0 0.26 AR 1.33 1.33 33 70 8 26 65 1 0.8 40 3.0 1.33 ULC 0.10 0.10 3 70 13 4 130 1 10.0 25 3.0 0.10 PLZ 0.67 0.67 17 40 57 17 85 25 2.0 0.67 DT 0.15 0.20 0.35 9 80 30 9 86 2 5.7 31 3.6 0.35 T. cl. 0.67 3.08 0.20 3.95 5 73 328 2 83 14 3.5 31 2.9 0.67 3.28 vrt. 17% 78% 5% 100% 17% 83% 3 1 CE 0.40 3.60 4.00 57 90 312 30 78 17 4.3 55 4.8 4.00 ST 0.45 0.45 7 91 74 7 164 3 6.7 55 3.0 0.45 TE 2.20 2.20 32 90 593 58 270 21 9.5 55 3.0 2.20 DT 0.25 0.25 4 92 49 5 196 2 8.0 55 3.0 0.25 T. gr. 3.30 3.60 6.90 100 90 1028 100 149 43 6.2 55 4.0 6.90 48% 52% 100% 100% 3 T CE 0.40 3.60 4.00 57 90 312 30 78 17 4.3 55 4.8 4.00 ST 0.45 0.45 7 91 74 7 164 3 6.7 55 3.0 0.45 3 T TE 2.20 2.20 32 90 593 58 270 21 9.5 55 3.0 2.20 DT 0.25 0.25 4 92 49 5 196 2 8.0 55 3.0 0.25 T. cl. 3.30 3.60 6.90 9 90 1028 6 149 43 62 55 4.0 6.90 vrt. 48% 52% 100% 100% 4 1 CE 11.64 0.54 12.18 22 79 3432 29 282 54 4.4 75 3.0 12.18 GI 18.30 0.23 18.53 33 80 3734 31 202 94 5.1 69 3.0 18.53 ST 17.22 17.22 31 62 3499 29 203 38 2.2 104 3.0 7.10 10.12 FR 2.37 2.37 4 50 320 3 135 5 2.1 80 4.0 2.37 JU 2.32 2.32 4 60 265 2 114 80 4.0 1.19 1.13 ULC 1.19 1.19 2 50 249 2 209 5 4.2 50 3.0 1.19 DT 2.34 2.34 4 79 452 4 193 12 5.1 73 3.0 2.34 T. gr. 50.69 5.46 56.15 100 71 11951 100 213 208 3.7 82 3.1 11.85 44.30 90% 10% 100% 21% 78% 4 T CE 11.64 0.54 12.18 22 79 3432 29 282 54 4.4 75 3.0 12.18 GI 18.30 0.23 18.53 33 80 3734 31 202 94 5.1 69 3.0 18.53 ST 17.22 17.22 31 62 3499 29 203 38 2.2 104 3.0 7.10 10.12 FR 2.37 2.37 4 50 320 3 135 5 2.1 80 4.0 2.37 JU 2.32 2.32 4 60 265 2 114 80 4.0 1.19 1.13 ULC 1.19 1.19 2 50 249 2 209 5 4.2 50 3.0 1.19 DT 2.34 2.34 4 79 452 4 193 12 5.1 73 3.0 2.34 T. cl. 50.69 5.46 56.15 71 71 11951 74 213 208 3.7 82 3.1 11.85 44.30 vrt. 90% 10% 100% 21% 79% 5 1 CE 6.62 6.62 90 70 1597 86 241 21 3.2 90 3.0 6.62 GI 0.74 0.74 10 70 250 14 338 2 2.7 90 3.0 0.74 T. gr. 7.36 7.36 100 70 1847 100 251 23 3.1 90 3.0 7.36 100% 100% 100% 5 T CE 6.62 6.62 90 70 1597 86 241 21 3.2 90 3.0 6.62 GI 0.74 0.74 10 70 250 14 338 2 2.7 90 3.0 0.74 T. cl. 7.36 7.36 9 70 1847 12 251 23 3.1 90 3.0 7.36 vrt. 100% 100% 100% 6 1 CE 0.55 0.55 80 60 91 82 165 1 1.8 110 3.0 0.55 TE 0.14 0.14 20 57 20 18 143 1 7.1 60 3.0 0.14 T. gr. 0.69 0.69 100 59 111 100 161 2 2.9 100 3.0 0.69 100% 100% 100% 6 T CE 0.55 0.55 80 60 91 82 165 1 1.8 110 3.0 0.55 TE 0.14 0.14 20 57 20 18 143 1 7.1 60 3.0 0.14 T. cl. 0.69 0.69 1 59 111 1 161 2 2.9 100 3.0 0.69 vrt. 100% 100% 100% 7 1 ST 1.70 1.70 86 60 552 87 325 2 1.2 150 3.0 1.70 TE 0.20 0.20 10 60 64 10 320 110 3.0 0.20 JU 0.07 0.07 4 57 20 3 286 110 4.0 0.07 T. gr. 1.90 0.07 1.97 100 60 636 100 323 2 1.0 145 3.0 1.97 96% 4% 100% 100% 7 T ST 1.70 1.70 86 60 552 87 325 2 1.2 150 3.0 1.70 TE 0.20 0.20 10 60 64 10 320 110 3.0 0.20 JU 0.07 0.07 4 57 20 3 286 110 4.0 0.07 T. cl. 1.90 0.07 1.97 3 60 636 4 323 2 1.0 145 3.0 1.97 vrt. 96% 4% 100% 100% T 1 CE 21.23 0.54 3.60 25.37 32 79 5578 35 220 105 4.1 72 3.3 0.55 24.82 GI 19.75 0.23 19.98 25 80 4016 25 201 99 5.0 68 3.0 0.05 19.93 ST 19.53 19.53 25 63 4142 26 212 44 2.6 107 3.0 8.80 10.73 FR 0.26 2.37 2.63 3 54 347 2 132 7 2.7 75 3.9 2.37 0.26 TE 2.54 2.54 3 86 677 4 267 22 8.7 60 3.0 0.34 2.20 JU 2.39 2.39 3 60 285 2 119 81 4.0 1.26 1.13 AR 1.33 1.33 2 70 86 1 65 1 0.8 40 3.0 1.33 ULC 1.29 1.29 2 52 262 2 203 6 4.7 48 3.0 1.19 0.10 PLZ 0.67 0.67 1 40 57 85 25 2.0 0.67 DT 2.74 0.20 2.94 4 81 531 3 181 16 5.4 66 3.1 2.94 TOTAL 0.67 68.67 5.73 3.60 78.67 100 73 15981 100 203 300 3.8 78 3.2 15.23 63.44 1% 87% 7% 5% 100% 19% 81% T T CE 21.23 0.54 3.60 25.37 32 79 5578 35 220 105 4.1 72 3.3 0.55 24.82 GI 19.75 0.23 19.98 25 80 4016 25 201 99 5.0 68 3.0 0.05 19.93 ST 19.53 19.53 25 63 4142 26 212 44 2.3 107 3.0 8.80 10.73 FR 0.26 2.37 2.63 3 54 347 2 132 7 2.7 75 3.9 2.37 0.26 TE 2.54 2.54 3 86 677 4 267 22 8.7 60 3.0 0.34 2.20 JU 2.39 2.39 3 60 285 2 119 81 4.0 1.26 1.13 AR 1.33 1.33 2 70 86 1 65 1 0.8 40 3.0 1.33 ULC 1.29 1.29 2 52 262 2 203 6 4.7 48 3.0 1.19 0.10 T T PLZ 0.67 0.67 1 40 57 85 25 2.0 0.67 DT 2.74 0.20 2.94 4 81 531 3 181 16 5.4 66 3.1 2.94 TOTAL 0.67 68.67 5.73 3.60 78.67 100 73 15981 100 203 300 3.8 78 3.2 15.23 63.44 1% 87% 7% 5% 100% 19% 81% U.P. I OLTENII DIN OLT S.U.P."X" Cl. vrt. Gr. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4 - 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani 4 1 SC 1.04 1.04 60 70 28 54 27 3 2.9 20 5.0 1.04 CD 0.52 0.52 30 69 17 33 33 3 5.8 20 3.0 0.52 DD 0.17 0.17 10 71 7 13 41 1 5.9 20 3.0 0.17 T. gr. 0.69 1.04 1.73 100 70 52 100 30 7 4.0 20 4.2 1.73 40% 60% 100% 100% 4 T SC 1.04 1.04 60 70 28 54 27 3 2.9 20 5.0 1.04 CD 0.52 0.52 30 69 17 33 33 3 5.8 20 3.0 0.52 DD 0.17 0.17 10 71 7 13 41 1 5.9 20 3.0 0.17 T. cl. 0.69 1.04 1.73 5 70 52 1 30 7 4.0 20 4.2 1.73 vrt. 40% 60% 100% 100% 5 1 SC 4.36 0.37 4.73 82 88 429 78 91 1 0.2 25 3.2 4.73 NU 0.55 0.55 9 91 55 10 100 4 7.3 40 3.0 0.55 DT 0.55 0.55 9 91 66 12 120 4 7.3 40 3.0 0.55 T. gr. 5.46 0.37 5.83 100 89 550 100 94 9 1.5 28 3.1 5.83 94% 6% 100% 100% 5 T SC 4.36 0.37 4.73 82 88 429 78 91 1 0.2 25 3.2 4.73 NU 0.55 0.55 9 91 55 10 100 4 7.3 40 3.0 0.55 DT 0.55 0.55 9 91 66 12 120 4 7.3 40 3.0 0.55 T. cl. 5.46 0.37 5.83 17 89 550 13 94 9 1.5 28 3.1 5.83 vrt. 94% 6% 100% 100% 6 1 SC 0.66 0.66 13 80 18 2 27 30 5.0 0.66 PLZ 4.50 4.50 87 70 1044 98 232 30 2.0 4.50 T. gr. 4.50 0.66 5.16 100 71 1062 100 206 30 2.4 5.16 87% 13% 100% 100% 6 T SC 0.66 0.66 13 80 18 2 27 30 5.0 0.66 PLZ 4.50 4.50 87 70 1044 98 232 30 2.0 4.50 T. cl. 4.50 0.66 5.16 15 71 1062 25 206 30 2.4 5.16 vrt. 87% 13% 100% 100% 7 1 SC 2.04 2.04 10 52 174 7 85 49 4.0 2.04 PLN 2.41 4.92 7.33 36 36 732 28 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 33 52 1061 41 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 ANN 2.94 0.82 3.76 18 59 559 22 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 CD 0.24 0.24 1 50 9 38 1 4.2 50 3.0 0.24 GI 0.47 0.47 2 51 45 2 96 2 4.3 50 3.0 0.47 T. gr. 10.49 2.86 7.38 20.73 100 48 2580 100 124 50 2.4 40 3.8 8.20 2.75 9.78 50% 14% 36% 100% 40% 13% 47% 7 T SC 2.04 2.04 10 52 174 7 85 49 4.0 2.04 PLN 2.41 4.92 7.33 36 36 732 28 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 33 52 1061 41 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 ANN 2.94 0.82 3.76 18 59 559 22 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 CD 0.24 0.24 1 50 9 38 1 4.2 50 3.0 0.24 GI 0.47 0.47 2 51 45 2 96 2 4.3 50 3.0 0.47 T. cl. 10.49 2.86 7.38 20.73 63 48 2580 61 124 50 2.4 40 3.8 8.20 2.75 9.78 vrt. 50% 14% 36% 100% 40% 13% 47% T 1 SC 4.36 2.04 2.07 8.47 25 77 649 15 77 4 0.5 31 3.7 2.04 6.43 PLN 2.41 4.92 7.33 22 36 732 17 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 21 52 1061 25 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 4.50 4.50 13 70 1044 25 232 30 2.0 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 11 59 559 13 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 CD 0.76 0.76 2 63 26 1 34 4 5.3 29 3.0 0.24 0.52 NU 0.55 0.55 2 91 55 1 100 4 7.3 40 3.0 0.55 DT 0.55 0.55 2 91 66 2 120 4 7.3 40 3.0 0.55 GI 0.47 0.47 1 51 45 1 96 2 4.3 50 3.0 0.47 DD 0.17 0.17 1 71 7 41 1 5.9 20 3.0 0.17 TOTAL 4.50 16.64 2.86 9.45 33.45 100 60 4244 100 127 66 2.0 35 3.5 8.20 2.75 22.50 13% 50% 9% 28% 100% 25% 8% 67% T T SC 4.36 2.04 2.04 8.47 25 77 649 15 77 4 0.5 31 3.7 2.04 6.43 PLN 2.41 4.92 7.33 22 36 732 17 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 21 52 1061 25 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 4.50 4.50 13 70 1044 25 232 30 2.0 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 11 59 559 13 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 CD 0.76 0.76 2 63 26 1 34 4 5.3 29 3.0 0.24 0.52 NU 0.55 0.55 2 91 55 1 100 4 7.3 40 3.0 0.55 DT 0.55 0.55 2 91 66 2 120 4 7.3 40 3.0 0.55 GI 0.47 0.47 1 51 45 1 96 2 4.3 50 3.0 0.47 DD 0.17 0.17 1 71 7 41 1 5.9 20 3.0 0.17 TOTAL 4.50 16.64 2.86 9.46 33.45 100 60 4244 100 127 66 2.0 35 3.5 8.20 2.75 22.50 13% 50% 9% 28% 100% 25% 8% 67% ... 16.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii U.P. I OLTENII DIN OLT Clasa de expl. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med. Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4- 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani 1 CE 18.81 0.54 19.35 28 75 5120 42 265 76 3.9 81 3.0 0.55 18.80 GI 1.21 0.08 1.29 2 64 307 2 238 4 3.1 74 3.1 0.47 0.82 ST 8.80 8.80 13 52 1654 13 188 12 1.4 126 3.0 8.80 SC 4.36 2.04 2.07 8.47 12 77 649 5 77 4 0.5 31 3.7 2.04 6.43 PLN 2.41 4.92 7.33 11 36 732 6 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 10 52 1061 9 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 5.17 5.17 7 66 1101 9 213 29 2.0 0.67 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 5 59 559 4 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 DT 4.50 3.63 8.13 12 62 1158 9 142 29 3.6 64 3.4 5.06 3.07 DM 0.34 0.34 59 84 1 247 1 2.9 89 3.0 0.34 Total 5.17 47.80 7.11 9.45 69.53 62 63 12425 61 179 173 2.5 64 3.3 8.20 17.93 43.40 cl. expl. 7% 69% 10% 14% 100% 12% 26% 62% 3 CE 0.40 3.60 4.00 22 90 312 9 78 17 4.3 55 4.8 4.00 GI 0.15 0.15 1 73 24 1 160 1 6.7 65 4.0 0.15 ST 10.12 10.12 57 70 2397 68 237 28 2.8 93 3.0 10.12 DT 0.25 1.13 1.38 8 74 184 5 133 2 1.4 75 3.8 1.38 DM 2.20 2.20 12 90 593 17 270 21 9.5 55 3.0 2.20 Total 12.97 1.28 3.60 17.85 16 77 3510 17 197 69 3.9 78 3.5 17.85 cl. expl. 73% 7% 20% 100% 100% 4 GI 18.30 18.30 88 80 3698 93 202 93 5.1 69 3.0 18.30 DT 2.54 2.54 12 74 265 7 104 8 3.1 53 3.0 2.54 Total 20.84 20.84 19 79 3963 20 190 101 4.8 67 3.0 20.84 cl. expl. 100% 100% 100% 5 ST 0.45 0.45 70 91 74 77 164 3 6.7 55 3.0 0.45 SC 0.08 0.08 12 75 7 7 88 25 4.0 0.08 DT 0.12 0.12 18 67 15 16 125 1 8.3 25 3.0 0.12 Total 0.57 0.08 0.65 1 85 96 148 4 6.2 46 3.1 0.65 cl. expl. 88% 12% 100% 100% 6 CE 1.08 1.08 90 90 98 90 91 7 6.5 25 3.0 1.08 SC 0.12 0.12 10 92 11 10 92 1 8.3 25 4.0 0.12 Total 1.08 0.12 1.20 1 90 109 1 91 8 6.7 25 3.1 1.20 cl. expl. 90% 10% 100% 100% 7 CE 0.94 0.94 45 90 48 40 51 5 5.3 20 3.0 0.94 GI 0.71 0.71 35 86 32 26 45 3 4.2 18 3.0 0.05 0.66 ST 0.16 0.16 8 88 17 14 106 1 6.3 25 3.0 0.16 DT 0.24 0.24 12 92 25 20 104 2 8.3 25 3.0 0.24 Total 2.05 2.05 2 89 122 1 60 11 5.4 20 3.0 0.05 2.00 cl. expl. 100% 100% 2% 98% TOTAL 5.17 85.31 8.59 13.05 112.12 100 69 20225 100 180 366 3.3 65 3.3 8.20 17.98 85.94 5% 75% 8% 12% 100% 7% 16% 77% U.P. I OLTENII DIN OLT S.U.P. A Clasa de expl. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med. Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani < 0.4 Ha 0.4- 0.6 Ha > 0.6 Ha 1 CE 18.81 0.54 19.35 54 75 5120 62 265 76 3.9 81 3.0 0.55 18.80 GI 0.74 0.08 0.82 2 71 262 3 320 2 2.4 89 3.1 ST 8.80 2.37 8.80 24 52 1654 20 188 12 1.4 126 3.0 8.80 0.82 FR 1.26 2.37 7 50 320 4 135 5 2.1 80 4.0 2.37 TE 0.34 0.34 1 59 84 1 247 1 2.9 89 3.0 0.34 JU 1.26 3 51 150 2 119 82 4.0 1.26 ULC 1.19 1.19 3 50 249 3 209 5 4.2 50 3.0 1.19 PLZ 0.67 0.67 2 40 57 1 85 25 2.0 0.67 DT 1.28 1.28 4 80 285 3 223 6 4.7 75 3.0 1.28 Total 0.67 31.16 4.25 36.08 46 65 8181 51 227 107 3.0 90 3.1 15.18 20.90 cl. expl. 2% 86% 12% 100% 42% 58% 3 CE 0.40 3.60 4.00 22 90 312 9 78 17 4.3 55 4.8 4.00 GI 0.15 0.15 1 73 24 1 160 1 6.7 65 4.0 0.15 ST 10.12 10.12 58 70 2397 68 237 28 2.8 93 3.0 10.12 TE 2.20 2.20 12 90 593 17 270 21 9.5 55 3.0 2.20 JU 1.13 1.13 6 70 135 4 119 80 4.0 1.13 DT 0.25 0.25 1 92 49 1 196 2 8.0 55 3.0 0.25 Total 12.97 1.28 3.60 17.85 23 77 3510 22 197 69 3.9 78 3.5 17.85 cl. expl. 73% 7% 20% 100% 100% 4 GI 18.30 18.30 88 80 3698 93 202 93 5.1 69 3.0 18.30 AR 1.33 1.33 6 70 86 2 65 1 0.8 40 3.0 1.33 DT 1.21 1.21 6 79 179 5 148 7 5.8 66 3.0 1.21 Total 20.84 20.84 26 79 3963 25 190 101 4.8 67 3.0 20.84 cl. expl. 100% 100% 100% 5 ST 0.45 0.45 70 91 74 77 164 3 6.7 55 3.0 0.45 FR 0.02 0.02 3 50 2 2 100 25 3.0 0.02 ULC 0.10 0.10 15 70 13 14 130 1 10.0 25 3.0 0.10 DT 0.08 0.08 12 75 7 7 88 25 4.0 0.08 Total 0.57 0.08 0.64 1 85 96 1 148 4 6.2 46 3.1 0.65 cl. expl. 88% 12% 100% 100% 6 CE 1.08 1.08 90 90 98 90 91 7 6.5 25 3.0 1.08 DT 0.12 0.12 10 92 11 10 92 1 8.3 25 4.0 0.12 Total 1.08 0.12 1.20 2 90 109 1 91 8 6.7 25 3.1 1.20 cl. expl. 90% 10% 100% 100% 7 CE 0.94 0.94 45 90 48 40 51 5 5.3 20 3.0 0.94 GI 0.71 0.71 35 86 32 26 45 3 4.2 18 3.0 0.05 0.66 ST 0.16 0.16 8 88 17 14 106 1 6.3 25 3.0 0.16 7 FR 0.24 0.24 12 92 25 20 104 2 8.3 25 3.0 0.24 Total 2.05 2.05 3 89 122 1 60 11 5.4 20 3.0 0.05 2.00 cl. expl. 100% 100% 2% 98% TOTAL 0.67 68.67 5.73 3.60 78.67 100 73 15981 100 203 300 3.8 78 3.2 15.23 63.44 1% 87% 7% 5% 100% 19% 81% U.P. I OLTENII DIN OLT S.U.P. X Clasa de expl. Specia Clasa de productie TOTAL Varsta Cls. pr. med. Consistenta I Ha II Ha III Ha IV Ha V Ha Suprafata Volum Crestere < 0.4 Ha 0.4- 0.6 Ha > 0.6 Ha Ha % % K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani 1 SC 4.36 2.04 2.07 8.47 25 77 649 15 77 4 0.5 31 3.7 2.04 6.43 PLN 2.41 4.92 7.33 22 36 732 17 100 13 1.8 40 4.3 4.92 2.41 PLA 4.43 2.46 6.89 21 52 1061 25 154 26 3.8 38 3.7 2.46 4.43 PLZ 4.50 4.50 13 70 1044 25 232 30 2.0 4.50 ANN 2.94 0.82 3.76 11 59 559 13 149 8 2.1 37 3.2 0.82 2.94 CD 0.76 0.76 2 63 26 1 34 4 5.3 29 3.0 0.24 0.52 NU 0.55 0.55 2 91 55 1 100 4 7.3 40 3.0 0.55 DT 0.55 0.55 2 91 66 2 120 4 7.3 40 3.0 0.55 GI 0.47 0.47 1 51 45 1 96 2 4.3 50 3.0 0.47 DD 0.17 0.17 1 71 7 41 1 5.9 50 3.0 0.17 Total 4.50 16.64 2.86 9.45 33.45 100 60 4244 100 127 66 2.0 35 3.5 8.20 2.75 22.50 cl. expl. 13% 50% 9% 28% 100% 25% 8% 67% TOTAL 4.50 16.64 2.86 9.45 33.45 100 60 4244 100 127 66 2.0 35 3.5 8.20 2.75 22.50 13% 50% 9% 28% 100% 25% 8% 67% ... ... 16.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure U.P. I OLTENII DIN OLT CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE Tip statiune Tip padure Natural fundamental de prod. Partial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total padure Terenuri goale TOTAL Sup. Ha Mij. Ha Inf. Ha Subprod. Ha Ha Sup. Ha Mij. Ha Inf. Ha Sup. + Mij. Ha Inf. Ha Ha Ha Ha Ha % 0 0 2.53 2.53 100 TOTAL 2.53 2.53 2 % 100 100 6142 7222 19.36 5.51 24.87 24.87 100 TOTAL 19.36 5.51 24.87 24.87 21 % 78 22 100 100 7332 6132 0.15 0.15 0.15 2 7226 0.66 0.66 0.66 11 7314 1.44 4.00 5.44 5.44 87 TOTAL 2.10 0.15 4.00 6.25 6.25 5 % 34 2 64 100 100 8322 7322 22.02 0.77 2.45 5.46 30.70 30.70 100 TOTAL 22.02 0.77 2.45 5.46 30.70 30.70 27 % 71 3 8 18 100 100 8511 6123 11.25 0.40 11.65 11.65 42 6324 13.82 1.48 0.87 16.17 16.17 58 TOTAL 25.07 1.48 1.27 27.82 27.82 24 % 90 5 5 100 100 8523 9312 9.78 8.20 4.50 22.48 1.52 24.00 100 TOTAL 9.78 8.20 4.50 22.48 1.52 24.00 21 % 44 36 20 94 6 100 TOTAL UP 78.33 9.12 3.93 11.23 9.51 112.12 4.05 116.17 100 % 70 8 4 10 8 97 3 100 ... 16.3.2. Recapitulația pe formații forestiere U.P. I OLTENII DIN OLT CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE Formatia forestiera Natural fundamental de prod. Partial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total padure Terenuri goale TOTAL Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup. + Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 00 2.53 2.53 2 100 100 61 STEJARETE 11.25 0.15 0.40 11.80 11.80 10 PURE DE STEJAR 96 1 3 100 100 63 SLEAURI DE LUNCA 13.82 1.48 0.87 16.17 16.17 14 86 9 5 100 100 72 GIRNITETE PURE 20.02 5.51 25.53 25.53 22 78 22 100 100 73 CERETO- GIRNITETE 23.46 0.77 2.45 5.46 4.00 36.14 36.14 31 65 2 7 15 11 100 100 93 PLOPIS AMES DE PLA SI PLN 9.78 8.20 4.50 22.48 1.52 24.00 21 44 36 20 94 6 100 TOTAL UP 78.33 9.12 3.93 11.23 9.51 112.12 4.05 116.17 100 % 70 8 4 10 8 97 3 100 % 78.33 9.12 3.93 20.74 112.12 4.05 116.17 100 70 8 4 18 97 3 100 ... 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine și expoziție U.P. I OLTENII DIN OLT Formatia forest. Categ. de altitudine CATEGORII DE INCLINARE TOTAL < 16 G 16- 30 G 31- 40 G > 40 G Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Total Ha 01 - 02 2.53 2.53 2.53 TOTAL 2.53 2.53 2.53 100% 100% 100% 61 01 - 02 11.80 11.80 11.80 TOTAL 11.80 11.80 11.80 100% 100% 100% 63 01 - 02 16.17 16.17 16.17 TOTAL 16.17 16.17 16.17 100% 100% 100% 72 01 - 02 9.72 9.22 0.37 5.72 9.72 14.94 0.37 25.03 02 - 04 0.50 0.50 TOTAL 10.22 9.22 0.37 5.72 10.22 14.94 0.37 25.53 51% 47% 2% 100% 40% 59% 1% 100% 73 01 - 02 5.44 1.20 17.12 9.24 6.64 17.12 9.24 33.00 02 - 04 0.69 2.45 3.14 3.14 TOTAL 5.44 0.69 1.20 17.12 11.69 6.64 17.12 12.38 36.14 89% 11% 4% 57% 39% 18% 48% 34% 100% 93 01 - 02 24.00 24.00 24.00 TOTAL 24.00 24.00 24.00 100% 100% 100% 01 - 02 69.65 9.22 0.37 1.20 22.84 9.24 70.86 32.06 9.61 112.53 02 - 04 0.50 0.69 2.45 0.50 3.14 3.64 TOTAL UP 70.16 9.22 1.06 1.20 22.84 11.69 71.36 32.06 12.75 116.17 88% 11% 1% 3% 64% 33% 61% 28% 11% 100% TOTAL 80.44 35.73 116.17 CAT. INCL. 69% 31% 100% ... 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziții U.P. I OLTENII DIN OLT Etaje fitoclimatice CATEGORII DE INCLINARE TOTAL < 16 G 16- 30 G 31- 40 G > 40 G Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Total Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha Ins. Ha P. Ins. Ha Umbr. Ha 2.53 2.53 2.53 100% 100% 100% 6 FD2 9.56 9.22 0.37 5.72 9.56 14.94 0.37 24.87 50% 48% 2% 100% 38% 61% 1% 100% 7 FD1 6.25 6.25 6.25 100% 100% 100% 8 FC 51.82 0.69 1.20 17.12 11.69 53.02 17.12 12.38 85.52 99% 1% 4% 57% 39% 64% 21% 15% 100% TOTAL 70.16 9.22 1.06 1.20 22.84 11.69 71.36 32.06 12.75 116.17 88% 11% 1% 3% 64% 33% 61% 28% 11% 100% ... 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului U.P. I OLTENII DIN OLT Natura si intensitatea eroziunii Categoria de înclinare Teren gol Pădure cu consistenta Total Ha 0.1 - 0.4 Ha 0.5 - 0.7 Ha 0.8 - 1.0 Ha Ha Fara eroziune 0 -15 1.52 11.45 42.62 24.85 80.44 16- 25 13.55 22.18 35.73 26- 30 31- 35 > 35 Total 1.52 11.45 56.17 47.03 116.17 Er. in adincime 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Slaba 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Moderata 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Puternica 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 F. puternica 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Excesiva 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Total Er. in suprafața 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Slaba 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Moderata 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Puternica 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 F. puternica 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Excesiva 0- 15 16- 25 26- 30 31- 35 > 35 Total Total UP 0- 15 1.52 11.45 45.62 24.85 80.44 16- 25 13.55 22.18 35.73 26- 30 31- 35 > 35 1.52 11.45 56.17 47.03 116.17 ... 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării U.P. I OLTENII DIN OLT Natura poluării Arborete afectate cu intensitatea poluării Total Ha Slaba Moderata Puternica Foarte puternica Compuși sulf si pulberi metal: PB, ZN, CD. CU. FE Compusi azot si gaze pulberi industria lemnului si chimica Pulberi si gaze emise de la termoficare Reziduuri lichide si solide din industrie si zootehnie Pulberi fabrice ciment Diversi factori poluanti Total poluare Fara poluare vizibila 116.17 Total UP 116.17 ... 16.3.7. Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi U.P. I OLTENII DIN OLT NATURA FACTORILOR Suprafata afectata Total Grade de manifestare Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Doboraturi de vant (V1- 4) 14 15.66 100 15.66 100 Uscare (U1- 4) 36 40.54 100 39.50 97 1.04 3 Atacuri de daunatori (I1- 3) Incendieri (K1- 3) Rupturi de zapada si vant (Z1- 4) Vatamari de exploatare (E1- 4) Vatamari produse de vanat (C1- 4) Poluare (1- 4) Alunecari (A1- 4) Inmlastinari (M1- 3) Eroziune in suprafata (S1- 4) Eroziune in adancime (A1- 5) Eroziune total (1- 5) Roca la suprafata total (R1- A) din care pe: 0.1 - 0.2S (R1- 2) 0.3 - 0.5S (R3- 5) > = 0.6S (R6-A) Tulpini nesanatoase total (T1- A) 63 71.71 100 49.96 66 23.02 32 1.73 2 din care: 10- 20% (T1- 2) 41 46.96 100 49.96 100 30- 50% (T3- 5) 22 24.75 100 23.02 93 1.73 7 Suprafata fondului forestier: 113.64 Ha ... ... 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii U.P. I OLTENII DIN OLT URG ACC Total CER GIRNITA STEJAR PD FRASIN C. Alte specii Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc 00 A 26.74 4892 144 2.02 146 12 19.16 3754 97 0.45 74 3 5.11 918 32 N 15.85 2908 49 4.00 312 17 10.28 2414 29 0.26 27 2 1.31 155 1 T 42.59 7800 193 6.02 458 29 19.16 3754 97 10.73 2488 32 0.26 27 2 6.42 1073 33 100% 100% 100% 14% 6% 15% 45% 48% 50% 25% 32% 17% 1% 1% 15% 14% 17% 23 N 11.85 1801 20 7.10 1102 10 2.37 320 5 2.38 379 5 100% 100% 100% 60% 61% 50% 20% 18% 25% 20% 21% 25% 24 A 0.67 57 0.67 57 100% 100% 100% 100% 100% 27 A 2.66 747 4 0.55 91 1 1.70 552 2 0.41 104 1 100% 100% 100% 21% 12% 25% 64% 74% 50% 15% 14% 25% 28 N 0.77 111 2 0.69 99 2 0.08 12 100% 100% 100% 90% 89% 100% 10% 11% 2 A 3.33 804 4 0.55 91 1 1.70 552 2 1.08 161 1 N 12.62 1912 22 0.69 99 2 0.08 12 7.10 1102 10 2.37 320 5 2.38 379 5 T 15.95 2716 26 1.24 190 3 0.08 12 8.80 1654 12 2.37 320 5 3.46 540 6 100% 100% 100% 8% 7% 12% 1% 54% 61% 46% 15% 12% 19% 22% 20% 23% 31 A 7.36 1847 23 6.62 1597 21 0.74 250 2 100% 100% 100% 90% 86% 91% 10% 14% 9% 33 N 12.77 3618 58 11.49 3333 52 1.28 285 6 100% 100% 100% 90% 92% 90% 10% 8% 10% 3 A 7.36 1847 23 6.62 1597 21 0.74 250 2 N 12.77 3618 58 11.49 3333 52 1.28 285 6 T 20.13 5465 81 18.11 4930 73 0.74 250 2 1.28 285 6 100% 100% 100% 90% 90% 91% 4% 5% 2% 6% 5% 7% 1+2+3 A 10.69 2651 27 7.17 1688 22 0.74 250 2 1.70 552 2 1.08 161 1 N 25.39 5530 80 12.18 3432 54 0.08 12 7.10 1102 10 2.37 320 5 3.66 664 11 T 36.08 8181 107 19.35 5120 76 0.82 262 2 8.80 1654 12 2.37 320 5 4.74 825 12 100% 100% 100% 54% 63% 71% 2% 3% 2% 24% 20% 11% 7% 4% 5% 13% 10% 11% SUP A 37.43 7543 171 9.19 1834 34 19.90 4004 99 2.15 626 5 6.19 1079 33 N 41.24 8438 129 16.18 3744 71 0.08 12 17.38 3516 39 2.63 347 7 4.97 819 12 T 78.67 15981 300 25.37 5578 105 19.98 4016 99 19.53 4142 44 2.63 347 7 11.16 1898 45 100% 100% 100% 33% 35% 35% 25% 25% 33% 25% 26% 15% 3% 2% 2% 14% 12% 15% U.P. I OLTENII DIN OLT URG ACC Total SALCIM PLOP N. PLOP ALB PLOPI EA. Alte specii Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc Spr. Ha Vol. Mc Crs. Mc 15 A 8.20 312 3 4.92 197 1 2.48 74 1 0.82 41 1 100% 100% 100% 60% 63% 34% 30% 24% 33% 10% 13% 33% 1 A 8.20 312 3 4.92 197 1 2.46 74 1 0.82 41 1 100% 100% 100% 60% 63% 34% 30% 24% 33% 10% 13% 33% 24 A 5.51 321 10 4.11 234 3 1.40 78 7 N 5.46 536 9 4.36 415 1 1.10 121 8 T 10.97 848 19 8.47 649 4 2.50 199 15 100% 100% 100% 77% 77% 21% 23% 23% 79% 2 A 5.51 312 10 4.11 234 3 1.40 78 7 N 5.46 536 9 4.36 415 1 1.10 121 8 T 10.97 848 19 8.47 649 4 2.50 199 15 100% 100% 100% 77% 77% 21% 23% 23% 79% 31 A 14.28 3084 44 2.41 535 12 4.43 987 25 4.50 1044 2.94 518 7 100% 100% 100% 17% 17% 27% 31% 32% 57% 31% 34% 21% 17% 16% 3 A 14.28 3084 44 2.41 535 12 4.43 987 25 4.50 1044 2.94 518 7 100% 100% 100% 17% 17% 27% 31% 32% 57% 31% 34% 21% 17% 16% 1+2+3 A 27.99 3708 57 4.11 234 3 7.33 732 13 6.89 1061 26 4.50 1044 5.16 637 15 N 5.46 536 9 4.36 415 1 1.10 121 8 T 33.45 4244 66 8.47 649 4 7.33 732 13 6.89 1061 26 4.50 1044 6.26 758 23 100% 100% 100% 25% 15% 6% 22% 17% 20% 21% 25% 39% 13% 25% 19% 18% 35% SUP A 27.99 3708 57 4.11 234 3 7.33 732 13 6.89 1061 26 4.50 1044 5.16 637 15 N 546 536 9 4.36 415 1 1.10 121 8 T 33.45 4244 66 8.47 649 4 7.33 732 13 6.89 1061 26 4.50 1044 6.26 758 23 100% 100% 100% 25% 15% 6% 22% 17% 20% 21% 25% 39% 13% 25% 19% 18% 34% ... 16.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec U.P. I OLTENII DIN OLT Specia Exploatabilitate >=80 % Ha AMESTEC < 30 % Ha Total Ha 50 - 80 % Ha 30 - 50 % Ha CE EX. 18.66 0.46 0.23 19.35 PREEX. 3.60 0.40 4.00 NEEX. 1.08 0.91 0.03 2.02 TOTAL 23.34 1.37 0.66 25.37 GI EX. 1.29 1.29 PREEX. 18.45 18.45 NEEX. 0.18 0.53. 0.71 TOTAL 18.63 0.53 1.29 20.45 ST EX. 1.70 4.73 2.37 8.80 PREEX. 7.87 2.25 10.12 NEEX. 0.45 0.16 0.61 TOTAL 2.15 7.87 4.89 4.62 19.53 SC EX. 5.77 2.70 8.47 NEEX. 0.08 0.12 0.20 TOTAL 5.77 2.70 0.08 0.12 8.67 PLN EX. 4.92 0.91 1.50 7.33 TOTAL 4.92 0.91 1.50 7.33 PLA EX. 6.14 0.75 6.89 TOTAL 6.14 0.75 6.89 PLZ EX. 5.17 5.17 TOTAL 5.17 5.17 ANN EX. 2.94 0.82 3.76 TOTAL 2.94 0.82 3.76 DT EX. 1.83 1.83 PREEX. 1.33 1.33 TOTAL 3.16 3.16 FR EX. 2.37 2.37 NEEX. 0.24 0.02 0.26 TOTAL 0.24 2.39 2.63 TE EX. 0.34 0.34 PREEX. 2.20 2.20 TOTAL 2.20 0.34 2.54 JU EX. 1.26 1.26 PREEX. 1.13 1.13 TOTAL 2.39 2.39 AR PREEX. 1.33 1.33 TOTAL 1.33 1.33 ULC EX. 1.19 1.19 NEEX. 0.10 0.10 TOTAL 0.10 1.19 1.29 CD EX. 0.52 0.24 0.76 TOTAL 0.52 0.24 0.76 NU EX. 0.55 0.55 TOTAL 0.55 0.55 DD EX. 0.17 0.17 TOTAL 0.17 0.17 GO PREEX. 0.13 0.13 TOTAL 0.13 0.13 EX. 31.30 8.08 15.24 14.91 69.53 PREEX. 25.58 7.87 5.24 38.69 NEEX. 1.71 1.25 0.77 0.17 3.90 TOTAL UP 58.50 17.20 16.01 20.32 112.12 53% 15% 14 % 18 % ... 16.4.3. Stabilirea vârstei medii, a exploatabilității și a ciclului U.P. I OLTENII DIN OLT SUP Specia TOTAL ARBORETE Arborete nat. partial derivate artif. de prod. sup. si mij. Suprafața Clp TE Ciclu Suprafața Clp TE Ciclu Ha % Med Med Ha % Med Med A 1 CE 25.37 32 3.3 80 20.68 30 3.0 80 2 GI 19.98 25 3.0 99 19.75 28 3.0 99 3 ST 19.53 25 3.0 95 19.53 28 3.0 95 4 FR 2.63 3 3.9 84 2.63 4 3.9 84 5 TE 2.54 3 3.0 84 0.34 3.0 108 6 JU 2.39 3 4.0 91 2.39 3 4.0 91 7 AR 1.33 2 3.0 70 8 ULC 1.29 2 3.0 79 1.29 2 3.0 79 9 PLZ 0.67 1 2.0 20 0.67 1 2.0 20 10 DT 2.94 4 3.1 86 2.54 4 3.1 88 TOTAL 78.67 100 3.2 89 90 69.82 100 3.1 90 90 X 1 SC 8.47 25 3.7 24 4.36 22 3.0 25 2 PLN 7.33 22 4.3 27 2.41 12 3.0 30 3 PLA 6.89 21 3.7 28 4.43 22 3.0 30 4 PLZ 4.50 13 2.0 20 4.50 23 2.0 20 5 ANN 3.76 11 3.2 29 2.94 15 3.0 30 6 CD 0.76 2 3.0 22 7 NU 0.55 2 3.0 25 0.55 3 3.0 25 8 DT 0.55 2 3.0 25 0.55 3 3.0 25 9 GI 0.47 1 3.0 25 10 DD 0.17 1 3.0 20 TOTAL 33.45 100 3.5 25 30 1974 100 2.8 26 30 ... 16.4.4. Lista u.a. exploatabile și preexploatabile U.P. I OLTENII DIN OLT SUP EX UA SPR CNS Varsta Volum CRS UA SPR CNS Varsta Volum CRS UA SPR CNS Varsta Volum CRS Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc A 1 9 A 11.66 0.8 75 3381 54 9 G 1.11 0.7 75 237 4 9 H 0.77 0.7 75 111 2 98 D 11.85 0.5 80 1801 20 104 B 0.69 0.6 110 111 2 104 D 1.30 0.6 150 435 1 104 E 0.67 0.6 150 201 1 121 B 0.67 0.4 25 57 206 A 7.36 0.7 90 1847 23 Total SUP pentru UA exploatabile 36.08 0.7 84 8181 107 2 9 E 4.00 0.9 55 312 17 98 B 11.25 0.7 80 2532 28 103 C 2.45 0.9 55 642 23 104 C 0.15 0.15 65 24 1 120 C 1.41 0.8 70 262 7 120 E 2.90 0.8 65 539 15 120 G 0.21 0.21 70 34 1 121 A 1.29 0.8 70 295 7 121 C 8.90 0.8 70 1833 45 121 D 1.48 1.48 40 98 2 121 E 4.65 0.8 70 902 24 Total SUP pentru UA preexploatabile 38.69 0.8 69 7473 170 Total SUP pentru UA exploatabile si preexploatabile 74.77 15654 277 X 1 9 D 5.46 0.9 25 536 9 120 B 1.73 0.7 20 52 7 120 D 0.38 0.6 45 55 120 F 2.37 0.5 50 173 3 121 F 0.66 0.8 30 18 121 G 0.37 0.7 25 14 240 A 8.20 0.2 40 312 3 240 B 2.29 0.7 40 430 10 240 C 7.49 0.7 40 1610 34 255 A 4.50 0.7 30 1044 Total SUP pentru UA exploatabile 33.45 0.6 36 4244 66 Total SUP pentru UA exploatabile si preexploatabile 33.45 4244 66 Total UP pentru UA exploatabile 69.53 0.6 60 12425 173 Total UP pentru UA preexploatabile 38.69 0.8 69 7473 170 Total UP pentru UA exploatabile si preexploatabile 108.22 0.7 63 19898 343 ... ... 16.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu drumuri/distanța de colectare U.P. I OLTENII DIN OLT Drum/ Acces. Total supraf. Acces. medie FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA Total supraf. Exploatabil Pre-exploat. Ne-exploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE TOTAL Supraf. Volum Grad. + transf. gr. Cvasi-grad. Succ. + progr. Rase Crang Total princ. Taieri cons. Rarituri Curatiri Total sec. Igiena Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc DP001 25.50 2.55 23.70 11.85 1801 11.25 0.60 951 951 8 8 91 1050 DP002 27.75 0.34 27.02 6.18 369 20.84 57 87 144 209 353 DP003 0.50 0.10 0.50 0.50 5 5 5 DP004 62.42 1.10 60.90 51.50 10255 6.60 2.80 1367 313 633 2313 73 2 75 181 2569 T. DP 116.17 1.23 112.12 69.53 12425 38.69 3.90 2318 370 720 3408 86 2 88 481 3977 TOTAL 116.17 1.20 112.12 69.53 12425 38.69 3.90 2318 370 720 3408 86 2 88 481 3977 0.1 - 0.3 27.19 0.26 26.46 15.83 2949 8.41 2.22 1367 57 73 1497 52 52 80 1629 0.4 - 0.6 16.48 0.41 16.48 0.37 14 15.03 1.08 14 14 9 2 11 130 155 0.7 - 0.9 2.29 0.90 2.29 2.29 430 13 13 1.0 - 1.2 21.71 1.07 20.19 20.19 2966 313 336 649 46 695 1.3 - 1.6 7.34 1.43 7.34 7.34 884 297 297 16 313 > 1.6 41.16 2.28 39.36 23.51 5182 15.25 0.60 951 951 25 25 196 1172 TOTAL 116.17 1.23 112.12 69.53 12425 38.69 3.90 2318 370 720 3408 86 2 88 481 3977 ... ... ... 17. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală 17.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului 17.4. Evidența decenală a aplicării amenajamentului 17.1. EVIDENȚA ȘI BILANȚUL aplicării anuale a prevederilor amenajamentului, cu privire la exploatări și împăduriri SPECIFICARE PRODUSE DIN: Tăieri de igienă Total Lucrări de împădurire Tăieri de produse principale Degajări Curățiri Rărituri Tăieri de conservare ha mc ha ha mc ha mc mc mc mc ha 1 2 3 5 4 6 7 8 9 10 11 12 Sarcina anuală 3,62 340 - 0,06 - 0,73 9 - 48 397 1,69 Sarcina pe deceniu (2019- 2028) 36,23 3408 - 0,60 2 7,28 86 - 481 3977 16,87 Realizat în anul I (2019-2020) Rămas de realizat în restul de 9 ani. Realizat în anul II (2020-2021) Rămas de realizat în restul de 8 ani. Realizat în anul III (2021-2022) Rămas de realizat în restul de 7 ani. Realizat în anul IV (2022-2023) Rămas de realizat în restul de 6 ani. Realizat în anul V (2023-2024) Rămas de realizat în restul de 5 ani. Realizat în anul VI (2024-2025) Rămas de realizat în restul de 4 ani. Realizat în anul VII (2025-2026) Rămas de realizat în restul de 3 ani. Realizat în anul VIII (2026-2027) Rămas de realizat în restul de 2 ani. Realizat în anul IX (2027-2028) Rămas de realizat în restul de 1 ani. Realizat în anul X (2028-2029) Rămas de realizat în total pe deceniu Rămas de realizat din sarcina decenală Realizat în plus față de prevederi Realizat în minus față de prevederi * Inclusiv suprafața din tăieri rase și tăieri în crâng ... 17.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală u.a. Supraf. Compoz. țel Consistența arboretului și descr. semințișului utilizabil, în anul. amenajării Specificări SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL ...... 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 98 D 11,85 ha 8ST 2DT 0,5 - Fructificația Felul tăierii Completări la regen. natur. Îngrijirea semințișurilor Descr. semințiș.: compoziție, înălț., desimea, răspândire. 104 B 0,69 ha 7CE 2GÎ 1DT 0,6 - Fructificația Felul tăierii Completări la regen. natur. Îngrijirea semințișurilor Descr. semințiș.: compoziție, înălț., desimea, răspândire. 104 D 1,30 ha 9ST 1DT 0,6 - Fructificația Felul tăierii Completări la regen. natur. Îngrijirea semințișurilor Descr. semințiș.: compoziție, înălț., desimea, răspândire. 104 E 0,67 ha 9ST 1DT 0,6 - Fructificația Felul tăierii Completări la regen. natur. Îngrijirea semințișurilor Descr. semințiș.: compoziție, înălț., desimea, răspândire. 206 A 7,36 ha 7CE 2GI 1DT 0,7 9CE 1GÎ 3 ani pe 0,3 S mixt Fructificația Felul tăierii Completări la regen. natur. Îngrijirea semințișurilor Descr. semințiș.: compoziție, înălț., desimea, răspândire. - - Fructificația Felul tăierii Completări la regen. natur. Îngrijirea semințișurilor Descr. semințiș.: compoziție, înălț., desimea, răspândire. ... 17.3. EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 EVIDENȚA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Produse din: ...... u.a. Nr. act de punere în valoare Specia Suprafața parcursă Material rezultat [m.c.] Lucrări de împăduriri Lemn de lucru Lemn de foc Total u.a. Nr. act de execuție Specia Supraf. Parcursă [ha] Suprafața efectiv împădurită [ha] Semănăt. directe Plantații Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 ... 17.4. EVIDENȚA DECENALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Anul din deceniul în curs Lucrări Tăieri de regenerare Rărituri Curățiri Degajări Tăieri de igienă Masă lemnoasă rezultată din: Total general (6+10+13+16+19) Lucrări de împădurire Suprafața parcursă Material rezultat Suprafața parcursă Material rezultat Produse accidentale I Produse accidentale II Lemn de lucru Lemn de foc Total Lemn de lucru Lemn de foc Total Lemn de lucru Lemn de foc Total Lemn de lucru Lemn de foc Total ha m.c. ha m.c. ha ha m.c. m.c. m.c. m.c. ha I Planificate Realizate În plus În minus II Planificate Realizate În plus În minus III Planificate Realizate În plus În minus IV Planificate Realizate În plus În minus V Planificate Realizate În plus În minus VI Planificate Realizate În plus În minus VII Planificate Realizate În plus În minus VIII Planificate Realizate În plus În minus IX Planificate Realizate În plus În minus X Planificate Realizate În plus În minus ... ... ----- Preluat: 2026-09-24T14:12:20.258306+00:00 · SHA256: c42710c7d13345418484223d223cabc73feaa66cc0d3559c5a7213150235481c