Legislație națională

PLAN · 0 · 2025

PLANUL DE MANAGEMENT din 22 decembrie 2025 al sitului Natura 2000 ROSCI0373 Râul Mureş între Brănişca şi Ilia

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Agen?ia Na?ională pentru Mediu ?i Arii Protejate · ID sursă 311891

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

PLANUL DE MANAGEMENT din 22 decembrie 2025 al sitului Natura 2000 ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia EMITENT AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU MEDIU ȘI ARII PROTEJATE Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 117 bis din 12 februarie 2026
Notă ...
Aprobat prin DECIZIA nr. 3.561 din 22 decembrie 2025 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 12 februarie 2026.
+
CUPRINS 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management ... 1.2. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management ... 1.3.2. Localizarea ariei naturale protejată vizate de Planul de management ... 1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizată de Planul de management ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie ... 2.2. Hidrografie ... 2.3. Pedologie ... 2.4. Clima ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele ... 3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.3. Nevertebrate ... 3.3.4. Pești ... 3.3.5. Herpetofaună ... 3.3.7. Mamifere ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale ... 4.1.2. Factorii interesați ... ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori ... 4.5. Infrastructură și construcții ... 4.6. Patrimoniu cultural ... 4.7. Obiective turistice ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei ... ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Măsură specifică/măsură de management ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități ... 8.2. Estimarea resurselor necesare ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice ... 9.2. Urmărirea activităților planificate ... 9.3. Indicarea activității realizate ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ... Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) 3.2. Harta localizării ariei naturale protejate ... 3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate ... 3.5. Harta geologică ... 3.6. Hartă hidrografică ... 3.7. Hartă solurilor ... 3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale ... 3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale ... 3.10. Harta ecosistemelor ... 3.12. Hărțile distribuției speciilor ... 3.13. Harta unităților administrativ teritoriale ... 3.14. Harta utilizării terenului ... 3.15. Harta juridică a terenului ... 3.16. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate ... 3.17. Harta privind perimetrul construit al localităților ... 3.18. Harta construcțiilor ... 3.19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național ... 3.20. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere ... 3.21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate ... 3.22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate ... 3.23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor ... 1. INFORMAȚII GENERALE 1.1. Descrierea sintetică a planului de management Situl Natura 2000 ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia este desemnat ca sit de importanță comunitară (SCI) și se întinde pe o suprafață 1855 ha, doar pe teritoriul județului Hunedoara, cu un punct de localizare cu coordonatele de 22.0142555 longitudine E și 45.0028861 latitudine N, cu o altitudine minimă de 169 m, maximă de 374 m și medie de 250 m. Se încadrează în regiunea biogeografică Continentală. Situl este ocupat de terenuri cu următoarele categorii de folosință: râuri, canale - 8,65%, lacuri, bălți - 0,35%, zone umede - 1,6%, păduri - 53,15%, păduri și tufărișuri în tranziție - 16,2%, pășuni, pajiști, fânațe - 15,2%, livezi și grădini - 0.4%, terenuri arabile - 1,7%, mine, cariere - 0,1%, halde de steril - 0,65%, terenuri artificiale construite 2% (procentajul categoriilor de folosință ale terenurilor cuprinse în ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia a fost determinat pe baza informațiilor cartografice cuprinse în hărțile cadastrale și registrele cadastrale puse la dispoziție de către Serviciul OCPI Hunedoara). Aria naturală protejată cuprinde o suprafață de zonă umedă din regiunea biogeografică continentală, care cuprinde fragmente de habitate pentru câteva specii de interes conservativ, listate în formularul standard al sitului în R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia: o specie de mamifer, 4 specii de amfibieni, o reptilă, șase specii de pești și 3 specii de nevertebrate. Deși castorul - Castor fiber - nu este menționat în formularul standard al sitului printre speciile de interes conservativ (secțiunea 3.2 - Specii menționate în Articolul 4 al Directivei 2009/147/EC și listate în Anexa II a Directivei 92/43/EEC), la secțiunea 4.2 Calitate și importanță apare mențiunea "Este printre puținele situri desemnate pentru Castor fiber.". Având în vedere că specia a fost identificată în teren în cursul realizării studiilor de fundamentare a planului de management, propunem ca specia să fie listată, corect, în formularul standard. De importanță ridicată pentru speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus și subspecia indigenă Triturus vulgaris ampelensis. Important pentru protejarea speciei Aspius aspius. Speciile de interes comunitar și național care reprezintă obiectivele de conservare ale ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia sunt: 1337 Castor fiber - castorul, 1355 Lutra lutra - vidra, 1188 Bombina bombina - buhaiul de bartă cu burta roșie, 1193 Bombina variegata - buhaiul de bartă cu burta galbenă, 1220 Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac, 1166 Triturus cristatus - tritonul crestat, 4008 Triturus vulgaris ampelensis - tritonul, 1130 Aspius aspius - avatul, 1149 Cobitis taenia - zvârluga, 5329 Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad, 6143 Romanogobio kessleri - petrocul, 5339 Rhodeus amarus - boarța, 1146 Sabanejewia balcanica - dunarița, 4045 Coenagrion ornatum - libelula, 4046 Cordulegaster heros - libelula, 1037 Ophiogomphus cecilia - libelula. Scopul și obiectivele de management Prezentul plan de management are ca scop menținerea, sau îmbunătățirea, stării de conservare a celor 16 specii de importanță comunitară și națională care se constituie în obiectivele de conservare listate în formularul standard ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților umane de pe teritoriul și din vecinătatea ariei naturale protejate. Obiectivele generale ale planului de management (temele) sunt: Obiectivul general 1 (Tema T1): Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 2 (Tema T2): Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității de pe teritoriul R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 3 (Tema T3): Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 4 (Tema T4): Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejată R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 5 (Tema T5): Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 6 (Tema T6): Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) pe teritoriul și în vecinătatea sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiective specifice: Obiectiv specific OS1 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei, pentru 5 specii constituite în obiective de conservare pentru R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Lutra lutra, Castor fiber, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kessleri, Rhodeus amarus. Obiectiv specific OS2 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a speciei, pentru 11 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Emys orbicularis, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Aspius aspius, Cobitis taenia, Sabanejewia balcanica, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Ophiogomphus cecilia. Obiectiv specific 0S3 (Tema T2): Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ de pe teritoriul R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS4 (Tema T3): Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS5 (Tema T3): Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS6 (Tema T3): Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS7 (Tema T3): Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS8 (Tema T3): Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS9 (Tema T3): Monitorizarea implementării planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS 10 (Tema T3): Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS11 (Tema T3): Realizarea raportărilor necesare către autorități, cu privire la activitatea de management a sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS12 (Tema T4): Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS13 (Tema T4): Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS14 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere de pe teritoriul sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS15 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pescăriilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS16 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pajiștilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS17 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS 18 (Tema T5): Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS19 (Tema T5): Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, cu includerea prevederilor planului de management. Obiectiv specific OS20 (Tema T5): Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS21 (Tema T6): Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS22 (Tema T6): Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Prezentul plan de management a fost elaborat pe baza " Ghidului de elaborare a planulrilor de management ale ariilor naturale protejate", aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 304 / 2018 . Tabelul nr. 1: Cadrul legislativ referitor la aria/ariile naturale protejate vizate de planul de management Nr. crt. Tip act Număr act An act Denumire Descriere act 1 OUG 57 2007 Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice Aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare 2 OUG 195 2005 Protecția mediului Aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare 3 HG 230 2005 Delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora Delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora 4 OM 2387 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România Instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România 5 L 5 2000 Aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru parcuri ariile naturale protejate de interes național 6 GH 2152 2004 Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone 7 OM 552 2003 Aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale Din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice 8 L 107 1996 Legea Apelor Cu modificările și completările ulterioare 9 L 451 2002 Ratificarea Convenției europene a peisajului Adoptată la Florența la 20 octombrie 2000, cu modificările și completările ulterioare 10 OM 3836 2010 Aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial; Metodologia de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial 11 L 101 2011 Prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului Reglementări pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului - republicată 12 OM 203/14/ 2009 Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice 13 OM 464 2009 Aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului Normele tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului - cu modificările și completările ulterioare 14 OM 410 2008 Aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, Procedura de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora - cu modificările și completările ulterioare 15 OM 979 2009 Introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național Reglementări privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național 16 HG 997 2016 Organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate Organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate 17 OUG 75 2018 Modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor Modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor 18 HG 867 2018 Modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului 19 Ord 304 2018 Privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate Ghidul de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. 20 OM 901 2023 Privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate Ghidul de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate 1 L 407 2006 Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic Reglementări în domeniul vânătorii și a protecției fondului cinegetic - cu modificările și completările ulterioare 1 L 18 1991 Legea fondului funciar Legea fondului funciar - republicată, cu modificările și completările ulterioare 2 OUG 34 2013 Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - cu modificările și completările ulterioare 3 HG 1064 2013 Aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 Privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 Privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare. 5 OM 352/636/54 2015 Aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România Normele privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România - cu modificările și completările ulterioare 1 L 350 2001 Amenajarea teritoriului și urbanismul Reglementări în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului - cu modificările și completările ulterioare 1 HG 493 2004 Aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul - cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial Metodologia privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul - cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial 2 HG 1268 2010 Aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO Programul de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO - cu modificările și completările ulterioare 3 O 43 2000 Protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național Reglementări în domeniul protecției patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național Republicată, cu modificările și completările ulterioare 4 O 47/ 2000 Stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial Măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial 5 L 422 2001 Protejarea monumentelor istorice Reglementări în domeniul protejării monumentelor istorice - republicată, cu modificările și completările ulterioare 1 HG 1076 2004 Stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe Procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe - cu modificările și completările ulterioare 2 OM 1679 2023 Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1679/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 1 L 86 2000 Ratificarea Convenției Privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 Ratificarea Convenției Privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 2 L 544 2001 Liberul acces la informațiile de interes public Reglementări în domeniul liberului acces la informațiile de interes public - cu modificările și completările ulterioare 3 HG 878 2005 Accesul publicului la informația privind mediul Reglementări în domeniul accesului publicului la informația privind mediul Cu modificările și completările ulterioare 1 Directiva 92/43/CEE 1992 Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice Directivă privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice - a Consiliului din 21 mai 1992 2 Convenție 20 2000 Convenția europeană a peisajului Convenția europeană a peisajului Tabelul nr. 2: Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea. Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ Starea de conservare (F/NI/NR) Presiune (P) / Amenințare (A) (cod) Măsurile active de conservare propuse Aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia Coenagrion ornatum NI Presiuni: K01.03, H01.09, A04.01.01, A04.01.02 Amenințări: M01.02, A04.01.01, A04.01.02 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnă vița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei naturare protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Cordulegaster heros NI Presiuni: B02.02, B02.03, H01.04 Amenințări: M01.02 A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei naturale protejate. A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguros al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Ophiogomphus cecilia NI Presiuni: A04.01.01, A04.01.01 H01.05 Amenințări: A04.01.01, A04.01.02, H01.05 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnă vița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei natuare protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Lutra lutra F Presiuni: A04.01.02, C01.01, D01.02, E01.02, E03.01, F02.03 Amenințări: A04.01.02, C01.01, D01.02, E01.02, E03.01, F02.03 A1. Se Interzice deschiderea de noi căi de acces și drumuri de exploatare de-a lungul malurilor râului Mureș. A2. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A3. Culturile agricole și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnăvița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A4. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A5. Se va limita numărul de câini ciobăneși la maxim 3 câini pentru fiecare turmă; Toți câinii de la turmă vor purta jujeul regulamentar. A7. Este interzisă folosirea de capcane pentru vidră și castor pe teritoriul ariei naturale protejate și în vecinătatea acesteia. A8. Este interzisă uciderea indivizilor de vidră și castor pe teritoriul ariei naturale protejate și în vecinătatea acesteia. Castor fiber F Presiuni : A04.01.02, C01.01, D01.02, E01.02, E03.01, F02.03 Amenințări: A04.01.02, C01.01, D01.02, E01.02, E03.01, F02.03 A1. Se Interzice deschiderea de noi căi de acces și drumuri de exploatare de-a lungul malurilor râului Mureș. A2. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A3. Culturile agricole și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnă vița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A4. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A5. Se va limita numărul de câini ciobăneși la maxim 3 câini pentru fiecare turmă; Toți câinii de la turmă vor purta jujeul regulamentar. A7. Este interzisă folosirea de capcane pentru vidră și castor pe teritoriul ariei naturale protejate și în vecinătatea acesteia. A8. Este interzisă uciderea indivizilor de vidră și castor pe teritoriul ariei naturale protejate și în vecinătatea acesteia. Emys orbicularis NI Presiuni: A04.01.01, A04.01.02, J02.02.01, K01.03, F04.02.01 Amenințări: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnă vița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei naturale protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. Bombina bombina NI Presiuni: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 Amenințări: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01,K01.03 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnăvița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei naturale protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. Bombina variegata NI Presiuni: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 Amenințări: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnă vița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei naturale protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. Triturus cristatus NI Presiuni: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 Amenințări: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnă vița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei natuare protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. Lissotriton vulgaris ampelensis NI Presiuni: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 Amenințări: A04.01.01, A04.01.02, D01.02, H01, J02.02.01, K01.03 A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnăvița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei naturale protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. Aspius aspius NI Presiuni: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01 Amenințări: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01 A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A18. Limitarea impactului activităților de extracție asupra habitatului speciilor țintă, prin interzicerea funcționării a mai mult de 2 balastiere în albia minoră a râului Mureș în același interval de timp în cursul unui an calendaristic, sau în albia majoră a râului Mureș, la nivelul ariei naturale protejate. A19. Se interzice ca la o balastieră de exploatare din albia minoră a râului Mureș, să se realizeze căi de exploatare, în sau în afara perimetrului de exploatare, dispuse paralel și în imediata vecinătate a zonei ripariene a râului Mureș, pe distanțe mai lungi de 300m de la locul de extracție și până la stația de sortare. A20. Activitatea balastierelor în albia minoră a râului Mureș se va suspenda în perioada de reproducere a speciilor de pești, amfibieni, păsări și nevertebrate, respectiv în perioada aprilie - iulie a fiecărui an. A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Cobitis taenia NI Presiuni: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 Amenințări: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A18. Limitarea impactului activităților de extracție asupra habitatului speciilor țintă, prin interzicerea funcționării a mai mult de 2 balastiere în albia minoră a râului Mureș în același interval de timp în cursul unui an calendaristic, sau în albia majoră a râului Mureș, la nivelul ariei naturale protejate. A19. Se interzice ca la o balastieră de exploatare din albia minoră a râului Mureș, să se realizeze căi de exploatare, în sau în afara perimetrului de exploatare, dispuse paralel și în imediata vecinătate a zonei ripariene a râului Mureș, pe distanțe mai lungi de 300m de la locul de extracție și până la stația de sortare. A20. Activitatea balastierelor în albia minoră a râului Mureș se va suspenda în perioada de reproducere a speciilor de pești, amfibieni, păsări și nevertebrate, respectiv în perioada aprilie - iulie a fiecărui an. A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Sabanejewia balcanica NI Presiuni: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 Amenințări: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației.. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A18. Limitarea impactului activităților de extracție asupra habitatului speciilor țintă, prin interzicerea funcționării a mai mult de 2 balastiere în albia minoră a râului Mureș în același interval de timp în cursul unui an calendaristic, sau în albia majoră a râului Mureș, la nivelul ariei naturale protejate. A19. Se interzice ca la o balastieră de exploatare din albia minoră a râului Mureș, să se realizeze căi de exploatare, în sau în afara perimetrului de exploatare, dispuse paralel și în imediata vecinătate a zonei ripariene a râului Mureș, pe distanțe mai lungi de 300m de la locul de extracție și până la stația de sortare. A20. Activitatea balastierelor în albia minoră a râului Mureș se va suspenda în perioada de reproducere a speciilor de pești, amfibieni, păsări și nevertebrate, respectiv în perioada aprilie - iulie a fiecărui an. A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Romanogobio vladykovi F Presiuni: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 Amenințări: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 A4. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A6. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. Romanogobio kessleri F Presiuni: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 Amenințări: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 A4. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A6. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. Rhodeus amarus F Presiuni: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 Amenințări: A02, A07, A08, C01.01, E03.01, F02.03, H01.05, H01.09, J02.02.01, J03.01 A4. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A6. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. ... 1.2. Procesul de elaborare a Planului de management Elaborarea planului de management a demarat practic prin implementarea proiectului "Elaborarea planului de management pentru R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia și a planului de management pentru R0SPA0132 Munții Metaliferi și ariile naturale protejate conexe", cod MySMIS 102378, finanțat prin Axa 4.1 a POIM. În cadrul proiectului s-a propus elaborarea planului de management pentru situl Natura 2000 R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. În cadrul proiectului s-au realizat studii de evaluare a stării de conservare pentru speciile de importanță comunitară din situl Natura 2000 R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, desfășurate în perioada octombrie 2017 - septembrie 2019. De asemenea, s-au desfășurat acțiuni de informare și consultare a comunităților locale și s-a elaborat planul integrat de management al acestora. Tot în cadrul proiectului au fost organizate sesiuni de consultare a comunităților locale și a tuturor factorilor interesați cu privire la elaborarea planului de management, la măsurile de conservare și planurile de acțiune propuse. Sesiunile de consultare au fost organizate în comunele cu teritoriu administrativ pe suprafața ariei naturale protejate vizată, respectiv: Brănișca - 23 persoane, Ilia - 27 persoane, Șoimuș - 32 persoane și Vețel - 26 persoane. Sesiunile de consultare au fost desfășurate în perioada septembrie - octombrie 2019 li în cadrul fiecărei sesiuni au participat primarii unității administrativ teritoriale, reprezentanți ai administrației locale, consilieri locali, reprezentanți ai unităților de învățământ, reprezentanți ai unor societăți comerciale cu activitate relevantă pentru administrarea ariei naturale protejate. Măsurile de conservare a speciilor, precum și măsurile de reducere a impactului negativ a activităților umane, au fost propuse de către specialiștii implicați în realizarea observațiilor de teren și elaborarea planului de management. Măsurile propuse au fost în primul rând evaluate de către echipa de proiect și propuse spre discuție factorilor interesați, în cadrul sesiunilor de consultare organizate prin proiect. După obținerea punctelor de vedere ale factorilor interesați a fost propusă forma finală a planului de management, care este propusă spre avizare în cadrul procedurii SEA. După parcurgerea procedurii SEA odată cu obținerea avizului autorității competente de mediu, conform prevederilor legale în vigoare, planul de management urmează procesul de aprobare de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. ... 1.3. Descriere ariei naturale protejate vizată de Planul de management Prezentul plan de management a fost elaborat pe baza "Ghidului de elaborare a planulrilor de management ale ariilor naturale protejate", aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 304 / 2018. 1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management Tabel nr. 3: Nr. crt. Aria naturală protejată cu care se suprapune Tip suprapunere c) Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha] Procentul din aria naturală protejată de referință [%] Cod Denumire Tip a) Categorie b) Denumire responsabil 1 ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - SCI Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate ANMAP Nu este cazul 1855 100 A fost anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate. (Anexa 3.1.). Situl Natura 2000 R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia este desemnat ca sit de importanță comunitară (SCI) și se întinde pe o suprafață 1855 ha, doar pe teritoriul județului Hunedoara, fiind situat între coordonatele de 22.0142555 longitudine E și 45.0028861 latitudine N, cu o altitudine minimă de 169 m, maximă de 374 m și medie de 250 m. Se încadrează în regiunea biogeografică Continentală. Elementele de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria naturală protejată vizată de Planul de management, ce sunt menționate în actele legislative de constituire a ariei naturale protejate: Situl este ocupat de terenuri cu următoarele categorii de folosință: râuri, canale - 8,65%, lacuri, bălți - 0,35%, zone umede - 1,6%, păduri - 53,15%, păduri și tufărișuri în tranziție - 16,2%, pășuni, pajiști, fânațe - 15,2%, livezi și grădini - 0.4%, terenuri arabile - 1,7%, mine, cariere - 0,1%, halde de steril - 0,65%, terenuri artificiale construite 2%. Zonă umedă din regiunea biogeografică Continentală reprezentând habitat specific pentru 2 specii de mamifere de interes conservativ, 4 specii de amfibieni, o reptilă, șase specii de pești și 3 specii de nevertebrate de asemenea de interes conservativ. De importanță ridicată pentru speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus și subspecia indigenă Triturus vulgaris ampelensis. Important pentru protejarea speciei Aspius aspius. Este printre puținele situri desemnate pentru Castor fiber. Cele mai importante presiuni cu efect mare asupra sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia sunt: – Antropizarea și modificarea cursurilor de apă. ... – Modificarea practicilor de cultivare a terenului. ... – Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice. ... – Fertilizarea (cu substanțe chimice). ... – Pășunatul. ... Speciile de interes comunitar și național ce reprezintă obiectivele de conservare ale ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia sunt următoarele: 1337 Castor fiber - castorul, 1355 Lutra lutra - vidra, 1220 Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac, 1188 Bombina bombina - buhaiul de bartă cu burta roșie, 1193 Bombina variegata - buhaiul de bartă cu burta galbenă, 1166 Triturus cristatus - tritonul crestat, 4008 Triturus vulgaris ampelensis - tritonul, 1130 Aspius aspius - avatul, 1149 Cobitis taenia - zvârluga, 5329 Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad, 6143 Romanogobio kessleri - petrocul, 5339 Rhodeus amarus - boarța, 1146 Sabanejewia balcanica - dunarița, 4045 Coenagrion ornatum - libelula, 4046 Cordulegaster heros - libelula, 1037 Ophiogomphus cecilia - libelula. A fost anexată Harta suprapunerii ariilor naturale protejate. (Anexa 3.1.). ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Aria naturală protejată este situată integral în bioregiunea continentală și se întinde doar pe teritoriul județului Hunedoara. Suprafața ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, conform formularului standard, este de 1855 ha, pe teritoriul administrativ al localităților Brănișca, Ilia, Șoimuș și Vețel. Tabelul nr. 4: Codul și denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) Regiunea biogeografică Județul Localități Localitate Suprafața (ha) 1855 Continentală Hunedoara Brănișca 1228,4 Ilia 489,6 ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia Șoimuș 81 Vețel 56 Situl este situat în partea central-vestică a județului Hunedoara, în zona de contact dintre Podișul Lipovei și Depresiunea Mureșului, într-un sector de vale largă, caracterizat printr-un relief predominant de luncă și terase joase. Altitudinile medii variază între 160 și 230 m, iar pantele sunt reduse, ceea ce favorizează procesele de sedimentare și formarea de habitate acvatice și palustre. Relieful are o morfologie de culoar fluvial bine dezvoltat, modelat de-a lungul timpului de acțiunea erozională și de depunere a râului Mureș. Se disting: – albia majoră a râului, cu brațe secundare, ostroave și zone de meandrare activă; ... – terase aluviale recente și vechi, cu depuneri de pietrișuri, nisipuri și argile; ... – lunci inundabile extinse, cu microdepresiuni și grinduri, favorabile formării unor ecosisteme umede temporare. ... La marginea luncii apar dealuri piemontane joase, cu pante line, ce fac trecerea spre zonele mai înalte ale podișului. Acești versanți sunt acoperiți parțial de vegetație forestieră și contribuie la stabilitatea morfologică a bazinului local. Din punct de vedere geomorfologic, situl este o zonă dinamică, unde procesele de eroziune, colmatare și alunecare ușoară de teren se manifestă local, în special în zonele de contact dintre luncă și versanți. Prezența depozitelor aluvionare recente determină o mare variabilitate texturală a solurilor, cu influență directă asupra tipurilor de habitate prezente. Relieful plat, lipsit de denivelări semnificative, conferă sitului un caracter specific de vale interioară largă, cu o importantă funcție ecologică pentru menținerea conectivității ecosistemelor acvatice și ripariene de-a lungul cursului râului Mureș. Aria naturală protejată, compusă din mai multe suprafețe distincte, este ușor accesibilă prin mai multe căi rutiere și de cale ferată importante. Astfel, aria poate fi accesată de pe drumul național 7, DN7 în dreptul localităților Ilia și Leșnic. Drumul județean DJ 706A traversează de asemenea aria, cu puncte de acces la Ilia, Bretea Mureșană (cu coborâre la drumul ce leagă DJ 706A cu Balastiera Brănișca) și Brănișca. Drumul comunal DC 146 accesează aria naturală protejată în localitatea Rovina, iar DC 147 în localitatea Târnăvița. În partea estică accesul se poate realiza prin drumul ce leagă localitățile Bejan și Târnăvița și, spre nord-est, prin drumurile comunale și de exploatare din localitatea Câinelu de Jos. A fost anexată Harta localizării ariilor naturale protejate. (Anexa 3.2.). ... 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Aria naturală protejată se întinde pe teritoriul administrativ al comunelor Brănișca, Ilia, Șoimuș și Vețel. Este un sit foarte fragmentat, care este format din 3 suprafețe distincte, dispuse de-a lungul cursului râului Mureș, între localitățile Brănișca și Ilia, în lunca inundabilă a acestuia, dar care cuprinde și o serie de suprafețe pe dealurile învecinate cursului apei. Trupul cu suprafața cea mai mare este situat în dreapta râului Mureș, la limita UAT-urilor Brănișca și Șoimuș și este delimitat la est de pârâul Bejanu, balta Bejanu-Târnăvița - la limita Pădurii Rovina, la sud de pârâul Bejanu și limita sudică a Pădurii Rovina, la vest de limita Pădurii Rovina, limita de intravilan a localității Rovina, pajiștea Măgureanca, baza culmii Măgureanca și limita de intravilan a localității Târnăvița, iar la nord de drumul comunal ce leagă localitățile Târnăvița și Târnava și limita Pădurii Rovina. Trupul este puțin afectat fizic direct de către tronsonul de autostradă A1 Ilia - Deva, care parcurge extremitatea sud-vestică a trupului, respectiv a Pădurii Rovina, parcurgând apoi un traseu de la sud-vest spre nord-est și delimitând complet Pădurea Rovina de cursul râului Mureș. Trupul cel mai mic, din vecinătatea localității Ilia, se distinge prin faptul că în partea sa sudică este actualmente străbătut, de la est la vest, de către segmentul de autostradă A1 dintre Ilia și Deva. Limita estică parcurge o distanță scurtă de-a lungul Canalului Valea Bătrâna, iar apoi, înainte de a întâlni autostrada cotește la 90° spre vest până la autostradă, de unde merge din nou spre nord și nord-vest pe limita pajiștilor, până la DJ 706. Limita nordică, de la intersecția cu DJ 706 cotește spre vest, de-a lungul limitei pajiștilor și a unui canal, până la punctul cel mai nordic al trupului de pajiști. De aici, limita de vest, coboară spre sud tot pe limita pajiștilor, până la primul canal unde cotește spre vest. La intersecția cu următorul canal coboară din nou spre sud, de-a lungul canalului și limitei pajiștilor, până la intersecția cu autostrada, iar imediat după aceasta cârmește brusc și scurt spre vest și nord vest formând un pinten de-a lungul unui canal mărginit de pajiști. Din vârful pintenului limita coboară din nou brusc până imediat sud de autostradă. Limita sudică pornește de la vest de-a lungul zonei de protecție a autostrăzii, la limita dintre pajiști și terenurile arabile, spre est, trecând aproape orizontal la limita dintre pajiști și arabil, traversând DJ 706 până la Canalul Valea Bătrâna. Trupul al treilea, care cuprinde integral tronsonul cursului râului Mureș din interiorul sitului, are limita sudică reprezentată chiar de malul stâng al cursului apei, cu vegetația arboricolă din imediata vecinătate a acestuia, delimitată de suprafețele de arabil și de asemenea, în preajma intravilanului localității Leșnic, extremitatea vestică a acestuia, de o pajiște delimitată la est de cursul unui pârâu cu regim temporar și la sud de traseul DN 7. La nord limita este de asemenea reprezentată în cea mai mare măsură de malul drept al cursului râului Mureș, cuprinzând suprafețele de arbori la limita cu arabilul, în preajma limitei sudice a intravilanului localității Ilia, mergând la limita dintre suprafețele de pajiște și cele de arabil, cuprinzând de asemenea zonele umede de la confluența râului Mureș cu Canalul Valea Bătrâna - până la intersecția cu calea ferată Arad - Deva. În zona Bretea Mureșană, limita nordică părăsește cursul râului Mureș și formează un diverticul mare ce cuprinde Măgura Brănișca - până la baza sa, zonele umede situate strict în vecinătatea căii ferate Arad - Deva, între Măgura Brănișca și localitatea Bretea Mureșană, delimitată la sud chiar de calea ferată, precum și pajiștile situate între Măgura Brănișca, localitatea Bretea Mureșană, Măgura Sârbi, Dealu Sanchi și localitatea Boz. Și acest trup este străbătut de tronsonul autostrăzii A1 Ilia - Deva, care desparte trupul de pajiște într-o treime sudică și două treimi la nord, autostrada parcurgând un traseu nord-vest spre sud-est, de la limita nordică a intravilanului localității Bretea Mureșană la limita nordică a Măgurei Brănișca. A fost anexată Harta limitelor ariei naturale protejate (Anexa 3.3.). Nu s-a propus o zonare internă a ariei naturale protejate. Harta în Anexa 3.4. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia aparține regiunii biogeografice continentală, în zona defileului Mureșului Inferior. 2.1. Geologie Datorită condițiilor de formare diferite, în cadrul teritoriului apar și o serie de roci de natură diferită. Varietatea mare a litologiei a dus și la o mare varietate a solurilor, astfel pe suprafețe restrânse apar soluri caracteristice rocilor acide și soluri caracteristice rocilor bazice bogate în CaCO_3. Cele mai vechi roci în cadrul teritoriului cercetat sunt cele ale proterozoicului superior - paleozoic, reprezentate prin mai multe serii ca: seria de Biharia în care intră șisturile verzi, șisturi cu porfiroblaste de albit, șisturi amfibolice; seria de Muncel formată din roci filitoase, sericitoase, cloritoase în care se intercalează nivele de cuarțite cenușii. Tot aici întâlnim granutoidele de Codru, care reprezintă corpuri intrusive și de injecții acide. Acestea apar sub forma unei fâșii înguste cu direcția est - vest la nord de Cabești. Vulcanismul mezozoicului este întâlnit la nord de o linie care trece prin localitatea Cabesti și se caracterizează din punct de vedere litologic prin andezite, bazalte și aplite. Pe o suprafață destul de importantă în ce ne privește pe noi raportată la suprafața teritoriului se întinde cretacicul inferior de la Cabești până la Tarnavița și este reprezentat prin gresii cuarțoase, argilite și calcarenite. Turonianul - apare în zona de dealuri mai bine reprezentat în cele din vestul Bozului, cele din est de Rovina și în dealul Măgura. Acest etaj se caracterizează prin gresii și marne. De remarcat este faptul că acestea nu apar la suprafața și din această cauză nu apar nici soluri caracteristice. Tortonianul - format din argile, pietrișuri, marne argiloase, călcare și tufuri, este întâlnit în dealurile din vestul Bozului și din nord - estul Târnavei. Cuaternarul este reprezentat prin Pleistocen și Holocen. Pleistocenul - sunt depozite mai vechi ale cuaternarului, întâlnite în zona de terase și sunt reprezentate prin nisipuri, pietrișuri și argile. Holocenul - sunt cele mai tinere depozite reprezentate prin pietrișuri și nisipuri și sunt întâlnite în lunca Mureșului și a afluenților săi. Pe acestea s-au format și cele mai tinere soluri și anume Aluviosolurile. Mai trebuie amintit faptul că în zona de deal și anume la extremitățile sudice ale acestora apar 2 pinteni formați din roca dura. La cariera este format din bazalte, iar la est de Brănișca este format din filite și șisturi sericito - cloritoase Culoarul Mureșului, caracterizat din punct de vedere geomorfologic prin caracterul lui de graben, intens fracturat și căzut la diferite adâncimi, este constituit din punct de vedere geologic dintr-un fundament cristalin de vârstă mezozoică peste care stă o cuvertură de sedimentar de vârstă Tortoniană. Tortonianul din Culoarul Mureșului este reprezentat prin marne și argile. Peste Tortonianul din Culoarul Mureșului stau formațuni Cuaternare de vârste Pleistocene și Holocene. Se consideră de vârstă Pleistocenă, toate depozitele din cadrul nivelului I de terasă, reprezentate prin pietrișuri, nisipuri, argile roșcate și argile nisipoase. De vârstă Holocenă se consideră toate depozitele din cadrul luncii joase neinundabile și luncii înalte, reprezentate prin pietrișuri, nisipuri, nisipuri fine și maluri fine. A fost anexată Hartă geologică (Anexa 3.5.). ... 2.2. Hidrografie Teritoriul ariei naturale protejate se regăsește în bazinul hidrografic Mureș. Fenomenul erodare - transport - depunere sub acțiunea curentului de apă se manifestă diferit datorită pantelor, mărimii debitului și structurii geologice a albiei, de curgerea cu viteze neuniforme a apei în albia râului. Cauza principală este legată de existența unor nivele locale de eroziune coborâte, dar și de un nivel general de bază scăzut al apei râului Mureș, de tendința râului de a-și atinge profilul de echilibru. Râul Mureș se situează în partea sudică a ariei naturale protejate, reprezentând pentru acest teritoriu o limita naturală. Cea mai importantă apă de suprafață din aria naturală protejată este râul Mureș, care colectează fie direct fie prin intermediul afluenților apele de suprafață ce se scurg pe versanții dealurilor. Din punct de vedere hidrografic, râul Mureș funcționează în acest sector ca un culoar de drenaj major ce dispune de o albie bine definită, cu terase aluviale și luncă inundabilă. Apa curge predominant printr-o vale largă, cu pante moderate, iar regimul hidrologic este influențat de variațiile sezonale ale debitelor, precum și de aporturile afluenților și scurgerile aferente zonei de contact a teraselor. Lățimea luncii inundabile în zona sitului favorizează formarea unor soluri saturate temporar, iar alternanța între albie activă, terase recent depuse și inundabile constituie condiții esențiale pentru habitatele acvatice și ripariene protejate. De asemenea, faptul că folosința agricolă și deversările pot influența regimul de scurgere și calitatea apei atrage atenția asupra necesității monitorizării continue a parametrilor hidrologici - debitului, turbidității. În perimetrul sitului și în imediata vecinătate, Mureșul primește mai mulți afluenți/torenți de versant, care descarcă intermitent sau permanent, contribuind la alimentarea luncii și la dinamica hidromorfologică locală. Pârâul Leșnic - afluent de stânga al Mureșului, cu vărsare în satul Leșnic (com. Vețel); lungime ~13 km, bazin ~31 km2. Asigură aport solid și lichid din versanții piemontani joși ai zonei Vețel. Valea Bătrână (Sârbi) - curs de vale laterală, afluent de dreapta al Mureșului, influențează local conectivitatea albie-luncă în sectorul Ilia-Sârbi. Valea Bacea (Băcișoara) - vale laterală, afluent de dreapta al Mureșului, cu puncte de lucrări hidrotehnice asociate tronsonului Ilia, cu rol în drenajul versanților sudici ai sectorului. Pârâul/valea Săcămaș - afluent de ordin mic, contribuie la alimentarea luncii pe stânga Mureșului. Valea Bozului, este afluent de dreapta al Râului Mureș, cu o lungime totală de 14 km. Adâncimea apei freatice este în strânsă corelație cu formele de relief între 0,5 zona mlaștinilor - peste 10 m zona de dealuri. – în cadrul luncii joase neinundabile, se întâlnește la adâncimi cuprinse între 1,5 - 2,5 m . ... – în cadrul luncii joase inundabile, apa freatică este întâlnită la adâncimi cuprinse între 0,60 - 1,00 m. ... La marginea luncii apar dealuri piemontane joase, cu pante line, ce fac trecerea spre zonele mai înalte ale podișului. Acești versanți sunt acoperiți parțial de vegetație forestieră și contribuie la stabilitatea morfologică a bazinului local. Lunca râului Mureș este o zonă dinamică, unde procesele de eroziune, colmatare și alunecare ușoară de teren se manifestă local, în special în zonele de contact dintre luncă și versanți. Prezența depozitelor aluvionare recente determină o mare variabilitate texturală a solurilor, cu influență directă asupra tipurilor de habitate prezente. A fost anexată Hartă hidrografică (Anexa 3.6.). ... 2.3. Pedologie Solurile teritoriului studiat au luat naștere în urma interacțiunii principalilor factori pedogenetici: climă, relief, roca mamă, vegetația și apa freatică. Acești factori nu pot fi interpretați separat deoarece aceștia se condiționează reciproc. Influența mai mare sau mai mică a unuia sau a mai multor factori din cei amintiți a dus la apariția diferitelor soluri. Relieful și mai ales formele de microrelief au jucat un rol important în evoluția solurilor. Pe formele naturale de relief, solurile se găsesc în stadiul de maturitate zonală. Învelișul de sol este rezultatul evoluției continue, ciclice și comcomitente, dar cu ritmuri puse, a proceselor pedogenetice și a celor pedogeologice. Caracteristica esențială a învelișului de sol este zonalitatea sa orizontală , legată în primul rând de modul de formare a reliefului, prin apariția uscatului de sub apele mării, de la est către vest. Învelișul de sol al zonei de luncă este mult mai recentă decât cele dezvoltate pe alte forme de relief. Pe alocuri, el încă se formează sub acțiunea factorilor actuali de solificare. Aria naturală protejată are o structură litologică eterogenă, constituită din depozite fluvio lacustre dispuse dezordonat și o compoziție mineralogică variată, rezultat al acțiunii unei rețele hidrografice divagante peste care s-a suprapus o sedimentație eoliană formată din prafuri loessoice și nisipuri. În zona de luncă prin revărsările cursurilor de apă s-au depus mereu materiale de natură aluvionară peste alte materiale mai mult sau mai puțin solificate. Astfel s-au format Aluviosolurile. În imediata vecinătate a albiei majore a cursurilor de apă, unde adâncimea apei freatice este la adâncimi de 0,5-1 m, solurile sunt afectate de procese de gleizare. Tot în luncă mai rar se pot întâlnii și soluri relativ tinere de tipul Eutricambosoluri afectate de asemenea de procesele de gleizare. Începând chiar de la terase și mai ales în zona de deal a ariei naturale protejate, în condițiile unei vegetații lemnoase formate din păduri de stejari, pe roci diluviale și proluviale acide, grosiere și pe depozite de cuvertură formate din nisipuri și pietrișuri, în condițiile unui climat în care precipitațiile depășesc evapotranspirația, procesul de solidificare este influiențat de procesul de formare a humusului acid și alterarea puternică a silicaților primari precum și o debazificare intensă. Astfel în aceste condiții s-au format Preluvosolurile. Acolo unde humusul este mai sărac în acizi humici de culoare deschisă și mai bogat în acizi fulvici care au imprimat solului o culoare mai deschisă sa format un orizont E dând naștere la luvosoluri. În zona piemontană a ariei naturale protejate, majoritatea solurilor conțin schelet, soluri evoluate pe andezite și pietrișuri, aici întâlnindu-se pe lângă eutricambosoluri, preluvosoluri, luvosoluri și Regosoluri. O suprafață însemnată este reprezentată de roca la zi compactă cu petice izolate de soluri superficiale rezultând Litosolurile. Atât luvosolurile cât și preluvosolurile sunt afectate de stagnogleizare în diferite grade în funcție de formele de microrelief. Pe versanți poate apărea eroziunea influiențată de mărimea pantei, versanți care în mare parte sunt împăduriți, zone reprezentate de soluri cu diferite grade de eroziune, de asemenea Antrosolurilor erodice, în zonele de influența antropică, sau Regosolurile geoerodice, în zonele neafectate de influența antropică Învelișul de sol prezintă aceeași dispunere în trepte, de la est către vest ca și relieful sau clima. Acestei caracteristici i se asociază zonalitatea orizontală a învelișului de sol din câmpie care treptat se transformă într-o zonalitate verticală în regiunile de deal și de munte. În strânsă corelație cu diversitatea formelor de relief cu variabilitatea condițiilor de climă și vegetație, cu evoluția în timp, sub diversele intervenții antropice, a structurii suprafețelor (pentru principalele categorii de folosință) solurile din cadrul perimetrului ariei naturale protejate prezintă o mare diversitate, în continuă evoluție, fiind identificate (potrivit SRTS-2012) 4 clase și 6 tipuri (tab.5.1), cu separarea a numeroase subtipuri și unități de teren care se deosebesc distinct prin proprietățile lor, capacitatea productivă și măsurile de menținere și sporire a fertilității. Din punct de vedere al clasificării după Clasele de soluri (SRTS 2012), din suprafața spațiului menționat 18% sunt protisoluri, 28% cambisoluri, 46% luvisoluri și 12,23% hidrisolurilor. Această dispunere în trepte și zone a solurilor este legată în primul rând de modul de formare a reliefului prin apariția uscatului de sub apele mării. Din această cauză zonalitatea solurilor din câmpie urmărește linia meridianelor și tot așa se desfășoară, în general, spre zona piemontană și montană. Factorii care au concurat la apariția solurilor sunt multiplii, ponderea influenței lor variază de la un loc la altul, în funcție de: roca mamă, relief, poziția și mineralizarea apei freatice, climă și microclimă, măsura influențelor antropice etc. De aici derivă și legile distribuției spațiale a solurilor cu litologii diferite: zonalități orizontale, verticale, interzonalități și microzonalități. Sub influența dominantă a climei și vegetației în perimetrul ariei naturale protejate s-au format cernoziomurile. Microrelieful, roca mamă și apa freatică au dus la diferențierea lor. Unde roca mamă este formată din materiale fluviatile s-au format Eutricambosolurile, Gleiosolurile și Stagnosolurile. Rolul apei a fost mare, astfel cernoziomurile care se găsesc în apropierea sărăturilor sunt și ele salinizate. Aceasta nu se poate explica decât numai prin mișcarea laterală a soluției de sol, care aduce aceste săruri dinspre sărături. În locurile mai joase, în formele depresionare, cu o vegetație mai bogată și cu apa freatică la mică adâncime pe roci mame constituite din materiale fine, greu permeabile, s-au format soluri cu diferite grade de gleizare. În primul caz, fiind și cel mai extins în spațiu, solificarea are un caracter zonal- bioclimatic, dând naștere solurilor zonale, care urmează aceeași dispunere în trepte de la est la vest, precum relieful și tipurile de climat, generată în primul rând de modul de formare a reliefului din această parte a țării, prin apariția uscatului de sub apele mări, în sensul de orientare menționat. Pe suprafețe apreciabile, solurile zonale dominante sunt fragmentate de soluri intrazonale sau zonale specifice unui anumit factor local (apa freatică sau stagnantă, roca, orografie, etc.) . Învelișul de sol prezintă aceeași dispunere în trepte, de la sud către nord. Acestei caracteristici i se asociază zonalitatea orizontală a învelișului de sol din luncă care treptat se transformă într-o zonalitate verticală în regiunile de deal și de munte. A fost anexată Hartă solurilor (Anexa 3.7.). ... 2.4. Clima Particularitățile macroclimatice specifice teritoriului cercetat sunt determinate de poziția sa geografică pe continentul european, căreia îi este specifică o anumită circulație a maselor de aer de diverse tipuri, circulație imprimată fie de centrii de acțiune de origine dinamică (anticiclonul azoric și cel subtropical), fie de centrii de acțiune termică, sezonieri (anticiclonul siberian, depresiunea asiatică sau cea mediteraneană). După hărțile climatice ale lui Koppen (1931), spațiul cercetat se încadrează la granița dintre provinciile "C", sub-provincia "f", regiunile "a" și "b" și sub-regiunea "x" și Cfbx. Caracterizarea climatica a teritoriului studiat s-a executat pe baza datelor înregistrate la stația meteorologica Deva, precum și al celor extrase din Atlasul Climatologic al României. Intre zona de dealuri și zona de terase exista deosebiri și în ce privește cantitatea de precipitații. Astfel în zona joasă media anuala a precipitațiilor este cuprinsă intre 560 - 578 mm, iar în zona de dealuri este cuprinsă intre 600 - 650 mm. Temperatura medie multi anuala este de 9,8° pentru zona de terasa și lunca, iar valorile medii lunare se prezintă astfel: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuala -2,4 0,1 5,4 10,6 15,1 18,1 19,7 19,4 16,1 10,7 4,8 0,4 9,8 Menționăm faptul că temperatura medie anuală pentru zona dealurilor înalte (Căbești, Furcșoara și Bărăștii Iliei), este mai scăzută fiind de 8,5° C. Din compararea valorilor trecute constatăm valori anuale absolute mai scăzute în ultimii ani și o repartiție în timp destul de neuniformă a precipitațiilor. Remarcăm o cantitate redusă de precipitații ce cade în luna martie,cantitate ce este compensată în general prin gradul ridicat de aprovizionare cu apa al solului în timpul iernii. De-asemenea se constată că în general și luna septembrie este deficitară în ploi, fapt care nu are urmări importante asupra producției agricole, deoarece majoritatea plantelor cultivate își au ciclul de vegetație încheiat în această perioadă a anului. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 660,2 mm, iar valorile medii lunare se prezintă astfel: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala 69,2 44,8 30,8 51,1 79,6 88,3 64,6 56,8 30,1 39,3 45,4 59,5 560 Direcția dominantă a vântului este cea vestică și nord-vestică, direcție pe care curenții de aer ating maximum de intensitate în lunile noiembrie și decembrie. În circulația maselor de aer menționăm faptul că zona de deal sunt brizele de munte și inversiunile de temperatura care nu sunt de lungă durata datorita canalizării maselor de aer pe cursurile de apa. În cadrul climatului general au fost identificate șapte topoclimate care reprezintă variații ale unora dintre caracteristicile climatului general: topoclimatul șesului aluvial, topoclimatul de lunci înguste și depresiuni interioare intramontane, topoclimatul de culmi montane împădurite, topoclimatul de versanți cu expoziție nordica, topoclimatul de versanți cu expoziție sudica, topoclimatul de versanți cu expoziție estică, topoclimatul de versanți cu expoziție vestica. Fiecare topoclimat prezintă mai multe tipuri de topoclimate locale rezultate din caracteristicile reliefului, expoziții și pante diferite, deschiderea văilor, curenții de aer ce circula pe aceste văi. Topoclimatul șesului aluvial,cuprinde lunca și cele trei niveluri de terasa a Mureșului și se caracterizează printr-un plus de temperatura cu repartiție uniforma pe spatii mari,minus de precipitații și umiditate și prin vânturi periodice. Topoclimatul de lunci înguste și depresiuni interioare intramontane cuprinde văile înguste ale pâraielor Sacamas,Braznic,V. Lunga și V. Batrana, cât și depresiunile intramuntoase Braznic,Dumbrăvița și V. Lunga. Acest topoclimat se caracterizează printr-un minus moderat de lumină și căldură în timpul verii,printr-un plus de umiditate,adăpost contra vânturilor,inversiuni de temperatura noaptea și și mai ales iarna. Topoclimatul de culmi montane împădurite cuprinde în general toate culmile intramontane (crește și platouri) identificate în teren prin cele cinci niveluri de eroziune cu altitudini absolute cuprinse intre 300 - 600 m. Caracterizarea acestui topoclimat se prezintă printr-un plus moderat de umiditate atmosferică,minus moderat de căldură și prin vânturi puternice și reci cu caracter neregulat. Topoclimatul de versanți cu expoziție nordica cuprinde toate orientările spre nord a versanților din Poiana Rusca și Metaliferi și se caracterizează printr-un minus moderat de lumină și căldură,printr-un plus moderat umezeală și prin frecventa vânturilor dominante nordice. Topoclimatul de versanți cu expoziție sudica cuprinde în general rama nordica a M-ților Poiana Rusca,cu toate expozițiile sudice și se caracterizează printr-un plus moderat de lumină și căldură și minus moderat de umezeală și adăposturi față de vânturile reci. Topoclimatul de versanți cu expoziție estică cuprinde toate expozițiile microexpozițiile estice ale Metaliferilor și M-ților Poiana Rusca și se caracterizează printr-un plus de lumină și căldură și minus moderat de umezeală. Topoclimatul de versanți cu expoziție vestica cuprinde toate fetele vestice a principalelor culmi ce au o orintare nord-sud din cadrul reliefului montan și se caracterizează printr-un plus mic de căldură față de cei estici și printr-un foarte mic de precipitații raportate tot la valorile precipitațiilor căzute pe versanții estici. Datele folosite la calcularea temperaturilor medii anuale și a precipitațiilor medii anuale au fost celactate în perioada octombrie 2017 - septembrie 2019, fiind folosite și informații istorice din bazele de date ale ANM, perioada 1961-2000. Au fost anexate Harta temperaturilor - medii multianuale și Harta precipitațiilor - medii multianuale (Anexele 3.8. și 3.9.). ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Harta ecosistemelor din ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia este prezentată în anexa 2 la planul de management. (Anexa 3.10) ... 3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.3. Nevertebrate 3.3.3.1. Coenagrion ornatum (Linnaeus, 1758) Tabelul nr. 5: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Eunis: 4045 2 Denumirea științifică Coenagrion ornatum (Selvs, 1850), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Nu sunt date disponibile. 4 Descrierea speciei Coenagrion ornatum este o specie Palearctică prezentă din Franța-Germania până în Asia Mică-Caucaz, de la nivelul mării până la 1900 m altitudine, în partea vestică a arealului de distribuție fiind rară iar în partea estică este larg răspândită (IUCN). Astfel în Europa este prezentă mai ales în partea sud-estică și doar localizat în unele regiuni din Europa centrală. Adulții ajung până la 30-31 mm, din care abdomenul reprezintă 20-30 mm, iar anvergura aripilor este de 17-24 mm. Masculii poți fi diferențiați datorită prezenței unui marcaj deasupra celui de al doilea segment abdominal (S2), care seamănă cu un pahar de vin cu picior sau un trident, dar care nu este totuși vizibil la toți indivizii. Alte segmente până la S7 prezintă pete punctiforme ce seamănă cu sulițele, în timp ce al optulea segment este complet albastru cu cel mult două puncte mici negre. Femelele au abdomene mai negre, întotdeauna cu o oarecare colorație albastră în partea proximală a fiecărui segment. Se diferențiază de femelele de Coenagrion puella prin faptul că prezintă doar un marcaj negru sub formă de spiră, în timp ce femelele de Coenagrion puella prezintă 3 desene negre spiralate indicând spre anterior. Masculii speciei se aseamănă îndeaproape cu cei ai speciei Coenagrion mercuriale, de care pot fi deosebiți prin faptul că prezintă margini posterioare serate ale ochilor pe cap și detalii ale desenelor abdominale. Perioada de activitate este scurtă, adulții zboară vara, din mai până în iulie sau mijlocul lui august. 5 Perioade critice Nu sunt date disponibile. 6 Cerințe de habitat Se reproduce în cursuri de apă puțin adânci, neumbrite, lin curgătoare, cu variații medii de debit. Este absentă din cursurile de apă cu maluri acoperite de vegetație densă. În cele mai multe locații din Europa se găsește în zone agricole în canale cu maluri cosite regulat și cu substrat curat. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 6: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Coenagrion ornatum (Selys, 1850), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specia nu a fost observată pe teritoriul ariei naturale protejate. 3. Statutul de prezență [temporal] Nu sunt date disponibile. 4. Statutul de prezență [spațial] Nu sunt date disponibile. 5. Statutul de prezență [management] Nu sunt date disponibile. 6. Abundență Nu sunt date disponibile. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Nu sunt date disponibile. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției habitatului speciei în Anexa 3.12. 10. Alte informații privind sursele de informații Cirdei F., Bulimar F., 1965 - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol. VII, Fasc. 5, Ed. Academiei Romane Knechtel, W.K., Popovici-Bîznoșanu, A., 1959: Fauna Republicii Populare Române. Editura Academiei Republicii Populare Române. 112 Skvortsov V.E., 2010, The dragonflies of Eastern Europe and Caucasus: An illustrated guide. KMK Scientific Press Ltd., Moscow. Tatole Victoria, Iftime A., Stan Melanya, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România, Bucuresti. Vlach P., Fischer D, Hulec L., 2009, Microhabitat preferences of the stone crayfish Austropotamobius torrentium (Schrank, 1803). Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems (2009) 394-395, 15 ***http://www.dragonflypix.com/speciespages fi/cordulegaster heros.html ... 3.3.3.2. Cordulegaster heros - calul dracului (Theischinger, 1979) Tabelul nr. 7: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 4046 2 Denumirea științifică Cordulegaster heros (Theischinger, 1979), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Calul dracului 4 Descrierea speciei Este o libelulă de talie mare având 78-84 mm. lungime masculii, și 93-97 mm. lungime femelele, de culoare neagră cu dungi galbene. Ochii verzi-aurii se ating într-un singur punct. Poate fi ușor confundată cu specia Cordulegaster bidentata de care poate fi diferențiată prin următoarele caractere: - apendicii anali ai masculului de C. heros se ating la baza și sunt divergenți iar la C. bidentata sunt îndepărtați la bază și aproape paraleli; - pe partea laterală a toracelui la C. heros se disting trei dungi transversale și un punct pe primul segment abdominal înspre marginea de jos iar la C. bidentata sunt doar două dungi transversale și un punct înspre marginea de sus; -triunghiul anal al aripilor posterioare la C. heros prezintă 5 celule iar la C. bidentata doar trei celule. Dezvoltarea larvară durează 2-5 ani. 5 Perioade critice Nu sunt date disponibile. 6 Cerințe de habitat Adulții pot fi întâlniți în stațiuni împădurite din arealele montane sau deluroase nu departe de apele liniștite înspre moderat curgătoare, cu substrat tare sau nisipos, de preferință acoperit cu un strat subțire de detritus cu material organic. Au fost observate larve și în apele stătătoare. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 8: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Cordulegaster heros (Theischinger, 1979), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specia nu a fost observată pe teritoriul ariei naturale protejate. 3. Statutul de prezență [temporal] Nu sunt date disponibile. 4. Statutul de prezență [spațial] Nu sunt date disponibile. 5. Statutul de prezență [management] Nu sunt date disponibile. 6. Abundență Nu sunt date disponibile. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Nu sunt date disponibile. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției habitatului speciei în Anexa 3.12. 10. Alte informații privind sursele de informații Cirdei F., Bulimar F., 1965, Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol. VII, Fasc. 5, Ed. Academiei Romane Knechtel, W.K., Popovici-Bîznoșanu, A., 1959. Fauna Republicii Populare Române. Editura Academiei Republicii Populare Române. 112 Skvortsov V.E., 2010, The dragonflies of Eastern Europe and Caucasus: An illustrated guide. KMK Scientific Press Ltd., Moscow. Tatole Victoria, Iftime A., Stan Melanya, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I., Oțel V., 2009 ,Speciile de animale Natura 2000 din România. Bucuresti. Vlach P., Fischer D, Hulec L., 2009, Microhabitat preferences of the stone crayfish Austropotamobius torrentium (Schrank, 1803). Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems (2009) 394-395, 15 ***http://www.dragonflypix.com/speciespages fi/cordulegaster heros.html ... 3.3.3.3. Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785) Tabelul nr. 9: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod EUNIS: 1037 2 Denumirea științifică Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Nu sunt date disponibile. 4 Descrierea speciei Are o deschidere a aripilor de 6.5 - 7.5 cm și lungimea corpului de aproximativ 5 cm. Are culoare verde, abdomenul are un marcaj tipic galben-negru, care este un excelent camuflaj. Segmentele abdominale 7-9 sunt îngroșate. Ochii sunt îndepărtați. După incubație, adulții tineri părăsesc apa și se răspândesc pe distanțe mari în timpul unei perioade de maturare de aproximativ trei săptămâni, în regiunile mai calde, de multe ori la altitudini mari pe dealurile din jur. La maturizarea sexuală revin la apă. De cele mai multe ori nu pot fi observați decât masculii care stau în căutare de femele pe râurile mai mici, pe copaci sau pietre, la o distanță de câțiva metri unul de altul, sau patrulează pe râurile mai mari în zbor lent peste apă. Femelele vin la apă doar pentru împerechere și depunerea ouălelor. 5 Perioade critice Nu sunt date disponibile. 6 Cerințe de habitat Trăiește preponderent pe râuri de șes și canale, de preferat cu adâncime mică. Un tip de habitat ideal are un fund cu nisip și apă curată în zonele de pădure, dar gama ecologică a acestei specii mult mai mare: pot coloniza, de asemenea, cele mai multe dintre râurile lente și chiar și apele subterane. Apele stătătoare sunt posibile locuri de dezvoltare a larvelor. Larvele trăiesc chiar și în sedimente mari, cu toate acestea evită zonele noroioase. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 10: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785), listată în Anexa II și IVa a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specia nu a fost observată pe teritoriul ariei naturale protejate. 3. Statutul de prezență [temporal] Nu sunt date disponibile. 4. Statutul de prezență [spațial] Nu sunt date disponibile. 5. Statutul de prezență [management] Nu sunt date disponibile. 6. Abundență Nu sunt date disponibile. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Nu sunt date disponibile. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției habitatului speciei în Anexa 3.12. 10. Alte informații privind sursele de informații Cirdei F., Bulimar F., 1965, Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol. VII, Fasc. 5, Ed. Academiei Romane Knechtel, W.K., Popovici-Bîznoșanu, A., 1959. Fauna Republicii Populare Române. Editura Academiei Republicii Populare Române. 112 Skvortsov V.E., 2010, The dragonflies of Eastern Europe and Caucasus: An illustrated guide. KMK Scientific Press Ltd., Moscow. Tatole Victoria, Iftime A., Stan Melanya, lorgu Elena-Iulia, lorgu I., Oțel V., 2009 ,Speciile de animale Natura 2000 din România. Bucuresti. Vlach P., Fischer D, Hulec L., 2009, Microhabitat preferences of the stone crayfish Austropotamobius torrentium (Schrank, 1803). Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems (2009) 394-395, 15 ***http://www.dragonflypix.com/speciespages fi/cordulegaster heros.html ... ... 3.3.4. Pești 3.3.4.1. Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) Tabelul nr. 11: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1130, Cod EUNIS - 432 2 Denumirea științifică Aspius aspius (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II și V a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Avatul 4 Descrierea speciei Singurul pește răpitor din familia ciprinide, are corpul alungit, fusiform, comprimat lateral, zvelt, acoperit cu solzi cicloizi mici. Capul este conic, gura este mare, largă, dispusă oblic, cu maxilarul inferior arcuit în sus. Ochii sunt foarte evidenți (exoftalmici). În urma capului, profilul dorsal urcă brusc. Înotătoarea dorsală și cele ventrale au inserția aproape simetrică, iar înotătoarele pectorale nu ating baza înotătoarelor ventrale. Marginea înotătoarei anale este puternic concavă; înotătoarea caudală este puternic excavată. Linia laterală este completă. Coloritul dominant este negricios - verzui pe partea dorsală a corpului și argintiu pe flancuri, iar partea ventrală este albă. Maturitatea sexuală se instalează la 3-5 ani. Reproducerea debutează în luna martie când temperatura apei atinge 6-10OC și se încheie în luna aprilie. Ecloziunea icrelor durează 5-6 zile. Specie diurnă care se hrănește cu pește mărunt (pești de talie mică), larve de insecte, moluște mici, crustacee și viermi. Exemplarele juvenile formează mici cârduri, iar exemplarele senescente devin solitare. 5 Perioade critice Perioada de reproducere și predezvoltare: martie - mai. 6 Cerințe de habitat Specie dulcicolă reofil-stagnofilă, întâlnită frecvent în râurile de șes până în zona colinară, bălți, lacuri dulcicole sau salmastre. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 12: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II și V a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Densitatea/Abundența și biomasa la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0373, este redusă în raport cu suprafața acestuia. Avatul a fost identificat la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele care au segmentat habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) la nivelul sitului, au fost: - presiunile antropice; - profilul mediului abiotic; - cerințele față de habitat. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Avatul a fost identificat la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele care au segmentat habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) la nivelul sitului, au fost: - presiunile antropice; - profilul mediului abiotic; - cerințele față de habitat. Din punct de vedere fizic, habitatele specifice prezintă conectivitate. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații 1. http://bd.eionet.europa.eu 2. http://www.ittiofauna.org 3. www.iucnredlist.org 4. Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 5. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu atreal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 6. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 7. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca. 8. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 9. Mihăilescu Simona, Strat Daniela, Cristea I., Honciuc Viorica, 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Tipar Guget Liber, București. 10. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România (pp60-86). București: Ed. Imperium Print. ... 3.3.4.2. Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) Tabelul nr. 13: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1149, Cod EUNIS - 478. 2 Denumirea științifică Cobitis taenia (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Zvârluga 4 Descrierea speciei Zvârluga este un cobitid de talie mică (până la 12 cm), cu corp alungit, comprimat lateral (aspect teniform). Gura mică, semilunară are o poziție ventrală (gură inferioară) față de planul lateral (frontal) și este prevăzută cu trei perechi de prelungiri tegumentare (mustăți). Jumătățile buzei inferioare sunt subdivizate în brazde puțin adânci formând astfel 3-4 lobi. Primul lob este dispus aproape de mijlocul buzei având aspect vag de mustață. Spinul suborbital este dispus înaintea și sub jumătatea anterioară a ochiului. Partea posterioară a pedunculului caudal prezintă pe linia medio-dorsală, respectiv pe linia medio-ventrală o carenă dorsală și una ventrală care este mai dezvoltată decât precedenta. Linia laterală este scurtă și nu depășește înotătoarele pectorale. Preponderent prezintă un colorit alb-gălbui, iar pe flancuri prezintă 4 rânduri longitudinale de puncte/pete închise la culoare, mai mici sau mai mari, brun-negricioase. Rândul care este dispus în apropierea zonei latero-ventrale este format din cele mai mari puncte/pete. Jumătatea dorsală a bazei înotătoarei caudale este prevăzută cu o pată neagră reniformă dispusă vertical. Epoca de reproducere are loc în lunile aprilie-iulie. Dimorfismul sexual se manifestă prin talia mult mai mare a femelelor, respectiv prin prezența unui solz Canestrini pe a doua radie a înotătoarei pectorale a masculilor. Femelele de zvârlugă trăiesc în medie 5 ani, iar maturitatea sexuală se instalează la vârsta de 2-3 ani. Masculii trăiesc în medie 3 ani, iar maturitatea sexuală se instalează la vârsta de 1-2 ani. Un obicei/comportament des întâlnit la speciile din genul Cobitis este acela de a se îngropa în substratul/faciesul ecosistemului acvatic. 5 Perioade critice aprilie - iulie [perioada de reproducere]; iulie - august [perioada de predezvoltare]. 6 Cerințe de habitat Preferă apele lin curgătoare sau stătătoare a căror facies este format din nisip, argilă și mai rar pietriș. Evită ecosistemele acvatice al căror facies este format din mâl. Hrana este procurată noaptea de pe fundul/faciesul mediului abiotic (specie bentofagă); hrana este reprezentată de alge, larve de insecte, respectiv nevertebrate psamofile. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 14: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Densitatea și biomasa la nivelul sitului ROSCI0373, este redusă în raport cu suprafața acestuia. Zvârluga a fost identificată la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele care au segmentat habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) la nivelul sitului, au fost: - presiunile antropice; - profilul mediului abiotic; - cerințele față de habitat. Din punct de vedere fizic, habitatele specifice prezintă conectivitate. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Zvârluga a fost identificată la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele care au segmentat habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) la nivelul sitului, au fost: - presiunile antropice; - profilul mediului abiotic; - cerințele față de habitat. Din punct de vedere fizic, habitatele specifice prezintă conectivitate. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații 1. http://bd.eionet.europa.eu 2. http://www.ittiofauna.org 3. www.iucnredlist.org 4. Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 5. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu atreal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 6. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 7. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca. 8. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 9. Mihăilescu Simona, Strat Daniela, Cristea I., Honciuc Viorica, 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Tipar Guget Liber, București. 10.Tatole V., Iftimie A., Stan M., lorgu E., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România (pp60-86). București: Ed. Imperium Print. ... 3.3.4.3. Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) Tabelul nr. 15: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 5329, Cod EUNIS - 501. 2 Denumirea științifică Romanogobio vladykovi (Fang, 1943), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Porcușorul de vad 4 Descrierea speciei Porcușorul de șes este un ciprinid de talie mică (până la 12 cm), cu corp fusiform, comprimat lateral, aspect care induce un profil dorsal convex. Toate cele trei regiuni corporale (regiunea capului, regiunea trunchiului, respectiv regiunea cozii) sunt relativ înalte. Botul este scurt și obtuz, gura mică și subterminală (inferioară) este prevăzută cu o pereche de mustăți lungi (prelungiri tegumentare). Pedunculul caudal mai înalt decât gros, se continuă cu înotătoarea caudală furcată (adânc scobită). Orificiul anal este dispus mai aproape de înotătoarele ventrale a căror poziție este abdominală. Solzii din regiunea dorsală prezintă 5-9 striuri/carene epiteliale evidente care sunt dispuse longitudinal. Partea dorsală a capului expune o culoare cenușie, iar partea dorsală de la nivelul trunchiului, respectiv a cozii expune o culoare gălbuie-cenușie. Flancurile/laturile corpului expun 7-8, rar 6 sau până la 12 pete rotunde (mai mici ca la celelalte specii ale genului). Pete de culoare închisă și puțin evidente sunt expuse și partea dorsală a corpului, iar partea ventrală a corpului este albă. Radiile înotătoarei dorsale, respectiv caudale expun 2 șiruri de pete negre lipsite de contrast. Epoca/perioada de reproducere are loc în lunile mai-iunie, iar dimorfismul sexual în cazul porcușorului de șes este șters. Ponta este depusă secvențial (4 ponte în medie). octombrie - noiembrie [(depinde de zona geografică) perioada de migrare în „gropile de iernare”]. Activitatea adulților manifestată prin diferite tipuri de comportament este pronunțată noaptea, situație care nu se repetă și la juvenili deoarece la această vârstă sunt activi în timpul zilei. 5 Perioade critice mai - iunie deoarece este [perioada de reproducere]; iunie - iulie deoarece este [perioada de predezvoltare]; 6 Cerințe de habitat Preferă apele curgătoare (specie reofilă) din zona de șes a căror facies este compus din nisip fin sau argilă. Evită apele stătătoare sau apele curgătoare care au viteza mare de curgere în detrimentul apelor cu curent slab (28-45 cm/s). Este o specie solitară, dar uneori se adună în cârduri mici. Hrana este procurată de pe fundul/faciesul mediului abiotic (specie bentofagă), hrană care este reprezentată de diatomee, detritus organic, respectiv larve mici de efemeride. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 16: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Biomasa speciei la nivelul sitului ROSCI0373, este redusă în raport cu suprafața acestuia. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiemrbie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Distribuția speciei la nivelul SN 2000 ROSCI03 73, a fost uniformă. Habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) prezintă conectivitate. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații 1. http://bd.eionet.europa.eu 2. http://www.ittiofauna.org 3. www.iucnredlist.org 4. Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 5. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu atreal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 6. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 7. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca. 8. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 9. Mihăilescu Simona, Strat Daniela, Cristea I., Honciuc Viorica, 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Tipar Guget Liber, București. 10. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România (pp60-86). București: Ed. Imperium Print. ... 3.3.4.4. Romanogobio kessleri - porcușorul de nisip (Fang, 1943) Tabelul nr. 17: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 2511, Cod EUNIS - 6143 2 Denumirea științifică Romanogobio kessleri (Fang, 1943), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Porcușorul de șes 4 Descrierea speciei Porcușorul de nisip este un ciprinid de talie mică (până la 10 cm), cu corp fusiform, ușor comprimat lateral. Capul este relativ mare în raport cu talia, gura mică și subterminală (inferioară) este prevăzută cu o pereche de mustăți lungi (prelungiri tegumentare). Pedunculul caudal alungit se continuă posterior cu înotătoarea caudală homocercă furcată. Exoscheletul este format din solzi cicloizi care sunt prevăzuți pe partea dorsală cu striuri/creste epiteliale. Coloritul variază în funcție de condițiile mediului de viață, respectiv stare fiziologică, dar preponderant expune un colorit cenușiu-verzui sau cenușiu-gălbui pe partea dorsală, iar pe flancuri prezintă un șir de pete mari (7-9, rar 6, 10 sau 11) de formă dreptunghiulară, cenușiu închis, dispuse longitudinal, iar partea ventrală este albă. Epoca/perioada de reproducere are loc în lunile mai-iunie, iar dimorfismul sexual în cazul porcușorului de nisip este șters. Porcușorul de nisip este o specie gregară care trăiește în medie până la vârsta de 5 ani. 5 Perioade critice mai - iunie deoarece este [perioada de reproducere]; iunie - iulie deoarece este [perioada de predezvoltare]; octombrie - noiembrie [(depinde de zona geografică) perioada de migrare în „gropile de iernare”]. 6 Cerințe de habitat Preferă apele curgătoare (specie reofilă) cu fund nisipos din partea inferioară a zonei scobarului și ajunge până în zona crapului, zonă în care este întâlnit mai frecvent; trăiesc în cârduri. Hrana este procurată de pe fundul/faciesul mediului abiotic (specie bentofagă). 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 18: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Romanogobio kessleri (Fang, 1943), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Densitatea și biomasa la nivelul sitului ROSCI0373, a fost redusă în raport cu suprafața acestuia. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Porcușorul de nisip a fost identificat la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele care au segmentat habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) la nivelul SN 2000, au fost: - presiunile antropice; - profilul mediului abiotic; - cerințele față de habitat. Din punct de vedere fizic, habitatele specifice prezintă conectivitate. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații 1. http://bd.eionet.europa.eu 2. http://www.ittiofauna.org 3. www.iucnredlist.org 4. Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 5. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu atreal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 6. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 7. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca. 8. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 9. Mihăilescu Simona, Strat Daniela, Cristea I., Honciuc Viorica, 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Tipar Guget Liber, București. 10. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România (pp60-86). București: Ed. Imperium Print. ... 3.3.4.5. Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) Tabelul nr. 19: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 5339, Cod EUNIS - 582. 2 Denumirea științifică Rhodeus amarus (Bloch, 1782), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Boarca 4 Descrierea speciei Specie de talie mică (4-7 cm, rar 11 cm), corp înalt și comprimat lateral. Capul este comprimat lateral, iar ochii mari sunt dispuși în jumătatea anterioară a capului. Exoscheletul este constituit din solzi cicloizi mari. Pedunculul caudal este scurt și comprimat lateral. Înotătoarea anală cu marginea ușor concavă se inseră sub mijlocul înotătoarei dorsale. Linia laterală este prezentă numai în jumătatea anterioară a corpului. Partea dorsală a corpului este de culoare cenușie-gălbuie sau cu nuanțe verzui, iar flancurile sunt albe. Înotătoarele dorsală și anală sunt cenușii, iar celelalte înotătoare sunt roșcate. Jumătatea posterioară a corpului prezintă o bandă verzuie dispusă longitudinal. În perioada de reproducere, masculul „îmbracă haina nupțială”, aspect care este vizibil, deoarece operculul, respectiv jumătatea anterioară a corpului ce este dispusă deasupra planului lateral prezintă un colorit violet sau albăstrui, iar jumătatea anterioară a părții ventrale capătă nuanțe de portocaliu sau roz. Tot în perioada de reproducere, banda care este expusă pe jumătatea posterioară a corpului devine verde ca smaraldul, iar înotătoarea anală capătă nuanțe de roșu. Epoca de reproducere are loc în lunile aprilie-august, perioadă în care dimorfismul sexual este pronunțat. La masculi, dimorfismul sexual persistă tot timpul, deoarece sunt mai mari, au corpul mai înalt și colorat mai intens (aspect metalic). Tot la masculi, în perioada de reproducere, este vizibilă la nivelul buzei superioare, respectiv deasupra ochilor, o masă de butoni albi. Femelele, care sunt de două ori mai numeroase decât masculii, se diferențiază de aceștia prin faptul că papila genitală este alungită sub forma unui ovopozitor (5-8 mm) care se alungește în perioada de reproducere și capătă o culoare portocalie. Reproducerea este dependentă de prezența scoicilor de baltă (genul Anodonta) sau de râu (genul Unio), deoarece ponta este depusă prin intermediul ovopozitorului în cavitatea branhială a scoicilor unde are loc și fecundarea, respectiv dezvoltarea alevinilor. Maturitatea sexuală se instalează la vârsta de un an. 5 Perioade critice aprilie - august deoarece este [perioada de reproducere]; mai - septembrie deoarece este [perioada de predezvoltare]; octombrie - noiembrie [(depinde de zona geografică) perioada de migrare în „gropile de iernare”]. 6 Cerințe de habitat Preferă apele stătătoare sau lin curgătoare, dar este întâlnită frecvent și în plin curent, ajungând chiar până în zona păstrăvului (zona montană). Hrana este reprezentată de fitoplancton, resturi de plante acvatice, respectiv detritus vegetal. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 20: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei La nivelul sitului 2000 ROSCI0373, boarța, a fost identificată atât în ecosistemul acvatic reofil Mureș, cât și în afluenții acestuia. Biomasa la nivelul sitului ROSCI0373, este redusă în raport cu suprafața acestuia. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Distribuția speciei la nivelul SN 2000 ROSCI0373, a fost uniformă în corpurile acvatice reofile. Habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) prezintă conectivitate. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații 1. http://bd.eionet.europa.eu 2. http://www.ittiofauna.org 3. www.iucnredlist.org 4. Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 5. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu areal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 6. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 7. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca. 8. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 9. Mihăilescu Simona, Strat Daniela, Cristea I., Honciuc Viorica, 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Tipar Guget Liber, București. 10. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România (pp60-86). București: Ed. Imperium Print. ... 3.3.4.6. Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) Tabelul nr. 21: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 5197, Cod EUNIS - 594. 2 Denumirea științifică Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Dunarița 4 Descrierea speciei Zvârluga aurie este un cobitid de talie mică (până la 12 cm), cu corp alungit, comprimat lateral cu aspect teniform, dar prezintă o talie mai înaltă, respectiv mai groasă față de speciile din genul Cobitis. Gura mică, are poziție ventrală (gură inferioară) față de planul lateral (frontal) și este prevăzută cu două perechi de prelungiri tegumentare (mustăți). Spinul suborbital ascuțit este dispus înaintea și sub jumătatea anterioară a ochiului. Pedunculul caudal prezintă pe linia medio-dorsală o creastă adipoasă, creastă care devine mai expresivă în perioada de reproducere. Înotătoarele perechi (pectorale și ventrale) sunt rotunjite, iar înotătoarele neperechi dorsală, respectiv anală, au marginea dreaptă. Prezintă un colorit de fond alb-gălbui sau galben auriu. Pe culoarea de fond sunt expuse pete brun-negricioase (șirul dorsal este format din 10-14 pete, rar 8,9,15 sau 16; laturile corpului prezintă o zonă cu puncte/pete/marmorații mai mici, excepție făcând rândul de puncte/pete/marmorații care este dispus mai apropiat de zona ventrală). Epoca de reproducere are loc în lunile mai-august. Un obicei/comportament des întâlnit este acela de a se îngropa în substratul/faciesul ecosistemului acvatic. 5 Perioade critice mai - august deoarece [perioada de reproducere]; iunie - septembrie deoarece [perioada de predezvoltare]. 6 Cerințe de habitat Preferă apele curgătoare a căror facies este format din prundiș amestecat cu nisip și argilă; altitudinea ecosistemelor acvatice reofile nu condiționează prezența ei. Hrana reprezentată de diatomee, respectiv nevertebrate de talie mică este procurată noaptea de pe fundul/faciesul mediului abiotic (specie bentofagă). 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 22: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Biomasa la nivelul sitului ROSCI0373, este redusă în raport cu suprafața acestuia. Zvârluga aurie a fost identificat la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Zvârluga aurie a fost identificat la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele care au segmentat habitatele specifice (hrănire, reproducere, iernare/odihnă) la nivelul sitului, au fost: - presiunile antropice; - profilul mediului abiotic; - cerințele față de habitat. Din punct de vedere fizic, habitatele specifice prezintă conectivitate. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații 1. http://bd.eionet.europa.eu 2. http://www.ittiofauna.org 3. www.iucnredlist.org 4. Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 5. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu areal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 6. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 7. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca. 8. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. 9. Mihăilescu Simona, Strat Daniela, Cristea I., Honciuc Viorica, 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Tipar Guget Liber, București. 10. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România (pp60-86). București: Ed. Imperium Print. ... ... 3.3.5. Herpetofaună 3.3.5.1. Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) Tabelul nr. 23: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1220 2 Denumirea științifică Emys orbicularis (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Broasca țestoasă de lac 4 Descrierea speciei Țestoasa de apa cu carapacea teșită, cu colorație negricioasa cu puncte galbene, mai vie la juvenili. Ajunge la o lungime a carapacei ce depășește rar 230 mm. Greutatea maxima măsurată este de 1200-1500 g. Privita de sus carapacea are o rotunjita, „orbiculara” spre eliptica, teșită. Exemplarele tinere sunt aproape rotunde, în creștere se lungesc și ajung la o formă eliptică. Poate trai in jur de 80 până la 120 de ani. Trăiește în diverse habitate umede: în delta, lunci, lacuri, bălți, diverse ape stătătoare și lin curgătoare de la nivelul marii pana in etajul dealurilor înalte. Iese din hibernare în martie-aprilie. Intră în hibernare în octombrie. Împerecherea are loc în lunile mai-iunie, în apă. Ouăle sunt depuse în grămezi de material vegetal putrezit sau în găuri pe care la sapă la aproximativ 10 cm adâncime, pe care apoi le acoperă. De obicei depun între 3 și 16 ouă lungi, ovale cu mărimea de 3-4 cm lungime și sunt de culoare albă cu coaja tare. Durata până când eclozează din ou depinde de durata insolatiei; 60-70 de zile (90) durează până când puii iasa din ou cu ajutorul dintelui de ou si apoi sapa si iasa la suprafata solului. Uneori puii pot sta peste iarna in oua si iasa abia in primavara anului urmator. Carapacea lor este complet rotunda cu diametru de 2-3 cm. Pentru a deveni capabili de reproducere, juvenilii au nevoie de minim 6-10 ani. 5 Perioade critice Perioadele de migratie (primavara si toamna) in cazul in care indivizii sunt nevoiti sa traverseze sosele si in tot decursul anului în cazul unor impacte grave asupra habitatelor în care trăiesc indivizii speciei și se reproduc. 6 Cerințe de habitat Traieste in ape statatoare si lin curgatoare, pana la cca 700 m altitudine. Prefera lacurile si locurile inundate din padurile de foioase si zonele umede cu vegetatie bine dezvoltata sau locuri cu o succesiune ridicata. Prefera apele statatoare sau cel mult foarte lin curgatoare, care la fundul apei sunt mlastinoase, care au zone cu portiuni lin curgatoare si care se pot incalzi foarte rapid. In turbarii apar foarte rar. Locurile de depunere a pontei, preferate sunt dunele de nisip. Din cauza pierderii acestor locuri de depunere a pontei, prin distrugerea sau degradarea lor, au fost intalnite cazuri in care au fost ocolite, in schimb fiind folosite suprafetele arabile sau drumurile forestiere. Locurile de hibernare sunt foarte putin cunoscute, au fost gasite in canalele de drenare si in gropi sapate de indivizi. Nu se cunoaste daca toata perioada odihnei de iarna are loc intr-o apa statatoare sau partial si pe uscat. Se hranesc in apa cu peste mort, rame, melci, amfibieni si stadiile lor, rareori din pesti vii care sunt deseori bolnavi. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 24: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Sedentar nativ (permanenta si sedentara), prezent în sit la: Șoimuș în zona pârâului Bejan, corpurile de apa formate pe halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinătatea cu pădurea Rovina; La bălțile de la Branisca/pescărie, în mod special bălțile 2 și 3; Zona de vărsare a pârâului Boz în râul Mureș, malul drept al Mureșului în zona balastierei de la Lesnic; Bretea Mureșana in zona bălților Haltei de Cale Ferată; Ilia în zona umedă formată de vărsarea pârâului Sarbi în râul Mureș, corpul de apă permanent format între dig și albia pârâului Sarbi (Valea Batrana). Efectivul relativ în țară: Efectivul speciei este apreciat la zeci de mii de exemplare (conform CRCV, 2005). Populația națională: minima 65000, maxima 85000. Zeci de mii de exemplare. Efectivul relativ în ROSCI0373 Raul Mureș între Branisca și Ilia: 50-150 indivizi=sub 0,2% din populația națională de referință. Pentru starea favorabilă în aria naturală protejată = 100-200 indivizi, având în vedere si întreaga suprafață a albiei râului Mureș aflata în sit și care poate constituii pe tronsoane importante un habitat propice speciei. Procent reproducere (rata natalității potențiale: 4/p), mortalitate (rata natalității realizate 2/p) + adulții: 2; 2 + 2 ad = 4 indivizi într-un ciclu reproductiv. Pentru ROSCI0373 teoretic: 8 -16 ind. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Izolată. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Prezență certă. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019. 8. Distribuția speciei [interpretare] Sedentar nativ (permanenta si sedentara), prezent în sit la: Șoimuș în zona pârâului Bejan, corpurile de apa formate pe halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinătatea cu pădurea Rovina; La bălțile de la Branisca/pescărie, in mod special bălțile 2 și 3; Zona de vărsare a pârâului Boz în râul Mureș, malul drept al Mureșului în zona balastierei de la Lesnic; Bretea Mureșana în zona bălților Haltei de Cale Ferată; Ilia în zona umeda formata de vărsarea pârâului Sârbi în râul Mureș, corpul de apă permanent format între dig și albia pârâului Sârbi (Valea Bătrâna). 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Torok Zolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Stefan, 2013;Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania; Tulcea, Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole, 2005, Cartea Roșie a Vertebratelor din Romania, Acad., București; E. N. Arnold, J.A. Burton, 1980, A field guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe, William Collins Sons &amp; Co Ltd Glasgow; Băcescu M., Calinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul Amfibiilor și Reptilelor din România. Teza de doctorat. Revista științ. "V. Adamachi", Iasi, 17 (2) : 115-117; Călinescu R., 1930, Manual pentru determinarea amfibiilor și reptilelor din România, București; Baillie, J. and Groombridge, B., 1996 IUCN Red List of Threatened Animals. pp. 378. International Union for Conservation of Nature, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu S., 2013, Ghid sistemic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii, Tulcea; IUCN. 2016. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2016-1. ... 3.3.5.2. Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus 1761) Tabelul nr. 25: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1188 2 Denumirea științifică Bombina bombina (Linnaeus, 1761), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Buhaiul de baltă cu burta roșie 4 Descrierea speciei Este o broască de dimensiuni mici, având o lungime de 4-5 cm. Ochii sunt foarte proeminenți, având pupila triunghiulară. Dorsal, tegumentul este colorat cenușiu deschis, măsliniu, mai rar gri închis, acoperit cu numeroși negi rotunzi sau ovali. O parte din negii glandulari sunt grupați, colorați în negru, conferind un model caracteristic. Uneori, aceștia pot fi parțial sau chiar total colorați în verde. Caracteristic pentru această specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral marmorat prezintă pete portocalii până spre roșu, pe un fond negru. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxică. Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie, și se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în ascunzișuri. Se hrănește cu insecte, melci mici și viermi. Datorită glandelor veninoase din piele are puțini dușmani. Nepretențioasă, trăiește în orice ochi de apă, permanent sau temporar, în bălți de la șes și din câmpie, urcând și în regiunea dealurilor până la altitudini de 400 m.. Spre limita superioara a distribuției sale, arealul B. bombina se suprapune cu cel al speciei B. variegata cu care poate hibridiza ocazional (fenomen mai frecvent în zona Podișului Transilvaniei). Este o specie cu activitate nocturnă dar și diurnă, strict legată de mediul acvatic, mai sensibila la factorii de stress. Este o specie gregară, un număr mare de indivizi putându-se regăsi în aceeași baltă ,preferând supafețe de apa mai mari. Pe parcursul unui an parcurge mai multe secvențe de reproducere, ouăle fiind depuse în mici grămăjoare pe fundul apei. Datorită capacității locomotorii înalte, se poate deplasa ușor pe uscat, putând coloniza rapid noile habitate favorabile, chiar și cele apărute în urma unor activități antropice acute (canale, bazine de apa, etc.). 5 Perioade critice Perioada de reproducere: aprilie - iunie a fiecărui an. 6 Cerințe de habitat În general, zonele umede cu vegetație de stuf sunt ocolite. Pentru depunerea pontei sunt preferate locurile cu multă vegetație în lacuri eutrofe și iazuri. Juvenilii și subadulții se pot întâlnii în locuri lipsite de vegetație, în locuri cu apă mică. Iarna se ascund în găurile șoarecilor, în fisurile din pământ și în încăperi mai mari sub pământ. Trăiește în și pe lângă bazine stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare cum sunt lacurile, bălțile, cursurile line de apă, iazuri, etc., în care se reproduce. Preferă bazinele puțin adânci sau marginile lacurilor mai mari. Se întâlnește de la 0-400 m altitudine. Spre limita superioară a distribuției sale altitudinale se întâlnește cu specia înrudită B. variegata, cu care poate hibrida ocazional. Larvele se hrănesc în general cu vegetația algală de pe plante și alte structuri. După încheierea metamorfozei specia merge la vânătoare și în apă și pe uscat. Cele mai multe studii au dovedit că în spectrul lor trofic se regăsesc mari cantități de țânțari sunt. Pe lângă asta spectrul de hrănire poate să depindă și de oferta trofică locală printre care preferă: colembole, elateride, izopode acvatice și altele. Toate acestea pot să fie în rândul speciilor preferate pe care le vânează. Pe lângă acestea se mai enumeră arahnidae, diplopodae și alte grupuri de coleoptere precum carabidae, curculionidae, coccinelidae, cerambicidae, precum și mai rar râme. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 26: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproductie consemnate. În cursul vizitelor în teren, prezența speciei nu a putut fi confirmată cu certitudine. Astfel nu există suficiente informații pentru a evalua mărimea populației de buhai de baltă cu burtă roșie în situl Natura 2000 ROSCI0373 Raul Mures intre Branisca si Ilia. Totuși, nu excludem posibilitatea existenței unor hibrizi între buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) și buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata). Efectivul relativ în ROSCI0373 Raul Mures intre Branisca si Ilia: in baza datelor acumulate in teren in perioada de studiu, specia nu a fost identificata in teren. Procent reproducere: Abundență relativă: minim 4 indivizi adulți/100mp la nivelul habitatelor favorabile, în perioada de reproducție (aprilie-mai) Dinamică populațională: rata de reproducție: minim 25 mormoloci sau juvenili nou născuți/100 mp structura pe vârste: 10% juvenili și subadulți 100 mp. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Marginală. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Prezență rară. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019 8. Distribuția speciei [interpretare] Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproducție consemnate. În cursul vizitelor în teren, prezența speciei nu a putut fi confirmată cu certitudine. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Torok Zolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Stefan, 2013;Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania; Tulcea, Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole, 2005, Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Acad., Bucuresti; E. N. Arnold, J.A. Burton, 1980, A field guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe, William Collins Sons &amp; Co Ltd Glasgow; Băcescu M., Calinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul Amfibiilor și Reptilelor din România. Teza de doctorat. Revista științ. "V. Adamachi", Iasi, 17 (2) : 115-117; Călinescu R., 1930, Manual pentru determinarea amfibiilor și reptilelor din România, București; Baillie, J. and Groombridge, B., 1996 IUCN Red List of Threatened Animals. pp. 378. International Union for Conservation of Nature, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu S., 2013, Ghid sistemic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii, Tulcea; IUCN. 2016. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2016-1. ... 3.3.5.3. Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) Tabelul nr. 27: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1193, COD. EUNIS: 63 8. 2 Denumirea științifică Bombina variegata (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Buhaiul de baltă cu burta galbernă 4 Descrierea speciei Rămâne poate una dintre cele mai comune specii-criteriu Natura 2000 din România, cu o populație estimată la zeci de milioane de indivizi. In România specia este larg răspândită în Transilvania, Banat, Arcul Carpatic mai rară în afara lanțului carpatic (Moldova și Muntenia), în populații izolate, în special în Podișul Central Moldovenesc. Apare în și pe lângă cursuri de ape stătătoare în general mici (ce conțin chiar și mai puțin de 1l de apă, spre deosebire de B. bombina ce preferă bălțile mai mari), bălți temporare și permanente, ape cu o curgere nu foarte rapidă, zone umede. Suportă foarte bine și habitatele antropizate (șanțuri, rigole, bazine artificiale). In afara perioadei de reproducere ce are loc obligatoriu în apă, poate rămâne în mediul acvatic sau poate ieși pe uscat, rămânând însă în apropierea zonelor umede. Se întâlnește de la altitudini mici de 150m și până în etajul alpin/subalpin, la 2000m. Spre limita inferioară a distribuției sale și spre vest arealul speciei B. variegata se suprapune cu cel al speciei B. bombina cu care poate hibridiza ocazional (fenomen mai frecvent în zona Podișului Transilvaniei). In general larvele sunt cele ce suferă de pe urma prădării, adulții având puțini dușmani datorită secrețiilor toxice cutanate. Este o specie cu activitate nocturnă dar și diurnă, strict legată de mediul acvatic, cu o reziliență mare la factorii de stres. Este o specie gregară, un număr mare de indivizi putându-se regăsi în aceeași baltă chiar și dacă dimensiunile acesteia sunt mici. Pe parcursul unui an parcurge mai multe secvențe de reproducere, ouăle fiind depuse în mici grămăjoare pe fundul apei. Datorită capacității locomotorii înalte, se poate deplasa ușor pe uscat, putând coloniza rapid noile habitate favorabile, chiar și cele apărute în urma unor activități antropice acute (cariere, defrișări, căi de acces, șantiere, etc.). Este una din cele mai abundente specii de amfibieni, deoarece profita de orice ochi de apă disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicată și toleranță sporită la o varietate mare de impacte antropice. 5 Perioade critice Perioada de reproducere: aprilie - iunie a fiecărui an. 6 Cerințe de habitat Ecologie, habitat: izvorașul de baltă cu burtă galbenă ocupă orice ochi de apă, preponderent bălți temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă, spre deosebire de specia Bombina bombina, care preferă bălțile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Specia poate fi întâlnită aproape pretutindeni unde găsește un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2.000 m altitudine. Este o specie cu activitate atât diurnă cât și nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă și rezistentă. Este sociabilă, foarte mulți indivizi de vârste diferite putând conviețui în bălți mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiții dificile de mediu și longevivă, iar secreția toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălți mici. Poate rezista și în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălți apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităților umane (defrișări, construcții de drumuri etc.) unde se formează bălți temporare. Larvele rămân pe perioada de dezvoltare exclusiv fitofage (consumă plante, detritus vegetal și alge), treptat dobândind un regim carnivor odată cu finalizarea ciclului metamorfozic. Adulții consumă insecte, larve, oligochete, etc. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 28: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate *TABEL PG. 59* Nr Informație/Atribut Descriere 1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproducție consemnate. Sedentar permanent, prezent în sit la: Șoimuș în zona pârâului Bejan, halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinătatea cu pădurea Rovina; limita nordica a pădurii Rovina pe valea pârâului Tarnavita și pe toate drumurile forestiere prezente in interiorul pădurii, în bălți temporare; Branisca, bălțile de la Branisca/pescărie, valea pârâului Boz în vecinătatea sitului și la vărsarea acestuia în râul Mureș, pe traseul autostrăzii în zona Branisca, Bretea Mureșana și Sârbi în tot sistemul de rigole și canale pluviale aferente căii de transport; Vetel în zona balastierei Lesnic și la vărsarea pârâului Lesnic în Mureș; Bretea Mureșana în zona bălților Haltei de Cale Ferată, izlazul satului Bretea Mureșana și izlazul satului Sârbi, în canalele de irigații, care se învecinează cu traseul autostrăzii; Ilia în zona umedă formată de vărsarea pârâului Sarbi în râul Mureș (Valea Batrana), pe traseul autostrăzii în zona dintre satele Sarbi și Bacea, pe malul stâng al Mureșului în bălți temporare și ochiuri de apa formate în zone unde s-au extras agregate minerale din albia râului (Lesnic, Sacamas, Ilia). Efectivul relativ în ROSCI0373 Raul Mureș între Branisca și Ilia: în baza datelor acumulate în teren în perioada de studiu, densități raportate la unitatea de suprafață (ha), cuprinse între 1 și mii de exemplare. Zona reprezentata de ROSCI0373 Râul Mureș între Branisca și Ilia, ca și sit Natura 2000, găzduiește o populație semnificativă aparținând acestei specii, ținând cont de structura habitatelor, la nivelul cărora apar habitate de zone umede restrânse (ce satisfac însă cerințele ecologice ale speciei), dar și perimetre dominate de zone umede (ex. râuri, pârâuri, lacuri, bălți, habitate ripariene, pajiști cu exces de umiditate, etc.), precum si habitate antropizate in care specia se regăsește (sisteme de canalizare, preluare ape pluviale, decantoare ce aparțin căilor de acces rutier dezvoltate in zona; sisteme de canale de irigații în zona terenurilor agricole dar mai ales ale pășunilor inundate-izlazuri). Având în vedere ca toată suprafața sitului poate constituii habitat pentru specie, aceasta fiind întâlnită în mai toate zonele și tipurile de habitat de pe suprafață sitului, se poate estima o populație relativă de ordinul a câteva mii de indivizi existenți în acest areal: 15000-20000 indivizi=sub 0,1% din populația națională de referință. Pentru starea favorabilă în aria naturală protejată = 20000-3 0000 indivizi, având in vedere si întreaga suprafață a sitului poate constituii un habitat propice speciei si a condițiilor descrise la definirea stării favorabile. Procent reproducere: Abundență relativă: minim 4 indivizi adulți/100mp la nivelul habitatelor favorabile, în perioada de reproducție (aprilie-mai) Dinamică populațională: rata de reproducție: minim 25 mormoloci sau juvenili nou născuți/100 mp structura pe vârste: 10% juvenili și subadulți 100 mp. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2020. 8. Distribuția speciei [interpretare] Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproducție consemnate. Sedentar permanent, prezent în sit la: Soimus in zona paraului Bej an, halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinatatea cu padurea Rovina; limita nordica a padurii Rovina pe valea paraului Tarnavita si pe toate drumurile forestiere prezente in interiorul padurii, in balti temporare; Branisca, baltile de la Branisca/pescărie, valea paraului Boz in vecinatatea sitului si la varsarea acestuia in raul Mures, pe traseul autostrazii in zona Branisca, Bretea Muresana si Sarbi in tot sistemul de rigole si canale pluviale aferente caii de transport; Vetel in zona balastierei Lesnic si la varsarea paraului Lesnic in Mures; Bretea Muresana in zona baltilor Haltei de Cale Ferata, izlazul satului Bretea Muresana si izlazul satului Sarbi, in canalele de irigatii, care se invecneaza cu traseul autostrazii; Ilia in zona umeda formata de varsarea paraului Sarbi in raul Mures (Valea Batrana), pe traseul autostrazii in zona dintre satele Sarbi si Bacea, pe malul stang al Muresului in balti temporare si ochiuri de apa formate in zone unde s-au extras agregate minerale din albia raului (Lesnic, Sacamas, Ilia). 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Torok Zolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Stefan, 2013;Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania; Tulcea, Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole, 2005, Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Acad., Bucuresti; E. N. Arnold, J.A. Burton, 1980, A field guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe, William Collins Sons &amp; Co Ltd Glasgow; Băcescu M., Calinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul Amfibiilor și Reptilelor din România. Teza de doctorat. Revista științ. "V. Adamachi", Iași, 17 (2) : 115-117; Călinescu R., 1930, Manual pentru determinarea amfibiilor și reptilelor din România, București; Baillie, J. and Groombridge, B., 1996 IUCN Red List of Threatened Animals. pp. 378. International Union for Conservation of Nature, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu S., 2013, Ghid sistemic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii, Tulcea; IUCN. 2016. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2016-1. ... 3.3.5.4. Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) Natura 2000 cod specie 1166, COD. EUNIS: 814. Tabelul nr. 29: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1166, COD. EUNIS: 814. 2 Denumirea științifică Triturus cristatus (Laurenti, 1768), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Tritonul crestat 4 Descrierea speciei Este o specie de triton de dimensiuni mari, având până la 16 cm. Corpul este îndesat, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri pe partea dorsală. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată, care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu o creastă caudală dezvoltată, dar mai puțin zimțată, aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală. Cloaca masculilor este mare și închisă la culoare. Este cea mai mare specie de triton din România, predominant acvatică, preferând ape stagnante mari cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale, iar altitudinal îl găsim între 100-1000 m. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. Reprezintă o verigă importantă a lanțurilor trofice din zonele umede reprezentând hrană pentru alți prădători dar și ca prădător. Larvele sunt consumate de către pești și unele insecte, adulții de către păsări, pești, reptile. Lipitorile îi atacă atât în stadiul larval cât și în stadiul adult. În perioada de împerechere - în lunile de primăvară și vară - masculul și femela migrează de pe uscat în apa iazurilor cu sol argilos și numeroase plante acvatice pentru a se reproduce. Masculul execută un dans subacvatic complex pentru a atrage și impresiona femela și la final se apropie de ea și realizează transferul unui spermatofor spre ea. Mișcările în apă sunt foarte interesante, tritonul își umple plămânii cu aer și astfel mai mult plutește decât înoată. După împerechere femela depune ouăle în apă pe plantele acvatice, le înfășoară în frunzele acestora pentru a le proteja de prădători. Reproducerea are loc in perioada lunilor aprilie-mai în bălți și băltoace. Înainte de împerechere au loc jocuri nupțiale, in timpul cărora masculul își mișcă în mod repetat coada, stimulat fiind de o substanță mirositoare, secretată în apă de către femelă. În timpul rutului partea dorsala a animalului este marmorata in culori închise, pielea părții ventrale strălucește în galben deschis cu pete negre. Femela are coada împodobită cu o dungă argintie, iar pe degetele galbene ale membrelor îi apar niște inele negre. Deși depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. Ouăle sunt sferice, albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13 zile, larvele ies din ouă și rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulți și tineri) pe sub pietre, rădăcini și scoarța arborilor. 5 Perioade critice Perioada de reproducere: aprilie - iunie a fiecărui an. 6 Cerințe de habitat Preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră. Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, canale cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Nu este foarte pretențios la calitatea apei. În mediul lor natural tritonii cu creastă trăiesc mai mult pe uscat, stau ascunși cât mai bine de prădători în vegetația de pe sol, pe sub pietre și buștenii culcați la pământ. În lunile reci au obiceiul să hiberneze în galerii săpate în pământ, în stratul de mâl sau mai rar în apă. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani. Activitate: diurnă si nocturna. Atât adulții cât și larvele sunt specii carnivore care se hrănesc cu pradă vie, atât cu mormoloci cât și cu tritoni mai mici sau larve, insecte, microcrustacee. Sunt animale foarte lacome, înghițind toate vietățile mici pe care le prind in apa, uneori își înghit propria progenitura, de aceea este indicat ca larvele sa fie protejate de o vegetație deasă. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 30: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproducție consemnate. Sedentar permanent, prezent în sit la: Soimus în zona pârâului Bejan, halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinatatea cu pădurea Rovina; Branisca pe pârâul Tarnavita, bălțile de la Branisca/pescărie, valea pârâului Boz în vecinătatea sitului și la vărsarea acestuia în râul Mureș, pe traseul autostrăzii în zona Branisca, Bretea Muresana și Sarbi; Vetel în zona balastierei Lesnic și la vărsarea pârâului Lesnic în Mureș; Bretea Muresana în zona bălților Haltei de Cale Ferată, izlazul satului Bretea Muresana și izlazul satului Sarbi, care se învecinează cu traseul autostrăzii; Ilia în zona umeda formată de vărsarea pârâului Sarbi în râul Mureș (Valea Batrana), pe traseul autostrăzii in zona dintre satele Sarbi si Bacea, pe malul stâng al Mureșului în bălți temporare și ochiuri de apa formate in zone unde s-au extras agregate minerale din albia râului (Sacamas, Ilia). Efectivul relativ în țară: Efectivul speciei este apreciat la zeci de mii de exemplare (CRCV, 2005). Efectivul relativ în ROSCI0373 Raul Mureș între Branisca și Ilia: 700-1000 indivizi=sub 1% (0,7%) din populația națională de referință. Pentru starea favorabilă în aria naturală protejată =1000- 2000 indivizi. Procent reproducere (rata natalității potențiale: 4/p), mortalitate (rata natalității realizate 2/p) + adulții: 2; 2 + 2 ad = 4 indivizi într-un ciclu reproductiv. Pentru ROSCI0373 teoretic: 8 - 16 ind. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentar. 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă 6. Abundență Prezență certă. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019 8. Distribuția speciei [interpretare] Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproductie consemnate. Sedentar permanent, prezent în sit la: Șoimuș în zona paraului Bejan, halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinatatea cu padurea Rovina; Branisca pe paraul Tarnavita, baltile de la Branisca/pescărie, valea paraului Boz in vecinatatea sitului si la varsarea acestuia in raul Mures, pe traseul autostrazii in zona Branisca, Bretea Muresana și Sarbi; Vetel in zona balastierei Lesnic si la varsarea paraului Lesnic în Mures; Bretea Muresana in zona baltilor Haltei de Cale Ferata, izlazul satului Bretea Muresana si izlazul satului Sarbi, care se invecneaza cu traseul autostrazii; Ilia în zona umedă formată de varsarea paraului Sarbi în râul Mures (Valea Batrana), pe traseul autostrazii în zona dintre satele Sarbi și Bacea, pe malul stâng al Mureșului în bălți temporare și ochiuri de apă formate în zone unde s-au extras agregate minerale din albia râului (Sacamas, Ilia). 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Torok Zolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Stefan, 2013;Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania; Tulcea, Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole, 2005, Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Acad., Bucuresti; E. N. Arnold, J.A. Burton, 1980, A field guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe, William Collins Sons &amp; Co Ltd Glasgow; Băcescu M., Calinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul Amfibiilor și Reptilelor din România. Teza de doctorat. Revista științ. "V. Adamachi", Iași, 17 (2) : 115-117; Călinescu R., 1930, Manual pentru determinarea amfibiilor și reptilelor din România, București; Baillie, J. and Groombridge, B., 1996 IUCN Red List of Threatened Animals. pp. 378. International Union for Conservation of Nature, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu S., 2013, Ghid sistemic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii, Tulcea; IUCN. 2016. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2016-1. ... 3.3.5.5. Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) Tabelul nr. 31: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS - 2 Denumirea științifică Lissotriton vulgaris ampelensis (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară Tritonu comun transilvănean 4 Descrierea speciei Creasta dorsală este puțin înaltă (2-4 mm), dreaptă sau doar ușor vălurită. Apare în spatele ochilor, în regiunea occipitală, și crește în înălțime atingând un maxim în zona cloacei. Coada se termină cu un filament negru, lung de câțiva milimetri. Destul de frecvent apar indivizi fără pete pe gușă sau abdomen, în special femele. Degetele picioarelor posterioare la masculul în rut au palmura bine dezvoltata de ambele părți ale falangelor. Larvele sunt consumate de pești și de insecte, adulții de către păsări, pești, reptile. Lipitorile din genul Herpobdella produc mortalitate atât în stadiul de adult, cât și în cel de larvă. Dintre fungi, Saprolegnia atacă ouăle și larvele, iar protozoarele, trematodele, nematodele parazitează larvele și adulții. Este o specie endemică pentru România, răspândită în interiorul arcului carpatic. Este destul de comună în arealul său dar nu foarte abundentă, populațiile fiind în declin. Deteriorarea habitatelor reprezintă factorul principal al modificărilor numerice. Industrializarea masivă, în special dezvoltarea industriei extractive și chimice reprezintă o gravă amenințare prin poluarea chimică cu cianuri și metale grele și prin favorizarea condițiilor de apariție a ploilor acide. Drenarea unor bălți și utilizarea de pesticide și îngrășăminte au un impact negativ semnificativ asupra populațiilor. Introducerea peștilor (salmonide) în unele bazine de reproducere (Lacul Ighiel) a decimat populațiile de triton transilvănean. La marginea arealului subspeciilor Triturus vulgaris vulgaris și Triturus vulgaris ampelensis se produce intergradarea. În perioada de împerechere - în lunile de primăvară și vară - masculul și femela migrează de pe uscat în apa iazurilor cu sol argilos și numeroase plante acvatice pentru a se reproduce. Masculul execută un dans subacvatic complex pentru a atrage și impresiona femela și la final se apropie de ea și realizează transferul unui spermatofor spre ea. Mișcările în apă sunt foarte interesante, tritonul își umple plămânii cu aer și astfel mai mult plutește decât înoată. După împerechere femela depune ouăle în apă pe plantele acvatice, le înfășoară în frunzele acestora pentru a le proteja de prădători. Reproducerea are loc in perioada lunilor aprilie-mai în bălți și băltoace. Înainte de împerechere au loc jocuri nupțiale, în timpul cărora masculul își mișcă în mod repetat coada, stimulat fiind de o substanță mirositoare, secretata în apă de către femela. Deși depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă. După 13 zile, larvele ies din ouă și rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulți și tineri) pe sub pietre, rădăcini și scoarța arborilor. 5 Perioade critice Perioada de reproducere: aprilie - iunie a fiecărui an. 6 Cerințe de habitat Preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră. Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, canale cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Nu este foarte pretențios la calitatea apei. În mediul lor natural tritonii cu creastă trăiesc mai mult pe uscat, stau ascunși cât mai bine de prădători în vegetația de pe sol, pe sub pietre și buștenii culcați la pământ. În lunile reci au obiceiul să hiberneze în galerii săpate în pământ, în stratul de mâl sau mai rar în apă. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani. Colonizează atât habitatele naturale cât mai ales cele create de om cum ar fi bălți artificiale din pășuni folosite ca locuri de adăpat, șanțuri și bălți de drenaj, canale etc. ape stagnante în special în văile râurilor. Activitate: diurnă si nocturna Atât adulții cât și larvele sunt specii carnivore care se hrănesc cu pradă vie, atât cu mormoloci cât și cu tritoni mai mici sau larve, insecte, microcrustacee. Sunt animale foarte lacome, înghițind toate vietățile mici pe care le prind in apa, uneori își înghit propria progenitura, de aceea este indicat ca larvele sa fie protejate de o vegetație deasa. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 32: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproductie consemnate. Sedentar permanent, prezent în sit la: Soimus in zona paraului Bejan, halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinatatea cu padurea Rovina; Branisca la Branisca/pescărie; Vetel in zona balastierei Lesnic si varsarea paraului Lesnic in raul Mures; Bretea Muresana in zona baltilor Haltei de Cale Ferata; Ilia in zona umeda formata de varsarea paraului Sarbi in raul Mures (Valea Batrana), pe traseul autostrazii in zona dintre satele Sarbi si Bacea, pe malul stang al Muresului in balti temporare si ochiuri de apa formate in zone unde s-au extras agregate minerale din albia raului. Efectivul relativ în țară: Efectivul speciei este apreciat la mii sau zeci de mii de exemplare (conform CRCV, 2005). Efectivul relativ în ROSCI0373 Raul Mures intre Branisca si Ilia: 200-500 indivizi=sub 0,1% din populația națională de referință. Pentru starea favorabilă în aria naturală protejată = 500-1000 indivizi. Procent reproducere (rata natalității potențiale: 4/p), mortalitate (rata natalității realizate 2/p) + adulții: 2; 2 + 2 ad = 4 indivizi într- un ciclu reproductiv. Pentru ROSCI0373 teoretic: 8 - 16 ind. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară. 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită. 5. Statutul de prezență [management] Nativă. 6. Abundență Prezență certă. 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2020. 8. Distribuția speciei [interpretare] Specie prezenta in sit cu mai multe zone de reproducție consemnate. Sedentar permanent, prezent în sit la: Soimus în zona pârâului Bejan, halda de steril Bejan-Tarnavita, vecinătatea cu pădurea Rovina; Branisca la Branisca/pescărie; Vetel în zona balastierei Lesnic și vărsarea pârâului Lesnic în râul Mureș; Bretea Muresana în zona bălților Haltei de Cale Ferată; Ilia în zona umedă formată de vărsarea pârâului Sarbi în râul Mureș (Valea Batrana), pe traseul autostrăzii în zona dintre satele Sarbi și Bacea, pe malul stâng al Mureșului în bălți temporare și ochiuri de apă formate în zone unde s-au extras agregate minerale din albia râului. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Torok Zolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Stefan, 2013;Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania; Tulcea, Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole, 2005, Cartea Roșie a Vertebratelor din Romania, Acad., București; E. N. Arnold, J.A. Burton, 1980, A field guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe, William Collins Sons &amp; Co Ltd Glasgow; Băcescu M., Calinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul Amfibiilor și Reptilelor din România. Teza de doctorat. Revista științ. "V. Adamachi", Iași, 17 (2) : 115-117; Călinescu R., 1930, Manual pentru determinarea amfibiilor și reptilelor din România, București; Baillie, J. and Groombridge, B., 1996 IUCN Red List of Threatened Animals. pp. 378. International Union for Conservation of Nature, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu S., 2013, Ghid sistemic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din Romania, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunării, Tulcea; IUCN. 2016. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2016-1. ... ... 3.3.7. Mamifere 3.3.7.1. Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) Tabelul nr. 33: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1355, Cod EUNIS: 1435 2 Denumirea științifică Lutra lutra (Linnaeus, 1766), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 3 Denumirea populară vidra 4 Descrierea speciei Animal cu un corp alungit cilindric, picioare scurte cu membrană interdigitală și o coadă lungă musculoasă cu o bază largă care se îngustează treptat spre vârf. Lungimea cap-corp este de 60-90 cm la masculi și 59-70 la femele. Lungimea cozii la mascul variază între 35 și 47 cm, iar la femele între 35 și 42 cm (Macdonald &amp; Barrett, 1993). Greutatea corpului variază între 6-17kg la masculi și 6-12 kg la femele. Corpul este acoperit de o blană de culoare maronie usor mai deschisă la culoare ventral foarte deasă conferind animalului o remarcabilă rezistență la apă precum și izolație termică. Capul este turtit cu botul scurt si ochi mici. Urechile sunt scurte rotunjite nedepășind cu mult înălțimea blănii. Vibrizele sunt lungi, puternice, de culoare deschisă. Formula dentară este 3/3; 1/1; 4/3; 1/2; Împerecherea are loc la sfârșitul iernii sau primăvara devreme, durata gestației fiind de aproximativ 9 săptămâni. Femela dă naștere la 2-3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 3 luni (Ruiz-Olmo et al. 2002, Hung și Law 2016). Puii înoată din a doua lună de viață atunci când blana s-a dezvoltat suficient. Ei stau cu femela până la vârsta de 8-14 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viață la masculi și în al treilea an de viață la femele. Raportul între numărul de masculi și femele este greu de estimat la populațiile sălbatice (Sivasothi și Nor, 1991). Mortalitatea masculilor în primii ani de viață este însă mai mare ca a femelelor pentru că masculii tind să migreze în căutarea unor noi teritorii pe când femele tinere stau mai mult timp în apropierea teritoriului mamei (Koelewijn et al. 2010). Masculii dominanți ocupă cele mai favorabile zone forțând migrarea masculilor subdominanți. Durata medie de viață este de 12-16 ani (Hung și Law 2016). Vidrele își marchează teritoriul cu lăsături în diverse locuri proeminente (movile de pământ, bușteni, stânci). Specie semiacvatică, noctură, timidă foarte dificil de observat. Jenkins (1980) găsește că vidra este în mod primar noctură când densitatea populației este mică și mai diurnă când densitatea populației este mare. În timpul nopții există în general două vârfuri de activitate, mai intensă imediat după amurg si mai redusă în ultima parte a nopții (Kruuk, 1995). În general este un animal solitar, cu excepția perioadei de împerechere. Teritoriul masculilor este mai mare decât alt femelelor. Teriotarialitatea se manifestă în general între animalele de același sex. Kruuk și Moorhouse (1991) arată că doar 11% dintre masculii studiați au avut o suprapunere parțială de teritoriu. La interacția între femele suprapunerea de teritoriu este mai mare fiind de 27%. Suprapunere de teritoriu între masculi și femele apărut în 40% din situații. Uneori vidra poate fi întâlnită în grupuri mici de până la 6 exemplare (lonescu et al. 2013). Vidra nu hibernează. Efectivul relativ în țară: 1700-1898 indivizi dintre care în regiunea continentală sunt 790-870 indivizi (https://bd.eionet.europa.eu/article17_). Arealul speciei în Bioregiunea Continentală este de 71800 km2 iar habitatul acoperă 2996 km2. Diverse studii științifice indică aproximativ 3-7 km de curs de apă pentru un individ de vidră. Teritoriile uneori se suprapun aceste animale fiind foarte dinamice. Trebuie de asemenea luată în considerare dinamica sezonieră/anuală a disponibilității apei în funcție de regimul hidric sezonier sau anual. Luând în considerare caracteristicile și parametrii evaluați ce definesc ecologia speciei și a habitatelor sale pe teritoriul ariei protejate, numărul de exemplare de vidră în arealul studiat este evaluat la aproximativ 3 perechi. 5 Perioade critice Perioada de reproducere: aprilie - iunie a fiecărui an. 6 Cerințe de habitat Ocupă malurile bordate de vegetație înaltă ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau de șes. În aria ROSCI0115 trăiește în ape stagnante sălcii în cea mai mare parte a anului. Are nevoie de adăpost în zone cu maluri împădurite sau cu stuf. Adăpostul poate fi dat de galerii ale altor animale (vulpe, viezure), sau adâncituri naturale de sub maluri îndeosebi galerii naturale sub rădăcini de arbori de pe mal, pe care vidra le adapteză cerințelor sale. Galeria poate avea o ieșire sub nivelul apei cu un spațiu mai larg deasupra acesteia și o deschidere pentru aerisire. Vidra are cerințele pentru habitat care sunt direct corelate cu disponibilitatea hranei. Specie carnivoră cu o dietă care include majoritar pești (80% din biomasă), dar și păsări, mici mamifere, amfibieni, raci, scoici (in special bivalve unionide) sau insecte. Diversitatea dietei este mai mică în anotimpul rece și cea mai mare vara (Kloskowski et al. 2013). Specie cu largă răspândire care acoperă părți din trei continente: Europa, Asia și Africa. Specia ocupă aproape întreaga eurasie arealul având un coridor nordic continuu de la malul Atlanticului până în peninsula Kamceatka. In Japonia se consideră a fi dispărută. Vidra își întinde arealul și spre asia de sud est ajungând și în Sumatra sau Java. Vidra a dispărut din anumite țări din Europa centrală sau prezintă efective foarte scăzute datorită pierderii habitatului. Vidra se regăsește în toate regiunile biogeografice existente în România. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 34: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766), listată în Anexa II și IV a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Specie Sedentară pe cursurile de apă din aria protejată, dar și în pescăria de lângă pensiunea Maria în apropierea localității Brănișca. Pe valea Bătrână nu am găsit urme ale activității, dar nu este exclus ca vidra să viețuiască și aici având un habitat corespunzător. Nu am găsit urme ale activității pe malul lacului de decantare Târnăvița-Bejan. Mortalitatea animalelor tinere este mare cu o rata de supraviețuire de numai 42% în primul an de viață, 33% în al doilea an și doar 25 % în anul treilea (Stubbe 1969, Jenkins 1980 în Hung și Law 2016). Pentru ROSCI0373 teoretic: 0.75-1.25 exemplare pe an. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentară 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5. Statutul de prezență [management] Nativă 6. Abundență Prezență certă 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019 8. Distribuția speciei [interpretare] Distingem patru zone de activitate: Mureș la Ilia, Mureșul în zona Ilia la vărsarea râului Sârbi (Valea Bătrână), Mureșul în dreptul localității Bretea Mureșeană și bălțile de lângă Pensiunea Maria în apropierea localității Brănișca. Majoritatea observațiilor au fost făcute pe malul drept al Mureșului unde există numeroase bancuri de nisip și un mal mâlos mai accesibil. Urmele vidrei sunt aici mai ușor de identificat atunci când debitul Mureșului scade. Nu excludem însă activitatea vidrei și pe malul stâng. Aici însă, pe lângă un mal mai abrupt există și mai puține refugii, banda de arbori ce mărginește Mureșul fiind adesea foarte îngustă. În amonte, pe malul stâng al Mureșului se pășunează și există câteva stâne. Tot aici zonele înguste de trecere între șosea și Mureș sunt și trasee ale turmelor. Prezența câinilor de la stâni și trecerea frecventă a turmelor pot descuraja prezența vidrei în zonă. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Chanin P., 2003, Monitoring the Otter Lutra lutra. Conserving Natura 2000 Rivers Monitoring Series No. 10, English Nature, Peterborough. Conroy J.W.H. and Chanin P.R.F., 2000, The status of the Eurasian Otter (Lutra lutra) in Europe - a review. Proceedings of the First Otter. Toxicology Conference. Isle of Skye. Ed. Conroy J.W.H., Yoxon P. and Gutleb A. C., Journal of the International Otter Survival Fund, 1:7-28. Hung N., Law C. J., 2016, Lutra lutra (Carnivora: Mustelidae). Mammalian Species, 48(940):109-122. Ionescu O, Ionescu G., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura: Silvică Jenkins D., 1980, Ecology of otters in northern Scotland: otter (Lutra lutra) breeding and dispersion in Mid-deeside, Aberdeenshire in 1974-79. Journal of Animal Ecology, 49: 713-735. Kruuk, H., 1995, Wild Otters - Predation an populations, on line at http://books.google.com/books, ebook. Kruuk H. și Moorhouse A., 1991, The spatial organization of otters (Lutra lutra) in Shetland. Journal of Zoology, 224:41-57. Kloskowski J., Rechulicz J, și Jarzynowa B., 2013, Resource availability and use by Eurasian otters Lutra lutra in a heavily modified river-canal system. Wildlife Biology, 19: 439-451. Koelewijn, H.P., Pérez-Haro, M., Jansman, H.A.H., Boerwinkel M. C., Bovenschen J., Lammertsma D. R., Niewold F. J. J., Kuiters A. T., 2010, The reintroduction of the Eurasian otter (Lutra lutra) into the Netherlands: hidden life revealed by noninvasive genetic monitoring. Conservation Genetics 11(2): 601-614. Mihăilescu S, Strat D., Cristea I., Honciuc V., 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar din România. Constanța, Editura Dobrogea, 280 pp. Murariu, D., 2005, Mammalia (Mamifere). “Cartea Roșie a Vertebratelor din România”. Editura Curtea Veche, București. Reuther, C. &amp; Hilton-Taylor, C., 2004, Lutra lutra. The IUCN Red List of Threatened Species (https://www.iucnredlist.org/species/12419/3342432). Ruiz-Olmo J., Olmo-Vidal J. M., Manas S., Batet A., 2002, The influence of resource seasonality on the breeding patterns of the Eurasian otter (Lutra lutra) in Mediterranean habitats. Canadian Journal of Zoology, 80:2178-2189. Sivasothi N, Nor BHM., 1994, A review of otters ( Carnivora, Mustelidae, Lutrinae) in Malaysia and Singapore. Hydrobiologia, 285:151-170. ... 3.3.7.2. Castorfiber- castorul (Linnaeus, 1758) Tabelul nr. 35: Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod Natura 2000: 1337, Cod EUNIS: 1377 2 Denumirea științifică Castor fiber (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II, IV și V a Directivei Habitate 3 Denumirea populară castorul 4 Descrierea speciei Forma hidrodinamică cu caracteristici anatomice care conferă un avantaj traiului în mediul acvatic. Greutatea este între 18-35 kg fiind unul dintre cele mai mari rozătoare din Eurasia. Lungimea corpului între 70-100 cm din care coada poate atinge 25-50 cm. Masculii au o greutate puțin mai mică decât femelele. Blana de culoare cenușie-neagră la brun roșcat este formată din două tipuri de păr conferă izolare termică adecvată. Părul mărunt este moale, foarte dens și atinge 2-3 cm lungime. Părul protector atinge 5-6 cm lungime și este gros. Bule de aer sunt reținute între firele de păr având un rol în protecția termică a animalului. Blana este impermealizată cu ajutorul secreției glandelor perianale. Capul este ușor alungit și se continuă cu un gât scurt și musculos. Urechile sunt mici și se închid în timpul scufundării. Castorul eurasiatic a fost o specie larg raspândită în Europa și Asia atingând zona stepelor și tundrei. Pe la începutul secolului 20 însă, datorită vânătorii excesive, în Europa au rămas doar opt populații cu un număr aproximativ de 1200 de exemplare (Halley D., et al. 2012, Nolet și Rosell 1998). În prezent arealul speciei este în creștere fiind reintrodusă în mai multe țări din Europa. Arealul speciei este neîntrerupt din estul Poloniei prin țările Baltice și Rusia până în Siberia centrală. O populație disjunctă se găsește în Norvegia și Suedia. În restul Europei arealul speciei are un caracter fragmentat, fiind reprezentat în special de populații reintroduse (Halley și Rosell 2003). Principalul sortiment de hrană al castorilor este scoarța copacilor, pe care o smulg cu ajutorul incisivilor puternici. Acumularea rezervelor pentru iarnă îi consumă castorului mult timp toamna, perioadă în care se ocupă și mai mult cu "producția" și mărunțirea lemnului. Castorii transportă lemnul mărunțit până în apropierea cetății prin canale și îl depozitează nu departe de intrare, sub apă. Castorii nu hibernează, dar pe perioada iernii, mai ales în zonele nordice ale ariei de răspândire, părăsesc cetatea doar dacă vor să se ospăteze din rezervele de hrană. Vara, castorul consumă mai ales plante acvatice, ciulini și ierburi de câmp, dar și frunze, crengi, semințe și rădăcini. Castorii trăiesc în familii numeroase, alcătuite din părinți, puii din anul respectiv și tineretul din generația anterioară. Animalele tinere părăsesc de regulă cuibul la vârsta de doi ani, iar după o migrare de cel puțin douăzeci de kilometri, își găsesc teritorii și partenere. Relația de cuplu a castorilor este puternică. Perioada de împerechere este iarna. Puii se nasc primăvara târziu, într-una din camerele cetății. Puii au blană și la doar câteva ore după naștere, știu să înoate. Nu pot părăsi însă cetatea, deoarece forța cu care apa îi împinge înapoi este mult prea mare și nu pot astfel ajunge la ieșire. Femela își alăptează puii timp de șase săptămâni; ulterior toată familia se îngrijește de hrănirea urmașilor. 5 Perioade critice Perioada de reproducere: aprilie - iunie a fiecărui an. 6 Cerințe de habitat Ca și omul, castorul își modifică considerabil și își adaptează mediul vital propriilor necesități. Trăiește în păduri, în preajma apelor curgătoare, care nu îngheață iarna. Preferă pădurile de foioase, în care apar: salcia, plopul, salcâmul și arțarul. Poate doborî copaci de dimensiuni incredibile cu ajutorul incisivilor. Își construiește baraje pe cursul apelor repezi, din crengi, mâl, pietre și bețe, perpendicular pe curenții de apă. În acest fel, zona din spatele barajului va ajunge sub apă, formându-se astfel o mlaștină ce va fi luată în stăpânire de plante acvatice, insecte, păsări și pești. Castorul Canadian își construiește cetatea în lacul de acumulare astfel format, în timp ce Castorul European își construiește rețeaua de galerii pe mal. În habitatul astfel creat, castorul își sapă canale în mâl cu ajutorul membrelor anterioare, pentru a ajunge mai usor la sursele de hrană. Prin aceste canale, își transportă copacii doborâți și își cară crengile la noile locuri de construcție a barajelor. Ca și celelalte rozătoare, castorii comunică prin intermediul mirosului. Pe suprafața întregului teritoriu acesta percepe mirosul secreției glandulare cremoase, pe care castorul o întinde pe pietre și pe mâl. 7 Fotografii Fotografiile sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tabelul nr. 36: Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758), listată în Anexa II, IV și V a Directivei Habitate 2. Informații specifice speciei Efectivul relativ în țară: 938-1030 indivizi dintre care în regiunea continentală sunt 680-760 indivizi (https://bd.eionet.europa.eu/article17). Arealul speciei în Bioregiunea Continentală este de 8300 kmp, iar habitatul acoperă 309 kmp. Specie Sedentară pe cursurile de apă din aria protejată, în special pe Mureș. Pe valea Bătrână există un grup familial. Am găsit un grup familial pe malul lacului de decantare Târnăvița-Bejan. Nu am găsit urme ale activității în bălțile/pescăria de lângă pensiunea Maria în apropierea localității Brănișca, dar localnicii menționează că specia a existat aici în trecut. 3. Statutul de prezență [temporal] Sedentar 4. Statutul de prezență [spațial] Izolată 5. Statutul de prezență [management] Reintrodus 6. Abundență Comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 - Noiembrie 2019 8. Distribuția speciei [interpretare] Specie Sedentară pe cursurile de apă din aria protejată, în special pe Mureș. Pe valea Bătrână există un grup familial. Am găsit un grup familial pe malul lacului de decantare Târnăvița-Bejan. Nu am găsit urme ale activității în bălțile/pescăria de lângă pensiunea Maria în apropierea localității Brănișca, dar localnicii menționează că specia a existat aici în trecut. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei este inclusă în anexa 3. la Planul de management. 10. Alte informații privind sursele de informații Campbell R.D., Rosell F., Nolet B.A. și Dijkstra, V.A., 2005, Territory and group sizes in Eurasian beavers (Castor fiber): echoes of settlement and reproduction?. Behavioral Ecology and Sociobiology, 58(6):597-607. Gabrys G. și Wazna A., 2003, Subspecies of the Eeuropean beaver - Castor fiber Linnaeus, 1758. Acta Theriologica, 48: 433-439 Halley D., Rosell F., Saveljev A., 2012, Population and Distribution of Eurasian Beaver (Castor fiber). Baltic Forestry. 18: 168-175 Halley D.J. și Rosell F., 2003, Population and distribution of European beavers (Castor fiber). Lutra 46 (2): 91-101 Halley D., Rosell F. și Saveljev, A., 2012, Population and distribution of Eurasian beaver (Castor fiber). Baltic Forestry, 18(1), 168-175. Ionescu O, Ionescu G., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura: Silvică, 2013 Krystufek B., Meinig H., Zima J., Henttonen H., Balciauskas L., 2007, Castor fiber. The IUCN Red List of Threatened Species 2007: e.T4007A10313183. Downloaded on 30 October 2019. MacDonald D. W., 2001, Mammals of Europe. Princeton University Press, 312 pp. Au fost anexate Hărțile distribuției speciilor (Anexa 3.12). ... ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată Tabelul nr. 37: Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată: Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 1060 2. Denumirea științifică Lycaena dispar 3. Denumirea populară Fluturele de foc al măcrișului 4. Observații Prezență certă, pe pajiștile din vecinătatea localităților Boz și Târnăvița 1. Codul speciei 1083 2. Denumirea științifică Lucanus cervus 3. Denumirea populară Rădașca 4. Observații Prezență certă (Pădurea Târnăvița) 1. Codul speciei 1842 2. Denumirea științifică Carabus hampei 3. Denumirea populară Cărăbuș 4. Observații Prezență certă - Pădurea Târnăvița ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale Tabelul nr. 38: Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate Județ UAT Procent din UAT Procent din ANP Hunedoara Brănișca 15.19 66.22 Hunedoara Ilia 5.40 26.39 Hunedoara Șoimuș 1.21 4.37 Hunedoara Vețel 0.51 3.02 A fost anexată Harta unităților administrativ teritoriale (Anexa 3.13).
+
Date demografice privind comunitatea locală Tabelul nr. 39: Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Județ Localitate Sexe An de referință 2011 An de analizat 2018 Număr total Prezență estimată în sit 1 Hunedoara Brănișca Total 1767 0 0 Masculin 866 0 Feminin 901 0 2 Hunedoara Ilia Total 3662 0 0 Masculin 1818 0 Feminin 1844 0 3 Hunedoara Șoimuș Total 3371 0 0 Masculin 1658 0 Feminin 1713 0 4 Hunedoara Vețel Total 2872 0 0 Masculin 1413 0 Feminin 1459 0 Tabelul nr. 40: Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, și care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului Nr Județ Localitate An de referință 2011 An de analizat 2019 Număr total Prezență estimată în sit 1 Hunedoara Brănișca 1767 1767 0 2 Hunedoara Ilia 3662 3778 0 3 Hunedoara Șoimuș 3371 3371 0 4 Hunedoara Vețel 2872 2872 0 Tabelul nr. 41: Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Județ Localitate An de referință An de analizat 2015 2019 1 Hunedoara Brănișca 23 32 2 Hunedoara Ilia 46 53 3 Hunedoara Șoimuș 37 52 4 Hunedoara Vețel 38 49 Tabelul nr. 42: Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Județ Localitate An de referință An de analizat 2015 2019 1 Hunedoara Brănișca 2 1 2 Hunedoara Ilia 1 3 3 Hunedoara Șoimuș 15 21 4 Hunedoara Vețel 7 16
+
Utilități publice Tabelul nr. 43: Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Utilități Județ Localitate Există [Da/Nu] Apă Hunedoara Brănișca NU Canalizare Hunedoara Brănișca NU Stație epurare Hunedoara Brănișca NU Încălzire cu lemne Hunedoara Brănișca NU Încălzire cu gaze Hunedoara Brănișca NU Colectare deșeuri Hunedoara Brănișca DA Comunicații - telefonie fixă Hunedoara Brănișca DA Comunicații - telefonie mobilă Hunedoara Brănișca DA Apă Hunedoara Ilia DA Canalizare Hunedoara Ilia NU Stație epurare Hunedoara Ilia NU Încălzire cu lemne Hunedoara Ilia DA Încălzire cu gaze Hunedoara Ilia NU Colectare deșeuri Hunedoara Ilia DA Comunicații - telefonie fixă Hunedoara Ilia DA Comunicații - telefonie mobilă Hunedoara Ilia DA Apă Hunedoara Șoimuș DA Canalizare Hunedoara Șoimuș DA Stație epurare Hunedoara Șoimuș NU Încălzire cu lemne Hunedoara Șoimuș DA Încălzire cu gaze Hunedoara Șoimuș DA Colectare deșeuri Hunedoara Șoimuș DA Comunicații - telefonie fixă Hunedoara Șoimuș DA Comunicații - telefonie mobilă Hunedoara Șoimuș DA Apă Hunedoara Vețel DA Canalizare Hunedoara Vețel NU Stație epurare Hunedoara Vețel NU Încălzire cu lemne Hunedoara Vețel DA Încălzire cu gaze Hunedoara Vețel DA Colectare deșeuri Hunedoara Vețel DA Comunicații - telefonie fixă Hunedoara Vețel DA Comunicații - telefonie mobilă Hunedoara Vețel DA
+
Efective de animale Tabelul nr. 44: Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proven. Permanente Aduse din altă localitate Bovine Hunedoara Brănișca 288 0 - Porcine Hunedoara Brănișca 408 0 - Ovine Hunedoara Brănișca 1183 0 - Pasari Hunedoara Brănișca 10268 0 - Bovine Hunedoara Ilia 364 0 - Porcine Hunedoara Ilia 1684 0 - Ovine Hunedoara Ilia 1002 0 - Pasari Hunedoara Ilia 21095 0 - Bovine Hunedoara Șoimuș 659 0 - Porcine Hunedoara Șoimuș 1274 0 - Ovine Hunedoara Șoimuș 600 0 - Pasari Hunedoara Șoimuș 399088 0 - Bovine Hunedoara Vețel 297 0 - Porcine Hunedoara Vețel 762 0 - Ovine Hunedoara Vețel 1076 0 - Pasari Hunedoara Vețel 370459 0 -
+
Date privind activitățile economice Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate. Tabelul nr. 45: Date privind activitățile economice Domeniu activitate (CAEN) Formă de organizare Județ Localitate Nr. societăți comerciale 960 - Alte activități de servicii SRL Hunedoara Brănișca 1 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri SRL Hunedoara Brănișca 1 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor SRL Hunedoara Brănișca 1 8623 - Activități de asistență stomatologică SRL Hunedoara Brănișca 1 0220 - Exploatare forestieră SRL Hunedoara Ilia 1 5610 - Restaurante SRL Hunedoara Ilia 2 4717 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare SRL Hunedoara Ilia 1 2229 - Fabricarea altor produse din material plastic SRL Hunedoara Ilia 1 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri SRL Hunedoara Ilia 8 3832 - Recuperarea materialelor reciclabile sortate SRL Hunedoara Ilia 1 4773 - Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate SRL Hunedoara Ilia 2 2221 - Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic SRL Hunedoara Ilia 1 8623 - Activități de asistență stomatologică SRL Hunedoara Ilia 1 4120 - Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale SRL Hunedoara Ilia 2 7022 - Activități de consultanță pentru afaceri și management SRL Hunedoara Ilia 1 9521 - Repararea aparatelor electronice de uz casnic SRL Hunedoara Ilia 1 9511 - Repararea calculatoarelor și a echipamentelor periferice SRL Hunedoara Ilia 1 1721 - Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton SRL Hunedoara Ilia 1 4711 - Comerș cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun Societate cooperativă Hunedoara Ilia 1 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun SRL Hunedoara Ilia 4 4752 - Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și al celor pentru vopsit, în magazine specializate SRL Hunedoara Ilia 1 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor SRL Hunedoara Ilia 1 1071 - Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie SRL Hunedoara Ilia 1 6622 - Activități ale agenților și broker-ilor de asigurări SRL Hunedoara Ilia 1 7732 - Activități de închiriere și leasing de mașini și echipamente pentru construcții SRL Hunedoara Ilia 1 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor SRL Hunedoara Ilia 1 4776 - Comerț cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, comerț cu amănuntul al animalelor de companie și a hranei pentru acestea, în magazine specializate SRL Hunedoara Ilia 1 5590 - Alte servicii de cazare SRL Hunedoara Ilia 1 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea SRL Hunedoara Ilia 1 4520 - Întreținerea și repararea autovehiculelor SRL Hunedoara Ilia 2 4632 - Comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne SRL Hunedoara Ilia 1 4619 - Intermedieri în comerțul cu produse diverse SRL Hunedoara Ilia 1 4334 - Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri SRL Hunedoara Ilia 1 6831 - Agenții imobiliare SRL Hunedoara Ilia 1 4730 - Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate SRL Hunedoara Ilia 1 4722 - Comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne, în magazine specializate SRL Hunedoara Ilia 1 4675 - Comerț cu ridicata al produselor chimice SRL Hunedoara Șoimuș 1 1721 - Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie si carton SRL Hunedoara Șoimuș 1 3299 - Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a. SRL Hunedoara Șoimuș 1 4690 - Comerț cu ridicata nespecializat SRL Hunedoara Șoimuș 1 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun SRL Hunedoara Șoimuș 3 3314 - Repararea echipamentelor electrice SRL Hunedoara Șoimuș 1 4673 - Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare si de încalzire SRL Hunedoara Șoimuș 1 4120 - Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale SRL Hunedoara Șoimuș 3 5590 - Alte servicii de cazare SRL Hunedoara Șoimuș 1 4520 - Întreținerea și repararea autovehiculelor SRL Hunedoara Șoimuș 2 8621 - Activitati de asistenta medicala generala SRL Hunedoara Șoimuș 1 4771- Comert cu amanuntul al îmbracamintei, în magazine specializate SRL Hunedoara Șoimuș 2 4752 - Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și al celor pentru vopsit, în magazine specializate SRL Hunedoara Șoimuș 1 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri SRL Hunedoara Șoimuș 1 4759 - Comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si al articolelor de uz casnic n.c.a., în magazine specializat SRL Hunedoara Șoimuș 1 4942 - Servicii de mutare SRL Hunedoara Șoimuș 1 6920 - Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta în domeniul fiscal SRL Hunedoara Șoimuș 1 2562 - Operatiuni de mecanica generala SRL Hunedoara Șoimuș 1 4619 - Intermedieri în comerțul cu produse diverse SRL Hunedoara Șoimuș 1 7112 - Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea SRL Hunedoara Șoimuș 1 4321 - Lucrari de instalatii electrice SRL Hunedoara Șoimuș 2 9003 - Activitati de creatie artistica SRL Hunedoara Șoimuș 1 9001 - Activitati de interpretare artistica (spectacole) SRL Hunedoara Șoimuș 2 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase SRL Hunedoara Șoimuș 1 9604 - Activități de întreținere corporala SRL Hunedoara Șoimuș 1 8130 - Activități de întreținere peisagistica SRL Hunedoara Șoimuș 1 4741 - Comerț cu amănuntul al calculatoarelor, unităților periferice și software-ului in magazine specializate SRL Hunedoara Șoimuș 1 8121 - Activități generale (nespecializate) de curățenie interioară a clădirilor SRL Hunedoara Șoimuș 1 3299 - Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a. SRL Hunedoara Șoimuș 1 4623 - Comerț cu ridicata al animalelor vii SRL Hunedoara Șoimuș 1 4613 - Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții SRL Hunedoara Vețel 1 2932 - Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule SRL Hunedoara Vețel 1 3102 - Fabricarea de mobila pentru bucătarii SRL Hunedoara Vețel 1 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun SRL Hunedoara Vețel 1 4520 -Întreținerea și repararea autovehiculelor SRL Hunedoara Vețel 1 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri SRL Hunedoara Vețel 2 5610 - Restaurante SRL Hunedoara Vețel 1 4312 - Lucrări de pregătire a terenului SRL Hunedoara Vețel 1 7120 - Activități de testare și analize tehnice SRL Hunedoara Vețel 1 4120 - Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale SRL Hunedoara Vețel 1 6622 - Activități ale agenților și broker-ilor de asigurări SRL Hunedoara Vețel 1 8219 - Activități de fotocopiere, de pregătire a documentelor și alte activități specializate de secretariat SRL Hunedoara Vețel 1 1610 - Tăierea și rindeluirea lemnului SRL Hunedoara Vețel 1 7711 - Activități de închiriere și leasing de autoturisme și autovehicule rutiere ușoare SRL Hunedoara Vețel 1 0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala SRL Hunedoara Vețel 1 0210 - Silvicultura si alte activități forestiere SRL-D, SRL Hunedoara Vețel 1 7022 - Activități de consultanta pentru afaceri si management SRL Hunedoara Vețel 1 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri SRL, SRL-D Hunedoara Vețel 1 ... 4.1.2. Factorii interesați Tabelul nr. 46: Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată. Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes 1 PRIMĂRIA COMUNEI BRĂNIȘCA AUTORITATE PUBLICĂ Administrație 2 MINISTERUL MEDIULUI prin AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI HUNEDOARA AUTORITATE PUBLICĂ Administrație 3 MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE prin agenții și autorități județene (Direcții județene pt. Agricultură, AFIR, APIA) AUTORITATE PUBLICĂ Administrație 4 MINISTERUL APELOR ȘI PĂDURILOR AUTORITATE PUBLICĂ Administrație 5 SOCIETĂȚI COMERCIALE ACTIVITĂȚI ECONOMICE Economie 6 PRIMĂRIA COMUNEI ILIA AUTORITATE PUBLICĂ Administrație 7 PRIMĂRIA COMUNEI VEȚEL AUTORITATE PUBLICĂ Administrație 8 PRIMĂRIA COMUNEI ȘOIMUȘ AUTORITATE PUBLICĂ Administrație Tabelul nr. 47: Analiza factorilor interesați I Nr Denumire factor interesat Domeniul de interes Cunoștințe Atitudini Practici Calificativ Descriere Calificativ Descriere Calificativ Descriere 1 PRIMĂRIA COMUNEI BRĂNIȘCA Avizarea proiectelor de investiții în raport cu respectarea legislației în domeniul protecției mediului Bun Cunoaște date despre arie Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Participă la ședințele de avizare CAT desfășurate la sediul APM - Hunedoara cu ocazia avizării proiectelor la nivel de UAT 2 MINISTERUL MEDIULUI PRIN AGENȚIA PT. PROTECȚIA MEDIULUI HUNEDOARA Avizarea Planurilor Urbaniste Zonale si a PUG-ului localității Foarte bune Reglementează activitățile desfășurate în interiorul ariei, ținând cont de recomandările prevăzute în avizele ANANP Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Reglementează activitățile desfășurate în interiorul ariei 3 MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE prin agenții și autorități județene (Direcții județene pt. Agricultură, AFIR, APIA) Colaborează prin unitățile specializate la implementarea proiectelor Programului National de Dezvoltare Rurala 20142020 Bun Implementează politici agrare corespunzătoare cu respectarea legislațiilor în vigoare Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Participă la ședințele de avizare CAT desfășurate la sediul APM - Hunedoara cu ocazia avizării proiectelor la nivel de UAT 4 MINISTERUL APELOR ȘI PĂDURILOR Avizarea proiectelor de investiții în raport cu respectarea legislației în domeniul protecției mediului Bun Planifică managementul fondului forestier și cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecția, conservarea și refacerea capitolului natural din domeniul apelor și pădurilor. Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Participă la ședințele de avizare CAT desfășurate la sediul APM - Hunedoara cu ocazia avizării proiectelor la nivel de UAT 5 PRIMĂRIA COMUNEI ILIA Avizarea proiectelor de investiții în raport cu respectarea legislației in domeniul protecției mediului Bun Cunoaște date despre arie Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Participă la ședințele de avizare CAT desfășurate la sediul APM - Hunedoara cu ocazia avizării proiectelor la nivel de UAT 6 PRIMĂRIA COMUNEI Vețel Avizarea proiectelor de investiții in raport cu respectarea legislației in domeniul protecției mediului Bun Cunoaște date despre arie Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Participă la ședințele de avizare CAT desfășurate la sediul APM - Hunedoara cu ocazia avizării proiectelor la nivel de UAT 7 PRIMĂRIA COMUNEI ȘOIMUȘ Avizarea proiectelor de investiții in raport cu respectarea legislației in domeniul protecției mediului Bun Cunoaște date despre arie Pozitivă Colaborează cu autoritățile la nivel regional în implementarea politicilor de mediu Pozitivă Participă la ședințele de avizare CAT desfășurate la sediul APM - Hunedoara cu ocazia avizării proiectelor la nivel de UAT Tabelul nr. 48: Analiza factorilor interesați II Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate (Introduceți rânduri suplimentare) Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme Importanță Autorități de mediu, de reglementare și control activități Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Implementarea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier național. Cooperare cu factorii locali în vederea aprobării planului de management Intensificarea agriculturii, Degradarea habitatelor naturale și semi-naturale caracteristice speciilor. Extinderea suprafețelor construite Asigurarea unui sistem de multi-guvernanță, care să implice câți mai mulți factori interesați Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Responsabilă pentru gestiunea ariei naturale protejate Cooperare cu factorii locali în vederea avizării și aprobării planului de management Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara Responsabilă pentru asigurarea cadrului reglementativ la nivelul ariei naturale protejate Coordonarea procesului de avizare de mediu a planului de management Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Hunedoara Responsabilă pentru respectarea cadrului reglementativ la nivelul ariei naturale protejate Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management Consiliul Local Brănișca Responsabil pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Consiliul Local Ilia Responsabil pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Consiliul Local Șoimuș Responsabil pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Consiliul Local Vețel Responsabil pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Primăria Brănișca Responsabilă pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management. Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Primăria Ilia Responsabilă pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management. Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Primăria Șoimuș Responsabilă pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management. Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Primăria Vețel Responsabilă pentru utilizarea legală a terenurilor Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management. Participare la buna gestiune a ariei naturale protejate. Consiliul Județean Hunedoara Responsabil pentru amenajarea teritoriului Participare la procesul de avizare de mediu a planului de management. Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare - jud. Hunedoara Responsabil pentru gestiunea sistemului de îmbunătățiri funciare Participare la procesul de avizare de medi a planului de management. Proprietari și administratori de terenuri Responsabili pentru buna gestiune a terenurilor Participare la buna gestionare a resurselor naturale Societăți agricole Responsabile pentru buna gestiune a terenurilor Participare la buna gestionare a resurselor naturale Școala generală cu clasele V - VIII sat Ilia Responsabilă pentru educația copiilor, inclusiv educația ecologică și educația pentru viață Participare la conștientizarea ecologică a copiilor și a comunității locale în general Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” sat Ilia Responsabilă pentru educația copiilor, inclusiv educația ecologică și educația pentru viață Participare la conștientizarea ecologică a copiilor și a comunității locale în general Școala generală cu clasele V - VIII sat Vețel Responsabilă pentru educația copiilor, inclusiv educația ecologică și educația pentru viață Participare la conștientizarea ecologică a copiilor și a comunității locale în general Școala generală cu clasele V - VIII sat Șoimuș Responsabilă pentru educația copiilor, inclusiv educația ecologică și educația pentru viață Participare la conștientizarea ecologică a copiilor și a comunității locale în general ... ... 4.2. Utilizarea terenului Tabelul nr. 49: Lista tipurilor de utilizări ale terenului Nr. Clasă CLC* Suprafață totală ocupată [ha] Ponderea din suprafața sitului [%] 1. 111 20,41 1,1 2. 112 16,70 0,9 3. 131 1,86 0,1 4. 132 12,06 0,65 5. 211 31,54 1,7 6. 222 1,86 0,1 7. 231 281,96 15,2 8. 242 5,57 0,3 9. 311 985,93 53,15 10. 324 300,51 16,2 11. 411 29,68 1,6 12. 511 160,46 8,65 13. 512 6,49 0,35 TOTAL 1855 100 A fost anexată Harta juridică a terenului (Anexa 3.14.). ... 4.3. Situația juridică a terenurilor Tabelul nr. 50: Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate Domeniu Procent din suprafața ANP [%] Domeniul Public Domeniul public al statului (DS) 1215,03 Domeniul privat al statului (DPS) 0 Domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT) 281,95 Domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT) 0 Total domeniul public (DP) 1496.98 Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) 339,47 proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) 18,55 Total proprietate privată (PP) 358,02 Proprietate necunoscută Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX) 0 A fost anexată Harta utilizării terenului (Anexa 3.15.). ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori Tabelul nr. 51: Informații privind administratorii/gestionarii Nr. Administrator /Gestionar Perioada Adm/Gest Suprafață totală [ha] Detalii 1. CNAIR - 15,28 DN7, A1 2. SNCFR SA - 3,3 Calea ferată Arad - Simeria 3. Consiliul Județean Hunedoara - 1,83 DJ 706 4. Consilii Locale - 0 privat 5. Consilii Locale - 281,95 Public, DC 148, pășuni, tufărișuri 6. DS Hunedoara - 1194,62 Public, păduri 7. Persoane fizice private - 339,47 privat 8. Societăți comerciale de drept privat - 18,55 privat ... 4.5. Infrastructură și construcții Descrierea infrastructurii și construcțiilor Tabelul nr. 52: Tipuri de construcții Nr. Județ Localitate Tip construcție Număr Total 3 Hunedoara Ilia Sala si teren sport 1 Au fost anexate Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate (Anexa 3.16.), Harta privind perimetrul construit al localităților (Anexa 3.17.) și Harta construcțiilor (Anexa 3.18.). Tabelul nr. 53: Locuințe existente în anul 2019, grupate pe localități Nr. Județ Localitate An de referință An de analizat 2015 2019 - - - - - Tabelul nr. 54: Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu Categorii de construcții Județ Localitate An de referință An de analizat 2015 2019 - - - - - ... 4.6. Patrimoniu cultural Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural Comuna Brănișca Comuna Brănișca este situată pe malul drept al râului Mureș, pe drumul județean 706A Băița - Ilia fiind la o distanță de 15 km de reședința județului Hunedoara, municipiul Deva. În fiecare sat sunt construite mici case de vacanța în special de populația care a migrat la oraș. Acestea "refugii sezoniere" se integrează plăcut cu satul, păstrând elementele arhitecturale tradiționale zonei. Atracții turistice/patrimoniu cultural din comuna Brănișca sunt următoarele: – Biserica de lemn "Întâmpinarea Domnului" din satul Bărăștii Iliei (construcție 1778, monument istoric). Are hramul "Întâmpinarea Domnului. ... – Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din satul Boz, construcție secolul al XVIII- lea, monument istoric, Are hramul "Sfântul Gheorghe". ... – Biserica de lemn "Nașterea Maicii Domnului" din satul Căbești, construcție 1864, monument istoric. Are hramul "Nașterea Maicii Domnului". ... – Biserica de lemn "Pgorârea Sfântului Duh" din satul Furcșoara, construcție 1808, monument istoric, având hramul "Pogorârea Sfântului Duh". În pronaos și mai ales în naos se păstrează, bine conservată, pictura originală de mare valoare. ... – Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Gialacuta, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric. ... – Biserica de lemn "Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Rovina, construcție 1780, monument istoric. ... – Biserica de lemn "sfântul nicolae" din satul Târnava, construcție secolul al XVIII- lea, monument istoric. ... – Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Târnăvița, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric. ... – Castelul "Josika" din satul Brănișca ... Comuna Ilia În fiecare sat sunt construite mici case de vacanța în special de populația care a migrat la oraș. Acestea "refugii sezoniere" se integrează plăcut cu satul, păstrând elementele arhitecturale tradiționale zonei Atracții turistice: 1. Castelul Bethlen Gabor (Bastionul Roșu), ... 2. Castelul Rappaport, Castelul de secol XIX, ridicat în stilul Ludovic al XIV-lea, este declarat monument istoric, ... 3. Castelul Bornemiza, ... 4. Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Bacea, construcție 1678. ... 5. Biserica de lemn "Sfântul Dumitru-Izvorâtorul de Mir" din satul Bretea Mureșană, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric, ... 6. Biserica de lemn "Sfânta Cuvioasă Paraschiva" din satul Brâznic, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric, ... 7. Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Cuieș, construcție secolul al XIX-lea, ... 8. Biserica de lemn "sfântul ierarh Nicolae" din satul Dumbrăvița, construcție secolul al XVII- lea, monument istoric, ... 9. Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Sârbi, construcție secolul al XVIII-lea, ... 10. Biserica de lemn "Buna Vestire" din satul Valea Lungă, construcție secolul al XIX-lea, ... 11. Case țărănești din secolul al XVIII-lea, satul Ilia, ... 12. Casa parohială din Ilia, ... Comuna Șoimuș Principalele activități economice din comuna Șoimuș sunt producerea apei minerale cu societatea (Ape Minerale Boholt), creșterea păsărilor de carne și ouă (SC Avis 3000 SRL, SC Chik SRL Șoimuș), producerea cimentului și a varului cu societățile (SC Carpatcement SA și SC Carmeuse SA din Chișcădaga). Comuna Șoimuș are o istorie bogată dar încă nevalorificată. În afara de zonele cu un pitoresc deosebit, această comună este înzestrată cu câteva obiective turistice care nu trebuiesc ratate atunci când plecați într-o drumeție. Principalele puncte turistice ale comunei: Biserici de lemn: ● Biserica de lemn " Sfântul Nicolae" din satul Șoimuș, construcție 1705 monument istoric, ● Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din satul Sulighete, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric, ● Biserica de lemn "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din satul Căinelu de Jos, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric, ● Rezervația naturală Boholt, ● Situl arheologic din epoca bronzului de la Boholt. Comuna Vețel Comuna Vețel se află amplasată în partea centrală a județului Hunedoara, fiind considerată una din cele mai dezvoltate comune din județul Hunedoara. Comuna Vețel are un bogat trecut istoric atestat de numeroase vestigii și monumente care relevă existența civilizației umane pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, și continuând până în epoca modernă și contemporană. Locuitori comunei au participat la marile evenimente istorice din viața poporului român, cum au fost: războaiele împotriva turcilor conduse de Iancu de Hunedoara, Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848, Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și cele două războaie mondiale. Principalele puncte turistice ale comunei: – Castrul Roman Micia - DN7, ... – Biserica Sfântul Nicolae - Leșnic, ... – Biserica Sfânta Paraschiva - Vulcez, ... – Castrul roman Micia, ... – Punctul Gerhat din localitatea Mintia, ... Biserici de lemn: ● Biserica de lemn "Pogorârea Sfântului Duh " din satul Boiu Bârzii, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric, ● Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Herepeia, construcție secolul al XVIII- lea, monument istoric, ● Biserica de lemn "Duminica Tuturor Sfinților" din satul Muncelu Mare, construcție 1762, monument istoric, ● Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Muncelu Mic, construcție 1869, ● Biserica de lemn "Pogorârea Sfântului Duh" din satul Runcu Mic, construcție 1720, ● Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic, construcție din secolul al XIV-lea, monument istoric, ● Biserica Reformată din Mintia, construcție din secolul al XVI-lea, monument istoric, ● Castelul Ghyulay Ferencz din Mintia, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric, ● Parcul castelului din Mintia, ● Așezarea romană de la Micia. A fost anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național (Anexa 3.19.). ... 4.7. Obiective turistice Descrierea obiectivelor turistice Tabelul nr. 55: Tipuri de obiective turistice Nr Județ Localitate Obiective turistice Tip obiectiv turistic Observații 1 Hunedoara Brănisa Castelul "Josika" Cultural - 2 Hunedoara Ilia Case țărănești din secolul al XVIII-lea Cultural - 3 Hunedoara Șoimuș Biserica de lemn " Sfântul Nicolae Ecumenic - 4 Hunedoara Vețel Așezarea romană de la Micia Cultural - ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Lista activităților cu potențial impact 5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul nr. 56: Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare A.1.1. Detalii Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale pe suprafețe în extindere la nivelul ariei naturale protejate, pe parcele de dimensiuni crescânde. A.2. Presiune actuală A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor A.2.1. Detalii Se pășunează intensiv cu turme de oi și vite supradimensionate, atât în zona izlazului satului Bretea Mureșana cât și in izlazul satului Sârbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umedă. A.3. Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A.3.1. Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atat in zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. A.4. Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice A.4.1. Detalii Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.5. Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) A.5.1. Detalii Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Parcelele cultivate cu cereale, în sistem de agricultură intensivă, necesită utilizarea unor cantități crescute de fertilizanți de sinteză. A.6. Presiune actuală B02.02 curățarea pădurii A.6.1. Detalii Impactul se datorează tăierilor ilegale de arbori și arbuști pentru folosirea în gospodării. A.7. Presiune actuală B02.03 îndepărtarea lăstărișului A.7.1. Detalii Impactul se datorează tăierilor ilegale a lăstarilor de arbori pentru folosirea în gospodării. A.8. Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș A.8.1. Detalii Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se răsfrâng și asupra: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.9. Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi A.9.1. Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activității vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrările de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (bălțile/pescăriile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a căror suprafață a fost diminuata de realizarea modernizării căii ferate în zona Halda Bretea Muresana, lucrări cu consecințe si pe viitor, care probabil vor duce la secarea definitiva a corpului de apa in cauza. Lucrări de întreținere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele și stațiile de sortare din zona, cariera, lucrări ce se realizează cu efecte negative fata de habitatul de zăvoi specific existent pe malurile răului. A.10. Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă A.10. Detalii 1. Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). A.11. Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement A.11.1. Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.12. Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță A.12.1. Detalii Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. Această activitate poate influența viața vidrei și castorului prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.13. Presiune actuală F04.02.01 Adunare manuală A.13.1. Detalii Au fost observate tăieri ale vegetației lemnoase pe ambele maluri în cursul Mureșului, prin sit și pe valea Bătrâna. A.14. Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice A.14.1. Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. A.15. Presiune actuală H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane A.15.1. Detalii Imapct datorat abandonării deșeurilor și scurgerilor apelor cu poluanți din zonele locuite. A.16. Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere A.16.1. Detalii Practicarea unui sistem de agricultură intensivă pe suprafețe din ce în ce mai mari determină poluarea cu fertilizanți și pesticide a apelor de suprafață. A.17. Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate A.17.1. Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. Afectează habitatele din zonele cu pajiști, impactul datorându-se practicilor zootehnice; ex. adăpatul oilor în canale, traversarea oilor prin apele de suprafață, abandonarea deșeurilor în apele de suprafață. A.18. Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice A.18.1. Detalii Presiunile se manifestă în toată aria de distribuție a speciilor Lutra lutra și Castor fiber la nivel de sit precum și în habitatele favorabile aflate în vecinătatea limitelor sitului. Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. A.19. Presiune actuală J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat A.19.1. Detalii Presiunea J03.01 a fost identificată la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. A.20. Presiune actuală K01.03. Secare A.20.1. Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul nr. 57: Tabelul B: lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare B.1.1 Detalii Amenințarea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale pe suprafețe în extindere la nivelul ariei naturale protejate, pe parcele de dimensiuni crescânde. B.2 Amenințare viitoare A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor B.2.1 Detalii Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate, atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umedă. B.3 Amenințare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor B.3.1 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât in zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. B.4 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice B.4.1 Detalii Amenințarea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. B.5 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) B.5.1 Detalii Amenințarea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Parcelele cultivate cu cereale, în sistem de agricultură intensivă, necesită utilizarea unor cantități crescute de fertilizanți de sinteză. B.6 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș B.6.1 Detalii Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se răsfrâng și asupra: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. B.7 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi B.7.1 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activității vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrările de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (bălțile/pescăriile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a căror suprafață a fost diminuata de realizarea modernizării caii ferate in zona Halda Bretea Muresana, lucrări cu consecințe si pe viitor, care probabil vor duce la secarea definitiva a corpului de apa in cauza. Lucrări de întreținere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele și stațiile de sortare din zona, cariera, lucrări ce se realizează cu efecte negative fata de habitatul de zăvoi specific existent pe malurile răului. B.8 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă B.8.1 Detalii Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). B.9 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement B.9.1 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Amenințare prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. B.10 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță B.10 .1 Detalii Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. Această activitate poate influența viața vidrei și castorului prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. B.11 Amenințare viitoare F04.02.01 Adunare manuală B.11.1 Detalii Au fost observate tăieri ale vegetației lemnoase pe ambele maluri în cursul Mureșului și pe valea Bătrâna. B.12 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice B.12 .1 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Mureșana, lucrările de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rău cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj înapoi in corpul de apa, schimbând calitatea apei atât chimic cu poluanți reprezentat scurgeri de substanțe lubrefiante si de răcire cât și modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deșeuri, deponeuri pe maluri și în ochiurile de apa. B.13 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere B.13 .1 Detalii Practicarea unui sistem de agricultură intensivă pe suprafețe din ce în ce mai mari determină poluarea cu fertilizanți și pesticide a apelor de suprafață. B.14 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate B.14 .1 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. Afectează habitatele din zonele cu pajiști, impactul datorându-se practicilor zootehnice; ex. adăpatul oilor în canale, traversarea oilor prin apele de suprafață, abandonarea deșeurilor în apele de suprafață. B.15 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice B.15 .1 Detalii Amenințarea se manifestă în toată aria de distribuție a speciei la nivel de sit precum și în habitatele favorabile aflate în vecinătatea limitelor sitului. Pe tot cursul râului Mureș, în zona de interes a sitului, sunt amplasate balastiere și stații de sortare care își desfășoară activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activități de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile râului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care își desfășoară activitatea în acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zăvoi de râu specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populației locale în anumite sezoane de reproducere. B.16 Amenințare viitoare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B.16 .1 Detalii Amenințarea J03.01 a fost identificată la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. B.17 Amenințare viitoare K01.03. Secare B.17 .1 Detalii Exemple fiind bălțile din vecinătatea liniei CF Halda Branisca unde se realizează activități de modernizare a liniei CF care includ și foraje ce vor afecta corpul de apa. Îngrădirea pescăriilor de la Branisca și fragmentarea acestui habitat de către traseul autostrăzii. Ochiurile de apă din vecinătatea sitului, în zona pădurii Rovina, habitat de reproducție format pe halda de cenușă și a cărui echilibru tine de activitatea industriala. B.18 Amenințare viitoare M01.02 secete și precipitații reduse B.18 Detalii Toate zonele cu habitatele speciilor de libelule. Risc mare pentru scăderea debitelor până la secare, văile fiind de dimensiuni reduse. ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul nr. 58: Tabelul C: lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2. Presiune actuală A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. A.3. Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât in zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. A.4. Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.5. Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.6. Presiune actuală B02.02 curățarea pădurii C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Văile potențial a fi ocupate de specie sunt Tarnavița, Leșnic și Bătrână. C.3. Intensitatea presiunii actuale R C.4 Detalii Dată fiind amplasarea acestora în zona localităților, impactul se datorează tăierilor ilegale de arbori, arbuști și lăstarilor de arbori pentru folosirea în gospodării. A.7. Presiune actuală B02.03 îndepărtarea lăstărișului C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Văile potențial a fi ocupate de specie sunt Tarnavița, Leșnic și Bătrână. C.3. Intensitatea presiunii actuale R C.4 Detalii Dată fiind amplasarea acestora în zona localităților, impactul se datorează tăierilor ilegale de arbori, arbuști și lăstarilor de arbori pentru folosirea în gospodării. A.8. Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se răsfrâng și asupra: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.9. Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (bălțile/pescăriile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a căror suprafață a fost diminuata de realizarea modernizării căii ferate in zona Halda Bretea Muresana. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activității vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrările de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (bălțile/pescăriile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a căror suprafață a fost diminuata de realizarea modernizării căii ferate in zona Halda Bretea Mureșana, lucrări cu consecințe și pe viitor, care probabil vor duce la secarea definitiva a corpului de apa in cauza. Lucrări de întreținere constantă a drumurilor de exploatare pentru balastierele și stațiile de sortare din zona, cariera, lucrări ce se realizează cu efecte negative față de habitatul de zăvoi specific existent pe malurile râului. A.10 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). A.11 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.12 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. C.3. Intensitatea presiunii actuale S C.4 Detalii Această activitate poate influența viața vidrei prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.13 Presiune actuală F04.02.01 Adunare manuală C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 i. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Au fost observate tăieri ale vegetației lemnoase pe ambele maluri în cursul Mureșului prin sit și pe valea Bătrâna. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Au fost observate tăieri ale vegetației lemnoase pe ambele maluri în cursul Mureșului prin sit și pe valea Bătrâna. A.14 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii În zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrările de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apă din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj înapoi în corpul de apă, schimbând calitatea apei atât chimic cu poluanți reprezentat scurgeri de substanțe lubrefiante și de răcire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deșeuri, deponeuri pe maluri și in ochiurile de apa. A.15 Presiune actuală H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Văile potențial a fi ocupate de specie sunt Tarnavița, Leșnic și Bătrână. C.3. Intensitatea presiunii actuale R C.4 Detalii Dată fiind amplasarea acestora în zona localităților și a terenurilor agricole presiunile sunt mari din punct de vedere al poluării datorate abandonării deșeurilor, scurgerilor apelor cu poluanți din zonele locuite și a terenurilor agricole. A.16 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. C.3. Intensitatea presiunii actuale S C.4 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.17 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. Afectează habitatele din zonele cu pajiști. C.3. Intensitatea presiunii actuale S C.4 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. Afectează habitatele din zonele cu pajiști, impactul datorându-se practicilor zootehnice; ex. adăpatul oilor în canale, traversarea oilor prin apele de suprafață, abandonarea deșeurilor în apele de suprafață. A.18 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Pe tot cursul râului Mureș. C.3. Intensitatea presiunii actuale M C.4 Detalii Presiunile se manifestă în toată aria de distribuție a speciilor Lutra lutra și Castor fiber la nivel de sit precum și în habitatele favorabile aflate în vecinătatea limitelor sitului. Pe tot cursul râului Mureș, in zona de interes a sitului, sunt amplasate balastiere și stații de sortare care își desfășoară activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activități de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile râului Mureș a cailor de acces pentru utilajele grele care își desfășoară activitatea în acest domeniu și transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zăvoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populației locale în anumite sezoane de reproducere. A.19 Presiune actuală J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea J03.01 a fost identificată la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. C.3. Intensitatea presiunii actuale S C.4 Detalii Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. A.20 Presiune actuală K01.03. Secare C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta în Anexa 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Vecinătatea liniei CF Halda Branisca. C.3. Intensitatea presiunii actuale R C.4 Detalii Exemple fiind bălțile din vecinătatea liniei CF Halda Branisca unde se realizează activități de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Îngrădirea pescăriilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de către traseul autostrăzii. Ochiurile de apa din vecinătatea sitului, in zona pădurii Rovina, habitat de reproducție format pe halda de cenușă și a cărui echilibru tine de activitatea industriala. Au fost anexate Hărțile presiunilor la nivelul ariei naturale protejate (Anexa 3.21.). ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul nr. 59: Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Amenințarea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. B.2 Amenințare viitoare A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Se pășunează intensiv cu turme de oi și vite supradimensionate atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Se pășunează intensiv cu turme de oi și vite supradimensionate atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. B.3 Amenințare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât în zona izlazului satului Bretea Muresana cât și în izlazul satului Sarbi. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. Se pășunează intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atât in zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adăpatul turmelor necontrolat din zona umeda. B.4 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Amenințarea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. B.5 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Amenințarea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. B.6 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se răsfrâng și asupra: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. B.7 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (bălțile/pescăriile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a căror suprafață a fost diminuata de realizarea modernizării căii ferate în zona Halda Bretea Muresana. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activității vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrările de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. Sunt lucrări cu consecințe și pe viitor, care probabil vor duce la secarea definitiva a corpului de apa in cauza. Lucrări de întreținere constantă a drumurilor de exploatare pentru balastierele si stațiile de sortare din zona, cariera, lucrări ce se realizează cu efecte negative fata de habitatul de zăvoi specific existent pe malurile râului. B.8 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). B.9 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Amenințare prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Amenințare prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. B.10 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. D.3. Intensitatea amenințării viitoare S D.4 Detalii Această activitate poate influența viața vidrei prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. B.11 Amenințare viitoare F04.02.01 Adunare manuală D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Au fost observate tăieri ale vegetației lemnoase pe ambele maluri în cursul Mureșului și pe valea Bătrâna. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Au fost observate tăieri ale vegetației lemnoase pe ambele maluri în cursul Mureșului și pe valea Bătrâna. B.12 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] În zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrările de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj înapoi în corpul de apa, schimbând calitatea apei atât chimic cu poluanți reprezentat scurgeri de substanțe lubrefiante si de răcire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deșeuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. B.13 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. D.3. Intensitatea amenințării viitoare S D.4 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. B.14 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. Afectează habitatele din zonele cu pajiști. D.3. Intensitatea amenințării viitoare S D.4 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. Afectează habitatele din zonele cu pajiști, impactul datorându-se practicilor zootehnice; ex. adăpatul oilor în canale, traversarea oilor prin apele de suprafață, abandonarea deșeurilor în apele de suprafață. B.15 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Pe tot cursul râului Mureș, în zona de interes a sitului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare M D.4 Detalii Amenințarea se manifestă în toată aria de distribuție a speciei la nivel de sit precum și în habitatele favorabile aflate în vecinătatea limitelor sitului. Pe tot cursul râului Mureș, in zona de interes a sitului, sunt amplasate balastiere și stații de sortare care își desfășoară activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activități de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile râului Mureș a cailor de acces pentru utilajele grele care își desfășoară activitatea în acest domeniu și transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zăvoi de râu specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populației locale în anumite sezoane de reproducere. B.16 Amenințare viitoare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Amenințarea J03.01 a fost identificată la nivelul ecosistemului acvatic reofil Mureș. D.3. Intensitatea amenințării viitoare S D.4 Detalii Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. B.17 Amenințare viitoare K01.03. Secare D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Bălțile din vecinătatea liniei CF Halda Branisca unde se realizează activități de modernizare a liniei CF care includ și foraje ce vor afecta corpul de apa. Îngrădirea pescăriilor de la Branisca și fragmentarea acestui habitat de către traseul autostrăzii. D.3. Intensitatea amenințării viitoare R D.4 Detalii Exemple fiind bălțile din vecinătatea liniei CF Halda Branisca unde se realizează activități de modernizare a liniei CF care includ și foraje ce vor afecta corpul de apă. Îngrădirea pescăriilor de la Branisca și fragmentarea acestui habitat de către traseul autostrăzii. Ochiurile de apă din vecinătatea sitului, în zona pădurii Rovina, habitat de reproducție format pe halda de cenușă și a cărui echilibru ține de activitatea industrială. B.18 Amenințare viitoare M01.02 secete și precipitații reduse D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta în Anexa 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Toate zonele cu habitatele speciilor de libelule. D.3. Intensitatea amenințării viitoare R D.4 Detalii Risc mare pentru scăderea debitelor până la secare, văile fiind de dimensiuni reduse. Au fost anexate Hărțile amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate (Anexa 3.22.). ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabelul nr. 60: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Coenagrion ornatum (Selys, 1850) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K01.03. Secare E.1 Specia Coenagrion ornatum (Selys, 1850) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Bălțile din vecinătatea liniei CF Halda Branisca unde se realizează activități de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Îngrădirea pescăriilor de la Branisca și fragmentarea acestui habitat de către traseul autostrăzii. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei R E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Exemple fiind bălțile din vecinătatea liniei CF Halda Branisca unde se realizează activități de modernizare a liniei CF care includ și foraje ce vor afecta corpul de apa. Îngrădirea pescăriilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de către traseul autostrăzii. Ochiurile de apa din vecinătatea sitului, in zona pădurii Rovina, habitat de reproducție format pe halda de cenușă și a cărui echilibru tine de activitatea industriala. A.2 Presiune actuală H01.09 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate E.1 Specia Coenagrion ornatum (Selys, 1850) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Afectează habitatele speciei din zonele cu pajiști impactul datorându-se practicilor zootehnice; ex. Adăpatul oilor în canale, traversarea oilor prin apele de suprafață, abandonarea deșeurilor în apele de suprafață. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Afectează habitatele speciei din zonele cu pajiști impactul datorându-se practicilor zootehnice; ex. Adăpatul oilor în canale, traversarea oilor prin apele de suprafață, abandonarea deșeurilor în apele de suprafață. Tabelul nr. 61: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Cordulegaster heros (Theischinger, 1979) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02.02 curățarea pădurii E.1 Specia Cordulegaster heros (Theischinger, 1979) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Văile potențial a fi ocupate de specie sunt Tarnavița, Leșnic și Bătrână. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei R E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Dată fiind amplasarea acestora în zona localităților, impactul se datorează tăierilor ilegale de arbori, arbuști și lăstarilor de arbori pentru folosirea în gospodării. A.2 Presiune actuală B02.03 îndepărtarea lăstărișului E.1 Specia Cordulegaster heros (Theischinger, 1979) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Văile potențial a fi ocupate de specie sunt Tarnavița, Leșnic și Bătrână. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei R E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Dată fiind amplasarea acestora în zona localităților, impactul se datorează tăierilor ilegale de arbori, arbuști și lăstarilor de arbori pentru folosirea în gospodării. A.3 Presiune actuală H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane E.1 Specia Cordulegaster heros (Theischinger, 1979) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Văile potențial a fi ocupate de specie sunt Tarnavița, Leșnic și Bătrână. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei R E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Dată fiind amplasarea acestora în zona localităților și a terenurilor agricole presiunile sunt mari din punct de vedere al poluării datorate abandonării deșeurilor, scurgerilor apelor cu poluanți din zonele locuite și a terenurilor agricole. Tabelul nr. 62: Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785) Cod Parametru Descriere A.1 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785) E.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Terenurile agricole din albia majoră a Mureșului și afluenților din sit. E.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Suprafețele agricole sunt reduse ca suprafață în lunca râului Mureș și au caracter extensiv, parcelele fiind reduse ca dimensiune. Tabelul nr. 63: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Lutra lutra (Linnaeus, 1766) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor E.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. A.2 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). A.3 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrarile de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. A.4 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă E.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement E.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Această activitate poate influența viața vidrei prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Tabelul nr. 64: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Castor fiber (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor E.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. A.2 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). A.3 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrarile de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. A.4 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă E.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement E.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement E.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Această activitate poate influența viața castorului prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Tabelul nr. 65: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. A.2 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice E.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. A.3 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). A.4 Presiune actuală K01.03. Secare E.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 66: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina bombina (Linnaeus, 1761) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. A.2 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice E.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. A.3 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). A.4 Presiune actuală K01.03. Secare E.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 67: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. A.2 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice E.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. A.3 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproductie. Specia avand o mobilitate crescuta si profitand chiar si de cele mai mici corpuri de apa pentru a prolifera. A.4 Presiune actuală K01.03. Secare E.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 68: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Triturus cristatus (Laurenti, 1768) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. A.2 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice E.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. A.3 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). A.4 Presiune actuală K01.03. Secare E.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. 0chiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 69: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor E.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Se pasuneaza intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atat in zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Se pasuneaza intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atat in zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adapatul turmelor necontrolat din zona umeda. A.2 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi E.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. A.3 Presiune actuală H01. Poluarea apelor de suprafață limnice E.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. A.4 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). A.5 Presiune actuală K01.03. Secare E.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 70: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Aspius aspius (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. A.3 Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. A.4 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.8 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. în acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.9 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.10 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 71: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. A.3 Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. A.4 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.8 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.9 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.10 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 72: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. A.3 Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. A.4 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.8 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.9 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.10 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 73: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. în acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. A.3 Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. A.4 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.8 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.9 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.10 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 74: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Rhodeus amarus (Bloch, 1782) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. A.3 Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. A.4 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.8 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.9 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.10 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 75: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A02. Modificarea practicilor de cultivare E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A02 a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.2 Presiune actuală A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A07 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. A.3 Presiune actuală A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea A08 a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. în acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. A.4 Presiune actuală C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice. E.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. în acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.5 Presiune actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. A.6 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. A.8 Presiune actuală H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. A.9 Presiune actuală H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei S E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. A.10 Presiune actuală J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice E.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei M E.5 Confidențialitate Publice E.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul nr. 76: Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Coenagrion ornatum (Selys, 1850) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare M01.02 secete și precipitații reduse F.1 Specia Coenagrion ornatum (Selys, 1850) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Toate suprafețele ocupate de habitatele speciei. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei R F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Mare cu risc pentru scăderea debitelor până la secare, văile fiind de dimensiuni reduse. Tabelul nr. 77: Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Cordulegaster heros (Theischinger, 1979) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare M01.02 secete și precipitații reduse F.1 Specia Cordulegaster heros (Theischinger, 1979) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Toate suprafețele ocupate de habitatele speciei. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei R F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Mare cu risc pentru scăderea debitelor până la secare, văile fiind de dimensiuni reduse. Tabelul nr. 78: Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Terenurile agricole din albia majoră a Mureșului și afluenților din sit. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Suprafețele agricole sunt reduse ca suprafață în lunca râului Mureș și au caracter extensiv, parcelele fiind reduse ca dimensiune. Tabelul nr. 79: Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra (Linnaeus, 1766) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor F.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. E.2 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.3 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrarile de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. E.4 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă F.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement F.1 Specia Lutra lutra (Linnaeus, 1766) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Această activitate poate influența viața vidrei prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Tabelul nr. 80: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Castor fiber (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor F.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Toate pajiștile care însoțesc Mureșul sunt pășunate rezultând în staționarea oilor. Acest lucru este caracteristic pentru zona din aval de Ilia. Stâne se găsesc și în amonte de Ilia pe malul stâng. Câinii ciobănești sunt lăsați liberi, fără jujeu. Traseul turmelor creează poteci chiar lângă albia râului. E.2 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). E.3 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Dezvoltarea de drumuri, autostrăzi, căi ferate contribuie la fragmentarea habitatului (de exemplu autostrada străbate acum o zonă de bălți în care există urme ale activiății vidrei). Activitățile de construcție, traficul spre balastiere sau lucrarile de amenajare pot influența activitatea speciilor prin zgomotul și vibrațiile produse. E.4 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă F.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Învecinarea cu localitățile (Ilia, Săcămaș, Bretea Mureșeană, Brănișca), drumul european E673 și prezența platformelor de sortare a balastrului, favorizează prezența impactului cu capacitate de propagare (zgomot, vibrații, prezență umană în vecinătate, activități de transport, densitate mare a câinilor și pisicilor, incendierea vegetației acvatice etc.). E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement F.1 Specia Castor fiber (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Această activitate poate influența viața castorului prin prezența umană în arie atât pe timpul zilei cât și noaptea. Efectul asupra resurselor de hrană ale vidrei este probabil neglijabil. Tabelul nr. 81: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. E.2 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice F.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. E.3 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). E.4 Amenințare viitoare K01.03. Secare F.1 Specia Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 82: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina bombina (Linnaeus, 1761) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. E.2 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice F.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. E.3 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). E.4 Amenințare viitoare K01.03. Secare F.1 Specia Bombina bombina (Linnaeus, 1761) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 83: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina variegata (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. E.2 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice F.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. E.3 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproductie. Specia avand o mobilitate crescuta si profitand chiar si de cele mai mici corpuri de apa pentru a prolifera. E.4 Amenințare viitoare K01.03. Secare F.1 Specia Bombina variegata (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 84: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Triturus cristatus (Laurenti, 1768) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. E.2 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice F.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. E.3 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). E.4 Amenințare viitoare K01.03. Secare F.1 Specia Triturus cristatus (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 85: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor F.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Se pasuneaza intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atat in zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Se pasuneaza intensiv cu turme de oi si vite supradimensionate atat in zona izlazului satului Bretea Muresana cat si in izlazul satului Sarbi, habitate importante pentru specie, adapatul turmelor necontrolat din zona umeda. E.2 Amenințare viitoare D01.02 Drumuri, autostrăzi F.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In cadrul sitului avem zone traversate de autostrada (baltile/pescariile de la Branisca) dar mai ales habitate importante a caror suprafata a fost diminuata de realizarea modernizarii caii ferate in zona Halda Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Lucrari de intretinere constanta a drumurilor de exploatare pentru balastierele si statiile de sortare din zona, cariera, lucrari ce se realizeaza cu efecte negative fata de habitatul de zavoi specific existent pe malurile raului. E.3 Amenințare viitoare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice F.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii In zona corpului de apa permanenta de la Halda CF Bretea Muresana, lucrarile de foraj s-au realizat prin alimentarea forezelor cu apa din lac dar mai rau cu evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la activitatea de foraj inapoi in corpul de apa, schimband calitatea apei atat chimic cu poluanti reprezentat scurgeri de substante lubrefiante si de racire cat si modificare a temperaturii apei, apa tehnologica evacuata fiind la temperaturi foarte ridicate. Poluarea apelor cu deseuri, deponeuri pe maluri si in ochiurile de apa. E.4 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). E.5 Amenințare viitoare K01.03. Secare F.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis (Laurenti, 1768) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Vecinatatea liniei CF Halda Branisca. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Exemple fiind baltile din vecinatatea liniei CF Halda Branisca unde se realizeaza activitati de modernizare a liniei CF care includ si foraje ce vor afecta corpul de apa. Ingradirea pescariilor de la Branisca si fragmentarea acestui habitat de catre traseul autostrazii. Ochiurile de apa din vecinatatea sitului, in zona padurii Rovina, habitat de reproductie format pe halda de cenusa si a carui echilibru tine de activitatea industriala. Tabelul nr. 86: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Aspius aspius (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.2 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. E.3 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. E.4 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. E.8 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. în acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.9 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/ anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.10 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Aspius aspius (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 87: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.2 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. E.3 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. E.4 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfTâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. E.8 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.9 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.10 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 88: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.2 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. E.3 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. E.4 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. E.8 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.9 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.10 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 89: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.2 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. E.3 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. E.4 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. E.8 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.9 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.10 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 90: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Rhodeus amarus (Bloch, 1782) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.2 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. E.3 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. E.4 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: populațiile de pești suferă un declin; scade biomasa; se poate modifica spectrul trofic; crește riscul de consagvinizare. E.8 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.9 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.10 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Rhodeus amarus (Bloch, 1782) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Tabelul nr. 91: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A02. Modificarea practicilor de cultivare F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în zona de protecție a digului/albia majoră (mal stângă/drept) a râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. în acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.2 Amenințare viitoare A07. Utilizarea produselor biocide și substanțe chimice F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. în acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic /fiziologic /anatomic la nivel de individ. E.3 Amenințare viitoare A08. Fertilizarea (cu îngrășământ) F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/ fiziologic/ anatomic la nivel de individ. E.4 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de nisip și pietriș - C01.01.01. cariere de nisip și pietriș F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Balastiere sau platforme pentru sortat balastrul există în aria sitului pe ambele maluri ale Mureșului. Acestea însă au un caracter foarte localizat. Ele pot afecta activitatea speciilor mai extins prin activitatea de transport (drumuri de acces paralele cu malul Mureșului). F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice. F.6 Detalii Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș, reduce și alterează suprafața habitatelor specifice (hrănire; reproducere; odihnă/iernare) pentru pești. Fenomenele negative induse de extragerea de agregate minerale se resfrâng și asupara: icrelor embrionate; alevinilor de pești; puietului (juvenili) de pește; mecanismului respirator al organismelor acvatice; procesului de migrație în vederea reproducerii etc. Praful rezultat din manipularea agregatelor minerale din stația de sortare se așează și în zonele unde viteza apei este redusă. Zonele unde viteza apei este redusă, sunt folosite de multe specii de pești pentru depunerea pontei. În acest context, larvele de pești după eclozare nu pot parcurge etapele specifice de umplere a vezicilor gazoase cu aer atmosferic, rezultând astfel decesul. Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică /anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.5 Amenințare viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze deagrement F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Locații situate aproape de albia râului Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Impact mediu datorită cantității mari de deșeuri, a frecvenței locațiilor înregistrate, a sensibilității locațiilor aproape de albia râului Mureș. Presiune prezentă în special în zona Ilia în amonte și aval de poduri pe malul drept al Mureșului. Rampe clandestine de gunoi întâlnim și în dreptul localității Bretea Mureșeană pe malul drept al Mureșului. Gunoi menajer și resturi rezultate din construcții sunt aruncate pe mal sau chiar în albia Mureșului în numeroase locuri de pe malul stâng al râului în amonte de Ilia și până la extremitatea de est sitului. Zona malului stâng este foarte accesibilă dinspre drumul european E673. Gunoi menajer poate fi întâlnit și în zonele frecventate de pescari. E.6 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement - F02.03.02. Pescuit cu undiță F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe traseul Mureșului există numeroase locuri frecventate de pescari amatori. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pescuitul de agrement și braconaj sunt activități care au un impact negative asupra mediului biotic deoarece: - populațiile de pești suferă un declin; - scade biomasa; - se poate modifica spectrul trofic; - crește riscul de consagvinizare. E.8 Amenințare viitoare H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Amenințarea a fost identificată în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Au fost identificate culturi agricole de cereale (porumb) în zona de protecție a digurilor. Înființarea și întreținerea culturilor agricole (arat; discuit; semănat; fertilizare; tratamente; recoltare) din zona de protecție au un impact negativ asupra mediului acvatic (biotic și abiotic). Culturile agricole se mențin constant în aproprierea ecosistemului acvatic reofil Mureș. Elementele chimice utilizate în agricultură ajung prin procesul de levigare în apa freatică și implicit în ecosistemul acvatic reofil Mureș. În acest context, elementele chimice nespecifice mediului biotic se acumulează prin procesul de bioacumulare la nivel de individ, proces care în timp alterează profilul genetic/fiziologic/anatomic la nivel de individ. E.9 Amenințare viitoare H01.09. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate. F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Extragerea de agregate minerale din albia minoră a ecosistemului acvatic reofil Mureș. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei S F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Apa uzată rezultată din stația de sortare a agregatelor minerale nu este tratată (mecanic/chimic) și este deversată direct în ecosistemul acvatic reofil Mureș. Încărcătura organică/anorganică din apa uzată netratată și descărcată premeditat, alterează mediul acvatic (abiotic și biotic) într-un mod constant. E.10 Amenințare viitoare J02.02.01. Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F.1 Specia Sabanejewia balcanica (De Filippi, 1863) F.2 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] Harta în Anexa 3.23 F.3 Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pe tot cursul raului Mures. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei M F.5 Confidențialitate Publice F.6 Detalii Pe tot cursul raului Mures, in zona de interes a sitului, sunt aplasate balastiere si statii de sortare care isi desfasoara activitatea de exploatare a agregatelor minerale mascata sub forma unor activitati de dragare/decolmatare. Amenajarea pe malurile raului Mures a cailor de acces pentru utilajele grele care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si transporta agregatele minerale, au dus la distrugerea habitatului de zavoi de rau specific. (zona Lesnic, Sacamas, Bretea Muresana, Branisca, Ilia). Modificarea continua a acestor aspecte de biotop poate avea impact asupra populatiei locale in anumite sezoane de reproducere. Au fost anexate Hărțile distribuției impacturilor asupra speciilor (Anexa 3.23.). ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 92: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Cca. 6-10 exemplare. A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 10 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice și datele obținute din teren. Au fost luate în considerare dimensiunea populației actuale, suprafața habitatelor specifice (pentru odihnă/reproducere/hrănire), respectiv calitatea habitatelor și a mediului abiotic. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - stabilă, A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei - A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5% A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” - favorabilă, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă, A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 93: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Cca. 20-40 exemplare (5-7 grupuri). A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună. A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C: 0-2%. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 50 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice și datele obținute din teren. Au fost luate în considerare dimensiunea populației actuale, suprafața habitatelor specifice (pentru odihnă/reproducere/hrănire), respectiv calitatea habitatelor și a mediului abiotic. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare. A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună. A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei - A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” - favorabilă. A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 94: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50-150 indivizi. A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună. A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2 % A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 100-200 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Observații lunare sau bilunare pe perioada a doi ani prin metodele amintite; în final se recurge la evaluarea cantitativă a speciei in locurile unde a fost identificata, prin obținerea mediei valorilor cu abaterile standard adiacente, pentru a fi stabilite limitele fluctuației mediei între minim și maxim (este bine să se țină cont și de varianță pentru o mai bună interpretare). Metoda este aplicabilă pentru toți timpii destinați obținerii unei baze de date: zi, nictimeral, ori zori. Rezultatul în cazul speciei analizate a fost raportat la tipul de habitat particular ei, ca dimensiune și parte a sitului și de aici la întreaga suprafață a sitului cifra rămânând însă nemodificată. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”-” - descrescătoare A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei - A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”-” - se înrăutățește, A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 95: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată În cursul vizitelor în teren, prezența speciei nu a putut fi confirmată cu certitudine. Astfel nu există suficiente informații pentru a evalua mărimea populației de buhai de baltă cu burtă roșie în situl Natura 2000 R0SCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Totuși, nu excludem posibilitatea existenței unor indivizi ai speciei, precum și a unor hibrizi între buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) și buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata); A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună. A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale La nivelul sitului Natura 2000 ROSCI Raul Mures intre Branisca si Ilia nu a putut fi stabilită mărimea populației speciei, astfel este imposibil de realizat o comparație între acesta și efectivul populațional la nivel național. A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 3000 - 5000 indivizi. A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Observații lunare sau bilunare pe perioada a doi ani prin metodele amintite; în final se recurge la evaluarea cantitativă a speciei in locurile unde a fost identificata, prin obținerea mediei valorilor cu abaterile standard adiacente, pentru a fi stabilite limitele fluctuației mediei între minim și maxim (este bine să se țină cont și de varianță pentru o mai bună interpretare). Metoda este aplicabilă pentru toți timpii destinați obținerii unei baze de date: zi, nictimeral ori zori. Rezultatul în cazul speciei analizate a fost raportat la tipul de habitat particular ei, ca dimensiune și parte a sitului și de aici la întreaga suprafață a sitului cifra rămânând însă nemodificată. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale Ca urmare a faptului că mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă și mărimea populației actuale nu au putut fi stabilite, raportul este necunoscut. A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei - A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Luând în considerare faptul că prezența speciei nu a putut fi confirmată pe teritoriul sitului, mărimea populației și mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă nu au putut fi stabilite, considerăm datele ca fiind date insuficiente. A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei - A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populației A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”-” - se înrăutățește, A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 96: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 15000-20000 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0,1% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 20000-30000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Observații lunare sau bilunare pe perioada a doi ani prin metodele amintite; în final se recurge la evaluarea cantitativă a speciei in locurile unde a fost identificata, prin obținerea mediei valorilor cu abaterile standard adiacente, pentru a fi stabilite limitele fluctuației mediei între minim și maxim (este bine să se țină cont și de varianță pentru o mai bună interpretare). Metoda este aplicabilă pentru toți timpii destinați obținerii unei baze de date: zi, nictimeral ori zori. Rezultatul în cazul speciei analizate a fost raportat la tipul de habitat particular ei, ca dimensiune și parte a sitului și de aici la întreaga suprafață a sitului cifra rămânând însă nemodificată. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei ”0” - stabilă A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”-” - se înrăutățește A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 97: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată min: 500-700 indivizi, max. 1000-2000 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1000-2000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Observații lunare sau bilunare pe perioada a doi ani prin metodele amintite; în final se recurge la evaluarea cantitativă a speciei prin obținerea mediei valorilor cu abaterile standard adiacente, pentru a fi stabilite limitele fluctuației mediei între minim și maxim (este bine să se țină cont și de varianță pentru o mai bună interpretare). Metoda este aplicabilă pentru toți timpii destinați obținerii unei baze de date: zi, noapte, nictimeral ori zori. Rezultatul în cazul speciei analizate a fost raportat la tipul de habitat particular ei, ca dimensiune și parte a sitului și de aici la întreaga suprafață a sitului cifra rămânând însă nemodificată. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”-” - descrescătoare A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Buna A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare. A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”-” - se înrăutățește A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 98: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată min: 100-300 indivizi, max. 300-700 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0,2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500-1000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă Observații lunare sau bilunare pe perioada a doi ani prin metodele amintite; în final se recurge la evaluarea cantitativă a speciei in locurile unde a fost identificata, prin obținerea mediei valorilor cu abaterile standard adiacente, pentru a fi stabilite limitele fluctuației mediei între minim și maxim (este bine să se țină cont și de varianță pentru o mai bună interpretare). Metoda este aplicabilă pentru toți timpii destinați obținerii unei baze de date: zi, noapte, nictimeral ori zori. Rezultatul în cazul speciei analizate a fost raportat la tipul de habitat particular ei, ca dimensiune și parte a sitului și de aici la întreaga suprafață a sitului cifra rămânând însă nemodificată. Se tine cont si de cohabitarea acestei subspecii atat cu specia Triturus cristatus cat mai ales cu sbspecia Lissotriton vulgaris vulgaris, in aceste areale in care subspeciile se suprapun se produce intergradarea. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare, A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”-” - descrescătoare A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună. A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare. A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată, A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”-” - se înrăutățește A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 99: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50-100 i (clasa 2) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500-1.000 i (clasa 4) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă (1) La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice (publicate după anul 2000) și datele obținute din teren. (2) Suprafața habitatelor specifice (odihnă/reproducere/hrănire). (3) Calitatea mediului abiotic. (4) SR EN 149662:2006; SR EN 14011:2003 A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - este stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabila - inadecvata A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Tabelul nr. 100: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 500-1.000 i (clasa 4) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2 % A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă (1) La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice (publicate după anul 2000) și datele obținute din teren. (2) Suprafața habitatelor specifice (odihnă/reproducere/hrănire). (3) Calitatea mediului abiotic. (4) SR EN 149662:2006; SR EN 14011:2003 A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei 0” - este stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabila - inadecvata A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Tabelul nr. 101: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă (1)La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice (publicate după anul 2000) și datele obținute din teren. (2)Suprafața habitatelor specifice (odihnă/reproducere/hrănire). (3)Calitatea mediului abiotic. (4)SR EN 149662:2006; SR EN 14011:2003 A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale "≈" - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - este stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei "FV" - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Tabelul nr. 102: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă (1)La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice (publicate după anul 2000) și datele obținute din teren. (2)Suprafața habitatelor specifice (odihnă/reproducere/hrănire). (3)Calitatea mediului abiotic. (4)SR EN 149662:2006; SR EN 14011:2003 A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale "≈" - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - este stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei "FV" - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Tabelul nr. 103: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă (1) La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice (publicate după anul 2000) și datele obținute din teren. (2) Suprafața habitatelor specifice (odihnă/reproducere/hrănire). (3) Calitatea mediului abiotic. (4) SR EN 149662:2006; SR EN 14011:2003 A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale "≈" - aproximativ egal A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - este stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei "FV" - favorabilă A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Tabelul nr. 104: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară. A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 500-1.000 i (clasa 4) A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1.000-5.000 i (clasa 5) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă (1)La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice (publicate după anul 2000) și datele obținute din teren. (2)Suprafața habitatelor specifice (odihnă/reproducere/hrănire). (3)Calitatea mediului abiotic. (4)SR EN 149662:2006; SR EN 14011:2003 A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”&gt;” - mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei ”0” - este stabilă A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei Descrescătoare A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative &lt;5%; A.15 Structura populației speciei structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” - nefavorabila - inadecvata A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” - este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul Tabelul nr. 105: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1 - 10 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice și datele obținute din teren. Au fost luate în considerare dimensiunea populației actuale, suprafața habitatelor specifice (pentru odihnă/reproducere/hrănire), respectiv calitatea habitatelor și a mediului abiotic. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale "» " - mult mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei "x" - necunoscută A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. A.15 Structura populației speciei nu există date privind structura populației. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U2” - nefavorabilă - rea A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei "x" - este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 106: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Cordulegaster heros - libelula (Theischinger, 1979) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Cordulegaster heros - libelula (Theischinger, 1979) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1 - 10 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice și datele obținute din teren. Au fost luate în considerare dimensiunea populației actuale, suprafața habitatelor specifice (pentru odihnă/reproducere/hrănire), respectiv calitatea habitatelor și a mediului abiotic. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale "» " - mult mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei "x" - necunoscută A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. A.15 Structura populației speciei nu există date privind structura populației. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U2” - nefavorabilă - rea A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei "x" - este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. Tabelul nr. 107: Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) din punct de vedere al populației Nr Parametru Descriere A.1 Specia Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Sedentară A.3 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 1 - 10 indivizi A.4 Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată Bună A.5 Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale C - 0-2% A.6 Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă La baza metodologiei de apreciere au stat sursele bibliograbice și datele obținute din teren. Au fost luate în considerare dimensiunea populației actuale, suprafața habitatelor specifice (pentru odihnă/reproducere/hrănire), respectiv calitatea habitatelor și a mediului abiotic. A.10 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale "» " - mult mai mare A.11 Tendința actuală a mărimii populației speciei "x" - necunoscută A.12 Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei Bună A.13 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. A.14 Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. A.15 Structura populației speciei nu există date privind structura populației. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U2” - nefavorabilă - rea A.17 Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei "x" - este necunoscută A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației Nu este cazul. ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 108: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentar B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 213 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 213 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurători poligoane realizate pe baza observațiilor în teren B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei stabilă pe termen scurt (perioada observațiilor) B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 109: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară. B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 203 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 203 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurători poligoane realizate pe baza observațiilor în teren B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei stabilă pe termen scurt (perioada observațiilor) B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 110: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 254 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 133,6 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurare in aplicatia GIS ArcMap10, măsurare pe google-earth, apreciere directă la fața locului B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” - se înrăutățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 111: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară. B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1834 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 1628 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurare in aplicatia GIS ArcMap10, măsurare pe google-earth, apreciere directă la fața locului B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” - se înrăutățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 112: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al habitatului speciei Nr. Parametri Descriere A.1. Specia Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1835 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 1628 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurare în aplicația GIS ArcMap10, măsurare pe google-earth, apreciere directă la fața locului B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” - se înrăutățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 113: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 255 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 127 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurare în aplicația GIS ArcMap10, măsurare pe google-earth, apreciere directă la fața locului B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”» ” - mult mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” - se înrăutățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 114: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lissotriton vulgaris ampelensis – tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 240 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 127 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Măsurare în aplicația GIS ArcMap10, măsurare pe google-earth, apreciere directă la fața locului B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”» ” - mult mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”-” - descrescătoare B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” - se înrăutățește B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Tabelul nr. 115: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 118 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 139 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Interogarea științifică a ariei natural protejată a abordat și identificarea/descrierea habitatelor acvatice identificate/punct de prelevare/stație de prelevare. Pentru a stabili suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a luat în calcul următoarele elemente: - sectorul de râu aflat în cadrul ariei; - lățimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie de întâlnire/punct de prelevare/stație de prelevare; - cerințele de habitat / specie; - profilul fizic și chimic al mediului abiotic. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 116: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 123 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Interogarea științifică a ariei natural protejată a abordat și identificarea/descrierea habitatelor acvatice identificate/punct de prelevare/stație de prelevare. Pentru a stabili suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a luat în calcul următoarele elemente: - sectorul de râu aflat în cadrul ariei; - lățimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie de întâlnire/punct de prelevare/stație de prelevare; - cerințele de habitat / specie; - profilul fizic și chimic al mediului abiotic. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 117: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Interogarea științifică a ariei natural protejată a abordat și identificarea/descrierea habitatelor acvatice identificate/punct de prelevare/stație de prelevare. Pentru a stabili suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a luat în calcul următoarele elemente: - sectorul de râu aflat în cadrul ariei; - lățimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie de întâlnire/punct de prelevare/stație de prelevare; - cerințele de habitat/specie; - profilul fizic și chimic al mediului abiotic. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei "≈" - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 118: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Interogarea științifică a ariei natural protejată a abordat și identificarea/descrierea habitatelor acvatice identificate/punct de prelevare/stație de prelevare. Pentru a stabili suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a luat în calcul următoarele elemente: - sectorul de râu aflat în cadrul ariei; - lățimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie de întâlnire/punct de prelevare/stație de prelevare; - cerințele de habitat / specie; - profilul fizic și chimic al mediului abiotic. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei "≈" - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 119: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Interogarea științifică a ariei natural protejată a abordat și identificarea/descrierea habitatelor acvatice identificate/punct de prelevare/stație de prelevare. Pentru a stabili suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a luat în calcul următoarele elemente: - sectorul de râu aflat în cadrul ariei; - lățimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie de întâlnire/punct de prelevare/stație de prelevare; - cerințele de habitat / specie; - profilul fizic și chimic al mediului abiotic. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei "≈" - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 120: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 135 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Ecosistemul acvatic reofil Mureș: 139 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Interogarea științifică a ariei natural protejată a abordat și identificarea/descrierea habitatelor acvatice identificate/punct de prelevare/stație de prelevare. Pentru a stabili suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a luat în calcul următoarele elemente: - sectorul de râu aflat în cadrul ariei; - lățimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie a râului/punct de prelevare/stație de prelevare; - adâncimea medie de întâlnire/punct de prelevare/stație de prelevare; - cerințele de habitat / specie; - profilul fizic și chimic al mediului abiotic. B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”≈” - aproximativ egal B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei Bună B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Bună (adecvată) B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei Bună B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei ”0” - stabilă B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” - favorabilă B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” - este stabilă B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 121: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1-10 ha. B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 10 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost făcute observații asupra prezentei/absenței, dimensiunii și stării de conservare a habitatelor care întrunesc necesitățile ecologice ale speciei B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei "0"-stabilă, B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;. B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată - medie B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei -"0" - stabilă, B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei "0" stabilă, B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U1" - nefavorabilă inadecvată, B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei - "0" - este stabilă, B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 122: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Cordulegaster heros - libelula (Theischinger, 1979) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Cordulegaster heros – libelula (Theischinger, 1979) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1-4 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 10 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost făcute observații asupra prezentei/absenței, dimensiunii și stării de conservare a habitatelor care întrunesc necesitățile ecologice ale speciei B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei "0"-stabilă, B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;. B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată - medie B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei -"0" - stabilă, B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei "0" stabilă, B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U1"-nefavorabilă inadecvată, B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei -"0"-este stabilă, B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 123: Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară B.3 Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1-3 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei Bună B.5 Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul. B.6 Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 10 ha B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost făcute observații asupra prezentei/absenței, dimensiunii și stării de conservare a habitatelor care întrunesc necesitățile ecologice ale speciei B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ”&gt;” - mai mare B.9 Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei "0"-stabilă, B.10 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;. B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată - medie B.12 Tendința actuală a calității habitatului speciei -"0" - stabilă, B.13 Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; B.14 Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei "0" stabilă, B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U1"-nefavorabilă inadecvată, B.16 Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei -"0"-este stabilă, B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 124: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 125: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” - stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”≈” - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor ”FV” - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 126: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”-” - descrescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației U2 - perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”&gt;” - mai mare C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 - nefavorabile - inadecvate C.9 Perspectivele speciei în viitor U2 - nefavorabile - inadecvate C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 127: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”-” - descrescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației U2 - perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”&gt;” - mai mare C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 - nefavorabile - inadecvate C.9 Perspectivele speciei în viitor ”U1” - nefavorabile - inadecvate C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 128: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”-” - descrescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației U2 - perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”&gt;” - mai mare C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 - nefavorabile - inadecvate C.9 Perspectivele speciei în viitor ”U1” - nefavorabile - inadecvate C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 129: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”-” - descrescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației U2 - perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”&gt;” - mai mare C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 - nefavorabile - inadecvate C.9 Perspectivele speciei în viitor ”U1” - nefavorabile - inadecvate C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 130: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lissotriton vulgaris ampelensis – tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”-” - descrescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației U2 - perspective inadecvate C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”-” - descrescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”&gt;” - mai mare C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 - nefavorabile - inadecvate C.9 Perspectivele speciei în viitor ”U1” - nefavorabile - inadecvate C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 131: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”+” - crescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 132: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”+” - crescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 133: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei "≈" - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”+” - crescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 134: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei "≈" - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”+” - crescătoare C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 135: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”0” - este stabilă C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei "≈" - aproximativ egal C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei ”0” - este stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 136: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației ”+” - crescătoare C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei ”&gt;” - mai mare C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației FV - perspective bune C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei "0" - stabilă C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor ”≈” - aproximativ egal C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile C.9 Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor S Tabelul nr. 137: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației "x" - necunoscută; C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei "x" - necunoscut. C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației X - perspective necunoscute C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei "0" - stabilă, C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor "≈" - aproximativ egal, C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor "X" - necunoscute C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 138: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Cordulegaster heros - libelula (Theischinger, 1979) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Cordulegaster heros – libelula (Theischinger, 1979) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației "x" - necunoscută; C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei "x" - necunoscut. C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației X - perspective necunoscute C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei "0" - stabilă, C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor "≈" - aproximativ egal, C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor "X" - necunoscute C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M Tabelul nr. 139: Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară C.3 Tendința viitoare a mărimii populației "x" - necunoscută; C.4 Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei "x" - necunoscut. C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populației X - perspective necunoscute C.6 Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei "0" - stabilă, C.7 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor "≈" - aproximativ egal, C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile, C.9 Perspectivele speciei în viitor "X" - necunoscute C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor M ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei Tabelul nr. 140: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lutra lutra - vidra (Linnaeus, 1766) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 141: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Castor fiber - castorul (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.7. Starea globală de conservare a speciei ”FV” - favorabilă D.8. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.9. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.10. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 142: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Emys orbicularis - broasca țestoasă de lac (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.11. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.12. Tendința stării globale de conservare a speciei ”-” - se înrăutățește D.13. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.14. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 143: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie (Linnaeus, 1761) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.15. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.16. Tendința stării globale de conservare a speciei ”-” - se înrăutățește D.17. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.18. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 144: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.19. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.20. Tendința stării globale de conservare a speciei ”-” - se înrăutățește D.21. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.22. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 145: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus cristatus - tritonul crestat (Laurenti, 1768) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.23. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.24. Tendința stării globale de conservare a speciei ”-” - se înrăutățește D.25. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.26. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 146: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean (Frost et al. 2006 and Steinfartz et al. 2007) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.27. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.28. Tendința stării globale de conservare a speciei ”-” - se înrăutățește D.29. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.30. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 147: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Aspius aspius - avatul (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.31. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.32. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.33. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.34. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 148: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Cobitis taenia - zvârluga (Linnaeus, 1758) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.35. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.36. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.37. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.38. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 149: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad (Fang, 1943) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.39. Starea globală de conservare a speciei "FV" - favorabilă D.40. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.41. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.42. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 150: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Romanogobio kessleri - petrocul (Dybowski, 1862) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.43. Starea globală de conservare a speciei "FV" - favorabilă D.44. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.45. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.46. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 151: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Rhodeus amarus - boarca (Bloch, 1782) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.47. Starea globală de conservare a speciei "FV" - favorabilă D.48. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.49. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.50. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 152: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Sabanejewia balcanica - dunarița (De Filippi, 1863) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.51. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.52. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.53. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.54. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 153: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Coenagrion ornatum - libelula (Selys, 1850) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.55. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.56. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.57. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.58. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 154: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Cordulegaster heros - libelula (Theischinger, 1979) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Cordulegaster heros - libelula (Theischinger, 1979) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.59. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.60. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.61. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.62. Informații suplimentare Nu este cazul. Tabelul nr. 155: Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Ophiogomphus cecilia - libelula (Fourcroy, 1785) A.2. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Sedentară D.63. Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.64. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.65. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.66. Informații suplimentare Nu este cazul. ... ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Prezentul plan de management are ca scop menținerea, sau îmbunătățirea, stării de conservare a celor 16 specii de importanță comunitară și națională care se constituie în obiectivele de conservare listate în formularul standard ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților umane de pe teritoriul și din vecinătatea ariei naturale protejate. ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități Obiectivul general 1 (Tema T1): Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 2 (Tema T2): Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 3 (Tema T3): Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 4 (Tema T4): Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 5 (Tema T5): Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectivul general 6 (Tema T6): Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) pe teritoriul și în vecinătatea sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia.
+
Obiective specifice Obiectiv specific OS1 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei, pentru 5 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Lutra lutra, Castor fiber, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kessleri, Rhodeus amarus. Obiectiv specific OS2 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a speciei, pentru 11 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Emys orbicularis, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Aspius aspius, Cobitis taenia, Sabanejewia balcanica, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Ophiogomphus cecilia. Obiectiv specific OS3 (Tema T2): Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS4 (Tema T3): Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS5 (Tema T3): Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS6 (Tema T3): Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS7 (Tema T3): Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS8 (Tema T3): Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS9 (Tema T3): Monitorizarea implementării planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS10 (Tema T3): Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS11 (Tema T3): Realizarea raportărilor necesare către autorități, cu privire la activitatea de management a sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS12 (Tema T4): Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS13 (Tema T4): Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS14 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere de pe teritoriul sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS15 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pescăriilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS16 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pajiștilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS17 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS18 (Tema T5): Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS19 (Tema T5): Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, cu includerea prevederilor planului de management. Obiectiv specific OS20 (Tema T5): Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS21 (Tema T6): Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS22 (Tema T6): Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 7.2.1. Măsură specifică/măsură de management Obiectiv specific OS1 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei, pentru 5 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Lutra lutra, Castor fiber, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kessleri, Rhodeus amarus. A1. Se Interzice deschiderea de noi căi de acces și drumuri de exploatare de-a lungul malurilor râului Mureș. A2. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A3. Culturile agricole și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnăvița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A4. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A5. Se va limita numărul de câini ciobăneși la maxim 3 câini pentru fiecare turmă; Toți câinii de la turmă vor purta jujeul regulamentar. A6. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A7. Este interzisă folosirea de capcane pentru vidră și castor pe teritoriul ariei naturale protejate și în vecinătatea acesteia. A8. Este interzisă uciderea indivizilor de vidră și castor pe teritoriul ariei naturale protejate și în vecinătatea acesteia. Obiectiv specific OS2 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a speciei, pentru 11 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Emys orbicularis, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Aspius aspius, Cobitis taenia, Sabanejewia balcanica, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Ophiogomphus cecilia. A9. Se va realiza o încărcătură optimă de ovine pe pajiște care să realizeze un pășunat itinerant care să nu depășească limita de suport a pajiștilor - maxim 1 UVM la ha. A10. Interzicerea implementării altor lucrări mari de infrastructură liniară, care să conducă la modificarea regimului hidric și reducerea suprafețelor de zone umede, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A11. Cultura plantelor și pășunatul în albia majoră a râului Mureș și în vecinătatea văilor Târnăvița, Leșnic și Bătrâna se vor realiza cu respectarea ghidului de bune practici agricole. A12. Se vor desemna locuri speciale pentru adăpatul animalelor la pășunat, pentru a reduce impactul asupra zonei ripariene a cursurilor de apă. A13. Se interzice realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă ce implică sau conduc la modificarea vegetației și a regimului apei în zona ripariană a acestora, precum și la alterarea substratului albiei minore, cu excepția lucrărilor de interes național și a lucrărilor pentru siguranța populației. A14. Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albiei minore în perioada de reproducere și predezvoltare a peștilor, aprilie - iulie, cu excepția cazurilor de forță majoră, de exemplu, inundații. A15. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A16. Se vor implementa acțiuni de îndepărtare a speciilor de plante invazive de pe teritoriul ariei natuare protejate. A17. Se vor implementa acțiuni de refacere a habitatelor specifice pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru îmbunătățirea calității a cel puțin 200 ha de habitate terestre (zone umede, pajiști, zone ripariene). A18. Limitarea impactului activităților de extracție asupra habitatului speciilor țintă, prin interzicerea funcționării a mai mult de 2 balastiere în albia minoră a râului Mureș în același interval de timp în cursul unui an calendaristic, sau în albia majoră a râului Mureș, la nivelul ariei naturale protejate. A19. Se interzice ca la o balastieră de exploatare din albia minoră a râului Mureș, să se realizeze căi de exploatare, în sau în afara perimetrului de exploatare, dispuse paralel și în imediata vecinătate a zonei ripariene a râului Mureș, pe distanțe mai lungi de 300m de la locul de extracție și până la stația de sortare. A20. Activitatea balastierelor în albia minoră a râului Mureș se va suspenda în perioada de reproducere a speciilor de pești, amfibieni, păsări și nevertebrate, respectiv în perioada aprilie - iulie a fiecărui an. A21. Se interzice tăierea vegetației lemnoase și arbustive în zona ripariană a cursurilor de apă și în albia majoră a cursurilor de apă, în afara fondului forestier, cu excepția lucrărilor ce implică eliminarea speciilor invazice, care se vor desfășura în afara perioadei de reproducere. A22. Se interzice spălarea utilajelor agricole sau a mașinilor în corpurile de apă naturale și artificiale/canale. A23. Se interzice deversarea în cursurile de apă a apelor uzate menajere provenite de la stațiile de epurare, fără controlul riguror al calității acestora la punctul de deversare al lor în corpul de apă natural. A24. Se vor implementa acțiuni de populare a habitatelor specifice cu indivizi/puieți ai celor 11 specii de interes conservativ țintă. Obiectiv specific OS3 (Tema T2): Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A25. Implementarea unui sistem de monitorizarea cu specialiști a speciilor ce reprezintă obiective de conservare pentru aria naturală protejată și a habitatelor acestora, în vederea actualizării și îmbogățirii cunoștințelor cu privire la acestea. A26. Implementarea unui sistem de monitorizarea cu specialiști a speciilor și habitatelor de interes conservativ ce nu reprezintă obiective de conservare pentru aria naturală protejată, în vederea actualizării și îmbogățirii cunoștințelor cu privire la acestea. Obiectiv specific OS4 (Tema T3): Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A27. Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. A28. Comunicarea permanentă cu autoritățile competente ale statului cu privire la activitatea de gestionare a ariei naturale protejate. A29. Comunicarea permanentă cu factorii responsabili locali și toți factorii interesați cu privire la activitatea de gestionare a ariei naturale protejate. A30. Organizarea de evenimente de comunicare (sesiuni, workshop-uri, ședințe de lucru), cu implicarea autorităților competente, factorilor locali și a factorilor interesați). A31. Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ. Obiectiv specific OS5 (Tema T3): Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A32. Realizarea și instalarea în teren a bornelor necesare pentru materializarea pe teren a limitelor situlului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A33. Desfășurarea de activități de întreținere a bornelor și menținere a acestora pentru identificarea pe termen lung a limitelor situlului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. Obiectiv specific OS6 (Tema T3): Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A34. Dezvoltarea și implementarea planului de pază și supraveghere pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru identificarea și soluționarea problemelor privind impactul activităților umane asupra speciilor și habitatelor. A35. Desfășurarea de patrulări pe teritoriul ariei naturale protejate. A36. Intervenția la sesizarea terțelor părți. A37. Dezvoltarea și implementarea unui sistem adecvat de comunicare, procedural, pentru asigurarea eficienței procesului de emitere a avizelor responsabilului ariei naturale protejate și verificarea beneficiarilor de avize. A38. Verificarea în teren a amplasamentului planurilor/proiectelor/activităților supuse avizării, pentru a identifica măsurile și/sau restricțiile necesar a fi aplicate (după caz). A39. Verificarea în teren a modului în care s-au aplicat măsurile de reducere a impactului menționate în avizele acordate pentru planuri și proiecte cu potențial impact asupra biodiversității. A40. Realizarea rapoartelor de control. A41. Sesizarea autorităților competente ale statului (după caz). Obiectiv specific OS7 (Tema T3): Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A42. Identificarea de surse de finanțare. A43. Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. A44. Desfășurarea de activități de autofinanțare. A45. Realizarea de campanii de strângere de fonduri (inclusiv 3,5%). A46. Perceperea de taxe pentru avizele acordate. Obiectiv specific OS8 (Tema T3): Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A47. Achiziționarea elementelor de logistică necesare (mașină, barcă, echipamente de teren, etc). A48. Întreținerea elementelor de logistică necesare (mașină, barcă, echipamente de teren, etc). Obiectiv specific OS9 (Tema T3): Monitorizarea implementării planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A49. Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare (calitativi și cantitativi), milestone-urilor și a livrabilelor planului de management. A50. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management. Obiectiv specific OS10 (Tema T3): Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A51. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate. A52. Participarea la instructaje privind managementul ariilor naturale protejate. Obiectiv specific OS11 (Tema T3): Realizarea raportărilor necesare către autorități, cu privire la activitatea de management a sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A53. Realizarea și transmiterea către autorități a rapoartelor solicitate cu privire la managementul ariei naturale protejate. Obiectiv specific OS12 (Tema T4): Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A54. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune. A55. Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune. Obiectiv specific OS13 (Tema T4): Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A56. Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare). A57. Realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate. A58. Realizarea și difuzarea unui film documentar referitor la aria naturală protejată. A59. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate. A60. Realizarea de panouri educative. A61. Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria naturală protejată. A62. Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management. A63. Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate (sondaje, chestionare sociologice). Obiectiv specific OS14 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere de pe teritoriul sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A64. Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate. A65. Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic. A66. Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii (fructe de pădure, ciuperci, soc,) Obiectiv specific OS15 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pescăriilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A67. Elaborarea unui ghid privind managementul durabil al pescăriilor și promovarea acestuia în rândurile administratorilor de ferme piscicole. A68. Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele/planurile de administrare ale fermelor piscicole. A69. Acordarea de compensații și stimulente și accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a fermelor piscicole (ex.: Programul Operațional pentru Pescuit). Obiectiv specific OS16 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pajiștilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A70. Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști. A71. Includerea măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște și în amenajamentele pastorale. A72. Acordarea de compensații și stimulente și accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a pajiștilor (ex.: Planul Național de Dezvoltare Rurală). Obiectiv specific OS17 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A73. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu (GAEC) în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate. A74. Acordarea de compensații și stimulente și accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole (ex.: Planul Național de Dezvoltare Rurală). Obiectiv specific OS18 (Tema T5): Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A75. Luarea în considerare a prevederilor Planului de management (inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate) în procesul de elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ). A76. Promovarea unor proiecte model (dpdv al arhitecturii, materialelor utilizate etc.) de case, adecvate statului de arie naturală protejată. A77. Se interzice extinderea suprafețelor de intravilan a localităților din vecinătatea ariei naturale protejate în suprafețele ce reprezintă habitate ale speciilor țintă, cu excepția lucrărilor de interes național. A78. Ecologizarea fostelor gropi de împrumut și evacuarea din aria protejată a deșeurilor și resturilor menajere abandonate. A79. Colaborarea cu administrațiile locale pentru depistarea și limitarea acțiunilor de abandonare a deșeurilor în aria protejată. Ecologizarea zonelor frecventate de pescari și evacuarea din aria protejată a deșeurilor și resturilor menajere abandonate. Obiectiv specific OS19 (Tema T5): Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, cu includerea prevederilor planului de management. A80. Elaborarea unui Ghid cuprinzând cele mai bune tehnologii și metode de exploatare a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate. Obiectiv specific OS20 (Tema T5): Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A81. Realizarea și promovarea folosirii unei sigle a ariei naturale protejate. A82. Promovarea producătorilor locali de produse tradiționale și produse agricole bio și tradiționale la târguri și expoziții. A83. Organizarea, desfășurarea și participarea la evenimente de promovare a valorilor naturale și culturale. Obiectiv specific OS21 (Tema T6): Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A84. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei. A85. Organizarea și desfășurarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei. Obiectiv specific OS22 (Tema T6): Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. A86. Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale (broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare). A87. Organizarea și participarea la cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale. A88. Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale. A89. Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas și picnic). ... ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR 8.1. Planul de activități Tabelul nr. 156: Planificarea în timp a activităților Nr. Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Responsabil Partener T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 1 Obiectivul general 1 (Tema T1): Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 1.1 Obiectiv specific OS1 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei, pentru 5 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia – Lutra lutra, Castor fiber, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kessleri, Rhodeus amarus. 1.1.1 A1 X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.1.2 A2 X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.1.3 A3 X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.1.4 A4 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.1.5 A5 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.1.6 A6 X X X X X X X X X X 1 1.1.7 A7 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.1.8 A8 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2 Obiectiv specific OS2 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a speciei, pentru 11 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia – Emys orbicularis, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Aspius aspius, Cobitis taenia, Sabanejewia balcanica, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Ophiogomphus cecilia 1.2.1 A9 X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.2 A10 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.3 A11 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.4 A12 X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.5 A13 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.6 A14 X X X X X X X X X X 1 1.2.7 A15 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.8 A16 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.9 A17 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.10 A18 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.11 A19 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.12 A20 X X X X X X X X X X 1 1.2.13 A21 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.14 A22 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.15 A23 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 1.2.16 A24 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 2. Obiectivul general 2 (Tema T2): Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 2.1. Obiectiv specific OS3 (Tema T2): Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 2.1.1 A25 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 2.1.2 A26 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3. Obiectivul general 3 (Tema T3): Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.1. Obiectiv specific OS4 (Tema T3): Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.1.1 A27 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.1.2 A28 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.1.3 A29 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.1.4 A30 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2 3.1.5 A31 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2 3.2. Obiectiv specific OS5 (Tema T3): Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.2.1 A32 X X X X X X X X 1 3.2.2 A33 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3. Obiectiv specific OS6 (Tema T3): Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.3.1 A34 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.2 A35 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.3 A36 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.4 A37 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.5 A38 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.6 A39 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.7 A40 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.3.8 A41 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.4. Obiectiv specific OS7 (Tema T3): Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.4.1 A42 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.4.2 A43 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.4.3 A44 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.4.4 A45 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.4.5 A46 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.5. Obiectiv specific OS8 (Tema T3): Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.5.1 A47 X X X X X X X X X X 1 3.5.2 A48 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.6. Obiectiv specific OS9 (Tema T3): Monitorizarea implementării planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.6.1 A49 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.6.2 A50 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.7. Obiectiv specific OS10 (Tema T3): Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.7.1 A51 X X X X X 1 3.7.2 A52 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 3.8. Obiectiv specific OS11 (Tema T3): Realizarea raportărilor necesare către autorități, cu privire la activitatea de management a sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.8.1 A53 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 4. Obiectivul general 4 (Tema T4): Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.1. Obiectiv specific OS12 (Tema T4): Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.1.1 A54 X X 1 4.1.2 A55 X X X X 1 4.2. Obiectiv specific OS13 (Tema T4): Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.2.1 A56 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 4.2.2 A57 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 4.2.3 A58 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 4.2.4 A59 X X X X X X 1 4.2.5 A60 X X X X X X X X X X 2 4.2.6 A61 X X X X X X 2 4.2.7 A62 X X X X X 1 4.2.8 A63 X X X X X 1 5. Obiectivul general 5 (Tema T5): Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.1. Obiectiv specific OS14 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere de pe teritoriul sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.1.1 A64 X X X X X X 3 5.12 A65 X X X X X X 1 5.1.3 A66 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2 5.2. Obiectiv specific OS15 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pescăriilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.2.1 A67 X X X X X X 2 5.2.2 A68 X X X X X X 2 5.2.3 A69 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.3. Obiectiv specific OS16 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pajiștilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.3.1 A70 X X X X X X 2 5.3.2 A71 X X X X X X 2 5.3.3 A72 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.4. Obiectiv specific OS17 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.4.1 A73 X X X X X X 2 5.4.2 A74 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.5. Obiectiv specific OS18 (Tema T5): Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.5.1 A75 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.5.2 A76 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 3 5.5.3 A77 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.5.4 A78 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.5.5 A79 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 5.6. Obiectiv specific OS19 (Tema T5): Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, cu includerea prevederilor planului de management. 5.6.1 A80 X X X X X X 2 5.7. Obiectiv specific OS20 (Tema T5): Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.7.1 A81 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 3 5.7.2 A82 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2 5.7.3 A83 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2 6. Obiectivul general 6 (Tema T6): Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) pe teritoriul și în vecinătatea sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.1. Obiectiv specific OS21 (Tema T6): Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.1.1 A84 X X X 2 6.1.2 A85 X X X X X X 2 6.2. Obiectiv specific OS22 (Tema T6): Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.2.1 A86 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 6.2.2 A87 X X X X X X X X X X 2 6.2.3 A88 X X X X X X 2 6.2.4 A89 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 ... 8.2. Estimarea resurselor necesare Tabelul nr. 157: Estimarea resurselor necesare Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (lei) Sursa fonduri 1 Obiectivul general 1 (Tema T1): Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 1.1 Obiectiv specific OS1 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei, pentru 5 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia – Lutra lutra, Castor fiber, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kessleri, Rhodeus amarus. 1.1.1 A1 - - - - - - 1.1.2 A2 20 - - - 10000 UE, NAȚ., PRIV. 1.1.3 A3 - - - - - - 1.1.4 A4 - - - - - - 1.1.5 A5 - - - - - - 1.1.6 A6 - - - - - - 1.1.7 A7 - - - - - - 1.1.8 A8 - - - - - - Total OS1 20 n/a 10.000 n/a 1.2 Obiectiv specific OS2 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a speciei, pentru 11 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia – Emys orbicularis, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Aspius aspius, Cobitis taenia, Sabanejewia balcanica, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Ophiogomphus cecilia 1.2.1 A9 - - - - - - 1.2.2 A10 - - - - - - 1.2.3 A11 - - - - - - 1.2.4 A12 20 - - - 10000 UE, NAȚ., PRIV 1.2.5 A13 - - - - - - 1.2.6 A14 - - - - - - 1.2.7 A15 - - - - - - 1.2.8 A16 100 - - - 1.500.000 UE, NAȚ., PRIV 1.2.9 A17 200 - - - 2.500.000 UE, NAȚ., PRIV 1.2.10 A18 - - - - - - 1.2.11 A19 - - - - - - 1.2.12 A20 - - - - - - 1.2.13 A21 - - - - - - 1.2.14 A22 - - - - - - 1.2.15 A23 - - - - - - 1.2.16 A24 100 - - - 1.500.000 UE, NAȚ., PRIV Total OS2 420 n/a 5.510.000 n/a Total Obiectiv general 1 440 n/a 5.520.000 n/a 2 Obiectivul general 2 (Tema T2): Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia 2.1 Obiectiv specific OS3 (Tema T2): Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 2.1.1 A25 120 - - - 600.000 UE, NAȚ., PRIV 2.1.2 A26 120 - - - 600.000 UE, NAȚ., PRIV Total OS3 240 n/a 1.200.000 n/a Total Obiectiv general 2 240 n/a 1.200.000 n/a 3 Obiectivul general 3 (Tema T3): Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.1 Obiectiv specific OS4 (Tema T3): Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.1.1 A27 320 - - - 1.600.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.1.2 A28 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.1.3 A29 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.1.4 A30 30 - - - 50.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.1.5 A31 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS4 410 n/a 1.680.000 n/a 3.2 Obiectiv specific OS5 (Tema T3): Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.2.1 A32 50 - - - 550.000 - 3.2.2 A33 30 - - - 20.000 - Total OS5 80 n/a 570.000 n/a 3.3 Obiectiv specific OS6 (Tema T3): Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.3.1 A34 50 - - - 25.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.2 A35 50 - - - 25.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.3 A36 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.4 A37 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.5 A38 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.6 A39 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.7 A40 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.3.8 A41 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS6 160 n/a 110.000 n/a 3.4 Obiectiv specific OS7 (Tema T3): Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.4.1 A42 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.4.2 A43 50 - - - 200.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.4.3 A44 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.4.4 A45 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.4.5 A46 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS7 110 n/a 230.000 n/a 3.5 Obiectiv specific OS8 (Tema T3): Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.5.1 A47 20 Echipamente logistică Pachet 1 750.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.5.2 A48 30 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS8 50 n/a 770.000 n/a 3.6 Obiectiv specific OS9 (Tema T3): Monitorizarea implementării planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.6.1 A49 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.6.2 A50 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS9 20 n/a 10.000 n/a 3.7 Obiectiv specific OS10 (Tema T3): Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.7.1 A51 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. 3.7.2 A52 20 - - - 25.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS10 30 n/a 30.000 n/a 3.8 Obiectiv specific OS11 (Tema T3): Realizarea raportărilor necesare către autorități, cu privire la activitatea de management a sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.8.1 A53 20 - - - 10.000 - Total OS11 20 n/a 10.000 n/a Total Obiectiv general 3 880 n/a 3.410.000 n/a 4 Obiectivul general 4 (Tema T4): Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.1 Obiectiv specific OS12 (Tema T4): Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.1.1 A54 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.1.2 A55 30 - - - 25.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS12 40 n/a 30.000 n/a 4.1.3 Obiectiv specific OS13 (Tema T4): Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.2.1 A56 20 - - - 50.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.2 A57 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.3 A58 20 - - - 200.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.4 A59 30 - - - 100.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.5 A60 20 - - - 50.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.6 A61 30 - - - 50.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.7 A62 10 25.000 UE, NAȚ., PRIV. 4.2.8 A63 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS13 150 n/a 500.000 n/a Total Obiectiv general 4 190 n/a 530.000 n/a 5 Obiectivul general 5 (Tema T5): Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.1 Obiectiv specific OS14 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere de pe teritoriul sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.1.1 A64 - - - - - - 5.1.2 A65 - - - - - - 5.1.3 A66 20 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS14 20 n/a 10.000 n/a 5.2 Obiectiv specific OS15 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pescăriilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.2.1 A67 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.2.2 A68 - - - - - - 5.2.3 A69 10 - - - 210.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS15 20 n/a 230.000 n/a 5.3 Obiectiv specific OS16 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pajiștilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.3.1 A70 20 - - - 30.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.3.2 A71 - - - - - - 5.3.3 A72 10 - - - 210.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS16 30 n/a 240.000 n/a 5.4 Obiectiv specific OS17 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.4.1 A73 10 - - - 10.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.4.2 A74 10 - - - 200.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS17 20 n/a 210.000 n/a 5.5 Obiectiv specific OS18 (Tema T5): Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.5.1 A75 - - - - - - 5.5.2 A76 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.5.3 A77 - - - - - - 5.5.4 A78 10 - - - 30.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.5.5 A79 20 - - - 50.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS18 40 n/a 100.000 n/a 5.6 Obiectiv specific OS19 (Tema T5): Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, cu includerea prevederilor planului de management. 5.6.1 A80 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS19 10 n/a 20.000 n/a 5.7 Obiectiv specific OS20 (Tema T5): Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.71 A81 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.7.2 A82 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. 5.7.3 A83 20 - - - 50.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS20 40 n/a 90.000 n/a Total Obiectiv general 5 180 n/a 900.000 n/a 6 Obiectivul general 6 (Tema T6): Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) pe teritoriul și în vecinătatea sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.1 Obiectiv specific OS21 (Tema T6): Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.1.1 A84 10 - - - 5.000 UE, NAȚ., PRIV. 6.1.2 A85 20 - - - 25.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS21 30 n/a 30.000 n/a 6.2 Obiectiv specific OS22 (Tema T6): Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.2.1 A86 30 - - - 100.000 UE, NAȚ., PRIV. 6.2.2 A87 20 - - - 30.000 UE, NAȚ., PRIV. 6.2.3 A88 10 - - - 20.000 UE, NAȚ., PRIV. 6.2.4 A89 30 - - - 100.000 UE, NAȚ., PRIV. Total OS22 90 n/a 250.000 n/a Total Obiectiv general 6 120 n/a 280.000 n/a TOTAL PLAN MANAGEMENT 2.050 n/a 11.840 n/a ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR 9.1. Raportări periodice Tabelul nr. 158: Raportări periodice Nr Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 1 Raportare intermediară din anul 1 1 2 toate*(1) 2 Raportare anul 1 2 toate*(1) 3 Raportare intermediară din anul 2 2 2 toate*(1) 4 Raportare anul 2 3 toate*(1) 5 Raportare intermediară din anul 3 3 2 toate*(1) 6 Raportare anul 3 4 toate*(1) 7 Raportare intermediară din anul 4 4 2 toate*(1) 8 Raportare anul 4 5 toate*(1) 9 Raportare intermediară din anul 5 5 2 toate*(1) 10 Raportare anul 5 5 toate*(1) ... 9.2. Urmărirea activităților planificate Tabelul nr. 159: Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Obs Cheltuieli Cheltuieli Total (monedă) Sursa fonduri 1 Obiectivul general 1 (Tema T1): Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 1.1 Obiectiv specific OS1 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a speciei, pentru 5 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia – Lutra lutra, Castor fiber, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kessleri, Rhodeus amarus. 1.1.1 A1 1.1.2 A2 1.1.3 A3 1.1.4 A4 1.1.5 A5 1.1.6 A6 1.1.7 A7 1.1.8 A8 Total măsură generală 1.1 n/a n/a 1.2 Obiectiv specific OS2 (Tema T1): Asigurarea conservării speciei, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a speciei, pentru 11 specii constituite în obiective de conservare pentru ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia – Emys orbicularis, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Aspius aspius, Cobitis taenia, Sabanejewia balcanica, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Ophiogomphus cecilia 1.2.1 A9 1.2.2 A10 1.2.3 A11 1.2.4 A12 1.2.5 A13 1.2.6 A14 1.2.7 A15 1.2.8 A16 1.2.9 A17 1.2.10 A18 1.2.11 A19 1.2.12 A20 1.2.13 A21 1.2.14 A22 1.2.15 A23 1.2.16 A24 Total măsură generală 1.2 n/a n/a Total obiectiv general 1 n/a n/a 2 Obiectivul general 2 (Tema T2): Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 2.1 Obiectiv specific OS3 (Tema T2): Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 2.1.1 A25 2.1.2 A26 Total măsură generala 2.1 n/a n/a Total obiectiv general 2 n/a n/a 3 Obiectivul general 3 (Tema T3): Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.1 Obiectiv specific OS4 (Tema T3): Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.1.1 A27 3.1.2 A28 3.1.3 A29 3.1.4 A30 3.1.5 A31 Total măsură generală 3.1 n/a n/a 3.2 Obiectiv specific OS5 (Tema T3): Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora pentru situl ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 2.2.1 A35 2.2.2 A36 Total măsură generală 3.2 n/a n/a 3.3 Obiectiv specific OS6 (Tema T3): Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.3.1 A34 3.3.2 A35 3.3.3 A36 3.3.4 A37 3.3.5 A38 3.3.6 A39 3.3.7 A40 3.3.8 A41 Total măsură generală 3.3 n/a n/a 3.4 Obiectiv specific OS7 (Tema T3): Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management al sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.4.1 A42 3.4.2 A43 3.4.3 A44 3.4.4 A45 3.4.5 A46 Total măsură generală 3.4 n/a n/a 3.5 Obiectiv specific OS8 (Tema T3): Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.5.1 A47 3.5.2 A48 Total măsură generală 3.5 n/a n/a 3.6 Obiectiv specific OS9 (Tema T3): Monitorizarea implementării planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.6.1 A49 3.6.2 A50 Total măsură generală 3.6 n/a n/a 3.7 Obiectiv specific OS10 (Tema T3): Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.7.1 A51 3.7.2 A52 Total măsură generală 3.7 n/a n/a 3.8 Obiectiv specific OS11 (Tema T3): Realizarea raportărilor necesare către autorități, cu privire la activitatea de management a sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 3.8.1 A53 Total măsură generală 3.8 n/a n/a Total obiectiv general 3 n/a n/a 4 Obiectivul general 4 (Tema T4): Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.1 Obiectiv specific OS12 (Tema T4): Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.1.1 A54 4.1.2 A55 Total măsură generală 4.1 n/a n/a 4.2 Obiectiv specific OS13 (Tema T4): Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului cu privire la aria naturală protejat ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 4.2.1 A56 4.2.2 A57 4.2.3 A58 4.2.4 A59 4.2.5 A60 4.2.6 A61 4.2.7 A62 4.2.8 A63 Total măsură generală 4.2 n/a n/a Total obiectiv general 4 n/a n/a 5 Obiectivul general 5 (Tema T5): Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.1 Obiectiv specific OS14 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere de pe teritoriul sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.1.1 A64 5.12 A65 5.1.3 A66 Total măsură generală 5.1 n/a n/a 5.2 Obiectiv specific OS15 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pescăriilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.2.1 A67 5.2.2 A68 5.2.3 A69 Total măsură generală 5.2 n/a n/a 5.3 Obiectiv specific OS16 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a pajiștilor de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.3.1 A70 5.3.2 A71 5.3.3 A72 Total măsură generală 5.3 n/a n/a 5.4 Obiectiv specific OS17 (Tema T5): Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole de pe teritoriul ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.4.1 A73 5.4.2 A74 Total măsură generală 5.4 n/a n/a 5.5 Obiectiv specific OS18 (Tema T5): Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.5.1 A75 5.5.2 A76 5.5.3 A77 5.5.4 A78 5.5.5 A79 Total măsură generală 5.5 n/a n/a 5.6 Obiectiv specific OS19 (Tema T5): Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcții de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, cu includerea prevederilor planului de management. 5.6.1 A80 Total măsură generala 5.6 n/a n/a 5.7 Obiectiv specific OS20 (Tema T5): Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 5.7.1 A81 5.7.2 A82 5.7.3 A83 Total măsură generală 5.7 n/a n/a Total obiectiv general 5 n/a n/a 6. Obiectivul general 6 (Tema T6): Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) pe teritoriul și în vecinătatea sitului ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.1. Obiectiv specific OS21 (Tema T6): Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.1.1 A84 6.1.2 A85 Total măsură generală 6.1 n/a n/a 6.2 Obiectiv specific OS22 (Tema T6): Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor pentru aria naturală protejată ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia. 6.2.1 A86 6.2.2 A87 6.2.3 A88 6.2.4 A89 Total măsură generală 6.2 n/a n/a Total obiectiv general 6 n/a n/a ... 9.3. Indicarea activității realizate Tabelul nr. 160: Activități planificate Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 A1 X X X X X X X X X X X X X X X A2 X X X X X X X X X X X X X X X A3 X X X X X X X X X X X X X X X A4 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A5 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A6 X X X X X X X X X X A7 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A8 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A9 X X X X X X X X X X X X X X X A10 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A11 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A12 X X X X X X X X X X X X X X X A13 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A14 X X X X X X X X X X A15 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A16 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A17 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A18 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A19 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A20 X X X X X X X X X X A21 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A22 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A23 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A24 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A25 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A26 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A27 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A28 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A29 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A30 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A31 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A32 X X X X X X X X A33 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A34 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A35 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A36 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A37 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A38 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A39 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A40 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A41 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A42 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A43 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A44 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A45 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A46 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A47 X X X X X X X X X X A48 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A49 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A50 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A51 X X X X X A52 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A53 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A54 X X A55 X X X X A56 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A57 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A58 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A59 X X X X X X A60 X X X X X X X X X X A61 X X X X X X A62 X X X X X A63 X X X X X A64 X X X X X X A65 X X X X X X A66 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A67 X X X X X X A68 X X X X X X A69 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A70 X X X X X X A71 X X X X X X A72 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A73 X X X X X X A74 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A75 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A76 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A77 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A78 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A79 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A80 X X X X X X A81 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A82 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A83 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A84 X X X A85 X X X X X X A86 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X A87 X X X X X X X X X X A88 X X X X X X A89 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Cirdei F., Bulimar F., 1965, Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol. VII, Fasc. 5, Ed. Academiei Romane Knechtel, W.K., Popovici-Bîznoșanu, A., 1959. Fauna Republicii Populare Române. Editura Academiei Republicii Populare Române. 112 Skvortsov V.E., 2010, The dragonflies of Eastern Europe and Caucasus: An illustrated guide. KMK Scientific Press Ltd., Moscow. Tatole Victoria, Iftime A., Stan Melanya, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I., Oțel V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România. București. Vlach P., Fischer D, Hulec L., 2009, Microhabitat preferences of the stone crayfish Austropotamobius torrentium (Schrank, 1803). Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems (2009) 394-395, 15 Bănărescu P., 1964, Fauna Republicii Populare Române - Pisces - Osteichthyes (pp287-881). vol. XIII, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. Bănărescu P., 1965, Pești rari cu atreal restrâns din fauna țării noastre și problemele ocrotirii lor, Ocrotirea naturii 9, nr. 1, pp5-21, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. Bănărescu P., 1993, Considerations on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrotirea Naturii și a Mediului înconjurător, Academia Română, vol. 37, no 2, pp87-98, București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. Bănățean-Dunea I., Corpade Ana-Maria, Grozea A., Nicolin Alma, Corpade C., Osman A., Bostan C., Crista Narcisa, 2015, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2009, Cartea roșie a vertebratelor din România, Cap. Pești (pp215-254). Editor Bănărescu P., M., Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", București: Ed. Academiei Republicii Populare Române. Torok Zolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Stefan, 2013; Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din Romania; Tulcea, Nicolae Botnariuc și Dr. Victoria Tatole, 2005, Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Acad., Bucuresti; Arnold E. N., Burton J.A., 1980, A field guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe, William Collins Sons &amp; Co Ltd Glasgow; Băcescu M., Calinescu R., 1931, Contribuțiuni sistematice și zoogeografice la studiul Amfibiilor și Reptilelor din România. Teza de doctorat. Revista științ. "V. Adamachi", Iasi, 17 (2) : 115-117; Călinescu R., 1930, Manual pentru determinarea amfibiilor și reptilelor din România, București; Baillie, J. and Groombridge, B., 1996 IUCN Red List of Threatened Animals. pp. 378. International Union for Conservation of Nature, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu S., 2013, Ghid sistemic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din Romania, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii, Tulcea; Chanin P., 2003, Monitoring the Otter Lutra lutra. Conserving Natura 2000 Rivers Monitoring Series No. 10, English Nature, Peterborough. Conroy J.W.H. and Chanin P.R.F., 2000, The status of the Eurasian Otter (Lutra lutra) in Europe - a review. Proceedings of the First Otter. Toxicology Conference. Isle of Skye. Ed. Conroy J.W.H., Yoxon P. and Gutleb A. C., Journal of the International Otter Survival Fund, 1:7-28. Hung N., Law C. J., 2016, Lutra lutra (Carnivora: Mustelidae). Mammalian Species, 48(940):109-122. Ionescu O, Ionescu G., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura: Silvică Jenkins D., 1980, Ecology of otters in northern Scotland: otter (Lutra lutra) breeding and dispersion in Mid-deeside, Aberdeenshire in 1974-79. Journal of Animal Ecology, 49: 713-735. Kruuk, H., 1995, Wild Otters - Predation an populations, on line at http://books.google.com/books, ebook. Kruuk H. și Moorhouse A., 1991, The spatial organization of otters (Lutra lutra) in Shetland. Journal of Zoology, 224:41-57. Kloskowski J., Rechulicz J, și Jarzynowa B., 2013, Resource availability and use by Eurasian otters Lutra lutra in a heavily modified river-canal system. Wildlife Biology, 19: 439-451. Koelewijn, H.P., Perez-Haro, M., Jansman, H.A.H., Boerwinkel M. C., Bovenschen J., Lammertsma D. R., Niewold F. J. J., Kuiters A. T., 2010, The reintroduction of the Eurasian otter (Lutra lutra) into the Netherlands: hidden life revealed by noninvasive genetic monitoring. Conservation Genetics 11(2): 601-614. Mihăilescu S, Strat D., Cristea I., Honciuc V., 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Constanța, Editura Dobrogea, 280 pp. Murariu, D., 2005, Mammalia (Mamifere). "Cartea Roșie a Vertebratelor din România". Editura Curtea Veche, București. Reuther, C. &amp; Hilton-Taylor, C., 2004, Lutra lutra. The IUCN Red List of Threatened Species (https://www.iucnredlist.org/species/12419/3342432). Ruiz-Olmo J., Olmo-Vidal J. M., Manas S., Batet A., 2002, The influence of resource seasonality on the breeding patterns of the Eurasian otter (Lutra lutra) in Mediterranean habitats. Canadian Journal of Zoology, 80:2178-2189. Campbell R.D., Rosell F., Nolet B.A. și Dijkstra, V.A., 2005, Territory and group sizes in Eurasian beavers (Castor fiber): echoes of settlement and reproduction?. Behavioral Ecology and Sociobiology, 58(6):597-607. Gabrys G. și Wazna A., 2003, Subspecies of the Eeuropean beaver - Castor fiber Linnaeus, 1758. Acta Theriologica, 48: 433-439 Halley D., Rosell F., Saveljev A., 2012, Population and Distribution of Eurasian Beaver (Castor fiber). Baltic Forestry. 18: 168-175 Halley D.J. și Rosell F., 2003, Population and distribution of European beavers (Castor fiber). Lutra 46 (2): 91-101 Halley D., Rosell F. și Saveljev, A., 2012, Population and distribution of Eurasian beaver (Castor fiber). Baltic Forestry, 18(1), 168-175. Krystufek B., Meinig H., Zima J., Henttonen H., Balciauskas L., 2007, Castor fiber. The IUCN Red List of Threatened Species 2007: e.T4007A10313183. Downloaded on 30 October 2019. MacDonald D. W., 2001, Mammals of Europe. Princeton University Press, 312 pp. IUCN. 2016. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2016-1. ***http://www.dragonflypix.com/speciespages_fi/cordulegaster_heros.html http://bd.eionet.europa.eu http://www.ittiofauna.org www.iucnredlist.org ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ...
+
Anexa nr. 1 Regulamentul ariei naturale protejate REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE ROSCI0373 RÂUL MUREȘ ÎNTRE BRĂNIȘCA ȘI ILIA
+
Articolul 1 Arii naturale protejate care fac obiectul prezentului Regulament: ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia - Sit Natura 2000 de tip SCI, sit de importanță comunitară, instituit conform Ordinului de Ministru nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
+
Articolul 2 Scopul constituirii ariilor naturale protejate Scopul pentru care a fost instituit situl Natura 2000 ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia, denumit în continuare SCI Mures B-I, este menținerea și chiar îmbunătățirea stării de conservare a 16 specii de importanță comunitară și națională de pe teritoriul acesteia, prin dezvoltarea durabilă a comunităților locale și în special prin utilizarea durabilă a resurselor naturale.
+
Articolul 3 Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată este situată integral în bioregiunea panonică și se întinde doar pe teritoriul județului Hunedoara. Suprafața SCI Mures B-I, conform formularului standard, este de 1855 ha, pe teritoriul administrativ al localităților Brănișca, Ilia, Șoimuș și Vețel. Limitele SCI Mures B-I sunt cele prezentate în anexă la OM nr. 2387/29.11.2011.
+
Articolul 4 Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate SCI Mures B-I, revine Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, conform legislației în vigoare. Responsabilul ariei naturale protejate (ANP) integrează într-un plan unitar și supraveghează toate activitățile desfășurate pe teritoriul SCI Mures B-I, organizează și efectuează activitățile specifice, asigurând o gospodărire unitară a acestora.
+
Articolul 5 Domeniul, modul de aplicare a prezentului regulament: Aria naturală protejată va beneficia de un regulament și de un plan de management în conformitate cu legislația în vigoare și obiectivele de conservare ale acestuia, detaliate în formularul standard Natura 2000.
+
Articolul 6 Activitățile responsabilului ANP legate de managementul sitului Natura 2000 SCI Mures B-I sunt desfășurate de către administratorii/custozii ANP. Respectarea avizelor responsabilului ANP este obligatorie pentru beneficiarii acestora, responsabilul ANP având obligația să informeze instituțiile abilitate în vederea luării măsurilor necesare în conformitate cu legislația în vigoare, avizele în vigoare/emise și să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, de rechemare/renaturare/restaurare ecologică a suprafețelor afectate/degradate, cheltuielile fiind suportate de către beneficiarul avizului.
+
Articolul 7 Participarea factorilor interesați la managementul ariei protejate SCI Mures B-I se asigură prin participarea acestora la elaborarea Planului de Management al ANP SCI Mures B-I. În decursul elaborării Planului de Management se vor organiza sesiuni de consultare a factorilor interesați, la care vor fi invitați să participe reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ANP SCI Mures BI și care sunt implicate și interesate în aplicarea măsurilor de protecție, conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar și național, dezvoltarea durabilă a comunităților locale și utilizarea durabilă a resurselor naturale din regiune.
+
Articolul 8 Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din ANP SCI Mures B-I se armonizează de către autoritățile emitente ale acestora cu prevederile planului de management al ANP SCI Mures B-I, în termen de 12 luni de la data aprobării acestuia.
+
Articolul 9 Planurile/proiectele/activitățile de exploatare a resurselor naturale pe suprafața ANP SCI Mures B-I, resurse agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice și altele asemenea; precum și orice proiecte care planifică lucrări de construcții de orice fel, activități sportive, culturale, educative și altele asemenea, vor fi verificate de către responsabilul ANP în vederea încadrării în prevederile planului de management al ANP SCI Mures B-I și conformării lor cu legislația națională în domeniul protecției naturii. Emiterea avizului/punctului de vedere/acordului responsabilului ANP se face conform HG nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a HG 867/2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.
+
Articolul 10 a. Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexa 4 A , B a OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și care trăiesc atât pe teritoriul ANP SCI Mures B-I cât și în afara lui, sunt interzise: ... b. - orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare; ... c. - perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație; ... d. - distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură; ... e. - deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; ... f. - recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale; ... g. - deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără avizul autorității de mediu competente. ...
+
Articolul 11 Recoltarea, capturarea și valorificarea plantelor și animalelor aparținând speciilor prevăzute în anexa 5 a OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare, se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri: – reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade; ... – interdicția temporară și/sau locală a recoltării și culegerii anumitor specii, conform Ordinului de Ministru nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatică și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare; ... – reglementarea perioadelor, a modurilor și mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din OUG nr. 57/2007 , cu modificările și completările ulterioare; ... – încurajarea cultivării și creșterii în captivitate a speciilor de floră și fauna sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale. ...
+
Articolul 12 1. Colectarea/recoltarea de specii de floră și faună sălbatică, în scop comercial, se poate face doar cu avizul/punctul de vedere scris al responsabilului ANP - cu excepția speciilor comune de plante folosite în scop medicinal care urmează regimul prevăzut la alineatul 2. ... 2. Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai în limita capacității de suport a ecosistemelor astfel: – în cantități mici, necesare uzului familial; ... – în scop comercial, în baza documentației specificată în OM nr. 410/2008 , cu modificările și completările ulterioare, care va cuprinde speciile, cantitățile, perioadele și locațiile exacte de colectare. ... ... Activitatea de recoltare, capturare, achiziție de specii de floră și faună se realizează conform art. 3 și 14 din Ordinului de Ministru nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatică și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoane fizice, respectiv conform art. 4 , 5 și 6 din OM nr. 410/2008 , cu modificările și completările ulterioare, pentru persoane juridice. Documentația depusă la sediul autorității teritoriale pentru protecția mediului, în vederea obținerii autorizației de mediu, va conține un studiu de evaluare a resurselor naturale, întocmit de societăți sau persoane fizice atestate în acest domeniu.
+
Articolul 13 În baza Legii nr. 407/2006 - legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, modificată și completată prin Legea 149/2015 , cu modificările și completările ulterioare - pe teritoriului ANP SCI Mures B-I vânătoarea se poate organiza și desfășura în conformitate cu prevederile legale, cotele de recoltă primind acordul responsabilului ANP.
+
Articolul 14 Acțiunile de evaluare a vânatului și de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic, cu participarea responsabilului ANP. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța responsabilul ANP înainte cu 10 zile lucrătoare despre intenția de a organiza evaluarea vânatului, urmând să se ajungă la un acord în ceea ce privește data evaluării.
+
Articolul 15 Vânătoarea se organizează și desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, a OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare precum și a prevederilor prezentului Regulament, respectiv: a. În vederea conservării faunei de interes cinegetic, responsabilul ANP SCI Mures BI, împreună cu gestionarul fondului cinegetic, cu informarea autorității competente pentru protecția mediului, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de liniște pentru fauna cinegetică, în care se iau măsuri suplimentare de protecție prin planurile de management cinegetic. ... b. Suprafața zonelor de liniște pentru fauna cinegetică însumează minimum 10% din suprafața totală a fiecărui fond de vânătoare. ... c. Acolo unde există coridoare ecologice, de migrație, ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de liniște se constituie integral sau parțial, după caz, pe suprafața acestora. ... d. Managementul speciilor de interes vânătoresc din perimetrul ANP SCI Mures B-I se face conform prevederilor legislației specifice din domeniu și ține cont de includerea ariei în rețeaua Natura 2000. ... e. Planurile de management cinegetic se corelează cu planul de management al ANP SCI Mures B-I, pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafața acestuia. ...
+
Articolul 16 Faptele ilegale din domeniile vânătorii pot fi observate și constatate de personalul împuternicit în acest scop de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, respectiv de personalul împuternicit de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Hunedoara, personalul împuternicit al responsabilului ANP, de ofițerii și subofițerii de poliție, precum și de personalul împuternicit al administrației publice județene și locale. Documentația oficială de constatare a faptelor ilegale din domeniul vânătorii este întocmită de către autoritățile competente în domeniu, în conformitate cu legislația în vigoare.
+
Articolul 17 Acțiunile de gospodărire a faunei de interes cinegetic, de pe toată suprafața ANP SCI Mures B-I se organizează de către personalul de specialitate din ocoalele silvice, administratori desemnați ai fondurilor cinegetice și de către responsabilul ANP.
+
Articolul 18 (1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor legale în vigoare. (2) Cu excepția bazinelor acvatice amenajate pentru piscicultură, pescarii sunt obligați să respecte perioadele de prohibiție a pescuitului prevăzute de actele normative în vigoare, dimensiunea și numărul exemplarelor capturate pentru fiecare specie în parte. Pescarii sunt obligați să prezinte, la solicitarea responsabilului ANP sau a persoanei împuternicite de responsabilul ANP, permisul de pescuit și exemplarele capturate. (3) Faptele ilegale din domeniile vânătorii și pescuitului pot fi observate și constatate de personalul împuternicit în acest scop de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, respectiv de personalul împuternicit de Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda Forestieră Oradea, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Arad, Jandarmeria Română, personalul împuternicit al responsabilului ANP, de ofițerii și subofițerii de poliție, precum și de personalul împuternicit al administrației publice județene și locale. Documentația oficială de constatare a faptelor ilegale din domeniul vânătorii și pescuitului este întocmită de către autoritățile competente în domeniu, în conformitate cu legislația în vigoare.
+
Articolul 19 Corpurile de apă și zonele inundabile de pe teritoriul ANP SCI Mureș B-I sunt considerate habitate piscicole naturale. Autorizațiile de pescuit și permisele pentru habitatele naturale se eliberează de către administratorul resursei acvatice vii, conform reglementărilor în vigoare privind pescuitul.
+
Articolul 20 1. Pentru protecția reproducerii speciilor protejate din ANP SCI Mureș B-I, dar și pentru iernarea acestora se instituie de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, zone de protecție piscicolă, în care se interzic următoarele activități: a. pescuitul recreativ/sportiv; ... b. efectuarea de lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip și pietriș, colectarea gheții - cu excepția lucrărilor necesare pentru reducerea riscurilor la inundații, schimbări ale cursului apei; ... c. efectuarea de lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal - cu excepția lucrărilor necesare pentru reducerea riscurilor la inundații, schimbări ale cursului apei și fără a afecta capacitatea de curgere a apei; ... d. prezența în zonă a turmelor, cirezilor, ciurdelor, stolurilor de animale domestice. ... ... 2. Responsabilul ANP poate institui zone de cruțare pentru protecția unor habitate/specii, a unor zone de hrănire sau a unor refugii. Zonele de protecție piscicolă/cruțare vor fi declarate anual, până la 31 decembrie pentru anul următor. ... 3. Zonele de cruțare pentru protecția piscicolă vor fi instituite printr-un act normativ eliberat ca urmare a unui referat înaintat către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. ...
+
Articolul 21 Zonele de protecție piscicolă/cruțare sunt semnalizate corespunzător cu panouri informative. În aceste zone sunt permise doar acțiunile de prevenire sau combatere a calamităților naturale - viituri, blocaje ale albiei, inundații și altele asemenea, pescuitul sportiv cu eliberarea capturii, precum și proiecte care vizează siguranța națională, cu avizul responsabilului ANP.
+
Articolul 22 Modificarea dimensiunilor de reținere a peștilor, renunțarea sau instituirea de noi zone de protecție piscicolă se face la propunerea responsabilului ANP, în conformitate cu legislația în vigoare.
+
Articolul 23 Pescuitul și/sau achiziția exemplarelor de pește din speciile protejate, prohibite sau a exemplarelor sub dimensiunea legală admisă la pescuit, indiferent de starea în care se află, precum și utilizarea aparatelor hidroacustice de detecție a peștilor sunt interzise.
+
Articolul 24 Pentru toate documentațiile din sectorul silvic ce necesită avizarea din partea autorității competente pentru protecția mediului, se va solicita și punctul de vedere al responsabilului ANP, conform reglementărilor în vigoare.
+
Articolul 25 În cadrul procedurii de elaborare a amenajamentelor silvice, responsabilul ANP va fi consultat începând cu întocmirea temei de proiectare, urmând să participe la Conferințele I-a și a II-a de amenajare și, după caz, pe parcursul derulării activităților de culegere a datelor din teren.
+
Articolul 26 Pentru activitatea de exploatare silvică, responsabilul ANP va primi de la titularul parchetului documentația aferentă partizii.
+
Articolul 27 Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în ANP SCI Mures B-I se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, care vor fi armonizate cu planul de management al ANP SCI Mures B-I, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor.
+
Articolul 28 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul ANP SCI Mures B-I, se poate face numai cu consultarea și avizul responsabilului ANP.
+
Articolul 29 Responsabilul ANP are dreptul de a verifica în teren punerea în practică a tipului, intensității și volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe raza ANP SCI Mures B-I. În acest sens, responsabilul ANP poate face solicitări și către Garda Forestieră, pentru a desfășura în comun verificări.
+
Articolul 30 În cazul producerii de fenomene de forță majoră - incendii, calamități naturale epizooti, focare de infecții și altele asemenea - instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale specifice, având posibilitatea informării permanente a responsabilului ANP, în vederea mobilizării și luării măsurilor de prevenire, reducere și eliminare a efectelor negative. Responsabilul ANP va înștiința Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara cu privire la evenimentele produse, în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri de remediere.
+
Articolul 31 Se interzice accesul public cu mijloace auto și mijloace motorizate off-road în afara: drumurilor publice, și a terenurilor special amenajate și semnalizate în acest scop.
+
Articolul 32 Pășunatul se supune următoarelor reglementări: a. Pășunatul este permis numai pe islazurile comunale și proprietățile particulare destinate expres în acest sens de comunitățile locale sau deținătorii legali ai acestora, în perioadele, cu speciile și efectivele aprobate de responsabilul ANP, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente. Pășunatul se va realiza în conformitate cu legislația în vigoare; ... b. Amplasarea de stâne în raza ANP SCI Mures B-I se face cu avizul responsabilului ANP; stânele și adăposturile pastorale vor fi adaptate specificului rural și încadrate în peisaj. Amplasarea stânelor va ține cont de cerințele OUG nr. 74/2009 , cu modificările și completările ulterioare și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare. ... c. Este interzisă amplasarea locurilor de târlire și a stânelor în vecinătatea râurilor, pâraielor, canalelor și a lacurilor sau în amonte de lacuri, până la o distanță de cel puțin 200 m; ... d. Numărul de câini admis se stabilește în limitele prevăzute de legislația în vigoare, Legea nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, maximum 3 câini la o turmă de oi sau cireadă de vite. Câinii vor purta obligatoriu jujeu, ce va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d = 4 cm, lungimea l = 30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară metalică prinsă prin intermediul unui lanț de zgardă de gâtul câinelui. Lungimea lanțului se stabilește în funcție de talia câinelui astfel încât jujeul să incomodeze deplasarea în alergare a câinelui. După montarea ansamblului, jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui. Pentru fiecare stână sau cireadă vor fi cel mult trei (3) câini. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverința de vaccinare și deparazitare periodică. ... e. Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție. ...
+
Articolul 33 1. În cazul în care proprietarul sau administratorul pășunilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de pășunat între aceștia. ... 2. Contractele specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora precum și obligațiile utilizatorului privind perioada de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și altele asemenea și vor fi prezentate responsabilului ANP pentru verificare în vederea emiterii acordului. Contractele semnate vor ține cont de cerințele OUG nr. 74/2009 , cu modificările și completările ulterioare, ale OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare și ale OUG nr. 37/2013 , cu modificările și completările ulterioare. ...
+
Articolul 34 În perioada de pășunat, la stână se păstrează copiile următoarelor documente: contract de pășunat, certificate sanitar-veterinare, datele de identitate a însoțitorilor de turmă și acordul emis de către responsabilul ANP.
+
Articolul 35 Responsabilul ANP monitorizează activitatea de pășunat în ANP SCI Mures BI pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei din ANP SCI Mures B-I și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.
+
Articolul 36 Proprietarii sau administratorii de stână au obligația ca anual să pună la dispoziția responsabilului ANP datele necesare elaborării Anchetei Pastorale. Ancheta Pastorală se va realiza conform legislației în vigoare.
+
Articolul 37 a. În perimetrul și vecinătatea ANP SCI Mures B-I sunt încurajate activitățile agricole tradiționale și agricultura ecologică. ... b. Este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic. ... c. Este interzisă introducerea în cultura mare a speciilor de plante și creșterea animalelor domestice fără certificate fitosanitare, respectiv fără certificate sanitar veterinare, documente emise conform legislației în vigoare. ...
+
Articolul 38 Terenurile agricole din perimetrul ANP SCI Mures B-I evidențiate ca pajiști, pășuni sau pășuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, în vederea obținerii de masă verde sau fân. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor, conform actelor normative în vigoare care reglementează amenajarea de perdele verzi de protecție.
+
Articolul 39 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor din perimetrul ANP SCI Mures B-I se face cu avizul responsabilului ANP, în condițiile legii.
+
Articolul 40 a. În ANP SCI Mures B-I amplasarea de construcții noi se va face cu respectarea prevederilor legale, cu avizul responsabilului ANP atunci când este vorba de construcții în extravilan, avându-se în vedere necesitatea integrării adecvate a acestora în ansamblul peisagistic, în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal și general, legal aprobate. ... b. Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafețe mari, cum ar fi: aducțiuni de apă, drumuri auto, linii de înaltă și medie tensiune, conducte de transport gaz metan și altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul responsabilului ANP, dat în baza studiului de evaluare a impactului asupra mediului și biodiversității, respectiv a studiului de evaluare adecvată a impactului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar, după caz. ... c. Avizul responsabilului ANP va fi solicitat atunci când este cazul, în conformitate cu legislația în vigoare. ...
+
Articolul 41 Construirea de obiective de orice fel, în imediata vecinătate a ANP SCI Mures B-I se va face conform reglementărilor în vigoare, în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal și general, legal aprobate.
+
Articolul 42 Responsabilul ANP are dreptul să verifice existența autorizației de construcție precum și modul de respectare a acesteia și să sesizeze instituțiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.
+
Articolul 43 Responsabilul ANP solicită și deține copii la zi ale PUG, hărți cadastrale și registre cadastrale ale localităților din perimetrul ANP SCI Mures B-I, sau din imediata vecinătate a acesteia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor și al construcțiilor.
+
Articolul 44 Autoritățile administrației publice locale/județene asigură evidențierea limitelor ANP SCI Mures B-I în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a planului de management. Prezentul Regulament va fi adoptat ca anexă a planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, aplicarea lui fiind obligatorie în perimetrul ANP SCI Mures B-I de către responsabilul ANP, toate administrațiile publice, autoritățile statului, societățile și organizațiile de drept privat și persoanele fizice.
+
Articolul 45 Pe teritoriul ANP SCI Mures B-I va fi promovată și încurajată producția bio și a produselor locale tradiționale.
+
Articolul 46 Responsabilul ANP își asumă să promoveze, în parteneriat cu factorii interesați, administrația publică locală, producătorii agricoli și pe cei din industria alimentară, produsele locale tradiționale/bio de pe teritoriul și din vecinătatea ANP SCI Mures B-I.
+
Articolul 47 Responsabilul ANP va facilita dezvoltarea de asociații de producători și parteneriate de afaceri, regionale, naționale și transnaționale, în sensul promovării și încurajării producției locale tradiționale și bio.
+
Articolul 48 Dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul și în vecinătatea ANP SCI Mures B-I, în special a infrastructurii de transport, va ține cont de măsurile pentru dezvoltarea infrastructurii verzi în ANP SCI Mures B-I, în special a coridoarelor verzi/ecologice stabilite.
+
Articolul 49 Responsabilul ANP permite ca pe teritoriul și în vecinătatea ANP SCI Mures B-I să fie promovate activități care să concureze la adaptarea comunităților locale la schimbările climatice.
+
Articolul 50 Pe teritoriul și în vecinătatea ANP SCI Mures B-I, vor fi promovate și realizate studii cu privire la folosirea soiurilor și raselor locale.
+
Articolul 51 Pe teritoriul și în vecinătatea Anp SCI Mures B-I vor fi promovate proiectele de dezvoltare a infrastructurii și de dezvoltare economică ce utilizează tehnologie verde, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și consum redus de combustibili fosili.
+
Articolul 52 Pe teritoriul ANP SCI Mures B-I se promovează producția de energie verde, dar numai în concordanță cu necesitatea de conservare a peisajului, dezvoltare a infrastructurii verzi/coridoarelor ecologice și a producției locale tradiționale/bio.
+
Articolul 53 Cercetarea științifică în ANP SCI Mures B-I are ca scop primordial cunoașterea și conservarea patrimoniului floristic și faunistic al zonei. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor, stabilirea distribuției lor și evaluarea gradului lor de periclitare/statutului de conservare, responsabilul ANP va asigura monitorizarea continuă a speciilor și habitatelor cheie, precum și a speciilor indicatoare, rare și a speciilor periclitate. Cercetarea științifică pe suprafața ANP SCI Mures B-I se va realiza în conformitate cu legislația în vigoare.
+
Articolul 54 Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu acordul/punctul de vedere al responsabilului ANP, în conformitate cu legislația în vigoare, cu acordul Academiei Române, Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord/punct de vedere în legislația în domeniu.
+
Articolul 55 La acțiunile de documentare pot să participe și agenții de teren ai responsabilului ANP, care au dreptul să sisteze imediat acțiunea dacă aceasta nu respectă scopul, mijloacele și durata, prevăzute în acordul responsabilului ANP.
+
Articolul 56 Responsabilul ANP stabilește măsurile necesare în vederea împiedicării distrugerii voite sau accidentale, a speciilor de plante sau animale strict ocrotite, a biotopurilor și ansamblurilor biotice de pe suprafața ANP SCI Mures B-I.
+
Articolul 57 Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul ANP SCI Mures B-I se desfășoară cu acordul/punctul de vedere al responsabilului ANP, care sprijină logistic, în măsura posibilităților această activitate.
+
Articolul 58 Activitatea de cercetare pe teritoriul ANP SCI Mures B-I, efectuată de către colaboratori externi ai responsabilului ANP se poate desfășura și pe baza unui contract de cercetare încheiat cu responsabilul ANP. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra rezultatelor se stabilește prin contract.
+
Articolul 59 Colectarea de specii de floră și faună în scop științific sau de cercetare se face conform legislației specifice.
+
Articolul 60 Responsabilul ANP inițiază, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare cu specii de plante și animale dispărute, pe baza unor studii, în condițiile legii.
+
Articolul 61 Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic pe suprafața ANP SCI Mureș B-I este interzisă.
+
Articolul 62 Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unor studii științifice, în condițiile legii.
+
Articolul 63 În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale, care periclitează integritatea ecosistemelor și speciile și habitatele de interes comunitar și național, responsabilul ANP ia măsuri de stopare și eliminare a acestora, pe baza unor documentații științifice, cu respectarea legislației în vigoare.
+
Articolul 64 În ANP SCI Mures B-I sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea prezentului regulament.
+
Articolul 65 Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se face de către responsabilul ANP, sau numai după consultarea și respectarea punctului de vedere al responsabilului ANP.
+
Articolul 66 Proprietarii/administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele turistice și în zonele în care se realizează activități permise pe raza ANP SCI Mures B-I, cu condiția ca aceste activități să nu aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor de terenuri.
+
Articolul 67 a. Camparea pe teritoriul ANP SCI Mures B-I este permisă numai în locurile marcate și special delimitate în acest scop. ... b. Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală - ferigi, mușchi - sub corturi este interzisă; ... c. Este interzisă camparea în locuri în care se întâlnesc deșeuri de orice fel pe o rază de 20 m. În cazul nerespectării acestei reguli se pot aplica amenzi conform legislației în vigoare. ...
+
Articolul 68 În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice - WC-uri ecologice, aducțiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deșeurilor menajere, și altele asemenea- semnalizate ca atare, se poate percepe tarif de campare de către administratorul spațiului respectiv, contravaloarea acestuia fiind folosită îndeosebi pentru întreținerea/ecologizarea locului de campare. Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menționate, în cazul în care se constată o degradare accelerată a mediului.
+
Articolul 69 Aprinderea focului pe teritoriul ANP SCI Mures B-I se reglementează astfel: a. Focurile sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop. ... b. Este interzisă arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. ...
+
Articolul 70 Regimul deșeurilor pe teritoriul ANP SCI Mures B-I se reglementează astfel: a. Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ANP SCI Mures B-I; ... b. Turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării ANP SCI Mures B-I; ... c. Deșeurile vor fi evacuate și debarasate doar în locuri special amenajate pentru colectare; ... d. Responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor la cabane și imobile cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice, revine gestionarilor cabanelor și imobilelor în cauză; ... e. Responsabilitatea evacuării deșeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor, a altor construcții de utilitate publică sau aflate în proprietate privată revine administratorilor acestora. ... f. Este interzisă incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Deșeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare; ... g. Administratorii punctelor de alimentație publică, caselor de vacanță, stânelor, fermelor, cantoanelor, imobilelor aflate în perimetrul ANP SCI Mures B-I, au obligația de a efectua permanent igienizarea de resturi menajere a suprafețelor din jurul acestor locații; ... h. Pentru terenurile situate în intravilan, proprietarii terenului și/sau administratorii acestora au obligația să gestioneze deșeurile generate sau abandonate; ... i. Proprietarii și/sau administratorii terenurilor aflate în ANP SCI Mures B-I au obligația de a lua măsuri de prevenire a poluării mediului și abandonul deșeurilor pe suprafața avută în proprietate/administrare; ... j. Responsabilul ANP monitorizează depozitarea deșeurilor pe suprafața ANP SCI Mures B-I și participă la acțiuni de ecologizare împreună cu ceilalți factori interesați. ...
+
Articolul 71 Se interzice turiștilor tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane.
+
Articolul 72 a - Se interzice culegerea sau recoltarea în vederea comercializării de specii de floră, fauna, și altor eșantione de origine naturală din fondul forestier național, altele decât cele aflate sub regim strict de protecție, fără acordul unităților silvice sau al proprietarului, avizul responsabilului ANP, precum și nerespectarea normelor tehnice specifice, elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. b - Se interzice recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, de pe terenurile proprietate a statului, în scop comercial, fără consultarea și avizul responsabilului ANP SCI Mures B-I. c - Activitatea de recoltare, capturare, achiziție de specii de floră și faună se realizează conform art. 3, litera e și d și 14 din OM 410/2008 pentru persoane fizice, respectiv conform art. 4 , 5 și 6 din OM 410/2008 pentru persoane juridice. Documentația depusă la sediul autorității teritoriale pentru protecția mediului, în vederea obținerii autorizației de mediu, va conține un studiu de evaluare a resurselor naturale, întocmit de societăți sau persoane fizice atestate în acest domeniu.
+
Articolul 73 Perturbarea liniștii, prin activitatea turistică sau de recreere - strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio și altele asemenea - în zonele de extravilan din ANP SCI Mures B-I și în locurile de campare este interzisă.
+
Articolul 74 Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
+
Articolul 75 Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor, barierelor, marcajelor turistice, panourilor informative sau a oricărei alte construcții ori amenajări de pe teritoriul ANP SCI Mures B-I.
+
Articolul 76 Scăldatul pe teritoriul ANP SCI Mureș B-I este permis numai în zonele stabilite și semnalizate ca atare în acest scop.
+
Articolul 77 Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul ANP SCI Mures B-I, produsă prin activitatea turistică, este interzisă.
+
Articolul 78 Spălatul mașinilor sau a altor obiecte ce pot cauza poluarea, precum și utilizarea detergenților, în apele curgătoare este interzisă.
+
Articolul 79 Competițiile și manifestările de grup de orice fel se organizează pe teritoriul ANP SCI Mures B-I doar cu punctul de vedere al responsabilului ANP și al celorlalți administratori/deținători legali de terenuri.
+
Articolul 80 Orice activitate de automobilism sau motociclism pe teritoriul ANP SCI Mures B-I, în afara drumurilor publice, fără consultarea și avizul responsabilului ANP este interzisă.
+
Articolul 81 Responsabilul ANP monitorizează turismul pe teritoriul ANP SCI Mures B-I, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din ANP SCI Mures BI, precum și a măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservare.
+
Articolul 82 Preluarea apei din râul Mureș și alte corpuri de apă naturale, prin pompare sau prin orice alt fel de instalații fără Aviz de gospodărire a apelor, avizul/punctul de vedere al responsabilului ANP și asigurarea măsurilor de protecție a materialului piscicol împotriva extragerii acestuia din mediul natural este interzisă.
+
Articolul 83 Valorificarea de către turiști a plantelor și animalelor sălbatice aparținând speciilor prevăzute în anexele nr. 5A și 5B ale OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare, se va face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă.
+
Articolul 84 Este interzisă distrugerea vizuinilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora de către turiști.
+
Articolul 85 Pentru protecția/conservarea peisajului, biodiversității și evitarea accidentelor în locurile vulnerabile se montează bariere și/sau panouri avertizoare, care vor anunța pericolul și vor limita accesul.
+
Articolul 86 Pe suprafața ANP SCI Mures B-I responsabilul ANP monitorizează permanent și gestionează situația speciilor alohtone și a speciilor invazive sau potențial invazive.
+
Articolul 87 Se va asigura încadrarea cursurilor de apă cu debit permanent cu zone tampon, și se vor lua măsuri practice privind intervenția în aceste zone prin lăsarea unei porțiuni în care să se intervină doar cu lucrări speciale de conservare pe o lățime de 20 m de o parte și de alta cursului râului Mureș și de 5 m de o parte și de alta a celorlalte cursuri de apă.
+
Articolul 88 Se va lua în considerare păstrarea cantității de lemn mort din parcelele forestiere, în special în aria parchetelor de exploatare, precum și în zonele ușor accesibile. Se vor păstra cel puțin 3 arbori uscați la ha.
+
Articolul 89 Se va asigura ca toate cursurile de apă să fie protejate în timpul lucrărilor de exploatare. Podețele din bușteni sau tuburi vor fi folosite pentru trecerile prin cursurile de apă permanente.
+
Articolul 90 Parcarea autovehiculelor se poate face obligatoriu la minim 10 metri de malul natural al râului.
+
Articolul 91 Finanțarea activităților de management ale ANP SCI Mures B-I de către responsabilul ANP se asigură din fonduri provenite din: – finanțări ale guvernului României, ... – taxe, ... – subvenții, donații, sponsorizări externe și interne, ... – proiecte finanțate din surse guvernamentale, europene sau private, ... – alte finanțări. ...
+
Articolul 92 1. Procedura de avizare a activităților/planurilor/proiectelor în ANP SCI Mures B-I se va desfășura astfel: ... 2. Desfășurarea activităților care necesită avizul responsabilului ANP este permisă numai în urma emiterii avizului de către responsabilul ANP; ... 3. Pe lângă documentația solicitată conform legislației în vigoare, responsabilul ANP mai poate solicita, respectând termenele din legislația în vigoare, după caz, următoarele: – descrierea activităților pentru care se solicita autorizația; ... – detalii tehnice de execuție a lucrărilor; ... – durata pentru care se solicită autorizația, inclusiv material cartografic privind încadrarea în ANP SCI Mures B-I; ... – locul unde se desfășoară activitatea; ... – metodele și tehnicile de lucru; ... – datele de contact ale persoanei care solicită avizul. ... ... Solicitările se vor soluționa respectând termenele din legislația în vigoare.
+
Articolul 93 Avizul va fi înaintat beneficiarului la datele de contact menționate de către acesta în adresa de solicitare a avizului, cerere, prin fax sau e-mail. La solicitarea expresă a beneficiarului avizul poate fi transmis în original prin serviciile de poștă sau curierat.
+
Articolul 94 Adresa de corespondență cu responsabilul ANP, privind eliberarea avizelor, este cea pusă la dispoziția beneficiarului de către autoritatea competentă pentru protecția mediului.
+
Articolul 95 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.
+
Articolul 96 Faptele prevăzute la art. 24 și art. 68, li. c, se penalizează cu amendă în valoare de 500 lei.
+
Articolul 97 Constituie contravenții și se sancționează, dacă nu au fost săvârșite astfel încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, faptele prevăzute ca atare în prezentului Regulament.
+
Articolul 98 Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către personalul cu atribuțiuni de control al responsabilului ANP și de către personalul altor instituții abilitate ale statului în limita competențelor acestora. Personalul împuternicit să aplice Regulamentul își va dovedi identitatea cu legitimații emise conform legii.
+
Articolul 99 În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuțiuni de control al responsabilului ANP, precum și personalul altor instituții ale statului cu competențe legale, are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții pe raza ANP SCI Mures B-I.
+
Articolul 100 Constituie contravenție neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului cu atribuțiuni de control al responsabilului ANP, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni/fapte ce constituie contravenții.
+
Articolul 101 Constituie contravenție neprezentarea autorizației de mediu pentru activitățile desfășurate pe teritoriul Anp SCI Mures B-I de către proprietarii și administratorii de facilități turistice, unități comerciale și de deservire a populației, activități de exploatare și valorificare a resurselor naturale regenerabile și neregenerabile, altor societăți comerciale ce desfășoară activități cu potențial impact negativ asupra speciilor și habitatelor, la solicitarea responsabilului ANP.
+
Articolul 102 Sancțiunile stabilite în prezentul Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice.
+
Articolul 103 Regimul de protecție se stabilește indiferent de destinația terenului și de deținător, iar respectarea acestuia este obligatorie. Pentru interdicțiile impuse și restrângerea dreptului de a desfășura anumite activități, proprietarii și administratorii terenurilor vor putea să solicite compensații, în conformitate cu OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare. Compensațiile vor fi calculate conform metodologiilor stabilite prin legislația în vigoare. Compensațiile vor fi aprobate și acordate de către instituțiile abilitate ale statului, în conformitate cu legislația în vigoare.
+
Articolul 104 Respectarea planurilor de management este obligatorie pentru administratorii/responsabilul ANP, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administrează terenuri și alte bunuri și/sau desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate.
+
Articolul 105 Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea responsabilului ANP, cu aprobarea autorității centrale pentru protecția mediului.
+
Articolul 106 Prezentul Regulament se publică în Monitorul Oficial al României și se postează pe pagina de web a responsabilului ANP.
+
Articolul 107 Nerespectarea prezentului Regulament se sancționează conform legislației specifice în vigoare.
+
Anexa nr. 2 Fotografii Aspius aspius - avatul Foto: Ioan BĂNĂȚEAN-DUNEA Cobitis taenia - zvârluga Foto: Ioan BĂNĂȚEAN-DUNEA Romanogobio vladykovi - porcușorul de vad Foto: Ioan BĂNĂȚEAN-DUNEA Romanogobio kessleri - porcușorul de șes Foto: Ioan BĂNĂȚEAN-DUNEA Rhodeus amarus - boarca Foto: Ioan BĂNĂȚEAN-DUNEA Sabanejewia balcanica - dunarița Foto: Ioan BĂNĂȚEAN-DUNEA. Exemplar posibil hibrid Bombina Bombina x Bombina variegata, zona Bretea Muresana foto: Iuliu Aurelian BICSKEI (C) Exemplare de Bombina variegata, zona padurea Rovina, Bejan-Tarnavita foto: Iuliu Aurelian BICSKEI (C) Exemplare metamorfe ale speciei Triturus cristatus, zona Bejan-Tarnavita foto: Iuliu Aurelian BICSKEI (C) Triturus cristatus (larve în zona izlaz sat Sarbi) foto: Iuliu Aurelian BICSKEI (C) Lissotriton vulgaris ssp., femela, zona Lesnic foto: Iuliu Aurelian BICSKEI (C)
+
Anexa nr. 3 Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) Anexa 3.1. Harta suprapunerii ariei naturale protejate Anexa 3.2. Harta localizării ariei naturale protejate Anexa 3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa 3.5. Harta geologică Anexa 3.6. Harta hidrografică Anexa 3.7. Harta solurilor Anexa 3.8. Harta temperaturilor - medii Anexa 3.9. Harta precipitațiilor - medii Anexa 3.10. Harta ecosistemelor Anexa 3.12.a Harta distribuției speciei Lutra lutra Anexa 3.12.b Harta distribuției speciei Bombina bombina Anexa 3.12.c Harta distribuției speciei Bombina variegata Anexa 3.12.d Harta distribuției speciei Triturus cristatus Anexa 3.12.e Harta distribuției speciei Triturus vulgaris Anexa 3.12 Harta distribuției speciei Aspius aspius Anexa 3.12 Harta distribuției speciei Cobitis taenia Anexa 3.12.h Harta distribuției speciei Romanogobio vladykovi Anexa 3.12.i Harta distribuției speciei Romanogobio kessleri Anexa 3.12.j Harta distribuției speciei Rhodeus amarus Anexa 3.12.k Harta distribuției speciei Sabanejewia balcanica Anexa 3.12.l Harta distribuției speciei Castor fiber Anexa 3.12.m Harta distribuției speciei Emys orbicularis Anexa 3.12.n Harta distribuției speciei Coenagrion ornatum Anexa 3.12.o Harta distribuției speciei Cordulegaster heros Anexa 3.12.p Harta distribuției speciei Ophiogomphus cecilia Anexa 3.13. Harta unităților administrativ teritoriale Anexa 3.14. Harta utilizării terenului Anexa 3.15. Harta juridică a terenului Anexa 3.16. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate Anexa 3.17. Harta privind perimetrul construit al localităților Anexa 3.18. Harta construcțiilor Anexa 3.19. Harta bunurilor culturale clasate Anexa 3.20. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere Anexa 3.21.a Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.b Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.c Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.d Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.e Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.f Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.g Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.h Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.i Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.j Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.k Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.l Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.21.m Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.a Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.b Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.c Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.d Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.e Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.f Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.g Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.h Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.i Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.j Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.k Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.22.l Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate Anexa 3.23.a Harta distribuției impacturilor asupra speciei Coenagrion ornatum Anexa 3.23.b Harta distribuției impacturilor asupra speciei Cordulegaster heros Anexa 3.23.c Harta distribuției impacturilor asupra speciei Ophiogomphus cecilia Anexa 3.23.d Harta distribuției impacturilor asupra speciei Lutra lutra Anexa 3.23.e Harta distribuției impacturilor asupra speciei Castor fiber Anexa 3.23.f Harta distribuției impacturilor asupra speciei Emys orbicularis Anexa 3.23.g Harta distribuției impacturilor asupra speciei Bombina bombina Anexa 3.23.h Harta distribuției impacturilor asupra speciei Bombina variegata Anexa 3.23.i Harta distribuției impacturilor asupra speciei Triturus cristatus Anexa 3.23.j Harta distribuției impacturilor asupra speciei Lissotriton vulgaris ampelensis Anexa 3.23.k Harta distribuției impacturilor asupra speciei Aspius aspius Anexa 3.23.l Harta distribuției impacturilor asupra speciei Cobitis taenia Anexa 3.23.m Harta distribuției impacturilor asupra speciei Romanogobio vladykovi Anexa 3.23.n Harta distribuției impacturilor asupra speciei Romanogobio kessleri Anexa 3.23.o Harta distribuției impacturilor asupra speciei Rhodeus amarus Anexa 3.23.p Harta distribuției impacturilor asupra speciei Sabanejewia balcanica ------

Preluat: 2026-09-24T23:00:09.917918+00:00 · SHA256: 686207801391d892f764faedca2ce78e91539834e14955846affdd382c24b3c9