Legislație națională

ORDIN · 1067 · 2000

ORDIN nr. 1.067 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la elaborarea, raportarea şi controlul execuţiei indicatorilor prevăzuţi în programele naţionale de sănătate publică

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Sănătă?ii · ID sursă 31304

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

ORDIN nr. 1.067 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la elaborarea, raportarea şi controlul execuţiei indicatorilor prevăzuţi în programele naţionale de sănătate publică EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Publicat în
ACT INTERN Ministrul de stat, Ministrul Sănătăţii, Vazand: - referatul de aprobare al Direcţiei generale a bugetului de stat nr. ..... din ......., - prevederile Hotărârii Guvernului nr. 730/2000 pentru aprobarea structurii, indicatorilor şi fondurilor aferente programelor de sănătate publică finanţate în anul 2000 din bugetul Ministerului Sănătăţii, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii cu modificările ulterioare, emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Se aprobă normele metodologice privind elaborarea, raportarea şi controlul execuţiei indicatorilor prevăzuţi în programele naţionale de sănătate publică în anul 2000 prevăzute în anexa la prezentul ordin.
+
Articolul 2 În anul 2000, indicatorii fizici care se raportează sunt cei prevăzuţi în anexa nr. 1 din norme.
+
Articolul 3 Indicatorii fizici şi de eficienta realizaţi în anul 2000 se raportează de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de unităţile sanitare direct subordonate până cel târziu 20 ianuarie 2001, conform anexei nr. 2, direcţiile generale coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii.
+
Articolul 4 În termen de 15 zile de la raportarea indicatorilor fizici şi de eficienta, direcţiile din Ministerul Sănătăţii, coordonatoare de programe de sănătate publică, vor centraliza şi analiza datele respective, după care le vor prezenta ordonatorului principal de credite pentru aprobare, cu viza Direcţiei generale a bugetului de stat pentru confirmarea finanţării pe fiecare program. După aprobare, un exemplar din lucrare va fi transmis Direcţiei generale a bugetului de stat în vederea fundamentarii propunerilor de programe pe anul următor.
+
Articolul 5 Direcţiile generale şi direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, care coordonează programele naţionale de sănătate publică, vor stabili execuţia indicatorilor fizici şi de eficienta prevăzuţi în anexa nr. 1 la norme până la data de 1 februarie 2001 a anului în curs, informand conducerea ministerului asupra rezultatelor.
+
Articolul 6 Controlul execuţiei indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate publică va fi efectuat de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru instituţiile sanitare din subordine care derulează programe şi de către direcţiile coordonatoare din Ministerul Sănătăţii, prin sondaj.
+
Articolul 7 Rezultatele controlului se prezintă, spre aprobare, conducerii Ministerului Sănătăţii şi după caz, în mass-media.
+
Articolul 8 Direcţiile din Ministerul Sănătăţii, coordonatoare de programe, şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor efectua un sondaj, până la data de 30 ianuarie 2001, controlul indicatorilor fizici şi de eficienta raportati.
+
Articolul 9 Direcţiile din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică şi instituţiile sanitare vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU DE STAT MINISTRUL SĂNĂTĂŢII GABOR HAJDU
+
Anexă Norme metodologice privind elaborarea, raportarea şi controlul execuţiei programelor naţionale de sănătate publică I. Dispoziţii generale Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrala în domeniul asistenţei de sănătate publică, are în atribuţii şi organizarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate publică. La art. 14 din acelaşi act normativ se prevede că, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti organizează şi controlează punerea în aplicare a programelor naţionale de sănătate publică. Legea bugetului de stat pe anul 2000, nr. 76/2000 prevede la art. 66 ca programele elaborate de ordonatorii principali de credite se aproba, anual, prin hotărâre de Guvern. Pentru anul 2000, programele de sănătate publică finanţate de Ministerul Sănătăţii au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului 730/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 422/01.09.2000, iar finanţarea s-a făcut pe seama bugetului de stat şi a bugetului fondului special de sănătate publică. II. Noul sistem bugetar bazat pe programe şi rezultate 2.1 Caracterizare generală Până în anul 1998, alocarea cheltuielilor bugetare s-a realizat, în general, prin asa numita metoda "pe linie", care, în esenta, consta în extrapolarea realizarilor efective sau preliminate ale anului precedent pentru fiecare categorie a cheltuielilor bugetare. Acestea au constituit punctul major de referinţa în cadrul negocierilor interministeriale asupra sumelor înscrise în buget. Deşi, în multe cazuri au existat programe şi proiecte pe parcursul etapelor de elaborare a proiectului de buget, nu s-a realizat o ierarhizare pe prioritati a acestora. Scopul procesului bugetar este de a aloca resursele statului în vederea realizării anumitor obiective sociale şi economice. Deoarece aceste surse sunt limitate este necesară o selecţie a prioritatilor dintre obiectivele fiecărui minister şi determinarea nivelului performantelor fiecărui obiectiv. Avându-se o imagine clara asupra performantelor ce se vor obţine pe fiecare obiectiv sau proiect este mult mai uşoară selectarea în vederea finanţării. În acest context, schimbarea principiilor de alocare a cheltuielilor publice devine imperios necesară. Noul sistem bugetar bazat pe performanta se caracterizează prin: . posibilitatea adoptării unui sistem comprehensiv de măsurare a performantelor; . stabilirea unor indicatori de măsurare a performantelor (indicatori fizici, de eficienta şi de rezultate); . posibilitatea standardizarii costurilor pe unitate fizica. În acest scop, fiecare ordonator principal de credite va analiza şi va propune programe pentru finanţarea unor acţiuni şi proiecte, având în vedere scopurile urmărite, direcţiile de acţiune şi rezultatele scontate a se obţine în perioada respectiva, precum şi deciziile în legătură cu modalitatea de alocare a resurselor, în funcţie de prioritati. Programele elaborate de fiecare ordonator principal de credite vor asigura: . corelarea activităţilor desfăşurate cu obiectivele şi principiile cuprinse în Programul de Guvernare: . selectarea prioritatilor din domeniul de activitate coordonat; . utilizarea eficienta a resurselor; . transparenta în utilizarea resurselor publice. 2.2 Structura programelor Programele se întocmesc în cadrul fiecărui capitol sau, după caz, subcapitol de cheltuieli, pe scopuri, obiective, indicatori s.a., urmând ca acestea să fie utilizate în etapele de elaborare şi aprobare a bugetului urmărite şi analizate pe parcursul execuţiei. Programele vor cuprinde: 2.2.1 Ţinta sau scopul care este un tel general spre care ministerele îşi directioneaza eforturile. O ţinta este, de fapt, o intenţie politica. Are aspecte calitative şi cantitative, dar nu este cuantificata. În sistemul de planificare pe bază de programe, ţinta se aliniaza cu prioritatea. Tintele reprezintă provocari şi aspiratii pentru minister, dar ele trebuie să fie realiste şi realizabile. Ţinta trebuie focalizata pe problemele care constituie ratiunea de a fi a ministerului şi să fie uşor de înţeles de către publicul căruia i se adresează. Ţinta este elementul programului care nu trebuie să conţină mai mult de 2-3 propoziţiuni şi trebuie să răspundă următoarelor deziderate: . să fie în concordanta cu măsurile propuse prin Programul de Guvernare; . sa derive dintr-o evaluare a factorilor interni şi externi şi sa răspundă acestora; . sa exprime clar direcţiile de acţiune ale ministerului; . sa reflecte priorităţile ministerului. Exemple de tinte sau scopuri ale Ministerului Sănătăţii enunţate în programe: . supravegherea şi controlul bolilor transmisibile în vederea prevenirii izbucnirilor epidemice; . prevenirea, combaterea şi controlul bolilor netransmisibile care determina reducerea duratei medii de viaţa; . dezvoltarea de politici şi strategii în sectorul sanitar. Aceste tinte se pot diversifica sau modifica în funcţie de condiţiile economice, financiare şi sociale. 2.2.2 Obiectivele care reprezintă sarcini clare pentru o acţiune specifică. Ele marcheaza pasii ministerului în realizarea tintei. Legate direct de tintele ministerului, obiectivele sunt masurabile, bilanţuri în timp ale intenţiilor. Ele pun accentul pe rezultatele activităţii la finele unei perioade determinate. Obiectivele constituie instrumente de informare asupra modului în care ministerul răspunde cerinţelor populaţiei. Formularea obiectivelor ajuta în luarea deciziilor prin focalizarea pe rezultate. Obiectivele trebuie să ilustreze fiecare scop sau ţinta, în ordinea prioritatilor. Un minister poate avea multiple obiective pentru o singura ţinta, stabilite în urma unor analize şi care trebuie să fie realizabile şi realiste, să fie clar formulate astfel încât să fie uşor înţelese şi sa cuprindă rezultatele specifice pe care ministerul se asteapta să le obţină. Obiectivele trebuie să releve următoarele aspecte: . sa determine progresul în îndeplinirea scopului (tintei) ministerului; . să fie realiste şi posibil de îndeplinit; . sa descrie clar rezultatul specific ce se asteapta şi orizontul de timp. Exemple de obiective cuprinse în programele de sănătate: asigurarea prevenirii bolilor transmisibile, promovarea unui comportament sanatos, depistarea precoce a bolilor transmisibile, maximizarea utilizării serviciilor de preventie, reducerea mortalitatii şi a prevalentei în populaţie a bolilor netransmisibile, profilaxia primara, secundară şi tertiara în diabet şi boli de nutriţie, reducerea complicatiilor bolilor cronice, supravegherea factorilor de risc din mediul profesional, îmbunătăţirea stării de sănătate a femeii şi copilului, planificare familială, evaluarea stării de sănătate a populaţiei, restabilirea stării de sănătate prin transplant de organe şi tesuturi, promovarea în rândul populaţiei a unui comportament sanatos, etc. 2.2.3 Indicatorii de rezultate reprezintă rezultatul final, impactul sau efectul unei acţiuni sau politici. Sunt instrumente prin care se măsoară eficienta performantelor ministerului şi beneficiile publice obţinute. De obicei, sunt exprimati în procente sau rate, adică într-o formă cuantificabila care indica gradul în care ministerul îşi îndeplineşte obiectivele. Un indicator de rezultate trebuie să fie legat direct de obiectivul pe care îl măsoară şi trebuie să existe cel puţin un astfel de indicator pentru fiecare obiectiv. Trebuie să fie clar şi uşor de înţeles chiar şi de către cei neavizati şi poate reflecta nu numai impactul final, dar chiar şi efecte intermediare. LIPSA 2.2.4 2.2.5 . să fie corelati cu programele; . sa reflecte cantitatea şi să poată fi comensurati prin costuri unitare; . termenii în care sunt definiţi să fie clari, uşor de înţeles. În programele de sănătate au fost utilizaţi indicatori fizici ca: număr de acţiuni de prevenire şi control, număr teste diagnostic, număr persoane vaccinate, număr teste depistare boli, număr persoane tratate, număr cursuri de pregătire, număr persoane monitorizate, număr bolnavi suspecti, număr truse, număr centre de consiliere, etc. 2.2.6 Indicatorii de eficienta cuantifica costurile instituţiei, costul pe unitate sau productivitatea asociata cu indicatorii fizici sau de rezultate dati. Măsura eficientei este, în general, exprimată în costuri/unitate, unitate de timp. Indicatorii de eficienta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . sa exprime aspectele cele mai semnificative ale eficientei; . să fie corecti şi verificabili pentru perioadele de timp la care se referă şi sa existe surse continue de date; . sa reflecte schimbările în nivelul rezultatelor; . să ofere informaţii relevante care să justifice costul colectării şi stocării datelor; . termenii utilizaţi să fie clari, astfel încât şi cei nefamiliarizati să-i înţeleagă. Exemple de indicatori de eficienta utilizaţi în programele de sănătate: cost mediu/test, cost mediu/persoana imunizată, cost mediu/acţiune, cost mediu/screening. III. Elaborarea, aprobarea, implementarea şi finanţarea programelor de sănătate publică 3.1 Elaborarea programelor de sănătate publică Potrivit dispoziţiilor legale, Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile şi comisiile de specialitate şi în colaborare cu institutele, direcţiile de sănătate publică şi Colegiul Medicilor din România elaborează programele de sănătate publică care se includ în bugetul fiecărui ordonator de credite. Etapele de parcurs în elaborarea programelor de sănătate publică sunt următoarele: a) selectarea prioritatilor, corespunzător tintelor şi obiectivelor ministerului; ... b) criteriile de evaluare a programelor se referă la: ... . complexitate; . mărimea segmentului de populaţie căreia li se adresează; . operaţiunile specifice ce se vor efectua (teste, screeninguri, vaccinuri, etc.); . costul mediu/operaţiune, acţiune sau persoana; . influenţa factorilor externi sistemului sanitar; . modificările intervenite faţă de anul precedent. Programele astfel evaluate sunt transmise Ministerului Finanţelor în vederea includerii lor în bugetul de stat. 3.2 Aprobarea fondurilor necesare finanţării programelor de sănătate publică După parcurgerea etapelor prevăzute în Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, bugetul aprobat de către Parlament fiecărui ordonator principal de credite este comunicat în vederea executării lui. Cheltuielile prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii, ca procent din PIB, au fost diminuate an de an, astfel încât şi sumele aprobate pentru derularea programelor de sănătate au fost cu mult inferioare solicitărilor. În aceste condiţii, selectarea prioritatilor este esenţială, de aceasta depinzand reusita, atingerea tintelor şi obiectivelor Ministerului Sănătăţii, precum şi rezultatele fiecărui program în parte. În aceasta etapa se stabilesc, de către direcţiile şi comisiile de specialitate, programele prioritare de finanţat, fondurile aferente fiecărui program, natura cheltuielilor de finanţat, instituţiile sau unităţile prin care acestea se vor derula, indicatori care se aproba şi se comunică prin ordin al ministrului sănătăţii. Pentru anul 2000, acesta a fost Ordinul ministrului sănătăţii nr. 415/2000 . 3.3 Implementarea şi finanţarea programelor de sănătate publică Implementarea programelor de sănătate publică se face, potrivit prevederilor legale, prin direcţiile de sănătate publică, institutele de sănătate publică şi alte unităţi sanitare cu responsabilităţi în derularea acestora. Direcţiile şi comisiile de specialitate stabilesc, anual, programele prioritare ce se implementeaza şi finanţează din bugetul Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare implicate în realizarea lor, sursele de finanţare, natura cheltuielilor ce se pot efectua în cadrul fiecărui program, precum şi indicatorii specifici, care se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii ce se transmit tuturor unităţilor sanitare cu responsabilităţile în derularea programelor. De asemenea, direcţiile şi comisiile de specialitate stabilesc nivelul finanţării fiecărui program, în funcţie de priorităţile şi de sumele aprobate prin legea bugetului de stat. Implementarea programelor de sănătate publică se face în baza normelor tehnice elaborate de direcţiile de specialitate din minister. 3.4 Finanţarea programelor de sănătate publică se efectuează de către Ministerul Sănătăţii din bugetul de stat şi bugetul fondului special pentru sănătate publică, în condiţiile prevăzute la pct. 3.4.7 din Normele metodologice nr. GH/2617/2000 emise în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii, modificată şi completată, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 419/01.09.2000. Aceste surse de finanţare pot fi completate, potrivit legii, cu donaţii, sponsorizări, credite externe rambursabile sau nerambursabile, după caz. IV. Raportarea indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate şi controlul efectuat de Ministerul Sănătăţii 4.1 În vederea urmăririi în execuţie şi raportarii indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de specialitate, stabileşte: . indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate ce se raportează de către direcţiile generale de sănătate publică şi institutele de sănătate publică; . periodicitatea raportarilor fiecărui indicator sau grupe de indicatori (trimestrial, anual); . formularistica de raportare; . modalitatea de raportare (pe suport de hârtie, magnetic, etc.) şi responsabilităţi în stocarea şi crearea bazei de date în dinamica; . indicatorii "cheie" utilizaţi în raportarile Ministerului Sănătăţii către alte instituţii din ţara şi străinătate. Raportarile trebuie să răspundă următoarele cerinţe: . să fie efectuate pe bază de continuitate, astfel încât să permită crearea unor serii (anuale) de date; . să fie corecte şi coerente; . sursele de date să prezinte credibilitate; . să fie relevante şi adecvate tintei, obiectivelor şi programelor; . sa dea posibilitatea unei analize cost/beneficiu; . să permită comparatii; . sa dea explicaţii asupra variatiilor de la un an la altul, de la o unitate la alta, etc.; . sa semnaleze eventuale disfunctionalitati sau slabiciuni în derularea programelor. La nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite raportarea se va face conform anexei nr. 1 şi 2 la norme, pentru fiecare program finanţat în cursul anului 2000. Ordonatorii terţiari de credite transmit raportarile direcţiilor generale de sănătate publică care, după centralizare, le permit direcţiilor de specialitate coordonatoare din Ministerul Sănătăţii. Costul mediu/indicator fizic va fi calculat ca raport între suma alocata pentru acţiunea respectiva şi numărul indicatorilor fizici realizaţi. În cazul în care, au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi enumerate indicandu-se costul total pe fiecare acţiune. La Ministerul Sănătăţii, direcţiile de specialitate coordonatoare de programe vor centraliza indicatorii fizici şi de eficienta pe fiecare program în parte şi vor stabili un cost mediu rezultat din execuţie pe fiecare indicator fizic. Nivelul acestor costuri medii va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 730/2000 , cat şi cu cele realizate de fiecare ordonator de credite, activitate care, în final, trebuie să se materializeze în standardizarea costurilor, obiectiv esenţial al noului sistem bugetar bazat pe performanta. 4.2 Controlul execuţiei indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate va fi realizat prin sondaj, de direcţiile de sănătate publică judeţene şi direcţia de sănătate publică a municipiului Bucureşti, precum şi de direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, după un calendar şi o tematica stabilite de acestea, aprobate de ministrul sănătăţii. Controlul va urmări, în principal, următoarele: . crearea unei baze de date, în serie, care să permită efectuarea de analize comparative; . acuratetea şi veridicitatea datelor colectate; . măsura în care fondurile alocate au servit obiectivele şi ţinta ministerului în domeniul sau programul respectiv; . motivele discrepantelor apărute între costurile medii înregistrate de diverse judeţe, unităţi etc. În urma fiecărui control se va întocmi o nota de probleme care va fi discutata cu factorii responsabili în derularea programelor respective, propunandu-se, dacă este cazul, măsuri de eliminare a disfunctionalitatilor constatate.
+
Anexa 1 Indicatorii fizici ce se raportează pentru anul 2000 PN 1 Supravegherea şi controlul bolilor infectioase Număr teste diagnostic laborator pentru boli infectioase PN 2 Imunizari Număr persoane vaccinate PN 3 Supravegherea şi controlul tuberculozei Număr depistari (active şi tuberculinice) PN 4 Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDA Număr teste de depistare a infectiei HIV/SIDA PN 5 Prevenirea şi controlul bolilor cu transmitere sexuală Număr teste depistare gonoree Număr teste depistare sifilis PN 6 Prevenirea şi controlul infectiilor nosocomiale Număr acţiuni control focare infectii nosocomiale PN 7 Transfuziologie şi hematologie transfuzională Număr teste pentru securizare transfuzională PN 8 Prevenirea şi controlul toxicomaniei şi patologia indusa Număr pacienti testati PN 9 Acţiuni pentru sănătate în relaţia cu mediul (impactul factorilor de risc) Număr acţiuni de investigare a calităţii mediului PN 10 Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenti Număr acţiuni de evaluare, promovare şi perfecţionare a dezvoltării antropofiziometrice şi adaptabilitatii copiilor şi tinerilor PN 11 Supravegherea factorilor de risc din mediul de muncă şi de risc profesional Număr acţiuni de investigare a expunerii la noxe în mediul de munca şi profesional PN 12 Planificare familială şi protecţia stării de sănătate a mamei şi copilului Număr copii trataţi profilactic Număr gravide tratate profilactic Număr de acceptori de metode contraceptive moderne PN 13 Sănătate mintală şi profilaxia în patologia psihiatrica şi psihosociala Număr persoane tratate şi supravegheate PN 14 Preventia geriatrica şi protecţia vârstnicului Număr persoane varstnice monitorizate PN 15 Profilaxia şi controlul bolilor cardiovasculare medicale şi chirurgicale Număr de persoane incluse în programe screening PN 16 Preventia în patologia nefrologica şi dializa renala/transplant renal Număr bolnavi suspecti PN 17 Preventia şi controlul în patologia oncologica şi transplant medular Număr examene screening la cancer de col PN 18 Preventia în talasemie, hemofilie şi alte hemopatii Număr bolnavi investigati pentru hemofilie PN 19 Preventia şi controlul în diabet şi alte boli de nutriţie Număr bolnavi trataţi PN 20 Ortopedie, traumatologie preventivă şi recuperatorie Număr bolnavi monitorizati PN 21 Preventia în patologia endocrina Număr persoane examinate PN 22 Preventia stomatologica Număr truse clatiri orale PN 23 Susţinerea cenţelor naţionale de referinţa pentru laborator Număr analize efectuate PN 24 Standardizarea serviciilor medicale în sănătate publică Număr lucrări/tipodimensiuni PN 25 Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate Număr campanii informare, educare, comunicare PN 26 Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi supravegherea demografică Număr persoane incluse în fiecare ancheta PN 27 Perfecţionarea continua şi strategia resurselor umane Număr de persoane incluse în programul de perfecţionare PN 28 Preventie şi recuperare în neurologie Număr teste screening PN 29 Reabilitarea serviciilor de urgenta spitaliceasca Număr persoane formate PN 30 Acreditarea unităţilor de sănătate publică şi servicii de interes naţional Număr unităţi de sănătate publică şi servicii de interes naţional acreditate PN 31 Profilaxia şi recuperarea balneo-fizico-climatologica Număr pacienti monitorizati PN 32 Program naţional pentru trimiterea bolnavilor la tratament în străinătate Număr pacienti trimişi la tratament în străinătate PN 33 Program naţional de transplant de organe şi tesuturi Număr bolnavi cu transplant -----------

Preluat: 2026-09-24T08:09:19.426184+00:00 · SHA256: 26d0455abb227e6ce75d588c6416b88ea98d8cb4c9e9a2a6c48adb8c70dcfae5