legemo /Atelierul tău legislativ
Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2026

ANEXĂ din 31 august 2026 pentru aprobarea planului de învăţământ şi a programei şcolare pentru cultura de specialitate şi pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, precum şi pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală (CDL), pentru clasa a X-a învăţământ profesional, inclusiv dual, pentru calificările profesionale de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor: grădinar urban

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Educa?iei ?i Cercetării · ID sursă 314842

EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile
 ANEXĂ din 31 august 2026  pentru aprobarea planului de învățământ și a programei școlare pentru cultura de specialitate și pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, precum și pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală (CDL), pentru clasa a X-a învățământ profesional, inclusiv dual, pentru calificările profesionale de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor: grădinar urban     EMITENT     MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII       Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 760 bis din 8 septembrie 2026       
						Notă   ...
			    Aprobată prin  ORDINUL nr. 5.581 din 31 august 2026 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 760 din 8 septembrie 2026.                               MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE    CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A     ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC                                       CURRICULUM                                         pentru                                     clasa a X - a                        Calificarea profesională: GRĂDINAR URBAN                                 ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL                          Domeniul de pregătire profesională:                                      AGRICULTURĂ    Domeniul de educație și formare profesională a calificării conform                                      ISCED 2013F                                   0812 Horticultură                                         2026         GRUPUL DE LUCRU:    ANGHEL CLAUDIA     Prof grad didactic definitivat, doctorand, Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau”, Brănești, jud. Ilfov       ARICIUC LENUȚA     Prof grad didactic II, Liceul ”Demostene Botez”, Trusești, jud. Botoșani       CARPACIU-CRISTIAN ANA     Prof grad didactic definitivat, Liceul Tehnologic Agricol ”Alexandru Borza”, Ciumbrud, jud. Alba       CĂTĂRĂU ELENA     Prof grad didactic I, Colegiul Tehnic ”Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei, jud. Iași       CHIRIȚĂ EUFROSINA     Profesor grad didactic I, Grupul Școlar Agricol „Sf. Haralambie”, Turnu Măgurele, jud. Teleorman       CULEA MARINELA     Prof grad didactic I, Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau”, Brănești, jud. Ilfov       DRINOVAN MARIA     Profesor grad didactic I, Colegiul ,,Țara Bârsei”, Prejmer, jud. Brașov       GAȘPAR ANGELA     Profesor grad didactic II, Colegiul „Vasile Lovinescu”, Fălticeni, jud. Suceava       IANCU RAMONA LOREDANA     Prof grad didactic definitivat, Liceul Tehnologic Agricol ”Alexandru Borza”, Geoagiu, jud. Hunedoara       IONAȘCU MARIA     Profesor grad didactic I, Colegiul ,,Țara Bârsei”, Prejmer, jud. Brașov       LIVADARIU FLORICA     Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic „Pontica”, Constanța, jud. Constanța       MATEI MONICA     Profesor grad didactic I, Colegiul Agricol ,,Gh. Ionescu-Sisești”, Valea Călugărească, jud. Prahova       OPREA DELIA     Profesor grad didactic I, Colegiul ,,Țara Bârsei”, Prejmer, jud. Brașov       PAVEL DAN     Prof grad didactic I, Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor, jud. Suceava       PĂDURARU NICULINA     Profesor grad didactic I, Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj”, București       PETRE ANGELA     Profesor grad didactic I, Liceul Tehnologic „Pamfil Șeicaru”, Ciorogârla, jud. Ilfov       POPA ELENA     Profesor grad didactic I, Colegiul Agricol ,,Gh. Ionescu-Sisești”, Valea Călugărească       SALOMIA MIHAELA     Profesor grad didactic I, Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj”, București       STANCIU MIRELA     Prof., Liceul Tehnologic Agricol ”Alexandru Borza”, Ciumbrud, jud. Alba       TUREAC ANIȘOARA     Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic „Pontica”, Constanța, jud. Constanța            OPERATORI ECONOMICI CONSULTAȚI:    CĂPRESCU CRISTIAN ADRIAN     CT Landscape Design SRL       CULESCU DIANA LAVINIA     Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala București-Ilfov       CULESCU MIHAIL PETRE     RPR Birou de studii Contemporane SRL       DUMITRACHE VICTOR     WorldSkills România       PURCARU MIHAIL ALEXANDRU     Asociația Română de Arboricultură       TRANCĂ CORINA     CT Landscape Design SRL            COORDONARE METODOLOGICĂ - C.N.D.Î.P.T       NOTĂ DE PREZENTARE       Acest curriculum se aplică pentru calificarea profesională din domeniul de pregătire profesională       AGRICULTURĂ: Grădinar urban       Curriculumul a fost elaborat pe baza standardelor de pregătire profesională (SPP) aferente calificărilor sus menționate.       Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor - 3       Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:    Unitatea de rezultate ale învățării       Unitatea de rezultate ale învățării – tehnice generale     Denumire modul       URÎ 1. Utilizarea elementelor de agropedologie     MODUL I.  Agropedologie       URÎ 2. Creșterea animalelor     MODUL II. Creșterea animalelor       URI 3. Protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice     MODULUL III. Biodiversitate și schimbări climatice                                         PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT                          Clasa a X -a Învățământ profesional                              Aria curriculară Tehnologii         Domeniul de pregătire profesională: AGRICULTURĂ       Calificarea profesională: Grădinar urban      Cultură de specialitate și pregătire practică                      Modul I. Agropedologie                           Total ore /an:          238            din care:     Laborator tehnologic     154                 Instruire practică     84       Modul II. Creșterea animalelor                           Total ore /an:          182            din care:     Laborator tehnologic     98                 Instruire practică     84       Modul III. Biodiversitate și schimbări climatice                           Total ore /an:          168            din care:     Laborator tehnologic     112                 Instruire practică     56            Total ore/an = 21 ore/săpt. x 28 săptămâni = 588 ore/an       Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală                      Modul III.*                           Total ore /an:          270            Total ore /an = 9 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 270 ore/an                 TOTAL GENERAL 858 ore/an          Notă:     Pregătirea  practică  și  stagiul  de  pregătire  practică  pot  fi  organizate  atât  la  operatorul economic/instituția publică parteneră cât și în unitatea de învățământ, în funcție de condițiile locale.       * Denumirea și conținutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar.      
				 + 
			   MODUL I. AGROPEDOLOGIE          ● Notă introductivă     Modulul "Agropedologie", componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Agricultură, face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică aferente clasei a X-a, învățământ profesional.       Modulul are alocat un număr de 238 ore/an, conform planului de învățământ, din care:  –   154 ore/an - laborator tehnologic   ...     –   84 ore/an - instruire practică   ...          Modulul "Agropedologie" este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Agricultură sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.         ● Structură modul     Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării      URÎ 1. UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AGROPEDOLOGIE     Conținuturile învățării       Rezultate ale învățării    (codificate conform SPP)       Cunoștințe     Abilități     Atitudini       1.1.1   1.1.2   1.1.3     1.2.1   1.2.2   1.2.3   1.2.4     1.3.1   1.3.2   1.3.3   1.3.4     •Factorii de climă   -Factorii de climă: lumina, aerul, căldura, apa, hrana.   -Aparatură: termometru de maximă, termometru de minimă, termometru ordinar, termometre pentru sol, pluviometru, higrometru cu fir de păr.   -Norme de igienă și securitatea muncii specifice lucrărilor de îmbunătățire a factorilor de mediu.       1.1.4   1.1.5   1.1.6   1.1.7   1.1.8     1.2.5   1.2.6   1.2.7   1.2.8   1.2.9     1.3.5   1.3.6   1.3.7   1.3.8     •Procesele de formare a orizonturilor de sol. Tipuri de soluri   -Etapele executării unui profil de sol.   -Procesele de formare a orizonturilor de sol.   -Principalele orizonturi și caracterizarea lor.   -Tipuri de profile de sol.   -Proprietățile solurilor: chimice (reacția soluției solului) fizico-mecanice: (textura, structura, consistența, plasticitatea, porozitatea).   -Tipuri de soluri: soluri de tip cernoziom, solurile brun-roșcate, solurile bălane.   -Norme de igienă și securitatea muncii specifice lucrărilor pedologice.       1.1.9   1.1.10   1.1.11   1.1.12     1.2.10   1.2.11   1.2.12   1.2.13   1.2.14     1.3.9   1.3.10   1.3.11     •Rotația culturilor. Lucrările solului   Rotația culturilor   -Noțiuni de: solă, amplasarea culturilor, plantă premergătoare, plantă postmergătoare, monocultură, cultură repetată, cultură succesivă, structura culturilor rotație, asolament.   -Criterii de întocmire a asolamentelor.   Lucrările solului   -Lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu nivelatorul, lucrarea cu tăvălugul, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu freza, lucrarea cu agregate complexe.   -Indicii de calitate ai lucrărilor solului (arătura, grăpatul, nivelatul, tăvălugitul).   -Norme de igienă și securitatea muncii specifice executării   lucrărilor solului.       1.1.13   1.1.14.   1.1.15   1.1.16   1.1.17   1.1.18     1.2.15   1.2.16   1.2.17   1.2.18   1.2.19   1.2.20   1.2.21   1.2.22   1.2.23   1.2.24     1.3.12   1.3.13   1.3.14   1.3.15   1.3.16     •Înființarea culturilor agricole prin semănat/plantat   Înființarea culturilor agricole prin semănat   -Indicii de calitate ai semințelor: autenticitatea, puritatea, germinația, MMB, masa hectolitrică, starea fitosanitară, umiditatea.   -Tehnica înființării culturilor agricole prin semănat: (epoca de semănat, densitatea de semănat, adâncimea de semănat, metode de semănat).   -Calculul cantității de sămânță la ha.   Înființarea culturilor agricole prin plantat   -Tehnica înființării culturilor agricole prin plantat: (epoca de plantare, adâncimea de plantare, distanțele de plantare, metodele de plantare, verificarea calității lucrării de plantare).   Obținerea răsadurilor de legume în răsadnițe   -Tehnica lucrărilor de semănat în răsadnițe   -Îngrijirea răsadurilor în răsadnițe   Calitatea lucrărilor de semănat/plantat   -Calitatea lucrărilor de semănat: distanța între rânduri, distanța între boabe pe rând, densitatea la semănat în b.g./mp, adâncimea de semănat, epoca de semănat.   -Calitatea lucrărilor de plantat: distanța între rânduri, distanța între plante pe rând, adâncimea de plantare, verificarea tasării solului pe rădăcinile de viță de vie, pomi plantați sau răsad plantat.   -Norme de igienă și securitatea muncii, specifice lucrărilor de înființare a culturilor agricole.       1.1.19   1.1.20   1.1. 21   1.1.22   1.1.23   1.1.24   1.1.25   1.1.26   1.1.27   1.1.28   1.1.29   1.1.30     1.2.25   1.2.26   1.2.27   1.2.28   1.2.29   1.2.30   1.2.31     1.3.17   1.3.18   1.3.19   1.3.20   1.3.21     •Factorii de mediu și reglarea lor la nivelul optim pentru plante   A. Buruieni   -Clasificarea buruienilor după modul de hrănire și perioada de vegetație.   -Metode și mijloace de prevenire și combatere a buruienilor:   -metode de prevenire a îmburuienării.   -combaterea buruienilor prin metode (agrotehnice, chimice).   B. Dăunători   -Principalele grupe de dăunători (viermi cilindrici – nematozi, moluște, acarieni, insecte, păsări sălbatice și rozătoare).   -Modul de dăunare în culturi sau în depozite.   -Prevenirea atacului de dăunători (măsuri de igienă culturală și de carantină).   - Combaterea dăunătorilor culturilor agricole vegetale: agrotehnice, mecanice, chimice, biologice, lupta integrată).   C. Boli   -Noțiunea de boală, simptom, clasificarea bolilor după natura agentului patogen.   -Modificările produse de agenții patogeni la plantele atacate.   -Măsuri de prevenire și combatere a agenților patogeni: măsuri fitotehnice, fizico-mecanice, biologice, chimice, lupta integrată împotriva bolilor.   D. Hrana plantelor și aprovizionarea cu elemente nutritive   - Tipuri de îngrășăminte (îngrășăminte organice, minerale, îngrășăminte verzi) și folosirea lor (metode de aplicare, epoca de administrare).   E. Apa în viața plantelor; aprovizionarea plantelor cu apă   -Elementele regimului de irigare (norma de irigare, norma de udare, momentul aplicării udării, numărul de udări, intervalul dintre udări, schema udărilor, norma de aprovizionare).   -Metode de irigare: irigarea prin scurgere la suprafață, irigarea prin aspersiune, irigarea prin picurare.   -Tipuri de echipamente și instalații pentru irigat.   -Norme de igienă și securitatea muncii, specifice lucrărilor de reglare a factorilor de vegetație.       1.1.31   1.1.32   1.1.33   1.1.34   1.1.35   1.1.36     1.2.32   1.2.33   1.2.34   1.2.35     1.3.22   1.3.23   1.3.24     •Lucrările de îngrijire   -Lucrările de îngrijire pentru culturile agricole de toamnă (lucrări care se efectuează până la venirea iernii, lucrări care se efectuează în timpul iernii, lucrări care se efectuează primăvara).   -Lucrările de îngrijire aplicate culturilor agricole de primăvară (prășitoare și neprășitoare).   -Lucrările de îngrijire pentru culturile legumicole (lucrări comune și speciale).   -Lucrările de îngrijire în culturile pomicole (lucrări de îngrijire pentru plante și lucrări de îngrijire a solului).   -Lucrările de îngrijire în culturile viticole (lucrări de îngrijire pentru plante și lucrări de îngrijire a solului).   -Norme de igienă și securitatea muncii specifice lucrărilor de întreținere a culturilor.       1.1.37   1.1. 38   1.1.39   1.1.40   1.1.41   1.1.42   1.1.43     1.2.36   1.2.37   1.2.38   1.2.39   1.2.40   1.2.41   1.2.42   1.2.43   1.2.44   1.2.45   1.2.46     1.3.25   1.3.26     •Recoltarea și depozitarea produselor   Recoltarea produselor   -Produse care se recoltează de la culturile agricole (rădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe, semințe).   -Momentul începerii recoltării (maturitatea biologică, maturitatea tehnică).   -Intervalul optim de recoltare.   -Evaluarea producției de boabe și tuberculi/ha.   -Metode de recoltare a produselor vegetale (recoltarea manuală, recoltarea semimecanizată, recoltarea mecanizată într-o singură trecere, divizată și eșalonată).   Depozitarea produselor   -Tipuri de spații de depozitare.   -Produse folosite pentru igienizarea spațiilor de depozitare.   -Norme de igienă și securitatea muncii specifice lucrărilor de recoltare și depozitare a produselor agricole.            ● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):  –   Materiale pentru mulcirea solului, îngrășăminte, găleți, unelte agricole (cazma, hârleț, lopată). termometre pentru aerul atmosferic și pentru aerul din sol, higrometru cu fir de păr, pluviometru.   ...     –   Ph-metru Hellige, probe de sol, sonde, truse de sol.   ...     –   Atlasul Munsell (culorile solului).   ...     –   Probe pentru fiecare orizont de sol, brazdometru, riglă gradată, cazma, sapă, greblă.   ...     –   Materiale utilizate pentru determinarea indicilor de calitate ai materialului folosit pentru semănat/plantat: balanța tehnică, balanța hectolitrică, umidometru electronic, vase, material pentru semănat, material pentru plantat, fișe de lucru.   ...     –   Materiale: cântar, sămânță, sămânța certificată ecologic, ruletă, fișă de lucru, material de plantat (bulbi, tuberculi, răsad, puieți, butași), plantator, casma, îngrășăminte organice, găleți, fișă de lucru.   ...     –   Materiale: erbicide, prospecte de erbicide, vase, fișă de lucru, erbare, sape, coase.   ...     –   Materiale: insecticide, fungicide, prospecte, fișă de lucru, insectare, albume, plante și organe ale plantelor cu atac de boli și dăunători, produse pentru tratamente ecologice, aparate portabile.   ...     –   Unelte și materiale: secera, coasa, foarfeca de vie, găleți, coșuri, furci speciale, ramă metrică, fișă de lucru.   ...     –   Materiale: produse chimice, var, pompe, găleți.   ...     –   Tractor, mașini agricole, echipamente, instalații pentru lucrările de înființare, îngrijire și recoltare a culturilor.   ...     –   Materiale: brazdometru, riglă gradată, cântar, ruletă, sămânță, insecticide, fungicide, îngrășăminte, buletine de analiză a seminței, prospecte cu pesticide.   ...          ● Sugestii metodologice     La baza elaborării curriculum-ului "Agropedologie" a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de rezultate ale învățării ,,Utilizarea elementelor de agropedologie".       Standardul de Pregătire Profesională s-a proiectat după un model nou, centrat pe rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități, atitudini).       Conținuturile modulului trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor, prin folosirea metodelor și procedeelor didactice perfect adaptate scopurilor propuse.       Metodele de învățământ ("odos" = cale, drum; "metha" = către, spre) reprezintă căile folosite în școală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința.       Metode ca, studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor, exercițiul, mozaicul, lucrul pe stațiuni, portofoliul de grup, cadranele, explozia solară, metoda Frisco, etc, în care activitatea didactică este centrată pe elev, au eficiență maximă în procesul de predare - învățare.       Utilizarea metodelor activ-participative în procesul instructiv educativ accelerează însușirea cunoștințelor, formarea abilităților și aptitudinilor și contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice.       Alegerea metodelor activ participative nu reprezintă un scop în sine, ci se realizează în funcție de conținuturile de învățare, de obiectivele propuse, de participanți și de modalitățile de integrare adecvată în strategia generală, însă este recomandat să se folosească în combinație cu metodele tradiționale. Nu se poate face o delimitare fermă între metodele tradiționale și cele moderne, iar "în funcție de abordările profesorului, bariera dintre ele se atenuează sau chiar poate să dispară".       Deși învățarea este eminamente o activitate proprie, ținând de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei, nu este mai puțin adevărat că relațiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariției și construirii învățării personale și colective. "Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă."(Ioan Cerghit)       Se recomandă ca orele să se desfășoare în laboratoare sau/ și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unitățile de rezultate ale învățării.       Pregătirea practică în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la agentul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării.       Pentru eficientizarea procesului de predare/ învățare, profesorul trebuie să-și proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fișe de documentare, fișe de lucru, fișe de observație, probe de evaluare și autoevaluare, prin pregătirea materialelor necesare, precum și a spațiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoștințe, să-și formeze abilitățile și atitudinile cerute de unitatea de rezultate ale învățării.         Exemplificarea metodei didactice:       METODA "ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT"     Metoda se bazează pe cunoaștere și experiențele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de noile informații ce trebuie învățate.       Etape:     ● Listarea cunoștințelor anterioare despre tema propusă;       ● Construirea tabelului (profesor);       ● Completarea primei coloane;       ● Elaborarea întrebărilor și completarea coloanei a doua;       ● Citirea textului;       ● Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a doua coloană, la care se adaugă noile informații;       ● Compararea informațiilor noi cu cele anterioare;       ● Reflecții în perechi/cu întreaga clasă.        Ceea ce știm/credem că știm     Ceea ce vrem să știm     Ceea ce am învățat                             Rezultatele învățării vizate:     Cunoștințe:     1.1.26 - Metode de prevenire și combatere a bolilor         Abilități:     1.2.27 Identificarea sortimentelor de erbicide, fungicide și de îngrășăminte         Atitudini:     1.3.17 - Utilizarea tehnicilor de căutare adecvate surselor de informații pe internet și extragerea celor relevante despre buruienile, bolile și dăunătorii plantelor cultivate           Tema: Metode de prevenire și combatere a bolilor plantelor cultivate       Aplicație:    Știm/Credem că știm     Ceea ce vrem să știm     Ceea ce am învățat       •Bolile sunt produse de agenții patogeni și de plantele parazite.   •Bolile pot fi prevenite prin anumite măsuri:   -Folosirea de sămânță, răsad, tuberculi, puieți de pomi sănătoși.   -Prin arătura de toamnă se distrug agenții patogeni.   -La pomii fructiferi se taie ramurile atacate de boli, ramurile uscate și se extirpă tumorile.   -Prin văruirea pomilor, se distrug agenții patogeni.   -Prin arderea resturilor de plante bolnave se combat agenții patogeni.   -Măsurile preventive nu poluează mediul înconjurător.   •Bolile plantelor se combat cu substanțe chimice.   -Se fac tratamente la sămânță, așa cum rezultă din buletinul de analiză al seminței.   -În vegetație se fac tratamente chimice, la apariția simptomelor.   -Substanțele chimice poluează mediul înconjurător și au remanență în produsele agricole.     - Care sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor la plante?     Măsuri fitotehnice (amplasarea culturilor, lucrările solului, alegerea seminței, lucrările de întreținere a culturilor, condiționarea și depozitarea corespunzătoare a seminței).   Măsuri fizico-mecanice:   -măsuri fizice (tratamente termice la sol, semințe, distrugerea prin ardere a resturilor de plante bolnave, iradierea-expunerea semințelor la radiații).   -măsuri mecanice (tăierea și eliminarea ramurilor atacate, extirparea tumorilor, curățirea semințelor cu selectoare sau instalații speciale).   Măsuri biologice (folosirea de virusuri care distrug bacteriile, folosirea hiperparaziților, folosirea antibioticelor și fitoncidelor).            Măsuri chimice       - Care sunt avantajele folosirii măsurilor chimice?     - Avantajul folosirii substanțelor chimice este că, acțiunea asupra agentului patogen este rapidă.       -Cum se clasifică substanțele chimice folosite pentru combaterea bolilor?   -Ce acțiune pot avea substanțele chimice asupra plantei?     -Dezavantajul măsurilor chimice este acela că, poate produce poluarea mediului și a solului.   -Substanțele chimice folosite pentru combaterea agenților patogeni se clasifică în: bactericide și fungicide.       -Cum se pot aplica produsele pentru combaterea agenților patogeni?   -Care sunt măsurile de combatere integrată a bolilor?     -Produsele chimice pot avea acțiune de contact sau acțiune sistemică.   -Produsele chimice se pot aplica prin tratamente uscate, tratamente umede, tratamente gazoase.   Combaterea integrata a bolilor plantelor presupune: stabilirea bolilor cheie, stabilirea pragului economic de dăunare, stimularea capacității de refacere a plantelor atacate, protejarea florei spontane, utilizarea la maxim a măsurilor nechimice, nepoluante, crearea și cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți la agenții patogeni, efectuarea de tratamente chimice doar în situații speciale, prin folosirea de produse selective și cu remanență redusă.            Autorii propun următoarele activități de învățare, ce se pot utiliza în cadrul orelor de pregătire practică prin laborator tehnologic la modulul "Agropedologie":  1.    Măsurarea temperaturii aerului atmosferic și a aerului din sol, a umidității atmosferice și a precipitațiilor.   ...     2.    Executarea profilelor de sol și diferențierea orizonturilor pe profilul de sol, în diferite condiții naturale.   ...     3.    Determinarea însușirilor fizice și chimice ale solului (textură, structură, reacția solului).   ...     4.    Executarea lucrărilor solului în vederea înființării culturilor agricole.   ...     5.    Aprecierea calității lucrărilor solului, executate mecanizat.   ...     6.    Determinarea indicilor de calitate ai semințelor.   ...     7.    Calculul cantității de sămânță/ ha.   ...     8.    Înființarea culturilor agricole, prin semănat/ plantat, în câmp.   ...     9.    Executarea lucrărilor de semănat în răsadnițe.   ...     10.    Executarea lucrărilor de îngrijire a răsadurilor în răsadnițe.   ...     11.    Aprecierea calității lucrărilor de semănat/plantat.   ...     12.    Recunoașterea speciilor de buruieni, a grupelor de dăunători, și a modificărilor produse de agenții patogeni pe organele plantelor.   ...     13.    Identificarea sortimentelor de erbicide, fungicide și de îngrășăminte.   ...     14.    Executarea lucrărilor de prevenire și combatere a buruienilor, dăunătorilor, bolilor și de fertilizare.   ...     15.    Executarea operațiilor specifice lucrărilor de irigare a culturilor.   ...     16.    Executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor.   ...     17.    Identificarea produselor care se recoltează de la culturile agricole.   ...     18.    Identificarea momentului optim pentru recoltarea produselor agricole.   ...     19.    Evaluarea producției recoltabile/ ha.   ...     20.    Executarea lucrărilor de recoltare semi-mecanizată și manuală a produselor agricole.   ...     21.    Executarea lucrărilor de pregătire a spațiilor pentru depozitarea produselor agricole.   ...          ● Sugestii privind evaluarea       Evaluarea rezultatelor activității școlare reprezintă un comportament esențial și definitoriu al procesului de învățământ situat pe același plan cu dobândirea cunoștințelor, a abilităților și aptitudinilor.       Evaluarea însoțește și se inserează în activitatea instructiv educativă constituind punctul de plecare și premiza autoreglării și ameliorării continue a acestei activități și a sistemului de învățământ în ansamblu.       Formele evaluării: observare, probe orale, probe scrise, probe practice, referate, portofolii, teste de cunoștințe și deprinderi.       În funcție de momentul în care se realizează evaluarea și de modul de integrare a acesteia în procesul didactic, există trei tipuri de evaluare: inițială, continuă și sumativă. Fiecare dintre aceste forme de evaluare are funcții specifice.       Evaluarea inițială. Se efectuează la începutul unui program de instruire. Prin evaluarea inițială se urmărește:     ● să se stabilească dacă elevii dețin acele cunoștințe parcurse anterior, care stau la baza înțelegerii și însușirii cunoștințelor ce urmează;       ● să se cunoască potențialul intelectual și motivația pentru învățare a elevului.         Pentru reușita în evaluarea inițială, se vor consulta programele disciplinelor parcurse și se va stabili ce cunoștințe, ce capacități formate anterior sunt importante pentru realizarea obiectivelor pedagogice la disciplina pe care o predă.       În funcție de rezultate, profesorul va stabili modul în care va structura și va organiza materia, metodele și mijloacele de învățământ cele mai adecvate, va stabili dacă este necesar un program de recuperare cu întreaga clasa sau sunt necesare măsuri de sprijin și recuperare pentru anumiți elevi; va grupa elevii după nivelul inițial de pregătire, în scopul diferențierii și individualizării instruirii.       Evaluarea continuă (formativă) presupune verificarea și aprecierea rezultatelor pe întreg parcursul procesului didactic.       Prin evaluarea formativă, pe măsura parcurgerii materiei de studiu, se verifică și se apreciază performanțele tuturor elevilor; se constată efectele activității de predare - învățare și progresele înregistrate de elevi; se identifică lacunele și dificultățile de învățare. În funcție de toate acestea se organizează activitatea de predare și învățare ulterioare, se iau măsuri de corectare și ameliorare continuă a procesului didactic.       În cazul elevilor cu dificultăți de învățare, dar și după evaluări reprezentative/de sinteză, pentru a remedia și a umple golurile/lacunele se folosesc fișe de recuperare/ameliorare a învățării.       Iată o posibilă structură a unei asemenea fișe.       Fișa de recuperare/ameliorare       Modulul - Agropedologie       Tema: Calculul cantității de sămânță la ha     Clasa ....       Elevul ........       Să ne reamintim:     Cantitatea de sămânță/ha se calculează după formula:     Q = (D x MMB)/(P X G) x 100; în care:       Q - norma de sămânță, Kg/ha; D - desimea de semănat, b.g./mp; MMB - masa a 1000 de boabe, gr; P - puritatea seminței %; G - germinația seminței %.             Aplicație:     O fermă agricolă are de semănat suprafața de 800 ha grâu, soiul Fundulea 4. Sămânța certificată are următorii indici de calitate: P = 99,2% ; G = 95% ; MMB = 42 g. Densitatea la semănat este de 500 b.g./mp. Se cere:  a.    Scrieți formula de calcul pentru cantitatea de sămânță/ha.   ...     b.    Precizați semnificația termenilor din formulă.   ...     c.    Calculați cantitatea de sămânță pentru 1 ha.   ...     d.    Calculați cantitatea de sămânță pentru suprafața de 800 ha, exprimată în tone.   ...          Rezolvare:  a.    Q = (D x MMB)/(P X G) x 100;   ...     b.    Q - norma de sămânță, Kg/ha; D - desimea de semănat, b.g./mp; MMB - masa a 1000 de boabe, gr ; P - puritatea seminței, %; G - germinația seminței %.   ...     c.    Q = (500 x 42)/(99,2 x 95) x 100 = 21000/9405 x 100 = 2,2 x 100 = 220 Kg/ha;   ...     d.    220 x 800 = 176000 Kg.     176000 kg = 176 t     ...            Remarcăm faptul că elevul dispune de informația necesară din manual și are un model de rezolvare. În acest context de evaluare formativă, prioritare sunt sprijinirea elevului, ameliorarea învățării sale și, în niciun caz, penalizarea acestuia.       Frecvența evaluării formative este hotărâtă de către profesor și depinde de condițiile concrete în care se desfășoară activitatea de învățământ:     ● numărul de ore afectat disciplinei prin planul de învățământ       ● gradul de dificultate al cunoștințelor       ● nivelul pregătirii și motivația elevilor         În funcție de aceste condiții se stabilește: frecvența optimă a evaluării, astfel încât să nu depășească posibilitățile de efort ale elevilor și să respecte cerințele regulamentare privind verificarea și aprecierea.       Evaluarea sumativă reprezintă bilanțul unei activități desfășurate într-o perioadă mai îndelungată. Prin evaluarea finală se stabilește dacă scopurile activității au fost realizate. Rezultatele acestui tip de evaluare stau la baza programării și organizării activității didactice viitoare (de regulă pentru alte promoții de elevi decât cea care a fost evaluată).     EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE FINALĂ         Tipuri de itemi    Categorii     Itemi obiectivi     Itemi semiobiectivi     Itemi subiectivi       Tip de itemi     -i. cu alegere duală   -i. cu alegere multiplă   -i. tip pereche     -i. cu răspuns scurt de completare   -întrebări structurate     -rezolvare de probleme   -eseu structurat   -eseu nestructurat            Tema: Factorii de mediu și reglarea lor la nivelul optim pentru plante (Bolile plantelor cultivate)       Rezultate ale învățării evaluate:    Conținuturi     Cunoștințe       -Noțiunea de boală, simptom, clasificarea bolilor.   -Modificările produse de agenții patogeni pe plante.   -Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor   plantelor și de combatere a agenților patogeni.     1.1.23.Definirea noțiunii de boală și de simptom.   1.1.24.Clasificarea bolilor.   1.1.25.Precizarea modificărilor produse de agenții patogeni pe plante.   1.1.26.Descrierea metodelor de prevenire și combatere a bolilor.              TEST DE EVALUARE         Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.       Timp de lucru 50 minute.    
				 + 
			   SUBIECTUL I (30 de puncte)       I.1.    Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos, scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect: 10 puncte  1.    Bolile infecțioase ale plantelor sunt produse de:  a.    virusuri, bacterii, ciuperci   ...     b.    virusuri, ciuperci, micoplasme   ...     c.    virusuri, bacterii, ciuperci, micoplasme, plante parazite   ...     d.    virusuri, bacterii, ciuperci, micoplasme, plante neparazite   ...      ...     2.    Bolile neinfecțioase (fiziologice) sunt provocate de:  a.    condiții de mediu   ...     b.    agenți patogeni   ...     c.    agenți patogeni, condiții de mediu   ...     d.    agenți patogeni,   ...      ...     3.    Ciuruirea constă în apariția de orificii pe frunze, pe locul unde au fost:  a.    pustule   ...     b.    micelii   ...     c.    clorozări   ...     d.    pete circulare   ...      ...     4.    Ariceala (nanismul) este boala prin care:  a.    planta se necrozează   ...     b.    planta rămâne de talie mică   ...     c.    pe plantă apar leziuni   ...     d.    pe plantă apar scurgeri de clei   ...      ...     5.    Extirparea tumorilor este o metodă de prevenire a îmbolnăvirii plantelor și de combatere a agenților patogeni, de natură:  a.    chimică   ...     b.    biologică   ...     c.    fizică   ...     d.    mecanică   ...      ...      ...     I.2.    Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (1, 2, 3, 4, 5) și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera F, dacă apreciați că răspunsul este fals. 10 puncte  1.    Clorozele se produc datorită pierderii clorofilei și sunt decolorări ale frunzei.   ...     2.    Incubația constă în pătrunderea agentului patogen în plantă și începerea parazitării.   ...     3.    Hipertrofiile sunt excrescențe rezultate în urma înmulțirii exagerate a celulelor.   ...     4.    Bactericidele sunt substanțe chimice folosite pentru combaterea ciupercilor.   ...     5.    Ofilirea poate fi produsă de condiții de mediu sau de unii agenți patogeni.   ...      ...     I.3.    În coloana A sunt enumerate tipuri de modificări produse de agenții patogeni, iar în coloana B, descrierea modificărilor produse de agenții patogeni. Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. 10 puncte    A. Modificări produse de agenții patogeni     B. Descrierea modificărilor produse de agenții patogeni       1.Cloroze   2.Hipertrofii   3.Atrofii   4.Pustule   5.Ciuruirea     a.aglomerări de spori   b.decolorări ale frunzelor   c.excrescențe pe diferite organe ale plantei   d.perforări ale frunzelor planta sau numai o parte din ea rămâne mica    e.pete de diferite culori pe frunze        ...       
				 + 
			   SUBIECTUL II (30 de puncte)       II.1.    Scrieți cifrele 1, 2, 3, 4, 5 și în dreptul fiecăreia scrieți noțiunea care completează spațiile libere corespunzătoare, astfel încât afirmația să fie corectă. 10 puncte  a.    Bolile plantelor cultivate reprezintă abateri ale .........1............. sau ........2.............   ...     b.    Bolile plantelor sunt produse de organisme .........3......... sau de condițiile de mediu.   ...     c.    Infecția reprezintă ........4.......... agentului patogen în plantă și ........5.......... parazitării.   ...      ...     II.2.    Răspundeți la următoarele cerințe referitoare la măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor plantelor: 20 puncte  a.    Enumerați măsurile fitotehnice.   ...     b.    Precizați măsurile biologice.   ...     c.    Precizați două măsuri mecanice.   ...      ...       
				 + 
			   SUBIECTUL III (30 de puncte)          Alcătuiți un eseu cu titlul "Măsuri chimice de prevenire și combatere a bolilor la plante" după următoarea structură de idei:  a.    avantajele și dezavantajele folosirii măsurilor chimice;   ...     b.    clasificarea produselor chimice folosite împotriva bolilor la plante;   ...     c.    aplicarea produselor pentru combaterea agenților patogeni (tipuri de tratamente, mașini și echipamente).   ...              BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE         SUBIECTUL I (30 de puncte)  I.1.    (10 puncte)     1 - c; 2 - a; 3 - d; 4 - b; 5 - d.       Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului 0 puncte.     ...     I.2.    (10 puncte)     1 - A; 2 - F; 3 - A; 4 - F; 5 - A.       Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului 0 puncte.     ...     I.3.    (10 puncte)     1 - b; 2 - c;  3 - e;  4 - a;  5 - d.       Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului 0 puncte.     ...          SUBIECTUL II (30 de puncte)  II.1.    (10 puncte)     1 - morfologiei; 2 - fiziologiei; 3 - parazite; 4 - pătrunderea; 5 - începerea.       Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului 0 puncte.     ...     II.2.    (20 puncte)  a.    10 puncte     Măsurile fitotehnice de prevenire a îmbolnăvirilor plantelor sunt:  –   alegerea potrivită a terenului pentru amplasarea culturii, respectându-se rotația;   ...     –   lucrările solului au ca efect distrugerea resturilor cu agenți patogeni;   ...     –   alegerea seminței - sămânța trebuie să fie sănătoasă, fără spori sau micelii de rezistență pe ea;   ...     –   lucrările de întreținere a culturilor au ca efect împiedicarea răspândirii agenților patogeni;   ...     –   condiționarea semințelor și depozitarea corespunzătoare.   ...          Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte).       Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct (5 x 1 punct = 5 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului 0 puncte.     ...     b.    6 puncte     Măsurile biologice folosite pentru prevenirea îmbolnăvirilor plantelor sunt:  –   folosirea de virusuri care distrug bacteriile;   ...     –   folosirea hiperparaziților - specii de ciuperci microscopice care se dezvoltă pe ciupercile fitopatogene;   ...     –   folosirea antibioticelor și fitoncidelor.   ...          Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte (3 x 2 puncte = 6 puncte).       Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct (3 x 1 punct = 3 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului 0 puncte     ...     c.    4 puncte     Măsurile mecanice folosite pentru prevenirea îmbolnăvirilor plantelor sunt:  –   tăierea și eliminarea ramurilor atacate, îndeosebi la pomii fructiferi, viță de vie;   ...     –   extirparea tumorilor, a plantelor parazite;   ...     –   curățirea semințelor cu selectoare sau instalații speciale.   ...          Pentru oricare două răspunsuri corecte se acordă câte 2 puncte (2 x 2 puncte = 4 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.     ...      ...          SUBIECTUL III 30 de puncte  a.    (6 puncte)     Avantajul folosirii tratamentelor cu substanțe chimice este că acțiunea asupra agentului patogen este rapidă.       Dezavantajul este că poate produce poluarea mediului și a produselor plantelor.       Pentru fiecare precizare corectă se acordă câte 2 puncte (3 x 2 puncte = 6 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.     ...     b.    (12 puncte)     Substanțele chimice folosite pentru combaterea agenților patogeni se clasifică în:  –   bactericide (folosite pentru combaterea bacteriilor)   ...     –   fungicide (folosite pentru combaterea ciupercilor)   ...          Aceste substanțe pot avea acțiune de contact sau acțiune sistemică (acestea pătrund în plantă, ajung în sevă și se răspândesc în toată planta, protejând și organele pe care nu au ajuns pesticidele prin stropire).       Pentru fiecare precizare corectă se acordă câte 2 puncte (6 x 2 puncte =12 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.     ...     c.    (12 puncte)     Aplicarea produselor pentru combaterea agenților patogeni se poate realiza prin:  –   tratamente uscate - se fac prăfuiri în cultură sau la semințe;   ...     –   tratamente umede - se fac stropiri, cufundarea semințelor sau materialului de plantat, umectarea acestora cu pesticidul respectiv;   ...     –   tratamente gazoase - se fac cu substanțe ușor volatile (formolul, la combaterea tăciunelui ovăzului).   ...          Aplicarea fungicidelor se face cu mașini de stropit sau prăfuit terestre.       Pentru fiecare precizare corectă se acordă câte 1 punct (12 x 1 punct = 12 puncte).       Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.     ...            LUCRARE PRACTICĂ         TEMA LUCRĂRII: Măsuri chimice de prevenire a îmbolnăvirii plantelor și de combatere a agenților patogeni       Rezultate ale învățării evaluate    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Boli   1.1.23.Noțiunea de boală și de simptom   1.1.24.Clasificarea bolilor   1.1.25.Modificările produse de agenții patogeni pe plante   1.1.26.Metode de prevenire și combatere a bolilor     1.2.27. Identificarea sortimentelor de fungicide.   1.2.28. Executarea lucrărilor de combatere a bolilor.   1.2.44.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate   1.2.45.Raportarea rezultatelor activităților profesionale, desfășurate în vederea asigurării condițiilor de viață pentru plantele cultivate   1.2.46.Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind factorii de viață pentru plantele   cultivate     1.3.17.Utilizarea tehnicilor de căutare adecvate surselor de informații pe internet și extragerea celor relevante despre bolile plantelor cultivate   1.3.18.Utilizarea autonomă a materialului pentru recunoașterea modificărilor produse de agenții patogeni pe organele plantelor   1.3.19.Utilizarea autonomă a materialului pentru identificarea sortimentelor de pesticide   1.3.20.Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul executării lucrărilor de combaterea bolilor   1.3.21.Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă            Enunțul temei pentru proba practică:     Executați lucrările de combatere a manei la cartof pe o suprafață de 20 ari.         Sarcini de lucru:  a.    Selectarea echipamentului de lucru pentru executarea lucrărilor de combatere a manei la cartof.   ...     b.    Organizarea locului de muncă: aprovizionarea cu materiale necesare lucrării de combatere a manei la cartof.   ...     c.    Calcularea cantității de soluție necesară pentru suprafața de 20 ari.   ...     d.    Prepararea soluției pentru tratamente fitosanitare.   ...     e.    Executarea propriu-zisă a lucrării de combatere a manei la cartof.   ...     f.    Verificarea calității lucrării executate.   ...     g.    Respectarea normelor de sănătate și securitate a muncii.   ...     h.    Utilizarea limbajului de specialitate.   ...          Organizarea clasei: pe grupe de elevi.       Materiale: fungicide, prospecte de fungicide, aparate portabile, cântar, echipamente de protecția muncii.       Timp de lucru: 120 minute.         FIȘA DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE         Numele și prenumele elevului: ............      Nr. crt.     A. Criterii de evaluare proba practică     Indicatori de realizare     Punctaj maxim pe indicator     Punctaj acordat       1.     Primirea și planificarea sarcinii de lucru   (maxim 20 p)     Selectarea echipamentului de lucru pentru executarea lucrărilor de combatere a manei la cartof     10 p            Organizarea locului de muncă: aprovizionarea cu materiale necesare lucrării de combatere a manei la cartof     10 p            2.     Realizarea sarcinii de lucru   (maxim 50 p)     Calcularea cantității de soluție necesară pentru suprafața de 20 ari     10 p            Prepararea  soluției  pentru  tratamente fitosanitare     20 p            Executarea propriu-zisă a lucrării de combatere a manei la cartof     20 p            TOTAL MAXIM PROBĂ PRACTICĂ     70 p            1.     Prezentarea sarcinii realizate   (maxim 30 p)     1. Verificarea calității lucrării executate     10 p            2. Respectarea normelor de sănătate și securitate a muncii     10 p            3. Utilizarea limbajului de specialitate     10 p            TOTAL MAXIM PROBA ORALĂ     30 p            PUNCTAJ TOTAL     100 p            PUNCTAJ FINAL               Pentru evaluare poate fi folosită Lista de control/verificare a abilităților și atitudinilor formate la elevi.      Atitudinea elevului față de sarcina de lucru     Da     Nu       A urmat instrucțiunile                 A solicitat ajutor atunci când a avut nevoie                 A colaborat cu membrii echipei de lucru                 A utilizat corect materialele                 A respectat normele de securitate și sănătate în muncă                 A utilizat corect vocabularul comun și cel de specialitate                 A dus activitatea până la capăt                 A raportat rezultatele activităților profesionale                 A pus echipamentele la locul lor după utilizare                 A făcut curat la locul de muncă                    ● Bibliografie  1.    Patape, M., Moisiu, M., Scrioșteanu, C., Zamfir, E., Ilie, M., Manual pentru cultura de specialitate, Agricultură, Teorie, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2006   ...     2.    Patape, M., Moisiu, M., Scrioșteanu, C., Zamfir, E., Ilie, M., Manual pentru cultura de specialitate, Agricultură, Practică, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2006   ...     3.    Scrioșteanu, C., Untărescu, G., Agropedologie, Manual pentru clasa a XI-a, Specializarea agricol și agromontan, Editura Gimnasium, 2001   ...     4.    Scurtu, M., Florea, G., Honțuș, D., Pedagogie, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, București, 2006   ...     5.    Auxiliare curriculare   ...     6.    Colecții de fotografii, pliante, reviste de specialitate   ...     7.    Pagini Web: www.google.ro   ...         
				 + 
			   MODUL II: CREȘTEREA ANIMALELOR          ● Notă introductivă     Modulul "Creșterea animalelor" e componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Agricultură, face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică aferente clasei a X-a, învățământ profesional.       Modulul are alocat un număr de 182 ore/an, conform planului de învățământ, din care:  –   98 ore/an - laborator tehnologic   ...     –   84 ore/an - instruire practică   ...          Modulul "Creșterea animalelor" este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Agricultură sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.         ● Structură modul     Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării      URÎ 2. CREȘTEREA ANIMALELOR     Conținuturile învățării       Rezultate ale învățării (codificate conform SPP)       Cunoștințe     Abilități     Atitudini       2.1.1     2.2.1   2.2.2   2.2.3     2.3.1   2.3.2     •Animalul, mijloc de producție   -Importanța creșterii animalelor;   -Domesticirea animalelor;   -Sistematica zootehnică: specia, rasa, linia;   -Principalele specii de animale (taurine, bubaline, ovine, caprine, suine, cabaline, păsări): caracterele generale, de exterior și productive.       2.1.2     2.2.4   2.2.5   2.2.6   2.2.7   2.2.8     2.3.3   2.3.4     •Exteriorul animalelor și păsărilor   -Abordarea și contenția animalelor și păsărilor;   -Examenul analitic: elementele examenului analitic; examenul regiunilor corporale; aprecierea aplomburilor;   -Conformația și constituția corporală;   -Culorile și particularitățile de culoare;   -Tipuri morfoproductive;   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările de apreciere a exteriorului animalelor și păsărilor.       2.1.3     2.2.9   2.2.10   2.2.11     2.3.5   2.3.6   2.3.7     •Igiena corporală a animalelor domestice   -Funcțiile și rolul igienic al pielii;   -Îngrijirea pielii și părului: pansajul, tunsul, îmbăierea, codinirea, ecornarea și decornuțarea;   -Îngrijirea ongloanelor copitelor: scurtarea, curățarea, potcovitul;   -Semne de boală la animale și păsări;   - Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările de îngrijire a animalelor.       2.1.4     2.2.12   2.2.13   2.2.14     2.3.8   2.3.9   2.3.10     •Igienizarea adăposturilor   -Tipuri de igienizare: curentă, periodică;   -Metode de igienizare a adăposturilor: mecanică și chimică;   -Microclimatul din adăposturi: factori fizici (temperatura, umiditatea, curenții de aer, luminozitate), factori chimici (gazele nocive), factori biologici (microorganisme, pulberi);   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările de igienizare a adăposturilor.       2.1.5     2.2.15   2.2.16   2.2.17     2.3.11   2.3.12     •Sisteme de întreținere a animalelor   -Tipuri de adăposturi: grajduri, saivane, hale, puiernițe;   -Caracteristici constructive ale adăposturilor: amplasare, orientare, componentele adăpostului, amenajare interioară și exterioară;   -Sisteme de întreținere a animalelor: gospodăresc, semiintensiv, intensiv.       2.1.6     2.2.18   2.2.19   2.2.20   2.2.21   2.2.22     2.3.13   2.3.14   2.3.15     •Hrănirea animalelor și păsărilor domestice   -Aparatul digestiv   -Rolul și sistematizarea aparatului digestiv: criterii anatomice și criterii funcționale;   -Aparatul digestiv la mamifere – componente;   -Aparatul digestiv la păsări – componente;   -Glandele anexe;   -Digestia.   Sortimente de furaje (nutrețuri)   -Rolul furajelor în organismul animal: definiție, valoare nutritivă;   -Compoziția chimică a furajelor: schema, rolul substanțelor nutritive în organismul animal;   -Grupe de nutrețuri folosite în hrana animalelor și păsărilor domestice: clasificare, apreciere;   -Caracteristici organoleptice ale furajelor.   Prelucrarea și conservarea nutrețurilor   -Tehnici de obținere a fânului: uscare naturală (pe sol, pe suporți);   -Procedee fizice și biologice de prepararea nutrețurilor în condiții gospodărești;   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările de prelucrare și conservare a nutrețurilor.   Hrănirea pe specii și categorii de animale   -Furaje recomandate pe specii (taurine, bubaline, ovine, caprine, cabaline, suine, păsări) în funcție de sezon: lista de furaje, cantități recomandate;   -Necesarul de hrană pentru animale și păsări domestice pe perioade determinate;   -Tehnica administrării hranei în condiții igienice pe specii și categorii de animale (de vârstă, de greutate, de producție);   -Program de hrănire pe specii: stabulație, pășune;   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările de hrănire a animalelor.       2.1.7     2.2.23   2.2.24   2.2.25   2.2.26   2.2.27   2.2.28   2.2.29   2.2.30     2.3.16   2.3.17   2.3.18     •Înmulțirea animalelor și păsărilor domestice   Aparatul genital la animale și păsări   -Rolul aparatului genital în organismul animal: elaborare de celule sexuale, copulație;   -Aparatul genital mascul – componente: testicule, epididim, uretră, penis;   -Aparat genital femel – componente: ovare, oviducte, uter, gât uterin, vagin, vulvă.   Tehnica folosirii animalelor la reproducție   -Perioadele aparatului genital: pregenitală, genitală, postgenitală;   -Criterii de introducere a animalelor la reproducție: varstă, greutate, stare de întreținere;   -Ciclului sexual: proestru, estru, metestru, diestru, particularități pe specii;   -Semnele de exterior ale animalelor în călduri.   Monta   -Sisteme de montă: liberă, dirijată;   -Particularitățile montei pe specii: gonit, vierit, bătaie, mârlit, cocoșit;   -Supravegherea montei: împerecherea, însemnarea și notarea animalelor;   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările de înmulțire a animalelor și păsărilor.   Gestația   -Durata gestației pe specii de mamifere: taurine, bubaline, ovine, caprine, suine, iepuri, animale de blană, carnivore;   -Perioada de incubație la speciile de păsări: găină, curcă, gâscă, rață, struț;   -Incubația naturală și artificială: avantaje, dezavantaje, controlul biologic al incubației;   -Semnele gestației;   -Comportamentul animalelor gestante pentru prevenirea avorturilor: agitație, scurgeri vaginale, atitudini forțate.   Fătarea și asistența la fătare   -Semnele fătării și eclozării;   -Stadiile fătării: deschiderea gâtului uterin, expulzarea fătului, eliminarea învelitorilor fetale;   -Materiale și instrumente necesare asistenței la fătare;   -Tehnica acordării îngrijirilor nou-născuților;   -Tehnica îngrijirii puilor după ecloziune;   -Tehnica îngrijirii mamelor după fătare;   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la lucrările privind asistența la fătare.       2.1.8     2.2.31   2.2.32   2.2.33   2.2.34   2.2.35   2.2.36     2.3.19   2.3.20   2.3.21   2.3.22     •Producțiile animaliere   -Producții furnizate de animale și păsări domestice:   -Noțiuni de produs și producție animală   -Importanța producției animale;   -Producțiile animale principale și secundare.   Producția de lapte:   -Factorii care influențează producția de lapte;   -Mulsul manual   -Caracteristicile organoleptice și fizice ale laptelui;   -Compoziția chimică a laptelui;   -Controlul producției de lapte: controlul cantitativ pe zi, pe perioadă de control, pe lactație normală; controlul calitativ- metoda Gerber;   -Produse lactate.   Producția de carne:   -Factorii care influențează producția de carne;   -Caracteristicile organoleptice ale cărnii;   -Compoziția chimică a cărnii la diferite specii de animale;   -Sacrificarea animalelor;   -Controlul producției de carne: determinarea greutății vii, determinarea sporului total și mediu zilnic, controlul pe carcasă;   -Produse din carne.   Producția de lână, pielicele, piei și blănuri   -Factorii care influențează producția de lână, pielicele, piei și blănuri;   -Însușirile calitative ale fibrelor de lână și pielicelelor;   -Însușirile calitative ale pieilor și blănurilor;   -Recoltarea producției de lână, pielicele, piei și blănuri.   Producția de ouă:   -Factorii care influențează producția de ouă;   -Caracteristicile merceologice ale ouălor;   -Compozița chimică a ouălor la diferite specii de păsări domestice;   -Recoltarea ouălor;   -Controlul și evidența producției de ouă: producție individuală și totală;   -Norme specifice de securitate și sănătate în muncă.       2.1.9     2.2.37     2.3.23     •Măsuri privind protecția mediului în sectorul zootehnic   -Aerul, factor ce influențează sănătatea și producția animală: aerul din adăposturi, radiațiile solare, vremea și clima, aclimatizarea animalelor;   -Solul, factor ce influențează sănătatea și producția animală: solul și circuitul materiei în natură, transmiterea bolilor prin intermediul solului, măsuri pentru menținerea salubrității solului;   -Apa, factor ce influențează sănătatea și producța animală: sursele de apă din natură, normele de apreciere a apei potabile, purificarea și dezinfecția apelor, sistemele și instalațiile de aprovizionare cu apă, necesarul de apă și adăparea animalelor;   -Apa, mijloc de răspândire a bolilor la animale;   -Evacuarea dejecțiilor și protecția mediului înconjurător.       2.1.10     2.2.38   2.2.39   2.2.40   2.2.41   2.2.42   2.2.43   2.2.44   2.2.45   2.2.46   2.2.47     2.3.24   2.3.25   2.3.26   2.3.27   2.3.28   2.3.29   2.3.30   2.3.31   2.3.32   2.3.33   2.3.34   2.3.35   2.3.36   2.3.37     •Valorificarea producțiilor animaliere   -Formele de valorificare a produselor animaliere: piața liberă, piața agenților economici, piața unităților integrate, piață specializată;   -Transformarea, distribuirea, transportul și comercializarea produselor animaliere;   -Valorificarea directă a produselor animaliere: formele individuale de vânzare directă, formele colective de vânzare directă;   -Valorificarea animalelor pentru carne;   -Valorificarea laptelui și a produselor lactate;   -Valorificarea lânii;   -Valorificarea producției de ouă.             ● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):  –   Materii prime și materiale: soluții medicamentoase, var stins, formol, sodă caustică, clorură de var, organe digestive proaspete sau conservate, furaje, vaselină neutră; organe genitale proaspete sau conservate, mulaje, postere, animale vii, vopsea alimentară, găleți, furaje, registru de evidență a montelor și fătărilor, planșe, lapte, carne, ouă, șuvițe de lână, colecție de pielicele, piei, blănuri, pahare, farfurii, eprubete, baghete, foarfecă,cuțite, reactivi chimici, cofraje, fișe pentru evidența producției, standarde de calitate pentru producțiile animaliere, imagini foto, albume, filme video.   ...     –   Aparate, instrumente și unelte de lucru: iavașă, mucarniță, frânghii, gâtar, căpăstru, clește, inel nazal, foarfecă, mașina de tuns, țesală, perie, pieptene, raz, mătură, roabă, cărucior, lopată, furcă, pompă de văruit, bidinea, trafalet, frânghii, bisturie, felinar, lanternă, alcool, tinctură de iod, prelată, cârpe, Trusa Gerber, Analizor lapte și produse lactate, termolactodensimetru, instrumente de laborator, Analizor carne și produse din carne, Trichineloscop, computer, videoproiector, imprimantă, aplicații informatice.   ...     –   Utilaje și instalații din zootehnie: mori, amestecător, tocătoare, instalații de hrănire, instalații de adăpare, transportoare, remorca amestecătoare, instalații de ventilare, încălzire și iluminat, instalații cu racleți batanți, instalații cu lopeți mecanice, instalații cu lamă racloare transversal, instalații cu bandă colectoare, boxe pentru montă, boxe pentru fătare, răcitoare, instalație de recoltat ouă; instalație de sortat, clasat și ambalat ouă, computer, videoproiector, aplicații informatice.   ...     –   Echipamente: computer, videoproiector, aplicații informatice, echipament de protecție.   ...          ● Sugestii metodologice     La baza elaborării curriculum-ului "Creșterea animalelor" a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de rezultate ale învățării ,,Creșterea animalelor".       Standardul de Pregătire Profesională s-a proiectat după un model nou, centrat pe rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități, atitudini).       Conținuturile modulului trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor, prin folosirea metodelor și procedeelor didactice perfect adaptate scopurilor propuse.       Metodele de învățământ ("odos" = cale, drum; "metha" = către, spre) reprezintă căile folosite în școală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința.       Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor, exercițiul, mozaicul, lucrul pe stațiuni, portofoliul de grup, cadranele, explozia solară, metoda Frisco etc., în care activitatea didactică este centrată pe elev, au eficiență maximă în procesul de predare - învățare.       Utilizarea metodelor activ-participative în procesul instructiv educativ accelerează însușirea cunoștințelor, formarea abilităților și aptitudinilor și contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice.       Alegerea metodelor activ participative nu reprezintă un scop în sine, ci se realizează în funcție de conținuturile de învățare, de obiectivele propuse, de participanți și de modalitățile de integrare adecvată în strategia generală, însă este recomandat să se folosească în combinație cu metodele tradiționale. Nu se poate face o delimitare fermă între metodele tradiționale și cele moderne, iar "în funcție de abordările profesorului, bariera dintre ele se atenuează sau chiar poate să dispară".       Deși învățarea este eminamente o activitate proprie, ținând de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei, nu este mai puțin adevărat că relațiile interpersonale, de grup, sunt un factor indispensabil apariției și construirii învățării personale și colective. "Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă." (Ioan Cerghit)       Se recomandă ca orele să se desfășoare în laboratoare sau/ și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unitățile de rezultate ale învățării.       Pregătirea practică în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la agentul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării.       Pentru eficientizarea procesului de predare/ învățare, profesorul trebuie să-și proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fișe de documentare, fișe de lucru, fișe de observație, probe de evaluare și autoevaluare, prin pregătirea materialelor necesare, precum și a spațiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoștințe, să-și formeze abilitățile și atitudinile cerute de unitatea de rezultate ale învățării.         Exemplificare metodă didactică:       METODA MOZAIC sau PREDAREA RECIPROCĂ         Structurile cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri cooperative, în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învățare.       Schema specifică:  –   grupuri cooperative (distribuirea materialelor);   ...     –   grupuri expert (învățare și pregătire);   ...     –   grupuri cooperative (predare și verificare).   ...          Etape de bază:  1.    Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru  –   Profesorul împarte tema de studiu în 4-5 subteme;   ...     –   Solicită elevilor să numere până la 4 sau 5 (în funcție de numărul de subteme) și distribuie fiecărui elev materialul ce conține detalierea subtemei corespunzătoare numărului său; li se precizează elevilor faptul că vor învăța și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind responsabili de rezultatele învățării acestora;   ...     –   Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte.   ...      ...     2.    Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor  –   Elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat, se vor constitui în grupuri de experți (numărul grupurilor de experți va fi același cu numărul de subteme stabilite);   ...     –   Experții studiază și aprofundează împreună materialul distribuit, identifică modalități eficiente de ,,predare" a respectivului conținut, precum și de verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ.   ...      ...     3.    Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării  –   Se reconstituie grupurile cooperative;   ...     –   Fiecare expert ,,predă" conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă;   ...     –   Fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe care le transmit colegii lui, experți în diferite probleme.   ...      ...          Aplicație:         Exemplu de utilizare        METODA MOZAIC sau PREDAREA RECIPROCĂ         Rezultate ale învățării vizate:    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       2.1.7. Înmulțirea animalelor și păsărilor domestice     2.2.24 Depistarea animalelor în călduri și executarea montei     2.3.16 Executarea responsabilă a sarcinilor de lucru privind înmulțirea animalelor în condiții de autonomie restrânsă și sub supraveghere directă            TEMA: Tehnica folosirii animalelor la reproducție - Ciclul sexual         FIȘĂ DE DOCUMENTARE        CICLUL SEXUAL LA ANIMALE         DEFINIȚIE :     Timpul scurs de la începutul unei perioade de activitate sexuală, până la începutul altei perioade de activitate sexuală se numește ciclul sexual sau estral.         Într-un ciclu sexual se deosebesc patru stadii sau faze:     FAZA DE PROESTRU  –   crește și se maturează foliculul ovarian   ...     –   congestia căilor genitale   ...          FAZA DE ESTRU  –   Are loc desprinderea ovulei de pe suprafața ovarului   ...     –   Uterul crește în volum și este pregătit pentru primirea ovulei fecundate   ...     –   Căile genitale sunt puternic congestionate și tumefiate   ...     –   Femela manifestă dorința de împerechere (libidoul) sub forma așa numitelor călduri   ...          FAZA DE METESTRU  –   În cazul în care, în urma montei, are loc procesul de fecundație, se formează corpul galben de gestație   ...          FAZA DE DIESTRU - În cazul în care nu are loc procesul de fecundație, aparatul genital revine la normal și intră în repaus           FIȘĂ DE LUCRU - METODA MOZAIC         La femele ciclul sexual se desfășoară în patru faze sau stadii, când au loc modificări ale aparatului genital femel.       SARCINI DE LUCRU:  1.    studiați fișa de documentare și precizați în fișa de lucru modificările care au loc în faza de proestru ............     → transmite colegilor din grupă aceste informații     ...     2.    studiați fișa de documentare și precizați în fișa de lucru modificările care au loc în faza de estru ............     → transmite colegilor din grupă aceste informații     ...     3.    studiați fișa de documentare și precizați în fișa de lucru modificările care au loc în faza de metestru ............     → transmite colegilor din grupă aceste informații     ...     4.    studiați fișa de documentare și precizați în fișa de lucru modificările care au loc în faza de diestru ............     → transmite colegilor din grupă aceste informații     ...          CUM SĂ ÎNCEPEȚI? Dacă metoda vi se pare nouă sau mai greu de aplicat, iată câteva sugestii care vă ajută să vă orientați gândirea și proiectarea în această direcție: * Se utilizează diagrama de tip "pânză de păianjen"pentru formarea grupelor de lucru, astfel:          → PASUL I - formează trei grupe (I; II; III;) a câte patru elevi pe care îi numerotezi de la 1 la 4 (1, 2, 3, 4 );       → PASUL II - cele trei grupe vor fi dezmembrate pentru a forma alte patru grupe de experți (A, B, C, D) astfel:     ● Elevii cu numărul 1 din grupele inițiale vor forma grupa grupa de experți A (1, 1, 1 );       ● Elevii cu numărul 2 din grupele inițiale vor forma grupa grupa de experți B (2, 2, 2 );       ● Elevii cu numărul 3 din grupele inițiale vor forma grupa grupa de experți C (3, 3, 3 );       ● Elevii cu numărul 4 din grupele inițiale vor forma grupa grupa de experți D (4, 4, 4 );         → PASUL III - pentru fiecare grupă grupa de experți nou formată (A, B, C, D) întocmiți câte o fișă de lucru cu sarcină precisă (fișele de lucru nr. 1, 2, 3, 4);       → PASUL IV - fișa de lucru nr. 1 este înmânată grupei A, unde se găsesc elevii cu nr.1, împreună cu fișa de documentare "Ciclul sexual la animale";       → PASUL V - fișa de lucru nr. 2 este înmânată grupei B, unde se găsesc elevii cu nr.2, împreună cu fișa de documentare "Ciclul sexual la animale";       → PASUL VI - fișa de lucru nr. 3 este înmânată grupei C, unde se găsesc elevii cu nr.3, împreună cu fișa de documentare "Ciclul sexual la animale";       → PASUL VII - fișa de lucru nr. 4 este înmânată grupei D, unde se găsesc elevii cu nr.4, împreună cu fișa de documentare "Ciclul sexual la animale";       → PASUL VIII - elevii fiecărei grupe vor studia împreună fișa de documentare de unde vor extrage informațiile pentru completarea fișelor de lucru;       → PASUL IX - după rezolvarea sarcinilor de lucru aceste grupe de experți se vor destrăma pentru a forma din nou grupele inițiale (I; II; III;); în fiecare din aceste grupe vom găsi elevii cu numerele 1, 2, 3, 4, care dețin rezolvarea celor patru sarcini de lucru; rezolvările vor fi transmise colegilor din grupă după cum urmează:     ● Sarcina de lucru nr. 1 rezolvată de elevul cu nr.1, va fi transmisă de către acesta, elevilor cu nr. 2, 3, 4;       ● Sarcina de lucru nr. 2 rezolvată de elevul cu nr. 2, va fi transmisă de către acesta, elevilor cu nr. 1, 3, 4;       ● Sarcina de lucru nr. 3 rezolvată de elevul cu nr. 3, va fi transmisă de către acesta, elevilor cu nr. 1, 2, 4;       ● Sarcina de lucru nr. 4 rezolvată de elevul cu nr. 4, va fi transmisă de către acesta, elevilor cu nr. 1, 2, 3;     → PASUL X - Profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat; se evaluează activitatea elevilor printr-un test sau prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi;         Timp de lucru 1 oră       → Este important să cunoaștem, care vor fi resursele materiale folosite (fișe de lucru, fișe de documentare, fișe de evaluare, poze, manuale, informații de pe internet etc.);       → În loc să vorbiți despre ......., lăsați elevii să lucreze cu resursele;       → Învățarea va fi condusă de elevi și orientată pe sarcină precisă;       → Elevilor li se explică scopul și obiectivele acestei metode de lucru, modul de rezolvare a sarcinilor și cum vor fi evaluate; participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;       → Profesorul facilitează procesul, rolul lui se schimbă: în loc de predare, furnizează resurse, dă sugestii când elevii se împotmolesc, păstrează ordinea;       → Când se prezintă sarcina rezolvată, elevii învață unii de la ceilalți;       → Elevii își vor dezvolta competențe psihosociale, cognitive, de comunicare;       → Dezvoltarea inteligenței interpersonale; Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;       → Consolidarea încrederii în propriile forțe;       → Desigur că nu avem timp să predăm așa mereu, important este ca, din când în când, să oferim o varietate de abordări ale problemei pentru ca procesele de învățare să devină creative, dirijate de elevi și să dezvolte tehnicile de comunicare;       → O astfel de metodă acoperă toate stilurile de învățare (auditiv, vizual, practic);       → Urmăriți activitatea cu ajutorul fișei de observare bifând cu "X":           FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII        NR. CR T.     ELEMENTE DE OBSERVARE     GRUPELE       I     II     III       da     nu     da     nu     da     nu       1     Au fost înțelese obiectivele activității efectuate?                                     2     A fost înțeles scopul acestei metode?                                     3     Au fost organizați bine elevii?                                     4     S-au folosit corect resursele materiale?                                     5     Elevii au cooperat pentru realizarea sarcinilor de lucru?                                     6     Elevii au rezolvat sarcinile de lucru?                                     7     Au cerut explicații suplimentare sau ajutor profesorului ?                                     8     S-au completat corect fișele de lucru?                                     9     S-au transmis corect informațiile colegilor din grupă?                                     10     S-a făcut evaluarea activității?                                        Autorii propun următoarele activități de învățare, ce se pot utiliza în cadrul orelor de pregătire practică prin laborator tehnologic la modulul "Creșterea animalelor":  1.    Identificare principalelor specii de animale (taurine, bubaline, ovine, caprine, suine, cabaline, păsări): caracterele generale, de exterior și productive.   ...     2.    Executarea abordării și contenției speciilor  de animale și păsări.   ...     3.    Delimitarea regiunilor corporale și depistarea defectelor de aplomb.   ...     4.    Examinarea conformației, constituției și culorilor animalelor și păsărilor.   ...     5.    Îngrijirea pielii și părului: pansajul, tunsul, îmbăierea, codinirea, ecornarea și decornuțarea.   ...     6.    Îngrijirea ongloanelor și copitelor: scurtarea, curățarea, potcovitul.   ...     7.    Semne de boală la animale și păsări.   ...     8.    Calcularea concentrației soluțiilor de igienizare și executarea igienizării adăposturilor.   ...     9.    Asigurarea indicilor de microclimat în adăposturi.   ...     10.    Identificarea sistemelor de întreținere a animalelor și păsărilor.   ...     11.    Identificarea adăposturilor pentru animale și păsări.   ...     12.    Identificarea componentelor aparatului digestiv și analizarea digestiei.   ...     13.    Identificarea și aprecierea sortimentelor de furaje.   ...     14.    Calcularea cantităților necesare de hrană pentru perioade determinate (lună, trimestru, semestru, an) pe specii și categorii de animale și păsări.   ...     15.    Prepararea nutrețurilor în condiții gospodărești și administrarea hranei pe specii și categorii de animale și păsări.   ...     16.    Tehnica administrării hranei în condiții igienice pe specii și categorii de animale (de vârstă, de greutate, de producție).   ...     17.    Program de hrănire pe specii: stabulație, pășune.   ...     18.    Identificarea componentelor aparatelor genitale la animale și păsări.   ...     19.    Depistarea animalelor în călduri și executarea montei.   ...     20.    Executarea înmulțirii păsărilor.   ...     21.    Depistarea animalelor gestante.   ...     22.    Identificarea semnelor fătării și eclozării.   ...     23.    Pregătirea materialelor și instrumentelor necesare asistenței la fătare.   ...     24.    Acordarea îngrijirilor nou-născuților și a mamelor după fătare.   ...     25.    Identificarea producțiilor obținute de la specii de animale și păsări.   ...     26.    Recoltarea producțiilor animaliere și executarea controlului cantitativ și calitativ.   ...     27.    Obținerea produselor tradiționale.   ...     28.    Utilizarea standardelor de produs.   ...     29.    Valorificarea producțiilor animaliere.   ...     30.    Aplicarea măsurilor pentru protecția mediului în sectorul zootehnic.   ...     31.    Evacuarea dejecțiilor și protecția mediului înconjurător.   ...          ● Sugestii privind evaluarea     Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii au atins rezultatele învățării și și-au format competențele stabilite în standardele de pregătire profesională.       Este esențial ca metoda(ele) de evaluare utilizată(e) să permită cadrelor didactice să înregistreze dacă fiecare rezultat al învățării a fost atins și că legătura dintre cele două: evaluare-rezultat al învățării realizat este clar evidențiată.       Relația dintre metodele de evaluare și unitatea de rezultate ale învățării "Creșterea animalelor" trebuie să fie una flexibilă și să-i includă pe toți elevii, ca reflectare a asigurării șanselor egale la educație.       Practicile de evaluare trebuie să țină cont de nevoile speciale ale elevului la nivel individual; evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev șansa de a reuși, de exemplu:     ● Dacă elevul are dificultăți de scriere, se poate aplica o evaluare orală;       ● Dacă elevul a avut parte de experiențe negative în cazul unor examinări formale, se vor lua în considerare metode de evaluare alternative, pentru a-i încuraja dezvoltarea respectului de sine și a motivației;         Pentru evaluarea modulului "Creșterea animalelor" se pot utiliza următoarele metode de evaluare:     ● Metode de evaluare clasice - lucrări scrise, chestionări orale, lucrări practice       ● Metode alternative de evaluare - observarea sistematică a comportamentului elevilor, a atitudinilor față de o sarcină dată și a comunicării acestora:  –   Joc de rol   ...     –   Întrebări și răspunsuri   ...     –   Studiu de caz   ...     –   Prezentări   ...     –   Discuții   ...     –   Teste de control pe hârtie   ...     –   Teste de control computerizate   ...     –   Investigarea   ...     –   Proiectul   ...     –   Portofoliul   ...              Pentru modulul "Creșterea animalelor" folosiți aceste metode de evaluare ținând cont de stilurile de învățare ale elevilor (auditiv, vizual, practic).       Rezultatele educative pot fi mult amplificate dacă se folosește:  1.    autoevaluarea (autocorectare și autonotare) prin care elevul se poate evalua singur. Autoevaluarea poate să meargă de la autocorectare verbală și scrisă, până la autonotare mai mult sau mai puțin supravegheată de către profesor. Implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri cum ar fi:  a)    Elevul exercită rolul de participant la propria sa formare;   ...     b)    Ajută pe elevi să aprecieze rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea competențelor stabilite prin SPP;   ...     c)    Cultivă motivația lăuntrică față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă față de propria activitate.   ...      ...     2.    coevaluarea (corectare reciprocă, notare reciprocă) prin care elevii sunt puși în situația de a-și evalua colegii prin reciprocitate, strategie de implicare, care pune în valoare capacitățile de gândire în cooperare;   ...          În afară de metodele de control și autocontrol utilizați metodele de apreciere, cum ar fi:  –   aprecierea verbală prin care se poate sublinia performanța obținută prin cuvinte ca: "foarte bine", "ai făcut progrese", "nu participi la lecție" etc.   ...     –   aprecierea simbolizată prin: scale calificative, scale numerice   ...     –   teste de verificare a cunoștințelor   ...     –   examen   ...          Evaluarea rezultatelor învățării poate fi:  a.    Continuă:     ● Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcție de specificul modulului și de metoda de evaluare - probe orale, scrise, practice.       ● Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp.       ● Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoștințele, abilitățile și atitudinile specificate în Standardul de Pregătire Profesională.     ...     b.    Finală:     ● Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul procesului de predare/ învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.     ...          Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:     ● Fișe de observație;       ● Fișe test;       ● Fișe de lucru;       ● Fișe de documentare;       ● Fișe de autoevaluare/ interevaluare;       ● Eseul;       ● Portofoliul;       ● Referatul științific;       ● Proiectul;       ● Activități practice;       ● Teste docimologice.         Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii au atins rezultatele învățării și și-au format competențele stabilite în standardele de pregătire profesională.       Pentru aceasta se propune următorul model de test de evaluare continuă:    
				 + 
			   Modulul: CREȘTEREA ANIMALELOR          Clasa:     Rezultate ale învățării evaluate: 2.1.7. Înmulțirea animalelor și păsărilor domestice         TEMA: Tehnica folosirii animalelor la reproducție - Ciclul sexual       Timp alocat: 30 minute         TEST DE EVALUARE         Lucrați individual       * Citește cu atenție enunțurile de mai jos și dă răspunsurile corecte.       ● Timp de lucru 30 minute       ● Toate subiectele sunt obligatorii       ● Se acordă 10 puncte din oficiu       → Completează diagrama de mai jos - HARTA CUVINTELOR  I.        ...     II.    Precizați când se recomandă introducerea animalelor la reproducție .............     ..........................     ...     III.    Indicați prin săgeți perioada optimă de introducere a animalelor la reproducție:         15 - 18 luni       cabaline     10 - 12 luni       taurine     1 - 2 ani       ovine     12 - 18 luni       suine     20 - 22 luni            2 - 4 ani        ...     IV.    Citiți afirmațiile următoare; dacă este adevărat, încercuiți litera A, dacă este fals, încercuiți litera F.  1.    A - F animalele domestice nasc pui vii;   ...     2.    A - F activitatea sexuală la femele are caracter permanent;   ...      ...     V.    Indicați litera care arată categoria de animale la care sunt prezente ciclurile sexuale:  a)    masculi   ...     b)    femele   ...     c)    animale tinere   ...     d)    masculi și femele   ...      ...     VI.    Completați spațiile goale:     Ciclul sexual sau ......1...... reprezintă timpul scurs de la începutul .........2....., până la începutul altei perioadei de .........3......     ...     VII.    Numiți și explicați perioadele în care femelele nu prezintă cicluri sexuale:    ...     VIII.    Numiți și explicați perioada în care femelele prezintă ciclul sexuale:    ...     IX.    Arătați asemănările și diferențele fazelor ciclului sexual completând diagrama de mai jos:    ...         
				 + 
			   Modulul : CREȘTEREA ANIMALELOR          Clasa:       TEMA: Tehnica folosirii animalelor la reproducție - Ciclul sexual       Rezultate ale învățării evaluate: Înmulțirea animalelor și păsărilor domestice.       Timp alocat: 30 minute         BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE      I.    9 puncte  a.    VACĂ, Mamifer, vivipară - 3p   ...     b.    pregenitală, genitală, postgenitală - 3p   ...     c.    proestru, estru, metestru, diestru  - 3p   ...        ● Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 1 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     II.    8 puncte     Tineretul se introduce la reproducție când a ajuns la 70-75% din greutatea de adult;       ● Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 8 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 4 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     III.    12 puncte     taurine 15-18 luni; cabaline 2-4 ani; ovine 12-18 luni; suine 10-12 luni;       ● Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 1 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     IV.    8 puncte 1. A ; 2. F       ● Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     V.    2 puncte  b)    femele   ...        ● Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     VI.    9 puncte  1.    estral   ...     2.    unei perioade de activitate sexuală   ...     3.    activitate sexuală   ...        ● Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 1 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     VII.    15 puncte     Pregenitală - Aparatul genital crește și se dezvoltă   Postgenitală  - Aparatul genital își reduce activitatea;   - Animalele nu se mai reproduc         ● Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 1 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     VIII.    12 puncte     Genitală - Femela și masculul sunt apți pentru reproducție  –   Organele genitale sunt complet dezvoltate   ...     –   Elaborează celule sexuale apte pentru fecundație   ...     –   La femele este posibilă instalarea gestației   ...          ● Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 1 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...     IX.    15 puncte     ASEMĂNĂRI - Toate se petrec la nivelul aparatului genital       DEOSEBIRI - proestru - Crește și se maturează folicului ovarian  –   estru - Are loc ovulația și poate avea loc fecundația   ...     –   metestru- Se formează corpul galben de gestație   ...     –   diestru - Dacă nu se instalează gestația aparatul genital intră în repaus   ...          ● Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns parțial complet se acordă 1 p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte;     ...      Pentru corectarea testului, proiectați răspunsurile pe folie de retroproiector colorată sau pe videoproiector, pentru a permite elevilor să se corecteze.       ● Bibliografie  1.    Câmpeanu, A., Zăbavă, I., Bazele zootehniei, clasa a X-a, Editura Ceres, București, 1986   ...     2.    Chiriac, E., Dan, F., Tehnologia creșterii păsărilor, clasa a X-a, Editura Tehnică Agricolă, București, 1992   ...     3.    Georgescu, G., Băcilă, A., Sârbulescu, V., Tehnologia creșterii animalelor domestice, clasa a XII-a, Editura Ceres, București, 1989   ...     4.    Lozincă, D., Ciubotaru, L., Igiena și alimentația animalelor domestice, clasa a IX-a, Editura Tehnică Agricolă, București, 1992   ...     5.    Oancea, M., Livadariu, F., Managementul, gestiunea economică și strategia unităților agricole, Editura Ceres, București, 2007   ...     6.    Scrioșteanu, C., Patape, M., Livadariu, F., Tureac, A., Pregătire de bază în agricultură - teorie; manual pentru școala profesională, Ed. Oscar Print, București, 2000   ...     7.    Vele, E., Teodorescu, S., Bazele zootehniei, clasa a IX-a, Editura Ceres, București, 1989   ...        ***Auxiliar curricular, Modulul: Reproducția    animalelor, Programul PHARE TVET RO 2002/000, 586.05.01.02.01.01.       ***htpp//www.animale.ro        
				 + 
			   MODUL III. BIODIVERSITATE ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE          ● Notă introductivă     Modulul "Biodiversitate și schimbări climatice" este parte componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională Grădinar urban, din domeniul pregătire profesională Agricultură.       Modulul face parte din pregătirea practică aferentă clasei a X-a învățământ profesional.       Modulul are alocat un număr de 168 ore/an, conform planului de învățământ, din care:     ● 112 ore/an - laborator tehnologic       ● 56 ore/an - instruire practică         Modulul "Biodiversitate și schimbări climatice" este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități, atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Grădinar urban, din domeniul de pregătire profesională Agricultură sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.       Competențele construite în termeni de rezultate ale învățării se regăsesc în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Grădinar urban.         ● Structură modul     Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării      URÎ 5 PROTEJAREA BIODIVERSITĂȚII ȘI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE     Conținuturile învățării       Rezultate ale învățării (codificate conform SPP)       Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Ecosisteme și servicii ecosistemice specifice mediului urban       5.1.1.     5.2.1.   5.2.2.     5.3.1.   5.3.2.     Factori de mediu specifici spațiilor verzi urbane:   -lumină;   -umiditate;   -temperatură;   -poluare;   Metode tradiționale și digitale de determinare:   -termometre;   -higrometre;   -pluviometre;   -penetrometru;   -senzori,   -aplicații GIS.   Structura ecosistemelor urbane:   -componente biotice și abiotice;   -interacțiuni;   -exemple de ecosisteme antropizate.    Plante native, alohtone și invazive:   -criterii de identificare;   -efecte ecologice;   -reglementări.   Boli, dăunători și insecte benefice:   -metode de recunoaștere;   -control biologic;   -rolul polenizatorilor.    Servicii ecosistemice:   -tipuri;   -exemple practice (filtrarea aerului, reglarea temperaturii, recreere).   Norme de securitate și sănătate în analiza ecosistemelor – riscuri, echipamente, proceduri.    Particularitățile geo-morfologice și pedo-staționale: temperatură, umiditate, lumină, apă, sol, hrană   Factorii de mediu urbani: temperatură, lumină, umiditate, sol, aer.   1.Instrumente tradiționale pentru măsurarea factorilor de mediu urbani:   -instrumente pentru măsurarea temperaturii: termometre;   -instrumente de măsurat umiditatea: higrometru;   -instrumente de măsurat volumul precipitațiilor: pluviometru;   -instrumente de măsurat compactarea (densitatea) solului: penetrometru analogic;   2.Instrumente digitale (senzori, aplicații, GIS).   3.Măsurarea și Interpretarea datelor pentru alegerea și întreținerea speciilor vegetale.       5.1.2.     5.2.3   5.2.4   5.2.5     5.3.1.   5.3.2.   5.3.3.     Procese transformaționale - succesiunea secundară:    Procese secundare   -perioadă de climax, antropizare, abandon, colonizare, agregare).   -metode de grăbire a succesiunii secundare în mediul urban   Observare pe teren    Tipuri de ecosisteme:   -naturale și semi-naturale (izolate, închise, deschise)   -acvatice, terestre, urbane, rurale, agroecosisteme.   Elemente componente ale ecosistemelor urbane:    factori biotici (floră, faună - specii autohtone, specii alohtone, specii invazive etc.) și factorii abiotici (sol / substrat, apă, aer, lumină, microclimat) influențați de mediul construit; componente antropice (create de om), dominarea spațiului construit (impermeabil)       5.1.3.     5.2.6   5.2.7   5.2.8     5.3.1.   5.3.2.   5.3.3.     Plante native, alohtone și invazive din spațiile verzi urbane:   -Tipuri de plante: descriere și exemple de plante   Metode tradiționale de identificare a plantelor (observarea directă, determinarea cu ajutorul cheilor botanice, herborizarea, compararea cu imagini din atlase botanice)   Instrumente tradiționale și digitale pentru identificarea plantelor (aplicații mobile de recunoaștere vizuală, baze de date online, hărții interactive, platforme educaționale).   Reglementări specifice referitoare la plante invazive   -Regulamentul (UE) nr. 1143/2014   - Legea nr. 62/2018        5.1.4.     5.2.9.   5.2.10.     5.3.1.   5.3.2.   5.3.3.     Boli și dăunători specifici speciilor din spații verzi urbane.   Boli specifice   -tipuri de boli: fungice, bacteriene, virale, fiziologice;   -agenți patogeni;   -specii afectate;   -Simptome specifice;   -Măsuri de prevenire și combatere.   Dăunători specifici   -tipuri de dăunători: insecte, acarieni, nematozi, rozătoare, păsări, mamifere (pisici);   -Specii afectate;   -Simptome specifice;   -Măsuri de prevenire și combatere.   Metode și instrumente pentru identificarea bolilor și dăunătorilor:   -Tipuri de instrumente: aplicații mobile care folosesc fotografii, drone dotate cu camere avansate, unelte de diagnosticare tradiționale precum microscoape și lupe, metode de laborator - analiză PCR;   -Utilizarea instrumentelor de identificare a   bolilor și dăunătorilor.       5.1.5.     5.2.11.   5.2.12.   5.2.13.     5.3.1.   5.3.2.   5.3.3.     Insecte benefice specifice pentru spațiile verzi urbane   -Categoria de insecte benefice (polenizator, entomofage, parasitoide, descompunători)   -Beneficii și rol ecologic;   Metode tradiționale pentru identificare insectelor (observarea directă, capcane luminoase, fotografierea insectelor);   Instrumente digitale pentru identificarea insectelor:   -Aplicații mobile de identificare;   -Platforme online de biodeiversificare;   -Hărții interactive;   -Instrumente educative/ microscoape digitale.       5.1.6.     5.2.14.   5.2.15.     5.3.1.   5.3.2.     Servicii ecosistemice oferite de vegetația din cadrul spațiilor verzi din mediu urban:   -Tipuri de servicii ecosistemice:   -servicii de aprovizionare precum alimentele, apa, lemnul, fibrele și resursele genetice;   -servicii de reglare precum purificarea aerului, stocarea carbonului, reglarea temperaturilor urbane, gestionarea apelor pluviale, reducerea zgomotului;   -servicii culturale precum recreerea, identitatea culturală și educația.   -Beneficii ale serviciilor ecosistemice:   -servicii de aprovizionare: resurse esențiale, autonomia locală, diversitatea genetică   -servicii de reglare: purificarea aerului, reducerea efectului de insulă termică, stocarea carbonului, gestionarea apelor pluviale, combaterea eroziunii, ameliorarea microclimatului   -servicii culturale: creșterea calității vieții prin generarea de spații pentru relaxare / recreere / socializare, identitate locală, stimularea educației ecologice, favorizarea bunăstării mentale și a echilibrului emoțional       5.1.7.     5.2.16.   5.2.17.     5.3.1.   5.3.2.   5.3.3     Norme de sănătatea și securitatea muncii specifice lucrărilor de analiză a ecosistemelor mediului urban:   -Instructajul introductiv general, instructajul periodic, instructajul la locul de muncă;   -Scopul normelor SSM în lucrărilor de e analiză a ecosistemelor mediului urban;   -Riscuri în activitățile de teren; Echipamentul individual de protecție.   -Metode de protecție și prevenire împotriva riscului de dezvoltare a unor posibile alergii. Exemplu: cum te protejezi împotriva ambroziei când lucrezi cu ea.       Protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban       5.1.8     5.2.18     5.3.4     Conceptul de biodiversitate:   -nivel genetic;   -nivel specific;   -nivel ecosistemic;   -importanță ecologică;   -importanță economică.   Factori care reduc biodiversitatea:   -poluare;   -distrugerea habitatelor;   -schimbări climatice;   -invazii biologice.          5.1.9     5.2.19     5.3.5     Plante native și adaptate mediului urban:   -selecție;   -rol ecologic;   -valoare pentru fauna locală.    Controlul speciilor invazive:   -metode tradiționale și moderne;   -legislație;   -exemple de bune practici.   Soluții verzi pentru protejarea biodiversității:   -pereți vegetali;   -acoperișuri verzi;   -coridoare ecologice;   -grădini pentru polenizatori.   Aspecte tehnice ale implementării soluțiilor:   -materiale;   -tehnologii;   -calculul resurselor.   Norme SSM în lucrările de gestionare a ecosistemelor urbane:   -siguranța echipei;   -protecția mediului.   Definire și importanța biodiversității;    Schimbările climatice - fenomene, cauze și efecte    Factorii care reduc biodiversitatea:   -Distrugerea, modificarea și fragmentarea habitatelor: ex - transformarea terenurilor naturale în suprafețe construite, agricole sau industriale;   -Schimbări climatice (creșterea   temperaturilor, schimbarea regimului de precipitatii, fenomene meteorologice extreme);   -Specii invazive;   -Exploatarea excesivă a resurselor naturale (sol, apa, păduri, fauna, flora);   -Poluarea (aerului, solului, apei, fonică, luminoasă- dezorientarea insectelor, pasărilor nocturne și liliecilor).   Modalități de gestionare a spațiilor verzi pentru protejarea biodiversității.   -Gestionare diferențiată   -Cosiri întârziate   -Crearea de adăposturi și dezvoltarea de habitate   -Păstrarea în teren a materialului vegetal tăiat   (crengi, ramuri, frunze, fân, tocate vs. în garduri de biodiversitate)       5.1.10     5.2.20          Protejarea plantelor native, naturalizate și adaptate la mediul urban   Lucrări de pregătire a solului (defrișarea, mobilizarea solui), lucrări de îngrijirea vegetației   -lucrări de tăiere, fertilizare, combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor, combaterea bolilor)   -plante autohtone (ex: Stejarul, Măceșul, Tei) - plante naturalizate - ex: liliacul, castanul plante)   -plante adaptate la mediul urban (ex: Iedera, Thuia)   -Importanța protejării acestor plante Protecția fizică   Tratamente biologice sau fitosanitare    Mulcirea solului   Udare       5.1.11     5.2.21   5.2.22          Măsuri privind prevenirea, minimizarea și atenuarea efectelor negative ale plantelor invazive asupra biodiversității   Specii de plante invazive din mediu urban   •Efecte asupra ecosistemelor urbane(alergii, concurența cu flora autohtonă);   •Măsuri de prevenire (măsuri legislative, măsuri educative și conștientizare, monitorizarea zonelor verzi).       5.1.12     5.2.23   5.2.24          Soluții optime pentru protejarea biodiversității și pentru adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban:   -protecția polenizatorilor și a insectelor benefice prin dezvoltarea unui cadru de viață optim (adăposturi pentru micro-faună, hoteluri pentru polenizatori, plantații dedicate etc.)   -dezvoltarea de structuri verzi (pereți vii, structuri vegetale etc.)   -tehnici de control al bolilor și dăunătorilor prietenoase cu mediu   -utilizarea materialelor permeabile pentru scurgerea apei.       5.1.13     5.2.25   5.2.26   5.2.27   5.2.28          Aspecte tehnice referitoare la soluțiile optime pentru protejarea biodiversității și pentru adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban:   -materiale   -tehnici   -reguli de calcul pentru implementarea soluțiilor       5.1.14     5.2.29   5.2.30   5.2.31          Norme de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor de gestionare a ecosistemelor urbane   -Scopul normelor SSM în lucrărilor de e analiză a ecosistemelor mediului urban;   -Instructajul introductiv general, instructajul periodic, instructajul la locul de muncă;   -Echipamentul individual de protecție.   -Riscuri în activitățile de teren;       Măsuri de intervenție pentru păstrarea sănătății solului și protejarea biocenozei din mediul urban       5.1.15     5.2.32   5.2.33          Sănătatea solului și biocenoza:   -componente;   -indicatori ai calității solului;   -rolul microorganismelor.   Practici sustenabile de pregătire și fertilizare:   -compostare;   -rotația culturilor;   -fertilizanți organici.   Unelte și echipamente pentru grădinărit sustenabil:   -tipuri;   -întreținere;   -durată de viață.   Tehnici de sechestrare a carbonului:   -prin vegetație;   -prin sol;   -prin reducerea emisiilor.   Sortiment de semințe și plante pentru conservarea biodiversității:   -selecție;   -aprovizionare;   -conservare.   Ierarhia gestionării deșeurilor:   -prevenire;   -reutilizare;   -reciclare;   -valorificare;   -eliminare.   Norme de securitate și sănătate în lucrările de protejare a biocenozei:   -echipamente;   -proceduri   -riscuri specifice.   Sănătatea solului și protejarea biocenozei prin practici sustenabile de pregătire și fertilizare a solului   -Definiția, caracteristicile și componentele biocenozei   -Elementele specifice sănătății solului(structura solului, conținutul în materie organică, activitate biologică intensă, echilibru chimic, capacitatea de reținere a apei, absenta poluanților )   -Practici sustenabile de pregătire și fertilizare a   solului       5.1.16     5.2.34   5.2.35          Unelte, instrumente și echipamente pentru grădinarit sustenabil. Durata de viață.   -Definiție grădinărit sustenabil   -Unelte și instrumente folosite în grădinăritul sustenabil: sapă, grebla, cazmaua, furca de gradină, lopata, foarfeca.   -Echipamente și tehnologii sustenabile (motocultor electric/baterii, pompe de stropit, sistem de irigații, compostor, senzori de umiditate)   -Întreținere uneltelor și echipamentelor de lucru       5.1.17     5.2.36          Tehnici de sechestrare a carbonului în scopul adaptării la schimbările climatice: sechestrarea carbonului în biomasă, în materia organică, în sol și/sau reducerea emisiilor de carbon în atmosferă   -Sechestrarea carbonului în biomasa: plante vii, arbori vii- arbuști, culturi;   -Sechestrarea carbonului în materia organică: biomasă moartă, lemn, produse;   -Sechestrarea carbonului în sol: no till, cover crops, aplicarea amendamentelor;   -Reducerea emisiilor de carbon: optimizarea fertilizarilor       5.1.18     5.2.36   5.2.37   5.2.38   5.2.39          Sortimentul de semințe, plante și alte materiale necesare pentru conservarea biodiversității   1. Sortimentul de semințe pentru conservarea biodiversității   -semințe de specii cultivate autohtone;   -semințe de plante spontane sau sălbatice cu valoare ecologică   -semințe pentru culturi de acoperire și îmbunătățirea solului   2.Sortimentul de semințe pentru conservarea biodiversității   -Plante perene ornamentale și aromatice;   -Arbori și arbuști ornamentali;   -Plante acvatice și de mal.       5.1.19     5.2.40   5.2.41          Ierarhia de gestionare a deșeurilor   -Surse de deșeuri în grădinărit;   -Gestionarea deșeurilor;   -Pregătire pentru reutilizare;   -Reciclare deșeurilor.       5.1.20     5.2.42   5.2.43   5.2.44   5.2.46   5.2.47   5.2.48   5.2.49   5.2.50          Norme pentru securitate și sănătatea în muncă specifice lucrărilor pentru păstrarea sănătății solului și a biocenozei din mediul urban   -Scopul normelor SSM;   -Riscuri specifice lucrărilor de întreținere a solului și biocenozei;   -Măsuri generale de protecție și prevenire;   -Norme specifice pentru lucrări ecologice urbane(lucrări de întreținere a solului , întreținerea plantelor, lucrări de irigare și gestionare a apei);   -Măsuri în caz de accident sau urgență.            Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):  –   Materii prime și materiale pentru organizarea activității didactice și practice     ● Echipamente: calculator, videoproiector, imprimantă, tabletă / smartphone.       ● Papetărie și alte materiale: fișe de lucru, coli de flipchart, coli de hârtie, instrumente pentru scris, documente tipizate, markere, bandă adezivă.       ● Materiale de suport didactic: planșe educaționale privind biodiversitatea urbană, machete ale ecosistemelor urbane, fișe de documentare, fișe de observații, fișe de lucru, fișe de lucru digitale, fișe de instruire SSM.     ...     –   Reglementări și documente de referință     ● Reglementări internaționale:  –   Rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2021 privind Strategia UE pentru biodiversitate 2030 - "Readucerea naturii în viețile noastre" (2020/2273(INI));   ...     –   Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;   ...     –   Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor.   ...          ● Reglementări naționale:  –    Legea nr. 24/2007  privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilan;   ...     –    Legea nr. 350/2001  privind amenajarea teritoriului și urbanismul;   ...     –    Legea nr. 62/2018  privind combaterea buruienii ambrozia;   ...     –    OUG nr. 195/2005  privind protecția mediului;   ...     –    OUG nr. 144/2007  pentru modificarea  OUG nr. 195/2005  privind protecția mediului;   ...     –   Ordinul nr. 157/1973 privind Instrucțiunile tehnice de proiectare a spațiilor verzi pentru localitățile urbane.   ...          ● Reglementări locale (exemplu):  –   HCGMB nr. 128/2016 - Regulamentul privind elaborarea și avizarea planurilor de amenajare peisagistică a parcurilor, grădinilor publice, scuarurilor și spațiilor verzi aferente căilor de circulație și cursurilor de apă din Municipiul București.   ...        ...     –   Materiale de specialitate:     ● Publicații:  –   cărți despre floră;   ...     –   cărți despre faună;   ...     –   cărți de dendrologie;   ...     –   cărți despre soluri;   ...     –   cărți despre fitocenozele din România;   ...     –   buletine de analiză;   ...     –   buletine de avertizare;   ...     –   Ghid de bună practică pentru administrarea spațiilor verzi   ...        * https://www.asop.org.ro/lan-net/documente/LAN-NET_Ghid_2017_web.pdf         ● Aplicații pentru identificarea speciilor de plante:  –   PlantNet;   ...     –   iNaturalist.   ...          ● Platforme online:  –   horticultorul.ro;   ...     –   botaniștii.ro;   ...     –   https://natura2000.eea.europa.eu/;   ...     –   https://wfoplantlist.org/.   ...        ...     –   Unelte, instrumente și echipamente de lucru     ● Unelte și echipamente pentru prelucrarea solului acționate manual: plantator, cazma, sapă, săpăligă, lopată, greblă, greblă de mână, grapă, tăvălug, burghiu de pământ, târnăcop, roabă.       ● Unelte și echipamente acționate mecanizat: sapă rotativă, scarificator de sol, mașină pentru aerarea solului.       ● Instrumente pentru măsurători: higrometru, penetrometru, ruletă, riglă, roată de măsurat, telemetru.       ● Echipamente pentru înființarea și gestionarea plantațiilor: mașină pentru semănare, echipamente pentru plantat, foarfece de mână și de forță, fierăstraie (manuale și/sau electrice), scarificator pentru gazon, cositori, trimmer, tocător, sapă pentru margini, briceag, cuțit de altoit, pilă/piatră de ascuțit.       ● Echipament individual de securitate în muncă: mănuși, cască, ochelari de protecție și UV, căști antifonice, îmbrăcăminte adecvată (bocanci, genunchiere, salopetă, vestă reflectorizantă, șapcă/pălărie).     ...     –   Materii prime și materiale pentru înființarea plantațiilor     ● Semințe, material săditor lemnos și erbaceu;       ● Materiale auxiliare: sfoară, picheți, pânză de sac, tutori de lemn, găleți, spray pentru marcaje, bandă de semnalizare / delimitare, apă;       ● Material vegetal viu reprezentativ (specii native, invazive, melifere, rezistente la secetă).     ...     –   Echipamente și materiale pentru observație și documentare     ● Materiale de determinare a speciilor vegetale și animale;       ● Binocluri și lupe botanice pentru observații;       ● Seturi pentru măsurarea parametrilor de mediu (temperatură, umiditate, pH, lumină);       ● Tablete, laptopuri, aparate foto/video pentru documentare și completare de fișe digitale;       ● Hărți topografice, planuri de zonă, imagini satelitare;       ● Mostre de sol, compost și fișe de observație.     ...            Sugestii metodologice      Învățarea centrată pe elev se referă la situația în care elevii lucrează atât în grupuri cât și individual pentru a explora probleme și a procesa activ cunoștințele, mai degrabă decât a fi niște receptori pasivi ai acestora. (Harmon, S.W. & Hirumi, A., 1996)        Ca profesori, dispunem de o gamă largă de metode de predare și învățare ce vin în sprijinul învățării centrate pe elev. Trebuie să facem o selecție atentă pentru a ne asigura că metoda este potrivită competenței specifice.    1.    Metoda Mozaicul este o strategie de învățare prin cooperare, în care elevii devin "experți" pe o parte a conținutului, iar apoi predau colegilor ceea ce au învățat.     Aplicație practică a metodei Mozaicului la modulul Biodiversitate și schimbări climatice la predarea lecției "Flora și fauna din ecosistem urban'' clasa a a X-a .       Profesorul folosește această metodă pentru a conduce la învățarea prin colaborare și la predarea informațiilor pe care fiecare membru al grupului de experți le transmite unui alt grup de elevi.       Obiective de învățare       La finalul lecției, elevii vor fi capabili să:  –   definească noțiunea de ecosistem urban.   ...     –   identifice principalele specii de plante și animale adaptate mediului urban.   ...     –   explice relațiile dintre organisme și factorii de mediu din oraș.   ...     –   propună măsuri pentru protejarea biodiversității urbane.   ...          Teme propuse (piese de mozaic):  1.    Flora urbană - plantele din orașe (arbori, flori, iarbă, arbuști, parcuri).   ...     2.    Fauna urbană - animalele care trăiesc în mediul urban.   ...     3.    Relații între viețuitoare în oraș - prădător-pradă, competiție, simbioză.   ...     4.    Rolul omului în ecosistemul urban - influențe pozitive și negative asupra florei și faunei.   ...          Aceasta metoda presupune următorii pași:     → Profesorul împarte clasa de elevi în echipe de 3-4 elevi       → Se împart fișe de lucru numerotate de la 1 la 4 în care se găsesc conținuturi diferite de lecție       → Se prezintă subiectul de lucru de către profesor       → Se explică sarcinile de lucru         Elevii sunt reorganizați în grupuri de experți în funcție de numărul fișei ( fișa 1-expert 1, fișa 2-expert 2,etc). Elevii citesc conținutul fișei, discută și încearcă să înțeleagă conținutul și decid cum pot să transmită ceea ce au înțeles colegilor din grupul inițial.       Exemplu     Toți elevii care au aceeași temă (ex. toți cei cu "Flora urbană")     ● studiază materialul oferit de profesor (text, imagini, fișe, clipuri);       ● discută exemple concrete din orașul lor;       ● notează ideile principale și se pregătesc să le prezinte colegilor.           Exemple de conținut pentru fiecare grup de experți     Grup 1: Flora urbana - tei ,plopi arțari, gazon, plante ornamentale contribuie la umbra ,microclimat,       Grup 2: Fauna urbană porumbei, vrăbii, ciori, arici, pisici, câini, veverițe - unele se adaptează foarte bine la mediul urban       Grupul 3: Relațiile între viețuitoare-lanțuri trofice urbane (insecte-păsări -pisici), competiție pentru hrană și spațiu.       Grup 4: Rolul omului - Amenajează parcuri dar și poluează; trebuie să protejeze biodiversitatea urbană         Profesorul supraveghează activitatea elevilor, intervenind ori de câte ori este nevoie pentru a-i ajuta în rezolvarea sarcinilor.       Fiecare membru din echipa experților este responsabil pentru predarea secțiunii corespunzătoare celorlalți membrii ai grupului inițial. Grupul de experți stabilește ce strategii didactice și materiale vor folosi pentru a preda. Experții revin la grupul inițial și transmit conținutul lecției predate celorlalți membri. În cazul în care nu se înțelege conținutul predat se vor adresa întrebări expertului sau membrilor grupului până când toți vor înțelege. În acest fel fiecare elev are posibilitatea de a fi "profesor" "de a preda" și "explica".       Profesorul supraveghează activitatea elevilor, intervenind ori de câte ori este nevoie pentru a-i ajuta în rezolvarea sarcinilor.       Scopul principal este ca fiecare elev să cunoască toate cele patru părți ale lecției.       Avantaje obținute prin folosirea metodei în cadrul disciplinelor din domeniul Agricultură:  –   implică activ toți elevii   ...     –   dezvoltarea abilităților de comunicare, analiza, argumentare, responsabilizare și relații în grupuri;   ...     –   creează încrederea elevilor în propriile cunoștințe/abilități;   ...     –   dezvoltă gândirea critică și independentă a elevilor;   ...     –   eficientizarea învățării predând ceea ce au învățat , altor elevi, permite predarea-învățarea reciprocă ( de la elev la elev)   ...          Evaluarea se face printr-o serie de întrebări adresate tuturor elevilor la care se va răspunde individual și va cuprinde întregul conținut al lecției.       Exemplu:  1.    Ce rol are flora în mediul urban?     Răspuns:     Flora urbană reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc în mediul orașelor - fie ele naturale, cultivate de om sau adaptate spontan la condițiile urbane (poluare, zgomot, temperaturi ridicate etc.)       ● Absoarbe poluanții, produce oxigen, reduce temperatura       ● Înfrumusețează orașul, creează un ambient plăcut       ● Rădăcinile fixează solul, reduc eroziunea și scurgerea apei.       ● Asigură hrană și adăpost pentru fauna urbană (păsări, insecte)       ...     2.    Ce rol are fauna în ecosistem?     Răspuns:     Fauna urbană reprezintă totalitatea animalelor care trăiesc într-un anumit mediu (păsări, mamifere, insecte, reptile, pești, microorganisme etc.).       Toate aceste viețuitoare formează împreună componenta biotică a ecosistemului și interacționează cu flora și factorii abiotici (aer, apă, sol)       În orașe, animalele (porumbei, vrăbii, pisici, câini, veverițe, insecte) au un rol important:     ● mențin biodiversitatea;       ● consumă resturi alimentare;       ● polenizează plantele;       ● oferă echilibru între specii (de ex., pisicile controlează populația de șoareci).         ...     3.    Care e rolul omului în echilibrul ecologic urban?     Răspuns:     Omul este principalul factor care poate distruge sau menține armonia între toate componentele ecosistemului orașului: aer, apă, sol, floră, faună și resurse.       Omul având un impact negativ semnificativ prin poluare și exploatarea resurselor, dar și un rol pozitiv prin acțiuni de conservare și refacere, cum ar fi reciclarea deșeurilor, reducerea consumului și protejarea biodiversității. Acțiunile omului pot fi distructive, generând probleme precum poluarea și pierderea habitatelor, sau benefice, prin conservarea resurselor și implicarea în proiecte de reabilitare ecologică.       ...            Fișă de lucru      1.    Notează 3 specii de plante frecvent întâlnite în spațiile verzi urbane:     .............................     ...     2.    Explică cum s-au adaptat plantele la mediul urban (poluare, sol modificat, lipsă de spațiu):     .............................       .............................     ...     3.    Identifică 3 animale comune din mediul urban și rolul lor ecologic:  –   .......................   ...     –   .......................   ...     –   .......................   ...      ...     4.    Completează următoarele afirmații cu termenii corecți: Ecosistemul urban este un sistem viu în care omul interacționează cu ....... și ........ .   Menținerea echilibrului ecologic depinde de ...........     ...        Barem  1.    Teiul (Tilia cordata), Platanul (Platanus acerifolia), Iarba de gazon (Poa pratensis) - exemple, pot fi și alte specii. (3x0,5p=1,5p)   ...     2.    Toleranță ridicată la poluare și praf, capacitatea de regenerare rapidă după tăiere, frunze cerate care rețin mai puține particule, rădăcini capabile să crească în soluri compacte și uscate. (3 p)   ...     3.    Porumbelul gulerat (Columba palumbus) - pasăre: dispersarea semințelor, consumator primar.     Ariciul (Erinaceus europaeus) - mamifer: Controlul populațiilor de insecte și melci.       Gâza de bucătărie (Blatta orientalis) - insectă: descompunerea resturilor organice (deși poate fi dăunătoare). (3x1p=3p)     ...     4.    Plantele și animalele, grija pentru spațiile verzi, reducerea poluării și protejarea speciilor locale. (1,5 p)   ...        Se acorda 1 punct din oficiu.         Metode recomandate     ● Învățare prin descoperire și proiect;       ● Observație directă în teren și interpretare de date;       ● Studiu de caz și analiză comparativă;       ● Lucru în echipă și dezbatere;       ● Prezentări interactive, simulări, aplicații digitale (Google Earth, iNaturalist, PlantNet, MapInfo).         Activități recomandate  1.    Cartarea biodiversității locale - identificarea speciilor și crearea unei baze de date digitale.   ...     2.    Analiza serviciilor ecosistemice - clasificarea beneficiilor oferite de un parc urban.   ...     3.    Atelier de recunoaștere a speciilor invazive și native - impact și control ecologic.   ...     4.    Plan de adaptare la schimbări climatice - alegerea speciilor rezistente la secetă pentru o zonă urbană.   ...     5.    Proiect "Harta Verde a cartierului" - identificarea zonelor ce pot fi reabilitate ecologic.   ...     6.    Tur ghidat cu jurnal de teren - observarea tipurilor de habitate urbane.   ...     7.    Analiză comparativă - evaluarea diferențelor între spații verzi întreținute și neîntreținute.   ...     8.    Activitate experimentală - măsurarea calității solului și calcularea indicelui de biodiversitate.   ...     9.    Vizite tematice - la grădini botanice, centre de compostare, ONG-uri sau administrații publice.   ...     10.    Campanie de sensibilizare - realizarea unui afiș, colaj sau scurt video despre biodiversitate.   ...          Exemple de Metode de predare - învățarea centrată pe elev ce se pot aplica la modulele din structura calificării Grădinar Urban: Activități ce presupun inițiative, Activități de simulare a muncii, Studii de caz și scenarii reale, Învățarea prin descoperire, Brainstorming, Interpretare de roluri bazate pe situații reale, Prezentări pentru colegi, A învăța prin a face, Munca în grup, Activități de rezolvarea problemelor, Vizite, Proiecte, etc.     ...     2.    METODA ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE ȘI INVESTIGAȚIE     ● metodă activ-participativă centrată pe elev, care poate fi utilizată cu succes în etapa de formare a noilor cunoștințe, dar și în cea de aplicare și consolidare, deoarece îi implică direct pe elevi în procesul de exploatare și investigare a realității.       ● elevii sunt puși în situația de a observa fenomene, de a experimenta și de a trage concluzii proprii, dezvoltându-și astfel gândirea critică și autonomia de învățare.       ● prin acest exercițiu, elevii învață să învețe, adică să caute informații, să analizeze date, să compare și să extragă esențialul.       ● metoda favorizează colaborarea, responsabilitatea și aplicarea practică a cunoștințelor dobândite.       ● este o tehnică de predare - învățare care stimulează curiozitatea, inițiativa și descoperirea activă, menită să încurajeze elevii să gândească liber și să stimuleze conexiunile de idei.       ● investigația se poate realiza individual sau în echipă. În funcție de tema și de complexitatea activității propuse.       Modalitatea de realizare  –   profesorul formulează o situație- problemă sau o întrebare de cercetare care stârnește interesul elevilor, "Ce tipuri de plante există în spațiile verzi din jurul nostru?"   ...     –   elevii formulează ipoteze (native, alohtone, invazive) și stabilesc modul de abordare (ce vor observa, măsura, compara etc,);   ...     –   se trece la investigarea propriu-zisă : observare, colectarea datelor, experiment, utilizarea de surse și instrumente (atlas botanic, aplicații digitale, baze de date);   ...     –   elevii notează și interpretează rezultatele obținute, comparându-le cu ipotezele inițiale;   ...     –   la finalul exercițiului se va prezenta concluziile și discutarea procesului de descoperire în cadrul clasei.   ...          Caracterul stimulativ al metodei învățarea prin descoperire și investigație     Participarea activă a elevilor la procesul de descoperire și interpretare a informațiilor transformă lecția într-o activitate de exploatare și competiție intelectuală. Fiecare elev are șansa de a contribui cu observații, idei sau soluții proprii, ceea ce dezvoltă motivația intrinsecă și plăcerea de a învăța. Metoda creează o atmosferă de curiozitate, colaborare și reflecție, în care cunoașterea nu se transmite, ci construită împreună.           FIȘĂ DE DOCUMENTARE         URÎ 5. Protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice       Modul: Biodiversitate și schimbări climatice       Tema: Plante native, alohtone și invazive din spațiile verzi urbane       Rezultatele învățării:    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Ecosisteme și servicii ecosistemice specifice mediului urban   5.1.3 Plante native, alohtone și invazive din spațiile verzi urbane   -metode tradiționale pentru identificarea plantelor   -instrumente digitale pentru identificarea plantelor   -reglementări specifice referitoare la plantele invazive.     5.2.6.Identificarea plantelor prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale   5.2.7.Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind plantele native, alohtone și invazive   5.2.8.Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru identificarea speciilor de plante native, alohtone, invazive     5.3.1.Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă privind ecosistemele și serviciile ecosistemice specifice mediului urban   5.3.2.Manifestarea responsabilității în respectarea normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor pentru analiza ecosistemelor mediului urban            Plante native (autohtone)     Plantele native (sau autohtone) sunt speciile care au apărut și s-au dezvoltat natural într-o regiune fără intervenția omului. Ele fac parte din flora locală și sunt perfect adaptate condițiilor de climă, sol și relief specifice zonei.       Importanță:     ● contribuie la echilibrul ecosistemelor locale;       ● susțin fauna autohtonă (insecte, păsări, polenizatori);       ● necesită mai puține resurse (apă, îngrășăminte, tratamente);       ● mențin biodiversitatea naturală.         Exemple de plante native din spațiile verzi urbane:     Quercus robur - stejar pedunculat       Tilia cordata - tei pucios       Acer campestre - jugastru       Rosa canina - măceș       Primula veris - ciuboțica-cucului       Salvia pratensis - jaleș de câmp           Plante alohtone (alogene sau exotice)     Plantele alohtone sunt specii introduse de om într-o regiune în care nu trăiau în mod natural, provenind din alte zone geografice sau continente. Ele pot fi cultivate intenționat (ca plante ornamentale, alimentare sau medicinale) sau pot ajunge accidental.       Importanță:     ● multe au valoare decorativă, economică sau medicinală;       ● pot aduce diversitate în spațiile verzi;       ● însă unele se pot adapta excesiv și devin invazive.         Exemple de plante alohtone cultivate în spațiile verzi urbane:     Aesculus hippocastanum - castan porcesc (originar din Balcani)       Robinia pseudoacacia - salcâm (originar din America de Nord)       Platanus x acerifolia - platan (originar din zona mediteraneană)       Buddleja davidii - liliac de vară (originar din China)       Thuja occidentalis - tuia (originară din America de Nord)       Magnolia grandiflora - magnolia (originară din SUA)           Plante invazive (specii invazive alohtone)     Plantele invazive sunt specii alohtone care se răspândesc rapid și necontrolat, ocupând habitatul speciilor native și afectând echilibrul ecologic. Ele pot modifica ecosistemele, reduce biodiversitatea și cauza pierderi economice.       Importanță:     ● reprezintă o amenințare pentru speciile locale;       ● pot deteriora spațiile verzi urbane și terenurile agricole;       ● sunt reglementate prin legi naționale și europene.         Exemple de plante invazive din România:     Ambrosia artemisiifolia - ambrozie (iarba pârloagelor)       Acer negundo - arțar american       Ailanthus altissima - frasinul cenușiu sau arborele zeilor       Amorpha fruticosa - amorfă (arbust invaziv de pe malurile apelor)       Fallopia japonica - troscot japonez       Solidago canadensis - splinuță canadiană         Reglementări specifice pentru plantele invazive     Ordinul nr. 433/2019 - stabilește lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană;   Legea nr. 255/2018 - privind gestionarea speciilor invazive alogene;    HG nr. 1143/2007  - privind strategia națională pentru conservarea biodiversității.    –   Reglementări internaționale:     * Rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2021 privind Strategia UE pentru biodiversitate 2030 - "Readucerea naturii în viețile noastre" (2020/2273(INI));       * Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;       * Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor.     ...     –   Reglementări naționale: *  Legea nr. 24/2007  privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilan;   *  Legea nr. 350/2001  privind amenajarea teritoriului și urbanismul;   *  Legea nr. 62/2018  privind combaterea buruienii ambrozia;   *  OUG nr. 195/2005  privind protecția mediului;   *  OUG nr. 144/2007  pentru modificarea  OUG nr. 195/2005  privind protecția mediului;   * Ordinul nr. 157/1973 privind Instrucțiunile tehnice de proiectare a spațiilor verzi pentru localitățile urbane.     ...     –   Reglementări locale (exemplu): * HCGMB nr. 128/2016 - Regulamentul privind elaborarea și avizarea planurilor de amenajare peisagistică a parcurilor, grădinilor publice, scuarurilor și spațiilor verzi aferente căilor de circulație și cursurilor de apă din Municipiul București.     ...          Obligațiile instituțiilor și cetățenilor:     ● să identifice și să raporteze prezența speciilor invazive;       ● să participe la acțiuni de combatere și control;       ● să protejeze speciile native și habitatele naturale urbane.           Plantele native sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic, plantele alohtone pot aduce diversitate, dar trebuie controlate, iar speciile invazive trebuie monitorizate și eliminate pentru a proteja biodiversitatea urbană.    
				 + 
			   FIȘĂ DE OBSERVAȚIE NR. 1          Modul: Biodiversitate și schimbări climatice       Tema: Identificarea și clasificarea plantelor dintr-un spațiu verde, prin observarea directă și utilizarea instrumentelor tradiționale și digitale       Rezultatele învățării:    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Ecosisteme și servicii ecosistemice specifice mediului urban   5.1.3 Plante native, alohtone și invazive din spațiile verzi urbane   -metode tradiționale pentru identificarea plantelor   -instrumente digitale pentru identificarea plantelor   -reglementări specifice referitoare la plantele invazive.     5.2.6.Identificarea plantelor prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale   5.2.7.Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind plantele native, alohtone și invazive   5.2.8.Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru identificarea speciilor de plante native, alohtone, invazive     5.3.1.Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă privind ecosistemele și serviciile ecosistemice specifice mediului urban   5.3.2.Manifestarea responsabilității în respectarea normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor pentru analiza ecosistemelor mediului urban            La sfârșitul activității elevii vor știi:  –   Să utilizeze metodele tradiționale (observare, determinarea, compararea cu atlase botanice);   ...     –   Să folosească aplicații digitale pentru recunoașterea speciilor;   ...     –   Să stabilească originea (native, alohtone, invazive) și rolul lor ecologic;   ...     –   Să colaboreze eficient în echipă și să manifeste responsabilitate față de mediu   ...          Instrucțiuni pentru elevi:  1.    Alegeți 3-5 plante din spațiul verde analizat.   ...     2.    Notați observațiile în tabelul de mai jos.   ...     3.    Identifică plantele prin metode tradiționale (atlase, ierbare) și prin aplicații digitale (PlantNet, INaturalist, Flora Incognita).   ...     4.    Clasificați fiecare specie (native, alohtone, invazive).   ...     5.    Realizați un colaj cu fotografii ale plantelor identificate pentru prezentarea finală.   ...         Nr crt.     Denumirea științifică/populară a plantei     Metoda de identificare utilizată     Clasificarea plantei native, alohtone, invazive     Habitat/ Utilizări sau efecte ecologice       1     Ambrozia artemisiifolia/Ambrozia     Observarea+ consultare listă specii invazive     Specie invazivă     Terenuri virane, produce polen alergenic, afectează sănătatea    Necesită combatere                                     Reflecția elevului:  –   Ce am descoperit nou despre plantele din mediul analizat?     ...........................     ...     –   Ce metodă de identificare mi s-a părut mai eficientă și de ce?     ...........................     ...     –   Cum pot contribui la protejarea biodiversității în localitatea ta?     ...........................     ...            FIȘĂ DE OBSERVARE        Criteriul de observare     DA     NU       1. A respectat procedurile de lucru                 2. A realizat sarcina de lucru în totalitate                 3. A lucrat în mod independent                 4. A cerut explicații suplimentare sau ajutor profesorului                 5. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă                   
				 + 
			   FIȘĂ DE LUCRU NR. 1          Modul: Biodiversitate și schimbări climatice       Tema: Identificarea și clasificarea plantelor dintr-un spațiu verde, prin observarea directă și utilizarea instrumentelor tradiționale și digitale       Rezultatele învățării:    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Ecosisteme și servicii ecosistemice specifice mediului urban   5.1.3 Plante native, alohtone și invazive din spațiile verzi urbane   -metode tradiționale pentru identificarea plantelor   -instrumente digitale pentru identificarea plantelor   -reglementări specifice referitoare la plantele invazive.     5.2.6.Identificarea plantelor prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale   5.2.7.Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind plantele native, alohtone și invazive   5.2.8.Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru identificarea speciilor de plante native, alohtone,   invaziv     5.3.1.Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă privind ecosistemele și serviciile ecosistemice specifice mediului urban   5.3.2.Manifestarea responsabilității în respectarea normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor pentru analiza ecosistemelor mediului urban            Sarcini de lucru:  1.    Identifică, împreună cu echipa ta, 3-4 plante diferite din curtea școlii sau dintr-un spațiu verde apropiat, folosind o aplicație digitală (PlantNet, INaturalist, Flora Incognita) sau un atlas botanic. Notează în caiet denumirea plantelor și principalele caracteristici observate.   ...     2.    Enumeră plantele descoperite?   ...     3.    Precizează care dintre plantele identificate sunt autohtone (native)?   ...     4.    Menționează dacă în spațiul observat ai descoperit specii de plante invazive și descrie modul lor de răspândire sau impactul asupra celorlalte plante?   ...     5.    Ce descoperire te-a surprins cel mai mult despre plantele din zona ta și de ce?   ...            METODA CUBULUI     Metoda cubului este o tehnică inovativă de învățare activă care ajută elevii să organizeze și să conecteze informațiile dintr-un mod multidimensional, prin "explorarea" unui subiect din mai multe perspective (fațetele cubului). Se creează un "cub" (fizic sau virtual), iar fiecare fațetă a cubului reprezintă o întrebare, o provocare sau o temă legată de subiect. Intenția acestei metode este de a evidenția, prin aceste șase fațete ale cubului, cât mai multe tipuri de operații mentale, corespunzătoare următoarelor categorii de cunoștințe implicate în demersul de învățare:       Elevii "aruncă cubul" și răspund la întrebarea/fațeta pe care o "prind". Astfel, subiectul este explorat din diverse unghiuri, iar informațiile se leagă logic și complex.       Fața 1 se referă la / stimulează cunoștințele empirice, raportate la capacitățile de identificare, denumire, descriere și memorizare;       Fețele 2 și 3 se referă la / antrenează cunoștințele intelectuale, implicând operațiile de înțelegere, cele de comparare, de ordonare, de clasificare și relaționare;       Fața 4 stimulează cunoștințele raționale, presupunând abilități analitice și sintetice, raționamente inductive și deductive;       Fețele 5 și 6 antrenează cunoștințele decizionale, valorizând capacitatea de a emite judecăți de valoare asupra subiectului propus, de a lua decizii, de a construi argumente.       Concret, în cele șase fețe ale cubului elevii trebuie să răspundă la următoarele instrucțiuni:  1.    Descriere - cum arată?   ...     2.    Aplică - semnificații, surse de inspirație   ...     3.    Analizează - structură   ...     4.    Compară - cu ce seamănă și prin ce se diferențiază?   ...     5.    Asociază - la ce te face să te gândești ?   ...     6.    Argumentează - pro sau contra   ...      Cum implici activ elevii?     → Se grupează clasa în echipe de lucru.       → Fiecare echipă primește cubul (sau îl proiectez virtual).       → Elevii aruncă cubul pe rând și răspund sau discută pe baza fațetei apărute.       → Sprijinirea elevilor în completarea răspunsurilor din sarcina primită cu exemple sau argumente din lecție. Fiecare grup poate adăuga o notă sau o idee nouă pe fațeta respectivă. Astfel, elevii sunt activ implicați, învățând prin cooperare, exprimare și reflecție.         Cum utilizezi tehnologia?     → Folosirea un cub virtual interactiv (de exemplu o aplicație care simulează cubul cu fațete personalizabile, precum Flippity, Classtools sau o prezentare interactivă în Google Slides cu link-uri pe "fațete").       → Elevii vor răspunde în timp real pe o platformă colaborativă (ex: Google Jamboard, Padlet, Google Docs), unde vor nota răspunsurile.       → Proiectarea pe tabla digitală cubul virtual, iar elevii pot "arunca" cubul folosind un click, ceea ce îi menține atenți și implicați. Vom înregistra răspunsurile pentru o analiză ulterioară și feedback personalizat.         Elevii afișează rezultatele finale pe tablă sau foi de flipchart în clasa și le prezintă celorlalte grupe. Prezentarea și reflecția asupra învățării se realizează prin întrebări scrise sau orale, utilizând instrumente digitale interactive (Formular Google, Jamboard, WordWall).    2.    Analiza SWOT A Metodei Cubului     Puncte tari:  –   solicită gândirea elevului;   ...     –   acoperă neajunsurile învățării individualizare;   ...     –   oferă elevilor posibilitatea de a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;     ● dezvoltă abilități de comunicare;       ● nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale;       ● lărgește viziunea asupra temei     ...          Puncte slabe:  –   are eficiență scăzută în grupurile mari;   ...     –   se poate stabili mai greu contribuția fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru;   ...          Oportunități:  –   stimulează creativitatea elevilor;   ...     –   favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor;   ...     –   stimulează dialogul între membrii grupului;   ...          Amenințări:  –   unii elevi muncesc și pentru alții;   ...     –   unii elevi pot domina grupul;   ...     –   productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sunt puși în situația de a colabora cu alții;   ...        ...          Autorii propun următoarele activități de învățare, ce se pot utiliza în cadrul orelor de pregătire practică prin laborator tehnologic la modulul "Biodiversitate și schimbări climatice"       Activități recomandate  1.    Cartarea biodiversității locale - identificarea speciilor și crearea unei baze de date digitale.   ...     2.    Analiza serviciilor ecosistemice - clasificarea beneficiilor oferite de un parc urban.   ...     3.    Atelier de recunoaștere a speciilor invazive și native - impact și control ecologic.   ...     4.    Plan de adaptare la schimbări climatice - alegerea speciilor rezistente la secetă pentru o zonă urbană.   ...     5.    Proiect "Harta Verde a cartierului" - identificarea zonelor ce pot fi reabilitate ecologic.   ...     6.    Tur ghidat cu jurnal de teren - observarea tipurilor de habitate urbane.   ...     7.    Analiză comparativă - evaluarea diferențelor între spații verzi întreținute și neîntreținute.   ...     8.    Activitate experimentală - măsurarea calității solului și calcularea indicelui de biodiversitate.   ...     9.    Vizite tematice - la grădini botanice, centre de compostare, ONG-uri sau administrații publice.   ...     10.    Campanie de sensibilizare - realizarea unui afiș, colaj sau scurt video despre biodiversitate.   ...          → Diferențierea speciilor native, alohtone, invazive.       → Selectarea speciilor native, alohtone, invazive în funcție de utilizări sau efecte ecologice.       → Identificarea speciilor native, alohtone, invazive prin metodele tradiționale (observare, determinarea, compararea cu atlase botanice) și a aplicațiilor digitale pentru recunoașterea speciilor.       → Stabilirea substratului pentru cultura plantelor.       → Selectarea uneltelor și executarea lucrărilor manuale de pregătirea a terenului, în vederea înființării spațiilor verzi.       → Recunoașterea agregatelor folosite pentru semănat/ plantat.       → Selectarea uneltelor și executarea lucrărilor manuale de înființare a spațiilor verzi.       → Executarea lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi.       → Calculul cantității de îngrășăminte chimice și organice.       → Calculul necesarului de soluție pentru erbicidat și pentru tratamente fitosanitare.       → Organizarea și igienizarea locului de muncă cu respectarea normelor de protecția muncii.         Sugestii privind evaluarea         Evaluarea rezultatelor activității școlare reprezintă un comportament esențial și definitoriu al procesului de învățământ situat pe același plan cu dobândirea cunoștințelor, a abilităților și aptitudinilor. Evaluarea însoțește și se inserează în activitatea instructiv educativă constituind punctul de plecare și premisa autoreglării și ameliorării continue a acestei activități și a sistemului de învățământ în ansamblu.       Formele evaluării: observare, probe orale, probe scrise, probe practice, referate, portofoliu, teste de cunoștințe și deprinderi.       În funcție de momentul în care se realizează evaluarea și de modul de integrare a acesteia în procesul didactic, există trei tipuri de evaluare: inițială, continuă și sumativă. Fiecare dintre aceste forme de evaluare are funcții specifice.       Evaluarea inițială. Se efectuează la începutul unui program de instruire. Prin evaluarea inițială se urmărește:     ● să se stabilească dacă elevii dețin acele cunoștințe parcurse anterior, care stau la baza înțelegerii și însușirii cunoștințelor ce urmează;       ● să se cunoască potențialul intelectual și motivația pentru învățare a elevului. Pentru reușita în evaluarea inițială, se vor consulta programele disciplinelor parcurse și se va stabili ce cunoștințe, ce capacități formate anterior sunt importante pentru realizarea obiectivelor pedagogice la disciplina pe care o predă.       În funcție de rezultate, profesorul va stabili modul în care va structura și va organiza materia, metodele și mijloacele de învățământ cele mai adecvate, va stabili dacă este necesar un program de recuperare cu întreaga clasă sau sunt necesare măsuri de sprijin și recuperare pentru anumiți elevi; va grupa elevii după nivelul inițial de pregătire, în scopul diferențierii și individualizării instruirii.         Evaluarea continuă (formativă), presupune verificarea și aprecierea rezultatelor pe întreg parcursul procesului didactic.     Prin evaluarea formativă, pe măsura parcurgerii materiei de studiu, se verifică și se apreciază performanțele tuturor elevilor; se constată efectele activității de predare - învățare și progresele înregistrate de elevi; se identifică lacunele și dificultățile de învățare. În funcție de toate acestea se organizează activitatea de predare și învățare ulterioare, se iau măsuri de corectare și ameliorare continuă a procesului didactic.       În cazul elevilor cu dificultăți de învățare, dar și după evaluări reprezentative/de sinteză, pentru a remedia și a umple golurile/lacunele se folosesc fișe de recuperare/ameliorare a învățării.       Iată o posibilă structură a unei asemenea fișe.       Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:     ● Observarea sistematică a activității și a compartimentului elevilor;       ● Investigația;       ● Proiectul;       ● Referatul;       ● Portofoliul;       ● Autoevaluarea/ Evaluarea colegială.       ● Fișe de observație;       ● Fișe de lucru;       ● Teste de verificarea cunoștințelor cu itemi;       ● Lucrări de laborator;       ● Lucrări practice.         Stabilirea de cerințe, gradual, de la simplu la complex, astfel încât să se realizeze atingerea de performanțe de nivel minim, mediu și performanță           LUCRARE PRACTICĂ         Modul: Biodiversitate și schimbări climatice       Tema: Identificarea și clasificarea plantelor dintr-un spațiu verde, prin observarea directă și utilizarea instrumentelor tradiționale și digitale       Rezultatele învățării:    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Ecosisteme și servicii ecosistemice specifice mediului urban   5.1.3 Plante native, alohtone și invazive din spațiile verzi urbane   -metode tradiționale pentru identificarea plantelor   -instrumente digitale pentru identificarea plantelor   -reglementări specifice referitoare la plantele invazive.     5.2.6.Identificarea plantelor prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale   5.2.7.Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind plantele native, alohtone și invazive   5.2.8.Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru identificarea speciilor de plante native, alohtone, invazive     5.3.1.Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă privind ecosistemele și serviciile ecosistemice specifice mediului urban   5.3.2.Manifestarea responsabilității în respectarea normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor pentru analiza ecosistemelor mediului urban            Sarcini de lucru:  1.    Alegerea 3-5 plante din spațiul verde.   ...     2.    Notarea observațiile în tabelul de mai jos.   ...     3.    Identificarea plantelor prin metode tradiționale (atlase, ierbare) și prin aplicații digitale (PlantNet, INaturalist, Flora Incognita).   ...     4.    Clasificarea fiecărei specie (native, alohtone, invazive).   ...     6.    Realizarea de fotografii pentru fiecărei plantă și efectuarea prezentării finale.   ...              Denumirea științifică/ populară a plantei     Metoda de identificare utilizată     Clasificarea plantei native, alohtone, invazive     Utilizări sau efecte ecologice                                                                                                                      Timp de lucru: 50 minute     FIȘĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PRACTICE         Numele și prenumele elevului ................      Nr. crt.     A. Criterii de evaluare a candidatului la proba practică     Indicatori de realizare     Punctaj maxim pe indicator     Punctaj acordat       1.     Primirea și planificarea sarcinii de lucru (max. 20 p)   1.Alegerea plantelor din spațiul analizat   2.Notarea observațiilor în tabel     1.Alegerea corectă a materialului de observare     10 p            2. Pregătirea instrumentelor de lucru     10 p            2.     Realizarea sarcinii de lucru   (max.50 p)   3.Identificarea plantelor prin metode tradiționale (atlase, ierbare) și prin aplicații digitale (PlantNet, Flora Incognita   4.Clasificarea fiecare specie: native, alohtone, invazive.   5.Realizarea de fotografii la fiecare plante si efectuarea prezentării finale.   6.Respectarea NSSM specifice lucrărilor de observare în teren     3. Identificarea plantelor prin metode tradiționale (atlase, ierbare) și prin aplicații digitale (PlantNet, INaturalist, Flora Incognita     10 p            4. Gruparea pe specii: native, alohtone, invazive.     20 p            5. Diseminarea rezultatelor obținute.     10 p            6. Aplicarea NSSM la locul de muncă     10 p            TOTAL MAXIM PROBĂ PRACTICĂ     70 p              Nr. crt.     B. Criterii de apreciere a performanței candidatului la proba orală     Indicatori de realizare     Punctaj maxim pe indicator     Punctaj acordat       1.     Prezentarea sarcinii realizate   (maxim 30p)   Descrierea specie (native, alohtone, invazive   2.Argumentarea alegerii plantelor   3.Enumerarea NSSM specifice lucrărilor de deplasare în teren, efectuarea observațiilor     1. Prezentarea speciilor: native, alohtone, invazive.     10 p            2. Argumentarea alegerii plantelor.     10 p            3. Întocmirea corectă a documentelor de lucru și enumerarea NSSM specifice     10 p            TOTAL MAXIM PROBA ORALĂ     30 p            PUNCTAJ TOTAL     100 p               Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor       fișa de evaluare (calitativă); - scara de clasificare; - lista de control / verificare    A.    Fișa de evaluarea calitativă     Model orientativ (Ghid de evaluare - socio-umane, după N. Gronlund, p. 435)       Date generale despre elev: numele și prenumele, vârsta, climatul educativ în mediul căruia îi aparține.       Particularități ale proceselor intelectuale: gândire, imaginație, limbaj, memorie, atenție spirit de observație, alte caracteristici.       Aptitudini și interese.       Trăsături de afectivitate.       Trăsături de temperament.       Atitudini: a) față de sine b) față de disciplină c) față de colegi ... obligațiile școlare     ...     B.    Scara de clasificare se constituie dintr-un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării, însoțit de un anumit tip de scară, Likert potrivit căreia elevului îi sunt prezentate un număr de enunțuri în raport de care acesta trebuie să-și manifeste acordul sau dezacordul, discriminând între 5 trepte: puternic acord, acord, indecis (neutru), dezacord, puternic dezacord (A. Stoica, coord., p. 54, 2001).     Exemplu:  1.    Particip cu plăcere la activitățile organizate pe grupuri de lucru:     puternic dezacord dezacord neutru acord puternic acord     ...     2.    Îmi place ca părerile pe care le exprim să fie întotdeauna respectate de ceilalți:     puternic dezacord dezacord neutru acord puternic acord     ...        ...     C.    Lista de control / verificare constată prezența sau absența unei caracteristici, comportament etc., fără a emite o judecată de valoare. (A. Stoica, coord., p. 54, 2001).   ...          FIȘĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PRACTICE         Numele și prenumele elevului ..................       Pentru evaluare poate fi folosită Lista de control/verificare a abilităților și atitudinilor formate la elevi.      Atitudinea elevului față de sarcina de lucru     Da     Nu       A urmat instrucțiunile                 A solicitat ajutor atunci când a avut nevoie                 A utilizat corect materialele                 A respectat normele de securitate și sănătate în muncă                 A utilizat corect vocabularul comun și cel de specialitate.                 A dus activitatea până la capăt                 A raportat rezultatele activităților profesionale                 A pus echipamentele la locul lor după utilizare                 A făcut curat la locul de muncă                  EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE FINALĂ        Test de evaluare         Modul: Biodiversitate și schimbări climatice       Tema: Identificarea și clasificarea plantelor dintr-un spațiu verde, prin observarea directă și utilizarea instrumentelor tradiționale și digitale       Rezultatele învățării:    Cunoștințe     Abilități     Atitudini       Măsuri de intervenție pentru păstrarea sănătății solului și protejarea biocenozei din mediul urban   5.1.15 Sănătatea solului și protejarea biocenozei prin practici sustenabile de pregătire și fertilizare a solului.     5.2.32 Executarea operațiilor sustenabile de pregătire a solului pentru păstrarea sănătății solului și protejarea biocenozei   5.2.33. Executarea operațiilor sustenabile de fertilizare a solului     5.3.6.Conștientizarea necesității și manifestarea responsabilității în aplicarea măsurilor de conservare a biodiversității   5.3.7.Respectarea normelor și reglementărilor privind conservarea biodiversității   5.3.8.Manifestarea unei atitudini proactive cu privire la gestionarea eficientă a deșeurilor            Subiectul I 30 puncte  1.    Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1-5), scrieți, litera corespunzătoare răspunsului corect:   ...     1.    Îngrășămintele organice se aplică:  a)    După plantare;   ...     b)    Înainte de pregătirea solului;   ...     c)    Înainte de repaus vegetativ.   ...      ...     2.    Materialul de semănat utilizat în amenajarea spațiilor verzi este alcătuit din:  a)    Semințe de plante   ...     b)    Semințe de diferite culturi agricole   ...     c)    Semințe de buruieni   ...      ...     3.    Semănatul speciilor floricole în câmp are loc:  a)    Toamna, după căderea frunzelor   ...     b)    Iarna   ...     c)    Primăvara   ...      ...     4.    Identificați lucrările de întreținere a spațiilor verzi:  a)    Udare, plivire, cosire   ...     b)    Defrișare, mărunțire sol   ...     c)    Plantat   ...      ...     5.    Pregătirea materialului săditor pentru plantare constă în:  a)    Fasonare și mocirlire   ...     b)    Plivitul lăstarilor laterali   ...     c)    Tăierea vârfului lăstarilor   ...      ...          Subiectul II 15 puncte  2.    Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț ( a, b, c) și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat, sau litera F dacă apreciați că enunțul este fals. 15p     A F a. Înmulțirea speciilor floricole se poate realiza pe cale generativă și vegetativă.       A F b. Perioada corespunzătoare pentru plantarea florilor este toamna, după căderea frunzelor.       A F c. Tăierile de regenerare - se aplică pentru arborii și arbuștii aflați în declin fiziologic.     ...          Subiectul III 45 puncte  3.a.    Scrieți cifrele de la 1 la 5, iar în dreptul fiecăreia treceți informația corectă care completează spațiile libere: 15 puncte     Fertilizarea .....1..... se realizează cu ......2......chimice foliare sau solide :       Pichetarea este ......3...... ce presupune ........4......... în teren a locului unde vor fi .......5...... arbuștii.     ...     3.b.    În coloana A sunt enumerate agregate agricole, iar în coloana B, lucrările executate.     Asociați cifrele din coloana A cu literele din coloana B. 30 p      A     B       1.Plug     a. Tăvălugit       2.Grapă     b. Mărunțirea solului       3.Tăvălug     c. Arătură       4.Scarificator     d. Grapat       5.Freză     e. Scarificare        ...          Notă:Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu       Timp de lucru 45 min.       1-c,  2-d, 3-a, 4-e,  5-b         Test de evaluare        Barem de corectare și notare         Subiectul I 30 puncte     1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - a; 5 - a;       Pentru fiecare răspuns corect se acordă 6 puncte, pentru lipsa răspunsului, sau răspuns incorect nu se acordă punctaj.         Subiectul II 15 puncte     a - A; b - F; c - A.       Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5 puncte, pentru lipsa răspunsului, sau răspuns incorect nu se acordă punctaj.         Subiectul III 45 puncte  3.a.    1-plantelor,2 îngrășăminte, 3 operațiunea, 4-marcarea, 5-plantați 15 p   ...          Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte, pentru lipsa răspunsului, sau răspuns incorect nu se acordă punctaj.  3.b.    1-c, 2-d, 3-a, 4-b, 5-e; 30 p   ...          Pentru fiecare răspuns corect se acordă 6 puncte, pentru lipsa răspunsului, sau răspuns incorect nu se acordă punctaj.       Notă : se acordă 10 puncte din oficiu       Bibliografie  1.    Colecții de fotografii, pliante, reviste de specialitate   ...     2.    Carmen Olguța Brezuleanu - Metodica predării-învățării specialităților agronomice-Didactica specială - Iași, 2016   ...     3.    Manual pentru cultura de specialitate - Agricultură- Ed. Oscar Print -2006, București   ...     4.    Tiță I., Stan M. - Cultura plantelor horticole, Editura Gimnasium, 2002   ...     5.    Stănescu D. - Horticultura, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999   ...     6.    Șelaru E., Petrescu M. - Floricultura - manual pentru liceele cu profil agricol, Editura Tehnică Agricolă, București, 1993   ...     7.    Auxiliare curriculare   ...     8.    Prospecte de prezentare   ...     9.    Materiale de specialitate:  a.    Publicații:  i.    cărți despre floră;   ...     ii.    cărți despre faună;   ...     iii.    cărți de dendrologie;   ...     iv.    cărți despre soluri;   ...     v.    cărți despre fitocenozele din România;   ...     vi.    buletine de analiză;   ...     vii.    buletine de avertizare;   ...     viii.    Ghid de bună practică pentru administrarea spațiilor verzi   ...        https://www.asop.org.ro/lan-net/documente/LAN-NET_Ghid_2017_web.pdf     ...     b.    Aplicații pentru identificarea speciilor de plante:  i.    PlantNet;   ...     ii.    iNaturalist.   ...      ...     c.    Platforme online:  i.    horticultorul.ro;   ...     ii.    botaniștii.ro;   ...     iii.    https://natura2000.eea.europa.eu/;   ...     iv.    https://wfoplantlist.org/.   ...     v.    https://www.isj.tm.edu.ro/public/data_files/specializări/fișier-2893.pd   ...      ...      ...        ...          Domeniul de pregătire profesională: Agricultură                                       -------  

Preluat: 2026-10-05T13:40:37.491153+00:00 · SHA256: 004fe4881482d618760baa7c0ce7261387cab4e5e67fb2639988645c1a668094