Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2026
ANEXE din 29 septembrie 2026 privind aprobarea programelor pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Educa?iei ?i Cercetării · ID sursă 315261
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXE din 29 septembrie 2026 privind aprobarea programelor pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a EMITENT MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 860 bis din 14 octombrie 2026 Notă ... Aprobate prin ORDINUL nr. 5.757 din 29 septembrie 2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026. Notă ... + Anexa nr. 1 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 . Limba și literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Astfel, subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 - DOOM 3), Dicționarul explicativ al limbii române etc. . + Competențe generale și competențe specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse ... 1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse ... 1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii ... 1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ... ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate ... 2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite ... 2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare ... 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității ... 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale ... ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne ... 3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative ... 3.3. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse ... 3.4. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă ... 3.5. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare ... 3.6. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală ... 3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară ... ... 4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional 4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice ... 4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi ... 4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi ... 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare ... ... Conținuturi + Teme generale Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii + Lectură – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei. ... – Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar - în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spațiu; narativul în texte multimodale: text și imagine - banda desenată); textul descriptiv (literar -în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar - interviul); textul explicativ; textul argumentativ. ... – Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv). ... – Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică). ... – Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.). ... – Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii. ... – Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite. ... + Redactare – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă. ... – Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. ... – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparație, analogie, pro-contra, "întrebările jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților. ... – Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.; ... – Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație. ... + Elemente de construcție a comunicării Gramatică ● Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuație. ● Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-și-virgula). ● Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; construcții concesive și condiționale. ● Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu și multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziția; norme de punctuație; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuație (virgula). ● Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finală. ● Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul și condiționalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple și compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. ● Prepoziția. ● Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuația vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. ● Pronumele: tipuri de pronume - pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele și adjectivul pronominal negativ și negația în propoziție; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. ● Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului. ● Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație. ● Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului. ● Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă. Ortoepie și ortografie Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicționarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondența sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române. Vocabular Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul. Variație stilistică Limba standard; normă și abatere; limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei); istoria cuvintelor - variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variație regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni științifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor. + Elemente de interculturalitate Identitate personală - identitate națională - diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-române, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice. Programa pentru disciplina Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 2 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 , respectiv cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, aprobată prin OMEC nr. 5111/27.08.2026 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 bis/28.VIII.2026. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezentele programe, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programele școlare în vigoare. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), Dicționarul explicativ al limbii române etc. + Competențe generale și competențe specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din diverse texte ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite dintr-unul sau mai multe texte ... 1.3. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte continue/discontinue/multimodale ... 1.4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale ... 1.5. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii ... 1.6. Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal ... 1.7. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context ... 1.8. Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare ... 1.9. Identificarea corectitudinii grafice, lexicosemantice, morfosintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale ... 1.10. Recunoașterea particularităților grafice, lexicosemantice, morfosintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică ... ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare ... 2.2. Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse ... 2.3. Corelarea achizițiilor lexicosemantice cu structurile morfosintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative ... 2.4. Utilizarea elementelor de construcție a comunicării în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică ... 2.5. Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse ... 2.6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică ... 2.7. Manifestarea preocupării pentru originalitate și pentru etica redactării ... ... 3. Manifestarea unei atitudini deschise și respectuoase față de diversitatea culturală și lingvistică, în context multi- și intercultural 3.1. Identificarea valorilor promovate în literatura română, maternă și universală ... 3.2. Identificarea valorilor promovate în arta aparținând culturii române, materne și universale ... 3.3. Identificarea valorilor promovate în tradițiile și obiceiurile din cultura română, maternă și universală ... 3.4. Identificarea valorilor promovate de către personalități din cultura română, maternă și universală ... 3.5. Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională ... 3.6. Valorificarea multilingvismului în contexte socioculturale variate ... 3.7. Asumarea atitudinii de empatie față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse ... ... Conținuturi + Teme ● Eu și universul meu familiar: Identitate personală. Jocuri și jucării. Valorile mele ● Eu și lumea din jurul meu: Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalți ● Orizonturile lumii și ale cunoașterii: Tradiții și obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori și atitudini în diverse culturi ● Reflecții asupra lumii: Microunivers și macrounivers. Spațiu și timp. Simț civic, responsabilitate, etică + Lectură ● Discursul narativ și comunicarea narativă: narativul literar - autor, narator, personaj, acțiune, etapele acțiunii; indici spațio-temporali (unde și când se desfășoară acțiunea); narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; personajul, mijloace de caracterizare; textul narativ nonliterar. ● Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă. ● Modurile de expunere: narațiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog. ● Discursul liric: autor/voce lirică; elemente de prozodie (ritm, măsură, rimă); imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive). ● Figuri de stil: epitetul, personificarea, enumerația, repetiția, metafora, alegoria, antiteza, comparația. ● Discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; text dramatic și spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); dialogul în comunicarea cotidiană (interviul). ● Textul explicativ; textul continuu, discontinuu, multimodal; textul argumentativ. + Redactare ● Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; semnele de punctuație și de ortografie. ● Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul; textul narativ (narațiunea la persoana I și la persoana a III-a), secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; textul argumentativ (structură, conectori); text funcțional: cererea. ● Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv (autoportretul, descrierea unui loc, a unei ființe, a unui obiect, a unui fenomen, a unui eveniment etc.), dialogal; integrarea părților. ● Stil: claritate, concizie. + Elemente de construcție a comunicării Nivel sintactico-morfologic ● Enunțul: propoziția și fraza; exprimarea afirmativă, negativă; exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă, imperativă; exprimarea unor acțiuni, stări, existențe; exprimarea sentimentelor; exprimarea argumentativă, persuasivă. ● Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe (verbul): modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus, viitor literar); modul imperativ; modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; forme verbale nepersonale; construcții active, pasive, cu pronume reflexive; verbele impersonale; verbul în propoziție: predicat verbal și nominal (verbele copulative "a fi", "a deveni", "a ieși", "a ajunge", "a se face", "a rămâne"). ● Denumirea obiectelor, a ființelor și a fenomenelor naturii (substantivul): substantivul comun și propriu; genul și numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv-genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziție: subiect, nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, circumstanțial de loc, circumstanțial de timp, circumstanțial de mod, circumstanțial de cauză, circumstanțial de scop; substantivele defective. ● Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor: prepoziția, locuțiunea prepozițională. ● Exprimarea persoanei: pronumele personal (persoana, genul și numărul; formele accentuate și neaccentuate); pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; pronumele reflexiv; pronumele posesiv; pronumele interogativ; pronumele relativ; pronumele negativ; pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziție. ● Exprimarea cantității și a ordinii, numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal. ● Exprimarea însușirilor (adjectivul): genul și numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile și adjective invariabile; adjectivul pronominal; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul "a fi"; articularea (articolul demonstrativ); gradele de comparație. ● Exprimarea coordonatelor acțiunii - spațiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială): adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea afirmației, exprimarea negației, exprimarea interogației - adverbul interogativ; adverbul nehotărât; adverbul relativ; gradele de comparație; adverbul în propoziție: complement circumstanțial de loc/timp/mod, atribut adverbial. ● Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură: interjecția. ● Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare: conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; locuțiunea conjuncțională. Nivelul semantico-lexical ● Sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; neologisme; împrumuturi lexicale; paronime frecvente; pleonasmul; câmpul lexicosemantic; mijloace interne de îmbogățire a vocabularului; familia lexicală; sufixele diminutivale și augmentative. Nivelul fonetic ● Alfabetul limbii române; accentul; vocale și consoane; despărțirea cuvintelor în silabe; omofonele, omografele; punctuația la sfârșitul propozițiilor; relația dintre intonație, topică și punctuație; alte convenții grafice: scrierea cu majuscule; pronunțarea corectă a neologismelor. + Elemente de interculturalitate ● Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradițiile și obiceiurile); Oameni și fapte. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Programa pentru disciplina Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 3 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393/28.02.2017 szammal jovahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszehangban a kimeneti kovetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kovetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozo kovetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak. Alapkompetenciak: 1. Irott szțvegek ertese es ertelmezese Specifikus kompetenciák Képességek, készségek és tartalmak Különböző típusú nyomtatott szövegek értő/értelmező olvasása A leíró és elbeszélő szövegek sajátosságainak felismerése a beszélői/elbeszélői nézőpont megfigyelése; a történetmondás lineáris rendjének megfigyelése; explicit és implicit információk visszakeresése a szövegből; részletek társítása nevekhez, helyszínekhez; szavak, kifejezések magyarázata; egyszerűbb ok- okozati összefüggések felismerése; a téma megragadása; kulcsszavak kikeresése a szövegből; szövegtömörítés a lényeg/fő gondolat kiemelésével és átfogalmazásával; a lényeges és a kiegészítő/részletező információk elkülönítése; az összetartozó információk kapcsolása; ismeretterjesztő szövegek tartalmának összefoglalása; a tényállítások és a hipotézisek/vélemények megkülönböztetése Elbeszélő szövegek: helyszín és szereplők; az események lineáris, időbeli elrendezése az elbeszélő szövegben; tárgyilagos és személyes nézőpont. A leíró szöveg rendezőelve: általános és egyedi jegyek; lényeges és kevésbé lényeges jellemzők; egész-rész, fentről le–lentről fel, körkörös szerveződés. Epikus szövegek: narrátor, cselekmény, szereplők/ szereplőcsoportok; egyszerű tér- és idővonatkozások az epikus szövegekben; a beszélő és szerző viszonya az epikus szövegekben; az elbeszélői nézőpont: külső és belső nézőpont; elbeszélői és szereplői nézőpontok az epikus szövegekben, az epikus művek cselekményszerkezete; Lírai szövegek: líra, líraiság; az érzelmek közvetett és közvetlen kifejezése; a lírai szöveg hangulata; vershangzás: ritmus, rím, rímfajták Az irodalmi szöveg nyelvi megalkotottságának felismerése A szóképek lehetséges jelentéseinek/asszociációs lehetőségeinek föltárása, kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok, a szóképek, a hasonlat és a szöveghatás/-hangulat között; az epikai közlésformák (elbeszélő, leíró, párbeszédes, monologikus) szövegbeli funkcióinak megfigyelése és értelmezése; a hősteremtés eljárásainak és a jellemzés fajtáinak megfigyelése Szóképek és alakzatok: hasonlat, megszemélyesítés, metafora; felsorolás, ismétlés, ellentét, retorikai kérdés, halmozás, párhuzam, fokozás, túlzás, felkiáltás. Közlésformák: párbeszédes, elbeszélő, leíró. A szereplők rendszere: főszereplők, mellékszereplők, epizódszereplők. A jellemteremtés eljárásai: közvetlen - narrátor, más szereplő általi - és közvetett - beszéltetés, cselekedtetés, környezet - jellemzés; cselekvő és nem cselekvő hős, statikus és változó jellem; késleltetés, előreutalás, sejtetés az epikus szövegekben Az olvasói tapasztalatok működtetése a különböző műfajú irodalmi szövegek befogadásában Lírai és epikus műfajok felismerése; a műfaj jellemző sajátosságainak felismerése, a téma és műfaj összefüggéseinek felismerése; a műfaj és a hangnem/hangnemek közti összefüggés felfedezése Irodalmi műfajok: dal, leíró költemény, életkép, ballada, mese és mesefajták, monda és mondaváltozatok, humoreszk, novella, ifjúsági regény, regény, napló, levél, anekdota. Hangnemek: tárgyilagos, személyes, humoros, komikus, tragikus, ironikus, ünnepélyes, patetikus, elégikus Külső tényvonatkozások és fiktív mozzanatok megkülönböztetése különböző szövegekben A köznapi szövegek valóságvonatkozásainak megfigyelése; tényállítások és hipotézisek/ vélemények/ ízlésítéletek megkülönböztetése; a valószerű és valószerűtlen, illetve valósnak tűnő elemek megkülönböztetése, a valóságot átformáló/torzító eljárások felismerése; a művön kívüli valóságnak megfeleltethető és a fiktív elemek elkülönítése; a manipulatív szándék felismerése; a fiktív tér, a fiktív idő és a fiktív cselekménymozzanatok felismerése, a reális élethelyzet/léttapasztalat felismerése az irodalmi mű fiktív világában; motívumok kontextuális vizsgálata Nézőpont: az objektív és szubjektív leírás eszköztára. A tárgyilagos és személyes nézőpont kifejezőeszközei. Tömegkommunikáció és manipuláció; tény és vélemény Az irodalmi szöveg értékviszonyainak felismerése A szereplők által közvetített értékek/értékrendek azonosítása az elbeszélő szövegekben Alapvető erkölcsi értékek: anyagi értékek, szellemi értékek, erkölcsi értékek, érzelmi értékek ... 2. Irasbeli szovegalkotas Specifikus kompetenciák Képességek, készségek és tartalmak Különböző típusú szövegek alkotása a kommunikációs funkciók működtetésével Történet összefoglalása/újraírása a címzett és nézőpont megváltoztatásával; szövegtranszformáció: párbeszédből elbeszélés, elbeszélésből párbeszéd, megadott szöveghez eltérő befejezés illesztése, a történet folytatása, egy-egy szereplő további sorsának elképzelése, szöveg szűkítése, bővítése; bekezdések írása megadott tételmondattal, megadott kulcsszavak használatával, kezdő és/vagy zárómondattal Elbeszélő szövegek: kronologikus beszámoló, történetmondás, személyes történetmondás, napló, internetes napló, útirajz, tudósítás, élménybeszámoló) Tárgyleírás, helyleírás valóságos vagy elképzelt helyszínről; tájleírás; személyleírás; jellemzés Leíró szövegek: személyleírás, jellemzés, önjellemzés, tárgyleírás, helyleírás, ismertetés, ismeretterjesztő szövegek Reflektált szövegalkotás különböző beszédhelyzetekben, a beszédhelyzethez igazodó komplex szövegek alkotása Véleménynyilvánítás az értékítélet indoklásával, érvek felkutatása, rendszerezése; az érvek meggyőző megformálása; érvek és ellenérvek egymás mellé állítása; konklúzió Dokumentum szövegek: tájékoztató, utasító és meggyőző szövegek, ajánlás. Hagyományos magánlevél, e-mail, ajánlások, naplóbejegyzés A kommunikációs helyzethez igazodó tudatos válogatás a stílusjegyek és regiszterek között A beszédszándéknak megfelelő, kulturált nyelvi regiszter megválasztása Szövegalkotás megadott témában, céltételezés/funkció: az írói szándék és a címzett (egyén, csoport, nyilvánosság) figyelembevétele; nézőpont, állásfoglalás, meggyőzés Helyesírás Helyesírási készségek alkalmazása önállóan alkotott szövegekben Mondatfajták és írásjelek; az egyszerű és az összetett mondat központozása; a párbeszéd és az idézet írásmódja; a hangok hosszúságának szabályzatnak megfelelő jelölése a begyakorolt szókészlet körében; az egybeírás és különírás gyakoribb típusai; az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszerűbb földrajzi nevek helyesírása; hangjelölés a gyakrabban előforduló idegen szavakban; a számok betűkkel való írása, keltezés, számneves szerkezetek egybe- és különírása; az igealakokkal, főnevek, melléknevek és névmások alakjával kapcsolatos helyesírási készségek; szóelválasztás ... 3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban Specifikus kompetenciák Képességek, készségek és tartalmak Az elemi mondat nyelvi megformálásának mint viszonyrendszernek a megértése Események időbelisége és időrendisége, az események nem tényszerű voltára utaló nyelvi eszközök, a tagadás és negatív jellemzés nyelvi eszközei Események időben lehorgonyzásának nyelvi eszközei, az időre jelöletlen igealakok értelmezése, időjelölés az igei és névszói állítmányú mondatban; kronológia. Módra jelölt igealakok, - hat/-het képzős igék, módosítószók. A negatív jellemzés eszközei Események, körülmények és résztvevők leképeződése a mondat egységeire (A mondat struktúrája: az ige és vonzatai, mondatrészek; az igekötők és egyéb igemódosítók; igei poliszémia; műveltető, kölcsönös, visszaható ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymástól való függése Eseményszerkezet és mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a főnévi csoport jelöletlensége; személyes névmás és A–Á egyeztetés. Az ige tárgyi vonzata: a tárgyi szerepű főnévi csoport esetragja; tárgyas igék és a határozottsági egyeztetés. A határozói szerepű főnévi csoport mint vonzat vagy szabad bővítmény; esetragok, névutók a határozói főnévi csoporton; határozószók. Bővítmények összefüggései: visszaható és kölcsönös névmás. Névszói (főnévi és melléknévi) állítmány és vonzatai; birtoklásállítás és birtokos névmás Az események szereplőire való utalások nyelvi eszközei A főnévi csoport belső szerkezete: névelő és referencialitás; köznév és tulajdonnév; névmások: személyes névmás ragos és névutós alakja, deiktikus szerepű mutató névmás, általános és határozatlan névmás. Főnévi módosítók - „jelzők” - : melléknévi és melléknévi igenévi módosító, számnévi módosító, főnévi módosító. Birtokos szerkezet, mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok és birtokos többessége. Mennyiség és számosság kifejezése: szám, számlálószó, többesjelek.) Mondat- és szövegépítő eljárások jelentésének levezetése nyelvi szerkesztési jellemzők mentén A szórend, a szó- és mondathangsúly és a mondatjelentés kétirányú viszonyai Hangsúly, hanglejtés: szóhangsúly, mondathangsúly, főhangsúly, kontrasztív hangsúly; grammatikai és kontextuális kötöttségek a hangsúlyozásban; mondatfajta- jelölő dallamívek. Szórendi lehetőségek és a kontextus; névmások és topiktartás/-váltás, kontrasztivitás Több esemény/jelenet nyelvi megjelenítése, a mondategész jelentése és a mondatok összefűzési módja közötti kapcsolat Egyszerű mondat és igenevek. Összetett mondat. Mellérendelés és mellérendelő mondat: kapcsolatos mellérendelés, kronológia; ellentétes mellérendelés, elvárás és elvárástörlés; választó mellérendelés; következtető és magyarázó mellérendelés, ok és okozat. Kötőszók. Alárendelő mondat: mutató névmás és utalószói funkció, vonatkozó névmás mint kötőszó, egyéb kötőszók; feltételesség és hasonlítás kifejezése mellékmondatokkal. Mondatsorrend és közbeékelés.) Különböző kommunikációs szempontoknak megfelelő szövegek alkotása és szövegtranszformáció Beszédcselekvések és beszédaktusok nyelvi markerei. Beszédszádékok és beszédaktusok. Egyes beszédaktusok sajátos szóosztályai: indulatszó, kérdőszó - „névmás” -, tagadó- és tiltószó; mondatfajták. A társas érintkezés formulái, udvariassági repertoár, regiszterek, nyelvváltozat. Szövegszerűség, grammatikai kapcsolóelemek; A szöveg mikro- és makroszerkezete; témafolytonosság, kulcsszó, tételmondat; szövegpanelek: közmondások, szólásmondások, szavajárás, kifejezések stb. Makroszerkezeti egység és szövegtípus.) A szókészlet változásának és változatosságának, valamint a szavak szerkesztettségének felismerése A nyelvi állandóság és változás jelenségei Az elemkészlet változása és változatai időben: elavult szavak és jelentések, új szavak és jelentések; belső szóalkotás: szóképzés, szóösszetétel; kölcsönzés, jelentésváltozás A szavak jelentése, használati köre, a regiszter, az írott és beszélt nyelvi stílusok jellemző szókészlete Jelentés és kontextus. A jelentésmező tagolása. Állandósult szókapcsolat: idióma, helyzetmondat, klisé. Lexikális döntések: regiszter, nézőpont, szóhangulat, jelentésárnyalatok; jelentéstani kapcsolatok: szinonímia, antonímia, metaforikus jelentéskiterjesztés. Kihagyásos szerkezetek és metonimikus jelentéskiterjesztés. Grammatikai és írásbeli homonímia A szókincs rétegzettsége, nyelvváltozatok szókincsbeli és jelentésbeli eltérései Az elemkészlet változatai társadalmi térben és földrajzi térben. A csoportidentitás nyelvi jelölői A társas-társadalmi együttéléshez szükséges nyelvi magatartás magánjellegű és kisközösségi helyzetekben Beszédszándékok és egyes gyakori beszédcselekvések nyelvi repertoárja, a nyelv másokra gyakorolt hatása, a szövegek hatásmechanizmusa Beszédszándékok. Beszédcselekvések és beszédaktusok. Szövegtípusok. Szöveg és regiszter. Szöveg és stílus.) Tényállítások és hipotézisek/vélemények, szövegben ki nem fejtett tartalmak Háttérmondatok. Az irónia mint beszédszándék. Nyelvi manipuláció és meggyőzési stratégiák Nyelvváltozatok közötti eltérések a szöveg, a mondat, a szóalak vagy a hangzás szintjén, a különböző változatok értéke, a kódváltás Szöveg és helyzet. Szöveg és nyelvváltozat: regionális nyelvváltozat, kontaktusváltozat, sztenderd. Nyelvváltozat és identitás. A nyelvváltozatok és társadalmi megítélésük a beszédhelyzet függvényében ... Programa pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a disciplina limba și literatura maghiară maternă + Anexa nr. 4 Programa pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a Disciplina Limba și literatura germană maternă I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017 . Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă. ... 1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen Spezifische Kompetenzen Lerninhalte 1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen -Schlüsselwörter herausschreiben -Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden -den Titel eines Textes erklären -gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Märchen, Fabel, Ballade, Kurzgeschichte -Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, -Aufzählung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel -die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau -die Problematik des Textes erkennen ... 2. Texte situationsgereght verfassen ... Spezifische Kompetenzen Lerninhalte 2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen -einen Brief personlichen Inhalts verfassen -einen Tagebucheintrag verfassen -eine Gestalt anhand von außeren und inneren Merkmalen charakterisieren -einen Textinhalt aus verschiedenen Erzahlperspektiven wiedergeben -einen Text sinnvoll fortsetzen -kurze Dialoge verfassen -die eigene Meinung schriftlich außern -eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben -ein anderes Ende zu einem Text schreiben -einen Text, der die Gedanken und Gefuhle einer Figur ausdruckt, verfassen -Hauptgedanken formulieren -einen Text nacherzahlen -Fragen zur Klarung von Sinnzusammenhangen formulieren und beantworten -den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen -die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Prasens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine personliche Meinung außern 2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen -Prafixe und Suffixe richtig gebrauchen -neue Worter durch Zusammensetzung bilden -Wortfamilien bilden -Homonyme in bedeutungstragenden Satzen verwenden -die Bedeutung der Worter in verschiedenen Kontexten erschließen -Wortfelder zusammenstellen und erweitern -treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen - abgeleitete und zusammengesetzte Worter voneinander unterscheiden und bedeutungsgemaß in Satze einbauen 2.3 Morphosyntaktische und orthografische GesetzmaBigkeiten in Texten anwenden Interpunktion und Orthografie -Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekundigter direkter Rede und bei Aufzahlungen, Anfuhrungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzahlungen und vor den meisten Konjunktionen, Kommas in Satzgefugen -Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, der Gebrauch von das-dass, gleich- und ahnlich klingende Konsonanten, die Groß- und Kleinschreibung Morphologie -Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ -Gebrauch der Prapositionen mit dem richtigen Fall -die Deklination des Adjektivs -das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen -das Verb und seine Zeitformen (Prasens – Prateritum – Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I) -die Modalverben und ihre Zeitformen (Prasens und Prateritum) -die feste Verbindung zwischen Verb und Praposition anwenden -Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjunktiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz) -die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Prasens, Prateritum, Perfekt und Futur I -das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt Syntax -die Satzglieder erkennen: Subjekt, Pradikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt), Temporal-, Konditional-, Kausalbestimmung -das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition) -Inhalt der Nebensatze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz (der Vor-, Gleich- und Nachzeitigkeit), Konditionalsatz und Kausalsatz -Form der Nebensatze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe) -Nebensatze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Kausalsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt Programa pentru disciplina limba și literatura germană maternă pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 5 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă sârbă, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 . Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura sârbă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Pravopis srpskog jezika (Mitar Pesikan, Jovan Jerkovic, Mato Pizurica, skolsko izdanje Zavoda za udzbenike i nastavna sredstva Beograd i MATICE SRPSKE, 2004. god.), Pravopis srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 1993. god.), Recnik srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 2011. god.), Gramatika srpskog jezika (Zivojin Stanojcic, Ljubomir Popovic, Zavod za udzbenike i nastavna sredstva Beograd, 1999. godina). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura sârbă maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri + Competențe specifice 1.1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri ... 1.4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse ... 1.6. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.7. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii ... 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ... + Conținuturi ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri + Competențe specifice 2.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate ... 2.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite ... 2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare ... 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității ... 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale ... + Conținuturi ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise + Competențe specifice 3.1. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative ... 3.2. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții ... 3.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă ... 3.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală ... 3.5. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative ... 3.6. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse ... 3.7. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne ... 3.8. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare ... + Conținuturi ... 4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional + Competențe specifice 4.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi ... 4.2. Compararea unor tradiții sârbe și a unor tradiții din alte culturi ... 4.3. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite ... 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare ... + Conținuturi ... ... Programa pentru disciplina Limba și literatura sârbă maternă pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 6 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă slovacă, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 . Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Pravidla slovenskeho pravopisu (VEDA, vydavatelstvo Slovenskej akademie vied, 4. nezm. vyd., 2013), Slovnik sucasneho slovenskeho jazyka A - G, H - L, M - N, O - Pn (VEDA, vydavatelstvo Slovenskej akademie vied, 2006, 2011, 2015, 2021), Kratky slovnøk slovenskeho jazyka (VEDA, vydavatelstvo Slovenskej akademie vied, 4. doplnene a upravene vyd., 2003). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri + Competențe specifice 1.1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri ... 1.4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse ... 1.6. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.7. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii ... 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ... + Conținuturi ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri + Competențe specifice 2.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate ... 2.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite ... 2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare ... 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității ... 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale ... + Conținuturi ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise + Competențe specifice 3.1. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative ... 3.2. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții ... 3.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă ... 3.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală ... 3.5. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative ... 3.6. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse ... 3.7. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne ... 3.8. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare ... + Conținuturi Fonetika a ortografia ● Abeceda, klasifikacia hlasok: samohlasky, dvojhlasky, spoluhlasky ● Ortograficka a ortoepicka klasifikacia spoluhlasok ● Vybrane slova Lexikologia ● Slovo, zakladna jednotka slovnej zasoby ● Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky a znacky. ● Interne prostriedky obohacovania slovnej zasoby: neologizmy, odborne slova ● Externe prostriedky obohacovania slovnej zasoby: lexikalne vypozicky ● Semanticke kategorie: synonyma, antonyma, homonyma ● Frazeologicke jednotky ● Rozdefovanie slov na slabiky Morfologia ● Podstatne mena – Druh podstatnych mien: vseobecne - vlastne, konkretne - abstraktne, zivotne - nezivotne, hromadne - pomnozne ... – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ... – Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost', mesto, vysvedcenie, srdce, dievca ... – Pravopis vlastnych podstatnych mien ... ● Pndavne mena – Druh pndavnych mien ... – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ... – Sklonovacie vzory pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pavi ... – Pravidelne a nepravidelne stupnovanie pridavnych mien ... – Zhoda pndavneho mena s podstatnym menom ... ● Slovesa – Gramaticke kategorie: osoba, cislo, cas, sposob ... – Casovanie slovies vo vsetkych casoch a sposoboch ... – Pomocne sloveso byt ... ● Zamena – Druh zamen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie ... – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ... ● Cislovky – Druh cisloviek: zakladne, radove ... – Gramaticke kategorie: rod, cislo ... – Pravopis cisloviek ... ● Prislovky – Prislovky miesta, casu, sposobu a priciny ... – Tvorenie prisloviek ... – Stupnovanie a pravopis prisloviek ... ● Predlozky – Prvotne predlozky jednoduche ... – Prvotne predlozky zlozene ... ● Spojky – Priratfovacie spojky pricinne a dosledkove ... – Podratfovacie spojky jednoduche a zlozene ... ● Castice – Uvadzacie castice ... – Vytycovacie castice ... ● Citoslovcia – Vlastne a zvukomalebne citoslovcia ... Veta - vetna syntax ● Veta. Interpunkcne znamienka – Jednoducha veta a rozvita veta ... – Klasifikacia viet podl'a obsahu, zlozenia a clenitosti ... ● Podmet – Vyjadreny podmet (jednoduchy a viacnasobny), nevyjadreny podmet ... ● Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu s prisudkom ● Privlastok: zhodny a nezhodny privlastok ● Predmet: priamy a nepriamy predmet ● Prislovkove urcenie: miesta, casu, sposobu a priciny Suvetie - suvetna syntax ● Prirad'ovacie suvetie – Druhy prirad'ovacich suveti: priratfovacie suvetie zlucovacie, prirad'ovacie suvetie stupnovacie, prirad'ovacie suvetie vylucovacie a odporovacie ... – Pravopis prirad'ovacich suveti ... ● Podrad'ovacie suvetie – Klasifikacia podrad'ovacich suveti: vedl'ajsia veta privlastkova, vedl'ajsia veta predmetova, vedl'ajsia veta prislovkova miestna, casova, sposobova a pricinna ... ... 4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional + Competențe specifice 4.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi ... 4.2. Compararea unor tradiții slovace și a unor tradiții din alte culturi ... 4.3. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite ... 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare ... + Conținuturi ● Materinsky jazyk - nevyhnutny zdroj pre osobny rozvoj a obohatenie kulturnej vybavenosti ● Slovensky jazyk a kultura v Europe ● Empatia a otvorenost. My a ti druhi. ... ... Programa pentru disciplina Limba și literatura slovacă maternă pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 7 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ pentru absolvenții clasei a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura croată maternă, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 . Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Hrvatski pravopis (Institut za hrvatski jezik i jezikoslovlje, Zagreb, 2013), Solski rjecnik hrvatskog jezika (Skolska knjiga, Zagreb, 2012), Rjecnik hrvatskog jezika (Skolska knjiga, Zagreb, 2000). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura croată maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri + Competențe specifice 1.1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte continue, discontinue și multimodale ... 1.3. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile în texte continue, discontinue și multimodale ... 1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse ... 1.5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse ... 1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii ... 1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale ... 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ... + Conținuturi ● Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova; ● Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire; ● Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti; ● Knjizevni tekst; ● Neknjizevni tekst; ● Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ● Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju; ● Epski tekst; ● Lirski tekst; ● Dramski tekst (autor, uloga didaskalija, dramski lik); ● Versifikacija: stih, strofa, rima; ● Stilske figure: epitet, metafora, usporedba, personifikacija. Knjizevni tekstovi: Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Duga, Dinko Simunovic; Carobno zrcalo, Michael Ende; Knjige, Bozidar Prosenjak; Prvi put na moru, Milka Tica; Sportski zivot leteceg Martina, Dubravko Jelacic Buzimski; Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovic; Breza, Slavko Kolar; Plavi snijeg, prema tekstu Gregora Viteza, Parkirana pripovijetka, Blanka Pasagic; Durdic, Antun Gustav Matos. NeknjzÀevni tekstovi: Neknjizevni tekstovi bliski su tematici nastavnog plana i programa br.3393/28.02.2017 . Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice. ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri + Competențe specifice 2.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate ... 2.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite ... 2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare ... 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității ... 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale ... + Conținuturi ● Izgled teksta: rukopis, pravopis; ● Stilska sredstava: naracija, dijalog, opisivanje, objasnjavanje; ● Ispricanje teksta prema pitanjima: tko?, sto?, gdje?, kada?; ● Stvaranje funkcionalnih tekstova: pismo, molba, pozivnica, upitnik; ● Prilagodenje pisanog teksta zadanoj temi; ● Struktura pisanog teksta: uvod, zaplet, razvoj, rasplet; ● Stil: postivanje pravila u pisanju, jasno i konkretno iznosenje sadrzaja, respektiranje normi pravilnog izrazavanja, logicno iznosenja ideja i originalnost misli; ● Sadrzaj, staranje sadrzaja; ● Upravni i neupravni govor; ● Protumacenje jednog ulomka iz procitanog teksta. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice. ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise + Competențe specifice 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne ... 3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative ... 3.3. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse ... 3.4. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă ... 3.5. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare ... 3.6. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală ... 3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții ... + Conținuturi ● Fonetika, pravopis – Abeceda, podjela glasova: samoglasnici i suglasnici ... – Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; ... – Nepostojano "a"; ... – Sibilarizacija; ... – Palatalizacija; ... – Jotacija; ... ● Rjecnik – Podrjetlo rijeci; ... – Porodica rijeci; ... – Sinonimi; ... – Antonimi; ... – Homonimi; ... – Tvorba rijeci izvodenjem; ... – Tvorba rijeci prefiksacijom; ... ● Morfologija () Promjenjive vrste rijeci: – Imenice - znacenje i uporaba padeza; ... – Pridjevi - znacenje, podjela, stupnjevanje; ... – Zamjenice - znacenje, podjela; ... – Brojevi - znacenje, podjela; ... – Glagoli- znacenje, glagolska vremena; ... () Nepromjenjive vrste rijeci: – Prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba; ... ● Sintaksa – Recenicni djelovi - subjekt, predikat, objekt, atribut, prilozne oznake mjesta, vremena i nacina; ... – Nezavisno slozene recenice - sastavne, rastavne, suprotne, zakljucne i iskljucne recenice; ... – Zavisno slozene recenice - subjektna, predikatna, atributna, objektna, vremenska, mjesna I nacinaska recenica ... Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice. ... 4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional + Competențe specifice 4.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi ... 4.2. Compararea unor tradiții croate și a unor tradiții din alte culturi ... 4.3. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite ... 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare ... + Conținuturi ● Maternji jezik - neophodan resurs za osobni razvoj i obogacenje osobne kulture; ● Hrvatski jezik i kultura u Europi; ● Empatija i otvorenost: Mi i drugi. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice. ... ... Programa pentru disciplina - Limba și literatura croată maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 8 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017 . Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă. 1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse Competențe specifice Conținuturi asociate 1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date -idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text; -moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog); -subiectul operei literare; -procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); -sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; -trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; -trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula; -texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunțul, știrea); -reperarea unor informații esențiale dintr-un text; -completarea unui text lacunar; -recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text; -recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text; -utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate. 1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuației Comunicarea scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a)Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. b)Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c)Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică: 1.Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. 2.Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. 3.Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectival posesiv și omiterea articolului in cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso) 4.Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ. 5.Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele personal in dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali;locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziția asertivă si imperativă. 6.Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent si trecut; concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). 7.Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente). 8.Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente) 9.Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). 10.Interjecția: interjecții proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni – santo cielo, poveri noi, miseri noi etc. 1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor - elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea. ... 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse Competențe specifice Conținuturi asociate 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă -redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale; -redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere; -realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație; -redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; -cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; -descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic și portret moral); -structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); -figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; -sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; -genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); -textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar; -redactare de mesaje, instrucțiuni; -completare de texte lacunare, rebus; -redactare de scrisori în registru familiar; -construirea unor scurte povestiri; -folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; -diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite; -folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile; -folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; -folosirea conectorilor adecvați; -folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării; -rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; -identificarea structurii textului narativ; -sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context; -stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat; -identificarea secvențelor într-un text narativ; -structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.). 2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație -elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului; -folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei; -aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția. Teme recomandate: – Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța; ... – Universul adolescenței: stiluri de viață; ... – Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie; ... – Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni, invenții și descoperiri; ... – Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli, călătorii; ... – Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante; ... – Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale (reluare și îmbogățire); ... – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme; ... – Universul cultural italian: trecut și prezent; ... – Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate și anunțuri în presă, radioul și televiziunea, internetul; ... – Umorismul. ... ... ... Programa pentru disciplina Limba și literatura italiană maternă pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 9 PROGRAMA pentru EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcțional, recomandă valorificarea tuturor experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educației (formală, nonformală și informală), ale căror interferențe favorizează dezvoltarea la elev a competențelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conținuturile propuse. Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Programa de limba și literatura rromani maternă favorizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară, urmărind: – înțelegerea faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la mecanismele esențiale de generare a mesajului în comunicare orală și scrisă; ... – asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activități de ascultare, vorbire, lectură și scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare; ... – cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical și gramatical, comune limbii rromani și altor limbi de contact, într-o viziune sincronică; ... – dobândirea unor competențe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viață în școală și în afara ei; ... – asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale și europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective și morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan. ... Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă. 1. Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri Competențe specifice Conținuturi 1.1. Prezentarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale Textul narativ literar – în proză •Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje •Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I •Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare Planul dezvoltat de idei -Textul narativ nonliterar -Textul descriptiv literar -Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite -Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația) Textul epic Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare Textul dramatic și arta spectacolului -Autor, personaj dramatic -Rolul indicațiilor scenice -Rolul dialogului -Actori, decor, costume, lumini, muzică -Dialogul - în textul scris și în spectacol -Dialogul în textul nonliterar (interviul) Textul liric Versificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor -Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic Textul argumentativ -Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) -Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii 1.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite -Rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile -Corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație. Tipare textuale de structurare a ideilor -„Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?) -Stil: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate -Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal -Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conținutul textului. -Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare. -Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor -Rezumatul /planul de idei -Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă -Expansiunea sau contragerea unei secvențe dintr-un text narativ sau descriptive -Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică) -Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvență a textului -Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ -Etica redactării: originalitate ... 2. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise Competențe specifice Conținuturi 2.1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative -Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin și feminin), număr (singular și plural), determinare (articol) și cele șapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental și vocativ). Flexiunea nominală - Adjectivul- tipurile acestuia (buxle și tang), gradele de comparație ale adjectivului -Topica în propoziție. Norme de punctuație -Verbul - modurile personale și nepersonale. Distincția între verbele tematice și verbele atematice -Pronumele -tipurile și declinarea (pronumele personal/ i ʒenutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele reflexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni și pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni - Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât -Pronumele posesiv și exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcții verbale posesive (prezent, imperfect și perfect) -Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilități combinatorii ale adjectivului -Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilități combinatorii ale numeralului și declinarea acestuia -Prepoziția (după origine, după conținutul lexical și după formă - tipurile) -Predicatul verbal și predicatul nominal -Subiectul -Atributul -Complementul -Construcții sintactice: •construcții active/ construcții pasive cu verbul a fi •construcții impersonale •construcții cu pronume reflexive -Enunțuri eliptice. Norme de punctuație -Fraza. Subordonarea prin conjuncții și prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație -Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă 2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de lexic și semantică Vocabular -Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor -Categorii semantice:sinonime, antonime -Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază și cuvânt derivat, conversiunea -Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; împrumuturile lexicale -Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse -Familia lexicală -Câmpul lexical Variație stilistică -Selecție lexicală în limba vorbită și în limba scrisă -Termeni științifici -Variații dialectale ale limbii 2.3. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Ortoepie și ortografie -Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar -Tipuri de sunete: Vocală. Consoană -Semivocală. Accentul. Silaba -Grupurile vocalice -Despărțirea în silabe -Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii rromani ... ... Programa pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 10 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă ucraineană, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin ordinul ministrului educației naționale cu nr. 3393/28.02.2017 . Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă. Competențe generale 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise ... 4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural ... 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri Competențe specifice Conținuturi 1.1.Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și multimodale 1.2.Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii 1.3.Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple 1.4.Susținerea unor puncte de vedere proprii în interpretarea pe marginea textelor citite •Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv -Cuvinte-cheie, idee principală, temă -Planul simplu de idei. Textul narativ -Textul narativ literar •Coordonatele lumii ficționale: acțiune, personaj, timp, spațiu •Analiza coordonatelor textului: analiza acțiunii -Textul narativ nonliterar -Textul narativ -Textul descriptiv (literar/nonliterar) -Textul explicativ (aplicativ) -Figuri de stil: personificarea, comparația •Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare -Dialogul în textul scris -Textul liric. Imnul -Versificație. Rima. Ritmul -Elemente de limbaj poetic -Figuri de stil: personificarea, metafora, repetiția, enumerația -Descrierea în poezie și proză (portretul) •Structura textului narativ. (logica acțiunii, timpul și spațiul narațiunii) -Structura textului descriptiv -Structuri în textele epice și lirice •Discursul epic. Discursul liric -Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) -Textul epic: momentele subiectului, relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică -Textul liric: tema, motive, eul liric. Compoziția textului. Limbajul poetic -Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retorică inversiunea, repetiția -Forme strofice. Măsura versurilor -Textul umoristic. Anecdota/Gluma -Valori etice și culturale în textul literar -Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretări multiple Texte literare: Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo – Taras Shevchenko; Batko ta syn – Petro Hulak- Artemovskyy; Vovk i Kit – Leonid Hlibov; Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvitka, Syniy olivets – Vasyl' Sukhomlyns'kyy; Z kazochky dyadʹka Leva, Leliya, Pisenʹka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenʹky, Lito krasneye mynulo – Lesya Ukrayinka; Hrymytʹ! Blahodatna pora nastupaye…, Hriye sonechko!., Zemle, moya vseplodyushchaya, Malyy Myron – Ivan Franko; Molytva – Maria Ciubica; Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak – Leonid Ivanovych Hlibov; Krasne pysannya – Ivan Franko; Sestra – Marko Vovchok; V Odesi na pryvozi, Humoresky Stepana Oliynyka dlya ditey; Zhenya i Syn'ko – Viktor Blyznets; I zolotoyi y dorohoyi – Taras Shevchenko; Malenkyy hrishnyk – Mykhaylo Kotsyubynskyy; Dialoh u prerodi – Maria Ciubica; Ridna mova – Ilarion Hrabovycj; Nadia – Lesia Ucrainka; Dva koliory – D.Pavlycjko; Dva syny – Marko Vovciok; Hreteva skiljna nauka – Ivan Franko; Kupovanyj rozum – H.Kvitka-Osnovianenko; Mova – Maksym Rylskyj; Davnia Vesna... – Lesia Uckrainka; Dobryj zarobok – Ivan Franko; Ranok u lisi – Mihailo Koțiubynskyj; Nauka – Stepan Rudanskyj; Dva syny – Marko Vovciok; Hreteva skiljna nauka – Ivan Franko; Kupovanyj rozum – H.Kvitka-Osnovianenko; Tut ridne vse – Myhailo Voloșciuc; Do materi – Vasylj Clem; Mova – Maksym Rylskyj; Hrudocjka zemli – V.Semonenko; I vyris ia na ciujeni – Taras Șevcenko; I vse taky do tebe... – Lesia Uckrainka; Dobryj zarobok – Ivan Franko; Pamiataj șcio ty liudyna – Iurij Racocia ... 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri Competențe specifice Conținuturi 2.1. Redactarea unui text complex, în care să-și exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite 2.2.Redactarea unor texte pentru a fi prezentate în fața unui public sau/și pentru a fi publicate 2.3.Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale •Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere: -descoperirea unor subiecte din universul familiar -restrângerea unor teme la aspecte particulare -încadrarea în subiect •Prezentarea textului: așezarea în pagină; -Planul simplu de idei -Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe • Stil: corectitudine gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație ... 3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise Competențe specifice Conținuturi 3.2.Folosirea achizițiilor privind structurile morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru intelegerea correctă și exprimarea nuanțată a intențiilor comunicative 3.3.Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru întelegerea și producerea unor texte diverse 3.4.Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală 3.5.Dezvoltarea gândirii logice și analogice (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba ucraineană literară, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții •Ortoepie și ortografie -Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dictionar -Tipuri de sunete: Vocală. Consoană -Semnul moale. Înmuierea consoanelor -Sunete iotate; Accentul; Silaba; Apostroful -Corespondența sunet-literă (redarea aceluiași sunet prin litere diferite; sunete diferite redate prin aceeași literă) -Scrierea și pronunția cuvintelor care conțin foneme specifice limbii ucrainene •Vocabular -Structura cuvântului. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor. Categorii semantice:sinonime, antonime -Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică -Variații de registru -Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă -Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale •Gramatică -Enunțul. Punctuația -Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată -Propoziția afirmativă. Propoziția negativă -Enunțuri asertive, interogative, exclamative -Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul. -Substantivul: genul, numărul, cazurile. Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit. -Prepoziția -Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul) -Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul. -Numeralul. Clasificarea numeralelor. • Noțiuni de sintaxă - Sintaxa propoziției -Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal -Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat -Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană -Complementul. Complementul circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză. Complementul direct. Complementul indirect -Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția ... 4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural Competențe specifice Conținuturi 4.1.Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite 4.2.Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare •Carte si cultură: elemente de cultură slavonă în cultura ucraineană -Limba maternă - sursa esențială pentru dezvoltarea personală și pentru îmbogățirea bagajului cultural -Identitate personală; identitate natională; diversitate culturală și lingvistică •Valori estetice și morale în creațiile literare (binele, adevărul, frumosul, ținutul natal, patrie si popor) -Empatie și deschidere. Noi și ceilalți -Valori culturale ucrainene în context european/mondial ... ... Programa pentru disciplina Limba și literatura ucraineană maternă pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a + Anexa nr. 11 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA MATEMATICĂ PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a MATEMATICĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 . Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe. Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE + Competențele generale (CG) și competențele specifice (CS) CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate V.CS1.2. Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate V.CS1.3. Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte VI.CS1.1. Identificarea unor noțiuni specifice mulțimilor și relației de divizibilitate în N VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a mărimilor direct sau invers proporționale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate VI.CS1.4. Recunoașterea fracțiilor echivalente, a fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a unui număr rațional VI.CS1.5. Recunoașterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configurații date VI.CS1.6. Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghi VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui R VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configurație geometrică dată VII.CS1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime VII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice VII.CS1.3. Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații date VII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale date VII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice VI.CS2.1. Evidențierea în exemple a relațiilor de apartenență, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de divizibilitate cu 2,5, 10^n ,3 și 9 în N VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporții pentru organizarea de date VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul: x + a = b, x x a = b, x : a = b (a diferit de 0), ax + b = c , unde a, b și c sunt numere raționale VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarității unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare și a paralelismului sau perpendicularității a două drepte VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea și aproximarea numerelor reale VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme de ecuații liniare VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configurații geometrice date VII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului și ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relației de asemănare între triunghiuri VII.CS2.7. Aplicarea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia VIII.CS2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere VIII.CS2.3. Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formule VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale date VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice V.CS3.1.Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitate V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare VI.CS3.1. Utilizarea unor modalități adecvate de reprezentare a mulțimilor și de determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c. VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct/invers proporționale VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de ecuații liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependențe funcționale și reprezentări ale acestora VII.CS3.4. Utilizarea proprietăților patrulaterelor în rezolvarea unor probleme VII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii VII.CS3.7. Deducerea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în R VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelor VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații date V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităților de măsură VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând mulțimile și divizibilitatea în N VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor și a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregi VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulțimea numerelor raționale VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noțiunilor legate de dreaptă, unghi și cerc VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniare VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere VII.CS4.5. Exprimarea proprietăților cercului și ale poligoanelor în limbaj matematic VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăților unor figuri geometrice folosind asemănarea VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS4.1.Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebric VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționale VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor geometrice CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date V.CS5.1. Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule V.CS5.2. Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configurații geometrice dintr-o problemă dată VI.CS5.1. Analizarea unor situații date în contextul mulțimilor și al divizibilității în N VI.CS5.2. Analizarea unor situații practice cu ajutorul rapoartelor, proporțiilor și a colecțiilor de date VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raționale VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și de arce de cerc VI.CS5.6. Analizarea unor construcții geometrice în vederea evidențierii unor proprietăți ale triunghiurilor VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situații practice prin elemente de organizare a datelor VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relații metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuații VIII.CS5.2. Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebric VIII.CS5.3. Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinar VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metrice VIII.CS5.5. Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe date CG6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.) V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelor VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situații date utilizând mulțimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în N VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situații date în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu numere raționale VI.CS6.5. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanțe și a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatului VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare XVI .CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând asemănarea triunghiurilor VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghic VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuațiilor sau a formulelor de calcul prescurtat VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața reală VIII.CS6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian + Conținuturi asociate + Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere + Subdomeniul: Mulțimi ● Descriere, notații, reprezentări; mulțimi numerice/nenumerice; relația dintre un element și o mulțime; relații între mulțimi ● Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor ● Mulțimi finite, cardinalul unei mulțimi finite; mulțimi infinite ● Operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență ● Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecția și reuniunea intervalelor + Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operații cu numere naturale ● Scrierea și citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări ● Adunarea numerelor naturale, proprietăți; scăderea numerelor naturale ● înmulțirea numerelor naturale, proprietăți; factor comun ● împărțirea cu rest zero a numerelor naturale; împărțirea cu rest a numerelor naturale ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operații) ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor ● Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate și acolade ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze Divizibilitatea numerelor naturale ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni ● Criterii de divizibilitate cu: 2,5, 10^n, 3 și 9; numere prime; numere compuse ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicație: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) și a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele ● Proprietăți ale divizibilității în N: a|a , unde a ∈ N ; a|b și b|c => a|c, unde a,b,c ∈ N ; a|b și a|c => a|(b ± c), unde a,b,c ∈ N; a|bc și (a,b) = 1 => a|c, unde a,b, c ∈ N + Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi ● Mulțimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea și ordonarea numerelor întregi ● Adunarea numerelor întregi, proprietăți; scăderea numerelor întregi ● înmulțirea numerelor întregi, proprietăți ● împărțirea numerelor întregi când deîmpărțitul este multiplu al împărțitorului ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor + Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale ● Fracții ordinare; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracții echivalente (prin reprezentări) ● Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții ordinare ● Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție ● Amplificarea și simplificarea fracțiilor; fracții ireductibile ● Aducerea fracțiilor la un numitor comun; adunarea și scăderea fracțiilor ● înmulțirea fracțiilor, puteri; împărțirea fracțiilor ● Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară ● Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară ● Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate ● Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare ● Număr rațional; mulțimea numerelor raționale; reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional; modulul; compararea și ordonarea numerelor raționale ● Adunarea numerelor raționale; proprietăți; scăderea numerelor raționale ● Înmulțirea numerelor raționale; proprietăți; împărțirea numerelor raționale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr rațional nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor + Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale ● Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical ● Numere iraționale, exemple; mulțimea numerelor reale; incluziunile N < Z < Q < R; modulul unui număr real (definiție, proprietăți); compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări ● Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, puteri cu exponent număr întreg); raționalizarea numitorului de forma a√b ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n ≥ 2 ; media geometrică a două numere reale pozitive + Domeniul de conținut: Algebră + Subdomeniul: Calcul algebric ● Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea ● Formule de calcul prescurtat (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2 ,unde a, b ∈ R (a -b)(a + b) = a^2 -b^2 ,unde a, b ∈ R ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat) ● Fracții algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere) + Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații ● Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identități ● Ecuații de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R ; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente ● Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituției și/sau prin metoda reducerii ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare ● Inecuații deforma ax + b ≥ 0 (≤, <, >) ,unde a, b ∈ R ● Ecuații de forma ax^2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ R + Subdomeniul: Funcții ● Produsul cartezian a două mulțimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanța dintre două puncte din plan ● Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcționale prin tabele, diagrame și grafice ● Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice ● Funcții de forma f: D -> R , f (x) = ax + b, unde a și b sunt numere reale și D este o mulțime finită de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice + Domeniul de conținut: Geometrie + Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenții de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relații între puncte, drepte și plane (descriere, reprezentare, notații*1) *1 Notația AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanța de la punctul A la punctul B, în funcție de context. ● Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una"; pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ● Drepte paralele (definiție, notație); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice ● Distanța dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct față de un punct ● Unități de măsură pentru lungime; unități de măsură pentru arie; unități de măsură pentru volum; transformări ale unităților de măsură ● Unghi: definiție, notații, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2, unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuțit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade și minute sexagesimale *2 Notația < AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât și măsura unghiului AOB, în funcție de context. ● Unghiuri opuse la vârf, congruența lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi ● Drepte perpendiculare în plan (definiție, notație); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanța de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria față de o dreaptă + Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul ● Triunghiul: definiție, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalități între elementele triunghiului ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurența, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurență, cercul circumscris unui triunghi; înălțimile unui triunghi: definiție, construcție, concurența; medianele unui triunghi: definiție, construcție, concurența ● Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de congruență a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruență a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicații: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment ● Proprietăți ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăți ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe și reciproce) ● Segmente proporționale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanțelor folosind asemănarea ● Proiecții ortogonale pe o dreaptă; teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora ● Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi ascuțit ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicații: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în situații practice a distanțelor folosind relații metrice ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ● Paralelogramul: proprietăți; aplicații în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăți ● Trapezul, clasificare, proprietăți; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăți ● Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde și arce în cerc, proprietăți: la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exteior la un cerc; lungimea cercului și aria discului ● Pozițiile unei drepte față de un cerc; pozițiile relative a două cercuri ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc + Subdomeniul: Corpuri geometrice ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări ● Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secțiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă și trunchiul de con circular drept ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălțimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanța dintre două plane paralele, înălțimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate; proiecții de puncte, de segmente și de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă și un plan, aplicație: lungimea proiecției unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un punct la un plan; calculul distanței dintre două plane paralele ● Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate ● Arii și volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept ● Sfera: arie, volum + Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică + Subdomeniul: Rapoarte. Proporții ● Rapoarte; proporții; proprietatea fundamentală a proporțiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; proporții derivate ● Șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale; mărimi invers proporționale; regula de trei simplă + Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporționalității; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilități (aplicație la rapoarte) ● Probleme de organizare a datelor; frecvență; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare și/sau cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvențelor ● Elemente de statistică: indicatorii tendinței centrale (frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine a unui set de date) Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Programa pentru disciplina Matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a ------
Preluat: 2026-10-23T21:46:23.139677+00:00 · SHA256: 313081fe03138bd1d469e9334dcd84445821e81deaa7d4c26265a74ee48370c0