Legislație națională
ORDIN · 4321 · 2001
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Educa?iei ?i Cercetării · ID sursă 35452
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002 EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 17 aprilie 2002 Ministrul educatiei şi cercetării, în baza Legii învăţământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi functionarea Ministerului Educatiei şi Cercetarii, cu modificările şi completările ulterioare, emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Se aprobă Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) şi f), menţionate în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat în sesiunile anului 2002. Lista este prevăzută în anexa nr. 1 şi anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 2 Se aprobă programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2002, prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
+
Articolul 4 Directia generală pentru invatamant preuniversitar, Directia generală pentru invatamant în limbile minoritatilor naţionale, Directia generală pentru coordonarea învăţământului superior, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi conducerile liceelor vor aduce la indeplinire prezentul ordin. Ministrul educatiei şi cercetării, Ecaterina Andronescu
+
Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) A. Filiera teoretica I. Profil umanist 1. Clase de filologie: ────────────────────── d) istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 2. Clase de limbi moderne: ────────────────────────── d) istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 3. Clase de limbi clasice: ────────────────────────── d) istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, literatura universala - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 4. Clase de istorie-stiinte sociale: ──────────────────────────────────── d) istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... II. Profil real 1. Clase de matematica-fizica: ────────────────────────────── d) matematica - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 2. Clase de fizica-chimie: ────────────────────────── d) matematica - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 3. Clase de chimie-biologie: ──────────────────────────── d) matematica - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... B. Filiera vocationala I. Profil pedagogic d) matematica - proba scrisa; ... e) pedagogie prescolara şi scolara şi probleme de psihologia copilului - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... II. Profil teologic d) istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ... e) o disciplina de specialitate teologica - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... III. Profil sportiv d) istoria românilor sau geografia României - pentru profilul sportiv umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul sportiv real - proba scrisa; ... e) proba de pregatire teoretica sportiva - proba scrisa sau proba de maiestrie sportiva - proba practica; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: ... - pentru profilul sportiv umanist: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filoso-fie - proba scrisa; - pentru profilul sportiv real: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filo-sofie - proba scrisa. IV. Profil militar d) matematica - pentru profilul real - proba scrisa: istorie sau geografie - pentru profilul umanist - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: ... - pentru clasele de profil real: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; - pentru clasele de muzici militare - istoria muzicii - proba scrisa sau instrument - proba practica; - pentru clasele de profil umanist: istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba scrisa; f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: ... - pentru profilul real: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica; - pentru profilul muzici militare: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica; - pentru profilul umanist: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica. V. Profil muzica, coregrafie d) istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ... e) istoria muzicii sau istoria baletului - proba scrisa sau o proba practica, în functie de specialitate; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... VI. Profilul arte plastice d) istoria românilor sau geografia României - pentru profilul arte plastice umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul arte plastice real - proba scrisa; ... e) istoria artelor - proba scrisa sau studiu desen - proba practica; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... C. Filiera tehnologica I. Profil informatica d) matematica - proba scrisa; ... e) informatica - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... II. Profil tehnologic d) matematica - proba scrisa; ... e) o proba la alegere din aria curriculara tehnologii, în functie de specializarea aleasa de elev (conform anexei nr. 2) - proba scrisa; ... f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... NOTĂ: ────── - în cadrul examenului de bacalaureat elevii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. - Proba "c" (limba materna - scris şi oral) va fi sustinuta de toţi elevii care au urmat cursurile unui liceu cu predare în limba unei minoritati naţionale, indiferent de nationalitatea elevilor. - Elevii care au urmat un liceu în care predarea s-a facut la toate disciplinele intr-o limbă de circulatie internationala vor sustine în cadrul probei "c" examen la limba de circulatie internationala respectiva - scris şi oral. - Elevii seminariilor şi liceelor teologice de la alte profiluri decat cel teologic (clasele de matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie, filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale, informatica) vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în aceasta anexa la filiera teoretica - profil real, respectiv la filiera teoretica - profil umanist şi la filiera tehnologica - profil informatica. Pentru acesti elevi la proba "f" se adauga la lista mentionata pentru profilurile şi specializarile respective şi o disciplina teologica conform programelor din anexa nr. 3.
+
Anexa 2 LISTA CUPRINZAND DISCIPLINELE TEHNICE pentru proba e) - proba scrisa ┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐ │Nr. │DOMENIUL DE ACTIVITATE│ MESERIA │DISCIPLINA LA CARE │ │crt.│ │ │SE POATE SUSTINE │ │ │ │ │EXAMENUL DE BACALA-│ │ │ │ │UREAT │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 1.│ │Lacatus constructii de masini │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 2.│ │Mecanic montator, întreţinere │ │ │ │ │şi reparatii în industria │ │ │ │ │constructiilor de masini │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 3.│ │Mecanic de mecanica fina │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 4.│I.1. CONSTRUCTII DE │Optician-montator de aparatura│1) Organe de masini│ │ │ MASINI │optico-mecanica │şi mecanisme │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 5.│ │Mecanic motoare termice │de specialitate │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul mecanic │ │ 6.│ │Sculer-matritier │- 2 a) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 7.│ │Prelucrator prin aschiere │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 8.│ │Prelucrator în sectoare calde │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 9.│ │Prelucrator cu tehnici de │ │ │ │ │precizie │ │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 10.│ │Electrician montator, intreti-│ │ │ │ │nere şi reparatii instalaţii │1) Masini, aparate,│ │ │ │electrice industriale şi │actionari şi auto- │ │ │ │echipamente de automatizare │matizari electrice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Masurari elec- │ │ 11.│ │Confectioner produse electro- │tronice │ │ │ │nice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 12.│ │Electromecanic montator, în- │ │ │ │ │tretinere şi reparatii masini │ │ │ │ │şi aparate electrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 13.│ │Electronist montator şi depa- │ │ │ │ │nator aparate de radio şi │ │ │ │ │televiziune │ │ ├────┤I.2. ELECTROTEHNICA SI├──────────────────────────────┤ │ │ 14.│ ELECTRONICA │Electronist montator şi depa- │ │ │ │ │nator de tehnica de calcul │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 15.│ │Electronist montator şi depa- │1) Componente şi │ │ │ │nator echipamente de electro- │circuite electro- │ │ │ │nica profesionala │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Masurari elec- │ │ 16.│ │Electronist montator şi depa- │trice şi electro- │ │ │ │nator echipamente de automa- │nice │ │ │ │tizare │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 17.│ │Electronist pentru electronică│ │ │ │ │nucleara │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 18.│ │Confectioner produse electro- │ │ │ │ │nice şi de telecomunicatii │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 19.│ │Operator roboti industriali │ │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 20.│ │Preparator substante minerale │1) Organe de masini│ │ │ │utile │şi mecanisme │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 21.│ │Topograf de mina │1) Topografie gene-│ │ │ │ │rala │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │I.3. MINE │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul construc-│ │ │ │ │tii - 2 d.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 22.│ │Electronist automatizari │1) Componente şi │ │ │ │miniere │circuite electroni-│ │ │ │ │ce │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 23.│ │Electronist pentru cariere │2) Masuratori elec-│ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 24.│ │Electromecanic de mina │1) Masini, aparate,│ │ │ │ │actionari şi auto- │ │ │ │ │matizari electrice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 25.│ │Sondor foraj şi exploatare │1) Organe de masini│ │ │ │zacaminte de petrol şi gaze │şi mecanisme │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2.a) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 26.│ │Operator geolog pentru pros- │1) Topografie gene-│ │ │ │pectarea, explorarea şi ex- │rala │ │ │ │ploatarea zacamintelor de │2) Desen tehnic şi │ │ │I.4. PETROL │petrol şi gaze │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul topogra- │ │ │ │ │fic - 2 e.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 27.│ │Mecanic exploatare, intretine-│1) Organe de masini│ │ │ │re şi reparare masini şi │şi mecanisme │ │ │ │utilaje petroliere │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 28.│ │Electrician masini şi echipa- │1) Masini, aparate,│ │ │ │mente electrice pentru foraj- │actionari şi auto- │ │ │ │extractie │matizari electrice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 29.│ │Metalurgist feroase │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 30.│ │Metalurgist neferoase │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 31.│ │Prelucrator produse metalur- │1) Organe de masini│ │ │ │gice │şi mecanisme │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 32.│ │Operator la fabricarea pro- │ │ │ │ │duselor refractare şi abrezive│ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 33.│I.5.METALURGICE │Mecanic exploatare, intreti- │ │ │ │ │nere şi reparare masini şi │ │ │ │ │utilaje metalurgice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 34.│ │Electromecanic exploatare, │1) Masini, aparate,│ │ │ │întreţinere şi reparare ma- │actionari şi auto- │ │ │ │sini şi instalaţii din indus- │matizari electrice │ │ │ │tria metalurgica │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 35.│ │Automatist exploatare, între- │1) Componente şi │ │ │ │tinere şi reparare echipamen- │circuite electro- │ │ │ │te din industria metalurgica │nice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 36.│ │Mecanoenergetic centrale │ │ │ │ │termoelectrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 37.│ │Operator instalaţii termome- │1) Organe de masini│ │ │ │canice centrale nuclearo- │şi mecanisme │ │ │ │electrice │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 38.│ │Mecanic întreţinere centrale │ │ │ │ │nuclearo-electrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 39.│ │Lacatus mecanic agregate │ │ │ │ │energetice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────│ │ │ 40.│ │Mecanoenergetic centrale │ │ │ │ │hidroelectrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 41.│I.6.ENERGETIC │Mecanoenergetic aparate de │ │ │ │ │măsura, control şi automati- │ │ │ │ │zari în centrale electrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 42.│ │Electroenergetic statii şi │1) Masini, aparate,│ │ │ │retele electrice │actionari şi auto- │ │ │ │ │matizari electrice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 43.│ │Electroenergetic centrale │ │ │ │ │termo-electrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 44.│ │Electroenergetic protectia │ │ │ │ │prin relee automatizari şi │ │ │ │ │masuratori (PRAM) centrale, │ │ │ │ │statii şi retele electrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 45.│ │Electromecanic centrale │ │ │ │ │nuclearoelectrice │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 46.│ │Electrician automatizari │1) Componente şi │ │ │ │centrale nuclearo-electrice │circuite electro- │ │ │ │ │nice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 47.│ │Operator în industria chimica │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 48.│ │Operator în industria chimica │1) Chimie analitica│ │ │ │organica şi petrochimica │şi analize tehnice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 49 │ │Operator în industria poli- │de specialitate │ │ │ │merilor │(domeniul mecanic -│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2.a) │ │ 50.│ │Operator în industria fibrelor│ │ │ │ │chimice şi artificiale │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 51.│I.7. CHIMIE │Laborant analize fizico- │1) Chimie analitica│ │ │ INDUSTRIALA │chimice │şi analize tehnice │ │ │ │ │2) Tehnica măsura- │ │ │ │ │rii marimilor │ │ │ │ │fizico-chimice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 52.│ │Automatist exploatare, între- │1) Componente şi │ │ │ │tinere şi reparatii echipa- │circuite electro- │ │ │ │mente din industria chimica şi│nice │ │ │ │petrochimica │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 53.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini│ │ │ │rare masini şi utilaje din │şi mecanisme │ │ │ │industria chimica şi │2) Desen tehnic şi │ │ │ │petrochimica │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 54.│ │Operator la fabricarea mate- │ │ │ │ │rialelor izolatoare │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 55.│ │Operator la fabricarea lian- │ │ │ │ │tilor şi azbocimentului │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 56.│ │Operator la fabricarea prefa- │ │ │ │ │bricatelor din beton │1) Chimia silicati-│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤lor şi analize │ │ 57.│ │Operator la fabricarea produ- │tehnice │ │ │ │selor ceramice pentru constru-│2) Desen tehnic şi │ │ │ │ctii │specialitate │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul construc-│ │ 58.│I.8. MATERIALE DE │Decorator-gravor produse │tii - 2.d) │ │ │ CONSTRUCTII │ceramice şi de sticla │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 59.│ │Operator la fabricarea sticlei│ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 60.│ │Operator la fabricarea cerami-│ │ │ │ │cii fine │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 61.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini│ │ │ │rare masini şi utilaje din │şi mecanisme │ │ │ │industria materialelor de │2) Desen tehnic şi │ │ │ │constructii │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 62.│ │Automatist exploatare, între- │1) Componente şi │ │ │ │tinere şi reparatii echipa- │circuite electro- │ │ │ │mente din industria materiale-│nice │ │ │ │lor de constructii │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 63.│ │Constructor structuri │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 64.│ │Constructor finisor │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 65.│ │Constructor lucrari de izo- │1) Materiale de │ │ │ │latii şi samota │constructii │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 66.│ │Desenator tehnic pentru con- │de specialitate │ │ │ │structii, arhitectura, urba- │(domeniul constru- │ │ │ │nism şi amenajarea terito- │ctii -2.d) │ │ │ │riului │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 67.│ │Restaurator edificii de │ │ │ │ │arhitectura │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 68.│ │Restaurator monumente istorice│ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 69.│I.9. CONSTRUCTII- │Instalator în constructii │1) Materiale de │ │ │ MONTAJ │ │instalaţii │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul construc-│ │ │ │ │tii - 2.d) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 70.│ │Electrician în constructii │1) Masini, aparate,│ │ │ │ │actionari şi auto- │ │ │ │ │matizari electrice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 71.│ │Lacatus pentru constructii │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 72.│ │Mecanic exploatare, intreti- │1) Organe de masini│ │ │ │nere şi reparare masini şi │şi mecanisme │ │ │ │utilaje de constructii- │2) Desen tehnic şi │ │ │ │montaj │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2 a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 73.│ │Mecanizator exploatari, con- │1) Organe de masini│ │ │ │structii şi transporturi │şi mecanisme │ │ │ │forestiere │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul industria│ │ │ │ │lemnului - 2.c) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 74.│ │Operator la fabricarea produ- │ │ │ │ │selor semifinite din lemn │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 75.│ │Operator la fabricarea produ- │ │ ├────┤ │selor finite din lemn │ │ │ │ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 76.│I.10. EXPLOATAREA SI │Operator la fabricarea celu- │1) Chimia lemnului │ │ │ INDUSTRIALIZAREA │lozei şi hartiei │2) Desen tehnic de │ │ │ LEMNULUI │ │specialitate │ │ │ │ │(domeniul industria│ │ │ │ │lemnului - 2.c) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 77.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini│ │ │ │rare utilaje şi instalaţii │şi mecanisme │ │ │ │pentru exploatarea şi │2) Desen tehnic şi │ │ │ │industrializarea lemnului │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a) │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 78.│ │Electromecanic vagoane │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 79.│ │Electromecanic locomotive │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 80.│ │Electromecanic auto │1) Masini, aparate,│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤actionari şi │ │ 81.│ │Electrician instalaţii fixe │automatizari elec- │ │ │ │de tractiune electrica │trice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Masurari elec- │ │ 82.│ │Electromecanic utilaje │trice şi electro- │ │ │ │terasamente şi cale │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 83.│ │Electrician nave │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 84.│I.11. TRANSPORTURI │Electromecanic telecomenzi │1) Componente şi │ ├────┤ │feroviare │circuite electro- │ │ 85.│ ├──────────────────────────────┤nice │ │ │ │Electromecanic comunicatii │2) Masurari elec- │ │ │ │feroviare │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────│ │ 86.│ │Motorist nave │1) Marinarie │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 87.│ │Marinar │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2.a.) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 88.│ │Constructor cai ferate │1) Materiale de │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤constructii │ │ 89.│ │Constructor de drumuri şi │2) Desen tehnic şi │ │ │ │poduri │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul construc-│ │ │ │ │tii - 2.d) │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 90.│ │Electronist telecomunicatii │1) Componente şi │ │ │ │ │circuite electro- │ │ │ │ │nice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 91.│I.12. POSTA SI │Operator P.T.T.R. │1) Exploatare posta│ │ │ TELECOMUNICATII │ │şi telecomunicatii │ │ │ │ │2) Organizarea │ │ │ │ │P.T.T.R. │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 92.│ │Operator în morarit şi pani- │ │ │ │ │ficatie │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 93.│ │Operator în industria alimen- │1) Biochimie │ │ │ │tara extractiva │2) Materii prime şi│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤materiale folosite │ │ 94.│ │Operator în industria alimen- │în industria │ │ │ │tara fermentativa │alimentara │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │ 95.│ │Operator în industria carnii, │ │ │ │ │laptelui şi conservelor │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 96.│I.13. INDUSTRIE │Mecanic frigotehnist │1) Organe de masini│ │ │ ALIMENTARA │ │şi mecanisme │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 97.│ │Mecanic exploatare, intreti- │de specialitate │ │ │ │nere şi reparare masini şi │(domeniul mecanic -│ │ │ │utilaje din industria │2.a) │ │ │ │alimentara │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 98.│ │Automatist exploatare, │1) Componente şi │ │ │ │întreţinere şi reparare │circuite electro- │ │ │ │echipamente din industria │nice │ │ │ │alimentara │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 99.│ │Filator │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │100.│ │Tesator │1) Materii prime şi│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤materiale din în- │ │101.│ │Finisor produse textile │dustria usoara │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤textile/pielarie │ │102.│I.14. INDUSTRIE │Tricoter │2) Desen tehnic şi │ │ │ USOARA │ │de specialitate │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul indus- │ │103.│ │Confectioner imbracaminte din │trie usoara -2.b) │ │ │ │tesaturi şi tricoturi │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │104.│ │Confectioner produse din piele│ │ │ │ │şi inlocuitori │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │105.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini│ │ │ │rare masini şi utilaje din │şi mecanisme │ │ │ │industria usoara │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a) │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │106.│ │Poligraf │1) Organe de masini│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤şi mecanisme │ │107.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │2) Desen tehnic şi │ │ │ │rare masini şi utilaje din │de specialitate │ │ │ │industria poligrafica │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a) │ ├────┤I.15. POLIGRAFIE ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │108.│ │Operator în tehnici cinemato- │1) Introducere în │ │ │ │grafice │arta şi tehnica │ │ │ │ │cinematografiei │ │ │ │ │2) Componente şi │ │ │ │ │circuite electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │109.│ │Agent hidrotehnic │1) Hidrotehnica şi │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤gospodarirea apelor│ │110.│ │Hidrometrist │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul construc-│ │ │ │ │tii - 2.d) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │111.│ │Observator meteorolog │1) Meteorologie │ │ │ │ │generală │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │112.│I.16.GOSPODARIRE APE │Laborator analize hidrochi- │1) Hidrotehnica şi │ │ │ │mice şi hidrobiologice pentru │gospodarirea apelor│ │ │ │protectia calităţii apei şi │2) Desen tehnic şi │ │ │ │aerului │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │ - 2.d) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │113.│ │Constructor lucrari de gospo- │1) Materiale de │ │ │ │darirea apelor │constructii │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul construc-│ │ │ │ │tii - 2.d) │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │114.│ │Electromecanic statii de │1) Masini, aparate,│ │ │ │pompare alimentari cu apa şi │actionari şi │ │ │ │canalizari │automatizari elec- │ │ │ │ │trice │ │ │ │ │2) Masurari elec- │ │ │ │ │trice şi electro- │ │ │ │ │nice │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │115.│ │Agronom │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │116.│ │Horticultor │1) Agrotehnica │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Tractoare şi │ │117.│ │Fermier agromontan │masini agricole │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤ │ │118.│ │Agent de protectia plantelor │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │119.│ │Zootehnist │1) Anatomia şi │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤fiziologia anima- │ │120.│II.LICEE AGRICOLE │Veterinar │lelor domestice │ │ │ │ │2) Igiena alimen- │ │ │ │ │tatiei animalelor │ │ │ │ │domestice │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │121.│ │Apicultor-sericicultor │1) Anatomie şi fi- │ │ │ │ │ziologia albinei │ │ │ │ │2) Baza melifera şi│ │ │ │ │sericicola │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │122.│ │Topograf pentru agricultura │1) Topografie │ │ │ │ │generală │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul topogra- │ │ │ │ │fie - 2.e) │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │123.│ │Contabil, planificator, sta- │1) Managementul, │ │ │ │tistician în agricultura │economia şi orga- │ │ │ │ │nizarea productiei │ │ │ │ │în agricultura │ │ │ │ │2) Contabilitate │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │124.│ │Mecanic agricol │1) Organe de masini│ ├────┤ ├──────────────────────────────┤şi mecanisme │ │125.│ │Mecanic instalaţii şi utilaje │2) Desen tehnic şi │ │ │ │zootehnice │de specialitate │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul mecanic │ │126.│ │Mecanic imbunatatiri funciare │- 2.a) │ │ │ │şi terasamente │ │ ├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │127.│III. LICEE SILVICE │Silvicultor │1) Dendrologie şi │ │ │ │ │dendrometrie │ │ │ │ │2) Topografie │ │ │ │ │generală │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │128.│IV.1. COMERT │Comerciant-merceolog │1) Organizarea │ ├────┤ ├──────────────────────────────┤activităţii unita- │ │129.│ │Vitrinier-decorator │tilor comerciale │ │ │ │ │2) Merceologie │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │130.│IV.2. FINANTE- │Contabil-statistician │1) Organizarea │ │ │ CONTABILITATE │ │activităţilor │ │ │ │ │unităţilor comer- │ │ │ │ │ciale │ │ │ │ │2) Merceologie │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │131.│ │Lucrator în alimentatia │1) Organizarea │ │ │ │publică │unităţilor de ali- │ │ │ │ │mentatie publică │ │ │ │ │2) Tehnica servirii│ │ │ │ │consumatorului │ ├────┤IV.3. ALIMENTATIE ├──────────────────────────────┼───────────────────┤ │132.│ PUBLICA SI TURISM │Lucrator în turism │1) Organizarea şi │ │ │ │ │conducerea activi- │ │ │ │ │tatii de turism │ │ │ │ │2) Tehnologia ser- │ │ │ │ │viciilor hoteliere │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │133.│IV.4.ADMINISTRATIE │Lucrator în administratie şi │1) Organizarea ad- │ │ │PUBLICA SI SERVICII │servicii │ministrativa a │ │ │ │ │instituţiilor │ │ │ │ │2) Drept │ ├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤ │134.│V. LICEE DE METROLOGIE│Metrolog │1) Metrologie │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic -│ │ │ │ │2.a.) │ └────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
+
Anexa 3 PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002 LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ LITERATURA UNIVERSALA LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ ──────────────────────────── 1. STATUTUL DISCIPLINEI Prin ponderea sa reflectata în prezenta celor două probe - scrisa şi orala - limba şi literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat Programa ultimilor trei ani a cunoscut - în măsura în care au permis-o vechile programe scolare - o restructurare a continuturilor, în vederea unei acomodari a obiectivelor examenului de bacalaureat cu spiritul Noului Curriculum liceal. Sunt de mentionat, în acest context, precizarea în programa a obiectivelor de evaluare, introducerea unor teme privind practica limbii române functionale, deschiderea treptata către un alt gen de invatare, care să permită, mai ales, achizitionarea de competente şi, mai puţin, de informaţii şi de cunoştinţe irelevante. Am considerat astfel necesară eliminarea unor informaţii de natura biografica, dar pastrarea, totodata, a unor teme - precum cele de orientare culturala - menite să asigure candidatului la examenul de bacalaureat puncte de reper în receptarea şi în interpretarea fenomenului estetic. II. OBIECTIVE DE EVALUARE A. Receptarea şi producerea de texte scrise: - recunoasterea trasaturilor caracteristice ale stilurilor functionale ale limbii române; - motivarea apartenentei unui text la un stil functional; - identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoasterea mijloacelor de expresivitate, aparţinând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical şi stilistic; - recunoasterea şi operarea cu elementele componente ale unui text care aparţine genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvente, modalităţi de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificatia titlului operei; organizari specifice genului epic: povestirea, schita, nuvela, romanul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secventelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structura, motive; organizari specifice genului liric: pastelul, elegia, meditatia, oda, glosa, satira, sonetul, rondelul); - identificarea şi relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenţia spectacolului; organizari specifice genului dramatic: tragedia, comedia, drama); - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerinţe precis formulate, având în vedere structura acestuia, elementele narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului poetic, comparari cu alte texte, cu opera autorului etc.; - formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la personaje, la structuri literare; exprimarea şi argumentarea acestor aprecieri cu mijloace de exprimare nuantate, logic organizate; - susţinerea argumentata a unui punct de vedere critic, privitor la opere literare studiate; - utilizarea corecta a limbii române în diferite situatii de exprimare scrisa, prin comunicarea unui mesaj coerent, intr-un stil functional adecvat; - definirea şi utilizarea corecta pragmatica a conceptelor operationale selectate de programa de bacalaureat; - redactarea unor texte cu destinatie functionala, menite să asigure candidatului o buna insertie sociala. B. Receptarea şi producerea de mesaje orale: - abilitatea de a construi un monolog oral, cu scopul de a expune, pe o perioadă de timp determinata (minimum 4-5 minute), o tema data; - capacitatea de a recepta şi de a raspunde coerent la intrebari pe o tema data, de a conversa, argumentat, pe marginea acestora sau în legătură cu alte aspecte supuse discutiei - competenţa de a exprima opinii personale, prin valorificarea, de regula, a textului dat spre interpretare. III. STRUCTURA SUBIECTELOR Bacalaureatul anului 2002 continua tipologia şi structura subiectelor din anul scolar precedent. La proba scrisa, subiectele vor fi alcatuite din urmatoarele tipuri de itemi: intelegere de text, redactare de text cu destinatie functionala, itemi cu răspuns scurt, vizand practica limbii române functionale şi un eseu structurat. În cazul probei orale, biletul de examen va contine un subiect de tipul I, care vizeaza o intelegere de text, o explicare functionala a unui concept operational şi un subiect de tipul al II-lea conţinând un item de analiza a unui text beletristic sau de orientare culturala. Notarea se va face pentru fiecare subiect în parte, avandu-se în vedere urmatoarele criterii de apreciere: cunoştinţe, utilizarea limbajului (corectitudine, expresivitate), competente de analiza şi de interpretare. Pentru cunoştinţe se vor acorda 5 puncte, pentru utilizarea limbajului - 2 puncte, iar pentru competente de analiza şi de interpretare - 2 puncte. La totalul celor noua puncte se adauga 1 punct din oficiu Itemii pentru proba orala vor fi facuti publici, ca şi în anul scolar precedent, prin Internet, şi transmise inspectoratelor scolare judetene, cu circa 30 de zile inaintea începerii probei de examen. În sarcina comisiei de examen va fi asamblarea subiectelor, pentru realizarea biletelor de la proba orala. Biletele vor respecta aceeasi structura, pe baza urmatoarelor recomandari: 1. Se combina un subiect de tipul I cu un subiect de tipul al II-lea. 2. Se opteaza pentru asocierea unor subiecte care să nu reprezinte aceeasi epoca istorica (implicit acelasi an de studiu), urmarindu-se, în acest mod, o cat mai extinsa acoperire curriculara. 3. În acest sens, este de dorit ca un subiect, vizand continuturile studiate în clasa a IX-a sau a X-a, să fie combinat cu un subiect vizand continuturile studiate în clasele a XI-a sau a -XII-a. 4. Este indicată, pe cat posibil, combinarea unui subiect de proza sau dramaturgie, cu un subiect de poezie sau cu unul vizand elemente de orientare culturala. IV. CONTINUTURI PROZA SI DRAMATURGIA 1. Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul 2. Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Povestea lui Harap - Alb 3. I.L. Caragiale - În vreme de razboi, O scrisoare pierduta 4. Ioan Slavici - Moara cu noroc 5. Bogdan - Petriceicu Hasdeu - Razvan şi Vidra 6. Mihai Sadoveanu - Baltagul, Zodia Cancerului sau Fratii Jderi 7. Liviu Rebreanu - Ion, Padurea spanzuratilor 8. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi 9. Hortensia Papadat - Bengescu - Concert din muzica de Bach 1O. G. Calinescu - Enigma Otiliei 11. Mircea Eliade - La tiganci, Maitreyi 12. Vasile Voiculescu - Lostrita 13. Marin Preda - Morometii I, II 14. Mari Sorescu - Iona POEZIA 15. *** - Balada (la alegere, una dintre urmatoarele balade: Miorita, Toma Alimos, Monastirea Argesului) 16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Miezul iernei, Malul Siretului) 17. Mihai Eminescu - Floarea albastra, Sara pe deal, Revedere, Luceafarul, Scrisoarea I, Glossa Oda (în metru antic) 18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august 19. Octavian Goga - Rugaciune 20. George Bacovia - Plumb, Lacustra, Decor 21. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul, Paradis în destramare 22. Tudor Arghezi - Testament, Flori de mucegai (din volumul cu acelasi titlu), Psalmii (prezentare generală) 23. Ion Barbu - Riga Crypto şi Iapona Enigel 27. Vasile Voiculescu - În Gradina Ghetsemani, Sonetul CLXXXIII 28. Nichita Stanescu - În dulcele stil clasic, Leoaica tanara, iubirea NOTĂ: În cazul continuturilor care privesc Poezia, se vor avea în vedere şi textele din manualele scolare, folosite ca suport în prezentarea universului poetic al autorilor selectati în programa de bacalaureat, ca şi textele cuprinse în miniantologiile existente în manuale. Aceste texte vor putea fi folosite în formularea de itemi numai la subiectele orale. TEME DE ORIENTARE CULTURALA Romantismul - Estetica; Introducere la Dacia literara. Junimea şi Convorbiri literare. Titu Maiorescu (Principii estetice). Simbolismul - Estetica; teme şi motive poetice. Modernism şi traditionalism în perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica. Temele vor fi valorificate doar în cadrul probelor orale. LIMBA ROMÂNĂ 1. Pentru toate profilurile - Originea şi dezvoltarea limbii române (aparitia, etape ale dezvoltării, limba română literara, limba populara, graiurile, limba literaturii artistice). - Stilurile limbii române (definire, caracteristici, exercitii aplicative/compuneri cu caracter functional: cerere, proces-verbal, scrisoare, curriculum vitae, telegrama). - Limba română contemporana. Exercitii de exprimare scrisa: elemente de acord gramatical; corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere şi de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corecta a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiaza limba română o ora saptamanal - Morfosintaxa. Părţile de vorbire flexibila şi neflexibile. Expresii şi locutiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozitiilor. Utilizari stilistice ale diferitelor părţi de vorbire. Functii sintactice. - Raporturile de coordonare şi de subordonare în propozitii şi în fraze; mijloace de realizare. Topica şi punctuatia în propozitii şi în fraze. Cuvinte şi constructii incidente. Corespondenta dintre părţile de propozitie şi subordonatele corespunzătoare; expansiunea şi contragerea. - Limba română contemporana. Exercitii de exprimare scrisa şi orala: corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere şi de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corecta a neologismelor. V. CONCEPTE OPERAŢIONALE Va fi avuta în vedere folosirea functionala a urmatoarelor concepte operationale: autor, alegorie, aliteratie, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparatie, compozitie, conflict, corespondente (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodamant, dialog, drama (cu referire la specia literara), elegie, enumeratie, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozitiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistica, interogatie retorica, intriga, inversiune, invocatie meditatie, metafora, modernism, naratiune, narator, nuvela, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schita, traditionalism, samanatorism, poporanism, satira, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil functional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil. Sunt valabile urmatoarele manuale: 1. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IX-a, editii 1993-2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lazarescu, N.I.Nicolae, C.Barboi, A. Gh. Olteanu, C.Stoica, V. Gheorghiu, C. Otobacu, E. Berea-Gageanu, I. Coteanu. 2. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, editii 1994- 2000. Autori: N.I.Nicolae, Gh. Olteanu, E. Leahu, C. Parfene, M. Pavnotescu, E. Berea-Gageanu. 3. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XI-a, editii 1995-2000. Autori: M. Pavnotescu, M.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, Gh. Lazarescu, E.Leahu, L. Pavel, V. Teodorescu, M. Cerchez, F. Ionita. 4. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XII-a editii 1994-2000. Autori: A. Gligor, M. Iancu, A. Ilian, E. Neagoe, M. Nebunu, N.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, L. Pavel, E. Rosca. LITERATURA UNIVERSALA 1. Literatura antica greaca. Homer, Iliada; Tragedia antica. Reprezentanti (Eschil, Sofocle, Euripide). 2. Literatura latina. Horatius, Arta poetica; Ovidius, Tristele. 3. Literatura Evului Mediu. Dante Alighieri, Divina comedie 4. Renasterea. Renasterea în spatiul european. Shakespeare, Regele Lear, Sonetele. 5. Clasicismul. Moliere, Avarul 6. Iluminismul. Goethe, Faust 7. Romantismul. Victor Hugo, Mizerabilii; Lamartine, Meditatii poetice. 8. Realismul- Honore de Balzac, Eugenie Grandet; Lev Tolstoi, Razboi şi Pace. 9. Parnasianismul şi simbolismul (prezentare generală). 10. Literatura secolului al XX-lea (prezentare generală). 11. Proza secolului al XX-lea. Marcel Proust, În cautarea timpului pierdut, Wiliam Faulkner, Catunul; Franz Kafka, Procesul; Albert Camus, Ciuma; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singuratate. 12. Dramaturgia secolului al XX-lea. Luigi Pirandello, Henric al IV-lea Anton Pavlovici Cehov, Livada cu visini. 13. Poezia în secolul al XX-lea. Rainer Maria Rilke, Amintire; Guillaume Apollinaire, Podul Mirabeau; Paul Valery, Cimitirul marin; Federico Garcia Lorca, Balada somnambula - Serghei Esenin, Sunt ultimul poet cu satu-n glas. 14. Text la prima vedere din unul dintre urmatorii autori: Shakespeare, Ch. Baudelaire, R. M. Rilke. NOTA Structura subiectelor la proba scrisa de literatura universala cuprinde doi itemi: intelegere de text şi eseu structurat. Este valabil manualul autorilor: O. Dramba, C. Ionescu, Gh. Lazarescu, V. Alecu, Literatura universala, manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, editii 1995-2000 FDP PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Românilor are statut de disciplina optionala. Istoria Românilor poate fi aleasa la proba D, la proba E şi la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria Românilor este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili: 1. sa utilizeze notiuni istorice în contexte noi; 2. sa plaseze în timp şi spatiu evenimentele istorice; 3. sa analizeze şi sa interpreteze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere; 4. sa compare evenimente/procese istorice; 5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect; 6. să prezinte şi sa analizeze/sa interpreteze evenimente şi procese istorice studiate, utilizand limbajul istoric adecvat; 7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii. III. CONTINUTURI (TEME) 1. De la geneza etnica la geneza statala. 2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea. 3. Crearea instituţiilor moderne. 4. Unitate şi diversitate în România Mare. 5. Stat, societate şi cultura. 6. Economia şi societatea în perioada comunista. 7. Dominatia ideologica şi represiunea politica. 8. Statul şi societatea civila, după 1989. NOTĂ: ▀Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; ▀ Continuturile prevăzute cu asterisc (*) în curriculum, cat şi în programa de examen se adreseaza NUMAI elevilor de la filiera teoretica - specializare istorie - stiinte sociale, filiera vocationala - profil militar-uman. ▀ Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naţionale nr. 3913 din 31 mai 2000 şi nr. 4055 din 26 iunie 2000. IV. PROBA DE EXAMEN Proba scrisa de examen la Istoria Românilor poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu răspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat. Pentru examenul de bacalaureat 2002, itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise necuprinse în manualele scolare. Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istoria Românilor: I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi: 1. Religie monoteista raspandita în limba latina, la nordul Dunarii - ....... 2. Regim politic din România anilor 1938 - 1940, dominat de Carol al II lea - ....... II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzătoare urmatoarelor evenimente/ procese istorice în ordinea cronologica a desfăşurării lor: a. intrarea României în al doilea razboi mondial; b. semnarea Tratatului de alianta cu Antanta; c. instaurarea dinastiei straine III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria românilor: 1. Dragos - 2. Gheorghe Tatarescu - IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunt (a, b, c, d, e, f) şi notati în dreptul ei A, dacă apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, dacă apreciati ca acesta este fals. a. În 1918 se introduce votul censitar, direct şi secret, pentru cetatenii care au peste 21 de ani. b. România participa la razboiul din 1877-1878 pentru obtinerea independentei. 2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel încât acesta sa devina adevarat. V. Cititi cu atentie textul de mai jos: "Eu presupun ca dubla alegere a domnului Cuza, adica unirea personala a Principatelor (...) nu este reala, decat dacă românii, ale caror aspiratii către unirea efectiva şi completa sunt mai vii ca oricand, vor intreprinde (...) o noua şi mai hotarata încălcare a Convenţiei, proclamand, de exemplu unirea administrativa a celor doua provincii şi contopirea celor două Adunări intr-una singura." (ambasadorul Frantei la Constantinopol despre dubla alegere a lui Cuza) Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinţe: 1. Transcrieti o posibila actiune a românilor, considerata o încălcare a Convenţiei, mai grava decat dubla alegere. 2. Precizati data (zi, luna, an) dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 3. Prezentati, în aproximativ o jumătate de pagina, doua reforme realizate în timpul domniei lui Al.I. Cuza, prin care se consolideaza noul stat român. 4. Explicati un motiv al inlaturarii lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866. VI. Realizati, în aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Activitatea Partidul Naţional taranesc", având în vedere: - datarea (an) şi precizarea modului de constituire a Partidului Naţional taranesc; - prezentarea unei idei susţinute de P.N.T. şi menţionarea unui lider al partidului; - menţionarea situatiei P.N.T. în alegerile parlamentare din 1937; - prezentarea unui motiv al desfiintarii P.N.T. în 1947. Notă: Se puncteaza atât explicarea ideilor menţionate, cat şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice şi incadrarea sintezei în limita de spatiu precizata. Punctajul maxim al probei scrise la istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obţinut la 10. CHIMIE PROGRAMA DE BACALAUREAT-2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE CONCURS Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, în functie de filiera din profilul liceului absolvit. Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală şi anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore. II. COMPETENTELE SPECIFICE URMARITE PRIN EXAMENUL DE BACALAUREAT A. CHIMIA GENERALA SI ANORGANICA Insusirea şi înţelegerea terminologiei, conceptelor şi fenomenelor corespunzătoare chimiei generale şi anorganice. Rezolvarea de probleme teoretice şi de calcul aplicand regulile, principiile şi legile studiate. Explicarea proprietatilor substanţelor pe baza relatiei structura-proprietăţi utilizand limbajul specific domeniului chimiei. Aplicarea cunoştinţelor referitoare la substante şi proprietatile lor în contexte noi. B. CHIMIA ORGANICA Insusirea şi înţelegerea terminologiei, conceptelor de chimie organica. Stabilirea de corelatii între structura claselor de compusi organici studiati, proprietatile fizico-chimice ale acestora şi intrebuintarile lor. Utilizarea limbajului ştiinţific în prezentarea cunoştinţelor insusite şi interpretarea proprietatilor substanţelor organice. Rezolvarea de probleme teoretice şi de calcul folosind algoritmii insusiti. III. CONTINUTURI Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMEI DE CHIMIE, precum şi a MANUALELOR DE CHIMIE după care au studiat candidatii. CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA (2/3 ORE SAPTAMANAL) CLASA a IX-a Cap. 1. Structura atomului. Atom Element chimic. Numar de masa. Masa atomica. Izotopi. Straturi, substraturi, orbitati. Ocuparea cu electroni a orbitalilor, substraturilor şi a straturilor Configuratia electronică. Relatii dintre structura atomica a elementelor şi pozitia lor în sistemul periodic. Variatia proprietatilor fizice şi chimice periodice ale elementelor în sistemul periodic. Cap. 2. Legaturi chimice. Legaturi ionice, covalente, covalent-coordinative. Interactii între molecule. Retele ionice, retele atomice, retele moleculare. Cap. 3. Solutii Dizolvarea. Solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic în apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare în apa. Solubilitatea- Factorii care influenţează solubilitatea substanţelor. Concentraţia procentuala şi molara. Aplicaţii de calcul. Cap. 4. Legile gazelor. Parametrii de stare. Ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Volum molar. Mol. Cap. 5. Metale. Proprietăţi fizice generale ale metalelor. Aliaje. Proprietăţi chimice generale ale metalelor, intrebuintari ale metalelor şi aliajelor. Sodiu, potasiu, aluminiu, cupru- metode de obtinere, proprietăţi chimice, oxizi, hidroxizi, sulfati, combinatii complexe. CLASA a XII-a Cap.1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Electroliza şi legile electrolizei. Aplicatiile electrolizei: metoda de obtinere a metalelor şi nemetalelor(electroliza în topitura), metoda de purificare a metalelor. Cap. 2. Energia chimica şi energia termica. Entalpia (căldură) de formare şi stabilitatea substanţelor. Legea lui Hess; consecintele legii lui Hess. Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influenţează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. Echilibre în sisteme omogena lichide. Reactii cu transfer de protoni. Produsul ionic al apei. pH-ul solutiilor de acizi şi baze. Echilibre în solutii de electroliti. Constanta de aciditate. Constanta de bazicitate. Procesul de neutralizare. Solutii tampon. CHIMIE ANORGANICA (O ORA SAPTAMANAL) CLASA aIX-a Cap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar atomic. Masa atomica. Izotopi. Straturi. Relatii între structura atomica a elementelor şi locul ocupat de acestea în sistemul periodic. Cap. 2. Legaturi chimice. Legătură ionica. Retele ionice. Legătură covalenta polara şi nepolara. Retele covalente. Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Factorii care influenţează solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic în apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare în apa. Cap. 5 Metale. Proprietăţi fizice generale ale metalelor. Aliaje. Intrebuintari ale metalelor şi aliajelor. CLASA a XII-a Cap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic: alcatuire şi functionare. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Cap. 2. Energia chimica şi energia termica. Entalpia de formare şi stabilitatea substanţelor. Legea lui Hess. Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influenţează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. CHIMIE ORGANICA (3/2 ORE SĂPTĂMÂNAL) CLASA a X-a Cap. 1. Introducere în chimia organica. Formule brute, formule moleculara; aplicaţii de calcul. Structura compusilor organici; legaturi chimice în compusii organici. Cap. 2. Hidrocarburi Alcani. Alchene. Alcadiene. Alchine. Arene. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, radicali, structura, izomerie, metode de preparare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari, reprezentanti. Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple Derivati halogenati. Amine. Definiţie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de obtinere, proprietăţi fizice şi chimic, intrebuintari, reprezentanti. Alcooli. Fenoli. Definiţie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de preparare, proprietăţi chimice (reactia de esterificare), intrebuintari. Compusii carbonilici. Definiţie, nomenclatura, izomerie, metode de preparare, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: reactii comune aldehidelor şi cetonelor (reactii de aditie), reactii specifice aldehidelor (reactii de oxidare) intrebuintari, reprezentanti. CLASA a XI-a Cap. 1. Compusi carboxilici. Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari, reprezentanti. Derivati functionali ai acizilor carboxilici Esteri. Grasimi. Definiţie, nomenclatura, clasificare, metode de obtinere, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Sapunuri. Detergenti. Cap. 2. Substante naturale cu importanţă fiziologica Aminoacizi, peptide, proteine Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Zaharide; monozaharide, zaharoza, polizaharide. Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Cap.4. Notiuni de tehnologie chimica. Aplicaţii de calcul conversie şi randament Cap.5. Reactii ale compusilor organici şi aplicatiile lor tehnologice Reactii de halogenare. Reactii de alchilare. CHIMIE ORGANICA (O ORA SĂPTĂMÂNAL) CLASA a X-a Cap. 2 Hidrocarburi Alcani. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Alchene. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietăţi fizice şi chimica, intrebuintari. Alchine. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, proprietăţi fizice şi chimie intrebuintari. Arene. Definiţie, nomenclatura, proprietăţi fizice, intrebuintari. Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple Derivati halogenati. Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimica, intrebuintari. Alcooli. Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi chimice (reactia de esterificare), intrebuintari. CLASA a XI-a Cap.1. Compusi carboxilici. Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Sapunuri. Detergenti. Structura, nomenclatura, proprietăţi fizice, intrebuintari. Cap. 2. Substante naturale cu importanţă fiziologica Aminoacizi, peptide. Definiţie, nomenclatura, clasificare, structura, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Zaharide: zaharoza, polizaharide. Definiţie, nomenclatura, clasificare, structura, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. IV. SISTEME DE EVALUARE I. Matricea de specificatii În proba de examen itemii vor ilustra obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente: Înţelegerea şi insusirea terminologiei, conceptelor şi fenomenelor...... 15-20% stabilirea corelatiei dintre structura, proprietatile şi utilizarile substanţelor .... 25-30% aplicarea cunoştinţelor în situatii noi şi rezolvarea de probleme ......45-55% Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere continuturile şi competentele specifice chimiei prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev sa-şi poata face o imagine clara asupra nivelului sau de pregatire (achizitii stiintifice şi competente) care să-l ajute sa-şi aleaga ruta profesionala pe care o va urma. Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat precum şi a continuturilor îi permite profesorului sa-şi adapteze modalitatile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerinţe, alegandu-şi cu grija instrumentele de evaluare. II, Structura probei Probele pot contine itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi cu alegere multipla, cu alegere duala, de tip perechi, itemi cu răspuns scurt şi itemi de completare, intrebari structurate, itemi cu răspuns elaborat de tip eseu şi rezolvare de probleme. III. Sistemul de corectare şi acordare a punctajului Punctajul total acordat pe întreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare şi notare conţin detalierea punctajelor acordate pe subiecte. ATENTIE! Pentru aplicarea baremului analitic de corectare şi notare, profesorul corector poarta întreaga responsabilitate. Baremul de corectare şi notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obţinut la zece. DISCIPLINA
PROBA
TIPURI DE
SUBIECTE
FILIERA
PROFIL
CHIMIE
ORGANICA
CHIMIE
ANORGANICA
e/f
2-3 ore/
săptămâna
O ora
/sapta-
mana
Teoretica
Tehno-
logica
Teoretica
Tehno-
logica
Real(matematica- fizica,
informatica, chimie- biologie,
chimie- fizica)
Licee industriale/curs de zi şi
(seral: chimie industriala,
alimentara, curs de zi şi
seral ).
Licee industriale/ curs de zi
(constructii de masini,
metalurgie, electrotehnica şi
electronică, mine, petrol,
energetic, constructii- montaj,
exploatare şi industrializarea
lemnului, transporturi, posta
şi telecomunicatii, industria
usoara, poligrafie, gospodarirea
apelor).
Licee agricole şi silvice/ curs
de zi şi seral (agronom,
horticultor, agent protectia
plantelor, zootehnist,
apicultor-sericicultor,
veterinar).
Licee agricole/ curs de zi
(mecanic agricol, mecanic
instalaţii şi utilaje
zootehnice şi mecanic imbunata-
tiri funciare).
Licee economice, administratie
şi servicii/ curs de zi şi seral
Licee de informatica şi
metrologie.
Licee sanitare.
Uman
(filologie, istorie-stiinte
sociale, limbi clasice, limbi
moderne)
Licee industriale /curs seral
(constructii de masini,
metalurgie, electrotehnica,
mine, petrol, energetic,
constructii-montaj, exploatare
şi industrializarea lemnului,
transporturi, posta şi tele-
comunicatii, industria
usoara, poligrafie, gospoda-
rirea apelor).
Licee agricole/ curs seral.
(mecanic-agricol, mecanic -
imbunatatiri funciare).
Licee militare- real.
BACALAUREAT 2002 PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele optionale. Examenul de limba franceza va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste: . probele (oral) ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere); . numărul de ore de studiu saptamanal (1-2 ore, 3-4 ore, 5-7 ore şi Minoritati/L3), la ambele probe (oral şi scris), indiferent de nivel (L1 sau L2); . obiectivele şi, parţial, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte). II. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALA ... Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu: . sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut * de aproximativ 100 de cuvinte; . sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - răspuns la intrebari; - traducere; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor esentiale); - emiterea unor judecati de valoare/exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;. Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. . sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: - folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. * În conformitate cu NOTA emisa de Ministerul Educatiei şi Cercetarii, Directia Generală Invatamant Preuniversitar, la data de 14.08.2001, cu, privire la utilizarea programelor şi manualelor scolare la limba franceza în anul scolar 2001-2002, pentru Minoritati/L3 se vor utiliza manuale alternative de lb. franceza, anul IV de studiu. Acest lucru impune introducerea textelor necunoscute (nestudiate la clasa) ca. suport al exercitiilor, la ambele probe de examen (oral şi scris), la acestă categorie de subiecte. Pentru armonizarea cerinţelor şi structurii subiectelor, introducerea textelor necunoscute se extinde şi la 1-2 ore, ceea ce permite generalizarea utilizarii textelor necunoscute la toate categoriile de subiecte (1-2 ore, 3-4 ore, 5-7 ore şi Minoritati /L3), la oral şi la scris. 1. b) PROBA SCRISA ... Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: . sa dovedeasca capacitatea de a înţelege global un text necunoscut /nestudiat la clasa prin: - identificarea informaţiilor specifice din text (prin exercitii cu alegerea dubla, multipla/răspuns la intrebari/text lacunar: 1-2 ore şi Minoritati/L3 sau prin rezumarea acestuia (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante: 3-4 şi 5-7 ore); - identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate. . sa dovedeasca capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator; . sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: - construirea unui dialog situational; - redactarea unei scrisori/a unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale; - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect/o tema data; - descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale/argumentarea unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante şi relevante; . sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat în limba studiata (retroversiune); 2. TIPURI DE ITEMI 2. a. PROBA ORALA Indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu, candidatii vor avea pe biletul de examen oral un set de trei itemi: . primul item: un text necunoscut, de aproximativ 100 de cuvinte, pe care candidatii îl vor citi corect, fluent şi expresiv; textul va fi apoi abordat/interpretat intr-o maniera personala prin intermediul unor exercitii (subitemi), care vor solicita candidaţilor: - identificarea/explicarea sensului unor cuvinte, identificarea relatiilor semantice; - confirmarea intelegerii textului, prin răspuns la intrebari (1-2 ore şi Minoritati/L 3) sau prin desprinderea ideilor esentiale (3-4 şi 5-7 ore). - traducerea unor propozitii/fraze din text (1-2 ore şi Minoritati/L3); Candidatii vor dovedi astfel ca au atât deprinderea de a citi şi capacitatea de a înţelege un text, cat şi abilitatea de a vorbi şi de a comunică în limba franceza. Ponderea acestui subiect va fi de 3o- 40 % din nota finala. . itemul doi va consta dintr-un exercitiu de identificare şi utilizare a elementelor şi structurilor gramaticale studiate, prin diferite tipuri de exercitii (ex. de identificare/ substitutie/ completare/ combinare/ transformare/ reformulare continuare de fraze etc). Acest tip de exercitiu, poate avea ca punct de sprijin textul propus la primul item. Se urmareste evaluarea capacităţilor candidaţilor de a recunoaste şi utiliza structurile gramaticale şi lexicale studiate, conform programei de limba franceza. Ponderea acestui subiect va fi de 10-20 % din nota finala. . itemul trei urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a construi un discurs oral convingator, logic şi coerent, pornind de la o tema data (legata sau nu de textul propus la itemul 1), precum şi capacitatea acestora de: - a relata un eveniment/o intamplare/o experienta personala, - a descrie un obiect/o persoană/ o situatie, - a prezenta/a comenta un subiect, - a-şi exprima propriile opinii şi judecati de valoare, în legătură cu ideile/conţinutul textului propus la itemul 1, intr-o limbă franceza corecta şi fluenta. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. Ponderea acestui subiect va fi de 30 % din nota finala. Se vor acorda. 10 puncte (l0%) din oficiu. Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte. 2. b. PROBA SCRISA Indiferent de numărul saptamanal de ore de studiu, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi: . primul item va consta dintr-un text necunoscut. Candidatii vor fi solicitati: . sa confirme înţelegerea sensului global prin: - răspuns la intrebari/ exercitii cu alegere duala, multipla /text lacunar; - exercitii de identificare a sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice (1-2 ore şi Minoritati/L3); . sa interpreteze textul intr-o maniera personala prin: - rezumarea acestuia (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante din text); - identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; - construirea unui dialog situational (pornind de la reperele oferite de text); (3-4 şi 5-7 ore). Acest item urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a înţelege un text necunoscut, de a-l analiza şi interpreta, de a se exprima corect, din punct de vedere lexical şi gramatical, în limba studiata. Ponderea acestui subiect va fi de 25 % (1-2 ore şi Minoritati/L3) şi de 45 % (3-4 şi 5-7 ore) din nota finala. . itemul doi urmareste evaluarea capacităţii candidatului: . de a realiza corect un transfer lingvistic (retroversiune), prin traducerea în limba franceza a unui text neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minoritati/L3) sau literar (5-7 ore), alcătuit din 3-4 propozitii/fraze; Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corecta a structurilor gramaticale şi lexicale, a ortografiei şi a punctuatiei (ca şi la restul itemilor, de altfel), precum şi a unui stil adecvat. Ponderea acestui subiect va fi de 15% din nota finala. . itemul trei va solicita candidaţilor sa construiasca un discurs logic, coerent şi convingator, pe baza unei teme date. Candidatii vor fi solicitati să se exprime în scris efectuand: . pentru 1-2 ore şi Minoritati/L3: . un dialog situational; . o redactare tematica, la alegere între a sau b: a) relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale sau construirea unui text pe un subiect/plan dat; ... b) descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale; ... Atât dialogul, cat şi redactarea pot avea ca punct de sprijin conţinutul textului propus la itemul 1. . pentru 3-4 şi 5-7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o tema data, la alegere între: a) continuarea textului sau a temei/ideii principale din textul de la itemul 1 sau construirea unui text, având sau nu ca reper interpretarea, textului dat; ... b) comentarea unui subiect/exprimarea/argumentarea unui punct de vedere personal, pe baza unei teme (inspirate sau nu de conţinutul textului propus la primul item). ... Pentru subiectele de redactare la alegere (a sau b) se poate solicita redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presa, interviu). Se urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a se exprima în scris, intr-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical şi ortografic, folosind un stil adecvat şi integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal, susţinute de exemple relevante, dar şi abilitati de compozitie, care să le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze. Ponderea acestui subiect va fi de 50% (1-2 ore şi Minoritati/L3) şi de 30% (3-4 şi 5-7 ore) din nota finala. Se vor acorda 10 puncte (l0%) din oficiu. Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte. III CONTINUTURI 1. Teme de comunicare orala/scrisa. Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta umana în general şi experienta personala: copilaria şi adolescenta (preocupari, activităţi/pasiuni, timp liber, vacante, tabere, excursii; idealuri şi proiecte, personaje indragite din cărţi/filme, vedete; relatii cu membrii familiei, relatii între tineri, corespondenta, schimburi scolare, calatorii, moda ...); inventii şi descoperiri, probleme ale lumii contemporane, mediul înconjurător, invatamant şi educatie, francofonia, mass- media (radio, televiziune, presa), viaţa artistica, sportiva şi culturala. 2. Elemente şi structuri lexicale. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de limbaj prioritare (a saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informaţii/indicatii, a exprima o rugaminte/o judecata/opinii / preferinte / dorinte / sentimente / regret / intentie, a propune, a accepta /a refuza, a exprima acordul /dezacordul, a face o urare, a felicita, a multumi, a se scuza, etc); 3. Elemente şi structuri gramaticale. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceza pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotarat, nehotarat, partitiv; - Substantivul: gen, numar, formarea genitivului şi a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative şi nehotarate); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat, en şi y; - Numeralul - cardinal şi ordinal; - Verbul: - modul indicativ, conditional (prezent şi trecut*), subjonctiv (prezent, şi trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple şi compuse; diateza activa, reflexiva şi pasiva*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparatie*); - Sintaxa propozitie: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare şi subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directa şi indirecta), negativa; - Tipuri de subordonate*): completiva directa, indirecta, relativa, circumstantiala de timp, de cauza, de scop, conditionala, şi conditional, şi dubitativ, consecutiva, concesiva, sisteme comparative.
Notă ...
*) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minoritati/L3, acestea nefiind prevăzute în Programa scolara pentru alul IV de studiu (V.Programa pentru Limba 2, clasa a VIII-a, anul IV, nr. 3957/09.06.1999, publicată în volumul 2, Programe scolare pentru clasele a III-a - a VIII-a, Ed. Cicero, 1999 şi Programa pentru Limba 3, clasa a XII-a, L3, anul IV, nr.4805/05.10.2000, publicată în volumul 2, Programe scolare pentru clasele a X-a - a XII-a, Ed.Tipogrup press, Buzau, 2001), recomandata prin Nota M.E.C./14.08.2001, privind utilizarea programelor şi manualelor scolare la limba franceza în anul scolar 2001-2002. 4. Texte Textele de examen vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba franceza: texte informative (articole de presa, ghid turistic etc) şi narative*). Ele nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5-7 ore la Minoritati/L3
Notă ...
*) Pentru 3-4 şi 5-7 ore pot fi propuse texte literare accesibile. IV. PRECIZARI 1. Timpul de lucru este: a) proba orala: 15 minute; ... b) proba scrisa : 3 ore. ... 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore saptamanal. 3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual, deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii: - sa comunice mai bine oral şi scris; - sa abordeze orice text din manual ca pe un text necunoscut; - sa-şi imbogateasca vocabularul şi cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia franceza; - sa-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze şi sa interpreteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - să se familiarizeze cu diferite genuri şi stiluri (ne) literare. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALA BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Universala are statut de optionala. Istoria Universala poate fi aleasa la proba E şi la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria Universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili: 1. sa utilizeze notiuni istorice în contexte noi; 2. s-a plaseze în timp şi spatiu evenimentele istorice; 3. sa utilizeze şi sa analizeze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere; 4. sa compare evenimente/ procese istorice; 5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect; 6. să prezinte şi sa analizeze/ sa interpreteze evenimente şi procese istorice studiate utilizand limbajul istoric adecvat; 7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii. III. CONTINUTURI (TEME) Clasa a IX-a: . Forme de stat în lumea antica. Clasa a X-a: . Modelul britanic. (Programa A şi Programa B) . Nasterea democratiei nord-americane. (Programa A şi Programa B) . Franta în epoca revolutiei. (Programa A) . Europa napoleoniana. (Programa A) . Revolutia franceza şi Europa napoleoniana- (Programa B) Clasa a XI-a: . Regimurile democratice în perioada interbelica. . Regimurile totalitare în perioada interbelica. . Relatiile internationale postbelice. Notă: > Abordarea temelor din programa de examen a claselor a X-a şi a XI-a, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz). > Temele din clasa a X-a se studiaza conform Programei A. (clase cu 2-3 ore saptamanal), respectiv, Programei B (clase cu 1 ora saptamanal) din curriculum. > Continuturile din clasa a XI -a, prevăzute cu asterisc (*) în curriculum, se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2-3 ore saptamanal. > Sunt recomandate: . Manualul de istoric universala antica şi medievala, clasa a IX-a, editia 1997, autori S. Pascu, A. Bondor, V. Boscaneanu; . oricare dintre manualele de clasa a X -a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naţionale cu nr. 4310 din 27 august 1999 şi nr. 4325 din 1 septembrie 1999; . oricare dintre manualele de clasa a XI-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naţionale nr. 3913 din 31 mai 2000, nr. 4055 din 26 iunie 2000 şi nr. 4109 din 5 iunie 2000. IV. PROBA DE EXAMEN Proba scrisa de examen la Istorie Universala, poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu răspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat realizati pe baza unor repere etc. Pentru examenul de bacalaureat 2002 itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise, necuprinse în manualele scolare. Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istorie Universala: I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi: 1. Regim politic instaurat de Oliver Cromwell, în Anglia, în 1653... 2. Organism principal al Organizatiei Natiunilor Unite cu functia unui parlament, care adopta hotărâri cu majoritate de voturi - ....... II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzătoare urmatoarelor evenimente /procese istorice în ordinea cronologica a desfăşurării lor: a. recunoasterea independentei Statelor Unite ale Americii; b. instaurarea Convenţiei Naţionale; c. infrangerea lui Napoleon la Waterloo. III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria univesala: 1. George Marshall- 2. Napoleon Bonaparte - IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunt şi notati în dreptul ei A, dacă apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, dacă apreciati ca acesta este fals. a. În 1949, state din Europa şi America de Nord formeaza alianta culturala, numita Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.). b. După primul razboi mondial. Imperiul German şi Imperiul Austro-Ungar s-au desfiintat. 2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel încât acesta sa devina adevarat. V. Cititi cu atentie textul de mai jos: <<Exceptand Marea Britanie, Rusia şi Imperiul Otoman, întreaga Europa cunoaste dominatia napoleoniana (...). Deseori, declanşarea razboiului pare sa nu mai poata fi controlata de Napoleon. Dar inlantuirea urmeaza o logica ce pare inevitabila: de fiecare data, odata cu cresterea puterii, apar noi probleme care creează noi conflicte. Cauza cea mai evidenta a celor zece ani de noi conflicte este dorinţa de dominatie a imparatului Frantei.>> (S. Bernstein, P. Milza, despre razboaiele napoleoniene) Pornind de la acest text raspundeti urmatoarelor cerinţe: 1. Transcrieti numele teritoriilor rămase în afara dominatiei napoleoniene. 2. Prezentati, în aproximativ o jumătate de pagina, modul în care blocada continentala genereaza noi conflicte. 3. Explicati o alta cauza a razboaielor napoleoniene. 4. Precizati o victorie obtinuta de Napoleon. VI. Realizati, în aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Anglia de la monarhia absolutista la monarhia constituţională", având în vedere: - prezentarea oricăror doi factori care au favorizat declanşarea razboiului civil; - precizarea unui motiv al proclamarii Republicii şi numirea institutiei aflate la conducerea acesteia; - numirea regimului politic instaurat de Oliver Cromwell şi precizarea unei acţiuni politice a acestuia; - menţionarea unei caracteristici a Restauratiei Stuartilor şi a unui motiv al inlaturarii lor definitive. Notă: Se puncteaza atât explicarea ideilor menţionate, cat şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice şi incadrarea sintezei în limita de spatiu precizata. Punctajul maxim al probei scrise la Istorie universala este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obţinut la 10. PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2OO2 BIOLOGIE 1. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist, liceele din filiera tehnologica şi liceele din filiera vocationala). 2. OBIECTIVE 1. Recunoasterea şi definirea termenilor, conceptelor, proceselor, legilor şi principiilor specifice stiintelor biologice. 2. Utilizarea corecta a termenilor, conceptelor şi principiilor specifice biologiei în rezolvarea problemelor concrete de viaţa (a situatiilor problema). 3. Explicarea, demonstrarea şi exemplificarea principiilor fundamentale ale lumii vii: . unitatea structura - functie; . unitatea organism - mediu; . evolutia lumii vii; . unitatea şi diversitatea lumii vii; . integralitatea lumii vii. 4. Interpretarea corecta a datelor obtinute în urma unor activităţi experimentale. 5. Aplicarea cunoştinţelor biologice în caracterizarea structurilor şi sistemelor biologice după un algoritm dat. Exemplu: caracterizarea unei grupe de vietuitoare precizand mediul de viaţa, modul de viaţa, alcatuirea, functiile, particularitatile adaptative, importanţă. 3. CONTINUTURI: Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist şi liceele din filierele tehnologica - şi vocationala), proba de biologie se poate sustine în una din cele doua variante: I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - subiecte din manualele claselor a IX-a şi a X-a. II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - subiecte din manualele claselor a XI-a şi a XII-a. Conţinutul manualelor de biologie este în conformitate cu programa scolara a disciplinei biologie din anii 1997-2002. I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - manualele claselor a IX-a şi a X-a a. Manualul de biologie de clasa a IX- a 1. Materia vie. . Studiul celulei vegetale . Structura şi ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulara - generalitati Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Radacina - fără structura secundara a radacinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundara a tulpinii. Frunza 2. Viaţa plantelor . Asimilatia carbonului: Fotosinteza: definiţie, ecuatie chimica, importanţă, tehnici de evidenţiere a fotosintezei. Rolul pigmentilor clorofilieni în fotosinteza Sinteza substanţelor organice - fără experienta demonstrarii sintezei substanţelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi. Influenţa factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei şi importanţă lor practica Chimiosinteza Nutritia plantelor heterotrofe . Respiratia plantelor: . Respiratia aeroba - definiţie, ecuatie chimica, tehnici de evidenţiere a respiratiei aerobe, influenţa factorilor interni şi externi asupra intensitatii respiratiei. Aplicaţii practice ale cunoasterii respiratiei plantelor . Respiratia anaeroba . Reproducerea plantelor: Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme Fecundatia la Angiosperme: Microsporogeneza şi formarea gametilor barbatesti Macrosporogeneza şi formarea gametului femeiesc Procesul de fecundatie la angiosperme Carpogeneza şi seminogeneza Samanta: Structura semintei, compozitia chimica a semintei, germinatia semintelor (fără metabolismul germinatiei). . Miscarea şi sensibilitatea la plante 3. Filogenie vegetala - definiţiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa, increngatura). b. Manualul de biologie de clasa a X-a 1. Principalele grupe de animale, caracterizare generală: subregnul protozoare, subregnul metazoare. 2. Anatomie şi fiziologie comparata în seria animala - Relatiile organismelor animale cu mediul Sistemul nervos în seria animala: Sistemul nervos al vertebratelor: Sistemul nervos al mamiferelor. Bazele fiziologice ale comportamentului animal Organele de simt în seria animala; Chemoreceptia la vertebrate; Mecanoreceptia: Sensibilitatea stato-acustica la vertebrate. Fotoreceptia la vertebrate Locomotia în seria, animala: Locomotia la vertebrate - fără " Statiunea bipeda şi locomotia la om". - Functiile de nutriţie în seria animala: Digestia în seria, animala; Digestia la vertebrate - fără: digestia la ciclostomi; unele particularitati ale digestiei la mamifere şi necesitatile nutritive ale organismului animal. Respiratia în seria, animala; definiţiile pentru: respiratie, sistem respirator, animale aerobe şi anaerobe. Respiratia la vertebrate - fără: respiratia la ciclostomi; adaptari ale functiei respiratorii la viaţa, acvatica şi altitudine. Mediul intern şi circulatia lichidelor în seria animala: Mediul intern al vertebratelor. Circulatia lichidelor corpului: tipuri de sistem circulator intalnite în seria animala. Circulatia, sangelui la vertebrate - fără circulatia sangelui la ciclostomi. Excretia în seria animala; definiţie, rol. Excretia la vertebrate; - fără: excretia la ciclostomi; formarea urinei. . Reproducerea definiţie, tipuri de reproducere intalnite în seria animala. Reproducerea la vertebrate - fără reproducerea la ciclostomi II ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA -manualele claselor a XI-a şi XII-a a. Manualul de biologie de clasa a XI- a . Celula . Tesuturile-inclusiv tesutul osos . Sistemul nervos: Neuronul - fără transmiterea sinaptica. Structura şi functiile sistemului nervos: maduva spinarii, trunchiul cerebral, nervii cranieni, cerebelul, diencefalul, emisferele cerebrale. . Analizatorii: Cutanat, vizual, auditiv, vestibular. . Glandele endocrinei Hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin. . Sistemul muscular: Principalele grupe de muschi somatici Musculatura striata - fără manifestarile contractiei musculare Musculatura neteda . Digestia şi absorbtia intestinala - fără reglarea activităţii secretorii şi motorii digestive. . Respiratia - fără reglarea miscarilor respiratorii. . Sangele . Sistemul circulator Structura histologica a inimii Proprietăţi ale muschiului cardiac Activitatea mecanica a inimii - fără reglarea activităţii cardiace. . Excretia renala: Structura aparatului excretor Formarea urinei - fără reglarea activităţii renale şi mictiune, . Reproducerea b. Manualul de biologie de clasa a XII-a . Legile mendeliene ale ereditatii: Monohibridismul şi legea puritatii gametilor Dihibridismul şi legea segregarii independente a perechilor de caractere. Alte tipuri de segregare . Teoria cromozomiala a ereditatii: Cromozomi şi gene Plasarea lineara a genelor în cromozomi şi transmiterea, inlantuita a. genelor (linkage) Schimbul reciproc de gene (crossing-over) şi hartile cromozomiale Determinismul genetic al sexelor . Notiuni de genetica moleculara: Acizii nucleici şi rolul lor genetic Structura, chimica a acizilor nucleici: - acidul dezoxiribonucleic (ADN); - acidul ribonucleic (ARN) - Replicatia ADN Tipuri de ARN Codul genetic şi caracteristicile codului genetic Sinteza proteinelor: functiile materialului genetic; etapele sintezei proteice. Gena, structura şi functii: notiunea, de gena; gena la eucariote -fără pseudogene. Structura moleculara a cromozomilor la eucariote Mutatiile: definiţie, clasificare şi importanţă lor pentru ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor. . Notiuni de genetica umana: Metode de cercetare în, genetica umana Cariotipul uman normal şi cel patologic Maladii metabolice ereditare Sfaturile genetice şi importanţă lor Diagnoza prenatala 4. PRECIZARI Biologia este sustinuta ca proba scrisa. Timpul alocat probei este de 3 ore, Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte. Proba de examen va consta dintr-un numar de intrebari (itemi) care vor urmări verificarea intregii programe şi a atingerii obiectivelor predarii -invatarii biologiei pe tot parcursul studiilor liceale. 5. EXEMPLE DE TIPURI DE ITEMI FOLOSITI IN ALCATUIREA TESTELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT: - itemi cu alegere multipla: complement simplu - alegerea singurului răspuns corect. . Scrie pe foaia de examen litera corespunzătoare raspunsului corect: Muschii oblici externi apartin: a) spatelui; ... b) toracelui; ... c) abdomenului; ... d) membrelor superioare. ... - itemi de tip pereche (asociere): . Coloana B cuprinde organite citoplasmatice, iar coloana A rolul acestora. Scrie pe foaia de examen asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A. şi litera corespunzătoare din coloana B. A 1. sinteza proteinelor neuronale; 2. digestia, intracelulara; 3. diviziunea celulei; 4. producerea, de energie. B a. centrul celular; b. corpusculii Nissl; c. lizozomii; d. miofibrilele; e. mitocondriile. - intrebare structurata: . În urechea interna se gasesc receptorii pentru auz şi echilibru. a) Prezinta comparativ receptorii pentru echilibru respectand urmatoarele criterii: numele receptorului, localizarea, şi alcatuirea receptorului. ... b) Enumera proprietatile fundamentale ale undelor sonore. ... c) Precizeaza în ce conditii leziuni în zona segmentului central al analizatorului auditiv nu provoaca pierderea, auzului. Explica aceasta situatie. ... - rezolvarea de probleme: . Doi frati au grupele de sange A.(II), respectiv O(I). Stabileste combinatiile posibile ale grupelor de sange ale celor doi parinti. Scrie genotipurile grupelor de sange ale parintilor în cadrul combinatiilor respective. . Calculeaza cantitatea de substante anorganice din plasma sangelui unui tanar în greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvarii. Foloseşte valoarea maxima a plasmei. - eseu structurat: . Alcatuieste un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după urmatorul plan: -numele, numărul, repartizarea pe retina şi gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare; - substanţa, fotosensibila continuta de fotoreceptori; - modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub actiunea luminii; - mecanismele vederii cromatice. STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUA VARIANTE: VARIANTA I - manualele de clasa a IX a şi a X a; VARIANTA II - manualele de clasa a XI a şi a XII a. I. Itemi cu alegere multipla (alegerea unui singur răspuns corect). - testeaza cunoasterea, înţelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale. II. Itemi de tip pereche - testeaza abilitatea de a identifica relaţia existenta între perechi de elemente ca de exemplu: - termeni, legi - definitii; - simboluri - concepte; - plante sau animale - clasificari(incadrari); - structuri - descriere; - mediul de viaţa; - functii; - modul de hranire; - asocierea unor imagini cu notiuni etc. - caracterizare etc. III. Intrebari structurate (mai multe subintrebari, legate printr-un element comun). - testeaza comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoastere, ierarhizare, descriere, alcatuire, interpretare, comparare, reprezentare schematica, aplicare, formulare de ipoteze, argumentare etc. IV. Rezolvarea de probleme - testeaza comportamente de nivel superior ca de exemplu: explorare, investigare, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor, capacitatea de generalizare şi de transfer a tehnicilor de rezolvare etc. - acest tip de item va fi folosit în testele alcatuite pentru varianta a II a (manualele din clasele a XI a şi a XII a). V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent în conformitate cu un set de cerinţe date. - testeaza capacitatea de a evoca, organiza şi integra ideile, de a realiza interpretarea şi aplicarea datelor etc. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 ISTORIA ARTEI 1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice şi culturale ale evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalitati şi opere reprezentative 2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice şi culturale ale evolutiei artistice; premise şi influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura şi mozaic; arta română provinciala. 3. Renasterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalitati şi opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati şi opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generală a scolii florentine şi venetiene, personalitati aparţinând diverselor scoli artistice şi opere literare reprezentative 4. Renasterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalitati şi opere reprezentative); sculptura (personalitati şi opere reprezentative); pictura (personalitati şi opere reprezentative) prefigurarea tendintelor artistice ulterioare. 5. Renasterea în tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalitati şi opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale(arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitatile artistice în spatiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeana a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Barocul în spatiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeana. Clasicism şi Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeana. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanti şi opere. 10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti şi opere reprezentative. Direcţii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.) 11. Arta europeana în secolul XX. Principalele curente europene în pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta. 12. Arta românească în secolele XIX şi XX. Personalitati marcante care au contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 STUDIUL DESENULUI 1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului Pe pretextul unei naturi statice se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata, caracterul de echilibru static al lucrării, 2. Linia, pata valorica şi relatiile între ele. Ritmuri. Linia nemodulata şi pata. Linia modulara şi pata. Ritmuri de linii. Ritmuri de pete. Ritmuri combinate. Liniar activ - pata pasiv. Liniar pasiv - pata activ. Liniar neutru - pata neutru. Aplicaţii. 3. Organizarea unei suprafete prin valoare în echilibru static. Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (fragmente ale figurii umane, mulaj gips). 4. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Construcţia. Relaţia polanvaloare (lumini, umbra); despre pasaj. Importanţă pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şi profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat şi suprafaţa inconjuratoare. Relaţia forma - fond. 5. Construcţia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. 6. Articulari de forme anatomice, (expresia liniei). Articulare. Cap-gat-torace. 7. Studiul construcţiei şi valoratie aplicat la cap antic (mulaj gips). Se va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul figurii - expresivitatea liniei şi valorii. 8. Construcţia şi valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuantarii expresive a liniei şi valorilor. 9. Studiu de construcţie a capului folosind linia modulata cu expresie a volumului. Se vor urmări cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei. 10. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor capatate la stadiul elementelor plastice, nuantarea de cald-rece a valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor. 11. Linia şi pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se vor studia după model viu, figura întreaga, imbracat, asezat intr-o ambianţă compusa de profesor. 12. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme şi sugerarea expresiva a formelor prin linie şi pata. 13. Elemente de limbaj plastic, mijloace de realizare a unui studiu de natura statica complexa: Ordonarea spatiului plastic. Respectarea legilor compozitiei. 14. Linia expresiva şi valoarea aplicata la un studiu după cap de expresie 15. Linia de construcţie, linia expresiva şi valoarea mijlocie de realizare a studiului corpului uman. BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE LIMBA ELINA (proba scrisa) 1. Obiective de evaluare: Proba scrisa evalueaza urmatoarele competente: 1.1 Identificarea de elemente şi structuri gramaticale în fraza /text; 1.2 Traducerea unui text la prima vedere folosind dictionarul; 1.3 Comentarea unui text studiat*); 1.4 Retroversiune cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultura şi civilizatie. NOTĂ:
Notă ...
*) Textele studiate vor fi diferite în functie de filiera (teoretic/vocational/teologic). 2.Continuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica şi prozodie: hexametrul dactilic şi pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodopera a literaturii universale; - ODISEEA. - capodopera a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - parintele istoriei - Tucidide şi opera sa - Conceptia istorica a lui Plutarh - Contribuţia lui Xenofon la dezvoltarea istoriografiei - Demostene, cel mai de seama orator grec - Sistemul filosofic al lui Platon - Sistemul filosofic al lui Aristotel Manuale şi cursuri: 1. Manual de limba greaca; Constant Georgescu, ed. Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1976, 1996 2. Limba elena, manual pentru clasa a XI-a - licee clasice -; M.Nasta - C.Moldoveanu, ed. Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1970,1974 3. Limba elena - manual pentru clasa a XII-a - 1975 4. Manual de greaca veche. Ana Felicia Stef, ed. Humanitas, Bucureşti, 1996 (pentru cultura şi civilizatie) 5. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul III, ed. Învăţământului biblic şi de misiune al B.O.R., 1993 6. Nlanual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul IV, ed.Institutului biblic şi de misiune al B.O.R., 1993; 7. Istoria literaturii eline - Maria Marinescu Hinu şi Adelina Piatkowski, ed. Stiintifica, Bucureşti, 1972. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 LIMBA SI LITERATURA CROATA 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rdu o jeziku. (oda - opei prikaz); S.S.Kranjcevic - Iseljenikc (elegija - opei prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar)- Epika (pojam opoenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma- knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opei prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opei prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opei prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opei prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizeni komentar). Hanibal Lucie, Robinja (opci prikaz) - Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barolc (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljlcovic, Satir (opei prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opei prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opei prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opei prikaz). 9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (Knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A.G.Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz)- Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza(zivot i knjizevni rad), Bika kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opei prikaz), Ivo Andrie, Ex ponto (opei prikaz). Ţin Ujevic (Zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad). Jama (knijizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opei prikaz). Ranko Marinkovic (zeivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opei prikaz). Literatura: udzbenici koji koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvratskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 de 100 bodova a ispit traje 3 sata. BACALAUREAT 2002 PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA LATINA La sfârşitul ciclului liceal, elevul trebuie să aiba competenţa de a opera cu informatia lingvistica specifica limbii latine, cu informatia culturala circumscrisa culturii greco-române, sa-şi formeze un univers afectiv şi atitudinal bazat pe valorile esentiale şi viabile ale Antichitatii. OBIECTIVE DE EVALUARE Elevii care sustin proba scrisa la limba şi literatura latina (proba E sau proba F) trebuie: - sa demonstreze competente de traducere din şi în limba latina; - sa interiorizeze modelele şi regulile care structureaza subsistemele limbii latine (lexical, morfologic şi sintactic); - sa foloseasca limbile latina şi greaca, inclusiv limbile romanice drept instrumente indispensabile unei exprimari în limba română, corecte, nuantate, neologice; - sa utilizeze corect şi pertinent informaţii literare, istorice, stiintifice din cultura greco-latina; - sa stabileasca conexiuni între diferite spatii culturale pentru a comunică idei, opinii, sentimente; - sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a scandarii (schema metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretarii; - sa utilizeze adecvat instrumente de lucru; dictionarul latin-român. CONTINUTURI A. Fonetica, morfologia şi sintaxa propozitiei şi a frazei, studiate în clasele a IX-a şi a X-a, integral. B. Reprezentanti ai prozei şi poeziei latine din secolul I până în secolul V p. Chr. şi operele lor (prezentarea generală a autorului şi a operei acestuia). C. Traducerea şi comentariul (ideatic şi stilistic) textelor studiate, conform programelor valabile în anul scolar 1998/1999 (clasa a XI-a) şi în anul 1999/2000 (clasa a XII-a), după cum urmeaza: 1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O lupta cu helvetii, Predarea lui Vercingetorix); 2. Marcus Tullius Cicero, În Catilinam (Exordium ex abrupto, Prosopopeea patriei), De amicitia (Utilitatea prieteniei); 3. Caius Sallustius Crispus, De coniuratione Catilinae (Portretul lui Catilina, inceputurile Romei), De bello Iugurthino (Evolutia republicii române); 4. Titus Livius, Ab Urbe condita (Vae victis) Batalia de la Zama I); 5. Lucius Annaeus Seneca, De tranquillitate animi (Indatoririle cetăţeneşti şi umane); 6. Publius Cornelius Tcitus, De vita et moribus Iulii Agicolae liber (Elogiul libertatii), Historiae (Cauzalitatea istorica) Annales (Sine ira et studio); 7. Titus Lucretius Carus, De rerum natura (Invocatie, Bucuria creatiei); 8. Caius Valerius Catullus, Carmina (Fagaduinte, Prima indoiala, Introspectie lucida, (Indarjire); 9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii în cetate, Pribegie, Vanatoarea. Tara Primitoare, Viteaza); 10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Arta poetica); 11. Publicus Ovidius Naso, Amores (Lauda poeziei), Metamorphoses (Echo e metamorfozata în ecou), Tristia (Iarna la Tomis). MANUALE: 1. Limba latina, clasa a IX-a, autori: I. Fischer, Maria Morogan, Margareta. Nasta, editia revazuta 1996 şi urmatoarele; 2. Limba latina, clasa a X-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, Mariana Ivan, editia 1996 şi urmatoarele; 3. Limba latina, clasa a XI-a, autori: Eugen Cizek, Viorica Balaianu, Margareta Nasta, editie revazuta şi adăugată de Eugen Cizek, Ilies Campeanu, Aurel Lupu, 1996, 1997, 1998; 4. Limba latina, clasa a XII-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, EDP, Bucureşti, editiile 1996, 1997, 1998. BACALAUREAT 2002 PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANA STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor liceale vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la, una dintre limbile moderne. Pot alege, de asemenea, o limbă străină la probele optionale. Pentru limba italiana, probele oral (obligatoriu) sau scris (proba la alegere) vor fi structurate în functie de numărul de ore saptamanal după cum urmeaza: 5 -7 ore; 3-4 ore; 1-2 ore, limba optionala şi minoritati. OBIECTIVE A) Proba orala urmareste sa evalueze capacitatea de intelegere şi exprimare orala. Candidatii vor fi solicitati: . sa citeasca corect un text studiat sau la prima vedere, respectand regulile de pronuntie, intonatie şi accentul . sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin selectarea şi rezumarea informatiei, prin exprimarea unui punct de vedere personal şi argumentarea acestuia . sa traduca textul, redand corect în limba română structurile gramaticale şi lexicale din italiana . sa sustina o conversatie în cadrul careia: să se prezinte să prezinte propriile hobby-uri să prezinte o situatie din viaţa cotidiana sa relateze fluent o intamplare . sa faca o descriere sau o naratiune . sa dovedeasca competenţa de a realiza o retroversiune, folosind structurile gramaticale lexicale şi semantice din limba italiana B) Proba scrisa - urmareste sa evalueze capacitatea de comunicare în scris prin: - înţelegerea unui text studiat sau la prima vedere, cu un grad de dificultate conform cu numărul de ore saptamanal şi nivelul de studiu. Candidaţilor li se va solicita: . sa dovedeasca cunoasterea structurilor gramaticale, lexicale şi semantice din limba italiana prin traducerea textului . să se exprime corect şi coerent . sa rezume textul, selectand ideile relevante . sa completeze spatiile goale dintr-un text . sa construiasca un dialog pe un act de limbaj dat . sa redacteze un subiect sub forma unor tipuri de discurs (scrisoare, articol de presa, descriere, povestire, caracterizare) . a analizeze şi sa interpreteze textul dat . să efectueze o retroversiune Elemente şi constructii gramaticale a. - Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv; cazurile de folosire şi omisiune ale articolului b. - Substantivul: genul, numărul, declinarea c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, formele speciale de comparativ şi superlativ, adjectivele bello, quello, grande şi santo, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative şi nehotarate. Adjectivul posesiv de politete. d. - Pronumele: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei şi secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, conditional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple şi compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activa, pasiva şi reflexiva, constructii verbale perifrastice, concordanta timpurilor la indicativ şi conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmatie, de negatie) gradele de comparatie h. - Particulele: NE şi CI (VI) i. - Prepozitia, conjunctia, interjectia j. - Tipuri de propozitii: afirmativa, negativa, interogativa, exclamativa, imperativa; k. - Periodul ipotetic l. - Vorbirea directa şi indirecta NOTĂ: Capitolul privind "Elementele şi constructiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate nivelele Tematica 1-2 ore/saptamanal, minoritati şi optional - Momenti della storia, della civilta e della cultura italiana - Universo quotidiano e rapporti interumani - Passatempi e vacanze - Spettacoli - L'uomo e l'ambiente - Tradizioni e folclore Manuale: Manual pentru clasa a IX-a, editiile 1991-1997, autori: Ileana Bogdanet Tanase, Rodica Locusteanu, Valentina Negritescu Manual pentru clasa a X-a, editiile 1997-1998, autori: Haritina Gherman Madelina Chelemen, Rodica Sarbu (manualele sunt orientative pentru pregătirea tematicii menţionate) 5-7 ore/saptamanal, intensiv, 3-4 ore/saptamanal - Luigi Pirandello - Îl treno ha fischiato - Alberto Moravia - Agostino - Giuseppe Ungaretti - San Martino del Carso - Eugenio Montale - Meriggiare pallido e assorto Manual pentru clasa a XI-a, editia 1998, şi editiile ulterioare, autor: Florica Duta - Gabriele D'Annunzio - La pioggia nel pineto - Giovanni Pascoli - La mia sera - Giovanni Verga - La roba - Alessandro Manzoni - "I promessi sposi" - Giacomo Leopardi - L'infirnito - Carlo Goldoni - La locandiera - Giovanni Boccaccio - II "Decameron", Frate Cipolla e la penna dell'arcangelo Gabriele - Francesco Petrarca - II "Canzoniere", Erano i capei d'oro a l'aura sparsi - Dante Alighieri - La "Divina Commedia", Ulisse, - "Vita Nova", Tanto gentile e tanto onesta pare - Manual pentru clasa a XII-a, editia 1998, şi editiile ulterioare, autori: Rodica Locusteanu, Florica Duta PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LOGICA BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Logica are statut de disciplina optionala. Logica poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil şi specializare. Proba de examen la Logica este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili sa: 1. defineasca concepte; 2. evalueze corectitudinea logica a unei definitii, clasificari sau rationament; 3. utilizeze regulile construirii unei definitii, clasificari, argumentari etc.; 4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definitii, clasificari, argumentari etc.; 5. identifice erorile logice dintr-un enunt; 6. opereze corect cu formule logice; 7. construiasca scheme de inferenta (de rationare); 8. construiasca enunturi prin care să ilustreze principii, reguli de rationare; 9. opereze trecerea unui enunt din limbaj formal în limbaj natural şi invers. III. CONTINUTURI 1. Notiuni introductive 1.1. Principiile logice 2. Notiunea - forma logica fundamentala 2.1. Tipuri de notiuni 2.2. Raporturi între notiuni 3. Definitia şi clasificarea 3.1. Structura definitiei 3.2. Regulile definitiei 3.3. Tipuri de definitii 3.4. Structura clasificarii 3.5. Regulile clasificarii 3.6. Tipuri de clasificare 4. Propozitii categorice 4.1. Structura propozitiilor categorice 4.2. Clasificarea propozitiilor categorice 5. Conversiunea şi obversiunea propozitiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferente imediate 5.4. Aplicaţii ale conversiunii şi obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri şi moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validitatii silogismelor 7. Propozitii compuse 7.1. Propozitii compuse şi functii de adevar 7.2. Definiţiile principalelor functii de adevar (operatori propozitionali) 7.3. Proprietatile principalilor operatori propozitionali 7.4. Raportul dintre conjunctie şi disjunctie 7.5. Simplificarea în logica propozitiilor compuse 7.6. Tipuri de inferente deductive cu propozitii compuse 7.7. Metode de probare a validitatii inferentelor cu propozitii compuse NOTĂ: . Manualul recomandat: LOGICA, manual pentru clasa a IX - a, licee şi clasa a XI-a, scoli normale E.D.P., Bucureşti, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut. Proba scrisa la Logica . Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncta din oficiu. . Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. . În cazul utilizarii de simboluri (litere) pentru a desemna termeni sau propozitii, se va specifica termenul, respectiv, propozitia corespunzătoare fiecarui simbol. I. A. Enumerati cele trei tipuri de raporturi de concordanta care pot exista între doua notiuni în functie de sferele lor. - 6 puncte B. Precizati în ce constau cele doua raporturi de opozitie care pot exista între doua notiuni în functie de sferele lor. - 6 puncte C. Dati cate doua exemple de notiuni care au sfere identice, dar continuturi diferite. - 6 puncte II. Toate legile de rationare - cu exceptia a patru dintre ele, cunoscute sub numele de principii logice - ar putea fi gandite drept cazuri speciale (aplicaţii) ale principiilor logice. A. Precizati care sunt cele patru principii logice. - 4 puncte B. Menţionaţi principala cerinţa impusa de unul dintre cele patru principii logice (la alegere). - 3 puncte III. Se dau urmatoarele propozitii: 1. Toate automobilele pe care le-am vazut sunt modele noi. 2. Relativ mulţi muncitori sunt în greva. 3. Unii pictori nu sunt cunoscuti. 4. Nimeni nu este perfect. Pentru fiecare din ele: A. Derivati conversa, în limbaj formal şi în limbaj natural. - 8 puncte B. Derivati obversa, în limbaj formal şi în limbaj natural. - 8 puncte C. a) Pornind de la propozitia 3., construiti în limbaj natural o conversiune nevalida b) Argumentati de ce propozitia astfel obtinuta nu este valida. - 4 puncte ... IV. Verificand explicit respectarea fiecareia din legile generale ale silogismului, demonstrati că nu exista silogism valid cu majoră particular afirmativa şi minora universal negativa. - 12 puncte V. Pentru fiecare din cele doua formule de mai jos, construiti tabela de adevar sau utilizati oricare alta metoda cunoscuta pentru a verifica şi decide ce tip de formula este: - 16 puncte VI. A. Construiti schema logica a unui silogism valid din figura a III-a. - 3 puncte B. Elaborati în limbaj natural un silogism corespunzător schemei logice construite la punctul A. - 3 puncte C. Menţionaţi explicit corespondenta dintre termenii limbajului natural şi cei ai limbajului formal/logic din exemplul construit. - 6 puncte D. Demonstrati, prin una din metodele cunoscute, validitatea silogismului construit. - 5 puncte Barem de corectare şi notare la Logica . Nu se acordă fractiuni de punctaj. I. A. cate 2 puncte pentru menţionarea fiecaruia dintre cele trei tipuri 3 x 2p = 6 puncte B. cate 3 puncte pentru precizarea continutului fiecaruia dintre cele doua raporturi 2 x 3p = 6 puncte C. cate 3 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cele doua exemple 2 x 3p= 6 puncte) Total: 18 puncte II. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre cele patru principii 4 x 1p = 4 puncte B. menţionarea cerinţei 3 puncte Total 7 puncte III. A. cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele trei conversiuni în limbaj formal 3 x 1p = 3 puncte - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele teri conversiuni în limbaj natural 3 x 1p = 3 puncte - menţionarea faptului ca propozitiile particular-negative nu se convertesc 2 puncte NOTĂ: În situatia în care candidatul, fără sa motiveze, nu aplica operatia de conversiune asupra propozitiei particular-negative se acordă 2 puncte. B. - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele patru obversiuni în limbaj formal 4 x 1p = 4 puncte - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele patru obversiuni în limbaj natural 4 x 1p = 4 puncte C. a) construirea conversiunii 2 puncte b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte ... Total 20 puncte IV. - cate 1 punct pentru verificarea fiecareia dintre cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8 puncte - cate 1 punct pentru analizarea fiecareia dintre cele patru figuri silogistice 4 x 1p = 4 puncte Total 12 puncte V. 1 - construirea tabelului de adevar (cu urmatoarele valori ale operatorului principal: 0,1,1,1,1,1,1,1 corespunzătoare ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinatii) sau oricare alta metoda de verificare construita corect - precizarea deciziei: formula contingenta 2 - construirea tabelului de adevar sau oricare alta metoda de verificare construita corect 4 puncte - precizarea deciziei: lege logica 4 puncte Notă: Nu este necesară respectarea ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinatii. Total: 16 puncte VI. A. construirea schemei silogismului 3 puncte B. elaborarea silogismului 3 puncte C. cate 2 puncte pentru menţionarea fiecareia dintre cele trei corespondente 3x2p=6 puncte D. verificarea validitatii 5 puncte Total: 17 puncte Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obţinut. PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA pentru Examenul de Bacalaureat din anul 2002 I. Ervenyes tantervek - tankonyvek (a heti oraszamtol fuggetlenul) - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara. IX. ostaly, 48424/1990 - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara. X. osztaly, 48424/1991 - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara. XI. osztaly, 48424/1992 - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara. XII. osztaly, 48424/1993 Ervenyes tankonyvek IX. osztaly - 1992, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998; X. osztaly - 1991, 1994, 1996, 1997, 1998, XI. osztaly - 1992, 1994, 1996, 1997, 1998, XII. osztaly - 1993, 1996, 1997, 1998. II. Alapveto kovetelmenyek (irodalom) - a tantervi kovetelmenyek kozul kiemelt kovetelmenyek: - muerto, muelemzo, myertelmezo keszseg (szoveg alapjan: lirai, dramai es epilcai alkotasok teljes, ill. kivonatolt szovege) - irodalomtorteneti, irodalomelmeleti, mufajtorteneti alapismeretek funkcionalis ismerete, alkalmazasa - kulonbozo stilusjegyek felismerese (adott szoveg alapjan) - osszefuggesek (azonossagok es kulonbsegek) felfedezese, a magyar irodalomtortenet alapveto ertekeinek ismerete III. Tantervi anyag: 1. Magyar irodalom: - Az oskolteszet - A magyar nyelvemlekek - A reneszansz - Janus Pannonius humanista koltoi vilaga (Bucsu Varadtol, Pannonia dicserete). Balassi Balint, a renesizansz kolto (Egy katonaenek, Hogy Juliara talala ...) - A barokk ejosz - Zrinyi Miklos: Szigeti veszedelem - A rokoko - Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek. Csokonai Vitez Mihaly stilusszintezise (klasszicista, szentimentalis, rokoko es nepies jegyek; Az estve; A remenyhez; Szegeny Zsuzsi, a taborozaskor) - A reformkor es a romantika Elso magyar nemzeti dramank - Katona Jozsef: Bank ban Vorosmarty Mihaly koltoi vilaga (Csongor es Tunde, A Guttenberg albumba, Gondolatok a konyvtarban, Szozat, Eloszo, A ven cigany, Abrand) - A reformkor es a nepiesseg Petofi Sandor kolteszete (Egy este otthon, A puszta telen, Szeptember vegen, A XIX. szazad koltoi, Nemzeti dal, Az apostol) Arany Janos kolteszete (Toldi, Leteszem a lantot, Agnes asszony, V. Laszlo, Tengeri-hantas, Hid-avatas, Epilogus) - Vajda Janos, a modern magyar lira uttoroje (Nadas tavon, Husz ev mulva) - Madach Imre: Az ember tragediaja. - Jokai Mor, a romantikus regenyiro (Egy magyar nabob, Az aranyember) - Romantika es realizmus Mikszah Kalman elbeszeleseiben es regenyeiben (az a pogany Filcsik, Szent Peter esernyoje, A Noszty fiu esete Toth Marival) - Ady Endre kolteszete (Uj Vizeken jarok, A magyar Ugaron, Heja-nasz az avaron, Uj s uj lovat, Emlekezes egy nyar-ejszakara, Orizem a szemed) - A XX. szazadi tarsadalom ujszeru, realista lattatasmodja Moricz Zsigmond muveiben (Tragedia, Sararany, Rokonok, Barbarok) - Az impresszionizmus - Toth Arpad es Juhasz Gyula impresszionista koltoi vilaga (Koruti hajnal, Milyen volt) - A koltoi felelossegtudat Babits Mihaly Jonas konyve cimu muveben - Lelekelemzes Kosztolanyi Dezso Edes Anna cimu muveben - Targyiassag es intellektualizmus Jozsef Attila kolteszeteben (Elegia, A Dunanal, Levegot, Ringato) - A transzilvanizmus. Az Erdelyi Helikon. - A helytallas motivumai a Helikon lirikusainal (Aprily Lajos: Teton, Az irisorai szarvas; Tompa Laszlo: Lofurosztes). Dsida Jeno koltoi vilaga (Nagycsutortok) - Hagyomany es korszeruseg Kanyadi Sandor lirajaban (Fatol faig) - Letertelmezes Szilagyi Domokos kolteszeteben (Bartok Amerikaban) - Kos Karoly: Budai Nagy Antal historiaja - Tamasi Aron (Abel a rengetegben) - Kuncz Aladar: Fekete kolostor - Suto Andras dramai (Egy locsiszar viragvasarnapja) 2. Magyar nyelvtan (a nyelvtanoraval rendelkezo szak0k szamara) a. Hangtan A hangkepzes sajatossagai. Hang - fonema - betu. A beszedhangok kifejezo erteke. A hangkapcsolatoke szabalyszerusegei. A hangsulyozas es hanglejtes sajatossagai. b. Lexikologiai es szemankai ismeretek Szojelentestan. Jelentestani szocsoportok. A szohanhulat. A szavak expresszivitasa. A szokeszlet. c. Szotani es alaktani ismeretek A szofajok. A szo szerkezeti felepitese. d. Mondattani ismeretek A mondatreszk. Az egyszeru es az osszetett mondat. A mondatok abrazolasa. e. Kommunikacioelmelet A beszed mint kozlesi folyamat. Beszedhelyzet es kozles kapcsolata. ------------
Notă ...
*) Megjegyzas: a tanulok csak az irasbeli vizsgan kapnak nyelvtani teleleket! MATEMATICA PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL BACALAUREAT- 2002 pentru profilurile: matematica-fizica, informatica, metrologie Manualele valabile-editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001. Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu) Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S.Popa). Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu) Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita). Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica) Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udrişte, V. Tomuleanu, G. Vernic). STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN I. (30 p) o problemă de algebra o problemă de analiza matematica o problemă de geometrie analitica II. (20 p) o problemă de algebra o problemă de analiza matematica III. (20 p) 1-2 probleme de algebra IV. (20 p) 1-2 probleme de analiza matematica Oficiu: 10 p. CONTINUTUL PROGRAMEI NOTĂ: Toate capitolele cuprinse în aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoarea grupei A(5 ore saptamanal). ALGEBRA Clasa a IX-a Multimi. Functii. Puteri şi radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare. Clasa a X-a Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala şi functia logaritmica. Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi. Clasa a XI-a Permutari. Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare. Clasa a XII-a Legi de compozitie. Grupuri. Inele şi corpuri. ANALIZA MATEMATICA Clasa a XI-a Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile. Aplicaţii ale derivatelor. Clasa a XII-a Primitive. Functii integrabile. Aplicaţii ale integralei definite. ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA Dreapta. Conice. MATEMATICA PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL BACALAUREAT- 2002 pentru profilurile: economic, fizica-chimie, chimie-biologie, militar-real, industrial, agricol, silvic, sportiv-real Manualele valabile-editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001. Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu) Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S.Popa). Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu) Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita). Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica) Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara). Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udrişte, V. Tomuleanu, G. Vernic). STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN I. (30 p) o problemă de algebra o problemă de analiza matematica o problemă de geometrie analitica II. (20 p) o problemă de algebra o problemă de analiza matematica III. (20 p) 1-2 probleme de algebra IV. (20 p) 1-2 probleme de analiza matematica Oficiu: 10 p. CONTINUTUL PROGRAMEI NOTĂ: Toate capitolele cuprinse în aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoarea grupei B(4 ore saptamanal). ALGEBRA Clasa a IX-a Multimi. Functii. Puteri şi radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare. Clasa a X-a Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala şi functia logaritmica. Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi. Clasa a XI-a Permutari. Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare. Clasa a XII-a Legi de compozitie. Grupuri. Inele şi corpuri. ANALIZA MATEMATICA Clasa a XI-a Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile. Aplicaţii ale derivatelor. Clasa a XII-a Primitive. Functii integrabile. Aplicaţii ale integralei definite. ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA Dreapta. MATEMATICA PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL BACALAUREAT- 2002 pentru profilul: umanist Manualele valabile-editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001. Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu) Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S.Popa). Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu) Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita). Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica) Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara). STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN I. (30 p) o problemă de algebra o problemă de analiza matematica II. (20 p) o problemă de algebra o problemă de analiza matematica III. (20 p) 1-2 probleme de analiza matematică IV. (20 p) 1-2 probleme de algebra Oficiu: 10 p. CONTINUTUL PROGRAMEI NOTĂ: Toate capitolele cuprinse în aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoarea grupei C(2-3 ore saptamanal). ALGEBRA Clasa a IX-a Multimi. Functii. Puteri şi radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare. Clasa a X-a Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala şi functia logaritmica. Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi. Clasa a XI-a Matrice. Determinanti. Sisteme de ecuatii liniare. Clasa a XII-a Legi de compozitie. Grupuri. Inele şi corpuri. ANALIZA MATEMATICA Clasa a XI-a Numere reale. Functii reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii derivabile. Aplicaţii ale derivatelor. Clasa a XII-a Primitive. Functii integrabile. Aplicaţii ale integralei definite. MATEMATICA PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL BACALAUREAT- 2002 LICEE PEDAGOGICE (invatatori-educatoare, invatatori) STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN I. (30 p) Trei probleme de aritmetica II. (20 p) Doua probleme de algebra III. (20 p) O problema de algebra O problema de aritmetica IV. (20 p) 1-2 probleme de geometrie plana şi în spatiu Oficiu: 10 p. CONTINUTUL PROGRAMEI ALGEBRA Clasa a IX-a Elemente de logica. Enunt, propozitie, valoarea de adevar, predicat. Propozitii universale şi propozitii existentiale. Operatii logice elementare: negatia, conjunctia, disjunctia, implicatia şi echivalenta. Multimi. Notiunea de multime. Apartenenta, incluziune. Submultime. Multimi egale. Operatii cu multimi: reuniunea, intersectia, diferenţa, complementara, produs cartezian (definiţie, proprietăţi de baza). Multimi de numere: N, Z, Q, R. Operatii, proprietăţi ale operaţiilor. Ordinea operaţiilor. Functii. Notiunea de functie, modalităţi de a defini o functie. Egalitatea a doua functii. Graficul unei functii. Compunerea functiilor. Functia de gradul I: definiţie, grafic. Ecuatia atasata. Semnul functiei de gradul I inecuatii şi sisteme de inecuatii de gradul I cu o necunoscuta. Functia de gradul al II ca definiţie. Ecuatia atasata: formula de rezolvare, relatii între radacini şi coeficienti. Graficul functiei de gradul al doilea. Semnul functiei de gradul al II-lea. Inecuatii de gradul al II-lea cu o necunoscuta. Puteri şi radicali. Puteri cu exponent intreg. Radicali de ordinul n (n=2, n=3). Proprietăţi, operatii cu puteri şi radicali. Rationalizarea. Ecuatii irationale simple. Sisteme de ecuatii. Sisteme de doua ecuatii de gradul I cu doua necunoscute. Sisteme de doua ecuatii cu doua necunoscute formate dintr-o ecuatie de gradul I şi una de gradul al II-lea. Multimea numerelor complexe. Forma algebrica. Egalitatea a două numere complexe. Operatii cu numere complexe. Modul. Nume complexe conjugate. Reprezentarea geometrica a numerelor complexe. Rezolvarea în multimea numerelor complexe a ecuatiei de gradul al doilea. Clasa a X-a Functia exponentiala şi functia logaritmica Functia exponentiala, reprezentare grafica. Logaritmi. Definiţie, proprietăţi. Functia logaritmica reprezentare grafica. Ecuatii şi inecuatii exponentiale şi logaritmice. Inductia magnetica. Combinatorica. Metoda inductiei matematice. Aplicaţii. Permutari. Aranjamente. Combinari. Aplicaţii. Binomul lui Newton. Aplicaţii. Progresii aritmetice şi geometrice: definiţie, calculul termenului general, suma primilor n termeni. Polinoame cu coeficienti complecsi. Multimea polinoamelor cu coeficienti complecsi: forma algebrica a polinoamelor, gradul unui polinom. Adunarea şi înmulţirea polinoamelor. Valoarea unui polinom, functie polinomiala. Impartirea polinoamelor. Teorema de impartire cu rest, impartirea la X-a, schema lui Horne. Divizibilitatea polinoamelor. Radacinile polinoamelor. Teorema lui Bezout. Radacini multiple. Relatiile lui Viete. Rezolvarea ecuatiilor bipatrate şi a ecuatiilor reciproce de grad 3 şi 4. Radacini complexe ale unui polinom cu coeficienti reali. Radacini intregi şi rationale ale unui polinom cu coeficienti intregi. Clasa a XI-a Matrice. Definiţie, operatii. Proprietăţi. Determinanti. Determinanti de ordinul 2 şi 3: definiţie, calcul. Rangul unei matrice. Definitia rangului unei matrice. Exemple de calcul. Matrice inversabila. Calculul inversei unei matrice inversabile. Sisteme de ecuatii liniare. Notiuni generale. Regula lui Cramer. Teoremele Kronecker-Capelli şi Rouche. Sisteme de ecuatii liniare. Clasa a XII-a Legi de compozitie. Definiţie. Exemple. Parte stabila şi lege de compozitie indusa. Tabla unei legi de compozitie. Asociativitate. Comutativitate. Element neutru. Elemente simetrizabile. Grupuri. Monoid. Grup. Definiţie, proprietăţi. Grupuri aditive şi multiplicative. Reguli de calcul intr-un grup. Morfisme. (izomorfisme) de grupuri. Inele şi corpuri. Definitia inelului, reguli de calcul. Inelul Z al intregilor, Z[i] al intregilor lui Gauss, inelele (Q, +, ●), (R, +, ●), (C, +, ●), inelul claselor de resturi modulo n, inelul matricelor patratice. Corp: definiţie, proprietăţi. Corpurile (Q, +, ●), (R, +, ●), (C, +, ●). Corpul Z(p) al claselor de resturi modulo p (număr prim). Polinoame cu coeficienti untr-un inel (corp) comutativ. Operatii. Teorema de impartire cu rest. Teorema lui Bezout. Polinoame ireductibile. Descompunerea polinoamelor în produs de factori ireductibili. GEOMETRIE Recapitularea notiunilor de geometrie din gimnaziu Notiuni geometrice fundamentale. Triunghiul. Congruenta triunghiurilor. Linii importante în triunghi. Suma masurilor unghiurilor unui triunghi. Linia mijlocie. Teorema lui Thales. Asemanarea triunghiurilor. Relatii matrice în triunghiul dreptunghic. Cercul. Cercul. Coarde. Arce. Discul. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc Unghi la centru. Unghi inscris. Patrulater inscris în cerc. Patrulater inscriptibil. Lungimea cercului. Arii. Arii pentru dreptunghi, patrat, triunghi, paralelogram, romb, trapez, disc. Clasa a X-a Pozitiile relative ale elementelor fundamentale. Pozitiile a doua drepte în spatiu. Pozitiile unei drepte fata de plan. Pozitiile a doua (trei) plane. Proprietăţi. Perpendicularitate în spatiu Drepte perpendiculare. Dreapta perpendiculara pe un plan. Teorema celor trei perpendiculare. Poliedre Prisma. Arii. Volum. Piramida. Arii. Volum. Trunchiul de piramida. Arii. Volum. Corpuri rotunde Cilindrul circular drept. Arii. Volum. Conul circular drept. Arii. Volum. Trunchiul de con circular drept. Arii. Volum. Sfera. Arie. Volum. ARITMETICA Clasa a XI-a Numărul natural. Sisteme de numeratie. Baze de numeratie. Trecerea de la o baza oarecare la baza 10 invers. Operatii în N. Proprietăţi. Divizibilitatea numerelor naturale. Definitii. Teoreme de baza asupra divizibilitatii. Criterii de divizibilitate. Numere prime. Descompunerea numerelor în factori prin Divizori comuni. C.m.m.d.c. Multipli comuni. C.m.m.m.c. Clasa a XII-a Numere rationale pozitive. Fractii. Definitii. Relatiile de egalitate şi de ordine. Operatii cu fractii. Fractii zecimale: definitii proprietăţi, operatii. Transformarea fractiilor în fractii zecimale scrise cu ajutorul virgulei şi invers. Multimea numerelor rationale. Rapoarte. Proportii. Sir de rapoarte egale. Marimi direct proportionale. Descompunerea unui numar părţi direct/invers proportionale cu mai multe numere date. Procente. Definitii. Probleme tipice cu procente. Alte probleme cu procente (cresteri, descresteri cu p%; procente succesive; mai multe procente din acelasi numar). Clasa a XIII-a Masurarea marimilor. Marimi fundamentale. Marimi derivate. Unităţi de măsura (lungime, arie, volum masa, timp, monetare). Transformari ale unităţilor de măsura. Metode de rezolvare a problemelor. Metoda figurativa (grafica). Aflarea a doua numere când se da suma (diferenţa) şi raportul lor. Alte categorii de probleme care se pot rezolva cu metoda figurativa. Metoda comparatiei. Eliminarea unei marimi prin scadere. Eliminarea unei necunoscute prin inlocuirea ei. Metoda falsei ipoteze. Metoda mersului invers. Marimi proportionale. Regula de trei simpla. Regula de trei compusa. Impartirea unui numar în părţi proportionale cu numere date. Probleme de miscare. Distanta, viteza, timp. Mobile care se deplaseaza în acelasi sens sau în sens contrar. Pentru liceele pedagogice (educatoare ) Sunt valabile programele şi manualele de algebra şi geometrie prevăzute pentru scolile normale (invatatori). Programa de aritmetica se inlocuieste cu cea de Activităţi cu continut matematic. Relatii Relaţie binara. Tipuri de relatii (relaţia de echivalenta, relaţia de ordine). Multimea numelor naturale Multimi finite. Multimi infinite. Relaţia de ordine. Operatii în N. Multimea numerelor rationale pozitive Notiunea de numar rational. Fractie. Fractii echivalente. Proprietăţi. Marimi şi masurarea lor. Marimi. Masurarea marimilor. Unităţi de măsura. Transformari. Metode de rezolvare a problemelor Metoda figurativa. Metoda comparatiei. Metoda mersului invers. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 Licee de muzica şi coregrafie 1. Programa pentru istoria muzicii A. Istoria muzicii universale Continuturi: 1. Antichitatea greco-română: semnificaţie privind evolutia ideilor estetice în cadrul spiritualitatii europene. 2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanţă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu, creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renasterea muzicala (caracteristici şi cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova"; şcoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanţă). Aparitia operei. Camerata florentina şi Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creatia secolului al XVII-lea şi inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatii etc.). J.S. Bach - creatia instrumentala, importanţă temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Şcoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificaţie) evolutia simfoniei şi a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica şi de opera (W. A. Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven). 6. Romantismul: incadrarea în epoca, trasaturi generale, forme şi genuri predilecte, evolutia şi perfectionarea instrumentelor, importanţă pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale naţionale: compozitori reprezentativi (cu precadere Fr-Schubert, R.Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Barhms, P. I.Ceaikovski, G.Verdi, R. Vagner). 7. Diversitatea stilistica la sfârşitul sec. al XIX-lea şi inceputul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg şi noua şcoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta şi electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messaiaen, K. Stochausen, Boulez, Y. Xenakis, Cage s.a.). B. Istoria muzicii romanesti 1. G. Enescu - creator şi interpret; naţional şi universal în opera compozitorului 2. Creatori români în perioada interbelica (M. Jora, P.Constantinescu s.a.) 3. Direcţii şi semnificatii în creatia muzicala românească din a doua jumătate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah. A. Vieru, W. Berger s.a.) 2. Programa pentru istoria baletului Continuturi 1. Dansul în Grecia Antica: - dansul alaturi de muzica şi poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nasterea şi fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet. 3. J.G.Noverre - reformator şi teoretician al baletului "Scrisori despre dans şi balete". 4. Baletul în epoca romantica - climatul romantic; F.Taglioni, "Silfida". Caracterele artei noi. F.Elsser, "C.Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evolutia baletului. - J.Perrot, J.Marsilie, A. de Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantica până la sfârşitul sec. XIX în Franta, Italia, Danemarca. - A.Bournonville. Baletul în Rusia. Înfiinţarea scolilor imperiale şi regale de dans. Coregrafi. - P.I.Ceaikovski şi noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci". - Marius Petipa, personalitate artistica şi creatoare. 5. Precursorii modernismului Lois Fuller, Isadora Duncan, E.Dalecose 6. S.Diaghilev şi "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele. 7. Perioada experimentala în baletul contemporan. - suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul. 8. Expresionismul german şi sinteza anglo-americana. - baletul în Germania, Anglia, America. 9. Baletul post-modern. Baletul contemporan. - tehnica, expresie în baletul american, olandez, alte încercări, coregrafi, interpreţi, festivaluri. 10. Baletul în România - evolutie, coregrafi, compozitori, interpreţi - Floria Capsali - fondator de şcoala naţională - balete romanesti 3. Programa pentru proba practica MUZICA I. Sectia instrumentala - A) un studiu - cel puţin la nivelul clasei a XII-a; - B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - cel puţin din programa clasei a XII-a; - C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, la nivelul clasei a XII-a. Proba C) se va desfăşura astfel: În ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument subiectele vor fi de acelasi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. II. Sectia teoretica A.) Auz muzical - 2 intervale simple - 2 intervale compuse (până la cvintadecima inclusiv) - 2 trisonuri în pozitia stransa - 2 trisonuri în pozitia larga B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol şi fa, în tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima. Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic. C) Dictat: 1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate şi continut similare celor de la proba de solfegiu; 2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi şi note intregi. Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. III. Sectia canto A.) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied şi o piesa românească; B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa intr-o tonalitate cu 1 sau 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, intr-una din masurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic. Sectia canto popular A) trei lucrari cuprinzand o doina/balada şi 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de provenienţă a candidatului. B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa intr-o tonalitate cu 1 sau 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, intr-una din masurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic. Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A.B.C. 4. Programa pentru proba practica COREGRAFIE A) Dans clasic - studiu la sala. B) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea, acesteia în spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt: Fete: P.I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III J. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei) Baieti L. Minkus: "Don Quijote"- actul III R. Drigo: "Corsarul" - actul II P.I. Ceaicovsky "Lacul lebedelor" - actul III Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A. B. Notele acordate la probele A.B.C. (respectiv A, B pentru coregrafie) precum şi nota finala a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricatie corespunzătoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice. Nota finala de la proba practica va fi consemnata de asemenea în fisa individuala a candidatului. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU PSIHOLOGIE BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Psihologia are statut de disciplina optionala. Psihologia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil şi specializare. Proba de examen la Psihologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili sa: 1. defineasca termeni psihologici, concepte şi procese psihice; 2. caracterizeze şi sa analizeze procese psihice şi componente ale sistemului de personalitate; 3. stabileasca şi sa analizeze relatii între diferite procese psihice şi între componentele sistemului de personalitate; 4. compare diferite procese psihice; 5. exemplifice adecvat modul de manifestare a diferitelor procese psihice în situatii concrete; 6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat; 7. elaboreze enunturi/text cu caracter psihologic, pornind de la concepte date; 8. utilizeze corect limbajul de specialitate. III. CONTINUTURI 1. Senzatiile 1.1. Definirea şi caracterizarea generală a senzatiilor 1.2. Legile generale ale sensibilitatii 2. Perceptia 2.1. Perceptia ca proces şi ca imagine primara obiectuala 2.2. Legile perceptiei 2.3. Observatia şi spiritul de observatie* 3. Reprezentarea 3.1. Reprezentarea ca proces şi ca imagine mintala secundara 3.2. Calitatile reprezentarilor* 3.3. Rolul reprezentarilor în activitatea mintala 4. Gandirea 4.1. Gandirea ca proces psihic central 4.2. Algoritmica şi euristica 4.3. Notiunile şi formarea lor* 4.4. Înţelegerea* 4.5. Rezolvarea problemelor* 5. Limbajul 5.1. Comunicare şi cunoastere* 5.2. Functiile limbajului 5.3. Formele limbajului 6. Memoria 6.1. Definire şi caracterizare generală* 6.2. Procesele şi formele memoriei 6.3. Diferentele individuale şi calitatile memoriei* 6.4. Memorie şi uitare 7. Imaginatia 7.1. Caracterizarea procesului imaginativ 7.2. Formele imaginatiei 8. Motivatia 8.1. Definitia şi functiile motivatiei* 8.2. Formele motivatiei 8.3. Motivatie şi performanta. Optimum motivational 9. Afectivitatea 9.1. Definirea şi specificul proceselor afective 9.2. Proprietatile proceselor afective* 9.3. Clasificarea trairilor afective 10. Voinţa 10.1. Calitatile vointei 11. Deprinderile 11.1. Locul şi rolul deprinderilor în structura activităţii 11.2. Felurile deprinderilor 11.3. Etapele formarii deprinderilor şi curba exercitiului* 11.4. Priceperi şi obisnuinte* 12. Atentia 12.1. Caracterizarea şi definirea atentiei 12.2. Formele atentiei şi interactiunea lor* 12.3. Insusirile atentiei şi educarea lor 13. Personalitatea 13.1. Omul ca personalitate 13.2. Individ, persoana, personalitate* 14. Temperamentul 14.1. Latura dinamico-energetica a personalitatii 14.2. Tipurile de activitate nervoasa superioara 14.3. Locul temperamentului în sistemul de personalitate* 14.4. Particularitati psihologice ale temperamentelor* 15. Aptitudinile 15.1. Latura instrumental-operationala a personalitatii 15.2. Clasificarea aptitudinilor 16. Caracterul 16.1. Latura relational-valorica a personalitatii 16.2. Sistemul de atitudini; structuri caracteriale NOTĂ: - Temele fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat psihologia 1 ora pe săptămâna, cat şi a celor care au studiat 2 ore pe săptămâna. - Temele marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au studiat psihologia 2 ore pe săptămâna. - Manualul recomandat: PSIHOLOGIE, manual pentru clasa a X-a scoli normale şi licee, E.D.P., Bucureşti, 1996; autori: Paul Popescu Neveanu, Mielu Zlate, Tinca Cretu. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de examen poate include subiecte concepute după modelul itemilor de tip pereche (asociere); itemi cu răspuns scurt; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee sau enunt cu caracter psihologic) etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiecte şi barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut. Proba scrisa la Psihologie ▄ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ▄ Timpul efectiv de lucru este de trei ore. I. În coloana A sunt enumerate categorii de aptitudini, iar în coloana B sunt numerotate enunturi adevarate referitoare la acestea. Scrieti pe foaia de examen asocierile dintre fiecare litera din coloana A şi cifra/cifrele corespunzătoare din coloa B.
A B
a. Aptitudini simple 1. Reprezintă acele categorii de aptitudini care mijlocesc eficienţa activităţii într-un anumit domeniu, cum ar fi muzica sau sportul.
b. Aptitudini complexe 2. Se referă la acea categorie de aptitudini utile în toate domeniile de activitate sau în cele mai multe dintre acestea.
c. Aptitudini speciale 3. În această categorie de aptitudini sunt incluse toate proprietăţile sensibilităţii de tipul acuităţii vizuale, tactile, olfactive etc.
d. Aptitudini generale 4. Inteligenţa este considerată a fi cea mai importantă aptitudine din această categorie.
5. Se situează la un nivel mai înalt, nefiind o simplă însumare, reunire de aptitudini, ci, mai degrabă, o structură integrativă, o matriţă. 15 puncte
II. Atentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin energetic activitatea. A. Definiti atentia. 3 puncte B. Menţionaţi caracteristicile atentiei. 6 puncte C. Precizati formele atentiei şi criteriile după care acestea se clasifica. 7 puncte D. Fie urmatorii trei termeni: stare de veghe, stare de vigilenta, atentie. Elaborati un text, de aproximativ o jumătate de pagina, în care să evidentiati legaturile dintre acesti termeni, utilizandu-i în sensul specific psihologiei. 10 puncte III. Precizati în ce consta rolul mecanismelor verbale în activitatea observativa, construind şi un exemplu adecvat pentru a-i ilustra. 15 puncte IV. Analizati interactiunea imaginatiei cu memoria, gandirea şi limbajul. 20 puncte V. Pornind de la definitia deprinderilor, explicati de ce acestea sunt considerate conditii importante pentru desfăşurarea activităţilor complexe. 14 puncte Barem de corectare şi notare I. Cate 3 puncte pentru fiecare asociere corecta, după cum urmeaza: a: 3 3 puncte b: 5 3 puncte c: 1 3 puncte d: 2, 4 6 puncte Total: 15 puncte II. A. - definitia atentiei; 3 puncte B. - menţionarea caracteristicilor atentiei: orientarea spre ceva anume; selectivitatea; concentrarea optima etc.; 6 puncte C. - precizarea formelor atentiei (5 forme x 1 p.) şi a criteriilor după care acestea se clasifica (2 criterii x 1p.); 7 puncte D. - cate 2 puncte pentru fiecare termen corect utilizat în sensul specific psihologiei; 3x2p.= 6 puncte - evidentierea explicita a relatiei dintre termeni; 2 puncte - calitatea stiintifica a textului elaborat (limbaj, corectitudine, coerenta); 1 punct - incadrarea în limita de spatiu. 1 punct Total: 26 puncte III. - precizarea celor cinci roluri ale mecanismelor verbale în activitatea observativa; 5x2p.=10 puncte - exemplificare adecvata, conform cerinţei. 5 puncte Total: 15 puncte IV. Evidentierea în analiza a urmatoarelor idei: - spre deosebire de memorie, care are un caracter reproductiv, imaginatia este cu atât mai valoroasa cu cat rezultatele sale sunt mai diferite, deosebite fata de experienta subiectului sau a societatii; 4 puncte - memoria ofera imaginatiei material pentru combinarile sale, imaginatia neputand exista fără memorie; 4 puncte - spre deosebire de gandire, prin care omul cunoaste şi înţelege ceea ce este esential, general, ipotetic posibil, logic, imaginatia exploreaza nelimitat necunoscutul, posibilul, viitorul; 4 puncte - gandirea, inteligenta ghideaza producţia imaginativa, iar imaginatia participa la elaborarea ipotezelor şi la gasirea strategiilor de rezolvare a problemelor; 4 puncte - dezvoltarea imaginatiei este dependenta, intr-o anumita măsura, de nivelul limbajului; 2 puncte - imaginatia implica în toate formele ei de manifestare mecanismele limbajului. 2 puncte Se puncteaza orice formulare având acelasi sens cu ideile menţionate. Total:20 puncte V. - definitia deprinderilor; Evidentierea în explicatie a urmatoarelor idei: - se automatizeaza acele componente ale activităţii care se executa intotdeauna la fel, se repeta frecvent şi se exerseaza mult; 2 puncte - reducerea la minimum a efortului voluntar şi a controlului constient, analitic; 2 puncte - actiunea se schematizeaza şi se prescurteaza; 2 puncte - deprinderile dobândesc operativitate; 2 puncte - se desfăşoară involuntar pentru ca sunt postvoluntare, dar pot fi trecute usor sub control constient şi voluntar; 2 puncte - deprinderile nu funcţionează izolat, ci integrate în activităţi complexe care se desfăşoară intentionat şi constient; 2 puncte Se puncteaza orice formulare având acelasi sens cu ideile menţionate. Total: 14 puncte Total test: 9O de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 PEDAGOGIE PRESCOLARA SI SCOLARA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA COPILULUI - invatatori-educatoare - dubla specializare - A. OBIECTIVE GENERALE a. Obiective vizand planul cunoasterii 1. Asimilarea conceptelor fundamentale ale pedagogiei şi psihologiei. 2. Dezvoltarea capacităţilor de utilizare a conceptelor şi a normelor pentru analiza critica a unor conceptii, orientari, situatii, procese, stari şi evenimente; formarea gandirii pedagogice şi psihologice evaluativ critice, interpretative. b. Obiective vizand planul capacităţilor 3. Dezvoltarea capacităţilor de proiectare, conducere şi evaluare a proceselor de instruire. 4. Dezvoltarea creativitatii pedagogice şi psihologice în conceperea şi realizarea procesului didactic, promovarea inovatiilor în învăţământul prescolar şi primar. c. Obiective vizand planul atitudinilor 5. Dezvoltarea motivatiei pozitive şi formarea unei atitudini favorabile fata de profesiunea de cadru didactic, a receptivitatii şi responsabilitatii fata de schimbările inovatoare din educatie. 6. Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de evolutia personalitatii elevului, a asigurarii sanselor de acces, de reusita scolara şi sociala pentru toţi copiii. B. TEMATICA. ARII DE CONTINUT 1. DIDACTICA PRESCOLARA SI SCOLARA Cap. I. Procesul de invatamant - obiect de studiu al didacticii 1.1 Definirea procesului de invatamant 1.2 Procesul de invatamant ca relaţie predare-invatare-evaluare 1.3 Procesul de invatamant ca act de comunicare 1.4 Analiza sistemica a procesului de invatamant 1.5 Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant Cap. II. Obiectivele procesului de invatamant din grădiniţa şi învăţământul primar 2.1 Definirea conceptului de obiectiv educational şi analiza functiilor sale pedagogice 2.2 Organizarea pe niveluri a obiectivelor educationale; sisteme de clasificare 2.3 Operationalizarea obiectivelor educationale în grădiniţa şi învăţământul primar 2.4 Aplicaţii. Elaborarea unor seturi de obiective operationale pentru continuturi specifice învăţământului prescolar şi primar Cap. III. Principiile procesului de invatamant. Particularitati ale aplicarii acestora în învăţământul prescolar şi primar 3.1 Suportul ştiinţific al principiilor şi normelor didactice 3.2 Sistemul principiilor didactice - Principiul participării constiente şi active a prescolarilor şi scolarilor în procesul de invatamant - Principiul caracterului intuitiv al învăţământului (principiul intuitiei) - Principiul legarii teoriei de practica - Principiul învăţământului sistematic şi continuu - Principiul insusirii temeinice a cunoştinţelor şi deprinderilor - Principiul accesibilitatii şi individualizarii învăţământului - Principiul asigurarii conexiunii inverse (retroactiunii) în procesul de invatamant Cap. IV. Conţinutul învăţământului prescolar şi primar 4.1 Notiunea de continut al învăţământului 4.2 Surse şi criterii de selecţie a continutului învăţământului 4.3 Organizarea pedagogica a continutului învăţământului prescolar şi primar (planul de invatamant, programa scolara manualul scolar) Cap. V. Metode şi mijloace de invatamant folosite grădiniţa şi învăţământul primar 5.1 Notiunea de metoda de predare-invatare. Functii şi insemnatate 5.2 Notiunea de metode activ-participative 5.3 Sistemul metodelor utilizate în învăţământul prescolar/primar; caracteristici, reguli de utilizare, valoarea fiecarei metode de invatamant 5.4 Sistemul mijloacelor de invatamant şi functiile acestora 5.5 Strategia didactica 5.6 Stiluri de activitate didactica 5.7 Aplicaţii: proiectarea ansamblului de metode, procedee şi mijloace de invatamant necesare predarii unei activităţi/lectii Cap. VI. Relatiile invatator-elevi 6.1 Interrelatiile invatator-elevi; semnificatii pedagogice 6.2 Caracteristici ale relatiilor invatator-elevi 6.3 Tipuri de relatii invatator-elevi Cap. VII. Moduri şi forme de organizare a procesului de invatamant în grădiniţa şi învăţământul primar 7.1 Notiuni generale privind organizarea procesului de invatamant 7.2 Formele de organizare a activităţii instructiv-educative din grădiniţa 7.3 Organizarea procesului de invatamant pe clase şi lectii 7.4 Probleme psihopedagogice ale organizarii procesului de invatamant pe clase şi lectii 7.5 Tipuri fundamentale de lectii Cap. VIII. Evaluarea în procesul de invatamant 8.1 Evaluarea - componenta a procesului de invatamant 8.2 Functiile evaluării în procesul didactic 8.3 Operatiile principale ale evaluării 8.4 Modalităţi de integrare a acţiunilor evaluative în procesul de invatamant 8.5 Tipuri de rezultate scolare supuse evaluării 8.6 Metode de verificare a rezultatelor scolare în grădiniţa şi învăţământul primar 8.7 Aprecierea rezultatelor scolare 8.8 Educarea capacităţii de autoevaluare la elevi 8.9 Aplicaţii: elaborarea unor probe de evaluare Cap. IX. Îmbunătăţirea rezultatelor scolare şi combaterea insuccesului scolar 9.1 Definirea conceptului de "succes scolar" 9.2 Factori determinanti ai reusitei scolare 9.3 Prevenirea şi înlăturarea esecului scolar 9.4 Diferentierea şi individualizarea invatarii în grădiniţa şi învăţământul primar Cap. X. Proiectarea activităţii didactice în învăţământul prescolar/primar 10.1 Proiectarea-conditie a unei activităţi didactice reusite; cerinţe ale proiectarii didactice 10.2 Conţinutul şi structura proiectarii procesului de invatamant 10.3 Etape (niveluri) ale proiectarii procesului de invatamant 10.4 Aplicaţii: proiectarea unor tipuri de lectii/activităţi. Manuale: Pedagogie prescolara. Didactica, Mateias A., Popescu E., Rafaila E., Serbu F. şi Didactica, Cerghit I., Radu I.T., Vlasceanu FI. (manual - editiile după care au studiat elevii). Notă: În pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat la temele: conţinutul învăţământului, evaluarea în procesul de invatamant, proiectarea activităţii didactice, profesorii de pedagogie vor avea în vedere notiunile nou introduse prin Planul-cadru de invatamant la clasele I-IV şi prin Metodologia evaluării rezultatelor scolare prin calificative în învăţământul primar, în perspectiva structurii semestriale a anului scolar şi aplicarii noului Plan-cadru de invatamant la clasele I-IV, începând cu anul scolar 1998-1999 . 2. PSIHOLOGIA COPILULUI Cap. I. Caracterizarea cresterii şi dezvoltării psihice a copilului prescolar (3 ani-6/7 ani) 1.1 Caracterizare generală 1.2 Coordonate ale dezvoltării psihice 1.3 Formele de activitate ale prescolarului: jocul, creatia 1.4 Formarea şi dezvoltarea personalitatii prescolarului Cap. II. Caracterizarea cresterii şi dezvoltării scolarului mic (6/7 ani - 10/11 ani) 2.1 Dezvoltarea proceselor şi capacităţilor cognitive la vârsta scolara mica şi modalităţi de cultivare 2.2 Restructurari în plan instrumental-operational la vârsta scolara mica 2.3 Restructurari în plan afectiv-motivational 2.4 Voinţa şi atentia la vârsta scolara mica 2.5 Invatarea la vârsta scolara mica 2.5 Personalitatea scolarului mic şi modelarea ei prin factori psihosociali Manual: Psihologia copilului. Golu P., Zlate M., Verza E. (manual - editia după care au studiat elevii). SCHEMA DE EVALUARE ┌───────────────────────┬─────────────┬────────────┬────────────┬─────┬───────┐ │ Obiective│ Cunoastere │Capacitati │ Atitudini │Total│Punctaj│ │Continut ├─────────────┼────────────┼────────────┤ │ din │ │Discipline │O(1) şi O(2) │O(3) şi O(4)│O(5) şi O(6)│ │oficiu │ ├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼─────┼───────┤ │Pedagogie prescolara şi│ 25% │ 35% │ 5% │ 65% │ 5% │ │scolara │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼─────┼───────┤ │Elemente de psihologia │ 7% │ 15% │ 3% │ 25% │ 5% │ │copilului │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼─────┼───────┤ │ Total* │ 32% │ 50% │ 8% │ 90% │ 10% │ └───────────────────────┴─────────────┴────────────┴────────────┴─────┴───────┘ ------------ * Totalul este de 100 puncte (100%). Procentele din casete reprezinta ponderile care revin celor două discipline de examen şi tipurilor de obiective în evaluarea finala a candidaţilor din totalul de 100 puncte (100%) D. PROBA DE EVALUARE (Exemplu) I. 1. Stabiliti corespondentele adecvate între domeniile de clasificare a obiectivelor educationale menţionate în coloana A şi tipurile de obiective specificate în coloana B, trecand în parantezele din coloana A literele corespunzătoare din coloana B.
A B
* Domeniul cognitiv (.........) a) valorizare
* Domeniul afectiv (..........) b) înţelegere
* Domeniul psihomotor (.......) c) evaluare
d) automatism
e) reacţie dirijată
f) caracterizare
g) sinteză 7 puncte 2. Construiti cate un exemplu de obiectiv operational pentru disciplinele limba română şi matematica, respectand cele trei conditii ale operationalizarii complete. 15 puncte 3. Caracterizati metoda conversatiei, precizand conditiile de utilizare, valoarea şi limitele acesteia. 15 puncte 4. Enuntati şi comentati succint functiile evaluării rezultatelor scolare. 8 puncte 5. Construiti trei itemi (cu răspuns deschis, corect/greşit şi cu alegere multipla) pentru verificarea cunoştinţelor elevilor din clasa a IV-a referitoare la substantiv, 15 puncte 6. Formulati şi sustineti propriul punct de vedere ("pro" şi/sau "contra") cu privire la urmatorul enunt: "Stilul este o formă de exprimare a originalitatii cadrului didactic şi o sursa generatoare, în acelasi timp, de noi practici didactice",. 5 puncte II. Analizati succint caracteristicile dezvoltării intelectuale la copilul prescolar sau de vârsta scolara mica şi demonstrati implicatiile ei educationale. 2 puncte NOTĂ: a) Nu se acordă fractiuni de punct b) Se acorda 10 puncte din oficiu ... c) Nota se calculeaza prin impartirea, punctajului obţinut la 10 ... Autori: Prof. univ. dr. Dan Potolea Prof. univ. dr. Ion T. Radu Prof. univ. dr. Ioan Neacsu PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002 LIMBA SI LITERATURA RUSA La sfârşitul ciclului liceal, potrivit prevederilor actualei Legi a învăţământului elevii vor trebui sa stapaneasca sistemele, fonologic, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse, precum şi elemente de cultura şi civilizatie rusa, pentru a fi capabili sa recepteze şi sa umita mesaje în situatii reale de comunicare. Pentru evaluarea competentelor de comunicare ale candidaţilor, acestia vor fi solicitati: 1. sa sustina un dialog * situational (cu sau fără suport vizual), în cadrul caruia sa produca - în limita mijloacelor lingvistice disponibile urmatoarele acte de limbaj: - a se prezenta/a prezenta pe cineva cuiva; - a exprima satisfactia/bucuria/regretul în legătură cu ceva; - a exprima, formal/informal, o rugaminte/un ordin/un indemn etc.; - a exprima indoiala/intentia/imposibilitatea realizării unei acţiuni; - a exprima o stare fizica/psihica; - a solicita/a da informaţii despre: un itinerar, mijloacele de deplasare, scopul unei acţiuni etc.; 2. sa relateze clar, fluent şi corect o intamplare reala sau imaginara/o situatie/o experienta personala, în limita mijloacelor lingvistice puse la dispoziţie de manualele scolare parcurse; 3. sa valorifice informaţiile extrase, dintr-un material studiat la prima vedere (nu mai dificil decat textele studiate). Absolventii liceului vor sustine examenul de limba rusa ca proba obligatorie (de limba moderna) sau optionala. Se păstrează aceeasi structura de până acum (5-7 ore, 3-4 ore, 1-2 ore/săptămâna şi minoritati). CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI GRAMATICALE Acestea cuprind probleme de flexiune nominala şi verbala, elemente de construcţie (adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia), vorbirea directa şi indirecta, precum şi probleme de sintaxa a propozitiei şi a frazei (notiuni generale privind coordonarea şi subordonarea). CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI LEXICALE, TEME Adolescentul despre sine (portretul fizic şi moral; aspiratii; timp liber). Adolescentul în interactiune sociala (în familie, în cercul de prieteni, în oras/sat, la şcoala; servicii; institutii socio-culturale şi de loisir). Adolescentul şi natura (spatiul, timpul; protectia mediului înconjurător). Adolescentul şi spatiul de cultura şi civilizatie rusa: - istorie, geografie, zone geografice (Siberia, Baikalul, Volga); - mari oraşe, obiective turistice (Moscova, SanKt-Petersburg); - literatura (A. S. Puskin, M.T.Lermontov, L.N.Tolstoi, S.A. Esenin); - muzica (P.I.Ceaikovski); - pictura (I.E.Repin, I.I.Levitan) TEXTE (PENTRU L1, AVANSATI) (1-2 ore saptamanal) Anul V de studiu "Bucureşti", "Noi calatorim, calatorim, calatorim ..." Romantismul. A.S.Puskin. M.T.Lermontov (clasa a IX-a) Anul VI de studiu: Excursie prin Moscova, Teatrul Academic de Arta din Moscova. Prin Galeriile Tretiakov, I.S.Turgheniev (clasa a X-a) Anul VII de studiu: Sa cunoastem "Inelul de Aur al Rusiei". Despre profesie, Sankt-Petersburg I, II; A.P.Cehov (clasa a XI-a) Anul VIII de studiu: A.S.Puskin, Lev Nikolaevici Tolstoi, F.M. Dostoevski, Serghei Esenin (clasa a XII-a) Se recomanda urmatoarele manuale: Clasa a IX-a autori: Lelia Musat, Dana Cojocaru, editia 1995 şi urmatoarele Clasa a X-a autori: Diana Tetean, editia 1997 şi urmatoarele Clasa a XI-a autori: Onufrie Vinteler şi Odarca Ardelean, editia 1997 şi urmatoarele Clasa a XII-a autori: Lelia Musat şi Antoaneta Olteanu, editia 1998 şi urmatoarele Mentiune: Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 - avansati - se recomanda ca elevii să se pregateasca după urmatoarele manuale: Clasa a IX-a autori: A. Safta, E. Rodor, editia 1995 şi urmatoarele Clasa a X-a autori: Dudnicov, O. Tudor, editia 1995 şi urmatoarele Clasa a XI-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 şi urmatoarele Clasa a XII-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 şi urmatoarele TEXTE PENTRU L1, AVANSATI (1-2 ore saptamanal) Anul V de studiu: Bunicul meu, Transportul urban, M.I. Lermonotov "Panza" (clasa a IX-a) Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele din Sankt-Petersburg, Capitala, inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a) Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei". Baikalul (clasa a XI-a) Anul VIII de studiu: Serghei Esenin, "Orasul - muzeu de pe Neva", A.S.Puskin, F.M. Dostoievski (clasa a XII-a). TEXTE PENTRU L2, INCEPATORI (1-2 ore saptamanal) Anul IV de studiu: Tara, Oamenii, Natura, Scrisoare de la Constanta, La magazinul universal, "Panza" (clasa a VIII-a) Anul V de studiu: Mihai Viteazul, Transportul Urban, A. S. Puskin "O dimineata de iarna" şi M.I.Lermontov - "Panza" (clasa a IX-a) Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele din Sankt-Petersburg, Capitala, inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a) Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei", Baikalul (clasa a XI-a). MANUALELE VALABILE Continuturile, elementele şi structurile lexico-gramaticale sunt incluse în urmatoarele manuale pentru clasele VIII-XII (anii IV-VII de studiu). Clasa a X-a autori: Ecaterina Fodor, Aneta Safta, editia 1995 şi urmatoarele (anul V de studiu) Clasa a XI-a autori: L.Dudnikov, Ortansa Tudor, editia 1995 şi urmatoarele (anul VI de studiu) Clasa a XII-a autori: L. Rarcas, O.Tudor, editia 1995 şi urmatoarele (anul VII de studiu) Pentru minoritati se va folosi manualul de anul IV (clasa a VIII-a): Clasa a VIII-a autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Vileciu, Elena Proca, editia 1995 şi urmatoarele (anul IV de studiu). PRECIZARI 1. Atât la proba orala, cat şi la proba scrisa, candidatii care au studiat limba rusa ca limba moderna 5-7 ore şi, respectiv, 3-4 ore saptamanal vor fi solicitati sa demonstreze capacitatea de intelegere a unui text necunoscut, sa formuleze aprecieri, sa faca referiri la alti autori sau la opere având o tema comuna sau apropiata. 2. Pentru elevii care au studiat 1-2 ore saptamanal şi pentru minoritati obiectivele, continuturile şi tipurile de itemi rămân aceleasi de până acum. 3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se familiarizeze cu diferite genuri şi stiluri literare şi neliterare; - sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut; - sa-şi imbogateasca vocabularul; - sa-şi imbogateasca cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia rusa; - sa-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi sa şi le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze şi sa interpreteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - sa comunice mai bine oral şi scris. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 LIMBA SI LITERATURA SARBA I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U. cara Trojana kozje uşi, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Knjizevnost: doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic, Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih omotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza. Kostic (Santa Maria. della Salute knjizevni komentar); 4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm -knjizevni komentar); Radoe Domanovie (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu knjizevni komentar); 5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prilcaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6 Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska verba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar) 7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred: Recnik.Sintaksa. Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava; - primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; - raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njinovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih lilcova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: - Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 - Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 - Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 - Srpska knjizevnost - XII. razred -1995 PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 LIMBA SI LITERATURA SLOVACA SLOVENSKA LITERATURA Pre realny a humanitny smer lycef s vyucovacim jazykom slovenskym. 1. L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'. 2. Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad). 3. Hugolin Gavlovic: Valaska skola, mravov stodola (vseobecny prehl'ad). 4. Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad). 5. Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky român (vseobecny prehl'ad). 6. Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor), 7. Jan Holly: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor). 8. Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura. 9. Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor). 10. Janko Kral': Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor). 11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine: Marina a Detvan (literarny rozbor). 12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor). 13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch Kral'ov (literarny rozbor). 14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor). 15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny rozbor). 16. Jan Khalupka: Kocurkovo (literarny rozbor). 17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenic alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literarny rozbor). 18. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela. 19. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor). 20. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor). 21. Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny prehl'ad). 22. Martin Kukucin: Dom v strani.(literarny rozbor). 23. Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor). 24. Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor). 25. Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor). 26. Jozef Gregor Tajovsky: Statky- zmatky (literarny rozbor). 27. Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor). 28. Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor). 29. Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor). 30. Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor). 31. Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor) . 32. Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor). 33. Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor). 34. Marghita Figuli: Tri gastanove kone ( literarny rozbor). 35. Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor). 36. Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les.(literarny rozbor). 37. Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor). 38. Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor). 39. Vincent Sikula: prehl'ad diela. 40. Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad. Poziadavky: - pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho filozofiu zivota, - vystihnut' esteticku stranku diela, - rozoberat' a interpretovat' literarne dielo, - vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav, - urcit' typ sujetu a rozpravaca, - zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list, - zaradit' dielo druhovo, zanrovo, - urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu. Studijna literatura: Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku. SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova. Stylistika: Styly. Charakcteristiky stylov. Poziadavky: - aplicovat' vedomosti z lexilcologie, - spoznatr' styly, - utrcit' stylisticke crty textu, - zostavit' text patriaci do urciteho stylu, - zaradit' texty do funkcnych strylov - uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rozne kategorie slov: slova, vety, kratke texty, - tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov. SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer 1. Fonetika a fonologia. System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabikca. Rozdel'ovanie slov na slabiky. Ryt-micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortograjfiou. 2. Nauka o slove. Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyna, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.). 3. Morfologia. Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohtybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia. 4. Syntax. Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, pirslovkcove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad^ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia. 5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly. Poziadavky: - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov, - aplilcovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach, - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav, - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vycodiskoveho textu, - tvorenie viet s danymi slovami, - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a suvetia. Studijna literatura: Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku. Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycei s vyucovacim jazylcom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika). Skuska je ustna a piomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'., esej na danu temu. Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Sociologia are statut de disciplina optionala. Sociologia poate fi aleasa doar la proba E, în functie de filiera, profil şi specializare. Proba de examen la Sociologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili sa: 1. defineasca termeni sociologici, concepte şi procese sociale; 2. caracterizeze fapte/fenomene/concepte/procese sociale; 3. identifice concepte pe baza unei definitii date; 4. enumere caracteristici; 5. analizeze specificul unui fenomen/proces social; 6. construiasca exemple prin care să ilustreze caracteristici/tendinte/forme de manifestare ale unui fapt/fenomen/proces social; 7. construiasca argumente pentru at sustine un punct de vedere dat; 8. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date; 9. caracterizeze conceptii, teorii sociologice; 10. utilizeze corect limbajul de specialitate. III. CONTINUTURI 1. Notiunea de sociologie 1.1. Definirea sociologiei 1.2. Locul sociologiei în sistemul stiintelor socio-umane 2. Obiectul sociologiei 2.1. Conceptele de baza şi problematica sociologiei 3. Istoricul aparitiei şi dezvoltării sociologiei ca stiinta 3.1. Intemeietorii sociologiei ca stiinta şi stadiile ei evolutive 3.2. Surse şi origini în dezvoltarea sociologiei romanesti 4. Structura sociala 4.1. Societate şi structura 4.2. Concepte ale analizei structurii sociale 4.3. Structura şi relatiile sociale 4.4. Mobilitatea sociala 5. Cultura în sistemul factorilor şi conditiilor vietii sociale 5.1. Sistemul culturii naţionale 5.2. Structura interna a culturii 5.3. Relaţia cultura, personalitate, societate; socializarea 6. Sociologia colectivitatilor umane 6.1. Clasificarea grupurilor sociale 7. Comunitati umane teritoriale 7.1. Coordonate definitorii 7.2. Clasificarea comunitatilor umane 7.3. Urbanizarea şi consecintele sale sociale 8. Fapte şi procese sociale 8.1. Delimitari conceptuale 8.2. Formele dinamicii sociale 8.3. Procesele sociale 9. Metode de cercetare în sociologie 9.1. Precizări conceptuale 9.2. Cerinţe metodologice fundamentale în cercetarea sociologica 9.3. Clasificarea principalelor metode de cercetare în sociologie 9.4. Tehnici şi procedee de cercetare NOTĂ: - Manualul recomandat: SOCIOLOGIE, manual pentru clasa a X-a, istorie-stiinte sociale, E.D.P., Bucureşti, 1997; autori: Virgiliu Constantinescu, Paula Stoleru, Pompiliu Grigorescu. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter sociologic sau de la un numar dat de notiuni specifice sociologiei) etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut. Proba scrisa la Sociologie . Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. . Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. I. A. Precizati care sunt cei şase pasi pe care îi presupune intocmirea proiectului de desfăşurare a unei cercetari sociologice. 6 puncte B. Dati un exemplu concret de tema a unui proiect de cercetare sociologica pe care o considerati necesară în tara noastra în anul 2001. 4 puncte II. Procesele sociale sunt considerate componente fundamentale ale desfăşurării vietii sociale. A. Numiti cele doua mari categorii de procese sociale care, în opinia sociologului Leopold von Wise, se desfăşoară în cadrul grupurilor umane. 8 puncte B. Precizati numele unui sociolog care a realizat o tipologie/clasificare a proceselor sociale (altul decat cel mentionat la punctul A.). 4 puncte C. Explicati în ce consta criteriul "continutului complex", pe baza caruia se pot clasifica procesele sociale. 4 puncte III. Analizati conţinutul stadiilor legice pe care le identifica Auguste Comte în evolutia spiritului uman, precum şi al legii celor trei stadii (stari). 20 puncte IV. Fie urmatoarele notiuni: climat social, grup, coeziune. Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text de aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor sociologic. V. Se da urmatorul text: "Fără indoiala ca e bine sa pastram numele de morfologie pentru faptele sociale care privesc substratul social, dar cu conditia de a nu pierde din vedere ca ele sunt de aceeasi natura ca şi celelalte. Definitia noastra va cuprinde deci tot ce este definit, dacă spunem: Este fapt social orice fel de a face, fixat sau nu, capabil sa exercite asupra individului o constrangere exterioara; sau care este general pentru o întreaga societate data, având totusi o existenta proprie, independenta de manifestarile sale individuale. (...) Categoriile sunt reprezentari esentialmente colective, pentru ca ele traduc, înainte de orce, stari ale colectivitatii; ele depind de maniera în care este constituita şi organizata, de morfologia sa, de instituţiile sale religioase, morale, economice etc. Exista deci între aceste doua specii de reprezentari o întreaga distanta care separa individualul de social, astfel încât nu se pot deduce din cele dintai cele din urma, tot asa cum nu se poate deduce societatea din individ, intregul din parte, complexul din simplu." (Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice) A. Precizati problema la care se referă textul. 5 puncte B. Menţionaţi cinci concepte de baza specifice sociologiei existente în text. 10 puncte C. Prezentati succint conceptia sociologica a lui Emile Durkheim. 16 puncte Barem de corectare şi notare la Sociologie Nu se acordă fractiuni de punctaj. I. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre cei şase pasi 6x1p=6 puncte B. precizarea temei proiectului de cercetare 4 puncte Total: 10 puncte II. A. cate 4 puncte pentru menţionarea fiecareia dintre cele două categorii 2x4p=8 puncte B. precizarea ceruta 4 puncte C. precizarea continutului criteriului 4 puncte Total: 16 puncte III. - cate 5 puncte pentru analizarea fiecaruia dintre cele trei stadii 3x5p=15 puncte - analizarea legii celor trei stadii (stari) 5 puncte Total: 20 puncte IV. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre cele trei notiuni în sens specific sociologiei 3x1p=3 puncte - corelatia climat social - grup 2 puncte - corelatia grup - coeziune 2 puncte - corelatia climat social - coeziune 2 puncte - calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta) 3x1p= 3 puncte - incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct Total: 13 puncte V. A. precizarea problemei 5 puncte B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cele cinci concepte 5x2p=10 puncte C. - precizarea faptului ca E. Durkheim este cel care a elaborat cadrul conceptual al sociologiei şi principiile ei metodologice 2 puncte - prezentarea conceptiei potrivit careia sociologia trebuie să aiba un caracter profund aplicativ 3 puncte - explicarea conceptului de realitate sociala 1 punct - explicarea teoriei faptului social 3 puncte - menţionarea principalei lucrari elaborate de E. Durkheim 1 punct - definirea conceptului de morfologie sociala 2 puncte - explicarea conceptului de reprezentare: colectiva şi individuala 2x1p=2 puncte - precizarea faptului ca sistemul sociologic al lui E. Durkheim are un caracter abstract 2 puncte Total:31 puncte Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obţinut. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 Licee de muzica, coregrafie şi arta teatrala A. ISTORIA TEATRULUI Continuturi: 1. Antichitatea greaca:- tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia" - Prometeu inlantuit" - Sofocle - "Oedip Rege" - "Antigona" - Euripide - "Medeea" - comedia - Aristofan - "Broastele" 2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" şi "Soldatul fanfaron" - la alegere 3. Teatrul medieval - Misterele 4. Comedia dell'Arte Renasterea 5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" şi "Cainele gradinarului" - la alegere 6. William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet - comedia fantastica "Visul unei nopti de vara" 7. Clasicismul francez - Corneille -"Cidul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" şi "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux: - o piesa - Beaumarchai - o piesa 9. C. Goldoni - "Hangita" şi "Sluga la doi stapani" - la alegere 10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani" 11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul" 12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul" - B.Show - "Pygmalion" - H.Ibsen - "Nora" 13. Strindberg - "Dansul Mortii" şi "Domnisoara Julia", la alegere 1 4. Teatrul contemporan a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cantareata cheala" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra" ... B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC Continuturi: 1. Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provintie" 2. B.P.Hasdeu - "Razvan şi Vidra" 3. Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T. Maiorescu - "Titanic Vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" şi "Act venetian", la alegere 8. L.Blaga - "Mesterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Raceala" 11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba Istoria culturii şi civilizatiei - Ovidiu Dramba Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. Meridiane Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999 Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999 Istoria, teatrului românesc - Mihai Vasiliu Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP Istoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, 1995, Bucureşti Teatrul românesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura Istoria literaturii dramatice romanesti şi a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP, 1979, Bucureşti *** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate 2. Programa pentru proba practica
+
Articolul ARTA ACTORULUI A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare în functie de diferite stari psihice indicate de comisie). B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte şi o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese din numărul de obiecte fixate de comisie. C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar). Proba A. şi B. se va desfăşura astfel: În ziua probei, comisia elaboreaza/fixeaza/pregăteşte textele la prima vedere, numărul de obiecte precum şi starea sufleteasca care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelasi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 LA DISCIPLINA LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC) I - OKUMA - ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme, - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme, - Metin icinde cumleyi taniyabilme, - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme, - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, - Bir siirin sekil ve anlam ozellilklerini kavrayabilme, - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek:, - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer,zaman,olay ve kisiler) - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme, - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek:, - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem...) - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme, - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II. ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konusabilmek, - Turke derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, - Bir tartismaya katilabilmek, - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip,yazabilmek, - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayalmek, - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, - Ozel mektup, is mektubu,dilekce ve telegraf yazabilmek, - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek, - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek, - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Okuduklarindan notlar alabilmek, - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, - Bir fikir yazisi yazabilmek. III. DIL BILGISI(GRAMER) KONULARI A) SES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek, - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek, - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek, - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, - Seslerin birlesmesini,hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yapilari, isim tamlamalari, isimlerin cesitleri sifatlar ve sifatlarin yapilari, sifatlarin cesitleri sifat tamlamalari, zamirler ve zamirlerin yapilari, zamirlerin cesitleri, zarflar ve zarflarin yapilari, zarflarin cesitleri, fiiller ve fiillerin yapilari, fiillerde kip,zaman ve kisi, yapilarina gore fiiler, edatlar baglaclar, unlemler. C) CUMLE BiLGISI - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek olumlu cumleler, olumsuz cumleler, soru cumieleri, unlem cumleleri, sart cumleleri. - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek basit cumle, bilesik cumle, sirali cumle, bagli cumle, sirali-bagli cumle. Cumlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne yuklem zarf tumleci dolayli tumlec belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami, Kelimelerin mecaz anlami, Kelimelerin terim anlami, Kelimelerin deyim anlami, Zit anlamli kelimeler, Es anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri Cekim ekleri(isim ve fiil cekim ekleri) Basit kelime Turemis kelime Bilesik kelime F) EDEBI BILGILER - Yazi turlerini kavrayabllmek. Roman ve român cesitleri Hikaye Masal Tiyatro ve cesitleri, Destan, Siir ve siir cesitleri Gezi yazilari, Nutuk Makale Fikra, Sohbet - Edebiyatinin tanimi ve konusu - Turk edebiyatri'nin devirleri - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade) - Siirle ilgili bilgiler, Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub... - Halk edebiyati ve ozellikleri, - Halk edebiyati nazim sekilleri - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi - Ozel isimlerin imlasi, - Eklerin imlasi, - Yabanci kelimelerin imlasi, Nokta Virgul Noktali virgul Tirnak isareti Iki nokta Soru isareti Unlem isareti NOT 1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir. Mehmet KIRMIZIGUL Cuma DUMALI Profesor de Limba Turca Profesor de Limba Turca BACALAUREAT 2002 INFORMATICA (profilul informatica) Programa pentru susţinerea probei care corespunde ariei Tehnologii OBIECTIVE GENERALE 1. Candidatii trebuie să fie capabili sa recunoasca o rezolvare corecta pentru o problemă data 2. Candidatii trebuie să fie capabili sa analizeze o problemă şi sa aleaga metoda potrivita pentru rezolvarea ei 3. Candidatii trebuie să fie capabili sa reprezinte algoritmi de rezolvarea ai problemelor 4. Candidatii trebuie să fie capabili sa foloseasca corect elementele unui limbaj de programare 5. Candidatii trebuie să fie capabili sa transpuna pasii unui algoritm în structuri de control specifice unui limbaj 6. Candidatii trebuie să fie capabili sa organizeze informaţiile în diferite structuri de date 7. Candidatii trebuie să fie capabili sa scrie sub forma modularizata programele 8. Candidatii trebuie să fie capabili sa utilizeze datele stocate pe suport extern 9. Candidatii trebuie să fie capabili sa foloseasca metode de programare adecvate rezolvarii unor probleme de generare (tip backtracking). 10. Candidatii trebuie să fie capabili sa folosească structurile dinamice de date în rezolvarea problemelor 1. Algoritmi 1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Obiectele cu care lucreaza algoritmii (date, variabile, expresii, operatii) 2. Principiile programarii structurate 2.1. Structuri de baza; - structurile liniara, alternativa şi repetitiva - descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice şi în pseudocod; 3. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal*1) sau C) 3.1. Vocabularul limbajului 3.2. Constante 3.3. Notiunea de tip de data 3.4. Variabile; declararea variabilelor 3.5. Definirea constantelor 3.6. Expresii 3.7. Citirea/scrierea datelor 4. Structuri de control 4.1. Structura liniara; instrucţiunile de atribuire şi compusa 4.2. Structura alternativa; 4.3. Structura repetitiva; 5. Algoritmi simpli (care nu necesita utilizarea datelor structurate) Reprezentare în pseudocod şi/sau scheme logice 5.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar 5.2. Divizibilitate. Numere prime 5.3. Algoritmul lui Euclid 5.4. Sirul lui Fibonacci (fără array) 6. Tipuri structurate de date 6.1. Tipul tablou 6.2. Tipul sir de caractere 6.3. Tipul înregistrare 7. Aplicaţii cu tipuri de date structurate 7.1. Tablouri 7.1.1. Determinare minim/maxim 7.1.2. Ordonare (o metoda de ordonare: bulelor, insertie, selecţie, numărare) 7.1.3. Interclasare 7.1.4. Cautare binara 7.1.5. Prelucrari de siruri de caractere 7.2. Înregistrări 8. Subprograme 8.1. Domeniul de vizibilitate al identificatorilor 8.2. Dezvoltare ascendenta şi dezvoltare descendenta a programelor 8.3. Proceduri 8.3.1. Declarare şi apel 8.3.2. Parametri formali şi parametri efectivi 8.3.3. Parametri transmisi prin valoare şi parametri transmisi prin referinţa 8.4. Functii; declarare şi apel 8.5. Proceduri şi functii predefinite 9. Aplicaţii care necesita utilizarea subprogramelor 9.1. Scrierea, modularizata a programelor 9.2. Programe ce evidentiaza rolul parametrilor 9.3. Programe care utilizeaza functii şi proceduri predefinite 10. Fisiere. Aplicaţii. 10.1. Notiunea de fisier. Validare date 10.2. Fisiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Functii recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directa prin comparare cu metoda iterativa - factorial - sirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un sir - determinarea maximului şi minimului unui sir - cautare binara 12. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva) 12.1. Prezentare generală 12.1.1. Problema celor opt regine 12.1.2. Generarea partitiilor unui numar natural 12.1.3. Plata unei sume cu bancnote de valori date 12.1.4. Labirint 12.1.5. Algoritm de acoperire a tablei de sah prin saritura calului 12.1-6. Orice aplicatie asemanatoare celor de mai sus 13. Probleme de combinatorica 13.1. Generarea produsului cartezian 13.2. Generari de submultimi 13.3. Generarea aranjamentelor 13.4. Generarea permutarilor 14. Structuri dinamice de date (alocare dinamica) 14.1. Tipul referinţa 14.2. Notiunea de variabila dinamica 14.3. Structuri de date inlantuite 14.3.1. Liste - operatii elementare: inserare, cautare, eliminare element - stive, cozi, liste dublu inlantuite, liste circulare; operatii specifice ------------ *1) Exemplele concrete şi implementarile algoritmilor se vor putea realiza în Pascal sau C. Recomandari bibliografice 1. Rancea, Doina- Limbajul PASCAL, Editura Libris, Cluj, 1993-1996 2. Tudor, Sorin- Algoritmi şi limbaje de programare, Editura L&amp;S, Bucureşti, 199 3. Tudor, Sorin- Tehnici de programare, Editura TEORA, Bucureşti, 1995 4. Tudor, Sorin- Bazele programarii în C++, Editura L&amp;S, Bucureşti 5. Niculescu, Stelian şi Eftene, Sorin - Algoritmi şi limbaje de programare Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1995, 1997 6. Patrut, Bogdan- Invatati limbajul "PASCAL în 12 lectii, Editura TEORA, Bucureşti, 1997 7. Patrut Bogdan- Algoritmi şi limbaje de programare, Editura Teora, Bucureşti, 1998 8. Ivasc Cornelia şi Pruna Mona- Bazele informaticii clasa a X-a, Editura Petrion, Bucureşti, 1996 9. Ivasc Cornelia şi Pruna Mona- Bazele informaticii, Caiet de laborator, Editura Petrion, Bucureşti, 1997 10. Daniela Sarbu- Algoritmi şi limbaje de programare, E.D.P, Bucureşti, 1998 11. Stoilescu Dorian- Manual de C/C++ pentru licee, Editura Radial Galaţi 12. Atanasiu Adrian, Pintea Rodica-Culegere de probleme Pascal, Editura Petrion, Bucureşti, 1996 13. S. Niculescu, E. Cerchez, D.Lica, M.Serban, D. Manz, D.Popescu, A.Voicu, E.Onea- Bacalaureat şi atestat la informatica, Editura L&amp;S, Bucureşti 1999 14. D. Oprescu, C.Balanescu, R.Pintea, D.Grigoriu, A. Voicu-Teste de sinteza în programare, Editura L&amp;S, Bucureşti 1999, 2000 15. *** - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998 16. Gazeta de informatica, Editura Computer Libris Agora, Cluj BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu, vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, candidatii pot alege o limbă străină la probele optionale. Atât pentru proba orala ca proba obligatorie, cat şi pentru proba scrisa candidatii tuturor profilurilor, inclusiv minoritatile (L3) vor fi evaluaţi pe baza unor texte la prima vedere Pentru toate profilurile accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau scrisa şi nu pe conţinutul textelor din manuale. II. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: - sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent şi expresiv (deprinderea de a citi); - sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa pentru 5-7 ore saptamanal şi 3-4 ore saptamanal şi sa redea conţinutul textului pentru 1-2 ore saptamanal şi minoritati (L3); - sa demonstreze capacitatea de a folosi corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum şi prin rezolvarea itemilor care au drept ţinta acest lucru: sinonimie, antonimie, formare de propozitii pornind de la un cuvant sau de la o expresie subliniate în textul dat, sau traducerea unei fraze. - sa descrie, sa nareze, sa argumenteze pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) astfel încât sa dovedeasca capacitatea de a vorbi convingator, logic şi coerent (monolog). Candidatii se pot referi la textele cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta de viaţa. 1. b) PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris: - candidatii vor avea de completat un text lacunar necunoscut (text cu spatii goale), fără cuvinte date pentru profilurile 5-7, 3-4 şi 1-2 ore saptamanal şi cu cuvinte date pentru minoritati (L3). - candidatii care au studiat 5-7, 3-4 şi 1-2 ore saptamanal vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip adevarat/fals iar minoritatile (L3) vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip alegere multipla; - toţi candidatii vor fi solicitati sa faca retroversiunea (din limba română în limba germana) a unui set de 5-7 fraze cu una, doua sau mai multe subordonate, prin care se va evalua capacitatea de a face un transfer lingvistic. - Indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor fi solicitati sa scrie un eseu pe baza unui proverb cunoscut pentru 5-7 şi 3-4 ore saptamanal şi pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) pentru 1-2 ore saptamanal şi minoritati (L3). III. CONTINUTURI 1. STRUCTURI GRAMATICALE Se va urmarii capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat structurile lexicale, morfologige, sintactice şi semantice studiate conform programei de limba germana. 2. TEXTE Textele selectate nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba germana. Aceste texte vor fi extrase din cărţi literare/neliterare, ziare şi reviste germanofone. 3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta umana în general: elemente de cultura şi civilizatie, datini, obiceiuri, relatii în familie, locuinta, moda, mancaruri, bauturi, descoperiri, inventii, viaţa spirituala, profesiuni, automobile, sport, mediu ambiant, problemele vietii cotidiene, droguri, vicii (alcool, fumat), AIDS (virusul HIV)..., conflicte între generatii, trecutul şi prezentul, razboi şi pace, viaţa personalitatilor culturii germane, mass media, presa, bunele maniere. IV. PRECIZARI 1. Timpul de lucru este: a) proba orala: 15-20 de minute pentru pregătirea subiectelor, ... 10-15 minute pentru, prezentare; b) proba scrisa: 3 ore. ... 2. Textele necunoscute folosite pentru, cele doua probe de examen, orala şi scrisa, nu exclud studierea textelor din manuale, ba dimpotriva. Textele din manuale sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se familiarizeze cu diferite genuri şi stiluri literare/neliterare - sa abordeze orice text nou din manual ca pe un text necunoscut, care ofera posibilitatea formarii şi dezvoltării deprinderilor de comunicare orala şi scrisa; - sa-şi imbogateasca vocabularul, sa-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechii; - sa invete sa analizeze şi sa interpreteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - sa comunice mai bine oral şi scris. STRUCTURA PROBEI SCRISE LA DISCIPLINA - LIMBA GERMANA 5-7 ore saptamanal I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate) . Itemi de completare (text lacunar) II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate) Itemi de tip adevarat/fals III. Transfer lingvistic Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5-7 fraze. IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb . 3-4 ore saptamanal I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate) Itemi de completare (text lacunar) II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate) Itemi de tip adevarat/fals III. Transfer lingvistic Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5-7 fraze. IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb. 1-2 ore saptamanal I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate). Itemi de completare (text lacunar) II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate) Itemi de tip adevarat/fals III. Transfer lingvistic Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5 fraze. IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare. Minoritati (L3) I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depăşeşte ca dificultate textele studiate). Itemi de completare (text lacunar - cu cuvinte date) II. Aplicarea unor cunoştinţe de gramatica. Itemi de tip alegere multipla III. Transfer lingvistic Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5 fraze. IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare. PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002 LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA Richtlinien fur die aBITURPRUFUNG 2002 deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: - Wissen, selbostandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; - Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Grebiet im gelernten Zusammenehang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang. - Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte - Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen. - Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen. - Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortem. - Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen. - Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen. - Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen - Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usW.) zu beweisen. 2. Inhalte: a. Literatur: - Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise. - Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand cines Werkes. - Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge). - Romantik: Lebensgefuhl Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes. - Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes. - Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner. B.Brecht. - Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungs-elemente anhand eines Werkes. - Lirik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Phonetik, Morphologie, Sintax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, inklusive grammatikalische Analyse). c. Kinderliteratur: (nur fur padagogisches Profil) - Die Definition der Kinder- und Jugendliteratur. - Die Lesealtersstufen. - Das Bilderbuch. Begriffsbestimmung. - Die Einteilung der Bilderbucher nach dem Verhaltnis Bild-Text. - Die Beurteilung eines Bilderbuches nach padagogischem Gesichtspunkt. - Die Beurteilung eines Bilderbuches nach psychologischem Gesichtspunkt. - Die Beurteilung eines Bilderbucnes nach literarisch-asthetischem Gesichtspunkt. - W. Busch: Max und Moritz. - H. Hoffmann: Struwwelpeter. - Die thematische Vielfalt und die Arten des Kinderverses. - Das Volksmarchen. Begriffserklarung. - Marcheninterpretation: Die Bremer Stadtmusikanten. - Marcheninterpretation: Hansel und Gretel. - Marcheninterpretation: Rotkappchen. - Marcheninterpretation: SchneeweiBchen und Rosenrot. - Marcheninterpretation: Schneewittchen. - Marcheninterpretation: Rumpelstielzchen. - Marcheninterpretation: Der blonde Eckbert von L. Tieck. - Marcheninterpretation: Aschenputtel. - Marcheninterpretation: Frau Holle. - Beurteilungskriterien der Gute - Nacht - Geschichten. - Die Marchengestalten. - Die Rolle der Marchen în der Entwicklung des Kindes. - Literaturgeschichtliche Entwicklung der Kinderliteratur. - Die Bedeutung der Lyrik fur die Entwicklung der Personlichkeit des Kindes. - Vergleich anstellen zwischen dem Kunstmarchen und dem Volksmarchen. - Interpretation eines Gedichtes von H. von Fallersleben. - Interpretation eines Gedichtes von V. Bluthgen. - Interpretation eines Gedichtes von Ch. Morgenstern. - Interpretation eines Gedichtes von J. Ringelnatz. - Interpretation eines Gedichtes von E. Kastner. - Interpretation eines Gedichtes von J. Kruss. - Interpretation eines Gedichtes von J. Guggenmos. - Interpretation eines Gedichtes von P. Hacks. 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlicht. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben. În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des padagogischen und philologischen Profils haben auch ein gesondertes sprachliches bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Die Aufgabenarten în Literatur werden gema dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen konnen. Bewertet wird: - angemessene Behandlung des Themas - structurierte und differenzierte Argumentation - Transfervermogen - Beachtung der sprachlichen Normen - zwechmabige Gliederung der Arbeit - ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho syntaktische Analyse (nur fur padagogisches und philologisches Profil) Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird den Pruflingen mitgeteilt. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung. În der mundlichen Prufung haben die Absolventen des padagogischen Profils auch ein Thema aus der Kinderliteratur zu bewaltigen. Anforderungen: - zusammenhangende Auberung zu einem gegebenen Thema; - Prufungsgesprach uber grobere fachliche Zusammenhange; - Textinterpretation; Bewertet wird: - inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; - Transfervermogen; - sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben. Die Abiturprufung în der Spezialabteilung des "Hermann - Oberth" Lyzeums în Bukarest verlauft gemab der genehmigten Prufungsordnung. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002 GEOGRAFIE I. STATUTUL DISCIPLINEI Geografia generală sau Geografia României au, în cursul examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2001/2002, statutul de disciplina optionala, la alegere cu alte discipline. Proba de examen este scrisa şi se va desfăşura pe o durată de 3 ore. - Proba "d" va viza Geografia României. - Proba "e" va viza Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a). - Proba "f" va viza Geografia României la alegere cu Geografia generală. II. OBIECTIVE Absolventii de liceu, care vor sustine proba de geografie în cadrul examenului de bacalaureat, trebuie să demonstreze ca sunt capabili sa atinga urmatoarele obiective: 1. Cunoasterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice. 1.1 Sa defineasca termenii geografici de baza. 1.2 Sa identifice termenii geografici şi numele proprii principale în texte şi materiale grafice şi cartografice. 1.3 Sa elaboreze texte cu continut geografic, folosind termeni specifici. 2. Interpretarea corecta a informaţiilor inscrise pe un suport cartografic. 2.1 Sa identifice şi sa localizeze fapte şi date pe suporturi grafice şi cartografice cunoscute. 2.2 Sa identifice şi sa localizeze fapte şi date pe suporturi grafice şi cartografice noi sau fără suport intuitiv. 2.3 Sa stabileasca raporturile dintre obiectele şi fenomenele reprezentate pe harta prin semne convenţionale şi să le explice. 2.4 Sa transfere informaţii geografice de pe un suport grafic sau cartografic intr-un text. 3. Înţelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic. 3.1 Sa analizeze informaţii vizand caracterizarea unui teritoriu pentru identificarea relatiilor dintre componentele geografice. 3.2 Sa explice conexiunile dintre componentele geografice. 4. Explicarea şi argumentarea faptelor geografice. 4.1 Sa explice fapte geografice. 4.2 Sa evidentieze asemanarile şi deosebirile prin studiul comparativ a doua teritorii/regiuni geografice. 4.3 Sa demonstreze fapte geografice şi deosebiri teritoriale. 5. Elaborarea unui text coerent după un algoritm dat. 5.1 Sa analizeze geografic componentele unui teritoriu. 5.2 Sa sintetizeze elementele geografice specifice unui teritoriu intr-un text coerent. III. CONTINUTURI Clasa. a IX-a GEOGRAFIE FIZICA GENERALA Capitolul 3. Dinamica litosferei şi relieful: - Structura interna a Pamantului - Placile tectonice şi dinamica scoartei terestre - Procese şi fenomene asociate dinamicii scoartei terestre - Relieful major al Terrei - Relieful creat de agentii externi - tipuri de relief create de agentii externi: - a) relieful fluvial (valea, eroziunea fluviala, lunca şi terasele) - b) relieful climatic (relieful desertic, ghetarii şi relieful glaciar) - c) relieful litoral (delte, estuare, limanuri, lagune şi tipuri de tarmuri) Capitolul 4. Elemente de meteorologie şi clima: - Factorii genetici ai climei - Principalele elemente şi fenomene climatice ale Terrei - Clima şi tipurile de clima Capitolul 5. Oceanul planetar şi apele continentale. - Oceanele şi marile - Raurile şi fluviile - Lacurile ● Capitolul 6. Vegetatia şi fauna. ● Zonele biogeografice terestre CLASA a X-a GEOGRAFIA UMANA SI ECONOMICA A LUMII ● Capitolul I. Harta politica a lumii ● Capitolul II. Geografia umana ● Raspandirea geografica şi densitatea populatiei ● Evolutia în teritoriu a oraşelor ● Clasificarea oraşelor ● Capitolul III. Geografia economica a lumii ● Geografia agriculturii - a) culturile temporare şi permanente - b) cresterea animalelor ● Geografia industriei - a) resursele energetice şi industria energiei electrice - b) metalurgia - c) raspandirea teritoriala a industriei ● Geografia transporturilor - transporturile pe apa CLASA a XI-a GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR Capitolele: ● 2. Tipurile de medii geografice ● Tipuri de medii din zona calda ● Tipuri de medii din zona temperata ● Tipuri de medii din zona rece ● 4. Domenii prioritare ale protectiei şi conservarii mediului ● Protectia şi conservarea covorului vegetal ● Protectia şi conservarea egalitatii aerului ● Protectia şi conservarea calităţii apelor ● Protectia şi conservarea calităţii solului Sunt recomandate manualele: ● Geografie fizica generală, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica şi Pedagogica R. A. editiile 1996, 1997,1998, autori: Grigore Posea, Octavian Mandrut ● Geografia umana şi economica a lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica şi Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: V. Tufescu, Gr. Posea, V. Cucu, I. Velcea, O. Mandrut. ● Geografia mediului înconjurător, manual pentru clasa a XI-a,Editura Didactica şi Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: Victor Tufescu, Grigore Posea, Aurel Ardelean. CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI Capitolele: I. Unitatea şi armonia teritoriului României II. Cadrul natural III. Populatia şi asezarile umane IV. Agricultura şi prelucrarea industriala a produselor agricole V. Industria VI. Transporturile VII. Turismul VIII. Comertul IX. Caracteristicile regionale ale României şi impartirea administrativ-teritoriala Notă: Nu sunt obligatorii continuturile hartilor de la capitolul Industria, precum şi conţinutul hartii cu principalele centre de prelucrare industriala a produselor agricole (pag. 73). Este recomandat manualul: Geografia României, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica şi Pedagogica Bucureşti, editia 2000, autori: Victor Tufescu, Claudiu Giurcaneanu, Viorela Anastasiu. IV. MATRICEA DE SRECIFICATII În cadrul probei de examen, itemii vor concretiza obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente: Geografia generală ● Geografia fizica generală 35% ● Geografia umana şi economica a lumii 35% ● Geografia mediului înconjurător 30% Geografia României ● Varietatea şi armonia teritoriului românesc: 5% ● Cadrul natural 50-60% ● Populatia şi asezarile omenesti 10-15% ● Agricultura şi valorificarea produselor agricole 10-15% ● Industria 10-15% ● Transporturile şi caile de comunicatie 5-10% ● Turismul şi comertul 5-10% ● Caracteristici regionale ale teritoriului României 5% V. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN Prima parte a probei de examen va cuprinde itemi obiectivi, a doua parte va cuprinde itemi de tip eseu structurat, iar a treia parte va cuprinde itemi privind transferul de informaţii de pe un suport grafic şi cartografic în text sau transpunerea unor date/informaţii pe un suport grafic şi cartografic şi interpretarea produselor rezultate. STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIA ROMÂNIEI I. Itemi de completare şi/sau itemi cu alegere multipla II. Itemi de grupare/selecţie după un criteriu III. Itemi de tip: ● eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la limite, relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri; ● eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la populatie, asezari, economie; ● eseu structurat - compararea a doua dintre unitatile de relief reprezentate pe harta, având în vedere anumite aspecte geografice şi precizarea asemanarilor şi deosebirilor esentiale; IV. Eseu liber - explicarea unor relatii între anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului şi emiterea de argumente corespunzătoare pentru susţinerea explicatiei; V. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice şi cartografice STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIE GENERALA I. Itemi de completare şi/sau itemi cu alegere multipla II. Itemi de grupare/selecţie după un criteriu III. Eseu structurat - compararea a doua zone biogeografice/tipuri de peisaje/tipuri de clima/regiuni industriale având în vedere anumite elemente specifice; IV. Eseu liber - explicarea unor relatii între anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului cu argumentarea solutiei date; V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat (caracterizarea unei zone biogeografice/tip de peisaj/tip de clima/regiune industriala dintre cele reprezentate pe harta) VI. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice şi cartografice TIPURILE DE CAPACITATI VIZATE PRIN ITEMI: Geografia României şi Geografie generală: 1. Cunoasterea şi utilizarea corecta a terminologiei şi denumirilor geografice. 2. Înţelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic. 3. Explicarea şi argumentarea faptelor geografice. 4. Elaborarea unui text coerent. 5. Interpretarea corecta a informaţiilor inscrise pe suporturi grafice şi cartografice. SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI Punctajul total acordat este de 100 de puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu, în dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat. În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare şi notare. În cazul în care răspunsul este greşit se obtin 0 puncte. Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare şi notare. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obţinut la 10. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002 FIZICA A. STATUTUL DISCIPLINEI FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e" sau "f" în functie de filiera din profilul liceului absolvit. B. OBIECTIVE ● Publicarea programei de examen sub forma actuala se inscrie intr-un demers coerent şi complex care priveste toate disciplinele şi poate fi numit reforma evaluării şi examinarii. Noul sistem naţional de evaluare şi examinare are, printre altele, cateva caracteristici care este necesar să fie subliniate: - cresterea transparentei examinarii; - cresterea validitatii şi fidelitatii testelor; - asigurarea unui mod unitar de corectare şi notare atât în cadrul examenelor, cat şi în evaluarea curenta; - cresterea obiectivitatii în examinare şi a gradului de comparabilitate a rezultatelor obtinute (în perspectiva considerarii rezultatelor examenului de bacalaureat în cadrul admiterii în învăţământul superior); - sugerarea unor trasee de instruire şi evaluare pentru elevi (sub indrumarea profesorilor), care să le maximizeze performantele şi sansele în fata unor examene cu o exigenta în crestere. ● Proba scrisa pentru Examenul de Bacalaureat va evalua gradul de realizare a obiectivelor generale ale studierii Fizicii în liceu. Aceste obiective sunt: - Insusirea conceptelor fundamentale, a principiilor şi a legilor pe care se bazeaza Fizica; - Cunoasterea marimilor fizice necesare descrierii starilor şi fenomenelor fizice; - Insusirea unor capacitati de investigatie experimentala; - Înţelegerea modelelor care permit descrierea fenomenelor fizice; - Identificarea fenomenelor fizice în realitatea inconjuratoare şi folosirea cunoştinţelor de fizica în explicarea acesteia; - Aplicarea legilor şi principiilor fizicii în situatii noi la rezolvarea problemelor. ● În contextul Examenului de Bacalaureat, în functie de conţinutul programei de examen, candidatii trebuie să faca dovada urmatoarelor capacitati: - sa enunte principiile şi legile fizicii, sa scrie şi sa interpreteze relatiile matematice care le descriu; - sa defineasca marimile fizice şi unitatile lor de măsura; - sa identifice fenomenele fizice în situatii practice; - sa explice situatii din realitatea ambianta folosind cunoştinţele de fizica invatate; - să aplice legile şi principiile fizicii în rezolvarea problemelor. C. CONTINUTURI PROFIL REAL (matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie) PROFIL INFORMATICA PROFIL TEHNOLOGIC PROFIL MILITAR (real) PROFIL SPORTIV (real) PROFIL TEOLOGIC (real) ● Conţinutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de PROGRAMA DE FIZICA aprobata cu nr. 32665/1993, precum şi de MANUALELE DE FIZICA după care au studiat candidatii. Au fost respectate cateva principii a caror cunoastere de către candidati este oportuna: 1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se limiteaza la capitole cu totul reprezentative ale Fizicii, care permit o evaluare a atingerii obiectivelor de mai sus în cadrul examenului; 2. Alaturi de continuturile programei de examen sunt precizate şi notiuni studiate cu care acestea sunt corelate, a caror cunoastere de către candidati este necesară, chiar dacă itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la acestea. Exemplu: Capitolul "Miscarea punctului material sub actiunea unor tipuri de forte" nu face parte din programa de examen şi în consecinţa, subiectul de examen nu va contine itemi referitori la acest subiect. În schimb cunoasterea marimilor fizice specifice miscarilor şi a legilor miscarii, fără detalii privind deducerea celor din urma, este necesară pentru rezolvarea unui item din capitolul "Principiile dinamicii" care face parte din programa de examen. Lista notiunilor pe baza cărora candidatul trebuie să stie sa opereze, fără ca ele sa faca subiectul unor cerinţe explicite din itemi este urmatoarea: - Vector deplasare, vector de pozitie, viteza, acceleratie, compunere şi descompunere a vectorilor, legi ale miscarii rectilinii uniforme şi ale miscarii uniform variate, forta, de greutate, forta centripet de forta de interactiune electrica, randament mecanic, marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, centrul de greutate al unui corp omogen de forma regulata. - Electrizarea prin influenţa, dependenta rezistivitatii unui conductor de temperatura, gruparea generatoarelor, reostat şi potentiometru, sunt, rezistenta aditionala. - Dualismul corpuscul - unda, conditia de stationaritate a undei asociate unei particule, relaţia dintre lungimea de unda, viteza de propagare şi frecventa. 3. Cunoştinţele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, în afara celor de aritmetica, algebra şi geometrie elementara, operatii cu puteri rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane). 4. În intentia de a veni în intampinarea candidaţilor care se pregatesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, Testul pentru examen contine subiecte la alegere, pentru care candidatii pot opta în raport de interesele personale. La numerotarea capitolelor s-a tinut, de regula, seama de Programa scolara. I.A. MECANICA: clasa a IX-a. 1. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE SI TIPURI DE FORTE 1.1. Principiul inertiei. Sisteme de referinţă inertiale. 1.2. Principiul fundamental al dinamicii. 1.3. Principiul actiunii şi reactiunii. Aplicaţii. 1.4. Forte de contact şi forte de frecare. Legile frecarii. 1.5. Tensiunea mecanica şi forta elastica. 1.6. Principiul suprapunerii fortelor. 2. ENERGIA MECANICA, LUCRUL MECANIC 2.1. Lucrul mecanic marime de proces. 2.1.1. Definitia lucrului mecanic. Interpretarea geometrica a lucrului mecanic. 2.1.2. Lucrul mecanic efectuat de forta de greutate. 2.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forta elastica. 2.1.4. Lucrul mecanic efectuat de forte de frecare. 2.1.5. Puterea. 2.2. Energia mecanica marime de stare. 2.2.1. Energia cinetica. 2.2.2. Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material. 2.2.3. Forte conservative. Energia potentiala a unui sistem conservativ. 2.2.4. Energia mecanica. Conservarea energiei mecanice. 3. IMPULSUL MECANIC 3.1. Impulsul mecanic. Teorema variatiei impulsului mecanic pentru punctul material. Legea conservarii impulsului mecanic pentru punctul material. 3.2. Teorema variatiei impulsului mecanic total pentru un sistem format din două puncte materiale. Conservarea impulsului mecanic total. 3.3. Ciocnirea plastica a doua corpuri. 3.4. Ciocnirea perfect elastica a doua corpuri. Cazuri particulare. I.B. OPTICA: clasa a XI-a. 1. Marimi şi unităţi energetice şi fotometrice. 2. Reflexia şi refractia luminii. Reflexia totala. 3. Optica geometrica. 3.1. Aproximatia gaussiana. 3.2. Lentile (fără deducerea formulelor lentilelor subtiri). Sisteme centrate de lentile subtiri. II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA: clasa a X-a. 1. STRUCTURA SUBSTANTEI. FENOMENE TERMICE 1.1. Marimi fizice legate de structura discreta a substantei (masa atomica şi masa moleculara, unitatea atomica de masa, masa atomica relativa, masa moleculara relativa, masa molara, volumul molar, numărul lui Avogadro, numărul lui Loschmidt). 2. TEORIA CINETICO - MOLECULARA 2.1. Ecuatiile de stare ale gazului ideal (ecuatia de stare termica şi ecuatia de stare calorica). 2.2. Transformari simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor). 3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, marime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic intr-un proces adiabatic. Energia interna a unui sistem termodinamic, marime stare. Căldură, marime de proces. 3.2.2. Enuntul primului principiu al termodinamicii. 3.2.3. Coeficienti calorici. 3.2.4. Relaţia Robert Mayer. 3.2.5. Expresiile caldurii, lucrului mecanic şi variatiei energiei interne în transformarile simple ale gazului ideal. 3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic al ciclului Carnot). III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM: clasa a X-a 1. CAMPUL ELECTROSTATIC 1.1. Legea lui Coulomb. 1.2. Intensitatea campului electric. 1.3. Potentialul campului electric. 1.4. Capacitatea electrica. 1.4.1. Capacitatea electrica a unui conductor izolat. 1.4.2. Condensatorul. Expresia capacităţii electrice a condensatorului plan. 1.4.3. Gruparea condensatorilor. 1.4.4. Energia campului electric dintre armaturile unui condensator plan. 2. CURENTUL ELECTRIC STATIONAR 2.1. Rezistenta. Rezistivitatea. 2.2. Legea lui Ohm. 2.3. Teoremele lui Kirchhoff. 2.4. Gruparea rezistoarelor. 2.5. Energia şi puterea electrica. 3. CAMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC 3.1. Actiunea campului magnetic asupra conductorilor parcursi de curent electric. Forta electromagnetica. Inductia magnetica. 3.2. Fluxul magnetic 3.3. Campul magnetic produs de anumiti curenti electrici stationari. 4. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA 4.1. Fenomenul de inductie electromagnetica. 4.2. Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz. 4.3. Legea inductiei electromagnetice. 4.4. Autoinductia. Inductanta unui circuit. 4.5. Energia campului magnetic. IV.A. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a 1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala. 2. Modelul planetar al atomului. 3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor în atom. 4. Proprietatile radiatiei Laser. 5. Radiatii X (Rontgen). IV.B. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a 1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari. 2. Stabilitatea nucleului atomic. 2.1. Energia de legătură a nucleului. 2.2. Reactii nucleare. Legi de conservare. 3. Radioactivitatea naturala şi artificială. Legile dezintegrarii radioactive. PROFIL UMANIST (filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale) PROFIL SPORTIV (uman) PROFIL MILITAR (muzici militare) PROFIL PEDAGOGIC PROFIL MUZICA, COREGRAFIE PROFIL ARTE PLASTICE PROFIL TEOLOGIC (uman) PROFIL ECONOMIC Precizarile privind profilului real se mentin cu adaptari specifice. Astfel, volumul programei de examen se limiteaza doar la doua capitole studiate în clasa a XII-a, iar cunoştinţele de matematica necesare examenului de Fizica privesc doar operatii elementare din aritmetica şi algebra, operatii cu puteri rationale, cu logaritmi şi interpretari simpla ale unor reprezentari grafice. Exemplul următor se referă la notiuni a caror cunoastere de către candidati este necesară, chiar dacă itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la ele. Conceptul de "Unda stationara" nu face parte din programa de examen şi în consecinţa, subiectul de examen nu va contine cerinţe referitoare la acest subiect. În schimb este necesară cunoasterea conditiei ca unda asociata electronului din atom să fie stationara pentru rezolvarea unor itemi cu privire la al doilea Postulat al lui Bohr. Lista notiunilor pe baza cărora candidatul trebuie să stie sa opereze, fără ca ele sa faca subiectul unor cerinţe explicite din itemi este urmatoarea: - Marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, forta centripeta, forta de interactiune electrica, dualism corpuscul - unda, conditie de stationaritate a undei asociate unei particule, relaţia dintre lungime de unda, viteza de propagare şi frecventa. I. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a 1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala. 2. Modelul planetar al atomului. 3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor în atom. II. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a 1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari. 2. Stabilitatea nucleului atomic. 2.1. Energia de legătură a nucleului. 2.2. Energia de legătură pe nucleon. Procese de dezintegrare. Fisiunea şi fuziunea. 3. Radioactivitatea naturala şi artificiala. Legile dezintegrarii radioactive. D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisa va cuprinde patru subiecte, structurate astfel: Sub. I: La alegere: I.A. MECANICA SAU I.B. OPTICA Sub. II: II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA Sub. III: III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM Sub. VI: La alegere: IV.A. FIZICA ATOMICA SAU IV.B. FIZICA NUCLEARA Exemple: 1. Un corp mic cu masa m = 100 g a pornit din repaus sub actiunea unei forte orizontale F a carei marime variaza în timp ca în figura alaturata. Corpul se misca fără frecare şi F este singura forta care acţionează asupra sa pe directia miscarii. Exprimati matematic teorema de variatie a impulsului unui punct material şi calculati viteza corpului imediat după încetarea actiunii forţei. 2. Definiti iluminarea unei suprafete elementare. O incapere este iluminata doar de o aplica fixata chiar în mijlocul tavanului. Unde este mai mare iluminarea podelei: în colturile sau în centrul ei? Justificati răspunsul. 3. Transcrieti expresiile de mai jos în care semnificatia simbolurilor este cea precizata în manual. Precizati între parantezele atasate denumirea şi unitatea de măsura în S.I. corespunzătoare constantei sau marimii fizice indicate prin relaţia respectiva. 4. Un circuit electric de curent continuu format dintr-o bobina, fără miez magnetic şi un rezistor cu rezistenta R = 30 Ω, conectate în serie, este alimentat de o sursa cu t.e.m. E = 120 V şi rezistenta interioara r = 10 Ω. Bateria debiteaza un curent cu intensitatea I = 2A. a) Desenati schema circuitului electric şi figurati sensul curentului electric prin rezistor. Calculati, de asemenea tensiunea la bornele rezistorului şi tensiunea la bornele bobinei şi definiti voltul. ... b) Scrieti expresia modulului inductiei campului magnetic B(spira) în centrul unei spire circulare cu raza a = 10 cm, situata în aer şi parcursa de un curent electric cu intensitatea I'= 10 A şi calculati numărul de spire pe unitatea de lungime a bobinei din enunt, n, astfel încât inductia campului magnetic pe axa bobinei să aibă aceeasi valoare cu B(spira). ... 5. Un atom de hidrogen, descris de modelul Bohr se afla initial intr-o stare stationara cu energia totala E(k). În urma unei tranzitii, el ajunge intr-o alta stare stationara cu energia totala E(n) (n < k). Se cunosc viteza luminii în vid c şi constanta Planck h. Scrieti: a) expresia matematica a postulatului al doilea Bohr şi exprimati lungimea de unda a radiatiei emise de atomul de hidrogen în urma acestei tranzitii; ... b) expresia matematica a legii Moseley şi exprimati raportul dintre frecventa radiatiei emise de atomul de hidrogen, în urma tranzitiei considerate şi cea care ar fi emisa de anticatodul unui tub de raze X, datorita rearanjarii electronilor săi între aceleasi nivele k şi n. Se cunosc în plus numărul atomic al elementului emitator, Z şi constanta sa de ecran, 'f3. ... PENTRU PROFILURILE UMANIST etc., testul pentru proba scrisa va cuprinde patru subiecte, din care doua referitoare la cunoştinţe de Fizica Atomica şi doua referitoare la cunoştinţele de Fizica Nucleara. Testul propriu zis va fi alcătuit din mai multe tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) care vor fi concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe ilustratii. Exemple: 1. Rescrieti enuntul următor, completand cuvintele lipsa (marcate prin ..................): "Analiza spectrala ......................... permite determinarea concentratiei atomilor elementelor dintr-o proba, iar analiza spectrala ..................... permite identificarea elementului respectiv". h 2. Prezentati semnificatia relatiei mvr = n x --- 2 pi în teoria Bohr despre atomul de hidrogen şi a simbolurilor m, v, r şi h. 3. Explicati pe scurt procesul de ionizare al unui atom de hidrogen şi scrieti relaţia dintre energia E(foton) a unui foton absorbit de un atom de hidrogen cu energia de legătură E(leg) şi energia cinetica E(cin) a electronului eliberat prin ionizarea atomului respectiv [E(foton) > E(leg)]. 4. Definiti energia de legătură a sistemului electron-nucleu şi precizati valoarea numarului cuantic pentru care aceasta are cea mai mare valoare. E: SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI Punctajul total acordat este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste, din oficiu, 10 puncte. Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, aceasta fiind precizat pentru fiecare item. Baremul de corectare va fi suficient de analitic, astfel ca punctajul nu se fractioneaza. Sunt acceptate eventualele solutii corecte, ai caror pasi spre rezolvare nu coincid integral cu cei prevăzuţi în baremul de corectare. Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obţinut la 10. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FILOSOFIE BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Filosofia are statut de disciplina optionala. Filosofia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil şi specializare. Proba de examen la Filosofia este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili sa: 1. enunte notele definitorii ale unui concept dat; 2. identifice filosoful caruia îi aparţine un punct de vedere dat; 3. identifice problema filosofica abordata intr-un text; 4. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text filosofic:; 5. identifice structura argumentativa a unui punct de vedere filosofic; 6. elaboreze argumente pentru susţinerea unui punct de vedere personal; 7. analizeze puncte de vedere, conceptii, curente filosofice; 8. interpreteze un text filosofic; pe baza unei structuri de idei data; 9. utilizeze adecvat limbajul filosofic:; 10. identifice filosofi pe baza unor caracteristici date (problematica abordata; curentul în care se încadrează; perioada istorica; titluri de lucrari s.a.m.d.). III. CONTINUTURI 1. Omul 1.1. Ce este omul? (B.Pascal, R.Descartes, H.Bergson, L.Blaga, Pico della Mirandola) 1.2. Drepturile omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului) 2. Libertatea 2.1. Libertatea şi autoritatea supranaturala (Epictet, Metodiu de Olimp, Fr.Nietzsche) 2.2. Libertatea şi problema constrangerilor interioare (A.Schopenhauer, J.P.Sartre) 2.3. Libertatea şi autoritatea politica (J.J.Rousseau, K.Jaspers, J.S.Mill) 3. Dreptatea 3.1. Dreptate şi nedreptate (Platon) 3.2. Temeiul dreptatii: sentimentul sau ratiunea? (J.J. Rousseau, I.Kant) 3.3. Tipuri de dreptate (F.A. Hayek, Aristotel) 4. Fericirea 4.1. Fericirea ca problema filosofica (B.Pascal) 4.2. Fericirea - scop sau mijloc? (Aristotel, I.Kant) 5. Adevarul 5.1. Ce este adevarul? (Platon) 5.2. Sursele adevarului (J.Locke, R.Descartes) 5.3. Adevar şi eroare (R.Descartes, K.Popper) 6. Timpul 6.1. Ce este timpul? (Augustin) 6.2. Timpul - substanţa sau relaţie? (I.Newton, G.W.Leibniz) 6.3. Timpul - în noi sau în afara noastra? (M.Vulcanescu, I.Kant) 7. Ordinea 7.1. Ordine şi unitate (Platon, Marcus Aurelius, G.W.Leibniz, L.Wittgenstein) 7.2. Ordine şi predestinare (K.Popper, P.S.Laplace, D.Hume, P.Suppes) 8. Dumnezeu 8.1. Conceptul filosofic de Dumnezeu (Augustin, B.Spinoza) 8.2. Exista Dumnezeu? (Toma din Aquino, B,Pascal) 8.3. Etica şi Dumnezeu (I.Kant, J.P.Sartre) 9. Filosofia 9.1. Ce este filosofia? (Epictet, N.Ionescu, Aristotel) 9.2. Cum se naste filosofia? (K.Jaspers, A.Schopenhauer) 9.3. Ce este o problemă filosofica? (L.Blaga) 9.4. Rosturile filosofiei (E.Cioran, M.Florian, L. Wittgenstein) NOTĂ: ● Pentru temele indicate se vor pregati textele autorilor menţionaţi în paranteze. ● Manualul recomandat: FILOSOFIE, manual pentru licee şi scoli normale, E.D.P., Bucureşti, 1998; autori: Mihaela Miroiu, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut. Proba scrisa la Filosofie ● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. I. Pentru fiecare dintre caracteristicile urmatoare, numiti cate doi filosofi care: A. Au scris lucrari în care au abordat problema filosofica a tipurilor de dreptate. 4 puncte B. Sunt reprezentanti ai filosofiei germane. 4 puncte C. Au dezbatut problema filosofica a curgerii timpului. 4 puncte II. A. Cuvantul "fericire" este folosit cu sensuri diferite. Explicati care este sensul cuvantului "fericire" când ne referim la: a) dorinţa de a avea o cariera universitara; ... b) voinţa de autodepasire. 10 puncte ... B. Construiti cate un exemplu de propozitie în care cuvantul "fericit" este folosit: a) pentru a desemna starea de bine a unei persoane; ... b) în sens de exaltare. 8 puncte ... III. Una dintre teoriile actuale referitoare la conditiile pe care trebuie să le indeplineasca o societate pentru a fi considerata dreapta este teoria "statului asistential". Expuneti succint conţinutul acestei teorii. IV. Textul următor, aparţinând lui J.Locke, abordeaza o problemă filosofica fundamentala şi exprima un punct de vedere în legătură cu aceasta: "Obiectul senzatie este primul izvor al ideilor. (...) Procesele mintii noastre alcătuiesc celalalt izvor al ideilor." Precizati problema la care se referă textul şi prezentati conceptia lui Locke în legătură cu aceasta problema (în aproximativ o pagina). 20 puncte V. Se da urmatorul text: "Libertatea înseamnă mai puţin a face ce vrem, cat a nu fi supuşi altuia; ea înseamnă, totodata, a nu supune voinţa altuia vointei noastre. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor; nici chiar în starea de natura omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste tuturor. (...) Un popor este liber, orice formă ar avea guvernamantul sau, atunci când în cel care îl guverneaza nu vede deloc omul, ci organul legii. Intr-un cuvant, soarta libertatii este legata totdeauna de soarta legilor: ea domneste sau piere o dată cu ele." (J.J. Rousseau, Scrisori scrise de pe munte, VIII) Comentati textul pe baza urmatoarei structuri de idei: 1. Precizarea problemei filosofice abordate în text. 2. Relevarea intentiei autorului în legătură cu problema filosofica abordata. 3. Desprinderea ideilor principale ale textului şi analizarea lor. 4. Prezentarea succinta: a) a unui punct de vedere diferit de cel al autorului dat; ... b) a unui punct de vedere similar cu cel al autorului dat; ... c) a unui punct de vedere personal. 3O puncte ... Barem de corectare şi notare la Filosofie ● Nu se acordă fractiuni de punctaj. I. cate 2 puncte pentru menţionarea corecta a fiecaruia dintre cele şase nume 6x2p=12 puncte Total: 12 puncte II. A. cate 5 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele doua sensuri 2x5p=10 puncte B. cate 4 puncte pentru construirea fiecareia dintre cele doua propozitii 2x4p= 8 puncte Total: 18 puncte III. - precizarea faptului ca statul trebuie să asigure satisfacerea nevoilor fundamentale (în functie de posibilitati) 5 puncte - precizarea faptului ca statul nu trebuie să intervina în distribuirea bunurilor între oameni 5 puncte Total: 10 puncte IV. - precizarea problemei la care se referă textul 4 puncte - precizarea conceptiei lui Locke cu privire la cunoasterea prin experienta 3 puncte - analizarea relatiei cunoastere - experienta 4 puncte - precizarea conceptiei lui Locke cu privire la cele doua izvoare ale ideilor 3 puncte - cate 1 punct pentru menţionarea fiecaruia dintre cele doua izvoare ale ideilor: senzatia; reflectia 2x1 p=2 puncte - calitatea prezentarii (limbaj, corectitudine, coerenta) 3x1 p=3 puncte - incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct Total: 20 puncte V. - precizarea problemei la care se referă textul 3 puncte - precizarea conceptiei lui Rousseau cu privire la libertate 3 puncte - analizarea relatiei între libertatea individuala şi legile democratice 4 puncte - prezentarea modalitatii prin care Rousseau îşi sustine conceptia 3 puncte - menţionarea concluziei sustinuta de Rousseau 2 puncte Prezentarea fiecaruia dintre cele doua puncte de vedere: diferit, respectiv similar, se puncteaza astfel: - cate 1 punct pentru menţionarea fiecareia dintre cele doua conceptii 2x1 p=2 puncte - cate 1 punct pentru menţionarea fiecaruia dintre cei doi autori 2x1 p=2 puncte - cate 1 punct pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua conceptii 2x1 p=2 puncte Capacitatea de a formula şi prezenta un punct de vedere personal se puncteaza astfel: - menţionarea punctului de vedere personal 3 puncte - prezentarea punctului de vedere personal 3 puncte - calitatea comentariului (limbaj, corectitudine, coerenta) 3x1 p=3 puncte Total: 30 puncte Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obţinut. PROGRAMA DE BACALAUREAT PENTRU ESTETICA BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Estetica are statut de disciplina optionala. Estetica poate fi aleasa doar ca proba F, doar de absolventii liceelor de arta. Proba de examen la Estetica este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili sa: 1. defineasca notiuni; 2. identifice notiuni în definitii date; 3. enumere caracteristici; 4. enunte notele definitorii ale unui concept dat; 5. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text specific esteticii; 6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat; 7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat; 8. interpreteze un text specific esteticii pe baza unei structuri de idei data; 9. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date; 10. caracterizeze conceptii/teorii; 11. utilizeze corect limbajul de specialitate. III. CONTINUTURI 1. Structuri estetice 1.1. Esteticul 1.2. Valoarea estetica 1.3. Atitudinea estetica 1.4. Gustul şi idealul estetic 2. Categoriile estetice 2.1. Specificul categoriilor estetice 2.2. Frumosul 2.3. Sublimul 2.4. Tragicul 2.5. Comicul 2.6. Categorii estetice secundare 3. Conceptul de arta 3.1. Specificul şi functiile artei 3.2. Originea şi evolutia artei 3.3. Universal şi naţional în arta 3.4. Arta şi civilizatia contemporana 4. Opera de arta 4.1. Imaginea artistica 4.2. Continut şi forma în arta 4.3. Sinteze teoretice ale artelor 5. Creatia şi personalitatea artistica 5.1. Procesul creator 5.2. Fazele procesului de creatie 5.3. Personalitate artistica 6. Estetica receptarii 6.1. Receptarea operei de arta 6.2. Comunicarea artistica 6.3. Aprecierea operei de arta 6.4. Cultura şi educatia estetica NOTĂ: ● Manualul recomandat: ESTETICA, manual pentru clasa a XII-a, licee de arta, E.D.P., Bucureşti, 1997; autori: Adrian Iorgulescu, Doina Punga, Gheorghe Stroia. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt specific esteticii sau de la un numar dat de notiuni ale esteticii) etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut. Proba scrisa la Estetica ● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. I. A. Definiti conceptul de categorie estetica. 6 puncte B. Enumerati caracteristicile conceptului de categorie estetica. 9 puncte II. Fie urmatoarele concepte: inovatie, simbol artistic, forme sensibile. Evidentiati legaturile dintre aceste concepte elaborand un text coerent, în aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor specific esteticii. 15 puncte III. Se da urmatorul text: "Fantezia nu-i, cum se crede, facultatea de a deforma realitatea, ci de a vedea limpede şi exact, dand fenomenului, cel puţin la inceput, o experienta halucinanta (...). Opera artistica este rezultatul luptei dintre ratiunea umana şi natura, dintre premeditatie şi spontaneitate. Creatia este o clarificare a unei ordini intrevazute în natura, este natura rationalizata, devenita inteligibila şi exemplara (...). Fantezia e darul de a vedea concret universul." (George Calinescu, Cronicile optimistului) A. Menţionaţi conceptele de baza specifice esteticii existente în text. 6 puncte B. Analizati succint problema la care se referă textul. 9 puncte IV. Pornind de la urmatorul text, realizati, în aproximativ doua pagini, un eseu cu tema "Traditie şi inovatie în arta". "Exista o moarte a artei, mai precis a unei anumite arte sau a unui anume fel de arta. Pentru ca moartea unui fel de arta, (...) anularea lui, înseamnă nasterea unei alte arte. Moartea artei traditionale, oficiale, moartea a tot ce poate fi «academic» şi constrangator atrage după sine nasterea unei alte arte. Oamenii trebuie să fie, intr-adevar, liberi de a crea ceea ce le place". (Mikel Dufrenne) În realizarea acestui eseu veti avea în vedere urmatoarele puncte de reper: 1. Explicarea principalelor concepte pe care le implica tema. 2. Prezentarea a doua conceptii formulate în istoria esteticii cu privire la aceasta tema. 3. Prezentarea unui punct de vedere personal cu privire la aceasta tema. 4. Evidentierea importantei acestei teme în studiul artei. 30 puncte V. Pe baza caracteristicilor lor definitorii, analizati relaţia dintre judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de arta. 15 puncte Barem de corectare şi notare la Estetica ● Nu se acordă fractiuni de punctaj. I. A. definirea conceptului 6 puncte B. cate 3 puncte pentru menţionarea fiecareia dintre cele trei caracteristici 3x3p= 9 puncte Total: 15 puncte II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecaruia dintre cele trei concepte în sensul sau specific esteticii 3x1p= 3 puncte - corelatia inovatie - simbol artistic 2 puncte - corelatia simbol artistic - forme sensibile 2 puncte - corelatia inovatie - forme sensibile 2 puncte - calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta) 3x1p = 3 puncte - incadrarea în limita de spatiu precizata 3 puncte Total: 15 puncte III. A. - fantezia 2 puncte - opera artistica 2 puncte - creatia 2 puncte B.- precizarea problemei la care se referă textul 3 puncte Prezentarea rolului pe care fantezia îl are de a oferi o viziune concreta a esentei unui fenomen va viza: - prezentarea rolului fanteziei în surprinderea esentei 2 puncte - prezentarea operei artistice ca rezultat al confruntarii între ratiune şi natura 2 puncte - menţionarea acceptiunii date fanteziei de dar necesar pentru a vedea o intruchipare concreta a unor fenomene 2 puncte Total: 15 puncte IV. - cate 4 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele doua concepte: traditie, inovatie 2x4p= 8 puncte - prezentarea relatiei traditie - inovatie în arta 5 puncte - evidentierea importantei raportului traditie - inovatie în realizarea progresului în arta 5 puncte - cate 3 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua conceptii formulate în istoria esteticii 2x3p= 6 puncte - formularea unui punct de vedere personal, argumentat 4 puncte Notă: Punctajul se acordă astfel: - 2 puncte pentru prezentarea punctului de vedere; - 2 puncte pentru argumentare. - utilizarea adecvata a limbajului specific 1 punct - incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct Total: 30 puncte V. - cate 2 puncte pentru definirea fiecaruia dintre cele doua concepte 2x2p= 4 puncte - menţionarea faptului ca cele doua concepte reprezinta elementele unei clasificari realizate de I.Kant 2 puncte - analizarea diferitelor interpretari care s-au dat judecatii de gust 3 puncte - analizarea diferitelor interpretari care s-au dat judecatii de valoare 3 puncte - prezentarea relatiei dintre cele doua tipuri de judecată în aprecierea operei de arta 3 puncte Total: 15 puncte Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obţinut. EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 PROGRAMA PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT - licee (clase) cu program sportiv - DISCIPLINA: Pregatire sportiva teoretica "Teoria şi metodica pregatirii sportive de performanţă" Scopurile programei ● sa stimuleze interesul şi preocuparea constanta a elevilor pentru pregătirea teoretico-metodica de specialitate; ● sa-i orienteze asupra continuturilor care fac obiectul examinarii externe în cadrul examenului de bacalaureat; ● sa-i familiarizeze cu metodologia sistemului de evaluare externa; ● sa determine adoptarea de către profesori a unor strategii didactice concordante cu sistemul de evaluare externa. Scopul examenului ● evaluarea pregatirii teoretico-metodice de specialitate a elevilor şi a capacităţii acestora de a opera cu sistemul de cunoştinţe şi metodologii insusite. CONTINUTURI CARE VOR FI TESTATE ● Idealul, functiile şi obiectivele sportului ca fenomen social; ● Conţinutul antrenaMentului sportiv: a) Pregătirea fizica; ... b) Pregătirea tehnica; ... c) Pregătirea tactica; ... d) Pregătirea psihologica; ... e) Pregătirea teoretico-metodica; ... f) Pregătirea biologica pentru concurs; ... g) Pregătirea artistica. ... ● Principiile şi cerinţele metodice generale ale antrenamentului sportiv; ● Metodele de dezvoltare a calitatilor motrice; ● Selecţia de sport; ● Microciclul de antrenament; ● Lectia de antrenament sportiv; ● Concursul sportiv; ● Forma sportiva; ● Recuperarea şi refacerea după efort; ● Accidente de prim ajutor medical; ● Structura organizatorica a miscarii sportive pe plan local şi judetean. Descrierea probei Forma de examen: lucrare scrisa. Timp acordat: 3 ore. Numar de intrebari (subiecte): 3 (trei). Tipuri de intrebari (subiecte): ● care solicită demonstrarea cunoasterii şi intelegerii conceptelor, principiilor, metodelor, continuturilor şi formelor de organizare; ● care solicită aplicarea cunoştinţelor în abordarea unor proiecte (sisteme de actionare, programe de activităţi, programe de recuperare, de concurs etc.) DISCIPLINA:: Maiestrie sportiva. Proba practica Scopurile programei - sa stimuleze interesul şi preocuparea constanta a elevilor pentru perfectionare maiestriei sportive; - sa oreinteze elevii în determinarea componentelor fundamentale ale instruirii sportive proprii; - sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei examinari externe; - sa determine profesorii sa adopte strategii concordante, inclusiv cu prevederile sistemului naţional de evaluare externa. Scopul examenului - sa evalueze nivelul de maiestrie sportiva dobândit de elevi la sfârşitul ciclului liceal în ramura/proba sportiva studiata. Continuturile care vor fi testate - Pregătirea fizica generală şi specifica ramurii de sport; - Pregătirea tehnico-tactica; - Cunoasterea şi respectarea regulamentului oficial în concurs; - Nivelul global de performanţă. Descrierea testelor La toate probele/ramurile de sport candidatii vor fi evaluaţi pe baza unui test de maiestrie sportiva, care poate cuprinde una sau mai multe probe, ca de exemplu: ● proba în care s-a specializat elevul, sustinuta în conditii regulamentare de concurs (atletism, inot, haltere etc); Se evalueaza performanta realizata. ● lupta libera, asalt, cu un adversar de aceeasi categorie, în conditii regulamentare (lupte, judo, scrima etc.); Se evalueaza capacitatea de performanţă, sub aspect fizic, tehnic, tactic şi psihologic. ● joc bilateral în conditii regulamentare (tenis de camp, tenis de masa, baschet, volei etc.) şi o structura tehnico-individuala. Se evalueaza cu note separate cele doua probe,acordandu-se o nota medie finala. ● proba de testare a calitatilor motrice dominante (3000 m plat, la schi fond) şi o proba tehnica în conditii simulate (schi pe iarba, schi-patinaj pe role etc.). Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie finala. Probele şi baremele de apreciere pe ramuri de sport sunt cele stabilite de Ministerul Educatiei Naţionale. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 EDUCATIE FIZICA SI SPORT - pentru licee de alte profiluri decat cele cu program sportiv - 1. Scopurile programei ● să se orienteze elevii în alegerea unei discipline optionale pentru examenul de bacalaureat; ● să se stimuleze interesul şi preocuparea constanta pentru dezvoltarea capacităţii motrice şi perfectionarea abilitatii de practicare a unei ramuri/probe sportive; ● să ofere elevilor criterii de autoevaluare prin raportare la parametri modelului reprezentat de examenul de bacalaureat; ● sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei evaluari externe. 2. Scopul examenului ● evaluarea nivelului de pregatire fizica şi de practicare a unei probe/ramuri sportive la sfârşitul ciclului liceal; ● obiectivarea orientarii scolare sau profesionale în etapa postliceala. 3. Domeniile de evaluare ● capacitatea motrica generală; ● abilitatea tehnico-tactica la o ramura/proba sportiva; ● capacitatea de a practica regulamentar o proba/ramura sportiva. 4. Obiective de evaluare Candidatii trebuie să fie capabili sa demonstreze: ● ca au nivel corespunzător de dezvoltare a forţei membrelor, abdomenului şi spatelui; ● ca pot sustine eforturi cu durata prelungita; ● ca pot integra procedeele tehnice insutite în acţiuni specifice probei/ramurii de sport în care s-au instruit; 5. Schema evaluării Elevul (a) care opteaza pentru proba "Educatie fizica şi sport" în cadrul examenului de bacalaureat va fi evaluat(a) prin trei teste obligatorii vizand: a) nivelul dezvoltării forţei a doua mari regiuni musculare; ... b) nivelul dezvoltării rezistentei la efortul de durata; ... c) capacitatea de a practica în conditii regulamentare, o proba/ramura de sport sau structuri ale acestora. ... Ponderea fiecarui test în nota finala este: a) forta - 25%; ... b) rezistenta - 25%; ... c) proba/ramura sportiva - 50%. ... Sistemul de evaluare cuprinde: ● 2 probe: 1. alergarea de rezistenta 800 m fetele şi 1000 m baietii; 2. doua probe de forta, din cele 8 (opt) propuse; Candidatul(a) opteaza şi sustine în examen un cuplu de doua probe, vizand doua regiuni musculare diferite; ● o ramura/proba sportiva, la alegere, dintre cele prevăzute în programele de educatie fizica şi sport. Probele de evaluare, baremele de performanţă şi echivalarea lor în note sunt cuprinse în anexa nr. 1. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI 1. Nu pot opta pentru susţinerea, examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica şi sport elevii care au fost scutiti medical pe unul sau ambele semestre din ultimul an de studii. 2. Exprimarea optiunii candidaţilor pentru susţinerea probei practice de educatie fizica în cadrul examenului de bacalaureat, se face pe fise individuale în termenul prevăzut de Regulament, care vor fi depuse la secretariatul liceului. O dată cu înscrierea candidaţilor la examen se va depune în mod obligatoriu avizul medical emis cu cel mult o luna inaintea începerii sustinerii probelor. 3. Corespunzător optiunilor elevilor, consemnate în fisele individuale depuse la secretariat, se vor constitui grupe formate din elevi care au optat pentru examinare la aceeasi ramura/proba sportiva. Din acestia se constituie grupe de examinare formate din 12-14 elevi, separat pe sexe, iar în cazul în care numărul este mai mic, se constituie o grupa mixta. Ordinea de sustinere a probelor de bacalaureat ester proba/ramura sportiva, probele de forta şi în final probele de rezistenta. Dacă în ziua examenului se înregistrează temperaturi de peste +28 grade Celsius, comisia, la solicitarea elevilor, poate programa susţinerea probei de rezistenta în seara zilei de examen sau a doua zi dimineata. Candidatul care se accidenteaza pe parcursul desfăşurării unei probe şi nu se prezinta la celelalte probe este declarat "respins". Dacă elevul accidentat se prezinta la urmatoarele probe şi începe execuţia, după care abandoneaza, acesta va fi apreciat cu nota 1 (unu). Transmiterea optiunilor elevilor la comisia Judeteana se va face pe probe şi ramuri sportive. 4. Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica şi sport se organizeaza şi se desfăşoară în liceul respectiv, în situatia când, parţial sau total, baza tehnico-materiala este improprie desfăşurării examenului la proba sportiva, se solicita sprijinul comisiei judetene pentru ca aceasta să se desfăşoare pe cea mai apropiata baza sportiva care indeplineste conditiile necesare. 5. Conducerea liceului va asigura amenajarea bazei sportive necesare desfăşurării examenului, cat şi a materialelor didactice, instalaţiilor, aparatelor şi a instrumentelor de masurare. 6. Unitatea scolara ai carei elevi sustin proba practica de educatie fizica şi sport la examenul de bacalaureat are obligaţia de a asigura pe toata perioada desfăşurării probelor asistenţă medicală autorizata. De asemenea, se vor lua masurile necesare ca pe baza sportiva, în timpul examenului, accesul persoanelor straine să fie interzis. 7. Subcomisia de examen la educatie fizica şi sport este compusa din patru cadre didactice de specialitate, din care doi sunt examinatori, unul este secretar şi unul care indeplineste functii organizatorice şi tehnice. DESCRIEREA PROBELOR 1. Flotari: ● din pozitia culcat facial cu sprijin pe palme şi pe varfurile picioarelor, indoirea bratelor până la apropierea pieptului de sol şi revenire în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii. 2. Flotari cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastica: ● din pozitia culcat facial cu sprijinul mainilor pe sol şi cu varful picioarelor pe banca de gimnastica, indoirea bratelor până la apropierea pieptului de sol şi revenire în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii. 3. Tractiuni din atarnat la bara fixa: ● din pozitia atarnat la bara fixa, priza libera cu corpul intins şi stabil, indoirea bratelor până când barbia depăşeşte nivelul barei şi revine în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii corecte. 4. Mentinut în atarnat la bara fixa: ● din pozitia atarnat la bara fixa, cu bratele indoite şi barbia situata deasupra barei, priza libera. ● Se înregistrează timpul cat executantul menţine aceasta pozitie. 5. Ridicarea picioarelor intinse din atarnat: ● din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, priza posterioara, ridicarea picioarelor intinse la orizontala şi revenire la pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii corecte. 6. Ridicarea trunchiului din asezat pe banca: ● din pozitia asezat pe banca dispusa transversal, cu genunchii indoiti, talpile pe sol cu varfurile fixate sub sipca de jos a scarii fixe, cu palmele la ceafa, coborarea trunchiului sub nivelul bancii şi revenire în sezand, atingand genunchii cu coatele. ● Se înregistrează numărul de executii. 7. Ridicarea simultana a trunchiului şi picioarelor intinse, din culcat dorsal: ● din pozitia culcat dorsal cu bratele intinse în prelungirea corpului, ridicarea simultana a trunchiului şi picioarelor intinse, atingand cu palmele varfurile picioarelor şi revenire în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii. 8. Extensia trunchiului din culcat facial: ● din pozitia culcat facial cu palmele la ceafa, cu gleznele fixate pe sol, extensii ale trunchiului, capul depasind înălţimea unei bănci de gimnastica situata, ca reper, în fata executantului şi revenirea în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii. 9. Extensii ale trunchiului din culcat facial cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal: ● din pozitia culcat facial, sprijinit cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal, palmele la ceafa, gleznele fixate pe sol, capul coborat la nivelul solului, extensii ample ale trunchiului şi revenire în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii. 10. Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastica, cu trunchiul în afara acesteia: ● din pozitia culcat facial pe lada de gimnastica cu trunchiul inafara acesteia, indoit la 90 grade, fixat la glezne, palmele la ceafa, ridicarea trunchiului deasupra nivelului lazii şi revenire în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii. 11. Saritura în lungime de pe loc: ● din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, pe un marcaj trasat pe sol. Se acorda doua încercări consecutive şi se înregistrează saritura cea mai lunga. 12. Triplusalt de pe loc: ● din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe un picior, desprindere de pe acesta şi aterizare pe celalalt picior, desprindere de pe acesta şi aterizare pe un spatiu amenajat (groapa de sarituri, saltea etc.). ● Se înregistrează lungimea integrală a sariturii. 13. Impingeri pe un picior la scara fixa: ● din stand sprijinit pe un picior pe treapta a IV-a de sus a scarii fixe, apucand cu palmele prima sipca de sus. Indoirea piciorului de sprijin concomitent cu intinderea bratelor, piciorul liber coborand intins pe lângă scara fixa şi revenire în pozitia initiala. ● Se înregistrează numărul de executii pe un picior şi, după o pauza se reia execuţia cu celalalt picior. 14. Alergarea de rezistenta, 800 m fete; 1000 m baieti: ● se alearga pe un teren masurat şi marcat, pe grupe de cate 12-15 elevi, plutonul de alergatori fiind permanent în campul vizual al comisiei de examinare. Se înregistrează individual timpul de parcurgere a distantei. Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciaza cu nota 1 (unu). 15. Alergarea de viteza 50 m, cu start de jos: ● se alearga pe serii de cate doi candidati, pe culoare trasate, inregistrandu-se timpul realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor până la depăşirea cu pieptul a liniei de sosire. 16. Saritura în lungime cu elan: ● se desfăşoară la groapa de sarituri, cu nisip afanat. Bataia se realizează intr-un spatiu delimitat, trasat prin doua linii paralel situate la distanta de 0,60 m una fata de cealalta. Lungimea sariturii se masoara de la varful piciorului de bataie până la ultima urma dinspre prag, lasata pe nisip. ● Se acorda doua încercări cu pauza între ele. 17. Saritura în înălţime: ● se respecta prevederile regulamentului oficial de atletism, cu exceptia numarului de încercări la fiecare înălţime a stachetei. Se permit doua încercări la fiecare înălţime. 18. Aruncarea greutatii: ● se executa din cercul de aruncare sau dinapoia unei linii trasate pe sol, pe un spatiu marcat. Greutatea are 4 kg la fete şi 7,257 kg la baieti. Candidatul poate executa aruncarea de pe loc sau cu elan, prin procedeul tehnic preferat. ● Se acorda doua încercări consecutive. Gimnastica acrobatica: ● candidatul efectueaza un exercitiu liber ales la sol cuprinzand obligatoriu următoarele elemente acrobatice: a) la fete: stand pe maini rostogolire; rasturnare laterala; stand pe omoplati; podul de sus; ... b) la baieti: stand pe cap; stand pe maini rostogolire, rasturnare laterala; rostogolire înainte din departat în departat. ... 19. Jocul sportiv BASCHET ● Structura tehnico-tactica: pasa oblic înainte către un partener, deplasare, prindere, oprire, dribling şi aruncare la cos din dribling (fetele) şi din saritura (baietii). Se acorda doua încercări. HANDBAL ● Structura tehnico-tactica: culegerea mingii de pe semicercul propriu, pasa la un partener situat lateral la linia de centru, alergare, prindere, dribling şi aruncare la poarta din saritura (baietii) şi prin procedeul preferat (fetele). Se acorda doua încercări. FOTBAL ● Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane, situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa la un partener situat lateral, alergare, preluarea balonului şi tras la poarta din afara semicercului de 6 m. Se acorda doua încercări. VOLEI ● Structura tehnico-tactica: serviciu, preluare din minge aruncata peste fileu, către un ridicator aflat în zona 2, lovitura de atac (procedeu la alegere) din minge ridicata de acesta, se acordă doua încercări. DESCRIEREA NOTARII Cei doi examinatori vor aprecia concomitent fiecare candidat, transmitand imediat rezultatul secretarului de examen. La probele care se înregistrează performante intermediare celor prevăzute în tabelul din anexa nr. 1, notarea se face acordandu-se 0,50 puncte (în favoarea candidatului) pentru fiecare jumătate din intervalul cuprins între doua note intregi. Exemplu: Greutate baieti: 6.00 m = nota 5 6.01-6,25 m = nota 5,50 6,26-6,50 m = nota 6,00 Rezistenta fete: 3 min. 50 sec. = nota 5,00 3 min. 49 sec. - 3 min. 47 sec. = nota 5,50 3 min. 46 sec. - 3 min. 45 sec. = nota 6,00 Flotari baieti: 8 flotari = nota 5,00 9 flotari = nota 5,50 10 flotari = nota 6,00 Atletism Candidatii sustin o proba la alegere din cele menţionate în anexa nr. 1. Secretarul transforma în nota performanta realizata de candidat la proba pentru care a optat. Gimnastica Candidatii sustin un exercitiu liber ales la sol. Joc sportiv Candidatii sustin o structura tehnico-tactica. La gimnastica şi jocuri sportive examinatorii apreciaza execuţia candidaţilor, individual, cu note intregi, diferenţa între notele acordate fiind mai mica decat un punct. Nota finala este media aritmetica a notelor celor doi examinatori. Nota finala se calculeaza după cum urmeaza: nota medie de la cele doua probe de forta se aduna cu nota de rezistenta şi se imparte la 2. Nota obtinuta se aduna cu nota de la proba/ramura sportiva şi se imparte la doi obtinandu-se media finala care se trece în fisa individuala (anexa nr. 2). Vezi exemplu pentru notarea unui candidat. Din cele 20 de probe prevăzute de programa, dintre care candidatul va alege şi sustine 3 probe, evaluarea nu ridica probleme la 18 dintre acestea, deoarece ele sunt masurabile, în secunde, metri şi numar de executii, fiecarui rezultat obţinut corespunzandu-i o nota. Pentru probele de gimnastica acrobatica, handbal, fotbal, volei şi baschet, notarea se face pe baza observarii executiei. Nota acordată de fiecare dintre cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea şi/sau eficienta structurilor. În cazul acestor probe, pentru a asigura un caracter unitar al notarii se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare: Gimnastica acrobatica: - neexecutarea unui element acrobatic obligatoriu = 1,5 p. - execuţia cu greseli a elementului acrobatic obligatoriu = 0,5 p. - lipsa cursivitatii şi expresivitatii exercitiului integral = 1,0 p. Handbal: - imprecizia pasei = 1,0 p. - scaparea mingii la prindere = 1,0 p. - dribling insuficient controlat = 0,5 p. - pierderea mingii din dribling = 1,0 p. - aruncarea în afara portii = 1,5 p. - comiterea de pasi = 1,0 p. - aruncare lipsita de forta = 1,5 p. - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p. - ritm lent de execuţie a structurii = 1,0 p. Fotbal: - scaparea unui jalon la conducerea mingii printre acestea =1,0 p. - control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,5 p. - ritm lent al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p. - pasa imprecisa = 1,0 p. - preluare imprecisa = 1,0 p. - sut la poarta în afara spatiului acesteia = 1,4 p. - forta scazuta a sutului la poarta = 1,0 p. - discontinuitate şi ritm lent de execuţie a structurii = 1,0 p. Volei: - serviciul în fileu = 1,0 p. - serviciul în afara terenului = 1,0 p. - preluare imprecisa = 0,5 p. - preluare gresita = 1,5 p. - lovitura de atac în fileu = 2,0 p. - lovitura de atac în afara terenului = 2,0 p. - lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p. Baschet: - imprecizia pasei = 1,0 p. - scaparea mingii la prindere = 1,0 p. - oprire incorecta, comitere de pasi = 1,0 p. - dribling insuficient controlat = 0,5 p. - comiterea de dublu - dribling = 1,0 p. - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p. Fete - aruncare la cos din dribling precedata de oprire = 1,0 p. - aruncare la cos din dribling cu comitere de pasi = 1,0 p. - aruncare la cos din dribling fără a inscrie cos = 1,5 p. Baieti - aruncare din saritura fără a realiza desprinderea de pe ambele picioare = 1,0 p. - aruncare din saritura cu comitere de pasi = 1,0 p. - aruncare din saritura fără a inscrie cos = 1,5 p. La toate probele de joc sportiv: - candidatii vor putea beneficia de doua încercări succesive, notandu-se execuţia cea mai buna; - fiecare candidat îşi va alege pasatorul dintre colegii de grupa, iar în lipsa acestora comisia va desemna un pasator; - dacă execuţia este stanjenita sau întreruptă din vina pasatorului, comisia va dispune reluarea acesteia fără a depuncta candidatul; - pasatorii vor fi plasati intr-un cerc cu raza de un metru, trasat: a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (handbal, fortbal, baschet); ... b) în centrul zonei 2 la volei; ... - candidatii vor începe execuţia: a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu, (baschet); ... b) de pe centrul liniei semicercului de 6 m (handbal); ... c) de la linia de poarta (fotbal); ... d) din centru terenului, zona 6 (volei); ... - probele se vor sustine: a) la baschet, cu inele situate la înălţime regulamentara (3.05 m); ... b) la handbal, cu mingi de dimensiuni specifice fetelor şi baietilor; ... c) la volei, cu fileele situate la inaltimi regulamentare pentru, fete şi baieti; ... d) pe teren de handbal, la fotbal. ... ● Pentru asigurarea transparentei totale a examenului şi eliminarea stresarii candidaţilor, după flecare proba sustinuta, secretarul comisiei, la incheierea examinarii grupei respective, va comunică notele obtinute. TABEL 1 Nr
Proba
Perf.
Nota
Nota
la
forta
Nota la
rezis. +
forta
Media
finala
1.
2.
Alergare de rezistenta 800 m
Flotari
3 min.
45 sec
7
6
7
6,75
Extensii trunchi din culcat
facial
35
8
7,5O
7,87
3.
Structura tehnico-tactica
la volei
9
ANEXA 2 Nr.
Probe de examen
Cui se
adreseaza
proba
Optiunea
Rezultat
Nota
1
Mentinut din atarnat la bara fixa
F
2
Flotari
F
3
Tractiuni din atarnat la bara fixa
B
4
Flotari cu picioarele sprijinite pe
banca de gimnastica
B
5
Ridicarea picioarelor intinse din
atarnat la scara fixa
F - B
6
Ridicarea trunchiului din asezat pe
banca de gimnastica
F
7
Ridicarea simultana a trunchiului şi
picioarelor intinse din culcat dorsal
B
8
Extensia trunchiului din culcat
facial
F - B
9
Extensii ale trunchiului din culcat
facial cu bazinul pe banca de
gimnastica
F
10
Extensii ale trunchiului din culcat
facial pe lada de gimnastica
B
11
Saritura în lungime de pe loc
F - B
12
Impingere pe un picior sprijinit în
scara fixa
F
13
Triplu salt de pe loc
B
14
Alergarea de rezistenta 800 m fetele
- 1000 m baietii
F - B
RAMURI/PROBE SPORTIVE
15
Alergare de viteza 50 m cu start de
jos
F - B
16
Saritura în lungime cu elan
F - B
17
Saritura în înălţime
F - B
18
Aruncarea greutatii 4 kg fete;
7,257 kg baieti
F - B
19
Gimnastica acrobatica
F - B
20
Baschet
F - B
21
Fotbal
B
22
Handbal
F - B
23
Volei
F - B
Optiunile elevului se marcheaza cu semnul X în dreptul probei respective.
+
Anexa 1 *Font 7* ┌────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐ │ Probe de │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │ │ evaluare ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤ │ │B │F │B │F │B │F │B │F │B │F │B │F │B │F │B │F │B │F │B │F │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Menţinut │- │Sub │- │14" │- │16" │- │18" │- │20" │- │22" │- │24" │- │26" │- │28" │- │30" │ │ în atârnat │ │14" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Flotări │- │Sub │- │2 │- │3 │- │4 │- │5 │- │6 │- │7 │- │8 │- │9 │- │10 │ │ │ │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Tracţiuni │Sub │- │4 │- │5 │- │6 │- │7 │- │8 │- │9 │- │10 │- │11 │- │12 │- │ │din atârnat │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Flotări cu │Sub │- │10 │- │12 │- │14 │- │16 │- │18 │- │20 │- │22 │- │24 │- │26 │- │ │ picioarele │10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ sprijinite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ pe bancă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Ridicarea │Sub │1 │4 │2 │5 │3 │6 │4 │7 │5 │8 │6 │10 │7 │12 │8 │14 │9 │16 │10 │ │picioarelor │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întinse din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ atârnat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Ridicarea │- │Sub │- │10 │- │12 │- │14 │- │16 │- │18 │- │20 │- │22 │- │24 │- │26 │ │trunchiului │ │10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ din aşezat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ pe bancă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Ridicarea │Sub │- │4 │- │6 │- │8 │- │10 │- │12 │- │14 │- │16 │- │18 │- │20 │- │ │simultană a │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │trunchiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │picioarelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Extensia │Sub │Sub │20 │6 │25 │10 │30 │15 │35 │20 │40 │25 │45 │30 │50 │35 │55 │40 │60 │45 │ │trunchiului │20 │6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ din culcat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ facial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Extensia │- │Sub │- │8 │- │10 │- │12 │- │14 │- │16 │- │18 │- │20 │- │22 │- │24 │ │trunchiului │ │8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ din culcat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ facial cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ bazinul pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ bancă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Extensia │Sub │- │8 │- │10 │- │12 │- │14 │- │16 │- │18 │- │0 │- │22 │- │24 │- │ │trunchiului │ 8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ din culcat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ facial pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ladă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Săritura │Sub │Sub │210 │160 │215 │165 │220 │170 │225 │175 │230 │180 │235 │185 │240 │190 │245 │195 │250 │200 │ │ în lungime │210 │160 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ de pe loc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Triplu salt │Sub │- │4,00 │ - │4,25 │ - │4,50 │ - │5,00 │0 - │5,50 │- │6,00 │- │6,50 │- │7,00 │- │7,50 │- │ │ de pe loc │4 m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Împingeri │Sub │Sub │- │6+6 │- │8+8 │- │10+10│- │12+12│ - │14+14│- │16+16│- │18+18│- │20+20│- │22+22│ │pe un picior│6+6 │6+6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Alergare de │peste│peste│4'00"│4'05"│4'00"│4'00"│3'55"│3'55"│3'50"│3'50"│3'45"│3'45"│3'40"│3'40"│3'35"│3'35"│3'30"│3'30"│3'25"│3'25"│ │ rezistenţă │4'10"│4'10"│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 800-1000 m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Alergare de │peste│peste│7,5 │8,6 │7,4 │8,5 │7,3 │8,4 │7,2 │8,3 │7,1 │8,2 │7,0 │8,1 │6,9 │8,0 │6,8 │7,9 │6,7 │7,8 │ │viteză 50 m │7,6 │8,7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Săritură în │Sub │Sub │4,00 │3,20 │4,10 │3,30 │4,20 │3,40 │4,30 │3,50 │4,40 │3,60 │4,50 │3,70 │4,60 │3,80 │4,70 │3,90 │4,80 │4,00 │ │ lungime cu │4,00 │3,20 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ elan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Săritură în │Sub │Sub │1,20 │0,85 │1,25 │0,90 │1,30 │0,95 │1,35 │1,00 │1,40 │1,05 │1,45 │1,10 │1,50 │1,15 │1,55 │1,20 │1,60 │1,25 │ │ înălţime │1,20 │0,85 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ Aruncarea │Sub │Sub │4,50 │3,50 │5,00 │4,00 │5,50 │4,50 │6,00 │5,00 │6,50 │5,50 │7,00 │6,00 │7,30 │6,50 │7,60 │7,00 │8,00 │7,30 │ │greutăţii 4 │4,50 │3,50 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ kg. fete; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 7,257 kg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ băieţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤ │ Gimnastică │ │ │acrobatică* │ │ ├────────────┤ │ │ Structura │ * Se apreciază, cu note întregi, calitatea execuţiei. │ │tehnică din │ │ │ jocul │ │ │ sportiv* │ │ └────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ECONOMIE BACALAUREAT 2002 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Economia are statut de disciplina optionala. Economia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil şi specializare. Proba de examen la Economic este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. OBIECTIVE DE EVALUARE Candidatii vor fi capabili sa: 1. defineasca notiuni/concepte; 2. identifice notiuni/concepte în definitii date; 3. enumere trasaturi/caracteristici/factori/conditii ale unor fapte/fenomene/procese economice; 4. utilizeze formule şi indicatori economici; 5. caracterizeze comparativ fapte/fenomene/procese economice; 6. estimeze evolutia unui indicator economic intr-un context dat; 7. analizeze fapte/fenomene/procese economice; 8. rezolve probleme cu continut economic şi sa interpreteze rezultatul obţinut; 9. interpreteze informaţii economice date în limbaj natural/numeric/grafic; 10. construiasca exemple de situatii economice (cu/fără valori numerice) pentru a ilustra caracteristici/teorii/legi/interactiuni/tendinte în evolutia unui fenomen economic; 11. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date; 12. utilizeze corect limbajul de specialitate. III. CONTINUTURI 1. Nevoile şi resursele. Activitatea economica 1.1. Nevoile şi activitatea umana* 1.2. Resursele şi limitele lor 1.3. Rationalitatea utilizarii resurselor 2. Economia, o realitate diversa 2.1. Economia naturala şi economia de schimb 2.2. Caracteristicile economiilor moderne* 3. Economia de piaţa 3.1. Proprietatea 4. Banii 4.1. Originea, evolutia şi functiile banilor 4.2. Masa baneasca şi puterea de cumparare a monedei 4.3. Convertibilitatea monedei* 5. Factorii de productie 5.1. Ce sunt factorii de productie? 5.2. Munca 5.3. Natura 5.4. Capitalul 6. Utilizarea factorilor de productie. Costul 6.1. Combinarea factorilor de productie* 6.2. Costul productiei 7. Productivitatea 7.1. Productivitatea 7.2. Formele productivitatii* 8. Consumatorul şi utilitatea economica 8.1. Utilitatea economica 9. Piaţa 9.1. Ce este piaţa? 9.2. Cererea* 9.3. Oferta* 9.4. Preţul şi echilibrul pieţei 10. Concurenta 10.1. Cum se manifesta concurenta? 10.2. Piaţa cu concurenta perfecta* 10.3. Piaţa cu concurenta imperfecta* 10.4. Strategii concurentiale* 11. Piaţa monetara 11.1. Cererea şi oferta monetara 11.2. Piaţa monetara şi disponibilitatile banesti* 12. Piaţa capitalurilor 12.1. Acţiuni şi obligaţiuni 12.2. Formele pieţei financiare 12.3. Rolul bursei de valori* 13. Piaţa forţei de muncă. Salariul 13.1. Cererea şi oferta de muncă 13.2. Salariul 14. Profitul 14.1. Profitul, rezultat din acţiuni economice 14.2. Posesorii factorilor de productie şi profitul* 15. Venitul, consumul şi investiţiile 15.1. Rezultatele activităţii economice* 15.2. Venitul şi consumul 15.3. Economiile şi investiţiile* 16. Somajul 16.1. Ce este somajul? 16.2. Diminuarea somajului şi a efectelor sale* 17. Inflatia 17.1. Ce este inflatia? 17.2. Mecanismele inflatiei 17.3. Măsuri antiinflationiste* 18. Fluctuatiile activităţii economice 18.1. Ciclul economic şi fazele sale 18.2. Politici anticiclice* 19. Piaţa mondiala 19.1. Piaţa mondiala şi formele ei 19.2. Comertul international* 19.3. Eficienta comerţului exterior* 20. Piaţa schimburilor valutare 20.1. Cererea, oferta şi cursul 20.2. Operatii pe piaţa schimburilor NOTA ● Temele fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat economia 1 ora pe săptămâna, cat şi a celor care au studiat 2-3 ore pe săptămâna. ● Temele marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat al elevilor care au studiat economia 2-3 ore pe săptămâna. ● Manualul recomandat: ECONOMIE, manual pentru licee şi scoli normale, E.D.P., Bucureşti, 1998; autorii P. T. Ghita, M. Cosea, I.Gavrila, D. Nitescu, C. Popescu. IV. PROBA DE EXAMEN Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter economic sau de la un numar dat de notiuni specifice economiei) etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut. Proba scrisa la Economie ● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. ● Calculele se efectueaza cu doua zecimale. I. A. Definiti cursul de schimb. 4 puncte B. Menţionaţi patru factori care determina permanenta modificare a cursului de schimb al unei monede naţionale. 8 puncte C. Precizati trei conditii pe care trebuie să le indeplineasca o tara ca premise ale trecerii la convertibilitate a monedei sale naţionale. 6 puncte II. Fie urmatoarele notiuni: "sanatatea" economica a firmei, productivitatea muncii, costul de productie. Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text de aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor specific economiei. 13 puncte III. Analizati elementele fundamentale, absolut necesare pentru definirea pieţei. 15 puncte IV. Notiunea generica de bani sau moneda desemneaza bancnotele, moneda metalica, moneda scripturala şi alte instrumente, având forme şi denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care sunt general acceptate pentru schimburi şi plati intr-un spatiu economic dat. A. Enumerati patru functii ale banilor. 4 puncte B. Construiti un exemplu simplu, cu valori numerice, prin care să ilustrati evolutia puterii de cumparare a banilor în situatia în care masa monetara creşte peste nevoile economiei. 8 puncte C. Precizati doua consecinte pe care le genereaza, la nivelul comportamentului şi optiunilor agentilor economici, pierderea increderii în moneda naţională. 4 puncte V. În primul semestru al anului 2000 o firma a produs 2000 de piese, având urmatoarea structura a costului de productie: 75% din costul productiei au fost salarii directe (salariile personalului administrativ nu vor fi luate în calcul) şi 5% din valoarea capitalului consumat a reprezentat-o amortizarea. Firma a utilizat un capital tehnic de 40 milioane u.m., a avut încasări de 80 milioane u.m., iar rata profitului (calculată la cifra de afaceri) a fost de 20%. În ultimele şase luni ale anului, costurile variabile ale firmei au crescut cu 20%, fata de valoarea initiala, în conditiile cresterii cu acelasi procent a volumului productiei. Sa se calculeze: a) capitalul circulant consumat în fiecare din cele doua perioade de ... activitate a firmei; b) costul marginal. 15 puncte ... VI. Transcrieti pe foaia de examen tabelul de mai jos: Timp
(T)
Preţul
(u.m./buc.)
Cererea
(buc.)
Oferta
(buc.)
Exces de
cerere
(buc.)
Exces de
oferta
(buc)
T(1)
1000
700
400
300
T(2)
1500
500
-
-
T(3)
2000
400
600
200
T(4)
2500
700
-
400
T(5)
3000
250
-
500
Se cere: A. Completati tabelul. 4 puncte B. Construiti un grafic prin care să ilustrati evolutia cererii şi ofertei în intervalul T(1)-T(5). 5 puncte C. Precizati care este, conform graficului: a) cantitatea de echilibru; ... b) preţul ce corespunde cantităţii de echilibru. 2 puncte ... D. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii în functie de pret în intervalul T(1)-T(5), precizand şi formula pe baza careia ati realizat calculul. 2 puncte Barem de corectare şi notare la Economie ● Nu se acordă fractiuni de punctaj. I. A. definirea notiunii 4 puncte B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cei patru factori 4x2p= 8 puncte C. cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele trei conditii 3x2p= 6 puncte Total: 18 puncte II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre cele trei notiuni în sens specific economiei 3x1p= 3 puncte - corelatia "sanatatea" economica a firmei-productivitatea muncii 2 puncte - corelatia productivitatea muncii-costul de productie 2 puncte - corelatia "sanatatea" economica a firmei-costul de productie 2 puncte - calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta) 3x1p= 3 puncte - incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct Total: 13 puncte III. - precizarea continutului notiunii de piaţa 2 puncte - definirea pieţei ca: - spatiu economic 2 puncte - loc de intalnire a agentilor economici, în calitatea lor de vanzatori şi cumpărători 2 puncte - loc de intalnire a cererii şi ofertei 2 puncte - loc de formare a pretului 2 puncte - loc de manifestare a concurentei 2 puncte - menţionarea formelor de piaţa delimitate după obiectul lor 1 punct - precizarea diversitatii de situatii privind realizarea raporturilor de schimb 1 punct - caracterizarea sintetica a pieţei 1 punct Total: 18 puncte IV. A. - cate 1 punct pentru precizarea fiecareia dintre cele patru functii 4x1p= 4 puncte B. - prezentarea prin valori numerice a situatiei initiale 3 puncte - menţionarea explicita a faptului ca puterea de cumparare a banilor scade 2 puncte - prezentarea prin valori numerice a situatiei finale 3 puncte Notă: Punctajul maxim se acordă şi în situatia în care candidatul nu precizeaza explicit scaderea puterii de cumparare a banilor, dar o ilustreaza adecvat prin exemplul cu valori numerice. C. - cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele doua consecinte 2x2p= 4 puncte Total: 18 puncte V. obtinerea: - capitalului circulant în primul semestru (15.200.000u.m.) 5 puncte - capitalului circulant în ultimul semestru (18.240.000u.m.) 5 puncte - costului marginal (31.600 u.m.) 5 puncte Notă: - Se va acorda punctajul maxim în situatia în care candidatul utilizeaza corect formulele necesare şi obtine rezultatul corect, indiferent de metoda de rezolvare folosita. - În situatia în care candidatul face dovada cunoasterii şi utilizarii adecvate a formulelor necesare rezolvarii problemei, dar nu obtine rezultatul corect se va acorda un punctaj general de 10 puncte. Total: 15 puncte VI. A. - precizarea valorilor pentru "Cererea" (500, 300) 1 punct - precizarea valorii pentru "Oferta" (750) 1 punct - precizarea valorii pentru "Exces de cerere" (-) 1 punct - precizarea valorii pentru "Exces de oferta" (-) 1 punct B. construirea graficului 5 puncte C. a) precizarea cantităţii de echilibru (500 buc.) 1 punct b) precizarea pretului de echilibru (1500 u.m.) 1 punct ... D. - precizarea formulei de calcul 1 punct - obtinerea coeficientului 1 punct Total: 13 puncte Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obţinut. PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002 LA LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT - 2002 LA LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA PROBA ORALA OBIECTIVE DE EVALUARE Proba orala Urmareste evaluarea capacităţii de intelegere A unui mesaj scris precum şi a celei de exprimare orala; 1. sa citeasca coerent, fluent, expresiv un text scris; 2. sa dovedeasca înţelegerea unui mesaj scris prin: - raspunsuri la intrebari; - conversatie pe baza textului citit, degajarea sensului contextual, a relatiilor semantice etc. - evidentierea ideii principale a textului; 3. sa descrie un obiect sau o persoană pe baza unui suport iconic; 4. sa sustina o conversatie simpla, centrata pe un act de vorbire, în cadrut careia: - să prezinte/să se prezinte - sa accepte/sa refuze - sa dea/sa ceara informaţii (indicatii) - sa multumeasca/sa răspundă unei multumiri - să se scuze/sa răspundă la scuze - sa exprime opinii, sentimente, preferinte, dorinte, regrete etc. 5. sa comenteze o idee/o tema data, exprimand clar şi coerent un punct de vedere personal; Alegerea textului scris se va face astfel: - pentru biletele ţin A (4-7 ore) un text necunoscut de tip informativ. - pentru biletele ţin B (1-3 ore) un text cunoscut, din cele studiate în manuale. Notă: Pentru limba 1 biletele vor contine subiecte din clasele IX-XII. Pentru limba a doua biletele vor contine subiecte din clasele VIII-XI. Pentru limba a doua minoritati şi limba a treia biletele vor contine subiecte din manualul de clasa a VIII-a. Proba scrisa - va evalua capacitatile de intelegere şi de exprimare scrisa: 1. sa dovedeasca înţelegerea unui text scris, valorificand corect informatia continuta; 2. să efectueze exercitii lexico-gramaticale dovedind cunoasterea vocabularului şi a gramaticii; 3. să se exprime în scris corect, clar şi coerent - sa construiasca un dialog centrat pe un act de limbaj dat (+/- suport iconic) - sa continue un text fragmentat - sa redacteze un subiect (de imaginatie sau de reflectie) sub forma unor diferite tipuri de discurs: descriere (+/- suport iconic:), povestire, caracterizare, scrisoare, articol de presa şi sa-şi exprime un punct de vedere personal, comentariu, argumentare; - sa relateze o intamplare/situatie din experienta personala; - să efectueze o retroversiune. TEMATICA 1. Tu mundo (autorretrato, familia, casa, amigos, aficiones, etc.) 2. La infancia a to largo de lass epocas. (Lazarillo de Tormes, Qucvedo, Baroja) 3. La amistad en la literatura espanola. (Cervantes, J. R. Jimenez) 4. Espana en la creacion de los noventayochistas. 5. El honor y la honra en el teatro del Siglo de Oro. (Lope de Vegas, Calderon) 6. Representantes de la literatura hispanoamericană. (Garcia Marquez, I. Allende). MANUAL cls. a VIII-a (pentru limba a doua, limba a doua minoritati şi limba şi treia) - Los molinos de viento - Miguel de Cervantes Saavedra - El destierro de Mio Cid - Una mujer sensata - Herminio Almendros - Pensando en Brancusi MANUAL cls. a IX-a - Peisajes del alma - Miguel de Unamuno - La picaresca: Lazarillo de Tormes - El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes - Fuenteovejuna - Lope de Vegas - El alcalde de Zalamea - Calderon de la Barca MANUAL cls. a X-a - Durante ei sitio de Zaragoza - Benito Perez Galdos - El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes - Los ojos verdes - Gustavo Adolfo Becquer MANUAL cls. a XI-a - El disputado voto del senor Cayo - Miguel Delibes - Castilla: sus ciudades y su raze - Miguel de Unamuno - Platero y yo - Juan Ramon Jimenez - Relato de un naufrago - Gabriel Garoia Marquez - A un olmo seco - Antonio Machado - Mi adolescencia - Pio Baroja MANUAL cls. a XII-a - Ia vida del Buscon - Francisco de QueVedo - El retablo de las maravillas - Miguel de Cervantes - Peribanez y el Comendador de Ocana - Lope de Vega - El sistema dramatico de Lope de Vega - La case de los espiritus - Isabel Allende GRAMATICA CLASA a VIII a - Adjetivos demostrativos - Futuro perfecto - Concordancia de los tiempos en indicativo - Perifrasis verbales ester, ir, vertir + gerundio - El imperativo negativo - Conmigo, contigo, conaigo - El pronombre mismo, misma, mismos, mismas - El subjuntivo imperfecto - Conjunciories coordinantes - Locuciones conjuntivas coordinantes - La interjection - Pluscuamperfecto de subjuntivo - El pronombre personal reflexivo - Preposiciones simples y dobles - Locuciones prepositivas - La position del adjetivo - La correspondencia de los tempos del subjuntivo - Dejar de, cesar de + infinitivo - Pronombres indefinidos - Romper + a + infinitivo, Andar + gerundio - Uso de la conjuncion şi conditional - El adverbio - Verbos irregulares Clasa a IX-a - Sintaxis de los verbos ser y estar - El acento grafico en espanol - Los pronombres relativos a interrogativos - El numeral y la expresion de la fecha - Preteritos indefinidos irregulares - La apocope - Uso de las preposiciones por, para - Uso del articulo masculino con sustantivos femeninos que empiezan en a o ha acentuada - Futuro perfecto de indicativo - Participios pasados irregulares - La interrogacion y la exclamation Clasa a X-a - Grados de comparacion de los adjetivos - Adjetivos con formas irregulares de comparacion - Posicion del adjetivo - Sustantivos que Gambian de sentido segun el genera - Sustantivos, que Gambian de sentido en plural - Pronombres y adjetivos posesivos - Pronombres de cortesia - El subjuntivo perfecto - El subjuntivo pluscuamperfecto - Adverbios de tiempo - Locuciones adverbiales de tiempo - La comparacion de los adverbios - Las preposiciones a, de, en. - Conjunciones coordinativas - Formacion de palabras mediante derivacion - Abreviaturas espanolas - Sintanis de oracion simple Clasa a XI-a - Liegar + a + infinitivo - El prefijo - în - Acentuacion de algunos verbos tetminados en - iar. El subjuntivo en las oraciones relatives - Valores del presente - La preposicion ante - El infinitivo, complemento directo - La locucion conjuntiva en seguida que - El verbo hacer como impersonal. Estilo descriptivo. Estilo nuntivo - Las preposiciones de - desde - Algunas estructuras concesivas - Mientras (que) - El sufijo - itio, - illa - Uso del infinitivo como equivalente de una oracion condicional - Valores de los futuros - Uso de los preteritos (imperfecto, perfecto, indefinido, pluscuamperfecto) - Construccion del verbo dar con preposiciones - Perifrasis incoativas - Expresiones, modismos BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cei prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele optionale. Examenul de limba engleza va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), numărul de ore studiate pe săptămâna (grupate 5-7 ore, 3-4 ore, 1-2 ore şi minoritati), precum şi obiectivele, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte). II. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: ● sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent şi expresiv (reading skill); ● sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text (reading comprehension) prin exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa; ● sa demonstreze capacitatea de a folosi corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum şi prin rezolvarea itemilor care au drept ţinta acest lucru (communicative exercises: rephrase, replace, fill în, match); ● sa descrie, sa nareze, sa argumenteze (describe, narrate, argue for / against) pe baza unei teme date, astfel încât sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a construi un discurs convingator, logic şi coerent (monologue), sustinut de exemple sau argumente interesante şi relevante. Candidatii se pot referi la texte cunoscute (studiate la clasa), la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta de viaţa. 1.PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: ● sa dovedeasca, capacitatea de a înţelege un text - necunoscut/nestudiat la clasa - (reading comprehension) - prin rezumarea acestuia intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up) ca urmare a selectării ideilor şi elementelor relevante din text (pentru 5-7 ore şi 3-4 ore pe săptămâna); - prin completarea spatiilor goale dintr-un text lacunar (cloze/gap-filing, pentru 1-2 ore şi minoritati); ● sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat, prin construirea unui discurs scris (structured essay + higher literary skills) logic, coerent şi convingator (5-7 ore şi 3-4 ore pe săptămâna); ● sa dovedeasca faptul ca şi-au insusit şi stapanesc vocabularul şi structurile gramaticale studiate (conform programei de limba engleza) prin: - rezolvarea unor exercitii de tip comunicativ (rephrase, multiple choice , match, replace, etc.); - realizarea unei retroversiuni (language transfer); ● sa nareze, sa descrie, sa argumenteze (narration, description, argumentation) pe baza unei teme date (essay writing), indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna. TIPURI DE ITEMI (STRUCTURA SUBIECTELOR) 2. a) PROBA ORALA Indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi: ● itemul unu va consta intr-un text necunoscut (fiction/non-fiction) pe care candidatii îl vor citi corect, fluent şi expresiv; textul va fi apoi interpretat/abordat intr-o maniera personala, astfel încât candidatii sa îşi exprime propriile opinii şi pe care să le sustina cu exemple sau argumente relevante, facand referiri la/asociatii cu alte texte sau cu propria experienta de viaţa. Candidatii vor dovedi astfel ca au atât deprinderea de a citi şi capacitatea de şi înţelege un text (reading skill, reading comprehension), cat şi abilitatea de a vorbi şi comunică în limba engleza (peaking skill); Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala. ● itemul doi va consta din exercitii de tip comunicativ (communicative eexercises: replace, rephrase, fill în, match, choose) - un set de 6-10 propozitii. Se urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a folosi structurile gramaticale şi lexicale studiate conform programei de limba engleza (use of English); Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala. ● al treilea item de pe biletele de examen oral urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a construi un discurs oral (monologue), logic şi coerent, pornind de la o tema data, precum şi capacitatea acestora de a-şi exprima propriile pareri şi judecati de valoare intr-o limbă engleza corecta şi fluenta (speaking skill), precum şi ca stiu sa nareze, sa descrie, sa argumenteze pro/contra (higher skills). Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala. Se vor acorda 10 puncte (1O%) din oficiu. Punctajul maxim al probei este de 100 puncte. 2. b) PROBA SCRISA În functie de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor avea de tratat un set de cinci itemi (5-7 ore şi 3-4 ore pe săptămâna) sau patru itemi şi minoritati). ● itemul unu va consta intr-un text necunoscut: 1. pe care candidatii (5-7 şi 3-4 ore/săptămâna) vor fi solicitati: - sa îl rezume intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up), dovedind astfel capacitatea de a înţelege un text necunoscut (reading comprehension), prin selectarea ideilor şi elementelor relevante din text; Ponderea acestui subiect va fi de 10% din nota finala. - sa scrie un eseu (essay writing): pornind de la textul dat şi în functie de tipul acestuia (fiction, non-fiction), candidatii (5-7 ore) vor fi solicitati sa scrie un eseu structurat (care să conţină point of view, character, atmosphere, setting, style - după caz), dar şi sa-şi exprime parerile personale (5-7 şi 3-4 ore) despre conţinutul textului în general, sau despre o anumita parte/idee din acesta. Se urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a înţelege un text (reading comprehension), de a-i analiza şi interpreta (higher literary skills), precum şi de a se exprima în scris, intr-o limbă corecta din punct de vedere gramatical şi lexical pe tot parcursul comunicarii (writing skill); Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala. 2. pentru 1-2 ore şi minoritati, deprinderea de a citi şi capacitatea de a înţelege un text (reading comprehension) se vor verifica prin completarea spatiilor goale din textul (lacunar) respectiv (cloze, gap-filling); Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala. ● itemul trei (pentru 5-7 şi 3-4 ore) / doi (1-2 ore şi minoritati), urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a face un transfer lingvistic (language transfer) prin traducerea unui text (ne)literar (5-7 şi 3-4 ore) sau a unui set de cinci - zece fraze (1-2 ore şi minoritati). Se va urmări folosirea corecta a structurilor gramaticale şi lexicale, a ortografiei şi punctuatiei (ca şi la restul itemilor, de altfel), precum şi a unui stil adecvat; Ponderea acestui subiect va fi de 15-20% din nota finala. ● itemul patru (5-7 şi 3-4 ore) / trei (1-2 ore şi minoritati) - valabil pentru toate profilurile - va consta din exercitii de tip comunicativ (rephrase, replace, multiple choice, etc.), un set de 5-10 propozitii/fraze; Ponderea acestui subiect va fi de 15-2O% din nota finala. ● itemul cinci (5-7 şi 3-4 ore) / patru (1-2 ore şi minoritati) va consta în scrierea unui eseu liber (essay writing); candidatii vor avea de construit un discurs scris logic, coerent şi convingator pe baza unei teme date. Se urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a comunică intr-o engleza corecta din punct de vedere gramatical, lexical şi ortografic (writing skill), folosind atât un stil adecvat şi exemple relevante, cat şi abilitati superioare de compozitie (higher literary skills), care să le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze. Ponderea acestui subiect va fi de 30-40% din nota finala. Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu. Punctajul maxim al probei este de 100 puncte. III. CONTINUTURI 1. STRUCTURI GRAMATICALE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat structurile lexicale, morfologice, sintactice şi semantice studiate - conform programei de limba engleza. 2. TEXTE Textele selectate (fiction, non-fiction) nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba engleza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5-7 ore pe săptămâna la minoritati. Acestea vor fi extrase din diferite cărţi, ziare şi reviste englezesti şi americane. 3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta umana în general: family, education, mass media (radio, television, newspapers), cinema, theatre, music, sports, hobbies, fashion, food, health, science, human relationships, human progress. IV. PRECIZARI 1. Timpul de lucru este: a) proba orala: 15 minute; ... b) proba scrisa: 3 ore. ... 2. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se familiarizeze cu diferite genuri şi stiluri (literare / neliterare); - sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut; - sa-şi imbogateasca cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia britanica şi americana; - sa-şi imbogateasca vocabularul; - sa-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi sa şi le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze şi sa interpreteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - sa comunice şi să se exprime mai bine oral şi în scris. BACALAUREAT 2002 PROGRAME DE RELIGIE PENTRU SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE, PE CULTE 1. BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ Liceele teologice ortodoxe TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 1. DOGMATICA ORTODOXA 1. Despre religie (originea, religiei, fiinta religiei, teorii despre originea, şi fiinta religiei). 2. Argumente rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu; generalitati; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalitatii, b) argumentul miscarii, c) argumentul contingenţiei, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic. 3. Revelatia, dumnezeiasca (Revelatia naturala şi supranaturala) 4. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura, şi talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura şi Sfanta Traditie, aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie şi Sfanta Biserica (deosebiri confesionale). 5. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, apofatica şi catafatică; cunoasterea lui Dumnezeu în imprejurarile concrete ale vietii). 6. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta şi lucrarile lui Dumnezeu; obarsia divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale). 7. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi în Sfanta Scriptura; formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza şi apropriere; invatatura despre falioque şi combaterea acesteia). 8. Crearea, lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura şi functia ingerilor; numărul şi ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor). 9. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism şi evolutionism). 10. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului). 11. Starea originara a omului - deosebiri confesionale. 12. Caderea omului în pacat (originea şi fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc şi deosebiri confesionale). 13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii şi combaterea lor). 14. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; Intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica şi urmarile ei dogmatice; chenoza). 15. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea şi aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea mortii şi Invierii Domnului). 16. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfant; relaţia dintre Hristos şi Duhul Sfant în iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele şi darurile Sfantului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului - interconfesional). 17. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional). 18. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale. 19. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica). 20. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credinciosilor). 21. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte şi judecata particulara; starea sufletelor după moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor şi judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfârşitul lumii - cer nou şi pamant nou; viaţa de veci). BIBLIOGRAFIE Pr. Prof. dr. I.Zagrean, Teologia Dogmatica - manual pentru Seminariile Teologice, Ed. Inst. Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti - 1991 (reeditat, Cluj-Napoca, 1997). 2. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE 1. Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice. 2. Marturii arheologice despre raspandirea, crestinismului pe teritoriul tarii noastre. 3. Viaţa crestina în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor. 4. Viaţa bisericeasca a românilor în sec. VII-XIV. 5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahieie. Mitropolia Severinului. 6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV-XV. 7. Viaţa bisericeasca în Transilvania în sec. XIV - XV. 8. Viaţa monahala la români în sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante. 9. Viaţa bisericeasca în cele trei tari romanesti în sec. al XVI-lea. 10. Tiparul în Tara Romaneasca şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi. 11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil şi Stefan. 12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam şi Teodosie. Biblia de la Bucureşti. 13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei. 14. Mitropolitul Petru Movila şi Sinodul din Iasi. 15. Mitropolitii Ilie Iorest şi Simion Stefan ai Transilvaniei. 16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei. 17. Mitropolitul Dosofitei al Moldovei. 18. Mitropolitul Antim Ivireanul. 19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698-1701. 20. Lupta clerului şi a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea. 21. Biserica din Tara Romaneasca în timpul regimului fanariot. Mitropoliti şi Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii. 22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati. 23. Viaţa monahala în tarile române în sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie şi ucenicii lui. 24. Mitropolitul Veniamin Costachi. 25. Mitropolitul Andrei Saguna. 26. Biserica din România între anii 1859-1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei. 27. Biserica Ortodoxa Română în perioada 1918-1944. Patriarhii Miron Cristea şi Nicodim Munteanu. 28. Biserica Ortodoxa Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu. BIBLIOGRAFIE Pr. Prof. dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV. Galaţi, 1997 (se pot folosi la nevoie şi editiile anterioare). 2. BISERICA ROMANO-CATOLICA a. Liceele teologice romano-catolice (limba de predare maghiara) DOGMATICA 1. Omul. Istoria autointerpretarii omului. Persoana umana. 2. Revelarea lui Dumnezeu în istorie. Preistoria revelatiei, Iisus în fata istoriei. 3. Evenimentul Iisus Cristos. 4. Iisus. Invatatura lui Iisus. Minunile savarsite, soarta lui Iisus şi cauza lui. 5. Invierea, lui Iisus. Baza credintei, obiectul cel mai important al credintei. 6. Cunoasterea lui Dumnezeu la popoarele pagane, numele lui Dumnezeu, Dumnezeu este total diferit de lumea inconjuratoare, Dumnezeu cel viu, Dumnezeu este trinitar. Ipostaze şi solutii. 7. Tatal Creator: crearea lumii, omul în planul lui Dumnezeu, materia în planul creator a lui Dumnezeu, ingerii în planul creator al lui Dumnezeu, ipostaze şi solutii. 8. Fiul rascumparator: pacatul şi pedeapsa omului. 9. Iisus Cristos: Om-Dumnezeu. Sfanta Fecioara Maria. 10. Spiritul lui Dumnezeu în omul rascumparat. Harul sfintilor, harul ajutator, harul şi libertatea omului. 11. Spiritul lui Dumnezeu în sacramente: painea vietii, celelalte sacramente. 12. Pacatul: ce este pacatul, felurile pacatului, omul crestin şi pacatul. Dumnezeul iubitor. 13. Credinta: importanţă fundamentala a credintei, credinta în noi, pacate împotriva credintei, responsabilitatea fata de credinta. Rugaciunea ca expresie a credintei, sperantei, şi a iubirii. 14. Speranta: legătură dintre credinta şi speranta, puterea formatoare de viaţa a sperantei. 15. Iubirea: Răspuns la iubirea lui Dumnezeu. Iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui. 16. Omul care creează. Cele trei divizari ale lumii. Capacitatea intelectuala şi voinţa libera a omului. Bibliografia: Dogmatica Catolica. Alba-Iulia 1994. LECTURI BIBLICE 1. Poporul lui Dumnezeu şi Biserica. 2. Avram. 3. Moise şi eliberarea din Egipt. 4. Perioada Judecatorilor şi Saul. 5. Regele David şi Solomon. 6. Profetii: Ilie, Isaia şi Ieremia. 7. Perioada captivitatii în Babilon şi istoria de după captivitate. 8. Evangheliile sinoptice: Matei, Marc, Luca. 9. A patra evanghelie, Scrisorile Sfantului Ioan, Apocalipsa. 10. Faptele apostolilor. Impartirea Faptelor Apostolilor. 11. Scrisorile Pauline. Scrisoarea către evrei. 12. Iisus Cristos şi Biserica. 13. Prigonirea crestinilor în Imperiul Roman. 14. Constantin cel Mare şi Edictul de la Milano. 15. Sfantul Benedict şi Ordinul benedictin. 16. Convertirea noilor popoare europene (convertirea neamului nostru). 17. Bisericile orientale. 18. Ordinul din secolul XVI. Reinnoirea catolica. Bibliografia: Istoria poporului lui Dumnezeu, Alba Iulia, 1994. b. Liceele şi seminariile romano-catolice (limba de predare română) STIINTELE BIBLICE: 1. Revelatia. Autorul Bibliei. Inspiratia. 2. Compozitia şi structura Bibliei. 3. Pentateuh - prezentare generală. 4. Cartile istorice ale Vechiului Testament - prezentare generală. 5. Scrierile didactice ale Vechiului Testament - prezentare generală. 6. Miscarea profetica în Israel. Împrejurări istorico-religioase. 7. Profetii nescriitori. 8. Profetii scriitori. 9. Profetiile mesianice din Cartea lui Isaia. 10. Canonul Noului Testament. 11. Cele patru evanghelii. Asemanari şi particularitati. 12. Faptele Apostolilor - prezentare generală. 13. Scrisorile Sfantului Paul - prezentare generală. 14. Cartea Apocalipsului - prezentare generală. CATEHISM 1. Revelarea lui Dumnezeu şi datul revelatiei. 2. Transmiterea revelatiei divine. 3. Dumnezeu Creatorul. 4. Caderea omului. 5. Misterele vietii publice a lui Iisus. 6. Denumirile şi simbolurile Duhului Sfant. 7. Originea, intemeierea şi misiunea Bisericii. 8. Sacramentele iniţierii crestine. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire (casatoria şi preotia) 11. Raportul omului cu Dumnezeu şi cu semenii (decalogul) 12. Rugaciunea în viaţa crestina. 13. Rugaciunea domneasca. ISTORIA RELIGIILOR 1. Definitia, obiectul şi importanţă. Istoriei religiilor. 2. Religia Egiptului antic. 3. Religia asiro-babiloniana. 4. Religiile hinei. Dao în gandirea lui Confucius şi a lui Lua-tzi. 5. Religiile Indiei. Conceptele karma, reincarnare, Nirvana, "trimurti" hindusa. 6. Religia islamica. 7. Religia evreilor în perioada patriarhilor. 8. Religia evreilor în perioada Exodului. 9. Iudaismul. 10. Izvoarele Crestinismului. 11. Biografia lui Isisus Cristos. 12. Situatia Crestinismului în primele trei secole. 13. Formularea doctrinei crestine. 14. Marea schisma, orientala. 15. Martin Luther şi reforma protestanta. 16. Încercări de reconciliere între Roma şi Bizant. 17. Bisericile Ortodoxe. Prezentare generală. 18. Bisericile Protestante. Prezentare generală. 19. Teosofia şi Spiritismul. 20. Crestinismul - religie a mantuirii. 3. BISERICA ROMÂNĂ UNITA CU ROMA (GRECO CATOLICA) Licee greco-catolice I. STUDIUL BIBLIC A. VECHIUL TESTAMENT 1. Introducerea în Vechiul Testament. Inspiratie biblica. 2. Autorii Sfintei Scripturi. 3. Canonul Sfintei Scripturi. 4. Geneza: Facerea lumii, Edenul. 5. Potopul: Noe. 6. Chemarea lui Avram. Timpul patriarhilor. 7. Moise: nasterea, viaţa, chemarea şi activitatea. 8. Exodul:ieşirea din Egipt, Legamantul de pe Muntele Sinai. 9. Perioada Judecatorilor. 10. Domnia lui David. 11. Domnia lui Solomon. 12. Literatura profetica: Prorocul Ilie. 13. Prorocul Isaia. 14. Prorocul Ieremia. 15. Literatura sapientiana: Iov. 16. Cartea Psalmilor. 17. Cantarea Cantarilor. B. NOUL TESTAMENT 18. Introducerea în Noul Testament. 19. Evanghelia după Sfantul Matei (prezentare generală). 20. Evanghelia după Sfantul Marcu (prezentare generală). 21. Evanghelia după Sfantul Luca (prezentare generală). 22. Evanghelia după Sfantul Ioan (prezentare generală). 23. Scrierile pauline (prezentare generală). 24. Nasterea şi copilaria lui Iisus. 25. Inchinarea ingerilor, a pastorilor şi a magilor. 26. Prezentarea lui Iisus în templu. 27. Cuvantarea de pe munte. 28. Parabola semanatorului. 29. Parabola samariteanului. 30. Agonia lui Iisus în Gradina Maslinilor. 31. Patima, moartea şi invierea lui Iisus. II. CATEHISM (teologie dogmatica şi morala) A. TEOLOGIA DOGMATICA 1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei. 2. Crearea omului. Pacatul şi consecintele pacatului. 3. Intruparea, Mantuitorului. Misterele copilariei şi vietii publice. 4. Misterele patimii, mortii şi invierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfant Sfintitorul. 6. Insusirile Bisericii. 7. Organizarea interna a Bisericii. 8. Sacramentele de iniţiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viaţa vesnica: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALA 12. Constiinta morala. 13. Pacatul. 14. Legea morala. 15. Porunca întâi. 16. Porunca a doua şi a treia. 17. Porunca a patra. 18. Porunca a cincea. 19. Porunca a sasea şi a noua. 20. Porunca a saptea şi a zecea. 21. Porunca a opta. 4. BISERICA REFORMATA Licee teologice reformate III. CUNOSTINTE BIBLICE A. VECHIUL TESTAMENT 1. Facerea 2. Facerea omului 3. Caderea în pacat 4. Potopul 5. Chemarea lui Avram 6. Nasterea şi copilaria lui Moise 7. Chemarea lui Moise 8. Trecerea prin Marea Rosie 9. Grija Domnului în pustiu 10. Israel la muntele Sinai 11. Decalogul 12. David şi Goliat 13. Chemarea lui Isaia 14. Isaia despre nasterea regatului Mesiei 15. Chemarea lui Ieremia 16. Chemarea lui Ezechiel 17. Ospatul lui Baltazar 18. Daniel în groapa leilor 19. Ispitirea lui Iov. B. NOUL TESTAMENT 1. Cunoştinţe generale despre Noul Testament 2. Nasterea lui Iisus Hristos 3. Copilaria lui Iisus Hristos 4. Propovaduirea lui Ioan Botezatorul. Botezul lui Iisus Hristos. 5. Ispitirea lui Isisus Hristos. 6. Chemarea celor dintai ucenici 7. Cuvantarea de pe munte 8. Pildele lui Iisus Hristos: - pilda, semanatorului - pilda neghinei şi a graului - pilda fiului risipitor 9. Marturia lui Petru 10. Vindecarea bolnavului din Betesda 11. Pastorul cel bun 12. Tulpina de vie adevarata 13. Minunile lui Iisus Hristos: - înmulţirea painilor - umblarea pe mare - nunta din Canaan 14. Iisus şi Samariteanca 15. Rugaciunea lui Iisus 16. Trimiterea celor 12 ucenici 17. Pilda despre bogatul nemilostiv şi viaţa vesnica. 18. Intrarea în Ierusalim. Izgonirea negustorilor din biserica. 19. Prinderea şi judecarea lui Iisus 20. Moartea şi inmormantarea lui Iisus 21. Invierea Domnului. Iisus se arata la doi ucenici în Emaus 22. Inaltarea Domnului. Alegerea lui Matia 23. Pogorarea Sfantului Duh. Cuvantarea lui Petru. IV. ISTORIA BISERICII REFORMATE 1. Activitatea reformatoare a lui Martin Luther 2. Activitatea reformatoare a lui Ulrich Zwingli 3. Tineretea şi studiile lui Jean Calvin 4. Cuvantarea lui Jean Calvin la deschiderea anului universitar. Fuga lui Jean Calvin. Preselectia protestantilor în Franta. 5. "Institutio Religionis Christianae" 6. Prima perioada de activitate în Geneva lui Jean Calvin. Anii din Strasshurg. 7. A doua perioada de activitate în Geneva Activitatea reformatoare a lui Jean Calvin 8. David Ferencz 9. Karolyi Gaspar 10. Bocskay Istavan 11. Bethlen Gabor 12. I. Rakoczi Gyorgy 13. Ordinul Tolerantei 14. Bisericile protestante în epoca reformelor şi în timpul revolutiei 15. Bisericile protestante în epoca retorsiunilor şi a dualismului 5. BISERICA UNITARIANA Liceele teologice unitariene BIBLIE 1. Facerea lumii: Cain şi Abel 2. Nasterea şi chemarea lui Moise 3. Nasterea şi copilaria lui Iisus 4. Botezarea şi ispita lui Iisus 5. Cuvantarea de pe munte (Matei cap. 5-7) 6. Pildele despre imparatia Domnului (Matei cap. 13, Marcu cap. 4) 7. Pilda talantilor 8. Pilda fiului risipitor 9. Pilda samaritanului 10. Pilda despre lucratorii la vie 11. Pilda robului nemilostiv 12. Prinderea, condamnarea şi moartea lui Iisus. ETICA DOGMATICA 13. Virtuţiile 14. Constiinta 15. Voinţa libera 16. Ocrotirea lumii create 17. Obligaţii fata de Dumnezeu, fata de semeni şi fără de propria persoana 18. ConceptuL familiei 19. Biblia: denumirea, divizarea, conţinutul, traducerea şi valoarea Bibliei 20. Paternitatea lui Dumnezeu 21. Activităţile lui Dumnezeu: Facerea şi providenta 22. Rugaciunea 23. Caracterul şi vocatia omului 24. Pacatul şi iertarea pacatelor 6. BISERICA BAPTISTA Liceele baptiste STUDIUL BIBLIEI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT 1. Genesa: Cartea Inceputurilor 2. Exod: Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau. 3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan 4. Judecatori: Ghedeon şi Samson 5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel 6. Saul, primul rege al Israelului 7. David, intemeietorul Statului naţional evreu 8. Profetii mesianice în Cartea Isaia STUDIUL NOULUI TESTAMENT 1. Contextul politic şi social al Noului Testament 2. Contextul cultural-religios al Noului Testament 3. Evangheliile - privire generală 4. Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Hristos 5. Invatatura Domnului Isus şi minunile Sale Notă: Manualele folosite sunt: Calatorie prin Vechiul Testament, de Samuel J. Schultz şi Studiu al Noului Testament, de Merrill C. Tenney, Studiu introductiv în Legea, Istoria şi Poezia Vechiului Testament, de Dr. Vasile Talpos. DOCTRINE BIBLICE 1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate 2. Autoritatea şi inspiratia Scripturii. Importanţă Bibliei în viaţa crestinului 3. Natura şi atributele lui Dumnezeu 4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală şi revelatia speciala 5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia 6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate şi umanitate 7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea, invierea şi ispasirea 8. Personalitatea Duhului Sfant 9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile şi plinatatea Duhului Sfant 10. Originea omului. Caderea şi pacatul originar 11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte 12. Mantuirea. Planul de mantuire în Vechiul şi Noul Testament 13. Actele de cult ale Bisericii: Botezul şi Cina Domnului 14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare. Notă: Sunt valabile urmatoarele manuale: Teologia elementara, de Charles C. Ryrie, Doctrinele biblice, de P. Truta, Teologie crestina, vol. I-III, de Millard J. Erickson. 7. BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA Liceele adventiste de ziua a saptea Propunerile de programe pentru examenul de bacalaureat 2000 la liceele teologice adventiste. Elevii vor opta pentru una din disciplinele propuse mai jos: ● Cunoştinţe biblice ● Dogmatica DOGMATICA Manualul de doctrine biblice clasa, a XII-a, autor Wilhelm Moldovan 1. Revelatia lui Dumnezeu 2. Despre Trinitate 3. Isus Hristos 4. Duhul Sfant 5. Originea raului şi caderea în pacat 6. Planul mantuirii 7. Nasterea din nou 8. Indreptatirea prin credinta 9. Decalogul 10. Memorialul creatiunii şi ziua de inchinare 11. Sanctuarul şi judecata de cercetare 12. A doua venire a lui Isus Hristos 13. Natura omului 14. Invierea 15. Spiritismul antic şi modern 16. Biserica ramasitei 17. Cele trei solii ingeresti 18. Harul şi cele doua legaminte 19. Spiritul Profetiei 20. Botezul 21. Acte de cult comemorative 22. Ispravnicia crestina Programa pentru disciplina: Cunoştinţe biblice Unitatea I, "Descoperiri prin Cuvantul lui Dumnezeu" (Cartea Apocalipsei) Unitatea II, "Sa fii mai puternic" (Epistola către Români) UNITATEA I 1. Exilat 2. Furtuna se apropie 3. Scrisori din cer 4. Incropit 5. Mai multe scrisori din cer 6. Dumnezeu detine controlul 7. Stati! Stati! Stati! 8. Cele sapte trambite 9. O carticica deschisa 10. Razboi 11. Un complot international 12. Cei 144.000 13. Glasuri din cer 14. Cele 7 plagi finale 15. Distrugerea unei suprabiserici 16. Marea strigare 17. Esti invitat 18. Pierdut 19. Un oras pentru toţi 20. Sa ne revedem acolo 21. Procesul de punere la proba 22. De ce nu acum? 23. Un rezumat al evenimentelor finale UNITATEA II 1. Descoperire 2. Din intuneric la lumina 3. Indreptatit prin credinta 4. Ce schimbare a determinat el 5. Bucuria pocaintei 6. Alege binele 7. Solutia este voinţa 8. Credinta şi simtirea în echilibru. 9. Poti fi drept astazi 10. Cum se realizează planul 11. Iti multumesc, doamne 12. Viaţa noua 13. Aparati prin lege 14. Dusmanul - eu insumi 15. Cine este duhul sfant? 16. Plin de duh sfant 17. Intoarce-te spre soare 18. Atitudine de recunostinta 19. Ochii care refuza sa vada 20. Planul în actiune 21. Sa fim practici 22. Regulamente, impozite şi dragoste 23. Capcana datoriilor 24. Oare de ce tot stresul se revarsa asupra comportamentului? 25. Inceputul 26. Când dumnezeu face o promisiune 8. BISERICA PENTICOSTALA Liceele penticostale DOCTRINE BIBLICE 1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate. 2. Autoritatea şi inspiratia Scripturii. Importanţă Bibliei şi viaţa crestinului. 3. Natura şi atributele lui Dumnezeu. 4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală şi revelatia speciala. 5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia. 6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate şi umanitate. 7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea şi invierea Sa. Ispasirea. 8. Personalitatea Duhului Sfant. 9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile şi plinatatea Duhului Sfant. 10. Originea omului. Caderea şi pacatul originar. 11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte. 12. Mantuirea. Planul de mantuire în Vechiul şi Noul Testament. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi Cina Domnului. 14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare PNEUMATOLOGIE 1. Doctrina despre Duhul Sfant şi locul ei în teologie. 2. Duhul Sfant este o persoană. 3. Invatatura despre Sfanta Treime. 4. Dumnezeirea Duhului Sfant. 5. Simbolurile Duhului Sfant. 6. Denumirile Duhului Sfant. 7. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii. 8. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant. 9. Roada Duhului Sfant. 10. Plinatatea Duhului Sfant. 11. Cele noua daruri. 12. Slujbele din biserica. 13. Calauzirea Duhului Sfant. 14. Locul şi rolul Duhului Sfant în predicarea Evangheliei. Notă: Manual după care se lucreaza: Pneumatologie, de Prof. Univ. dr. Trandafir Sandru 9. CULTUL MUSULMAN LEGISLATIE ISLAMICA (FIKIH) 10. SINIF KONU 1 FIKIH ILMI A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci B. Fikih Ilminin diger ilimlerle iliskisi KONU 2 IBADET A. Ibadetin tanimi ve cesitleri B. Ibadetin yapilis amaclari C. Ibadetin fayda ve fazileti D. Toplu Ibadetin onemi ve faydalari KONU 3 MUKELLEF VE GOREVLERI A. Mukellefin lugat ve terim anlami B. Mukellefin gorevleri C. Azimet ve Ruhsat KONU 4 TEMIZLIK A. Temizlik mahiyeti ve onemi B. Temizlik yonunde sularin kisimlari C. Hades ve necasetin mahiyeti C. Abdest D. Gusul (Boy Adbest) E. Teyemmum F. Meshetme KONU 5 NAMAZ A. Namazin onemi, fazileti ve gunluk yusayisimizdaki yeri B. Namaz vakitleri C. Namazin farzlari C. Namazin Vacib ve sunnetleri D. Namazin adabi, mekruhlari ve namazi bozan seyler E. Ezan ve Kamet F. Namazin cesiteri, farz, vacib, nafile namazlari KONU 6 NAMAZLARIN KILINISI A. Bes vakit namaz ve kilinisi B. Vitir namazi, kilinisi C. Cuma namazi ve kilinisi C. Cenaze namazi ve kilinisi D. Bayram namazlari ve kilinisi E. Teravih namazi F. Yolcu ve hasta namazlari G. Gecmis namazlarin kazasi KONU 7 NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER A. Imamet ve cemaat B. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri C. Namazdan sonra okunan dua ve ayetler 11. SINIF KONU 1 ORUC A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari B. Orucun farz olmasi ve cesitleri C. Orucun sartlari ve hukmu C. Oruc bozan ve bozmayan seyler D. Orucu bozup yalniz kazayi veya hem kazayi hem de kefareti gerektiren haller E. Orucun mekruh ve mustehablari F. Orucu tutmayi veya bozmayi mubah kilan ozurler G. Orucun fidyesi, dualari ve itikaf KONU 2 ZEKAT A. Zekatin tanami, onemi, mahiyeti ve faydalari B. Zekatin farziyyetinin sartlari C. Zekatin sihhatinin sartlari C. Zekata tabi olan ve olmayan mallar D. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi KONU 3 SADAKA A. Sadaka ve cesitleri B. Fitir sadakasi C. Milli Birlik ve Dayanismanin onemi KONU 4 HACC A. Hacc ve faydalari B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C. Hacc cesitleri C. Haccin rukunleri D. Haccin sartlari E. Haccin vacib, sunnet ve adabi F. Umre G. Hacc ve Umreyle ilgili diger meseller KONU 5 KURBAN VE AU A. Genel bilgiler B. Kurbanin mahiyeti ve onemi C. Kurbanin vacib olmasi ve kurban edilecek hayvanlar C. Kurbanin vakti ve kesilmesi D. Nezir ve Akiha kurban E. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar F. Aun mahiyeti ve sartlari KONU 6 YEMIN VE ADAK A. Yeminin muhiyeti, cesitleri ve hukmu B. Adak (Nezir) 12. SINIF KONU 1 FIKIH ILMININ DOGUSU A. Fikih iliminin dogusu B. Fikih iliminin gecirdigi devirler ve ozellikleri C. Peygamberin hukuki ve ahlaki tavsiyeleri D. Peygamberin ictihada verdigi deger KONU 2 SAHABE - TABIUN VE ETBAUT-TABIIN DEVIRLERINDE FIKIH A. Sahabe devrinde fikih B. Fikih sahabiler C. Tabiun devrinde fikih ve meshur fakihler C. Etbau't-Tablin devrinde fikih ve meihur Fakihler KONU 3 MUCTEHID IMAMLAR VE SONRASINDA FIKIH A. Fikih Mektepleri B. Ebu Hanife ve mezhebi C. Imam Malik ve mezhebi D. Ahmed b. Hambel ve mezhebi E. Mensubu kalmamis mezheb imamlari F. Alimler ve halkin mezhebler karsisindaki durumu G. Meshur Turk fakihleri KONU 4 FIKIH USULU A. Fikih usulu, tarifi, konusu ve dogusu B. Fikih usulunun gayesi, faydasi ve metodlari KONU 5 ASLI DELILLER A. Asli deliller bilgisi B. Kitap (K. Kerim) C. Sunnet C. Icma KONU 6 FER'I DELILLER A. Istihsan B. Istislah C. Istishab C. Orf ve adet D. Oncekilerin serrati KONU 7 ICTIHAD VE MUCTEHID A. Ictihadin mahiyeti ve luzumu B. Taklid ve taassub C. Ictihadin hukmu ve bolunmezligi C. Fikih kanunlarinda cemaate bilgi verebilme Kitabin adi: FIKIH 1,2,3, YAZARI : Prof.Dr. Ali SAFAK, Ruhi OZCAN. Ihsan YAGIZ Devlet Kitaplari Ali BEKTAS M. Emin FIDAN Halit GULERYU STUDIUL CORANULUI IX. SINIFIN KUR'AN DERSININ KONULARI I - HARFLER VE HAREKELER a) Kur'an harfleri ... b) Harakeler ... c) Sukun, sedde ve tenvin ... d) Med harfleri ... e) Elif lam takisi ... f) Semsi ve kameri harfler ... II - YUZUNDEN VE EZBERE OKUNACAK DUALAR a) Tekbir ... b) Salat ve selam ... c) Subhaneke ... d) Ettahiyyatu ... e) Allahume salli ve barik ... f) Rabenna ... g) Kunut dualari ... h) Amentu ... i) Ezan ve kamet ... i) Tesbih dualari ... j) Cenaze namazi duasi ... k) Yemek duasi ... X. SIMIF DERSININ KONULARI I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK SURELER: a) Fatiha suresi ... b) Fil - Nas sureleri ... c) Ayet-ul kursi ... II - KUR'AN-I KERIM a) Kur'an-i Kerim'în ozellikleri (kisaca) ... b) Kur'an-i Kerim'e saygi duyabilme ... III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZ a) 2. cuzu yuzune okuyabilme ... XI. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELLER a) Kadr suresini yuzunden ve ezbere okuma ... b) Asr suresini yuzunden ve ezbere okuma ... c) Bakara suresinin ilk bes ayetini yuzunden ve ezbere okuma ... d) Bakara suresinin son iki ayetini yuzunden ve ezbere okuma ... e) Hasr suresinin son uc ayetini yuzunden ve ezbere okuma ... II - TECVID a) Med ve cesitleri ... b) Tenvin ve nun-i sakin ... c) Ihfa ... d) Ihzar ... e) Iklab ... III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER a) 3. cuz ... b) 4. cuz ... c) 5. cuz ... XII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELER a) Duha suresini yuzune ve ezbere okuma ... b) Insirah suresini yuzune ve ezbere okuma ... c) Ţin suresini yuzune ve ezbere okuma ... d) Alak suresini yuzune ve ezbere okuma ... e) Nebe suresini yuzune ve ezbere okuma ... f) Mulk suresini yuzune ve ezbere okuma ... g) Yasin suresinin ilk 27 ayetini yuzune okuma ... II - TECVID a) Durak isaretleri ... b) Idgam-i maalgunne ... c) Idgam-i bilagunne ... d) Idgam-i misleyn ... e) Idgam-i mutecaniseyn ... f) Idgam-i mutekaribeyn ... g) Idgam-i semsiyye ... h) Izhar-i kameriyye ... l) Kalkale ... i) Ra'nin kukumleri ... j) Lafzatullah ... k) Zamir ... l) Sekte ... III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER a) 6. cuz ... b) 7. Cuz ... XIII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI I - YUZUNDEN OKUNACAK DUA, AYET VE SURELER a) Kunut dualari yuzune ve ezbere okuma ... b) Cenaze namazi duasi yuzune ve ezbere okuma ... c) Fatiha suresi yuzune ve ezbere okuma ... d) Fil - Nas sureleri yuzune ve ezbere okuma ... e) Duna- Humeze sureleri yuzune ve ezbere okuma ... f) Ayet-ul Kursi yuzune ve ezbere okuma ... g) Bakara suresinin ilk bes ayeti yuzune ve ezbere okuma ... h) Bakara suresinin son iki ayeti yuzune ve ezbere okuma ... i) Hasr suresinin son uc ayeti yuzune ve ezbere okuma ... II - TECVID a) Tecvid ilmi ... b) Lahn ... c) Hareke ... d) Sukun ... e) Tenvin ve nun-u sakin ... f) Med, kasr, lin ... g) Vasl ve vakif ... h) Harflerin mahrecleri ... i) Tilavet secdesi ... III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER a) 8. cuz ... b) 9. cuz ... c) 10. cuz ... Kitabin Adi: Tecvid Bilgisi ve Kur'an-i Kerim'în Kiraati Yazari: Demirhan UNLU ve Iliyas AYDOGAN Devlet Kitaplari - 1995 ALI BEKTAS M. Emin FIDAN Hali GULERYUZ LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC) I - OKUMA - ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme, - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme, - Metin icinde cumleyi taniyabilme, - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme, - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme, - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek, - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler) - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme, - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek, - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem..) - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc: iliskilerini kavrayabilme, - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II - ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konusabilmek, - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, - Bir tartismaya katilabilmek, - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek, - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek, - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, - Ozel mektup,is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek, - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek, - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek, - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Okuduklarindan notlar alabilmek, - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, A) SES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek, - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek, - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek, - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yapilan, isim tamlamalari, isimlerin cesitleri sifatlar ve sifatlarin yapilari, sifatlarin cesitleri sifat tamlamalari, zamirler ve zamirlerin yapilari, zamirlerin cesitleri, zarflar ve zarflarin yapilari, zarflarin cesitleri, riiller ve fiillerin yapilari, fiillerde kip, zaman ve kisi, yapilarina gore fiiler, edatlar baglaclar, unlemler. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek olumlu cumleler, olumsuz cumleler, soru cumleleri, unlem cumleleri, sart cumleleri. - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek basit cumle, bilesik cumle, sirali cumle, bagli cumle, sirali-bagli cumle. Cumlenin ogelerini kavravabilmek. ozne yuklem zarf tumleci dolayli tumlec belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami, Kelimelerin mecaz anlami, Kelimelerin terim anlami, Kelimelerin deyim anlami, Zit anlamli kelimeler, Es anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri Cekim ekleri (isim ve fiil cekim ekleri) Basit kelime Turemis kelime Bilesik kelime F) EDEBI BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek Roman ve român cesitleri Hikaye Masal Tiyatro ve cesitleri, Destan, Siir ve slir cesitleri, Gezi yazilari, Nutuk Makale Fikra, Sohbet - Edebiyatrinin tanimi ve konusu - Turk: edebiyati'nin devirleri - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade) - Siirle ilgili bilgiler, Soz sanatlari(Benzetme, mubalaga, Tenasub...) - Halk edebiyati ve ozellikleri, - Halk edebiyati nazim sekilleri - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi - Ozel isimlerin imlasi, - Eklerin imlasi, - Yabanci kelimelerin imlasi, Nokta Virgul Noktali virgul Tirnak isareti Iki nokta Soru isareti Unlem isareti NOT 1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.
Mehmet KIRMIZIGUL Cuma DUMALi
Profesor de Limba Turcă Profesor de Limba Turcă 10. Biserica Evanghelica-Lutherana Sinodo-Presbiteriala de Confesie Augustana din România Cunoştinţe biblice 1. Originea şi esalonarea Bibliei 2. Limbile originale şi traduceri ale Bibliei 3. Traducerea Bibliei în limba maghiara 4. Marile puteri în Vechiul Testament 5. Noul Testament şi Imperiul Roman 6. Creatia 7. Caderea în pacat 8. Potopul şi legamantul lui Dumnezeu 9. Chemarea lui Avram 10. Moise şi exodul 11. Migrarea în pustiu şi ocuparea Pamantului Fagaduintei 12. Mesajul literar şi filozofic al Vechiului Testament (Psalmii, Eclesiastul, Pildele şi Cantarea cantarilor) 13. Mesagerii lui Dumnezeu în Vechiul Testament - profetii mari 14. Nasterea lui Isus 15. Botezul lui Isus 16. Ispitirea lui Isus 17. Parabolele lui Isus 18. Miracolele lui Isus 19. Patimile, moartea, invierea şi inaltarea lui Isus 20. Prima sarbatoare a rusaliilor - nasterea crestinismului 21. Apostolul Pavel şi importanţă epistolelor Dogmatica - etica 1. Revelatia lui Dumnezeu 2. Dumnezeu - Tatal Creator 3. Dumnezeu - Hristos Mantuitorul 4. Dumnezeu - Duhul Sfant 5. Omul şi locul lui în lumea lui Dumnezeu 6. Credinta 7. Respectul fata de parinti 8. Casnicia şi curatenia sufleteasca şi trupeasca 9. Onoare şi adevar 10. Comunitatea frateasca Istoria universala a bisericii 1. Prima comunitate crestina din Ierusalim 2. Crestinismul de la persecutie la religia de stat 3. Nasterea Europei crestine 4. Crestinismul Evului Mediu şi ordinele calugaresti 5. Geneza crestinismului maghiar 6. Prevestitorii Reformei 7. Reforma în Germania - Luther şi Melanchton 8. Reforma elvetiana - Zwingli şi Calvin 9. Reforma în Ungaria - Devai Biro Matyas 10. Cantarile reformei maghiare 11. Reforma în Transilvania - dieta de la Turda şi principele Gabor Bethlen 12. Antireforma şi condamnatii la galere 13. Reforma Brasovului şi a Tarii Barsei - Johannes Honterus 14. Istoria evanghelicilor din Tara Barsei 15. Istoria schematica a Bisericii Evanghelice-Lutherane din România PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002 DISCIPLINE TEHNICE I. STATUTUL DISCIPLINEI Disciplinele tehnice au, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi alese la proba "E", filiera tehnologica în functie de profilul şi specializarea la care a fost absolvit liceul. Absolventul poate opta pentru una din cele doua discipline reprezentative pentru fiecare profil şi specializare, în conformitate cu lista disciplinelor tehnice anexata. II. OBIECTIVELE DE EVALUARE Candidatii care sustin proba de examen la disciplinele tehnice vor fi capabili sa: ▄'5f Defineasca termeni, tehnici, metode şi procedee specifice domeniului de pregatire. ▄'5f Exemplifice conventii, simboluri, reguli, caracteristici, tehnici, metode şi procedee specifice tematicii. ▄'5f Clasifice, sa caracterizeze şi sa compare fenomene/componente/procedee specifice domeniului de pregatire. ▄'5f Aplice cunoştinţele dobandite pe parcursul formarii, în situatii, contexte noi. ▄'5f Interpreteze efecte, relatii, fenomene specifice domeniului de pregatire. ▄'5f Compare şi sa analizeze relatii între diferite procese industriale. ▄'5f Elaboreze desene/schite/scheme/planuri specifice domeniului de pregatire. ▄'5f Elaboreze sinteze tematice pe baza unui plan de idei. ▄'5f Argumenteze solutiile adoptate. ▄'5f Utilizeze corect limbajul de specialitate. III. CONTINUTURI TEMATICE Tematica pentru fiecare disciplina tehnica de examen este prezentată în paginile care urmeaza. IV. PROBA DE EVALUARE Proba de evaluare contine grupe de subiecte elaborate după modelul itemilor: ● de tip pereche (asociere) ● de tip alegere duala ● de tip răspuns de completare (a spatiilor lacunare) ● de tip răspuns scurt ● de tip alegere multipla ● intrebare structurata ● eseu structurat (pe baza unor puncte de reper) ● rezolvare de probleme Punctajul total al probei scrise, la oricare dintre disciplinele tehnice este de 100 de puncte, din care, fiecare candidat primeste din oficiu 10 puncte. Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, acesta fiind precizat pentru fiecare item. Nota finala se calculeaza prin impartirea la 10 a punctajului obţinut de către candidat. TABEL CU DISCIPLINELE TEHNICE DE EXAMEN 1. Organe de masini şi mecanisme 2. Desen tehnic şi de specialitate - pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate: 2.a. - mecanic 2.b. - industrie usoara 2.c. - industria lemnului 2.d. - constructii 2.e. - topografie 3. Masini aparate actionari şi automatizari electrice 4. Masurari electrice şi electronice 5. Componente şi circuite electronice 6. Topografie generală 7. Chimie analitica şi analize tehnice 8. Tehnica masurarii marimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator 9. Chimia silicatilor şi analize tehnice 10. Materiale pentru constructii 11. Materiale pentru instalaţii 12. Chimia lemnului 13. Marinarie 14. Exploatare posta-presa 15. Organizarea unităţilor P.T.T.R. 16. Biochimie 17. Materii prime şi materiale folosite în industria alimentara 18. Materii prime şi materiale pentru industria usoara (textile) 19. Materii prime şi materiale pentru industria usoara (pielarie) 20. Introducere în arta şi tehnica cinematografica 21. Hidrotehnica şi gospodarire ape 22. Meteorologie generală 23. Agrotehnica 24. Tractoare şi masini agricole 25. Anatomia şi fiziologia animalelor domestice 26. Igiena şi alimentatia animalelor domestice 27. Anatomia şi fiziologia albinei 28. Baza melifera şi sericicola 29. Dendrologie şi dendrometrie 30. Metrologie 31. Managementul, economia şi organizarea productiei în agricultura 32. Contabilitate 33. Organizarea activităţii unităţilor comerciale 34. Merceologie 35. Organizarea activităţilor economice (pentru contabili - statisticieni) 36. Organizarea unităţilor de alimentatie publică 37. Tehnica servirii consumatorilor 38. Organizarea şi conducerea activităţii de turism 39. Tehnologia serviciilor hoteliere 40. Organizarea administrativa a instituţiilor 41. Drept III. CONTINUTURI TEMATICE III. 1. ORGANE DE MASINI SI MECANISME NOTIUNI INTRODUCTIVE Bazele rezistentei materialelor. Definitii. Conditii tehnice şi economice. Notiuni introductive de rezistenta. Forte interioare şi exterioare. Tensiuni. Deformatii. Legea lui Hooke. Rezistente admisibile. Coeficienti de siguranţa. INTINDEREA SI COMPRESIUNEA Definirea solicitarilor. Forta axiala. Diagrama fortelor axiale. Tensiuni normale la intindere şi compresiune. Secţiunea bruta, neta şi periculoasă. Deformatii şi deplasari la barele drepte solicitate la intindere. Concentratori de tensiune. Tensiuni locale. FORFECAREA Definiţie. Tensiuni tangentiale. Relaţia dintre tensiuni şi deformatii la solicitarea de forfecare. Aplicaţii ale forfecarii: Calculul asamblarilor nituite. INCONVOIEREA BARELOR DREPTE Definiţie. Ipoteze de calcul. Sarcini şi reactiuni. Eforturi în bare drepte solicitate la incovoiere. Forta taietoare. Moment de incovoiere. Calculul de dimensionare, verificare şi determinare a momentului capabil la incovoiere. RASUCIREA Descrierea fenomenului. Definiţie. Exemple. Calculul momentului de rasucire pentru barele drepte aflate în miscare de rotatie (arbori). Tensiuni tangentiale în bare drepte. Deformatiile barelor drepte. Notă: Se va pune accent pe determinarea reactiunilor din reazeme şi pe formulele de dimensionare şi verificare. ASAMBLARI NEDEMONTABILE Asamblari prin nituire (Tipuri constructive. Solicitări. Calcul de rezistenta). Asamblari prin lipire (Tipuri constructive. Solicitări. Elemente de calcul). Asamblari prin sudare (Tipuri constructive. Solicitări. Calcul de rezistenta). ASAMBLARI DEMONTABILE Asamblari cu pene şi cu stifturi (Rol functional. Utilizare. Clasificare. Materiale. Indicatii constructive de baza. Tipuri de asamblari. Solicitări). Asamblari prin caneluri (Rol functional. Utilizare. Tipuri constructive. Solicitări. Tipuri de asamblari). Asamblari filetate (Elementele asamblarii filetate. Caracteristicile filetelor. Suruburi şi piulite: Clasificare. Materiale. Măsuri împotriva autodesurubarii. Suruburi şi piulite speciale. Transmisii prin surub şi piulita). ASAMBLARI ELASTICE (cu arcuri) Tipuri constructive. Domenii de utilizare. Materiale. Solicitări. Tipuri de arcuri. ORGANELE MISCARII DE ROTATIE Osii şi arbori: Definitii. Rol functional. Clasificare. Solicitări. Materiale. Indicatii tehnologice. Părţile principale ale arborilor. Fusurile arborilor şi osiilor. CUPLAJE Caracteristici. Rol functional. Clasificare. Tipuri constructive. Notă: Se va pune accent pe notiunile legate de domeniile de utilizare, materiale folosite, tehnologii şi reprezentari ale organelor de masini. III. 2. DESEN TEHNIC SI DE SPECIALITATE Pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate: 2.a. mecanic; 2.b. industrie usoara; 2.c. industria lemnului; 2.d. constructii; 2.e. topografic. NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DESENUL TEHNIC Obiectul şi importanţă desenului tehnic. Standardizarea. Normative, instrucţiuni tehnice. Materiale şi instrumente necesare executarii desenului tehnic. Clasificarea desenelor tehnice (specifice profilului şi meseriei). NORME GENERALE PENTRU INTOCMIREA DESENELOR TEHNICE Linii utilizate în desenul tehnic. Scrierea utilizata în desenul tehnic. Formate normalizate. Indicatorul desenului tehnic (specific profilului şi meseriei). REPREZENTAREA IN PROIECTIE ORTOGONALA Sisteme de proiectie. Proiectia ortogonala a unui punct şi epura punctului. Proiectia ortogonala a unei drepte şi epura dreptei. Proiectia ortogonala a corpurilor geometrice simple (cub, prisma, piramida, cilindru, con, sfera). REPREZENTAREA IN VEDERE SI SECTIUNE Reguli de reprezentare în vedere şi secţiune (specifice profilului şi meseriei). Notarea vederilor şi sectiunilor. Tipuri de hasuri. EXECUTAREA SCHITEI DUPA MODEL Fazele pregatitoare executarii schitei. Etapele executarii schitei. Aplicaţii din domeniul profilului şi meseriei. NOTIUNI DE COTARE A DESENULUI TEHNIC Reguli generale şi specifice de cotare în desenul tehnic. Aplicatia grafica; cotarea (desenului unui reper de complexitate medie) (specifice profilului şi meseriei). DESENUL LA SCARA Scari utilizate în desenul tehnic. Fazele executarii desenului la scara. Aplicaţii grafice specifice profilului şi meseriei. APLICATII: DESENE SPECIFICE (în functie de profil şi meserie) . desene de ansamblu (mecanic); . reprezentari de tipul: plan fundatii, plan parter, secţiuni, fatade, detalii (constructii); . imbinari ale elementelor din lemn; . reprezentari specifice în topografie; . desene de ansamblu pentru utilaje din industria usoara. CITIREA SI INTERPRETAREA UNUI DESEN DE SPECIALITATE (specifice profilului şi meseriei) III. 3. MASINI APARATE ACTIONARI SI AUTOMATIZARI ELECTRICE PROBLEME GENERALE ALE MASINILOR ELECTRICE Definirea masinilor electrice. Regimuri de functionare. Marimi şi servicii normale. Părţi componente principale şi rolul fiecaruia. MASINA DE C.C. Definiţie, clasificare după excitatie, domenii de utilizare. Particularitati constructive. Principiul şi ecuatiile de functionare. Generatorul de c.c (caracteristici-definiţie, reprezentare interpretare, autoexcitatia generatorului derivatie). Motorul de c.c. (pornirea, reglarea vitezei, franarea). TRANSFORMATORUL ELECTRIC MONOFAZAT Definiţie, elemente constructive, utilizari. Principiul de functionare. Scheme echivalente. Caracteristici: definire, reprezentare, interpretare. Functionarea în gol: schema, marimi determinate şi calculate. Autotransformatorul. TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT Transformatorul trifazat cu miez unic. Scheme şi grupe de conexiuni. Relatii între marimile de linie şi de faza. Cuplarea în paralel a transformatoarelor trifazate. MASINA ASINCRONA Definiţie, clasificare, utilizari. Caracteristicile M = f(n) şi M = f(s) naturala şi artificiale, puncte specifice. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit. Reglarea turatiei şi inversarea sensului de rotatie. MASINA SINCRONA Definiţie, particularitati constructive, regimuri de functionare, utilizari. Caracteristica M = f(ă). Generatorul sincron debitand pe retea proprie: caracteristici. Generatorul sincron paralel cu reteaua de mare putere: curbele în V. Pornirea motorului sincron. ACTIONARI ELECTRICE Alegerea motoarelor electrice de actionare în functie de: caracteristica masinii de lucru; regimul de functionare; reglajul de viteza; grad de protecţie. III. 4. MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE NOTIUNI GENERALE DE METROLOGIE Unităţi de măsura. Sistemul International de unităţi de măsura. Procesul de masurare. Erori de masurare. DISPOZITIVE DE MASURARE ELECTRICE DE TIP ANALOGIC Principiul general de functionare al dispozitivelor analogice indicatoare. Părţi componente. Simbolul de marcare. Determinarea caracteristicilor statice la dispozitivele: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC Ampermetre de c.c. Masurarea directa. Montarea ampermetrelor în circuit. Extinderea domeniului de masurare (sunturi). MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE Voltmetre de c.c. Masurarea directa. Montarea în circuit. Extinderea domeniului de masurare (rezistente aditionale). MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE Metoda indirecta (ampermetru şi voltmetru). Metode de comparatie (puntea simpla). Metode directe (ohmetrul). MASURAREA PUTERII ELECTRICE Masurarea puterii electrice în curent continuu (metoda ampermetrului şi voltmetrului; wattmetrul electrodinamic). Masurarea puterii electrice active în circuitele de curent alternativ monofazat (wattmetrul electrodinamic). APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA IMPEDANTELOR Definitii. Metode pentru masurarea impedantelor. Principiul puntilor de curent alternativ. Masurarea inductantelor cu puntea Maxwell. Masurarea capacităţilor cu puntea Sauty. OSCILOSCOPUL Generalitati, utilizari. Tubul catodic (schema, functionare, caracteristici, elemente componente). APARATE DE MASURAT DIGITALE Notiuni generale. Proprietăţi. Utilizari. Principiul de functionare. Metode de masurare. Părţi componente ale aparatelor de masurat digitale. Tipuri de aparate de masurat digitale (cronometrul, frecventmetrul). III. 5. COMPONENTE SI CIRCUITE ELECTRONICE FILTRE Filtre trece jos (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece sus (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece banda şi opreste banda (schema de principiu, caracteristica de frecventa). DIODA SEMICONDUCTOARE Caracteristica statica. Dioda în regim static. Tipuri de diode semiconductoare (parametrii, caracteristici, utilizari). TRANZISTORUL BIPOLAR Structura şi functionare. Tipuri de conexiuni. Caracteristici şi punctul static de functionare. Regimuri de functionare. Parametrii principali ai tranzistorului. Tranzistorul ca amplificator; clasa a. B. Tranzistorul unipolar tec, tec-j, tec-mos. DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE Fotorezistenta, fotodioda, fotoelementul, fototranzistorul, fototiristorul. Dispozitive optoelectronice luminiscente, LED - ul. SURSE DE ALIMENTARE Redresoare mono alternanta şi dubla alternanta. Filtre de netezire. Stabilizatoare de tensiune. AMPLIFICATOARE Parametrii unui amplificator. Amplificatoare cu tranzistoare EC. Amplificatoare cu reactie (influenţa reactiei asupra parametrilor simplificatorului). Amplificatoare de putere. Amplificatoare de banda larga. Amplificatoare de curent continuu. Amplificatoare diferentiale. Amplificatoare operationale. GENERATOARE DE SEMNAL Conditia de oscilatie (de amplitudine şi de faza). Tipuri de oscilatoare. Circuite de formare şi de generare a impulsurilor. Circuite de limitare, de derivare, de integrare. Circuite astabile, monostabile, bistabile, trigger. CIRCUITE LOGICE Functii logice realizate cu diode şi tranzistoare. III. 6. TOPOGRAFIE GENERALA III.6.1. TOPOGRAFIE SISTEME DE COORDONATE SI PLANURI DE REFERINTA Elemente de referinţă: origini şi planuri de referinţă. Elemente masurabile în topografie. Sisteme de referinţă specifice: topografice şi geodezice. Sisteme de coordonate topografice. TERENUL SI CARACTERISTICILE SALE Terenul: obiectul esential al topografiei. Forme, linii şi puncte caracteristice ale terenului. Criterii de clasificare a terenului în topografia cadastrala. ETAPELE PRINCIPALE ALE LUCRARILOR TOPOGRAFICE Proiectarea lucrărilor topografice. Executarea masuratorilor de teren. Efectuarea calculelor. Reprezentarea în plan a rezultatelor. Intocmirea documentatiei finale a lucrării. HARTI SI PLANURI TOPOGRAFICE Definitii, caracteristici de baza. Sisteme de proiectie în plan a punctelor topografice. Scari de reprezentare. Scheletul şi nomenclatura planurilor şi hartilor. MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE Bornarea punctelor, tipuri de borne. Marcarea punctelor. Semnalizarea punctelor; tipuri de semnale. Descrierea topografica a punctelor. ERORI DE MASURARE IN TOPOGRAFIE Definitii. Clasificare. Tipuri de erori. Cauzele erorilor. Legile de propagare a erorilor. Precizia de masurare, tolerante. III.6.2. PLANIMETRIA MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR Jalonarea aliniamentelor. Metode de masurare directa a distantelor. Corectii ce se aplică distantelor masurate direct. Reducerea distantelor la orizont şi la nivelul marii. Precizia masurarii directe a distantelor. RIDICARI TOPOGRAFICE SIMPLE Trasarea perpendicularelor şi paralelelor. Trasarea unghiurilor cu instrumente simple. Prelungirea aliniamentului peste obstacole. Ridicarea suprafeţelor folosind instrumente simple. MASURAREA UNGHIURILOR IN TOPOGRAFIE Cerc trigonometric şi cerc topografic. Metode de masurare a unghiurilor orizontale. Masurarea unghiurilor verticale. Precizia masurarii unghiurilor. Centrarea unghiurilor şi orientarea statiei. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE LUCRARILOR TOPOGRAFICE DE TEREN III.7. CHIMIE ANALITICA SI ANALIZE TEHNICE OPERATII DE BAZA IN LABORATORUL DE CHIMIE APLICATA Prelucrarea sticlei şi a dopurilor. Maruntirea şi cernerea. Dizolvarea. Încălzirea şi racirea. Amestecarea şi agitarea. Concentrarea solutiilor. Precipitarea. Filtrarea. Uscarea şi calcinarea. REACTII SI REACTIVI CHIMICI FOLOSITI IN CHIMIA ANALITICA Sensibilitatea şi specificitatea reactivilor folositi în chimia analitica. Clasificarea reactiilor în chimia analitica. Exemple. ANALIZA CHIMICA CALITATIVA Analiza preliminara. Separarea şi identificarea cationilor. Analiza calitativa a anionilor mai importanti. ANALIZA CHIMICA CANTITATIVA Analiza gravimetrica: metode, operatii, aparatura. Dozarea gravimetrica a ionilor de fier trivalent şi de bariu. Calcularea rezultatelor analizei gravimetrice. Analiza volumetrica: metode, operatii, aparatura titrul şi factorul unei solutii, punct de echivalenta, indicatori, calcularea rezultatelor analizei volumetrice. Acidimetria, alcalimetria, argentometria, manganometria, dicromatometria, complexonometria. ANALIZA TEHNICA Separarea şi purificarea substanţelor chimice (distilarea şi rectificarea, extractia, cristalizarea, sublimarea). Analiza apei. Determinarea duritatii temporare şi a duritatii totale. Analiza combustibililor, carburantilor şi lubrifiantilor. Analiza gazelor. Metode gravimetrice şi metode volumetrice. III.8. TEHNICA MASURARII MARIMILOR FIZICO-CHIMICE SI APARATURA DE LABORATOR MARIMI FIZICE SI FIZICO-CHIMICE. APARATE DE MASURA SI CONTROL Marimi şi unităţi de măsura. Masurarea. Metode şi mijloace de masurare. Erori. Clasificarea erorilor. Calcule tehnice. MASURAREA MARIMILOR FIZICE Masurarea marimilor geometrice (lungimi, grosimi, unghiuri, conicitati, suprafete, volume). Masurarea masei (balante, cutia cu greutati). Metode şi reguli de cantarire. Masurarea densitatii. Masurarea vascozitatii. Masurarea presiunii şi depresiunii. Măsurarea debitului. MASURAREA MARIMILOR TERMICE SI TERMOCHIMICE. Aparate şi instalaţii termotehnice (Căldură. Temperatura. Termochimie. Încălzirea şi racirea aparatelor în laborator). Masurarea marimilor termice. Marimi şi unităţi de măsura. Metode şi mijloace. Masurarea marimilor termochimice. Cantitatea de căldură. Capacitate calorica. Căldură specifica. Căldură latenta. Căldură de dizolvare şi de dilutie. Căldură de reactie. Căldură de ardere. MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE Metode electrochimice de analiza: Principii teoretice. Metode şi mijloace de masurare. Electrogravimetria. Conductometria. Potentiometria (pH-metria, Polarografia). MASURAREA MARIMILOR OPTICE Lumina şi culoare. Interactiunea energiei radiante cu materia. Marimi şi unităţi de măsura. Metode optice de analiza: Principii teoretice. Aparatura. Colorimetria. Fotocolorimetria. Turbidimetria şi nefelometria. Refractometria. Polarimetria. Spectometria. III.9. CHIMIA SILICATILOR SI ANALIZE TEHNICE STRUCTURILE CRISTALINE Tipuri de retele cristaline. Tipuri de coordinatie. Structuri oxidice şi silicatice. Defectele solidelor cristaline. REACTII SI SINTEZE CRISTALO-CHIMICE ALE SOLIDELOR SILICATICE Transformari polimorfice. Deshidratarea. Reactii de hidratare. ECHILIBRE TERMICE Regula fazelor. Echilibre la sisteme unare, binare, ternare. APLICATII LA: Sisteme oxidice, la silice şi alumina, la spineli, la oxizi alcalini, la oxizi alcalino-pamantosi, la metale grele şi combinate (*). SiO(2), Al(2)O(3), SiO(2)-Al(2)O(3), SiO(2)-Al(2)O(3)-Na(2)O(3), SiO(2)-Al(2)O(3)-K(2)O(3) (**) ANALIZE TEHNICE Separarea şi purificarea substanţelor chimice (distilarea şi rectificarea, extractia, adsorbtia şi absorbtia, cristalizarea, etc.). Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale materiilor prime destinate obtinerii izolatorilor (umiditate, apa de cristalizare, densitate, vascozitate, adaosuri de activare). Determinarea caracteristicilor fizico-chimice la sisteme liante (conţinutul de oxizi, viteza de stingere, timp de priza, rezistenta) (*). Determinari specifice ceramicii şi ipsosului (Ceramica - determinarea umiditatii, plasticitatii, tixotropiei, contractiei, densitatii reale şi aparente, etc. Ipsos - determinarea apei pentru pasta de consistenta normala, determinarea timpului de priza, determinarea rezistentelor mecanice, etc.). III.10. MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN PIATRA NATURALA Materiale din piatra masiva (Caracteristici. Utilizari. Reprezentari convenţionale). Agregate naturale (Tipuri. Utilizari. Prelucrarea agregatelor în balastiera). Determinarea curbelor granulometrice la agregatele naturale. LIANTI MINERALI Lianti nehidraulici (Argila: caracteristici, utilizari. Varul: fabricarea varului bulgari, stingerea varului, utilizare, controlul calităţii varului. Ipsosul: tipuri, caracteristici, utilizari). Lianti hidraulici (Lianti clincherizati. Lianti hidraulici cu adaosuri). Caracteristici, conditii tehnice de calitate, domenii de utilizare. MORTARE CU LIANTI MINERALI Stabilirea compozitiei diferitelor mortare. Dozarea şi prepararea mortarelor. Conditii de calitate, încercări pentru controlul calităţii mortarelor intarite. Domenii de utilizare. BETOANE CU LIANTI MINERALI Tipuri de betoane - domenii de utilizare. Stabilirea compozitiei, dozarea şi amestecarea componentilor. Proprietatile betonului proaspat şi intarit. PRODUSE DIN BETON Produse din beton pentru zidarii (blocuri mici din beton usor; blocuri mici şi placi din beton celular). Produse din beton pentru drumuri (placile de pavaj; borduri din beton). Produse din beton pentru placaje (placi din beton mozaicate; plinte şi scafe din beton mozaicate; tuburi din beton). PRODUSE DIN AZBOCIMENT Placi din azbociment - caracteristici, utilizari. Tuburi din azbociment - caracteristici utilizari. MATERIALE CERAMICE PENTRU CONSTRUCTII Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice. Produse ceramice brute. (Caracteristici, domenii de utilizare. Reprezentari convenţionale). Materiale pentru zidarii, placaje şi pardoseli. Materiale ceramice pentru invelitori. Produse ceramice refractare. Alte produse ceramice brute. Produse din ceramica fina: 1. Produse poroase (Placi din faianta, majolica; Placi tip CESAROM; Teracotele); 2. Produse compacte (Placi din gresie ceramica; Portelanul; Semiportelanul; Caracteristici, utilizari). LEMNUL SI PROPUSELE DIN LEMN Caracteristicile generale ale lemnului, proprietăţi fizice şi mecanice, specii de lemn folosite în constructii. Produsele din lemn folosite în constructii (Produse din lemn brut. Produse semifinite din lemn. Produse finite din lemn. Produse din valorificarea superioara a lemnului. Uscarea, conservarea şi protectia produselor lemnoase). METALE SI PRODUSE DIN METALE Caracteristici generale, compozitii, tehnologii de fabricatie. Produse din otel pentru constructii metalice şi confectii metalice. Produse din otel beton armat şi beton precomprimat. Metale neferoase şi aliajele lor folosite în constructii. Produse din metal pentru asamblari. Coroziunea metalelor şi protectia contra coroziunii. LIANTI BITUMINOSI Tipuri, caracteristici generale, utilizari. Lianti bituminosi folositi la rece. Lianti bituminosi folositi la cald. Mortare şi betoane asfaltice, domenii de utilizare (masticuri şi mixturi bituminoase). MASE PLASTICE UTILIZATE IN CONSTRUCTII Materiale de polimeri sintetici (pentru pardoseli, placaje, invelitori): Caracteristici. Sortimente. Utilizari. Cauciuc natural: Caracteristici. Utilizari. Materiale de sinteza obtinute prin polimerizare şi policondensare: Caracteristici. Utilizari. MATERIALE PENTRU IZOLATII Tipuri, caracteristici, utilizari, Materiale pentru hidroizolatii. Materiale pentru termoizolatii. Materiale pentru fonoizolatii. Materiale pentru izolatii anticorozive. MATERIALE DE PROTECTIE (FINISAJE) Materiale pentru zugraveli şi vopsitorii (Sortimente. Caracteristici). Materiale pentru tapete (Sortimente. Utilizari). Adezivi şi chituri. PRODUSE DIN STICLA UTILIZATE IN CONSTRUCTII Produse din sticla pentru ferestre şi luminatoare. Produse din sticla pentru lucrari de protecţie şi finisaj. Produse din sticla pentru plansee şi pereti luminosi. Tuburi şi tevi din sticla. III.11. MATERIALE PENTRU INSTALATII NOTIUNI INTRODUCTIVE Obiectul şi importanţă studiului materialelor de instalaţii. Standardizarea şi tipizarea în domeniul materialelor de constructii şi instalaţii. PROPRIETATILE GENERALE ALE MATERIALELOR SI ALIAJELOR UTILIZATE IN INSTALATII Proprietatile generale ale materialelor metalice. Proprietatile fizice ale materialelor metalice. Proprietatile mecanice ale materialelor metalice. Metale feroase: fonta, otelul. Metale şi aliaje neferoase. Coroziunea metalelor şi protectia contra coroziunii: fenomenul de coroziune, protectia contra coroziunii. MATERIALE DIVERSE FOLOSITE IN INSTALATII Materiale pentru etansare (garnituri de etansare, franghie de canepa alba şi gudronata, mastic bituminos). Materiale pentru izolare termica (materiale pe bază de sticla, zgura şi roci siliciose, materiale pe bază de azbest, materiale pe bază de diatomit, materiale din pluta, materiale din lemn). Materiale pentru izolare fonica. Materiale hidroizolante (materiale bituminoase, materiale pe bază de sticla, materiale hidroizolante pe bază de polimeri). Materiale pentru protectii anticorozive (vopsele, lacuri, emailuri şi grunduri antiacide). Materiale plastice. Materiale pentru sudura. Materiale şi accesorii pentru instalaţii (produse metalice cu tije cilindrice pentru asamblari, bratari, console şi reazeme comune pentru conducte, console şi sustinatori pentru radiatoare). TUBURI TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATIILE INTERIOARE SI EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA Tevi şi piese de legătură din otel. Tuburi din azbociment şi piese de legătură. Tuburi din beton armat. Tevi şi piese de legătură din material plastic, tevi şi piese de legătură din policlorura de vinil, tevi din poliester armate cu fibra de sticla. TUBURI, TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE DE CANALIZARE Tuburi şi piese de legătură din fonta. Tevi din plumb de scurgere. Tuburi şi piese de legătură din gresie, ceramica. Tuburi din beton. Tevi şi piese fasonate din materiale plastice. ARMATURI PENTRU CONDUCTE Armaturi de inchidere; robinete cu ventil, robinete cu sertar, robinete cu cep. Armaturi de retinere. OBIECTE SANITARE, ARMATURI SI ACCESORII Obiecte sanitare (generalitati; lavoare, cazi de baie şi cazi de dus, vase de closet, bideuri, pisoare, spalatoare şi chiuvete). Armaturi pentru obiecte sanitare: armaturi de serviciu, armaturi de evacuare. Accesorii pentru obiecte sanitare. MATERIALE PENTRU INSTALATII DE COMBATERE A INCENDIILOR Hidranti interiori. Sprinclere şi drencere: (sprinclerul cu dispozitiv metalic de declansare, sprinclerul cu bulb, drencere). MATERIALE PENTRU INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE Tevi şi piese de legătură. Rasuflatori. Regulatoare de presiune (regulatorul de presiune pentru debite mici, regulatorul de presiune pentru baterii de gaz petrolier lichefiat). MATERIALE PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA Tevi şi piese de legătură. Corpuri şi aparate de incalzire (radiatoare, serpentine şi tuburi de incalzire, registre de incalzire, convectoare, convectoradiatoare, aeroterme, domoterme). Cazane de apa calda şi cazane de apa fierbinte. APARATE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM Aparate pentru încălzirea directa a apei calde de consum (cazanul de baie din tabla emailata; incalzitoare electrice pentru apa de consum - boilere electrice). Schimbatoare de căldură pentru prepararea apei calde de consum (boilere, aparate în contracurent). MATERIALE, UTILAJE, APARATE, CONFECTII SI DISPOZITIVE FOLOSITE IN INSTALATIILE DE VENTILARE SI CONDITIONARE A AERULUI Canale de aer şi piese de racordare tronsoane drepte, piese de racordare. Dispozitive de reglare a debitului de aer (clopote de reglaj, sibare). Ventilatoare (tipuri de ventilatoare). Pompe. III.12. CHIMIA LEMNULUI INSUSIRILE CHIMICE, FIZICE SI MACROMOLECULARE ALE LEMNULUI Proprietăţi fizice ale lemnului. Proprietăţi chimice ale lemnului. Procesele de sorbtie, difuzie, permeabilitate şi umflare a lemnului. Proprietăţi energetice ale lemnului. CHIMIA LIGNINEI Definiţie, compozitie elementara şi reactii de culoare. Metode de separare. Legătură dintre lignina şi hidratii de carbon. Grupele functionale ale ligninei. Proprietăţi fizice ale ligninei. TEORII ACTUALE PRIVIND MECANISMUL DEZINCRUSTARII LEMNULUI Chimismul fierberii sulfit. Structura acizilor lignosulfici. Chimismul dezincrustarii alcaline şi sulfat. Domenii de utilizare. CHIMIA HEMICELULOZELOR Definiţie. Separarea hemicelulozelor din lemn. Structura moleculara. Utilizari. CELULOZA Structura moleculara. Celuloza monocristalină. PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE CELULOZEI Masa molara. Polimolecularitatea. Dizolvanti şi sisteme de solventi ai celulozei. Proprietăţi superficiale electrochimice ale celulozei. Proprietăţi hidrofile ale celulozei. Fundamente teoretice ale prelucrarii tehnologice a materialelor fibroase celulozice. REACTIILE CELULOZICE Reactiile de complexare aditiva a celulozei. Reactiile de distructie ale celulozei. Reactiile de oxidare ale celulozei. Esterii celulozei. Caile de modificare a insusirilor celulozei cu ajutorul reactiilor chimice. Substante extractive din lemn. III.13. MARINARIE DEFINITIA, CALITATILE SI GEOMETRIA NAVELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVELOR ARBORADA SI GREEMENTUL NAVELOR MACARALE, PALANCURI, ACCESORII DE PUNTE AMBARCATIUNI CU RAME SI VELE INSTALATIA DE ANCORARE INSTALATIA DE ACOSTARE INSTALATIA DE GUVERNARE INSTALATIA PENTRU MANEVRAREA GREUTATILOR SI AMBARCAREA OAMENILOR LA BORD III.14. EXPLOATARE POSTA-PRESA OBIECTE DE CORESPONDENTA - PROCESUL DE EXPLOATARE Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta (Definitii. Dimensiuni. Limite. Greutate. Conditionare). Redactarea adresei: reguli generale, exceptii. Indicatiile speciale şi specifice aplicate la acestă categorie (A.R., P.C., Expres, Post-restant, Casuta Postala, Recomandat, confirmarile ulterioare). Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla şi recomandata (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea în serii). Incheierea operatiunilor de prezentare. Închiderea expeditiei. Efectuarea schimbului de expeditie. Primirea expeditiei şi prelucrarea în vederea distribuirii. Distribuirea (Distribuirea corespondentei simple. Distribuirea corespondentei inregistrate. Distribuirea actelor de procedura. Trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, inapoierea, reexpedierea, trimiterea la pastrare). MANDATE POSTALE SI TELEGRAFICE-PROCESUL DE EXPLOATARE Mandate postale şi telegrafice (Definiţie. Completarea formularelor). Redactarea adresei la mandate, exceptii de la adrese. Indicatii generale folosite la mandatele postale şi indicatii specifice folosite la mandatele telegrafice. Prezentarea mandatelor postale şi telegrafice - operatiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea în serii. Modalităţi de plată la mandate). Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitarii. Achitarea mandatelor (Formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31. Mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, inapoiate, reexpediate, trimise la pastrare). Inaintarea conturilor de mandate şi verificarile efectuate la controlul ulterior. SERVICII POSTALE NOI, CONTRACTE SI CONVENTII ALE R.A.P.R. Efectuarea de operatiuni C.E.C. în oficiile postale (Formulare folosite. Depuneri şi restituiri. Acte de legitimare valabile). Operatiuni Banc Post executate în oficiile postale. Servicii postale noi (de curierat: Prioripost, E.M.S., Ultrapos; comerciale; de corespondenta comerciala: C.R., C.C.R.L.; de reclama şi publicitate). OBIECTE DE MESAGERIE - PROCESUL DE EXPLOATARE (PREZENTAREA, PRELUCRAREA, INMANAREA) Trimiteri ce fac parte din acestă categorie (Definitii. Dimensiuni. Limite. Greutate, Conditionare). Conditii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie (Adresarea. Indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs. Ambalarea. Legarea. Sigilarea). Prezentarea obiectelor de mesagerie - operatiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea în serii). Prelucrarea în vederea expedierii şi efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire, verificare şi cartare pe locuri de muncă, inmanarea obiectelor de mesagerie (inmanarea coletelor cu şi fără valoare declarata. Inmanarea scrisorilor cu valoare. Predarea sacilor cu corespondenta. Gropurilor. Casetelor colectoare şi C.F.R. Mesagerii ce nu pot fi inmanate). Registre şi formulare cu regim special folosite în posta evidenta, folosirea şi justificarea acestora. Mesageria cu ramburs forma de trecere de la posta clasica la serviciile postale noi. III.15. ORGANIZAREA UNITATILOR P.T.T.R. SISTEMUL ORGANIZATORIC POSTAL PE TARA Organigrame (Ministerul Comunicatiilor. Compania Naţională Posta Română, oficiu postal). Clasificarea subunitatilor postale. Relatii de subordonare directa, indirecta; relatii colaterale (C.N.P.R., Direcţii Regionale, Oficii Judetene de Posta, Oficii teritoriale, urbane, rurale). Obiective pentru stabilirea criteriilor de înfiinţare, transformare şi organizare a subunitatilor postale. ATRIBUTIILE REGIUNILOR, DIRECTIILOR, SERVICIILOR, BIROURILOR, OFICIILOR POSTALE C.R.T. (organizare, atribuţii). Conceperea itinerariilor C.P.A. ORGANIZAREA PROCESULUI DE EXPLOATAREA POSTALA Prelucrarea trimiterilor postale. Transporturile postale. ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ DIN OFICII Organizarea rationala în toate etapele procesului de exploatare. Colectare. Prezentare. Prelucrare. Transport. Distribuire. Asigurarea securitatii valorilor. III.16. BIOCHIMIE COMPOZITIA CHIMICA A ALIMENTELOR Apa. Substante minerale. Substante organice. GLUCIDE Structura, importanţă. Oze: proprietăţi, reprezentanti importanti (hexoze şi pentoze). Ozide: holozide-structura, proprietăţi, reprezentanti, rol (oligoglucide, poliglucide). Heterozide: proprietăţi, reprezentanti importanti. LIPIDE Compozitia chimica. Lipide simple: gliceride, ceride, steride - structura chimica, proprietăţi, reprezentanti importanti. Lipide complexe: fosfatide, structura chimica, proprietăţi. PROTIDE Originea şi rolul protidelor în organism. Aminoacizi alifatici, aromatici şi heterociclici - structura, proprietăţi, importanţă. Proteine: structura, proprietăţi. Heteroproteide. BLOCATALIZATORI Vitamine. Enzime. VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR Inocuitatea. Valoarea nutritiva. Calitate senzoriala. Calitate de prezentare. BIOCHIMIA CARNII Compozitia chimica. Valoarea nutritiva. BIOCHIMIA LAPTELUI SI PRODUSELOR LACTATE Compozitia chimica. Valoare nutritiva. BIOCHIMIA BERII SI A VINULUI Compozitia chimica. Valoarea nutritiva a berii şi a vinului. BIOCHIMIA LEGUMELOR SI FRUCTELOR Compozitia chimica. Valoarea nutritiva. BIOCHIMIA CEREALELOR SI A PRODUSELOR DE PANIFICATIE Compozitia chimica. Valoarea nutritiva. BIOCHIMIA ZAHARULUI SI ULEIULUI Compozitia chimica. Valoarea nutritiva. III.17. MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA III.17.1. MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA MATERII PRIME DE ORIGINE VEGETALA Cerealele (Tipuri de cereale. Caracteristici tehnologice şi morfologice ale boabelor. Compozitia chimica. Obtinerea diferitelor sortimente de faina. Insusirile fainii). Plantele oleaginoase (Tipuri de plante oleaginoase. Structura morfologica a semintelor. Proprietatile fizice şi chimice ale semintelor. Proprietatile şi utilizarile uleiului brut). Sfecla de zahar (Compozitia chimica a sfeclei de zahar. Factorii ce influenţează calitatea sfeclei. Melasa, subprodus al prelucrarii sfeclei). Legumele şi fructele (Tipuri de legume şi fructe folosite pentru industrializare. Insusiri senzoriale, fizico chimice şi microbiologice. Compozitia chimica a legumelor şi fructelor). Strugurii (Morfologia strugurelui şi a bobului. Compozitia chimica a strugurelui). MATERII PRIME DE ORIGINE ANIMALA Carnea (Specii de animale utilizate la industrializare. Structura carnii. Compozitia chimica a carnii. Caracteristicile tehnologice). Laptele (Proprietatile fizice ale laptelui. Compozitia chimica şi influenţa acesteia în obtinerea produselor lactate). III.17.2. MATERII PRIME AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA Materii prime auxiliare pentru prepararea produselor (Sarea comestibila. Uleiul vegetal. Substante gelifiante, liante şi stabilizatoare. Emulgatori şi plastifianti. Substante revelatoare ale gustului şi culorii. Saruri nutritive. Preparate enzimatice). Materii prime auxiliare pentru îmbunătăţirea insusirilor produselor (Condimente. Coloranti alimentari. Acizii alimentari. Substante aromatizante). III.17.3. APA IN INDUSTRIA ALIMENTARA Surse de apa. Duritatea apei. Metode de purificare şi tratare a apei. Epurarea apelor reziduale. III.18. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (TEXTILE) III.18.1. STUDIUL FIBRELOR TEXTILE STRUCTURA SI COMPOZITIA FIBRELOR TEXTILE PROPRIETATI GENERALE ALE FIBRELOR Proprietăţi fizice (1. Masa volumica. Culoarea. Luciul. Lungimea fibrelor; 2. Densitatea de lungime. Calcule; 3. Higroscopicitatea. Repriza fibrelor. Calcule; 4. Comportarea fibrelor la temperatura şi ardere). Proprietăţi mecanice (1. Rezistenta la tractiune. Definiţie. Exprimare. Calcule; 2. Alungirea la rupere. Elasticitatea. Calcule; 3. Comportarea fibrelor la frecare. Impaslirea). Proprietatii chimice ale fibrelor (Comportarea fibrelor textile la agentii chimici folositi la operatiile de curatire, albire, degomare, mercerizare, carbonizare). FIBRE NATURALE Bumbacul (Obtinerea fibrei de bumbac. Compozitia şi structura bumbacului. Proprietatile şi intrebuintarile bumbacului). Fibre liberiene (Obtinerea fibrelor de în şi canepa. Compozitia şi structura inului şi canepii. Proprietatile şi intrebuintarile fibrelor liberiene). Lana (Obtinerea fibrei de lana. Compozitia şi structura lanii. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei de lana). Matasea naturala (Obtinerea fibrei de matase naturala. Compozitia şi structura fibrei de matase naturala. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei de matase naturala). Azbestul (Obtinerea fibrei de azbest. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei de azbest). FIBRE CHIMICE Vascoza (Obtinerea fibrelor. Structura, proprietatile şi intrebuintarile fibrelor. Celofibra). Fibrele acetat (Obtinerea fibrelor. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei). Fibre poliamidice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei). Fibre poliesterice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei). Fibre poliacrilonitrilice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile şi intrebuintarile fibrei). III.18.2. STUDIUL PRODUSELOR TEXTILE FIRE TEXTILE Definirea firelor. Clasificarea firelor. Proprietatile firelor (densitate de lungime, torsiune, rezistenta). TESATURI Definirea tesaturii. Clasificarea tesaturilor. Proprietatile tesaturilor. TRICOTURI Definirea tricoturilor. Clasificarea tricoturilor. Proprietatile tricoturilor. III.19. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (PIELARIE) NOTIUNI INTRODUCTIVE Clasificarea materiilor prime folosite la confectionarea articolelor din piele şi inlocuitori de piele. Clasificarea materialelor auxiliare folosite la confectionarea articolelor din piele. PIELE NATURALA Structura pielii crude (Conservarea pielii crude. Prelucrarea pielii crude. Structura pielii crude). Topografia şi desenul pielii finite. Compozitia chimica a pielii. Caracteristicile pielii finite. (Caracteristici fizice. Caracteristici mecanice. Comportarea pielii fata de agentii fizici şi chimici). Defectele pielii finite. Sortimente de piei naturale folosite la confectionarea, articolelor din piele (Piei flexibile: sortimente, caracteristici, domenii de utilizare, identificare. Piei rigide: sortimente, caracteristici, domenii de utilizare, identificarea diferitelor sortimente). INLOCUITORI DE PIELE Clasificare (inlocuitori flexibili. Inlocuitori rigizi). Caracteristici (inlocuitori flexibili. Inlocuitori rigizi). Defectele inlocuitorilor de piele. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE Materiale textile: ata, tesaturi, tricoturi, benzi textile, siret, sfoara (Clasificare şi caracteristici). Materiale metalice (Clasificare şi caracteristici). Produse chimice (Adezivi, solventi: clasificare, caracteristici. Produse pentru finisarea articolelor din piele şi inlocuitori de piele: clasificare, caracteristici). III.20. INTRODUCERE IN ARTA SI TEHNICA CINEMATOGRAFICA Evolutia artei cinematografice. Repere ale dezvoltării cinematografiei în România. Notiuni generale despre lumina şi culoare. Bazele psiho-fizice ale înregistrării şi redarii imaginilor în cinematografie şi televiziune. Formate şi sisteme de cinema. Sisteme de înregistrare şi redare a imaginilor cinematografice. Sisteme de înregistrare şi redare a sunetului în cinematografie. Notiuni privind tehnologia realizării filmelor. Generalitati privind tehnici speciale utilizate în procesul de realizare a filmelor. Principalele utilaje şi echipamente cinematografice. Prezentare generală. Generalitati privind sistemele optice ale echipamentelor cinematografice. Studioul cinematografic - baza de realizare a filmelor. Cinematograful - baza de realizare a spectacolului cinematografic. Arhiva de filme - baza conservarii şi valorificarii fondului de filme. III.21. HIDROTEHNICA SI GOSPODARIRE APE RESURSE DE APA Definirea resurselor de apa. Resursele de apa atmosferica. Resurse de apa oceanice. Influenţa activităţii omului asupra resurselor de apa. Caracterizarea apelor din punct de vedere cantitativ. Caracterizarea apelor din punct de vedere calitativ. FOLOSINTE DE APE Tipuri de folosinte. Caracteristici principale ale folosintelor de apa. Ciclul folosintelor. Perioada de analiza. Conditii limitative ale satisfacerii folosintelor. Gradul de satisfacere a folosintelor. Definirea posibilitatilor de satisfacere a folosintelor. Metode de definire a posibilitatilor de satisfacere a folosintelor. Cerinţe cantitative de apa ale folosintelor. Tipuri de cerinţe cantitative. Definirea cerinţelor cantitative de apa. SCHEME DE GOSPODARIRE A CALITATII APELOR Probleme generale. Scheme bazate pe impiedicarea patrunderilor reziduurilor în apa. Scheme bazate pe modificarea regimul apelor uzate. Scheme bazate pe sporirea capacităţii cursurilor de apa de a primi reziduuri. EFECTELE DAUNATOARE ALE APELOR Considerati generale. Inundatiile. Inmlastinirile. Eroziunea solului prin apa. Alunecarile de teren. III.22. METEOROLOGIE GENERALA Notiuni introductive Organizarea observatiilor metrologice Atmosfera. Energia solara. Temperatura aerului. Temperatura solului. Presiunea atmosferica. Vantul. Umiditatea aerului. Precipitatii şi stratul de zapada. Durata de stralucire a soarelui. Vizibilitatea meteorologica. Depuneri de gheata. Aparatura meteorologica speciala. Fenomene meteorologice. Prelucrarea prima a datelor meteorologice. Fluxul informational de date meteo. Cunoasterea activităţii statiilor de deservire judeteana date meteo. Prelucrarea diagramelor (termograma, barograma, hidrograma, pluviograma, anemograma, heliograma). III.23. AGROTEHNICA SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de toamna. Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de primavara. Sistemul de lucrari pentru culturile succesive. Sistemul de lucrari pe terenuri neproductive şi slab productive (erodate, nisipoase, saraturoase, desecate şi indiguite). FERTILIZAREA SOLULUI Ingrasaminte organice şi biopreparate. Folosirea ingrasamintelor chimice cu azot. Folosirea ingrasamintelor chimice cu fosfor şi potasiu. Folosirea amendamentelor. Protectia muncii la folosirea ingrasamintelor. INFIINTAREA CULTURILOR Prin semanat (Calitatile unei seminte bune de semanat. Conditionarea semintelor şi tratarea semintelor pentru semanat. Metode de semanat. Calculul cantităţii de samanta la ha). Prin plantat (Calitatile rasadului. Plantatul: pregătirea rasadului şi tehnica plantarii). LUCRARILE DE INGRIJIRE Lucrarile de ingrijire ce se aplică culturilor de toamna. Lucrarile de ingrijire ce se aplică culturilor de primavara şi vara. Lucrarile de ingrijire ce se aplică culturilor legumicole. Lucrarile de ingrijire în livezi şi vii. COMBATEREA BURUIENILOR Particularitati biologice şi clasificarea buruienilor. Combaterea buruienilor prin metode agrotehnice şi chimice. III.24. TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE FUNCTIONAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA Elementele constructive ale motorului cu aprindere prin compresie în patru timpi. Functionarea motorului cu ardere interna în patru timpi (cu aprindere prin scanteie şi cu aprindere prin compresie). MECANISMUL MOTOR Elementele constructive ale mecanismului motor. Cinematica mecanismului motor. MECANISMUL DE DISTRIBUTIE Construcţia şi functionarea mecanismului de distribuţie. Diagrama distributiei. SISTEMUL DE ALIMENTARE Combustibili pentru motoare şi proprietatile lor. Descrierea şi functionarea schemei circuitului combustibilului la sistemul de alimentare al motorului cu aprindere prin compresie. SISTEMUL DE UNGERE Lubrifianti pentru motoare şi transmisii, proprietatile lor. Descrierea şi functionarea schemei circuitului uleiului în sistemul de ungere ale motoarelor. SISTEMUL DE RACIRE Tipuri de sisteme de racire cu aer şi cu lichid (avantaje şi dezavantaje). Construcţia şi functionarea sistemului de racire cu lichid. INSTALATIA DE PORNIRE Conditiile pornirii. Metode de pornire. Pornirea electrica a motoarelor. TRANSMISIA TRACTOARELOR Elementele constructive ale transmisiei tractoarelor pe roti (construcţie, functionare). Schema cinematica a transmisiei tractoarelor pe roti. MECANISMUL DE FRANARE Rolul, factori care influenţează franarea (spatiul minim de franare). Tipuri de mecanisme de franare folosite la tractoare şi remorci. ECHIPAMENT DE LUCRU Construcţia şi functionarea dispozitivelor de tractiune şi cuplare cu care sunt echipate tractoarele agricole. Priza de putere (construcţie, functionare). III.25. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE CELULA ANIMALA Morfologia celulei. Fiziologia celulei. TESUTURI Epiteliale. Conjunctive. Musculare. Nervoase. APARATUL DE SUSTINERE SI MISCARE Osteologia. Artrologia. Miologia. APARATUL DIGESTIV Segmentele tubului digestiv, glande anexe. Diferente pe specii de mamifere. Aparatul digestiv la păsări. Fiziologia aparatului digestiv la mamifere. Fiziologia aparatului digestiv la păsări. APARATUL RESPIRATOR Anatomia aparatului respirator la mamifere. Diferente pe specii de mamifere. Aparatul respirator la păsări. Fiziologia respiratiei la mamifere. Fiziologia aparatului respirator la păsări. APARATUL URINAR Anatomia şi fiziologia aparatului urinar la mamifere. Anatomia şi fiziologia aparatului urinar la păsări. APARATUL CIRCULATOR Sangele. Limfa. Lichidul interstitial. Alcatuirea aparatului cardiovascular. Fiziologia aparatului circulator. SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos al vietii de relaţie. Sistemul nervos central. Sistemul nervos periferic. Sistemul nervos al vietii vegetative sau neurovegetative. GLANDELE ENDOCRINE Glanda hipofiza. Glanda epifiza. Glanda tiroida. Glandele paratiroide. Glandele suprarenale. Timusul şi bursa lui Fabricius. Hormonii placentei. III.26. IGIENA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR DOMESTICE FACTORI NATURALI SI DE MEDIU Aerul - factor de influenţa asupra sanatatii şi productiei animalelor. Solul - factor de influenţa asupra sanatatii şi productiei animalelor. Apa - factor de influenţa asupra sanatatii şi productiei animalelor. FACTORII ARTIFICIALI DE MEDIU Igiena adaposturilor. Igiena nutreturilor. Igiena corporala. IGIENA ANIMALELOR DE REPRODUCTIE IGIENA CRESTERII TINERETULUI ANIMAL FILTRUL SANITARO-VETERINAR SI DEZINFECTIA Dezinfectia. Dezinsectia. Deratizarea. APRECIEREA VALORILOR NUTRITIVE A NUTRETURILOR Compozitia chimica a nutretului. Digestia substanţelor nutritive. Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor. Unităţi de măsura a valorii nutritive folosite la noi în tara (UN; UF; EA). CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR Notiunea de nutret. Clasificarea nutreturilor. Nutreturi suculente, fibroase, grosiere. Concentrate, energetice şi minerale. Prepararea şi reconditionarea nutreturilor. STABILIREA NECESARULUI DE SUBSTANTE NUTRITIVE Notiuni despre normele de baza. Notiuni despre baza furajera. III.27. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI MORFOLOGIA EXTERNA A ALBINEI Invelisul corpului, segmentatia corpului, aparatul locomotor. APARATUL DIGESTIV Părţi componente. Glandele mandibulare, glandele anexe. Fiziologia aparatului digestiv. ORGANELE SIMTULUI, VAZULUI Ochii simpli şi compusi; organe olfactive. Rolul senzitiv al antenelor. Simtul auzului. Perceperea temperaturii. Simtul de orientare. APARATUL DE REPRODUCERE Organul de reproducere la mascul şi femela. Fiziologia aparatului reproducator. REPRODUCEREA ALBINELOR Formarea oualor. Partenogeneza, spermatogeneza. Imperecherea matcii. Hranirea diferentiata a larvelor de matca, albina lucratoare şi trantor. COMPONENTA FAMILIEI DE ALBINE Cele trei tipuri morfologice; matca, albinele lucratoare şi trantorii. Rolul lor în viaţa sociala a familiei. PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE ALBINEI MELIFERE Aptitudinea de acumulare a rezervelor de hrana. Hrana şi relatiile de nutriţie dintre albine. Nectarul şi transformarea lui. Polenul. Necesarul de apa al albinelor. CUIBUL ALBINELOR Componenta cuibului - faguri şi tipuri de celule. Activitatea albinelor în raport de vârsta lor. Glandele cerifere. Ingrijirea puietului. III.28. BAZA MELIFERA SI SERICICOLA PLANTELE MELIFERE AGRICOLE DE CULTURA Culturi de camp floarea-soarelui; rapita de toamna; mustarul alb). Culturi furajere (sparceta; trifoiul rosu şi alb). POMI SI ARBUSTI FRUCTIFERI Ciresul. Caisul. Marul. Parul. Prunul. PLANTE MELIFERE DE PADURE Salcamul alb. Teiul. Artarul. Jugastrul. Zmeurul. PLANTE MELIFERE DE FANETE SI PASUNE DUDUL RICINUL PLANTE TOXICE PENTRU ALBINE Principalele plante toxice şi influenţa lor asupra albinelor. Măsuri de protecţie a muncii pentru evitarea intoxicatiilor. IMBUNATATIREA BAZEI MELIFERE Necesitatea şi sarcinile privind îmbunătăţirea bazei melifere. Conservarea bazei melifere. Selecţia plantelor melifere. Metode de imbunatatire a bazei melifere. TIPURILE DE CULES SI ZONELE BIOAPICOLE DIN ROMÂNIA Culesul de productie şi de întreţinere. Tipul I de cules şi zona bioapicolă din Campia Română şi Dobrogea. Tipul II de cules şi zona bioapicolă din Podisul Moldovei. Tipul III de cules şi zona bioapicolă din Campia de Vest. Tipul IV de cules şi zona bioapicolă din Transilvania. Tipul V de cules şi zona bioapicolă montana. Tipul VI de cules şi zona bioapicolă de pe versantii Muntilor Carpati. BALANTA MELIFERA Estimarea bazei melifere. Stabilirea suprafeţelor ocupate cu plante melifere. Stabilirea numarului de familii ce pot fi intretinute pe o vatra de stupina. Intocmirea balantei melifere. III.29. DENDROLOGIE SI DENDROMETRIE NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DENDROMETRIE Părţile componente ale arborelui şi forma fusului. Procedee şi instrumente pentru masurarea dimensiuni arborelui. CURBAREA ARBORELUI DOBORAT SI A PARTILOR COMPONENTE ALE ACESTUIA Curbarea lemnului rotund. Curbarea lemnului asezat în figuri. Curbarea lemnului prelucrat. CURBAREA ARBORELUI IN PICIOARE Coeficienti de forma. Descresterea diametrului fusului. Tabele de cubaj pentru fisuri sau arbori intregi. ARBORETUL SI PRINCIPALELE LUI CARACTERISTICI Denumirea principalelor caracteristici ale arborelui. PROCEDEE DE INVENTARIERE, CUBARE SI SORTARE A ARBORETULUI Inventarierea arboretelor. Procedee de cubare şi sortare a arboretelor. Determinarea volumului pe sortimente. DETERMINAREA CRESTERILOR Clasificarea cresterilor. Determinarea cresterilor în arbori. Determinarea cresterilor la arborete. EVALUARI FORESTIERE Actul de punere în valoare. Stabilirea cotelor de pus în valoare. Amplasarea masei lemnoase. Delimitarea pe teren a parchetelor. Evaluarea cantitativa, calitativa şi valorica a masei lemnoase. NOTIUNI GENERALE DE STUDIUL LEMNULUI Structura lemnului. Identificarea lemnului. Proprietatile lemnului. Defectele lemnului. PRODUSELE EXPLOATARII LEMNULUI Sortimente de lemn brut. Sortarea arborilor doborati. CURATIREA SI SECTIONAREA LEMNULUI Curatirea, de craci şi cioturi. Sectionarea lemnului. III.30. METROLOGIE MASURAREA LUNGIMILOR Sublerele de exterior: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). Micrometrele: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). Comparatoarele cu cadran: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). Comparatoarele Abbe verticale: descriere, functionare, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). MASURAREA MASELOR Clasificarea aparatelor de cantarit. Balanta simpla (descriere, functionare, simpla şi dubla cantarire). MASURAREA FORTELOR Dinamometre: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). MASURAREA PRESIUNILOR Aparate cu lichid, cu rezervor şi tub vertical pentru masurarea presiuni: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). Aparate cu lichid, cu rezervor şi tub inclinat pentru masurarea presiunii: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). Aparate indicatoare cu element elastic (manometre cu tub Bourdon): descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace şi metode de verificare metrologica). MASURAREA VOLUMELOR Contoare de apa (apometre): tipuri constructive, descriere şi functionare, utilizare, conditii metrologice. Contoare de volum pentru gaze: tipuri constructive, descriere şi functionare, utilizare, conditii metrologice. ETALOANE ELECTRICE Etalonul de tensiune Weston: construcţie, clasificare, parametrii. Etalonul de rezistenta: clasificare, construcţie, caracteristici metrologice. Etalonul de capacitate: clasificare, construcţie, caracteristici metrologice. MASURAREA TENSIUNII Şi CURENTULUI ELECTRIC Principiile de functionare ale voltmetrelor şi ampermetrelor analogice de tip: magnetoelectric, electrodinamic şi feromagnetic. Principiul de functionare al voltmetrului digital (schema bloc). Extinderea domeniului de masurare la ampermetre şi voltmetre (suntul simplu şi divizorul de tensiune relativ). Verificarea metrologica a ampermetrelor şi voltmetrelor analogice. MASURAREA IMPEDANTEI Masurarea rezistentelor. Metoda amonte-aval. Masurarea rezistentei cu ohmetrul serie şi paralel; verificarea metrologica a ohmetrului. Masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone. Masurarea capacităţilor şi inductantelor cu puntea de curent alternativ (puntea Maxwell şi Sauty). III.31. MANAGEMENTUL, ECONOMIA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN AGRICULTURA MANAGEMENT, MANAGER - ELEMENTE DE BAZA Definirea conceptelor. FUNCTIILE SI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI METODE SI TEHNICI MANAGERIALE Conceptii şi elemente componente ale structurii de conducere. Factori care influenţează structura de conducere. Metode şi tehnici de conducere. Functiile şi atributiile conducerii agentilor economici. AGENTII ECONOMICI IN AGRICULTURA Notiuni. Clasificare. Functiile unităţilor agricole. MANAGEMENTUL UNITATILOR AGRICOLE Caracteristicile muncii. Trasaturile cadrelor de conducere. Stilul de conducere şi tipul de conducator. Stress-ul în activitatea de conducere. PIATA PRODUSELOR AGRICOLE Cerere şi oferta de produse agricole. Cunoasterea şi studierea pieţei. Piaţa produselor agricole secundare. Libera iniţiativa a agentilor economici pe piaţa. COMERCIALIZAREA PRODUSELOR LA EXPORT Tipuri de unităţi de desfacere a produselor agricole. Publicitate şi reclama - rolul acestora în comercializarea produselor agricole. III.32. CONTABILITATE STRUCTURI PATRIMONIALE Structuri patrimoniale de activ. Structuri patrimoniale de pasiv. BILANTUL CONTABIL Prezentarea bilantului. Variatia posturilor bilantiere. Contul de rezultate. CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC DE LUCRU AL CONTABILITATII Definire, structura, forme. Reguli de functionare. Dubla înregistrare şi corespondenta conturilor. Articolul contabil şi formula contabila. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL SI A REZERVELOR CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE Contabilitatea imobilizarilor necorporale. Contabilitatea imobilizarilor corporale. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI DUPA METODA INVENTARULUI PERMANENT CONTABILITATEA TERTILOR Contabilitatea operaţiilor privind decontarile cu personalul. Contabilitatea operaţiilor privind decontarile cu asigurarile sociale şi protectia sociala. CONTABILITATEA TREZORERIEI Contabilitatea incasarilor şi plăţilor în lei prin conturile de la bănci şi din casieria unităţii. III.33. ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR COMERCIALE CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMÂNIEI Rol. Membrii. Atribuţii. Organele de conducere. REGISTRUL COMERTULUI Definire. Atribuţii. Tipuri de structuri organizatorice. Criterii. ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Definirea conceptului. Tipuri. Conditii necesare pentru constituirea societatilor comerciale. Societăţi comerciale în nume colectiv. Societăţi comerciale în comandita simpla. Societăţi comerciale în comandita pe acţiuni. Societăţi comerciale pe acţiuni. Societate cu raspundere limitata. Societăţi comerciale cu participare străină. ORGANIZAREA RETELEI COMERCIALE CU AMANUNTUL (PROFIL COMERT) Rol. Clasificare. Specializare. Tipuri de magazine. Amplasare. ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII Definirea conceptelor. Principii de organizare. Clasificarea personalului. Categorii de personal. Formule de calcul pentru calculul productivitatii muncii. Factori. SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT) Acte normative. Directiile sistemului juridic. Contractul colectiv /individual de muncă. Componentele salariului. Formele de salarizare. PRETURILE Structura. Calcul. EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT Definirea conceptelor. Indicatori. Modul de determinare. III.34. MERCEOLOGIE MARFA Definitii. Clasificare. Proprietăţi. CALITATEA SI VALOAREA NUTRITIVA A MARFURILOR ALIMENTARE Cadrul legislativ. Verificarea calităţii. Valoarea nutritiva. MARFURI ALIMENTARE Laptele şi produsele lactate. Carnea şi produsele din carne. Pestele şi produsele din peste. Produsele de morarit şi panificatie. Produsele gustative. MARFURI NEALIMENTARE Confectii din tesaturi, încălţăminte. Marfuri cosmetice. Marfuri din sticla. Marfuri ceramice. Jucarii. Marfuri electrocasnice. III.35. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE (pentru contabili - statisticieni) CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMÂNIEI Definiţie. Rol. Membrii. Atribuţii. Organele de conducere. Structura functional - organizatorica. REGISTRUL COMERTULUI Definire. Rol. Tipuri. Atribuţii. Inregistrarea comerciantilor. ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII (IN INDUSTRIE, COMERT, AGRICULTURA, CONSTRUCTII), PRODUCTIVITATEA MUNCII (IN COMERT) SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT) PRETURILE - STRUCTURA SI CALCUL EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE III.36. ORGANIZAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ACTIVITATEA ECONOMICA SI SOCIALA Definirea notiunilor. Functiile comerţului. ORGANIZAREA COMERTULUI IN ROMÂNIA Structura organizatorica. Formele juridice de organizare a agentilor economici. Bursa de marfuri. Bursa de valori. Camera de Comert şi Industrie a României. Registrul comerţului. COORDONATELE PIEŢEI BUNURILOR SI SERVICIILOR Conţinutul pieţei. Structura pieţei. Factorii care influenţează dinamica pieţei. RELATIILE COMERTULUI SI ALIMENTATIEI PUBLICE CU CONSUMATORII Conţinutul relatiilor. Metode. Formele relatiilor. EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT Cheltuielile de circulatie. Indicatori. Factori. Cai de reducere a cheltuielilor de circulatie. Conţinutul eficientei economice. Indicatorii eficientei. Profitul. III.37. TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR REGULI DE ETICA SI DE TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR Principalele reguli de servire şi de protocol. Primirea consumatorilor în restaurant. Prezentarea preparatelor şi a bauturilor. Primirea comenzilor de la consumatori. Transmiterea comenzilor la sectii. Primirea comenzilor de la sectii. SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII Sistemul de servire direct (englez). Sistemul de servire indirect (francez). Alte sisteme (autoservirea, servirea rapida, servirea la domiciliu, servirea prin intermediul automatelor). TEHNICA SERVIRII SORTIMENTELOR DE PREPARATE CULINARE Tehnica servirii gustarilor şi aperitivelor. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare lichide. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare din peste. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare cu sos. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor din carne, garniturilor, salatelor. Recomandari. Tehnica servirii desertului. Recomandari. Tehnica servirii produselor de panificatie. DOTAREA UNITATILOR PE ACTIVITATI FUNCTIONALE Mobilierul în dotarea salii de servire. Utilajul tehnologic pentru servire. Inventarul textil din dotarea salonului. Inventarul pentru servire (vesela). Materiale şi obiecte de întreţinere pentru igienizare. Oficii şi dependinte auxiliare în restaurant. TEHNICA SERVIRII BAUTURILOR Bauturi nealcoolice. Bauturi alcoolice. Prepararea bauturilor amestec. TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESE Elemente fundamentale în stabilirea meniurilor. Organizarea şi servirea micului dejun. Tehnica servirii meselor pentru dejun. Tehnica servirii cinei. Organizarea şi servirea meselor festive - banchete. III.38. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATII DE TURISM LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE Factorii care determina evolutia turismului. FUNCTIILE TURISMULUI ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TURISM Principii de organizare. Structura organizatorica. Forme ale turismului. CIRCULATIA TURISTICA OFERTA TURISTICA TEHNOLOGIA PRESTARILOR DE SERVICII (CLASIFICARE SI CARACTERISTICI) INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM III.39. TEHNOLOGIA SERVICIILOR HOTELIERE STRUCTURI DE PRIMIRE Cu functiuni de cazare turistica. Cu functiuni de alimentatie. ORGANIZAREA UNITATILOR HOTELIERE Principalele compartimente existente intr-o unitate de cazare (operationale şi functionale). PERSONALUL DIN UNITATILE HOTELIERE Calităţi. Functii. Ierarhie profesionala. COMPARTIMENTUL DE RECEPTIE Functia de rezervare. Functia de primire. Functia de concierge. Functia de casierie. COMPARTIMENTUL MARKETING Analiza clientelei. Modalităţi de promovare a vanzarilor. III.40. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A INSTITUTIILOR CONTINUTUL, LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA DE PIATA Definiţie. Caracteristici. Interdependenta. Alte ramuri economice. PIATA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE Structura. Sistem de indicatori. OFERTA DE SERVICII CEREREA DE SERVICII SISTEMUL PRETURILOR SI TARIFELOR PENTRU SERVICII LOCUL SI ROLUL SECRETARIATELOR IN ADMINISTRATIA DE STAT Activitatea de secretariat. Atributiile secretariatului. CALITATILE PERSONALULUI SI ETICA PROFESIONALA IN MUNCA DE SECRETARIAT REGULI DE PROTOCOL Primirea vizitatorilor. Cunoasterea unor uzante protocolare. SISTEMUL INFORMATIONAL SI EVIDENTELE DE SECRETARIAT III.41. DREPT NOTIUNI ELEMENTARE DESPRE STAT Natiunea şi suveranitatea naţională. Notiuni despre stat. Drepturile fundamentale ale cetatenilor. Indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Puterea de stat. MODALITATI JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE SI APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ELEMENTE DE DREPT CIVIL Definitii. Principalele drepturi. Oblibaţiile civile. Tipuri de contracte. Prescriptia. ELEMENTE DE DREPT AL MUNCII Definitii. Raporturile juridice de muncă. Principiile dreptului muncii. Contractul colectiv de muncă. Statutele profesionale /disciplinare. Sindicatele. Apararea drepturilor salariatilor. Patronatul. Contractul individual de muncă. Raspunderea disciplinara şi raspunderea materiala. Munca la negru. ELEMENTE DE DREPT PENAL Definitii. Principii fundamentale. Raspunderea penala şi raportul juridic penal. Infractiunea. Pedeapsa penala. Categorii de infractiuni. ELEMENTE DE DREPT COMERCIAL Definitii. Actele şi faptele de comert. Comerciantii. Contractul comercial. Tipuri de contracte comerciale. Titlurile de credit. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Definitii. Sistemul administraţiei publice. Funcţionarii administraţiei publice. Actul administrativ. Formele de control exercitate în cadrul sistemului administraţiei publice. DREPTUL FAMILIEI Casatoria, divortul, filiatia şi rudenia. ROMÂNIA MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── LISTA DISCIPLINELOR TEHNICE - proba "E" - scris la care se poate sustine EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2002 ┌────┬────────────────┬────────────────────────────────────┬───────────────────┐ │NR. │ DOMENIUL │ MESERIA │DISCIPLINA LA CARE │ │CRT.│ DE │ │SE POATE SUSTINE │ │ │ ACTIVITATE │ │ EXAMENUL DE │ │ │ │ │ BACALAUREAT │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 1.│ │Lacatus constructii de masini │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 2.│ │Mecanic montator, întreţinere │ │ │ │ │şi reparatii în industria │ │ │ │ │constructiilor de masini │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 3.│ │Mecanic de mecanica fina │ │ ├────┤I.1. CONSTRUCTII├────────────────────────────────────┤ │ │ 4.│DE MASINI │Optician-montator de aparatura │1) Organe de masini│ │ │ │optico-mecanica │şi mecanisme │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 5.│ │Mecanic motoare termice │de specialitate │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤(domeniul mecanic │ │ 6.│ │Sculer-matriter │- 2.a) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 7.│ │Prelucrator prin aschiere │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 8.│ │Prelucrator în sectoare calde │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 9.│ │Prelucrator cu tehnici de precizie │ │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 10.│ │Electrician montator, întreţinere │ │ │ │ │şi reparatii instalaţii electrice │ │ │ │ │industriale şi echipamente de │1) Masini, aparate,│ │ │I.2. │automatizare │actionari şi │ ├────┤ ELECTROTEHNICA ├────────────────────────────────────┤automatizari │ │ 11.│SI ELECTRONICA │Confectioner produse electrotehnice │electrice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Masurari │ │ 12.│ │Electromecanic montator, │electrice şi │ │ │ │întreţinere şi reparatii masini şi │electronice │ │ │ │aparate electrice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 13.│ │Electronist montator şi depanator │ │ │ │ │aparate de radio şi televiziune │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 14.│ │Electronist montator şi depanator │ │ │ │ │de tehnica de calcul │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 15.│ │Electronist montator şi depanator │ │ │ │ │echipamente de electronică │ │ │ │ │profesionala │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤1) Componente şi │ │ 16.│ │Electronist montator şi depanator │circuite │ │ │ │echipamente de automatizare │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Masurari │ │ 17.│ │Electronist pentru electronică │electrice şi │ │ │ │nucleara │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 18.│ │Confectioner produse electronice │ │ │ │ │şi de telecomunicatii │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 19.│ │Operator roboti industriali │ │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 20.│ │Preparator substante minerale │1) Organe de masini│ │ │ │utile │şi mecanisme │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 21.│ │Topograf de mina │1) Topografie │ │ │ │ │generală │ │ │I.3. MINE │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul │ │ │ │ │ constructii - 2.d.│ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 22.│ │Electronist automatizari miniere │1) Componente şi │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤circuite │ │ 23.│ │Electronist pentru cariere │electronice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 24.│ │Electromecanic de mina │1) Masini, aparate,│ │ │ │ │actionari şi │ │ │ │ │automatizari │ │ │ │ │electrice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 25.│ │Sondor foraj şi exploatare │1) Organe de masini│ │ │ │zacaminte de petrol şi gaze │şi mecanisme │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │ - 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 26.│ │Operator geolog pentru │1) Topografie │ │ │I.4. PETROL │prospectarea, explorarea şi │generală │ │ │ │exploatarea zacamintelor de │2) Desen tehnic şi │ │ │ │petrol şi gaze │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul │ │ │ │ │topografic - 2.e.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 27.│ │Mecanic exploatare, întreţinere şi │1) Organe de masini│ │ │ │reparare masini şi utilaje │şi mecanisme │ │ │ │petroliere │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │ - 2. a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 28.│ │Electrician masini şi echipamente │1) Masini, aparate,│ │ │ │electrice pentru foraj-extractie │actionari şi │ │ │ │ │automatizari │ │ │ │ │electrice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 29.│ │Metalurgist feroase │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 30.│ │Metalurgist neferoase │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 31.│ │Prelucrator produse metalurgice │1) Organe de masini│ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤şi mecanisme │ │ 32.│ │Operator la fabricarea produselor │2) Desen tehnic şi │ │ │ │refractare şi abrazive │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │ - 2. a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 33.│ │Mecanic exploatare, întreţinere şi │ │ │ │ │reparare masini şi utilaje │ │ │ │I.4. METALURGIE │metalurgice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 34.│ │Electromecanic exploatare, │1) Masini, aparate,│ │ │ │întreţinere şi reparare masini şi │actionari şi │ │ │ │instalaţii din industria metalurgica│automatizari │ │ │ │ │electrice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 35.│ │Automatist exploatare, întreţinere │1) Componente şi │ │ │ │şi reparare echipamente din │circuite │ │ │ │industria metalurgica │electronice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 36.│ │Mecanoenergetic centrale │ │ │ │ │termoelectrice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 37.│ │Operator instalaţii termomecanice │1) Organe de masini│ │ │ │centrale nuclearo-electrice │şi mecanisme │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 38.│ │Mecanic întreţinere centrale │2) Desen tehnic şi │ │ │ │nuclearo-electrice │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2. a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 39.│ │Lacatus mecanic agregate │ │ │ │ │energetice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 40.│ │Mecanoenergetic centrale │ │ │ │ │hidroelectrice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 41.│ │Mecanoenergetic aparate de măsura, │ │ │ │I.6. ENERGETIC │control şi automatizari în centrale │ │ │ │ │electrice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 42.│ │Electroenergetic statii şi retele │1) Masini, aparate,│ │ │ │electrice │actionari şi │ │ │ │ │automatizari │ │ │ │ │electrice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 43.│ │Electroenergetic centrale termo- │2) Masurari │ │ │ │şi nuclearo-electrice │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 44.│ │Electroenergetic protectia prin │ │ │ │ │relee automatizari şi masuratori │ │ │ │ │(PRAM) centrale, statii şi retele │ │ │ │ │electrice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 45.│ │Electromecanic centrale │ │ │ │ │nuclearoelectrice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 46.│ │Electrician automatizari centrale │1) Componente şi │ │ │ │nuclearo-electrice │circuite │ │ │ │ │electronice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 47.│ │Operator în industria chimica │ │ │ │ │anorganica │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 48.│ │Operator în industria chimica │1) Chimie analitica│ │ │ │organica şi petrochimica │şi analize tehnice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 49.│ │Operator în industria polimerilor │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 50.│ │Operator în industria fibrelor │ │ │ │ │chimice şi artificiale │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 51.│I.7. CHIMIE │Laborant analize fizico-chimice │1) Chimie analitica│ │ │ INDUSTRIALA │ │şi analize tehnice │ │ │ │ │2) Tehnica │ │ │ │ │masurarii marimilor│ │ │ │ │fizico-chimice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 52.│ │Automatist exploatare, întreţinere │1) Componente şi │ │ │ │şi reparatii echipamente din │circuite │ │ │ │industria chimica şi petrochimica │electronice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 53.│ │Mecanic întreţinere şi reparare │1) Organe de masini│ │ │ │masini şi utilaje din industria │şi mecanisme │ │ │ │chimica şi petrochimica │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 54.│ │Operator la fabricarea materialelor │ │ │ │ │izolatoare │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 55.│ │Operator la fabricarea liantilor şi │1) Chimia │ │ │ │azbocimentului │silicatilor şi │ │ │ │ │analize tehnice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 56.│ │Operator la fabricarea │de specialitate │ │ │ │prefabricatelor din beton │(domeniul │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤constructii - 2d.) │ │ 57.│ │Operator la fabricarea produselor │ │ │ │ │ceramice pentru constructii │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 58.│ │Decorator-gravor produse ceramice │ │ │ │ │şi de sticla │ │ ├────┤I.8. MATERIALE ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 59.│ DE │Operator la fabricarea sticlei │ │ ├────┤ CONSTRUCTII ├────────────────────────────────────┤ │ │ 60.│ │Operator la fabricarea ceramicii │1) Organe de masini│ │ │ │fine │şi mecanisme │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 61.│ │Mecanic întreţinere şi reparatii │2) Desen tehnic şi │ │ │ │masini şi utilaje din industria │de specialitate │ │ │ │materialelor de constructii │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2, a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 62.│ │Automatist exploatare, întreţinere │1) Componente şi │ │ │ │şi reparatii echipamente din │circuite │ │ │ │industria materialelor de │electronice │ │ │ │constructii │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 63.│ │Constructor structuri │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 64.│ │Constructor finisor │1) Materiale de │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤constructii │ │ 65.│ │Constructor lucrari de izolatii şi │2) Desen tehnic şi │ │ │ │samota │de specialitate │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤(domeniul │ │ 66.│ │Desenator tehnic pentru constructii,│constructii - 2d.) │ │ │ │arhitectura, urbanism şi amenajarea │ │ │ │ │teritoriului │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 67.│ │Restaurator edificii de arhitectura │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 68.│ │Restaurator monumente istorice │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 69.│I.9. │Instalator în constructii │1) Materiale de │ │ │ CONSTRUCTII- │ │instalaţii │ │ │ MONTAJ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul │ │ │ │ │constructii - 2d.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 70.│ │Electrician în constructii │1) Masini, aparate,│ │ │ │ │actionari şi │ │ │ │ │automatizari │ │ │ │ │electrice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 71.│ │Lacatus pentru constructii │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 72.│ │Mecanic exploatare, întreţinere şi │1) Organe de masini│ │ │ │reparare masini şi utilaje de │şi mecanisme │ │ │ │constructii-montaj │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 73.│ │Mecanizator exploatari, constructii │1) Organe de masini│ │ │ │şi transporturi forestiere │şi mecanisme │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi │ │ 74.│ │Operator la fabricarea produselor │de specialitate │ │ │I.10. │semifinite din lemn │(domeniul industria│ │ │ EXPLOATAREA SI│ │lemnului -2.c.) │ ├────┤INDUSTRIALIZAREA├────────────────────────────────────┤ │ │ 75.│ LEMNULUI │Operator la fabricarea produselor │ │ │ │ │finite din lemn │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 76.│ │Operator la fabricarea celulozei şi │1) Chimia lemnului │ │ │ │hartiei │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul industria│ │ │ │ │lemnului - 2.c.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 77.│ │Mecanic întreţinere şi reparare │1) Organe de masini│ │ │ │utilaje şi instalaţii pentru │şi mecanisme │ │ │ │exploatarea şi industrializarea │2) Desen tehnic şi │ │ │ │lemnului │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 78.│ │Electromecanic vagoane │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 79.│ │Electromecanic locomotive │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤1) Masini, aparate,│ │ 80.│ │Electromecanic auto │actionari şi │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤automatizari │ │ 81.│ │Electrician instalaţii fixe de │electrice │ │ │ │tractiune electrica │2) Masurari │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤electrice şi │ │ 82.│ │Electromecanic utilaje terasamente │electronice │ │ │ │şi cale │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 83.│I.11. │Electrician nave │ │ ├────┤ TRANSPORTURI ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 84.│ │Electromecanic telecomenzi feroviare│1) Componente şi │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤circuite │ │ 85.│ │Electromecanic comunicatii feroviare│electronice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 86.│ │Motorist nave │1) Marinarie │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Desen tehnic │ │ 87.│ │Marinar │şi de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 88.│ │Constructor cai ferate │1) Materiale de │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤constructii │ │ 89.│ │Constructor de drumuri şi poduri │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul construc-│ │ │ │ │tii - 2d.) │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 90.│ │Electronist telecomunicatii │1) Componente şi │ │ │ │ │circuite │ │ │I.12. POSTA SI │ │electronice │ │ │ TELECOMUNICATII│ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 91.│ │Operator P.T.T.R. │1) Exploatare posta│ │ │ │ │şi telecomunicatii │ │ │ │ │2) Organizarea │ │ │ │ │P.T.T.R. │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 92.│ │Operator în morarit şi panificatie │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 93.│ │Operator în industria alimentara │ │ │ │ │extractiva │1) Biochimie │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤2) Materii prime │ │ 94.│ │Operator în industria alimentara │şi materiale │ │ │ │fermentativa │folosite în │ │ │ │ │industria │ │ │ │ │alimentara │ ├────┤I.13. ├────────────────────────────────────┤ │ │ 95.│ INDUSTRIE │Operator în industria carnii, │ │ │ │ ALIMENTARA │laptelui şi conservelor │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 96.│ │Mecanic frigotehnist │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │ 97.│ │Mecanic exploatare, întreţinere şi │1) Organe de masini│ │ │ │reparare masini şi utilaje din │şi mecanisme │ │ │ │industria alimentara │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 98.│ │Automatist exploatare, întreţinere │1) Componente şi │ │ │ │şi reparare echipamente din │circuite │ │ │ │industria alimentara │electronice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ 99.│ │Filator │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │100.│ │Tesator │1) Materii prime şi│ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤materiale din │ │101.│ │Finisor produse textile │industria usoara │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤textile/pielarie │ │102.│ │Tricoter │2) Desen tehnic şi │ ├────┤I.14. ├────────────────────────────────────┤de specialitate │ │103.│ INDUSTRIE │Confectioner imbracaminte din │(domeniul industrie│ │ │ USOARA │tesaturi şi tricoturi │ usoara - 2.b.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │104.│ │Confectioner produse din piele şi │ │ │ │ │inlocuitori │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │105.│ │Mecanic întreţinere şi reparare │1) Organe de masini│ │ │ │masini şi utilaje din industria │şi mecanisme │ │ │ │usoara │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2. a.) │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │106.│ │Poligraf │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │107.│ │Mecanic întreţinere şi reparare │1) Organe de masini│ │ │ │masini şi utilaje din industria │şi mecanisme │ │ │ │poligrafica │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │I.15. │ │(domeniul mecanic │ │ │ POLIGRAFIE │ │- 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │108.│ │Operator în tehnici cinematografice │1) Introducere în │ │ │ │ │arta şi tehnica │ │ │ │ │cinematografiei │ │ │ │ │2) Componente şi │ │ │ │ │circuite │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │109.│ │Agent hidrotehnic │1) Hidrotehnica şi │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤gospodarirea apelor│ │110.│ │Hidrometrist │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul │ │ │ │ │constructii - 2.d.)│ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │111.│ │Observator meteorolog │1) Meteorologie │ │ │ │ │generală │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │I.16. │ │(domeniul mecanic │ │ │ GOSPODARIRE │ │- 2.a.) │ ├────┤ APE ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │112.│ │Laborant analize hidrochimice şi │1) Hidrotehnica şi │ │ │ │hidrobiologice pentru protectia │gospodarirea apelor│ │ │ │calităţii apei şi aerului │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │113.│ │Constructor lucrari de gospodarirea │1) Materiale de │ │ │ │apelor │constructii │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul │ │ │ │ │constructii - 2.d) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │114.│ │Electromecanic statii de pompare; │1) Masini, aparate,│ │ │ │alimentari cu apa şi canalizari │actionari şi │ │ │ │ │automatizari │ │ │ │ │electrice │ │ │ │ │2) Masurari │ │ │ │ │electrice şi │ │ │ │ │electronice │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │115.│ │Agronom │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │116.│ │Horticultor │1) Agrotehnica │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │117.│ │Fermier agromontan │2) Tractoare şi │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤masini agricole │ │118.│ │Agent protectia plantelor │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │119.│ │Zootehnist │1) Anatomia şi │ │ │ │ │fiziologia │ │ │ │ │animalelor │ │ │ │ │domestice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤ │ │120.│ │Veterinar │2) Igiena │ │ │ │ │alimentatiei │ │ │ │ │animalelor │ │ │ │ │domestice │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │121.│ │Apicultor-sericicultor │1) Anatomie şi │ │ │ │ │fiziologia albinei │ │ │ │ │2) Baza melifera şi│ │ │ │ │sericicola │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │122.│II. LICEE │Topograf pentru agricultura │1) Topografie │ │ │ AGRICOLE │ │generală │ │ │ │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul │ │ │ │ │topografie - 2.e.) │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │123.│ │Contabil, planificator, statistician│1) Managementul, │ │ │ │în agricultura │economia şi │ │ │ │ │organizarea │ │ │ │ │productiei în │ │ │ │ │agricultura │ │ │ │ │2) Contabilitate │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │124.│ │Mecanic agricol │ │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤1) Organe de masini│ │125.│ │Mecanic instalaţii şi utilaje │şi mecanisme │ │ │ │zootehnice │2) Desen tehnic şi │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤de specialitate │ │126.│ │Mecanic imbunatatiri funciare şi │(domeniul mecanic │ │ │ │terasamente │- 2.a.) │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │127.│ │Silvicultor │1) Dendrologie şi │ │ │III. LICEE │ │dendrometrie │ │ │ SILVICE │ │2) Topografie │ │ │ │ │generală │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │128.│ │Comerciant-merceolog │1) Organizarea │ ├────┤ ├────────────────────────────────────┤activităţii │ │129.│IV.1. COMERT │Vitrinier-decorator │unităţilor │ │ │ │ │comerciale │ │ │ │ │2) Merceologie │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │130.│IV.2. FINANTE- │Contabil-statistician │1) Organizarea │ │ │ CONTABILITATE │ │activităţilor │ │ │ │ │economice │ │ │ │ │2) Contabilitate │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │131.│ │Lucrator în alimentatia publică │1) Organizarea │ │ │ │ │unităţilor de │ │ │ │ │alimentatie publică│ │ │IV.3. │ │2) Tehnica servirii│ │ │ ALIMENTATIE │ │consumatorului │ ├────┤ PUBLICA SI ├────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │132.│ TURISM │Lucrator în turism │1) Organizarea şi │ │ │ │ │conducerea │ │ │ │ │activităţii de │ │ │ │ │turism │ │ │ │ │2) Tehnologia │ │ │ │ │serviciilor │ │ │ │ │hoteliere │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │133.│IV.4. │Lucrator în administratie şi │1) Organizarea │ │ │ ADMINISTRATIE │servicii │administrativa a │ │ │ PUBLICA SI │ │instituţiilor │ │ │ SERVICII │ │2) Drept │ ├────┼────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │134.│ │Metrolog │1) Metrologie │ │ │V. LICEE DE │ │2) Desen tehnic şi │ │ │ METROLOGIE │ │de specialitate │ │ │ │ │(domeniul mecanic │ │ │ │ │- 2.a.) │ └────┴────────────────┴────────────────────────────────────┴───────────────────┘ ----------- Preluat: 2026-09-23T21:50:13.711803+00:00 · SHA256: 267883953919f470261dceef38043a0307effd553219a5bb9f817c3e0f74cd9e