Legislație națională
ORDIN · 289 · 2002
ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor ?i Locuin?ei · ID sursă 36747
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023 EMITENT MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI Nr. 116 din 11 februarie 2002 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI Nr. 289 din 6 martie 2002 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 19 iunie 2002 Ministrul apelor şi protecţiei mediului şi ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, având în vedere prevederile art. 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 , ale art. 48, 62, 64, 68 şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996 , precum şi ale art. 8 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, în conformitate cu avizul tehnic consultativ al Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, în temeiul art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2001 , în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, emit următorul ordin: + Articolul 1 Se aprobă Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022, prevăzută în anexa nr. 1. + Articolul 2 Se aprobă Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023, prevăzută în anexa nr. 2. + Articolul 3 Experţii tehnici atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale actelor normative emise în aplicarea acestei legi şi certificati/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor, conform prevederilor Regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa A şi B - NTLH-014, respectiv ale Procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa C şi D - NTLH-015, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 114/2002 , precum şi deţinătorii de baraje, cu orice titlu, răspund în aria lor de autoritate de încadrarea în categorii de importanţa a barajelor şi de aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. + Articolul 4 Direcţia generală de gospodărire a apelor şi Inspecţia de stat a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Direcţia generală tehnica în construcţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Inspectoratul de Stat în Construcţii - instituţie publică în subordinea acestuia - vor urmări şi vor controla aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. + Articolul 5 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 6 La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 21N/2000-1.099/1999 pentru aprobarea metodologiilor privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 19 aprilie 2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare. + Articolul 7 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Petru Lificiu p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Sergiu Sechelariu, secretar de stat + Anexa 1 METODOLOGIE privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, inclusiv a construcţiilor şi instalaţiilor-anexa aferente, denumita în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996 , deţinătorii de lucrări hidrotehnice, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosintele acesteia. ... (2) În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 , evaluarea stării de siguranţă în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează de experţi tehnici atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale actelor normative emise în aplicarea acestei legi, şi certificati/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor, denumiţi în continuare experţi. ... + Articolul 2 (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii barajele, inclusiv cuvetele lacurilor de acumulare şi construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente, denumite în continuare lucrări hidrotehnice, încadrate în categorii de importanţa conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţa a barajelor - NTLH-021, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 115/288/2002. ... (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale. ... + Articolul 3 În conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii. + Articolul 4 Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, sunt realizate de Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita în continuare CONSIB, care funcţionează pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca organism cu caracter consultativ. + Articolul 5 (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărindu-se modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, experţi sau comisii de expertiza coordonate de experţi certificati/avizaţi conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 , aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 . ... (2) În cazul în care se constată că lucrarea hidrotehnica verificata prezintă un grad de siguranţă mai mic decât cel prevăzut prin reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie să stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţă. ... + Articolul 6 Experţii care efectuează evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice sunt certificati, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa A şi B - NTLH-014 şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa C şi D - NTLH-015, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 114/2002 . + Capitolul 2 Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei + Articolul 7 Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare specifice şi cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cat şi studii şi/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice. + Articolul 8 (1) Prin conţinut şi abordare, evaluarea siguranţei cuprinde doua etape: ... - etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect: a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezultă din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnica de constatare a stării tehnice şi functionale; ... b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţă, dacă este necesar; ... - etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect: a) stabilirea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, ţinându-se seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare; ... b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea parametrilor constructivi şi funcţionali la gradul de siguranţă în exploatare corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare; ... c) stabilirea condiţiilor de exploatare pentru perioada următoare. ... (2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare. ... + Articolul 9 Pentru efectuarea evaluării preliminare deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii: a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice; ... b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi până în prezent. ... + Articolul 10 Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut: 1. Prezentarea generală a lucrării hidrotehnice: 1.1. Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor, judeţul, localităţile din amonte şi din aval, căile de acces etc.) 1.2. Deţinătorul sau administratorul 1.3. Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanţa (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite pornind de la corespondenta clasei de importanţa cu situaţia actuala) 1.4. Construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente ale lucrării hidrotehnice 1.5. Datele caracteristice pentru lucrarea hidrotehnica (volume de apa, niveluri minime şi maxime ale apei corespunzătoare diferitelor asigurări, suprafaţa bazinului controlat, lucrările hidrotehnice existente din amonte şi din aval) 1.6. Scurt istoric al lucrării hidrotehnice (perioadele de realizare a etapelor importante, începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferitele etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventuale modificări ale conceptiei generale, lucrări de expertizare) 2. Condiţii naturale în amplasament: 2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurări, modul de determinare şi comparatia cu valorile iniţiale de proiectare) 2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala şi la proiectare 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenţie: 3.1. Datele constructive (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etansare şi drenaj (descriere, amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare) 3.3. Evacuatorii de ape mari, echipamentele hidromecanice şi disipătorii 4. Verificarea prin calcul a lucrării: 4.1. Calculele de rezistenta şi stabilitate în regim static şi dinamic 4.2. Calculele de infiltratii, inclusiv cele privitoare la influenţa amenajării asupra regimului apelor subterane din zona 4.3. Calculul hidraulic al evacuatorilor 4.4. Zonele posibil a fi inundate în aval pentru diferite ipoteze de funcţionare a evacuatorilor şi pentru diferite ipoteze de rupere a barajului 5. Sistemul de supraveghere: 5.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmărirea acestora) 5.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice în amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, profiluri de urmărire a colmatarii lacului şi a evoluţiei albiei în aval, aparatura seismică etc.) 5.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticala, deplasări relative, infiltratii, eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale, temperaturi interne etc.) 5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsura, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţa) 6. Sistemul de avertizare-alarmare 7. Date privind execuţia: 7.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale 7.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei 7.3. Evenimentele deosebite din timpul execuţiei (viituri, seisme, accidente, defectiuni, remedieri, schimbări de soluţii) 7.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate) 8. Situaţia documentaţiilor existente: 8.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii) 8.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării 8.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare 8.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica 9. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului: 9.1. Avizul de gospodărire a apelor 9.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor 9.3. Acordul de mediu 9.4. Autorizaţia de mediu 9.5. Evaluări ale stării de siguranţă în exploatare + Articolul 11 Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte pe baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioadă de existenta a lucrărilor şi va avea următorul conţinut: 1. Organizarea activităţii de supraveghere: 1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului 1.2. Frecventa observaţiilor şi măsurătorilor 1.3. Criteriile de avertizare-alarmare 1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii 1.5. Prelucrarea primara a măsurătorilor 1.6. Studiile de comportare întocmite 1.7. Fluxul informaţional-decizional 2. Solicitarile lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul): 2.1. Nivelul în lac 2.2. Precipitatiile înregistrate în zona lucrării 2.3. Temperatura aerului 2.4. Viiturile înregistrate 2.5. Solicitarile seismice 2.6. Modificările produse de colmatare sau eroziuni 3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspecţiilor periodice efectuate în cadrul programului de supraveghere): 3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii 3.2. Lacul de acumulare şi versantii acestuia 3.3. Evacuatorii şi echipamentul hidrometric 3.4. Situaţia senalelor amonte şi aval 4. Evoluţia parametrilor masurati: 4.1. Deplasări (absolute şi relative) 4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Alte elemente măsurate (eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale, temperaturi etc.) 4.4. Comparatia dintre parametrii masurati şi prognoza iniţială, precum şi cu prognoza rezultată din simulari pe modele de comportare 5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate 6. Concluzii + Articolul 12 Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) definirea obiectului evaluării siguranţei; ... b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice; ... c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile; ... d) referatul de inspecţie tehnica a lucrării hidrotehnice; ... e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanţă stabilite de reglementările în vigoare; ... f) identificarea situaţiilor de risc şi, eventual, ierarhizarea acestora; ... g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc.), necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare; ... h) concluzii. ... + Articolul 13 Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul conţinut: 1. Condiţii de realizare a inspecţiei: 1.1. Scopul inspecţiei 1.2. Datele generale asupra inspecţiei 1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificându-se condiţiile de exploatare (normale, cu restrictii, constructive, situaţia unui incident, accident sau a unei avarii), nivelul apei în lac, valoarea debitelor afluente în lac (raportat la Q modul), regimul de precipitatii, temperatura exterioară şi evoluţia lor în ultimele 4 săptămâni, evenimente speciale semnalate anterior de către personalul de exploatare (seisme, deversari, valori deosebite la aparatura de măsura existenta) 2. Evacuarea apelor mari: 2.1. Condiţii conexe: a) condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale); ... b) condiţii în bazinul aval (restrictii, menţinerea capacităţii de scurgere); ... c) sistemul hidrometric propriu; ... d) existenta, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcţionarea sistemului informaţional în cazul în care este prevăzută pregolirea sau funcţionarea corelata în cascada a amenajării ... 2.2. Capacitatea evacuatorilor: a) condiţii generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadâncime, golire de fund etc.); ... b) starea lucrărilor din beton (starea generală, degradari, fisuri, rugozitate); ... c) dispozitive şi măsuri pentru evitarea blocarii cu plutitori sau gheaţa, mijloace de intervenţie în caz de blocare; ... d) starea disipatorului de energie; ... e) limitări de debit datorită unor lucrări asociate; ... f) capacitatea şi disponibilitatea evacuatorilor suplimentari prevăzuţi în proiect (centrala hidroelectrica, ecluze, evacuatori fuzibili) ... 2.3. Echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor mari: a) probe de funcţionare în prezenta experţilor (în sarcina sau cu batardouri lăsate); ... b) gratare şi dispozitive de curatare: gradul de infundare; ... c) batardouri (existenta, stare, condiţii de montare); ... d) trolii, motoare; ... e) cabluri, lanturi, tije de manevra; ... f) circuite hidraulice şi pneumatice; ... g) sisteme de încălzire (dezghetare); ... h) sistemul de control al poziţiei; ... i) sisteme multiple de actionare, accese; ... j) accese, iluminat normal şi de siguranţă în zonele de actionare şi de intervenţie; ... k) surse de alimentare cu energie; ... l) mijloace de intervenţie în caz de blocare a echipamentelor ... 2.4. Morfologia patului şi regimul nivelurilor la ape mari: a) situaţia colmatarilor în lac; ... b) situaţia senalelor amonte şi aval (eroziuni, depuneri, vegetaţie); ... c) dispozitive de măsura a nivelurilor în lungul acumularii; ... d) niveluri aval în cazul apelor mari şi efectele acestora asupra acceselor pentru intervenţie şi asupra siguranţei circuitelor de alimentare cu energie electrica ... 3. Lacul de acumulare: 3.1. Stabilitatea versantilor: a) alunecări de versanţi (stabilizate sau active, descriere, evoluţie, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare); ... b) eroziuni de maluri (descriere, efecte) ... 3.2. Colmatarea ca sursa de acţiuni suplimentare (încărcări, garzi, remuu) asupra lucrărilor de retenţie 4. Starea structurală a lucrărilor: 4.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor: a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (galerii, pasarele, puţuri, berme, taluzuri), iluminat, epuizmente, ventilatii; ... b) pentru suprafeţele vizibile din beton: fisuri, exfolieri, umeziri şi scurgeri de apa, infiltratii, deteriorări mecanice sau chimice, depuneri minerale sau organice, efecte produse de eroziune sau cavitatie; ... c) pentru rosturi (permanente sau de construcţie): deschidere, strivire, forfecare, infiltratie, depuneri, prezenta vegetatiei; ... d) pentru lucrările de umpluturi: starea taluzurilor, protecţie, abateri din profil, fisuraţie, crapaturi, crevase, prabusiri ... 4.2. Inspectarea părţilor imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranţă) 4.3. Subpresiuni, infiltratii şi drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor şi a altor construcţii de descărcare a subpresiunilor (puţuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari); ... b) localizarea de zone de infiltratie, grifoane, prabusiri, alunecări locale în zonele umede, apariţia vegetatiei specifice; ... c) starea sistemului de separare şi măsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanţului măsurătorilor pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole, canale); ... d) starea fizica, de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la asigurarea drenajului (pompaj, sifonare, prevenirea inghetarii capetelor de evacuare pe fiecare componenta, inclusiv dubla alimentare cu energie) ... 4.4. Incidente, accidente sau avarii anterioare: a) descrierea incidentelor, accidentelor sau a avariilor, precum şi a remedierilor efectuate; ... b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportării acestora; ... c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi ... 4.5. Semnalarea modificărilor vizibile aduse construcţiei: a) adaugari, demolări, accese noi sau desfiinţate; ... b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi reglementările legale specifice ... 5. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp: 5.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curenta şi specială pentru echipa de supraveghere locală 5.2. Verificări privind funcţionarea dispozitivelor şi a aparaturii de măsura, privind modul de prelucrare primara şi modul de transmitere a informatiei în cazuri tipice 5.3. Verificarea funcţionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate 5.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători 6. Alte elemente: 6.1. Verificarea sistemului de arhivare şi transmitere a datelor, precum şi a accesibilitatii rapide la documente (planuri, cartea construcţiei) 6.2. Sistemul de comunicaţii şi de avertizare-alarmare (în condiţii de defectare a liniei de comunicaţii normale) 6.3. Existenta şi cunoaşterea Planului de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica şi a procedurii de decizie în caz de alerta 6.4. Existenta şi accesibilitatea materialelor şi pieselor de schimb pentru intervenţii în caz de incident, accident sau avarie, conform prevederilor proiectului şi instrucţiunilor de exploatare. + Articolul 14 Raportul de evaluare finala se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei; ... b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarte-anexa de detaliu); ... c) referatul privind starea tehnica, funcţională şi de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice; ... d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificându-se, după caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restrictii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare; ... e) concluzii. ... + Articolul 15 Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut: 1. Aspecte generale: 1.1. Deţinătorul sau administratorul lucrării 1.2. Încadrarea în clase şi pe categorii de importanţa 1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie; diferenţe faţă de sistemul de reglementări actuale 1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare 1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare 1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare 2. Aspecte hidrologice şi hidraulice: 2.1. Regimul hidrologic actual; baza de date şi modul de evaluare, comparatie cu regimul evaluat la data proiectării, valori de calcul şi de verificare 2.2. Capacitatea evacuatorilor de ape mari, capacităţi proiectate şi capacităţi actuale, fiabilitate, influenţa instrucţiunilor de exploatare asupra capacităţii de evacuare proiectate 2.3. Tranzitarea viiturilor prin acumulare 2.4. Sisteme de prognoza şi de exploatare operativă 2.5. Condiţii de curgere la coada lacului, cote de remuu şi efecte asupra garzilor 2.6. Capacitatea de tranzitare a albiei aval în raport cu condiţiile de exploatare în siguranţa 2.7. Planuri de alarmare şi evacuare în zona aval 3. Aspecte structurale: 3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare considerate, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmărite, elementele evidentiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţă (eventual probabilitati de cedare) 3.3. Stabilitatea fundaţiei 3.4. Deformatiile şi deplasarile structurii 3.5. Nivelul eforturilor şi/sau al presiunilor interstitiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul imbatranirii sau ale suprasolicitarilor), evoluţia deteriorarilor 3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale - fisuri, crapaturi, deschideri de rosturi etc. 3.8. Infiltratii şi subpresiuni 3.9. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări) 4. Aspecte privind lacul de acumulare: 4.1. Stabilitatea versantilor 4.2. Colmatarea şi efectele acesteia asupra structurii şi capacităţii de evacuare a apelor mari 4.3. Exploatarea în regim de iarna - efecte structurale 5. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp: 5.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de măsura şi control (AMC) 5.2. Instrucţiunile de urmărire curenta şi specială 5.3. Sistemul informaţional şi decizional 5.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau viituri 6. Consideratii privind riscul şi eficienta măsurilor preventive + Articolul 16 Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15. + Capitolul 3 Dispoziţii finale + Articolul 17 (1) Documentaţiile de evaluare a siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate de deţinător pentru avizare la Direcţia generală de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. ... (2) Avizarea se efectuează de către biroul operativ al CONSIB. La şedinţele de avizare vor fi cooptati ca membri ai comisiei de avizare şi alţi specialişti, la propunerea Direcţiei generale de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. ... (3) La avizare participa reprezentantul deţinătorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei. ... (4) În funcţie de concluziile analizei, comisia de avizare poate emite, la recomandarea biroului operativ al CONSIB, un aviz privind evaluarea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, semnat de toţi participanţii, sau poate solicita completări şi reprogrameaza avizarea lucrării. Avizul este obligatoriu pentru obţinerea acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranţa a lucrării hidrotehnice. ... (5) Avizarea se efectuează în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor - NTLH-040, care se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în baza avizului tehnic consultativ al biroului operativ al CONSIB. ... (6) Membrii comisiei de avizare beneficiază de o indemnizaţie de şedinţa stabilită prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, potrivit art. 20 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedintiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu timpul lucrat în afară programului normal de lucru. ... + Anexa 2 METODOLOGIE privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023 + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, denumita în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996 , deţinătorii/administratorii, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosintele acesteia. ... (2) În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 , evaluarea stării de siguranţă în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează de experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi certificati/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, denumiţi în continuare experţi. ... + Articolul 2 (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii următoarele baraje şi diguri realizate pentru stocarea şi epurarea mecanică a hidroamestecurilor de deşeuri industriale: ... a) iazurile de decantare a sterilului din industria miniera; ... b) haldele de zgura şi cenusa din industria termoelectrica; ... c) batalele de slam din industria petroliera; ... d) batalele de slam din industria chimica şi petrochimica; ... e) batalele din zootehnie; ... f) batalele pentru depozitarea deşeurilor şi substanţelor toxice şi periculoase. ... (2) Lucrările prevăzute la alin. (1), denumite în continuare lucrări hidrotehnice, se încadrează în categorii de importanţa în conformitate cu Metodologia privind stabilirea categoriilor de importanţa a barajelor - NTLH-021, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 115/288/2002. ... + Articolul 3 În conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii. + Articolul 4 Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, sunt realizate de Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita în continuare CONSIB, care funcţionează pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca organism cu caracter consultativ. + Articolul 5 (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărindu-se modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, experţi sau comisii de expertiza coordonate de experţi certificati/avizaţi conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 , aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 . ... (2) În cazul în care se constată că lucrarea hidrotehnica verificata prezintă un grad de siguranţă mai mic decât cel prevăzut de reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie să stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţă. ... + Articolul 6 Experţii care efectuează evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice sunt certificati în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa A şi B - NTLH-014, respectiv avizaţi în conformitate cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa C şi D - NTLH-015, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 114/2002 . + Capitolul 2 Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei + Articolul 7 Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare specifice şi va cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cat şi studii şi/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru starea de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice. + Articolul 8 (1) Prin conţinut şi abordare evaluarea siguranţei va cuprinde doua etape: ... - etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect: a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezultă din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnica de constatare a stării tehnice şi functionale; ... b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţă, dacă este necesar; ... - etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect: a) stabilirea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, ţinându-se seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare; ... b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea parametrilor constructivi şi funcţionali la gradul de siguranţă în exploatare corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare; ... c) stabilirea condiţiilor de exploatare pentru perioada următoare. ... (2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare. ... + Articolul 9 Pentru efectuarea evaluării preliminare deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii: a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice; ... b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi până în prezent. ... + Articolul 10 Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut: 1. Prezentarea generală a amenajării: 1.1. Amplasarea (judeţul, localităţile apropiate din aval şi din amonte, căile de acces, bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor etc.) 1.2. Deţinătorul/administratorul lucrării 1.3. Funcţiile depozitului, clasa şi categoria de importanţa (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite, pornind de la corespondenta clasei de importanţa cu situaţia actuala) 1.4. Componentele lucrării (elemente de retenţie, instalaţii de depunere a deşeurilor, sisteme de colectare şi evacuare a apelor etc.) 1.5. Datele caracteristice pentru amenajare în stadiul actual şi în cel final de dezvoltare a depozitului (volume, niveluri, lucrări existente în amonte şi aval) 1.6. Scurt istoric al lucrării (perioadele de realizare a etapelor importante începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferite etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventualele modificări ale conceptiei generale, lucrările de expertizare) 2. Condiţii naturale în amplasament: 2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurări în secţiuni caracteristice în funcţie de sistemul de colectare şi evacuare a apelor provenite din precipitatii sau topirea zapezilor, volume scurse de pe versantii limitrofi cuvetei depozitului, volume căzute direct pe suprafaţa depozitului, modul de determinare, comparatie cu valorile iniţiale de proiectare) 2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj şi parametrii lor de baza, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei (actuala şi la proiectare) 3. Descrierea lucrărilor depozitului: 3.1. Sistemul de realizare a depozitului şi modul de înălţare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare a depozitului (plan de situaţie, secţiuni caracteristice transversale şi longitudinale, materiale utilizate etc.) 3.3. Lucrările de etansare şi drenaj pentru elementele de retenţie descrise (amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare) 3.4. Cunoaşterea potenţialului de risc al zonei de siguranţă din avalul depozitului (plan de situaţie, borne topografice de delimitare şi modul de respectare a acesteia) 4. Descrierea instalaţiilor şi a tehnologiei de depunere a deşeurilor: 4.1. Parametrii de baza privind sistemul de depunere a deşeurilor (tipul deşeurilor, raportul solid/lichid, tehnologia de depunere, volume depuse în intervale de timp caracteristice, modul de transport şi de depunere) 4.2. Caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor depozitate 4.3. Tehnologia de transport 4.4. Alte date necesare 5. Descrierea lucrărilor şi/sau a instalaţiilor de captare şi evacuare a apelor: 5.1. Lucrările de captare şi evacuare a apelor din bazinul hidrografic amonte şi a celor scurse de pe versantii limitrofi cuvetei depozitului (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice) 5.2. Lucrările de captare şi evacuare a apelor din cuveta depozitului (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice) 5.3. Lucrări de etansare şi drenaj al cuvetei depozitului 5.4. Instalaţiile de recirculare şi/sau de epurare a apelor colectate din cuveta depozitului (parametrii funcţionali principali, randamentul de epurare) 6. Comportarea prognozata a lucrărilor: 6.1. Rezultatele calculelor de rezistenta şi stabilitate, în regim static şi dinamic 6.2. Rezultatele calculelor de infiltratii (atât pentru comportarea elementelor de retenţie la infiltratii, cat şi influenţa amenajării asupra regimului apelor subterane din zona) 6.3. Calculele hidraulice pentru lucrările/instalaţiile de captare şi evacuare a apelor 6.4. Zonele din aval posibil să fie afectate în ipoteza ruperii elementelor de retenţie 7. Sistemul de supraveghere: 7.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmărirea acestora) 7.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice în amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, aparatura seismică etc.) 7.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de retenţie şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticala, deplasări relative, infiltratii, eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale etc.) 7.4. Instalaţiile şi aparatura necesare pentru urmărirea cantităţii şi calităţii apelor evacuate din depozit (debitmetre, laborator, foraje hidrogeologice etc.) 7.5. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsura, instalarea de sisteme noi; datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţa) 8. Date privind execuţia: 8.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale 8.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei 8.3. Evenimente deosebite din timpul execuţiei (seisme, viituri, perioade cu caracteristici climatice deosebite, accidente, defectiuni, remedieri, schimbări de soluţii etc.) 8.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate) 9. Situaţia documentaţiilor existente: 9.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii) 9.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării 9.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare 9.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, a obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica 10. Personalul de exploatare a depozitului: 10.1. Date privind modul de asigurare cu personalul necesar, conform regulamentului de exploatare a depozitului 10.2. Date privind gradul de calificare a personalului de exploatare 11. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului: 11.1. Avizul de gospodărire a apelor 11.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor 11.3. Acordul de mediu 11.4. Autorizaţia de mediu 11.5. Autorizaţia de exploatare în condiţii de siguranţă 11.6. Date privind programul de etapizare, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor din aceste domenii. + Articolul 11 Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte în baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioadă de existenta a lucrărilor şi va avea următorul conţinut: 1. Organizarea activităţii de supraveghere: 1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului 1.2. Frecventa observaţiilor şi a măsurătorilor 1.3. Criteriile de avertizare-alarmare 1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii 1.5. Prelucrarea primara a măsurătorilor 1.6. Studiile de comportare întocmite 1.7. Fluxul informaţional-decizional 2. Solicitarile lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul şi cu solicitarile din amplasament): 2.1. Nivelul depunerilor de deşeuri 2.2. Nivelul apei în cuveta 2.3. Precipitatiile înregistrate în zona lucrării 2.4. Modificările produse de colmatare sau de eroziuni 2.5. Nivelul curbei de depresie 2.6. Lungimea plajei în depozit 2.7. Nivelul apei în zona sistemelor de evacuare a apelor din depozit 3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspecţiilor periodice în cadrul programului de supraveghere): 3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii 3.2. Cuveta depozitului şi versantii acesteia 3.3. Sistemul de transport şi de depunere a deşeurilor 3.4. Sistemul de colectare şi de evacuare a apelor din bazinul hidrografic şi din cuveta depozitului 3.5. Situaţia terenurilor din vecinătatea depozitului 3.6. Situaţia privind exfiltratiile existente 3.7. Situaţia privind modul de funcţionare a sistemelor de drenaj 4. Evoluţia parametrilor masurati: 4.1. Deplasări (absolute şi relative) 4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Parametrii de calitate ai apelor de suprafaţa şi subterane 4.4. Alte elemente măsurate 4.5. Comparatia dintre parametrii masurati şi prognoza iniţială sau prognoza rezultată din modelarile privind comportarea 5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate 6. Concluzii. + Articolul 12 Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) definirea obiectului evaluării siguranţei; ... b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice; ... c) caracterizarea stării tehnice a depozitului, rezultată din analiza datelor disponibile; ... d) referatul de inspecţie tehnica a lucrării hidrotehnice; ... e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanţă stabilite de reglementările în vigoare; ... f) identificarea situaţiilor de risc şi, eventual, ierarhizarea acestora; ... g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc.), necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare; ... h) concluzii. ... + Articolul 13 Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul cuprins: 1. Condiţiile de realizare a inspecţiei: 1.1. Scopul inspecţiei 1.2. Datele generale asupra inspecţiei 1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificand condiţiile de exploatare (normale, cu restrictii, ulterioare unui incident, accident sau unei avarii, alunecări de teren etc.), nivelul şi volumul depunerilor, nivelul apei în cuveta şi poziţia în raport cu frontul de retenţie, ritmul depunerilor în depozit, debitul apelor afluente în cuveta, precipitatii, evenimente speciale semnalate anterior de personalul de exploatare (seisme, modificări în regimul depunerilor, valori deosebite înregistrate de reţeaua de aparatura de măsura şi control) 1.4. Modul de respectare a regulamentului de exploatare a depozitului de deşeuri 2. Depunerea deşeurilor în depozit: 2.1. Date generale privind deşeurile depuse (tipul deşeurilor, modul de realizare a transportului, ritmul depunerilor în depozit) 2.2. Depunerea deşeurilor (starea instalaţiilor de depunere a deşeurilor, situaţia realizării "plajei" prin procesul de depunere a deşeurilor) 2.3. Cota depozitului de deşeuri faţă de cota proiectata sau aprobată 3. Colectarea şi evacuarea apelor din amplasament: 3.1. Starea instalaţiilor pentru colectarea şi evacuarea apelor din cuveta depozitului 3.2. Modul de evacuare a apelor din cuveta depozitului (recirculare, evacuare în reţeaua hidrografica naturala, evacuare în canale sau în reţele de canalizare) 3.3. Starea statiilor de epurare, dacă exista 3.4. Starea instalaţiilor de recirculare a apelor din cuveta depozitului 3.5. Starea lucrărilor de captare şi evacuare a apelor din bazinul hidrografic 3.6. Capacitatea evacuatorilor: a) condiţii generale (independent pentru fiecare evacuator); ... b) starea lucrărilor (stare generală, degradari, fisuri, eroziuni etc.); ... c) echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor. ... 4. Cuveta depozitului: 4.1. Stabilitatea versantilor (alunecări stabilizate sau active, descriere, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare) 4.2. Configuraţia depunerilor (formarea "plajei" şi parametrii ei, poziţia în raport cu frontul de retenţie, starea de consistenta a depunerilor, de prevenire a antrenarii eoliene etc.) 5. Frontul de barare: 5.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor: a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit şi din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecţia taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prabusiri, umflaturi, galerii făcute de rozatoare, sisteme de colectare şi tratare a apelor meteorice, ravenari ... 5.2. Subpresiuni, infiltratii, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puţuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltratii, grifoane locale în zone umede, siroiri pe taluz, vegetaţie acvatica specifică; ... c) starea sistemului de măsurare a debitelor infiltrate, posibilitatea masurarii debitelor infiltrate pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole etc.); ... d) starea echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la realizarea drenajului (pompe/staţii de pompare, pompe de vid pentru asigurarea funcţionarii sistemelor de sifonare, conducte, sisteme de prevenire a inghetarii pompelor de evacuare, alimentarea dubla cu energie) ... 5.3. Incidente, accidente sau avarii anterioare: a) descrierea incidentelor, accidentelor sau avariilor şi a remedierilor efectuate; ... b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportarilor acestora; ... c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi ... 5.4. Semnalarea modificărilor aduse lucrărilor: a) adaugari, demolări, accese noi sau desfiinţate; ... b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi cu reglementările legale specifice ... 6. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp (UCC): 6.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curenta şi specială pentru echipa de supraveghere locală 6.2. Verificarea funcţionarii dispozitivelor şi a aparaturii de măsura privind modul de prelucrare primara şi de transmitere a informatiei în cazuri tipice 6.3. Verificarea funcţionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate 6.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători. + Articolul 14 Raportul de evaluare finala va cuprinde: a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei; ... b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarte-anexa de detaliu); ... c) referatul privind caracterizarea stării tehnice, functionale şi de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice; ... d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificand, după caz, funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restrictii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare; ... e) concluzii. ... + Articolul 15 Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut: 1. Aspecte generale: 1.1. Deţinătorul/administratorul lucrării 1.2. Încadrarea în clasa şi în categoria de importanţa 1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie, diferenţe faţă de sistemul de reglementări actuale 1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare 1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare 1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare 2. Aspecte tehnologice: 2.1. Tehnologia de depunere a deşeurilor 2.2. Nivelul deşeurilor, modul de captare şi de evacuare a apelor din cuveta 2.3. Exploatarea în regim de iarna 3. Aspecte structurale: 3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare pentru care s-au făcut calcule, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmărite, elementele evidentiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţă (eventual posibilităţile de cedare) 3.3. Stabilitatea fundaţiei 3.4. Deformatiile şi deplasarile digului 3.5. Nivelul eforturilor şi/sau al presiunilor interstitiale 3.6. Deteriorarea materialelor, efectul imbatranirii sau al suprasolicitarilor, evoluţia deteriorarilor 3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale (fisuri, crapaturi, deschideri de rosturi etc.) 3.8. Infiltratiile şi subpresiunile 3.9. Prognoza comportării la cota finala 3.10. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări) 3.11. Stabilitatea versantilor 4. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp: 4.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de măsura şi control (AMC) 4.2. Instrucţiunile de urmărire curenta şi specială 4.3. Sistemul informaţional şi decizional 4.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau de viituri. 5. Consideratii privind riscul şi eficienta măsurilor preventive. + Articolul 16 Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15. + Capitolul 3 Dispoziţii finale + Articolul 17 (1) Documentaţiile de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate de deţinător pentru avizare la Direcţia generală de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. ... (2) Avizarea se efectuează de către biroul operativ al CONSIB. La şedinţele de avizare vor fi cooptati ca membri ai comisiei de avizare şi alţi specialişti, la propunerea Direcţiei generale de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. ... (3) La avizare participa reprezentantul deţinătorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei. ... (4) În funcţie de concluziile analizei, comisia de avizare poate emite, la recomandarea biroului operativ al CONSIB, un aviz privind evaluarea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, semnat de toţi participanţii, sau poate solicita completări şi reprogrameaza avizarea lucrării. Avizul este obligatoriu pentru obţinerea acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranţa a lucrării hidrotehnice. ... (5) Avizarea se efectuează în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor - NTLH-040, care se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în baza avizului tehnic consultativ al biroului operativ al CONSIB. ... -----------
Preluat: 2026-09-24T11:08:34.140460+00:00 · SHA256: c6ea7b2018b57c9fec0aecc43381965022b1ea718dbd4ffe5e8012d7620cb803