Legislație națională
METODOLOGIE · 0 · 2002
METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor ?i Locuin?ei · ID sursă 36748
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 EMITENT MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI Nr. 116 din 11 februarie 2002 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI Nr. 289 din 6 martie 2002 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 19 iunie 2002 + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, inclusiv a construcţiilor şi instalaţiilor-anexa aferente, denumita în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996 , deţinătorii de lucrări hidrotehnice, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosintele acesteia. ... (2) În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 , evaluarea stării de siguranţă în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează de experţi tehnici atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale actelor normative emise în aplicarea acestei legi, şi certificati/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor, denumiţi în continuare experţi. ... + Articolul 2 (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii barajele, inclusiv cuvetele lacurilor de acumulare şi construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente, denumite în continuare lucrări hidrotehnice, încadrate în categorii de importanţa conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţa a barajelor - NTLH-021, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 115/288/2002. ... (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale. ... + Articolul 3 În conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii. + Articolul 4 Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, sunt realizate de Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita în continuare CONSIB, care funcţionează pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca organism cu caracter consultativ. + Articolul 5 (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărindu-se modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, experţi sau comisii de expertiza coordonate de experţi certificati/avizaţi conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 , aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001 . ... (2) În cazul în care se constată că lucrarea hidrotehnica verificata prezintă un grad de siguranţă mai mic decât cel prevăzut prin reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie să stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţă. ... + Articolul 6 Experţii care efectuează evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice sunt certificati, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa A şi B - NTLH-014 şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţa C şi D - NTLH-015, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 114/2002 . + Capitolul 2 Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei + Articolul 7 Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare specifice şi cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cat şi studii şi/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice. + Articolul 8 (1) Prin conţinut şi abordare, evaluarea siguranţei cuprinde doua etape: ... - etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect: a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezultă din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnica de constatare a stării tehnice şi functionale; ... b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţă, dacă este necesar; ... - etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect: a) stabilirea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, ţinându-se seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare; ... b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea parametrilor constructivi şi funcţionali la gradul de siguranţă în exploatare corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare; ... c) stabilirea condiţiilor de exploatare pentru perioada următoare. ... (2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare. ... + Articolul 9 Pentru efectuarea evaluării preliminare deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii: a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice; ... b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi până în prezent. ... + Articolul 10 Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut: 1. Prezentarea generală a lucrării hidrotehnice: 1.1. Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor, judeţul, localităţile din amonte şi din aval, căile de acces etc.) 1.2. Deţinătorul sau administratorul 1.3. Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanţa (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite pornind de la corespondenta clasei de importanţa cu situaţia actuala) 1.4. Construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente ale lucrării hidrotehnice 1.5. Datele caracteristice pentru lucrarea hidrotehnica (volume de apa, niveluri minime şi maxime ale apei corespunzătoare diferitelor asigurări, suprafaţa bazinului controlat, lucrările hidrotehnice existente din amonte şi din aval) 1.6. Scurt istoric al lucrării hidrotehnice (perioadele de realizare a etapelor importante, începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferitele etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventuale modificări ale conceptiei generale, lucrări de expertizare) 2. Condiţii naturale în amplasament: 2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurări, modul de determinare şi comparatia cu valorile iniţiale de proiectare) 2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala şi la proiectare 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenţie: 3.1. Datele constructive (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etansare şi drenaj (descriere, amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare) 3.3. Evacuatorii de ape mari, echipamentele hidromecanice şi disipătorii 4. Verificarea prin calcul a lucrării: 4.1. Calculele de rezistenta şi stabilitate în regim static şi dinamic 4.2. Calculele de infiltratii, inclusiv cele privitoare la influenţa amenajării asupra regimului apelor subterane din zona 4.3. Calculul hidraulic al evacuatorilor 4.4. Zonele posibil a fi inundate în aval pentru diferite ipoteze de funcţionare a evacuatorilor şi pentru diferite ipoteze de rupere a barajului 5. Sistemul de supraveghere: 5.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmărirea acestora) 5.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice în amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, profiluri de urmărire a colmatarii lacului şi a evoluţiei albiei în aval, aparatura seismică etc.) 5.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticala, deplasări relative, infiltratii, eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale, temperaturi interne etc.) 5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsura, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţa) 6. Sistemul de avertizare-alarmare 7. Date privind execuţia: 7.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale 7.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei 7.3. Evenimentele deosebite din timpul execuţiei (viituri, seisme, accidente, defectiuni, remedieri, schimbări de soluţii) 7.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate) 8. Situaţia documentaţiilor existente: 8.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii) 8.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării 8.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare 8.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica 9. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului: 9.1. Avizul de gospodărire a apelor 9.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor 9.3. Acordul de mediu 9.4. Autorizaţia de mediu 9.5. Evaluări ale stării de siguranţă în exploatare + Articolul 11 Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte pe baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioadă de existenta a lucrărilor şi va avea următorul conţinut: 1. Organizarea activităţii de supraveghere: 1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului 1.2. Frecventa observaţiilor şi măsurătorilor 1.3. Criteriile de avertizare-alarmare 1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii 1.5. Prelucrarea primara a măsurătorilor 1.6. Studiile de comportare întocmite 1.7. Fluxul informaţional-decizional 2. Solicitarile lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul): 2.1. Nivelul în lac 2.2. Precipitatiile înregistrate în zona lucrării 2.3. Temperatura aerului 2.4. Viiturile înregistrate 2.5. Solicitarile seismice 2.6. Modificările produse de colmatare sau eroziuni 3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspecţiilor periodice efectuate în cadrul programului de supraveghere): 3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii 3.2. Lacul de acumulare şi versantii acestuia 3.3. Evacuatorii şi echipamentul hidrometric 3.4. Situaţia senalelor amonte şi aval 4. Evoluţia parametrilor masurati: 4.1. Deplasări (absolute şi relative) 4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Alte elemente măsurate (eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale, temperaturi etc.) 4.4. Comparatia dintre parametrii masurati şi prognoza iniţială, precum şi cu prognoza rezultată din simulari pe modele de comportare 5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate 6. Concluzii + Articolul 12 Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) definirea obiectului evaluării siguranţei; ... b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice; ... c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile; ... d) referatul de inspecţie tehnica a lucrării hidrotehnice; ... e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanţă stabilite de reglementările în vigoare; ... f) identificarea situaţiilor de risc şi, eventual, ierarhizarea acestora; ... g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc.), necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare; ... h) concluzii. ... + Articolul 13 Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul conţinut: 1. Condiţii de realizare a inspecţiei: 1.1. Scopul inspecţiei 1.2. Datele generale asupra inspecţiei 1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificându-se condiţiile de exploatare (normale, cu restrictii, constructive, situaţia unui incident, accident sau a unei avarii), nivelul apei în lac, valoarea debitelor afluente în lac (raportat la Q modul), regimul de precipitatii, temperatura exterioară şi evoluţia lor în ultimele 4 săptămâni, evenimente speciale semnalate anterior de către personalul de exploatare (seisme, deversari, valori deosebite la aparatura de măsura existenta) 2. Evacuarea apelor mari: 2.1. Condiţii conexe: a) condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale); ... b) condiţii în bazinul aval (restrictii, menţinerea capacităţii de scurgere); ... c) sistemul hidrometric propriu; ... d) existenta, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcţionarea sistemului informaţional în cazul în care este prevăzută pregolirea sau funcţionarea corelata în cascada a amenajării ... 2.2. Capacitatea evacuatorilor: a) condiţii generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadâncime, golire de fund etc.); ... b) starea lucrărilor din beton (starea generală, degradari, fisuri, rugozitate); ... c) dispozitive şi măsuri pentru evitarea blocarii cu plutitori sau gheaţa, mijloace de intervenţie în caz de blocare; ... d) starea disipatorului de energie; ... e) limitări de debit datorită unor lucrări asociate; ... f) capacitatea şi disponibilitatea evacuatorilor suplimentari prevăzuţi în proiect (centrala hidroelectrica, ecluze, evacuatori fuzibili) ... 2.3. Echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor mari: a) probe de funcţionare în prezenta experţilor (în sarcina sau cu batardouri lăsate); ... b) gratare şi dispozitive de curatare: gradul de infundare; ... c) batardouri (existenta, stare, condiţii de montare); ... d) trolii, motoare; ... e) cabluri, lanturi, tije de manevra; ... f) circuite hidraulice şi pneumatice; ... g) sisteme de încălzire (dezghetare); ... h) sistemul de control al poziţiei; ... i) sisteme multiple de actionare, accese; ... j) accese, iluminat normal şi de siguranţă în zonele de actionare şi de intervenţie; ... k) surse de alimentare cu energie; ... l) mijloace de intervenţie în caz de blocare a echipamentelor ... 2.4. Morfologia patului şi regimul nivelurilor la ape mari: a) situaţia colmatarilor în lac; ... b) situaţia senalelor amonte şi aval (eroziuni, depuneri, vegetaţie); ... c) dispozitive de măsura a nivelurilor în lungul acumularii; ... d) niveluri aval în cazul apelor mari şi efectele acestora asupra acceselor pentru intervenţie şi asupra siguranţei circuitelor de alimentare cu energie electrica ... 3. Lacul de acumulare: 3.1. Stabilitatea versantilor: a) alunecări de versanţi (stabilizate sau active, descriere, evoluţie, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare); ... b) eroziuni de maluri (descriere, efecte) ... 3.2. Colmatarea ca sursa de acţiuni suplimentare (încărcări, garzi, remuu) asupra lucrărilor de retenţie 4. Starea structurală a lucrărilor: 4.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor: a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (galerii, pasarele, puţuri, berme, taluzuri), iluminat, epuizmente, ventilatii; ... b) pentru suprafeţele vizibile din beton: fisuri, exfolieri, umeziri şi scurgeri de apa, infiltratii, deteriorări mecanice sau chimice, depuneri minerale sau organice, efecte produse de eroziune sau cavitatie; ... c) pentru rosturi (permanente sau de construcţie): deschidere, strivire, forfecare, infiltratie, depuneri, prezenta vegetatiei; ... d) pentru lucrările de umpluturi: starea taluzurilor, protecţie, abateri din profil, fisuraţie, crapaturi, crevase, prabusiri ... 4.2. Inspectarea părţilor imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranţă) 4.3. Subpresiuni, infiltratii şi drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor şi a altor construcţii de descărcare a subpresiunilor (puţuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari); ... b) localizarea de zone de infiltratie, grifoane, prabusiri, alunecări locale în zonele umede, apariţia vegetatiei specifice; ... c) starea sistemului de separare şi măsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanţului măsurătorilor pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole, canale); ... d) starea fizica, de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la asigurarea drenajului (pompaj, sifonare, prevenirea inghetarii capetelor de evacuare pe fiecare componenta, inclusiv dubla alimentare cu energie) ... 4.4. Incidente, accidente sau avarii anterioare: a) descrierea incidentelor, accidentelor sau a avariilor, precum şi a remedierilor efectuate; ... b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportării acestora; ... c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi ... 4.5. Semnalarea modificărilor vizibile aduse construcţiei: a) adaugari, demolări, accese noi sau desfiinţate; ... b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi reglementările legale specifice ... 5. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp: 5.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curenta şi specială pentru echipa de supraveghere locală 5.2. Verificări privind funcţionarea dispozitivelor şi a aparaturii de măsura, privind modul de prelucrare primara şi modul de transmitere a informatiei în cazuri tipice 5.3. Verificarea funcţionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate 5.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători 6. Alte elemente: 6.1. Verificarea sistemului de arhivare şi transmitere a datelor, precum şi a accesibilitatii rapide la documente (planuri, cartea construcţiei) 6.2. Sistemul de comunicaţii şi de avertizare-alarmare (în condiţii de defectare a liniei de comunicaţii normale) 6.3. Existenta şi cunoaşterea Planului de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica şi a procedurii de decizie în caz de alerta 6.4. Existenta şi accesibilitatea materialelor şi pieselor de schimb pentru intervenţii în caz de incident, accident sau avarie, conform prevederilor proiectului şi instrucţiunilor de exploatare. + Articolul 14 Raportul de evaluare finala se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei; ... b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarte-anexa de detaliu); ... c) referatul privind starea tehnica, funcţională şi de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice; ... d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificându-se, după caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restrictii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare; ... e) concluzii. ... + Articolul 15 Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut: 1. Aspecte generale: 1.1. Deţinătorul sau administratorul lucrării 1.2. Încadrarea în clase şi pe categorii de importanţa 1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie; diferenţe faţă de sistemul de reglementări actuale 1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare 1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare 1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare 2. Aspecte hidrologice şi hidraulice: 2.1. Regimul hidrologic actual; baza de date şi modul de evaluare, comparatie cu regimul evaluat la data proiectării, valori de calcul şi de verificare 2.2. Capacitatea evacuatorilor de ape mari, capacităţi proiectate şi capacităţi actuale, fiabilitate, influenţa instrucţiunilor de exploatare asupra capacităţii de evacuare proiectate 2.3. Tranzitarea viiturilor prin acumulare 2.4. Sisteme de prognoza şi de exploatare operativă 2.5. Condiţii de curgere la coada lacului, cote de remuu şi efecte asupra garzilor 2.6. Capacitatea de tranzitare a albiei aval în raport cu condiţiile de exploatare în siguranţa 2.7. Planuri de alarmare şi evacuare în zona aval 3. Aspecte structurale: 3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare considerate, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmărite, elementele evidentiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţă (eventual probabilitati de cedare) 3.3. Stabilitatea fundaţiei 3.4. Deformatiile şi deplasarile structurii 3.5. Nivelul eforturilor şi/sau al presiunilor interstitiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul imbatranirii sau ale suprasolicitarilor), evoluţia deteriorarilor 3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale - fisuri, crapaturi, deschideri de rosturi etc. 3.8. Infiltratii şi subpresiuni 3.9. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări) 4. Aspecte privind lacul de acumulare: 4.1. Stabilitatea versantilor 4.2. Colmatarea şi efectele acesteia asupra structurii şi capacităţii de evacuare a apelor mari 4.3. Exploatarea în regim de iarna - efecte structurale 5. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp: 5.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de măsura şi control (AMC) 5.2. Instrucţiunile de urmărire curenta şi specială 5.3. Sistemul informaţional şi decizional 5.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau viituri 6. Consideratii privind riscul şi eficienta măsurilor preventive + Articolul 16 Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15. + Capitolul 3 Dispoziţii finale + Articolul 17 (1) Documentaţiile de evaluare a siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate de deţinător pentru avizare la Direcţia generală de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. ... (2) Avizarea se efectuează de către biroul operativ al CONSIB. La şedinţele de avizare vor fi cooptati ca membri ai comisiei de avizare şi alţi specialişti, la propunerea Direcţiei generale de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. ... (3) La avizare participa reprezentantul deţinătorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei. ... (4) În funcţie de concluziile analizei, comisia de avizare poate emite, la recomandarea biroului operativ al CONSIB, un aviz privind evaluarea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, semnat de toţi participanţii, sau poate solicita completări şi reprogrameaza avizarea lucrării. Avizul este obligatoriu pentru obţinerea acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranţa a lucrării hidrotehnice. ... (5) Avizarea se efectuează în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor - NTLH-040, care se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în baza avizului tehnic consultativ al biroului operativ al CONSIB. ... (6) Membrii comisiei de avizare beneficiază de o indemnizaţie de şedinţa stabilită prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, potrivit art. 20 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedintiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu timpul lucrat în afară programului normal de lucru. ... ------------
Preluat: 2026-09-24T11:08:34.140460+00:00 · SHA256: 34a732bed30c1ac57606896f5ca14d9b9c6deb62e2233744427324eeb30a23f6