Legislație națională
INSTRUCȚIUNI · 0 · 2002
INSTRUCŢIUNI din 20 mai 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Apelor ?i Protec?iei Mediului · ID sursă 38554
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
INSTRUCŢIUNI din 20 mai 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR Nr. 143 din 1 aprilie 2002 MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI Nr. 400 din 20 mai 2002 Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 24 septembrie 2002
+
I. Dispoziţii generale a) Prezentele instrucţiuni privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor, bazate pe informaţii ştiinţifice şi practica de profil, au scopul de a sprijini autorităţile, instituţiile, persoanele juridice şi fizice pentru îndeplinirea şi respectarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. ... b) Experimentarea pe animale reprezintă o etapa importanţa pentru cercetarea biologica şi medicală. În aceasta activitate trebuie acordată o importanţa deosebită îngrijirii animalelor folosite în experimentari. ... c) Noţiunea îngrijire constituie în acest cadru un ansamblu complex de condiţii materiale şi de alt ordin pe care omul este obligat să le asigure animalelor utilizate. Aceste animale trebuie obţinute şi menţinute în stare fizica şi mentala normală, corespunzătoare confortului de specie şi cu cat mai putina suferinta. Acest tip de îngrijire trebuie respectat din momentul în care animalul este destinat pentru experimentare şi se menţine nemodificat până când animalul este sacrificat printr-o metoda umană sau este reţinut în viaţa în aceleaşi condiţii într-un spaţiu adecvat, conform art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 . ...
+
II. Definiţii În sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege prin: a) încăperi de păstrare - camere sau spaţii amenajate pentru întreţinerea în condiţii normale a animalelor în perioada lor de creştere sau în timpul experimentului; ... b) cusca - cutie de dimensiuni mici din material plastic, material lemnos sau tabla inox şi plasa metalică prevăzută cu dispozitive pentru hrana şi apa, utilizata la creşterea şi transportarea animalelor; ... c) baterie - un set (grup) de custi de acelaşi tip instalate etajat pe suport (raft) metalic; ... d) baza - un complex de încăperi dotate adecvat şi populate cu animale pentru activitatea de creştere sau de experimentare, precum şi încăperi destinate pentru servicii auxiliare activităţii respective; ... e) padoc - o arie imprejmuita cu gard de plasa metalică sau bare, amplasata în afară clădirilor, în care animalele beneficiază de libertate de mişcare. Padocul este dotat cu dispozitive de adapare şi hranire; ... f) staul/stand - o arie mica, exterioară, amplasata lângă construcţii, cu o curte mica, cu acoperis, adapatori şi hranitori, în care sunt menţinute animalele mijlocii sau mari; ... g) animale de laborator - un număr restrâns de specii de animale mici, animale crescute în mod expres cu destinaţia utilizării în experimente biomedicale: soarecele, sobolanul, cobaiul, hamsterul, iepurele, gerbilul. ...
+
III. Condiţii care trebuie îndeplinite de spaţiile de adăpostire
+
A. Funcţii ale adaposturilor 1. Orice adapost trebuie să fie construit astfel încât să fie asigurat un mediu adecvat pentru speciile adapostite. De asemenea, adăposturile trebuie astfel proiectate încât sa împiedice accesul persoanelor neautorizate. Adăposturile care fac parte dintr-un complex de clădiri trebuie să fie reglementate prin norme de construcţie adecvate şi prin dispoziţii care să limiteze numărul intrărilor şi sa prevină traficul neautorizat. 2. Este recomandat sa existe un program de întreţinere a adaposturilor pentru a se evita deficientele la nivelul echipamentelor.
+
B. Spaţiile pentru adaposturi 1. Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru a asigura curăţenia permanenta şi eficienta a spaţiilor şi menţinerea unui standard satisfăcător de igiena. Tavanele şi pereţii trebuie să fie rezistenti, cu suprafeţe netede, impermeabile şi uşor lavabile. O atenţie deosebită trebuie acordată uşilor, coridoarelor, conductelor şi cablurilor. Uşile şi, dacă este posibil, ferestrele vor fi construite astfel încât să se împiedice accesul animalelor nedorite. Unde este posibil poate fi prevăzută o fereastra pentru supraveghere. Pardoseala trebuie să fie neteda, impermeabila, nealunecoasa, uşor lavabila şi sa suporte greutatea dulapurilor şi a altor echipamente grele. Când exista guri de evacuare, acestea trebuie acoperite în mod corespunzător şi prevăzute cu un grilaj care să împiedice accesul animalelor. 2. Spaţiile în care animalele sunt lăsate să se plimbe libere trebuie să fie prevăzute cu pereţi şi pardoseli din material deosebit de rezistent la uzura şi ruperi cauzate de animale sau în timpul curăţeniei. Compozitia materialului nu trebuie să dăuneze stării de sănătate a animalelor. O protecţie suplimentară trebuie asigurata oricăror echipamente şi conexiuni, astfel încât sa nu fie deteriorate de animale şi nici animalele sa nu fie ranite. Unde exista zone exterioare pentru mişcare trebuie luate măsuri pentru prevenirea accesului publicului sau animalelor. 3. Spaţiile destinate adapostirii animalelor de ferma (vaci, oi, capre, porci, cai, păsări etc.) trebuie să se conformeze standardelor stabilite de Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de ferma şi de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara. 4. Majoritatea spaţiilor de adăpostire sunt proiectate sa gazduiasca rozatoare. Frecvent acestea pot fi folosite şi pentru specii mai mari. Trebuie să se aibă grija sa nu fie gazduite împreună specii incompatibile.
+
C. Laboratoarele şi spaţiile speciale pentru experimente 1. Pentru creşterea şi distribuirea animalelor trebuie să existe facilităţi adecvate pentru ca acestea să poată fi uşor manevrate atunci când trebuie scoase animalele. 2. Toate bazele trebuie dotate cu un minim de echipament de laborator pentru teste diagnostic simple, pentru examinari post-mortem şi/sau prelevare de probe pentru teste de laborator mai ample. 3. Trebuie luate măsuri pentru primirea animalelor astfel încât animalele noi sa nu pună în pericol animalele prezente în baza, de exemplu, pentru carantina. Spaţiile speciale pentru experimente trebuie să fie disponibile pentru situaţiile în care un experiment sau o examinare nu se efectuează în spaţiile de adăpostire. 4. Trebuie să se asigure spaţii speciale pentru separarea animalelor bolnave sau vătămate. 5. Unde este posibil trebuie să existe una sau doua sali de operaţie corespunzător echipate pentru experimente chirurgicale în condiţii aseptice. Trebuie sa existe şi facilităţi pentru recuperare postoperatorie.
+
D. Oficii 1. Camerele pentru păstrarea hranei trebuie să fie racoroase, uscate şi curate, iar cele pentru odihna animalelor, uscate şi curate. Materialele ce pot fi contaminate sau care prezintă vreun pericol trebuie să fie păstrate separat. 2. Trebuie sa existe camere pentru păstrarea custilor, instrumentelor şi a altor echipamente curate. 3. Încăperile pentru curatat şi spălat trebuie să fie suficient de incapatoare pentru instalaţiile necesare în vederea decontaminarii şi curatarii. Procesul de curatare trebuie să fie astfel realizat încât fluxul de curatare şi echipamentul murdar să fie separate pentru a preveni contaminarea echipamentului curatat. Pereţii şi pardoselile trebuie să fie acoperite cu materiale rezistente, iar sistemul de ventilaţie să aibă capacitate mare pentru a îndepărta excesul de căldură şi umiditate. 4. Trebuie să se ia măsuri speciale pentru stocarea şi depozitarea igienica a cadavrelor. Dacă nu este posibila incinerarea, se vor face aranjamente corespunzătoare pentru depozitarea în siguranţa a acestor materiale în conformitate cu reglementările existente. Trebuie luate precautii speciale cu privire la deşeurile foarte toxice sau radioactive. 5. Proiectul şi construcţia zonelor de circulaţie trebuie să corespundă standardelor pentru spaţiile de adăpostire. Coridoarele trebuie să fie largi pentru a permite circulaţia echipamentelor mobile.
+
IV. Condiţiile de mediu în spaţiile de adăpostire şi controlul acestora
+
A. Ventilatia 1. Spaţiile de adăpostire trebuie să aibă un sistem de ventilaţie adecvat, care să satisfacă cerinţele speciilor gazduite. Scopul acestuia este de a asigura aer curat, proaspăt şi de a păstra un nivel scăzut al mirosurilor, al gazelor toxice, al prafului şi al agenţilor infectiosi de orice fel. De asemenea, sistemul asigura şi îndepărtarea excesului de căldură şi umiditate. 2. Aerul din încăpere trebuie să fie improspatat permanent. O ventilaţie cu o rata de 10-20 de schimburi de aer pe ora este adecvată. Totuşi, în unele cazuri în care capacitatea de gazduire este redusă, o rata de 8-10 schimburi de aer pe ora este suficienta sau ventilatia mecanică poate chiar lipsi. Recircularea aerului netratat trebuie evitata. Cu toate acestea, trebuie menţionat ca nici cel mai eficient sistem nu poate compensa curatarea necorespunzătoare sau neglijenţa. 3. Sistemul de ventilaţie trebuie să fie proiectat astfel încât să se evite efectele dăunătoare. 4. Este interzis fumatul în încăperile unde sunt adapostite animale.
+
B. Temperatura 1. Temperatura din incinte trebuie să fie în funcţie de reglarea termica a animalelor, influentata de condiţiile fiziologice sau de efectele experimentului. Tabelul nr. 1 reprezintă limitele în care se recomanda să fie menţinută temperatura. Trebuie, de asemenea, să se precizeze ca cifrele menţionate se aplică numai pentru animalele adulte, normale. Animalele nou-născute şi ţinere necesita adesea un nivel de temperatura mult mai ridicat. 2. În condiţii climatice neprielnice este necesară asigurarea unui sistem de ventilaţie atât cu capacitate de încălzire, cat şi cu capacitate de răcire a aerului. 3. În bazele utilizatorului este necesar un control strict al temperaturii, deoarece temperatura mediului este un factor fizic ce poate avea un efect semnificativ asupra metabolismului animalelor.
+
C. Umiditatea Variatiile extreme ale umiditatii relative (UR) au un efect nociv asupra sănătăţii şi bunastarii animalelor. De aceea este recomandabil ca în spaţiile de adăpostire a animalelor umiditatea relativă să fie menţinută la niveluri corespunzătoare speciilor gazduite şi de obicei trebuie să fie de 55%±10%. Trebuie evitate valorile sub 40% şi cele peste 70%.
+
D. Iluminatul În încăperile fără ferestre este nevoie de un iluminat controlat, atât pentru satisfacerea necesităţilor biologice ale animalelor, cat şi pentru asigurarea unui mediu de lucru satisfăcător. Este necesar şi un control al intensitatii şi al ciclului lumina-intuneric. Atunci când sunt cazate animale "albinoase", trebuie să se ţină cont de sensibilitatea acestora la lumina.
+
E. Zgomotul 1. Zgomotul poate fi un important factor disturbant în spaţiile destinate adapostirii animalelor. 2. Spaţiile de gazduire şi de experimentare trebuie să fie bine izolate împotriva surselor de zgomote puternice în gama sunetelor audibile sau a sunetelor de înaltă frecventa, pentru a evita tulburarile comportamentale şi fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruste pot cauza schimbări ale funcţiilor organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomanda ca în încăperi să se menţină un sunet continuu de intensitate moderata, cum ar fi muzica.
+
F. Sisteme de alarma 1. O baza ce adaposteste un număr mare de animale este vulnerabila. De aceea este recomandabil ca aceasta clădire să fie protejata cu instalaţii de detectare a incendiilor şi a patrunderii persoanelor neautorizate. Defecţiunile tehnice ale sistemului de ventilaţie reprezintă un alt pericol care afectează animalele şi care poate chiar provoca moartea acestora datorită sufocarii sau supraincalzirii ori, în cazurile mai puţin grave, pot avea efect negativ asupra experimentului, putând determina esecul şi necesitatea refacerii acestuia. 2. Trebuie să fie instalate sisteme adecvate de supraveghere, conectate la instalaţiile de încălzire şi ventilaţie pentru a facilita supravegherea permanenta a funcţionarii lor. De asemenea, trebuie să existe un generator de urgenta care să poată menţine sistemele vitale pentru animale şi iluminatul în cazul defectiunilor sau în lipsa alimentarii. Instrucţiunile de utilizare de urgenta trebuie să fie bine vizualizate. În cazul bazinelor pentru peşti este nevoie de un sistem de alarma pentru cazul în care se întrerupe alimentarea cu apa a acestora. O atenţie deosebită trebuie acordată faptului ca sistemele de alarma sa disturbe cat mai puţin animalele.
+
V. Îngrijirea
+
A. Sănătatea 1. Persoana desemnată cu conducerea bazei trebuie să asigure inspecţia permanenta a animalelor şi supravegherea acomodarii şi îngrijirii animalelor de către un medic veterinar sau de alte persoane competente. 2. Dat fiind riscul potenţial pe care îl constituie pentru animale, o grija deosebită trebuie acordată sănătăţii şi igienei personalului angajat.
+
B. Capturarea Animalele sălbatice sau în libertate trebuie să fie capturate prin metode umane de către persoane cu experienta care cunosc bine obiceiurile şi habitatele animalelor ce trebuie capturate. Dacă în cazul capturării trebuie folosite anestezice sau medicamente, acestea trebuie să fie administrate de un medic veterinar sau de o persoană competenţa. Orice animal grav rănit trebuie prezentat imediat unui medic veterinar pentru tratament. Dacă în opinia medicului veterinar animalul continua sa traiasca, dar cu suferinţe, acesta trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umană. În absenta unui medic veterinar, orice animal grav rănit trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umană de către o persoană competenţa.
+
C. Condiţii de ambalare şi transport Orice fel de transport este fără indoiala stresant pentru animale, lucru ce trebuie ameliorat în măsura posibilităţilor. Pentru a putea fi transportate animalele trebuie să se afle într-o stare buna de sănătate, expeditorul fiind răspunzător de controlarea stării acestora de sănătate. Animalele bolnave nu vor fi transportate decât în cazul în care transportul este necesar pentru motive terapeutice sau de diagnostic. O atenţie deosebită trebuie acordată animalelor femele în stadiu avansat de gestatie. Femelele care pot naşte în timpul transportului sau care au născut cu 48 de ore înaintea transportului, precum şi puii născuţi nu vor fi transportaţi. Trebuie luate toate măsurile necesare în timpul transportului pentru a evita deficientele de ventilaţie, expunerile la temperaturi extreme, lipsa de hrana şi apa, întârzierile prelungite etc. Destinatarul trebuie să fie bine informat despre detaliile transportului şi să aibă documentaţia necesară pentru o manipulare şi o recepţie rapida la locul de destinaţie.
+
D. Receptionarea şi despachetarea Transporturile de animale trebuie să fie primite şi despachetate fără întârziere. După inspecţie animalele trebuie să fie transferate în custi sau tarcuri curate, asigurându-li-se hrana şi apa. Animalele bolnave trebuie să fie ţinute sub observatie, separat de restul animalelor. Trebuie să fie examinate de un medic veterinar sau de o altă persoană competenţa, cat mai curând posibil, şi, dacă este cazul, să fie tratate. Animalele care nu au sanse de recuperare vor fi sacrificate imediat prin metode umane. În final animalele primite vor fi înregistrate şi marcate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 . Dacă nu pot fi decontaminate, custile de transport trebuie să fie distruse imediat.
+
E. Carantina, izolarea şi achiziţionarea 1. Scopul carantinei este: a) sa protejeze celelalte animale din baza; ... b) protejarea omului faţă de zoonoze; ... c) să asigure o practica ştiinţifică corespunzătoare. ... Dacă starea sănătăţii animalelor introduse într-o baza nu este satisfăcătoare, se recomanda ca acestea să fie ţinute în carantina, conform prevederilor legale în vigoare. În cazuri speciale acestea pot fi stabilite de persoane competente, în funcţie de circumstanţe, de obicei de către un medic veterinar al bazei respective. 2. În perioada de carantina animalele pot fi utilizate numai în măsura în care s-au aclimatizat noului mediu şi nu prezintă un risc important pentru om sau celelalte animale. 3. Se recomanda ca facilităţile pentru izolarea animalelor să fie amplasate separat cu semne indicatoare. 4. Chiar atunci când animalele par a fi sanatoase, se recomanda o perioadă de aclimatizare înainte de a fi folosite în experimente. Aceasta perioada depinde de mai mulţi factori, cum ar fi stresul la care a fost supus animalul, acesta depinzand la rândul lui de mai mulţi factori, cum ar fi durata transportului şi vârsta animalului. Aceasta perioada este stabilită de către o persoană competenţa. 5. Animalele de laborator se vor achizitiona doar de la crescatorii autorizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 . 6. Coordonatele pentru perioadele de carantina locală sunt cuprinse în tabelul nr. 2.
+
F. Sistemul de cazare în custi 1. Se poate face o distincţie între doua sisteme de cazare a animalelor în custi: a) sistemul folosit în bazele pentru creştere, distribuire şi utilizare din domeniul biomedical, destinate cazarii animalelor: rozatoare, iepuri, carnivore, păsări şi primate nonumane şi, uneori, rumegatoare, porci şi cai. Tabelele nr. 3-13 conţin coordonatele care sunt obligatorii pentru custi, baterii, baze, padocuri. Coordonate suplimentare, referitoare la zonele minime pentru custi sau baterii, sunt prezentate în figurile nr. 1-7. Indicaţii corespunzătoare pentru evaluarea densitatii de cazare sunt prezentate în figurile nr. 8-12; ... b) sistemul folosit în bazele unde se efectuează experimente pe animale mari. Acestea trebuie să fie corespunzătoare standardelor de uz veterinar. ... 2. Custile şi bateriile trebuie să fie făcute din materiale ce nu afectează sănătatea animalelor şi să fie astfel proiectate, încât animalele sa nu se poată rani. De asemenea, trebuie să fie făcute din material rezistent adaptat tehnicilor de curatare şi decontaminare. O atenţie deosebită trebuie să se acorde pardoselilor custilor şi tarcurilor, care trebuie să varieze în funcţie de specie şi vârsta şi să fie proiectate astfel încât să permită îndepărtarea excrementelor. 3. Bateriile trebuie să fie proiectate pentru bunăstarea speciilor. Ele trebuie să permită satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de catarare, ascundere, adăpostire temporară etc.) şi pentru a permite curatarea eficienta şi evitarea contactului cu alte animale.
+
G. Furajarea 1. La selectarea, producerea şi pregătirea hranei trebuie să fie luate măsuri de precautie pentru evitarea contaminarii chimice, fizice şi microbiologice. Hrana trebuie ambalata în pungi sau saci etansi şi marcati cu data când aceasta a fost preparata. Ambalarea, transportul şi păstrarea hranei trebuie să fie astfel făcute, încât să se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Camerele de păstrare trebuie să fie racoroase, intunecoase, uscate şi igienice. 2. Hrana perisabila, ca fructele, verdeturile, legumele, carnea, peştele, trebuie să fie păstrată în camere reci, în congelatoare şi frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie să fie păstrate în camere reci, în congelatoare şi frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie să fie curatate permanent şi, dacă este cazul, chiar sterilizate. Dacă se foloseşte hrana umeda sau dacă hrana este uşor contaminata cu apa, urina etc., este necesară o curatare zilnica. 3. Procesul de distribuire poate varia în funcţie de specie, dar trebuie să fie astfel încât sa satisfacă necesităţile fiziologice ale animalelor. Toate animalele trebuie să beneficieze de hrana.
+
H. Adaparea 1. Animalele trebuie să beneficieze permanent de apa potabilă necontaminata. Este permisă furnizarea apei în timpul transportului sub forma unei părţi a alimentaţiei umede. Totuşi apa este un element de vehiculare a microorganismelor şi de aceea alimentarea cu apa trebuie asigurata astfel încât riscurile să fie minime. Sunt folosite doua metode, cu sticle şi prin sisteme automate. 2. Sticlele se folosesc de obicei pentru animale mici: rozatoare şi iepuri. Acestea trebuie să fie din material translucid pentru a se putea controla conţinutul şi să aibă gura larga pentru a fi uşor curatate. Capacele şi dopurile trebuie să fie sterilizate şi uşor de curatat. Este preferabil ca sticlele să fie înlocuite cu sticle curate şi sterilizate. 3. Sistemele automate de alimentare cu apa trebuie să fie controlate şi curatate periodic pentru a se evita accidentele şi răspândirea infectiilor. Dacă sunt utilizate custi cu fund solid, trebuie acordată o atenţie deosebită pentru minimalizarea riscului de inundare. Sistemul trebuie supus permanent testelor bacteriologice, iar calitatea apei trebuie să fie permanent controlată. 4. Apa primită din reţea conţine unele microorganisme care de obicei sunt considerate inofensive, cu excepţia situaţiei în care se lucrează cu animale definite microbiologic. În astfel de cazuri apa trebuie să fie tratata. De obicei apa din reţeaua publică este clorinata pentru reducerea dezvoltării microorganismelor. Clorinarea nu este întotdeauna suficienta pentru oprirea dezvoltării anumitor patogeni, ca de exemplu Pseudomonas. Ca măsura suplimentară se poate creşte nivelul de clorinare a apei sau apa poate fi acidifiata pentru a se obţine efectele dorite. 5. La peşti, amfibieni şi reptile toleranta la aciditate, clor şi alte substanţe chimice diferă mult de la specie la specie. De aceea se recomanda o atenţie deosebită la adaptarea apei de alimentare în acvarii şi bazine corespunzător nevoilor şi limitelor de toleranta ale speciilor respective.
+
I. Asternutul Asternutul trebuie să fie uscat, absorbant, fără praf, netoxic şi fără agenţi infectiosi sau alta forma de contaminare. Trebuie să se evite rumegusul şi orice alt material din lemn tratat chimic şi pot fi utilizate unele produse industriale secundare sau deşeuri.
+
J. Mișcarea
1. Este recomandat pe cat posibil ca fiecare animal să poată avea condiţii pentru exercitii. 2. Comportamentul unui animal în timpul experimentului depinde foarte mult de încrederea lui în om, lucru care uneori trebuie exersat. Animalele sălbatice şi cele în libertate nu vor fi niciodată animale ideale pentru experimente. Este altfel în cazul animalelor domestice născute şi crescute în contact cu omul. Încrederea câştigată trebuie totuşi păstrată. De aceea se recomanda menţinerea continua a contactului cu omul, astfel încât animalul să fie familiarizat cu prezenta şi activitatea umană. În măsura posibilului, ar trebui consacrată o anumită perioada pentru a se vorbi cu animalele şi a le acorda atenţia şi îngrijirea necesare. Personalul trebuie să fie sensibil şi iubitor de animale.
+
K. Curăţenia 1. Standardul adapostului depinde foarte mult de condiţiile igienice. Trebuie să fie stabilite instrucţiuni clare pentru curăţenia şi schimbarea culcusurilor din custi şi boxe. 2. Trebuie să se stabilească programe corespunzătoare pentru curăţenie, spalare, decontaminare şi, unde este cazul, pentru sterilizarea custilor şi accesoriilor, sticlelor şi altor echipamente. De asemenea, în spaţiile de adăpostire, spalare şi stocare trebuie să se menţină un înalt standard de curăţenie. 3. Curăţenia trebuie facuta permanent şi unde este necesar trebuie să se înlocuiască materialul ce formează pardoseala în tarcuri şi custi pentru a evita transformarea acestora în surse de infectie.
+
L. Uciderea animalelor prin metode umane 1. Toate metodele umane de ucidere a animalelor necesita o experienta deosebită, care nu poate fi dobandita decât printr-o pregătire corespunzătoare. 2. Un animal inconstient poate fi exsanghinat, dar medicamentele care paralizeaza muschii înainte de a se instala inconstienta, cele cu efecte curaniforme şi electrocutarea fără trecerea curentului prin creier nu vor fi utilizate fără anestezie. Depozitarea cadavrelor nu se face decât după ce se instaleaza rigor mortis. TABELUL nr. 1 COORDONATELE PENTRU TEMPERATURA DIN CAMERA animale ţinute în custi, baterii baze şi padocuri interioare Specia sau grupele de specii
Optimul în "C"
Primate non-umane ale lumii noi
20-28
Soarece
20-24
Sobolan
2O-24
Hamster sirian
2O-24
Garbil
2O-24
Cobai
2O-24
Primate non-umane ale lumii noi
2O-24
Prepelita
Iepure
15-21
Pisica
Caine
Dihor de casa
pasare
Porumbel
15-21
Porc
1O-24
Capra
10-24
Oaie
10-24
Bovine
1O-24
cabaline
2O-24
Notă: În cazuri speciale, de exemplu când sunt cazate animale foarte ţinere sau fără par sau blana, sunt necesare temperaturi mai mari decât cele indicate în tabelul de mai sus. TABELUL nr. 2 COORDONATE PENTRU PERIOADELE DE CARANTINA LOCALĂ Pentru animalele importate, toate perioadele de carantina vor fi stabilite conform legislaţiei naţionale româneşti. Referitor la perioadele de carantina locală, perioada va fi determinata de către o persoană competenţa conform circumstanţelor, dar în mod normal, de un medic veterinar nominalizat oficial care să aibă responsabilităţi pentru unitatea sau întreprinderea în cauza. Specia
Zile
Soarece
5-15
Sobolan
5-15
Popandau
5-15
Hamster
5-15
Hamster sirian
5-15
Iepure
20-30
Caine
20-30
Pisica
20-30
Primate non-umane
40-60
TABELUL nr. 3 COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSTI A ROZATOARELOR MICI ŞI A IEPURILOR în spaţiile de cazare şi în timpul experientelor Specia
Zona minima
de cazare custii
Înălţimea minima
a custii în cm
Soarece
18O
12
Sobolan
350
14
Hamster sirian
180
12
Cobai
600
18
Iepure până la 1 kg
1400
30
Iepure până la 2 kg
2000
30
Iepure până la 3 kg
2500
35
Iepure până la 4 kg
3000
40
Iepure până la 5 kg
3600
40
Notă: "înălţimea custii" înseamnă distanta verticala între pardoseala custii şi partea orizontala cea mai înaltă a capacului. Atunci când imaginam şi stabilim un experiment, trebuie luate în consideraţie potenţialul şi ritmul de creştere al animalelor pentru a fi cazate în camere corespunzătoare în concordanta cu acest tabel, în toate fazele experimentarilor. A se vedea de asemenea figurile nr. 1-5 şi 8-12. TABELUL nr. 4 COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSTI A MICILOR ROZATOARE PENTRU REPRODUCŢIE Specia
Zona minima
din aria de cazare
din cusca pentru
mama şi produşi ei
cmp
Înălţimea minima
a custii în cm
Soarece
200
12
Sobolan
800
14
Hamster sirian
650
12
Cobai
1200
18
Cobai în barem
lOOO/adult
18
Notă: pentru definirea inaltimii custii, a se vedea tabelul nr. 3. TABELUL nr. 5 COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSCA A IEPURILOR PENTRU REPRODUCŢIE Greutatea
femeii
Zona minima din
pardoseala boxei
(custii) pentru
iepuroaica şi
produsii acesteia
Înâlţimea
minima a custii
Minim de pardoseala
pentru cuibul
iepuroaicei
1
0,30
30
0,10
2
0,35
30
0,10
3
0,40
35
0,12
4
0,45
40
0,12
5
0,50
40
0,14
Notă: definirea inaltimii custii - a se vedea tabelul nr.3. Zona minima din pardoseala custii pentru fiecare iepuroaica şi produsii acesteia include zona pardoselii alăturate custii. A se vedea fig. nr. 6 TABELUL nr.6 COORDONATE PENTRU CAZAREA PISICILOR în timpul experimentarilor şi al inmultirii Greutatea
pisicii în
kg.
Zona minima de
pardoseala a
custii pentru o
pisica/mp
Înălţimea
minima a
custii în
cm
Aria minima din
pardoseala pentru
cusca femeii şi
produsilor ei, în
mp
Zona minima din
pardoseala pentru
cuibul pisicii şi al
produsilor în mp
0,5-1
0,2
50
-
2
1-3
0,3
50
0,58
2
3-4
0,4
50
0,58
2
4-5
0,6
50
0,58
2
Notă: Cazarea pisicilor în custi trebuie să fie strict limitată. Pisicile ţinute astfel trebuie să fie lăsate afară pentru exerciţiu zilnic cel puţin o dată pe zi, acolo unde acesta nu influenţează experimentul. Cuiburile pisicilor trebuie să fie echipate cu tavi cu nisip pentru fecale, cotloane sub forma de rafturi şi obiecte potrivite pentru ascensiuni şi pentru ascutirea ghearelor. "Înălţimea custii" - înseamnă distanta verticala între cel mai înalt punct de pe pardoseala custii şi cel mai jos punct al acoperişului sau capacului custii. În scopul calculării zonei minime de pardoseala, trebuie să fie inclusă şi aria cotloanelor. Zona minima din pardoseala custii pentru, femela (pisica) şi produsii acesteia include 0,l8 cmp zona de îngrijire a pisicilor. A se vedea fig. nr. 7. TABELUL nr. 7 COORDONATELE PENTRU CAZAREA CAINILOR ÎN CUŞTI în timpul experimentarii Înălţimea cainilor la crupa
(umar) cm
Zona minima din
pardoseala custii/
caine mp
Înălţimea minima a custii cm
30
0,75
60
40
1,00
80
70
1,75
140
Notă: Cainii nu trebuie ţinuţi în custi mai mult decât este necesar în scopul experimentului. Cainii ţinuţi în custi vor fi lasati afară pentru exerciţiul zilnic, cel puţin o dată pe zi, cu condiţia ca aceasta sa nu fie incompatibilă cu scopul experimentului. Se va stabili un timp limita sub care cainii nu trebuie ţinuţi fără exerciţiu zilnic. Zona de exerciţiu trebuie să fie destul de larga pentru a permite cainilor libertatea de mişcare. În custile cainilor nu se vor folosi gratare, cu excepţia cazurilor când experimentul implica acest lucru. În lumina diferenţelor mari de înălţime a cainilor şi a unei interdependente limitate între înălţime şi greutate, a diferitelor rase de caini, înălţimea custii va fi stabilită având la baza înălţimea corporală la umar a fiecărui animal. Ca regula generală, înălţimea minima a boxei (custii) trebuie să fie de doua ori înălţimea la umar a cainilor. Pentru definirea "inaltimii custii" a se vedea tabelul nr. 6. TABELUL nr. 8 COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR ÎN BOXE pentru cazare obişnuită, în timpul experimentelor şi pentru reproducţie ┌──────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │Greutatea cainelui│Zona minima din │Zona adiacenta minima pentru exerciţiu │ │ │pardoseala ├───────────────────┬──────────────────────┤ │ │pentru un │ Până la 3 caini │Mai mult de 3 │ │ │caine/mp │ │ caini │ ├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ < 6 │ 0,5 │ 0,5(1,0) │ 0,5(1,0) │ ├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ 6-10 │ 0,7 │ 1,4(2,1) │ 1,2(1,9) │ ├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ 10-20 │ 1,2 │ 1,6(2,8) │ 1,4(2,6) │ ├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ 20-30 │ 1,7 │ 1,9(3,6) │ 1,6(3,3) │ ├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ > 30 │ 2,0 │ 2,0(4,0) │ 1,8(3,8) │ └──────────────────┴────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘ Notă: Cifrele dintre paranteze reprezintă zona totală per caine, adică, pardoseala custii plus zona adiacenta pentru exerciţiu. Cainii ţinuţi permanent afară trebuie să aibă acces la un loc acoperit (refugiu) pentru a fi protejati de condiţiile nefavorabile de clima. Când cainii sunt cazati pe duşumele cu gratar, trebuie prevăzută o zona solida neteda pentru somn. Dusumeaua cu gratar nu trebuie folosită decât dacă aceasta este prevăzută de experiment. Despartirile între custi trebuie să fie astfel făcute încât sa nu permită cainilor să se raneasca unul pe altul. Toate custile vor fi prevăzute cu sistem adecvat de drenaj. TABELUL nr. 9 COORDONATE PENTRU CAZAREA PRIMATELOR NOU-UMANE cazare normală, în timpul experimentului şi pentru reproducţie Nota introductivă: l. Datorită variaţiei largi a dimensiunilor şi caracteristicilor primatelor, este de importanţa specială sa adaptam forma şi dotările interioare ca şi cum am construi aceste custi conform necesităţilor particulare ale fiecărui individ. Volumul total al custii este foarte important pentru primate, ca şi zona de dusumea sau de pardoseala. Ca principiu general, înălţimea custii, cel puţin pentru maimutele. Apes sau alţi simieni, trebuie să fie conformă cu cele mai mari dimensiuni ale acestora. 2. Custile trebuie să fie destul de înalte pentru a permite animalelor sa stea în poziţie corecta, înălţimea minima a custii pentru brahiatori va fi astfel încât să le permită acestora să se balanseze de tavan, în poziţie de extensie totală, fără ca picioarele lor sa atinga pardoseala custii. Când se considera necesar, cusca trebuie prevăzută cu manere pentru a permite primatelor sa folosească partea cea mai înaltă a custii. Primatele compatibile între ele pot fi ţinute câte doua într-o cusca. Când nu pot fi ţinute în pereche, custile lor trebuie să fie astfel plasate încât să se poată vedea reciproc dar şi să se poată preveni aceasta, atunci când experimentul o cere. 3. Subiectul acestor observaţii, următorul tabel, constituie o coordonata generală pentru cazarea în custi a grupelor de specii utilizate mai frecvent (superfamiliile Ceboidea şi Cercepiteeoidea) ┌─────────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │Greutatea primatelor │ Zona minima din pardoseala │ Înălţimea minima a boxei │ │ în kg │ boxei pentru unul sau doua │ │ │ │animale în mp │ │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ < 1 │ O,25 │ 60 │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 1-3 │ 0,35 │ 75 │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 3-5 │ O,5O │ 80 │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 5-7 │ O,7O │ 85 │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 7-9 │ O,9O │ 90 │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 9-15 │ 1,10 │ 125 │ ├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 15-25 │ 1,50 │ 125 │ └─────────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────────────┘ Notă: Pentru definirea "inaltimii boxei" a se vedea nota de la tabelul nr. 6 TABELUL nr. 10 COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN BOXE A PORCINILOR cazare normală şi în timpul experienţei Greutatea
purcelului Kg
Zona minima din pardoseala
boxei pentru un porc/mp
Înălţimea minima a boxei cm
5-15
O,35
5O
15-25
O,55
6O
25-40
O,8O
80
Notă: Tabelul se poate folosi de asemenea şi pentru purcei. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi în custi sau boxe decât dacă este absolut necesar pentru scopul experimentului şi atunci numai pentru o perioadă minima de timp. Pentru definirea "inaltimii boxei", a se vedea nota de la tabelul nr. 6. Tabelul nr. 11 COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR ÎN CUSTI cazare normală, în timpul experimentarilor şi în unităţile de experimentare ┌────────────┬──────────────┬────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐ │Specii şi │Zona minima │Lungimea│Înălţimea │Zona minima │Lungimea minima│ │greutăţi Kg │din pardoseala│minima a│minima de │din pardoseala│a frontului de │ │ │pentru boxa │boxei m │separare a│boxei pentru │furajare per │ │ │ mp │ │boxei m │grupuri mp/ │cap m │ │ │ │ │ │animal │ │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │Porci 10-30│ 2 │ 1,6 │ 0,8 │ 0,2 │ 0,20 │ │ 30-50 │ 2 │ 1,8 │ 1,0 │ 0,3 │ 0,25 │ │ 50-1OO │ 3 │ 2,1 │ 1,2 │ 0,8 │ 0,30 │ │ 1OO-15O │ 5 │ 2,5 │ 1,4 │ 1,2 │ 0,35 │ │ > 15O │ 5 │ 2,5 │ 1,4 │ 2,5 │ 0,40 │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │Ovine <7O │ 1,4 │ 1,8 │ 1,2 │ 0,7 │ 0,35 │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │Caprine < 7 │ 1,6 │ 1,8 │ 2,0 │ 0,8 │ 0,35 │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │Porcine < 6O│ 2,0 │ 1,1 │ 1,0 │ 0,8 │ 0,30 │ │ 60-100 │ 2,2 │ 1,8 │ 1,0 │ 1,0 │ 0,30 │ │ 100-150 │ 2,4 │ 1,8 │ 1,0 │ 1,2 │ 0,35 │ │ 15O-2OO │ 2,5 │ 2,0 │ 1,2 │ 1,4 │ 0,40 │ │ 200-400 │ 2,6 │ 2,2 │ 1,1 │ 1,6 │ 0,55 │ │ >400 │ 2,8 │ 2,2 │ 1,4 │ 1,8 │ 0,65 │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │Cabaline │ 13,5 │ 4,5 │ 1,8 │ - │ - │ │adulte │ │ │ │ │ │ └────────────┴──────────────┴────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘ TABELUL nr. 12 COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR DE FERMA ÎN PADOCURI cazare normală, în timpul experimentarii şi unităţile de experienta ┌────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┐ │Specii în greutăţi │ Aria minima a │ Lungimea minima a │ Înălţimea minima a │ │ Kg │ padocului │ padocului │despartiturilor de │ │ │ │ │ padoc │ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤ │Porcine 1OO-15O │ 1,2 │ 2,0 │ 0,9 │ │ >15O │ 2,5 │ 2,5 │ 1,4 │ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤ │Ovine <7O │ O,7 │ 1,0 │ 0,9 │ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤ │Caprine <7O │ O,8 │ l,0 │ 0,9 │ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤ │Bobine 6O-100 │ 0,6 │ 1,0 │ 0,9 │ │ 100-150 │ 0,9 │ 1,4 │ 0,9 │ │ 15O-2OO │ 1,2 │ 1,6 │ 1,4 │ │ 200-350 │ 1,8 │ 1,8 │ 1,4 │ │ 35O-5OO │ 2,1 │ 1,9 │ 1,4 │ │ >15O │ 2,6 │ 2,2 │ 1,4 │ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤ │Cabaline │ │ │ │ │adulte │ 4,O │ 2,5 │ 1,6 │ └────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┘ Notă: padocurile trebuie să fie suficient de largi pentru a permite animalelor să se culce sau sa stea în decubit confortabil. TABELUL nr. 13 COORDONATE PENTRU CAZAREA PASARILOR, cazare normală, în timpul experimentarii şi în unităţile de testare ┌────────────┬──────────────┬────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐ │Specii şi │ Zona minima │ Zona │ Zona │ Înălţimea │Lungimea minima│ │greutăţi │ pentru o │minima │ minima │ minima a │a trocului de │ │ │ pasare │pentru │ pentru │ boxei │furajare/pasare│ │ │ │ doua │ trei │ │ │ │ │ │păsări │ păsări │ │ │ │ │ │ │ sau > │ │ │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │ g. │ Cmp │ Cmp/ │ mp/păsări│ cm │ cm │ │ │ │ pasare │ │ │ │ ├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤ │Pui 10O-3OO│ 25O │ 2OO │ 150 │ 25 │ 3 │ │ 300-60O │ 5OO │ 4OO │ 30O │ 35 │ 7 │ │ 100O-1200 │ 1OOO │ 6OO │ 45O │ 45 │ 10 │ │ 120O-180O │ 120O │ 700 │ 550 │ 45 │ 12 │ │ 18OO-24OO │ 14OO │ 85O │ 65O │ 45 │ 12 │ │ masculi │ │ │ │ │ │ │ adulti │ 18OO │12OO │ 1OOO │ 6O │ 15 │ │ >2400 │ │ │ │ │ │ │ pitpalac │ │ │ │ │ │ │ 12O-140 │ 350 │ 250 │ 2OO │ 15 │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ └────────────┴──────────────┴────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘ Notă: "Zona sau arie" înseamnă produsul între lungimea şi lăţimea custii masurata intern şi orizontal. Nu este produsul între lungimea pardoselei şi largimea pardoselei. Pentru definirea - "inaltimii custii" a se vedea Tabelul 6. Mărimea ochiului de plasa în cazul pardoselei din sarma nu va fi mai mare de lOxlO mm pentru tineretul aviar şi de 25x25 mm pentru adulti şi tineret faza a doua. Grosimea sarmei de plasa nu trebuie să fie mai mica de 2 mm. Gradientul de inclinare nu trebuie să depăşească 14% (8°). Trocurile de apa trebuie să fie de aceeaşi lungime ca şi cele pentru hrana. Dacă sunt prevăzute şi pipe sau cupe, fiecare pasare va avea acces la doua din ele. Custile trebuie prevăzute cu ferestre sau zabrele care să permită pasarilor dintr-o singura boxa să se vada reciproc. Figura nr. 1 ŞOARECELE cazare normală sau în timpul experientelor Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea soarecelui, linia oblica indica zona minima care trebuie să-i fie alocată NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 2 SOBOLAN cazare normală şi în timpul experimentarii Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea sobolanului, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie să-i fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 3 HAMSTER SIRIAN cazare normală şi în timpul experimentelor Zona minima de pardosea a custii în funcţie de greutatea hamsterului sirian, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie să-i fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 4 COBAI cazare normală şi în timpul experimentelor Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea cobaiului, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie să-i fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 5 IEPURE cazare normală şi în timpul experimentelor Zona minima de pardosea a custii în funcţie de greutatea iepurelui, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie să fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 5 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 6 IEPURE pentru reproducţie Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea iepurelui, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie să fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 6 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 7 PISICI cazare normală în timpul experimentarii Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea pisicii, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie să fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 7 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 8 Ghid al relatiei între numărul de soareci per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normală şi în timpul experimentarii Liniile reprezintă greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 1 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 8 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 9 Ghid al relatiei între numărul de sobolani per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normală şi în timpul experimentarii Liniile reprezintă greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 2 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 9 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. Figura nr. 10 Ghid al relatiei între numărul de hamsteri per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normală şi în timpul experimentarii Liniile reprezintă greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 3 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 10 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. Figura nr. 11 Ghid al relatiei între numărul de cobai per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normală şi în timpul experimentarii Liniile reprezintă greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 4 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 11 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. Figura nr. 12 Ghid al relatiei între numărul de iepuri per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normală şi în timpul experimentarii Liniile reprezintă greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 5 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 12 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. ──────────────── Preluat: 2026-09-24T15:25:53.865787+00:00 · SHA256: 930ed0a43c72192d30308a62e622b83ad3731ce89160cb1f75f9d0119319ac88