Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2001
ANEXE*) din 10 octombrie 2001 la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabila acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România"
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Comunitatea Economică Europeană · ID sursă 38774
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXE*) din 10 octombrie 2001
la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabila acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România"
EMITENT COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 80 bis din 1 februarie 2002
ANEXAI
DESCRIEREA PROIECTULUI
"Reabilitarea retelei de canalizare
si a statiei de epurare a apelor uzate in Oradea, Romania"
Codul Comisiei: 2001/RO/16/P /PE/013
Rezumatul măsurii
1. Denumirea măsurii "Reabilitarea retelei de canalizare s1 a statiei de epurare a apelor uzate m Oradea, Romania" 2. Autoritatea care prezinta cererea (Coordonatorul National ISPA) 2.1. Nume: 2.2. Adresa: Hildegard Puwak Ministrul Integrării Europene Ministerul Integrarii Europene Direcţia Coordonarea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, Director Str. Apolodor, nr. 17, latura Nord, sector 5, Bucuresti, România E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Telefon: Fax: (40-1) 301.16 23 (40-1) 301.16.26 3. Autoritatea responsabila pentru implementare (aşa cum este definită în Secţiunea II (2) din Anexa III.2) 3.1. Nume: Oficiul de Plati si Contractare Phare Ministerul Finantelor Publice ' 3.2. Adresa: Str. Mendeleev 36-38, etaj IV, Sector 1, Bucureşti, România 2 E-mail: cfcu@ansit.ro 4. Beneficiarul Final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la punctul 3) 4.1. Nume: 4.2. Adresa: E-mail: Regia Autonomă APATERl\1 Strada Duiliu Zamfirescu, nr.3, Oradea, cod 3700, Judetul Bihor, ROMÂNIA oradeapiu@rdsor.ro 5. LOCALIZARE 5.1. Stat beneficiar: România 5.2.Regiune: Judetul Bihor 6. DESCRIERE 6.1. Masura consta in realizarea de investirii privind colectarea si tratarea apelor uzate in Oradea, oras cu aproximativ 225 OOO locuitori. Oradea este asezata in bazinul raului Crisul Repede, care se varsa in raul Tisa. Raul Tisa se _sc rge catre Fluviul Dunarea si prin acesta in Marea Neagra. • Situatia actuala poate fi rezumata la: - Numarul de locuitori ai orasului care nu sunt conectati la sistemul de canalizare si care in consecinta polueaza panza freatica este de aproximativ 50 OOO; - Multe case au fost conectate la sistemul de canalizare pentru apele pluviale si deverseaza apele menajere direct in Crisul Repede; - Unele conducte din centrul vechi al orasului au cedat; - Statia de tratare a apelor uzate este functionala dar necesita lucrari ample de refacere pentru a face ca parametrii de scurgere sa fie in conformitate cu legislatia romana si a UE; Statia de tratare a namolului nu functioneaza s1 necesita refacere completa. 6.2. Componentele proiectului
In cadrul masurii ISPA sunt prevazute urmatoarele componente care vizeaza colectarea si tratarea apelor uzate:
a. Refacerea si extinderea retelei de canalizare b. Reabilitarea statiei de tratare a apelor uzate c. Asistenta tehnica si supervizarea Acestea includ urmatoarele:
Componenta A: Refacerea si extinderea retelei de canalizare
Unele parti ale sistemului de canalizare (in special in zonele vechi ale orasului) sunt scoase din uz (nefunctionale) si din aceasta cauza multi locuitori s-au conectat direct la reteaua de ape pluviale care deverseaza in raul Crisul repede ape uzate menajere netratate. Exista 32 de puncte in care colectorii de ape pluviale deverseaza in rau, din care 14 genereaza probleme evacuand si ape uzate menajere provenite de la locuitorii conectati ilegal la sistemul de ape pluviale.
S-a estimat ca debitul mediu zilnic de apa uzata menajera netratata provenita de la populatia de pe întreaga suprafata a orasului- deversat in rau este de 1201/s. Raul Crisul Repede intra pe teritoriul orasului ca un rau curat (Clasa "I") iar la iesirea din oras, aproape de granita cu Ungaria apartine Clasei "II". Acest lucru este cauzat cu siguranta de deversarile necontrolate si de functionarea nesatisfacatoare a statiei de epurare a apelor uzate.
In cadrul acestei etape vor fi xecutate urmatoarele lucrari:
A.1. Extinderea si reabilitarea retelei de canalizare atat de pe malul stang cat si de pe cel drept al raului Crisul Repede: Programul pentru extinderea retelei care prevede completarea sectiunilor partial construite si înlocuirea conductelor vechi si defecte, necesita aproximativ 55 km de retea noua de conducte cu diametre cuprinse intre 300 si 800. Aceste lucrari vor presupune: • Inlocuirea conductelor nefunctionale si a celor iesite din uz; • Inlocuirea conductelor sub-dimensionate; • Despartirea sistemului unitar de canalizare in partea de nord a orasului Oradea (zona Iosia) si realizarea unui sistem independent; • Reamplasarea si conectarea la sistemul de canalizare si/ sau înlocuirea legaturilor ilegale la reteaua de ape pluviale, solutionare problemei celor 14 guri critice; • In final, conectarea la reteaua de canalizare a celor aprox. SO OOO locuitori ai orasului care nu erau conectati sau erau conectati necorespunzator. A.2. Reabilitarea statiilor existente de pompare si construirea altora noi: Apele uzate menajere curg catre 4 statii de pompare existente care pompeaza apele uzate in colectoarele de transport conectate la colectorul principal care le duce la statia de tratare a apelor uzate. In prezent, Oradea are patru statii de pompare dintre care una este pe cale de a fi reabilitata. Pentru extinderea retelei de canalizare este nevoie de doua statii noi. Masura prevede ca 3 statii sa fie reabilitate iar alte 2 sa fie construite. In general toate statiile de pompare au urmatoarele probleme: • Acolo unde exista camere de echilibrare acestea vor fi oprite, curatate si renovate; • Intreaga statie de pompare este învechita, uzata si ineficienta. In unele cazuri, a fost folosit echipament de pompare nepotrivit; • Cele mai multe statii trebuiesc urgent refacute (atat structura cat st constructia exterioara) si necesita înlocuirea tuturor conductelor. • Masura va include urmatoarele activitati: • Renovarea completa atat a structurilor cat si a constructiei exterioare a cladirilor; • Inlocuirea completa a tuturor echipamentelor mecanice si electrice; • Introducerea automatizarii inclusiv pentru masurarea debitului la lucrarile incluse in sistemul de monitorizare al orasului; • Curatarea si renovarea tuturor camerelor.
Componenta B: Reabilitarea statiei de tratare a apelor uzate si a statiei de tratare a namolurilor
Statia de tratare a apelor uzate este amplasata la 1,5 km in aval de oras si ocupa 65 hectare de pamant, dintre care 20 ha reprezinta suprafata construita, 5 ha sunt destinate paturilor de uscare a namolului si 40 ha pentru iazuri.
Statia de tratare a apelor uzate este proiectata sa serveasca o populatie de 250 OOO de locuitori, un debit de 2.200 1/ s (debit zilnic maxim) si 4.000 1/ s (debit orar de varf maxim). Statia de tratare a apelor uzate reabilitata va avea
capacitatea de a procesa debitul suplimentar de ape uzate provenit de la lucrarile de reabilitare a retelei de canalizare. Vor fi realizate urmatoarele lucrari:
B.1 Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate Vor fi cerute standardele de proiectare stabilite pentru reabilitarea stariei de tratare a apelor uzate inclusive a paturilor de stuf din iazuri; a). La intrare: • Sitele separatoare de pe cursul de apa vor fi complet refacute s1 prevazute cu sisteme de site de recuperare corespunzatoare; • Dispozitivele de site fine vor fi complet refacute si prevazute cu sisteme de selecria impuritatilor si sistemul de spalare; • Echipamentul mecanic de inlaturare a pietrisului va fi innoit sau înlocuit si prevazut cu un sistem de inlaturare si rerinere a pietrisului corespunzator din punct de vedere al protecriei mediului; • Echipamentul mecanic de filtrare a grasimilor va fi înnoit si înlocuit cu unitari moderne si eficiente; • Introducerea unui echipament de masurare a debitului pentru la intrare. b). Dispozitivul principal de rezervoare va fi refacut <lupa cum urmeaza: • Renovarea sau refacerea structurii principale si a tevilor clupa necesitate; • Podurile suspendate vor fi înlocuite cu unitari moderne si prevazute cu sistem eficient de inlaturare cu spuma; • Stavilarele pentru supradebite vor fi înlocuite cu unele confecrionate dintr-un material mai durabil; • Rezervorul principal de namol va fi refacut si pompele pentru namol înlocuite cu unitari moderne. c). Dispozitivul secundar de rezervoare va fi refacut <lupa cum urmeaza: • Refacerea/innoirea podurilor suspendate si refacerea structurii rezervorului; • Inlocuirea stavilarului de supradebit cu unul realizat dintr-un material mai durabil; • Refacerea generala a retelelor si inlocuirea clupa necesitati a partilor electrice. d). Lucrarile generale: Cu exceptia statiei de namol deja realizata si pusa in functiune toate obiectele electrice vor fi înlocuite si prevazute cu unitari moderne, integrate intr-un sistem de control si lucrari de automatizare. e). Iazurile: s-a propus ca iazurile existente de ape uzate sa fie schimbate intr o statie de tratament cu treapta tertiara care sa foloseasca trestie si alte ierburi pentru a imbunatati nivelul de poluare final al cursului de apa provenit de la statia de epurare. La Oradea acest lucru poate fi realizat intr-un mod eficient din punctul de vedere al costului, folosind iazurile existente. Costul total al reabilitarii iazurilor nu va depasi 700.000 Euro. Solutia tehnica va fi deasemenea eficienta ca si costul din punctul de vedere operational. Va fi creata o zona umeda cu flora si fauna bogate care sa beneficieze de vegetatie acvatica. Iazurile vor fi separate in 8 bazine care comunica intre ele si vor avea o singura iesire la rau. Vor fi prevazute contoare de debit pentru canalele de iesire. f). Lucrarile la iesire: In prezent exista trei iesiri pentru apele uzate tratate. Este planificat sa existe numai una. In felul acesta va fi facilitat procesul de monitorizare. g). Laboratorul: laboratorul existent va fi refacut si echipat cu instrumente moderne. Parametrii urmatori privind calitatea efluentului au fost adoptati pentru procesul de reabilitare a statiei de tratare a apelor uzate: BOD (Cererea de Oxigen Biolocic2 67 45,3 15 106 COD (Cererea de Oxigen Chimic) 5 131 125 233 SS (Suspensii solide) 34 46 30 141 Nitrogen (Azot) 24 13,2 10 15,8 Fosfor 11 0,45 0,4 0,59 Nota: Datele din coloana "Inainte" se bazeaza pe valorile medii anuale masurate la iesire din Statia de tratare a Apelor Uzate - Oradea, iar cele din coloana "Debitul curent la intrare" sunt luate de la canalul de intrare al statiei. B.2 Statia de tratare a namolurilor
Statia de tratare a namolului va fi reproiectata pe baza unei politici de eliminare a namolurilor care furnizeaza - pentru fermentatia anaeroba completa - mijloace de folosire eficienta a biogazului disponibil pentru generarea de electricitate, uscarea namolului stabil, pentru trimiterea catre paturile de uscare, urmata de folosirea lui ca ingrasamant. Aceasta propunere va necesita refacerea statiei existente precum si a oricarui echipament aditional in forma de motoare cu gaz si statia de zvantare a namolului. Urmatoarele obiective vor fi reabilitate si/ sau construite:
a). Instalatiile de fermentare de namolului: • Refacerea întregii instalatii de fermentatie inclusiv înnoirea captuselii interne si externe; • Inlocuirea tuturor echipamentelor mecanice nefunctionale; • Reinoirea extinsa a retelelor; • Curatarea completa a statiei si echipamentului existent; • Renovarea boilerelor pe biogaz existente pentru incalzirea apei; • Renovarea concentratoarelor de namol sau claca se dovedeste imposibila realizarea unei consolidari a unei unitari complete de ambalare a namolului cu o statie de dozare cu polielectroliti si solidificator de n mol. • Capacitatea aditionala a suportului de gaz de face trecea la generatia de biogaz aditional; • Alimentarea unui singur motor multi-combustibil cu gazul care produce atat caldura cat si electricitate pentru lucrari.
b) Statie pentru zvantarea noroiului dens
c). Sistemul de transferare a noroiului pe termen scurt, disponibil in timpul lucrarilor si pentru folosirea viitoare ca fertilizator si agent de imbunatatire a calitatii solului.
Componentul C: Asistenta Tehnica, implementarii si publicitatea
supravegherea 1n timpul
Cl. Asistenta Tehnica va trebui sa asiste la actualizarea Master Plan-ului sila instruirea personalului.
C2. Supravegherea in timpul implementarii: un inginer supraveghetor de la FIDIC va fi la locul faptei pentru a supraveghea implementarea lucrarilor.
C3. Publicitate pentru proiect
7. OBIECTIVE 7.1. Obiectivul general al masurii este de a imbunatati infrastructura de mediu din Oradea - Romania, tara candidata pentru aderarea la UE, cu scopul de a respecta obligatiile prevazute in Acordul de Aderare. 7.2. Principalul obiectiv al proiectului este reabilitarea, constructia si dezvoltarea infrastructurii legate de colectarea si tratarea apelor uzate. Aceasta va avea ca rezultat: • Conectarea locuintelor a 50 OOO de locuitori la reteaua de canalizare, deoarece deseurile menajere sunt deversare in mod curent la sistemul de canalizare a apelor pluviale iar deversarea apelor uzate netratate se face direct in rau; • Eliminarea inundatiilor de canalizare care afecteaza circa 15 OOO de locuitori ai apartamentelor de blocuri; • Eliminarea deversarii deseurilor menajere netratate direct in rau da la o populatie de aproximativ 30 OOO de oameni; • Protejarea mediului inconjurator, in special calitatea apei in raul Crisul Repede; • Eliminarea inmagazinarii namolului din sistemul de canalizare si a problemelor de eliminare a namolului pe termen lung, pentru o populatie de 250000 de oameni; • Respectarea protocoalelor Romano-Ungare asupra calitatii raului pe teritoriul Ungariei; • Masura va avea un impact important tranfrontier, deoarece orasul este situat la 10 km distanta de granita cu Ungaria cu o iesire de la Statia de Epurare a apelor Uzate la numai 6 km distanta fata de granita cu Ungaria. Rezolvarea problemei privitoare la sistemul de colectare si tratare a deseurilor din oras va reduce in mod semnificativ existenta poluarii in aval, in special pentru folositorii de apa din Ungaria. Urmare a realizarii proiectului, cele 14 puncte de descarcare cauzatoare de probleme, vor descarca numai in conditii corespunzatoare; nu se vor mai deversa ape menajere netratate in rau iar toate legaturile ilegale vor fi eliminate. Strazile neracordate la sistemul de canalizare vor fi racordate si la Statia de tratare a apelor uzate. Extinderea ulterioara datorata noilor constructii de locuit se va face cu sustinere financiara de la bugetul local. 7.3 Conformitatea cu Directivele EC Investitiile propuse pentru implementare sub Masura ISPA pentru Oradea vor inainta cererile legale prevazute in urmatoarele Directive EC: Directiva Apelor Uzate Urbane 91 /271 /EEC: calitatea efluentului la Statia de Epurare a Apelor Uzate va fi in conformitate cu parametrii prevazuti de Directiva, si cu Directiva pentru tratamentul tertiar aplicat ariilor sensibile; Directiva CanalizariiJ•iam olului 86 /278 /EEC. In prezent Oradea nu indeplineste directivele prevazute mai sus si nu este in conformitate cu autorizatiile de mediu din Romania (care sunt uneori mai stricte decat Directiva Europeana pentru multi parametrii). Investitia prealabila din cadrul Programului II de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale a fost pusa in conformitate cu Directiva Apei Potabile 98/83/EEC. Proiectul se va conforma, de asemenea, si Directivei 75/ 440/EEC privind calitatea corespunzatoare a apei de suprafata destinata pentru extragerea apei potabil prin reducerea semnificativa a incarcaturii poluante care ajunge in raul Crisul Repede. 7.4 Indicatorii fizici Indicatorii cheie, asa cum -sunt ilustrati in tabelul urmator vor fi folosiri la monitorizarea progresului fizic a constructiei proiectului. Deoarece forma finala a proiectelor pentru anumite componente ale masurii va fi lasata in seama contractorului, cifrele prezentate in tabel sunt orientative. lesire ,· Valoarea unitf1ra {eg mc, 1.m, n) Volum/ Numar Statia de Epurare a Apelor Uzate Lucrarile de constructie a canalului Nr 1 Innoirea rezervoarelor principale Nr 4 Stabilirea secundara a rezervoarelor înnoite Nr 3 Echilibrul hidraulic al lucrarilor canalului la intrare Nr 1 Lagune transformate conform tratamentului terti.ar Nr 8 Gura de deversare in rau refacuta Nr 1 Lucrari de automatizare Nr 1 Statia de Tratare a Namolului Utilajul de solidificare a namolului innoit sau înlocuit Nr 2 Innoirea utilajului de absorbtie a namolului Nr 2 Stati.a noua de zvantare a namolului Nr 1 Innoirea uzinei termice Nr 1 Masina de bio-gaz instalata Nr 1 Innoirea paturilor de uscare a namolului Nrr 6 Selectarea arzatoarelor noi Nr 1 Extinderea si innoirea canalizarii 300 mm dia al canalului instalat Km 22 400 mm dia al canalului instalat Km 25.4 500 mm dia al canalului instalat Km 2.45 600 mm dia al canalului instalat Km 3.4 800 mm dia al canalului instalat Km 2.35 Stati.a innoita de pompare a namolului Nr 3 Stati.a noua de pompare a namolului Nr 2 • lnq.ţcatorii fiz'ici Indicatorilor de performanta Rezultate Inainte de ISPA Dupa ISPA Proportia de namol tratat 80% din populatie -- 100% din populatie Serviciul standard adecvat (fara defect sau inundatii ale canalizarii) 70% din populatia conectata 100% din populatia conectata Conectarea populatiei la SEAU 82% 100% Operarea corecta a inundatiilor provenite din furtuni 40% 100% Idicatori de perfbrma.nta Imoacte . T11ainte de ISPA Dupa ISPA Clasificarea raului Crisul Repede in aval de oras Clasa II Clasa I Performanta Statiei de Epurare a Apelor Uzate Neconcordanta cu UWWTD- UE Neconcordant a cu UWWTD- UE 8. PROGRAMAREA LUCRARILOR -_· -' . -•- -- . ._ .. - ----. •. _-. -•· tQ tg{µ fînbţp'ei-e •1)::ita)de•::finalizârei L·'.-; .''.', _-,_,, ·-·c,- ,_, -. C •. - , ._ ,. :-- ,•:,- :. "; Studiul de fezabilitate Aprilie 2000 Iunie 2000 Analiza economica Aprilie 2000 Iunie 2000 Analiza financiara Aprilie 2000 Iunie 2000 Studiu de impact de mediu Aprilie 2000 Iunie 2000 Studii de proiectare Iunie 2000 Aprilie 2001 Documentatii de licitatie Iunie 2000 August 2001 Achizitionarea terenului N/A N/A Constructia Martie 2002 Decembrie 2005 Faza operationala Noiembrie 2004 "Onwards" 9. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZELOR FINANCIARE 9.1 Principiul poluatorul plateste Parametrii de calitate pentru apele reziduale descarcate in canale sunt prevazute in legislatia romana si sunt aplicate la nivel national. In ceea ce priveste îndeplinirea acestor standarde, este necesar, pentru cea mai mare parte a industriilor, sa realizeze un pre-tratament înainte de a le deversa in sistemul municipal de canalizare. Penalitatile financiare sunt aplicate pentru ne îndeplinire. Procentul apelor industriale tratate de Statia de Tratare a Apelor Uzate este in jur de 10%. Motivul care este in spatele acestui procent scazut este ca principalele arii industriale folosesc instalatii individuale de tratare, neconectate la sistemul de canalizare al orasului. Acestea sunt monitorizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului si de RA Apele Romane. Laboratorul Regiei de Apa APATERM monitorizeaza industriile care folosesc sistemul de canalizare al orasului. Controlul urmareste eficienta instalatiilor de pre-tratare, parametrii si cantitatea deseurilor descarcate. Este semnat un contract cu fiecare industrie (sau alt mod de descarcare), in care sunt introduse limitele maxime admise de calitate si cantitate in conformitate cu legislatia de mediu. De asemenea, Inspectoratul local de Protectie a Mediului, Apele Romane (Autoritatea Apelor Romane) si Inspectoratul de Sanatate sunt numite sa amendeze industriile care nu respecta acesti parametrii. Amenzile sunt aplicate pana la conformarea totala. Daca Regia de Ape nu reuseste sa intareasca controlul, aceste autoritari o amendeaza. APATERM a fost amendata canci calitatea apei tratate a fost sub standardul admis. Aceasta indica faptul ca functioneaza un sistem de monitorizare si amendare. 9.2 Tarife Impactul tarifului perceput asupra venitului mediu al gospodariilor este de 5,46% in 2001 datorita scaderii pana la 3,48% in 2005 (considerand un scenariu neutru in termeni de crestere in puterea de cumparare). Preturile pentru 2001 sunt destul de mari dar se estimeaza ca venitul gospodariilor poate fi pastrat in termini reali. Corelarea tarifului in functie de inflatie va trebui facuta in mod regulat. 9.3 Exploatare si intretinere Un procent de 0,5% din structurile civile de pamant de deasupra si de dedesubt (inclusiv canalizarea refacuta) si 3% din componentele mecanice si electrice bazat pe valoarea lor stabilita va fi folosit ca baza pentru stabilirea bugetului anual, pentru a se asigura ca bunurile vor fi folosite la standardele de calitate cerute. In plus, Statia de Tratare a Apei Uzate este prevazuta cu dotarile necesare efectuarii lucrarilor de reparatii mecanice si electrice, plus personalul aferent. 10. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU Reabilitarea Satiei de Tratare a Apelor Uzate din Oradea este prevazuta m Anexa II a Directivei Evaluarii Impactului de Mediu (85/ 337 / EEC amendata de 97/ 11/ EC). Un studiu de Impact asupra Mediului a fost realizat in 2000. Consultatia publica a fost intreprinsa in 2000. Autorizatia de mediu de la autoritatea competenta a fost data pentru deversare. Autorizatia de constructie va fi acordata canci proiectul va avea aprobarea finala si acest lucru este de asteptat sa se intample la sfarsitul lunii August 2001. 10.1 Monitorizarea respectarii standardelor Responsabilitatea monitorizarii este atribuita unui numar de agentii locale ale precum Directia de Sanatate Publica din J udetul Bihor si Regia locala de Apa. Aceste agentii reprezinta ramura locala a Apelor Romane (Directia de Apa Cris Oradea), care monitorizeaza si verifica deversarile menajere si ne-menajere in apele de suprafata si de adancime si Inspectoratul de Protectie a Mediului, care are o responsabilitate mai mare decat controlul calitatii apei. Controlul calitatii apei potabile intra in sarcina laboratoarelor de la APATERM, se realizeaza zilnic si la fiecare ora, dependent de parametrii analizati. O verificare ulterioara este realizata saptamanal de departamentul local de sanatate. Daca exista o posibila problema relatata in ceea ce priveste calitatea apei atunci Inspectoratul de Protectie a Mediului va realiza propriile sale analize platite de la buget lor. Calitatea apelor uzate: monitorizarea poluantilor este realizata in acord cu legislatia romana privitoare la Statiile de Epurare a Apelor Uzate, adica descarcarile de canale in rauri si descarcarile industriale. Calitatea apei uzate este monitorizata clupa cum urmeaza: deversarea din statia de ape uzate este monitorizata inca o data de laboratorul APATERM in cadrul Statiei de Epurare a Apelor Uzate. Aceste rezultate sunt folosite de Apele Romane si de Inspectoratul local de Protectie a Mediului pentru punerea in conformitate cu autoirzatia de mediu. Principalii parametrii de deversare sunt analizati in fiecare ora. Deversarile de la companiile industriale sunt monitorizate clupa cum urmeaza: zilnic, in laboratorul companiei de deversare sau de catre APATERM sub forma unei intelegeri subcontractuale (poluatorul plateste pentru testare claca nu are laboratorul propriu) si la fiecare 4 ore de catre APATERM pentru deversarile industriale in canale. Calitatea apei raurilor este verificata lunar de Inspectoratul local de Protectie a Mediului si de Apele Romane. 11. COST SI ASISTENTA (IN EURO) Activitatea COST TOTAL (EURO) COST NEELIGIBIL (EURO) COST TOT.AL ELIGIBIL : (EURO) Cheltuieli planificare/ proiectare 567 200 (3) 75 OOO 492 200 Achizitionarea terenului o o Pregatire amplasament 806 300 806 300 Lucrari principale 12 459 300 12 459 300 Echipamente si instalatii pentru statie 7 229 100 7 229 100 Asistenta tehnica (inclusiv instruire) 300 OOO 300 OOO Supervizarea in timpul implementarii 1 OOO OOO 1 OOO OOO Publicitatea 150 OOO 150 OOO Cheltuieli neprevazute (2) 1 469 100 1 469 100 Taxe publice si impozite (1) o o Altele (de specificat) o o ... 'WOT!A.L , . ' :z)C:98 r;ooo-· - • " "> 7 . : :· 5. . \ - · :' o < · .- o .. :o' i/; ;- ; 1:·--s,·12·•3"'9··o·.6:o·o·o,"· ,· :'. •• "-; .... ,. \ . \ .. /' A. Costuri si cheltuieli •. ' (1) Neeligibil (2) Se justifica la timp si se aplica doar punctelor mentionate. Cheltuielile neprevazute au fost estimate la 6% din costul proiectului: 4% pentru lucrari aditionale si elemente neprevazute in contract si 2% factorul de crestere a preturilor. (3) Cheltuieli contractate inainte de aplicatie. CheltuieWe de planificare/proiectare reprezinta costul propus pentru executarea planului detaliat al proiectului_ Pregatirea terenului acopera cheltuielile contractorului, costul contractului de asigurare si elementele generale ale devizului. Principalele lucrari cuprind întregul cost al lucrarilor civile si costul de instalatie a statiei si echipamentului. Costul statiei si echipamentului acopera costurile lucrarilor mecanice, electrice, de automatizare, a lucrarilor pentru conducte si alte elemente necesare statiei. B. Desfasuratorul costurilor pentru diferite componente: Activitate comp.A extinderea sL refacerea retelei d canalizare (48%) comp. B statia.;de tratare a pei uzate si nain,olurilor (46%)* comp. C asistţnt tehnic , superv:ii;re si public,itate .(6°,(o) Cheltuieli planificare/ proiectare 249 OOO ·- 243 200 Achizitionarea terenului o o Pregatire amplasament 439 600 366 700 Lucrari principale 8 791 800 3 667 500 Echipamente si instalatii pentru statie 1168000 6 061 100 Asistenta tehnica 300 OOO Supervizarea in timpul implementarii 1 OOO OOO Publicitatea 150 OOO Cheltuieli neprevazute 745 400 723 700 Taxe publice si impozite o o Altele (de specificat) o o T@l:AX.. C,'. ••.• • i ',· 1139J8:0Jf •: :•. 11'.QG,2 200 •·- :1 s,µ oo-o * 54% din aceasta componenta este reprezentat de Statia de tratare a apelor uzate si 46% de reabilitarea statiei de tratare a namolului Costul Total 23 981 OOO Contributia sectorului privat - Cheltuieli ne eligibile 75 OOO Cost total eligibil 23 906 OOO Contributia ISPA 16 734 200 Rata contributiei ISPA % 70 Rata de asistenta: 70% 12. IMPLICAREA INTERNATIONALE INSTITUTIILOR FINANTATOARE In prezent, Regia Apelor APATERM, conduce deja un program de investirii in cadrul Programului II de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale care implica BERD. BERD a fost acceptata in princ1pm sa cofinanteze investitiile incluse in Masurile ISPA si fumizeaza un împrumut in cadrul Facilitarii de Imprumut a Bancii acordat pentru probleme de Mediu, sub garantia municipalitarii. Dupa evaluarea creditelor acordate unitarii APATERM in mai 2001, Banca a confirmat ca ar finanta 25% din costul proiectului ales (6 milioane Euro). Bordul Director al Bancii este asteptat sa ia o decizie formala in toamna anului 2001. Restul evaluarii pentru acordarea finantarii cerute, adica 5% din costurile proiectului, va fi acoperita din surse locale, sursele proprii ale APATERM. Pentru pachetul de achizirii se va tine cont diferitele surse de finantare. 13. CONDITII SPECIFICE REFERITOARE LA MASURI Vezi Articolul 8 al Memorandumului de Finantare. 14. PLANUL DE ACHIZIE
Inaintea achitarii celei de-a doua plati in avans, beneficiarul va prezenta un plan final de achizirii bazat pe modelul prezentat in Anexa Ia., care trebuie aprobat de Comisie.
Licitatia va fi in conformitate cu regulile din Titlul IX al Regulamentului Financiar - participarea la licitatie va fi deschisa tuturor persoanelor fizice si juridice din tarile beneficiare ale ISPA si UE.
ANEXAI.a
Plan de achizitii provizoriu
Oferta nr. Descrierea lucrarilor si serviciilor care vor fi licitate Tipul contractului (lucrari, materiale, servicii) Lansarea estimativa a ofertei (luna, anul) Rata de rambursare a facturilor pentru de contractul specific 1 Supervizarea, asistenta tehnica si publicitatea Servici (Contract pentru servicii) Octombrie 2001 2 Refacerea Statiei de tratare a apelor uzate Lucrari FIDIC (galben) Decembrie 2001 3 Extinderea si refacerea Statiei de tratare a namolurilor Lucrari FIDIC (galben) Ianuarie 2002 4 Refacerea si extinderea retelei de canalizare Lucrari FIDIC (rosu) Februarie 2002
Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul O_ficial al Comisiei Europene şi/ sau pe Internet.
Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru grant ISPA, rata de rambursare se calculează aplicând procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru Măsură.
ANEXA II
PLAN FINANCIAR (bazat pe angajările din bugetul UE)
Titlul Măsurii: Reabilitarea retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Oradea, Romania ISPA Nr.: 2001 RO 16 P PE 013
1
2
3
I
5
= 2+3
4 (%)
=5+7+8 I =3/1
6
(%)
=5/ 3
7
8
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Nedetermina.
19.124.800
19.124.800 I 100 I 13.387.360 I 70 I 4.800.000 I 937.440
4.781.200
4.781.200
I
100
I 3.346.840 I
70
I 1.200.000
I 234.360
75.000
75.000
.,,,.;"6··",.,;, 2 ,;:i:•1' 0 0•·,,0'1 ' ? i,:oH'o·,;,,-;, ' •rio•:''o· ·,o· '}o' "o o·.,.,. ' 1 ·1·•:-1'· 6 !ft8· ,o · · 'o'••,',
lffef· s :g ţt;; ţ,,.,,+..• f! !;. ,,, $;; ţl l·; r , ·-··: .>. -,'-0- .:'; \ t ,\ '??fJ}},d'- .'·•'.;,:f;
Euro
9 10 (%) =9/ 1 ,; , @ o:ot or ••
* RA Apaterm Oradea
ANEXAIII.1 PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA
Sect • iunea I
Forme şi rate de asistenţă
(1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistent ' ă rambursabilă sau orice altă formă de asiste , ntă. Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuieWe făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. Rata asistenţei şi suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în Memorandumul ?e finanţare aferent măsurii respective. In cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunitătii, rata de asistentă trebuie redusă tinând cont de: ' ' ' (a) disponibilitatea cofinanţării; (b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi (c) o aplicare corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care pnvesc: (a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori; (b) investiţii productive în sectorul de mediu. Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte. (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un Memorandum de finanţare vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. Sect , iunea II Angajamente (1) Comisia implementează cheltuieWe prin ISPA în conformitate cu Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene„ pe baza Memorandumului de finantare care va fi încheiat între Comisie şi tara beneficiară. ' ' Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri: (a) angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale. Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea Memorandumului de finantare referitor la măsură. ' Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mal jos, şi alo grantului pentru cheltuiehle estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuieWe preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează Memorandumul de finantare referitor la măsură. Difer ' enţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată. În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări. Sect • iunea III Plăt • i (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale. Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă. (2) Plăţile în avans Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la punctul (9). Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri: o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează Memorandumul de finantare; primului ' diferenţa este plătită după semnarea contract, în mod normal primul contract de lucrări. Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în Memorandumul de finantare referitor la măsură. A Intregul avans sau părţi ' din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordată de către Comunitate. ' (3) Plătile intremediare Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cere ' rea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi certificate , sub rezerva următoarelor condiţii: ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu Memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice ataşate asistenţei; s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare; au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut; a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial; au fost descrişi paşii urmaţi pentru publicitatea măsurii. Ţara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a indepli un condiţiile stipulate mai sus. Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată ş1 pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate. Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuieWor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă: - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale; măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în Memorandumul de finanţare; - raportul final menţionat în Secţiunea V a fost înaintat Comisiei; - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful 2 a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuieWe specificate în Memorandumul de finanţare; - ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte; - ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în Anexa III.4, Apendicele B. - toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în Anexa III.6 au fost implementate; - când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit Agenţiilor de Implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea Rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare. (7) Dacă Raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificată în Memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de către ţara beneficiară sunt însot , ite de o declarat , ie a Responsabilului Nat , ional cu Autorizarea care specifică numai plăţile legate de cheltuieWe susţinute de facturile pri alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme qf ev care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, aşa cum sunt specificate în Anexa III.2. (9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest Memorandum de finanţare vor fi " făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţara beneficiară. RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite rn Memorandumul de Înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare. Sect , iunea IV Folosirea Euro (1) Sumele din cererile de asistenţă, împreună cu planul financiar relevant, vor fi prezentate în Euro. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile financiare aprobate de Comisie vor fi exprimate în Euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în Euro. Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în Articolul 1 (2) al Regulamentului Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului Financiar din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa, autorităţile responsabile cu privire la această rată 1 . (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de către Comisie trebuie făcute în Euro către autoritatea desemnată de t , ara beneficiară în acest sens. 1 http://europa.eu.int/comm/dgl9/infoeuro/ fr/index.htm Secţiunea V Raportul Final Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsură trebuie să transmită Comisiei un Raport Final în cel mult 6 luni de la finalizarea Măsurii. Raportul Final va conţine următoarele: (a) o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a grantului; (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului; (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la: - data efectivă de implementare a măsurii; - o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate; - o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura asistată devine operaţională. (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. Secţiunea VI Amendamente la Memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în Memorandumul de finanţare. O schimbare a ratei asisten ' tei Comunităt , ii fat , ă de rata acordată init , ial sau fat,ă de grantul maxim va necesita o modificare a Memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul financiar al unui proiect este amendat, angajamentele şjj şau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul financi a • -- Comisia va opera ajustările necesare ţinând cont de suma supra-angaja ;lau plătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plat- i14.!W: amendament. (3) Orice amendament la Memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu tara beneficiară. Definitia modificării "substantiale" este dată în prevederile r ' eferitoare la eligibilitatea ' cheltuielilor. ' (6) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observatiile necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la prim ' irea propunerii. Amendamentul
va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.
(c) orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului financiar şi a programului de cheltuieli.
\
Sectiunea VII Controlul Financiar
(1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autoritătile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziţia Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, sa efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin Memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. , (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în Anexa III.4.
Sect , iunea VIII Recuperarea plăţilor necuvenite
(1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful 1, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte sau întreaga operaţie nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze comentariile într-o perioadă dată de timp. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: (a) să reducă sau să anuleze orice avans; (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror scăpări în sistemele de management şi control. (4) Orice suma greşit plătită trebuie returnată Comisiei de către autoritatea definită în Secţiunea III (9). Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul Financiar care guvernează Bugetul Comunităţii.
Secţiunea IX Managementul
(1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare: (a) să stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură: implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată sub acest Memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; separarea funcţiilor de management şi control; că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; (c) să prevină nereguWe şi să ia măsuri împotriva acestora; (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al nereguWor sau neglijenţei. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în Anexa III.4, Apendicele A pentru a permite, în special:
- garantarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele nivele administrative; - verificarea transferurilor fondurilor Comunitarea disponibile şi a altor fonduri; examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, Rapoartele de Progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.
Sect , iunea X Monitorizarea
Ţările beneficiare şi Comisia trebuie vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:
(1) înfiinţarea Comitetelor de Monitorizarea trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste Comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea Comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. (3) (a) Pentru fiecare măsură, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. (b) Pentru întâlnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre -în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont de comentariile Comitetului de Monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.
Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.
Sect • iunea XI
Transparenţa în adjudecarea contractelor
(1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX al Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene. (2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA; Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. ' (b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte. (3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie, în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul Oficial din ţările beneficiare. (b) Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau ) •uridice din Tările Membre sau din tările beneficiare. ' ' (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.
(4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul Descentralizat de Implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.
Sectiunea XII
Transparenţa în contabili ' tate şi în rapoartele proiectelor
Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă Memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.
Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.
Sectiunea XIII Evalu ' area ex-post
Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, ca şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor şi a realizărilor şi rezultatelor.
După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans - Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.
Anexa 111.2
Prevederi care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile asistate prin ISPA
Sect , iunea I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:
(1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare; (2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei Nr. 1692/96/EC 2 şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale ca ş1 Reţelele Trans-Europene împreună cu accesul la aceste retele; ' (3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea include asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. Regulile specificate în Secţiunile de la II la XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele 1 şi 2 de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele listate la punctul 3. 2 Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele f:l=irfnll.ut ntru dezvoltarea reţelei de Transport Trans-European Sect , iunea II Definiţii şi concepte de bază 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii: (a) un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat. (b) o "etapă independentă tehnic şi financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său. O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate; trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. "Organismul responsabil cu implementarea" (a) pentru proiectele finanţate prin ISPA "organismul responsabil cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare . Ca o consecinţă, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finanţare. (b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. (c) Totuşi, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea sa efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă 'o copie a documentelor relevante. 3. Conceptul de "administraţie publică" Administraţia publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernăm : - Organisme de guvernământ centrale (nivel naţional); - Organisme de guvernământ regionale; Organisme de guvernământ locale. În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect (a) implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat; (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus menţionate; (c) perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finantare a fost finalizat/ definitivat. ' 5. Evidenta documentelor şi transparenţa Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuieWor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în Memorandumul de finantare. ' 6. Cheltuieli
Cheltuiehle trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilĂ--a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalent
Sect • iunea III
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
Ca regulă generală cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanţare; - măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.
Sect • iunea IV
Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului
1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanţare; (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului). 2. Implicarea administraţiei publice În acele cazuri în care functionarii din administratia publică sunt implicati în activitătile menţionate la punctul 1(a) a ' l acestei Secţiuni, chel ' tuielile pot fi acceptate ' ca eligibile ' de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraU(ţ>Ut:Hiţif - cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai mw. or. specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proieq,:ţ:, Me trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. Sect , iunea V Pregătirea terenului şi construcţiile a) În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă. În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în Secţiunea IV, punctul 2. b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii: - costuri privind munca (salarii brute şi nete) - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administraţia publică. c) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la pretul pieţei. Sect , iunea VI Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamen ar i.i permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea t -- îri inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secţiunea II (2) şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate; b) Fără a prejudicia Secţiunea IX (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă. 2. Achiziţiile de active acorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuieWe privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în Memorandumul de finant , are. 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică (a) CheltuieWe privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. (b) Fără a prejudicia Secţiunea VIII (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. Sectiunea VII Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (IV A) nu sunt eligibile. Sect • iunea VIII Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile fu13:rar.ikn de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asisten ,Lin asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite di.ii..oîf P ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi prevenirii neregulilor şi cheltuielile care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în Secţiunea I (3). Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific P rintr-o măsură de asistent , ă tehnică ment , ionată în Memorandumul de finant , are. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare a) Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în orgaruzarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative; b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: servicii de traducere; - închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente; taxe pentru participarea experţilor; cheltuieli pentru călătorii. c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile. 3. Întâlniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei. Sect , iunea IX Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, 5!.'- gu11l generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în Secţiunea IV (1) şi 2. Costuri financiare Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. 3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în Memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate a) Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile; b) Ca excepţie la punctul (a) mai sus mentionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în Memorandumul de finant , are. c) Principiile definite la punctele a) şi b) menţionate mai sus sunt valabile de asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. Sect , iunea X Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate_c:u următoarele situatii: ' a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei3, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care Memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie. În caz exceptional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI fie de la alta instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile P entru asistentă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă institutie finanţatoare, p ' entru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată n ' u trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii: - Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finanţare; - BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile Articolelor 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene. În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de Management ISPA, a prevederilor Articolului 114 (2) din Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene. b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care aplicaţia ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiţia ca aplicaţia să poată fi considerată completă. Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele a) şi b) de mai sus sunt neeligibile. 2. Modificări ale proiectelor a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane Euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substantiale". Regulile stabilite la par ' agraful 1, se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificarile de mai sus. b) Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). c) Cererea pentru modificări şi informatiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de Monitorizare. Înregistrarea cererii şi a m depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii. 3 Vezi Articolul 12.(1), Regulamentul Consiliului (EC) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999 4 Vezi Articolul 12.(2), Regulamentul Consiliului (EC) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999 3. Timpul limită final privind eligibilitatea
a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în Articolul 4, paragraful 3 al Memorandumului de finanţare. b) Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea. c) Data finală a eligibilităţii este prevazută în M morandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în Secţiunea III (6) a Anexei III.1 şi în Apendicele B al Anexei III.4 a Memorandumului de finanţare. d) Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni.
Sect , iunea XI Solicitările de plată
Solicitările de plată prezentate Comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite în Secţiunea II punctul 6.
În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor.
Solicitările de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Solicitările sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.
Sectiunea XII
Alte elemente specificate în detaliu
(1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru Fondurile de Coeziune. (2) În cazul conflictelor între aceste principu şi regulile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.
Anexa III
Plăţi peste 80%
Plăţi intermediare
Plă• ale balan ei finale
Model pentru solicitările de plată şi raportare privind progresele financiare şi fizice
Nume: Adresă: Contact: Telefon:
E-mail: Numele băncii: Adresa băncii: Cod poştal:
Numărul contului:
Fax:
Oraş:
Codul scurt:
Titlul Măsurii:
Codul Măsurii ISPA:
Nume: Adresă:
Cod poştal
Nume de contact: Telefon:
E-mail:
Oraş::
Nr. Memorandumului de finanţare curent: Data:
Codul naţional de referinţă:
a) cheltuieli eligibile confirmate la data: b) în această solicitare de plată:
c) = a)+b) cheltuieli cumulative la data:
d) plăţi cerute de această aplicaţie:
e) = d)/6) % din cheltuieWe confirmate:
Totalul plăţilor ISPA primite de către Fondul Naţional (NF)
până la data:
'.J:th:t m }jm;f§: ,:wllft r!E 1 iş1t®l m®$ Jg; v'®',<flm.12 !lWr18 m n llt 1J:&u:! 'ii\ Iti-:l'':R, 't,;t 1ffei:'
Memorandumul de finant , are curent
eh e l
. ,li
tule 1n
Ch l • li
confir ate I antenor
e tule
Cheltuieli con f i i rmate ' rn
această solicitate de plată
Eână la data:
(3)
Totalul
cheltuieWor
I confirmate
I
(2)
I
1(4);( )+(3) .
Total
Alte
Su2ervizare
Asistentă tehnică
Utilaje şi echipamente
Principalele lucrări
Pregătirea terenului
Taxe de proiectare
J_l)
Rata de execuţie financiară
I_ (5)=(4)/(1)
Categorii de cheltuieli *
* Aşa  cum  se arată  în  tabelul 9.1. al formularului  aplicaţiei  pentru  asistenţă  sau aşa  cum specifică modificările acestuia.
Indicatori fizici * I
Până la (data)
lucrării * U .
Tipul I
rutatea
I Cantitate
Execut , ia fizică până la data
plăţilor
I anterioare
1)
I
(2)
I
Execuţia fizică referitoare la această solicitare de plată
(3)
Până la (data)
Execuţia fizică referitoare la solicitarea totală
înaintată
4=(2)+(3
Rata execuţiei fizice%
O lista suplimentară la contract poate fi potrivită.
* Aşa cum este arătat în tabelul 15.1 al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia
Referitor la condiţii specifice, dacă acestea există, şi modul în care acestea au fost îndeplinite
Precizaţi câteva observaţii şi recomandări sumare dacă există (cu referiri complete la sursa acestora), şi
modul în care acestea au fost îndeplinite.
Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul financiar original şi explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectare.
Declar că cheltuielile eligibile confirmate, se referă la articolele deja plătite şi la investiţiile aprobate, care nu corespunde cu schimbări ale măsurilor ori lucrări în afara măsurilor descrise, şi că evidenţele documentare originale această plată, indicată în liste suplimentare, au fost păstrate de aceasta entitate sau de autoritatea de implementare, ştampilată corect şi disponibile pentru consultare în scopul verificării.
Data:
Semnatura şi autentificarea
Panouri ridicate la locul execuţiei?
Da
Nu
Tipul documentatiei scrise, disponibile pentru public
Radio
Televiziune
Presa
Alte mijloace audio-vizuale
Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:
O lista su
Titlul Măsurii: Codul ISPA: Memorandum de Finant , are nr.: Codul Data: naţional: Furnizor şi Contract Factura nr. Data Chitanţa nr. Data Valoare Observat , ii Total
Data: Concluzii:
Instituţia responsabilă:
Data: Concluzii:
Instituţia responsabilă:
Data: Concluzii:
Instituţia responsabilă:
Data: Concluzii:
Instituţia responsabilă:
Data: Concluzii:
Instituţia responsabilă:
Data: Concluzii:
Instituţia responsabilă:
* copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuieWe trebuie anexate la copia solicitării de plată transmisă Responsabilului Naţional cu Autorizarea
Controlul fizic al lucrărilor Controlul financiar:
Anexa III.3.b
Model pentru formularul ce va fi înaintat Comitetului de Monitorizare
A. LOEN'I'IFÎ CAREA MĂSURII
Data:
Numele Măsurii:
Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:
Memorandum de Finanţare nr.: Procentul sprijinului ISPA:
I FORMULA.RDE 0 MC>NIT.0ÎlIZAAE;f$PA :]
'13..;'.EXE(}pmr ifÎ ĂNt} :, •••...•. •,tf. uI:. tJ;E::Jir$.m1 -•·.• ' .;. . : :. • • . . . . ' .. .• :.·• Anul Total costuri eligibile Plăp efectuate Cheltuieli viitoare Total cheltuieli Diferenţe/ cost total% (9)=((7)-(2)) / total (2) Estimarea acceptată inipal (1) Estimarea acceptată în prezent (2) (până în prezent) (3) % (3) / (2) (4) (de la data) (5) (%) (5)/(2) (6) (7)=(3)+(5) (7) (%) (7) / (2) (8) (9) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Tota 1 Schimbare propusă în Planul Financiar Da D Nu □ Transmisă deja la Comisia Europeană în data de: Urmează a fi transmisă Comisiei Europene în data de: Va fi prezentată Comitetului de Monitorizare (anexaţi planul şi motivele modificării lui)
Categoria de cheltuieli (ca în solicitarea de plată) * Decizia curentă Plăti efectuate (până în (%) prezent) (2) / (1) Cheltuieli viitoare Total cheltuieli (de la data) (%) (4) / (1) (6)=(2)+(4 ) (%) (6) I (1) (1) (2) (3) (4) (5) Proiectare Organizare de şantier Lucrări Utilaje şi echipamente Asistentă tehnică Supervizare Altele (specificări) Total
*este de dorit şi o defalcare pe contract
• :n 1 q;P'irtt.\ 1:i't®t<J.t : f:: ''.:, ·,rlt'. :· .,.:·:•.: , .. ,· ,_ . • .. ·. ····: .,,,_ ·- :; ... ;..· .. Tipul lucrărilor Indicatori fizici Execuţia fizică de la data precedentului Comitet de Monitorizare Progres în execut , ia fizică de la ultimul comitet Execuţia fizică totală până la data comitetului actual Procentul de execuţie fizică % 1 i E xecuţie fizică până la încheiere Măsurii Tip Cantitate (1) (2) (3) (4)=(2)+(3) (5)=(4)/(1) (6) I ! : I I I :
1
i
I
ţn Memorandumul de Finanţare iniţial:
In Memorandumul de Finanţare actual:
Data prevăzută pentru finalizare:
Data modificată ce urmează a fi ro usă la Comitetul de Monitorizare:
*este de dorit şi o defalcare pe contract
De anexat, claca este necesar, informaţii referitoare la:
• Adjudecarea contractelor; • Aspecte legate de protecţia mediului; • Condicii stabilite în Memorandumul de Finantare; ' ' • Probleme apărute pe parcurs.
Anexa III.3.c
Model pentru introducerea modificărilor
                                             PRO)?UNERE  DEMO]?IEICARE  ISPA                          
Data curentă:
Data propusă pentru finalizare:
Autoritatea Responsabilă cu implementarea:
1. 'iDENU'I-FI'CARE:A MĂSURII Numele Măsurii: Autoritatea Responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii: Memorandum de Finanţare nr.: Data: Procentul sprijinului ISPA:
•:3 · ,ş p,r;f l'{iW1 ltttl:J.îl(JŞ I& ll: :lJiîtX ,î Jffl;jff ft(),jt t) < :.. .t; 'ţti) t{tl'i} l \} uq;,r/.. ':i',.\' Jf/ ţ Cheltuieli eligibile totale con Memorandumului de finanţare form în vigoare Cheltuieli eligibile efectuate cheltuielile sau previziuni pentru totale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total Solicitare de creştere a asistenţei Suma solicitată ca şi creştere (Euro) (*) de anexat Planul Finaciar modificat Da □ Nu □
; • !frN1l îÎ1JîEI wl.'! m 0;smum,REffl f fflJ : : .. !S:t îţî[,J. if;ţ\; :  •;i:.••
Categoria cheltuielii Proiectare
Or anizare de şantier
Costuri totale eligibile curente
Modificarea solicitată
Lucrări Utilaje şi echipamente Asistenţă tehnică Supervizare Altele (specificări) Total
•·§H @fut:ettAI,l1 :AI,E··..c ct R :$ti:}19I:rt ]:{}MWŞ'tJJl. f.· .
5 1\'.[0DIFTCAJU ALE INDICAT(;)R:ILOR. FlZT l ..
*este de dorit şi o defalcare pe contract
·_:;:\•fM§)WI -ij:Et ă?;:âP·· J;5tFf ţ$J KGfllQJ'.s;lffi 1 .,:::I
Propunerea de modificare:
Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura CNI:
ANEXAIII.4
ACORD PRIVIND CERINT • ELE MINIME PENTRU CONTROLUL FINANCIAR
APLICABIL MĂSURILOR ASISTATE PRIN ISPA
Secţiunea 1
Acordul privind Cerinţele Minime pentru Controlul Financiar Aplicabil Măsurilor Asistate prin ISPA (denumit de aici incolo CMCF) se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului Memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administrat , ia t , ării beneficiare.
Sect • iunea 2
1. Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie: a. Să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat; b. Să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuieWe efectuate; c. Să furnizeze un sistem de audit corespunzător; d. Să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi ,în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării; e. Să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; f. Să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. 2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în Apendicele A.
Secţiunea 3
1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale Măsurilor şi proiectelor (denumite de în continuare controale), efectuate în particular pentru: a. a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare; b. a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate. 2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pţ_ arc perioadei în cauză. 3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:
a:--- Controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul ş1 mărimea lor;
b. factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitătii;
c. concentrarea proiectelor ' sub tutela unor aut ' orităţi de implementare ' sau beneficiari
finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.
Sect , iunea 4
Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:
a. aplicării practice şi eficacităţii sistemelor de management şi control; b. corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; c. existenta unui sistem de audit adecvat; d. naturii ' şi calendarului cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate; e. utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinatare din partea Comunitătii; f. contrib ' uţiile financiare sunt în ' limitele stipulate în Memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; g. a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare; h. Măsurile cofinaţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile Memorandumului de finant ' are corespunzător măsurii fina , ntate.
Sect , iunea 5
Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie de asemenea să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive necesare.
Sect , iunea 6
Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.
Sect , iunea 7
1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a nereguhlor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. 2. Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute Anexei III.5. 3. Pentru paragrafele 1 şi 2, "soluţionat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară. Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a preveni repetarea lor. 4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar. Sect , iunea 8 1. Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în Apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la Măsura sprijinită. Declaraţia va cupride concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale şi legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuiehle. 2. În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte manageţnentul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în pderea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp. Sect , iunea 9 Ţările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecarui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele Secţiunii 2 şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control cerute în Sectiunea IX a Anexei III.1. ' Sect , iunea 10 Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară. Secţiunea 11 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. 2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidenţelor contabile menţionate în paragraful 1. Sect , iunea 12 Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atributiilor lor în cadrul tării beneficiare sau în cadrul institutiilor Comunitare, trebuie să intre î ' n posesia acestora ' pentru îndeplinirea atribuţiilor respec ' tive. Sect , iunea 13 Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. Sect , iunea 14 Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile naţi de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINT , ELOR REFERITOARE LA INFORMAT , IILE NECESARE PENTRU UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR Un sistem de audit corespunzător, descris în Secţiunea 2 (3), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistent , ă când: 1. Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu facturi). 2. În cazul cheltuielilor ce au doar parţial legatură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelelalte costuri. 3. Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, Rapoartele de Progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. 4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt adunate într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care arată pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declarat , ii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. 5. Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în Secţiunea III (9) a Anexei III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării grantului, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli ,şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei. 6. În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, ara detaliate de cheltuieli, menţionate în paragraful 4, constituie documentaţia j{iitifu: pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte men onată în paragraful 5. 7. În cazurile în care una sau mai multe autorităt , i intermediare intervin între beneficiarul final şi autorită e desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documenta e justificativă pentru propriile înregistrări contabile din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte. 8. In cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorită e implicate vor ob e suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final. Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA SOLICITAREA FINALĂ DE PLATĂ Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO Subiect: <Măsura asistată prin ISPA Nr. şi localizarea> 1. Subsemnatul, .......................(se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru .............. (se indică Măsura asistată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din ajutorul Comunităţii. SCOPUL CONTROLULUI 2. Am condus examinarea de control în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat examinarea în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul Comunitătii nu contin declaratii false................................ (Se descriu pe scurt paşii practi ' ci de exec ' utare a con ' trolului). OBSERVATU ' 3. Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a) (b) (c) , etc. (Se vor indica limitările la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui audit constant, lispa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora). 4. Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/ neregulilor erorile/ neregulilor au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de mana _ nţj şi nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cu urm a-.r-Pli excepţii: (a) (b) (c) , etc. (Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi întinderea problemelor şi mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea). CONCLUZII Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate satisfăcător: 5. (a) În lumina examinării de control şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este opinia mea personală că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă. Fie, dacă există unele limitări ale examinării de control dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător: 5. (b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 şi (sau) erorile/ neregulile care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul 4, este opinia mea personală, bazată pe examinarea de control şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă. Fie, dacă există limitări majore ale examinării de control sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător: 5. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul 3 şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi a solicitării făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii. AnexaIIL 5 ÎNTELEGERE CU PRIVIRE LA NEREGULI, RECUPER ' AREA SUMELOR PRIMITE GREŞIT PRIN ISPA ŞI VERIFICĂRILE PE LOC Sectiunea 1 ' Această înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între ţările beneficiare sau între Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. Sectiunea 2 ' (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în 3 luni de la data intrării în vigoare a Memorandumului de fmantare: ' prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicanţii măsurilor asistate prin ISPA; - lista autorităţilor şi organismelor responsabile cu aplicarea Măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile. (2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului 1. (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de către ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor pe care intenţionează să le tragă din acest moment. Trebuie să rămână în contact cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei Secţiuni. Sect • iunea 3 "Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor Memorandumului de fmanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată. Sect , iunea 4 (1) În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European anti-fraudă, orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: detalii privind Măsura asistată prin ISPA; prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuieWor; în cazurile în care nu s a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit nereguWe, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare; suma totală şi distribut ' ia acesteia între diferitele surse de fina , ntare; perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; practicile folosite pentru comiterea neregulii; felul în care a fost descoperită neregula; autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare; data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate; identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea inform , atii nu au relevant ' ă în combaterea nereguWor din cauza caracterului nereguWor în cauză. (2) Unde unele din informaţiile menţionate la paragraful 1, şi în particular cele care privesc practicile folosite în comiterea nereguWor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind nereguWe. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informatiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instante judecăto ' reşti competente. ' Sect , iunea 5 Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, unde este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse a fi existat, atunci când este de temut că: Acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său şi/ sau Arată că un nou mal-practice a fost implicat (folosit) Secţiunea 6 În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub Secţiunea 4, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând: sumele care au fost sau se aşteaptă a fi recuperate; măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor; motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; orice suspendări a acuzărilor judiciare. Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei asupra deciziilor administrative sau judiciare sau asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri. Sect , iunea 7 Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în Secţiunea 4 (1). Sect , iunea 8 Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. Sect , iunea 9 1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în Secţiunea 4, la procedurile menţionate în Secţiunea 6 şi, în particular, la posibilitatea de recuperare. 2) Independent de contactele menţionate în paragraful 1, Comisia trebuie să infor ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manierw7'4ii â1 sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare. 3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform Secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului 1 din această Secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. 4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. Sect , iunea 10 Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). Secţiunea 11 (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informat , iile pe care le schimbă rămân confident , iale. (2) Informaţiile la care se face referire în această Înţelegere nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din t , ările beneficiare sau din cadrul institut , iilor Comunitare care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii Comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc. (4) Informaţiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestei Înţelegeri, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informat , ii similare sunt protei·ate de leo b. - .. islat , ia nat , ională a ' tării.or beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. ţn plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezenta Inţelegere, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire. (5) Paragrafele de la 1 la 4 nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procednră instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în t)'J.ut: ajutoarelor de preaderare, a informaţiilor obţinute conform aces_tei i ţel Autoritatea competentă din tările beneficiare care a furnizat aceste informatii trebuie informată dinainte de asemen ' ea folosire. ' (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentei Înţelegeri, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte a nu fi fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în ontinuare să informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentei Inţelegeri, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere. Sect • iunea 12 Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea. Sect • iunea 13 Verificările pe loc şi inspecţiile efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, aşa cum sunt definite în Secţiunea 3, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi inspecţiilor menţionate în această Anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc. În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare. Sect • iunea 14 Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau asupra altor organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise neregularitaţi. Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar pentru a stabili unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori economici implicaţi, pentru a avea acces_.IB informaţiile pertinente deţinute de aceşti operatori despre faptele care fac s l verificărilor şi inspecţiilor pe loc. Sect , iunea 15 (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alti angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi de aici înainte "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii. Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc. Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică. Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţă şi respectarea secretului profesional. Sect , iunea 16 (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administratiei nationale şi în conformitate cu leo-islatia natională, la toate informatiile ' , b... ' ' ' şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante. Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular: registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate; sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere; - verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate; - prelevarea şi verificarea de mostre; - progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investitiilor finalizate; docum ' ente contabile şi bugetare; - implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare. (2) Unde este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor. Sect , iunea 17 (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei Anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informatiile similare sunt protei·ate de către leo-islatia natională a tării beneficiare care ' b..... ' ' ' le primeşte şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunitare. Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunitătii sau din ţările beneficiare a căror funcţie necesită cunoaşterea lor şi nici nu pot fi folosite de către instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate tările beneficiare. Când o tară beneficiară intentionează să folosescă în alte scopuri i ' nformaţiile obţinute de of ' icialii care participă ' sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde informatia respectivă a fost obtinută. (2) Comisia ' trebuie să raporteze ' în cel mai scurt timp posibil, către autorităţile competente ale ţării pe teritoriul căreia au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze mai sus-menţionata autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerint ' ele procedurale specificate în leo b. - .. isl , atia nat ' ională a , tării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în Anexa 16 trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca acelea aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţie vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei. Sect , iunea 18 Când operatorii economici la care se face referire în Secţiunea 14, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. - Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformit §cu Wi, natională. ' 65 AnexaIIL6 CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE ReguWe stabilite în Anexa III.6 (paginile 47 la 52) referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea, reguWe consimţite în acest Memorandum de finanţare nu impun reguWe care vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA. AnexallL6 CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNT • ELEGERII DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE 1. Obiectivele şi scopul Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop: să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene; să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA; Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii benţficiari, inclusiv: autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi economici; organizaţiile neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect; orice alte părţi interesate de oportunităţile oferite de ISPA. 2. Principii generale Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite a1c1 ş1 m continuare ca "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop. Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei. Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat clupa ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul sa iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta Anexă. / 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate: 3.1. Media Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acţiunile cofinanţa te prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări. Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate. 3.2. Act • iunile de informare Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente. 3.3. Material informativ Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene când se foloseşte şi o emblemă naţională, regională sau locală. Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate. Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web. 4. Oblio-atii ale tărilor beneficiare b' ' ' Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectulm, : beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţii¾;._ 'a1e s»-11t< corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA. Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate: a) Informarea referitoare la proiect Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include: plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor; plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos. b) Informaţii generale referitoare la ISPA În plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu Coordonatorul Naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1. 5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare Comitetele de Monitorizare trebuie să se asigure că există informatii adecvate cu privire A ) la activitatea lor. In acest scop, fiecare Comitet de Monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei. Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări. Reprezentanţii Comisiei în Comitetele de Monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc plăcile de avizare şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos). Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate Preşedintelui de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei. Preşedintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia. 6. Prevederi finale
Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare.
Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are în aşa fel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin Delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţă sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţională. Acesta va conţine îndrumări detaliate în formă electronică (CD-RO:M) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la Coordonatorul
National ISPA.
'
Măsuri speciale privind plăcile de avizare şi pe cele comemorative
Pentru ·a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:
1. Plăcile de avizare Plăcile de avizare vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele asistate prin ISPA. Asemenea plăci de avizare trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene. Plăcile de avizare trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate. Selecţia plăcii de avizare rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii: trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a plăcii de avizare; trebuie să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să s jjnd i, următor, aşa cum este prezentat în tabelul ataşat. - • • Atunci când organismul responsabil nu ridică propria sa placă de avizare care să anunţe implicarea acestuia în finanţarea proiectului, asistenţa acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe o placă de avizare specială. În asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie. Plăcile de avizare trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi înlocuită de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile de la punctul 2. 2. Plăcile comemorative
Plăci comemorative permanente trebuie plasate pe teren, şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afara emblemei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să ment , ioneze contribut , ia Comunităt , ii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut:
"Acest proiect a fost cofinanţat cu % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării fn (se
menţionează anu , costul total al proiectului a fost de .......... (moneda naţională), şi contribuţia totală a Comunită,tii Europene a fost de (moneda naţională). "
=EXEMPLU=
Tidul proiectului Localizarea l:Emblema Euroeean Finant . at de: Uniunea Europeană (grant) . ... Euro .... (moneda IFI (împrumut) .... Euro naţională) .... (moneda naţională) Autoritatea de implementare: {Ministerul. .. } {Agenţia... } Beneficiar: Supervizare şi management: {Numele beneficiarului} {Numele firmei} Contractant: {Numele contractantului}
Preluat: 2026-09-23T16:21:50.586144+00:00 · SHA256: ab596f0f7e89c73d5fe49cba01bd45ee7aae3a629cf911d787a9b3a765e3ceb4