Legislație națională
STRATEGIE · 0 · 2002
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 41184
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002
pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale
EMITENT GUVERNUL
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 933 bis din 19 decembrie 2002
Notă ...
Aprobată de Hotărârea nr. 1440/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 19 decembrie 2002.
ANEXĂ ")
S T R A T E G I A N A Ţ I O N A L Ă
pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
Aceste evoluţii s-au datorat în mare masură atât progreselor tehnologice cât şi promovării unor politici noi privind privatizarea şi promovarea competiţiei pe piaţa TIC, noilor reglementări tehnice şi juridice în do1neniu, noilor strategii naţionale şi regionale de dezvoltare a societăţii informaţionale. Toate ţările dezvoltate şi-au elaborat şi implementat politici guvernamentale susţinute privind cercetarea, dezvoltarea şi adoptarea noilor tehnologii, consolidarea infrastructurilor informaţionale naţionale, formarea şi atragerea de specialişti in domeniul TIC (inclusiv din alte ţări), educarea populaţiei adulte, cooperarea cu sectorul privat şi încurajarea investiţiilor în această nouă ramură economică, promovarea de proiecte guvernamentale n1enite să demonstreze utilitatea serviciilor specifice societăţii informaţionale.
Fenomenul "digital divide" face obiectul multor dezbateri şi progra1ne Ia scară internaţională ( G7, G8, ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondială etc.) fiind recunoscut faptul că pentru ţările în curs de dezvoltare provocarea este majoră. Diferenţele dintre ţările cu venituri ridicate şi cele cu venituri scăzute se pot amplifica, iar spectrul "digital divide" poate deveni tot mai larg. Nu este vorba numai de conectivitatea propriu-zisă la infrastructura informaţională, ci şi de implicaţiile conectivităţii (sau lipsei sale) asupra creşterii economice şi a dezvoltării durabile. "Digital divide" poate redeschide noi divergenţe atât la scară internaţională, cât şi între ţări.
Construirea noului model de societate ridică astfel probleme socio-politice 111ajore - atât la scară naţională, cât şi internaţională - de atenuare a fenomenului de excludere de Ia beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale şi a unor regiuni/ zone geografice şi de coeziune socială, de conservare şi promovare a culturii specifice fiecărei naţiuni şi comunităţi locale, de protecţie a cetăţeanului şi consumatorului. Soluţionarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un dialog larg între autorităţile guvernamentale, reprezentanţii mediului de afaceri, ai mediului acade1nic şi societatea civilă, atât Ia nivel naţional, regional, cât şi global.
Guvernele şi instituţiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla şi participa activ la acest proces de tranziţie către Societatea Informaţională prin programe de acţiune concrete şi prin iniţierea unui nou cadru de reglementări specifice. Prin noile legi, norme, standarde şi reglementări care vor fi elaborate, se va stin1l1la, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societăţii Informaţionale (comerţ şi tranzacţii electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul cetăţeanului şi agenţilor economici la informaţia publică etc.), iar pe de altă parte, se vor asiguraregulile etice de a munci şi trăi într-un nou tip de societate (protecţia vieţii private şi a datelor personale, confidenţialitatea tranzacţiilor, protecţia consumatorului etc.).
La rândul său, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor oferă produse şi servicii de înalt nivel tehnologic ,accesibile ca preţuri şi tarife. Totodată se formează o nouă cultură a competitivităţii agenţilor economici din toate sectoarele în noul tip de economie, econmnia digitală. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societăţii informaţionale, prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoaşterii şi a învăţării în condiţiile utilizării noilor tehnologii, a cercetării-dezvoltării şi inovării tehnologice, participarea activă a coniunităţii academice ( instituţii de cercetare, de educaţie şi de cultură) devine de asemenea esenţială.
Societatea civilă are de asemenea atât un rol proactiv prin formularea de cerinţe şi priorităţi privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii
societăţi, cât şi reactiv faţă de politicile şi reglementările guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup (organizaţii non guvernamentale, asociaţii profesionale etc.), cât şi la nivel individual. Drepturile cetăţeanului şi co11su1natorului în societatea informaţională au noi dimensiuni şi se pot manifesta sub noi forme.
1.2 Iniţiativele Uniunii Europene privind dezvoltarea Societăţii Informaţionale şi trecerea la noua economie bazată pe cunoaştere.
Modelul societăţii viitorului - Societatea Informaţională - a pus în faţa Uniunii Europene probleme de maximă prioritate şi urgenţă: crearea unui nou cadru de reglementări, promovarea unei noi culturi şi a spiritului întreprinzător în afaceri , obţinerea poziţiei de lider în noile tehnologii , educarea şi instruirea cetăţenilor, in:1ple111.entarea unor noi metode de a face afaceri.
In acest context Uniunea Europeană , prin organismele sale politice şi executive a acţionat începând din 1993 printr-o serie de decizii strategice şi programe, cel 1nai recent docu111.ent strategic fiind eEurope - O Societate Informaţională pentru toţi. Comisia Europeană a luat această iniţiativă prin adoptarea Co111.unicării "eEurope an information Society for Alt" la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea imple111.entării tehnologiilor digitale în Europa şi asigurarea c0111.petenţelor necesare pentru utilizarea acestora pe scară largă. Această iniţiativă are un rol central în agenda reînnoirii economico-sociale pe care şi-o propune UE, constituind totodată elementul cheie pentru nîodernizarea economiei europene, pentru tranziţia la noua economie bazată pe cunoaştere în perspectiva anului 201 O.
Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creşterii şi al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Deşi Europa este lider tehnologic în nîulte donîenii (ex. comunicaţii mobile, televiziune digitală), în altele - în special în utilizarea Intenîet-ului - a rămas în urmă comparativ cu S.U.A. şi Canada.
Un recent studiu EITO-2002 (European Information Technology Observatory) precizează că piaţa TI pentru Europa a fost de 333 mld.Euro în anul 2001, conîparativ cu 483 111.ld. Euro în Statele Unite şi 145 mld. Euro în Japonia. Piaţa globală TI în 2001 a fost de 1133 mld. Euro. Conform aceluiaşi studiu, rata de creştere a pieţei TI pentru Europa, inclusiv ţările central şi est europene, va fi de 5,2% în 2002 şi de 8,8% în 2003.
In consecinţă iniţiativa eEurope îşi propune să aducă Europa în situaţia de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxinî priorităţile sale tehnologice, de a-şi creşte potenţialul educaţional şi antreprenorial necesar.
Obiectivele cheie ale eEurope sunt:
• asigurarea comunicării on-line pentru fiecare locuinţă, şcoală, întreprindere ş1 instituţie din administraţia publică; • crearea culturii digitale şi antreprenoriale a Europei, de care să beneficieze investitorii dinamici ,care vor finanţa şi dezvolta aceste idei noi; • asigurarea principiului conform căruia tranziţia la era digitală să fie un proces care să includă întreaga societate, să asigure încrederea consumatorilor şi să întărească coeziunea socială. Pentru i1nplernentarea acestor obiective a fost adoptat planul de acţiune eEurope (Feira, 2000), actualizat în 2002, la Sevilia (prin planul de acţiune eEurope 2005). Planul de acţiuni eEurope conţine o serie de acţiuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur şi rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane capabile să dezvolte şi să utilizeze noile tehnologii şi pentru stimularea utilizării Internet-ului la nivel european. Progresele importante ale ţărilor membre UE din anii 2000-2001 au penn.is definirea unui nou plan de acţiune având ca orizont anul 2005. eEurope 2005 se bazează pe progresele tehnologice din d01neniuJ comunicaţiilor în bandă largă şi al multi platfonnelor de acces, mizând totodată pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de bandă largă şi industria de servicii TI şi de conţinut digital. Obiectivele e-Europe sunt de maximă importanţă nu nun1ai pentru ţările 1ne1nbre UE, ci şi pentru ţările din Europa Centrală şi de Est candidate la aderare. Ritrnurile de dezvoltare şi utilizare a TIC în toate sectoarele econornico-sociale vor influenţa în rnod direct ritmul procesului de integrare europeană şi vor oferi totodată noi oportunităţi de depăşire a dificultăţilor întâmpinate de ţările în plin proces de 1-eforn1ă. Conrerinţa 1ninisterială a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, organizată sub patronajul şi cu participarea Comisiei Europene (Varşovia , mai 2000) a decis elaborarea unui Plan de acţiune eEurope+ pentru ţările în curs de aderare, con:1ple1nentar cu cel al ţărilor me1nbre UE, dar convergent ca obiective. eEurope+ a fost lansat oficial de primii miniştri ai ţărilor candidate la aderare cu ocazia sununit-ului european de la Goteborg din 15-16 iunie 2001. Faţă de obiectivele şi acţiunile prevăzute pentru ţările UE, planul eEurope+ conţine un obiectiv supli1nentar, care se rereră la accelerarea asigurarn elementelor fundamentale pentru Societatea Informaţională în ţările candidate la aderare, prin dezvoltarea şi asigurarea accesibilităţii serviciilor de comunicaţie şi prin adoptarea elementelor din acquis-ul comunitar specifice societăţii informaţionale. Realizarea obiectivelor eEurope+ necesită o angajare politică susţinută din partea ţărilor candidate, având în vedere că implementarea acquis-ului comunitar este considerată insuficientă pentru a progresa către Societatea Informaţională şi a reduce decalajele existente raţă de ţările UE. CAPITOLUL2 SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ ÎN ROMÂNIA 2.1 Viziune generală Societatea inrormaţională este un obiectiv al dezvoltării şi nu un deziderat în sine, este o componentă esenţială a programului politic şi economic de dezvoltare şi o condiţie rnajoră pentru integrarea Ro1nâniei în structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea InfonnaţionaJa este unul din obiectivele strategice ale Guvernului Rorr1aniei pentru perioda 2001-2004 şi una din condiţiile de preaderare la Uniunea Europeana. O condiţie esenţială în procesul de creare a Societăţii Infonnaţionale îl constituie existenţa şi dezvoltarea continuă a infrastructurii inforFnaţionale şi de coFnunicaţii, care înglobează, în sens larg: ► infrastructura de comunicaţii; ► calculatoarele şi software-ul de bază; ► resursele informaţionale de interes general (nomenclatoare, registre generale, bănci de date de interes public); şi sunt susţinute de : ► cadrul nonnativ şi instituţional necesar pentru construirea şi asigurarea accesului larg la infrastructura infonnaţională în condiţii de maximă perfonnanţă, securitate, confidenţialitate şi la preţuri accesibile; ► schimbarea culturală orientată spre utilizarea serviciilor societăţii inronnaţionale, facilitatea de dezvoltare a capabilităţilor, prin educaţie şi con-iun1care. Proiectele şi aplicaţiile inforlllatice realizate pe baza acestei infrast,-ucruri trebuie să susţină urrnătoarele procese de reformă politică economică şi socială: per:recţionarea sistemului politic şi a instituţiilor den:iocratice prin asigurarea accesului cetăţenilor la informaţia publică; • inforn:iatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensaţie pentru accelerarea decontărilor în economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesării cardurilor de plată; relansarea economică, creşterea competitivităţii şi stimularea concurenţei în toate sectoarele economice dezvoltarea regională şi locală; cu sprijinrea prioritară a !MM-urilor, • reforrnele în sistemul protecţiei şi asigurărilor sociale, asistenţei medicale şi a educaţiei;
reforrna adrriinistraţiei publice centrale şi locale.
Dezvoltarea progresivă a societăţii inforrnaţionale în România se realizează o dată cu :
1) Extinderea şi rnodernizarea infrastructurii informaţionale în vede,-ea reducerii decalajelor existente faţă de ţările vest-europene şi din regiune, cât şi a interoperabilităţii cu acestea; 2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare şi susţinere a domeniului TIC prin măsuri legislative, fiscale şi ad1ninistrative; transformarea treptată a industriei de produse şi servicii TIC, cu prioritate a producţiei de software, într-un sector economic important; 3) Realizarea de sisteme şi aplicaţii informatice menite să susţină procesele de re:Fonnă politică, socială şi economică din România; 4) Menţinerea şi creşterea expertizei profesionale în dorneniul TIC şi în special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Infonnaţională - societate bazată pe cunoaştere; 5) Conştientizarea şi :Formarea încrederii cetăţenilor în TIC; 6) Faclitarea accesului cetăţenilor la infonnaţii publice şi la tehnologia inf'orrnaţiilor şi a comunicaţiilor.
2.2. Dezvolt:area infrast:ruct:urii informaţionale şi de comunicaţii 2.2.1. Infrastructura de colllunicaţii "l'elecomunicaţiile din România s-au dezvoltat într-un ritm lent, ca urmare a 1T1.on.opolului existent până la I ianuarie 2003, în domeniul telefoniei fixe. Acolo un.de cornpetiţia a fost deschisă, rezultatele sunt remarcabile_ Operatorii GSM au creat un nou n-iodel de afacere în telecomunicaţii, contribuind substanţial la dezvoltarea acestui sector. Piaţa telecon-iunicaţiilor pentru 2001 * în ţările candidate la aderare a reprezentat 25,9 miliarde Euro, România având 1,9 miliarde Euro, ocupând locul 4, după Turcia (7,6 1niliarde Euro), Polonia (5,94 miliarde Euro), Cehia (2,99 miliarde Euro) şi Ungaria (2,88 miliarde Euro). Telct~onia vocală Ron1.ân.ia are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori, raţă de o medie de 45 în ţările Europei Centrale şi de Est La sfârşitul anului 2001 indicatorii lini fixe la 100 locuitori linii fixe la 100 gospodării sintetici prezentau următoarele valori: 18 50 Rata de digitizare a reţelei fixe de telecomunicaţii a atins 65% în 2001. Radiocom unicat:iile Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A. este operatorul naţional pentru radioco1nunicaţii de bază care cuprinde, conf"orm licenţei de operare, ti-ansportul şi difuzarea programelor naţionale de radio şi televiziune, transmisii prin radiorelee de mare capacitate şi telecomunicaţiile naţionale prin satelit. SNR S.A. a realizat o reţea de acces "wireless ", de bandă largă, în tehnologie punct - multipun.ct DMS, LMDS, pentru crearea unui siste1n naţional de transport date multi-n1edia. De asernenea, au demarat investiţiile de modernizare a emiţătoarelor pentru posturile pi-oprii de radio şi TV. *) Sursa: European Commission Studies, PVVC Consulting (1st Report on Monitoring EUCC Telecomrnunication Services Sector), July, 2002 Telecomunicatiile mobile Telemobil a fost primul operator român de telefonie mobilă care şi-a lansat serviciul NMT 450 în aprilie 1993 . La sfârşitul anului 1996 au fost acordate două licenţe GSM 900: MobiFon, un consorţiu condus de Telesystem International Wireless din Canada (62%), împreună cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consorţiu condus de France Telecon1 Mobile International (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997. Pri1nul operator de telefonie mobilă GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al ROMTELECOM. Numărul de linii telefonice mobile a crescut în anii 1999-2001 cu o rată de peste 1 00%, superioară mediei de 73% din ţările UE(august 2001), ajungând la 18 linii n1obile la 100 locuitori. Televiziunea prin cablu În România televiziunea prin cablu a avut o evoluţie deosebită de la liberalizarea sa în 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonaţi, România se află pe locul 6 în Europa datorită tarifelor scăzute (3,5 USD), nealiniate la tarifele europene. În 2001 numărul gospodăriilor conectate la CaTV a fost de 55%, România plasându se pe locul 4 în cadrul EUCC, după Malta (71%), Bulgaria şi Slovacia (cu 63%). Transmisiunile de date Principalii competitori care au primit licenţe pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date sunt: Global One, Logic Telecom, MobilRom, S.N. Radiocomunicaţii, MobiFon, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatică (l.C.l.), PC NET Data Network, TotalNet, Astral Telecon1, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT. Majoritatea au acoperire naţională. 2.2.2. Calculatore (hardware şi software) Echipamentele de calcul (hardware) În segn1entul de echipamente de calcul-hardware, calculatoarele personale continuă să fie forţa promotoare a TI în România, ca în toate celelalte ţări central şi est europene. Numărul total de PC-uri în România era la sfârşitul anului 2001 de 835.000 unităţi, cu o creştere anuală, în perioada 1999-2001, de 31%, comparabilă ratei medii din ţările Europei Centrale şi de Est (34%). Deşi numărul de 4 PC-uri la 100 de locuitori, este scăzut comparativ cu media de 13 din ţările CEE,acest indicator va creşte datorită programelor de informatizare , ce se află în derulare în România: program de implementare a centrelor de inforamare a cetăţenilor prin n1ijloace TIC, instalate în locuri publice, pentru a pern1ite accesul cetăţenilor la informaţii şi tehnologie; program de dotare a tuturor unităţilor şcolare din România cu labortoare infon11atizate la cheie. Prin acesta , în perioada 2002-2003 se realizează dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI, incluzând calculatoare personale, servere, echipamente de reţea, conexiune la Internet; programe de modernizare a administraţiei publice centrale şi locale. O analiză a distribuţiei de PC-uri, arată că 69% din ele sunt utilizate în administraţie, bănci, societăţi de asigurare, servicii financiare, marea industrie, acolo unde există şi o creştere economică vizibilă. Restul, sunt proprietate personală, fiind utilizate pentru educaţia copiilor, gestiunea afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea reţelelor, accesul la Internet şi, nu în cele din urmă, implementarea de aplicaţii informatice în economie, au generat o cerere sporită de servere şi sisteme de calcul mari şi în România. In ţările CEE, piaţa de servere şi sisteme mari a atins 830 mii. Euro la sfârşitul anului 2001, reprezentând 23,6% din piaţa de hardware. In ţară, cererea de astfel de echipamente a fost în 2001 de 39 n1il.Euro, reprezentând 21% din cererea de hardware. Produsele software Deşi se remarcă o rată de creştere continuă de 22% în 2000 şi de 83% in 2001, valoarea produselor software faţă de valoarea echipamentelor hardware achiziţionate în România, rămâne scăzută în raport cu cifrele similare din ţările CEE. Reducerea ratei de piraterie software (de la 77% în 2000, la 71% în 2001) contribuie la dezvoltarea armonioasă a pieţei de produse software. Serviciile informatice Piaţa de servicii informatice a avut o creştere semnificativă în anul 2001, unde a atins un prag valoric de 48 mii.Euro, ceea ce reprezintă cca. 10% din piaţa TI, cifră apropiată de cea a ţărilor CEE (12,3%) . Incepând cu anul 2002, achiziţiile publice din domeniul TIC se realizează preponderent pentru soluţii informatice integrate. Pe piaţa globală TI, unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI (40%), unnate de hardware (36%) şi produsele software (24%), acest seg1nent de piaţă este considerat ca fiind foarte dinamic, dată fiind apariţia noilor tehnologii şi a noilor paradigme ale societăţii informaţionale. In 1nomentul actual în România sunt înregistrate circa 4800 de societăţi cu activitate principală în domeniul serviciilor informatice. Numărul de societăţi de servicii informatice active pe piaţa românească este în ultimii doi ani în continuă creştere, cu o rată anuală de 20%. Cifra de afaceri a pieţei este concentrată în proporţie de 70-75% la Bucureşti. În provincie, în fiecare judeţ, primele 10 societăţi realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a judeţului , în ti1np ce la Bucureşti, primele 25 de societăţi realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieţii de servicii infonnatice a capitalei. Societăţile de servicii informatice din România care au mai mult de 100 salariaţi sunt mai ales filiale ale unor grupuri străine, care lucrează total sau parţial pentru pieţe externe. Media de mărime a societăţilor de servicii informatice din Ron1ânia este sub « pragul critic » necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piaţa. Serviciile şi aplicatiile Internet Serviciile Internet în R01nânia, (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe), sunt deschise competiţiei pentru un număr foarte mare de furnizori de servicii Inten1et (ISP). • In prezent, operează în ţară, cca.400 de firme specializate de tip ISP, din care peste 50 oferă servicii la nivel naţional; • Numărul înregistrat de calculatoare gazdă (host) era, la sfârşitul anului 2001, de 70.000, pe cca. 30.000 de domenii înregistrate (6% din site-urile web din ţările CEE); numărul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. 2.000.000 • Accesul cel mai răpândit este dial-up-ul, dar sunt utilizate şi legăturile prin linii închiriate, radio şi cablu TV; • Un număr semnificativ de furnizori ISP au acces internaţional prin satelit (VSAT) sau prin fibră optică, printr-un furnizor internaţional de servicii Internet. Utilizarea Internet-ului se poate prezenta prm următorii indicatori (Studiul PWC - July 2002): • procentul populaţiei cu acces la Internet 9% • numărul de calculatoare de tip host la 1OOO locuitori 3,1 2.3. Proiecte, aplicaţii şi sisteme informatice Unele ministere, băncile, camerele de comerţ, marile companii şi unele societăţi dispun de sisteme informatice performante. În IMM-uri tehnologia informaţiei este încă utilizată în mod preponderent pentru aplicaţii financiar-contabile şi birotică. Proiecte Naţionale - perioada 2001- 2002 Proiecte naţionale în derulare ■ Ministerul de Interne - Evidenţa informatizată a populaţiei, Sistemul informatic al Poliţiei de frontieră ■ Ministerul de Interne - Înmatricularea autovehicolelor, Eliberarea paşapoartelor ■ Ministerul sănătăţii - SI al administraţiei centrale şi al unor Direcţii Sanitare Judeţene ■ Sistemul integrat al asigurărilor de sănătate din România (contract în derulare) ■ SI al principalelor bănci cu filiale în ţară ■ Reţeaua cercetării şi educaţiei Proiecte naţionale în perspectivă ■ Sistemul informatic cadastral şi registrul propietăţilor agrare ■ Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Sistemul naţional al forţelor de muncă; Sistemul naţional de pensii ■ Sistemul Informatic al Ministerului Justiţiei ■ Ministerul de Interne - Reţeaua metropolitană de comunicaţii voce-date; Reţeaua naţională de comunicaţii voce- date ■ Ministerul Apărării Naţionale - Reţeaua de Transmisiuni Permanentă Digitală Securizată Strategică ■ Ministerul Apărării Naţionale - Reţeaua de Radio Digitală Securizată Operativ- Strategică ■ Sistemul Informatic al Min. Adm. Publice -( e-administration - HG1007/2001) ■ SI ale marilor societăţi naţionale (Petrom, Conel, Romgaz etc.) ■ Portaluri B2B ale sectorului privat ■ Ministerul Apărării Naţionale - Sistemul Informatizat de Asigurare a Securităţii Aeriene (ASOC) ■ Ministerul Apărării Naţionale - Reţeaua Intranet Digitală ■ Ministerul Apărării Naţionale - Sistemul ■ Parcuri tehnologice de software ■ Ministerul Apărării Naţionale - Sistemul Informatic pentru Managementul resurselor Umane ■ Ministerul Apărării Naţionale - Sistemul Informatic pentru Coordonarea Informatic şi de comunicaţii pentru forţele desfăşurate în zonele de menţinere a păcii • Ministerul Apărării Naţionale - Sistemul ■ lnfonnatic Logistic • Ministerul de Interne - Sistemul informatic de management al străinilor • Sistemul informatic de procesare on-on-line ■ a cererilor de viză • Asistarea întregului proces de planificare bugetara si de executie bugetara, inclusiv ■ realizarea bugetelor pe programe (ordonatorii ■ principali de credite fiind conectati in Intranet-ul Ministerului Finantelor Publice) ■ • Trezorerie si contabilitate publica in toate unitatile teritoriale si la nivel central • Datorie publica externa pe termen mediu si • lung (partajand baza de date cu Banca Nationala a Romaniei pentru datoria pe • termen scurt) • Registrul contribuabililor persoane juridice - • emiterea Codului Unic de Identificare (colaborare cu Oficiul National al Registrului Comertului in cadrul Biroului Unic) • Mişcării pe Căile de Comunicaţii, integrat în sistemul NATO (ADAMS) Ministerul Apărării Naţionale - Sistemul Informatic pentru supravegherea traficului pe Marea Neagră (SCOMAR) Ministerul Apărării Naţionale - Sisteme Informatice pentru asigurarea securitătii perimetrelor şi obiectivelor , Sistemul Informatic al Poliţiei Române Sistemul de comunicat , ii al Polit , iei de Frontieră Sistemul Informatic al oficiului National pentru Refugiaţi • Componenta Naţională a Sistemului Informatic Schengen Intarirea colectarii veniturilor statului (Phare, twinning cu Spania - in curs) Intarirea controlului prin introducerea analizei factorilor de risc (Phare, twinning cu Olanda - in curs) Monitorizarea investitiilor din fonduri • Gestiunea declaratiilor fiscale persoanelor juridice ale publice si a procesului de achizitii publice (twinning cu Italia si Franta - in • • Gestiunea platilor impozitelor si taxelor persoanelor juridice • Gestiunea impozitului pe veniturile persoanelor fizice (impozitul pe venitul global) - colaborare cu Ministerul de Interne privind Registrul contribuabililor persoane fizice • • Gestionarea raportarilor indicatorilor economico-financiari ale agentilor economici • • Raportarea indicatorilor economico financiari prin Inten1et, certificat si securizat - pilot pentru 50 de mari contribuabili • Mesagerie, doc mgmt - funcţioneaza mesageri parţial doc mgmt • • • ■ curs) ' Implementarea sistemelor de asistenta reciproca si comunicare cu celelalate State Membre ale Uniunii Europene in probleme de TVA si accize - VIES SEED, CCN-CSI Schimbarea sistemului Trezoreriei pentru a putea participa la TransFonD Integrarea sistemelor informatice privind colectarea contributiilor la fondurile de sanaţate, asigurari sociale, pensii etc. in cadrul sistemului de administrare fiscala Introducerea declaratiilor fiscale electronice, prin Internet Introducerea platilor electronice Realizarea strategiei de securitate a informatiilor, a politicilor, standardelor si procedurilor in domeniul securitatii informatiilor si implementarea acestora Centralizarea bazelor de date distribuite Proiecte şi aplicaţii, finalizate în perioada 2001 -2002 • Sistem electronic de licitaţii pentru achizitii publice (e-Procurement) - proiect pilot • Sistem electronic pentru achiziţii de bunuri şi servicii - eMarket- proiect pilot • Sistem Informatic e-Job pentru căutarea de locuri de muncă • Centre Multimedia pentru cetăţeni- proiect pilot • Extinderea sistemului informatic de urmărirea bilanţului şi obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici cu capabilităţi de preluare pe WEB a documentelor- proiect pilot • Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi s1nart- carduri- proiect pilot • Managen1entul cashflow-ului în cadrul MCTI • Managementul documentelor în cadrul MCTI • Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax) - proiect pilot • Sistem Infonnatic pentru auditul securităţii infonnatice şi a reţelelor de comunicaţii • Servicii de informare electronică pentru cetăţeni - Infochioşc - proiect pilot • Sisten1 de preluare pe web a facturilor furnizorilor-proiect pilot • Sisten1 electronic de sondare a opiniei publice • Sistem Informatic pentru notificarea schimbării adresei de domiciliu • Sistem informaţional integrat privind comunicaţiile naţionale Infocom • Sistem informaţional privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ ş1 a dezvoltării TI • Sistem financiar integrat ca instrument de management pentru conducerea MCTI • Video conferinţe organizate pe web • Sistem Intranet pentru Ministerul Administraţiei Publice (în derulare în 2002) • Sistem electronic de admitere a elevilor în licee, şcoli profesionale şi şcoli de ucenici - ADLIC (derulat în 2001 şi 2002) • Portaluri ale ad1ninistraţiei publice pentru informarea cetăţenilor sau comunicarea cu aceştia ( ex.portalul educaţional SEI al MEC) • Sisten1 electronic - suport al evaluării şi avizării manualelor alternative folosite în învăţământul preuniversitar ( proiectul EvalMan 2002) • Dezvoltarea sistemului de gestiune a Finantelor Publice (achizitie de infrastructură, calculatoare, retea, sistem de comunicatii) - Ministerul Finanţelor Publice Pe baza analizei rezultatelor proiectelor pilot realizate, GPTI aprobă strategia de extindere la nivel naţional a acestora. 2.4. Programele naţionale de Cercetare Dezvoltare (CD) şi Inovare în sprijinul dezvoltării Societăţii Informaţionale în România Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare până în 2005, coordonat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobat de Guvern, cuprinde 14 programe. Dintre acestea, 3 programe au obiective specifice direct legate de dezvoltarea în România a Societăţii Informaţionale şi a noii economii bazate pe cunoaştere: 1. Societatea Informaţională (INFOSOC), care susţine activităţile de CD şi inovare în sprijinul realizării infrastructurilor, sistemelor şi serviciilor necesare dezvoltării societăţii infonnaţionale, în corelare cu orientările strategice din domeniu şi cu prevederile recentelor documente ale UE privind "e-Europe"; 2. Materiale noi, micro şi nanotehnologii (MATNANTEC:H), care sprijină cercetarea fundamentală şi aplicativă pentru materiale noi, micro şi nano-structuri, microsiste1ne integrate, aparatură, dispozitive şi instrumente miniaturizate, de înaltă precizie; 3. Tehnologii în domeniul aeronautic şi spaţial (AEROSPAŢIAL), care promovează cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în domeniile respective, inclusiv în direcţii legate de integrarea sistemelor digitale de poziţionare globală şi de navigaţie cu cele de transmisii de date şi comunicaţii. La nivelul anului 2001, sumele alocate pentru realizarea celor trei programe au reprezentat cca. 10% din totalul fondurilor bugetare alocate Planului Naţional CDI. În perioada 1999-2001, pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor informaţiei, comunicaţiilor şi microtehnologiilor s-au alocat cca. 4,5% din fondurile bugetare de cercetare, orientate cu prioritate pentru dezvoltarea de produse software şi sisteme infonnatice, prin programele INFOSOC, RELANSIN, MATNANTECH etc. 2.5. Concluzii privind starea Societăţii Informaţionale în România (pe baza analizei SWOT) 2.5.1. Puncte tari 1. Politica actuală favorabilă dezvoltării domeniului TIC şi Societaţii Informaţionale: crearea cadrului instituţional (înfiinţarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, înfiinţarea Comisiei de Tehnologii Avansate, Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei la nivelul Parlamentului României, înfiinţarea Grupului pentru Pr01novarea Tehnologiei Informaţiei), a cadrului de reglementare (adopatarea a o serie de acte normative specifice Societăţii înformaţionale şi cerinţelor aquis-ului comunitar), prezenţa activă a domeniului TIC în dezvoltarea cooperarii internaţionale, crearea unor facilităţi pentru dezvoltarea TIC ; 2. Resursele şi potenţialul uman de înaltă calificare recunoscute pe plan internaţional (cultură generală, creativitate, cunoaşterea de limbi străine) ; 3. Consolidarea şi creşterea personalităţii comunităţii TI manifestată prin creşterea gradului de implicare a companiilor TI, experţilor şi asociaţiilor profesionale în trecerea la SI ; 4. Ritmuri de creştere, în ultimii 2-3 ani comparabile sau superioare ţărilor candidate la aderare, privind achiziţia de PC-uri şi numărul de utilizatori de telefonie mobilă. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC în România este de 15% faţă de rata mondială de 8%; 5. Posibilitatea extinderii accesului la Internet datorită ponderii mari a abonaţilor la TV prin cablu (71%) şi a telefoniei mobile; 6. Consolidarea pieţei operatorilor de telecomunicaţii şi dezvoltarea unei infrastructuri naţionale pe fibră optică ( 16.500 Km. In 2001 şi prognozat 19.570 kn1. în 2002) ; 7. Suportul acordat de către autorităţi investiţiilor din domeniul TIC. 2.5.2. Puncte slabe 1. Nivelul scăzut al accesului la magistralele de comunicaţii şi Internet, datorită politicii de preţuri, a monopolului în domeniul telefoniei fixe până la 1 ianuarie 2003 şi a nivelului scăzut al investiţiilor în infrastructura de acces ; 2. Nivelul indicatorului PIB/locuitor, influenţează nivelul de dotare (hardware, software, mijloace de comunicaţii) al instituţiilor şi al cetăţenilor şi implicit, asigurarea eficientă a serviciilor şi aplicaţiilor specifice SI ; 3. Slaba aplicare a legislaţiei privind respectarea dreptului de autor în domeniul TI, cu unnări asupra nivelului pirateriei software ; 4. Nivelul mediu al salariilor specialiştilor din domeniul TIC este mic, comparativ cu ţările dezvoltate; 5. Numărul de PC-uri şi penetrarea Internet-ului în şcoli generale şi licee se menţin încă scăzute faţă de media din ţările candidate la aderare în UE ; 6. Rata de penetrare a telefoniei fixe 20%, faţă de o medie de 36% în ţările CEE; 7. Numărul de utilizatori Internet înregistraţi (adrese IP) în Rmnânia, este de 33 utilizatori înregistraţi/1000 de locuitori la sfârşitul anului 2001, faţă de o medie de 145 în ţările CEE . 2.5.3. Oportunităţi 1. Ex_istenţa unui cadru internaţional, care susţine cultivarea potenţialului uman, cultural şi a deciziei politice în scopul valorificarii oportunităţilor oferite de trecerea la SI - bazată pe cunoaştere - şi la noua economie ; 2. Posibilitatea asigurării unei creşteri economice durabile, bazată pe noile tehnologii, prin realizarea de produse şi servicii cu valoare adăugată mare ; 3. Posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme internaţionale (cu prioritate UE) pentru proiecte care să asigure modernizarea administraţiei publice, accesul cetăţenilor la informaţia publică, dezvoltarea mediului de afaceri şi creşterea calităţii vieţii; 4. Posibilitatea încadrării în ritmurile de dezvoltare ale SI cerute de integrarea în UE, pe baza politicilor şi planurilor de acţiune adoptate ( eEurope2002,eEurope+,eEurope2005) ; 5. Creşterea accelerată a cererii de produse şi servicii în domeniul TIC, în întreaga lun1e. 2.5.4. Ameninţări
1. Piaţa forţei de munca 1n domeniul TIC, salariile mari în ţările dezvoltate, conduc la migraţia tinerilor specialişti spre aceste ţări ; 2. Numărul redus de politici de atragere a partenerilor şi investitorilor strategici, comparativ cu alte ţări europene, (cu capital, tehnologie, piaţă), care să permiă dezvoltarea în ţară a unor competenţe pentru realizarea de sisteme, produse-program complexe şi a dezvoltării infrastructurii informaţionale, pe baza unor tehnologii avansate ; 3. Decalajul tehnologic existent faţă de ţările dezvoltate în domeniul cercetării, inovării. În concluzie, prin strategia adoptată, trebuie să se învingă punctele slabe pe care Ron1ân ia le are în acest domeniu, comparativ cu alte ţări, şi să se fructifice oportunităţile existente. Ameninţările sunt acele elemente care ar putea fi evitate prin sporirea şi întărirea "punctelor tari" prezentate mai sus şi prin alegerea unei strategii adecvate. CAPITOLUL3 - - DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR, CA RAMURA ECONOMICA IN ROMANIA Tranziţia către Societatea Informaţională presupune dezvoltarea domeniului TIC, care capătă o perspectivă de importanţă vitală pentru dezvoltarea României. Pe baza unor cercetări privind evoluţia economiei în România în ultimii 150 ani, în 1995 s-a definit "paradoxul economiei româneşti". Acest paradox a rezultat din faptul că, deşi în perioadele ascendente ale ciclurilor economice, precum şi în perioadele descendente ale acestor cicluri, la nivel global şi European, România a avut ritmuri mai mari, respectiv mai mici, de dezvoltare, decalajul faţă de ţările dezvoltate a crescut. Acest decalaj, exprimat prin criterii de eficienţă, productivitate şi nivel de trai, are o explicaţie posibilă şi plauzibilă, în faptul că România, în momentele de răscruce ale evoluţiei nu s-a orientat spre realizarea de produse şi servicii de perspectivă, bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile pe piaţă. Perioada pe care o parcurgem, care marchează trecerea la Societatea Informaţională, definită ca societate a cunoaşterii, presupune realizarea unor opţiuni strategice privind realizarea de produse şi servicii, cerute de evoluţia societăţii moderne, bazate pe TIC, caracterizate de valoare adăugată mare şi consumuri reduse de materii prime şi energie. 3.1. Firmele şi producţia din domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor Numărul de societăţi TIC* 1997 1998 1999 2000 2001 Hardware 286 205 224 232 288 Software 2093 2955 3408 4025 4864 Aceast domeniu a trecut printr-un proces dificil de adaptare şi restructurare, care a evoluat satisfăcător spre acele zone ale pieţii în care suntem competitivi, ca de exemplu, industria de software. Tabelul de mai jos confirmă acestă evolut , ie: *societăţi care au depus bilanţurile contabile Sursa: Registrul Comerţului, Ministerul Finanţelor, aprilie 2002 Intre anii 1997 şi 200 I industria TIC din România a produs echipamente de calcul, transmisii date, telecomunicaţii, software şi servicii cu o rată de creştere pozitivă - care a atins 66% în anul 2001, fată de 1999 - ajungând la peste 2 mld. $ în 2001, confom1 tabelului de mai jos: Tabel: Producţia TIC în România (milioane $) 1997 1998 1999 2000 2001 Echipamente de calcul Echipan1ente de transn1isii date 225 198 218 400 460 Sen1iconductori 7 13 14 15 16 Echipamente de telecomunicaţii 407 510 440 515 570 Alte componente/subansamble 429 531 402 632 711 Echipamente de birotică 14 17 15 16 24 Aparate de măsură şi control 88 81 81 122 132 Software şi servicii informatice 50 60 100 150 200 Total 1220 1410 1270 1850 2119 Sursă: Ministerul Industriei şi Resurselor, 2001 O analiză a datelor din tabelul de mai sus, relevă o serie de aspecte specifice. Astfel, întreprinderile din domeniul hardware, care au cunoscut o cădere puternică după 1989, au devenit profitabile prin asamblarea locală de echipamente, in1portate în principal din surse asiatice. Calitatea producţiei, eficienţa procesului de asa1nblare, o proiectare inteligentă şi un management eficient au dus la realizarea unor echipamente de calcul şi transmisii date suficient de performante, care au fost realizate în Rmnânia. Multe firme TIC au primit certificat ISO 9001, pentru acest tip de activitate, producând cca. 50.000 PC-uri anual. Serviciile de configurare sisteme, vânzare de hardware, instalare, şcolarizare şi service sunt preluate de un număr de firme integratoare, din domeniul privat, care oferă aceste servicii inclusiv pentru produse software. Aceste firme au în jur de l 0-50 salariaţi şi cifre de afaceri ridicate, datorită faptului că respectivele societăţi prestează servicii şi pentru firme de succes pe piaţa internaţională. Firmele străine, din domeniu, au o prezenţă activă în România, având cca. 50% din piaţa de echipamente hardware, pe care le vând prin distribuitori sau asan1blori locali. Industria de software cunoaşte o dezvoltare deosebită, existând aproxi1nativ 4800 de fin11e cu acestă activitate declarată. Problemele cu care se confruntă sunt legate de cadrul legislativ, precum şi de migrarea personalului înalt calificat. Se estimează că în sectorul software şi servicii în informatică lucrau 15.000 angajaţi în 1999, 17.600 angajaţi în anul 2000 şi peste 25.000 în 2001. Efectivul de informaticieni din România este în continuă creştere fiind determinat de creşterea pieţei IT. Industria de software şi servicii informatice dispune de resurse umane de înaltă calificare, dar trebuie să suporte o rotaţie de personal de cca. 40% din efectiv, datorită emigrării masive a specialiştilor. Există un număr mic de mari societăţi de software, cu aproape 400 de salariaţi şi un număr mare de societăţi mici cu max. 10 salariaţi. În termeni procentuali, 76% din firme au mai puţin de 1O salariaţi, 14% au între 1O şi 50 de salariaţi, 8% au între 50 şi 100 de salariaţi şi numai 2% au peste 100 de salariaţi. Totuşi, această industrie a realizat din producţia de software şi servicii infonnatice aproximativ 150 mii.$ în 2000 şi peste 200 mil. $ în 2001. Necesitatea de a implementa In aplicaţii infonnatice legislaţia românească, folosirea limbii române în interfeţele cu utilizatorii, practicile administrative locale şi mediul de afaceri au dezvoltat această industrie şi pentru soluţii autohtone. Piaţa de software şi servicii infon11atice a fost în anul 2000 de 83 mil.$, comparativ cu 56 mil.$ în 1999, cu o creştere de 48% (în valori absolute 102 mii.$) în 2001. Activitatea miciilor societăţi se referă la dezvoltarea de software dedicat pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii, construirea şi încărcarea de baze de date cu un motor de căutare cunoscut şi interfeţe româneşti, vânzarea de software importat. In completare, firmele mari oferă servicii diversificate de consultanţă, modelare, dezvoltare, implementare, integrare, testare, reinginerie, întreţinere. Aceste finne dezvoltă aplicaţii şi instrumente bazate pe tehnologii web, aplicaţii de cmnerţ electronic, afaceri electronice, proiectare, dezvoltare pentru arhitecturi distribuite etc. Astfel, în aceste firme s-a concentrat segmentul majoritar al producţiei de software şi servicii TIC. Industria de software a cunoscut o creştere exponenţială şi datorită faptului că mari le corporaţii producătoare de software au folosit mâna de lucru ieftină şi profesional elevată din România, pentru dezvoltarea de software offshore. Toate marile companii internaţionale de software sunt reprezentate în ţară şi folosesc serviciile unor distribuitori sau dezvoltatori de produse pentru vânzarea şi irn . ple1nentarea în România de produse software. Acesta este un segment de piaţă care ocupă o parte semnificativă _ a forţei de muncă specializată în domeniul TIC. Totuşi, rămâne un potenţial de forţă de muncă superior calificată, care este capabil să dezvolte produse competitive şi de înaltă tehnicitate. Industria de software are o perspectivă certă de dezvoltare în România. 3.2. Piaţa în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor Piaţa de TIC în anul 200 I pentru România a fost de 2627 milioane euro şi este evaluată la 3078 milioane euro în 2002, cu o rată a creşterii de 17%, cu unnătoarea structură: Piaţa românească de TIC (Valoarea în mil.euro) Nr. PRODUS ANUL Crt. 1999 2000 2001 2002* 2003* 1 Echipamente de calcul Hardware Servere PC-uri şi staţii de lucru/alte asemănătoare 141 33 108 153 32 120 180 38 142 190 44 146 201 49 152 2 Echipamente de transmisii date Hardware LAN Hardware Alte echipamente pentru transmisii date 74 11 63 91 12 79 114 14 100 145 15 130 160 16 144 3 Software şi Servicii Produse Software Servicii informatice 58 28 30 76 34 42 90 42 48 105 50 55 121 56 65 4. Echipamente de telecomunicaţii (centrale PBX, echipainente de rutare, etc) 384 503 622 708 738 5. Echipamente terminale Seturi telefoane mobile Alte echipamente ten11inale 153 86 67 193 115 87 215 128 87 208 109 99 208 106 102 6. Servicii carrier 943 1188 1472 1816 2158 7. Servicii telefonice (incluzând servicii Internet şi on-line) Servicii de telefonie mobilă Servicii pentru linii închiriate şi comutare de date Servicii CATV 477 528 613 747 847 319 476 644 824 1030 19 26 34 43 55 128 158 181 202 226 Echipamente de birotică Copiatoare Alte echipainente birotică 50 17 33 45 15 30 48 16 32 51 17 34 55 17 38 TOTAL 1729 2158 2627 3078 3481 * Valori estimate Sursa: Electronic Year Book, European Information Technology Observatory EITO, 2002 In anul 2001, piaţa de calculatoare (hardware) a fost de 180 mil.Euro, cu o creştere de 17% faţă de anul 2000. Piaţa pentru software standard a fost evaluată la 42 rnil.Euro în 200 I, iar piaţa de servicii informatice la 48 1nil.Euro. Pentru anul 2002 se estimează o creştere de 14-15% pentru acest sector, respectiv la cca. 52 -55 rnil. Euro. 3.3. Estimarea evoluţiei pieţei Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor din România Piaţa de TIC în România trebuie evaluată în perspectiva a cel puţin 2-3ani, până în 2004-2005, pentru a defini orientările şi opţiunile strategice, asociate cu direcţiile de acţiune necesare pentru realizarea obiectivelor prioritare, legate de dezvoltarea acestui sector în ţară. În termeni generali, factorii determinanţi ce definesc piaţa sunt: 1. Cerintele (cererea), definite prin aşteptările consumatorilor de TIC, satisfăcute prin cumpărarea şi utilizarea de servicii şi produse. Cererile există în fiecare potenţial utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin educaţie şi prin alte metode specifice pieţei; 2. Competitia, a cărei existenţă conduce la scăderea preţurilor, creşterea calităţii produselor şi serviciilor şi implicit a satisfacţiei cetăţenilor; 3. Dimensiunea pietei, definită prin volumul vânzărilor 1 care se pot realiza, exprimat atât prin numărul de cumpărători, cât şi prin cantitatea sau frecvenţa în cumpărarea de bunuri şi servicii TIC pe o anumită perioadă. În evaluarea de ansamblu a pieţei TIC ca piaţă industrială, trebuie să fie avută în vedere proporţia diferitelor categorii de consumatori/utilizatori. In cadrul ţărilor dezvoltate aceasta este de: cca 25% pentru fiecare din domeniile industrial şi financiar-bancar (îtnpreună 50%), cca 17% pentru domeniile comerţ şi sector public (împreună 34%). În România, datele preliminare furnizate de INSE pentru 2001 aferente dotării tehnice şi numărului de utilizatori Internet din întreprinderile cu peste 50 de salariaţi sunt prezentate în continuare: 1) (Volumul vânzărilor= Nr. cumpărătorilor x Rata de cumpărare). Activitate Utilizatori Internet ( număr) Dotare la 31 decembrie 2001 (număr PC, servere, calculatoare personale) 1998 2001 1998 2001 Industrie-construcţii 3774 30502 57383 101159 Comert 1085 7427 9171 21753 Servicii 4989 20214 27534 50153 Asigurări şi bănci 1026 6034 29586 34620 (sursa: date preliminate INSE, 2001) Astfel, numărul de utilizatori Internet în cadrul întreprinderilor cu peste 50 de angajaţi a crescut de 6 ori, faţă de 1998, iar numărul de PC-uri, servere şi calculatoare a crescut, pentru aceeaşi categorie de întreprinderi, cu 70%, faţă de 1998. Utilizatorii Internet din cadrul întreprinderilor cu peste 50 de angajaţi sunt structuraţi după cum urmează: 48% în industrie şi construcţii, 12% în comerţ, 31% în industria de servicii, 9% în domeniul bancar şi de asigurări. Dotările cu calculatoare personale, servere sau PC-uri este structurată, (pentru întreprinderi cu peste 50 de angajaţi), pe domenii după cum urmează: 49% în industrie şi construcţii, 10% în comerţ, 24% în industria de servicii şi 17% în domeniul bancar şi de asigurări. O dezvoltare cu participare semnificativă la PIB a domeniului TIC nu poate fi concepută fără o penetrare pe piaţa externă, dominată de firmele localizate în ţările dezvoltate în prinipal, fapt ce impune ca stategie trei opţiuni: • cooperarea cu firmele prezente pe piaţa ext rnă, oferind acestora avantaje competitive în special prin valorificarea forţei de muncă cu pregătire superioară, cât mai bine plasată în ierarhia valorii adăugate la produsele şi serviciile folosind TIC; • ocuparea unor nişe ale pieţei externe, prin oferte atractive, în condiţiile asigurării unei infrastructuri de comunicaţii la nivelul celor existente în ţările dezvoltate; • concentrarea pe realizări în domenii care presupun valorificarea superioară a cunoştinţelor şi forţei intelectuale ("Knowledge - intensive fields"), care pot transforma aptitudinile intelectuale în valoare adăugată pentru produse şi servicii specifice societăţii informaţionale, cu obţinerea unui profit şi a unei poziţii favorabile pe plan internaţional (ca ţară exportatoare de "bunuri cultural-intensive"). Piaţa internă poate fi analizată cantitativ prin statisticile existente*, până în anul 200 I şi prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu prognozat pentru ţările vecine şi cele din UE, fie cu ritmuri de 2-3 ori mai mari. Volumul total al cheltuielilor în domeniu TIC în Europa Centrală şi de Est (ECE) în 2001 a fost de cca 9.153 mii. EURO, cu o creştere maximă în zona serviciilor de cca 19%. La acest indicator, se pot prevede următoarele niveluri şi ritn1uri pentru Ron1ânia: Cheltuieli TIC ca% din PIB în 2001 Cheltuieli TIC pe cap de locuitor (EURO) 2001 2002 2003 2004 Cu rată de creştere 20% 1,3 19 22,8 27,4 32,9 Cu rată de creştere 50% 1,3 19 28,5 42,75 64,12 Piaţa TIC din România este evaluată pentru anul 2001 (EITO-2002) la 2627 mii.Euro, iar piaţa serviciilor Internet în 2001, este evaluată la 37,2 mii. Euro, urmând să atingă 38 mii. Euro în 2002. In ipoteza unor ritmuri de 20% şi respectiv 50% creştere anuală se poate . . 20% 50% 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004 Adrese Internet înregistrate (Web site) 1,2 1,44 1,73 2,08 1,2 1,8 2,7 4,05 Utilizatori Internet înregistraţi (IP) 33 39,6 47,52 57,03 33 49,5 74,25 111,4 Calculatoare de tip PC 39 46,8 56,16 67,4 39 58,5 87,75 131,6 Linii telefonice 177 212,4 254,9 305,9 177 265,5 398,2 597,3 Telefoane mobile 162 194,4 233,3 279,96 162 243 364,5 546,8 ajunge la: I (nr. /1OOO locuitori) • Surse: IDC, Banca Mondială, ANISP, Studiul Roland Berger. În condiţiile creşterii anuale cu rata 50%, în 2004, România poate depăşi nivelul mediu pe ansamblul statelor CEE. .În valori absolute (mii de calculatoare de tip PC) piaţa românească poate depăşi pieţele ţărilor amintite cu menţiunea că acestea au un număr mai mic de locuitori: (mii PC) Ani Rată de creştere 2001 2002 2003 2004 20% 880 1056 1237,2 1485 50% 880 1056 1980 2970 La acest indicator (CAGR: 50%), în 2003, România depăşeşte ca dimensiune a pieţei nivelurile atinse de Republica Cehă şi Ungaria din anul 2002, cu un CAGR de 20%. Proiectele guvernamentale anunţate în 2001, asociate cu cadrul legal şi de reglementări prevăzut cu creşterea economică în domeniile mari consumatore de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finanţe-bănci, comerţ etc.) pot asigura ritmuri de recuperare a rămânerii în urmă a ţării în acest domeniu la cei mai mulţi indicatori. Cerinţele în domeniul B2B se preconizează a reprezenta cca. 95,6% din valoarea totală a pieţei de e-Business în ţările amintite, cu o rată de creştere anuală de cca 50%, depăşită însă de creşterea aplicaţiilor B2C ca ritm (cca. 170% în următorii trei ani), însă nu în valori absolute. In 2001, s-au realizat tranzacţii B2C în valoare de cca. 2 inil. EURO, faţă de 16 mil. EURO în Republica Cehă, 7,4 în Slovacia şi 8,6 în Ungaria. Se apreciază că domeniul comerţului electronic va reprezenta un segment important al pieţei interne şi externe, impunându-se măsuri şi acţiuni ferme de susţinere şi stimulare a domeniului. Dacă se consideră datele din Yearbook of World Electronic, ale Ministerului Industriei şi Resurselor din 2000 şi cu estimările pentru 2001, se pot evalua următoarele dimensiuni ale ofertei în domeniul TIC: Produse şi servicii TIC (mil. USD) Ani şi rate de creştere Produse şi servicii 2001 2002 2003 2004 20% 50% 20% 50% 20% 50% Echipamente de calcul 460 552 690 662,4 1035 794,9 1242 Componente active 16 19,2 24 23,4 28,8 28 34,56 Echipamente de telecomunicaţii 570 684 855 820,8 1282,5 984,9 1923,7 Componente şi subansamble 711 853,2 1066,5 1023,8 1605 1228,6 1867,4 Echipamente de birotică 24 28,8 36 34,56 54 41,5 81 Aparate de măsură şi control 132 396 198 475,2 297 570,2 445,5 Software şi servicii inforn1atice 200 240 300 288 450 345,6 675 TOTAL 2119 2773,2 3169,5 3328,2 4752,3 3993,7 6269,16 Considerând un ritm mediu anual de 50% şi pornind de la un volum al produselor şi serviciilor estimat în 2001 de 2119 mii. USD, se ajunge în 2004 la un total de 6269 mil. USD. La această dimensiune a pieţei interne (cca. 6300 mil. USD) ar trebui obţinut un volum la export de produse şi servicii, în special în domeniul aplicaţiilor şi software-ului, de minimum 3000 mil. USD (::::: 50%) , în vederea acoperirii eforturilor care se fac pentru dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, precum şi în domeniul educaţiei şi formării de specialişti pentru a fi Ia nivelul cerinţelor din UE. 3.4. Evaluarea potenţialului de export în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Cornunicaţiilor
Domeniul TIC va trebui susţinut să atingă ,parametrii de performanţă corespunzători unui volum de export ridicat. In notaţia de la 1 la 1 O, aceşti parametri au, pentru România, comparativ cu alte ţări din diferite zone geografice, următoarele valori*:
• lnternational Trade Center, Martie 2002, Bucharest, anexa 8 din volumul Information Technology - Country Profil Export Potential (Romănia)
Nr crt Ţara Parametrul = .... ( a o .... - " C " !J ' · = .. C . ! . J. = rl'.l. = "0 = - C!J .... rFJ ţ:) Q) Q) " o "' .. C . J . ;,< QÎ 1. Avansul tehnologic (capacitatea de C&D, inovare, marketing şi comercializare pentru C&D) 6 4 8 7 10 8 7 2. Mediul de afaceri (stabilitatea economică şi legislativă, transparenţa legislaţiei, infrastructura informaţională şi de comunicaţii 5 4 5 8 9 7 8 3. Dreptul de proprietate intelectuală (nivel de protecţie, sancţiuni) 4 2 5 9 9 8 7 4. Deschiderea pieţei (barierele non-tarif pentru produse şi servicii TIC din alte ţări) 8 8 5 6 7 5 7 5. Pregătirea/deschiderea pentru e-Business (legi privind semnatura digitală, certificarea şi autentificarea, securitatea informaţională) 4 3 5 8 10 5 5 6. Competitivitatea naţională în domeniul TIC (calitate, preţ, timp de livrare, imagine pe piaţă - brand image) 5 4 5 9 10 9 8 7. Avantaje naţionale specifice (cultură, creativitate, acces la capital, limbi străine folosite, acorduri cu OMC) 7 6 5 8 10 7 7 8. Indicele de clasificare după potenţialul de export 6 4 8 9 10 9 8
1-4 capacitate redusă
5-6 capacitate medie 7-1 O capacitate mare Se poate observa că principalii parametri care determină potenţialul de export sunt: 1. Avansul tehnologic , obţinut prin efort de Cercetare/Dezvoltare propriu sau în alianţe cu parteneri strategici (exemplul Rusiei, Koreeii, Mexicului, Finlandei); 2. Mediul de afaceri ( exemplul Finlandei, Koreeii, Mexicului) 3. Dreptul de propietate ( exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic) 4. Pregătirea pentru e-business (exemplu: Finlanda) 5. Competitivitatea naţională în TIC (exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic) 6. Avantaje naţionale specifice (exemplu: Finlanda, România, Koreea, Mexic).
CAPITOLUL4
ORIENTĂRI ŞI OPTIUNI STRATEGICE ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI DE COMUNICAŢII ÎN ROMÂNIA
Societatea Informaţională se bazează pe o abordare orientată către cetăţeni. Această abordare trebuie să asigure integrarea cunoaşterii şi experienţei cetăţenilor în acest proces, ca o forţă conducătoare către o nouă societate, bazată pe cunoaştere.
Societatea Informaţională este bazată pe partajarea informaţiei şi participarea în condiţii egale a tuturor componentelor societăţii, Guvern, sector privat şi societate civilă. Contribuţia acestor componente este vitală în eforturile de a permite tuturor cetăţenilor să beneficieze de serviciile Societăţii Informaţionale.
Definirea direcţiilor principale pentru strategia de dezvoltare a Societăţii Informaţionale are la bază unnătoarele cerinţe:
■ Asigurarea accesului la informaţii şi la cunoaştere Indivizii şi organizaţiile trebuie să beneficieze de accesul la informaţie şi la cunoaştere, cu precădere în domeniul public. Informaţia trebuie să fie uşor accesibilă. Statul trebuie să extindă oportunităţile de furnizare a informaţiilor pentru toţi, pnn crearea de conţinut digital. ■ Dezvoltarea capacităţii umane prin educaţie, instruire şi formare Cetăţenii trebuie să aibă acces la dobândirea noilor abilităţi în scopul de a participa activ la Societatea Informaţională şi să beneficieze pe deplin de posibilităţile pe care aceasta le oferă. Aceste abilităţi vor fi obţinute în şcoala primară, generală şi în liceu, în cadrul formării Ia locul de muncă, dar pot fi obţinute şi prin educaţie continuă şi la distanţă. ■ Dezvoltarea capacităţii naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniul TIC Politicile guverna1nentale trebuie să susţină întărirea capacităţii de CD şi inovare în domeniul TIC, pentru a pennite realizarea unor progrese semnificative pe plan naţional, ca şi creşterea capacităţii de integrare şi a competitivităţii pe plan internaţional în aceste domenii cu impact major în dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. ■ Crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, inclusiv cadrul legal, de reglementări şi politici generale Pentru a maximiza beneficiile sociale şi economice ale Societăţii Infonnaţionale, Statul trebuie să creeze un mediu de încredere, transparent şi un cadru legal şi de regle1nentare ne-discreţionar, care să încurajeze inovaţia tehnologică şi competiţia, şi astfel să încurajeze investiţiile necesare, în principal din partea sectorului privat, pentru dezvoltarea infrastructurii şi a noilor servicii. ■ Promovarea serviciului universal la un preţ accesibil O infrastructură dezvoltată în mod adecvat reprezintă o precondiţie pentru accesul sigur şi ieftin la informaţie, de către toate componentele societăţii. Imbunătăţirea conectivităţii prezintă o importanţă specială şi este atât responsabilitatea sectorului privat cât şi a sectorului public, între care se pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunităţilor locale. ■ Imbunătăţirea securităţii informaţiei la nivel global şi a reţelelor de comunicaţii
Societatea Infonnaţională presupune îmbunătăţirea potenţialului creativ al oamenilor şi a modului în care circulă informaţia. În acelaşi timp, siste1nele globale de comunicaţii şi de informare pot fi utilizate şi în scopuri incompatibile cu cele pentru care au fost dezvoltate. Este necesar ca Statul să acţioneze hotărât pentru a preveni utilizarea rău-intenţionată a resurselor informaţionale şi a tehnologiilor.
4.1 Obiective globale şi priorităţi Utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC) conduce la implicaţii profunde în viaţa social-economică şi la transformări fundamentale în modul de a realiza produsele şi serviciile, în comportamentul uman. Valorificarea superioară a acestor tehnologii poate asigura un progres economic-social ce caracterizează Societatea Informaţională, cu condiţia îndeplinirii unor obiective şi orientări de natură strategică şi prin politici adecvate stării societăţii în care trăim: 1. Consolidarea democraţiei şi a institiuţiilor statului de drept prin participarea cetăţenilor la viaţa politică şi facilitarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică, i1nbunătaţirea calităţii serviciilor publice şi modernizarea administraţiei publice ( e-govern1nent, e-administration) ; 2. Dezvoltarea economiei de piaţă şi trecerea progresivă la noua economie creşterea competitivităţii agenţilor economici şi crearea de noi locuri de muncă în sectoare de înaltă tehnologie prin dezvoltarea comerţului electronic, tele-lucrului , a unor noi 1netode de management a afacerilor, de management financiar şi a resurselor umane, integrarea capabilităţilor TIC în noi produse şi servicii , dezvoltarea sectorului TIC. 3. Creşterea calităţii vieţii prin utilizarea noilor tehnologii în domenii precum : protecţia socială, asistenţa medicală, educaţie, protecţia mediului şi monitorizarea dezastrelor, siguranţa transporturilor etc. şi pe această cale integrarea în structurile euro-atlantice şi în Societatea Informaţională Globală. 4. Consolidarea şi dezvoltarea unei ramuri a economiei naţionale care să asigure realizarea de produse şi servicii competitive pe piaţa internă şi externă, cerute de evoluţia lumii contemporane. O ramură a economiei bazată pe produse şi servicii care valorifică TIC pe piaţa internă şi, mai ales, la export, ar permite ocuparea resursei umane în activităţile caracterizate de eficienţă maximă, comparativ cu alte ramuri, prin faptul că produsele şi serviciile specifice SI conţin o cotă ridicată a valorii adăugate, asociată cu consumuri minime de resurse materiale şi de energie. O asem·enea opţiune corespunde previziunilor privind evoluţia societăţii umane în secolul XXI, fiind susţinută de experienţa ultimilor zece ani în ţări de dimensiuni n1ici, cun1 sunt Irlanda, Finlanda sau Israelul. In ulti1nii ani au intervenit schimbări importante în evoluţia societăţii, cu un in1pact n1ajor asupra modului în care gândim, muncim, interacţionăm, petrecem timpul liber şi în mod special, asupra modului în care realizăm lucrurile şi serviciile. Schimbările majore care au impus acest impact şi care vor marca evoluţia societăţii în perspectiva noului mileniu sunt legate în principal de globalizarea competiţiei şi a pieţelor şi de progresele obţinute în domeniul TIC. In acest context ce defineşte Societatea Informaţională, asistăm la i1npunerea cunoaşterii ca un factor critic, determinant, al creşterii economice şi al standardului de viaţă, fapt susţinut prin consens în declaraţiile din ultimii ani ai OECD şi WB. Cunoaşterea acumulată în lume poate fi transformată în bunuri şi servicii de către cei care au acces la această cunoaştere prin noile TIC. De la o diviziune a lumii în raport cu accesul la cunoaştere şi la utilizarea noilor TIC ("global digital divide") se poate ajunge prin strategii adecvate, elaborate la nivel naţional şi global, la noi oportunităţi oferite dezvoltării societăţii la nivel planetar ("global digital opportunity"), aşa cum se arată la "The Okinawa Summit of the G7/G8", în iulie 2000. Cunoscutul dicton "cunoaşterea este putere" devine o realitate în condiţiile Societăţii Infonnaţionale şi a globalizării. Globalizarea şi noile TIC impun realizarea produselor şi serviciilor la nivelul standardelor existente pe piaţa externă/globală, în special pe piaţa internă a UE, în care aceste standarde sunt la nivelul cel mai ridicat. 5. Realizarea produselor şi serviciilor inovative la acest nivel nu se poate asigura decât prin menţinerea şi dezvoltarea unei capacităţi de cercetare-dezvoltare inovare susţinută de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri şi servicii. Conştientizarea acestei stări impune elaborarea unei strategii a dezvoltării econorn_iei naţionale şi a unor sectoare viabile ale acesteia care să facă faţă c01npetiţiei pe piaţa internă şi externă, mai ales a UE. Având exe1nplul ţărilor amintite mai sus (Irlanda, Israel, Finlanda), România trebuie să facă o opţiune fundamentală pentru dezvoltarea unei ramuri a econom1e1 care să realizeze produse şi serv1c11 bazate pe TIC, cerute de Societatea Informaţională. 4.2 Opţiuni strategice pentru dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor Plecând de la poz1ţ1a actuală a României în statisticile privind Societatea Informaţională , realizate pentru ţările candidate la aderarea în UE, se impun opţiuni majore şi rapide, care să permită recuperarea rămânerilor în unnă şi obţinerea unei poziţii pe măsura potenţialului de care dispune ţara. 4.2.1.0pţiuni în domeniul hardware In domeniul hardware este greu de conceput o dezvoltare altfel decât alături de un investitor strategic (dispunând de capital pentru echipamente, tehnologii avansate, piaţă) care să fie motivat, în primul rând printr-o prezenţă semnificativă pe piaţa internă, departe de a fi saturată. În acest domeniu pot fi alese unele nişe pe piaţa internă sau la export, pentru produse care pot fi menţinute prin cercetare-dezvoltare inovare, la un nivel competitiv ridicat, pe durate medii-lungi. O altă opţiune în domeniul fabricaţiei ar fi aceea pentru o poziţie de furnizor pentru anumite componente şi subansamble, cu un nivel de competitivitate corespunzător, susţinut de asemenea prin activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare. În concluzie, pentru acest do1neniu, se poate continua fabricaţia de asamblare, cu componente şi subansainble de import, pentru cerinţele pieţei interne şi, eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, însă cu o poziţie satisfăcătoare de subfurnizor pentru anumite componente şi subansamble. 4.2.2. Opţiuni în domeniul software In domeniul software există un potenţial deosebit şi o perspectivă ce poate fi atinsă numai printr-o abordare realistă, pragmatică. Plecând şi de la evaluările unor experţi străini* asupra stării acestui domeniu, se pot recomanda câteva căi de urmat, ţinând cont de piaţă (internă, externă) şi tipul activităţii cerute pentru a satisface cererea (activităţi de tipul serviciilor şi activităţi mai complexe care urmăresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de aplicaţie). În acest cadru se pot defini patru opţiuni: A. Servicii la cerere pentru piaţa internă B. Produse-program complexe pentru piaţa internă C. Servicii la cerere pentru piaţa externă D. Produse-program complexe pentru export Pe baza acestor opţiuni se pot defini mai multe strategii, cu scenarii posibile de realizare: 1. O strategie orientată pe cererea pieţei interne, bazată pe opţiunile A şi B, care presupune înlăturarea unor bariere care se opun dezvoltării acestei orientări, cu1n ar fi: costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o pregătire corespunzătoare a specialiştilor implicaţi (analişti şi proiectanţi de aplicaţii şi sisteme complexe, alături de programatori-codificatori), inclusiv a n : ianagementului de proiect; preferinţa pentru software de import; pirateria şi di1nensiunea încă redusă a pieţei interne pentru produse program complexe; insuficienţa educare a consumatorilor în domeniul comerţului electronic; absenţa unor informaţii de piaţă suficiente şi seminificative, care să permită planificarea şi realizarea, mai ales de produse program complexe. 2. O strategie orientată pe export, bazată pe benefică şi pieţei interne, însă cu necesitatea opun şi dezvoltării acestei orientări, cum ar fi: opţiunile C şi D, care poate fi înlăturării unor bariere care se asigurarea unei infrastructuri informaţionale naţionale la nivelul ţărilor dezvoltate; asigurarea unor cercetări de piaţă şi a unor contacte cu parteneri externi; dezvoltarea pieţei interne la nivelul cerinţelor pieţei externe; susţinerea obţinerii unor profituri care să permită dezvoltarea mai rapidă, datorită intrării mai târziu pe piaţă (time-to-market întârziat faţă de cornpetitori); restructurarea pregătirii specialiştilor pentru activităţi presupuse de cele două opţiuni. Richard Heeks & Mihaiela Grundey: "România, Hardware and Software lndustry", 1998, IDPM-UK "Remania at the Cuting Edge of Information Technology", World Bank Groups, May 2000, Washington DC. Oportunităţi şi limitări în dezvoltarea economiei Internet în România. Roland Berger Strategy Consultants, Oct. 2000. În concluzie, pentru acest domeniu, se pot proiecta mai multe căi de unnat cu următoarea ordine de priorităţi: 1. Consolidarea elaborării de Servicii la cerere pentru piaţa internă pentru acele servicii care sunt competitive pe piaţa internă; 2. Trecerea la Export de servicii, în diferite formule, care să permită cunoaşterea pieţei şi acumularea de know-how; 3. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru piaţa internă, ceea ce presupune consolidarea firmelor româneşti pe piaţa internă şi asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialişti în domeniu (analişti şi proiectanţi de aplicaţii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităţilor CD şi de inovare, în special la nivelul agenţilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice 4. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru export, ceea ce presupune consolidarea firmelor româneşti pe piaţa externă şi asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialişti în domeniu (analişti şi proiectanţi de aplicaţii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităţilor CD şi de inovare , în special la nivelul agenţilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan internaţional, în special în nişe de piaţă care pot oferi avantaje competitive României; Se remarcă faptul că pentru primele trei căi prezentate (1,2,3), există o experienţă pozitivă în ţară, care trebuie stimulată şi generalizată, inclusiv prin crearea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice în domeniul software în marile oraşe şi centre universitare, pentru a valorifica şi stabiliza tânăra generaţie de specialişti, care se pot forma şi afirma în ţară. 4.3 Scenarii privind dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informaţiei şi Cornunicaţiilor
Pe ansamblul celor două domenii prezentate, fabricaţia de echipamente şi software, din punctul de vedere al strategiei şi politicii guvernamentale există mai multe scenarii de sprijin, cu tot atâtea căi de urmat:
Scenariul cu acţiuni "în forţă", de tipul economiilor centralizate;
Scenariul cu acţiuni de urmărire pasivă ("laisser faire") a evoluţiei dmneniilor considerate, care se poate numi al "statului minimal" (ca intervenţie);
Scenariul cu acţiuni promoţionale, de incurajare şi motivare prin mecanisme de piaţă a realizării obiectivelor urmărite, care se poate numi al "statului promoţional".
Calea scenariului "în forţă" este de neconceput în cadrul noii orientări a ţării, iar calea scenariului "statului minimal" ar însemna o desconsiderare a interesului naţional , România urmând a face ceea ce nu au făcut economiile cele mai liberale, în USA, Japonia, UK, care au sprijinit începând cu anii '50-'60 domeniul TIC prin progran1e speciale şi fonduri pentru cerecetarea-dezvoltarea universitară şi de firmă cu fonduri i1npresionante. Calea "statului minimal" ar însemna o rămânere în unnă inadimisibilă cu pierderea de timp la scară istorică. Se pune deci problema urmării unei căi a statului promoţional, care să valorifice la maximum ceea ce poate oferi statul şi piaţa într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Pentru a urn--ia această cale, trebuie să se plece de la o evaluare corectă / obiectivă a stării indicatorilor ce definesc SI şi să se asigure la nivelul factorilor con--ipetenţi (Guvern, Parlament, Asociaţii profesionale si patronale), intervent11 pro1noţionale pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei bazate pe TIC prin:
• asigurarea unei infrastructuri informaţionale naţionale la nivelul ţărilor dezvoltate • sti1nularea invesţiilor în domeniul TIC; • asigurarea pregătirii şi competenţelor cerute pentru opţiunile strategice din don--ieniul software-ului; • stin--iularea cercetării - dezvoltării pentru a susţine exportul în domeniul TIC şi cooperarea internaţională; • realizarea de studii de piaţă în domeniul TIC; • acţiuni promoţionale pe piaţa externă şi încurajarea producţiei destinate exportului; • asigurarea dreptului la proprietate intelectuală şi reducerea pirateriei software; • sprijinirea firmelor autohtone de produse şi servicu TIC şi încurajarea pa1·teneriatelor care să faciliteze transferul de tehnologie (know-how), inclusiv externalizarea anumitor servicii (outsourcing); • asigurarea restructurării şi privatizării :firmelor de stat din don--ieniul TIC şi crearea unor parcuri ştiinţifice şi tehonologice în domeniu; • asigurarea cadrului legal şi al reglementărilor cerute de utilizarea TIC şi de dezvoltarea SL În concluzie, se poate spune că trecerea de la "statul proprietar/autoritar" la "statul pro1noţional'' trebuie să se facă direct, evitând faza intermediară a "statului 1ninin--ial'\ care ar însemna pierderea unui timp preţios în consolidarea şi dezvoltarea unei ra1nuri a economiei care sa realizeze produse şi servicii competitive în condiţiile globalizării, cerute de Societatea Informaţională. În aceste condiţii, urmărind şi natura intervenţiilor protnoţionale prezentate n--iai sus, rezultă câteva orientări care, la rândul lor, generează acţiuni şi proiecte, cu responsabilităţi, resurse şi indicatori de urmărire şi evaluare, cu prioritate privind: - • dezvoltarea in.fi astructurii ieforrnaţionale într-un rit1n accelerat, însă asociat cu realizarea condiţiilor de valorificare a infrastructurii prin servicn cu valoare adăugată care să motiveze investiţiile, mai ales dacă sunt de stat sau cu garanţii guvernan--ientale; con1,pletarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de don,eniului TIC şi a i1npactului acestor tehnologii econo1nică; reglen1,entări specifice în dezvoltarea social- • stinn,tlarea cererii pe piaţa internă din partea agenţilor economici, sectorului public(prin cerere agregată) şi la nivel de fan--iilie/persoană, în paralel cu fncuraJarea exportului şi pătrunderii pe piaţa externă, inclusiv în parteneriat cu firme de prestigiu care dispun de capital, tehnologii avansate şi piaţă; • orientarea forn1,ării de specialişti pentru a permite in--iplicarea într-un tin--ip minin--i Ia realizarea de produse şi servicii specifice TIC, în partea superioară a ierarhiei valorii adăugate (fazele de specificare-concepţie-proiectare), scutind firmele rornâncşti de cheltuieli suplimentare şi pierdere de timp în raport cu competiţia, la livrarea de produse şi servicii pe piaţa internă şi la export. Pe acest fundal de sprijin şi condiţii favorabile promovării domeniului TIC, fin--i--iele pot adopta diferite s1:ra1:egii de dezvol1:are: 1. Realizarea de produse complexe, de un interes mai larg în utilizare, pe baza unor activităţi de cercetare-dezvoltare propru şi în cadrul unor proiecte costisitoare, însă cu o valoare adăugată n--iare; 2. Realizarea de produse şi servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, în urma analizei realizate în--ipreună cu aceştia; 3. Realizarea de produse prin generalizarea unor soluţii rezultate dintr-o experienţă anterioară, prin ceea ce s-ar nurni "servicii transfon--i--iate în produse", care satisfac o cerere curentă a unui client; 4. Realizarea şi dezvoltarea de aplicaţii pe baza unor tehnologii şi orientări noi, a unei inovări ce rezultă dintr-o cercetare proprie sau valorificată de la instituţii de cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici, dacă cercetarea dezvoltarea a fost susţinută de programe guvernatnentale (de exemplu progran--iul INFOSOC).
Pe baza obiectivelor globale specifice evoluţiei societăţii moderne către o societate infonnaţională ca societate bazată pe cunoaştere, precu1n şi a opţiunilor strategice posibile a fi adoptate în Ro1nânia, se poate trece la definirea şi selectarea unor obiective prioritare, specifice/adaptate ţării noastre, susţinute de direcţii de acţiune, cu responsabilităţi, ter1nene şi resurse necesare, cu un sistem adecvat de evaluare şi urmărire a obiectivelor propuse.
CAPITOLULS
OBIECTIVE PRIORITARE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
5.1 Consolidarea infrastructurii informaţionale naţionale şi a industriei TIC
Consolidarea infrastructurii informaţionale naţionale, va unnări cu prioritate dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii la nivelul cerinţelor actuale.
a) Furnizarea de servicii de comunicaţii pe scară largă Expansiunea economiei bazate pe cunoaştere are loc în contextul în care majoritatea ţărilor candidate la integrarea în UE nu au liberalizat încă sectorul de telecomunicaţii şi înaintea transpunerii şi implementării aquis-ului, nu numai pentru telecon1unicaţii, ci şi pentru alte sectoare. Există o nevoie primară de a asigura tuturor cetăţenilor posibilitatea serviciilor de comunicaţii accesibile, aşa încât, info excluderea să fie evitată. România trebuie să asigure tuturor cetăţenilor accesul la servicii de telecomunicaţii de bună calitate şi accesibile tuturor. Soluţia nu se va baza probabil numai pe reţele fixe, ci pe o varietate de tehnologii (fixe, mobile, cablu TV). Jn acest scop direcţiile de acţiune, pe termen scurt şi mediu sunt: Nr. crt. a. l a.2 a.3 a.4 a.5 a.6 a.7 a.8 Promovarea şi susţinerea unei pieţe Ministere de deschise şi concurenţiale pentru servicii resort, ANRC, ale societăţii informaţionale şi de Sector privat comunicaţii , care să poată asigura prestaţii de calitate la tarife avantajoase, coerente şi accesibile Dezvoltarea de tehnologii şi servicii noi Ministere de ale societăţii informaţionale resort, ANRC, Sector privat Accelerarea şi liberalizarea completă a Ministere de sectorului de telecomunicaţii resort, ANRC, Sector privat Dezvoltarea accelerată a reţelei publice MCTI,, de telefonie, prin asigurarea unui ritm ANRC, Sector anual de 500.000 noi abonaţi telefonici privat Asigurarea serviciului universal de MCTI, ANRC, telefonie, prin telefonizarea localităţiilor Sector privat cu o populaţie de peste 1OOO de locuitori Asigurarea disponibilităţii serviciilor MCTI, ANRC, telefonice de baza capabile să permită Sector privat accesul la Internet Infiinţarea de centre publice de acces la MCTI, MAP, resurse Internet şi multimedia, având în MEC, Sector vedere şi zonele mai puţin favorizate privat Infiinţarea reţelei naţionale de MAP, MCTI, infochioşcuri pentru a permite cetăţenilor Administraţia Acţiune continuă 2001-2007 2001-2003 2001-2004 2002-2004 2001-2004 2002-2004 2002-2004 care nu posedă la domiciliu calculator cu conexiune Internet, accesul la resursele de informaţii şi servicii ale ad1ninistraţiei publice locală, Sector privat b) Dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii TIC Opţiunea pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei în d01neniul TIC trebuie să se bazeze pe avantajul concurenţial specific acestei ramuri pornind de la o realitate exprimată prin: 1. Dezvoltarea sectorului IT din România care să fie competitiv pe piaţa externă. Se va pune accent pe dezvoltarea de produse complexe şi inovative, cu valoare adăugată mare; 2. Alinierea pieţei interne la evoluţiile şi exigenţele pieţelor externe; 3. Posibilitatea dotării cu factori de ordin general sau specializaţi care să asigure cmnpetitivitatea ramurii (infrastructuri, resurse umane cu specializări diferite, tehnologii noi, know-how, management de proiect, cercetare- dezvoltare inovare etc.). În perspectiva pe termen mediu, consolidarea poziţiei României, ca partener credibil şi recunoscut pe o piaţă extrem de competitivă cum este cea din domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii de înaltă performanţă, depinde de capacitatea de realizare a unor progrese tehnologice semnificative în acest domeniu. În acest sens se impune dezvoltarea şi concentrarea potenţialului şi a infrastructurii de cercetare existente în domeniu, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, în vederea realizării de tehnologii, sisteme, instrumente, echipamente şi servicii competitive, care să facă faţă cerinţelor pe piaţa internă şi internaţională. Nr. crt. Acţiune ' •••· ' i Respo11salHld t: ':: (J]ijQrdo l:î ; tbr Perioada b.1 Restructurarea întreprinderilor cu capital de stat din domeniul TIC ş1 dezvoltarea de întreprinderi noi MIR MCTI, APAPS, MIMMC 2001 - 2004 b.2 Crearea parcurilor ştiinţifice ŞI tehnologice ş1 a incubatoarelor de afaceri /parcuri industriale MCTI, MIR, MAP, MFP, MEC, MDP,Sectorul privat 2001 - 2004 b.3 Elaborarea de politici de realizare a proiectelor la nivel naţional, pentru a dezvolta industria naţională de TIC GPTI, Ministere de resort 2002 - 2003 b.4 Sti1nularea implementării sistemului de management al calităţii specifice secorului TIC MCTI, MIR, MIMMC, Sector privat 2002-2005 b.5 Elaborarea politicilor fiscale şi a legislaţiei pentru susţinerea dezvoltării sectorului TIC MCTI, MFP 2001 - 2004 b.6 Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiţii prioritare din domeniul TIC sau cu componente TIC pentru care se va urmări atragerea de investitori semnificativi MDP, MCTI, MAP, MEC 2002-2004 b.7 Stin.ularea realizării de parteneriate strategice pentru proiecte naţionale în dorneniul SI MCTI, MAP, Agenţia Română pentru Investitori Străini 2001 - 2004 b.8 Restructurarea pregătirii resurselor u1nane din domeniul TIC la toate nivelurile. MEC,MCTI 2002-2004 Dezvoltarea activităţilor de CD şi de inovare în domeniul TIC Nr. crt. Acţiune Responsabil / Coordonator Perioada b.9 Dezvoltarea programelor CDI naţionale care susţin dezvoltarea Societăţii Informaţionale MEC, MCTI 2002 - 2004 b.10 Dezvoltarea centrelor de cercetare perfonnane, a centrelor virtuale, a reţelelor de cercetare şi a celor de servicii ştiinţifice şi tehnologice, din domeniul TIC MEC, MCTI 2002 - 2004 b.11 Stimularea activităţilor CD proprii aleagenţilor economici din domeniul TIC MEC, MCTI, MIR 2002 -2004 b.12 Dezvoltarea capacităţii de difuzare, aplicare şi utilizare a tehnologiilor infonnaţionale evoluate la agenţii econon11c1 MEC, MCTI 2002-2004 b.13 Dezvoltarea parteneriatelor şi a colaborării ştiinţifice şi tehnologice pe plan internaţional în domeniul TIC; participarea la programele internaţionale CDI specifice dorneniului TIC (PCVI/ICT, colaborări bilaterale, etc) MEC, MCTI 2002 -2004 5.2. Asigurarea accesului pe scară largă la serviciile Internet c) Asigurarea accesului rapid şi ieftin la Internet In contextul Societăţii Informaţionale, cetăţenii, instituţiile private sau de stat, organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale trebuie să aibă acces la reţele de comunicaţii moderne şi la servicii disponibile prin aceste reţele. Strategia pentru trecerea la noua economie şi implementarea Societăţii Informaţionale are în vederea introducerea noilor tehnologii TIC şi crearea cadrului legislativ, care să încurajeze competiţia şi să aibă ca efect reducerea preţurilor, creşterea vitezei de acces la serviciile Internet şi aplicaţii multimedia. Nr. crt c. l Crearea unui cadru concurenţial pentru fumizarea serviciilor de acces la Internet care să ducă la reduceri se1nnificative de preţuri MCTI, ANRC, Sector privat 2001-2004 c.2 Introducerea şi asigurarea competiţiei în reţelele locale de acces MCTI, ANRC, Sector privat 2002-2004 c.3 Dezvoltarea infrastructurii de con1unicaţii de date, voce şi imagini la mare viteză, ca suport pentru realizarea Societăţii Informaţionale MCTI, ANRC, Operatori publici de servicii de transport de date, Furnizori de conţinut informaţional şi servicii Internet, Asociaţiile profesionale 2002-2007 c.4 Realizarea de proiecte pilot în zonele izolate geografic pentru a asigura accesul la informaţie MCTI, MAP, MFP, MEC 2002 - 2007 c.5 Creşterea performanţelor tehnice a produselor româneşti şi asigurarea securităţii sistemelor de comunicaţii de date MCTI, MIR, Furnizori de conţinut informaţional . . .. ŞI serv1cn Internet, Asociaţiile 2002-2007 profesionale c.6 Realizarea unui proiect experi1nentare 1Pv6 pilot de MCTI, MEC, Sector privat 2002-2004 c.7 Crearea unui cadru concurenţial pentru fumizarea de linii închiriate care să ducă la reduceri semnificative de preţuri MCTI, Operatorii publici de servicii de transport de date, ANRC 2002-2004 c.8 Introducerea serviciilor de televiziune digitală, incluzând capabilităţi de Internet MCTI, ANRC, Sectorul privat 2002 - 2010 c.9 Promovarea interoperabilităţii şi standardizării infrastructurii de transport de infonnaţii MCTI, ANRC, privat MAP Sector 2002 - 2004 c.10 Dezvoltarea reţelelor alternative de con1unicatii - interconectarea lor pentru transmisii de date Ministere de resort, Sector privat 2001 - 2007 d) Dezvoltarea reţelelor de mare viteză pentru cercetare şi educaţie Obiectivul primordial pentru dezvoltarea reţelelor pentru cercetare şi educaţie constă în realizarea unei infrastructuri performante de comunicaţii de date care să permită participarea unui număr mare de specialişti din institute de cercetare şi studenţi din universităţi, la schimbul internaţional de informaţii, la dezvoltarea de aplicaţii şi servicii noi, programe noi de cercetare în concordanţă cu Prograinele Uniunii Europene. Se va pune accent pe utilizarea noilor tehnologii pentru comunicaţii de date care să asigure calitatea accesului la servicii electronice şi să răspundă cerinţelor de trafic constant pentru aplicaţii de tip multimedia. Nr. Acţiu11.e                     crt                                           d.1 Lansarea de programe de cercetare, vizând tehnologiile Societăţii            Info rmaţionale d.2 Participarea la reţelele de cercetare, laboratoare/echipe virtuale, institute virtuale MEC, MCTI, , MAP MEC, MCTI 2001 - 2004 2002 - 2004 d.3 Realizarea de reţele metropolitane pe MEC, MCTI, fibră optică în marile oraşe, pentru MAP conectarea institutelor de cercetare şi Academia învăţmânt superior la reţeaua naţională Română, de cercetare-dezvoltare, învăţământ şi Sector privat mediul academic d.4 Realizarea infrastructurii de MEC, MCTI, 2002-2007 2002-2007 comunicaţii necesare pentru creşterea perfonnanţelor reţelei naţionale de cercetare-dezvoltare şi educaţie şi conectarea acesteia la reţelele europene de acelaşi profil MAP, Academia Română, Sector privat d.5 Cresterea performanţelor Reţelei naţionale de cercetare -dezvoltare şi educaţie pentru realizarea de echipe virtuale (GRID) MEC 2002 - 2004 d.6 Subprogram de suport tehnologic pentru activităţi de înaltă tehnologie în IMM-uri MIMMC, MEC 2002 - 2004 d.7 Crearea unei reţele de laboratoare de cercetare în domeniul TIC MEC, Sector privat 2002 - 2004 d.8 I nfi inţarea de centre virtuale de suport tehnologic pentru IMM-uri, accesibile prin Inten1et MEC, MIMMC, MCTI, Sector privat 2002 - 2004 d.9 Crearea unei baze de date a cercetării ro1nâneşti MEC 2002-2003 d.10 Promovarea introducerii TI în instituţii publice, instituţii de educaţie, cercetare şi cultură MEC, MCTI, MCC, MAP, Administraţia locală 2002 - 2007 d.11 Crearea reţelelor de campus universitar, capabile de comunicare n1ulti1nedia şi integrarea unei reţele de ca1npus ro1nâneşti performante în cainpusul virtual european MEC 2002-2007 d.12 Crearea reţelei informatice naţionale educaţionale a ad1ninistraţiei publice, capabilă de comunicare multimedia MCTI, MAP, MAP 2002-2005 5.3 Educarea şi pregătirea resurselor umane pentru Societatea Informaţională e) Educaţia şi instruirea tineretului pentru Societatea Informaţională Unul dintre obiectivele cele mai importante îl constituie conectarea tutun şcolilor la Internet. Toate clasele din şcoli trebuie să aibă acces la Internet , să exis un număr suficient de mare de calculatoare multimedia, conexiuni de mare viteză software adecvat. Nr. crt. Acţiune e.1 Introducerea sistemului de educaţie asistată de calculator in învătământul preuniversitar şi conectarea la standarde educaţionale moderne bazate pe TI Asigurarea accesului tuturor profesorilor şi elevilor din toate şcolile la resursele TI prin dotarea cu laboratoare informatizate la cheie, dotate cu calculatoare, server local, echipamente de comunicatie şi Internet , software educaţional bazat pe multimedia Dotarea liceelor din România în pri1na parte a anului 2003 MEC, MCTI, Sectorul privat 2002 - 2010 e.2 Asigurarea disponibilităţii serviciilor şi a resurselor educaţionale pe Internet, precu1n şi a platformelor e learning pentru profesori, elevi şi părinţi (de exemplu: accesul copiilor defavorizaţi, accesul la patrimoniul cultural digitizat, materiale didactice 1nultin1edia în mai n1ulte limbi, selectarea celor 1nai bune practici) MEC, MCTI, Sectorul privat 2002 - 2004 e.3 Participarea la programele Uniunii Europene referitoare la educaţie, instruire, cultură şi Societatea Infonnaţională MEC, MCTI, Sectorul privat 2003 - 2007 e.4 Instruirea tuturor cadrelor didactice şi adaptarea programelor şcolare pentru profesori, în scopul utilizării noilor tehnologii TIC pentru dezvoltarea metodelor de predare inovatoare şi practice MEC, Sectorul privat 2002 - 2007 e.5 Adaptarea programelor şcolare prin integrarea noilor metode de învăţare bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Normarea modului în care se foloseşte tehnologia informaţiei în invăţământ MEC 2002 - 2004 e.6 Realizarea proiectelor pilot, a schi1nburilor de practici şi coordonarea eforturilor de cercetare prin participarea la programele Uniunii Europene privind SI şi educaţia MEC, MCTI, MIE, Sectorul privat 2002 - 2007 e.7 Stimularea dezvoltării de aplicaţii şi 1nateriale educaţionale electronice pentru învăţământul preuniversitar. Crearea unei pieţe a produselor educaţionale electronice. Încurajarea concursurilor de creaţie între elevi MEC 2002 - 2010 e.8 Introducerea n1anagementului inforn1atizat la nivel naţional în siste1nul educaţional. Dotarea elevilor cu "s1nart-carduri" şi realizarea schi1nbului automat de informaţii între instituţiile care le acordă facilităţi (MEC, SNCFR, MI) MEC 2002 -2007 e.9 Asigurarea accesului tinerilor funcţionari publici la resurse educationale pe Internet şi la platfonne de e-learning MAP, INA 2002-2005 e.10 Dezvoltarea culturii manageriale în răndul conducătorilor IMM şi angajaţilor acestora cu privire la utilizarea tehnologiei informaţiei ca instrument de promovare a afacerilor MIMMC 2002-2006 f) Munca în economia bazată pe cunoaştere Populaţia activă trebuie să acumuleze cunoştinţe de tehnologia informaţiei pentru a se adapta schimbărilor ce apar în cerinţele de forţă de muncă. Acţiune Dezvoltarea posibilităţii de a dobândi cunoştinţe în d01neniul tehnologiei informaţiei prin sistemul de învăţare continuă MEC, Sectorul privat 2002 - 2010 2002 - 2010 MMSS, Sectorul privat Asigurarea condiţiilor pentru perfecţionarea organizării muncii prin munca la distanţă, munca în regim de program redus, cu acordul partenerilor sociali f.3
2002 -
2010
MMSS, Sectorul privat
Creşterea semnificativă a numărului centrelor de instruire şi a cursurilor în don1eniul IT
f.2
f. 1
Nr.
crt.
Se vor iniţia acţiuni largi pentru a asigura permanent cursuri de TI pentru forţa de muncă, acordând o atenţie deosebită recalificării şomerilor. Eforturile pentru calificarea forţei de muncă trebuie să fie combinate cu un cadru de condiţii de modernizare a organizării muncii, în special pentru încurajarea „muncii la distanţă".
f.4 Pr0111ovarea unei reţele de centre de învăţare şi instruire pentru instruirea şi de formare continuă a absolvenţilor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţilor MEC, MMSS, Sectorul privat 2002 - 2010 f.5 Crearea de puncte de acces la Internet în locuri publice şi/sau înfiinţarea la nivelul comunităţilor a centrelor multifuncţionale şi multimedia, prin care să se asigure accesul la Internet şi la facilităţile necesare lucrului cu calculatorul MAP, MCTI, Sectorul privat 2002 - 2010
g) Crearea condiţiilor pentru utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice Societăţii Informaţionale Utilizarea pe scară largă a TIC conduce la eliminarea distanţelor; poate distribui mai echitabil resursele cunoaşterii şi poate genera noi servicii pentru cetăţenii cu nevoi speciale, într-o modalitate pro-activă şi mult mai flexibilă. Accesibilitatea la informaţie şi servicii on-line este o precondiţie pentru asigurarea trecerii la o Societate Informaţională deschisă tuturor. Este de asemenea necesară obţinerea mai multor informaţii în ceea ce priveşte „info-excluderea", pe baza colectării de date, a tendinţelor de111ografice, a situaţiei socio-economice, precum şi a drepturilor persoanelor cu invalidităţi şi a accesului acestora la tehnologii de asistenţă. Nr. Acţiune Perioada                     crt.                                           g.1 Întreprinderea de acţiuni vizând MCTI, MIE, adoptarea standardelor de MAP, accesibilitate a produselor de Sectorul privat, tehnologia informaţiei ("Design for Organisme de all"), în special pentru îmbunătăţirea standardizare gradului de utilizare a forţei de muncă şi integrarea socială a persoanelor handicapate sau cu nevoi speciale 2002- 2010 g.2 Revizuirea legislaţiei şi a standardelor MCTI, MIE, MJ, 2003 - relevante, în scopul de a se asigura MAP, Organisme conformitatea cu principiul de standardizare 2004          ac cesibilităţii g.3 Adoptarea liniilor directoare privind MCTI, MAP, 2002 - website-urile publice din cadrul MIP 2003 Iniţiativei de Accesibilitate la Web (WAI - Web Accesibility Initiative) g.4 Asigurarea înfiinţării şi conectării în MCTI, MEC, 2002 - reţea a centrelor naţionale de excelenţă MAP, MIMMC, 2004 de tip "Design for all" Sectorul privat 5.4 Stimularea realizării şi utilizării serviciilor specifice Societăţii Informaţionale h) Accelerarea comerţului electronic In România, reforma economică, creşterea investiţiilor străine, dezvoltarea rapidă a pieţelor orientate către Europa, precum şi puternicele interconexiuni cu companiile din UE, oferă oportunităţi de modernizare şi avansare rapidă în special în domeniul tranzacţiilor electronice. Dezvoltarea infrastructurii şi a asigurării accesului la mijloacele de comunicaţie la preţuri acceptabile, cât şi politicile de susţinere a IMM pot duce la o dezvoltare rapidă şi la creşterea semnificativă a cererii. Pentru accelerarea comerţului electronic sunt necesare câteva condiţii adecvate: utilizarea siste1nelor de plată securizate, o bună logistică de distribuţie, aplicarea semnăturii electronice, creşterea încrederii agenţilor economici ş1 a consumatorilor în acest nou tip de comerţ. Se va urmări crearea tuturor acestor condiţii pentru a atinge nivelul de dezvoltare corespunzător al comerţului electronic. Nr. crt. h. l Definitivarea şi adoptarea cadrului de MCTI, MAP, 2001-2003 reglementări şi a cadrului instituţional specific comerţului electronic in alte ministere de resort, Sectorul concordanţă cu acquis-ul comunitar şi cu reglementările UE ( Semnătura privat electronică, comerţul electronic..) h.2 Propunerea de facilităţi pentru încurajarea investiţiilor agentilor economici în n1ijloaceTIC şi adoptarea comerţului electronic MCTI, MFP, Sectorul privat 2002-2007 h.3 Organizarea de acţiuni de promovare a comerţului electronic; sprijinirea IMM pentru construirea şi întretinerea unui MCTI, MIMMC, Sector privat 2001-2004 portal ( site web) pentru promovarea economiei digitale ( e-business, e-con11nerce) h.4 Extinderea şi perfecţionarea sistemului de plăţi electronice în sistemul financiar-bancar MFP, Asociaţia Naţională a Băncilor, MCTI 2002-2007 h.5 Stabilirea cadrului de reglementări pentru prevenire fraudelor şi a MCTI, MI, MJ, OPC, Sectorul 2002-2004 accesului neautoriozat la informaţii privat h.6 Utilizarea comerţului electronic în MCTI, MFP, 2001 - proiect achiziţiile publice celalate pilot ministere şi instituţii din administraţia publică 2002 - 2004 generalizare h.7 Continuarea susţinerii la nivel guven1an1ental a proiectelor pilot de comerţ electronic şi a generalizării acestora ( Piaţa virtuală, e-achiziţii publice, Reţeaua Naţinală de Servicii Informatizate, soluţie B2B pentru servicii vamale, Cyber Center, etc) GPTI 2001( proiecte pilot) 2002-2005 ( generalizare) h.8 Realizarea, la nivelul unor comunităţi locale de până la 20000 de locuitori, de proiecte pilot pentru introducerea Cărţii Electronice de Identitate, care conţine şi semnătura digitală MAP,MCTI, MI, MSF, MMSS, CNASS, Administraţia locală 2002-2004 h.9 Introducerea la nivel naţional a Cărţii Electronice de Identitate MAP, MCTI, MI, MSF, MMSS, CNASS, Administraţia locală 2002-2007 h.10 Stimularea !MM-urilor pentru realizarea de pagini Web în scopul prezentării activităţilor şi a produselor pron1ovate la export MIMMC 2002-2006 i) Guvernarea electronică, acces electronic la serviciile publice "e-Government" reprezintă oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Asigurarea disponibilităţii informaţiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână este una dintre priorităţile Guvernului Ron1âniei. "Site"-urile ministeriale vor facilita accesul direct la informaţii publice sau la angajaţii diferitelor departamente. Oferirea de servicii publice în format electronic reprezintă o alternativă mai eficientă şi mai ieftină, care permite Guvernului să fie mai aproape de cetăţeni şi să-şi adapteze serviciile conform cerinţelor acestora. Strategia de trecere la "e-government" include o combinaţie a următoarelor ele111ente: • Încurajarea competiţiei pe piaţa de telecomunicaţii; • Reforma şi modernizarea administraţiei centrale şi locale prin metodele tehnologiei informaţiei şi prin aplicarea strategiei sectoriale "e-Ad1ninistraţie" şi a principiilor de e-business.Realizarea achiziţiilor publice în forn1at electronic; • Atragerea investiţiilor în domeniul "e-govemn1ent" ş1 pro1novarea parteneriatului public-privat. e-Government este alcătuit din patru mari componente: I. interacţiunea dintre Guvern/Administraţie şi Cetăţean ( G2C) II. interacţiunea dintre Guvern/Administraţie şi mediul de afaceri( G2B) III. interacţiunea dintre Guvern/Administraţie şi angajaţii acestora (G2E) IV. interacţiunea dintre diferite instituţii ale Guvernului şi Administraţiei Publice (G2G). Pentru a funcţiona eficient, "guvernarea electronică" necesită o infrastructură de comunicaţii adecvată, precum şi asigurarea securităţii necesare furnizării de servicii publice în fonnat electronic. Eficacitatea "guvernării electronice" va fi determinată de încrederea cetăţenilor şi a mediului de afaceri în utilizarea Tehnologiei Informaţiei. "e-Govermnent" se bazează pe interoperabilitatea dintre sisteme şi eficientizarea costurilor datorită reutilizării componentelor şi practicilor. În luna februarie 2001, Comunitatea Europeană a propus o listă de 12 servicii publice ce trebuie să fie incluse în serviciile oferite cetăţenilor prm intennediul 1nijloacelor electronice. Furnizarea acestor serv1c11 în format electronic se poate face pe diferite niveluri de co1nplexitate: Nivelul 1 - Informare: furnizarea informaţiilor despre serviciile publice; Nivelul 2 - Interacţiune uni-direcţională: descărcarea de formulare de pe Internet; Nivelul 3 - Interacţiune bi-direcţională: procesarea formelor, inclusiv autentificare; Nivelul 4 - Tranzacţii: transmiterea informaţiilor, luarea deciziilor şi a livrării (inclusiv efectuarea plăţilor prin mijloace electronice). I) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei şi cetăţeni (G2C) e-Government oferă o alternativă cetăţenilor la modul clasic de interacţiune, în sensul că aceştia pot alege unde şi când să acceseze serviciile publice care le sunt destinate. Cetăţenii doresc ca în procesul de interacţiune electronică cu Guvernul, uşurinţa şi adaptabilitatea serviciilor publice să fie însoţite de protecţia datelor cu caracter personal. Ei doresc să poată avea încredere în noua manieră de a interacţiona cu Administraţia. Lista serviciilor publice de bază propuse de către Comunitatea Europeană pentru a face parte din serviciile oferite prin intermediul mijloacelor electronice, în cadrul "e-government", este următoarea: • taxele pe venit : declaraţie, notificare; • servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul oficiilor de n1uncă; • contribuţii la securitatea socială (facilităţi acordate şomerilor, deduceri pentru copii, costuri medicale, burse pentru studenţi); • docun1ente personale (paşaport şi licenţe pentru conducătorii auto); • înmatricularea maşinilor; • cereri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie; • declaraţii către poliţie; • biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor, instrumentelor de căutare); • registrele de stare civilă; • înscriere Ia universităţi/facultăţi; • anunţarea schi1nbării de domiciliu; • servicii legate de sănătate (sfaturi interactive referitoare la disponibilitatea serviciilor în diferite spitale, programări la vizita medicală); Interacţiunea dintre Guvern şi cetăţean are loc atât la nivel central, cât şi local şi necesită realizarea interacţiunii electronice dintre cetăţean şi instituţiile guvernamentale centrale şi locale . Pentru eficientizarea interacţiunii dintre cetăţean ş1 administraţia publică locală, a fost aprobată prin HG 1007/4.10.2001, strategia "e-Administraţie" privind informatizarea administraţiei publice, care este parte a componentei "G2C" din "e goven11nent". Strategia e-Administraţie are ca obiective principale : • creşterea eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale ; • informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetăţenii fapt ce i1nplică integrarea serviciilor prestate de administraţia publică ; • asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii informaţionale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice . şi are în componenţa sa următoarele acţiuni principale : • realizarea reţelei naţionale a administraţiei publice ; • realizarea reţelei extranet a administraţiilor publice locale ; • realizarea de portaluri de informare pentru cetăţeni ; • realizarea de portaluri de servicii pentru cetăţeni ; • integrarea registrelor de stare civilă ; • realizarea registrului de proprietate ; • introducerea cărţii electronice de identitate(I.D. card) ; • introducerea semnăturii digitale ; • n1anagen1entul fluxului de documente; • instruirea funcţionarilor publici. Acţiunile cuprinse în strategia e-Administraţie sunt prezentate în fonnă detaliată în Anexa 1. II) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei (G2G) "e-Governn1ent" presupune utilizarea unui standard pentru schimbul de informaţii, prin intermediul căruia utilizatorii pot crea şi partaja docmnente ce rulează pe orice reţea locală sau extinsă, ajutând instituţiile guvernamentale să integreze aplicaţiile caracterizate de o mare diversitate tehnologică. Pentru in1ple1nentarea cu succes a "e-government" este necesară definirea unei arhitecturi coerente de aplicaţii şi a unui set pre-definit de servicii generice şi instrmnente pentru dezvoltarea, implementarea şi administrarea ulterioară a aplicaţiilor. Această arhitectură trebuie actualizată pentru a asigura corespondenţa cu cerinţele utilizatorilor şi cu noile tehnologii care apar. Trecerea la accesibilitatea serviciilor publice prin Internet şi tehnologia Web necesită introducerea unor tehnologii noi precum smart-cardurile, semnătura digitală şi certificatele electronice, formulare electronice etc. Pentru a face acest lucru posibil, este necesară o infrastructură sigură şi modernă pentru efectuarea de tranzacţii electronice. III). Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei şi angajaţii acestora (G2E) În calitate de angajator, Guvernul îşi va îmbunătăţi eficienţa managementului intern, va putea reduce costurile administrative şi va putea determina apariţia unei noi culturi "e-government" prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea şi tranzacţiile pe care le are cu angajaţii săi, funcţionarii publici. Fiecare instituţie guverna111entală va realiza în cadrul portalului său o componentă "internă", dedicată doar angajaţilor acestora. Această componentă va conţine informaţii referitoare la statutul, atribuţiile, structura şi , forma de organizare a fiecărei instituţii guven1an1entale. Fiecare funcţionar public va putea accesa informaţii despre fişa postului său, condiţiile aferente, precum şi posibilităţile de dezvoltare a carierei profesionale. Prin intermediul acestei componente se va realiza şi instruirea continuă, în format electronic, a angajaţilor din instituţiile guvernamentale. IV) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei şi mediul de afaceri (G2B) Pentru realizarea interacţiunii electronice dintre Guvern şi mediul de afaceri, Comunitatea Europeană a propus un set de servicii publice de bază, care trebuie să fie oferite mediului de afecri şi prin intermediul mijloacelor electronice. Aceste servicii publice de bază sunt: • Contribuţia socială a angajaţilor; • Taxe ale intreprinderilor: declaraţie, notificare; • TVA: declarare, notificare; • • În111atricularea unei noi întreprinderi; • Transrn iterea de date către oficiile de statistică; • Declaraţii vamale; • Pennise legate de n1ediu; • Achiziţii publice ("e-procurement"); Furnizarea în format electronic a serviciilor publice mai sus menţionate se va face conform cadrului pe patru nivele propus de către Comunitatea Europeană. Pentru atingerea obiectivelor 1nai sus menţionate şi imple1nentarea celor patru con1ponente ale e-government, este necesară realizarea următoarelor acţiuni: Nr. crt. i.1 Realizarea infrastructurii necesare pentru informatizarea administraţiei publice: realizarea reţelei extranet guverna1nentale care să interconecteze organismele administraţiei centrale şi locale, cu asigurarea interoperabilităţii reţelelor judeţene cu reţeaua unică a administraţiei centrale MAP, MCTI, SGG, Sector privat 2003 (adm.centrală) 2002-2003 ( reţeaua naţională) i.2 Realizarea de portaluri de informaţii Ia nivelul administraţiei centrale, susţinute prin acţiuni de creare prealabilă a arhivelor şi bazelor de MAP, MJ, MCTI, MEC,celelalte 2002 (Portalul Legal Unic, date relevante pentru cetăţeni şi agenţi economici şi de reglementări privind modul de creare şi exploatare a portalurilor administraţiei centrale.Un prim portal va fi cel al reglementărilor juridice ministere Portalul educaţional . SEI) i.3 Dezvoltarea sistemului de Web-site- uri interactive la nivelul ad1ninistraţiei centrale MAP, MCTI, celelalte n1inistere 2002 - 2004 i.4 Realizarea de portaluri de servicii : pentru cetăţeni şi pentru agenţii econo1nici ,bazate pe semnătura electronică şi carduri electronice de identificare a utilizatorilor MAP, MFP, MMSS, MCTI, celelalte ministere 2002 - 2004 i.5 l111ple1nentarea unui sistem de "Ghişee electronice de informare" în spaţii publice furnizând informaţii privind: legislatia, manifestarile culturale locale, starea mediului , etc. -proiect pilot -extinderea în toate localităţile cu peste 20.000 de locuitori MCTI, MAP, Asociaţii profesionale 2001 - 2007 2001 2002 - 2007 i.6 Informatizarea servicilor administraţiilor publice locale şi conectarea acestora la reţelele regionale MAP, administraţia publică locală 2002-2004 i.7 Integrarea registrelor de stare civilă: servicii de certificare, crearea şi adn1inistrarea indexului înregistrărilor de stare civilă, crearea serviciului de notificare a evenimentelor de stare civilă MAP, administraţia publică locală 2002-2004 i.8 Crearea şi administrarea Registrelor de Proprietate şi a serviciilor aferente către cetăţeni, agenţi economici, tehnicieni, specialişti, finanţişti şi notari prin schimburi interactive de date între registrele de proprietate şi administraţiile locale (municipialităţi) MAP, MFP, administraţia publică locală 2003-2004 i.9 Asigurarea coerenţei informaţionale a registrelor de interes naţional (unicitatea codificării şi a identificării entităţilor componente, a canalelor de colectare şi actualizare a informaţiei, definirea interconexiunilor informaţionale şi a modurilor de validare a acestora, reguli unitare de acces şi securitate ) MCTI, MAP, MI, MFP, MJ, Oficiul Naţional de Cadastru, celelalte ministere 2002 - 2004 i.1 O Promovarea semnăturii digitale în serviciile administraţiei publice MAP, MCTI, celelalte 2002 - 2003 ministere, administraţia locală i.11 Experimentarea şi generalizarea cărţii electronice de identitate (ID card) MAP, administraţia locală 2003 - 2004 i.12 Introducerea managementului infonnatizat al documentelor în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale Uudeţe şi oraşe mari) şi integrarea acestor sisteme MAP, celelalte ministere, administraţia locală din mari judeţe şi .. mun1c1p11 2002 - 2007 i.13 Pregătirea, lansarea şi extinderea sistemului de achiziţii publice electronice (e-procurement) MCTI 2001 - 2004 i.14 Instruirea funcţionarilor publici pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii inclusiv prin forme de instruire la distanţă MAP, MCTI, administraţia publică, laboratoare de instruire 2002 - 2004 i.15 Asigurarea pentru structurile administraţiei publice a numărului opti1n de specialişti în tehnologia informaţiei , conform standardelor europene MAP Celelalte ministere Ad1ninistraţia publică locală 2002-2004 i.16 Organizarea de cursuri de specializare pentru 1nanagerii de infrastructura TIC, personalul de înregistrare a documentelor şi personalul de la ghişeele de lucru cu publicul MAP, MCTI, MIMMC, Sector privat 2002 - 2004 i.17 Elaborarea cadrului legislativ pentru concesionarea organizării şi accesării bazelor de date publice MCTI, MJ, MAP, MI 2003 - 2004 i.18 Continuarea susţinerii la nivel guveniamental a proiectelor de e- govenunent , cu respectarea recomandărilor UE GPTI, MCTI, Ministere de resort 2001( proiecte pilot) 2004-2005 ( generalizare) i.19 Identificarea şi evaluarea site-urilor web şi a interfeţelor electronice existente la nivelul instituţiilor guverna1nentale MCTI, MAP, MIP 2002-2003 i.20 Definirea ŞI adoptarea UnUI standard de construire a interfeţelor electronice cu publicul, existente la nivelul instituţiilor guvernamentale MCTI, MAP, MIP, 2002-2003 i.21 Crearea unui portal guvernamental MCTI, DAIS, 2002-2004 central care să permită interacţiunea cu instituţiile guvernamentale MAP i.22 Definirea unui standard de interoperabilitate pentru schi1nbul de informaţii între instituţiile publice MCTI, MAP, MIP, MI 2002-2003 i.23 Proiectarea şi implementarea de sisten1e informatice pentru asigurarea celor 12 servicii publice de bază în format electronic pentru cetăţeni MCTI, MAP, MI 2002-2005 i.24 Proiectarea şi implementarea de sisten1e informatice pentru asigurarea celor 8 servicii publice de bază în fonnat electronic pentru mediul de afaceri MCTI, MFP, 2002-2005 i.25 In1plen1entarea de centre de apel MCTI, MAP, MIP 2003-2005 j) Servicii medicale bazate pe TIC Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor on-line în vederea creşterii disponibilităţii informaţiilor de calitate despre sănătate printre cetăţeni va duce la creşterea ponderii medicinei preventive, reducând substanţial pe termen lung costurile sociale şi administrative ale diagnosticării şi tratamentului. Mai mult, medicina preventivă impune, ca atât cetăţenii, cât şi profesioniştii din domeniu, să aibă acces la informaţii medicale de calitate, uşor disponibile prin Internet. Prin urmare, principalele criterii de calitate pentru dezvoltarea site-urilor web naţionale vor trebui adaptate pentru noi implementări de site-uri cu informaţie medicală. Nr. crt. Acţiune j.1 Infonnatizarea sistemului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate MSF, CNAS, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2002-2006 j.2 Informatizarea domeniului sanitar, a Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi a unităţilor direct subordonate acestuia MSF 2002-2006 j.3 Realizarea reţelei Extranet a instituţiilor sanitare prin acces la reţelele de mare viteză : conectarea spitalelor şi clinicilor universitare, conectarea spitalelor de urgenţă din municipii, conectarea celorlalte spitale şi MSF, CNAS, instituţii sanitare, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2002-2006 2003 2002 - policlinici orăşeneşti, - conectarea centrelor comunale de sănătate 2004 2000 - 2007 j.4 Dezvoltarea unor noi servicii de sănătate asistate de calculator; folosirea cartelelelor inteligente în asistenţa medicală MSF, Instituţii sanitare, sectorul privat, unităţi de cercetare, 2001-2004 C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. j.5 Realizarea indexului serviciilor medicale şi a furnizorilor de servicii ( spitale, policlinici, laboratoare, servicii de urgentă, farmacii, medici de familie, etc.) MSF, Instituţii sanitare, sectorul privat, unităţi de cercetare, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2001-2004 j.6 Dezvoltarea de web-site-uri cu informaţii de medicină preventivă şi educaţie sanitară, cu respectarea criteriilor de calitate stabilite de UE şi integrarea în circuitul internaţional MSF, CNAS, instituţii sanitare, unităţi de cercetare, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2002-2004 k) Stimularea creării şi diseminării informaţiilor şi cunoştinţelor cu mijloace electronice Pentru România, preluarea noilor tehnologii IT în mediile şi instituţiile culturale (biblioteci, rnuzee, arhive de patrimoniu cultural) în vederea creării de conţinut nou, transpunerea în format electronic a informaţiei şi a materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masă şi dezvoltarea noilor servicii au o importanţă deosebită. Mai 1nult, disponibilitatea serviciilor de informare de înaltă calitate oferite de operatorii publici şi privaţi, vor permite tuturor cetăţenilor să fie bine informaţi despre oportunităţile de piaţă, despre dezvoltările culturale locale, naţionale sau europene, sau despre evenimetele artistice. Industria de conţinut poate beneficia direct de această bogăţie, transformând-o în valoare economică, în acelaşi timp cu generarea unor n1ultiple beneficii, contribuid direct la integrarea României în circuitul de valori culturale europene şi internaţionale. Rornânia va asigura aceste cerinţe prin: îmbunătăţirea şi extinderea accesului la informaţiile din sectorul public, creşterea producţiei de conţinut într-un mediu multicultural, creşterea dinamicii pieţei de conţinut digital, cu respectrea reglementărilor privind protecţia dreptului de autor. Nr. crt. k.1 Digitizarea colecţiilor de fonduri culturale din biblioteci, arhive, muzee şi asigurarea accesului larg la acestea: -conectarea Bibliotecilor Universitare la reţeaua Internet de mare viteză; MCC, MEC, Academia Română, Sectorul privat 2002 - 2006 -realizarea de pagmi web pentru biblioteci, muzee, teatre şi alte unităţi de cultură; -conectarea bibliotecilor ş1 muzeelor din municipii la reţeaua Internet; -conectarea celorlalte biblioteci ş1 111uzee -conectarea teatrelor şi a celorlalte unităţi de cultură k.2 Intensificarea cooperării dintre instituţiile educativ-culturale şi industria de conţinut MC, MEC, MCTI, Asociaţii profesionale 2002 - 2006 k.3 Dezvoltarea şi generalizarea proiectelor pilot guvernamentale destinate diseminării informaţiei culturale şi facilitarea accesului la cultură şi instituţiile culturale MCC, MCTI 2001 - 2006 k.4 Crearea unei culturi a informaţiei prin conştientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor Societăţii Informaţionale MCC, MEC, MCTI, Academia Română 2001 - 2004 l) Sisteme inteligente de transport Siste1nul inteligent de transport începe să fie recunoscut ca o nouă opţiune pentru operarea şi managementul reţelelor de transport. Implementarea sistemului inteligent de transport şi a serviciilor pentru toate tipurile de transport va contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea eficienţei şi siguranţei traficului, ca şi a' protecţiei mediului înconjurător. Ro111ânia admite faptul că sistemele inteligente de transport pot fi luate în considerare numai alături de modernizarea infrastructurilor existente sau de crearea unei noi infrastructuri, dar nu ca o etapă separată. Dezvoltarea unor planuri şi strategii naţionale realiste, pe termen lung, pentru implementarea serviciilor inteligente de transport va fi avută în vedere în perspectivă. Acţiuni avute în vedere: ■ analiza traficului pe principalele artere de circulaţie, ■ siste111.e de informare în timp real asupra traficului, ■ eliberarea automată a certificatelor de transport, ■ introducerea sistemului hărţilor GPS, ■ utilizarea tehnologiei GIS în transporturi. m) Controlul mediului înconjurător (Mediul înconjurător on-line) Una dintre cele mai importante acţiuni pe plan mondial o reprezintă protecţia mediului înconjurător. Standardele scăzute privind obligaţiile anterioare, precum şi absenţa protecţiei mediului înconjurător vor necesita strategii ferme pe termen lung. Pe de altă parte, integrarea ţării noastre în UE presupune implementarea şi respectarea legislaţiei UE privind protecţia mediului înconjurător. Ţările candidate şi UE ratifică în prezent o serie de acorduri privind participarea acestora la European Environment Agency (EEA) şi la European Environment Infonnation and Observatory Network (EIONET). Calitatea de membru în EEA este benefică atât pentru ţările candidate, cât şi pentru ţările membre UE. România recunoaşte importanţa dezvoltării reţelei on-line EIONET pentru monitorizarea şi acun1ularea datelor despre n1ediu. În baza Legii 622 din 07 noiembrie 2001, pentru ratificarea actului final al negocierilor dintre Guvernul României şi Comunitatea Europeană de adoptare a Acordului privind participarea României la Agenţia Europeană de mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi obsevare a mediului (EIONET) adoptat la Brussels la 9 oct01nbrie 2000, România participă cu drepturi depline la Agenţia europeană de mediu şi la Reţeaua Europeană de informare şi observare a mediului (EIONET), în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) numărul 1210/90, modificată prin regulamentul Consiliului (CEE) numărul 933/99 şi este asociată la Activităţile Comitetului ştiinţific al Agenţiei Europene de mediu, până când România va deveni membră a Uniunii Europene. 5.5. Securizarea reţelelor, antifrauda TIC şi promovarea cartelelor inteligente n) securizarea reţelelor de calculatoare Trebuie avute în vedere cu prioritate două aspecte legate de securitatea reţelelor: I. integritatea reţelelor: disponibilitatea acestora; 2. caracterul privat: dreptul individual de a controla, informaţiile referitoare la propria persoană, care pot fi precum şi accesul la aceste date. influenţa şi gestiona memorate şi stocate, Modelul de securitate presupune măsuri legate de securitate fizică şi măsuri legate de securitatea logică a sistemului: • securitatea fizică, sau nivelul exterior al modelului de securitate şi care presupune: salvările pe copii de rezervă a datelor, siguranţa păstrării suporţilor de salvare, protejarea echipamentelor informatice la furt, prevenirea accesului la echipan1ente a personalului neautorizat etc; • securitatea logică, sau nivelul care asigură controlul accesului la resursele ş1 serviciile sistemului, presupune: • securitatea accesului: la sistem, la cont, drepturile de acces; • securitatea serviciilor: controlul şi drepturile. Cerinţele de securitate ale reţelelor au la bază analiza vulnerabilităţilor, evaluarea ameninţărilor şi analiza riscurilor. Definirea politicii de securitate va răspunde la următoarele întrebări": l. Care sunt ameninţările ce trebuiesc eliminate şi care se pot tolera? 2. Care sunt resursele ce trebuiesc protejate şi la ce nivel? 3. Cu ce miloace poate fi implementată securitatea? 4. Care este preţul măsurilor de securitate care poate fi acceptat? o) Planificarea securităţii sistemelor de telecomunicaţii Asigurarea securităţii unui sistem presupune ansamblul măsurilor tehnice ş1 non tehnice 1nenite să dezvolte managementul şi administrarea sistemelor informatice. Planificarea securităţii sistemelor de telecomunicaţii presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Planificarea cerinţelor de securitate: confidenţialitatea, integritatea datelor, disponibilitatea, controlul şi auditul; personalizarea acestei planificări în funcţie de domeniul strict de aplicabilitate: în mediul bancar, sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, diplomatic, guvernamental sau universitar. b) Evidenţierea riscurilor este pasul preliminar în proiectarea arhitecturii securităţii sistemelor. c) Analiza raportului cost - beneficii, prin care se asociază fiecărui risc identificat, un cost în cazul producerii şi un cost al măsurilor luate pentru prevenirea sa. d) Stabilirea politiciilor de securitate: definirea politicii generale, standarde şi recomandări. p) Comerţ electronic şi cartele inteligente
Securitatea sistemelor informatice va fi privită sub cele trei aspecte de baza:
1. confidenţialitatea - care se referă la protecţia infonnaţiilor faţă de pătrunderea neautorizată în reţea; 2. integritatea - care se referă la păstrarea conţinutului exact şi complet al datelor; 3. accesibilitatea - care se referă la accesul utilizatorilor la informaţii şi servicii de importanţă vitală. Elaborarea de soluţii care să asigure securizarea în mediul Internet, va avea în vedere urn1ătoarele c01nponente: • securitatea conexiunii reţelei VPN la reţeaua Internet prin criptare şi tunelare; • securizarea peri1netrului prin firewall-uri; • securizarea monitorizării prin detecţia intruşilor, scanare perimetru; • identificarea prin autentificare şi certificare digitală • 1nanagementul securităţii, prin elaborarea unor politici eficiente de securitate.
Un alt aspect i1nportant care va fi perfecţionat este modul de abordare al infracţiunilor de tipul fraudelor electronice în legătură cu semnatura electronică, cartelele inteligente, hackingul, răspândirea de viruşi informatici, comerţul electronic, protecţia datelor personale, pirateria informatică etc.
În vederea creşterii încrederii populaţiei în utilizarea serviciilor informatice, România va acorda o mare atenţie asigurării securităţii aplicaţiilor in reţele, prin utilizarea cartelelor inteligente, atât în sectorul public, cât şi privat.
Nr. crt Acţiune Responsabil/ Coordonator Perioada Evaluarea securităţii sistemelor informatice la nivel de instituţie, la nivel naţional, sau re ional
p.1 Promovarea auditării sistemelor informatice, care să conţină: definirea profilurilor de securitate - analize la atac ŞI penetrare din exterior analize de securitate din interior MCTI, MAP, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare 2002 -201O Acţiuni antifraudă pentru prevenirea electronice şi combatarea criminalităţii p.2 Implementarea politicilor de securizare împotriva atacurilor de tip hacker cracker şi prevederea de măsuri de restaurare a sistemului informatic afectat; măsuri legislative pentru sancţionarea şi pedepsirea criminalităţii electronice de tip hacker cracker. MCTI, MI, MJ 2002 - 2010 p.3 Dezvoltarea de programe antivirus specializate pentru contracararea ŞI prevenirea atacurilor cu viruşi asupra reţelelor de calculatoare, portal de securitate informatică. Institute de cercetare, Industria de software 2002 - 2010 p.4 Promovarea de măsuri pentru combaterea criminalităţii electronice MCTI, MJ, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare 2002 - 2010 p.5 In1plementarea de programe combatere a atacurilor în reţelele telecomunicaţii mobile şi fixe. de de MCTI, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare, Sectorul privat 2002 -2010 p.6 Securizarea siste1nelor de plăţi electronice: asigurarea vitezei, caracterului privat ş1 confidenţial, descentralizarea şi internaţionalizarea acestora: - transferul electronic de fonduri - banii electronici - "e-cash" MCTI, MFP, Sector bancar 2002-2010 p.7 Promovarea cartelelor inteligente "smart MSF,CNAS, 2002-2006 card" pentru securizarea accesului MCTI, MFP, electronic la serv1cn medicale, la plăţi Asociaţia electronice, acces mobil Internet, Naţională a serv1c11 de transport public, telefoane Băncilor
publice p.8 Promovarea cărţilor electronice de MSF,CNAS, 2002-2006 identitate, tip "smart card", ca element MCTI, MFP, de autentificare ŞI acces la servicii Asociaţia publice (ex.: serviciile administraţiei Naţională a publice, servicii de asigurări sociale) Băncilor p.9 Promovarea cardurilor pentru plata electronică a salariilor funcţionarilor publici ŞI încasarea electronică a in1.pozitelor şi taxelor MCTI, MFP, MMSS 2001-2004 Conceptul modern al politicilor de securitate informatică p.10 Elaborarea de analize privind tipurile de atacuri la securitatea sistemelor informatice; clasificarea tipurilor de atacuri; adoptarea de măsuri pentru evitarea, contracararea efectelor şi înlăturarea consecinţe lor datorate diferitelor tipuri de atacuri MCTI, INSSE, MI, Sectorul privat 2002 - 2010 p.11 Determinarea gradului de vulnerabilitate a reţelelor, evaluarea ameninţărilor la securitatea sistemului ŞI dezvoltarea mijloacelor de protecţie MCTI, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare 2002 - 2010 p.12 Promovarea unui management modern al riscurilor de securitate pentru reţele IT&C şi recuperarea din dezastre MCTI, sector privat 2002 - 2010 p.13 Realizarea de programe pentru in1.plen1.entarea politicilor de securitate la nivel local, regional şi naţional Institute de cercetare , Sectorul privat 2002 - 2010 p.14 Introducerea tehnologiilor de securizare Şl criptare în administraţia publică centrală şi locală MCTI, MAP, Prefecturi, Primării 2002 - 2010 p.15 Promovarea ŞI susţinerea securităţii serviciilor Internet: protocoale, arhitectura securităţii, securitatea serviciilor, servere de autentificare, securitatea poştei electronice, securitatea www MCTI, Sector privat 2002 - 2010 p.16 Dezvoltarea de sisten1.e de securizare la MCTI, MAP, 2002 - 2010 nivel de comunicaţii pnn criptarea Instituţii din datelor care circulă în reţelele locale ŞI Sistemul reţeaua naţională, precum ŞI accesul la Naţional de noduri pe bază de liste de acces Apărare,
sector privat p.17 Elaborare ŞI adpatarea unor politici de securitate a sistemelor privind accesul la sistemele infonnatice MCTI, MI, MJ, Sector privat 2002 - 2010 p.18 Dezvoltarea de parteneriate cu organismele şi institutiile internaţionale implicate în pevenirea Şl combaterea evenimentelor de fraudă şi criminalitate informatică MCTI, MI, MJ, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare 2002 - 2010 p.19 Elaborarea de politici de securitate pentru reţelele marilor companii private ŞI publice în scopul preven1n1 scurgerilor de informaţii personale: .. de as1gur - an, operatori de companu telefonie fixă ŞI mobilă, operatori TV, furnizori Internet etc. MCTI, MIR, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare, Sector privat 2002 - 2010 p.20 Reglementarea regimului de securitate al arhivelor electronice MCTI, MI, MJ 2002 - 2010 p.21 Dezvoltarea programelor educaţionale de pregătire a specialiştilor în domeniul securizării sistemelor informatice MCTI, MEC, MAP, Sectorul privat 2002 - 2010
CAPITOLUL6
CADRUL LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL
6.1 Cadrul legal
Un obiectiv i1nportant al Strategiei este transpunerea şi implementarea Aquis-ului corn unitar referitor la Societatea Informaţională. De asemenea se vor adopta toate reglementările necesare dezvoltării pieţei de TIC şi încurajării iniţiativei private în do1neniu.
Până în prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat progrese în in1plementarea aquis ului c01nunitar. Astfel, s-au elaborat şi aprobat un număr de acte normative, care reprezintă transpunerea directivelor şi deciziilor, care trebuie implementate. România a acceptat Protocolul nr. 4 la Acordul general pentru comerţul cu servicii, prin care se adoptă liberalizarea serviciilor şi reţelelor de telecomunicaţii, inclusiv un calendar de implementare pentru acest proces. Există un număr mare de servicii care sunt deja liberalizate, cum ar fi transmisiunile de date şi furnizarea de servicii Internet, serviciile cu valoare adăugată, telefonia mobilă celulară, instalarea şi operarea reţelelor de cabloviziune etc. Ultimele restricţii, cu privire la telefonia vocală şi la furnizarea de circuite închiriate vor fi ridicate începând cu O1 ianuarie 2003, moment în care se va consemna liberalizarea completă a pieţei serviciilor şi reţelelor de telecomunicaţii.
În anii 2001-2002 s-au adoptat o serie de acte normative menite să liberalizeze şi să in1pulsioneze dezvoltarea unui sector TIC robust şi eficient, cât şi pentru dezvoltarea serviciilor specifice SI în beneficiul cetăţenilor. S-a urmărit realizarea unnătoarelor obiective:
1. Reglen1entarea, dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de comunicaţii : • OG 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor; • OG 527/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora; • Legea nr. 527/2002 privind aprobarea OG 34/2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora; • OG 18/2002 privind funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă. 2. Dezvoltarea comerţului electronic conform: • Legea nr. 455/18.07.2001 privind semnătura electronică , bazată pe Directiva 1199/93/EC; • Nonnele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică; • Legea nr. 365/2002- privind comerţul electronic, bazată pe Directivele 90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC şi 2000/31/EC; • Normele metodologice pentru aplicarea legii comerţului electronic.
În elaborarea acestor acte normative s-a urmărit concordanţa cu Directivele Europene din domeniul Societăţii Informaţionale. S-au stabilit standarde, s-au clarificat conceptele de produse şi servicii, furnizori şi clienţi, procese de achiziţie în contextul Societăţii Informaţionale, şi s-a abordat problematica protecţiei datelor personale şi a protecţiei consumatorului, facilitându-se introducerea şi utilizarea semnaturii electronice şi dezvoltarea comerţului electronic. De asemenea, s-a ţinut cont de condiţiile de securitate ale tuturor proceselor şi sistemelor implicate.
Se va încuraja şi se va susţine crearea unui cod de conduită în comerţul electronic. Acest cod trebuie armonizat cu iniţiativele europene din domeniu pentru a contribui la creşterea încrederii cetăţenilor şi mediului de afaceri în utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.
3. Servicii pentru cetăţeni şi mediul de afaceri Pentru dezvoltarea şi generalizarea unor aplicaţii care să contribuie la perfecţionarea şi simplificarea relaţiilor cetăţenilor şi agenţilor economici cu administraţia publică, s-au eleborat următoarele legi: • Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea O.G. nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice; • Legea nr. 291/2002 pentru aprobarea OG nr. 24/2002 privind încasarea pnn m ij Ioace electronice a impozitelor şi taxelor locale; • OG69/2002 privind regimul juridic al cărţilor electronice de identitate; • Nonnele m.etodologice pentru aplicarea OG69/2002 (proiect) 4. Crearea unei Societăţi Informaţionale mai sigure. Noile tehnologii informatice au propriile vulnerabilităţi, cu consecinţe economice şi sociale importante. În concordanţă cu iniţiativele europene, se impune adoptarea unor măsuri compatibile de combatere a infracţiunilor digitale. S-au adoptat următoarele acte nonnative: • Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. În elaborarea acestei legi s au avut în vedere prevederile directivelor europene 95/46/EC şi 97/66/EC. • Legea nr.676/2001 privind prelucrerea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor. S-au reglementat probleme ca: interceptarea mesajelor transmise, regimul jurnalelor (înregistrarea traficului Inten1et), gradul de anonimat al accesului on-line. Pentru asigurarea securităţii sistemelor şi serviciilor specifice societăţii informaţionale, se află în faza de proiect Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, care implementează convenţia cu privire la criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, în noiembrie 2001 . ln perspectivă se va aborda şi problematica conţinutului cu caracter nelegal. În acest sens se are în vedere elaborarea unor acte normative care să trateze aceste aspecte şi să le reglementeze în conformitate cu prevederile Consiliului Europei. Securitatea îmbracă două aspecte importante: securitatea informaţiei şi securitatea infrastructurii. Se au în vedere un set de standarde şi proceduri de audit a securităţii sistemelor, precum şi un portal care să permită raportarea incidentelor cu privire la securitatea sisten1elor infonnatice. Ca şi în cazul cmnerţului electronic, măsurile legislative trebuiesc însoţite de măsuri non-legislative, incluzând încurajarea cooperării între consumatori, principalii jucători din sector şi organismele statului în sensul sporirii securităţii, încurajarea cercetării pentru reducerea vulnerabilităţilor sistemelor. 5. Asigurarea accesului la Internet a persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi. În conformitate cu iniţiativele europene (proiectul WAI-DA al Con1isiei Europene), sunt în curs de elaborare norme care să contribuie la îmbunătăţirea accesului persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu handicap la Internet. S-au avut în vedere următoarele: standarde ce definesc structura, design-ul şi conţinutul paginilor web ce facilitează accesul Internet pentru categoriile respective; standarde pentru dispozitivele periferice asociate; standarde privind ergonomia aplicaţiilor; procesul de audit asociat; încurajarea dezvoltării unei culturi de tip "acces pentru toţi". 6. Dezvoltarea altor servicii specifice societăţii informaţionale, între care: elaborarea de standarde privind învăţământul la distanţă; reglen1entarea regin1ului cărţiilor electronice de identitate în direcţia utilizării acestora pentru accesul la serviciile în slujba cetăţeanului prestate de administraţia locală şi centrală, precum şi pentru asigurările sociale, votul electronic; reglementarea regimului smart-cardurilor pentru efectuarea plăţilor electronice etc sprijinirea dezvoltării unui cod de conduită pentru furnizorii de servicii Internet; dezvoltarea unor regle1nentări tehnice pentru aplicaţiile e-Govermnent, care să respecte standardele şi reglementările internaţionale ( ISO, UE, ETSI etc.) privind arhitectura şi interconectarea sistemelor, schimbul de informaţii; elaborarea cadrului legal şi de reglementare a regimului plăţilor electronice şi a banilor electronici. 7. Restructurarea şi stimularea investiţiilor în sectorul TIC, prin: • Decizia guven1ului privind strategia de privatizare a companiilor TIC din portofoliul APAPS, la care statul e proprietar. Privatizarea acestor companii va avea loc prin vânzarea părţilor companiilor deţinute de stat exclusiv investitorilor strategici, care au ca obiect principal de activitateTIC; • Cumpărătorii, ca şi succesorii lor, trebuie să păstreze desfăşurarea de activităţi TIC cel putin 5 ani; • Realizarea cadrului legal pentru privatizarea companiilor de stat şi stabilirea unei strategii coerente de privatizare şi a pedepselor pentru nedesfăşurarea de activităţi TIC ca activităţi principale.
In plus, atât societăţile de TIC, cât şi alte societăţi din categoria IMM beneficiază de o serie de facilităţi privind scutiri de taxe vamale, taxele pe profit, stimularea exportu lui, obţinerea de credite, etc.
Stimularea investiţiilor în domeniul TIC beneficiază de asemenea de legislaţia generală, în vigoare privind zonele defavorizate, parcurile industriale şi parcurile tehnologice.
Acţiunile care vor fi întreprinse pentru completarea şi dezvoltarea cadrului legal, ( legislaţia primară şi legislaţia secundară) sunt prezentate în cele ce urmează:
Nr. crt. • _. •. ,- .. _.·-.·.·._ :'.·-·, ... • . : ··_; _ -_ . •• iioâ(la r.1 Continuarea transpunerii şi implementării tuturor acelor părţi ale aquis-ului care se referă la Societatea Infonnaţională Parlament, Guvern, Sector privat 2001-2004 r.2 Transpunerea şi implementarea noului pachet de reglementări al UE pentru serviciile de comunicaţii Guvern, MCTI 2003 r.3 Crearea cadrului legal pentru asigurarea liberei circulaţii a informaţiei Guvern, MCTI 2002-2003 r.4 Definirea statutului juridic al documentului electronic, semnăturii digitale, bazelor de date electronice şi comerţului electronic, monedei şi plăţilor electronice Guvern, MCTI, Sector privat, Sector bancar, MAP 2001-2003
r.5 Stabilirea cadrului legislativ ş1 instituţional pentru combaterea fraudelor electronice şi accesului neautorizat la informaţiile electronice MCTI, MJ, Sectorul privat, MI, MAP 2002-2003 r.6 Elaborarea şi adoptarea de regle1nentări privind limitarea prezenţei în reţele a infonnaţiei cu conţinut nelegal (ex : pornografie, interzicerea spălării banilor, organizarea de acţiuni teroriste sau rău intenţionate ) MCTI, MCC, Sectorul privat, MI 2001 - 2004 r.7 1Inple1nentarea noilor reglementări pentru realizarea serviciului universal în telecomunicaţii MCTI, ANRC, Sector privat 2002 - 2004 · r.8 Elaborarea şi implementarea legislaţiei privind reglen1entarea protecţiei datelor personale: protecţia persoanelor faţă de prelucrarea şi transmiterea datelor cu caracter personal; libertatea inforn1ării şi co1nunicării, inclusiv pe Internet, respectând normele deontologice şi profesionale legate de transmiterea şi prelucrarea infonnaţiei în mediul social. MCTI, MJ, MI, MAP 2001 - 2003 r.9 Elaborarea şi implementarea legislaţiei, reglementărilor precum şi asigurarea cadrului instuituţional privind securizarea reţelelor, a sistemelor infonnatice şi antifraudă în dorneniu TIC MCTI, MJ, MI 2001 - 2004 - Auditarea şi evaluarea legislatiei existente în do1neniul securităţii sisten1elor infonnatice prin stabilirea necesităţii lor de reglen1entare pentru dezvoltarea cazuisticii de criminalitate electronică, precum şi prin stabilirea necesităţii lor de reglen1entare pentru alinierea la legislaţia europeană şi normele NATO, adoptarea criteriilor de preaderare. MCTI, Instituţii din Sistemul Naţional de Apărare MCTI, ORDA - Susţinerea propunerilor legislative referitoare la securitatea sistemelor informatice
- Promovarea şi impunerea de reglementări în domeniul drepturilor de autor, pirateriei software, copierii de programe şi distribuirii ilegale.
Dinan1ismul sectorului de activitate va implica reconsiderarea şi actualizarea periodică a acestui plan de acţiune.
6.2. Cadrul instituţional
In prezent, cadrul instituţional prvind promovarea Societăţii Informaţionale cuprinde:
• Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei (GPTI) --înfiinţat prin HG 271/ 2001 Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România este alcătuit din: - primul-ministru - preşedinte; - ministrul finanţelor publice; - ministrul administraţiei publice; - ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului; - ministrul educaţiei şi cercetării; - ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei; - ministrul delegat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - pentru activitatea de cercetare; - secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei - secretar.
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România are următoarele atribuţii principale:
a) stabilirea direcţiilor strategice pentru trecerea la Societatea Informaţională în România; b) aprobarea proiectelor directoare şi a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ale instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, şi ale companiilor/societăţilor naţionale sau ale societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar; c) aprobarea şi coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ale instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996; d) aprobarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, de care beneficiază companiile/societăţile naţionale sau societăţile cmnerciale la care statul este acţionar majoritar; e) aprobarea proiectelor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei care necesită garanţii guvernamentale.
Pentru completarea cadrului instituţional în anul 2002 s-au mai înfiinţat :
■ Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (HG 180/2002) - ca instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri extrabugetare, cu atribuţii de supraveghere şi control a activităţilor din domeniul comunicaţiilor, precmn şi implementarea la nivel naţional a proiectelor de administraţie electronică, în conformitate cu strategia naţională în domeniul tehnologiei informaţiei, gestionarea frecvenţelor radioelectrice cu atribuire neguvernamentală, monitorizarea spectrului de frecvenţe radioelectrice cu atribuire neguvernamentală, controlul tehnic şi certificarea conformităţii cu normele tehnice din domeniul comunicaţiilor electronice, poştei, audiovizualului şi tehnologiei informaţiei, supravegherea şi controlul activităţilor desfăşurate prin rn ij loace electronice, operarea Sistemului electronic de achiziţii publice şi implementarea la nivel naţional a proiectelor de promovare a administraţiei electronice. ■ Comisia de supraveghere a funcţionării Sistemului electronic de achiziţii publice (HG 179/2002) pentru exploatarea eficientă a Sistemului electronic de achiziţii publice, respectiv analiza şi evaluarea funcţionării acestuia, asigurarea respectării principiilor liberei concurenţe, eficienţei utilizării fondurilor publice, transparenţei, tratamentului egal şi confidenţialităţii operaţiunilor, soluţionarea sesizărilor cu privire la funcţionarea Sistemului electronic de achiziţii publice, validarea regulilor şi procedurilor stabilite de operatorul acestui sistem. ■ Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (OU 79/2002) -
pune în aplicare politica naţională în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale; protejează drepturile şi interesele utilizatorilor de servicii şi reţele de comunicaţii electronice şi de servicii poştale, în ceea ce priveşte transparenţa furnizorilor faţă de utilizatori relativ la tarife şi condiţiile de utilizare a serviciilor dar şi în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal şi a asigurării condiţiilor de exercitare a dreptului la serviciul universal al tuturor cetăţenilor României.
6.3 Asigurarea resurselor
Pentru a sprijini dezvoltarea şi implementarea Societăţii Informaţionale se vor aloca resurse financiare specifice, atât pentru realizarea de proiecte, cât şi pentru activităţi de cercetare-inovare.
1. Iniţierea, lansarea şi finanţarea unor proiecte TIC în aplicaţii şi sisteme de interes naţional şi a unor programe de cercetare-dezvoltare . In acest sens se vor avea în vedere următoarele acţiuni:
Nr. crt. 1 Lansarea şi finanţarea de proiecte prioritare de interes naţional pentru dezvoltarea infrastructurii şi aplicaţiilor cu in1pact economico- social MCTI,MEC, MAP 2001-2004 2 Lansarea şi finanţarea de proiecte pilot pentru teme de interes larg (eEurope+) MCTI, MAP, alte ministere 2001-2004
3 Finanaţarea unui program naţional de cercetare-inovare pentru dezvoltarea Societăţii Informaţionale MEC 2001-2004 4 Proiecte din domeniul Societăţii Informaţionale rezultate din strategiile sectoriale ale altor instituţii, aprobate de GPTI Ministere, Companii/societăţi naţionale, societăţi naţionale la care statul este acţionar majoritar 2002-2006
Aceste proiecte vor fi deschise atât pentru instituţii de cercetare cu capital majoritar de stat, cât şi pentru companii private.
In acelaşi timp, se va încuraja atragerea de fonduri din surse externe, precum şi participarea specialiştilor români în proiecte internaţionale:
A. Programul "eContent" al Comisiei Europene "eContent", ce are trei direcţii principale de acţiune: Imbunătăţirea şi dezvoltarea utilizării informaţiilor din sectorul public ; Stimularea producţiei de conţinut informaţional într-un mediu multicultural ş1 rnultilingv ; Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pieţei de conţinut digital. Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare tratează conţinutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informaţii din sfera de cuprindere a administraţiei centrale şi locale. Totodată transpunerea în format electronic a conţinutului materialelor din mediile culturale reprezintă un deziderat actual important. De asemenea, se urmăreşte crearea unei culturi a informaţiei prin conştientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societăţii infonnaţionale. In acest sens se preconizează conectarea bibliotecilor, muzeelor şi teatrelor la reţeaua Internet, precu1n şi crearea de biblioteci virtuale şi de librării virtuale (e-librării). B. Programul „IST" al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor Societăţii Informaţionale ce face parte din Programul-cadru 6 de cercetare-dezvoltare. Acest prograin are patru direcţii principale de acţiune: Dezvoltarea tehnologiilor din Societatea Informaţională care răspund unor provocări majore, sociale şi economice, incluzând tehnologii sigure şi de încredere; Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi informaţii cu caracteristici de uşurinţă în exploatare, mobilitate şi interconectare globală, pentru acces de oriunde şi oricând, şi furnizarea de aplicaţii şi servicii viabile; Utilizarea materialelor miniaturizate, moleculare, cu scopul încorporării de inteligenţă în obiectele de fiecare zi, în componente şi microsistemele din mediul înconjurător; Dezvoltarea tehnologiei cunoaşterii şi a interfeţelor client inteligente, care permit interacţiunea personalizată şi intuitivă cu conţinutul digital. Asigurarea securităţii reţelelor şi a tranzacţiilor prin aceste reţele este o cerinţă esenţială pentru tranzacţiile din sectoarele economice care se bazează pe servicii de tip Inten1et. Proiectele ce au ca acţiune introducerea tehnologiilor de securizare şi criptare în administraţia publică locală, promovarea cartelelor inteligente "smart card" pentru securizarea accesului, plăţi electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea prioritare. Cartea electronică de identitate va reprezenta o aplicaţie de irn . plementare a noilor tehnologii de tip "smart-card" şi conţine datele personale de identificare ale cetăţeanului, semnătura digitală, certificat digital, precum şi licenţa de conducere auto, certificatul de asigurare socială, cartea de alegător. Una dintre direcţiile prioritare o constituie şi dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii, iar în acest context se doreşte lărgirea capacităţii de realizare a sisten.elor de calcul, sisten.elor de transmisie a datelor, vocii şi i1naginii, siste1nelor de prograrne, servicii şi api icaţi i specifice. C. Programul IDA al Comisiei Europene, dedicat schimbului de date între administraţii publice. Acest program are următoarele obiective principale: llnplen1entarea sistemelor de tip e-democraţie şi e-guvernare; Definirea de politici europene cu privire la informaţia digitală; Realizarea unui portal european pentru informaţii şi servicii; Definirea principiilor de organizare şi căutare a informaţiilor publice din UE şi statele candidate referitoare la cadrul legislativ şi de regle1nentări; Definirea unui sistem de votare prin mijloace electronice; Realizarea de cercetări de piaţă pentru servicii electronice destinate !MM-urilor; Pro1novarea schi1nbului de experienţă cu privire la cele mai bune practici de serv1c11 electronice pe plan internaţional. In vederea realizării acestor obiective trebuie să se realizeze interoperabilitatea sisternelor informatice existente, o buna calitate a serviciilor şi monitorizarea feedback-ului după lansarea proiectelor in exploatare. D. Programul Comisiei Europene ''SaCer Internet Action Plan", destinat abordării problematicii conţinutului ilegal şi injurios promovat prin Internet. Acest progran1 s-a lansat ca răspuns Ia controversata problemă a conţinutului ilegal şi injurios de pe Internet. In acest scop s-a realizat o legătură stabilă între utilizatori şi dezvoltato1·ii de aplicaţii software pe fundalul politicilor UE.
În baza cotizaţiei pe care România o plăteşte pentru participarea sa la aceste programme, con1paniile private din dotneniu, institutele de cercetare, instituţii din n.ediul acade1nic şi universitar, precum şi instituţii guvernamentale, pot participa cu propuneri de proiecte, care în urma unui process de evaluare, pot pri1ni finanţări integrale sau parţiale din fonduri comunitare. Astfel, aceste progra1nme con.unitare reprezintă o i1nportantă resursă pentru finanţarea proiectelor din do1neniul TIC, dar şi un factor determinant de creştere a competitivităţii proiectelor ro1nâneşti. In acest dorneniu, un obiectiv important este dublarea în fiecare an a nu1nărului de proiecte finanţate de Comisia Europeană precum şi dublarea fondurilor atrase prin intern.ediul acestor programme.
Alte programe:
Proiectele din domeniul Societăţii Informaţionale, pot primi finanţări şi prin prog1·arne ale unor instituţii internaţionale: Banca Mondială, USATD, UNDP.
6.4 Proceduri de urmărire, evaluare şi raportare
. ·... ···:· . ; :· ...
Indicatori privind ' fUhdzar i : şelf
1 •
2.
Procentul fa1niHHor :: c :re ,i teţill serv . . . ......................_... .. _ . -•·-· ..... _ . . .. . . . .
accesul la Internet
procentul familiilor care care deţin f6 t î1'i i 1 -It: f telecornuttiCa;ţi i : dkipabîle să furrtizeze
•
• •••
• •
3.
4.
Lista problemelo · r
Unnărirea realizării acţiunilor propuse se va face pe baza următorului sistem de indicatori, agreat de către statele membre ale UE şi de către statele candidate:
Indicatori privind dezvoltarea industri TIC:
5.
6.
7.
8.
9.
Venituri în cadrul ramurii .
Nr.
de
firrrie şi nr. de angaj
.
Structura veniturilor pe tip
de.activit
Resurse umane şi venitul pe angajat, a'rt
Domenii de utilizare a produselor şi
ţară
(do1neniu, nr. finne)
Indicatori privind asigurare
11. Procentul populaţiei care foloseşte în 12. Procentul familiilor cu acces Internet 13. Costurile entru accesul Ia: Internet •
Indicatori privind dezvolţ educaţie:
naţionale de cercetare şi e
15. Numărul de cercetători c 16. Procentul de cercetători c 17. Nurnărul de calculatoare cu acce I 8. Procentul de cercetători cu ace
  19. Nmnărul de instituţii de cercetare cu conexiuni ţie mare viteză la Internet      
Indicatori pentru securiz cartelelor cartelelor 'i
20. Numărul de surse 21. Procentul securitate
de
22. Auditul: indicatori cu privire măsuri de contracarare 23. Indicatori cu privire la pirateria informatică.
şi
Indicatori privind educaţia. şiiÎlS Inf'ormaţională: 24. Numărul decalculatoarela secundar din ciclul primar/ secundar/ ''"'"'cu 2 7. Procentul ul de profesori ce utili.zea:z.ăiîn tnod pl:tiş.nuit Intetrtet--ul pentru predarea altor materii decât cele de tehndlqgiain:foţtrittţie'i,
ANEXA Nr. 1
11. 1
3
Portaluri de servicii
Studiu de fezabilitate D
Specţficarea cerinţelor şi D
l'VIAP l'VI.C.T.L
Tr. III 2004
integrate către cetăţeni
procedurile de licicaţie
U Unitatea Permanentă de Administrare a Programu.lui
Tr. II 2005
12. 1
4
Dezvolcarea iniţiale
serviciilor
LJ l'VIAP
l'VIFP
Tr. II 2004
13.
In1plen1entare
Coscuri pencru anul urnzăcor
Studiu de fezabilitate
l'VI.C.T.I.
D l'VIJ'VISS,
[J Unitatea
Pern1anentă de Administrare a Programului
D l'VIAP
Tr.I 2004
Servicii iniţiale
Stabilire servicii
CJ l'VIFP
]'vLC.T.I.
o :M:MSS,
D Unitatea
Tr. IV 2004
14.
Portaluri de servicii pentru obţinerea certificatelor
Faza I.: acces interactiv Faza 2.: acces automat
Permanentă de Administrare a Progran1u.lui
D :MAP
C.=1 :MFP
[ l'VIJ
D :MAP
□ :MFP
D :M.C.T.I.
o :Ml'VISS,
Tr. IV 2004
Tr. III 2005
r--7 L
Unitatea
15.
Portal de prezentare
Serviciul Naţional de identificare de locuri de
Permanentă de Adn1inistrare a Programu.lui
D CCIND
D _M_AP
D :MFP
Tr. IV 2004
locuri de
1T1llllCa
muncă
I J :MAP
C :MFP
D :M.C.T.I.
D J'v:[J'v:[ s ,s
LJ lJnitatea
16.
Portalul pentru.
Permanentă de Administrare a Progran1ului
!7 :Ml'vISS
l-, CCIND
l'VIAP
Tr. IV
servicii către agenţi ecor1orn.ici
LJ :MFP
D l'VIAP
D :MFP
D :M.C.T.I.
l i l'VI:MSS,
Unitatea
2004
Pern1anentă de Administrare a Programu.lui
D l'VI:MSS
--·- ----------+----------------------------------+--- D ------- C - C -- IN -- D --+ <
17.
Interoperabili- Studiu de fezabilitate tate între (Actiun.e 3.1.3)
reţelele Reţeaua Naţională judeţene
Tr. II 2004
Tr. II 2004
-Tr. II 2005
18.
19.
20. 2
2
Servicii subsidiare şi sevicii pentru asigurarea descentralizării c:on1pu.terizare a organismelor adn1inistraţiei locale
Accesul la serviciul de certificare a în.registrarilor
Servicii de susţinere primară
Computerizarea registrelor de stare civilă Computerizarea serviciilor on-line către societatea civilă
D D D
[_J
:MAP
:MCTI
:MI
Unitatea
Tr. IV 2004 -Tr.
II 2005
Tr.II 2004-
Tr.IV 2005
Tr.IV2004
-Tr.IV 2006
Tr. II 2004
- -rr. I
2005
de stare civilă
Permanentă de Administrare a Pro=amu.lui
Preluat: 2026-09-24T18:49:03.396496+00:00 · SHA256: 168c39fc013fa03a3d2234d68e1eec3cd83eaa968ad601d380d61491f0b1d808