HOTĂRÂRE nr. 1.533 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Caransebeş, judeţul Caraş-Severin

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 HOTĂRÂRE nr. 1.533 din 18 decembrie 2002  privind aprobarea stemei municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin     EMITENT     GUVERNUL       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 24 ianuarie 2003     În temeiul art. 107 din Constituţie şi al  art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992  privind stema tarii şi sigiliul statului,  Guvernul României adopta prezenta hotărâre.   
				 + 
			  Articolul UNIC         (1) Se aprobă stema municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin, prevăzută în anexa nr. 1.   ...        (2) Descrierea elementelor stemei şi semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 1a).   ...        (3) Anexele nr. 1 şi 1a) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.   ...    PRIM-MINISTRU  ADRIAN NASTASE  Contrasemnează:  ---------------  Ministrul administraţiei publice,  Octav Cozmanca  Bucureşti, 18 decembrie 2002.  Nr. 1.533.     
				 + 
			  Anexa 1      NOTĂ: C.T.C.E. PIATRA-NEAMT  ---------------------------  STEMA - municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 24 ianuarie 2003, la pagina 2.    STEMA - municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 1a)      ---------  DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE  elementelor insumate ale stemei municipiului Caransebes,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei  Stema municipiului Caransebes, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut curbat la baza, tăiat-despicat în talpa.  Primul cartier, pe roşu, conţine o cetate medievala de argint, cu doua turnuri ascutite şi poarta centrala închisă, însoţită de un "soare-rasare" şi o luna, ambele de aur. Deasupra cetatii planeaza un braţ drept inzauat cu spada, tot de argint.  Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfantul Gheorghe ecvestru, strapungand cu sulita anticristul reprezentat printr-o amfiptera, totul de argint.  Aureola Sfantului Gheorghe şi solzii animalului sunt executate din aur.  Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat român cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o sulita cu vârful în jos, totul de culoare alba, ce sugereaza marmura.  Scutul este timbrat de o coroana murala din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizand statutul de municipiu al localităţii.  Semnificatia elementelor insumate  Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioada în care Caransebesul este atestat documentar şi în care oraşul fortificat cunoaşte o puternica dezvoltare.  Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a crestinatatii împotriva invaziei pagane, iar cei doi astri semnifica libertatea, belsugul, vesnicia, dar şi innoirea Caransebesului.  Cartierul albastru, care semnifica credinţa, speranta şi sinceritate, este rezervat credinţei crestine a locuitorilor. Sfantul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebes, reprezintă victoria Binelui împotriva Raului.  Soldatul român din ultimul cartier este intruchiparea lui Virtus, zeu român al curajului, şi face trimitere la virtutile traditionale: cinstea, curajul, sinceritatea, modestia, însuşiri morale tipice locuitorilor acestei aşezări.     ------------   

Preluat: 2026-09-23T14:25:35.592316+00:00 · SHA256: 6e744a92703ec4ff3bf2c7ab218b21ab4fd06192eedf125608f7b3efd406ba53