Legislație națională

ORDIN · 640 · 2002

ORDIN nr. 640 din 23 decembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Agriculturii, Alimenta?iei ?i Pădurilor · ID sursă 41423

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

ORDIN nr. 640 din 23 decembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003 EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 22 ianuarie 2003 În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinara nr. 60/1974 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, vazand Referatul de aprobare nr. 161.892 din 6 decembrie 2002, întocmit de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Se aprobă Norma sanitară veterinara privind Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 2 Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala este instituţia responsabilă pentru coordonarea activităţii de diagnostic şi monitorizarea acţiunilor sanitare veterinare din domeniul sănătăţii animalelor, iar Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara este instituţia responsabilă pentru coordonarea activităţii de expertiza prin examene de laborator a produselor de origine animala şi monitorizarea acţiunilor sanitare veterinare în domeniul igienei şi sănătăţii publice.
+
Articolul 3 Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala va lua toate măsurile pentru a deţine în permanenta reactivi şi kituri de diagnostic al bolilor din lista A a Oficiului Internaţional pentru Epizootii şi al altor boli pentru care laboratoarele sanitare veterinare de stat judeţene şi al municipiului Bucureşti nu deţin capacitatea necesară în scop de diagnostic.
+
Articolul 4 Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala şi Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara asigura instruirea pe bază de program a personalului din laboratoare şi organizează teste interlaboratoare pentru fiecare domeniu.
+
Articolul 5 Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala şi Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara participa la testări interlaboratoare organizate de laboratoarele de referinţa internaţionale şi comunitare şi informează Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara despre rezultatul acestora.
+
Articolul 6 (1) Medicii veterinari oficiali recolteaza probe pentru examen de laborator şi întocmesc notele de însoţire pentru probele recoltate, trimise în scop de diagnostic la laboratorul sanitar veterinar de stat. ... (2) Notele de însoţire pentru probele trimise în vederea examenului de diagnostic la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala se vizează şi se expediază de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. ... (3) Notele de însoţire pentru probele recoltate în scop de diagnostic de către medicii veterinari oficiali poarta menţiunea: "Probe recoltate în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003". ...
+
Articolul 7 (1) Medicii veterinari de stat recolteaza, conform prevederilor legale, probe pentru expertiza, prin examen de laborator, a produselor de origine animala şi întocmesc procesul-verbal de recoltare a probelor. ... (2) Procesul-verbal de recoltare a probelor poarta menţiunea: "Probe recoltate în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003". ... (3) Probele sigilate, recoltate din produsele de origine animala, conform prevederilor legale în vigoare, se trimit cu adresa de inaintare, prin grija unităţii, la laboratorul sanitar veterinar de stat. ...
+
Articolul 8 (1) Laboratoarele sanitare veterinare de stat judeţene şi al municipiului Bucureşti transmit buletinele de analiza oficiale pentru probele examinate, în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003, medicilor veterinari oficiali care au recoltat probele. ... (2) În cazul probelor expediate pentru examenul de diagnostic la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala, buletinele de analiza se transmit şi la direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. Buletinele de analiza emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala se transmit la Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara numai în cazul în care rezultatul examenului de laborator este pozitiv. ... (3) Buletinele de analiza emise de Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara se trimit medicilor veterinari de stat care au recoltat probele şi în raport de rezultatele examenelor de laborator, după caz, se informează direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. ...
+
Articolul 9 (1) În baza Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003, direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc planul cifric al acţiunilor sanitare veterinare defalcat pe luni şi pe trimestre, pentru anul 2003. ... (2) Pentru a realiza supravegherea continua a bolilor pe tot parcursul anului, acolo unde acţiunile de supraveghere serologica sunt prevăzute procentual, ele reprezintă numărul anual de acţiuni şi vor fi repartizate lunar. ... (3) Planul cifric al acţiunilor sanitare veterinare, aprobat de către Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, se notifica de către direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti personalului sanitar veterinar din subordine, medicilor veterinari concesionari şi agenţilor economici. ...
+
Articolul 10 Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti stabilesc, în cazul diagnosticarii, zonele de protecţie şi supraveghere pentru bolile din lista A a Oficiului Internaţional pentru Epizootii, în conformitate cu legislaţia specifică.
+
Articolul 11 Zona I de supraveghere serologica şi a vectorilor pentru boala Bluetongue este reprezentată de teritoriul judeţelor: Timiş, Caraş-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Constanta şi Tulcea, iar zona a II-a de supraveghere serologica şi a vectorilor pentru boala Bluetongue este reprezentată de teritoriul judeţelor: Gorj, Valcea, Arges, Dambovita, Ilfov, Ialomita şi Brăila.
+
Articolul 12 Zona I de supraveghere pentru bolile din lista A a Oficiului Internaţional pentru Epizootii, cu excepţia bolii Bluetongue, este reprezentată de teritoriile judeţelor: Caraş-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Constanta, Teleorman, Brăila, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botosani, Arges şi municipiul Bucureşti, iar zona a II-a de supraveghere este reprezentată de teritoriile judeţelor: Suceava, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Prahova, Valcea, Gorj, Covasna, Braşov, Hunedoara, Mures, Sibiu, Harghita, Alba, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj, Satu Mare, Bihor, Arad şi Dambovita.
+
Articolul 13 În cazul depistarii prin examene serologice a unui animal cu reactie dubioasa sau pozitiva şi dacă efectivul din care provine nu este examinat în totalitate, în cel mai scurt timp animalele din efectivul respectiv vor fi identificate permanent şi vor fi controlate prin examene serologice în totalitate.
+
Articolul 14 Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi vor lua deciziile necesare în funcţie de situaţia epizootologica data.
+
Articolul 15 Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
+
Articolul 16 (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 485/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 27 decembrie 2001, cu modificările ulterioare. ... (2) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. ... Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, Ilie Sarbu Bucureşti, 23 decembrie 2002. Nr. 640.
+
Anexa 1 A. - ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARE VETERINARE OBLIGATORII
+
Secţiunea I a. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista A a O.I.E.

Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
1 2 3 4 5
1. FEBRA AFTOASĂ A - 010 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.

II. Supraveghere activă, constând din:

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:

2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP.

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

3. Probele pentru examenele serologice de supraveghere se trimit la IDSA iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia febrei aftoase.

3. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile. IDSA va transmite toate rezultatele obţinute la DSV judeţeană care a trimis probele, iar în caz de rezultat pozitiv şi la ANSV.

4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA şi dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de referinţă.

4. Supravegherea serologică:

Pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere, pe probe recoltate de la specii receptive din localităţi desemnate de către serviciile epizootologice ca fiind ţinte de supraveghere situate în:

5. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II, ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA.

- judeţe cu risc major de contaminare transfrontalieră, situate în "zona I-a de supraveghere" unde se prelevează lunar probe de sânge la 2% din bovine, porcine şi 3% din ovine şi caprine din localităţile ţintă;

- judeţe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în "zona II-a de supraveghere" unde se prelevează lunar 0,5% din animalele speciilor susmenţionate, din localităţile ţintă. 6. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului MAA nr. 36/15.03.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind febra aftoasă şi a Ordinului MAA nr. 98/2000.

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;

6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.

2. STOMATITA VEZICULOASĂ A - 020 I. Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României:

2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP.

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat oficial desemnaţi.

2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculare.

4. Examenele serologice de laborator pentru supraveghere se efectuează la IDSA. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSV, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

3. Supravegherea clinică şi serologică:

a) În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.

5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate, această obligaţie a exportatorilor fiind necesar a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;
3. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI A - 030 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.

II. Supraveghere activă, constând din:

1. Inspecţia vizuală planificată a porcinelor domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului aflate pe teritoriul României:

- în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei;

- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a porcinelor, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase.

4. IDSA va transmite rezultatele obţinute la DSV judeţeană care a trimis probele iar în caz de rezultat pozitiv şi la ANSV.

3. Supravegherea serologică: 20-30 probe pe an de la porci în vârstă de 180 - 200 zile din ferme de reproducţie şi fermele de selecţie;

5. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate prin seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de referinţă.

4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.

6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul MAAP nr. 188/29.04.2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial nr. 783 din 28.10.2002

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; &amp;nbsp;&amp;nbsp;

4. PESTA BOVINĂ A - 040 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine aflate pe teritoriul României:

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP.

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

3. Probele pentru examene de supraveghere serologică se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din ţările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei bovine.

4. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

3. Supravegherea serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe:

- 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

- 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi &amp;nbsp;&amp;nbsp; judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere);

6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA.

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;
5. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE A - 050 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare aflate pe teritoriul României:

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

4. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

3. Supraveghere serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă a micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.

- 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere);

- 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere): 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV.

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;

6. PLEURO- PNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ A - 060 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României:

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a carcaselor bovinelor tăiate în condiţii normale şi a celor suspecte de pleruopneumonie contagioasă bovină, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei contagioase bovine. 3. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă, medicul veterinar de abator va trimite probe (lichid pleural şi ţesut pulmonar) reprezentative la IDSA, pentru examene de laborator bacteriologic, histopatologic) în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

3. Supravegherea serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe:

4. Examenele serologice de laborator se efectuează la IDSA.

- 1%, dar nu mai puţin de 150 probe/an şi judeţ cumulate de la bovinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere); 5. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

- 0,5%, dar nu mai puţin de 50 probe/an şi judeţ cumulate de la bovinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 6. România nu importă animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE.

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;

7. BLUETONGUE A - 090 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale ; ; animalelor.

I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.

II. Supraveghere activă, constând din:

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României:

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Efectivele de animale sentinelă ce vor fi monitorizate clinic şi serologic la intervale de timp ce nu depăşesc perioada de incubaţie a bolii, vor fi stabilite de DSV din cele

2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 2 judeţe apropiate de zonele contaminate din sudul Dunării, de comun acord cu IDSA, în cele mai sudice puncte din aceste judeţe. Acţiunea va fi în responsabilitatea unor medici veterinari de stat, special instruiţi.

4. Probele pentru examene virusologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene de identificare a serotipului se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

3. Supravegherea insectelor vector în perioadele de activitate (primăvară - vară - toamnă), prin identificare a speciei şi tentative de izolare a virusului de la specii recunoscute a multiplica şi transmite virusul:

- bilunar, din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere)

5. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSJ abilitate sau la IDSA.

- o dată pe lună din localităţile ţintă din judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona a II-a de contaminare).

6. România este indemnă la bluetongue, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

4. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile.

7. România nu importă animale vii din speciile receptive şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de bluetongue, recunoscut oficial de OIE.

5. Supravegherea serologică:

Pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe:

- 3% lunar, dar nu mai puţin de 1000 probe/an şi judeţ, cumulate de la ovinele din localităţile ţintă din judeţele ce au un risc maxim de contaminare: TM, CS, MH, DJ, OT, TR, GR, CL, CT, TL; 8. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA.

- 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale din fermele santinelă, stabilite pentru monitorizare în regiunile geografice cu apropiere maximă de zone contaminate din sudul Dunării.

- 1%, dar nu mai puţin de 300 probe/an şi judeţ cumulate de la ovinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. B, IL, BR;

7. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;

8. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ A - 100 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.

II. Supraveghere activă, constând în:

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, aflate pe teritoriul României:

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană.

2. Supravegherea anatomopatologică: 4. România este indemnă la variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

- la animale importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate.

3. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE.

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;
9. PESTA AFRICANĂ A CALULUI (African horse sickness) A - 110 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României:

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

2. Supravegherea serologică:

pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe:

- 2%, dar nu mai puţin de 200 probe/an şi judeţ cumulate de la cabalinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere);

4. România este indemnă la pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

- 0,5%, dar nu mai puţin de 50 probe/an şi judeţ cumulate de la cabalinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere);

5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE.

3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.

6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică ordinul MAAP nr. 497/18.04.2001 pentru aprobarea normei sanitare veterinare pentru combaterea pestei africane a calului.

4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;

7. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA.
10. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ A - 120 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţia

a. vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României:

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b. obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a porcilor ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiaţi în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal.

4. România este indemnă la pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

2. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone de graniţă, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice din zone greu accesibile.

5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE.

3. Supravegherea serologică:

a) pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe:

- 1%, dar nu mai puţin de 300 probe/an şi judeţ cumulate de la porcinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA.

- 0,5%, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate de la porcinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere);

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;
11. PESTA PORCINĂ CLASICĂ A - 130 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a speciilor receptive aflate pe teritoriul României prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

- cu monitorizare şi raportare zilnică pentru abatoare şi puncte de tăiere din judeţele în care nu se vaccinează;

- cu monitorizare clinică şi raportare zilnică a porcilor pentru care se cere certificare în vederea transportului din judeţe în care nu se vaccinează; 2. Examenele clinice şi anatomopatologice vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficial desemnaţi.

- cu monitorizare şi raportare lunară pentru porcii din apropierea abatoarelor, punctelor de sacrificare şi a târgurilor de animale din judeţele în care nu se vaccinează;

3. Examinarea clinică, recoltarea de probe şi certificarea porcilor pentru care se solicită transfer din judeţe ce vaccinează spre judeţe ce nu vaccinează, precum şi examinarea pe porcii din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere şi a târgurilor de animale din judeţe, se va face de către şi sub responsabilitatea medicilor veterinari de stat din zona de origine a porcilor.

- cu monitorizare şi raportare trimestrială pentru restul porcilor din aceste judeţe;

- cu monitorizare şi raportare ocazională pentru porcii din judeţele în care se vaccinează.

2. Supraveghere prin detecţie de antigen:

a) În judeţele în care nu se vaccinează: 4. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detecţie de antigen viral şi anticorpi, va fi monitorizată şi raportată lunar la DSV judeţeană de către medicii veterinari zonali.

- pe probe de la toţi porcii morţi sau sacrificaţi fără greutate comercială, din apropierea abatoarelor, punctelor de sacrificare şi a târgurilor de animale;

5. Probele destinate detecţiei de antigen viral vor fi investigate de către LSVSJ iar testele confirmatorii şi izolarea de virus în vederea efectuării de investigaţii de epidemiologie moleculară, se vor efectua la IDSA.

- 20 probe lunar, câte 10 la interval de 2 săptămâni, din ferme şi complexe de porci;

- pe probe de la toţi porcii morţi cu suspiciune de salmoneloză;

- 20 de probe pe an de la porci morţi şi sacrificaţi pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar; 6. Control biochimic la 5% din probele destinate detecţiei de antigen viral şi anticorpi;

- pe probe de la toţi porcii morţi sau sacrificaţi sub greutate comercială în intervalul de 30 de zile de la achiziţionare; 7. Este interzis transferul de porci sub vârsta de 100 de zile şi fără confirmare serologică a seronegativităţii din judeţele în care se vaccinează în cele ce nu vaccinează.

- pe probe de la toţi porcii mistreţi morţi sau vânaţi.

b) În judeţe unde se vaccinează: 8. Desemnarea judeţelor ce nu vaccinează se face de către ANSV din MAAP.

- 10 probe lunar, câte 5 la interval de 2 săptămâni, din ferme şi complexe de porci;

- pe probe de la toţi porcii morţi sau sacrificaţi sub greutate comercială în intervalul de 30 de zile de la achiziţionare;

- 10 probe pe an, de la porci morţi şi sacrificaţi pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar;

- pe probe de la toţi porcii morţi cu suspiciuni de salmoneloză;

- pe probe de la toţi porcii mistreţi morţi sau vânaţi.

3. Supraveghere serologică prin IFA sau ELISA:

a) În judeţele în care nu se vaccinează:

- pe probe de ser de la porci tineri din localităţi unde se suspicionează vaccinarea ilegală;

b) În judeţe în care se vaccinează:

- pe probe de ser de la 0,5% din purcei, la 3 săptămâni după a doua vaccinare antipestoasă în ferme şi complexe de porci;

- 15 probe de ser pe an de la purcei la 3 săptămâni de la cea de a doua vaccinare antipestoasă, pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar;

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;

12. PESTA AVIARĂ A - 150 1. Inspecţie vizuală permanentă a tuturor păsărilor de fermă: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

- în unităţi desemnate pentru a efectua carantină pentru păsări din specii importate.

2. Izolarea virusului se execută la LSVSJ iar identificarea şi determinarea patogenităţii virusului IDSA.

2. Supraveghere serologică pe 0,5% din efectivele de păsări din zona I-a de risc şi din ferme care efectuează export de păsări sau produse de la acestea.

3. În situaţii de necesitate, se vor aplica prevederile normei sanitare veterinare 311/2001.

4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA.

4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare;
13. BOALA DE NEWCASTLE (Pseudo- pesta aviară) A - 160 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul României 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement prin:

2. Izolarea virusurilor se execută la LSVSJ şi identificarea de virus şi determinarea patogenităţii se execută la IDSA.

- examene anatomopatologice

- examene virusologice. 3. Recoltarea probelor de sânge pentru detecţia anticorpilor vaccinali se face sub supravegherea CSV zonală.

3. Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA efectuată la 14-21 zile de la vaccinarea a II-a în:

4. Control biochimic la 5% din probele destinate detecţiei de antigen viral şi anticorpi.

a) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe/hală

b) fermele de găini ouă consum 10-25 probe/hală 5. Se vor aplica prevederile normei sanitare veterinare 312/2001.

c) ferme de pui carne 30 probe/hală

d) Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA, efectuată la 14-21 zile după vaccinarea a doua în gospodăriile populaţiei din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 6. Probele dubioase lucrate de alte laboratoare, sunt confirmate sau infirmate la IDSA. ;

30 probe/comună

4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă conform legislaţiei veterinare în vigoare.

5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; b. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista "B" a O.I.E.

Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
1 2 3 4 5
1. BOALA AUJESZKY B - 052 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.

2. Supraveghere activă, constând în:

a) Inspecţia vizuală planificată pentru efective de porci libere de infecţie:

- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Caietul de activităţi de Supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP.

b) supraveghere serologică:

- la 5% din scrofiţele şi vieruşii livraţi de complexele şi fermele de selecţie;

3. Probele de sânge se recoltează de la porcinele vaccinate, la 14-28 zile de la vaccinare.

- câte 30 de probe de trei ori la interval de 2 luni din unităţile de producţie (creştere şi îngrăşare)

4. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boală Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

c) În caz de suspiciune de boala se efectuează examene virusologice şi histologice.
2. RABIA B - 058 1. Supraveghere prin imunofluorescenţă directă şi după caz prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2. Supravegherea clinică obligatorie timp de 10 zile a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane. 2. Pentru examen virusologie (inclusiv bioproba) şi histologic, se trimite la LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul animalelor în întregime cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea şi expedierea probelor în scop de diagnostic.

3. Animalele se supun inspecţiei ante mortem iar de la animalele suspecte se recoltează capul întreg.

3. Probele de creier de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ sau pozitiv se vor examina histologic pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

4. Inspecţia ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. Probele se trimit la LSVSJ şi/sau IDSA.

5. Se aplică următoarele sancţiuni:

- se confiscă animalele în întregime în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de şase zile de la muşcătura infectantă.

- se confiscă capul, coloana vertebrală şi locul muşcăturii în cazul când animalele au fost tăiate înainte de şase zile de la muşcătură. Restul cărnii şi subprodusele comestibile se dau în consum fără restricţii.
3. PARATUBER- CULOZA B - 059 I. La taurine şi bubaline: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

În efective indemne

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic (ELISA şi/ sau RFC, AGID) astfel:

a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; 2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ, sau după caz la IDSA, pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate Pentru LEB şi bruceloză;

3. pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi /sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsie, histopatologic şi bacterioscopic.

c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;

d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la T. C. S., se controlează examen serologic şi bacteriologic pe probe de fecale;

e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar sau PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacteriologic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau sacrificate, pe probe de organe; 4. Boala se declară oficial de către Autoritatea veterinară competentă, pe baza buletinului de analiză de confirmare, eliberat de un laborator veterinar abilitat oficial. Medicul veterinar teritorial, împreună cu Inspectorul veterinar din DSV, întocmesc programul de asanare a focarului de boală;
3. PARATUBER- CULOZA B - 059 Supravegherea şi controlul efectivelor suspecte de paratuberculoză. 1. Testările alergice, la animalele importate în perioada de carantină profilactică şi tăierile în scop de diagnostic se execută în prezenta reprezentantului IDSA.

a) Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele efective în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic;

b) Animalele în vârstă de peste 6 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD); Boala se declară oficial şi se notifică imediat la MAAP-ANSV, care va comunica autorităţilor veterinare din ţările exportatoare confirmarea paratuberculozei în baza buletinului de analiză emis de IDSA.

c) La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora;

2. Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru Paratuberculoză.

d) paratuberculoză se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat morfopatologic şi bacteriologic;

e) Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză;

În efectivele contaminate:

a) Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) şi alergice (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

b) Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

II. La ovinele şi caprinele domestice: 1. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru epididimita infecţioasă.

În efective indemne, cu antecedente sau suspecte de boală

Supravegherea prin examene serologice, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni: 2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ.

a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă, odată cu examinarea probelor pentru bruceloză;

b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an, odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină;

c) 5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă;

d) Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examene bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate;

În efective contaminate:

a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial, la întreg efectivul) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;

b) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.

c) Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie în cazul G.P.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc.

a) Supraveghere prin examene anatomopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau sacrificate în captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale;

b) Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate a)

IV. Măsuri generale:

a) Eficienţa decontaminării finale va fi controlată de către laboratoarele judeţene şi IDSA;

b) Programul de combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea MAA-ANSV

4. BRUCELOZA B - 103 A. LA BOVINE (B - 103) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Supravegherea anatomopatologică a speciilor receptive.

Întregul efectiv de bovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

Supraveghere serologică prin testul de seroaglutinare rapidă pe lamă cu antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la: 2. Examenele pentru bovine se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA pe probele care se recoltează pentru leucoza enzootică bovină.

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar veterinar, pentru montă se controlează de două ori pe an;

3. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente se reexaminează prin RSAL şi RFC şi se trimit la IDSA pentru confirmare.

b) vacile, bivoliţele junincile şi viţelele de reproducţie, în vârstă de peste 12 luni se vor supune la teste serologice, de două ori pe an, efectuate la un interval De cel puţin trei luni, odată cu probele pentru leucoza enzootică bovină şi paratuberculoză;

4. de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.

c) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare - cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 zile înainte de livrare.

5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine;

2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT şi RFC la:

- vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie brucelică;

3. Examinarea serologică a bovinelor la 14 zile după avort prin RFC

B - 151 B. LA OVINE (B- 151 = infecţia cu Brucella ovis) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Efectivul de ovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

Supraveghere serologică prin RFC/ELISA şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la:

2. Examenele pentru ovine se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi.

a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale;

b) berbecii cu manifestări de epididimită;

c) berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare;

- la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; 3. Toate animalele diagnosticate pozitiv vor fi eliminate din efectiv

- la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);

d) oile la 7-14 de zile după avort;
B - 152 C. LA OVINE ŞI CAPRINE (B - 152 = infecţia cu Brucella melitensis) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Întregul efectiv de ovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

a) Testare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal la 5% din efectivul de ovine şi caprine în vârstă de peste 6 luni, odată pe an, odată cu examinarea probelor pentru paratuberculoză, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină;

2. Examenele se efectuează la LSVSJ;

3. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului.

b) Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. 4. În România nu se practică vaccinare împotriva infecţiei cu B. melitensis.

c) Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv iar animalele din exploataţie se examinează trimestrial prin RFC.
B - 253 D. LA PORCINE (B - 253) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Întregul efectiv de porcine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin test cu antigen brucelic tamponat:

1. Supraveghere serologică prin SAT şi RFC/ ELISA la:

a) vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie şi după aceea trimestrial; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA

3. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA pentru confirmare.

b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie - de două ori pe an, în trim. II şi IV;

4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort.

- 10% în colectivităţile de animale

- 100% la scroafe şi vieri reproducători în gospodăriile populaţiei.

c) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare: 5. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin eliminarea din efectiv.

- la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

- la beneficiar - între 14-21 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);

2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT şi RFC/ELISA:

Scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele ce avortează;

3. Examinare serologică, bacteriologică şi histologică efectuate pe probe de sânge, testicole sau uter, la 10% din mistreţii vânaţi pentru export.

4. Măsuri generale

Eficienţa decontaminării finale va fi controlată ce către laboratoarele judeţene şi IDSA

5. BRUCELOZA E. LA CANIDE 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA

1. Supravegherea clinică, anatomopatologică şi bacteriologică a efectivelor de canide de reproducţie din canise şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie. 2. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA.

3. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Supravegherea serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz-Bengal şi prin RFC (cu antigen B. ovis):

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică.
F. LA IEPURI 1. Examenele se efectuează la IDSA şi LSVSJ.

Supraveghere serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal). Probele pozitive în RSAR se examinează prin SAT. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri şi uter în vederea efectuării examenului complex de laborator.
G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se supun inspecţiei ante şi post mortem. 1. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

În caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, după sacrificare, se recoltează organe pentru examene de laborator.

2. Probele recoltate se trimit la LSVS judeţean.

3. Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni:

a) De la bovinele infectate:

- carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum;

- se confiscă şi distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele.

- pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare.

b) De la porcii din efectivele cu bruceloză:

- carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

- organele cu leziuni se confiscă.
6. CAMPYLO- BACTERIOZA BOVINĂ B - 104 1. Supraveghere prin examene de laborator la: 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA

a) taurii şi bivolii pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: 2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

- înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; 3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitorile placentare.

- imediat după întoarcerea la stabulaţie;

b) mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal; 4. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

2. Supravegherea animalelor destinate sacrificării: Bovinele, porcinele, ovinele şi păsările se supun inspecţiei post - mortem.

5. În caz de suspiciune se recoltează:

a) de la mamifere: probe de carne şi probe de organe (ficat, splină) atunci când apar leziuni suspecte;

b) de la păsări: carcase întregi pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeţei cu campilobacterii.

6. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
7. TUBERCU- LOZA B - 105 I. LA BOVINELE DOMESTICE (Taurine, bubaline) 1. Tuberculinările se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

1. În efectivele libere:

a) tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrele II şi IV la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni; 2. Cu trei săptămâni înainte de tuberculinare se efectuează tratamente interne antiparazitare.

b) toate animalele reagente (pozitive şi dubioase) la TU, pot fi examinate serologic în laborator pentru imunitate mediată celular, prin metodele omologate (EIA(s)-(gama)IFN şi/sau TISL) la 15-30 zile de la TU. 3. Nu vor fi supuse testării alergice animalele tratate anterior cu 14-21 de zile, cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi dexametazona, hidrocortizon, prednisolon etc. şi animalele în ultima lună de gestaţie, în primele 30 de zile după fătare sau cele bolnave. Aceste animale, se supun tuberculinării după expirarea termenelor de restricţie menţionate mai sus;

c) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la TU) şi/sau EIA(s)-(gama)IFN Se elimină obligatoriu din exploatate prin abatorizare. se recoltează probe, sub supraveghere sanitară veterinară, pentru examene complexe de laborator, în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză; se aplică măsurile de combatere, profilaxie şi protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare.

4. Expedierea animalelor reagente la abator se face cu certificat sanitar veterinar de transport şi sănătate barat cu dungă roşie.

2. În efectivele contaminate:

a) este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii sau curţi contaminate; 5. Pentru fiecare animal reagent, indiferent de sectorul de proprietate, medicul veterinar oficial întocmeşte nota de însoţire cu rezultatele testului tuberculinic.

b) în centrele de izolare existente nu se fac tuberculinări, se interzice activitatea de reproducţie şi se asanează prin depopulare totală; 6. Animalele reagente se sacrifică în abatoare autorizate, în partidă separată, sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţia mediului prevăzute de lege;

c) în efectivele, curţile şi localităţile cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau/ şi EIA(s)-(gama)IFN, la 15-30 de zile după TCS, la toate bovinele de peste 6 săptămâni;

7. Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

- bovinele pozitive la T.C.S. şi/sau EIA(s)-(gama)IFN se elimină obligatoriu prin abatorizare iar cele încadrate la TCS în categoria "recontrol" se izolează şi se retestează după 45 zile prin TCS sau şi prin EIA(s)-(gama)IFN, în interval De 15-30 zile de la TCS, eliminând de fiecare dată animalele pozitive;

8. de la toate animalele reagente tăiate se vor preleva, obligatoriu, probe individuale, pentru examene de laborator astfel:

- limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept, parotidiene (stâng şi drept): limfonodurile toracale prescapulare (stâng şi drept), traheobronşice (stâng şi drept), mediastinale (anterior şi posterior); limfocentrii mezenterici cu segmente de intestin (20-25 cm.) ileon jejun: limfonodurile hepatice:

- când procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul testat şi tuberculoza a fost diagnosticată şi la tineret sub vârsta de 6 luni, exploataţia se supune Programului de asanare prin depopulare totală.

- când procentul de reacţii nespecifice se menţine constant sub 0,1-0,2% şi examenele de laborator repetate (cel puţin două examene consecutive) pe un număr reprezentativ de probe sunt negative efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză iar măsurile de restricţie se ridică după efectuarea acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare) şi după controlul eficienţei acestora prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ.

- limfonodurile iliac intern şi extern, retromamar (superior, inferior) şi poplitei:

- porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară etc.).

9. Este obligatorie şi supravegherea anatomopatologică pentru tuberculoză şi de laborator a tuturor bovinelor moarte sau tăiate forţat, provenite din exploataţii contaminate;

3. În îngrăşătorii:

a) tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive;

10. Tuberculoza se declară oficial pe baza buletinului de analiză emis de LSVS judeţean sau IDSA. Pentru animalele din import sau selecţie confirmarea bolii se face prin buletin de analiză eliberat de IDSA.

b) îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală.

11. După declararea bolii autoritatea veterinară teritorială competentă împreună cu medicul veterinar epizootolog de la DSV judeţeană efectuează ancheta epizootologică şi întocmeşte programul de asanare.

12. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se face la MAA-ANSV în Fişa lunară de evidenţa şi evoluţia epizootilor.

13. Pentru bovinele Importate, DSV vor notifica la MAAANSV rezultatele preliminare ale testelor de tuberculinare. Declararea şi stingerea oficială a tuberculozei la bovine, se face în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare;

14. Decontaminarea şi atestarea eficienţei acestea se face conform prevederilor legale;

15. La ovine, testul intradermic comparativ simultan (TCS) se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml. PPD bovin şi PPD aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la caprine testul poate fi executat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea şi interpretarea reacţiilor se face ca la bovine în intervalul 48-72 de ore de la inocularea tuberculinelor.

16. Ovinele şi caprinele reagente la TCS vor fi supuse testelor serologice şi examenelor bacterioscopice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei. în acelaşi scop, de la animalele tăiate limfocentrii mezenterici şi mucoasa intestinală se vor examina necropsie, histopatologic şi bacterioscopic.

17. Lotul de porcine în care s-au diagnosticat cazuri de tuberculoză se trimite integral la tăiere. La animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză se execută examene, necropsie bacteriologic şi histopatologic.

18. Respectarea Protocolului/1991 între MAA_ANSV şi MAPM (AGVPS ş.a.) cu privire la supravegherea şi prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om;

19. Arealul în care au fost depistaţi porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acţiunilor de vânătoare intensivă;
8. TUBERCU- LOZA B - 105 II. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE ADULTE (ovine şi caprine). 20. La rumegătoarele şi alte animale receptive din mediul silvatic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acţiunilor de testare şi asigurarea materialelor necesare revin MAPM şi proprietarilor de rezervaţii. Acţiunile de tuerculinare se vor efectua după tranchilizarea animalelor;

a). Examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi caprinele sacrificate în abator;

b) Testare alergică generală, de două ori pe an (Trim. II şi IV), prin TCS la ovinele şi caprinele adulte din efective:

- cu antecedente de boală sau în efective cu risc maxim de infecţie; 21. Testul intradermic (TCS) la carnasierele şi felinele domestice se execută cu PPD-bovin şi PPD-aviar injectate în aceleaşi doze şi în aceleaşi puncte ca la ovine. Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator provenite de la Animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare.

- în care boala a fost depistată la expertiza de abator şi/sau confirmată prin examene de laborator.

c) animale receptive din exploataţii de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză.

d) Toate animalele reagente la TCS, se sacrifică în abator şi de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză.

e) Efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost confirmată se supun Programului de asanare prin depopulare totală. 22. în gospodăriile populaţiei şi exploataţiile de păsări în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la aceste se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, vor fi sacrificate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) pentru examene complexe în direcţia tuberculozei;

III. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE.

a) Supraveghere prin expertiză de abator (după tăiere sau vânat) şi recoltarea de limfonoduri şi/sau alte organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază pentru examene de laborator;

23. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de prevenire a transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă. în toate cazurile, când se constată încălcări ale legislaţiei veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare pentru exploataţia respectivă;

b) Adăpostul de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză va fi supus acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, curăţenie mecanică urmată de dezinfecţie), cu controlul eficienţei prin TAAR;

c) Arealul din care au provenit porcii sălbatici, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricţie privind circulaţia animalelor domestice şi se intensifică acţiunile de vânătoare în zonă.

24. Controlul sanitar al membrilor familiilor din curţile contaminate va fi efectuat obligatoriu pe o perioadă de minimum 12 luni. Acest control va fi efectuat de unităţile sanitare aparţinând Ministerului Sănătăţii, conform Protocolului/1991 între MAA-ANS ŞI MS;

IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE ŞI SEMICAPTIVITATE (CAPRE, CERBI, ZIMBRI, GIRAFE, LAME, CĂMILE şi ALTE MAMIFERE, CARNASIERE, FELINE, MAIMUŢE) DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI ETC.

a) Testare alergică prin TCS la toate animalele receptive la tuberculoză,

b) Examene de laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză la toate animalele reagente la TCS, moarte sau sacrificate. 25. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar se vor efectua în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare privind producerea, prelucrarea ŞI comercializarea laptelui şi produselor lactate din exploataţiile contaminate.

V. CARNASIERE şi FELINE DOMESTICE (CÂINI, PISICI, NURCI)

a) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele moarte sau sacrificate cu leziuni suspecte de tuberculoză;

Expertiza sanitară veterinară a carcaselor, organelor şi produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari din abatoarele autorizate şi carnea şi organele cu leziuni de tuberculoză se supun sancţiunilor de abator potrivit legii.

b) Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii şi în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare totală;

c) Pentru carnasierele şi felinele domestice (câini, pisici) de apartament sau din gospodăriile populaţiei rurale, testarea tuberculinică se execută la cererea proprietarilor sau în caz de suspiciune a evoluţiei tuberculozei.

Pentru orice abatere de la prevederile legale, se suspendă activitatea unităţii pentru o perioadă stabilită de autoritatea veterinară competentă.

VI. PĂSĂRI DOMESTICE (GĂINI, CURCI, BIBILICI, PORUMBEI, FAZANI ETC.).

Supraveghere prin examene anatomoclinice şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziţii permanente etc.

A. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE.

1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionării regimului de filtru sanitar şi mijloacelor de manipulare, decontaminare şi distrugere a confiscatelor şi produselor patologice de origine animală în toate fermele organizate şi în unităţile de cercetare şi diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare;

2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în fermele organizate de animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală, instituţii de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;

3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale şi a surselor potenţiale animale şi umane de infecţie, a speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în relaţia animal - om - animal;

4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, serologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară activităţi:

a) în ferme organizate de animale (colectivităţi);

b) în unităţi de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public;

c) personalul care acordă asistenţă zoo - veterinară în unităţile menţionate;

d) personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;

e) membrii familiilor din gospodăriile în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză.

5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării şi comercializării produselor de origine animală destinate consumului uman în:

- toate exploataţiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale;

- toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară;

- circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi preparate de origine animală.

B. INSPECŢIA ANIMALELOR SACRIFICATE ÎN ABATOR 26. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnaţi de autoritatea competentă.

1. Bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun inspecţiei post-mortem inclusiv prin examinarea limfonodurilor.

2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor, în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).

27. În cazul suspiciunilor se vor recolta probe pentru examene de laborator conform precizărilor tehnice de la punctul 7.

28. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele provenite de la mamifere se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

29. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele:

- confiscarea carcasei şi organelor în caz de infecţie generalizată sau de leziuni pe organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură;

- confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificări.
9. RINO- TRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) b - 110 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: 1. Probele de sânge se testează la LSVSJ abilitate şi IDSA, după caz, pe probe recoltate pentru LEB.

a. Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programe de eradicare.

2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi la IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat.

B. mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare;

c. Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum

21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. În caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere.

10. TRICHO- MONOZA BOVINĂ B - 112 1. Inspecţia vizuală şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2. Supraveghere prin examene de laborator la:

a) taurii şi bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile: 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.

3. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

- înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

- imediat după întoarcerea la stabulaţie; 4. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.

b) vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia;
11. ENCEFALO- PATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ ESB B - 115 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din I.D.S.a., numai de medicii veterinari abilitaţi, cu următoarele precizări:

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare A bolii

▪ prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;

▪ probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine;

▪ de la bovinele domestice şi de la rumegătoarele din mediul silvatic şi exotice care au exprimat semne clinice nervoase se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, alte boli.

2. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

3. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după caz.

4. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor U.E.

5. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A..

6. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

7. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSV judeţeană.

8. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.

9. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu.

10. Inspecţia ante mortem se efectuează în abator de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

11. În cazul confirmării bolii carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează şi se interzice prelucrarea lor în făinuri: proteice. Se aplică prevederile din Ordinul MAAP nr. 144/2002.
12. ARTRITA - ENCEFALITA CAPRINĂ B - 153 Supravegherea serologică: Examenele se efectuează la IDSA sau LSVS judeţene abilitate.

1. La capre domestice: Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin sacrificare.

a) ţapii, de două ori pe an, cu 14 zile înainte şi după campania de montă.

b) 10% din caprele de reproducţie din exploataţii ce au cel puţin 20 de femele de reproducţie, odată pe an, după fătări şi înaintea perioadei de montă;

c) în localităţile sau în fermele în care s-a diagnosticat boala toate caprinele în vârstă de peste 6 luni vor fi examinate de două ori pe an

2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate, rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.;

5% din animale, o dată pe an, odată cu probele pentru Brucella melitensis.

13. SCRAPIE B - 160 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 1. Examenele clinice se efectuează de medicii veterinari de circumscripţii, de la frontieră, zonali şi igienişti din abatoare (ante mortem), în funcţie de responsabilităţile precizate de DSV judeţeană.

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii

2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi.

3. Prelevarea probelor de creier se realizează în spaţii amenajate special în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;

4. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după caz.

6. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi cerinţelor U.E.

7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A. prin metode speciale. Până în momentul în care examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

8. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSV judeţeană.

9. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul Conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu.
14. MAEDI VISNA B - 161 Supravegherea serologică: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Ovine domestice:

a) berbecii şi ţapii la autorizare de 2 ori pe an, cu 14 zile înainte şi după campania de montă, o dată cu examinarea probelor pentru bruceloză;

b) 5% din oile de reproducţie ce depăşesc vârsta de 48 de luni, după fătare şi înaintea perioadei de montă; 2. Examenele se efectuează la IDSA şi LSVS judeţene abilitate.

2. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.
15. DURINA B - 202 Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor de reproducţie în perioada montelor.

2. Supraveghere serologică prin RFC la: 2. Examenele se efectuează la IDSA.

10% din iepe şi toţi armăsarii din herghelii, depozite de armăsari, staţiuni de montă, hipodroame, asociaţii hipice, alte unităţi specializate

16. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ B - 205 1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA, a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

- cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz, pe probe de ser transportate în termos cu gheaţă, nu mai târziu de trei zile de la recoltare.

- cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă - după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit.

b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (februarie - martie şi octombrie - noiembrie); 3. Probele de ser pozitive de la LSVSJ se trimit la IDSA pentru confirmare, după caz.

c) iepele de reproducţie, o dată pe an (februarie - martie); 4. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins sau ELISA, se dangalizează cu litera A pe partea stângă a crupei şi se trimit în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară.

d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, (februarie - martie, octombrie - noiembrie);

e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecţie (octombrie - noiembrie). 5. Ecvideele care au reacţionat serologic pozitiv, nu se mai recontrolează.

f) ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori pe an (februarie - martie şi octombrie noiembrie); 6. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii. 7. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din judeţe contaminate, în judeţe indemne.

8. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau, a se monta în localităţi cu animale contaminate.

9. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din unităţile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene negative efectuate la interval de 30 zile, într-o perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer.

10. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie, din staţiunile temporare de montă.
17. INFLUENŢA ECVINĂ B - 206 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, şi virusologice. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA, pe probe recoltate pentru examenul AIE.
18. RINO- PNEUMONIA ECVINĂ B - 208 1. Supravegherea serologică prin ELISA la: Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

- 10% din efectivul de ecvidee din herghelii, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, o dată pe an, pe probe de ser prelevate de la animale nevaccinate.

2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice şi histologice 1. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la IDSA.

2. Examenele histologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVS nu sunt abilitate.

3. Avortonii se examinează prin examen virusologiv şi histologic.
19. MORVA B - 209 Întregul efectiv de ecvidee din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică.

2. Supraveghere serologică prin RFC a:

- 5% din ecvideele în vârstă de peste 12 luni - o dată pe an; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.

3. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele:

a) folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental;

b) cu reacţii pozitive sau anticomplementare la RFC.

c) supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică.
20. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ b - 211 1. Supraveghere serologică prin seroneutralizare sau ELISA: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an;

B) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi specializate (o dată pe an);

c) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVS nu sunt abilitate.

2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice.
21. SINDROMUL RESPIRATOR ŞI de reproducţie la porcine B - 257 1. Efectivele de PORCINE de REPRODUCŢIE din exploataţii ce au mai mult DE 4 femele, vor fi supuse supravegherii serologice pentru atestarea indemnităţii prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

a) examinarea a 20 probe sânge prelevat de la scrofiţe, vieruşi sau porci LA îngrăşat în vârstă de 120-150 zile.

2. În unităţi contaminate cu PRRS nu se mai controlează serologic decât dacă se solicită declararea indemnităţii după asanare.

b) examinare trimestrială a vierilor ce efectuează montă publică;

c) 10% din porcinele de reproducţie la furnizor, în caz de vânzare către unităţi indemne.

3. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la IDSA şi LSVS judeţene abilitate.

2. În cazurile de suspiciune de boală:

- examene virusologice, histologice şi serologice pe probe recoltate de la porcine suspecte de boală.

3. Pentru confirmarea bolii: se execută examene serologice pe probe perechi la interval de 14 zile
22. SALMONELOZE AVIARE TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308) şi PARATIFOZA (C - 855) Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele. 1. Supravegherea se efectuează în conformitate cu prevederile din ordinul MAAP nr. 474/2001, anexa 2, capitolul III.

1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru paratifoză aviară. 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul păsărilor cu personal instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar autorizat.

2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, din punct de vedere al salmonelozelor, conform următorului program:

3. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective

a) Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului Pentru salmoneloze;

4. pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.

b) Toate efectivele de broileri (găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi) vor fi examinate bacteriologic cu cel puţin 3 săptămâni înainte de abatorizare pe cadavre;

c) Toate efectivele de găini ouătoare vor fi examinate pe perioada ouatului de două ori la interval de 3 luni, pe cadavre;
Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 60;

5. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimină;

d) Pentru fermele de reproducţie se va proceda astfel:

6. Analizele se efectuează la LSVSJ şi/sau la IDSA, iar confirmarea şi tipizarea la IDSA;

Pentru fermele de bunici

- pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau mecioniu;
7. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie;

- pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;
8. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

- pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală;

- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. Pentru ferme de părinţi

- pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu;

- pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;

- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu.

3. Toate cazurile de la păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.

4. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic.

1 2 3 4 5
23. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ B - 311 Toate probele provenite din ferme diagnosticate pozitiv la reacţii serologice, vor fi examinate şi prin alte metode de laborator. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA.

În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator.
24. TULAREMIA B - 352 I. La iepurii domestici 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte.

2. Supravegherea serotogică prin RSAR la constituirea crescătoriei;

2. Examenele se efectuează la IDSA, pe aceleaşi probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloză şi boala virală hemoragică.

II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi morţi.
25. BOALA VIRALĂ HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CASĂ (BVH) B - 353 1. Supravegherea anatomopatologică şi virusulogică (HA) a tuturor iepurilor morţi din crescătorii şi a celor morţi în timpul tranzitului sau perioadelor de carantină. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2. Supravegherea serologică prin RIHA la: 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA.

a) 5% din iepurii din crescătorii unde nu s-a vaccinat.

b) 1% din iepurii aflaţi în gospodăriile populaţiei unde nu s-a vaccinat.
26. BOALA VIRALĂ HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CÂMP 1. Supravegherea anatomopatologică şi virusologică la iepurii morţi, vânaţi sau capturaţi; 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

(sindromul iepurelui brun european) 2. Supravegherea serologică, la 10% din efectivul capturat viu în vederea exportului.

2. Examenele se efectuează la IDSA cu reagenţi asiguraţi de importatori conform caietului de sarcini.
27. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE ALE PEŞTILOR 1. Supraveghere anatomopatologică în toate amenajările piscicole (ciprinide şi salmonide), la: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 şi Ord. MAA 2/1983.

- 1% din efectivele de reproducători şi remonţi; 2. Examenele de laborator se fac în conformitate cu Decizia Comisiei 92/532 OIE, Anexa, partea I (II-III).

I. Ciprinide şi salmonide: - 0,1% din celelalte categorii

- Septicemia hemoragică virală B-401 a) primăvara şi toamna; 3. Probele pentru laborator se constituie din peşte şi apă pentru ciprinide; din peşte şi furaje pentru salmonide.

b) la transferul materialului piscicol între unităţi sau ecosisteme diferite;

- Viremia de primăvară a crapului B-404 4. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA după cum urmează:

c) cu ocazia pescuitului de control; - Pentru bolile bacteriene: la LSVSJ cu confirmare la IDSA sau la IDSA după caz.

- Necroza hematopoietică infecţioasă B-405 d) ori de câte ori este nevoie.

2. Pentru ciprinide, salmonide şi moluşte bivalve: - Pentru bolile virotice: examen clinic şi anatomopatologic la LSVSJ, examen virusologic la IDSA.

Alte boli: Pentru bolile bacteriene în examen bacterioscopic şi bacteriologic.

- Furunculoza cu Aeromonas salmonidda; - Pentru bolile parazitare: la LSVSJ sau IDSA după caz.

Pentru bolile virotice în examen clinic, anatomopatologic şi virusologic. - Pentru boli de nutriţie: la LSVSJ sau IDSA după caz.

- Boala bacterienă a rinichiului; - Pentru bolile moluştelor bivalve: la IDSA.

- Yersinioza (Boala "Gură roşie"); Pentru bolile parazitare în examen anatomopatologic şi microscopic direct. - Pentru bolile moluştelor gasteropode şi batracieni: la LSVSJ.

- Necroza pancreatică infecţioasă;

- Mixosomiaza. Pentru bolile de nutriţie în examen hematologic şi histopatologic. - Pentru bolile crustaceilor: la LSVSJ sau IDSA după caz.

5. În scopul detectării şi îndepărtării paraziţilor vizibili, medicii veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă, vor supune peştele şi produsele de pescărie unei inspecţii vizuale, înainte de prelucrare sau comercializare. Peştii sau părţile de peşte infestate cu paraziţi, nu trebuie comercializate pe piaţa pentru consum uman şi vor fi dirijate pentru prelucrare în făina proteică sau distrugere.

3. Suprevegherea se va realiza cu respectarea prevederilor Ord. MAAPnr. 471/2002

II. Moluşte bivalve:

- Bonamioza B - 431

- Haplosporidioza B - 432

- Perkinsoza B - 433

- Marteiloza B - 434

- Iridoviroza B - 435
6. Peştele cu formaţiuni parazitare în ţesuturile comestibile profunde care nu prezintă modificări organoleptice şi aspect respingător se poate valorifica conform prevederilor legale în vigoare. se exclude din consum peştele cu formaţiuni parazitare în profunzime care produc modificări organoleptice şi aspect respingător.

- Microcitoza B - 436

III. Moluşte gasteropode (melci) 1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice şi terenuri identificate de unde Se recoltează melci;

2. Supraveghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare.

IV. Batracieni 1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide;

2. Supraveghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare.

V. Crustacei (raci) - Pesta racilor 1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide;

2. Supraveghere prin examene bacteriologice şi parazitologice la 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare.

1 2 3 4 5
28. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ALBINE 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică, în perioada februarie - octombrie la: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

- Acarioza internă (acarapioza) B - 451 - cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

- 10 - 15% din coloniile stupinelor de producţie.

- Loca americană B - 452 a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi I.D.S.A pentru bolile bacteriene, parazitare, micotice şi la IDSA pentru bolile virale.

- Loca europeană B - 453 b) la schimbarea vetrei stupinei;

- Nosemoza B - 454 c) ori de câte ori este nevoie.

- Varrooza B - 455 3. Diagnosticul pentru: acarapioză, loca americană, loca europeană se confirmă la DSA, pentru probele pozitive.

Alte boli: 2. Supravegherea prin examene de laborator, în perioada februarie-octombrie, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele examinate clinic pentru: 4. Probele pentru examenul de laborator se constituie din: a) 25-50 g albine vii, muribunde şi moarte, faguri întregi sau porţiuni de fagure (18 cm2/probă), fagure cu puiet, în stadii diferite de dezvoltare, pentru diagnosticul bolilor infecţioase şi parazitare menţionate;

- Septicemia

- Ascosferoza

- Aspergiloza a) bolile bacteriene - examen anatomopatologic, bacterioscopic şi bacteriologic;

- Brauloza

- Amoebioza b) bolile virale - examen anatomopatologic, virusologic (prin ID) şi histologic; b) suplimentar, minimum 150 gr./probă albine vii, în agonie şi moarte, porţiuni de 18 cm2/probă fagure cu puiet; fagure cu rezervă de hrană miere şi polen, plante (flori), din zona de cules şi apă din sursa de apă a stupinei sau ocazionale, în cazul suspiciunilor de intoxicaţie sau evoluţiei altor boli infecţioase decât cele ale puietului.

c) bolile parazitare - examen anatomopatologic, şi parazitologic, suplimentar examen histologic pentru acarapioza;

d) bolile micotice - examen anatomopatologic şi micologic.

- Paralizia acută
5. Dacă se confirmă diagnosticul, uneia din bolile specifice, se fac examene de laborator, după caz, şi la stupinele aflate pe o rază de 5 km în jurul stupinei bolnave, la interval de 30 zile.

- Paralizia cronică

- Boala botcilor negre

- Puietul în sac

29. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE ALE VIERMILOR de MĂTASE 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în toate fazele DE creştere. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la stadiile de crisalidă, fluture şi pe fluxul de producere a oului.

- Poliedria R - 36 3. Supraveghere prin examene de laborator pe fiecare stadiu biologic pentru: 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau la IDSA, cu confirmarea probelor pozitive la IDSA.

- Flaşeria R - 37

- Anemia infecţioasă a) bolile virale - examen anatomopatologic şi virusologic; 3. Pentru examene de laborator probele vor fi constituite atât pentru supraveghere cât şi în caz de necesitate din:

- Septicemia b) bolile bacteriene - examen anatomopatologic şi bacteriologic;

- Nosemoza R - 38 - larve vii sau muribunde cu semne de boală;

- Muscardina R - 40 c) bolile micotice - examen anatomopatologic şi micologic; - 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15- 20 larve mari/probă (vârstele IV - V);

d) bolile parazitare - examen anatomopatologic şi parazitologic.

- Aspergiloza - 15 - 20 crisalide, fluturi/probă;

- 1 - 2 gr. ouă/probă. Probele se recoltează din fiecare spaţiu pentru incubaţie, creştere, sală de înfluturare, camere de conservare, condiţionare, pe fiecare serie de creştere şi din toate loturile.

4. În cazul suspiciunilor de intoxicaţie se prelevează probe de larve şi frunză din hrana larvelor. c. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a altor boli de interes economic

1 2 3 4 5
1. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) 1. Supravegherea serologică prin VN, IFA sau ELISA: 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat

a. pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare;

2. Examenele se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi la LSVSJ abilitate, după caz.

C - 652 b. Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de taur, odată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare.

3. Animalele diagnosticate cu BVD-MD şi folosite pentru reproducţie, se elimină.

2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant; 4. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului.

b. pentru toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant.

c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus,

3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice şi serologice. d. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor tumorale

1.1. MAMIFERE

1 2 3 4 5
1. LEUCOZĂ BOVINĂ B - 108 ENZOOTICĂ 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline, astfel:

a. taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de două ori pe an, prin ID şi/sau ELISA, odată cu bruceloză (B - 103); 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz, pe probe de sânge, de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza, conform programului stabilit de A.N.S.V.

3. Probele de sânge se recoltează înaintea tuberculinărilor şi acţiunilor imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor.

b. animalele de muncă, în vârstă de peste 24 luni, din efective indemne, 2 testări prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni, În cursul ultimelor 12 luni;

4. în cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la IDSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

c. toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 luni din efectivele indemne, 2 testări prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni: 5. Declararea bolii se face dacă unul sau mai multe animale au reacţionat pozitiv la examenul serologic.

6. Probele pozitive de la LSVSJ se trimit pentru confirmare la IDSA, după caz.

7. Unităţile şi curţile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie.

d. animalele de muncă în vârstă de peste 12 luni, din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori prin ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni;

8. Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând a se proceda la asanarea prin depopularea totală;

9. Bovinele reacţionate pozitiv la examenele serologice, sau după caz hematologice, din unităţile şi curţile în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităţilor veterinare;

e. toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni din din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori prin ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni;

10. Viţeii proveniţi din vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. Autoritatea veterinară judeţeană competentă poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separate de mama lui imediat după tăiere, în acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu pct. 1, subpunctul e. (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. iii);

f. în îngrăşătorii indemne, toate bovinele şi bubalinele, în vârstă de peste 24 luni, 2 testări prin ID şi/sau ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12;

11. Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă;

g. pentru accelerarea procesului de indemnizare, în localităţi cu mai puţin de 2% animale infectate reverificarea serologică a tuturor animalelor de contact se va face trimestrial, cu eliminarea imediată a noilor reagente. a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. i); b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct. 1, subpunctul e., la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. ii); c) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la pct. 10, subpunct

2. Supravegherea histologică a efectivelor de bovine de reproducţie din gospodăriile populaţiei, fermele şi teritoriile indemne la Leucoză Enzootică Bovină, prin investigaţia oricărei tumori observate la examenul clinic în cursul inspecţiei cărnurilor în abator sau în cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj şi în laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice.

b) (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. iii);

12. Examenele şi precizarea diagnosticului histopatologic se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic de specialitate şi aprobate de MAAP. Confirmarea diagnosticului histopatologic se efectuează la IDSA.

13. Pentru stabilirea destinaţiei cărnii şi subproduselor comestibile de la animale sacrificate, diagnosticate cu leucoză enzootică bovină, se efectuează examene anatomopatologice şi hematologice în funcţie de care se aplică prevederile legale (Norme şi măsuri sanitare veterinare la Legea nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, partea a IV-a, capitolul II, art. 48, pct. 13, alineatele a, b, şi c), astfel:

a) carnea şi subprodusele comestibile de la animale cu formă de leucoză tumorală generalizată se confiscă;

b) carnea şi subprodusele comestibile de la animale cu leziuni localizate, precum şi de la animalele cu modificări hematologice, dar fără leziuni, se pot utiliza la fabricarea preparatelor de carne (preparate, semiconserve, conserve), cu condiţia realizării temperaturii de minimum 72°C timp de 60 minute în interiorul batoanelor, calupurilor sau conţinutului cutiilor ermetic închise;

SPORADICĂ

Examene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de carantină profilactică după import, cu precizarea tipului celular de proliferare.

c) carnea şi subprodusele comestibile de la animale din efective infectate sau suspecte, care nu au avut modificări hematologice şi la care nu sau constatat leziuni la examenul de abator, se dau în consum fără restricţii. Organele se dirijează sub restricţii sanitare veterinare la fabricile de produse de carne, pentru realizarea de preparate fierte sau conserve.

1.2. ONCOPATII LA PĂSĂRI

1 2 3 4 5
1. LEUCEMII ŞI LIMFOAME (INCLUSIV BOALA MAREK), alte TUMORI 1. Supraveghere anatomoclinică, de abator (în cursul inspecţiei carcaselor) şi de laborator a efectivelor de păsări de carne şi de reproducţie. 1. Probele prelevate (sânge, ALTE lichide biologice, ţesuturi) se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă "animal-om" - "om-animal" în boala canceroasă.

2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopatologic în proporţie de 100%, la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice.

2. Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului cito-histopatologic se efectuează la LSVS şi IDSA prin metode uzuale şi/sau speciale, după caz, stabilite în cadrul instructajelor anuale ale medicilor histopatologi, organizate la IDSA.

3. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

- leucemii 3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVS şi se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul naţional de cancer la animale".

- limfoame (inclusiv boala Marek)

- sarcoame e. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor transmisibile de la animale vii la om (zoonoze)

Nr. crt. BOALA/(cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
1 2 3 4 5
I. BACTERIOZE
1. ANTRAXUL B - 051 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

2. LEPTOSPIROZA B - 056 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

3. FEBRA Q B - 057 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

4. BRUCELOZA E - 001 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

5. TUBERCULOZA BOVINĂ B - 105 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

6. MORVA B - 209 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

7. TULAREMIA B - 352 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

8. LISTERIOZA C - 611 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

9. PASTEURELOZA C - 617 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

10. SALMONELOZA E - 002 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

11. RUJETUL C - 801 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator.

12. STREPTOCOCIA R - 015 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

13. CHLAMYDIOZA AVIARA B - 312 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

II. MICOZE
14. ASPERGILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

15. CANDIDOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

16. DERMATOMICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

17. MICOTOXICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

III. VIROZE
18. FEBRA AFTOASA A - 010 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

19. FEBRA VIII DE RIFT A - 080 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

20. BOALA DE NEWCASTLE A - 160 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

21. RABIA B - 058 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

22. GRIPA (Influenţa) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

23. BOALA CARRE C - 921 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

24. BOALA LYME Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

25. BOALA DE CRIMEEA - CONGO Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

26. ENCEFALITA WEST NILE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

27. ENCEFALITA JAPONEZĂ B - 212 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

28. ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ B - 216 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

29. ENCEFALITA DE CĂPUŞI Supraveghere de laborator la speciile receptive.

30. GASTROENTERITA CU ROTAVIRUS Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

31. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE şi EXOTICE Supraveghere anatomopatologică ŞI de laborator la speciile receptive.

IV. PARAZITOZE
32. COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B - 060 Supraveghere clinică la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVS şi/sau IDSA

33. CHRYSOMYA BEZZIANA B - 061 Supraveghere clinică la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVS şi/sau IDSA

34. ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA B - 053 Supraveghere prin examene: anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

35. CISTICERCOZA BOVINĂ B - 106 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

36. CISTICERCOZA PORCINĂ B - 252 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

37. TRICHINELOZA B - 255 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

38. LEISHMANIOZA B - 501 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

39. TOXOPLASMOZA C - 612 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

40. FASCIOLOZA C - 621 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

41. FILARIOZE C - 622 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

42. ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

43. BALANTIDIOZA Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

44. HEMOSPORIDIOZE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

45. HIMENOLEPIDOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

46. PNEUMOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

47. SARCOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

48. TENIAZE Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la sp. receptive.

49. THELAZIOZA Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la sp. receptive.

50. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI la ANIMALE Supraveghere prin examene clinice şi de laborator LA sp. receptive. f. Acţiunile strategice de supraveghere sanitară veterinara a reproductiei, şi tulburarilor genetice la animale.

Nr. crt. BOALA (cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
1 2 3 4 5
I. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM)
1. AVORTURI Supravegherea tuturor cazurilor de avort la toate speciile de animale prin: 1. Toţi avortonii, placenta, lichide placentare, probe de sânge, la momentul avortului şi după 21 de zile, de la producerea acestuia, se vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu respectarea prevederilor legale.

- anchetă ginecologică;

- examene clinice şi de laborator specifice reproducţiei la femelele avortate, avortoni şi secreţii;

- examen transrectal; 2. Acţiunea de precizare a diagnosticului se desfăşoară la LSVSJ şi/sau IDSA.

- examen de laborator al materialului seminal utilizat în exploataţiile de reproducţie în care s-au înregistrat avorturi

3. Monitorizarea avorturilor de către DSV judeţene

1 2 3 4 5
II. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL PENTRU UTILIZARE, PENTRU EXPORT PRECUM ŞI A IMPORTULUI
1. M.S.C. (Material Seminal Congelat) 1. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, prin sondaj, de la toţi donatorii, pe un număr de minimum 6 paiete, semestrial. 1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice se efectuează la LSVSJ iar cele morfologice şi virusologice se efectuează la IDSA;

2. Material seminal congelat importat Supravegherea prin examene specifice de laborator, a tuturor şarjelor importate, pe un număr de minimum 6 paiete. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.

Ordinul MAAP nr. 353/2001;

3. Material seminal congelat pentru utilizare Ordinul MAAP nr. 74/2002;

a) în toate cazurile în care materialul seminal congelat aflat în punctele de însămânţări artificiale sau ferme, nu posedă certificat sanitar veterinar sau Ordinul MAAP nr. 105/2002;

Ordinul MAAP nr. 168/2002.

b) în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete, provenite de la donatorii suspectaţi.

III. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, PENTRU UTILIZARE
1.
Supravegherea prin examene specifice de laborator, de la toţi donatorii, prin sondaj, semestrial, sau în cazul în care donatorii nu posedă certificat sanitar veterinar sau documente care să ateste calitatea de reproducător autorizat. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice se efectuează la LSVSJ iar cele virusologice se efectuează la IDSA;

Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare. g. Ecopatologie şi protecţia mediului

1. Supravegherea mediului prin:

Nr. crt. DENUMIREA ACŢIUNII STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE

SUPRAVEGHEREA MEDIULUI PRIN:

1. ANALIZA POTABILITĂŢII APEI Probe de apă, trimestrial, de la sursele de apă permanente (centrale), şi semestrial din sursele sezoniere (de suprafaţă), utilizate de animale. Trimestrial la LSVSJ prin metode curente şi speciale (determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), conform metodelor omologate nr. 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.27, 10.29, 10.30, 10.37, 10.38, 10.39, 10.42, 10.43, 10.44, 10.45, 10.46, 10.48, 10.49, 10.50, 10.51, STAS 1342/91, STAS 3001/91, SR 2852/94, STAS ISO 5961/93, 3002/85, 3026/76, 3048/1-77, 3048/2-90, 3049/88, 3069/87, 3638/86, 6322/61, 6324/61, 6325/75, 6328/85, 6329/90, 6363/76, 6364/78, 6536/87, 13158/93, Ord. MS. 1103/1995, 100/2002.
2. ANALIZA APELOR REZIDUALE Probă de apă şi de nămol (rezultat din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din ferme, înainte de a părăsi teritoriul acesteia. Trimestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia, conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.11, 10.12, 10.31, 10.40, 10.41, STAS 4706/88, SR ISO 5667/10-88, ISO 5667/88-3, ISO 5667/88-4, SR ISO 5657/97-6, STAS 6560/82, STAS 6553/81, STAS 6954/82, STAS 7167/92, STAS 7112/83, STAS 7510/66, STAS 7661/89, STAS 7685/79, STAS 8683/70, STAS 8900/1,2-71, STAS 8911/71, STAS 9187/84, STAS 9450/88, STAS 9887/74, SR ISO 13216/94, STAS 12526/87, STAS 12200/85, STAS 12586/87, Ordinul 55/84 al M.A., Ord. MAAP nr. 373/2001, HG 188/2002.
3. ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE Probe de apă de două ori pe an, sau de câte ori impune situaţia. Se vor aplica măsurile de la punctul 27, aliniatul 3 de la precizări tehnice (coloana 5) Semestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia, conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.29, 10.38, 10.40, 10.41, STAS 4706/1988.
4. Analiza aerului Probă medie trimestrial din: Examene lunare la LSVJ pentru examene fizico-chimice, bacteriologice şi controlul gazelor de la sursele de poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS: 1033/92, 12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10812/76, 10813/76, 10814/76, 13000/91

▪ adăposturile de animale

▪ din afara adăposturilor de animale

▪ din jurul fermelor zootehnice pe o rază de 500 m.
5. DETERMINAREA NIVELULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A: Probe trimestriale pe localităţi. Examenele vor fi executate la LSVSJ şi IISPV.

- apei

- furajelor h. Diagnostic toxicologic şi ecotoxicologic

Nr. crt. SPECIA STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
1 2 3 4 5
1.

1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA;

1. Supraveghere diagnostică a efectivelor de animale privind incidenţa unor compuşi cu potenţial toxic asupra stării de sănătate a acestora (pesticide, compuşi cu azot, metale grele, alcaloizi, etc.) 2. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului de: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut ruminal, organe, ţesut muscular, precum şi furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie)

Bovine

Cabaline

Porcine 3. Metode de diagnostic: cod 7.2, 7.3, 7.6, 7.7, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12, 7.13, 7.14, 7.15, 7.17, 7.18, 7.19, 7.20, 7.51, 7.59, 7.63, 7.64, 7.65, 7.70, 7.72, 7.74, 7.75, 7.76, 7.81, STAS 12266/84, STAS 9597/15-81, STAS 9597/17-86, STAS 9597/16-86, STAS 13104/1992, SR ISO 6491/1996, STAS 143-84, STAS 12587-87, STAS 10542/1-86, STAS 12588-87, STAS 1031484, STAS 13012-91, STAS 12610-88, STAS 12788-89, STAS 8342/1-86, STAS 6353-85, STAS 8342/6-89, STAS 8342/5-90, STAS 8342/3-88, STAS 1342-91, STAS 4706-88, SR 2852-94, SR 8662-9/97, STAS 7685-79, STAS 10847-77, SR ISO 10523/1997, SR 13315/96, STAS 1265088 etc.

Ovine şi caprine

Păsări 2. Diagnostic de necesitate, în cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie.

Animale de blană

Animale sălbatice

Peşti, moluşte

Albine

Viermi de mătase 3. Expertiză de diagnostic Se execută la IDSA
4. Monitorizarea programului de supraveghere Rezultatele examenelor de laborator obţinute în cadrul LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. SECŢIUNEA a - II- a Acţiuni de supraveghere sanitară obligatorie în funcţie de antecedentele epizootice

1 2 3 4 5
1. ANTRAX B - 051 1. Supraveghere anatomopatologică a: bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor şi speciilor receptive din mediul silvatic. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2. Supravegherea animalelor destinate sacrificării 2. În caz de suspiciune se prelevează:

Bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. a) de la animale vii: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secreţii sangvinolente;

b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secreţii sangvinolente;

c) de la cadavre deschise accidental sau animale sacrificate: probe splină, os lung nedeschis.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile, ţesut adiacent;

b) lichid de puncţie din edemele subcutanate.

4. Examenele se efectuează la LSVSJ.

5. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

6. În cazul confirmării boli, prin examen de laborator, se aplică următoarele sancţiuni: carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă şi distrug.
2. LEPTOSPIROZA I. La bovine: 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA

B - 056 Întregul efectiv de bovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans:

- pomona;

1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică în zonele în care: - tarassovi (hyos, mitis)

- ichterohaemorrhagiae;

a) există antecedente epizootice de boală; - canicola

b) s-a diagnosticat recent boala; - hebdomadis;

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la: - wolffi;

- hardjo

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV 3. Setul de 13 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:

- pomona;

b) 10% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele peste 12 luni - o dată pe an, în trimestrul II sau IV în efective mai mari de 100 animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe; - tarassovi (hyos, mitis)

- ichterohaemorrhagiae;

- canicola

- hebdomadis;

- wolffi;

c) în cazurile de vânzare-cumpărare: - hardjo;

- la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; - ballum;

- sejroe;

d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; - bataviae

- australis;

3. Examinarea histologică a avortonilor. - gnppotyphosa

Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei, când se suspicionează boala. - autumnalis;

4. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză.
3. LEPTOSPIROZA II. La cabaline: 5. Pentru cabalinele din import se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import Leptospira interrogans;

B - 056 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor În zonele în care:

- pomona;

- există antecedente de boală; - tarassovi (hyos, mitis)

- s-a diagnosticat recent boala. - ichterohaemorhagiae;

2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 8 serotipuri a: - canicola

- hebdomadis;

a) armăsarilor reproducători din: staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, gospodăriile populaţiei; - wolfi;

- ballum;

- sejroe;

- bataviae;

- australis;

b) 20% din iepele investigate pentru AIE ce se găsesc în unităţile menţionate la alineatul a); - hardjo

- autumnalis;

c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; - grippotyphosa

d) în cazurile de vânzare-cumpărare: la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

III. La porcine: 6. Examenele serologice se execută la LSVSJ şi IDSA pe probele recoltate pentru bruceloză folosindu-se următoarele serotipuri:

Întregul efectiv de porcine din ţară să fie supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

- pomona;

1. Inspecţia vizuală în zonele în care: - tarassovi (hyos, mitis)

a) există antecedente epizootice de boală; - ichterohaemorrhagiae;

b) s-a diagnosticat recent boala; - hardjo;

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 4 serotipuri la: 7. Pentru animalele din import se va folosi setul de 13 serotipuri Leptospira interrogans:

a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric sau 10% din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe; - pomona;

- tarassovi (hyos, mitis)

- ichterohaemorrhagiae;

- canicola

- hebdomadis;

- wolffi;

b) 10% din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe; - ballum;

- sejroe;

- bataviae;

- australis;

c) 10% din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare - la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare - hardjo

- autumnalis;

- grippotyphosa

d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

e) porcinele importate, în perioada de carantină, după cel puţin 7 zile de la preluare;

f) porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

g) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică

h) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar post vaccinal.

3. a) Supraveghere histologică a avortonilor,

b) Examene histologice în cazul înregistrării de mortalităţi la purceii sugari şi tineret când se suspicionează boala.

IV. La canide 8. Examenele serologice se efectuează la LSVSJ şi IDSA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola, hardjo.

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică şi histologică.
4. TOXOPLASMOZA A. La ovine Examenele serologice se efectuează la IDSA pe probele care se recoltează pentru bruceloză. Numărul probelor recoltate şi expediate la IDSA, vor fi de 10% în cazul berbecilor şi de 5% în cazul oilor cu avorturi, cu etiologie necunoscută.

C - 612 Supraveghere serologică prin ELISA, la:

a) berbecii pentru reproducţie din efectivele cu avorturi înainte cu 2 săptămâni de perioada de montă sau recoltare a spermei pentru însămânţări artificiale;

b) de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort

B. La porcine Examenele serologice se efectuează la IDSA, pe probele care se recoltează pentru bruceloză. Numărul probelor recoltate şi expediate la IDSA, vor fi de 10% în cazul vierilor şi de 7% în cazul scroafelor cu avorturi, cu etiologie incertă

Supraveghere serologică prin ELISA, la:

a) vierii pentru reproducţie din efectivele cu avorturi;

b) scroafele de reproducţie cu avorturi, la 7-14 zile după avort.

C. La carnasiere Examenele prin ELISA se efectuează la IDSA, la cererea proprietarilor, contracost.

Supraveghere serologică la câinii şi pisicile persoanelor seropozitive
5. ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) B - 053 Supraveghere prin examene coproparayitologice la toţi câinii din ferme sau stâni de două ori pe an. Examenele se efectuează la LSVSJ.
6. ANAPLASMOZA B - 101 ŞI BABESIOZA B - 102 I. La taurine şi bubaline: 1. Pentru anaplasmoză examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe frotiuri din sângele recoltat din vena jugulară pentru animalele în viaţă, iar pentru diagnosticul post-mortem frotiurile se efectuează din organele interne (ficat, inimă, pulmon) şi sângele reţinut în vasele periferice atunci când descompunerea post-mortem este avansată.

1. Supraveghere în zonele în care:

a. există antecedente epizootice de boală;

b. s-a diagnosticat recent boala;

c. a celor în tranzit (în special în transhumantă);

2. Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 5% din bovinele cu semne clinice, în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respective. 2. Pentru babesioză se recoltează sânge (pentru efectuarea frotiurilor) din capilare (faţa internă a urechii, coadă, botul bine şters) pentru animalele în viaţă şi frotiuri sau amprente din rinichi, ficat, pulmon, splină la bovinele moarte recent. Frotiurile efectuate se colorează fie prin metoda May-Grunwald Giemsa, fie prin metoda Giemsa. La animalele în viaţa se examinează pe lângă frotiul efectuat din sânge şi preparatul direct din acesta, cât şi picătură groasă.

3. Examenele se efectuează la LSVSJ cu confirmare la IDSA.

Inclusiv nutalioza cabalinelor şi theilerioza B - 111 bovinelor şi ovinelor 3. Supravegherea populaţiilor de căpuşe prin recoltare şi examinare în vederea identificării acestora.

II. La ovine şi caprine: 1. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.

1. Supravegherea în zonele în care: 2. Pentru theilerioza, atât la bovine, cât şi la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se efectuează în completare frotiuri din materialul rezultat în urma puncţiei limfoganglionilor abdominali.

a. există antecedente epizootice de boală;

b. s-a diagnosticat recent boala;

c. a animalelor în transhumantă;

d. a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import. 3. Examenele se efectuează la LSVSJ cu confirmare la IDSA.

2. Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv.

3. Supravegherea populaţiilor de căpuşe prin recoltare şi examinare în vederea identificării acestora.

III. La cabaline: 1. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.

1. Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care:

2. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor.

a. există antecedente epizootice de boală;

b. s-a diagnosticat recent boala; 3. Examenele se efectuează la LSVSJ cu confirmare la IDSA.

c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile);

2. Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 5% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv.

3. Supravegherea populaţiilor de căpuşe prin recoltare şi examinare în vederea identificării acestora.

7. METRITA CONTAGIOASĂ ECVINĂ (cai, măgari, catâri, bardou) B - 201 Supraveghere prin examene clinice: Examenele se efectuează la IDSA.

- în caz de suspiciune examene serologice şi bacteriologice la iepe înainte de montă, armăsari la autorizare pentru montă naturală şi însămânţări artificiale.

8. FEBRA Q B - 057 Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor: Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz.

a. 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta;

b. în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile;

c. 0,2% din efectivul fermelor de producţie.

9. BOALA DE ALEUTINE LA NURCI Supraveghere, serologică prin imunoelectroosmoforoză, la întregul efectiv, în perioada septembrie-octombrie, înainte de sacrificare Examenele se efectuează în fermă sau la LSVS Judeţean

Efectivul pentru reproducţie, se retestează înainte de formarea familiilor.

Supraveghere prin examene histologice a 1-3% din animalele care se sacrifică pentru blană.

10. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR B - 156 Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort la oaie Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe avortoni, învelitori şi lichide fetale
11. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR B - 214 Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe avortoni, învelitori şi lichide fetale.
12. LISTERIOZA (C - 611) Examene de laborator pe probe de la animale moarte. Examenele se efectuează la LSVSJ.
13. BOTULISM (C - 615) Supraveghere serologică pe probe provenite de la animale din speciile receptive. 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.

2. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.)
14. SALMONELOZA (C - 620) 1. Supraveghere anatomopatologică şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive 1. Examenele se efectuează la LSVSJ iar tipizarea tulpinilor la IDSA şi/sau IISPV.

2. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

2. Tineretul bovin şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează:

I - La bovine - lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret; 3. Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat) se trimit la LSVSJ sau IISPV.

- 10% din bovinele sacrificate vor fi examinate pe probe de limfonoduri. De la pasări se recoltează carcase întregi:

- trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul tăierilor normale din unităţi şi ferme indemne.

II - La porcine - lunar câte o probă de fecale din halele pentru purcei 2-6 luni şi din maternitate;

- zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte.

- 10% din porcii sacrificaţi vor fi examinaţi pe probe de limfonoduri. 4. Sancţiuni:

- în cazul contaminării de profunzime (septicemie, bacteremie) carnea şi organele se confiscă în totalitate şi se dirijează pentru prelucrarea în făină furajeră sau se denaturează.

3. Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne clinice şi pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.

- subprodusele necomestibile se transformă în făinuri proteice sau, după caz, se prelucrează industrial, după o prealabilă dezinfecţie.

- în cazul contaminării de suprafaţă a carcaselor sau organelor sau în cazul cărnii şi subproduselor comestibile provenite de la animale sănătoase dar suspecte de contaminare se confiscă organele iar carnea şi grăsimile se dau în consum condiţionat după sterilizare prin căldură.
15. Studiul acarienilor şi insectelor hematofage vectoare pentru agenţii etiologici ai unor boli virale, bacteriene şi parazitare la om şi animale Supravegherea arahnoentomologică în perioada mai-octombrie prin recoltarea şi examinarea exemplarelor de acarieni şi insecte hematolage, îndeosebi specii din genul culicoities. Recoltarea insectelor hematofage se face cu ajutorul capcanelor luminoase. Examenele se efectuează la LSVJ abilitate şi instruite, cu confirmare la IDSA. SECŢIUNEA a-III-a ACŢIUNI DE PROFILAXIE SANITARĂ VETERINARA OBLIGATORII A BOLILOR LA ANIMALE I. Acţiuni obligatorii de profilaxie sanitară veterinara specifică a. Profilaxia sanitară veterinara specifică a unor boli din lista "A" a O.I.E.

Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
1 2 3 4 5
1 PESTA PORCINĂ CLASICĂ A - 130 Conform normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii şi suportate de proprietarii de animale Vaccinarea porcinelor se face în conformitate cu prevederile ordinului MAAPnr. 226/2002 - Conduita privind profilaxia pestei porcine clasice se poate modifica la cererea DSV cu aprobarea ANSV.

- Măsurile de combatere se vor aplica cu aprobarea ANSV în funcţie de situaţia epidemiologică din fiecare judeţ, ţinând cont de programul de profilaxie care se aplică.

- M.A.A.P. suportă contravaloarea vaccinului şi a manoperei pentru porcii proprietatea persoanelor fizice precum şi contravaloarea momelilor vaccinate pentru vaccinarea mistreţilor.

1) În judeţele SM, SJ, BH, AR, TM, CS, CJ, MM, AB, HD, GJ şi MH vaccinarea porcinelor contra pestei porcine clasice este interzisă, în caz de necesitate vaccinarea porcilor se va efectua utilizând vaccin cu marker, conform programului stabilit de DSV.

2) în celelalte judeţe aflate pe teritoriul României inclusiv în Municipiul Bucureşti se execută vaccinarea contra pestei porcine clasice utilizând vaccinuri vii, vaccinarea se efectuează pe fluxul tehnologic în unităţile de creştere şi în două campanii de vaccinare, cu completări lunare, conform instrucţiunilor de utilizare a vaccinului recomandate de producător

3) Mişcarea porcinelor aflate pe teritoriul judeţelor SM, SJ, BH, AR, TM, CS, CJ, MM, AB, HD, GJ şi MH, unde vaccinarea contra pestei porcine clasice este interzisă este permisă înspre întreg teritoriul României.

4) Mişcarea porcinelor aflate pe teritoriul judeţelor unde se efectuează vaccinarea contra pestei porcine clasice utilizându-se vaccinuri vii este interzisă înspre teritoriul judeţelor SM, SJ, BH, AR, TM, CS, CJ, MM, AB, HD, GJ şi MH.

5) Se va efectua supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge/seruri recoltate pentru controlul imunităţii în pesta porcină clasică în judeţele în care se efectuează vaccinarea porcinelor contra pestei porcine clasice.

6) Vaccinarea porcilor mistreţi, contra pestei porcine clasice, cu momeli vaccinale, se va efectua doar în judeţele unde vaccinarea porcinelor contra pestei porcine clasice este permisă. Vaccinarea se execută în două campanii în lunile februarie-martie şi noiembrie-decembrie, conform instrucţiunilor de utilizare a vaccinului recomandate de producător. Contravaloarea momelilor vaccinale este suportată din bugetul M.A.A.P.

7) Comercializarea vaccinurilor vii contra PPC pe teritoriul judeţului în care vaccinarea nu este permisă, este interzisă.
2 BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160 Conform normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii şi suportate de proprietarii de animale
1) M.A.A.P. suportă contravaloarea vaccinului pentru păsările proprietatea persoanelor fizice.

2) Supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge /seruri recoltate pentru controlul imunităţii în pseudopesta aviară. b. Profilaxia sanitară veterinara specifică a unor boli din lista "B" a O.I.E.

1 2 3 4 5
1 ANTRAX Vaccinarea speciilor receptive din zona Deltei Dunării şi restul teritoriului este obligatorie şi se efectuează în conformitate cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002. M.A.A.P. suportă contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare în Delta Dunării şi a manoperei de vaccinare în restul teritoriului.
2 RABIA (Turbarea) B - 058 1. Vaccinarea orală a vulpilor în perimetre stabilite, în funcţie de situaţia epidemiologică, conform Programului de vaccinare antirabică orală a vulpilor în zonele epizootologice nr. 139909-02 04 2001 aprobat de conducerea MAAP. 1. Vaccinarea orală a vulpilor se efectuează de două ori pe an în lunile februarie-martie şi noiembrie-decembrie, contravaloarea vaccinului fiind suportată de către MAAP.
2. M.A.A.P. suportă contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rablei a câinilor şi pisicilor proprietatea persoanelor fizice din mediul rural, precum şi a manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau postinfectios, în zone rabigene stabilite de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti.
2. Se efectuează vaccinarea generală a câinilor şi pisicilor în vârstă de peste 3 luni o dată pe an, în lunile octombrie-decembrie, şi vaccinări de completare.
Se efectuează vaccinarea loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau postinfectios, în zone rabigene stabilite de direcţiile sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. II. Acţiuni generale de medicina veterinara preventivă, de protecţia şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului

1 2 3 4 5
1 INSTITUIREA şi respectarea MĂSURILOR GENERALE de PROFILAXIE Control permanent privind: Control ŞI supraveghere privind: - Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii.

- aplicarea şi RESPECTAREA normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;

- vânzările şi cumpărările DE animale;

- Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată art. 17.

- accesul în ferme sau unităţi; - aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină profilactică;

- livrări de animale şi produse; - Legea zootehniei nr. 72/2002,

- condiţii de igienă din. adăposturi, spaţii de prelucrare şi incinte; - Ordinul MAIA nr. 76/1979.

- respectarea regulilor de igienă privind creşterea animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; - Ordinul MS nr. 981/1994.

- asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare; - Norme şi măsuri sanitare veterinare partea II-a.

- HG 267/1991, HG nr. 794/1993.

- atestări medicale privind sănătatea personalului; - Legea protecţiei mediuluinr. 137/1995.

- amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; - controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. - Ordinele MAAP nr. 373/2001; 475/2001;476/2001; 495/2001;498/2001; 504/2001;20/2002; 21/2002;22/2002; 23/2002;

- HG nr. 100/2002;118/2002.

- Alte reglementări în vigoare.

- potabilitatea apei;
- Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

- salubritatea furajelor;

- instituirea şi respectarea condiţiilor de carantină profilactică;

- starea de sănătate a animalelor din zona de protecţie a unităţilor industriale specializate şi instituţiilor sanitare veterinare;

- condiţiile sanitare veterinare din târguri, baze şi alte locuri de aglomerare temporară a animalelor;

- mişcarea efectivelor de animale;

- importul, exportul şi tranzitul de animale, produse de origine animală, furaje şi alte mărfuri care pot fi purtătoare de contagiu;

- protecţia animalelor pentru asigurarea stării de sănătate şi a capacităţii de producţie;

- protecţia mediului.

2 BUNĂSTAREA ANIMALELOR I BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI 1. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974republicată cu modificările şi completările ulterioare

a). controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale şi alte vieţuitoare de interes veterinar a condiţiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare;

2. HG nr. 267/1991 privind aderarea României laConvenţia Europeană privind protecţia animalelor în transportul internaţional, publicată în Monitorul Oficial nr. 111 din 22.05.1991;

b). controlul densităţii de încărcare a animalelor şi altor vieţuitoare de interes veterinar în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică;

3. Ordinul MAIA nr. 114/1975, partea a II-a, capitolul 2 "Norme şi măsuri sanitare veterinare"

c). controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în şi din mijloacele de transport;

d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar în timpul transportului acestora; 4. Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor în timpul transportului având ca bază Directiva 91/628/CEE, Regulamentul 1255/97/CE, Regulamentul 398 R/0615/ CE, Regulamentul 398 R/0411/CE

e). controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în timpul transportului la: bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire la transfer şi la descărcarea acestora din mijloacele de transport;

5. Notă tehnică a ANSV nr. 38376/1993 privind condiţii sanitare veterinare de transport şi sănătate pentru vacile de lapte importate din ţările vest europene

f). controlul identificării şi înregistrării animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar destinate transportului la încărcare, în timpul transportului, în bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire şi transfer şi la descărcarea animalelor;

6. Recomandarea CER 90/5 şi R90/1 privind transportul bovinelor şi ovinelor;

g). controlul înregistrării transportatorilor de animale şi a altor vieţuitoare de interes veterinar şi a mijloacelor de transport a animalelor precum şi a autorizării acestora de către autoritatea veterinară competentă;

7. Ordinul MAA nr. 170/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare pentru protecţia animalelor pe timpul transportului;

h). controlul documentelor de origine şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;

8. HG 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare

i). controlul autorizaţiei de transport, a scrisorii de garanţie, a planului de rută şi a celorlalte documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore;

9. Protocolul oficial 39294/3/848/1993 între ANSV şi Direcţia medicală din Ministerul Transporturilor privind colaborarea în domeniul veterinar. 10. Ordinul MAA nr. 11/1998 privind Norma sanitară veterinară referitoare la prerogativele şi responsabilităţile medicale veterinare din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, alte ministere şi unităţi centrale ce au structuri veterinare altele decât MAA 11. Ordinele MAAP nr:414/2001; 74/2002.

j). controlul punctelor de oprire şi transfer pentru transportul de animale şi alte vieţuitoare de interes veterinar, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie veterinară, condiţii de sănătatea animalelor şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.)

k). evidenţa mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru transportul animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar

l). evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de autoritate veterinară

m). evidenţa transporturilor de animale interne şi internaţionale cu origine sau destinaţie în judeţul respectiv.
II BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII 1. Ordinul MAA nr. 24/1982 ce aprobă "Tehnologiile de producţie pentru animale"

a). evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţiile de criteriile stabilite de ANSV şi evidenţa semestrială a acestora

b). controlul respectării normelor de igienă privind adăposturile, instalaţiile şi sistemele din dotarea acestora, sisteme de furajare, adăpare, de supraveghere şi inspecţie veterinară; 2. Ordinul MAA nr. 55/1982 ce aprobă "Tehnologiile sanitare veterinare pentru animalele crescute în fermă"

3. Ordinul MAA nr. 168/13.09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă:

c). controlul asigurării condiţiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;

4. Ordinul MAA nr. 169/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia viţeilor; 5. Ordinul MAA nr. 171/13. 09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia purceilor;

d). controlul libertăţii de mişcare a animalelor

5. Norma sanitară veterinară privind protecţia găinilor ouătoare ţinute în baterii;

6. Ordinul MAIA nr. 76/1985 privind normativul veterinar pentru proiectarea, amplasarea construirea şi dotarea obiectivelor zootehnice şi a celor de industrie alimentară,

7. Legea nr. 40/1975privind creşterea şi ameliorarea animalelor;

8. Ordinul MAA 6/1978 ce aprobă "Tehnologia sanitară veterinară pentru unităţile industriale de creştere a păsărilor".

9. HG 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare
3 PROTECŢIA ANIMALELOR I. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII 1. Ordinul MAA nr. 172/13.09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul tăierii sau a uciderii;

a). controlul, evidenţa şi existenţa autorizaţiilor veterinare pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor şi punctelor de tăiere;

b). controlul atestării veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi tăiate sau ucise;

2. Ordinul MAIA nr. 76/1985

c). controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere 3. Ordinul MAIA nr. 114/1975. Partea a III-a, cap. II, partea a IV-a, cap. I, II, partea a V-a;

d). controlul şi evidenţa condiţiilor de contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări;

4. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificările şi completările ulterioare

e). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;

5. Legea nr. 41/1975privind tăierea animalelor. 6. Legea zootehniei nr.72/2002.

f). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi a embrionilor de pasăre;

g). supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale religioase;

II. PROTECŢIA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

a). controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă, etc., din grădinile zoologice, rezervaţii naturale, parcuri zoologice 1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr. 211 DIN 12.08.1994

b). evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a grădinelor zoologice şi parcurilor zoologice urbane şi a speciilor de animale existente în acestea

III. PROTECŢIA ANIMALELOR din FAUNA SĂLBATICĂ SAU PE CALE DE DISPARIŢIE

a). controlul prohibiţiei sezoniere privind vânatul şi pescuitul 2. HG 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare.

b). supravegherea privind principalele boli diagnosticate la animale din fauna sălbatică

c). evaluarea acţiunilor de hrănire de necesitate a animalelor sălbatice din speciile necarnivore

d). evidenţa faunei sălbatice existente şi a bolilor diagnosticate la acestea

1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată ÎN Monitorul Oficial nr. 211 din 12.08.1994.

IV. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU în ALTE SCOPURI

a). evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în care se manipulează germeni patogeni sau organisme modificate genetic şi în care se realizează experimente pe animale

b). evidenţa metodelor de experimentare utilizate

c). evidenţa speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare

2. Ordonanţa Guvernuluinr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 02.02.2002
4 EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE şi a păşunilor Supraveghere înainte de începerea sezonului de paşunat/recoltare şi ulterior periodic atât a PĂŞUNILOR, pajiştilor, cât şi A drumului de acces pentru animale, sub raportul: Se stabilesc măsuri privind: - Se identifică ŞI apreciază pe număr de acţiuni şi efective de animale, pe specii şi categorii de vârstă.

a. desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora;

a. prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare; b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede;

b. prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice;

c. eliminarea corpurilor străine;

c. prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor;

d. eliminarea plantelor toxice;

d. prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor;

e. modul de utilizare a păşunei/pajiştei şi furajelor recoltate de pe acestea.

e. modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârstă, succesiunea acestora);

f. surselor de apă după pajişti şi păşuni.

5 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR care AU CONTRIBUIT la APARIŢIA UNOR SITUAŢII morbide Supravegherea prin examene de laborator în toate episoadele MORBIDE sau de mortalitate, în CARE sunt incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.) 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.

2. Probele se examinează la LSVSJ şi după caz LA IDSA: botanic, organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate.
6 ACŢIUNI PROFILACTICE de: - Controlul executării în fermele gospodăreşti a două acţiuni generale DE decontaminare şi deratizare: În cazuri de necesitate şi la cerere. Norme şi măsuri sanitare veterinare, partea V, pag. 631-674 Ordin MAAP nr. 373/2001

- DECONTAMI- NARE - primăvara şi toamna.
Lucrările DDD se execută numai de către personal autorizat.

- în lăptarii, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei.

- DERATIZARE
Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie în jurul unităţilor. în situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare.

- DEZINSECŢIE

- în unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în tot cursul anului, fluxul tehnologic de producţie.

Acţiunile profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinsecţie se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului.

- în industria alimentară, unităţile şi locurile autorizate în care se prelucrează şi valorifică produse de origine animală, operaţiunile DDD se înscriu în programele de igienizare şi se execută, cel puţin o dată pe săptămână.

Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de LSVSJ sau IDSA.
7 CONTROLUL PRIVIND IGIENA VETERINARĂ 1 - Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, privind: - Norme şi măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap. III, pag. 157-163.

- colectarea, transportul şi prelucrarea industrială a cadavrelor de animale, resturilor şi deşeurilor de origine animală;

Organizarea şi efectuarea acestor acţiuni revin autorităţilor administraţiei publice locale, formaţiilor specializate, conducătorilor de unităţi şi cetăţenilor.

- amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, puţuri seci şi crematoriilor;

- igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea acestora;

2 - Controlul privind organizarea în mod corespunzător a acţiunilor de:

- Norme şi măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap. III, pag. 124-146.

- strângere a câinilor comunitari şi supranumerari;

- sterilizarea chirurgicală sau biologică a câinilor comunitari şi supranumerari;

- Norma metodologică comună MF şi MAA nr. 5415 şi 41540/1993, modificată cu nr. 8098/1994.

- eutanasia câinilor bolnavi comunitari şi supranumerari;

- Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale. SECŢIUNEA a-IV-a 1. Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode şi metodologii de diagnostic. 2. Activitatea de evaluare a legislaţiei sanitare veterinare româneşti şi elaborarea noii legislaţii veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene. 3. Activităţi în domeniul cercetării sănătăţii animalelor şi mediului, a diagnosticului bolilor la animale. 4. Activitate de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar. 5. Instruire specialişti din DSV şi LSVS judeţene de către specialişti din ANSV, IDSA, IISPV şi ICSPBMV. 6. Perfecţionarea continua a specialiştilor din ANSV, IDSA, IIPSV, ICSPBMV, DSV şi LSVS judeţene în ţara şi străinătate. 7. Analize epidemiologice, de statistica medicală veterinara, analiza de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 8. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinara a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 9. Monitorizarea activităţilor şi situaţiei sanitare veterinare la nivel local, judeţean, al institutelor centrale de profil şi Administraţiei Centrale Veterinare astfel:

1 2 3 4 5
1 MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE la animale, INCLUSIV a CELOR transmisibile la om. - Prelucrarea statistică a activităţi de supraveghere prin examene de laborator a bolilor LA ANIMALE. Se execută la IDSA.
- Prelucrarea statistică a activităţilor de supraveghere A bolilor TRANSMISIBILE de la animale LA OM.
- Elaborarea de analize epidemiologice şi de risc privind animalele de import, la solicitarea ANSV.
2 MONITORIZAREA datelor LEGATE DE MEDIUL înconjurător, ECOPATOLOGIE, şi LISTAREA FACTORILOR de RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR Monitorizarea DATELOR obţinute la nivelul DSVJ şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV.
1. La nivelul DSVJ, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului ÎNCONJURĂTOR se va face pe circumscripţii şi localităţi.
2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSJ ŞI IDSA:
- semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se va monitoriza arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul DE poluare.
3 MONITORIZAREA DATELOR LEGATE de SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ Rezultatele examenelor DE laborator obţinute la LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării
4 MONITORIZAREA PROGRAMULUI de supraveghere ÎN DOMENIUL IGIENEI şi SĂNĂTĂŢII PUBLICE Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie DE SUPRAVEGHERE prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală ŞI furaje se realizează de I.I. S.P.V Bucureşti şi se raportează trimestrial la A.N.S.V
5 MONITORIZAREA REZISTENŢEI antimicrobiene A BACTERIILOR patogene pentru ANIMALE, INCLUSIV a CELOR TRANSMISIBILE la OM - Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele ANTIMICROBIENE la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA PENTRU tipizare şi la alte specii bacteriene PATOGENE (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, s.A.), izolate la IDSA şi LSVS judeţene; Se execută LA IDSA.
- înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice.
6 MONITORIZAREA ŞI INVESTIGAŢII de LABORATOR a modificărilor anatomopatologice CONSTATATE cu ocazia sacrificărilor de animale - Prelucrarea statistică a activităţii DE supraveghere A MODIFICĂRILOR ANATOMOPATOLOGICE CU OCAZIA SACRIFICĂRILOR de ANIMALE. Se trimit probe de ţesuturi şi organe la LSVS judeţene de la locurile DE sacrificare a animalelor. SECŢIUNEA a-V-a EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ŞI A FURAJELOR PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI SĂNĂTĂŢII ANIMALELOR A. DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE) PRIN MANIPULAREA ŞI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA

Nr. crt. Boala (cod OIE) Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice
în abatoare/în gospodăria populaţiei
0. 1. 2. 3.
1. TRICHINELOZA (B - 255) Carnea proaspătă şi produsele din carne proaspătă provenite de la animale receptive, se admit pentru consum uman numai după efectuarea examenului trichineloscopic de către medici veterinari de stat, alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea competentă sau personal calificat sub directa supraveghere a medicului veterinar, conform legislaţiei în vigoare. Recoltarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Examenul trichineloscopic*) se efectuează în circumscripţiile sanitare veterinare, circumscripţiile sanitare veterinare pentru controlul produselor de origine animală, laboratoarele DSV judeţene, IISPV, precum şi în laboratoarele de trichineloscopie autorizate.

Examenul pentru decelarea trichinelozei se efectuează prin:

Examenul trichineloscopic se efectuează la:

- examen trichineloscopic direct

- fiecare porc tăiat - metoda digestiei artificiale

- fiecare carcasă de vânat (mistreţ, urs) carnea şi produsele crude din carnea de porc sau vânat aduse în pieţe şi alte locuri de desfacere autorizate - metoda digestiei artificiale pe probe colective

- metoda digestiei pe probe colective cu agitaţie mecanică (tehnica de izolare prin filtrare)

- fiecare carcasă de cal - metoda digestiei pe probe colective utilizând un agitator magnetic

- fiecare carcasă de nutrie

- cărnurile provenite de la alte specii de animale receptive. - metoda de digestie automatică pe probe colective de până la 35 g

Cărnurile la care se decelează T. spiralis, se supun următoarelor sancţiuni:

- carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează dacă prezintă infiltraţii seroase şi marasm;

- carnea, organele şi subprodusele cu caracteristici organoleptice normale se admit în consum după ce se sterilizează prin congelare sau fierbere conform prevederilor normei sanitare veterinare în vigoare; în situaţiile în care nu sunt posibilităţi de sterilizare prin fierbere sau congelare, carnea se confiscă şi se denaturează.

- grăsimea internă şi externă se poate da în consum indiferent de gradul de infestaţie, numai după sterilizare prin topire.

Masa gastrointestinală, după prelucrare obişnuită, poate fi folosită fără restricţii.

Toate cazurile de trichineloză constatate de către medicii veterinari care au efectuat expertiza cărnii, se comunică la Direcţiile Sanitare Veterinare din judeţul de provenienţă a animalelor. Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului trichineloscopic se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare.
2. CISTICERCOZA (B - 252) Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei imediat după tăiere. Inspecţia carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea competentă.

Se inspectează fiecare carcasă de bovine, porcine, ovine, caprine şi iepure, destinate consumului uman.

Carnea infestată se supune următoarelor sancţiuni:

- în cazul infestaţiei masive sau dacă musculatura prezintă modificări organoleptice se confiscă şi se denaturează

- în cazul infestaţiei slabe, se dă în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când caracterele organoleptice ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale.

Grăsimea de porc se topeşte la 100° C după care se dă în consum.

Masa gastrointestinală dacă nu prezintă chişti în musculatură, se dă în consum fără restricţii.

Toate cazurile de cisticercoză constatate, se comunică la Direcţiile Sanitare Veterinare de către medicii veterinari care au efectuat inspecţia cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum şi la Direcţiile Sanitare Veterinare din judeţele de provenienţă a animalelor, conform sistemului rapid de alertă.
3. ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) (B - 053) Carnea şi organele provenite de la animalele receptive se supun inspecţiei după tăiere. Inspecţia carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea competentă.

Se inspectează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi ovine destinate consumului uman.

Carnea şi organele infestate se supun următoarelor sancţiuni:

- se confiscă şi se denaturează în cazul prezentei chiştitor hidatici în musculatură şi organe,

- organele cu infestaţie slabă se dau în consum după extirparea porţiunilor parazitate. Grăsimea se dă în consum fără restricţii.
4. LISTERIOZA (C-611) Bovinele, porcinele şi ovinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat. către medici veterinari de stat sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea competentă.

Probele se trimit la la laboratorul DSV sau IISPV şi se examinează prin inoculări în medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 °C) timp de o săptămână.
5. SALMONELOZA (C-620) Tineretul bovin, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

- La tineretul bovin şi porcinele care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte, se recoltează pentru examen bacteriologic: os lung, splină, porţiuni de ficat sau alte zone cu leziuni.

Probele recoltate se trimit la laboratorul DSV sau IISPV.

Sancţiuni:

În cazul contaminării de profunzime (septicemie, bacteremie) carnea şi organele se confiscă în totalitate şi se dirijează pentru prelucrarea în făină furajeră sau se denaturează. Subprodusele necomestibile se transformă în făinuri proteice sau, după caz, se prelucrează industrial, după o prealabilă dezinfecţie.

- De la păsări se recoltează carcase întregi:

- trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul tăierilor normale,

- zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte.

În cazul contaminării de suprafaţă a carcaselor sau organelor sau în cazul cărnii şi subproduselor comestibile provenite de la animalele sănătoase dar suspecte de contaminare se confiscă organele iar carnea şi grăsimile se dau în consum condiţionat după sterilizare prin căldură.
6. TUBERCULOZA (B-105) Bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun inspecţiei ante mortem şi dacă nu s-au constatat semne clinice specifice acestea se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează către sala sanitară. La examenul post mortem se examinează inclusiv ganglioni limfatici ai capului şi organelor. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici conform prevederilor legale.

Sancţiunile de abator la carnea şi

Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi. în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. organele mamiferelor se aplică În funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni:

- submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

- mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari.

(B-303) Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele:

- confiscarea carcasei şi organelor în caz de infecţie generalizată sau de leziuni pe organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii În musculatură

în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).

- confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificări.
7. LEPTOSPIROZA (B-056) Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei individuale ante şi post mortem. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

În caz de suspiciune se recoltează:

- sânge şi urină de la animalele în viaţă;

- porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate. Probele recoltate se trimit la laboratorul DSV.

Carnea şi organele se supun următoarelor sancţiuni:

- se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii

- se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv

- grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă.

- pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.
8. ANTRAX (B-051) Bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

În caz de suspiciuni:

- se efectuează frotiu de sânge de la animalele în viaţă,

- se recoltează os lung şi splină de la animalele tăiate. Probele se trimit la laboratorul DSV şi/sau IDSA şi IISPV.

Recoltarea sângelui, organelor şi efectuarea frotiurilor, inclusiv transportul lor la laborator, se realizează în condiţii de securitate pentru a nu difuza materialul infecţios în mediul ambiant şi pentru protecţia operatorilor.

În cazul confirmării prin examen de laborator, se aplică următoarele sancţiuni:

- animalele în viaţă se izolează şi tratează,

- carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă şi distrug.

În ambele situaţii se iau măsuri de prevenirea infectării omului, de contaminare a altor cărnuri sau a mediului de lucru.
9. BRUCELOZA (B-103) (B-151) Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se supun inspecţiei ante şi post mortem. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

(B-152) (B-153) În caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, se recoltează:

- organe de la animalele tăiate. Probele recoltate se trimit la laboratorul DSV.

Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni:

De la bovinele infectate:

- carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum;

- se confiscă şi distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele;

- pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare.

De la porcii din efectivele cu bruceloză:

- carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

- organele cu leziuni se confiscă.
10. CAMPILO BACTERIOZA (B-104) Bovinele, porcinele, ovinele şi păsările se supun inspecţiei post mortem. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

În caz de suspiciune se recoltează:

- probe de organe (ficat, splina) de la animalele cu leziuni suspecte,

- probe de carne de la mamifere, iar de la păsări, carcase întregi pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeţei cu campilobacterii. Probele recoltate se trimit la DSV.

Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
11. BOTULISM (C-615) Bovinele şi cabalinele se supun inspecţiei ante-mortem şi în caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. Inspecţia ante-mortem a animalelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

Din loturile de produse de origine animală se recoltează probe în caz de suspiciune.

Probele recoltate se trimit la DSV, IISPV.

Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.)
12. RABIA (B-058) Animalele se supun inspecţiei ante mortem şi post mortem. Inspecţia ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar De către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

de la animalele suspecte se recoltează capul întreg.

Probele se trimit la laboratorul DSV şi/sau IDSA.

Se aplică următoarele sancţiuni:

- se confiscă animalele în întregime în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de şase zile de la muşcătura infectantă.

- se confiscă capul, coloana vertebrală şi locul muşcăturii în cazul când animalele au fost tăiate înainte de şase zile de la muşcătură. Restul cărnii şi subprodusele comestibile se dau în consum fără restricţii.
13. PARAZITOZE LA PEŞTI Fiecare lot de peşte, icre şi lapţi se supun examenului prin inspecţie vizuală. În scopul detectării şi îndepărtării paraziţilor vizibili, medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă, vor supune peştele şi produsele de pescărie unei inspecţii vizuale, înainte de prelucrare sau comercializare. Peştii sau părţile din peşte infestate cu paraziţi nu trebuie comercializate pe piaţă pentru consum uman şi vor fi dirijate pentru prelucrare în făină proteică sau distrugere.

Se recoltează probe din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.

Peştele cu formaţiuni parazitare în ţesuturile comestibile profunde care nu prezintă modificări organoleptice şi aspect respingător se poate valorifica conform prevederilor legale în vigoare. Se exclude din consum peştele cu formaţiuni parazitare în profunzime care produc modificări organoleptice şi aspect respingător.

Peştele poate fi admis în consum fără restricţii dacă formaţiunile parazitare sunt situate strict la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale şi acestea se pot îndepărta în totalitate. B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A UNITĂŢILOR CARE PRELUCREAZA, DEPOZITEAZA ŞI VALORIFICA PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA SAU FURAJE

Nr. Crt. UNITATEA CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL
PRIN INSPECŢIE Frecvenţa PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR*)
Natura probei Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de la litera C din program Precizări tehnice
0. 1. 2. 3. 4. 5
1. Abator Pe toată perioada activităţii ţesut muscular, organe (ficat rinichi, splina, ganglioni). O dată pe lună pentru fiecare specie. - În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei.
a) de capacitate mare peste 20 UVM/ săptămână
b) capacitate mică Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella Conform programelor specifice.
2. Abator de păsări Pe toată perioada activităţii ţesut muscular, organe. O dată pe lună pentru fiecare specie.
a) de capacitate mare peste 150000 păsări/an Probe de pe suprafaţa carcaselor pentru testarea E. coli şi Salmonella
Conform programelor specifice.
b) capacitate mică
3. Depozit frigorific Pe toată perioada activităţii Produse antrepozitate O dată pe lună pentru fiecare categorie de carne, pe specii. - În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
a) de capacitate mare peste 500 tone
b) capacitate mică
4. Depozit frigorific cu sală de tranşare Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate Produse finite O dată pe lună pentru fiecare sortiment.
5. Unităţi pentru prelucrare a cărnii şi a subproduselor comestibile Pe toată perioada activităţii materii prime O dată pe lună pentru fiecare categorie de carne, pe specii.
a) de capacitate mare peste 5 tone/ săptămână produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.

b) capacitate mică

1. unităţi de tranşare carne

2. unităţi pentru produse din carne tratate termic în membrane, în recipienţi ermetic închişi

3. unităţi de fabricaţie salamuri crude-uscate

4. unităţi pentru producerea cărnii preparate (unităţi tip carmangerie, unităţi pentru producerea de semipreparate culinare din carne şi mixte)

5. unităţi prelucrare membrane naturale

6. Unităţi depozitare, tranşare, prelucrare vânat Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de carne, pe specii

7. Depozit pentru subproduse necomestibile brute de origine animală (piei, lână, păr, coarne, ongloane, pene, puf) Trimestrial Produse recepţionate - - În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei.
8. Punct de colectare produse din pescuit/ cherhană Lunar şi în sezon ori de câte ori este necesar Produse recepţionate O dată pe lună.
9. Antrepozit frigorific pentru produse din pescuit Pe toată perioada activităţii Produse depozitate O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
10. Unităţi pentru prelucrarea produselor din pescuit Pe toată perioada activităţii Materii prime O dată pe lună pentru fiecare specie - În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
11. Punct pentru desfacerea peştelui şi produselor din pescuit Ori de câte ori se consideră necesar Peste şi produse din pescuit O dată pe lună pentru fiecare specie şi categorie de produse.
12. Punct de colectare batracieni, crustacee, gasteropode Lunar şi în sezon ori de câte ori este necesar Produse recepţionate O dată pe lună pentru fiecare specie.
13. Unitate de prelucrare batracieni, crustacee, gasteropode, fructe de mare Lunar şi în sezon ori de câte ori este necesar Materii prime O dată lună pentru fiecare specie.
Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
14. Centru de colectare, răcire şi depozitare a laptelui Lunar*) Lapte materie primă recepţionat Într-un an vor fi acoperite toate rutele de colectare.
15. Fabrica de produse lactate Pe toată perioada activităţii Materii prime Într-un an vor fi acoperite toate rutele de colectare. *) Frecvenţa va fi mărită în sezonul cald.

a) capacitate mare peste 2.000.000 l/an

b) capacitate mică Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.

16. Punct de colectare şi prelucrare a ouălor Lunar Materii prime O dată pe lună pentru fiecare specie
Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
17. Unităţi de prelucrare a mierii de albine şi a altor produse apicole Lunar Miere şi produse apicole O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
18. Depozit alimentar Lunar Produse alimentare de origine animală Trimestrial pentru fiecare categorie de produse.
19. Unitate de preambalare a produselor alimentare de origine animală Lunar Produse alimentare de origine animală preambalate O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
20. A. Unităţi de alimentaţie publică Trimestrial şi ori de câte ori se consideră că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare de funcţionare Materii prime de origine animală şi semipreparate culinare negătite O dată pe lună - În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei.
B. Unităţi de desfacere
Produse alimentare de origine animală

- magazin alimentar şi mixt, punct alimentar - semestrial şi ori de câte ori se consideră că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare de funcţionare
O dată pe semestru - În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.

- supermarket - lunar
O dată pe lună

- măcelărie - lunar Materii prime de O dată pe lună

- hală pentru desfacerea produselor de origine animală - lunar origine animală O dată pe lună

- laboratoare de cofetărie şi patiserie - lunar
O dată pe lună

C. Cattering Trimestrial şi ori de câte ori se consideră că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare de funcţionare Materii prime de origine animală şi semipreparate culinare negătite Odată pe lună
21. Unităţi de prelucrare industrială a cadavrelor de animale confiscate, deşeurilor şi subproduselor de origine animală Lunar Făinuri proteice O dată pe lună NOTĂ: Producătorul are obligaţia să examineze fiecare şarjă de fabricaţie înainte de livrare la parametrii de salubritate în laboratorul propriu sau la un laborator autorizat
22. Staţii şi puncte spălare-dezinfecţie a mijloacelor de transport Trimestrial Soluţii de spălare şi de dezinfecţie, teste de sanitaţie O dată pe trimestru
23. Fabrici de nutreţuri combinate Trimestrial Materii prime furajere şi nutreţuri combinate Conform punctului D.
24. Ferme de animale Trimestrial Materii prime furajere şi nutreţuri combinate Conform punctului D.
25. Unităţi de producere a hranei pentru animale de companie Trimestrial Materii prime Produse finite O dată pe trimestru C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII

Nr. crt. Produsul Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic
1. Carne proaspătă şi subproduse comestibile da Bacterioscopic/STAS 2356/82 Prospeţime:

Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 STAS 9065/7/74

Clostridii sulfitoreducătoare/ g./metoda I.I.S.P.V. STAS 9065/8/74

Determinare specie/metoda USDA-FSIS E.coli O157:H7 pentru carnea de bovină/ISO 16654 STAS 9065/10/75

STAS 9065/11/75

Testarea carcaselor pentru E.coli şi Salmonella de suprafaţă/metoda USDA-FSIS

Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290 /1/2000

2. Carne preparată (toate sortimentele din carne care nu au suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare). da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92 STAS 9065/2/73

Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 şi 4832/92 STAS 9065/3/73

Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96 STAS 9065/8/74

Clostridii sulfitoreducătoare/g./metoda I.I.S.P.V. STAS 9065/10/75

Determinare specie/metoda USDA-FSIS E.coli O157:H7 pt carnea de bovină /ISO 16654 Conformitate*)

Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000

3. Produse din carne (tratate termic în membrane, recipienţi ermetic închişi precum şi salamuri crude-uscate) da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92 STAS 9065/7/74

Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 şi 4832/92

Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96 Conformitate*)

Clostridii sulfitoreducătoare/g./metoda I.I.S.P.V.

Determinare specie/metoda USDA-FSIS

Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000 NTG/g./SR ISO 2293/93

Proba termostatării (pentru recipienţi ermetic închişi)/SR ISO 8924/95

Însămânţări pe medii aerobe şi anaerobe (pentru recipienţi ermetic închişi)/SR ISO 8924/95

4. Peşte proaspăt da Examen bacteriologic de prospeţime prin însămânţări din profunzimea maselor musculare pe mediile uzuale./STAS 12922/1/90 Prospeţime:

STAS 9065/8/74

Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V. STAS 6513/78

Vibrio parahaemolyticus/25 g/SR ISO 8914/92

5. Peşte preparat (care nu a suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare) da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92 STAS 6513/78

Bacterii coliforme/g./STAS 12922-2/91 STAS 6510/74

Vibrio parahaemolyticus/25 g/SR ISO 8914/92

Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91

Drojdii şi Mucegaiuri/g/STAS 12964/91

6. Produse din peşte da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Bacterii coliforme/g./STAS 12922-2/91 STAS 6513/78

Stafilococi coagulazo pozitivi/g. /SR ISO 6888/92

Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91 Conformitate*)

Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V.

N.T.G./g. /STAS 12922-4/91

7. Icre, lapţi şi produse din icre şi lapţi da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Stafilococi coagulazo pozitivi/g. /SR ISO 6888/92 STAS 6513/78

Bacterii coliforme/g./SR ISO 6888/92 STAS 6510/74

Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91

Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V. Conformitate*)
8. Moluşte, batracieni, gasteropode, crustacee da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Clostridii perfringens/g./EN 13401/99 STAS 9065/8/74

Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91 N.T.G./g./STAS 12922-3/91 STAS 6513/78
9. Lapte crud (materie primă) da NTG/g./SR ISO 4833/94 Prospeţime:

Bacilus cereus/SR ISO 7923/97 STAS 6353/75

Bacterii anaerobe sporogene gazogene (Weinzirl)/STAS 6349/5-80

Testul pentru mastita (CMT)/STAS 6349/8-80 Conformitate*)

Substanţe inhibitoare/Normă s.v. preluată după Directiva CEE 91/180

Celule somatice./SR ISO 13366-1/98

10. Lapte consum, produse lactate şi subproduse din lapte tratate termic da N.T.G./g./SR ISO 4833/94 Prospeţime:

Bacterii coliforme/g./SR ISO 5541-1/94 şi 5541-2/94 STAS 6348/76

Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96

Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000 Conformitate*)

Drojdii şi Mucegaiuri/g (pentru brânzeturi)/STAS 12964/91

11. Produse lactate din lapte netratat termic da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000 STAS 6350/74

Bacterii coliforme/g./SR ISO 5541-1/94 şi 5541-2/94 STAS 9952/2/82

Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96 STAS 9952/6/82

Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92 Conformitate*)

Drojdii şi Mucegaiuri/g (pentru brânzeturi)/STAS 12964/91

12. Ouă consum şi produse pasteurizate din ouă da Salmonella/50 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 şi 4832/92 STAS 8201/82

Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92 STAS 6353/75

N.T.G./g./SR ISO 4833/94 Conformitate*)
13. Miere de albine da B. larvae Drojdii şi Mucegaiuri/g/STAS 12964/91 Conformitate*)
14. Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală da Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001 Prospeţime:

Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000 STAS 9065/7/74

Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 şi 4832/92

Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96 Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92 Conformitate*)

Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V. N.T.G./g./SR ISO 4833/93 D. SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRA ÎN COMPOZITIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALA

Nr. crt. Produsul Frecvenţa controlului Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic
1. Apă potabilă Lunar Conform prevederilor Legii nr. 458/2002 da N.T.G./ml la 22°C-5 zile şi la 37°C-2 zile/STAS 3001/91 Conformitate: Legea 458/2002

Bacterii coliforme/100 ml la 35°C-2 zile/STAS 3001/91

Escherichia coli/100 ml la 45°C-2 zile/STAS 3001/91

Streptococi fecali/100 ml la 37°C-2 zile/STAS 3001/91

Clostrridii sulfitoreducătoare/20 ml la 37°C-5 zile/STAS 3001/91
2. Aditivi (nitraţi, nitriţi, polifosfaţi) inclusiv sare alimentară şi condimente Lunar da Salmonella/25 g. (pentru sare)/SR EN 12824/2001 Conformitate*)

Bacterii coliforme/g. (pentru sare)/SR ISO 4831/92 şi 4832/92

Clostrridii sulfitoreducătoare/g. (pentru sare) /metoda I.I.S.P.V.

Stafilococ coagulazo pozitivi/g. (pentru sare)/SR ISO 6888/92
3. Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală Lunar da N.T.G./cm2./SR ISO 4833/93

Bacterii coliforme/18 cm2.) /SR ISO 4831/92 şi 4832/92

Drojdii şi Mucegaiuri/cm2/STAS 2964/91
4. Apă de suprafaţă (bazine piscicole şi ape curgătoare) Trimestrial Conform HG nr. 100/2002 da Escherichia coli/dm3pentru categoria I**) HG 100/2002

Nu se normează pentru categoria II şi III *) în funcţie de cerinţele normativului tehnic (STAS, SF, SP, etc.) **) conform STAS 4706/74 se admite maxim 100.000 de E.coli/dmc (metoda de analiza conform STAS 3001/71). E. EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

Nr. crt. Examene Frecvenţa controlului*) Microbiologic Fizico-chimic
1. Teste de sanitaţie Lunar N.T.G./cm2.

Bacterii coliforme/10 cm2 sau pe 5 ml lichid de spălare sau pe 500 ml capacitate în funcţie de obiectivul controlat - Conform instrucţiunilor IISPV

2. Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, păsări din abatoare Lunar Escherichia coli generică/cm2 (ml) - Program ANSV 78323/98

Salmonella/cm2 - Program ANSV 74032/99

3. Controlul eficienţei acţiunilor DDD Lunar Teste de sanitaţie şi programe specifice NOTĂ: Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa controlului va fi marita până la obţinerea de rezultate corespunzătoare F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A FURAJELOR

Nr. crt. Grupa de furajele Unităţile controlate Examene de laborator Frecvenţa recoltării probelor*)
1. Nutreţuri de volum Ferme Conform prevederilor Normă sanitară veterinară aprobată prin Ord. MAAP294/02 O dată pe trimestru
2. Nutreţuri suculente Ferme Conform prevederilor Normă sanitară veterinară aprobată prin Ord. MAAP 294/02 O dată pe trimestru
3. Făinuri proteice de origine animală (făină de carne, de sânge, de oase, de peşte) Unităţi furnizoare Conform prevederilor Normă sanitară veterinară aprobată prin Ord. MAAP 294/02 O dată pe lună
4. Nutreţuri combinate Unităţi producătoare de nutreţ combinat Conform prevederilor Normă sanitară veterinară aprobată prin Ord. MAAP 294/02 O dată pe trimestru
5. Hrană uscată şi/sau umedă pentru animale de companie Unităţi producătoare Conform prevederilor Normă sanitară veterinară aprobată prin Ord. MAAP 294/02 O dată pe lună *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa de recoltare a probelor va fi marita până la obţinerea de rezultate corespunzătoare G. EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APA

Grupa şi denumirea Compuşii Specia de animale/ categoria de vârstă Loc de recoltare Substratul(rile) care se recoltează Numărul minim de probe recoltate (care va fi defalcat pe trimestre şi luni)
Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate
A.1 Stilbene şi derivaţi DES Hexoestrol Dienoestrol bovine - viţei fermă - animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
cabaline urină 0,05% din efectivul de cabaline
bovine - viţei abator - animale tăiate urină, bilă, ficat 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină, bilă, ficat 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină, bilă, ficat 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine urină, bilă, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină, bilă, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină, bilă, ficat 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină, ficat 0,3% din numărul de cabaline
păsări(*) fermă şi abator bilă, ficat, furaje(*) 0,05% din producţia de carne (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator bilă, ficat 0,5% din producţia de carne (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator bilă, ficat 0,5% din producţia de carne (kg) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,08% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.2 Substanţe tireostatice -2-metiltiouracil bovine - viţei abator - animale tăiate glandă tiroidă, muşchi 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
-2-tiouracil
- tineret bovin glandă tiroidă, muşchi 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci glandă tiroidă, muşchi 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine glandă tiroidă, muşchi 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine glandă tiroidă, muşchi 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine glandă tiroidă, muşchi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline glandă tiroidă, muşchi 0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) muşchi 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator muşchi 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.3 Steroizi Oestradiol Testosteron Nortestosteron Trenbolon Melengestrol acetat bovine - viţei fermă - animale vii ser, urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin ser, urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci ser, urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
cabaline ser, urină 0,05% din efectivul de cabaline
bovine - viţei abator - animale tăiate ser, urină, bilă, ţesut gras 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin ser, urină, bilă, ţesut gras 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci ser, urină, bilă, ţesut gras 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine ser, urină, bilă, ţesut gras 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine ser, urină, bilă, ţesut gras 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ser, urină, bilă, ţesut gras 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ser, urină, ţesut gras 0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator ser, bilă, ţesut gras, furaj 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator bilă, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator bilă, ficat 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,08% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.4 Lactone ale acidului rezorcilic Zeranol bovine - viţei fermă - animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
cabaline urină 0,05% din efectivul de cabaline
bovine - viţei abator - animale tăiate urină, bilă 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină, bilă 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină, bilă 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine urină, bilă 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină, bilă 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină, bilă 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină 0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator bilă 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator bilă 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator bilă 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.5 Substanţe beta agoniste Clenbuterol bovine - viţei fermă - animale vii urină 0,04% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină 0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
cabaline urină 0,2% din efectivul de cabaline
bovine - viţei abator - animale tăiate urină, ficat 0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin urină, ficat 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci urină, ficat 0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine urină, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine urină, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine urină, ficat 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline urină, ficat 1% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
A.5 Substanţe beta agoniste Clenbuterol păsări(*) fermă şi abator ficat 0,05% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ficat 0,5% din producţia de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Cloramfenicol bovine - viţei abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,2% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări(*) fermă ouă 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,5% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Dimetridazol bovine - viţei abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,2% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări(*) fermă ouă 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,5% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Nitrofurani bovine - viţei abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de vi]ei tăiaţi în anul precedent
- tineret bovin muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
- vaci muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,2% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări(*) fermă ouă 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,5% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi
B.1. Substanţe antimicrobiene
B.1. Substanţe antimicrobiene antibiotice, sulfamide, quinolone incl. Streptomicină bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,05% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări(*) producător ouă 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,7% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,5% din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 1,0% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează: pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor şi pentru streptomicină din miere la IISPV.
B.1. Sulfamide Sulfamethazina, Sulfamethina, Sulfathiazola, Sulfamethoxina, Sulfaquinoxalina bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,05% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,1% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări producător ouă 0,05% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,7% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,5% din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 1,0% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2. Alte medicamente veterinare
B.2.a. Substanţe antihelmitice Ivermectin bovine abator - animale tăiate ţesut gras, ficat 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine ţesut gras, ficat 0,005% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine ţesut gras, ficat 0,005% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ţesut gras, ficat 0,005% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ţesut gras, ficat 0,8% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras, ficat 0,2% din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,012% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale Dolj, Galaţi şi Timiş.
B.2.b. Coccidiostatice Monenzin Salinomicin bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat 0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
păsări producător ouă 0,02% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
B.2.c. Carbamaţi şi piretroide Carbaril Carbofuran Cypermetrin Deltametrin bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,1% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
albine producător miere 1,0% din producţia de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
B.2.d. Tranchilizante şi Beta blocante Azaperon Propriopromazina Carazolol bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale Iaşi şi Timiş.
B.2.e. Agenţi antiinflamatori nesteroidici Caprofen Metamizol Vedaprofenn bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,1% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
B.3. Alte substanţe şi contaminanţi din mediul înconjurător
B.3.a. Pesticide organoclorurate şi PCB(*) alfa HCH Lindan beta HCH DDT total Aldrin Dieldrin Endrin Heptaclor PCB bovine abator - animale tăiate ţesut gras 0,03% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine ţesut gras 0,006% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine ţesut gras 0,006% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ţesut gras 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ţesut gras 0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,04% din producţia de carne (tone) a anului precedent
toate speciile producător produse din carne 0,01% din producţia (în tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte, produse lactate 0,02% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări producător ouă 0,02% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,2% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
vânat împuşcat depozit ţesut gras (carne) 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
albine producător miere 0,5% din producţia de miere (tone) a anului precedent
toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
toate speciile fermă de creştere apă câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor
B.3.b. Pesticide organofosforice Phosdrin Phorate Di Syston Diazinon Ronnel Paration Metil Paration Malation Etion bovine abator - animale tăiate ţesut gras, ficat 0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine ţesut gras, ficat 0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine ţesut gras, ficat 0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine ţesut gras, ficat 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline ţesut gras, ficat 0,05% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte 0,002% din producţia de lapte (tone) a anului precedent
păsări producător ouă 0,005% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
albine producător miere 0,2% din producţia de miere (tone) a anului precedent
toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
toate speciile fermă de creştere apă
câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.C. Metale grele(**) Mercur Plumb Cadmiu Arsen bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,005% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,005% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,1% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,03% din producţia de carne pasăre (tone) a anului precedent
toate speciile producător produse din carne 0,01% din producţia în tone a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte, produse lactate 0,01% din producţia în tone a anului precedent
păsări producător ouă 0,01% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,4% din producţia de miere (tone) a anului precedent
iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5% din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent
vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
vânat împuşcat depozit muşchi, ficat 0,2% din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent
toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
toate speciile fermă de creştere apă câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale Constanţa, Galaţi, Suceava şi Timiş.
B.3.d. Micotoxine Aflatoxmete B1, B2, G1, G2M1, M2 bovine abator - animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
ovine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
caprine muşchi, ficat, rinichi 0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
porcine muşchi, ficat rinichi 0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
păsări(*) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent
toate speciile producător produse din carne 0,01% din producţia în tone a anului precedent
bovine, ovine, caprine producător lapte, produse lactate 0,01% din producţia în tone a anului precedent
păsări producător ouă 0,01% din producţia de ouă (în tone) a anului precedent
peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
albine producător miere 0,3% din producţia de miere (tone) a anului precedent
toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.e Coloranţi Malachite green peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,1% din producţia de peşte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV. ────────────
Notă ...
*) pentru păsări, iepuri şi vanat de crescatorie o parte din probe(≈40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animalele sacrificate în scop de diagnostic. La recoltarile din ferma se vor recolta şi furaje.
Notă ...
**) Pentru contaminanti (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauza intensitatea controlului să fie marita prin recoltari de probe cu frecventa dubla faţă de program. Observatie: Recoltarea, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul M.A.A.P. numărul 357/2001 H. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ŞI A FURAJELOR

Nr. crt. Produsele care se controlează Natura probei Frecvenţa recoltării probelor şi examinării
1. Materii prime şi produse de origine animală. Ţesuturi comestibile, preparate şi produse finite de origine animală, ingrediente. O dată pe trimestru la unităţile producătoare, fiecare categorie de produse.
2 Furaje Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri, materii prime şi nutreţuri combinate O dată pe trimestru în ferme şi fabrici de nutreţuri combinate, fiecare categorie de produse. SECŢIUNEA a-VI-a ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN PRODUCEREA, DEPOZITAREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR FARMACEUTICE DE UZ VETERINAR INDIGENE ŞI DIN IMPORT

Nr. crt. ACŢIUNEA TEHNICĂ MĂSURI ŞI MODALITĂŢI DE REZOLVARE PRECIZĂRI TEHNICE
1. Acţiunea de supraveghere şi control a produselor farmaceutice de uz veterinar: a) Controlul de stat al calităţii produselor de uz veterinar indigene şi din import în conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare, cu reglementările în vigoare şi cerinţele O.I.E. prevăzute în Manualul de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi directivele U.E. în domeniu (sistemul de farmacovigilenţă, respectarea regulilor şi principiilor de bună practică de fabricaţie (GMP) şi a regulilor de bună practică de laborator (GLP) de către producătorii care fabrică medicamente de uz veterinar) 1. ANSV

2. I.C.P.B.M.V.

3. D.S.V. Judeţene şi a Mun. Bucureşti

b) Supravegherea permanentă şi controlul modului de realizare a acţiunii de import a produselor farmaceutice veterinare şi a altor produse de uz veterinar (inclusiv furaje medicamentate premixuri). Monitorizarea reacţiilor adverse suspecte apărute în teritoriu urmare a utilizării produselor farmaceutice veterinare şi obligaţia producătorului de a raporta aceste reacţii la ANSV şi ICPBMV, precum şi obligaţia autorităţii competente veterinare de a supraveghea sistemul de farmacovigilenţă veterinară. 1. ANSV

2. I.C.P.B.M.V.

3. D.S.V. Judeţene şi a Mun. Bucureşti

c) Urmărirea în condiţii de teren a eficacităţii produselor farmaceutice şi a altor produse de uz veterinar înregistrate în Registrul naţional al produselor farmaceutice şi a altor produse de uz veterinar de la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară 1. ANSV

2. I.C.P.B.M.V.

3. D.S.V. Judeţene şi a Mun. Bucureşti

d) Asigurarea conform prevederilor legale a supravegherii şi controlului pe fluxul tehnologic de producţie a produselor farmaceutice de uz veterinar indigene garanţie a asigurării calităţii, eficienţei şi siguranţei produselor fabricate. 1. ANSV

2. I.C.P.B.M.V.

3. D.S.V. Judeţene şi a Mun. Bucureşti

e) Supravegherea modului de păstrare, depozitare, difuzare şi comercializare a produselor farmaceutice de uz veterinar în teritoriu şi rolul autorităţii sanitare veterinare implicate în această acţiune. 1. ANSV

2. I.C.P.B.M.V.

3. D.S.V. Judeţene şi a Mun. Bucureşti ────────────────

Preluat: 2026-09-23T14:25:23.018442+00:00 · SHA256: 98c529b571b0b715f904f6a232c536d169f06870b4bf1dd7586100b6b9fb2930