ORDIN nr. 59 din 23 ianuarie 2003 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor nr. 2.690/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ORDIN nr. 59 din 23 ianuarie 2003  pentru modificarea şi completarea  Ordinului ministrului finanţelor nr. 2.690/1998  privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor  Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997  privind procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe     EMITENT     MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 99 din 18 februarie 2003     În temeiul  art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001  privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,  în baza prevederilor art. 10 alin. (2) şi ale  art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 68/1997  privind procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,  ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:   
				 + 
			  Articolul 1     Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor  Ordonanţei Guvernului nr. 68/1997  privind procedura de întocmire şi de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, aprobate prin  Ordinul ministrului finanţelor nr. 2.690/1998 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează cu capitolul E "Procedura stabilirii din oficiu a impozitului pe venit la persoanele fizice", prevăzut în anexa.     
				 + 
			  Articolul 2     Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.     
				 + 
			  Articolul 3     Direcţia generală de proceduri fiscale, Direcţia generală a tehnologiei informatiei, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.     
				 + 
			  Articolul 4     Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.  Ministrul finanţelor publice,  Mihai Nicolae Tanasescu  Bucureşti, 23 ianuarie 2003.  Nr. 59.     
				 + 
			  Anexă     E. PROCEDURA STABILIRII DIN OFICIU A IMPOZITULUI PE VENIT  LA PERSOANELE FIZICE  1. Organul fiscal competent are dreptul de a stabili din oficiu impozitul pe venitul anual global, respectiv impozitul pe venitul anual, aferent fiecărui loc de realizare a fiecărei categorii de venituri, în cazul în care contribuabilul nu depune declaraţia de venit în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării prin care organul fiscal îi notifica depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei.  2. Prin organ fiscal competent se înţelege organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul, pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România care realizează venituri supuse globalizarii, sau organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sursa de venit, pentru persoanele fizice române fără domiciliu în România şi persoanele fizice străine.  3. Stabilirea obligaţiei de plată se face după consolidarea bazei de date, potrivit tuturor informaţiilor aflate la dispoziţia organului fiscal, primite de la alte organe fiscale, de la plătitorii de venit sau direct de la contribuabili, precum şi din alte surse, şi anume:  - fise fiscale 1;  - fise fiscale 2;  - declaraţii estimative;  - declaraţii speciale;  - contracte de închiriere/subinchiriere/arendare;  - declaraţii informative depuse de plătitorii de venituri;  - declaraţii privind venitul estimat pentru asociaţiile fără personalitate juridică;  - declaraţii anuale de venit pentru asociaţiile fără personalitate juridică;  - declaraţii privind veniturile din activităţi agricole.  4. Stabilirea veniturilor nete se face pe categorii de venit, pe baza documentelor prevăzute la art. 3, după cum urmează:  4.1. Venitul net din salarii se calculează:  - pe baza datelor din fişele fiscale, prin însumarea venitului net realizat pe fiecare sursa, din fiecare fişa fiscală 1, şi/sau a venitului baza de calcul din fiecare fişa fiscală 2, depuse de către angajatori pentru contribuabil;  - pe baza datelor din declaraţiile privind salariile din străinătate pentru activitatea desfăşurată în România.  4.2. Venitul net din activităţi independente se calculează:  - pe baza datelor din declaraţiile speciale şi din declaraţia anuală de venit, pentru asociaţiile fără personalitate juridică, prin însumarea venitului net realizat pe categorii de venit şi pe fiecare sursa;  - pe baza datelor din declaraţiile informative depuse de plătitorii de venit, ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.  Venitul brut se determina pe baza declaraţiilor informative depuse de plătitorii de venit care au obligaţia reţinerii impozitului la sursa, pentru contribuabilii care au realizat venituri din activităţi independente pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursa, prin însumarea, pe categorii de venituri, a venitului brut declarat de plătitorii de venit.  Cheltuielile deductibile pentru contribuabilii care au obţinut venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală se calculează prin deducerea unei cote de cheltuieli forfetare de 25% sau 40%, după caz, din venitul brut.  Pentru celelalte categorii de contribuabili din venitul brut se deduce o cota de cheltuieli suplimentare de 15%;  - la nivelul normei de venit aprobate pentru activitatea respectiva, pentru contribuabilii care au realizat venituri din desfăşurarea de activităţi independente care sunt cuprinse în nomenclatorul activităţilor independente, pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.  4.3. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se calculează:  - pe baza declaraţiilor speciale, prin însumarea venitului net realizat pe fiecare sursa;  - pe baza contractului de închiriere/subinchiriere/arendare, ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.  Venitul brut se stabileşte pe baza chiriei sau arendei din contract. În cazul în care în evidenta organului fiscal exista mai multe contracte de închiriere, stabilirea venitului brut se face prin însumarea venitului aferent fiecărei surse.  Cheltuielile deductibile se calculează prin aplicarea la venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 50% sau 30%, după caz.  5. În toate cazurile, la stabilirea obligaţiilor de plată se vor avea în vedere şi alte informaţii şi documente existente la dosarul fiscal al contribuabilului, care sunt relevante pentru stabilirea impozitului pe venit, iar în lipsa acestora, pe baza datelor din dosarele fiscale ale contribuabililor cu activităţi similare.  6. Venitul net stabilit conform procedurii prevăzute la pct. 4 se majorează cu 20%, iar în celelalte cazuri cu 50%.  7. Organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care cuprinde în mod obligatoriu elementele avute în vedere la stabilirea venitului net pe categorii de venituri, precum şi modul de calcul al acestuia.  Nota de constatare este aprobată de către conducătorul unităţii fiscale.  8. Pe baza constatărilor făcute organul fiscal stabileşte venitul anual global impozabil.  Venitul anual global se stabileşte prin însumarea veniturilor nete din activităţi independente, din salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, din ţara şi din străinătate.  Venitul anual global impozabil se stabileşte ca diferenţa între venitul anual global şi deducerile personale de baza. În măsura în care, pentru contribuabilul respectiv, în fişa fiscală 1 sunt consemnate şi deduceri personale suplimentare, acestea sunt luate în considerare de organul fiscal.  Pe baza venitului anual global impozabil astfel stabilit organul fiscal calculează impozitul datorat prin aplicarea cotelor de impunere prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru anul fiscal pentru care se face impunerea din oficiu.  În situaţia în care impozitul rezultat este mai mic decât plăţile anticipate efectuate, impozitul se stabileşte din oficiu la nivelul acestora.  Venitul anual se determina pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru persoanele fizice române fără domiciliu în România.  9. Pe baza venitului anual global impozabil sau a venitului anual impozabil, după caz, organul fiscal calculează impozitul pe venitul anual global, respectiv impozitul pe venitul anual, şi emite o decizie de impunere.  Procedurile de comunicare a deciziilor de impunere către contribuabili şi de plată a diferenţelor de impozit sunt cele prevăzute de  Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001  privind impozitul pe venit*).  ───────────   
						Notă   ...
			  *)  Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001  a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, şi a fost aprobată şi modificată prin  Legea nr. 493/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002.   10. Impozitul stabilit din oficiu de către organul fiscal competent se corecteaza după cum urmează:      a) la data depunerii efective de către contribuabil a declaraţiei de venit global sau a celorlalte declaraţii prevăzute de lege;   ...        b) la data efectuării unui control fiscal care se desfăşoară pentru impozitul care a fost stabilit din oficiu.   ...    ────────────────   

Preluat: 2026-09-23T16:21:00.607673+00:00 · SHA256: 9452294d8c21866cdd3d6f355f615ddc9b095d2556f7da5617dd4ef2a8b44de7