legemo /Atelierul tău legislativ
Legislație națională
METODOLOGIE · 0 · 2003

METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003 de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Agriculturii, Alimenta?iei ?i Pădurilor · ID sursă 41960

EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile
 METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003  de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional     EMITENT     MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 24 februarie 2003      
				 + 
			  Capitolul 1   Dispoziţii generale   1. Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al obligaţiilor băneşti care revin titularilor aprobărilor de scoatere definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, în conformitate cu prevederile  Legii nr. 26/1996  - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, ale  Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, şi ale  Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998  privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin  Legea nr. 75/2002 .  2. Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică este interzisă, cu excepţia suprafeţelor destinate obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la  art. 54 din Legea nr. 26/1996 .  3. Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier proprietate publică este interzisă, cu excepţia suprafeţelor destinate obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la  art. 23 alin. (1) lit. a) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată şi completată prin  Legea nr. 75/2002 .  4. Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier proprietate privată este interzisă, cu excepţia obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la  art. 23 alin. (1) lit. a), b), c), şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată şi completată prin  Legea nr. 75/2002 .  5. Reducerea suprafeţei pădurilor în scopul executării de către deţinătorii sau proprietarii legali ai acestora de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier constituie schimbare a categoriei de folosinţă silvică, se aproba de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi este scutită de plată oricăror taxe, conform prevederilor  art. 61 din Legea nr. 26/1996  şi ale  art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.  6. Pentru alte situaţii prevăzute de lege, care nu se încadrează în cazurile precizate la pct. 2, 3 şi 4, scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional nu poate fi admisă decât cu compensarea anticipata a acestora cu alte terenuri apte a fi împădurite şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate.  7. Ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional este reglementată de  art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată şi completată prin  Legea nr. 75/2002 .     
				 + 
			  Capitolul 2   Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestora   A. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional  1. Taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la  Legea nr. 18/1991 , republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.  Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:  T(x) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),  în care:  S = suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional,  exprimată în hectare, cu patru zecimale;  V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,  exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta  metodologie şi stabilit în funcţie de specia principala de baza  corespunzătoare condiţiilor stationale şi de clasa de producţie  a acesteia;  P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,  exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului  autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând  seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în  anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale  de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;  T(p) = taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la   Legea nr. 18/1991 , republicată.  În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, alta categorie de folosinţă decât "padure", specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite în funcţie de specia principala din tipul natural fundamental de padure corespunzător tipului de staţiune forestieră.  În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principala de baza, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie şi având consistenta arboretului de 0,4:      a) mesteacan - în etajul forestier montan [FM(1) - FM(3)];   ...        b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1) - FD(4)];   ...        c) salcie - în etajul forestier de campie, silvostepa şi stepa (CF, SS).   ...    2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la  art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.  B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional  Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determina cu ajutorul următoarei formule:  V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),  în care:  V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei;  S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier  naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;  Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă  speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale  şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta  metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care  au alta folosinţă decât "padure" sau sunt înregistrate în  amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi  clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor  cuprinse la lit. A;  P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat  în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului  autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând  seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în  anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale  de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;  n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la  recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest  indicator are următoarele valori:  - 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii şi plopi;  - 30 de ani pentru speciile de cvercinee;  - 20 de ani pentru celelalte specii;  N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3  la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.  C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii  Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:  D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) -V(A)] x N(1),  în care:  D(VML) = contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre  valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii şi  valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul  forestier naţional, exprimată în lei;  S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier  naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;  P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,  exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului  autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând  seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în  anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale  majoritare din compozitia arboretului existent;  V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,  exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie,  pentru specia principala majoritara din compozitia arboretului  existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;  V(A) = volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu  volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga  creşterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la data  amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;  N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la  nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcţional  al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul  forestier).  D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţional  Aceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.     
				 + 
			  Capitolul 3   Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestora   A. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional  1. Pentru terenurile din fondul forestier naţional, pe care se realizează lucrările sau obiectivele prevăzute la  art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată şi completată prin  Legea nr. 75/2002 , taxa este egala cu valoarea masei lemnoase la exploatabilitate pentru specia principala de baza corespunzătoare staţiunii.  Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:  T X = S x V(EXP) x P(ML),  în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.  2. Pentru alte situaţii prevăzute de lege privind terenurile pe care se realizează lucrări şi obiective care nu sunt prevăzute la  art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată şi completată prin  Legea nr. 75/2002 , taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la  Legea nr. 18/1991 , republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.  Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:  T(X) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),  în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.  3. Taxa prevăzută la pct. 1 şi 2 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la  art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.  4. În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), taxa se va calcula astfel:  - pentru terenurile din fondul forestier naţional compensate cu terenuri echivalente ca suprafaţa şi bonitate, se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 1;  - pentru diferenţa de terenuri, taxa este calculată potrivit prevederilor cap. II lit. A.  B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor care se preiau în compensare echivalenta ca suprafaţa şi bonitate  1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, cat şi a celor care se preiau în compensare se determina cu ajutorul următoarei formule:  V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),  în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.  Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalentei acestora.  În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), titularul aprobării va achită diferenţa dintre contravalorile celor două categorii de terenuri.  2. Terenurile care se preiau în fondul forestier proprietate publică trebuie să fie limitrofe acestuia şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate, respectiv ca valoare [V(T)], cu cele care se scot definitiv.  3. Stabilirea speciei principale de baza şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensarea fondului forestier naţional şi care nu sunt cartate stational din punct de vedere silvic se face pe bază de studii pedostationale.  4. Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în compensarea celor scoase definitiv din fondul forestier naţional.  C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii  Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:  D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP)-V(A)] x N(1),  în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C.  D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin.  E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţional  Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.     
				 + 
			  Capitolul 4   Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişare de vegetaţie forestieră   A. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional  Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional garanţia este egala cu cheltuielile necesare pentru readucerea terenului în condiţii apte de impadurire (evacuarea construcţiilor sau instalaţiilor amplasate, refacerea calităţii şi fertilitatii solului la parametrii iniţiali etc.). Aceste cheltuieli vor fi stabilite prin devize elaborate de către beneficiarii terenurilor, în funcţie de obiectivele care se vor amplasa pe terenurile în cauza, conform proiectelor de execuţie. Devizele vor fi verificate şi însuşite de direcţiile silvice, respectiv de către ceilalţi deţinători sau proprietari ai terenurilor din fondul forestier naţional care se ocupa temporar. Grosimea şi calitatea stratului fertil se stabilesc pe bază de măsurători în teren şi prelevări în prezenta personalului delegat de administratorul terenului, pe cheltuiala solicitantului ocupării temporare, atât înainte de predarea către beneficiar, cat şi cu ocazia reprimirii terenului ocupat temporar.  B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional  1. Chiria anuală se determina folosindu-se formula:  CH(A) = S x Cr x P(ML) x (1 + N),  în care:  CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei;  S = suprafaţa terenului care se ocupa temporar în fondul forestier  naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;  Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc /ha, aferentă  speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi  la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta  metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care  au alta folosinţă decât "padure" sau sunt înregistrate în  amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi  clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor  cuprinse în cap. II lit. A;  P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat  în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului  autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la  propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima  raportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României,  Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la  prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza  corespunzătoare condiţiilor stationale;  N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.  2. Chiria se calculează şi se încasează anticipat ocupării terenurilor. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă de mai mulţi ani, chiria se calculează şi se încasează anticipat pentru fiecare an. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mica de un an, chiria calculată cu formula prevăzută la pct. 1 se diminuează proporţional.  C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii  Aceasta contravaloare se determina potrivit prevederilor cap. II lit. C.  D. Cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin  E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional  Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.     
				 + 
			  Capitolul 5   Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără defrişare de vegetaţie forestieră   A. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional  Se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. A.  B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional  Se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. B.  C. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional  Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.     
				 + 
			  Capitolul 6   Repartizarea sumelor de bani datorate de beneficiarii scoaterilor definitive sau temporare ale terenurilor din fondul forestier naţional   A. Pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumelor datorate, astfel:  1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura:  - taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A şi cap. III lit. A pct. 1 şi 2, care se achită anticipat depunerii documentaţiei. Documentaţia conţine obligatoriu copia documentului de plată;  2. în Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, aflat la dispoziţia Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului:  - contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B şi cap. III lit. B pct. 2;  - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. C şi cap. III lit. C;  3. la Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului:  - cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;  - valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi cap. III lit. E;  4. în contul proprietarului de teren, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:  - contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, în cazul în care acesta nu a fost compensat cu un alt teren echivalent;  - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;  - contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;  - valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi cap. III lit. E.  B. Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:  1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura:  - garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. A şi cap. V lit. A, care se achită anticipat depunerii documentaţiei. Documentaţia conţine obligatoriu copia documentului de plată. După îndeplinirea integrală, de către beneficiarii care au ocupat temporar terenuri din fondul forestier naţional, a îndatoririlor legale care le revin, respectiv achitarea obligaţiilor băneşti şi readucerea terenurilor la starea iniţială sau în condiţii apte pentru a fi împădurite, după caz, la termenul prevăzut în aprobarea legală, şi după reprimirea terenurilor de către deţinătorii sau proprietarii acestora, garanţia se restituie titularului aprobării, conform prevederilor  art. 93 din Legea nr. 18/1991 , republicată;  2. în fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, fond gestionat de Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului:  - chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. B şi cap. V lit. B;  - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. C;  3. la Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:  - cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. IV lit. D;  - valoarea obiectivelor dezafectate, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. E şi cap. V lit. C;  4. în contul proprietarului terenului forestier, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:  - chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier;  - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;  - contravaloarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv;  - valoarea obiectivelor dezafectate.  C. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de către ocolul silvic. Verificarea şi aprobarea valorilor se realizează de conducerea direcţiei silvice, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia.  D. În cazul terenurilor din fondul forestier care nu sunt proprietate publică a statului, calculul taxei pentru scoaterea definitivă, calculul garanţiei pentru ocuparea temporară a acestora şi calculul cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv se verifica şi se aproba de specialiştii din inspectoratul teritorial de regim silvic şi cinegetic.  Obligaţiile băneşti aferente terenurilor care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului se calculează, contra cost, la cererea proprietarilor, de către unităţi silvice autorizate.  E. Masa lemnoasă prevăzută a fi defrisata de pe terenurile din fondul forestier naţional, pentru care exista aprobarea de a fi ocupate definitiv sau temporar, constituie produse accidentale, se precompteaza şi se valorifica de Regia Naţionala a Pădurilor, respectiv de proprietarii terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.     
				 + 
			  Capitolul 7   Dispoziţii tranzitorii şi finale   A. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice, promovarea, analiza şi aprobarea acestora, precum şi pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri:  1. încheierea proceselor-verbale privind predarea-primirea terenurilor care fac obiectul aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional se va face numai după plata anticipata şi integrală de către beneficiarii aprobărilor a taxei prevăzute de lege, respectiv a garanţiei, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, precum şi a celorlalte obligaţii băneşti care revin titularilor aprobărilor;  2. în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentaţia şi data la care se face predarea terenului către beneficiar intervin modificări ale preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, care sta la baza determinării indicatorului P(ML), se vor recalcula toate obligaţiile băneşti care revin beneficiarilor respectivi;  3. documentaţiile având ca obiect terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului, aprobate până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii şi pentru care nu s-au încheiat procesele-verbale privind predarea-primirea terenurilor, sau cele aflate în curs de verificare la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ori la inspectoratele de regim silvic şi cinegetic vor fi analizate şi aprobate în forma în care au fost promovate, cu calculul obligaţiilor băneşti conform vechii metodologii, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale necesare, urmând ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, direcţiile silvice sa recalculeze, în mod obligatoriu, toate obligaţiile băneşti datorate de beneficiari. Ocoalele silvice predau terenurile cu încheierea proceselor-verbale de predare-primire a acestora, numai după achitarea de către titularii aprobărilor a diferenţelor băneşti rezultate din recalculari. În termen de 5 zile acestea vor transmite Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor copie de pe documentul de plată prin care titularii aprobărilor au făcut dovada achitării diferenţelor;  4. începând cu data intrării în vigoare a prezentei metodologii este interzisă promovarea oricărei documentaţii tehnice care cuprinde calcule neconforme cu prevederile acesteia.  B. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.     
				 + 
			  Anexa 1      la metodologie  --------------  VOLUMUL  masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii  pe clase de producţie pentru principalele  specii forestiere*)  - mc/ha -    Nr.         SPECIA                                    CLASELE DE PRODUCŢIE          crt.                                                                                                      I       II      III     IV       V       1. 
  Molid                                 
   1.039 
    859 
    668 
    507 
   350 
     2. 
  Brad                                  
     986 
    838 
    672 
    508 
   386 
     3. 
  Pin silvestru                         
     695 
    531 
    360 
    209 
    96 
     4. 
  Pin negru                             
     553 
    427 
    283 
    190 
    93 
     5. 
  Larice                                
     953 
    796 
    602 
    395 
   252 
     6. 
  Fag din samanta                       
     813 
    652 
    492 
    355 
   259 
     7. 
  Mesteacan                             
     352 
    294 
    195 
    141 
    94 
     8. 
  Gorun din samanta                     
     768 
    600 
    453 
    335 
   232 
     9. 
  Gorun din lastari                     
     533 
    448 
    343 
    238 
   164 
    10. 
  Stejar din samanta                    
     875 
    733 
    584 
    447 
   346 
    11. 
  Stejar din lastari                    
     565 
    462 
    375 
    283 
   201 
    12. 
  Cer din samanta                       
     516 
    405 
    321 
    255 
   183 
    13. 
  Garnita din samanta                   
     498 
    418 
    332 
    250 
   193 
    14. 
  Stejar brumariu                       
     334 
    292 
    208 
    113 
    81 
    15. 
  Stejar pufos                          
     261 
    188 
    141 
     99 
    65 
    16. 
  Carpen din samanta                    
     334 
    291 
    217 
    145 
   108 
    17. 
  Tei din samanta                       
     518 
    449 
    356 
    256 
   163 
    18. 
  Salcam din plantaţii                  
     495 
    331 
    192 
    116 
    48 
    19. 
  Salcam din lastari                    
     333 
    224 
    128 
     63 
    34 
    20. 
  Plop alb şi negru                     
     529 
    405 
    272 
    155 
    92 
    21. 
  Salcie din renis (şi plantaţie)       
     534 
    391 
    295 
    172 
   107 
    22. 
  Salcie din lastari                    
     360 
    289 
    209 
    153 
    73 
    23. 
  Salcie din sulinari                   
     360 
    289 
    209 
    153 
    73 
    24. 
  Anin                                  
     483 
    415 
    325 
    233 
   163 
    25. 
  Plop selecţionat                      
     629 
    407 
    310 
    207 
   114 
    ---------------   
						Notă   ...
			  *) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972, la varstele exploatabilităţii, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.      
				 + 
			  Anexa 2      -------  la metodologie  --------------  DEFALCAREA  pe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectie  a preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,  stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice  centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea  Regiei Naţionale a Pădurilor, şi publicat în  Monitorul Oficial al României, Partea 1    Nr. 
crt.
    
    
    
                                                     
       Specia sau grupa de specii                  
                                                   
                                                   
                                                   
  Coeficientul care se 
aplica preţului mediu
al unui metru cub de 
  masa lemnoasă pe   
       picior        
      1.
  Rasinoase                                          
                   0,95
      2.
  Fag                                                
                   1,00
      3.
  Cvercinee, frasin                                  
                   1,65
      4.
  Diverse specii tari                                
                   0,75
      5.
  Diverse specii moi                                 
                   0,70
    NOTĂ:  Indicatorul P(ML) pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabi de domeniul silviculturii, ţinând seama de preţul de piaţa.     
				 + 
			  Anexa 3      -------  la metodologie  --------------  CRITERII  pe baza cărora se determina coeficienţii N şi N(1),  utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor [V(T)],  al chiriei [CH(A)] şi, respectiv, al contravalorii  pierderii de creştere determinate de exploatarea masei  lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii [D(VML)]    Nr. 
crt.
    CRITERII                                                     
                                                               
     NOTA  
 ACORDATĂ
     0  
                 1                                               
      2    
      1.
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
  Categorii de arboreturi pe tipuri functionale                  
Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii   
pentru extragerea de masa lemnoasă sau de alte produse         
nelemnoase (tipul funcţional T(I) parcuri naţionale,           
rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii).    
  Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibila    
decât executarea taierilor de igiena sau a lucrărilor speciale 
de conservare [tipul funcţional T(II)].                        
  Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, ca   
cele de codru gradinarit sau cvasigradinarit [tipul            
funcţional T(III)].                                            
  Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de  
regenerare normală sau mai mare, dar cu restrictii în          
executarea taierilor [tipul funcţional T(IV)].                 
  Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la      
care nu sunt restrictii privind tratamentele aplicate [tipul   
funcţional T(V) şi T(VT)].                                     
NOTĂ: pentru terenurile fără vegetaţie forestieră nota va fi 0 
           
         
         
         
3,0      
         
         
2,5      
         
         
2,0      
         
         
1,5      
         
         
1,0      
         
      2.
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
  3.
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
    
  Amplasarea terenului faţă de localităţi                        
  A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita          
perimetrului construibil:                                      
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau   
turistice                                                      
- municipii-reşedinţa de judeţ                                 
- municipii                                                    
- oraşe                                                        
- sate reşedinţa de comuna                                     
- sate                                                         
                                                               
  B. Teren în extravilan                                       
  1. Între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil:    
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau   
  turistice                                                    
- municipii-reşedinţa de judeţ                                 
- municipii                                                    
- oraşe                                                        
- sate reşedinţa de comuna                                     
- sate                                                         
                                                               
  2. Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:   
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau   
  turistice                                                    
- municipii-reşedinţa de judeţ                                 
- municipii                                                    
- oraşe                                                        
- sate reşedinţa de comuna                                     
- sate                                                         
                                                               
  3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil         
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau   
  turistice                                                    
- municipii-reşedinţa de judeţ                                 
- municipii                                                    
- oraşe                                                        
- sate reşedinţa de comuna                                     
- sate                                                         
NOTĂ: se ia în considerare distanta fasa de localitatea de cea 
mai mare categorie                                             
Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport             
A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanta de    
cel mult 1 km faţă de calea de transport:                      
- autostrăzi şi drumuri naţionale europene                     
- alte drumuri naţionale                                       
- drumuri judeţene                                             
- drumuri comunale                                             
- drumuri forestiere, industriale şi alte asemenea             
NOTĂ: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai  
mare categorie.                                                
                                                               
B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se afla la o   
distanta de cel mult 5 km faţă de statie)                      
C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se afla la o    
distanta de cei mult 5 km faţă de port)                        
D. Transport maritim (în cazul în care terenul se afla la o    
distanta de cel mult 5 km faţă de port)                        
           
         
         
         
12       
 8       
 6       
 4       
 2       
 1       
         
         
         
         
10       
 6       
 4       
 2       
 1       
 0       
         
 9       
         
 5       
 3       
 1       
 0       
 0       
         
         
         
         
         
 8       
 4       
 2       
 0       
 0       
 0       
         
         
         
         
 3,0     
 0,8     
 0,6     
 0,4     
 0,2     
         
         
         
         
 0,5     
         
 0,5     
         
 0,5     
      4.
    
    
    
  Alte utilităţi                                                 
Reţele de apa-canal până la 500 m                              
Reţele de distribuţie a energiei electrice până la 500 m       
Reţele de distribuţie a gazelor naturale până la 1000 m        
           
 0,5     
 0,5     
 0,5     
      5.
    
    
    
    
    
    
  Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul în 
raza căruia se afla terenul, în suprafaţa totală a judeţului:  
până la 10%                                                    
10-20%                                                         
20-30%                                                         
30-40%                                                         
peste 40%                                                      
           
         
2,0      
1,5      
1,0      
0,5      
0,0      
    NOTĂ:  - Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana 1.  - Coeficientul N(1) reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale).     
				 + 
			  Anexa 4      -------  la metodologie  --------------  CREŞTEREA  medie anuală la exploatabilitate a arboretului  total pentru principalele specii forestiere*)  - mc/an/ha -    Nr.         SPECIA PRINCIPALA                         CLASELE DE PRODUCŢIE          crt.                                                                                                       I       II     III      IV      V       0  
                   1                    
     2   
     3  
    4   
     5  
    6  
      1.
  Molid                                 
   13,8  
   12,2 
   10,5 
   8,1  
   5,7 
      2.
  Brad                                  
   12,7  
   10,8 
    9,4 
   7,8  
   5,9 
      3.
  Pin silvestru                         
   12,1  
    9,4 
    7,4 
   5,2  
   3,0 
      4.
  Pin negru                             
   10,9  
    8,6 
    6,6 
   4,6  
   2,8 
      5.
  Fag                                   
   11,0  
    9,1 
    7,6 
   6,0  
   4,4 
      6.
  Mesteacan                             
    9,4  
    7,9 
    6,4 
   4,8  
   3,2 
      7.
  Gorun din samanta                     
    7,5  
    7,0 
    5,5 
   4,7  
   3,3 
      8.
  Gorun din lastari                     
    8,6  
    7,2 
    5,7 
   4,4  
   3,1 
      9.
  Stejar din samanta                    
   10,6  
    8,8 
    7,6 
   6,2  
   4,7 
     10.
  Stejar din lastari                    
    9,2  
    7,5 
    5,9 
   4,9  
   3,9 
     11.
  Tei                                   
   12,7  
   10,8 
    9,1 
   7,2  
   5,2 
     12.
  Cer                                   
    8,8  
    7,8 
    6,3 
   4,9  
   3,9 
     13.
  Garnita                               
    6,8  
    5,9 
    5,2 
   4,4  
   3,5 
     14.
  Carpen                                
   10,2  
    8,8 
    7,5 
   5,9  
   4,6 
     15.
  Salcam (plantaţii)                    
   18,7  
   14,7 
   10,3 
   6,4  
   3,3 
     16.
  Salcam (lastari)                      
   16,5  
   13,2 
    9,3 
   5,7  
   3,1 
     17.
  Plop alb şi negru                     
   19,5  
   15,0 
   11,6 
   7,8  
   4,8 
     18.
  Salcie din samanta                    
   27,5  
   23,9 
   19,2 
  14,2  
   9,5 
     19.
  Salcie din sulinari                   
   20,8  
   18,9 
   16,5 
  12,4  
   8,2 
     20.
  Plop selecţionat                      
   30,1  
   23,7 
   18,0 
  13,0  
   8,2 
     21.
  Larice**)                             
   10,5  
    8,9 
    7,5 
   5,7  
   3,6 
    --------------   
						Notă   ...
			  *) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972.    
						Notă   ...
			  **) Arboret principal.   --------------   

Preluat: 2026-09-23T16:21:27.495515+00:00 · SHA256: 51d2290cef34cb4cb97a99ae7cdcabf00ad9024d10b8d22d32998daa6a8e7ad8