Legislație națională
NORMĂ · 0 · 2003
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 43587
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare și conținutul hartilor de risc natural la alunecări de teren EMITENT GUVERNUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 7 mai 2003 + Capitolul 1 Dispoziții generale + Articolul 1 Normele metodologice privind modul de elaborare și conținutul hartilor de risc natural la alunecări de teren, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operațiilor de întocmire a hartilor de risc natural la alunecări de teren și conținutul acestora. + Articolul 2 Harta de risc natural la alunecări de teren reprezintă sinteza datelor privind prognoza stării de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale și a pierderilor de vieți omenești ce pot fi cauzate de producerea alunecarilor de teren, pe un anumit areal și într-un interval de timp dat. + Articolul 3 (1) Harta de risc natural la alunecări de teren constituie parte componenta a documentației de amenajare a teritoriului județean și se detaliază în planurile de urbanism generale și în regulamentele locale de urbanism ale localităților fiecărui județ și municipiului București și urmează același regim juridic, de finanțare și aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism. (2) Harta de risc natural la alunecări de teren este documentul pe baza căruia consiliul județean poate declara un areal ca zona de risc la alunecări de teren. + Articolul 4 Pe baza hartilor de risc natural la alunecări de teren, autoritățile administrației publice locale: a) identifica, declara și monitorizează zonele de risc la alunecări de teren; ... b) asigura managementul situațiilor de criza în cazul producerii alunecarilor de teren; ... c) stabilesc, după caz, măsurile de prevenire și atenuare a riscului natural la alunecări de teren, precum și condițiile de autorizare a executării construcțiilor în arealele respective; ... d) detaliază exigențele minime de conținut ale documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la alunecări de teren. ... + Articolul 5 Terminologia specifică cu care se operează în elaborarea hartilor de risc la alunecări de teren este prezentată în anexa A la prezentele norme metodologice. + Capitolul 2 Modul de elaborare și conținutul hartilor de risc natural la alunecări de teren + Articolul 6 Elaborarea hărții de risc natural la alunecări de teren se realizează, de regula, într-un sistem informațional integrat, având la baza bănci de date informatizate și hărți digitale. + Articolul 7 Pentru elaborarea hărții de risc natural la alunecări de teren a fiecărui județ trebuie parcurse etapele prezentate în anexa B la prezentele norme metodologice. + Articolul 8 (1) Banca de date aferentă hărții de risc natural la alunecări de teren se realizează prin colectarea, stocarea și prelucrarea informațiilor și datelor necesare referitoare la: a) baza topografică și cartografică (hărți existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); ... b) alunecarile de teren existente și lucrările de remediere executate; ... c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.; ... d) intervențiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural al acestora (defrisari, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor pe versanți sau la partea superioară a acestora etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectiva a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafețe agricole, păduri etc.); ... f) elementele expuse hazardului la alunecări de teren (construcții, terenuri). ... (2) Identificarea alunecarilor de teren și inventarierea acestora se fac de către autoritățile publice locale prin completarea datelor cuprinse în fișa-anexa la Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului, al șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală, secretar de stat, și al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998. + Articolul 9 (1) Harta de risc natural la alunecări de teren a județului, parte componenta a planului de amenajare a teritoriului județean și/sau zonal, se elaborează, de regula, la scara 1:25.000. Documentațiile de urbanism - planurile de urbanism generale și regulamentele locale de urbanism aferente - detaliază harta de risc natural la alunecări de teren prin planuri de risc la scări adecvate. (2) Baza topografica și cartografica pentru harta de risc natural la alunecări de teren utilizează sistemul de proiectie Stereo '70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m și nivel de referința Marea Neagra. + Articolul 10 Harta de hazard la alunecări de teren a județului, componenta a hărții de risc natural la alunecări de teren, se întocmește etapizat, începând cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la alunecări de teren, precum și/sau în zonele în care s-au identificat fenomene de instabilitate. + Articolul 11 (1) Harta de hazard la alunecări de teren se întocmește pe baza planurilor și hartilor topografice, prin documentare, studii și cercetări de teren, avându-se în vedere date geologice, geomorfologice, hidrogeologice, hidrologice, meteorologice, existenta alunecarilor de teren și a lucrărilor de remediere a acestora, date referitoare la intervențiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural și altele. (2) Harta de hazard la alunecări de teren se elaborează în conformitate cu principiile din Ghidul privind identificarea și monitorizarea alunecarilor de teren și stabilirea soluțiilor-cadru de intervenție - GT006-97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 18/N/1997 și publicat în Buletinul construcțiilor nr. 10/1998, și Ghidul de redactare a hartilor de risc la alunecare a versantilor, pentru asigurarea stabilitatii construcțiilor - GT019-98, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 80/N/1998 și publicat în Buletinul construcțiilor nr. 6/2000. (3) Harta de hazard la alunecări de teren se actualizează periodic și ori de câte ori intervin modificări ale datelor inițiale. + Articolul 12 Pentru redactarea hărții de hazard la alunecări de teren este necesară parcurgerea următoarelor etape: a) estimarea valorii și a distribuției geografice a coeficienților de risc K(a÷h) pe baza criteriilor din anexa C la prezentele norme metodologice, în domeniul de variatie specific: litologic [K(a)], geomorfologic [K(b)], structural [K(c)], hidrologic și climatic [K(d)], hidrogeologic [K(e)], seismic [K(f)], silvic [K(g)], antropic [K(h)]; ... b) stabilirea gradelor de potențial (scăzut, mediu, ridicat) cărora le corespunde o anumită probabilitate de producere a alunecarilor (practic zero, redusă, medie, medie-mare, mare și foarte mare); ... c) împărțirea arealului pe care se dorește întocmirea hărții de hazard la alunecări de teren în suprafețe poligonale delimitate astfel încât să reprezinte depozite cât mai omogene litologic și structural; ... d) evaluarea, pentru fiecare suprafața poligonala, a coeficienților de risc K(a÷h); ... e) calcularea coeficientului mediu de hazard K(m), corespunzător fiecărei suprafețe poligonale analizate, cu relația: ... ┌ ┐ │K(a) x K(b) │ K(m) = radical din │----------- [K(c)+K(d)+K(e)+K(f)+K(g)+K(h)]│; │ 6 │ └ ┘ f) întocmirea hărții cu distribuția geografică a coeficientului mediu de hazard K(m). ... + Articolul 13 (1) Elaborarea hărții de risc natural la alunecări de teren se face pe baza hărții de hazard la alunecări de teren și pe baza analizei datelor privind elementele expuse hazardului la alunecări de teren și a vulnerabilitatii acestora, utilizându-se pentru estimarea riscului la alunecări de teren relațiile de definiție prezentate în anexa A la prezentele norme metodologice. (2) Elaborarea hărții definite la alin. (1) se face cu precădere pentru zonele în care se afla un număr și/sau o categorie importanța de elemente supuse unui hazard ridicat al alunecărilor de teren. + Articolul 14 Harta de risc natural la alunecări de teren cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone: a) arealele declarate, potrivit legii, zone de risc la alunecări de teren; ... b) zonele construite expuse alunecarilor de teren și la care urmează să se stabilească măsuri pentru atenuarea și/sau înlăturarea efectelor alunecarilor de teren; ... c) zonele unde frecventa și amploarea ridicată a alunecarilor de teren nu permit executarea de lucrări de remediere și impun instituirea interdicției amplasarii construcțiilor definitive. ... + Articolul 15 Interpretarea hărții de risc natural la alunecări de teren permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru prevenirea producerii alunecarilor de teren și atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în: a) modificări în utilizarea terenurilor; restrictionarea și, după caz, interzicerea amplasarii construcțiilor și/sau a utilizării terenului, în funcție de categoria de folosință și de limitarile induse de riscul la alunecări de teren; ... b) schimbarea destinației terenurilor și adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul; ... c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor și persoanelor pentru cazuri de alunecări de teren; ... d) monitorizarea alunecarilor de teren în vederea instituirii sistemelor de prognoza și avertizare; ... e) alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite sa diminueze riscul la alunecări de teren; ... f) realizarea planurilor de intervenție în caz de dezastru. ... + Capitolul 3 Dispoziții finale + Articolul 16 (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței inițiază elaborarea, avizează în comitetele tehnice de specialitate și aproba ghidurile, metodologiile și studiile-pilot necesare elaborării hartilor de risc natural la alunecări de teren. (2) Finanțarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) se asigura din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 17 Anexele A, B și C fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. + Anexa A la normele metodologice TERMINOLOGIE*) *) În conformitate cu Glosarul internațional al termenilor de baza, specific managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA) - Geneva 1992, 1993, 1996, sub egida O.N.U. și adoptat în legislația țărilor membre U.E. Dezastrele naturale sunt fenomene naturale distructive, generatoare de pagube materiale și pierderi de vieți omenești (ploi abundente, viituri, inundații, depuneri masive de zapada și gheața, alunecări de teren, cutremure de pământ etc.). Hazardul natural reprezintă posibilitatea de aparitie într-o zona și pe o perioadă determinata a unui fenomen ce poate genera distrugeri. Măsura hazardului este probabilitatea de depasire a mărimii caracteristice a respectivului fenomen natural într-un areal și într-un interval de timp dat. Hazardul antropic (generat de om) se referă la acele fenomene, de regula naturale, a căror variatie aleatoare este modificată ca urmare a acțiunii omului. Plaja acestor fenomene este foarte larga, plecand de la modificarea regimului de precipitatii ca urmare a încălzirii atmosferei terestre (influența antropica ușoară) și terminand cu exploziile nucleare (influența antropica totală). Zonele expuse hazardului natural sunt arealele delimitate geografic în care valori semnificative ale intensitatii marimilor ce caracterizează fenomenele naturale au probabilitati de depasire ridicate, fără a produce însă în mod expres pagube. Zonele expuse hazardului alunecarilor de teren sunt arealele cu valori ridicate ale probabilitatii de alunecare. Zonele expuse riscurilor naturale sau zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în care intensitatea marimilor ce caracterizează fenomenele naturale distructive are probabilitati de depasire ridicate, conducand în mod obligatoriu la pagube materiale și/sau pierderi de vieți omenești. Elementele expuse hazardului natural reprezintă totalitatea persoanelor și bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea fenomenului natural. Elementele expuse hazardului alunecarilor de teren reprezintă totalitatea persoanelor și bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea alunecarilor de teren. Caracteristica distructiva a unui fenomen natural generator de pagube reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile construcțiilor le produce acestora daune. De exemplu, inundatiile au doua caracteristici distructive: înălțimea coloanei de apa și câmpul de viteze; alunecarile de teren lente au câmpul de deplasări diferențiate. Caracteristica distructiva a unei alunecări de teren reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile construcțiilor le produce acestora daune: câmpul de deplasări diferențiate pentru alunecarile lente, deplasări de subsidenta pentru dezvoltarile retrogresive, energia cinetica a masei alunecatoare pentru alunecarile rapide. Vulnerabilitatea reprezintă gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane și materiale. Vulnerabilitatea elementelor expuse la diferite caracteristici distructive reprezintă gradul de afectare al acestora la acțiunea fenomenelor naturale generatoare de pagube. Vulnerabilitatea este un număr adimensional subunitar, având valoarea 0 pentru elementele neafectate și 1 pentru elementele afectate total (pierderi de vieți omenești și pagube de ruina). Vulnerabilitatea la alunecări de teren reprezintă gradul de afectare al elementelor expuse la acțiunea hazardului alunecarilor de teren. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane și pagube materiale pe o perioadă de referința (viitoare) și într-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane și pagubele materiale și valoarea acestora. Riscul asociat alunecarilor de teren reprezintă pagubele materiale și pierderile umane potențiale cauzate de apariția acestor fenomene naturale. 1. În cazurile în care pagubele materiale și pierderile umane sunt asociate direct alunecarii versanților, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare și valoarea pagubelor materiale și pierderile umane după relațiile: R(m) = P(al) x Σ PM (lei/an) R(u) = P(al) x Σ PU (morți/an), în care: P(al) - probabilitatea de alunecare; V - vulnerabilitatea elementelor expuse; PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse; PU - pierderile de vieți omenești; R(m) - rata anuală a pierderilor materiale; R(u) - rata anuală a pierderilor umane. ... 2. În cazul alunecărilor de teren lente primare sau reactivate, pagubele, atât materiale, cât și umane, nu mai sunt maximale. Vulnerabilitatea structurilor afectate de acest tip de alunecări de teren se poate exprima în funcție de intensitatea caracteristicii distructive. Ținându-se cont ca aceasta este o variabila aleatoare ce depinde de variatia câmpului de solicitări S și rezistente R din versant, se vor determina curba probabilităților de depășire și vulnerabilitatile aferente. În acest caz relațiile de definiție a riscului vor fi: în care: P(dep) - probabilitatea de depasire a caracteristicii distructive; PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse; PU - pierderile de vieți omenești; R(m) - rata anuală a pierderilor materiale; R(u) - rata anuală a pierderilor umane. ... Suma se referă la totalitatea elementelor expuse hazardului de alunecare. Hărțile de hazard natural reprezintă izolinii privind distribuția geografică plana a valorilor probabilitatilor de producere a fenomenelor naturale generatoare de pagube, fiind specifice fiecărui fenomen natural și fiecărei caracteristici distructive. Hărțile de risc natural reprezintă izolinii privind distribuția geografică plana a valorilor pagubelor materiale și pierderilor umane cauzate de apariția fenomenelor naturale generatoare de pagube. Pentru arealele expuse simultan mai multor fenomene naturale distructive valorile riscului se pot aditiona. Hărțile de hazard la alunecare reprezintă izolinii privind distribuția geografică plana a valorilor probabilitatilor de alunecare sau ale probabilitatilor de depasire pentru diferite caracteristici distructive specifice, generatoare de pagube. Hărțile de risc asociat alunecărilor de teren reprezintă distribuția plana a valorilor pagubelor materiale și pierderilor umane anuale potențiale, cauzate de producerea alunecărilor de teren. + Anexa B ------- la normele metodologice ----------------------- ETAPELE ELABORĂRII HARTILOR DE RISC LA ALUNECĂRI DE TEREN ---- ^ │ ┌──────────────────┐ │ E ┌───────>│a) Folosințe teren│ │ T │ └──────────────────┘ │ A │ ┌──────────────────┐ │ P ├───────>│b) Date arhiva │ │ A │ └──────────────────┘ │ │ ┌───────────────────────┐ │ I ├───────>│c) Cartare de suprafața│ │ │ └───────────────────────┘ │ (c │ ┌───────────────────────────┐ │ a ┌─────────────┐ │ │d) Inventariere manifestări│ │ l │1. STABILIREA│ ├───────>│locale de pierdere a │ │ i │TERITORIULUI │ │ │stabilitatii │ │ t │DE STUDIAT │<───────┤ ├───────────────────────────┤ │ a │ȘI CREAREA │ ├───────>│e) Măsuri de stabilizare │ │ t │BAZEI DE DATE│ │ │existente │ │ i └──────┬──────┘ │ ├───────────────────────────┤ │ v │ │ │f) Studierea climei (tempe-│ │ a) │ └───────>│raturi, precipitatii, vant)│ │ │ │a vegetatiei și a solurilor│ │ v └───────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ │ │2. REDACTAREA│ │ │ HĂRȚII DE │ │ │ HAZARD │ │ │Scara 1:25000│ │ └──────┬──────┘ │ │ ┌────────────────────────────┐ │ │ ┌───────>│a) Evidentierea litologiei │ │ │ │ │zonei prin foraje geotehnice│ │ v │ └────────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ │ ┌────────────────────────────┐ v │3. EFECTUAREA│ │ │b) Aflarea nivelului apei │ ---- │ DE ÎNCERCĂRI│<───────┼───────>│subterane prin foraje │ ^ │ ÎN-SITU │ │ │piezometrice │ │ └──────┬──────┘ │ └────────────────────────────┘ │ │ │ ┌────────────────────────────┐ │ E │ │ │c) Cunoașterea eventuala a │ │ T │ └───────>│posibilelor suprafețe de │ │ A │ │cedare prin metode electro- │ │ P │ │metrice │ │ A v └────────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ ┌────────────────────────────┐ │ a │4. ÎNCERCĂRI │ │Proprietăți fizice și meca- │ │ II │ LABORATOR │<───────────────>│nice ale pământurilor │ │ a │ GEOTEHNIC │ └────────────────────────────┘ │ └──────┬──────┘ │(de │ ┌──────────────────────────┐ │ d │ │a) Prelucrari date geoteh-│ │ e │ ┌──────> │ nice de laborator │ │ t v │ └──────────────────────────┘ │ a ┌─────────────┐ │ ┌───────────────────────────┐ │ l │5.PRELUCRAREA│ │ │b) Prelucrari date obținute│ │ i │ DATELOR │<───────┼──────> │din măsurători în-situ │ │ u) └──────┬──────┘ │ └───────────────────────────┘ │ │ │ ┌───────────────────────────┐ │ │ │ │c) Calcule de verificare a │ │ │ └──────> │ stabilitatii versantilor │ │ v └───────────────────────────┘ │ ┌───────────────┐ │ │6. REDACTAREA │ │ │HĂRȚII DE HA- │ │ │ZARD DE DETALIU│ │ │Scara 1:5.000 │ │ │sau mai mare │ │ └──────┬──────-─┘ │ │ │ │ │ │ │ v │ ┌─────────────────┐ │ │7. EVALUAREA │ │ │VULNERABILITATII │ │ │ELEMENTELOR EX- │ │ │PUSE, PAGUBELOR │ │ │MATERIALE ȘI │ │ │PIERDERILOR UMANE│ │ └──────┬──────────┘ │ │ ┌───────────────────────────┐ │ │ │ Suprapunerea tuturor │ │ │<───────────────────────┤datelor și informațiilor │ │ │ │ acumulate │ │ v └───────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ ┌─────────────────────┐ │ │8.REALIZAREA │ │PROPUNERI SOLUȚII DE │ │ │ HARTILOR DE ├────────────────>│REDUCERE A RISCULUI │ v │ RISC │ └─────────────────────┘ ---- └─────────────┘ + Anexa C CRITERII pentru estimarea potențialului și probabilității de producere a alunecărilor de teren ┌─┬─┬─┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │N│S│C│ POTENȚIALUL DE PRODUCERE AL ALUNECARILOR (p) │ │r│I│R├───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┤ │ │M│I│ SCĂZUT │ MEDIU │ RIDICAT │ │c│B│T├───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┤ │r│O│E│ PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECARILOR (P) ȘI │ │t│L│R│ COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR (K) │ │ │ │I├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │U│ PRACTIC ZERO │ REDUSĂ │ MEDIE │ MEDIE-MARE │ MARE │ FOARTE │ │ │ │L│ │ │ │ │ │ MARE │ │ │ │ ├──────────────┼────────┼────────────┼──────────────────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ 0 │ < 0,10 │0,10 + 0,30 │ 0,31 + 0,50 │0,51 + │ > 0,80 │ │ │ │ │ │ │ │ │0,80 │ │ ├─┼─┼─┼──────────────┼────────┼────────────┼──────────────────┼───────┼────────┤ │0│1│2│ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ ├─┼─┼─┼──────────────┴────────┼────────────┴──────────────────┼───────┴────────┤ │1│a│L│Roci stancoase, masive,│Majoritatea rocilor sedimentare│Roci sedimentare│ │ │ │I│compacte sau fisurate, │care fac parte din formatiunea │detritice necon-│ │ │ │T│nealterate │acoperitoare (deluvii, coluvii │solidate - neci-│ │ │ │O│ │și depozite proluviale) și din │mentate, de ti- │ │ │ │L│ │categoria rocilor semistancoase│pul argilelor și│ │ │ │O│ │(roci pelitice stratificate, │argilelor grase,│ │ │ │G│ │cum sunt sisturile argiloase, │saturate, plas- │ │ │ │I│ │marnele și marnocalcarele, cre-│tic moi - plas- │ │ │ │C│ │tele s.a., rocile metamorfice, │tic consistente,│ │ │ │ │ │îndeosebi sisturile de epizona │cu umflari și │ │ │ │ │ │și mai puțin cele de mesozona, │contractii mari,│ │ │ │ │ │puternic alterate și exfoliate,│argile montmori-│ │ │ │ │ │unele roci de natura magmatica │llonitice, │ │ │ │ │ │puternic alterate s.a.) │puternic expan- │ │ │ │ │ │ │sive, prafuri și│ │ │ │ │ │ │nisipuri mici și│ │ │ │ │ │ │mijlocii afanate│ │ │ │ │ │ │în stare submer-│ │ │ │ │ │ │sata, brecia │ │ │ │ │ │ │sarii etc. │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │2│b│G│Relief plan orizontal │Relief de tip colinar, caracte-│Relief caracte- │ │ │ │E│afectat de procese de │ristic zonelor piemontane și de│ristic zonelor │ │ │ │O│eroziune nesemnifica- │podis, fragmentat de rețele │de deal și de │ │ │ │M│tive, vaile care cons- │hidrografice cu vai ajunse │munte, puternic │ │ │ │O│tituie rețeaua hidro- │într-un anumit stadiu de matu- │afectat de o re-│ │ │ │R│grafica fiind într-un │ritate, marginite de versanți │tea densa de vai│ │ │ │F│avansat stadiu de │cu înălțimi medii și inclinari │ținere cu ver- │ │ │ │O│maturitate │în general, medii și mari. │santi înalți și │ │ │ │L│ │ │puternic incli- │ │ │ │O│ │ │nati, majorita- │ │ │ │G│ │ │tea vailor fiind│ │ │ │I│ │ │subsecvente │ │ │ │C│ │ │(paralele cu │ │ │ │ │ │ │direcția │ │ │ │ │ │ │stratelor). │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │3│c│S│Corpuri masive de roci │Majoritatea structurilor geolo-│Structuri geolo-│ │ │ │T│stancoase de natura │gice cutate și faliate afectate│gice caracteris-│ │ │ │R│magmatica, roci sedi- │de clivaj și fisurație, struc- │tice ariilor │ │ │ │U│mentare stratificate, │turile diapire, zonele ce mar- │geosinclinale în│ │ │ │C│cu strate în poziție │cheaza fruntea pânzelor de │facies de flis │ │ │ │T│orizontala, roci meta- │sariaj. │și formatiunilor│ │ │ │U│morfice cu suprafețe de│ │de molasa din │ │ │ │R│sistuozitate dispuse în│ │depresiunile │ │ │ │A│plane orizontale. │ │marginale, struc│ │ │ │L│ │ │turi geologice │ │ │ │ │ │ │stratificate, │ │ │ │ │ │ │puternic cutate │ │ │ │ │ │ │și dislocate, │ │ │ │ │ │ │afectate de o │ │ │ │ │ │ │rețea densa de │ │ │ │ │ │ │clivaj, fisura- │ │ │ │ │ │ │tie și strati- │ │ │ │ │ │ │ficație. │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │4│d│H│Zone în general aride, │Cantități moderate de precipi- │Precipitatii │ │ │ │I│cu precipitatii medii │tatii. Vaile principale din │lente de lungă │ │ │ │D│anuale reduse. Debitele│rețeaua hidrografica au atins │durata cu posi- │ │ │ │R│scurse pe albiile rau- │stadiul de maturitate în timp │bilitati mari de│ │ │ │O│rilor, ale căror bazine│ce afluentii acestora se afla │infiltrare a │ │ │ │L│hidrografice se extind │încă în stadiul de tinerete. În│apei în roci. │ │ │ │O│în zone de deal și de │timpul viiturilor se produc │La ploi rapide, │ │ │ │G│munte, în general sunt │atât eroziuni verticale cat și │viteze mari de │ │ │ │I│controlate de precipi- │laterale. Importante transpor- │scurgeri cu │ │ │ │C│tatiile din aceste zone│turi și depuneri de debite │transport de │ │ │ │ │Pe albiile râurilor │solide. │debite solide. │ │ │ │S│predomina procesele de │ │Predomina proce-│ │ │ │I│sedimentare, eroziunea │ │sele de eroziune│ │ │ │ │producandu-se numai │ │verticala. │ │ │ │C│lateral în timpul │ │ │ │ │ │L│viiturilor. │ │ │ │ │ │I│ │ │ │ │ │ │M│ │ │ │ │ │ │A│ │ │ │ │ │ │T│ │ │ │ │ │ │I│ │ │ │ │ │ │C│ │ │ │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │5│e│H│Curgerea apelor freati-│Gradienti de curgere a apei │Curgerea apelor │ │ │ │I│ce are loc la gradienti│freatice moderati. Forțele de │freatice are loc│ │ │ │D│hidraulici foarte mici.│filtratie au valori care pot │sub gradienti │ │ │ │R│Forțele de filtratie │influența sensibil starea de │hidraulici mari.│ │ │ │O│sunt neglijabile. │echilibru a versantilor. │La baza versan- │ │ │ │G│Nivelul liber al apei │Nivelul apei freatice, în gene-│tilor, uneori și│ │ │ │E│freatice se afla la │ral, se situeaza la adancimi │pe versanți, │ │ │ │O│adancime mare. │mai mici de 5 metri. │apar izvoare de │ │ │ │L│ │ │apa. Exista o │ │ │ │O│ │ │curgere din în- │ │ │ │G│ │ │teriorul versan-│ │ │ │I│ │ │tilor către su- │ │ │ │C│ │ │prafata acestora│ │ │ │ │ │ │cu dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │unor forte de │ │ │ │ │ │ │filtratie ce pot│ │ │ │ │ │ │contribui la │ │ │ │ │ │ │declanșarea unor│ │ │ │ │ │ │alunecări de │ │ │ │ │ │ │teren. │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │6│f│S│Intensitate seismică pe│Intensitate seismică de │Intensitate │ │ │ │E│scara M.S.K mai mica de│gradul 6-7 │seismică mai │ │ │ │I│gradul 6 │ │mare de gradul 7│ │ │ │S│ │ │ │ │ │ │M│ │ │ │ │ │ │I│ │ │ │ │ │ │C│ │ │ │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │7│g│S│Gradul de acoperire cu │Gradul de acoperire cu vegeta- │Gradul de acope-│ │ │ │I│vegetație arboricola │tie arboricola cuprins între │rire cu vegeta- │ │ │ │L│mai mare de 80%. Păduri│20% și 80%. Păduri de foioase │tie arboricola │ │ │ │V│de foioase cu arbori de│și conifere, cu arbori de │mai mic de 20%. │ │ │ │I│dimensiuni mari. │varste și dimensiuni variate. │ │ │ │ │C│ │ │ │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │8│h│A│Pe versanți nu sunt │Pe versanți sunt executate o │Versanți afec- │ │ │ │N│executate construcții │serie de lucrări (platforme de │tati de o rețea │ │ │ │T│importante, acumularile│drumuri și cale ferată, canale │densa de conduc-│ │ │ │R│de apa lipsesc. │de coasta, cariere s.a.) cu │te de alimentare│ │ │ │O│ │extindere limitată și pentru │cu apa și cana- │ │ │ │P│ │care s-au executat lucrări │lizare, drumuri,│ │ │ │I│ │corespunzătoare de protecție a │cai ferate, │ │ │ │C│ │versantilor. │canale de coasta│ │ │ │ │ │ │cariere, supra- │ │ │ │ │ │ │încărcarea aces-│ │ │ │ │ │ │tora în partea │ │ │ │ │ │ │superioară cu │ │ │ │ │ │ │depozite de hal-│ │ │ │ │ │ │da, construcții │ │ │ │ │ │ │grele s.a. │ │ │ │ │ │ │Lacuri de acumu-│ │ │ │ │ │ │lare care ume- │ │ │ │ │ │ │zesc versantii │ │ │ │ │ │ │în partea │ │ │ │ │ │ │inferioară. │ └─┴─┴─┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘ -------
Preluat: 2026-09-24T08:43:57.247882+00:00 · SHA256: eefc79675a3aa59e8832d6a8e794e71baf98d7b31ef78c936d3d46beeb8a6ef5