ANEXA*) din 31 martie 2003 la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, România"

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXĂ din 31 martie 2003 
 la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, România"  
    EMITENT     ACT INTERNAŢIONAL     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 713 bis din 13 octombrie 2003  
   
 ----------  
  
						Notă   ...
			  *) Anexele fac parte din  Legea nr. 372 din 19 septembrie 2003 , pentru ratificarea Memorandumului de finanţare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 713 din 13 octombrie 2003.  
 ANEXA   Nr.   !") 

     
  
     
 *)   Anexa   nr.   1   este   reprodusă   în   facsimil. 
    6.  Descriere  Proiectul are în vedere trei părţi ale Dunării: secţiunea dintre Călăraşi şi Brăila  (km  375 - km 175), sectorul Batin  (km  531 - km 521) şi portul Calafat  (km  795).  Proiectul va fi implementat printr-un singur contract de servicii pentru asistenţă tehnică, împărţit în trei faze consecutive care reflectă principalele etape ale asistenţei tehnice. Prima fază se va concentra asupra realizării studiului de fezabilitate şi a impactului asupra mediului pentru cele trei sectoare ale Dunării menţionate anterior; a doua fază cuprinde pregătirea Cererii de finanţare ISPA pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie doar pentru sectorul Călăraşi - Brăila (sectorul Batin şi portul Calafat vor fi dezvoltate separat; portul Calafat depinde de decizia privind construcţia podului peste Dunăre de la Calafat - Vidin); şi a treia fază cuprinde proiectul tehnic şi  documentatia de licitatie pentru sectorul Călărasi - Brăila.  '      '               '   Proiectul va furniza, prin urmare: (1) Cererea de finanţare ISPA, incluzând studiul de fezabilitate,  evaluarea impactului asupra mediului şi documentaţia de licitaţie pentru sectorul Călăraşi - Brăila şi (2) studiul de fezabilitate şi evaluarea impactului asupra mediului pentru sectorul Batin şi, respectiv, pentru portul Calafat.       6.1  Cadru general     a)         Sectiunea Dunării dintre Călăraşi şi  Brăila  (km  375  -  km  175)   Secţiunea Dunării dintre Călăraşi şi Brăila   (km  375 - km 175) este o parte importantă a Coridorului Pan-European de Transport nr. VIL Această secţiune asigură, de asemenea, legătura dintre Dunărea fluvială şi Canalul Navigabil Dunăre - Marea Neagră, precum şi cea cu Dunărea maritimă.  Pentru secţiunea Călăraşi - Brăila (km 375 - km 175), recomandările Comisiei Dunării vizează asigurarea unei adâncimi minime pentru navigaţie de 2,5 m şi a unei lăţimi a şenalului navigabil între 160 şi 180 m.  Dificultăti existente  În lunile de vară şi toamnă, debitul cursului Dunării este redus considerabil pe acestă secţiune, condiţiile de navigaţie înrăutăţindu-se foarte mult. Astfel, pe principalul braţ al Dunării, între km 348 (amonte gură braţ Bala) şi km 300 (gură Canal Dunăre - Marea Neagră), în medie, timp de 160 zile/an, condiţia de adâncime minimă nu este îndeplinită, scăzând în unele puncte critice la 1,40 m.  Din această cauză, pe parcursul acelor perioade extinse, navigaţia trebuie să se desfăşoare pe braţul secundar Bala - Borcea (în prezent, cu un debit mai mare decât braţul principal). Folosind acest braţ secundar, distanţa dintre Călăraşi şi Cernavodă creşte cu cca. 105 km. În acelaşi timp, din cauza dimensiunilor reduse ale şenalului de navigaţie Bala - Borcea, precum şi din cau a sinuozităţilor existente pe, unele porţiuni, navigaţia trebuie să se desfăşoare într-un singur sens. In plus, convoaiele mari trebuie dezasamblate, iar barjele trebuie să treacă una câte una.  De asemenea, pe sectorul Dunării între km 300 şi Brăila  (km  175), în perioada vară - toamnă, la niveluri medii şi mici ale apelor Dunării, navigaţia se desfăşoară în condiţii dificile din cauza reducerii sub limită a adâncimilor de navigaţie la pragurile situate în aval de Cernavodă  (km  297),  Ostrovul Fasole  (km  292), Alvăneşti  (km  276), aval Hârşova  (km  251) şi Ostrovul Lupu  (km   196).  Din acest motiv, navele care asigură transportul mărfurilor între porturile fluvial - maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea) şi porturile ucrainene de pe Dunăre şi Canalul Navigabil Dunăre - :Marea Neagră spre Portul Constanţa nu pot fi încărcate la capacitatea lor maximă timp de aproape 5 luni pe an.  Cauze  Cauzele care au determinat  această  situaţie  nefavorabilă  pentru navigaţie  se datorează, în principal, unor fenomene morfologice şi hidrologice, care se produc în zona de separare dintre Dunăre şi braţul Bala (km 346), având următoarele efecte negative:     -  evoluţia necorespunzătoare în timp a repartiţiei debitelor apei, nefavorabilă pentru braţul principal al Dunării - via Cernavodă, de doar 25-30% din debitul total al Dunării în perioadele cu precipitaţii reduse;     -  continua  degradare  a albiei Dunării  (via Cernavodă-Hârşova-Brăila)  datorată  scăderii energiei curentului apei şi a capacităţii de transport a aluviunilor, a determinat totodată, formarea unor praguri submersibile, a unor insuliţe, a unor braţe secundare şi a condus la o continua reducere a gabaritelor de navigaţie;     -  degradarea braţului Bala - Borcea, cu o considerabilă eroziune a malurilor, datorată unor niveluri ridicate ale debitelor.  Aceste fenomene sunt favorizate de existenţa, pe malul drept al Dunării în zona km  347, a stâncii submersibile de la Pârjoia, care pătrunde substanţial în albia Dunării şi schimbă orientarea cursului spre braţul Bala. Aceste fenomene au fost, de asemenea, favorizate de nerealizarea, în ultimii 50 - 60 de ani, a lucrărilor hidro-tehnice necesare pentru ţinerea sub control a evoluţiei braţelor Bala şi Borcea (aval) şi a altor sectoare ale albiei Dunării.  Ar trebui menţionat, de asemenea, faptul că reducerea traficului intern şi internaţional din ultimii 1 O  ani a contribuit la reducerea adâncimii de navigaţie pe această secţiune a Dunării, precum şi pe alte secţiuni.  Lucrări propuse  Studiile   pregătitoare  au fost  realizate  prin  proiectul  Phare Multi-Country  "Studiu  pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre în România şi Bulgaria", cu un Raport Final care datează din decembrie 1999. Acest studiu a identificat principalele probleme privind navigaţia pe sectoarele Dunării dintre România şi Bulgaria. Au fost propuse soluţii tehnice, precum şi costurile aferente. A fost evaluată, de asemenea, fezabilitatea economică a acestor soluţii. Pentru implementarea acestor măsuri o acţiunea comună a României şi Bulgariei fiind necesară.  Lucrările necesare pentru îmbunătătirea conditiilor de navigatie sunt următoarele:  '       '         '     -  	redistribuirea debitelor de ape mici - medii în zona de separare a braţului Bala din Dunăre  (km  346) prin realizarea unui dig de dirijare şi a unui prag de fund cu o protecţie de albie în aval, în albia braţului Bala;    eliminarea efectului de deviere a apei apărut spre braţul Bala din cauza stâncii submersibile Parjoaia. Aceasta presupune derocarea stâncii şi evacuarea ei din albia Dunării;  consolidării de maluri, închiderea de braţe, lucrării de calibrare şi de stabilizare a albiei Dunării cu epiuri şi diguri pentru orientarea cursului;  -  lucrări de adâncire prin dragajul unor porţiuni ale şenalului navigabil.  Aceste lucrări vor conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul de Dunăre via Călăraşi - Cernavodă - Hârşova - Brăila prin stabilizarea şenalului navigabil al Dunării şi a parametrilor săi, precum şi la creşterea adâncimii de navigaţie în punctele critice. Prin aceste lucrări, pe un sector al Dunării de 220 km, vor fi asigurate permanent condiţii minime de navigaţie în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării.  Se vor realiza economii de costuri la transportul de mărfuri prin reducerea duratei de traversare a acestei  sect , iuni,  reducerea  distant , ei  de  parcurs  s .,  i  dispari ' tia  necesităr , ii  de  dezasamblare  a convoaielor şi prin evitarea unui traseu ocolitor de aproape 105 km.  De asemenea, trebuie menţionat că materialele de construcţie disponibile pe plan local sunt potrivite pentru lucrările intenţionate.  O atenţie specială la stabilirea şi executarea soluţiilor de lucrări trebuie acordată aspectelor legate de protecţia mediului înconjurător. Din acest punct de vedere trebuie respectate recomandările studiului "Transportul fluvial pe linia vitală a Europei, Dunărea" -  consecinţe, ameninţări  şi  oportunităţi, Viena, ianuarie 2002.                                 •   Măsuri suplimentare  Traficul pe Dunăre s-a redus semnificativ în ultimii 10 ani. Principalele motive constau în limitarea traficului internaţional din cauza situaţiei din Iugoslavia, dar  şi  încetinirii ritmului producţiei în industria grea din România şi Bulgaria.  Se consideră că, în afară de lucrările importante descrise mai sus, ar trebui implementate şi măsuri de mai mică amploare pentru creşterea traficului sau pentru asigurarea îndeplinirii condiţiile adecvate pentru ca eficienţa economică a lucrărilor să fie cât mai mare.  De  asemenea,  ar  trebui  implementate  unele  măsuri  pentru  îmbunătăţirea  facilităţilor  şi echipamentelor existente în port pentru a se asigura servicii adecvate pentru navigatori.  Este necesar ca legăturile învecinate să fie modernizate pentru îmbunătăţirea accesului la porturi.  Astfel de măsuri trebuie să determine îmbunătăţirea selectivă a infrastructurii publice a porturilor dunărene şi ar trebui identificate încă din faza de studiu de fezabilitate.     b)  Corectarea albiei Dunării în sectorul Batin (km 531- km 521)  Dificultătile existente si cauzele lor  Zonz i n sula Batin constituie unul dintre cele mai dificile puncte cntlce pentm navigaţia pe sectorul româno-bulgar al Dunării. Această situaţie se datorează faptului că insula Batin împarte  fluviul în două braţe: un braţ principal la nord, în calitate de şenal navigabil, şi un brnţ secundar în şµd, Braţul principal este prea larg pentru menţinerea gabaritelor de navigaţie_ normale în ceea ce  .  priveşte lăţimea şi adâncimea. Local, în perioadele cu debite de apă scăzute, se formează multe bancuri  submersibile  formate  din  aluviuni  fine.  Aceste  aluviuni  reduc  lăţimea   ş1   adâncimea şenalului navigabil.  Lucrări propuse  "Studiul pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre în România şi Bulgaria" elaborat de firma olandeză  Frederic  R.  Harris  a  propus  trei  soluţii  posibile  de lucrări  pentru  îmbunătăţirea conditiilor de navigatie.  ..c'-\cestea  sunt:  '        '     -  construirea unui singur prag de fund la km 529 pe braţul secundar;     -  construirea unor epiuri de-a lungul malului drept al braţului principal între km 528 şi km 521 prin reducerea lăţimii albiei cu 600 m;     -  construirea unui prag inferior la km 529 pe braţul secundar şi a unor epiuri de-a lungul malului drept al braţului principal între km 529 şi km 523, reducând lăţimea albiei cu 800 m.    Prin soluţiile tehnice de lucrări care vor fi adoptate şi realizate trebuie să se aibă în vedere ca şenalul navigabil al Dunării să fie în concordanţă cu cerinţele europene.  O atenţie specială trebuie acordată protecţiei malului stâng al braţului principal pentru a reduce eroziunea malului drept.       c)   Extinderea   infrastructurii   portului   Calafat   (km 795) şi sistematizarea dispozitivului   feroviar portuar     Dificultătile existente si cauzele lor  Portul Calafat este situat la km 795 pe Dunăre, aproape de locul în care va fi construit noul pod Calafat - Vidin (km 796). Portul este împărţit în două sectoare: sectorul din amonte folosit pentru trecerea peste Dunăre între România  şi  Bulgaria a feribot-urilor pentru pasageri şi camioane, şi zona din aval pentru operaţiuni de încărcare şi descărcare a diferitelor mărfuri şi pentru alte operaţiuni portuare. Traficul de mărfuri desfăşurat prin portul Calafat  între 1991 şi 2000 variază între 30 - 120 mii tone anual. Capacitatea de trafic a portului este de aproximativ 250 mii tone anual.  Platforma portului are aproape 11.000 m 2  şi nu poate fi utilizată eficient din cauza dispozitivului feroviar portuar şi a faptului că la nivele mari ale apelor Dunării platfo1ma poate fi inundată.  Lucrări propuse  Pentru a asigura operarea  şi  tranzitarea materiilor prime necesare pentru executarea podului peste Dunăre de la Calafat - Vidin şi a infrastructurii adiacente, capacitatea de trafic trebuie să crească la un volum estimativ de 650 mii tone anual.  Pentru creşterea capacităţii portului Calafat în concordanţă cu noile cerinţe, sunt necesare:  dezvoltarea infrastructurii prin construirea unui cheu de acostare de aproximativ 250 - 300 m lungime cu platforma portuară aferentă în prelungirea spre aval a cheului existent; reabilitarea  şi  sistematizarea dispozitivului feroviar portuar de pe platforma portuară, precum şi realizarea racordurilor rutiere şi feroviare la noua localizare a portului.  Realizarea şi dezvoltarea terminalului pentru mărfuri din portul Calafat vor fi luate în considerare  în faza de proiectare a lucrărilor. Terminalul va fi situat la intersecţia  Coridoarelor Pan - Europene de transport  ·vn  şi IV, după construirea unui nou pod peste Dunăre.    Măsuri suplimentare  Proiectarea va lua în considerare potenţialul impact negativ asupra ecosistemului din aval. O atenţie deosebită va fi acordată oricărei influenţe asupra modelelor de eroziune şi sedimentare din zona Deltei Dunării. Actualizarea/ refacerea studiilor de impact asupra mediului va acorda o atenţie specială consecinţelor asupra zonelor din aval.       6.2  Componentele proiectului  Acest proiect este împărţit în trei faze care vor fi implementate în cadrul unui singur contract de servicii, având o durată de maximum 18 luni. Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectului se va concentra pe activităţile prezentate în continuare.  Faza 1 (studiul celor trei măsuri posibile)     -  	pe baza studiului Phare menţionat anterior şi în strânsă coordonare cu activităţile prevăzute în cadrul proiectelor privind transportul fluvial cuprinse în Programul Phare 2001 şi 2002, se reface proiectul conceptual şi evidenţiază un proiect ISPA, inclusiv măsurile suplimentare pentru:       1.  îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi  (km  375) şi Brăila  (km   175);     2.  corectarea albiei Dunării astfel încât şenalul navigabil al Dunării să fie în concordanţă cu cerinţele europene, pentru sectorul Batin  (km  531 - km 521);     3.  extinderea  infrastructurii portului  Calafat  şi sistematizarea  dispozitivului  feroviar portuar.         -  pregătirea unui studiu de fezabilitate complet pentru cele de mai sus;  .,.  actualizarea/ revizuirea analizei cost - beneficiu;     -  	actualizarea/ revizuirea studiilor de impact asupra mediului si realizarea unei evaluări complete a acestui impact, inclusiv, acolo unde este cazul, pentru partea bulgară a fluviului şi pentru Delta  Dunării,  precum  şi  organizarea  consultaţiilor  publice  (inclusiv  organizaţii  non­ guvernamentale).  Faza a 2-a (Cererea de finanţare  ISPA  pentru o măsură, Călăraşi -  Brăila)     -  pregăti.rea unei cereri de finanţare ISP A  complete pentru "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila  (km  375 - km 175)";     -  sprijinirea :Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei  în  alegerea unor structuri şi mecanisme  adecvate  pentru implementarea proiectului  (definirea  unui calendar, a unei strategii de  achiziţie,  a relaţiilor cu beneficiarii finali, etc.).    Faza a 3-a (proiectul tehnic şi documentatia de licitatie pentru măsura Călăraşi -  Brăila)            '    '      -  realizarea unor investigaţii detaliate, după cum este necesar;     -  pregătirea proiectului tehnic si a documentari.ei de licitatie pentru îmbunătătirea conditiilor de  navigaţie pe Dunăre între  .,  Călăraşi şi Br ' ăila  (km  3 '  75 -  km 175) şi '  pentru m '  ăsurile suplimentare.  Termenii de referinţă pentru măsura menţionată mai sus sunt subiectul unei aprobări anterioare a Comisiei. Ţara beneficiară  acţionează  ca Autoritate Contractantă. Comisia va primi rapoarte la fiecare două luni cu p1ivire la stadiul implementării fiecărei sarcini.           7.  Obiective  Obiectivul constă în co-finant , area asistent , ei tehnice  în  vederea spriJ.inirii t , ării beneficiare  în  pregătirea unei Cereri de finanţare ce va fi transmisă la Comisie pentru obţinerea de asistenţă financiară acordată prin intermediul Instrumentului pentru Politici Structurale pentru Preaderare (ISPA).     8.  Implementarea lucrărilor de pregătire a proiectului  Program de lucru estimativ       Măsura    Începere    Finalizare      Studiu de fezabilitate    iunie 2003    decembrie 2003      Analiza cost - beneficiu    iunie 2003    decembrie 2003      Studiul de impact asupra mediului    iunie 2003    decembrie 2003      Cererea de finantare ISPA    decembrie 2003    ianuarie 2004      Proiectul tehnic  şi  pregătirea documentari.ei de licitatie    decembrie 2003    aprilie 2005        9.  Costuri şi asistenţă (în euro)     Cost total    Constributia  sectorulu ' i    Cheltuieli neeligibile    Cost eligibil total    Asistenţa ISPA    Rata de finanţare%        privat              2.000.000    o    o    2.000.000    1.500.000    75%     DETALIEREA ESTL\L\TIVĂ  A  COSTURlLOR       #      Descriere                                      Cost   (euro)          1  Faza 1:  Studiu de fezabilitate, analiza costurilor, impactului asupra mediului      1.1  - Sectorul Calarasi-Braila  (km  375 - km 175)             500.000     1.2  - Sectorul Batin  (km  531 - km 521)                  100.000  J     1.3  - Extinderea infrastructurii Portului Calafat si a          100.000  dispozitivului feroviar (km 795)       2  Faza 2:  Cererea de finanţare ISPA, Sectorul Calarasi-Braila   (km   375 - km 175)       2.1  - Cererea de finantare ISPA                        20.000     2.2   -  Asistenţă pentru ' :MLPTL (structura de implementare a       80.000  proiectului)       3  Faza 3:  Proiectul tehnic şi dosarul de licitaţie, Sectorul Calarasi- Braila (km 375 - km 175)            3.1    - Investigaţii detaliate    450.000        3.2    - Proiectul tehnic şi eregătirea documentaţiei de licitaţie    750.000          Total      2.000.000          10.  Implicarea instituţiilor financiare internaţionale   
 Nu există nici o implicare a institutiilor financiare internationale în privinta co-finantării măsurii 
 ISPA în acest stadiu. Ministerul  ' Lucrărilor Publice, Tr ' ansporturilor şi '  Locuinţei '  a solicitat 
 sprijinul Bancii Europene de Investiţii cu privire la o co-finanţare ulterioară a proiectului de investiţii. 
  
     

     
    1.  INFORMATU GENERALE  '     1.1.  Tara beneficiară  '  ROl\1.ANIA       1.2.  Autoritatea Contractantă  Ministerul Lucrărilor Publice,  Transporturilor şi  Locuinţei       1.3.  Informaţii cu privire la ţara beneficiară  Cu o lungime de 2783,4 km, Dunărea este unul dintre cele mai lungi fluvii din Europa  şi  reprezintă principalul coridor de transport fluvial, care face legătura între Europa de Est şi de Vest. Dunărea  traversează  Germania,  Austria,  Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Moldova şi Ucraina  şi  face legătura între l\farea Nordului şi Marea Neagră, prin canalul Rin­ Main-Dunăre.  In România, Dunărea  are  o lungime de 1075 km între Baziaş şi Sulina şi circa 31 %  din totalaj bazinului său hidrografic de 250.000 kmp. Pe primii 210 km, fluviul este barat la Porţile de Fier I si II, care au fost finalizate în anul 1972, respectiv anul 1990, asigurându-se astfel un nivel al apei minim în amonte. l\fai departe, fluviul se scurge în mod liber. Principalul port - Constanţa - este legat la Dunăre prin Canalul Dunăre -  Marea Neagră, finalizat în anul 1984. România este responsabilă cu gestiunea următoarelor secţiuni ale fluviului: rkm 1075 - 610 şi rkm 375 - 0,0 (Marea Neagră - Sulina).  Principalii afluenţi din sectorul analizat sunt: Jiu, Olt, Argeş, Mostiştea, Ialomiţa, Siret şi Prut, pe partea stângă, şi Timok, Icer, Vit, Iantra şi Ressenski Lom, pe partea dreaptă.       1.4.  Situaţia  actuală în sector   Importanţa  Dunării  ca arteră  principală  de transport  a  fost confirmată  la Conferinţele  de Transport Pan-European de la Creta , şi Helsinki din anul 1994 şi anul 1997, unde i s-a conferit statutul de Coridor VII şi  a  fost definită ca una dintre cele 1 O  coridoare prioritare de transport, din Europa Centrală şi de Est. Această selecţie, drept coridor -  cheie, reflectă angajamentul Uniunii Europene de a promova moduri de transport mai ecologice şi de a dezvolta reţele de transport mai puternice, care să facă legătura între statele membre UE cu ţările Europei Centrale şi de Est şi mai departe.  Acordul European privind Principalele Căi Fluviale de Importanţă Internaţională a fost adoptat de Comitetul pentru Transport Fluvial UN/ECE în data de 19 ianuarie 1996. Slovacia şi Ungaria au devenit părţi contractante la AGN 1  ,  iar alte ţări dunărene l-au semnat în vederea aderării intr­ un timp scurt.        1  AGN ,   Acordul  European asupra  principalelor cursuri de ape  interioare  de importanţă  internaţională, adoptat de Comitetul Transportatorilor  al  Comisiei Economice pentru Europa  în  Geneva, ianuarie 1 996   Potenţialul de dezvoltare a Dunării, ca principală arteră de transport, a crescut substanţial în ultimii ani ca urmare  a  deschiderii Canalului Rin - Main - Dunăre, ce oferă o legătură fluvială        continuă între llvfarea Nordului şi l\farea Neagră. Această situaţie a dus la creşterea interesului pentru dezvoltarea căilor fluviale, ca legătură comercială între ţările membre UE şi ţările  clin  centrul şi estul Europei şi, mai departe, din Asia şi Estul Mijlociu.  Conform precizărilor Comisiei Dunării, volumul total al traficului pentru cele 4 ţări beneficiare ale Programului Phare  (Slovacia,  Ungaria, România şi Bulgaria) a scăzut de la 76,7 milioane tone în anul 1989 la 20,4 milioane tone în anul 1994.  Între anii 1992 şi 1994, traficul de mărfuri pe sectorul românesc al Dunării a fost afectat de embargoul aplicat Iugoslaviei. Volumul traficului a fost de 13 milioane tone pe an.  După embargo, între anii 1995 şi 1998, traficul a crescut continuu, ajungând la aproximativ 22 milioane tone în anul 1998, dar, ca urmare a bombardamentului de la Novi Sad din anul 1999, pe parcursul crizei din Kosovo, navigaţia de-a lungul Dunării a /ost blocată, şi traficul a scăzut din nou la aproximativ 16 milioane tone în cursul anului 2001. In prezent, se estimează că până în anul 2004 volumul traficului va creşte, atingând nivelul  clin  anul 1998.       1.5.  Alte programe din sector     1.5.1.  Proiectul de Apărări de  maluri  pe Canalul Sulina  Bugetul proiectului este de 76 milioane euro,  clin  care 38 milioane euro sunt obţinuţi printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, iar 38 milioane euro de la Guvernul României. Obiectivele acestui proiect sunt: (1) lucrări permanente pentru apărări de  maluri pe Canalul Sulina; (2) îndepărtarea  epavei  navei Rostok de pe Canalul Sulina şi realinierea secţiunii de canal ce a fost deviată în jurul  epavei;  (3) achiziţionarea a 3 şalupe de supraveghere hidrografică care să acopere toţi cei 1075 km ai Dunării româneşti, precum şi achiziţionarea echipamentului de supraveghere hidrografică şi topografică şi a sistemelor electronice aferente; (4) lumini, geamanduri şi sisteme de semnalizare care să acopere cei 1075 km ai Dunării româneşti.     1.5.2.  Studiu pentru Îmbunătăţirea Naviga,tiei pe Dunăre în România şi Bulgana  Studiul a fost finanţat prin Programul Phare Multi - Ţări 1998 cu un buget de 500.000 euro. Obiectivul general al studiului a constat în evaluarea viabilităţii tehnice şi economice a lucrărilor hidrologice majore de întreprins pe secţiunile ro;11âneşti şi bulgăreşti ale Dunării în vederea îmbunătăţirii  timpilor  de  navigaţie  şi  tranzit.  In  timp  ce  principalul  obiectiv  constă  în îmbunătăţirea navigaţiei în ambele ţări, cel mai mare impact îl va avea asupra ţărilor din amonte, de vreme ce le va permite să exploateze potenţialul fluviului ca arteră - cheie de tranzit.       1.5.3.  Îmbunătă,tirea siguranţei man·time şi a căilor flumale (Phare 2001)  Proiectul face parte din Programul Phare Naţional 2001, cu un buget de 16,37 milioane euro,  clin  care 12,7 milioane euro reprezintă fonduri Phare, iar 0,67 milioane euro , reprezintă co-finanţarea naţională. Proiectul va îmbunătăţi standardele de siguranţă maritimă din România, precum şi siguranţa  pe  Dunăre  prin  următoarele  activităţi:  (1)  twinning  pentru  implementarea recomandărilor RO99 /IB-TR-01 şi a noii şi viitoarei legislaţii privind siguranţa maritimă; (2) asistenţă tehnică pentru Ministerul Lucrărilor Publice,  1  ransporturiior şi Locuinţei; (3) studiu de  fezabilitate pentru un Sistem de Identificare  Automată,  precum şi crearea unor baze de date pentru Registrul  Naţional al  J\Iarinarilor şi Certificate de competenţă, pentru Controlul Statului Portului şi pentru vasele cu încărcătură periculoasă; (4) achiziţionarea unor echipamente pentru SAR  (Căutare  şi  Salvare)  şi  OPRC  (Pregătire,  Reacţie  şi  Control  privind  poluarea  cu hidrocarburi); (5) achiziţionarea unui sistem Navtex şi a unui Sistem de Management al Traficului Vaselor de-a lungul unor secţiuni mai dificile ale Dunării.       1.5.4.  Asistenţă pentm  implementarea  aspectelor financiare şi de siguranţă ale legislaţiei şi politicii Unitmii Europene  în domeniul transportului  fluvial şi rntier (Phare 2002)  Proiectul este propus pentru finanţare prin Programul Phare 2002. Bugetul pentru componenta referitoare la transportul fluvial este de 1,6 milioane euro. Obiectivele proiectului referitoare la această componentă sunt:  (1)  consolidarea instituţiilor implicate în siguranţa transportului fluvial şi definirea rolului Administraţiei Portuare în zona; (2) sprijinirea României în restructurarea flotei sale de transport fluvial prin realizarea unor studii financiare şi comerciale; (3) asigurarea instrumentelor necesare pentru aplicarea unei fiscalităţi corecte  ş1  transparente  utilizatorilor infrastructurii fluviale.           2.  OBIECTIVELE CONTRACTULUI     2.1.  Obiective  Specifice   Obiectivele specifice pentru acest contract de servicii sunt -  conform Memorandumului de Finanţare ISPA 2002/RO/16/P/PA/011 -  (1) studierea a trei posibile măsuri posibile de-a lungul Dunării; (2) întocmirea  Cererii de finanţare ISPA pentru una dintre măsuri care va îmbunătăţi condiţiile de navigaţie între Călăraşi şi Brăila; (3) proiectarea şi realizarea caietului (caietelor) de sarcini pentru această măsură.  Realizarea ulterioară a lucră1ilor va promova o mobilitatea susţinută, o eficienţă mai mare şi un  mod mai ecologic de transport pe Dunăre datorită îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe sectiunea Călărasi - Brăila.  '        '      2.2.  Obiective ce trebuie atinse de Consultant     -  realizarea unui studiu de fezabilitate complet pentru următoarele măsuri:     o  îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi  (km  375)  ş1   Brăila (km 175) şi pentru măsurile suplimentare;     o  corectarea albiei Dunării pentru a aduce şenalul fluviului în concordanţă cu cerinţele europene, pentru sectorul Batin  (km  531 -  km  521);     o  extinderea  infrastructurii Portului Calafat şi sistematizarea dispozitivului feroviar portuar  (km  795).       -  realizarea evaluării impactului asupra mediului şi consultaţiile publice pentru cele trei măsuri mentionate mai sus;  '     -  realizarea cererii de finanţare ISPA pentru un pachet de măsuri prioritare legate de măsura de mai sus · (secţiunea Călăraşi - Brăila);       -  realizarea proiectului tehnic pentru măsurile ISPA (secţiunea Călăraşi - Brăila);     -  realizarea documentaţiei de licitaţie pentru măsurile ISPA (secţiunea Călăraşi - Brăila).         3.  PREZUMTII  SI RISCURI   '     3.1.  Prezumţii legate de intervenţia proiectului     -  normalizarea traficului pe Dunăre prin curăţarea fluviului în zona  Novi  Sad;     -  dezvoltarea Coridorului YII de Transport Pan-European;    susţinerea din partea  autorităţilor  bulgare, a Comisiei Dunării  ş1,  de asemenea, a Secretariatului  Coridomlui  VTI - Dunăre.     3.2.  Riscuri  -  eventuala  existenţă  a habitatelor naturale  (acest  aspect trebuie analizat în cadrul evaluării impactului  asupra  mediului ).          4.  SCOPUL LUCRĂRII     4.1.  Informaţii  generale      4.1.1.  Descrierea proiectttlui  Acest  proiect are în  vedere  dezvoltarea  unei importante  secţiuni  a Coridorului  VII Pan­ European, fiind un proiect ecologic şi în conformitate cu interesele Comunităţii, inclusiv cu recentele linii directoare privind mobilitatea susţinută.   Proiectul este împărţit în următoarele trei faze în care Consultantul va desfăşura următoarele activităti:  '  Faza 1 (studiul celor trei posibile măsuri, studiul de fezabilitate, impactul asupra mediului, etc.)     -  	pe baza studiilor  existente şi  în strânsă coordonare cu activităţile prevăzute în cadrul proiectelor privind transportul fluvial cuprinse în Programele Phare 2001 şi 2002, va perfecţiona proiectul conceptual şi va evidenţia un proiect ISP A,  inclusiv măsurile suplimentare pentru:     1.  îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi (km 375)  ş1   Brăila (km 175);     2.  corectarea albiei Dunării astfel încât şenalul navigabil al Dunării să fie în concordanţă cu cerinţele europene, pentru sectorul Batin (km 531 -  km  521);     3.  	extinderea  infrastructurii  portului  Calafat  şi  sistematizarea  dispozitivului feroviar portuar pentru a asigura: (1) operarea şi tranzitul fluxului de materiale necesare  pentru  construirea  podului  de  la  Calafat  -  Vidin  şi  pentru infrastructura adiacentă; (2) implementarea şi dezvoltarea unui terminal de mărfuri la intersecţia celor dou2. Coridoare - VI  şi  VII - de Transport Pan-  European după construcţia podului.     -  pregătirea unui studiu de fezabilitate complet pentru măsurile de mai sus;     -  actualizarea/ perfecţionarea analizei cost - beneficiu;     -  actualizarea/ perfecţionarea studiilor de impact asupra mediului si realizarea unei evaluări complete a acestui impact, inclusiv, acolo unde este cazul, pentru partea bulgară a fluviului şi pentru Delta Dunării, precum şi organizarea consultaţiilor publice necesare (inclusiv organizaţii non-guvernamentale).  Faza a 2-a (Cererea de finanţare ISPA pentru o măsură, Călăraşi - Brăila)     -  pregătirea unei Cereri de finanţare ISP .A  complete pentru "Îmbunătăţirea condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila  (km  375 - km 175)";     -  	sprijinirea ;\Iinisterului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei  în  stabilirea unor structuri şi mecanisme  adecvate  pentru implementarea  proiectului  (definirea  unU1 calendar detaliat, a unei strategii de achiziţie, a relaţiilor cu beneficiarii finali etc.).  Faza a 3-a (Proiectul Tehnic şi Documentaţia de licitaţie, Călăraşi- Brăila)     -  realizarea unor investigaţii detaliate, după cum este necesar;     -  	pregătirea  proiectului  tehnic  şi a  documentaţiei  de licitaţie  pentru  îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila  (km  375 - km 175) şi măsuri suplimentare.    Proiectul va fi implementat de către Agenţia de Implementare ISPA (îvILPTL) responsabilă pentru managementul administrativ şi financiar al proiectului, iar managementul tehnic poate fi transferat total sau parţial Beneficiarului final - AFDJ Galaţi.           4.1.2.  Ana geografică ce va fi acoperită  Proiectul se va concentra pe partea română a Dunării, conform zonelor celor definite în Scopul Lucrării.       4.1.3.  Grupurile- ,tintă     -  Agenţia de Implementare ISPA;     -  Administratia Fluvială a Dunării de Jos - Galati;  '                  '     -  Autoritatea Navală Română şi Administraţiile Porturilor Dunărene;     -  Asociaţia Transportatorilor Fluviali şi a Operatorilor Portuari din România.         4.2.  Activităţi specifice  Faza 1 (studiul celor trei măsuri posibile, fezabilitate, impact asupra mediului etc.)   Revizuirea  politicii  de   transport   şi  a  studiilor  existente,  definirea  conceptuală  a   proiectului:   Politica de Transport:  Consultantul va coopera strâns cu I'v1LPTL pentru stabilirea poziţiei proiectului din cadrul politicii naţionale pentru transporturi şi în cadrul angajamentelor internaţionale ale României, şi pentru integrarea acestui proiect în cadrul unui proiect global  privind  navigabilitatea pe  Dunăre  pentru  îmbunătăţirea  Coridorului  Pan­ European VII.   Standarde de proiectare:  Consultantul va revizui standardele de proiectare ce vor fi aplicate pentru proiect, luând în considerare standardele existente în România, recomandările Comisiei Dunării şi UN-ECE, precum şi standardele UE relevante.   Studiile existente:  Pe baza "Studiului de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre în România şi Bulgaria" din cadrul Programului PHARE Multi-Ţări 1998, Consultantul va realiza proiectul conceptual şi va defini proiectul ISPA, va actualiza analiza cost-beneficiu şi studiile de impact asupra mediului, va face o evaluare completă a impactului asupra mediului şi va organiza consultaţiile publice.      -  Studiul de Fezabilitate  Scopul  fiecărui  Studiu  de  Fezabilitate  este  de  a  defini  şi  analiza  diferite alternative/variante. Prin urmare, pentru fiecare schemă avută în vedere, trebuie să fie identificate câteva opţiuni. Consultantul va realiza printre altele:     -  colectarea datelor existente (profiluri topo-hidrografice şi măsurători de debit) şi realizarea de studii de teren suplimentare (în medie, un profil complet al albiei fluviului la fiecare kilometru din zonele relevante);  analizarea morfologiei albiei •fluviului şi elaborarea unei prognoze a evoluţiei fenomenului în punctele critice;     -  stabilirea soluţiilor tehnice privind lucrările pentru fiecare sector si, de asemenea, stabilirea dotărilor .necesare pentru execuţie. Consultantul va avea în vedere materialele disponibile în zona lucrărilor. Soluţia tehnică adoptată va lua în considerare eficienţa costurilor, precum şi constrângerile legate de protecţia mediului;     -  stabilirea volumului necesa,r de lucrări şi a tehnologiilor adecvate;     -  etapizarea lucrărilor;     -  evaluarea costurilor lucrărilor şi ale supervizăm;         -  evaluarea costurilor financiare anuale pentru mentinerea conditiilor de navigatie;  '        '         '     -  căutarea şi analizarea posibilelor surse de finanţare a lucrărilor, în strânsă cooperare cu Unitatea de Implementare ISP.A;     -  evaluarea evoluţiei fenomenului în cazul în care lucrările nu vor fi executate;     -  în privinţa portului Calafat, se va acorda o atenţie specială estimării traficului şi a cantităţilor de mărfuri pe termen scurt, mediu si lung, luând în considerare construcţia podului Calafat - Vidin şi vecinătatea Portului Vidin;    realizarea unei analize economice şi financiare, a unei analize a riscului s1 a sensibilită tii.  '  Consultantul trebuie să evalueze condiţiile necesare pentru o creştere susţinută a traficului fluvial; va identifica la scară redusă/ medie măsurile suplimentare potenţiale.  Consultantul va identifica autorizaţiile/aprobările necesare de la administraţiile publice, posesorii de utilităţi şi alte instituţii corespunzătoare fazei respective a studiului. Consultantul va pregăti şi va fi responsabil pentru documentaţia necesară MLPTL pentru obţinerea acestor aprobări. rv1LPTL va fi responsabil pentru plata taxelor pentru aceste autorizaţii, dacă este cazul.  Consultantul va trebui, de asemenea, să identifice achiziţiile de teren necesare şi să pregătească documentaţia aferentă, inclusiv evaluarea detaliată a terenului ce va fi achiziţionat, identificare utilizării curente a acestuia, a proprietarului şi a costurilor estimative.  Ca parte a analizei riscurilor, Consultatul va evalua efectul potenţial al inundaţiilor şi va garanta că lucrările propuse sunt proiectate astfel încât să reziste la o inundaţie tip 1%.  -   Evaluarea impactului asupra mediului   Proiectarea va lua în considerare eventualul impact negativ asupra ecosistemului din aval. În particular, se va acorda o atenţie deosebită influenţelor asupra tipurilor de eroziune şi sedimentare din zona Deltei Qunătii. Perfecţionare/actualizarea studiilor de impact şi evaluarea impactului asupra mediului vor acorda o atenţie deosebită impacturilor din aval. Măsurile inginereşti vor fi compatibile cu eforturile de conservare a naturii şi refacere a luncii, pentru dezvoltarea continuă a navigaţiei compatibile ecologic pe Dunăre, în concordanţă cu standardele UE privind mediul - în particular, cu acele Directive privind păsările şi habitatele şi Directiva Cadru privind apele - şi cu normele şi standardele UE, coerente cu politicile sectoriale ale UE şi cu dezvoltarea ecologică.  Consultantul va ·pregăti un studiu de impact asupra mediului, cu scopul principal de a evalua fezabilitatea ecologică a proiectelor propuse şi de a pregăti un plan adecvat de atenuare a efectelor negative. Studiul va  :fi  elaborat  în  concordanţă cu procedurile descrise de legislaţia naţională, dar luându-le în considerare cel puţin şi pe cele oferite de Directivele  Consiliului  nr. 85/337/CEE pidnd in1pactul anumitor proiectelor  publice şi private asupra mediului şi nr. 97/11/CE. Consultantul va lua, de asemenea,  în  considerare, art. 6 al Directivei nr. 92/ 43/EC (Directiva habitatelor).   Studiul de evaluare a impactului asupra mediului va lua în considerare impactul proiectului asupra mediului atât pe perioada execuţiei, cât şi pe parcursul operării.  Va fi realizat un studiu de impact asupra mediului. Consultantul, printre altele, va identifica măsurile de atenuare a impactului, va evalua costul acestora şi le va include  în  estimarea preliminară a costurilor pentru proiectele de lucrări din cadrul Analizelor de Fezabilitate elaborat. Consultantul va lua în considerare rapoartele relevante (cum ar fi raportul  "Transportul  fluvial  pe  linia  vitală  a  Europei,  Dunărea"  din  2002; recomandările acestuia ar trebuie luate în considerare când se evaluează fezabilitatea acestor măsuri; deciziile nu ar trebui luate doar pe baza unor considerente pur tehnice sau financiare: o analiză cost - beneficiu corespunzătoare ar trebui, de asemenea, să conţină o cuantificare adecvată a costurilor privind mediul înconjurător.).     -  Consultatii Publice  Consultantul va sprijini MLPTL în pr?cesul consultaţiilor publice, în concordanţă cu Directivele UE şi cu legislaţia română. Intâlnirile pentru consultaţii publice vor avea loc în fiecare dintre localităţile direct legate de proiect.  Consultantul va defini strategia consultaţiilor, materialele publicitare necesare. Pe baza aprobării rv1LPTL a acestor materiale, Consultantul va proiecta şi va tipări materiale publicitare: broşuri, fluturaşi etc.  Procesul consultaţiilor publice va include următorii paşi.     -  autorităţilor interesate de proiect li se dă oportunitatea de a-şi exprima opinia şi aceste autorităti desemnate sunt consultate;  '     -  orice solicitare necesară pentru acordul de dezvoltare şi orice informaţie deţinută vor fi disponibile publicului într-un interval de timp rezonabil;     -  publicului interesat i se dă posibilitatea de a-şi exprima opinia înainte ca aprobarea de dezvoltare să fie obţinută. Pregătirea detaliată pentru informare şi consultare va urma legislaţia română şi directivele CE (ex: înregistrarea pentru consultaţii publice); Consultantul va invita să participe în acest proces organizaţiile non-guvernamentale relevante (locale şi internaţionale);     -  informaţiile sunt transmise, cât mai repede posibil, şi nu mai târziu ca informarea să fie publică, către ţările vecine posibile să fie afectate de proiect;    Consultantul va sprijini MLPTL în informarea publicului şi a autorităţilor relevante atunci când se va lua o decizie privind acordarţa sau neacordarea  aprobării de dezvoltare.     -  Consultarea statului vecin  Consultantul  va  sprijini  MLPTL  în  stabilirea  relaţiilor  cu  autorităţile  bulgare.  Consultantul va trebui să poarte discuţii cu toate părţile implicate pentru a obţine acorduri formale asupra aspectelor - cheie.     -   Analiza  comentariilor  publice si pregătirea  măsurilor de atenuare a impactului asupra   mediului   Consultantul va analiza comentariile publice şi va pregăti un plan al măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului în timpul lucrărilor .  .Acest plan  va  face parte din raportul privind  evaluarea  a impactului asupra mediului.     -  Raportul privind  studiul  de fezabilitate  Consultantul va pregăti un raport detaliat la sfârşitul fazei de fezabilitate. Acest raport va scoate în  evidenţa  alternativa cea mai convenabilă, din punct de vedere tehnic, economic  şi ecologic.   Consultantul va prezenta, de asemenea, următoarele planuri inginereşti:     -  o schemă  generală  la scară 1: 25.000     -  planuri specifice pentru lucrările propuse la scări potrivite.  Faza a 2-a (Cererea de finanţare ISP.A pentru o măsură, Călăraşi - Sulina)   C,_onsultantul va pregăti o versiune completă a Cererii de finanţare prin Facilitatea ISPA pentru "Imbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi  (km  375) şi Brăila (km 175)" conform  aplicaţiei   standard   ce  va  fi  găsită  la  următoarea  adresa  de  Internet:   \V\vw  .  europa.cu.inr/comm  /   reg  i  onal    policy   /-funds.  Aceast proiect de cerere de finanţare va fi prelucrat apoi de l\ILPTL,  înainte  de a fi trimisă spre la Comisia Europeană în vederea aprobării.  Consultantul va prezenta Cererea de finanţare ISP.A la întâlnirile de la sediul Delegaţiei Comisiei Europene în România şi, respectiv, la sediul Comisiei Europene (Directoratul General de Politica Regională F - DG REGI O  F) .   Ca urmare a primei consultări inter-service a Comisiei privind Cererea de finanţare ISPA, Consultantul va pregăti un răspuns la întrebările Comisiei în maxim 2 - 4 săptămâni şi îl va prezenta MLPTL.  Consultantul va prezenta opţiuni relevante şi va sprijini MLPTL în alegerea unor structuri şi mecanisme adecvate pentru implementarea proiectului (va realiza un calendar detaliat, o strategie de achizitie, relatiile cu beneficiarii finale etc.).  '    '   Faza   a     3-a (proiectul tehnic si documentaţia de licitaţie pentru măsura Călăraşi- Brăila)   Consultantul, pe baza propunerilor studiului de fezabilitate, va detalia lucrările pe secţiuni şi faze. Înainte de elaborarea proiectului tehnic, Consultantul trebuie să actualizeze datele topografice şi hidrografice, precum şi măsurătorile debitelor de apă ale cursului şi să realizeze investigaţiile detaliate.  .Penti.u a perfecţiona soluţiile tehnice ş1 a determina dimensiunile, Consultantul va pregăti  o   modelare matematică pentru lucrările propuse, utilizând datele colectate în faza de fezabilitate, precum şi orice alte informaţii necesare.  Consultantul va pregăti specificaţiile tehnice relevante, pe baza standardelor româneşti relevante, dar şi a standardelor internaţionale, atunci când este necesar. Asemenea specificaţii vor prezenta, printre altele:         -  documentele de referinţă (standardele);     -  materialele ce vor fi utilizate;     -  echipamentele;     -  metoda de constructie;  '     -  controlul de calitate penu1.1 aprobare.  Ca parte a proiectului tehnic, Consultantul va pregăti desenele de proiectare relevante. Acestea trebuie să cuprindă minimum:     -  schemă generală la scară 1:25.000 şi detaliile pentru zonele lucrărilor la scară 1:5.000;  planuri topo-hidrografice la scara 1:10.000 şi profiluri transversale la 20 -  50 m în zona lucrărilor;     -  un studiu geotehnic de ansamblu cu profilurile litologice Oongitudinal şi transversal, în zona lucrărilor);     -  lucrările propuse:     -  epiuri cu diferite lungimi, înălţimi şi aliniament faţă de axul cursului de apă;     -  praguri de fund pentrn braţele secundare la diferite înălţimi;     -  diguri longitudinale pentru dirijarea cursului;     -  protecţie de maluri pentru zonele în care albia şi malurile sunt instabile.      planşe la scara 1:100 cu profiluri la fiecare 10-20 m, în funcţie de complexitate şi condiţiile terenului.  Consultantul va evalua procedura de licitaţie ce va fi utilizată şi va pregăti documentele de licitaţie corespunzătoare. Aceste documente se vor baza peCondiţîile de Contract FIDIC (Cartea roşie, prima Ediţie, 1999) şi vor încorpora regulile specifice ale Comisiei Europene, prezentate în Ghidul Practic pentru Phare, ISPA şi SAPARD, procedurile de contractare, disponibile pe Internet la adresa:  W\Vw.curopa.cu.inr/comm/europeaid/tcn<ler/gestion/indcx en.htm.   Consultantul, în strânsă cooperare cu Unitatea de Implementare ISPA va defini numărul şi mărimea contractelor şi va agrea calendarul de licitaţie.  D·upă încorpora.refi. co1--..1e.1tanilor Unităţii de Implementare ISPA ş1 ale Delegaţiei Comisiei  Europene făcute pe marginea proiectului raportului de proiectare, Consultantul va pregăti  un   raport final şi va trece la  elaborarea  dosarului de licitaţie, care va include:     -  Volumul 1:     -  Scrisoarea de invitaţie la licitaţie  (formatul  din Ghidul Practic);     -  Instrucţiuni pentru  ofertanţi (formatul  din Ghidul Practic);     -  Formularul pentru  garanţia  de licitaţie  (formatul  din Ghidul Practic);     -  Grilele de evaluare.       -  Volumul 2:     -  Condiţii generale de  contract  (FIDIC, Cartea Roşie, 1999);     -  Condiţii  speciale  de  contract  (FIDIC, Cartea Roşie, 1999);     -  Formularul de  garanţie  pentru plata avansului (FIDIC, Cartea Roşie, 1999);     -  Formularul pentru  garanţia  de bună execuţiei (FIDIC, Cartea Roşie, 1999).       -  Volumul 3:     -  Specificaţii tehnice;       -  Volumul 4:     -  Sectiunea 1: Devizul de Cantităti;  '                 '      -  Secţiunea 2: I\fodel pentru programarea fluxului de numerar       -  Volumul 5:     -  Desene.      Consultantul va transmite  o  versiune completă a proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie către Unitatea de Implementare ISPA în limba engleză şi în limba română, în format A4 (A4/A3 pentru desene).     4.3.  Managementul Proiectului     4.3.1.  Instituţi,a responsabilă  Agenţia de Implementare ISP -'- \ pentru acest proiect va fi MLPTL, cu următoarea organizare:     -  Unitatea de Implementare ISPA;     -  Sezyiciul Plăţi;     -  Serviciul Contabilitate;     -  Serviciul de Control Financiar;     -  Serviciul Audit.  Agenţia de Implementare ISP _ -\ va fi responsabilă cu managementul administrativ şi financiar al proiectului  şi  cu managementul tehnic, care poate fi transferat parţial sau total beneficiarului final     -  AFDJ Galaţi.  Un Responsabil Sectorial cu _ - \utorizarea  (RSA)   şi  un adjunct al RSA vor fi nominalizaţi înainte  de semnarea :Memorandumului de Finantare. Oricum, un Comitet de Coordonare va fi înflÎntat pentru coordonarea  generală  a proiectulu '  i şi pentru cooperarea şi colaborare între ţări privin '  d  dezvoltarea Coridorului VII.  Din Comitetul de Coordonare  vor  face parte reprezentanţi ai  ILPTL, ai AFDJ - Galaţi, ai părţii bulgare, ai Comisiei Dunării  ş1   ai  Secretariatului Coridorului V1I - Dunăre.         4.3.2.  Cooperarea  între   At1to 1itat ea  Contractantă  şi  Consultant  Unitatea de Implementare ISPA şi Beneficiarul final vor oferi Consultantului copii ale tuturor datelor  şi  rapoartelor  disponibile  şi  considerate  relevante  pentru  execuţia  lucrărilor Consultantului.  Unitatea  de  Implementare  ISPA   ş1  Beneficiarul  final  vor  asigura  legătura  cu  alte  agenţii guvernamentale şi ministere.  Reprezentanţii Unităţii  de  implementare ISPA şi ai Beneficiarului vor prezida întâlnirile pentru consultaţii publice şi  vor spriiini  Consultantul în privinţa organizării şi logisticii actor întâlniri. Pentru aceste întâlniri,  Consultantul  va fi responsabil cu organizarea de ansamblu, cu transportul şi cazarea personalului său şi cu documentaţia necesară.       4.3.3.  Facilită,tile oferite de  Autortfatea  Contractantă  şi/  sau de alte părţi     -  contacte permanente, la ni, r elul adecvat, cu alte părţi;     -  accesul la Dunăre.           5.  LOGISTICĂ ŞI PROGRAMARE     5.1.  Localizare  Proiectul se va concentra asupra sectorului românesc al Dunării în zonele stabilite în Scopul Lucrării.       5.2.  Data de începere şi perioada de execuţie  Se intenţionează ca proiectu.]  să  înceapă după  15  zile de  fa  data semnării contractului, iar perioada de execuţie să fie de  18  luni de la această dată, vezi art. 4 şi 5 din condiţiile specifice măsurii  pentru data începerii  şi perioada  de execuţie.         6.  CERINŢE     6.1.  Personal  Este de aşteptat ca evaluarea numărului de specialişti necesari să fie făcută de către Consultant. Totuşi, Consultantul  u-ebuie să ţină cont de faptul că specialiştii  trebuie să îndeplinească minimum de cerinţe precizate  î n continuare.  Principala expertiză necesită următoarea echipă:     -  un inginer specialist în hidraulică şi morfologia albiei râurilor;     -  un inginer specialist  în  navi g aţie fluvială;     -  un inginer specialist în lucr :1 ri de drenaj;     -  un inginer specialist  în  con s trucţii hidrotehnice;     -  un expert în modele matematice pentru aspecte privind hidraulica şi morfologia albiei râurilor;     -  un economist / anali s t financiar cu experienţă în domeniul transportului fluvial;     -  un specialist în achiziţii;     -  un expert în probleme instituţionale legate de navigaţie;     -  un expert pentru  evaluarea impactului  asupra mediului şi pentru consultaţiile publice.  Personalul - cheie din partea Consultantului va fi format, cel puţin, din următorii (cerinţe minime):     Postul    Servicii oferite    Experienţa profesională în  proiecte similare (ani)    Experienţa interna tională  (an ' i)    Necesarul om - lună estimat      Şef de echipă    ]\fanagementul proiectului;    Studiu  de  fezabilitate;  Studii tehnice (fazele 1  2,  3)    10    5    14      Inginer specialist în hidraulica  Şl  morfologia  patului  râurilor    Studiu de fezabilitate; Studii tehnice (faza 1, 3)    7    3    faza 1 - 3 luni  faza 3 - 6 luni          Expertul în modele matematice pentru morfologia     Şl   hidrologia  patului  râurilor    Srudii tehnice (faza 3)    10    3    5      Analist          '   financiar/Economist    Srudiu de  fezabilitate;  S rudii  tehnice  (fazele 1,   2 )     7    3    3      Specialist în achiziţii  !   S rudii tehnice  ( fazele 1,  !  2, 3)     7    3    5      Specialist     în  i  Srudiu  de fezabilitate;  evaluarea impactului  i  Srudii  tehnice  (faza 1) asupra mediului    I     7    3    3     Toţi experţii - cheie trebuie să  aibă  diplomă universitară  în  discipline relevante.  Studiul va fi realizat de  Consultant  în cooperare cu autorităţile relevante din România. Eventual, Consultantul ar trebui  să  colaboreze cu instituţii şi companii specializate în amenajarea şi întreţinerea căilor fluviale pentru a utiliza cunoştinţele locale.  În plus, este recomandată contribuţia experţilor cu cunoştinţe locale pentru următoarele domenii:     -  procesul tapo-hidrografic  şi  măsurătorile debitului;     -  elaborarea studiilor  geotehnice;      -  colectarea informaţiilor exi s tente (studii, documente etc.);     -  examinarea conditi1lor fizice ale fluviului;  '     -  studierea şi analizarea traficului;     -  descrierea infrastmcturii existente a situatiei institutionale şi a flotei;  '      '      -  compilarea datelor legate  de  mediu;     -  elaborarea soluţiilor  tehnice  pentru lucrările necesare.         6.2.  Amenajare  birou   Va fi oferită şi plătită de Consultant.       6.3.  Facilităţi ce  vor fi oferite  de Consultant  Consultantul va asigura experţilor sprijinul şi echipamentul adecvat. În particular, trebuie să asigure experţilor facilităţi  administrative,  pentru ca aceştia să se poată concentra asupra responsabilităţilor lor de bază. Trebuie transferate fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţilor precizate în contract şi pentru a se asigura plata angajaţilor la intervale de timp reg u late .   Consultantul va fi responsabil cu şi va suporta costurile pentru:     -  cazarea şi masa echipei  sale;      -  transportul local şi  internaţional  al echipei sale;  asigurarea spaţiulrn  pentru  birouri ş1 a dotării acestora, a echipamentelor de cercetare ş1 testare, hardware  şi software;      -  organizarea activir:1.µlor de  cercetare   şi  testare;     -  acoperirea cheltuielilor de comunicare (telefon, fax, e-mail);     -  asigurarea serviciilor de secretariat;     -  acoperirea tuturor costurilor legate de traducerea, tipărirea şi reproducerea rapoartelor de studiu.         6.4.  Echipamente  Nici un echipament  nu  va fi cumpărat şi lăsat la dispoziţia beneficiarului ca parte a acestui contract de servicii.       6.5.  Cheltuieli  neprevăzute   Nu sunt prevăzute  astfel  de cheltuieli.         7.  RAPORTAREA     7.1.  Cerinţe  de raportare   Trebuie transmise următoarele rapoarte  (alături  de Cererea de finanţare ISPA şi de dosarul de licitaţie):     -  	 Raportul de începere  a  acuvităţii, într-o lună de la începerea studiului, descriind detaliat planul de lucru şi dificultăţilor întâlnite în perioada de început;      -  Proiectul de raport de fezabilitate, în 6 luni de la începutul studiului, incluzând fezabilitatea tehnică şi economică, identificarea alternativelor, studiul de impact asupra mediului şi o propunere de plan privind consultaţiile publice;     -  Raportul de fezabilitate  final, în 8 luni de la începerea studiului, incluzând Studiul de fezabilitate complet  şi  Cererea de finanţare prin Facilitatea ISPA;     -  Proiectul raportului final, în 16 luni de la începerea studiului, incluzând proiectul tehnic şi proiectul documentaţiei de licitaţie pentru secţiunea Călăraşi - Brăila;     -  Raportul final,  în  18 luni de la începerea studiului, încorporând comentariile grupului de lucru;    -  în plus faţă de aceste documente, vor fi transmise rapoarte trimestriale, ce vor descrie progresul studiulm, orice  întârzieri  sau dificultăţi şi principalele realizări evidenţiate până  la.  data respectivă.     7.2.  Transmiterea şi aprobarea rapoartelor  Vor fi transmise 5 copu ale rapoartelor menţionate mai sus către managerul de proiect identificat în art. 8 al condiţiilor  specifice  măsurii. Rapoartele trebuie redactate în limba engleză. 1\fanagerul de proiect este responsabil cu  aprobarea  rapoartelor în concordanţă cu structura de management al proiectului descrisă  i n  secţiunea 4.3.  1anagementul proiectului.  În plus, rapoartele mm  sus  menţionate vor fi transmise prin e-mail în format PDF la managerul de proiect, la Delegapa Comisiei Europene în România şi la sediul Comisiei Europene (DG REGIO F.2).  Aprobarea rapoartelor  St'.  va face conform Art. 27 din condiţiile generale ale contractului.  Cererea de finanţare ISP.A pentru secţiunea Călăraşi - Brăila trebuie transmisă în 15 copii  la  managerul de proiect  ş1,  simultan, prin e-mail sau pe CD în format PDF la managerul de proiect, la Delegaţia Comisiei  Europene  în România şi la sediile Comisiei Europene (DG REGIO F.2). Vor fi transmise, de asemenea, fişierele ajutătoare (Word, Excel etc).  Dosarul de licitaţie penttu secţiunea Călăraşi - Brăila trebuie transmis în 5 copii la managerul de proiect şi, simultan, pe CD  în  format PDF  la managerul de proiect, la Delegaţia Comisiei Europene în România  şi  la sediul Comisiei Europene (DG REGIO F.2). Vor fi transmise, de asemenea, fişierele ajutătoare  (\v'ord,  Excel etc).         8.  MONITORIZAREA  ŞI  EVALUAREA  Monitorizarea acestui proiect va cădea în sarcina managerului de proiect, asistat în aspectele financiare, de Comitetul de  Coordonare.  Rapoartele de monitorizare şi evaluare vor fi pregătite de Unitatea de Implementare ISPA.     8.1.  Definirea  indicatorilor      -  îndeplinirea la termen a diferitelor sarcini;     -  transmiterea la termen a rapoartelor;     -  aprobarea rapoartelor;     -  utilizarea metodologiei şi a metodelor de proiectare recunoscute la nivel internaţional;     -  aprobarea Cererii de finanţare ISPA;     -  corectitudinea proiectului  din  punct de vedere cantitativ şi calitativ;     -  aprobarea ex-ante a dosarului de licitaţie de către Delegaţia Comisiei Europene  în  România.       8.2.  Cerinţe  speciale      
 Nu există cerinţe speciale .  

     
     
     
 ANEXA   Nr   !!") 

 *)   Anexa   nr.   11   este   reprodusă   în   facsimil. 

 ANEXA   Nr.   !!!") 

     

     
 *)   Anexa   nr.   111   este   reprodusă   în   facsimil. 
 Secţiunea a II-a Angajamente 
    (1)  	Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară  aplicabilă bugetului  general al  Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie  si  tara beneficiară.  '  '   Totuşi, angajamentele  bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:     (a)  Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult  trebuie,  ca regulă generală  şi  sub rezerva punctului  (b),  să fie efectuate în rate anuale.  Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea memorandumulm de finantare referitor la măsură.  '  Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mai jos,  şi  al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.  Angajamentele pentru  ratele  anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor  fi  acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie  al  anului  în  discutie, cu conditia ca cheltuielile  preconizate pentru anul viitor să le justifice  şi  că progresu '  l lucrărilor  ' demonstrează că  proiectul avansează satisfăcător către finalizare  şi  sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.     (b)  Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură.  Diferenţa  va  fi angajată  în  condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.       (2)  	Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice  nu au început  în intervalul de 2 ani de la data  semnării  de către Comisie  a 1;femorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată.   
  În  orice caz Comisia trebuie să informeze  în  timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări. 
 Secţiunea a III-a Plăţi 
    (1)  Plăţile pot avea forma fie  a  unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.  Plăţile intermediare  şi  plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie  susţinute  de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.     (2)  Plăţile în avans  Ca o regulă generală, un  avans  de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis,  va   fi  plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la paragraful (9).  Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:     -  o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de finantare;  '     -  	diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.  Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate pnntr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finantare referitor la măsură.  '  Întregul avans  sau  părţi din  acesta  trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în  paragraful (2), dacă nici o  cerere  de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit  avansul. Valoarea  avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile  efectiv  plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate.       (3)  Plătile intermediare  Plătile intermediare  sunt efectuate  de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea aces '  teia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a  rambursa cheltuielile  efectuate  şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:     -  	ţara beneficiară a  înaintat  un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;     -  	s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspectie nationale  si/ sau  comunitare;  '    '      '      -  	au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;     -  a fost analizată  orice  îndepărtare de la planul financiar iniţial;     -  au fost aescrise etapele pa1curse pentru publicitatea măsurii.  Ţara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a indeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.  Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic  ş1  financiar.       (4)  Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.     (5)  Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate.     (6)  Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.  Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:     -  măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;     -  măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;     -  raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;     -  autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;     -  	ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;     -  ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr.  III.4,.     -  	toate măsurile de informare  şi  publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate;     -  când managementµ].  '    ajutorului acordat pentru o măsură este conferit agenţiilor de   implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.       (7)  Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificat în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi  arnJat?i    
  
     

     
  2    http://   europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm 
 Secţiunea a V-a Raportul Final 
 Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: 
    (a)  descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări  şi  măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile;     (b)  certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile;     (c)  o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:     -  data efectivă de implementare a măsurii;     -  o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;     -  	confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;     -  confirmarea previziunilor socio-economice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;     -  indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului  şi  costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte";     -  data la care măsura finanţată devine operaţională.       (d)  informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.   
  
 Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare 
    (1)  Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată  initial, asistenta acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu tre ' buie să depă '  şească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare.  O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară nerambursabilă maximă va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3).     (2)  	Dacă atunci când planul de finanţare al unui proiect este amendat, angajamentele şi/ sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament.               (b)  să verifice regulat că măsurile fmanţate de Comunitate au fost corect realizate;     (c)  să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora;     (d)  să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.     
 (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: 
 regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile ş1 cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative; 
    -  verificarea transferurilor fondurilor Comunitare disponibile şi ale altor fonduri;     -  	examinarea  planurilor  tehnice şi fmanciare ale proiectului, a rapoartele de progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.   
 Sectiunea a X-a 
 ' 
 Monitorizarea 
 Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea ş1 monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: 
 '                     ' 

 .)                         .) 

    (1)  Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate si Comisie. Autoritătile si organismele desemnate de tara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa  necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.     (2)  	Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesa,r, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins În executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.     (3)  (a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare.  (b)  Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.      (4)  Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare,  Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.  Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.  Sectiunea a XI-a  Transparenţa în ' adjudecarea contractelor     (1)  Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principule cheie stabilite în Titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general  al Uniunii  Europene.     (2)  (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA şi din Cipru, Malta şi Turcia;  Prin urmare, se  va  cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.     (b)  	În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale  şi  după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.       (3)  (a)  Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în „l\fonitorul Oficial" din ţările beneficiare.     (b)  Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările  membre sau din tările beneficiare.  '     (c)  În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.       (4)  Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.    Secţiunea a XII-a  Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor  Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiunilor au fie un  sistem  separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.  Autorităţile responsabil e  vor asigura accesul la toate documentele  justificative cu pnvire la cheltuielile penuu fiecar e  proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.  Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post   Prin evaluarea  ex-post  se  vor analiza  atât utilizarea resurselor, cât  şi  randamentul  şi  eficienţa asistenţei şi a impactului  său,  precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor  şi  rezultatelor.   După finalizarea măsurilor,  Comisia   şi  ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv  randamentul   şi eficienţa  utilizării  resurselor.  Evaluarea va cuprinde   şi  impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare  se va  referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea  politicilor  Comunitătii în domeniul mediului  sau  contributia  acestora  la politicile privind reteaua Trans -  Europeană '  extinsă  şi  transportul în comun. De '  asemenea, ele vor evalua şi impac '  tul măsurilor  asupra mediului.  Anexa   Nr.   111.2       (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:  trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau în aceeaşi arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;  trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;  trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea  şi monitorizarea grupului  de  proiecte  în  cazurile  în  care  proiectele  sunt  derulate  de  autorităţi competente diferite.     (2)  "Autoritatea responsabilă cu implementarea"     (a)  pentru proiectele finanţate prin ISPA "autoritatea responsabilă cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acestă autoritate este specificată la punctul 3 din anexa nr. I la memorandumului de finanţare.  Ca o consecinţă, orice schimbare a "autoritatea responsabilă cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un memorandum de finanţare.  În mod normal prin acestă autoritate se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acestă autoritate efectuează cheltuieli eligibile.     (b)  Totuşi, această autoritate poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.       (3)  Conceptul de "administraţie publică"  Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernare:     -  organisme de guvernare centrale (nivel naţional);     -  organisme de guvernare regionale;     -  organisme de guvernare locale.    În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea ,faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.     (4)  Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect     (a)  Implementarea  unui  proiect  cuprinde  toate  etapele  de  la  planificarea  preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat;     (b)  Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus;     (c)  Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet  operaţional  şi obiectul  fizic descris  în memorandumul  de finanţare  a fost finalizat/ definitivat.         (5)  Evidenţa documentelor şi transparenţa  Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii  şi/  sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.  În scopul maximizării transparenţei şi pentru a pennite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare.     (6)  Cheltuieli   
  
 Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de către autoritatea responsabilă cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă. 
  
 „Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă" reprezintă orice document transmis de către autoritatea  definită la punctul 2 din această secţiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă. 
  
 Secţiunea a III-a 
 Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regulă generală cheltuielile legate de: 
    -  studiile de fezabilitate;     -  planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;     -  pregătirea terenului;     -  construcţii;     -  utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;     -  testare şi instruire;     -  managementul proiectului;     -  măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;     -  alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;     -  măsuri luate ca urmare  a  prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.   
 Sectiunea a IV-a 
 ' 
 Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 
  
    (1)  Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor       (a)  	 Cheltuiehle legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca  aceste  cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte  şi  să fie aprobate în mod special printr-un memorandumul de finanţare;      (b)  În   acele  cazuri, când mai multe proiecte se derulează  printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea  exercită  funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).         (2)  Implicarea administraţiei publice  În cazurile  în  care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi  în  activităţile menţionate la punctul 1(a) al acestei secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:     -  functionarul a renuntat temporar la statutul său de functionar în  administratia  publică;  '           '                       '             '      -  cheltuiehle trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate;  în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într­ un mod transparent  (de  exemplu cu ajutorul programărilor în timp);     -  	cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;     -  contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;     -  	sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate la punctul 1 din secţiunea a VIII-a;     -  dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunitătii.    '  Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile     (1)  	În cazurile în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie  sau  părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat  şi  transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu  valoare  probativă echivalentă.    În cazul în care  sunt  implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la punctul  (2)  din secţiunea a IV-a.     (2)  	 Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în la punctul  (1)  din secţiunea a X-a, şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:        -  costuri privind munca  (salarii  brute şi nete);     -  cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;     -  costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;     -  costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordantă cu standardele contabile  general recunoscute;                        '   cheltuielile  de funcţionare  impuse  nu sunt eligibile  în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (1) de mai sus este inclusă în administraţia publică.         (3)  Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei.    Sectiunea a VI-a  '  Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale     (1)  Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului       (a)  	Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la punctul (2) din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;       (b)  	Fără a prejudicia punctul (3)  _din  secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.       (2)  Achiziţiile de active necorporale  Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.     (3)  Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului     (a)  	În cazul  în  care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului  şi  lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia  echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare  a proiectului, nu sunt eligibile.     (b)  Echipamentele  durabile,  care  sunt  în  mod  expres  achiziţionate  sau  produse  pentru implementarea  proiectului,  pot  fi  considerate  eligibile  dacă  acestea  sunt  fără  valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare.         (4)  Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică       (a)  Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.     (b)  Fără a prejudicia prevederile punctului (2) sau (3) din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.    Sectiunea a VII-a  '  Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată    Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată  (TV A) nu sunt eligibile.  Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative     (1)  Principii generale  Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluărea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.    Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul_ sunt eligfoile  prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în la punctul (3) din secţiunea I.  Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific printr-o măsură de asistentă tehnică mentionată  în  memorandumul de finantare.  '         '                      '     (2)  Organizarea Comitetelor de monitorizare     (a)  Fără a prejudicia punctul (1) de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;       (b)  Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:       -  servicii de traducere;     -  închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;     -  închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;     -  procurarea documentari.ei si facilitărilor aferente;  '   '      '     -  taxe pentru participarea experţilor;     -  cheltuieli pentru călătorii.         (c)  Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.         (3)  Întâlniri la cererea Comisiei    Regulile prevăzute la punctul (2) de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.  )  Sectiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli     (1)  Managementul şi supervizarea proiectului  Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la punctele (1) şi (2) din Secţiunea a IV-a.       (2)  Costuri financiare    Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; aceastea privesc  în  particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.  '     Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot  fi   eligibile cu acordul Comisiei.       (3)  Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii  Fără  a prejudicia prevederile punctului  (2),  tehnicile financiare, care nu necesită implicarea  imediată  a transferului  activelor  proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi  aprobate  în memorandumul de finanţare.     Ţările beneficiare trebuie  să  demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.       (4)  Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate     (a)  Nici un tip de costuri de  operare  apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;     (b)  	Ca  excepţie  de la  prevederile  punctului   (a)   de mai sus, cheltuielile  pentru  pregătirea personalului  pentru operare şi testarea proiectului  şi a echipamentelor pot  fi luate în considerare ca şi cheltuieli  eligibile  pentru o anumită perioadă, definită în memorandumul de finant , are.     (c)  Principiile definite la punctele (a) şi (b) menţionate mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.         (5)  Măsuri de publicitate şi informare   
 Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate  cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. 

 Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate 
    (1)  Limita iniţială de timp privind eligibilitatea  Limita  iniţială  de  timp  privind  eligibilitatea este evaluată  diferenţiat  în conformitate  cu următoarele situatii:  '  (a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul  aprobării ex-ante a Comisiei4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare al proiectului este  semnat  de Comisie.  În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI, fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţa financiară nerambursabilă ISPA, cheltuiehle sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:        4  Vezi Articolul 12 . (1), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999     -  lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate  în   memorandumul de finantare;     -  BEI sau altă instituţie fin ' anţatoare certifică respectarea prevederile articolelor 108 (2), 109       (2)  şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Reglementării financiare aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.   

 În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor articolului 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. 
  
 (b)  După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate5, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care cererea de finanţare ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea de finanţare să poată fi considerată completă.  
  
 Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele (a) şi  (b)  de mai sus sunt neeligibile. 
  
    (2)  Modificări ale proiectelor     (a)  	Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială  a proiectului.  Modificările  majore  ale obiectelor  fizice ale proiectelor  care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substanţiale".  Regulile ştabilite la paragraful (1), se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificarile de mai sus.     (b)  Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).     (c)  Cererea  pentru modificări şi informaţiile  relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.       (3)  Timpul limită final privind eligibilitatea     (a)  Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în Articolul 4, paragraful 3 din memorandumului de finant , are.     (b)  Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea.       (c)  Data finală a eligibilităţii este prevazută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune       5  Vezi Articolul 12.(2), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999   Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este  prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la ane:i,c       nr. III.4 la memorandumul de finantare.  '     (d)  Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni.     
  
 Secţiunea a XI-a Cererile de plată 
 Cererile de plată prezentate Comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite la punctul (6) din Secţiunea a II-a. 

 În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau de un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuiefilor. 
 Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei Europene .  
  
 Secţiunea a XII-a 
 Alte elemente nespecificate în detaliu 
    (1)  	Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuiefilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.     (2)  În cazul conflictelor dintre aceste principii  şi  regufile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.   
 Anexa nr. IIJ.3.a 
  
     
 n 

 l.J 

 ' 

 Plăţi ale balanţei finale 

 Plăti intermediare 

 □ 

 Plăţi peste 80% 

 A. TIPUL PLĂŢII 

 Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic 
  
  INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE  -  ISPA SOLICITARE DE PLATĂ  
  
  
  
    B.  FONDUL NAŢIONAL/    IDENTIFICAREA CONTULUI      Numele:        Adresa:        Persoana de contact:        Telefon:    Fax:      E-mail:        Denumirea băncii:        Sediul băncii:        Codul poştal:    Oraş:      Numărul contului:    Codul scurt:    

     
 C. MĂSURA 

 Denumirea măsurii: 
 Codul măsurii ISPA: 
 Nr. memorandumului de fi.nantare curent: 
  
 Codul national de referintă: 
 '          ' 
     
    (a)  cheltuieli eligibile confirmate la data:     (b)  în această solicitare de plată:   
 (c)  =  (a)+(b) cheltuieli cumulative la data: 
 (d) plăţi cerute de această aplicaţie: 
 (e)  =  (d)/(b) % din cheltuielile confirmate: 
  
 Totalu} plăţilot ISPA primite de către Fondul Naţional  (FN)  până la data: 

 E. CHELTUIELI INTERVENITE ŞI PLĂŢI ISPA 

 Data:                '  
  
    D. AUTORITATEA    RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA      Denumire:        Adresa:        Cod poştal:    Oraş:      Persoana de contact:        Telefon:        E-mail:      
  
  
    F. CHELTUIELILE ELIGIBILE CURENTE PE CATEGORII  Moneda: euro         Categorii de cheltuieli *    Cheltuieli în memorandumul  de finantare curen ' t    Cheltuieli confirma te antenor    Cheltuieli confirmate în această cerere de plată  până la data:      Totalul cheltuielilor confirmate      Rata de executie financiară  '         (1)    (2)    (3)    (4)=(2)+(3)    (5)=(4)/(1)      Taxe de proiectare                Pregătirea  terenului                Principalele lucrări                Utilaje şi echipamente                Asistentă  tehnică  '                 Supervizare                Altele                Total              
 *Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe contract. 
  
    G. INDICATORII FIZICI AI EXECUŢIEI        Indicatori fizici  *       Până la (data)    Până la (data)        Tipul lucrării*    Unitatea    Cantitate a      Executia  fizică p '  ână la data plăţilor      Executia fizică referito '  are la această cerere    Execuţia fizică referitoare la cererea de  plată totală    Rata executiei fizice%   '       anterioare    de plată    înaintată            (1)    (2)    (3)    4=(2)+(3)    5=(4)/ (1)                                                                    
  
     
  
 A se detalia progresul înregistrat de la ultima aplicaţie 

 H. SCURTĂ DESCRIERE A LUCRĂRILOR EFECTUATE 

  *  categoriile utilizate vor  fi  cele prezentate în formularul F. 
  
  
  


  
     
 A  se preciza condiţiile specifice, dacă acestea  există, şi  modul în care acestea au fost îndeplinite.  

 MEMORA '  NDUMULUI DE FINANŢARE (M.F.) 

 I.  CONDITII SPECIFICE PRIVITOARE LA MASURILE ARTICOLULUI 8 AL  

     
 Tipul  documentaţiei scrise, disponibile pentru public  

 Alte mijloace audio-vizuale 

 o 

 Radio 

 o 
 o 

 Televiziune 

 o 

 Presa 

 Mijloacele folosite pentru informarea publicului  asupra  măsurilor în cauză: 

 □ 

 Nu 

 [J 

 Da 

  Panouri ridicate la locul  execut , iei? 

 ' 

 OFERITĂ DE COMUNITATE (Anexa nr. III.6 la memorandumul de finanţare) 

 L. MĂSURI ADOPTATE ÎN SCOPUL INFORMĂRII CU PRIVIRE LA ASISTENTA 

     
 A se face referire la orice tip de probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, inclusiv devieri de la planul de finanţare original şi a se furniza explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectarea acestora. 

 K.  PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE ŞI LEGISLATIVE (Anexa nr. 111.1 la 
 memorandumul de finanţare) 

     
  A  se preciza observaţii  sua  recomandări, dacă  acestea  există  (cu  referiri complete la sursa acestora), şi modul în care acestea  au  fost îndeplinite.   

 J.   OBSERVAŢII  ŞI  RECOMANDĂRI  ALE  AUTORITĂŢILOR  DE  INSPECŢIE  
 NAŢIONALE SAU COMUNITARE (Anexa 111.1 la memorandumul de finanţare) 

     
 Semnatura  şi  autentificarea 

 Data: 

 Prin prezenta declar  că  cheltuielile eligibile confirmate se referă la articolele deja plătite  şi  la investiţiile aprobate, şi care nu sunt rezultat al  schimbării  măsurii sau lucrărilor în afara măsurii descrise, şi că documentele originale privind plaţile indicate în listele anexate, sunt păstrate de aceasta entitate sau de autoritatea de implementare, ştampilate corect şi disponibile  în  vederea consultării având ca scop principal verificarea acestora. 

  M. CONFIRMAREA RESPONSABILULUI NAŢIONAL CU AUTORIZAREA  

  
     
                   ANEXA LA CEREREA DE PLATĂ 
  
 - ·--··-··--···- 
    FACTURI*      Denumirea măsurii:  Codul măsurii ISPA:                     Codul nat , ional:   : Memorandumul de finant , are nr.:             Data:      Furnizor şi  Contract    Factura nr.    Data    Chitant , a nr.    Data    Valoarea    Observaţii                      Total                
 * copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuieli  trebuie anexate  la  
 copia cererii de plată transmisă de Responsabilului Naţional cu Autorizarea. 

    VERIFICĂRI ŞI CONTROALE EFECTUATE (Anexa  nr.  111.1 la memorandumul de finanţare)      Controlul fizic al lucrărilor    Data:  Concluzii:    Instituţia responsabilă:          Data:  Concluzii:    Instituţia responsabilă:          Data:  Concluzii:    Instituţia responsabilă:        Controlul financiar:    Data:  Concluzii:    Instituţia responsabilă:          Data:  Concluzii:    Instituţia responsabilă:          Data:  Concluzii:    Instituţia responsabilă:    '    
 Anexa nr. 111.3.b 
 MODEL  CE VA FI  ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ ANUL 
  
     
 FIŞA DE MONITORIZARE ISPA 
     

     
     
 Denumirea măsurii: 
 Codul măsurii ISPA: 
 Agenţia  de Implementare:  
 Rata asistentei ISP A:  
 Data semnăr '  ii Memorandumului de finantare: 
 ' 

 Comisia 
 Tara 
 ' 

 Numărul amendamentului Memorandumului de finanţare: 

 Comisia 

 Ţara 

 j  tA.   IDENTIFICAREA MĂSURII  
     

     
 Numele: Adresa: 
 Codul poştal: Persoana de contact: Telefon: 
 E-mail: 

 Localitatea: 

     
     
  I  tB.  AGENŢIA DE IMPLEMENTARE  (AI) 


     
  I   z.  SCURTĂ DESCRIERE CRONOLOGICĂ A ACTIVITĂTILOR  /  LUCRĂRILOR REALIZATE 
     
  
     
  

     
 3.  CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL  8  AL MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE MF)  

     
 Se va face referire la condiţiile specifice, dacă există, şi se va preciza modului în care au fost îndeplinite, precum şi data îndeplinirii acestora (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce  la  cunoşrinţ1 îndeplinirea condiţiilor respective). 

     
 ' 

 I 
     
 54 

     4.  ACTUALIZAREA PLANULUI  DE  ACHIZITII  Contract ( Nr., Tip&Descriere)"  Data publicării anunţului de previzionare a licitaţiei  '  Tipul  licitaţiei vizate' ' 1   Data publicării anunţului de licitaţie  Costul contractului I costul estimativ al contractului  Tipul co-  finanţării  Data semnării şi numele  câştigătorului I stadiu':-,:-,)  Dacă nu s- a publicat  Data estimativă  Dacă s-a publicat  Data, nr. MOI Internet  milioane euro  Combinată I  paralelă    V)  (b  8  !>)  r-t  "O  H  (b  (Jq  H>   . ( ...  H  (b  (b    (*)  Specificaţi contractul principal.   (**)  Indicaţi dacă acordul contractual va fi conform Cărţii FIDIC Roşii, Galbene sau Argintii. Specificaţi dacă licitaţia este locală, internaţională sau restrânsă   ş1   justificaţi procedura  în  cazul precalificării.   (***)  Pentru contractele aflate  în  pregătire, oferiţi câteva detalii despre stadiul pregătirii documentelor de licitaţie.   MON1TORUL   OF1C1AL   AL   ROMÂN1E1,   PARTEA     1  ,   Nr.   713   bis/13.X.2003      5.             PLANUL         DE CHELTUIELI          UM:   EURO       Anul    Costul  eligibil total     Plătile  efectuate   '    Cheltuieli viitoare  estimative     Cheltuieli  totale       Diferenţă/ Cost total%  (9)=((7)-(2))/   /total  (2)       Estimare a  initială*   '    Estimarea acceptată  curentă     (până  la data   raportării)    (%)  (3)/(2  )    (de  la data   raportării)     (%)  (5)/(2)    (7)=(3  )+(S)    (%)  (7)/ (2)        (1)    (2)    (3)    (4)    (5)    (6)    (7)    (8)    (9)      2000                        2001                        2002  Trim  1                         Trim. 2                      Trim. 3                      Trim.  4                       2003  Trim. 1                        Trim. 2                      Trim. 3                      Trim .   4                       2004                        2005                        2006                        Total          □    □              Propuneri de  schimbare  a Planului  Financiar  Da    Nu  Transmise la CE în data de:  V or  fi transmise la CE în data de:   Vor  fi prezentate  în  cadru -  l  Comitetului  de  t,Ionitorizare   (ataşaţi  planul  şi   motivele schimbării)      *   La momentul   semnam  ..   lcmornndumulu1  de hnanţarc    **    Ultimul  Comitet  de  lonitorizare      6. FISA INFORMATIVA PRIVIND EXECUTIA FIZICA SI FINANCIARA  (*)      Categorii  de  cheltuieli eligibile  (*)     Executla  fizica   '    Executia financia '  ra      Indicaton  fizici  (*)     Execut1a  fizică de la u '  ltunul  Conutet  de  Momtonzare    Execuţia  fizica pana  la actualul Conutet  de  Momtonzare    Rata  execut1e1   fizice(%)     Indicatori financtan    Cheltuieli de  la  ult:J.rnul Comitet de  Monttonzare     Chcltmeli până  la  actualul  Comitet  de Momtonzare    R a ta  exccut1e1  financi ' are  (5)    Progres  fiztc       UM    Cantitate    Costul eligibil estunat  (euro)    % din cost          (1)    (2)    (3)    4=(3)/(1)    (5)    (6)    (7)    (8)    9=8/5    10=4 *  6  / 1  00                                                                                                                                        TOTAL                      Progres financiar  total     Progres fizic  total                                   ·          (*)  se va  awpen 100% din costul  eligibil.    -     56   MON1TORUL   OF1C1AL   AL   ROMÂN1E1,   PARTEA     1  ,   Nr.   713   bis/13.X.2003          9.  OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE NAŢIONALE ŞI/SAU COMUNITARE (ANEXA NR. Ill.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)        Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea măsurii, incluzând, ca punct de plecare, planul de finanţare original şi se va explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate.  Se  va  face referire la  orice suspendare,  corecţie financiară  şi/  sau neregularitate .        8.  PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR. III.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)       7.  CAUZA DIFERENŢELOR (DACĂ EXISTĂ) DINTRE EXECUŢIA FIZICĂ ŞI CEA FINANCIARĂ   EXPLICAŢII PRIVIND ÎNTÂRZIERILE (DACĂ EXISTĂ)       Se va prezenta, pe scurt, observaţiile sau recomandările, dacă există, (cu referire la sursă) şi se va declara modul prin care s-a răspuns la acestea.            10. MĂSURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA ASISTENŢEI COMUNITARE (ANEXA NR. IIl.6 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)  Panouri ridicate la locul execuţiei?  Da  D  Nu   D   Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre măsură:  Presa  D  Televiziune  D   Radio  D   Alte  mijloace audio-vizuale   D  Tipul documentaţiei tipărite aflată la dispoziţia publicului:            ţn memorandumul de finanţare iniţial (data finală iniţial stabilită):  In memorandumul de finanţare curent (data finală în memorandumul de finanţare de modificat): Data prevăzută pentru finalizare:  1odificarea datei va fi propusă în comitetul de monitorizare:  Da Nu  □  □  I  tt.   DATA PREVĂZUTĂ PENTRU FINALIZARE        Model pentru solicitarea de modificări                           PROPUNEREA DE MODIFICARE ISPA                  Data propusă spre finalizare:  Data curentă:   2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MĂSURII     

 Autoritatea Responsabilă cu implementarea: 

    1. IDENTIFICAREA MĂSURII      Denumirea măsurii:        Autoritatea responsabilă cu implementarea:        Codul măsurii ISPA:    Data:      Rata finantării ISPA:        '      
  
  
    3. SCHIMBĂRI PROPUSE IN PLANUL DE FINANŢARE*          euro        Cheltuieli eligibile totale conform Memorandumului de finantare În vigoare    Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale      2000          2001          2002          2003          2004          2005          După  2006  )          Total          Solicitare de creştere a asistenţei    Suma solicitată ca şi creştere - dacă este cazul (euro)      Da    □      Nu    □    
 (.*)  d  anexat pţanul de finaţare modificat  
  
    4. MODIFICĂRI ÎN    COSTURILE ELIGIBILE ALE MĂSURII    euro      Categoria de chelruieli *    Cosruri totale eligibile curente    l\fodificarea solicitată    Cosruri totale eligibile propuse      Proiectare            Organizare de şantier            Lucrări            Utilaje  şi  echipamente            Asistenţă tehnică            Supervizare            Altele  ( specificări)            Total          
 *  Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadiului real al proiecrului. Este de dorit o defalcare pe contract.  

    5. MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI      Tipul lucrării    Unitate    Data estimată pentru finalizare    Propuneri                                                      

  
     
 A se detalia. 

  7. MOTIVE PENTRU MODIFICĂRILE PROPUSE  

     
 A se detalia. 

 6. MODIFICĂRI ALE CARACTERISTICILOR MĂSURII 

 Propunerea de modificare: 
 Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura coordonatorului naţionzl ISPA: 
  
 Anexa nr. 111.4 
 Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile  măsurilor finanţate prin  
 ISPA 
 Secţiunea 1 
 Acordul privind cerinţele minime pentru controlul financiar aplicabil măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare Cl\1CF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finantare si sunt implementate de către administratia tării beneficiare. 
 '     J                                        '    ' 
  
 Sectiunea a 2-a 
 ' 
    (1)  Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie:     (a)  să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat;     (b)  să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;     (c)  să furnizeze un sistem de audit corespunzător;     (d)  să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;     (e)  să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau nscun ce pot apărea  în   executarea acţiunilor şi a proiectelor;     (f)  să  stabilească  măsurile  corective  necesare  pentru  eliminarea  punctelor  slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.       (2)  	 Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele  A.   
 Secţiunea a 3-a 
    (1)  Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite de în continuare controale, efectuate în particular pentru:     (a)  a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare;     (b)  a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.       (2)  Ţările beneficiare trebuie să orgaruzeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.       (3)  La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:     (a)  controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor;     (b)  factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitătii;  '            '                '     (c)  concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari     
 finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. 
 Sectiunea a 4-a 
 ' 
 Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor: 
    (a)  aplicărea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control;     (b)  corespondenţa între înregistrări  şi  documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;     (c)  existenţa unui sistem de audit adecvat;     (d)  	natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce pnveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate;     (e)  utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii;     (f)  contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt  plătite  beneficiarului  final  fără  nici  un  fel  de  reducere  sau  întârziere nejustificată;     (g)  a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare;     (h)  	măsurile  cofinaţate  au  fost  implementate  În  concordantă  cu  prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate.   
 Secţiunea a 5-a 
 Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective ş1 preventive care sunt necesare. 
 Sectiunea  a  6-a 
 ' 
 Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea 
 coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor 

 resurselor  alocate  pentru  control  la  nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie · să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele ş1 comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. 
 Sectiunea a 7-a 
 ' 
    (1)  Ţările  beneficiare  trebuie  să asigure  investigarea  şi soluţionarea  corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.     (2)  	Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase  luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în conditiile  prevăzute anexei nr. III.5.                                       '      (3)  Pentru paragrafele  (1)  şi (2), "soluţionat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul  final sau de către autoritatea  de implementare  în faţa persoanei  sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.  Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.     (4)  	Dovezile la care se face referire în paragraful (3) pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.  Sectiunea a 8-a  '     (1)  	Ţara beneficiară va prezenta  Comisiei o declaraţie elaborată de către o  persoană  sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.     (2)  	În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate  nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.    În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp.  Sectiunea a 9-a  '  Ţările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecarui an, iar pentru prima oară  până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau    actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management  ş1 control, cerute în secţiunea  a .. IX-a din anexa nr. III.1.  Sectiunea a 10-a  '  Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară.  Sectiunea a 11-a  '     (1)  	Persoanele şi organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.     (2)  	Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidenţelor contabile menţionate în paragraful (1).    Sectiunea a 12-a  '  Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în  concordantă cu prevederile relevante ale leo-islatiei nationale şi Comunitare. Aceste informatii nu  '                           b....    '     '                               '  pot  fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării  bene ciare sau în cadrul instituţiilor Comuritare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.  Sectiunea a 13-a  '  Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul C:MCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.  Sectiunea a 14-a  '  Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile naţionale de control  mai riguroase decât cele descrise aici.  Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINTELOR REFERITOARE LA INFORMATIILE  NECES ' ARE PENTRU                '   UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR    Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a (c), este îndeplinit penuu o anumită formă de asistent , ă când:     (1)  	Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).     (2)  	În  cazul cheltuielilor care au doar parţial legatură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinant , ate de către Comunitate  ' si celelalte operat , ii. Justificări similare există de  asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau  în raport cu celelelalte costuri.     (3)  	Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie  şi  contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.     (4)  	La raportarea plăţilor către o autoritate inte1mediară, informaţiile menţionate în paragraful (1) sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care precizează, pentru fiecare proiect cofinant , at de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistră1ile contabile ale autorităţilor intermediare.     (5)  	Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă  a  proiectului  şi  beneficiarului  final,  data  aprobării  asistenţei  financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia  justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.     (6)  	În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli,  menţionate  în paragraful  (4), constituie  documentaţia  justificativă  pentru înregistrările  •:ontz  bi 1  . e a 1  i;  autcrităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea liste1    de proiecte menţionată  în  paragraful (5).     (7)  	În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile  desemnate,  fiecare  autoritate  intermediară  solicită,  pentru  aria  sa  de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.     (8)  	 În cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management  şi  de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate  la nivel superior, asigurând  în acest fel un sistem de audit corespunzător  a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială  şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.   Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA CEREREA  )     V             V     FINALA DE PLATA  Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO  Subiect: <Măsura finantată prin ISPA numărul si localizarea>  '               '      (1)  	 Subsemnatul,  .......................(se  specifică  numele,  funcţia   şi   seviciul),  am  examinat declaraţia finală de plată pentru ..............  (se  indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.   SCOPUL CONTROLULUI     (2)  	Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat  controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea  de plată a sumelor  provenite  din  asistenta   comunitară  nu contin declaratii   false. .  . .   .   .  .  .  .  . .   .  .  .   .  .  . . . . . .  .  . . . .  .  .   . ..  (Se   descriu  pe   scurt '   controlului).  OBSERVATII  '     (3)  Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:  (a)   (b)  (c)   .......   ,                       , etc.  etapele practice de  '  executare  '  a   (Se  vor  indica  limitările  controlului,  d , e   exemplu   probleme  sistemice,  deficienţe   de   management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).     (4)  	Controlul, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ ridicată  (se  va indica corespunzător; dacă este ridicată se va  explica)  a erorilor/ neregulilor. Toate erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător de către  autorităţile  de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:      (a)    (b)  (c)                            , etc.   (Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitară care par să fie afectate de acestea).    CONCLUZII  În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:     (5)  	(a) În  urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă  cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.   
 În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecvent , a erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător: 
     5.  	(b)  Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul (3) şi (sau) erorile/ neregulile care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul (4), opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control     
 na ' tional sau din partea Comunităt , ii la care am avut acces, este că declarat , ia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă 
 cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă. 
 În cazul în care există unele limitări majore ale controlului sau dacă frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/ neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 
 5.     (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul (3) şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară .  
  
 Anexa nr.  III. 5  
 Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA 
 Secţiunea 1 
 Acest acord  nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară  a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. 
 Sectiunea a 2-a 
 ' 
    (1)  	Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare:     -  prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA;     -  lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.       (2)  Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului  (1).      (3)  	Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare  şi  trebuie să le info1meze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni.   
 Sectiunea a 3-a 
 ' 
 "Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare rezultând 
 dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată. 
 Secţiunea a 4-a 
    (1)  	În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare.  Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:     -  detalii privind măsura finanţată prin ISPA;     -  prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu    excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;  suma totală si distributia acesteia între diferitele surse de finantare;  '        '                         '   perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; practicile folosite pentru comiterea neregulii;  felul în care a fost descoperită neregula;  autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;  data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate;     -  identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.       (2)  	Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1 ),  şi în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile.     (3)  	Dacă  reglementările  naţionale  prevăd  confidenţialitatea  investigaţiilor,  comurucarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.   
 Sectiunea a 5-a 
 ' 
 Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre 
 implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că: acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său: şi/ sau 
 arată că  mal praxis  a fost implicat (folosit). 
 Sectiunea a 6-a 
 ' 
 În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secţiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând: 
  
 sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate; 
 măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; 
 procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor; 
 motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; 
 orice suspendări ale acuzărilor judiciare. 
 Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri. 
 Sectiunea a 7-a 
 ' 
 Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din 
 sectiunea a 4-a. 
 ' 
 Sectiunea a 8-a 
 ' 
 Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să 
 iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. 
 Secţiunea a 9-a 
    (1)  	 Comisia  trebuie  să  păstreze  contacte  corespunzătoare  cu  ţara  beneficiară  în  scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare.      (2)  	Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră incât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare.     (3)  	Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor  4, 5 şi 6, şi paragrafului  (1)  din această  secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.       (4)  	La  cererea  unei  ţări  beneficiare  sau  a   Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie  --  să se consulte în scopul eliminării oricărei aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.   
 Sectiunea a 10-a 
 ' 
 Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în nereguhle care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). 
 Secţiunea a 11-a 
    (1)  	Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale.     (2)  	Informaţiile la care se face referire în aceast acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din tările beneficiare sau din cadrul institutiilor comunitare care au, conform atribuţiilor lor, ac ' ces la acestea, decât dacă ţările beneficia ' re care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.     (3)  	Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.     (4)  	Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.  În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.     (5)  	Paragrafele de la (1) la (4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru •  neconcordanta cu reguhle Comunitătii în domeniul asistentei de  preaderare, a informaţiilor obţinute con '  form acestui acord. Auto '  ritatea competentă din '  ţările  beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre asemenea folosire.     (6)  	Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să-i informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, asupra acelui fapt. Aceste asemenea  persoane  nu  trebuie, după  aceea, să mai fie  tratate, în virtutea  notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.   

     
 Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţa şi respectarea secretului profesional. 
 Sectiunea a 16-a 
 ' 
    (1)  Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei  nationale si în conformitate cu leo-islatia natională, la toate informatiile si documentatiile  '        J                          b...     '    ,                      '      ->               '   despre  operaţiile  implicate,  care  sunt  necesare  pentru  desfăşurarea  corespunzătoare a  inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante.  Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:  registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene  şi  condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici;  date computerizate;  sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;     -  verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate;     -  prelevarea şi verificarea de mostre;  progresul lucrărilor  şi investiţiilor  pentrn  care  s-a  acordat  finanţarea  ş1 utilizarea investitiilor finalizate;  '  documente contabile şi bugetare;     -  implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.       (2)  Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor.   
 Secţiunea a 17-a 
    (1)  Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte, şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor comunitare.  Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesită cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea a unei protecţii  eficiente a intereselor financiare ale Comunitătii în toate tările beneficiare. CânC: o tară   '        '              •         '  beneficiară intentionează să folosescă în alte scopuri informatiile obtinute de oficialii care  '                          '     '   participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară  -  aprobarea tării beneficiare de unde informatia respectivă a fost obtinută.  '                    '             '      (2)  	Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, autorităţilor competente ale ţării pe la cărui teritoriu au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze sus-menţionată autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii.     (3)  Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele  procedurale  specificate  în legislaţia  naţională  a  ţării beneficiare  implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale  şi  vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţiune vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.   
 Secţiunea a 18-a 
 Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. 
 Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţională. 
 Anexa nr. 111.6 
 Cerinţe privind informarea şi publicitatea 

 REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNTELEGERII REFERITOARE LA INFORMARE ŞI PU ' BLICITATE 

    1.  Obiective şi scop   . Măsurile  de informare  şi  publicitate privind  asistenţa  acordată prin ISPA  au  ca scop:   '       '   să  mărească constientizarea si transparenta publică fată de activitătile Comunitătii Europene,·   .,          .,           '        '   să  informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISP A;  Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISP A  asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:  autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi  economici; organizaţiile  neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect;  orice alte părţi interesate  de oportunităţile oferite de ISPA.       2.  Principii generale  Organismele responsabile cu implementarea  proiectelor ISPA  (denumite  aici şi în continuare  "organisme  responsabile") sunt răspunzătoare  pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.  Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.  Măsurile de informare  şi  publicitate trebuie luate În timp util, imediat clupa ce asistenţa ISP A  este  aprobată.  Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă.     3.  Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate  În  afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele pnnc1p11 trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:     3.1  Media    Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.    Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.     3.2  Actiunile de informare  '  Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema  Comunităţii Europene pe documente.  Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare  trebuie să  sprijine,  dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente.     3.3  Material informativ    Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte o emblemă naţională, regională sau locală.    Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie  semnată  atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de :i\1embrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.  Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea ş1 materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.         4.  Obligaţii ale ţărilor beneficiare  Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri defi.nitţ de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie  să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.  Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA În proiectele menţionate:     a)  Informarea referitoare la proiect  : Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate penuu a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. 1.făsurile prompte vor include:   panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor;  plăci comemorative permanente penuu infrastructurile accesibile publicului general,  care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.     b)  Informaţii generale referitoare la  ISPA     În plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şirezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful  1.      5.  Activitatea Comitetelor de Monitorizare  Comitetele de  A  monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare comitet de monitorizare trebuie să infonneze media, cât de des  consideră  necesar,  despre  progresul  proiectului(elor)  penuu  care  sunt  responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.  Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.  Reprezentanţii  Comisiei  în  comitetele  de  monitorizare,  în  colaborare  cu  organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemoratjve (vezi prevederile de mai jos).  :Măsurile de informare şi publicitate  şi  probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei.  Preşedintele comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avuta în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.       6.  Prevederi finale   
 Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare. 
 Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are astfel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora. 
 Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, va putea asigura asistenţă adecvată şi va putea întocmi îndrumări detaliate. 

 Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative 

 Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate: 
    1.  Panourile de publicitate  Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.  Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate.  Selecţia  panoului de publicitate  rezervată  Comunităţii  Europene  trebuie să îndeplinească următoarele criterii:  să ocupe cel puţin 50  %  din suprafaţa totală a panoului de publicitate;  să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să cuprindă textul următor, aşa cum este prezentat în tabelul anexat.  '                    ;I.  Atunci când organismul responsabil nu ridică propriul panou de publicitate care să anunţe implicarea sa în finantarea proiectului, asistenta acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe un panou de publicitate special. In asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie.   Plăcile de  avizare   trebuie  înlăturate   nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor  ş - i înlocuită  de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile punctului 2.      2.  Plăcile comemorative   
 Plăci comemorative permanente trebuie plasate  pe  teren, şi trebuie  să  fie  accesibile  publicului  general.   În  afara   emblemei  Comunităţii  Europene  asemenea   plăci  trebuie   să   menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect. 
 Trebuie folosit textul următor  ca  model pentru conţinutul cerut: 
 ' cest  proiect a fost cofinanţat  cu.......  %   de către  Comunitatea  Europeană.   La  finalul  lttcrării în   (se  
 men,tionează  amt ,  cosflt! total al prozectttltti a fost de  ..........   (moneda naţională),  şi contribllţia totală a  Comunităţii Europene  a fost de  ........   (moneda  naţională).  "  

 EXEMPLU: 

    Titlul proiectului  Localizarea       !Sigla   Comunităţii Europenei    Finantat de:   '  Uniunea     Europeană    euro  (asistenţă)  (moneda  naţională) ....  IFI (împrumut)    ......euro   (moneda naţională)     Autoritatea           de  {Ministerul. }   implementare:  {Agenţia  }      Beneficiar:           {Numele beneficiarului} Supervizare şi management:         {Numele firmei}      Contractant:                {Numele contractantului}    
 P   R   E   Ţ   U   R   I   L   E 
 publicaţiilor   legislative   pentru   anul   2003 
 -   pe   suport   tradiţional   - 

    Nr.                                Nr.    crt.         Denumirea   publicaţiei             anual  de   apariţii    Valoarea   abonamentului   anual  -   lei   -    Trim.   1    Valoarea   abonamentului   trimestrial                                 -   lei   -                   Trim.   11      Trim.   111    Trim.   1V      1.   Monitorul   Oficial,   Partea   1,   în   limba   română    710    7.900.000    1.975.000    2.172.500    2.389.750    2.628.750      2.   Monitorul   Oficial,   Partea   1,   în   limba   română,   numere   bis*)    50    1.480.000    -    -    -    -      3.   Monitorul   Oficial,   Partea   1,   în   limba   maghiară    250    6.585.000    1.646.250    1.646.250    1.646.250    1.646.250      4.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   11-a    300    10.380.000    2.595.000    2.595.000    2.595.000    2.595.000      5.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   111-a    700    2.105.000    526.250    526.250    526.250    526.250      6.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   1V-a    2.100    8.900.000    2.225.000    2.225.000    2.225.000    2.225.000      7.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   V1-a    250    8.195.000    2.048.750    2.048.750    2.048.750    2.048.750      8.   Colecţia   Legislaţia   României    4    2.070.000    517.500    569.250    626.150    688.750      9.   Colecţia   de   hotărâri   ale   Guvernului   şi   alte   acte   normative    12    3.450.000    862.500    948.750    1.043.600    1.147.950      10.   Repertoriul   actelor   normative    1    520.000    -    -    -    -      11.   Decizii   ale   Curţii   Constituţionale    1    390.000    -    -    -    -      12.   Ediţii   trilingve    12    2.075.000    -    -    -    -    
 *)   Cu   excepţia   numerelor   bis   în   care   se   publică   acte   cu   un   volum   extins   şi   care   interesează   doar   un   număr   restrâns   de   utilizatori. 
 Publicaţiile   Regiei   Autonome   „Monitorul   Oficial"   menţionate   la   punctele   1-7   sunt   purtătoare   de   T.V.A.   în   cotă   de   19%,   iar   cele   menţionate   la   punctele   8-12   sunt   scutite   de   T.V.A. 
 Pentru   siguranţa   clienţilor,   abonamentele   la   publicaţiile   Regiei   Autonome   „Monitorul   Oficial"   se   pot   efectua   prin   următorii   difuzori: 
    ◆  COMPAN1A   NAŢ1ONALĂ   „POŞTA   ROMÂNĂ"   -   S.A.    -     prin     oficiile     sale     poştale      ◆   ROD1PET     -     S.A.                 -   prin   toate   filialele     ◆   1NTERPRESS     SPORT     -     S.R.L.            -   Bucureşti,   str.   Hristo   Botev   nr.   6  (telefon/fax:   313.85.07;   313.85.08;   313.85.09)     ◆   PRESS     EXPRES     -     S.R.L.             -   Otopeni,   str.   Flori   de   Câmp   nr.   9   (telefon/fax:   772.66.87;   0745.133.712)     ◆   M.T.     PRESS     1MPEX     -     S.R.L.            -   Bucureşti,   bd.   Basarabia   nr.   256   (telefon/fax:   255.48.15;   255.48.16)     ◆   1NFO     EUROTRAD1NG     -     S.A.           -   Bucureşti,   Splaiul   1ndependenţei   nr.202A   (telefon/fax:   212.73.54)     ◆   Z1RKON     MED1A     -     S.R.L.             -   Bucureşti,   bd.   Nicolae   Grigorescu   nr.   29A,   bl.   N22,   ap.   38   (telefon/fax:   340.31.09)     ◆   ACTA     LEG1S     -     S.R.L.                -   Bucureşti,   str.   Banul   Udrea   nr.   10,   (telefon/fax:   411.91.79)     ◆   CUR1ER     PRESS     -     S.R.L.              -   Braşov,   str.   Traian   Grozăvescu   nr.   7   (telefon/fax:   0268/47.05.96)     ◆   EL1DA     -     S.R.L.                  -   Braşov,   str.   Bisericii   Române   nr.   92   (telefon/fax:   0268/47.74.64)     ◆   M1MPEX     -     S.R.L.                -   Hunedoara,   str.   1on   Creangă   nr.   2,   bl.   2,   ap.   1   (telefon/fax:   0254/71.92.43)     ◆   CALL1OPE     -     S.R.L.                -   Ploieşti,   str.   Candiano   Popescu   nr.   36   (telefon/fax:   0244/51.40.52,   0244/51.48.01)   

Preluat: 2026-09-24T17:34:28.976879+00:00 · SHA256: 6ef8fd07b8bf2a0db250c921507346ca8731c9d19c3e4ec1cca16f93ff03387b