Legislație națională
NORMĂ · 0 · 2003
NORME din 11 august 2003 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor ?i Mediului · ID sursă 47448
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
NORME din 11 august 2003 cu privire la natura, conținutul, fabricarea și etichetarea gemurilor, jeleurilor și marmeladelor de fructe, precum și piureului de castane indulcit, destinate consumului uman EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI MEDIULUI MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 5 noiembrie 2003 Notă ... Aprobate prin ORDINUL nr. 523/808/351/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003. + Articolul 1 (1) Prezentele norme se aplică produselor definite în anexa nr. 1 . (2) Prezentele norme nu se aplică în cazul produselor destinate fabricării produselor de panificatie, patiserie sau a biscuitilor. + Articolul 2 Normele generale privind etichetarea alimentelor se aplică în cazul produselor definite în anexa nr. 1 , în următoarele condiții: 1. a) Denumirile din anexa nr. 1 se aplică doar produselor cuprinse în aceasta anexa și sunt utilizate, în cazul comercializării, pentru a le desemna. ... b) Denumirile din anexa nr. 1 pot fi totuși folosite, ca o alternativa și conform traditiei, pentru a desemna alte produse care nu pot fi confundate cu cele definite în anexa nr. 1 . ... ... 2. a) Denumirea produsului este însoțită de mențiunea privind fructul sau fructele utilizate, în ordinea descrescătoare a ponderii materiilor prime utilizate în fabricație. ... b) În cazul produselor fabricate din trei sau mai multe fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită prin cuvintele "amestec de fructe", printr-o mențiune similară sau prin cea a numărului de fructe utilizate. ... ... 3. Etichetarea cuprinde indicarea conținutului de fructe, incluzând cuvintele "preparat cu... grame de fructe pentru 100 grame" de produs finit. În cazul utilizării extractelor apoase, calculul se face după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor. ... 4. a) Etichetarea cuprinde indicarea conținutului total de zaharuri, incluzând cuvintele "conținutul total de zaharuri... grame pentru 100 grame", cifra indicată reprezentând valoarea determinata cu ajutorul refractometrului la 20°C pentru 100 grame produs finit, supus unei tolerante de ± 3 grade refractometrice. ... b) Conținutul de zaharuri nu se indica în cazul în care zaharurile (glucidele) sunt prezentate prin etichetarea nutritionala, conform legislației în vigoare. ... ... 5. Elementele descrise la pct. 3 și la pct. 4 lit. a) apar în același camp vizual cu denumirea produsului și în caractere clare, vizibile. ... 6. În cazul în care conținutul rezidual de dioxid de sulf este mai mare de 10 mg/kg, se indica prezenta acestuia pe eticheta, în lista ingredientelor. ... + Articolul 3 La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 pot fi utilizate doar ingredientele enumerate în anexa nr. 2 și materiile prime care sunt conforme cu prevederile din anexa nr. 3 . + Articolul 4 Se autorizeaza comercializarea produselor definite în anexa nr. 1 , dacă sunt conforme definitiilor și condițiilor stabilite în prezentele norme, începând cu data intrării în vigoare a ordinului de aprobare a acestora. + Articolul 5 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme. + Anexa nr. 1 la norme DENUMIREA PRODUSELOR, CARACTERISTICI ȘI DEFINIȚII 1. Definiții a) Gemul este un amestec cu consistenta de gel, obținut din zaharuri, pulpa și/sau piureul uneia sau mai multor specii de fructe și apa. Gemul de citrice poate fi obținut din fructul întreg, tăiat în fasii și/sau felii. Cantitatea de pulpa și/sau de piure utilizata pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum: – 350 grame în general; ... – 250 grame în cazul coacazelor roșii, al scoruselor, al fructelor de crusin/patachina, al coacazelor negre, al maceselor și al gutuilor; ... – 150 grame în cazul ghimbirului; ... – 160 grame în cazul merelor anacard; ... – 60 grame în cazul fructelor pasiunii. ... ... b) Gemul extra este un amestec cu consistenta de gel, obținut din zaharuri, pulpa neconcentrata a uneia sau mai multor specii de fructe și apa. Gemul extra de macese și cel fără samburi de zmeura, mure, coacaze negre, afine și coacaze roșii poate fi obținut, în întregime sau parțial, din piureul neconcentrat din fructele respective. Gemul extra de citrice poate fi obținut din fructul întreg, tăiat în fasii și/sau felii. Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea gemului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sambure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveti și roșii. Cantitatea de pulpa utilizata la fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum: – 450 grame în general; ... – 350 grame în cazul coacazelor roșii, al scoruselor, al fructelor de crusin/patachina, al coacazelor negre, al maceselor și al gutuilor; ... – 250 grame în cazul ghimbirului; ... – 230 grame în cazul merelor anacard; ... – 80 grame în cazul fructelor pasiunii. ... ... c) Jeleul este un amestec cu consistenta de gel, obținut din zaharuri și sucul și/sau extractele apoase din una sau mai multe specii de fructe. Cantitatea de suc și/sau extracte apoase utilizata la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantități se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. ... d) Jeleul extra este produsul gelificat obținut prin fierberea cu zaharuri a sucului de fructe și/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singura specie sau mai multe specii de fructe. Cantitatea de suc de fructe și/sau de extracte apoase utilizata la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite pentru fabricarea gemului extra. Aceste cantități se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea jeleului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sambure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveti și roșii. ... e) Marmelada este un amestec cu consistenta de gel, obținut din apa, zaharuri și unul sau mai multe dintre produsele următoare, obținute din citrice: pulpa, piure, suc, extracte apoase și coaja fructelor. Cantitatea de citrice utilizata pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum 200 grame, din care cel puțin 75 grame trebuie să provină din endocarp. ... f) Denumirea marmelada jeleu desemnează produsul care nu conține materii insolubile, cu excepția unor mici cantități de coaja maruntita. ... g) Piureul de castane indulcit este un amestec cu consistenta de gel, obținut din apa, zahăr și cel puțin 380 grame de piure de castane (Castanea sativa) la 1.000 grame de produs finit. ... ... 2. a) Produsele definite la pct. 1 trebuie să prezinte un conținut de substanța uscata solubila egal cu 60% sau mai mult, determinata cu ajutorul refractometrului, cu excepția acelor produse în care zaharurile au fost total sau parțial înlocuite cu indulcitori. ... b) În anumite cazuri se pot folosi denumirile produselor de la pct. 1 și în situații în care conținutul de substanța uscata solubila este sub 60%. ... c) În cazul amestecurilor de fructe, conținutul minim stabilit la pct. 1 pentru diferitele specii de fructe trebuie să fie redus proporțional cu procentele de utilizare. ... ... + Anexa nr. 2 la norme INGREDIENTE La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 la norme se pot utiliza următoarele ingrediente: – miere, conform definitiei din actele normative în vigoare, în toate produsele, ca înlocuitor total sau parțial al zaharurilor; ... – suc de fructe, numai în gem; ... – suc de citrice, în produsele obținute din alte specii de fructe, numai în gem, gem extra, jeleu și jeleu extra; ... – suc de fructe roșii, numai în gem și în gem extra obținut din macese, capsuni, zmeura, agrise, coacaze roșii, prune și rubarba; ... – suc de sfecla roșie, numai în gem și jeleu obținut din capsuni, zmeura, agrise, coacaze roșii și prune; ... – uleiuri esențiale de citrice, numai în marmelada și marmelada jeleu; ... – uleiuri și grăsimi comestibile ca agenți antispumare, în toate produsele; ... – pectina lichidă, în toate produsele; ... – coaja de citrice, în gem, gem extra, jeleu și jeleu extra; ... – frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu și jeleu extra, în cazul în care sunt obținute din gutui; ... – băuturi spirtoase, vin și vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente, vanilie și extracte de vanilie, în toate produsele; ... – vanilina, în toate produsele. ... + Anexa nr. 3 la norme MATERII PRIME 1. Definiții În cadrul prezentelor norme se aplică următoarele definiții: a) Fruct: – fructul proaspăt, sanatos, fără deteriorări, conținând toate elementele constitutive esențiale și suficient de copt pentru a putea fi utilizat după aplicarea procedeelor de spalare, îndepărtare a petelor, a vârfului și a cozii; ... – în cadrul prezentelor norme, rosiile, părțile comestibile ale tulpinilor de rubarba, morcovii, cartofii dulci, castravetii, dovlecii, pepenii galbeni și pepenii verzi se considera ca fiind fructe; ... – termenul ghimbir defineste radacina comestibila a plantei de ghimbir în stare proaspăta sau conservată. Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în sirop. ... ... b) Pulpa (de fructe): partea comestibila a fructului întreg, dacă este cazul fără coaja, semințe, samburi și alte astfel de elemente, care poate fi taiata sau zdrobita, dar care nu a fost transformata în piure. ... c) Piure (de fructe): partea comestibila a fructului întreg, dacă este cazul fără coaja, semințe, samburi și alte astfel de elemente, care a fost transformata în piure prin pasare sau prin alt procedeu similar. ... d) Extract apos (din fructe) Extractele apoase din fructele care sunt supuse pierderilor în timpul procesului normal de fabricație conțin toate componentele solubile în apa ale fructului utilizat. ... e) Zaharuri Se autorizeaza următoarele zaharuri: 1. zaharurile definite conform actelor normative în vigoare; ... 2. sirop de fructoza; ... 3. zaharuri extrase din fruct; ... 4. zahăr nerafinat. ... ... ... 2. Tratamentul materiilor prime a) Produsele definite la pct. 1 lit. a), b), c) și d) pot fi supuse următoarelor tratamente: – încălzire, refrigerare sau congelare; ... – liofilizare; ... – concentrare, în măsura în care tehnic este posibil; ... – cu excepția materiilor prime utilizate la fabricarea produselor "extra", se admite utilizarea dioxidului de sulf (E220) sau a sarurilor acestuia (E221, E222, E223, E224, E226 și E227) ca auxiliari tehnologici, cu condiția sa nu se depășească, în produsele definite la pct. 1 din anexa nr. 1 la norme, conținutul maxim de dioxid de sulf stabilit prin actele normative în vigoare. ... ... b) Caisele și prunele utilizate la fabricarea gemului pot fi tratate prin alte procedee de deshidratare decât cele de liofilizare. ... c) Coaja de citrice se poate conserva în saramura. ... ... ---------
Preluat: 2026-09-24T17:52:58.099480+00:00 · SHA256: 8fcddda65350e37bd28b7345db9984da8329bd4d5fc9a5d2735bac4f38683194