Legislație națională
REGULAMENT · 0 · 2004
REGULAMENT din 9 ianuarie 2004 privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor ?i Mediului · ID sursă 49927
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
REGULAMENT din 9 ianuarie 2004 privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 23 februarie 2004 + Articolul 1 Domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament serveşte la realizarea monitoringului substanţelor prioritare/prioritar periculoase în apa, sedimente şi biocenoza ecosistemelor acvatice. ... (2) Substantele prioritare/prioritar periculoase, în sensul prezentului regulament, cuprind: ... - substantele periculoase prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul regulament; - substantele prioritare/prioritar periculoase prevăzute în anexa nr. 3 la Programul de acţiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 ; - alte substanţe toxice sintetice şi nesintetice relevante prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul regulament. + Articolul 2 Reţeaua de monitoring (1) Reţeaua de monitoring pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase este împărţită în 3 categorii de secţiuni de monitoring: ... a) secţiuni de monitoring care descriu starea chimica a apelor într-un subbazin hidrografic; acestea includ de obicei şi secţiunile de monitoring transfrontiera stabilite de acorduri internaţionale; ... b) secţiuni de monitoring care evidenţiază presiunea antropica (F) faţă de substanţe chimice din una sau mai multe surse punctiforme sau difuze de poluare dintr-un subbazin; ... c) secţiuni de monitoring care nu prezintă poluare chimica semnificativă şi care sunt stabilite fie ca secţiuni de referinţa (B) pentru starea ecologica "foarte buna" sau "buna", fie ca secţiuni reprezentative (R) ale presiunilor structurale. ... (2) Subsistemele de monitoring, care includ noi subsisteme şi redefinesc subsistemele existente, sunt reprezentate de: ... - subsistemul râuri; - subsistemul lacuri; - subsistemul ape tranzitorii; - subsistemul ape costiere; - subsistemul ape subterane; - subsistemul ape uzate. (3) Tipurile de monitoring sunt: ... a) monitoringul de supraveghere - evalueaza starea tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic, furnizand informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a programelor de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorită impactului activităţilor antropice; ... b) monitoringul operational - stabileşte starea ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de calitate pentru mediul acvatic, evalueaza schimbările în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, datorate aplicării programului de măsuri; se realizează pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluării impactului, fie pe baza monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu; ... c) monitoringul de investigare - stabileşte cauzele depasirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de calitate (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost încă stabilit), precum şi pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale. ... + Articolul 3 Monitoringul de supraveghere (1) Criteriile minime pentru selecţia secţiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de: ... - punctele unde debitul cursului de apa este semnificativ (mai mult de 25 mc/sec.) în cadrul districtului bazinului hidrografic considerat ca un întreg, inclusiv punctele de pe marile râuri ale căror bazine hidrografice sunt mai mari de 2.500 kmp (suprafeţele locuite, situate la peste 2.000 m înălţime, care aduc impact antropic nesemnificativ, se vor scădea din suprafaţa bazinului) sau volumul de apa prezent este caracteristic în cadrul districtului bazinului hidrografic (inclusiv marile lacuri naturale şi lacuri artificiale); - secţiunile semnificative pentru schimbul de informaţii ale apelor de suprafaţa care traverseaza frontiera de stat, secţiunile de monitoring deja identificate pentru schimbul de informaţii şi alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluantilor care sunt transferati peste granite şi care sunt transferati în mediul marin; - secţiunile de monitoring pentru apele transfrontiera, care sunt cel puţin secţiunile subbazinelor mai mari de 2.500 kmp, existente în cadrul reţelei de monitoring sistematic; în cazul apelor transfrontiera cu bazin mai mare de 2.500 kmp sau debit mai mare de 25 mc/sec., se va alege o secţiune la fiecare 2.500 kmp; în cazul subbazinelor mai mici de aceasta valoare se vor alege secţiunile decisive pentru calitatea cursului principal sau se vor stabili chiar pe cursul principal; în subbazinele în care se cunoaşte că nu exista o poluare chimica semnificativă, numărul secţiunilor poate fi micşorat cu 10%; - secţiunile stabilite în cadrul reţelei transnationale de monitoring (TNMN), cu atenţie deosebită la posibile secţiuni suplimentare de monitorizare pe râurile Olt şi Arges. (2) Selecţia elementelor de calitate pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase monitorizate: ... a) Elementele de calitate monitorizate din cadrul substanţelor periculoase vor fi: ... - substantele prioritare evacuate în fiecare bazin sau subbazin (lista specifică fiecărui bazin stabilită pe baza screeningului cantitativ al evacuarilor industriale şi al ghidului de indicatori specifici fiecărui domeniu industrial, realizate în 2003); - alte substanţe prioritare/prioritar periculoase evacuate în cantităţi semnificative în bazin sau subbazin (din surse punctiforme sau difuze). Acele secţiuni unde monitoringul anterior a evidenţiat o încadrare în obiectivele de calitate şi nu s-a înregistrat nici o creştere a activităţii antropice vor fi supuse unui nou monitoring de supraveghere la fiecare 12 ani, perioada de realizare a doua planuri de management. Primul monitoring de supraveghere se finalizează în anul 2005. Toate substantele prioritare/prioritar periculoase stabilite mai sus se monitorizează şi pentru sedimente şi biocenoza (anexele nr. 1 şi 3 la prezentul regulament). b) Selecţia elementelor de calitate va ţine seama de doua cazuri speciale: ... - substantele din anexa nr. 1 la prezentul regulament, prevăzute şi în anexa nr. 3 la Programul de acţiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 , se vor monitoriza pentru a verifica respectarea prevederii privind "concentratiile constante" pentru sediment şi biocenoza; acest obiectiv, precum şi procedura de monitoring trebuie stabilite şi realizate chiar dacă aceste substanţe nu mai sunt evacuate şi deci nu mai sunt considerate substanţe relevante. Aceste substanţe vor fi obligatoriu incluse în monitoringul de supraveghere, alături de celelalte substanţe din anexa nr. 2 la prezentul regulament, pentru a se asigura îndeplinirea obligaţiilor privind raportarea acestor substanţe; - substantele prioritare - aceasta lista poate conţine şi substanţe care nu sunt relevante pentru România (anexa nr. 6 la prezentul regulament); obligaţiile viitoare de raportare vor include şi aceste substanţe în monitoringul de supraveghere, pentru a se putea realiza orice raportare viitoare necesară. c) Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de un an, cu frecvente minime diferite pentru fiecare element de calitate, astfel: ... - substanţe prioritare - frecventa lunară; - alţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici - la fiecare 3 luni. d) Pentru conformarea cu frecventa de monitoring solicitată, prelevarea probelor se realizează cel puţin o dată pe luna la toate secţiunile de monitoring de supraveghere. ... e) Pentru asigurarea semnificatiei statistice şi a comparabilitatii rezultatelor furnizate de monitoringul de supraveghere, se recomanda prelevarea şi analizarea lunară şi a celorlalţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici (precizati în anexele nr. 2, 3 şi 6 la prezentul regulament). ... f) Revizuirea listei de poluanti relevanti, inclusiv cei din anexa nr. 1 la prezentul regulament şi din lista de substanţe prioritare, se va face după realizarea primului monitoring de supraveghere la toate secţiunile din monitoringul de supraveghere (secţiunile de tip "R" precizate în anexa nr. 4 la prezentul regulament). ... + Articolul 4 Monitoringul operational (1) Criteriile pentru selecţia secţiunilor monitoringului operational ... Secţiunile pentru monitoringul operational trebuie stabilite pe baza criteriului evaluării de impact, realizat în concordanta cu rezultatele monitoringului de supraveghere, astfel: - secţiuni pe apele de suprafaţa, unde exista risc de la presiuni semnificative ale surselor punctiforme. Acolo unde o apa de suprafaţa este supusă diferitelor presiuni punctiforme, stabilirea secţiunii va ţine seama de însumarea acestor presiuni; - secţiuni pe apele de suprafaţa, unde exista risc reprezentativ de la presiuni semnificative ale surselor difuze; - secţiuni pe apele de suprafaţa, în care sunt evacuate substanţe prioritare. (2) a) Elementele de calitate pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase din monitoringul operational vor cuprinde: ... - toate substantele prioritare evacuate în subbazin; - alţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici evacuati în cantităţi semnificative. b) Criteriile pentru stabilirea elementelor de calitate din monitoringul operational trebuie să ia în considerare evaluarea impactului, inventarul emisiilor şi combinarea cu monitoringul de supraveghere, pe baza reţelei de secţiuni prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul regulament. Monitoringul operational al unei substanţe într-o anumită secţiune de monitoring se va stabili dacă: ... - încărcarea totală a substanţei poluatoare din sursa punctiforma localizata în cadrul subbazinului din care face parte secţiunea de monitoring, ponderată cu valoarea medie anuală a debitului, depăşeşte valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare; - secţiunea de monitoring este supusă unei presiuni semnificative din surse punctiforme şi se poate presupune din informaţiile disponibile ca respectiva substanţa contribuie substanţial la aceasta presiune; - informaţiile provenite din monitoringul de supraveghere, pentru o secţiune dintr-un subbazin supusă unei presiuni semnificative a acelei substanţe provenite din evacuare din surse punctiforme sau din surse difuze, evidenţiază o valoare medie aritmetica a concentratiei mai mare decât obiectivul de calitate sau factorul de evaluare stabilit. În mod convenţional, se considera ca secţiunile de referinţa pentru "starea buna" sunt considerate nepoluate; - în cazul emisiilor difuze se folosesc informaţiile combinate referitoare la valorile obiectivelor de calitate adecvate şi la inventarul emisiilor. Evaluarea se realizează pe baza informaţiilor relevante care se referă atât la cantităţile maxime permise, cat şi la cantitatea reală disponibilă a emisiei. c) Frecventa monitoringului operational la fiecare secţiune se va fixa în asa fel încât sa furnizeze suficiente date pentru evaluarea stării elementelor de calitate relevante. Frecventa minima obligatorie pentru râuri şi lacuri este: ... - în cazul substanţelor prioritare - lunar; - în cazul altor poluanti toxici sintetici şi nesintetici - la fiecare 3 luni, cu excepţia primului an de aplicare a monitoringului operational, când frecventa este lunară. d) Monitoringul operational acoperă toată perioada unui plan de management şi serveşte drept baza pentru pregătirea planului de măsuri inclus în planul de management bazinal. ... (3) Frecventa monitoringului operational poate fi redusă dacă pot fi justificate intervale mai mari pe bază de studii, de cunoaştere tehnica şi decizie locală a experţilor. Pentru primul ciclu de monitoring operational se sugereaza reducerea frecvenţei la o perioadă de un an în cazurile în care emisiile sunt supuse variatiilor sezoniere şi aceasta situaţie este confirmată de rezultatele monitoringului de supraveghere. Dacă se constata atingerea obiectivelor de calitate şi nu se cunoaşte nici o presiune semnificativă suplimentară din surse punctiforme sau difuze, monitoringul operational poate fi întrerupt după un an şi, dacă condiţiile se păstrează identice, se reia monitoringul operational în cadrul urmatorului ciclu de plan de management, respectiv după 6 ani. ... (4) Prelucrarea datelor de monitoring se realizează pe baza debitelor medii anuale care se vor calcula eliminand din sirul de date valorile maxime. Dacă valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare este sub limita de detectie a metodei aplicate, se va considera valoarea obiectivului de calitate egala cu limita de detectie a metodei. ... + Articolul 5 Monitoringul de investigatie (1) Monitoringul de investigatie pentru substantele prioritare/prioritar periculoase este definit de: ... - cazurile de depasire a obiectivelor de calitate cu cauza necunoscută care trebuie identificata; - cazurile în care monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele de calitate nu se pot atinge şi nu a fost stabilit încă monitoringul de supraveghere şi operational pentru evaluarea cauzelor de nerealizare a respectivelor obiective; - evaluarea mărimii şi impactului unei poluari accidentale; - furnizarea de informaţii care să servească la stabilirea unor programe de măsuri pentru atingerea obiectivelor de calitate. Aceste criterii pot conduce la realizarea unor campanii de monitoring intensificate pe o anumită perioada de timp şi pot diferi substanţial de la caz la caz. (2) Lista preliminară de substanţe relevante este stabilită în anexa nr. 3 la prezentul regulament. ... + Articolul 6 Organizarea reţelei de laboratoare pentru monitoringul substanţelor periculoase (1) Toate analizele pentru monitorizarea substanţelor periculoase, pentru monitoringul de supraveghere şi operational, pentru toate subsistemele de monitoring: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, ape uzate, precum şi pentru toate mediile de investigare: apa, sedimente, biocenoza se realizează de către laboratoarele naţionale şi de către laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" în cadrul activităţii de monitorizare a substanţelor prioritare/prioritar periculoase în resursele de apa. ... (2) Activitatea laboratoarelor Administraţiei Naţionale "Apele Române" se ierarhizeaza ţinându-se cont de numărul, complexitatea şi frecventa analizelor efectuate, astfel: ... 1. Laboratoarele locale, reprezentate de laboratoarele sistemelor de gospodărire a apelor (SGA), vor analiza: - elementele fizico-chimice generale ale apei; - elementele biologice ale apei; - elementele chimice şi biologice ale sedimentelor; - parametrii bacteriologici ai apei; - evacuarile de ape uzate cu conţinut de metale grele, în zonele în care exista astfel de evacuari. 2. Laboratoarele bazinale, reprezentate de laboratoarele direcţiilor de apa, vor realiza aceleaşi tipuri de analize pentru ape şi sedimente ca şi laboratoarele locale, pentru secţiunile localizate numai în judeţul unde se afla sediul direcţiei de apa. În plus se vor executa analize de: ihtiofauna, metale grele, produse petroliere şi alţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici specifici, în funcţie de presiunile existente, precum şi celelalte analize referitoare la sedimente, care nu se fac de către laboratoarele locale. 3. Laboratoarele bazinale speciale vor executa, în plus faţă de laboratoarele bazinale, analize de substanţe prioritare/prioritar periculoase din apa, sedimente şi biocenoza la nivelul unui grup de bazine hidrografice şi vor fi stabilite prin decizia conducerii Administraţiei Naţionale "Apele Române". Pentru secţiunile din reţeaua TNMN din tronsonul românesc al Dunării, analizele se vor efectua în cadrul Laboratorului Naţional pentru Ape şi direcţiilor apelor Jiu şi Dobrogea-Litoral. Dotarea standard cu echipamente de prelevare şi analiza a parametrilor de calitate a apelor în funcţie de tipul laboratorului este cea precizată în metodele standard de măsurare şi analiza. (3) Toate laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor fi acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare. ... + Articolul 7 Modul de prezentare a datelor (1) Pentru modernizarea şi dezvoltarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase, datele se vor prezenta pe subsisteme, sub forma de tabel şi sub forma unor harti GIS. ... (2) Pentru realizarea hartilor în format GIS (scara 1:200.000), se vor defini fisiere-format, numite "shape", corespunzătoare straturilor informationale referitoare la secţiunile de monitorizare. ... (3) Secţiunile vor fi reprezentate ca entitate tip "punct". Secţiunile pentru monitoringul de supraveghere şi operational sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament. ... (4) Modul de prezentare a datelor pentru fiecare subsistem şi atributele ataşate hartilor GIS sunt prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament. ... (5) Pentru subsistemul ape uzate se va realiza un strat de informaţii/GIS, cu denumirea "MonitorAU" (caracterizat de atributele prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 8). ... (6) În completarea tabelelor de atribute se va realiza şi un tabel în MS Excel pentru fiecare secţiune din fiecare subsistem şi mediu de investigare (precizat în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 9). ... + Anexa 1 ------- la regulament ------------- Obiective de calitate pentru substantele periculoase Substanţa Obiectiv de calitate pentru apă (μg/l) Obiectiv de calitate pentru sediment (mg/kg) Obiectiv de calitate pentru biocenoză (mg/kg) Cadmiu 11) Constant4) Constant2) DDT 0,0253) Constant4) Constant5) 1,2-diclor-etan 1 Drinuri (aldrin, dieldrin, endrin, isodrin) 0,016) Constant4) Constant5) Hezaclorbenzen 0,001 Constant4) Constant5) Hexaclorbutadienă 0,5 Hexaclorciclohexan 0,057) Constant4) Constant5) Pentaclorfenol 0,1 Constant4) Constant5) Mercur 0,1 Constant4) Constant9) 0,3 mg/kg8) Tetracloretenă 10 Tetraclormetan 12 Triclorbenzen 0,410) Constant4) Constant5) Tricloretenă 10 Triclormetan 12 --------------- *1) nu include evacuarile directe, altfel 5 μg/l *2) moluste (pe cat posibil Mytilus edulis) şi peşti *3) pentru izomerul 4,4'- DDT valoarea este 0,01 μg/l *4) optional se verifica concentraţia "constant" la biocenoza *5) concentraţie "constant" în peste şi/sau moluste şi melci. *6) pentru endrin şi isodrin, valoarea este de 0,005 μg/l. *7) nu include evacuarile directe, altfel valoarea este de 0,1 μg/l: nu se precizează izomerul. *8) Se exprima în greutate umeda, la peste. *9) Pentru moluste şi peşti (optional pentru sedimente) *10) Se aplica la numărul total al celor 3 triclorbenzeni, altfel pentru 1,2,4 - triclorbenzen valoarea este de 0,1 μg/l + Anexa 2 ------- la regulament ------------- Lista preliminară de substanţe prioritare/prioritar periculoase nerelevante pentru apele din România Nr. Substanţa 1 Fluoruri 2 Benzidină 3 Clorură de benzil 4 Bisfenol A 5 Clordan 6 Acid cloroacetic 7 Compuşi dibutil stanici 8 Metoxiclor 9 Mevinfos 10 Dimetoat 11 Fosalon 12 Sec-butilazin 13 Seleniu 14 Argint 15 Sulfuri 16 Compuşi tetrabutilstanici 17 Isoproturon 18 Compuşi trifenil stanici + Anexa 3 ------- la regulament ------------- LISTA PRELIMINARĂ de substanţe prioritare/prioritar periculoase relevante 1. Lista de substanţe din anexa nr. 7 la Programul de acţiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 ; 2. lista de substanţe din inventarul calitativ al emisiilor din anul 2002, prevăzută în anexa nr. 6 la regulament; 3. lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din anexa nr. 3 la programul prevăzut la pct. 1, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 ; 4. alte substanţe prezente în apele de suprafaţa în Sistemul Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor, începând cu anul 1995. Substantele din aceste liste sunt considerate relevante fie din datele de emisie (relevanta bazată pe emisie), fie din datele de concentratii în mediu (relevanta bazată pe calitate), astfel: 1. Evaluarea relevantei bazate pe emisie (factorul de evaluare bazat pe concentratiile emisiilor) pentru: - produsele pentru protecţia plantelor: sunt selectate dacă utilizarea lor anuală depăşeşte valoarea limita de prag de 10 t/an pentru erbicide şi fungicide sau 1 t/an pentru insecticide şi dacă utilizarea acestor substanţe, în cel mai defavorabil scenariu, conduce la un impact semnificativ asupra calităţii apei, respectiv prin depăşirea valorii PNEC (concentraţia prognozata ca fiind fără efect asupra mediului acvatic); - alţi poluanti: se selecteaza dintre substantele declarate de către unităţile industriale ca fiind utilizate, produse, stocate, comercializate în cadrul prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane. 2. Evaluarea relevantei bazate pe calitate (factorul de evaluare bazat pe concentratiile din mediu) se realizează pe baza: - datelor de concentratii ale substanţelor în apele de suprafaţa (din ultimii 5 ani); - datelor despre valoarea PNEC din evaluarile de risc efectuate sau din COMMPS - Schema combinata de stabilire a priorităţii pe baza monitorizarii şi a modelarii - pentru substantele prioritare; - celei mai mici valori din bazele de date cu obiectivele de calitate naţionale sau internaţionale, dacă nu exista date PNEC sau COMMPS. Evaluarea relevantei se va micşora cu un factor de reducere egal cu 10 pentru staţiile de monitorizare de pe Dunăre. Dacă pentru o substanţa anume factorul de relevanta calculat reprezintă o valoare mai mica decât limita de detectie a respectivei metode analitice, atunci respectiva limita de detectie se considera factor de relevanta. Factorul de evaluare se compara cu datele de monitoring astfel: - pentru fiecare statie de monitoring se calculează valoarea mediei aritmetice a tuturor datelor de monitoring individuale, ţinându-se cont de faptul ca valorile individuale situate între limita de detectie analitica şi limita de determinare cantitativă se iau ca jumătatea valorii limitei de determinare cantitativă, iar valorile individuale aflate sub limita de detectie se iau ca valoare "zero"; - valoarea concentratiei medii astfel calculată se compara cu factorul de evaluare a unei secţiuni de monitoring şi, dacă este mai mare decât respectivul factor de evaluare, substanţa este declarata substanţa relevanta. Substantele individuale la care nu se poate calcula relevanta în modul descris mai sus sunt evaluate pe baza studiilor de toxicologie acvatica globală, executate de laboratoarele naţionale de referinţa pentru analize de toxicologie acvatica, prezavute în Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 370/2003 privind activităţile şi sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu. + Anexa 4 ------- la regulament ------------- I. STAŢIILE DE MONITORIZARE A CALITĂŢII APEI RÂURILOR DIN ROMÂNIA Nr. crt tot. Nr. crt. b.h. Cursul de apă Staţia (secţiunea) de control Tipul staţiei 1 2 3 4 5 I. Bazinul hidrografic TISA 1 1 Tisa Valea Vişeului R 2 2 Vişeu Poiana Borşa B 3 3 Tisa Teceu Mic R 4 4 Tur Turulung R II. Bazinul hidrografic SOMEŞ 5 1 Someşul Mare Valea Mare (am. Rodna) B 6 2 Bistriţa Colibiţa (aval acumulare) B 7 3 Bistriţa Sărata (aval Bistriţa) R 8 4 Someşul Mare Beclean R 9 5 Someşul Mic Cluj R 10 6 Someşul Mic Salatiu R 11 7 Someş Rastoci R 12 8 Sasar Baia Mare R 13 9 Lapus Busag R 14 10 Someş Cicârlau R 15 11 Someş Oar (frontieră) F 16 12 Crasna Berveni R III. Bazinul hidrografic CRIŞURI 17 1 Grişul Alb Criscior B 18 2 Grişul Alb Vărsând R 19 3 Grişul Negru amonte Vascau B 20 4 Grişul Negru Zerind R 21 5 Grişul Repede aval Alesd R 22 6 Grişul Repede Cheresig F 23 7 Barcau Parhida R IV. Bazinul hidrografic MUREŞ-ARANCA 24 1 Mureş Izvoru Mureş B 25 2 Mureş Ungheni R 26 3 Arieş amonte Baia de Arieş R 27 4 Arieş Gligoreşti R 28 5 Târnava Mare amonte acumulare Zetea B 29 6 Târnava Mare amonte Blaj R 30 7 Târnava Mică Balauseri R 31 8 Târnava Mică Petrisat R 32 9 Târnave Mihalţ R 33 10 Mureş Alba lulia R 34 11 Sebeş Gâlceag B 35 12 Sebeş Oarda (am. confl. Mureş) R 36 13 Strei Petreni R 37 14 Cerna Sântuhalm R 38 15 Mureş Branisca R 39 16 Mureş Nădlac F V. Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ 40 1 Bega Luncani B 41 2 Bega Otelec R 42 3 Bega Veche Genei F 43 4 Timiş amonte Caransebeş R 44 5 Timiş Grăniceri R 45 6 Bârzava Moniom R 46 7 Bârzava Partos R 47 8 Caraş Varadia R VI. Bazinul hidrografic JIU 48 1 Jiul de Vest Câmpu lui Neag B 49 2 Jiul de Est amonte Cimpa (Răscoala) B 50 3 Jiu am. confl. Sadu R 51 4 Jiu Podari R 52 5 Jiu Zaval F VII. Bazinul hidrografic OLT 53 1 Olt amonte Balan B 54 2 Olt Ilieni R 55 3 Râul Negru Chichis R 56 4 Ghimbasel amonte Râşnov B 57 5 Ghimbasel aval Bod (am. confl. Olt) R 58 6 Bârsa am. confl. Olt R 59 7 Olt Feldioara R 60 8 Olt Cârta (Arpas) R 61 9 Cibin Mohu (amonte Sibiu) R 62 10 Cibin aval Talmaciu R 63 11 Olt Câineni R 64 12 Lotru Gura Lotrioarei B 65 13 Olt Drăgăşani R 66 14 Olteţ Falcoiu R 67 15 Olt Izbiceni F VIII. Bazinul hidrografic VEDEA 68 1 Vedea Buzeşti R 69 2 Vedea am. confl. Dunăre F IX. Bazinul hidrografic ARGEŞ 70 1 Argeş Capatâneni B 71 2 Râul Doamnei Bahna Rusului B 72 3 Râul Doamnei Ciumeşti R 73 4 Argeş Gătească R 74 5 Argeş Malu Spart R 75 6 Dâmbovnic Uesti R 76 7 Neajlov Comana R 77 8 Sabar Vidra R 78 9 Dâmboviţa Podu Dâmbovişei B 79 10 Dâmboviţa Dragomireşti R 80 11 Dâmboviţa Budeşti R 81 12 Argeş Clăteşti F X. Bazinul hidrografic IALOMIŢA 82 1 Ialomiţa Moroieni B 83 2 Prahova Prahova (Tinosu) R 84 3 Teleajen Moara Domnească R 85 4 Prahova Adâncata R 86 5 Ialomiţa Cosereni R 87 6 Ialomiţa Tandarei F XI. Bazinul hidrografic SIRET 88 1 Siret pod Siret F 89 2 Suceava Brodina B 90 3 Suceava Liteni R 91 4 Siret Lespezi R 92 5 Siret Drageşti R 93 6 Bistriţa Cârlibaba B 94 7 Bistriţa Frunzeni R 95 8 Bistriţa amonte lac agrement Bacău R 96 9 Siret Galbeni (Racatau) R 97 10 Trotuş Ghimeş-Faget R 98 11 Trotuş Adjud R 99 12 Siret Cosmeşti R 100 13 Bârlad Baceşti R 101 14 Bârlad amonte Vaslui R 102 15 Vasluiet av. Vaslui (Muntenii de Jos) R 103 16 Bârlad amonte Bârlad R 104 17 Bârlad Umbrareşti R 105 18 Putna Botârlau R 106 19 Râmnicu Sărat Maicaneşti R 107 20 Buzău Vama Buzăului B 108 21 Buzău amonte municipiul Buzău R 109 22 Buzău Racoviţa R 110 23 Siret Sendreni F XII. Bazinul hidrografic Prut 111 1 Prut Darabani F 112 2 Baseu Ştefăneşti R 113 3 Sitna amonte Leorda B 114 4 Sitna Todireni R 115 5 Jijia Victoria R 116 6 Bahlui Holboca R 117 7 Jijia Chipereşti R 118 8 Prut Drânceni R 119 9 Prut Sivita F XIII. Bazinul hidrografic Dunăre 120 1 Dunăre Baziaş F 121 2 Dunăre Pristol - Novo Selo R 122 3 Dunăre amonte Olteniţa R 123 4 Dunăre Chiciu - Silistra R 124 5 Dunăre Grindu - Reni F 125 6 Dunăre Periprava - Vâlcov R 126 7 Dunăre amonte Sulina R Legenda ------- B - referinţa R - reprezentative F - flux II. SECŢIUNILE MONITORIZATE PENTRU CALITATEA APEI LACURILOR DIN ROMÂNIA Nr. crt. tot. Nr. crt. b.h. Natura lacului Cursul de apă Lacul Tipul 0 1 2 3 4 5 Bazinul Hidrografic SOMEŞ-TISA 1 1 Artificial Râul Tur Călineşti-Oaş R 2 2 Artificial Râul Bistriţa Colibiţa B 3 3 Artificial Râul Firiza Strâmtori R 4 4 Artificial Râul Crasna Vâlşoţ R Bazinul Hidrografic MUREŞ 5 1 Artificial Râul Cusmed Bezid R 6 2 Artificial Râul Cerna Teliuc (Cinciş) R 7 3 Artificial Râul Mare Haţeg R Bazinul hidrografic BECA-TIMIŞ 8 1 Artificial Râul Gladna Surduc R 9 2 Artificial Râul Barzava Secu R Bazinul Hidrografic NERA-CERNA 10 1 Artificial Râul Cerna Valea lui Iovan B Bazinul Hidrografic Olt 11 1 Artificial Râul Frumoasa Frumoasa R 12 2 Artificial Râul Tarlung Săcele R 13 3 Artificial Râul Cibin Gura Râului R 14 4 Artificial Râul Lotru Vidra B Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea 15 1 Artificial Râul Argeş Vidraru B 16 2 Artificial Râul Argeş Budeasa R 17 3 Artificial Râul Argeş Goleşti R 18 4 Artificial Râul Ilfovat Grădinari R 19 5 Artificial Râul Dâmboviţa Văcăreşti R Bazinul Hidrografic Ialomiţa 20 1 Natural Râul Ialomiţa Snagov R 21 2 Natural Râul Ialomiţa Căldăruşani R 22 3 Artificial Râul Ialomiţa Pucioasa R 23 4 Artificial Râul Doftana Paltinu B 24 5 Artificial Râul Ialomiţa Dridu R 25 6 Artificial Râul Teleajen Maneciu R Bazinul Hidrografic Siret 26 1 Artificial Râul Siret Rogojeşti R 27 2 Artificial Râul Siret Bucecea R 28 3 Artificial Râul Siret Galbeni R 29 4 Artificial Râul Dragomirna Dragomirna R 30 5 Artificial Râul Bistriţa Izvorul Muntelui B 31 6 Artificial Râul Uz Poiana Uzului R 32 7 Artificial Râul Stavnic (Durduc) Căzăneşti R 33 8 Artificial Râul Racova Puşcaşi R 34 9 Artificial Râul Vasluiet Soleşti R 35 10 Artificial Râul Simila Râpa Albastră R 36 11 Artificial Râul Tutova Cuibul Vulturilor R 37 12 Artificial Râul Buzău Siriu R Bazinul Hidrografic Prut 38 1 Artificial Râul Prut Stânca Costeşti R 39 2 Artificial Râul Başeu Negreni R 40 3 Artificial Râul Podrriga Mileanca R 41 4 Artificial Râul Sitna Drăcşani R 42 5 Artificial Râul Miletin Hălceni R 43 6 Artificial Râul Bahlui Tansa R Bazinul Hidrografic Dunare 44 1 Natural Fluviul Dunărea Razelm R 45 2 Natural Fluviul Dunărea Sinoe R 46 3 Artificial Râul Mostiştea Frăsinet R 47 4 Artificial Râul Mostiştea Iezer R Bazinul Hidrografic Litoral 48 1 Natural Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre Taşaul R 49 2 Natural Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre Siutghiol R 50 3 Natural Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre Nuntaşi R Legenda: B - referinţa R - reprezentative + Anexa 5 ------- la regulament ------------ Tabelul 1 - Secţiuni de monitorizare a apelor de suprafaţa Atribut Domeniu/ Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii Forma FORMA Geometrie (puncte) Nume NUME Nume folosit local Serie 100 Obligatoriu Codul corp apă BDY_CD Codul unic al corpului de apă care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: codificarea Râuri/Lacuri/Ape tranzitorii Cod European EU_CD Codul unic al secţiunii la nivel european Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis. Cod Stat membru MS_CD Cod unic al secţiunii la nivel de stat Serie 22 Obligatoriu. Vezi ghid-gis. Localizare LOCALIZARE Denumire receptor/poziţia Serie 50 Obligatoriu Se precizează: Nume receptor/poziţia Direcţie de Apă D_A Nume Direcţie de Apă Text 15 Obligatoriu Ex: Someş-Tisa Subsistem SUBSISTEM Domeniul monitorizat Serie 3 Obligatoriu Se precizează: R - râuri L - lacuri AT - ape tranzitorii AC - ape costiere Mediu de investigaţie MEDINVEST Mediul de investigare Serie 1 Obligatoriu Se precizează: A - apă S - sedimente B - biocenoză Tip secţiune TIP_SECT Text 2 Obligatoriu Se precizează: E = existent P = propus EP = secţiune propusă, dar deja existentă în cadrul SNMCA Directive/ Convenţii DIR_CONV Serie 20 Obligatoriu Se precizează: - Nr. Directivei (ex: 75/440/EEC) - Numele convenţiei (ex: CD - Convenţia Dunării, CMN - Convenţia Mării Negre) - EUROWATERNET Data completării INS_CAND Momentul introduceri datelor Data YYYY MM DD Obligatoriu Completat de INS_CINE Acronimul operatorului Serie 15 Obligatoriu Adâncime ADÂNCIME Adâncimea în metri Număr 4 Obligatoriu, numai pentru lacuri Drinking DE BĂUT Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Investigaţie INVEST Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Operaţional OPERAT Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Habitat HABITAT Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Supraveghere SUPRAVEG Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Referinţă REFERINŢA Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Tabelul 2 - Secţiuni de monitorizare a corpurilor de apa Atribut Domeniu/Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii SW Cod Staţie SWSTN_CD Cod secţiune de monitorizare a apelor de suprafaţă Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-GIS: staţii de monitoring de suprafaţă RW Cod Corp RWBODY_CD Codul corpului de apă de sprafaţă - râu - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-GIS: Tabelul 3 - Secţiuni de monitorizare a lacurilor Atribut Domeniu/Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii SW Staţie Cod SWSTN_CD Cod secţiune de monitorizare a apelor de suprafaţă Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: staţii de monitoring LW Cod Corp LWBODY_CD Codul corpului de apă de suprafaţă - lac - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: corp de apă de lac Tabelul 4 - Secţiuni de monitorizare a apelor de tranzitie Atribut Domeniu/Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii SW Cod Staţie SWSTN_CD Cod secţiune de monitorizare a apelor de suprafaţa Scrie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: Surface Monitoring Station TW Cod Corp TWBODY_CD Codul corpului de apă de suprafaţă - tranzitorie - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: Apă de Tranziţie Tabelul 5 - Secţiuni de monitorizare a apelor costiere Atribut Domeniu/Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii SW Cod Staţie SWSTN_CD Cod secţiune de monitorizare a apelor de suprafaţă Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: staţii de monitoring TW Cod Corp TWBODY_CD Codul corpului de apă de suprafaţă - apă costieră - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: ape de coastă Tabelul 6 - Secţiuni de monitorizare a apelor subterane Atribut Domeniu/Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii Shape FORMAT Geometrie (puncte) Nume NUME Nume folosit local Serie 100 Obligatoriu Cod European EU_CD Codul unic al secţiunii la nivel european Serie 24 Obligatoriu Vezi ghid-gis. Cod Stat membru MS_CD Cod unic al secţiunii la nivel de stat Serie 22 Obligatoriu Vezi ghid-gis. Localizare LOCALIZARE denumirea stratului acvifer Serie 25 Obligatoriu Ex: Frăţeşti Direcţie de Apă D_A Nume Direcţie de Apă Serie 15 Obligatoriu Ex: Someş-Tisa Subsistem SUBSISTEM Domeniul monitorizat Serie 3 Obligatoriu Se precizează: AS-Ape subterane Tip secţiune TIP_SECT Serie 2 Obligatoriu Se precizează: E = existent P = propus EP = secţiune propusă, dar deja existentă în cadrul SNMCA Directive/ Convenţii DIR_CONV Serie 20 Obligatoriu Se precizează: - Nr. Directivei (ex: 80/68/EEC) - Numele convenţiei (ex: CD - Convenţia Dunării) - EUROWATERNET Dată completare INS_CAND Momentul introduceri datelor Data YYYYMMDD Obligatoriu Completat de INS_CINE Acronimul operatorului Serie 15 Obligatoriu Nivel NIVEL Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Operaţional OPERAT Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Supraveghere SUPRAVEG Tip secţiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N) Adâncime ADÂNCIME Adâncime în metri Număr 4 Obligatoriu Tabelul 7 - Secţiuni de monitorizare a apelor subterane Atribut Domeniu/Nume Definiţie Tip Lungime Restricţii GW Cod Staţie GWSTN_CD Cod secţiune de monitorizare a apelor de suprafaţă Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: staţii de monitoring GW Cod Corp GWBODY_CD Codul corpului de apă subterană care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: corp de apă subterană NOTĂ: Atributele boldate sunt cerinţe pentru sistemul de raportare la UE, exprimate în limbajul corespunzător. Tabel 8 - Secţiuni de monitorizare a apelor uzate Tip date Nume atribut Lungime câmp Semnificaţie/Observaţie FID Identificator GIS (apare implicit) Entitate Punct Entitate punct Indicator numeric ID Numărul de ordine al înregistrării în tabela de atribute (după receptor - în ordine alfabetică) Denumire evacuare NUME Text, 50 caractere Numele secţiunii/evacuării (Ex.: Electronică, colector 2) Cod European EU_CD Text, 24 caractere Codul unic al secţiunii la nivel european Vezi ghid-gis Cod stat membru MS_CD Text, 22 caractere Codul unic al secţiunii la nivel de stat Vezi ghid-gis Nume agent economic UTILIZATOR Text, 50 caractere Se precizează numele utilizatorului de apă (Ex. S.C. ELECTRONICA S.A.) Localitate LOCALIT Text, 30 caractere Se precizează, numele localităţii (Ex.: Bucureşti) Judeţ JUDEŢ Text, 20 caractere Se precizează numele judeţului (Ex.: Giurgiu) Direcţie de Ape D_A Text, 20 caractere Se precizează denumirea Direcţiei de Apă Subsistem SUBSISTEM Text, 2 caractere Se precizează: AU - Ape uzate Receptor/râu- lac RECEPTOR Text, 20 caractere Numele receptorului în care se evacuează apa uzată (ex.: Siret) Cod corp de apă receptor WBODY_CD Text, 24 caractere Codul corpului de apă în care se evacuează Vezi ghid-gis Identificator cadastral ID_CADASTR Text, 20 caractere Debit evacuat/ autorizat DEBIT_E_A Text, 15 caractere Unitatea de măsură utilizată este l/s (Ex.: 48/50) Tip secţiune TIP_SECT Text, 2 caractere Se precizează: E = existent P = propus EP = secţiune propusă, dar deja monitorizată NOTĂ: Se vor folosi datele din formatul EVACUARI, după cum urmează; NAME corespunde Denumire evacuare UTILIZATOR corespunde cu Nume agent ec. LOCALIT corespunde cu Localitate D_A corespunde cu B.II. RECEPTOR corespunde cu Curs de apa-evacuare ID CADASTR corespunde cu Identificator cadastral Tabelul 9 - Secţiuni de monitorizare şi parametrii de calitate ai apelor Nr. crt. Name Subsistem Mediu de investigare Parametrii/Indicatorii analizaţi Frecvenţa Pentru completarea tabelului nr. 9 se recomanda următoarele simboluri: Name: Numele secţiunii (a se completa identic cu tabelele prezentate anterior) Subsistem; R - râuri L - lacuri AT - ape tranzitorii AC - ape costiere AS - ape subterane AU - ape uzate Mediul de investigare: A - apa S - sedimente, MS - materii în suspensie B - biocenoza Parametrii/indicatorii analizati - se va preciza pachetele standard de analize, precum şi alte substanţe caracteristice în secţiune funcţie de presiunile existente: B-biologici (ex.: B: Fitoplancton: abundenta, diversitate, biomasa) Ba-bacteriologici (ex. Ba: coliformi totali, coliformi fecali) HM-hidromorfologici (ex.: HM: debit, nivel, viteza) FC - fizico-chimici generali (ex.: FC: pH, temperatura, azot total) PS-poluanti specifici bazinului hidrografic (ex.: PS: fenoli, cianuri, nichel) SP-substanţe prioritare/prioritar periculoase (ex.: SP: atrazin, plumb, diuron) Frecventa de monitoring (ex.: 12/an; 1/an; 1/3 ani) + Anexa 6 ------- la regulament ------------- Substanţe relevante din inventarul emisiilor din 2002 SUBSTANŢĂ % prezente în inventarul emisiilor Triclorbenzeni 7,46 Benzeni şi derivaţi 65,67 Difenil eter 7,46 2 etilhexil diftalat 19 PAH 42 naftalină 45 antracen 19 Ftalaţi şi derivaţi 73 triazine 10 1,2,4 triclorbenzen 15 Nonil fenoli 3 Ni şi compuşi 1,5 Furan şi derivaţi 33 1,2-dicloretan 6 difenili 27 1,3,5 trioxan 3 Nonil - amide 1,5 triclormetan 5 fenoli 39 Gama-HCH (lindan) 9 Alfa HCH, Beta HCH 4,5 Amine şi derivaţi 13 diclorbenzen 13 dioxani 6 caprolactam 7,5 naftodifuran 3 acetamidă 6 carbonitril 1,5 2-etilanilină 4,5 3-ciano-4-metil 9 1,3 dibromo - propan 4,5 ------------
Preluat: 2026-09-23T16:55:16.782597+00:00 · SHA256: 34899465488a90b9df32b8dbf1bc44acf85802228b125399edac819fb689b714