ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXE din 1 septembrie 2003 
 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*)  
    EMITENT     MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 269 bis din 26 martie 2004  
   
 __________  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobat prin  Ordinul nr. 4786 din 1 septembrie 2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 26 martie 2004  
 ANEXANR.1 

 LISTA DISCIPLINELOR 
 la care se susţine examenul de bacalaureat 2004 pentru probele d), e) şif) 

     
    A.  FILIERA TEORETICĂ       1a României -    O  limbă  modernă studiată în liceu  (alta     Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane  decât  cea   susţinută la proba b) , Limba latină  robă  scrisă), Educatie fizică (probă  practică      Ştiinţe sociale    Istoria românilor sau Geografia României    Istorie ,  Geografie ,  Ştiinţe socio-umane    O limbă modernă (alta decât  cea  susţinută la proba b), Matematică, Fizică,  Chimie,_!3iolog(probă scrisă), Educaţie fizică   (probă   practică)       Matematică­ informatică    Matematică    Fizică, Chimie, Biologie, Informatică    O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane  (probă   scrisă), Educaţie fizică (probă practică)       Ştiinţe ale naturii    Matematică    Fizică, Chimie, Biologie    O limbă modernă (alta decât cea susţinută Ia proba b), Istorie, Geografie, Ştiinţe  socio-umane  (probă scrisă), Educaţie fizică   (probă   practică)      NOTĂ: 1- Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, la care se adaugă, pentru specializarea Ştiinţe sociale, disciplina Sociologie.     2   -  Nu se pot Înscrie pentru susţinerea probei  t)  la disciplina Educaţie fizică si sport candidaţii, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.     3  -  In cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) disciplina Istorie.        B.  FILIERA TEHNOLOGICĂ       ,_            ,_,         _                  Marketing, Economia întreprinderii        Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,  Matematică        Contabilitate, Economia întreprinderii      Geografie ,  Ştiinţe socio-umane, Educaţie    Resurse naturale şi I  protecţia mediului   Economic              I   Matematică                                antreprenorială (probă scrisă), Educaţie Poştă               I  Matematică       Exploatare poştală, Economia întreprinderii   fizică (probă practică)  Industrie alimentară        Matematică      Operaţii unitare şi utilaje în industria      Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,   alimentară, Ecologie şi protectia mediului     Geografie, Ştiinţe socio-umane, Educaţie Protecţia mediului        Matematică      Analiza factorilor de mediu, Ecologie şi     antreprenorială (probă scrisă), Educaţie   protecţia mediului               fizică (probă practică)  Chimie industrială        Matematică      Procese şi utilaje, Ecologie şi protecţia  mediului  Agricol _ş_i agromontan      Matematică      Agropedologie, Ecologie _ş_i protecţia mediului Veterinar            Matematică      Anatomia şi fiziologia animalelor domestice,  Ecologie şi protecţia mediului     Silvic                            Matematică            Silvicultură,_Ecol ogie _ş_i protecţia mediului Prelucrarea lemnului       Matematică      Tehnologia mobilei, Ecologie şi protecţia  mediului  Tehnic  Telecomunicaţii         Matematică  Măsurări speciale în telecomunicaţii ,      Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,  Solicitări  i măsurări tehnice           Geografie, Ştiinţe socio-umane, Educaţie  Electronică şi automatizări Electrotehnică  Matematică Matematică  Măsurări electrice şi electronice, Solicitări şi   antreprenorială (probă scrisă), Educaţie  măsurări tehnice                fizică (probă practică)  Măsurări electrice şi electronice, Solicitări şi măsurări tehnice  Mecanică            Matematică      Organe de maşini şi mecanisme, Solicitări şi măsurări tehnice  Lucrări publice - construcţii    Matematică      Desen de construcţii şi instalaţii, Solicitări şi  măsurări tehnice  Textile              Matematică      Materii prime textile, Solicitări şi măsurări tehnice  3  Pielărie             Matematică      Materii prime pentru industria de pielărie, Solicitări _ş_i măsurări tehnice  4  NOTĂ: 1  -  Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie     2  -  Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.      3  -  In cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) disciplina Istorie.             C.  FILIERA VOCAŢIONALĂ     Artistic    Arhitectură, arte      Istoria românilor, Geografia  Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),   ambientale şi design      României            Studiul formelor si desen (probă practică)   Arte plastice şi decorative  Istoria românilor, Geografia  Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),    O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba  b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,  Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă),        României    Studiu formelor si desen  (probă practică)     Educaţie fizică (probă practică)      Coregrafie  Muzică    Istoria românilor, Geografia României  Istoria românilor, Geografia României    Istoria baletului (probă scrisă), Dans clasic sau Dans modern (probă practică, în funcţie de  s ecialitate)  Istoria muzicii (probă scrisă), Instrument sau Canto sau Teorie-solfegiu-dictat (probă  ractică, în funcţie de specialitate)     O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)      Teatru    Istoria românilor, Geografia României    Istoria teatrului (probă scrisă), Arta actorului  (probă practică)       Pedagogic    Bibliotecar-documentarist    Istoria românilor, Geografia  României    Biblioteconomie, Pedagogie (probă scrisă)    O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)      Instructor-animator    Istoria românilor, Geografia României    Pedagogie (probă scrisă)      Instructor pentru activităţi  extraşcolare    Istoria românilor, Geografia României    Pedagogie (probă scrisă)      Pedagog şcolar    Istoria românilor, Geografia României    Pedagogie (probă scrisă)      Educaţie  fizică şi sport    Liceu cu program sportiv    Istoria românilor, Geografia României    Pregătire teoretică sportivă (probă scrisă), Măiestrie sportivă (probă practică)    O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,  Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă)        	     ANEXA NR. 2  PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ     I.  STATOTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN  Prin ponderea  sa  reflectată  în  prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă  şi orală,  limba  şi  literatura română ocupă un  loc  important  în  structura  examenului  de bacalaureat.  Noul  Curriculum  liceal  pune  accent  pe  latura formativă a învăţării,   fiind centrat  pe  achiziţionarea  de  competenţe,  fapt  care  a determinat precizarea ,   în  programa de bacalaureat,  a competenţelor  de evaluat  şi a  conţinuturilor din domeniile:  A.  literatura română, B. limbă  şi  comunicare .    Proba  scrisă vizează  competenţele de comunicare  în  scris,  aplicate în  receptarea/ producerea mesajelor  şi în  redactarea diferitelor tipuri de texte  (compunerii  eseuri  şi  texte funcţionale).   Proba  orală  vizează  competenţele de comunicare orală, fiind  centrată  pe producerea unor  tipuri  de discurs  (expozitiv,  narativ,  argumentativ)  exersate  în cadrul învăţământului  liceal.      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  Prin  susţinerţa examenului  de Bacalaureat la  această  disciplină ,   elevul  va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi  şi  elemente de  competenţă,  dobândite la nivel liceal (clasele  a  IX-a - a XII-a):     1.  Utilizarea  corectă  şi  adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare      a.  Competenţe privind producerea mesajelor     •   Utilizarea  corectă  şi adecvată  a  formelor  exprimării  orale  în diverse  situaţii  de  comunicare  (respectarea normelor limbii literare ;   pronunţarea corectă;  tehnici de  comunicare specifice  în  conversaţie;  tehnici de  construire a  monologului  oral; adecvarea  mijloacelor  verbale,  paraverbale  şi  nonverbale la  situaţia  dată) - pentru  proba orală.      •  Construirea  diverselor  tipuri  de discurs:  descriere orală,  povestire  orală,  rezumare, expunere, exprimarea unei  opinii pe teme  diverse,  comentarii  pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orală.      •  	 Utilizarea  corectă  şi adecvată  a  formelor  exprimării  scrise  în redactarea unor texte diverse (registre  stilistice  diferite  în funcţie  de situaţia de comunicare;  stilurile funcţionale;  calităţile  generale  şi particulare ale  stilului;  respectarea normelor  ortografice,  de punctuaţie ,  morfosintactice  şi folosirea adecvată a  unităţilor lexico-semantice).     •  	Redactarea diferitelor tipuri de  compuneri,  pornind de la texte  literare (rezumat, analiză, sinteză,  paralelă,  eseu structurat  şi nestructurat) şi a textelor  funcţionale (curriculum vitae,  proces-verbal,  cerere,  scrisoare - tipuri diverse de scrisori).       b.  Competenţe privind receptarea mesajelor     •  	Receptarea adecvată  a sensului  unui mesaj transmis prin texte  orale sau scrise (sens  denotativ,  sensuri conotative; sesizarea valenţelor stilistice ale  unor  categorii  morfosintactice; influenţa  elementelor  paraverbale asupra  înţelegerii mesajului  oral).     •  Identificarea  valorilor  stilistice  generate  de folosirea  registrelor  limbii  în  texte  studiate  sau în texte la prima vedere  (elemente  de limbaj  arhaic,  popular,  regional,  colocvial; argou, jargon).     •  Aplicarea  cunoştinţelor de limbă  în  interpretarea textelor literare  (studiate  sau la prima  vedere).     •  Identificarea expresivităţii  şi  a  subiectivităţii  în limbajul  comun şi  în limbajul poetic ,   în  texte  studiate sau  la  prima vedere.          2.  Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare       •  	Recunoaşterea  trăsăturilor  definitorii  ale  comunicării ficţionale  şi  nonficţionale  (referent,  limbaj, scopul  comunicării,  modalităţi de receptare) .      •  	Recunoaşterea  şi analiza principalelor componente  de  ordin structural specifice  textului narativ ,  pornind  de  la  texte studiate  sau la  prima vedere (construcţia subiectului,  compoziţia, personajele, modalităţi  de caracterizare a  personajului, tipuri de personaje,  instanţele  comunicării, perspectiva narativă).     •  Identificarea particularităţilor de limbaj în textele narative studiate  sau  la prima vedere (registre  stilistice,  limbajul  personajelor,  mărci lingvistice  ale  prezenţei naratorului,  stilul  direct,  stilul  indirect  şi stilul indirect liber).      •   Recunoaşterea  şi  realizarea de  conexiuni /  compararea  diferitelor tipuri de proză  şi  a   particularităţilor  acestora.     •   Recunoaşterea şi analiza  principalelor  componente de ordin structural  şi de limbaj ,  specifice  textulu. i dramatic (construcţia  subiectului, compoziţia, modalităţi  de  caracterizare  a  personajelor, registre  stilistice,  limbajul  personajelor,  notaţiile  autorului/ indicaţiile  scenice) .      •  Identificarea  şi analiza  elementelor de  compoziţie şi  de ordin  structural  în textul poetic, pe texte  studiate sau la  prima  vedere (titlu,  incipit ,  relaţii de  opoziţie şi  de  simetrie, elemente  de recurenţă - motiv  poetic,  laitmotiv;  instanţele  comunicării  în textul poetic).     •  Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic.     •  Analiza şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte  studiate  sau la prima vedere.     •  	Analiza limbajului poetic sub  aspectul  particularităţilor stilistice, pe texte studiate sau la prima  vedere (figuri sintactice,  figuri  semantice,  figuri de sunet şi  elemente  de  versificaţie)  .      •  Aplicarea conceptelor operaţionale  în analiza şi în  discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrină literară.     •  Realizarea de conexiuni diverse  între  două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural  sau  stilistic).         3.  Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar     a.  Receptare     •  Identificarea  structurilor  lingvistice în diverse  situaţii  de comunicare, în  vederea  sesizării logicii şi coerenţei mesajului.       b.  Producere         •  Susţinerea  argumentată  a unui punct de  vedere  într-un monolog  oral   (tehnica argumentării,  adecvarea elementelor  verbale,  nonverbale  şi  paraverbale) - pentru proba  orală.      •  Elaborarea unei  argumentări  scrise/  orale  pe  o temă  dată (construcţia discursului  argumentativ: structuri,  conectori şi tehnici argumentative).     •  Încadrarea  unui text dramatic,  a  unui text narativ  sau  a unei poezii  într-o  anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm  cult, roman  modern; poezie romantică,  simbolistă),  pe baza identificării caracteristicilor acestora  .      •  Integrarea unui text literar  într-un  anumit  context (opera  autorului, curent literar ,  epocă).     •  Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni  între epoci  culturale  şi  ideologii literare,  în vederea caracterizării acestora  (Dacia literară, Junimea, tradiţionalism, modernism).     •  	Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură  cu  un anumit text literar sau cu un fenomen literar/  cultural.      •  Compararea unor idei şi atitudini diferite ,   în  dezvoltarea aceleiaşi teme literare .      •  Relevarea  specificităţii  limbajului literar în  raport cu  limbajul  altor  arte.         III.  CONŢINUTURI     A.  LITERATURA ROMÂNĂ     1.  Textul. Aspecte generale  elemente  ale situaţiei de comunicare (emiţător,  receptor,  mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării; textul literar/ nonliterar;   text  şi context;   teme şi motive literare; literatura şi  alte arte.      2.  Proza     a.   Proza narativă  -  accepţii  ale termenului; evoluţie  şi  tipologie  (proză  romantică, proză realistă;  proză fantastică).      b.   Specii narative   (basmul  cult ;  povestirea; nuvela  istorică,  fantastică, psihologică; romanul  -  tradiţional, modern ,  obiectiv,  subiectiv;  romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după  al  doilea război mondial).     c.  Structura textului narativ  instanţele comunicării narative  (autor,  narator, personaje, cititor);  perspectiva narativă/  viziunea (narator  omniscient ,  personaj-narator, narator „martor"); naraţiunea la persoana I şi  a  III-a;  construcţia  subiectului  şi  a  discursului narativ:  acţiune, secvenţa narativă,  episod, conflict ,   relaţii  temporale  şi  spaţiale, momentele  subiectului;  povestire  în ramă,  alternanţă,  înlănţuire,  incipit, final ,  elipsă, pauză descriptivă; personajele - tipuri de personaje (principal,  secundar,  episodic;  ,,caractere",  personaje „tipice"); modalităţi de  caracterizare  a personajului.     d.  Limbajul prozei narative  modalităţi ale narării: povestire ;  rezumat, scenă;  mărci ale prezenţei  naratorului;  limbajul personajelor;  vorbire  directă  şi  indirectă ,  stilul indirect liber;  registre  stilistice  (popular  şi cult ,   scris  şi oral  etc.).                 Nivelul lexico-semantic  variante lexicale câmpuri semantice   derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale  relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)  elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază); unităţi frazeologice sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ  pleonasmul, tautologia, atracţia paronimică  Nivelul morfosintactic  forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului  elemente de acord gramatical; acordul prin atracţie, acordul logic  elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) anacolutul; hipercorectitudinea  Nivelul ortografic şi de punctuaţie  norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris  rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise    Nivelul stilistic  calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variaţie stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)  stiluri funcţionale (definire, caracteristici, exerciţii aplicative/ redactarea unor texte) stil direct, stil indirect, stil indirect liber  registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral;  arhaic,  regional, colocvial, argou, jargon)  CONCEPTE OPERAŢIONALE     -  act, acţiune, aliteraţie, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparaţie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expoziţiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcţiile comunicării, enumeraţie, episod, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, fantastic, ficţiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiţie, refren, relaţii temporale şi spaţiale, romantism, roman (tipuri), secvenţă narativă, secvenţă poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol,  simbolism,  sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcţional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiţionalism, tragic, prozodie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă.  PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ    I  LITERATURA   1. CTPaHHUH oT  cbBpeMeHHaTa 61,nrapcKa JIHTepaTypa (Pagini  din literatura bulgară contemporană);  •  CBeTOCJiaB MttHKOB  (Svetoslav  Minkov):  viaţa şi  opera;  •  Banep11 ITeTpOB  (Valeri  Petrov):  viaţa şi opera;   •  Hop.[(aH Pa.[(ttqKoB  (Iordan  Radicikov):  viaţa  şi opera;  2. E'hJirapCKH  rroern  OT  6JIH3KOTO  MHHaJIO (Poeţi bulgari din trecutul apropiat);  •  ITeiîo 51Bopoe  (Peio  Iavorov): viaţa şi opera;  •  HttKona BarruapoB (Nicola Vapţarov): viaţa  şi  opera;  •  ArnHac .r:(a.rrqee (Atanas Dalcev): viaţa  şi opera;   •  Em1ca0ern EarpRHa (Elisaveta Bagriana):  viaţa şi opera;    3.  Emrn ITemrn  (Elin  Pelin):  viaţa  şi opera;  "I-heophT";   4. Hop.[(aH HoBKOB  (Iordan  Iovkov):  viaţa şi opera;   "l1Hm1<e";   5. AneKo KoHcTaHTHHOB (Aleko Konstantinov  ): viaţa şi  opera;  "Eaiî  raHhO  y  I1peqeK";  6. I1eaH BaJoB  (Ivan  Vazov): viaţa şi opera;  "A3  C'bM 61,mapqe" ".r:(e e E1,nrapttR?";  "qttCTHRT   IT'bT";   7. Xp11cTo EOTeB  (Hristo  Botev): viaţa şi opera;  "Xa.[()KH  .r:(11M11np", "MoRTa MOJIHTBa";  8. E1,nrapcK11  01,3pm1<.[(eHu11  ( Scriitori Renascentişti bulgari);    •  ITeTKO CnaeeiîKOB (Petko Slaveikov): viaţa  şi opera;   •  J1I06eH Kapaeenoe (Liuben Karavelov):  viaţa  şi opera;  •  .r:(06p11 qHHTYJIOB  (Dobri  Cintulov):  viaţa şi  opera;  9. E1,nrapcK11 Hapo.[(HH necH11  (Cântece  populare bulgăreşti);  10. El,nrapcKH Hapo.[(HH  ofo1<Ja11 (Obiceiuri  populare bulgăreşti).  ARII TEMATICE       •   Adolescentul despre sine:  portret fizic, trăsături de  caracter;  aspiraţii, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber.     •  	 Adolescentul şi mediul social:  îndatoriri, drepturi, conduită; în familie (relaţii şi evenimente), în grupul de prieteni  (activităţi);  în şcoală  (spaţii  şi activităţi); în oraş (obiective turistice  şi  culturale,  edificii,  transport, servicii (la gară/ aeroport, la  spectacol).      •   Adolescentul şi natura:  în lumea  vie (floră,  faună),  fenomene  meteorologice (naturale),  spaţiul geografic  şi cosmic.     •  	 Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie bulgară:  Bulgaria (repere  istorico-geografice  şi cultural­ ştiinţifice); personalităţi  din  domeniul literaturii,  artei; specific  naţional (religie/ obiceiuri  şi  tradiţii,sărbători).        II  GRAMATICA      1  FONETICA:     •  Alfabetul  chirilic, apariţia şi dezvoltarea limbii bulgare. Limbile  slave.  Limba bulgară, limbă slavă.      •  Sunet, literă, silabă,  cuvânt. Clasificarea  sunetelor.  Accent.  Pronunţie .  Ortografie.       2  LEXICOLOGIA:     •  Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului  -  mijloace de  îmbogăţire  a vocabularului. Derivarea,  compunerea,  schimbarea valorii  gramaticale.        3  MORFOLOGIA:     •  Substantivul:  fel,  gen,  număr, articol, caz, funcţia sintactică.      •  Adjectivul: fel, gen, număr, aiiicol, caz, funcţia sintactică, grade de  comparaţii.      •  Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcţiile  sintactice.  exprimarea datei.     •  	Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ  . Nehotărât,  negativ, reflexiv.     •  	Verbul: aspect: perfectiv şi imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile şi timpurile.  Funcţia  sintactică.     •  Adverbul:  clasificare  ,  gradele  de comparaţie.      •  Prepoziţia     •  Conjuncţia     •  Interjecţia     •  Particula       4  SINTAXA     •  Propoziţia. Feluri.     •  Subiectul  şi predicatul.      •  Atributul.  Apoziţia.      •  Complementul. Complementul circumstanţial.     •  Fraza. Coordonare şi  subordonare.      •  Punctuaţia      Bibliografie:  1.  ,,EbJir  APCKl1 E3I1K" 1999 - Pocm-1a IleHKOBa   - EJim1pa Karyw  2. " fOBOPl1TE  JIM  EbJif APCKl1?" 1989  -  IOmrn: AHTOHOBa  - Ema KnpJIKOBa  3.  "EbJifAPCKI1 E3I1K- EbJifAPIDI 11 EbJifAPl1TE" - 1984  IO. AHTOHOBa  E. KnpJIKOBa  T. HaKoBa  4. "fP AMATl1KA 3A BCJ1qKJ1" 1994 - EopHMHp Kp'hCTeB  5.  ,,GRAMATICA LIMBII BULGARE" 2000 - Neda Mutafcieva  - Cătălina Puiu  6. ANTOLOGII LITERARE - PROZĂ ŞI POEZIE  7.  DICŢIONARE   PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ     1.   O usmenoj   i   pisanoj   knjizevnosti  (  uopce).  Knjizevni rodovi  ;  Lirika (  pojam  opcenito). Petar Preradovic - Rodu o  jeziku  ( oda - opci prikaz); S.S.Kranjcevic - Iseljenik ( elegija  -  opci prikaz);  Hasanaginica  (  narodna  balada  -  knjizevni komentar). Epika ( pojam opcenito). Smrt Senjanina  Ive  ( epska pjesma- knjizevni komentar);  lvana Brlic  Mazuranic  -  Regoc ( bajka  -  opci  prikaz);  Slavko Kolar -  Breza  (  pripovijest  - opci prikaz).  Drama  ( pojam opcenito). Marin Drzic  -  Novela od Stanca ( komedija  -  opci prikaz).     2.   Diskurzivni knjizevni oblici  ( pojam  opcenito).  Antun Gustav Matos (  zivot i  knjizevni rad). Oko  lobora  ( putopis  - opci prikaz).      3.   Srednjovekovna knjizevnost  (  najstariji hrvatski pisani  spomenici). Bascanska  ploca  ( opci prikaz).     4.   Renesansa  ( Hrvatska  renesansa  i njezina sredista: Dubrovnik,  Split,  Hvar, Zadar -  glavni pisci  i djela). Marko  Marulic  ( zivot i rad).  Judita ( knjizevni  komentar).  Hanibal  Lucie, Robinja (opci prikaz).Marin Drzic ( zivot i  knjizevni  rad). Dundo Maroje  ( opci prikaz).      5.   Barok  (  Hrvatski barok  - katolicka obnova,  knjizevni  oblici i znacajke).  Ivan  Gundulic (  zivot   i  knjizevni  rad).  Osman ( opci prikaz).     6.   Klasicizam   i   prosvetiteljstvo  ( Pojam,  trajanje  i znacenje) .  Matija Antun  Reljkovic,Satir   (opci  prikaz).Andrija  Kacic  Miocic,  Razgovor ugodni  ( opci  prikaz).      7.   Romantizam   i   ilirizam  ( Hrvatski romantizam,  hrvatski narodni  preporod,  ilirski pokret,  ilirizam, glavni osnivaci ilirskog  pokreta).  Stanko Vraz,  Otkud modre  oei ( opci prikaz).  Petar Preradovic  ( zivot i knjizevni  rad).  Smrt  smail   -  age Cengica  ( knjizevni  komentar).      8.   Protorealizam  ( Senoino doba).  August  Senoa (  zivot i knjizevni rad).  Zlatarovo  zlato( opci prikaz).      9.   Realizam  ( pojam  opcenito). Ante  Kovacic ( zivot i  knjizevni rad),  U registraturi (  knjizevni komentar).  Josip  Kozarac  ( zivot i knjizevni  rad), Mrtvi  kapitali ( knjizevni  komentar).      10.   Moderna  ( opcenito).  A.G.Matos, 1909,  Utjeha kose  ( opci prikaz).  Vladimir Nazor  ( zivot  i  knjizevni  rad),  Suma spava (  opci prikaz).     11.   Ekspresionizam  ( opcenito). Miroslav  Krleza  ( zivot i knjizevni rad),  Bitka  kod Bistrice Lesne ( knjizevni komentar) ,  Cefoja ( opci  prikaz  )  ,  Ivo Andric,  Ex  ponto ( opci prikaz).  Tin Ujevic  ( zivot i knjizevni  rad),  Svakidasnja jadikovka ( opci prikaz).  Ivan  Goran Kovacic ( zivot i knjizevni rad.) Jama ( knjizevni komentar).  Dobrisa  Cesaric (  zivot   i  knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise ( opci  prikaz).  Ranko Marinkovic ( zivot i knjizevni rad).  Ruke; U  znaku  vage  ( pripovijetka  -  opci prikaz).      Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama  s  nastavnim hrvatskimjezikom.     Opaske:  nastavni programje namjenjen  apsolventima gimnazije s nastavnim  hrvatskim.  jezikom Ispit je  pismeni i usmeni, u  skladu s  programom .  Pismeni  radovi se ocenjuju   od  10 do 100 bodova a ispit  traje 3 sata.   PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ  Richtlinien fiir die Abitorpriifung 2004 Deotsche Sprache ond Literator  Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine miindliche Prilfung abzulegen.     1.  Anforderungen  Die Prilflinge sollen Făhigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:     •  Wissen, selbstăndiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen ;     •  	Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geilbter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang.     •  Selbstăndiges Erklăren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten  auf  vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte.     •  	Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstăndigen Losungen, Begriindungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.     •  Lebensgefilhl der literarischen Epochen und Verstăndnis filr die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen .      •  Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern.     •  Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen.     •  Făhigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefilhl der Moderne anzustellen.     •  Făhigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen     •  Făhigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dariiber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.       2.  Inhalte:     a.  Literator:     •  Aofklărung:  Wesenszilge und Menschenbild.   G.E.Lessing  als  Vertreter der Aufklărung. Nathan der Weise.     •  Storm ond Drang:  Lebensgefilhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.      •  Klassik:  Lebensgefilhl, Kunstauffassung, Menschenbild.   J.W. Goethe: Faust I, II (Auszilge).     •  Romantik:  Lebensgefilhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.      •  Realismos:  Wesenszilge und Problematik anhand eines Werkes.      •  Modernes Drama:  Problematik und Gestaltungselemente. G. Bilchner, B.Brecht, Fr. Dilrrenmatt      •  Roman, Novelle ond Korzprosa  des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes.      •  Lyrik:  Strukturen und Themen von der Aufklărung bis zur Gegenwart.        b.  Grammatik/Sprachbetrachtong:    Phonetik,  Morphologie,  Syntax,  Wortschatz,  Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde.  (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).     3.  Die schriftliche Priifung  Die schriftliche Pri.ifung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pri.ifung bekannt gegeben.  In der schriftlichen Prilfung ist die Aufgabenstellung fi.ir die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des pădagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teii der schriftlichen Pri.ifung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teii der schriftlichen Pri.ifung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o .  ă zu verfassen.  Die Aufgabenarten in Literatur werden gemăB dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pri.iflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Făhigkeiten beweisen sollen.  Bewertet wird:     •  angemessene Behandlung des Themas     •  strukturierte und differenzierte Argumentation     •  Transfervermogen     •  zweckmăBige Gliederung der Arbeit     •  Beachtung der sprachlichen Normen     •  ggf. Einteilen eines Satzgefilges, Bestimmen der Nebensătze, morpho - syntaktische Analyse ( nur fiir pădagogisches und philologisches Profil)  Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betrăgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.       4.  Die miindliche Priifung  Die mtindliche Prilfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prilfungsordnung.  Anforderungen:     •  zusarnrnenhăngende Ăul3erung zu einern gegebenen Thema;     •  Prilfungsgesprăch liber groBere fachliche Zusamrnenhănge;     •  Textinterpretation;  Bewertet wird  :      •  inhaltliche Qualităt des Prtifungsgesprăches;     •  Transferverrnogen;     •  sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben;  Die Abiturpriifung in der Spezialabteilung des „Colegiul German Goethe" in Bukarest verlăuft gemăfi der genehmigten Priifungsordnung.  PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ    MAGYAR NYELV ES IRODALOM ERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER  -  2004     1.  	A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelălt kepessegterilleteken.     I.  Kommunikaci6s kepessegek  A tudatos nyelvi viselkedes kepessege  Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikaci6s korben val6 sikeres hasznalata Konfliktuskezeles, velemenynyilvanftas, parbeszedre val6 kepesseg  11-111. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei  Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa  A beszedm6dok, a szovegszervez6des, a nez6pontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese  A szoveggel val6 viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozg6sftasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessege  A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az frasban es az olvasasban A hatastorteneti tudat ervenyesftese az ertelmezesben  Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan       2.  Reszletezett kimeneti kovetelmenyek    I.  Kompetenciak, kepessegek  Kommunikaci6s kepessegek  Tartalmak     1. A kulonboz6 nyelvvaltozatok felismerese es hasznalata a kommunikaci6s helyzetnek megfelel6en; az alapva!tozat, a koz- es irodalmi nyelv haszmilata sz6ban es frasban    Alapismeretek a magyar nyelv eredeter61, a magyar nyelv valtozasar61, a nyelvujftasr61. Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban .  A magyar nyelv fontosabb bels6 văltozatai. A nyelvvaltozatok elter6 kifejezesi formai, tartalmi es magatartăsbeli kovetelmenyei. Nyelvi regiszterek .  Stflusretegek.  Stflusarnyalatok.      2. A szoveg, a szovegszeriiseg felismerese es    A szoveg fogalma      alkalmazasa a szovegalkotasban    A szoveg szerkezete, felepftese, a szovegegysegek,        a  szovegosszefilgges         A szoveg jelentese: temahal6zat, tetelmondat,        kulcsszavak        A  szoveg  es  a  kommunikaci6s  folyamat        osszefilggese        Szovegtipusok: elbeszel6 ,  leir6, ervel6 ,  ertekez6        szovegek;  hivatalos irasmuvek (pi. palyazat,         elismerveny, jegyz6konyv, hivatalos levei);        publicisztikai szovegek (pi. hfr, tud6sftas)        3. Erveles sz6ban  es frăsban  egy bizonyos ăllăspont mellett megadott ternara; ervel6-meggy6z6 es  ertekez6  szovegtipusok  felismerese     Retorikai alapismeretek:  az erveles  technikăja  (deduktfv  es induktîv erveles,  a căfolat  m6dszerei),  a  beszed szerkezete,  a  beszed  kidolgozăsa,  a  meggyozes  eljărăsai,  ervel6-meggy6z6  szovegtîpusok (intelem, predikăci6, ropirat,  sz6noklat)   Ertekez6  szovegek:  a tărgyhoz  val6 viszony,  sz6kincs / terminol6gia, szovegszervez6  eljărăsok, idezes,  hivatkozăs,  ertekezo  szovegtipusok:  ertekezes,  tanulmăny,  essze      4. A jelentes es stîlus  kapcsolatănak  felismerese  es alkalmazăsa  a mindennapi nyelvhasznălatban; a  stîlustalansăgok/stîlustoresek felismerese  a  mindennapi  nyelvhasznălatban    Jelentestani ismeretek: hangalak es jelentes  viszonya,  jelhasznălati  szabăly,  motivălt es  m oti vălatlan  sz6alak, jelentesmez6, denotativ es  konnotatîv  jelentes  Stîluselem,  stîlushatăs,  ălland6 es alkalmi stîlusertek      5.  Helyesfrăsi keszseg     Helyesfrăsi alapelvek  Egybefrăs  es kiilonfrăs szabălyai   A tulajdonnevek  frăsănak a  szabâlyai A  kozpontozâs  szabălyai        II.   , III.  A szovegolvasâs  es  a torteneti lâtâs kepessegei       1. A  szoveggel  va16 viszony  megteremtese, ertelmezesi  szempontok  megfogalmazăsa, hătterismeretek  mozg6sîtăsa,  sajăt olvasat   Ietrehozâsa.  Az erteklătâs kepessege     Befogad6i nezopont, esztetikai tapasztalat, esztetikai  ertek       2. A  nyelvi/kulturâlis hagyomănyok  felismerese  az  frâsban  es  az olvasâsban.  Tâjekoz6dâs az  irodalmi  korszakokban  es stîlusokban     Kulturâlis  emlekezet,  kănon, kanonizâci6 lrodalmi  korszakok  es  stîlusok       3.  Tăjekoz6das nehăny  ir6i eletmuben    Pl. Csokonai, Vorosmarty, Petofi ,  Arany, Ady,  J6zsef  Attila, Mikszâth, Kosztolănyi      4. A narrâci6s eljârâsok megragadâsa a peldâzatos,  a  torteneti tărgyu es az  en-elbeszelesekben;  a peldâzatos, a torteneti târgyu es  az en-elbeszelesek torteneti vâltozatainak es kulturălis  hâtteriiknek  az osszekapcsolâsa     Elbeszeles, tanîtâs. Peldâzat,  legenda, tezisregeny.   Az  elbeszeles ideje, az elbeszelt  ido,  tortenelmi  hătter es eloter.  Eposz, torteneti  tărgyu  miiballada,  tortenelmi  regeny.  En-elbeszeles .  Levei, napl6, levelregeny  Peldâzatos  elbeszeles a  kozepkori irodalomban  (pl.   Margit-Iegenda)  A  barokk eposz  (pl.  Zrînyi: Szigeti  veszedelem)  19.  szăzadi  miiballada  (pl.  Arany: Szondi ket  apr6dja)   19 .   szâzadi tortenelmi regeny  (pl.  Kemeny: Zord ido)   Szentimentalista en-regeny  (pl.  Kărmăn: Fanni hagyomănyai)  20.  szăzadi  en-elbeszeles       5.  Narrâci6s  eljârâsok a  regenyben  es az  elbeszelesben/novellâban :  elbeszeles  es tortenet,  elbeszeloi es  szereploi sz6lamok, az  elbeszeles  idejenek es az  elbeszelt idonek  a  megragadăsa  es ertelmezese     Elbeszeles  es tortenet.  Metonimikus  es  metaforikus  tortenetalakîtăs.   A  folytonossâg  alakzatai:   ok-  okozatisăg, idobeli folytonossăg.  A megszakîtottsăg alakzatai:  elhallgatăs, kihagyăs ,  nezopontvăltăs.  Elbeszeloi  es  szereploi sz6lamok:  mindentud6, korlătozott  tudăsu, szereploi elbeszel6. Fiigg6  beszed,  szabad fiigg6 beszed, monolog.           Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido: linearis­ kronologikus ido, mitikus ido, el6reutalas­ visszautalas, ktilso ido, belso ido, emlekezes  A regeny, az elbeszeles/novella ttirteneti valtozatai. Romantikus regeny es elbeszeles/novella (pl. J6kai, Mikszath). Realista regeny es elbeszeles/novella (pl. M6ricz, Kosztolânyi). Klasszikus modern regeny es elbeszeles/novella (pl. Kosztolânyi, Knidy, Tamasi)      6. Az elbeszelo formakjatekanak a felismerese es  ertelmezese 20. szazadi miivekben    Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek, intertextualitas (pi.  Krudy, Kosztolanyi, Ottlik, Esterhazy miivei)      7. A kozossegi en beszedhelyzeteinek, a kozossegi Hr es a vilagkep osszefiiggeseinek a megragadâsa    A kozossegi en. A kozossegi lira beszedhelyzetei. Nepdal, romantikus nepies dal (pi. Petofi Sandor) Zsoltâr es zsoltârfordftasok (pi. Balassi Balint)  A himnusz valtozatai (pi. 6magyar Mâria-siralom, Kălcsey)  A kăzăssegi 6da valtozatai (pi. Berzsenyi, Vărosmarty, Pet6fi, J6zsef Attila)  A politikai kolteszet vâltozatai (pi. Kolcsey, Pet6fi, Ady)      8. Az imitaci6elv miikodesenek a felismerese. Koltoszerep es imitaci6 osszefiiggeseinek a felismerese    Imitaci6. Imitâci6elv  Imitaci6 humanista, barokk, rokok6, klasszicista miivekben (pi. Janus Pannonius, Balassi Balint, Csokonai, Berzsenyi miivei)      9. Ura es eredetiseg viszonyanak, a lirai en vâltozatainak a megragadâsa    Lirai  en,  vershelyzet, beszedhelyzet. Szemelyesseg,  szemelytelenseg, kozvetlenseg, kozvetettseg. Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag.  Romantikus lirai en: teremto zseni, latnok, hasonmâs.  Urai en a klasszikus modernsegben: egyenisegkultusz, az en felnovesztese, az en hatterbe huz6dâsa.  Lirai   en   a  kes6  modemsegben:  az  en  megsokszoroz6dasa, onertelmezes  (pi. Vorosmarty, Petofi, Arany, Vajda, Ady, Babits, Kosztolânyi, T6th Ârpad, Ăprily, J6zsef Attila,  Szabo Lorinc, Pilinszky, Kanyadi, Szilagyi Domokos kăltemenyei)      10. Intertextualis viszonyok felismerese es ertelmezese lirai szovegekben    Urai formak/szovegek emlekezete. Idezes, rajatszas,  utalas (pi. Weores Sândor, Szilagyi Domokos koltemenyei)      11. A dramai mii elemeinek a felismerese, a dramavaltozatok kulturalis osszefiiggesekbe helyezese    Drâmai cselekmeny, konfliktus, dramai bos, beszedfajtak. Konfliktusos, kozeppontos, ketszintes drama. Klasszicista, romantikus drama. (PI. Katona  J6zsef: Bank ban, Vorosmarty: Csongor es Tunde)      12. A dramai koltemeny miifaji sajatossagainak es eszmetorteneti osszefiiggeseinek a megragadasa. A dramai funkci6k atminosiilesenek nyomon kovetese egy 20. szazadi dramaban    Cselekmeny, konfliktus, szereplo/hos, beszed a dramai koltemenyben. Az eszmek szerepe a dramai koltemenyben (pl. Madach: Az ember tragedi ja)  A cselekmeny, a konfliktus, a szerepl6/h6s atertelmezodese a 20. szazadi dramaban (pl. Orkeny, Suto A., Szekely Janos dramai)     PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ     I.  Sadrzaj programa srpskog jezika  i  knjizevnosti     1.   Narodna knjizevnost   ( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).  Lirske pesme.  Podela ( poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).  Lirsko  -  epske pesme.  ( Hasanaginica).   Epske pesme.  ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).   Pripovetke.  ( U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).      2.    Strednjovekovna knjizevnost   : Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.      3.      Knjizevnost  doba  romantizma:     Vuk Stefanovic Karadzic .  Rad na refonni knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo ( Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah urnreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic ( Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Duliei, Duliei uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);     4.   Realizam   : Laza Lazarevic ( Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic ( Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic ( Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);      5.    Novi realizam   : Borislav Stankovic ( Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudom - opsti prikaz ); Branislav Nusic ( Gospoda ministarka - knjizevni komentar).      6.   Moderna poezija   : Jovan Ducic ( Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic ( Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).      7.    Knjizevnost XX. - og veka:  Ivo Andric ( Most na .Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz ); Milos Crnjanski ( Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic ( Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic ( Ratar - knjizevni komentar); Branko Copie - ( Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copie ( Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic ( Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa ( Patka - knjizevni komentar).  Napomene  :   Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred :   Recnik.Sintaksa.Morfoloska analiza.   Glavni ciljevi  i  zadaci nastave srpskog jezika  i  knjizevnosti:     •  raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;     •  primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;     •  raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;     •  raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;     •  poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;     •  postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;     •  elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela ,  dva pisca iii dva knjizevna perioda ,  sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;     •  argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.        Literatura:  Srpska  i  hrvatska knjizevnost, IX. razred  -  1990 Srpska  i  hrvatska knjizevnost, X. razred  -  1990 Srpska knjizevnost  -  XI. razred  -  1996  Srpska knjizevnost  -  XII. razred -1995  PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ  SLOVENSKA. LITERATURA  Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym.       1.   Budova slovesna tvorba.  Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. udovă epika a lyrika. udovă pieseii, balada, rozprăvka ,  povest'.     2.  Stredoveka staroslovienska a latinska literatura.  Moravsko-pan6nske legendy o Cyrilovi a Metodovi   (vseobecny prehl'ad).Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad).     3.  Hugolin Gavlovic:  Valaska skola, rnravov stodola (vseobecny prehl'ad).      4.  Juraj Fandly  :   Duvemă zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad)  .      5.  Jozef lgnac Bajza:  Rene mlădenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky roman (vseobecny prehl'ad).      6.  Jan Kollar:  Slavy dcera (literarny rozbor).      7.   Jan Holly:  Svătopluk  (  literamy rozbor), Selanky (literamy rozbor).     8.  Vyznam osobnosti a diela Budovita Stura.     9.   Samo Chalupka:  Mor ho!  (  literarny rozbor) .      10.   Janko Kral':  Zakliata panna vo Vahu a divny Janko  (  literarny rozbor).     11.   Andrej Sladkovic  - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine  :  Marina a Detvan (literămy rozbor).     12.   Jan Botto  : Srnrt'  Jănosikova  ( literarny rozbor).     13.  Jozef Miloslav Hurban:  Od Silvestra do Troch krăl'ov (literămy rozbor).      14.  Jan Kalinciak:  Restavracia ( literarny rozbor)  .      15.  Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky:  Lipovianska masa (literarny rozbor).      16.  Jan Chalupka  : Kocurkovo (literamy rozbor).      17.  Jan Palarik:  Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literamy rozbor).      18.  Pavol Orszagh Hviezdoslav  :   Prehl'ad diela  .      19.   Pavol Orszagh Hviezdoslav:  Hăjnikova  zena  (literămy rozbor).     20.  Pavol Orszagh Hviezdoslav:  Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).      21.  Svetozar Hurban Vajansky:  Tatry a more ( vseobecny prehl'ad).      22.  Martin Kukucin  :   Dom v strani.(literarny   rozbor).      23.  Martin Kukucin  :   Neprebudeny ( literamy rozbor).      24.  Bozena Slancikova Timrava:  Tapăkovci (literămy rozbor).      25.  Bozena Slancikova Timrava:  Skusenost' ( literămy rozbor).      26.   Jozef Gregor Tajovsky.  Statky- zmătky  (  literarny rozbor).     27.  Jozef Gregor Tajovsky:  Maco Mliec (literămy rozbor).      28.  lvan Krasko:  Otcova rol'a (literamy rozbor)  .      29.  Janko Jesensky:  Vyhnali ma (literamy rozbor).      30.   Ladislav Nadasi Jege:  Adam Sangala  (  literarny  rozbor).      31.  Jozef Ciger Hronsky:  JozefMak ( literamy rozbor).      32.  Milo Urban  :   Zivy bic ( literămy rozbor).      33.  Frantisek Svantner  :   Dama (literarny rozbor).      34.   Margita Figuli:  Tri  gastanove  kone ( literarny rozbor).     35.  Jan Kostra:  Peniaztek ( literămy rozbor).      36.  Milan Rufus:  Vyjdi z lesa a klcuj les.(literămy rozbor).      37.  Frantisek Hecko:  Cervene vino (literămy rozbor).      38.   Alfonz Bednar:  Cudzf  (literarny  rozbor).     39.  Vincent Sikula  : prehl'ad diela.      40.  Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad.  Poziadavky:  pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho na.zoru na svet a jeho filozofiu zivota, vystihnut' esteticku stranku diela,  rozoberat' a interpretovat' literame dielo, vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav, urcit' typ sujetu a rozpravaca,  zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list, zaradit' dielo druhovo ,  zanrovo,  urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.    Studijna literatura  :   Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.  SLOVENSKY JAZYK  -  pre reâlny smer    Nauka o slove: Tvorenie slav. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova. Stylistika : Styly. Charakteristiky stylov.  Poziadavky  :   aplikovat' vedomosti z lexikol6gie, spoznat' styly,  urcit' stylisticke crty textu,  zostavit' text patriaci do urciteho stylu, zaradit' texty do funkcnych stylov  uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na râzne kateg6rie slov: slova ,  vety, kratke texty, tvorit' vety a texty s danymi kateg6riami slov.  SLOVENSKY JAZYK  -  pre humanitny smer     1.  Fonetika a fonologia.  System samohlasok a spoluhlasok v slovencine.Slabika . Rozdel'ovanie slav na slabiky. Ryt- micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiau.     2.  Nauka o slove.  Tvorenie slov. Vyznam slova ( vecny a gramaticky, priamy a preneseny).Diferenciacia slovnej zasoby podl'a r6znych kriterif ( zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonymâ, homonymâ, antonymâ, neologizmy, archaizmy a pod.).     3.  Morfol6gia.  Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesâ). Kateg6rie ohybnych slovnych druhov: rod,cfslo, pad, vzor, zhoda, stupiiovanie, osoba, cislo, cas, sp6sob, slovesny vid.  Neohybne slovne druhy (prfslovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia.     4.  Syntax.  Jednoducha veta. Klasifikaciajednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (prfvlastok, prislovkove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad'ovacie (druhy viet) .  Slovosled, vetosled. Interpunkcia.     5.  Vseobecne poznatky o slovenskomjazyku.Vznik.  Vyvin.Spisovny jazyk.Styly.         Poziadavky:    spoznat' jednotlive uvedene kateg6rie javov, aplikovat' vedomosti v slova.eh, v kratkych vetach,  uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,  morfologicky rozbor slovnych druhov a prfslusnych kateg6rif na zaklade vychodiskoveho textu,  tvorenie viet s danymi slovarni ,   urcit' prisudky, spojovacie vyrazy ,  segmentăcia suvetia na vety, urcit' druhy viet ,  graficky znazomit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,  urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,  aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetăch: tvorit' jednoduche vety a suvetia.  Studijmi literatura:  Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.  Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycef s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na reălny smer a humanitny smer.Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikol6gia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).  Skuska je ustna a pisomna . Listky pre ustnu skusku obsahuju otăzky z literatury a su spoiocne pre obidva smery. Pisomnă prăca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka ( pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikol6gie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'.,esej na <lanu temu.  Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny.  PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)    I - OKUMA - ANLAMA    -Bir olay yaz1s1m  anlamh  bir  şekilde  okuyabilme,  -Hikâye tiiriiniin  ozeliklerini  kavrayabilme,  -Metin iyinde ciimleyi tamyabilme,  -Bir manzumeyi  ozeliklerine  gore okuyabilme,  -Manzume  ile diizyaz1  arasmdaki  farla. kavrayabilme,   -Paragraf  ve paragraftaki diişiinceyi kavrayabilme,   -Bir şiiri vurgu  ve  tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,  -Bir şiirin şekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,  -Olay yaz1lannda sebep-sonuy ilişkisini kavrayabilmek,  -Olay  yaz1lanrn  meydana getiren unsurlar1 kavrayabilme(yer,zaman,olay ve kişiler)  -Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme,  -Olay yaz1lan ile fikir yaz1lan arasmdaki fark1 kavrayabilme,  -Bir  metnin  yardlillCI fikirlerini ve  ana  fikrini bulabilme,  -Plân ve plânm yararlarm1 kavrayabilmek,  -Bir metindeki olaylar1 karş1laştirarak benzer ve farkh  yanlar1  kavrayabilme,  -Anlama etkinliklerini kavrayabilme  (dinleme,okuma,găzlem ...  )   -Okunan  bir yaz1daki sebep-sonuy ilişkilerini kavrayabilme,   -Bir metnin dii ve anlat1m(iisliip) ozelliklerini kavrayabilme,  -Bir manzumenin ana temasm1 kavrayabilme,  -Sozlii  ve yaz1h  ifade arasmdaki benzer ve farkhhklan kavrayabilme.    11-ANLATIM       A)  SOZL-0  ANLATIM     B) YAZILI ANLATIM    -Dogru ve diizgiln konuşabilmek,  -Tilrkye derslerindeki her tiirlil faaliyetlere katilabilmek ve vanlan sonuylar1 anlatabilmek ve ay1klayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,  -Bir tart1şmaya kat1labilmek,  -Gorillen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve dilşilncelerini anlat1p,yazabilmek ,   -Atasozlerini,ozdeyişleri  ve deyimleri ay1klayabilmek,   -<;evrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylanm anlatJp yazabilmek,  -Ozel mektup,iş mektubu,dilekye ve telegraf yazabilmek,  -Paragraflardaki dtişilnceleri ay1klayabilmek,  -Olay veya kişi tasvirleri  yapabilmek (sozlil  ve yaz1h),  -Topluluk karş1smda  ayIŞ  konuşmas1, kapamş  konuşmas1 yapabilmek,   -Yaz1lanm uygun bir plâna gore  geliştirebilmek,   -Okuduklanndan notlar alabilmek,  -Konuşmalanm uygun bir plâna gore geliştirebilmek,  -Kompozisyon yeşitlerini (yaz1h ve sozlil kompozisyon) kavrayabilmek ,   -Bir fikir  yazISI yazabilmek.   III - DiL BiLGiSi(GRAMER) KONULARI       A)  SES BiLGiSi  -Tiirk e'deki sesii ve sessiz harfleri tamyabilmek ,   -Biiyiik i.inlii uyumu kurahru kavrayabilmek,  -Kiir;:iik iinli.i uyumu kuraluu kavrayabilmek,  -Dnsi.izlerin benzeşmesi kurahm kavrayabilmek,  -Dulii di.işmesi kurahm kavrayabilmek,  -Si.ireksiz sert i.insi.izlerin yumuşamas1 kuraluu kavrayabilmek,  -Ti.irkr;:e'de başta ve sonda bulunmayan i.insi.izleri tamyabilmek,  -Seslerin birleşmesini,hece ve hece r;:eşitlerini kavrayabilrnek.       B)  KELIME BiLGiSi    -Ti.irkr;:e 'deki kelime ti.irlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin  yapilan,   isim tamlamalan, isimlerin r;:eşitleri  s1fatlar ve s1fatlarm yap1lan, s1fatlarm r;:eşitleri  s1fat tamlamalan,  zamirler ve zamirlerin yaplian, zamirlerin r;:eşitleri,  zarflar ve zarflarm yap1lan, zarflann r;:eşitleri,  fiiller ve fiillerin yapllan, fiillerde kip,zaman ve kişi, yapllanna gore fiiler, edatlar  baglar;:Iar, iinlemler.     C)  CUMLE BiLGiSi    -Anlamlarma gore ciimle r;:eşitlerini kavrayabilmek olumlu ciimleler,  olumsuz ciimleler, soru ciimleleri, i.inlem ciimleleri, şart ci.imleleri.  -Yap1!anna gore ciimle ti.irlerini kavrayabilmek basit ctimle,  bileşik ciimle, srrah ciimle, bagh ciimle,  s1rah-bagh ciimle.  Ctimlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne  ytiklem  zarf ti.imleci dolayh tiimler;:  belirtili nesne belirtisiz nesne     D)  ANLAM BiLGiSi    -Ti.irkr;:e kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gerr;:ek anlam1,  Kelimelerin mecaz anlam1, Kelimelerin terim anlam1,    Kelimelerin deyim anlam1 ,  Z1t anlamh kelimeler,  Eş anlamh kelimeler.     E)  YAPI BiLGiSi EKLER  Yap1m ekleri  <;;ekirn ekleri(isim ve fiii r;:ekim ekleri) Basit kelime  Turemiş kelime Bileşik kelime     F)  EDEBÎ BiLGiLER  -Yaz1 tiirlerini kavrayabilmek. Roman ve roman r;:eşitleri Hikâye  Masai  Tiyatro ve r;:eşitleri, Destan,  Şiir ve  şiir  r;:eşitleri ,  Gezi yaz1lan ,  Nutuk  Makale F1kra, Sohbet  -Edebiyatmm tamm1 ve konusu  -Tiirk edebiyatI'mn devirleri  -Edebiyatta ifade tarzlan(Sozli.i ifade-Yaz1h ifade)  -Şiirle ilgili bilgiler,  Soz sanatlan(Benzetme , mi.ibalaga , Tenâsi.ib ...  )  -Halk edebiyat1 ve ozellikleri,  -Halk edebiyatI nazllll şekilleri  -Klâsik Tiirk edebiyat1 ve ozellikleri       G)  iMLA VE NOKTALAMA      -Biiyiik harflerin imlas1  -bzel isimlerin imlas1,  -Eklerin imlas1,  -Yabanc1 kelimelerin imlâs1, Nokta  Virgill Noktah virgi.il T1mak işareti iki nokta Soru işareti  -Onlem  işareti   NOT 1 Mecidiye Kemal Ataturk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanhg1 tarafmdan oluşturulan komisyon tarafmdan yaz1lan ders kitaplan okutuhnaktadrr .   2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji boli.imlerde aym miifredat program1 uygulanmaktadrr.                      PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ       I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul  examenului  naţional de bacalaureat, absolvenţii de liceu ,  învăţământ de zi ,  seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiile următoare:     •  	Limba engleză - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);  Limba engleză  -  probă scrisă la alegere din aria  curriculară  corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie  (proba  e);  Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările  ne-filologice (proba  f).        II.  PRECIZĂRI METODOLOGICE  Respectând tipologia  generală  a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor modeme în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate  în  colecţia "Curriculum Naţional - Seria liceu  -  Programe şcolare".     •  	Programa  IA  ,  Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv  şi  bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică) .   Programa  IA,  Limba engleză - prima limbă modernă :  licee teoretice, celelalte specializări.     •  	Programa  IB,  Limba engleză  -  prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale  ( cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică).     •  	Programa  2,  Limba engleză - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.     •  	Programa 3, Limba engleză - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu  care  au început studiul limbii engleze în clasa  a  IX-a.  Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competenţe. Structura programelor şcolare este următoarea:  l.  Competenţele   generale:      •  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare     •  Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate  anumitor  contexte     •  Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă     •  	Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3)       2.  Competenţele specifice, corelate cu unităţi de conţinut.     3.  Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:     •  	Conştientizarea contribuţiei limbii engleze la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane     •  	Raportarea critică la civilizaţiile britanică şi americană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei     •  Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora     •  	Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză  Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare       4.  Sugestii metodologice : recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale  limbii.     În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum­ ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeaşi structură generală în ceea ce priveşte probele ( oral,  ca probă obligatorie, sau  scris,  ca probă la alegere), precum şi tipurile de subiecte.  Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunica eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competenţele de interacţiune şi tranfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingător, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experienţă de viaţă.  În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrată prin competenţe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competenţele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competenţele de interacţiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de mediere şi transfer .   În ambele probe vor fi evaluate - pe bază de indicatori specifici, precizaţi în baremul de corectare - valorile şi atitudinile pe care programele şcolare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale.  Urmărind structura programelor şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 îşi propune să evalueze:  nivelul competenţelor generale ale candidatului; însuşirea conţinuturilor;  - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii engleze;  competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice.  Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.       III.  COMPETENŢE CARE VOR FI EVALUATE         III.  1. Competenţe de comunicare orală  Pentru a evalua competenţele de comunicare orală, candidaţii  vor  fi solicitaţi:       •  să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări şi să rezolve sarcinile de lucru primite;     •  să recunoască elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat;     •  să identifice ideile principale din textul dat;     •  să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;     •  să recunoască argumentele şi să identifice concluziile dintr-un text;     •  să selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;     •  să comenteze o informaţie/ o părere  /un  citat/ un proverb;     •  să realizeze un discurs oral pe o temă dată;     •  să relateze un eveniment/ un fapt divers/ o  întâmplare/  o experienţă personală;     •  să prezinte un film/o carte;     •  să descrie un obiect, o persoană/ un personaj, o activitate, locuri cunoscute/ imaginare;     •  să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură  cu  textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă şi să redea conţinutul textului;     •  să identifice sensul  cuvintelor  şi al relaţiilor  semantice  dintre ele;     •  să schimbe punctul de vedere într-un text;     •  să parafrazeze un citat folosind exemple personale / prin raportare la experienţa personală;     •  să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;     •  să exprime şi/ sau să argumenteze o părere personală /un punct de  vedere,  pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;     •  să folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.             III.  2. Competenţe de comunicare scrisă  Pentru a evalua competenţele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii trebuie:     •  să înţelegă  sensul  global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;     •  să identifice  informaţiile  semnificative din text;     •  să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text;     •  să comenteze unele aspecte din text;     •  să exprime propriile păreri în legătură cu  ideile/conţinutul  textului respectiv;     •  să analizeze  şi  să interpreteze un aspect / o idee din textul dat;     •  să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;     •  să descrie/caracterizeze o persoană;     •  să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.     •  să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;     •  să construiască un text pe baza unei teme date;     •  să redacteze  un  eseu;     •  să comenteze un subiect;     •  să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de Ia un text/ o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;     •  să traducă un text de dificultate medie;     •  să schimbe punctul de vedere într-un text;     •  să parafrazeze un citat folosind exemple personale  /  prin raportare la experienţa personală;     •  să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;     •  să folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate.       IV.  CONŢINUTURI CARE VOR FI EVALUA TE  Conţinuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.  În consecinţă, diferenţierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere  calitativ  (micşorând/mărind gradul  de dificultate al unui  item  sau sarcini de lucru) şi nu  cantitativ,  (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru) .   IV.I. Conţinuturi lexicale şi tematice  Se vor evalua cunoştinţele de  vocabular  specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleză,  teme  inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general.  Textele necunoscute  şi  temele  de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:      a)  Tip de text:  literar, non-literar;   Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen  nu exclud  studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:  să înveţe a aborda un text necunoscut;  să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;  să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;  să înveţe să analizeze şi să comenteze un text ,  exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiinilor personale;  să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.     b)   Sursa:  articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatură cultă şi populară ,  broşuri, internet.     c)  Lungimea:  în funcţie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte      d)   Dificultate:  în funcţie de programă  /  tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale;     e)  Universul tematic:  domeniile tematice cuprinse în programa şcolară:      1.  Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;     2.  Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;     3.  Domeniul educaţie şi profesie: şcoală ,  ocupaţii, profesii, piaţa muncii;     4.  Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente .   IV.2. Elemente de gramatică  - cele cuprinse în Programa de limba engleză: SUBSTANTIV   - pluralul substantivelor   - substantive defective de număr  ADJECTIV VERB  ADVERB CUVINTE DE LEGATURA     -  comparaţia intensivă     -  timpurile verbale     -  subjonctivul     -  verbe modale / modalitate     -  infinitivul/ participiul/ gerunziul     -  construcţii cu infinitivul şi cu participiul     -  grade de comparaţie     -  prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni  ARTICOLUL  - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului     -  cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA    -  ordinea cuvintelor în propoziţie     -  tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, etc.)     -  propoziţii condiţionale  - condiţionale I,II , III, mixte     -  corespondenţa timpurilor     -  vorbirea directă /  indirectă      IV.3. Funcţii comunicative ale limbii:     1.  iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/ conversaţii     2.  exprimarea opiniei     3.  exprimarea acordului/ dezacordului faţă de opiniile  altora      4.  exprimarea satisfacţiei/ insatisfacţieie faţă de un punct de vedere     5.  exprimarea refuzului/  argumentarea  refuzului     6.  contrazicerea părerilor altora     7.  comentarea părerilor     8.  solicitarea repetării şi reformulării     9.  exprimarea presupunerilor     10.  solicitarea de informaţii şi de sugestii     11.  oferirea şi confirmarea  /  infirmarea de informaţii     12.  solicitarea confinnării  /  infirmării unor informaţii     13.  formularea de propuneri şi sugestii     14.  exprimarea de condiţii     15.  formularea de sfaturi     16.  exprimarea preferinţelor, intenţiilor     17.  solicitarea şi acordarea  / refuzul permisiunii     18.  formularea de invitaţii     19.  exprimarea de mulţumiri     20.  acceptarea /  refuzul unei invitaţii     21.  exprimarea surprizei, curiozităţii, temerilor ,  îndoielilor     22.  exprimarea simpatiei     23.  formularea de comparaţii     24.  formularea de persuasiuni     25.  exprimarea diverselor grade de certitudine           V.  PRECIZĂRI        V.1.  Timpul de lucru:     a)  Proba orală : timp de prezentare: 15 minute     b)  Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore       V.2.  Structura şi dificultatea subiectelor  vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.   La alcătuirea itemilor  /  sarcinilor de lucru se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor  I  filierelor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere  calitativ.   TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În conformitate  cu  prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor  susţine  un examen oral la una din limbile modeme studiate, ca  probă  obligatorie (proba b). De  asemenea,  pot  alege  o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba  e sau  f  ).   Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare 1  ,   examenul  de bacalaureat 2003 menţine aceeaşi structură  în  ceea ce priveşte:     -  probele (orală,  ca  probă obligatorie, sau scrisă,  ca  probă la alegere);     -  competenţele de evaluat, şi, în  general,  conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);     -  	repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de  studiu săptămânal  :     •  1-2 ore  2      •  3-4 ore  3      •  bilingv  4      •  Minorităţi  /  L3  5       Atât pentru proba orală, cât  şi  pentru proba  scrisă,  candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv  Minorităţi  /L3 , vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute  /nestudiate  la clasă.  Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe  abilităţi  de comunicare orală sau  în  scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în  concordanţă  cu programa  şcolară,  fără a  reflecta  în mod  special viziunea  unui manual  anume.         1  Prezenta Programă de bacalaureat  a fost  elaborată pe baza Programei  şcolare  de Limba franceză pentru clasa a IX-a,  aprobată  prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999  şi  a Programei  şcolare  de Limba franceză,  seria  liceu  ,   voi.  2, Aria curriculară Limbă  şi  Comunicare,  Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba franceză pentru clasa a  X-a, aprobată  prin Q.M.E.N nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba franceză pentru clasele a XI-a- a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr.  3915/31.05.2001   2  Pentru  absolvenţii care  au studiat lb . franceză 1-2  ore  pe  săptămână (indiferent  de nivel, L1 sau L2), inclusiv  absolvenţii  învăţământului  în  limbile minorităţilor naţionale  care au început  studiul limbii franceze în  gimnaziu.   3  Pentru absolvenţii care au studiat lb.franceză 3-4  ore  pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).   4  Numai pentru  absolvenţii  claselor bilingve.   5   Din  această  categorie  fac  parte absolvenţii  învăţământului  în limbile minorităţilor naţionale  care au  început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de  studiu).     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  Competenţele  generale  sunt aceleaşi pentru toate  filierele, în  funcţie de probă (oral/scris). Competenţele specifice  ( şi  conţinuturile) se diferenţiază pe două nivele :     1.  1-2 ore, 3-4 ore  şi  clase bilingve;     2.  Minorităţi  I  L3.     1.  LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve       1.1.  PROBA ORALĂ  Pentru  a  evalua  competenţa de comunicare orală  ,   candidaţii vor  fi solicitaţi :     ♦  să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă.     ♦  să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul  global  al unui text necunoscut - extrăgând  şi /sau  prelucrând informaţii din text - prin :     •  identificarea sensului cuvintelor şi a  relaţiilor semantice  ;     •  recunoaşterea  şi  utilizarea elementelor  şi structurilor  gramaticale studiate;     •  traducere  ;      •  	identificarea informaţiilor semnificative din  text (răspuns  la întrebări  /  text lacunar etc .)/  rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea  şi  selectarea ideilor şi a elementelor relevante) / reformularea textului prin contragere/ reducere  6  ;   Candidaţii pot  face  trimiteri la /  asocieri  cu alte  texte  cunoscute  sau cu propria experienţă de  viaţă.          ♦  să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :     •  	folosirea corectă şi adecvată a structurilor  gramaticale  şi lexicale studiate ,  pe tot parcursul comunicării orale ;     •  rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;     •  realizarea unui discurs oral convingător, logic  şi coerent,  pe o temă dată:     -  	relatarea unui  eveniment   /  unui fapt divers  /  unei  întâmplări   /  unei experienţe personale;     -  prezentarea unui film  /  unei cărţi  7   ;      -  	descrierea unui obiect ,  unei persoane /  unui personaj ,  unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare;     -  	prezentarea/ comentarea unui  subiect   ,  unui paragraf, unei afirmaţii ,  unei idei, ideilor textului  7  ,  integrând exemple relevante şi  /  sau un punct de vedere personal.  Candidaţii pot  face  referiri la texte cunoscute, la  realitatea  înconjurătoare sau la propria experienţă.           ♦  să demonstreze  capacitatea  de a participa  activ  la  o conversaţie  (interacţiune orală) în situaţie de  examen,  utilizând limba franceză potrivit  contextului  comunicaţional.       1.2.  PROBA SCRISĂ  Pentru evaluarea  competenţei de comunicare în scris,  candidaţii  vor  fi solicitaţi :     ♦  să dovedească  capacitatea  de a înţelege  sensul global al  unui text necunoscut  /  nestudiat la clasă prin:     •  identificarea  sensului  unor cuvinte şi a relaţiilor semantice ;     •  recunoaşterea  şi  utilizarea unor elemente şi ştructuri gramaticale studiate;     •  	identificarea informaţiilor semnificative din text (exerciţii cu alegere duală/ multiplă  I   răspuns  la întrebări/ text lacunar  etc.)   /  rezumarea textului  (desprinderea şi  selectarea  ideilor  şi  a elementelor relevante)/ reformularea textului prin contragere/ reducere  6  ;      6   eventual,  întru-un  număr dat de  cuvinte  (3-4 ore  şi  bilingv),  cf.  Programei pentru clasa a XII-a  ;   7   3-4 ore şi bilingv.        ♦  să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competenţele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin :     •  rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;     •  	construirea unui discurs logic şi coerent ,  pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmaţie/ un text dat :     -  relatarea unui eveniment/ unui fapt divers  /  unor întâmplări  /unei   experienţe personale ;     -  	descrierea unor obiecte/ locuri (cunoscute  I  imaginare) / activităţi  ;  descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;     -  	construirea unui interviu /  unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text) ;     -  	redactarea unui C.V.  I  unei cărţi poştale/ felicitări/ scrisori (personale/ administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;     -  dezvoltarea unei idei / continuarea unui text ;     -  	exprimarea/ argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/ o situaţie/ ideile/ conţinutul textului;     -  comentarea unui subiect /  unei afirmaţii /  unei idei/ ideilor textului  8  ,   integrând un punct de vedere personal ,  argumente şi exemple relevante;     -  redactarea unui eseu structurat/ liber  8  .   Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.           ♦  să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat : prin traducerea în/ din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/ neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minorităţi) ;         2.  LTh'.IBA FRANCEZĂ: Minorităţi/ L3       2.1.  PROBA ORALĂ  Pentru a evalua  competenţa de comunicare orală,  candidaţii vor fi solicitaţi:     ♦  să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă  .      ♦  să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:     •  recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;     •  răspuns la întrebări (chestionar);     •  traducere ;     •  selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat  /  a informaţiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8)   Candidaţii pot face trimiteri la/ asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.         ♦  să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :     •  	folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;     •  rezolvarea unor itemi (exerciţii), care  au  drept ţintă acest lucru;     •  prezentarea unor detalii personale;     •  	relatarea unui eveniment /  unui fapt divers /  unei în t âmplări /  unei experienţe personale; povestirea unui film;     •  descrierea/ prezentarea unor persoane  /  locuri  /  obiecte  /  activităţi;  Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.       ♦  	să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.  8  3-4 ore şi bilingv .        2.2.  PROBA SCRISĂ  Pentru evaluarea  competenţei de comunicare în scris,  candidaţii vor fi solicitaţi :     ♦  să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/ nestudiat la clasă prin:     •  recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;     •  identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exerciţii diverse (exerciţii cu alegere duală /  multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar etc.);     •  selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale)/ a informaţiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat .       ♦  să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin  :      •  folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;     •  rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;  •solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);     •  redactarea unui C.V. / unei că11i poştale/ felicitări/ scrisori (personale/ oficiale);     •  redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente ( întrebări, text) de sprijin;     •  relatarea unui fapt divers  /  unor întâmplări  /  unei experienţe personale ; povestirea unui film;     •  descrierea unei persoane/ unui personaj / unor locuri/ obiecte  I  activităţi;  Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.       ♦  să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat  :  prin traducerea în/ din limba franceză a unui text simplu.             III.  CONŢINUTURI     1.  LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore  9  ,  3-4 ore şi bilingv     1.1.  ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ  Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat  ,  evaluarea acestor elemente  vizează  varietatea  ,  adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).     1.2.  ACTE DE VORBIRE.  Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal :     -  a se prezenta , a prezenta pe cineva     -  a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V.     -  a vorbi despre sine     -  a vorbi despre starea fizică     -  a face o expunere pe o temă dată     -  a exprima un raţionament/ o judecată  10      -  a exprima o opinie personală / stări  /  sentimente     -  a argumenta o opinie personală     -  a relata evenimente     -  a descrie locuri, persoane, obiecte     -  a da, a cere informaţii practice cuiva     -  a exprima gusturi şi preferinţe     -  a sfătui pe cineva  10   /  a cere cuiva sa facă ceva / a interzice  9   conţinuturi comune, LI şi L2, conform Programei şcolare de Limba franceză citată la pag.I;  10  3-4 ore şi bilingv.      -  a situa în spaţiu şi timp     -  a exprima cantitatea/ calitatea; a compara     -  a propune /a invita , a accepta/ a refuza     -  a-şi exprima acordul  /dezacordul      -  a face o urare, a felicita     -  a rezuma un text (idei esenţiale)     -  a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)         1.3.  CONTINUTURI LINGVISTICE.  Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.  Lexic:        relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime* , familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic*, conotaţie/ denotaţie*   Articolul  : hotărât, nehotărât, partitiv ;   Substantivul:    gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).    Adjectivul:     acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie; adjective pronominale (posesi v e ,  demonstrative şi nehotărâte)  Numeralul:     cardinal şi ordinal;   Pronumele:     personal , reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I.) în propoziţii asertive şi imperative; pronumele en şi y ;    Verbul:       modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect* , mai mult ca perfect  *),  imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu , participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă  ,  reflexivă şi pasivă ;  folosirea formelor perifrastice ( aller,  venir  de,...); stil direct/ indirect, construcţii impersonale (verbe personale folosite impersonal)*  Adverbul  : tipuri, grade de comparaţie ;   Prepoziţia:  folosirea prepoziţiilor.   Sintaxa propoziţiei:  subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale;    Sintaxa frazei  :   concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziţii relative*, după verbe de voinţă, îndoială, sentimente ,  verbe  de opinie* la forma interogativă  /  negativă, după conjuncţii  ,  locuţiuni conjuncţionale , expresii impersonale;  exprimarea: cauzei ,  scopului, ipotezei (si condiţional), consecinţei ,  concesiei*  ,  condiţiei*, comparaţiei*; propoziţia participială*.  Tipuri şi forme de fraze:  activă, pasivă, negativă, impersonală;   imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*.          •  elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.         1.4.  TEXTE şi TEME  pentru comunicarea orală şi scrisă.    Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:     a)  Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză;     b)  Tipul de text : text autentic literar/ neliterar;     c)  Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte)     d)  Dificultate : în funcţie de profil.    Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi /L3.     ♦  TEXTE  Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*, eseu*).     ♦  TEME    Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:     •  Viaţa personală şi socială: identitate /CV; tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor,  relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate (droguri  I  SIDA  /tabagismul/ alcoolul ...) etc.;     •  Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară , poştă, bancă; meteo etc.     •  Timp liber: week-end/ vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.     •  Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă/ şomaj ; violenţă/ non-violenţă etc.     •  Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.     •  Spaţiul francofon: Franţa contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii ; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone;     •  Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşţi); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.         * elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.       2.  LIMBA FRANCEZA: Minorităţi/ L3  11        2.1.  ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ  (v.1.1., pag. 4)      2.2.  ACTE DE VORBIRE  a se prezenta  a angaja, a continua, a termina o conversaţie  a cere/ a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,... ) a exprima o opinie personală  a exprima o judecată  a relata activităţi la prezent, trecut, viitor a situa un eveniment în timp  a descrie locuri  a exprima o stare fizică  a exprima gusturi şi preferinţe  a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă... ) a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi  a propune / a invita, a accepta / a refuza a cere cuiva ceva / să facă ceva  a exprima acordul / dezacordul a se scuza , a răspunde la scuze a face o urare, a felicita  a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)     2.3.  CONŢINUTURI LINGVISTICE  Articolul:  hotărât, nehotărât, paiiitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de).  Substantivul:     gen, număr ; exprimarea cazurilor; nume de ţări (masculin, feminin).   Adjectivul:  adjective calificative uzuale şi de culoare; acordul în gen şi număr;   gradele de comparaţie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral.  Pronumele: Verbul:  Forme de fraze: Adverbul:  personale (subiect, C.O.D. şi C.0.1.), interogative ( qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, c;a), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele en şi y;  modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaître, croire, voir,... ; verbe pronominale);    perfect compus cu avoir şi etre : verbe de grupa I , a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, <lire... ); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiţionalul prezent, si condiţional (I şi II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voinţă, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale( il fait beau/mauvais, chaud/froid, il pleut, îl neige);  afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce que şi prin inversiune);  adverbe interogative (Comment. ..  ?  Pourquoi...  ?  Combien...  ?);  adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain);  Conjuncţii:  et, mais, parce que, donc        11  conform Programei de lb. franceză pentru anul IV (L3), citată la pagina 1.      2.4.  TEXTE şi TEME      pentru comunicarea orală şi scrisă  (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)      ♦  TEXTE  Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiană, documente curente ( carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare, ...  ); texte informative şi articole de presă.     ♦  TEME       •  	Viaţa personală şi socială: identitate; tinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; modă şi vestimentaţie;     •  Viaţa cotidiană: pe stradă, magazine, poştă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri,  muzică, dans, cinema,... ), activităţi, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc....     •  Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; tradiţii şi sărbători; francofonia.     •  Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante.       IV.  PRECIZĂRI          1.  Proba orală  :      -  timpul de lucru: 15 minute     -  prezentarea : l O minute.  Proba scrisă :     -  timpul de lucru: 3 ore.       2.  Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal . Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru)  şi nu cantitativ (micşorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).       3.  Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie    să neglijeze  ,  sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:  să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;  să-şi însuşească structuri gramaticale noi , să şi le consolideze pe cele vechi;  să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;  să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;  să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; să înveţe cum  să  găsească anumite detalii  /  exemple pentru susţinerea opiniilor personale;  să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză .   PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ     I.  STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT  În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă ,  au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la  limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:     •  	Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);     •  	Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);  Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice ( proba  f).          II.  OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ  Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia  "Curriculum  Naţional. Seria liceu. Programe şcolare".     •  	Programa lA, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).     •  Programa lA, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.     •  	Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică).     •  	Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.  Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.       1.  Competenţele generale:     •  Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare     •  Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte     •  Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă     •  Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare       2.  Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.     3.  Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării.     4.  Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:     •  Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale;     •  Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei;     •  Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora;     •  	Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană;     •  Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare;        Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare.  Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei :  nivelul competenţelor generale ale candidatului; însuşirea conţinuturilor ;  - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii gennane;  competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de infonnaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifivce;  Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.       III.  EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII    În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.  111.1. COMPETENŢE EVALUATE  III.  1.1.Competenţa de comunicare orală   Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:     •  să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.     •  să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri Ia alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă pentru  bilingv  şi  3  -  4 ore săptămânal  şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru  1  -  2 ore săptămânal  şi  minorităţi /L3  .      •  identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;     •  recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;     •  traducere;     •  să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:     •  folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;     •  rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;     •  realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată: relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întîmplări/unei experienţe personale; prezentarea unui film/unei cărţi;    descrierea unui obiect ,  unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;  să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text / o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane.  să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicaţional.  111.1.2. Competenţa de comunicare scrisă  Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:     •  să înţelegă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;     •  să identifice informaţiile semnificative din text;     •  să rezume textul;     •  să comenteze un aspect din text;     •  să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;     •  să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;     •  să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;     •  să folosească corect structurile lexicale studiate;     •  să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;     •  să descrie/caracterizeze o persoană;     •  să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală .      •  să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;     •  să construiască un text pe baza unei teme date;     •  să redacteze un eseu;     •  să comenteze un subiect;     •  să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut / ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;       III.  2. CONŢINUTURI EVALUATE  Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.  În consecinţă,  diferenţierile  (pe  probe,  profiluri)  se  vor  face  din punct  de  vedere  calitativ  (micşorând/mărind gradul de dificultate  al unui item sau sarcini de lucru) şi nu  cantitativ,  (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).       111.2.1.  Conţinuturi lexicale şi tematice  Se vor evalua cunoştinţele de  vocabular  specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă,  teme  inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. (vezi  Nota nr. 2)   Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.     a)  Tip de text:  autentic: literar, non-literar (vezi  Nota nr. l);     b)  Sursa:  articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.      c)  Lungimea:  în funcţie de profil: 125 - 350 cuvinte      d)  Dificultate:  în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale;      e)  Domenii:  domenii tematice cuprinse în programa şcolară (  Nota nr. 2)  :      1.  Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;     2.  Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;     3.  Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;     4.  Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente;           111.2.2.  Elemente structurale funcţionale     111.2.2.1.  Acte de vorbire  Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.     111.2.2.2.  Forme de comunicare în scris        Candidaţii vor fi capabili de:  a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise ;  a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;  a redacta o povestire, descriere, caracterizare;  a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.      111.3.  ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII     111.3.1.  Vocabular  - Lexicul specific temelor propuse  (Nota nr. 2);       ill.3.2. Elemente de gramatică  cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii   categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziţii, fraze  procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane,  formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)  IV. PRECIZĂRI  IV.I. Timpul de lucru:     a)  Proba orală: timp de lucru: 15 minute   :  timp de prezentare: 1 O  minute     b)  Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore    IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor  (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.   La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere  calitativ.   T<_?A!E SUBIECTEL? SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!  Textele  necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen  nu exclud  studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:   să înveţe a aborda un text necunoscut;  să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;  să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;  să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiinilor personale;  să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.  Bacalaureat 2004  Programa pentru limba germană modernă Nota nr. 1  Textsorten     Rezepte    Teletext      Briefe    Anleitungen      Durchsagen    Literarische Texte (Auszilge)      Graffiti    Handzettel      Fuhrungen    Fahrscheine      Videotext    Computerbildschirmtext      Plakate    Zeitungsartikel      Vorschriften    Anschlage      Lieder    Speisekarten      Bericht    Geschăftsbrief      Bedienungsanleitungen    Mitteilung      Etiketten und Aufschriften    Werbeschriften      Visitenkarten    Schilder      Artikel    Prăsentation      Zusammenfassungen        Resourcen:        Lehrbilcher    Reader      Literaturbilcher    Prospekte      Worterbilcher    Zeitungen      Zeitschriften    Plakate      Alben    Fahrplăne      Landkarten    Stadtplăne     Nota nr. 2    Beschreibun2skatei:wrien zum Wortschatz     Bereich    Orte    Instituti- tutionen    Personen    Objekte    Ereignisse    Handlun- gen      Privat    Haus, Zimmer Garten  (eigenes/r,  der  Familie, von  Freunden, von Bekannten)  -eigener  Platz  imHeim, Hotel usw .   -auf dem Land  am  See, Meer   -im Gebirge    -Familie Freundes-  und Bekannten- netzwerke     -Verwandte  -Freunde  -Bekannte    -  Einrich- tungen und Mobel;   -Kleidung  -Hausgerăte  -Spiel  -und Werkzeug   -Korper pflege  -Freizeit-, Reise- und Sportaus- ri.istung    -Familien-  feiern   -Krankheit  -Zwischen- falle  -Unfalle  -natiirliche Phănomene  -Feste  -Besuche    Lebensrouti  -  nen z.B.: anziehen, ausziehen,  essen, waschen, basteln, u.s.w.   Gartenarbeit  -Hobbys  Unterhal- tung       Sozial     -offentliche  Răume:  StraBe,  Platz, Park usw .   offentliche Verkehrs- mittel  -Geschăfte  -Mărkte  -Kranken- hăuser  -Arztpraxen  -Stadien  -Sportplătze  -Sporthallen  -Restaurant,  Kneipe, Hotel     -Behorden  -Vereine  -  Gesellschaf- ten  -politische  Parteien   -Kirchen    -Mitglieder der  Offent-  lichkeit  -Beamte  -Verkăufer  -Lehrer  -Arzt  -Polizisten  -Sicher- heitskrăfte  -Fahrer  -Schaffner  -Passagiere  -Kellner  -Kunden  -Empfangs-  personal   -Priester, Pfarrer    - Geld, Formulare  -Programme  -Mahlzeiten  -Getrănke  -Snacks  -Personal- ausweis, Păsse, Ftihrer- scheine    -Zwischen-  falle   -Unfalle  -Versamm-  lungen   -Geldstrafen  -Spiele,  Wett-  bewerbe    -Einkaufen und offentliche  Dienste  (in Anspruch  nehmen)   -medizi-  nische Dienste (in Anspruch nehmen)   - fahren,  wandern, reisen   -offentliche Unterhaltun  g  und Freizeit-  aktivităten   -Sport,  Spiele        Schule Und Beruf    -Schulen, Aula, Klassen- raum, Schul- hof, Hoch- schule,  Universităt, Seminar- răume, Schul- vertretung  -  Wohnheime Laboratorie n  -Mensa  -Bilios Werkstătten  -Bauernhofe  -Lăden,  -Geschăfte  -Hotels usw.    -Schule, Berufsschul e, Universităt  -Wissen- schafts- und Forschungs- Institute  -Firmen  -Staats- und multination ale Unternehme n  -Gewerk- schaften    -Lehrende, Lehrkorper  -Eltern  -Klassen- kameraden, Sudierende  -  Arbeitgeber  ,  Arbeit- nehmer Kollegen  -verschiede- ne Berufsbene- Nungen    -  Schulunifor m  -Schreib-, Mal- und Bastelmate- rial Schulaus- rtistung und  -kleidung  -audio- visuelle Gerăte  -Tafel und Kreide  -Computer  -Btiroaus- stattungen  -Tiere, Pflanzen    -erster und letzter Schultag, Schtiler- austausch  -Spiele, Pause  -Seminare und Ubungen  -Disku- ssionen  -Beratungs- gesprăche Ausverkăuf e  -Messen    Routinen in:  -Schulver- samm- lungen, Lehrerkon- ferenzen, Unterricht, Spielen, Pausen, Laborarbeit, Hausaufga- ben, Team- arbeit Verwaltung, Manage- ment, Produktion- vorgăngen, Btirovorgăn  -  gen, Transport, Verkaufen  -Computer- arbeit  -Reinigung      Bildung    -Museen Theatersăle  -Kinosăle Konzertsăle Bibliotheke n  -Ausstel- lungs- răume  -Veranstal- tungsrăume    Wissen- schafts- und Kulturinstit u-  tionen    Beamten, Schauspiele r,  Ktinstler, Publikum, Kritiker    Kunstge- genstănde  -Alben Musikinstru  -  mente Eintrittskart e Prospekte, Plăne, Pro- gramme, Mal-, Spiel- und  Bastel-  material    -Veranstal- tungen  -Auf- und Vorfilhrun- gen  -Festivale  -Bespre- chungen  -Empfănge  -Konferen zen    Routinen in  -Veranstal- tungen  -Auf- und Vorfi.ih- rungen  -Festivale Bespre- chungen  -Empfăngen  -Konferen- zen usw.     PROGRAMA: LIMBA  ŞI  LITERATURA ITALIANĂ     I.  STATUTUL  DISCIPLINEI   În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor  de liceu  vor susţine, ca  probă  obligatorie,  un  examen oral  la una din  limbile  moderne  studiate.  De  asemenea, pot alege o  limbă străină  la  probele opţionale.   Examenul de limba  italiană va  păstra aceeaşi  structură  în ceea  ce  priveşte:     •  probele (orală,  ca probă  obligatorie ,   sau  scrisă,  ca probă  la  alegere);      •  	 repaitizarea în funcţie  de numărul de  ore  de  studiu săptămânal :1-2 ore,  3-4  ore (indiferent de  ni v  el  ,  Ll sau  L2),  bilingv  şi Minorităţi/L3, pentru ambele  probe  (oral şi scris);      •  competenţele de evaluat,  şi,  în general,  conţinuturile  şi  tipurile  de itemi  (subiecte).     Atât  pentru proba  orală,  ca probă  obligatorie, cât şi  pentru  proba scrisă,  candidaţii tuturor  profilurilor,  inclusiv Minorităţi  ,  vor  fi  evaluaţi pe  baza  unor texte  nescunoscute  /  nestudiate la  clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va  pune pe  abilităţi  de  comunicare orală sau în scris.       II.  COMPETENŢE DE EVALUAT       1.  PROBA ORALĂ  Pentru  a  evalua  competenţa de comunicare  orală ,   candidaţii vor fi solicitaţi,  indiferent  de numărul  de ore  săptămânal  de studiu:     •  să citească corect, fluent şi  expresiv  un text necunoscut/ nestudiat la clasă .     •  să demonstreze capacitatea de a înţelege  un  text prin :     -  identificarea sensului cuvintelor şi a  relaţiilor  semantice ;     -  recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;     -  traducere ;     -  rezumarea  informaţiei  pertinente (desprinderea ideilor principale)  /  reformularea textului prin  contragere/ reducere.   Candidaţii  pot  face  trimiteri la  /  asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu  propria  experienţă  de  viată.       •  să  demonstreze  capacitatea  de  exprimare  orală  prin :     -  folosirea  corect  ă  şi adecvată a structurilor gramaticale  şi lexicale  studiate,  pe  tot parcursul  comunicării  orale ;     -  răspuns Ia  întrebări;      -  rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest  lucru;      -  relatarea unui  eveniment/  unui  fapt  divers  /  unei  întâmplări   /   unei  experienţe personale,  descriere,  prezentarea/ comentarea  unui  subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs  (monolog)  convingător, logic şi  coerent, integrând exemple sau argumente  interesante,  relevante şi  un punct  de vedere  personal.     -   emiterea  unor judecăţi de  valoare, comentarea  unui paragraf /   unei  idei /  ideilor textului  , exprimarea  propriilor  păreri în  legătură cu  ideile/ conţinutul  textului  respectiv.      -  transformarea  vorbirii  directe în  vorbire  indirectă  şi  invers, pornind de la un text.      Candidaţii  pot  face referiri  la  texte cunoscute,  la  realitatea  înconjurătoare sau la propria  experienţă.     •  să  demonstreze  capacitatea  de  a  participa  activ  la  conversaţie (interacţiune orală) în situaţie  de examen.        2.  PROBA SCRISĂ  Pentru  evaluarea  competenţei de comunicare  în scris,  candidaţii  vor  fi  solicitaţi  :     •  să dovedească capacitatea  de  a înţelege  sensul  global al unui text necunoscut/ nestudiat la  clasă  prin:     -  identificarea  informaţiilor   semnificative   din  text prin  : exerciţii (cu alegere  duală /  multiplă /   răspuns  la  întrebări/  text  lacunar   ,etc.)/  rezumarea textului  (desprinderea  şi  selectarea  ideilor  şi a  elementelor  relevante);      -  	comentarea unui paragraf/ a unei idei /  a ideilor  textului  ;  exprimarea propriilor  păreri  în legătură cu ideile/  conţinutul  textului  respectiv ;      -  identificarea  sensului  unor  cuvinte şi a relaţiilor semantice  ;     -  recunoaşterea şi utilizarea unor elemente  şi structuri gramaticale  studiate .            •  	să dovedească capacitatea de a analiza şi  interpreta  textul dat prin construirea unui discurs  scris  logic, coerent  şi  convingător.     •  să  dovedească   capacitatea de exprimare în  scris  prin  :     -  folosirea corectă şi adecvată a  structurilor  gramaticale şi  lexicale  studiate;     -  rezolvarea unor itemi  (exerciţii),  care  au drept  ţintă  acest  lucru;     -  desprinderea ideilor  semnificative  dintr-un text/articol de  ziar;      -  	redactarea unui C.V.  I  unei  scrisori  personale/ unui articol de presă, integrând argumente,  comentarii,  un punct de vedere personal  ;      -  	descrierea unor locuri  (cunoscute   /  imaginare)  /  activităţi  ;  descrierea/ caracterizarea unui personaj  /  unei persoane/ unei personalităţi marcante;     -  relatarea unui eveniment  şi  a unei experienţe personale     -  continuarea unui text, unei idei/ construirea unui text  pe  un subiect /o temă dată;     -  	redactarea unui eseu  structurat/  comentarea unui subiect/  exprimarea şi/ sau  argumentarea unei  opinii personale/  unui  punct  de  vedere ,  pe baza unui text / unei teme date,  susţinută  de  exemple  sau  argumente  interesante  şi relevante .      -  rezumarea unui text     -  transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.       •  să dovedească capacitatea  de  a realiza un transfer  lingvistic  adecvat prin traducerea  în/din  limba  italiană a  unui text literar  (bilingv)/  neliterar  (1-2 ore,  3-4  ore şi  minorităţi).       III.  CONŢINUTURI       1.  LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv     1.1.  TEMATICA  Temele pentru monologuri sau redactări  sunt  inspirate din tot  ceea  ce reprezintă realitatea  înconjurătoare, viaţa  de  fiecare zi,  experienţa personală  şi experienţa  umană în  general:      •  Viaţa personală şi socială:  problemele  adolescenţei (alegerea  unei  meserii,  somajul,  droguri,  tutun, alcool, SIDA; conflict între  generaţii, ... );  valori  şi non-valori umane, drepturile omului;  angajarea  socială; tinerii şi  idolii  lor, pasiuni  şi  sentimente  (prietenia,  solidaritatea,... ), petrecerea timpului liber (lectura, muzică,  sport,... )     •  Viaţa cotidiană::  relaţii  şi convenienţe sociale (în  familie,  în  magazin, pe  stradă,   corespondenţă,... ); viaţa cultural-artistică (spectacole,  muzică... ),mass-media,  publicitate ;  turism, mediul înconjurător  (flora,  fauna,  protecţia  mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii  contemporane  la început de mileniu III.     •  Spaţiul  cultural  italian: patrimoniul turistic, artistic şi  cultural  italian şi  european;   evenimente marcante  istorico-culturale  italiene, personalităţi; artă, cultură  şi civilizaţie (mituri  ale  culturii italiene, cinematografia  italiană reprezentativă);     •  Comunitatea  europeană: spirit  comunitar,  interculturalitate.        1.2.  ACTE DE VORBIRE.  Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *:     -  a angaja, a continua, a încheia o conversaţie     -  a prezenta  I  a face o expunere pe o temă dată     -  a realiza descrieri  /  prezentări de locuri ,  obiecte, persoane, oraşe     -  a exprima o opinie, o judecată/ a argumenta     -  a exprima gusturi şi preferinţe     -  a relata (o discuţie ,  un eveniment, o suită de evenimente)     -  a rezuma o discuţie     -  a şi exprima acordul  /dezacordul      -  a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul     -  a exprima posibilitatea/ imposibilitatea     -  a exprima intenţia de a face  I  a nu face ceva     -  a exprima necesitatea  / obligaţia     -  a exprima admiraţia /  dezaprobarea     -  a exprima stări emoţionale       1.3.  COMUNICARE 1N SCRIS  - a rezuma un text  a caracteriza o persoană, personaj a redacta o scrisoare, un CV  a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu     1.4.  CONTINUTURI LINGVISTICE.  Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studia t e ,  conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*.   Lexic:        relaţii semantice (sinonime ,  antonime ,  omonime, familii de cuvinte)   Articolul   :  hot ă rât ,  nehotărât, partitiv ;  Substantivul:     gen, număr ; exprimarea cazurilor; nominalizarea.   Adjectivul:      acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie (forme sintetice); sensul şi comportamentul unor adjective în funcţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotărâte).   Numeralul  :      cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operaţiilor aritmetice.    Pronumele:     personal (de politeţe, N., D., Ac., forme combinate), poziţia proclitică  şi  enclitică a pronumelui personal faţă de  verb,  pronumele posesiv„ demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O . D .  şi C.O.1) în propoziţii afirmative ,  negative şi imperative; pronumele ne  şi  ci (vi).   Verbul:       modul indicativ (timpuri  simple  şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut) , participiu (prezent ,  trecut), acordul participiului trecut; diateză activă , reflexivă şi pasivă.  Adverbul  :   tipuri, gradele de comparaţie ;   Prepoziţia:     prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale, prepoziţiile articulate şi folosirea prepoziţiilor.   Conjuncţia:     conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale, coordonatoare, subordonatoare.    Sintaxa   :     concordanţa la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente , după conjuncţii  ,  locuţiuni conjuncţionale ,  expresii imp e rsonale ;  concordanţa la conjunctiv; exprimarea: cauzei ,  consecinţei ,  scopului, ipotezei (se ipotetico);  * conţinuturi comune, LI şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiană,  seria  liceu  ,  voi. 3, Aria curriculară Limbă  şi   Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată  prin Ordinul  ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999  şi  modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi  cercetării  nr. 3915/  31.05.2001;  Programa  şcolară  de Limba italiană pentru clasele a  XI-a  - a XII-a au fost  aprobate  prin Ordinul   ministrului  educaţiei naţionale nr. 4805 / 05.10.2000  şi  modificate prin Ordinul ministrului educaţiei  şi  cercetării nr. 3915/31.05.2001.       2.  LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂŢI     2.1.  TEMATICĂ     •  Universul personal: identitate; adolescenţa,  vârsta aspiraţiilor;  relaţiile cu  familia,  relaţiile dintre tineri, preocupări  specifice  tinerilor  (vestimentaţie, spectacol,  sport, muzică,  excursii,  formarea culturală, Internet...), C.V.;  gustul  aventurii  cunoaşterii.      •  	 Viaţa cotidiană:  poştă ;  mijloace de transport ;   strada: automobilul şi semnele  de circulaţie ;   călătoria,  mijloc de  cunoaştere,  (la mare, la munte ,  la ţară); corespondenţa personală;  fenomene sociale  negative  (violenţă,  rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător  (flora,  fauna, protecţia mediului).     •  Spaţiul  cultural  italian: obiective turistice  şi  culturale  (monumente,  oraşe);  sărbători  tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia  italiană,  personalităţi ale spaţiului  cultural  italian.       2.2.  ACTE DE VORBIRE  a se prezenta  a angaja,  a  continua,  a  termina o conversaţie  a cere /  a da informaţii  (de  orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru, ... )  a exprima  o  opinie personală  stări sufleteşti,  evenimente a exprima o stare fizică   a exprima  gusturi  şi preferinţe  a exprima  o  dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă... ) a propune/  a  invita, a accepta/ a refuza  a cere cuiva ceva/ a comanda a exprima  acordul  / dezacordul a se scuza  , a  răspunde la scuze a face o urare,  a felicita   a sfătui,  a  recomanda  a exprima posibilitate, imposibilitatea     2.3.  COMUNICARE ÎN SCRIS  a redacta un dialog  scurt,  un comentariu  a redacta  o  descriere  (peisaje,  obiecte, persoane) a redacta un text pe  o  temă familiară  a redacta scrisori personale a rezuma un text     2.4.  CONŢINUTURI LINGVISTICE      Articolul: Substantivul: Adjectivul:  Pronumele:  Numeralul: Verbul:  hotărât, nehotărât, paiiitiv,  folosirea articolului gen,  număr, substantive cu plural neregulat  adjective  calificative, grade de comparaţie şi comportamentul  adjectivelor  "bello" şi  "quello".  personal (subiect, C.O.D.  şi  C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât;  forme  combinate de pronume.  cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi  a  secolelor.  modul indicativ, modul  conjunctiv (prezent,  trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional  (prezent şi  trecut), modurile nepersonale  ; folosirea  modului  conjunctiv;  concordanţa timpurilor la modul indicativ  şi conjunctiv;  periodo ipotetico ; diateza pasivă.   Adverbul:       de mod, de timp şi de loc ; adverbele  relative;  particulele ne  şi ci (vi)   Prepoziţia:      prepoziţii simple şi articulate.   Conjuncţia  : conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare   ** conţinuturi  Minorităţi,  conform  programei şcolare de Limba italiană,  seria  liceu,  voi.  3  ,  Aria  curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc.  2001:  Programa şcolară de Limba italiană pentru  clasa a  X-a,  aprobată  prin Ordinull ministrului educaţiei naţionale nr. 5128   /   21.12.1999 şi modificată  prin  Ordinul ministrului educaţiei  şi cercetării  nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost  aprobate  prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului  educaţiei  şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001.   1.4.  I  2.4. TEXTE.  Textele de examen  vor  diferi  ca grad  de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte  vor  fi selectate din cărţi  ,  ziare, reviste în limba italiană.     IV.  PRECIZĂRI       1.  Timpul de lucru este  :      a)  proba orală : 15 minute ;     b)  proba scrisă: 3 ore.       2.  Structura  şi  dificultatea  subiectelor (itemilor) vor  fi in raport cu numărul de ore de  studiu săptămânal.          Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideraţii  generale  din  Programa  de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003                1.3  CONŢINUTURI LINGVISTICE  Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.  Lexic:  relaţii semantice (sinonime,  antonime,  omonime, paronime,  familii  de cuvinte), câmp lexical  /  semantic, conotaţie  I  denotaţie.  Articolul:  hotărât, nehotărât; contragerea.   Substantivul:    gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).   Adjectivul: Numeralul: Pronumele:    Verbul:  Adverbul: Prepoziţia:  adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv; demonstrativ. cardinal şi ordinal.  personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât.  modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu);  perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir+ inf., ir a+ inf., vir a+ inf., acabar de, precisar de.  verbe  auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser şi estar.   diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.  de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele ca şi la - utilizare emfatică.  folosirea prepoziţiilor: a, de, em, corn, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale.  Sintaxa propoziţiei:  subiectul,   predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.   Sintaxa frazei:      concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei, condiţiei, comparaţiei.   Tipuri  şi  forme de fraze:  activă, pasivă, negativă, impersonală;   imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza       1.4  TEXTE ŞI TEME     pentru comunicarea orală şi scrisă  Textele şi temele vor fi  alese  luând în considerare caracteristici comune precum:     a)  Sursa: pasaje din cărţi ,  articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;     b)  Tipul de test: test autentic literar/ neliterar;     c)  Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);     d)  Dificultate: în funcţie de profil.  Textele de  examen  nu  vor  depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză ,  dar  vor  diferi ca grad de dificultate ,  în funcţie de profil.     ♦  TEXTE  Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).     ♦  TEME  Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea  înconjurătoare,  viaţa de fiecare zi ,  experienţa personală şi experienţa umană în general :      •  Viaţa personală şi socială: identitate (C . V.) ;  relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii  şi  comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri  I  SIDA /  tabagismul/ alcoolul .. . ) etc.;     •  	Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;     •  Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.;     •  	Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru ,  muzee, festivaluri ... ); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă/ şomaj; violenţă/ non-violenţă etc.;     •  Mediul înconjurător: oraş  I  sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . ;     •  Spaţiul lusofon :  Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii,  sărbători;  personalităţi culturale şi ştiinţifice ;  lusofonia şi ţările lusofone ;      •  Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural ,  ştiinţific şi tehnic european  (inclusiv  contribuiţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.             IV.  PRECIZĂRI        1.  Proba orală:  timpul de lucru: 15 minute prezentarea: 10 minute  Proba  scrisă:   timp de lucru :  3 ore.     2.  Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor)  vor  fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând  /  mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).     3.  Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:     să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;  să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;  să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;  să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; să înveţe cum să găsească anumite detalii /  exemple pentru susţinerea opiniilor personale;  să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.    PROGRAMA: LIMBA RUSĂ  STATUTUL DISCIPLINEI  În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată  cu  modificările şi completările ulterioare,  şi al  Legii nr. 268/  2003  pentru modificarea Legii  Învăţământului  nr. 84/ 1995, precum  şi  în conformitate cu Metodologia de organizare şi desf'aşurare  a  examenului de bacalaureat -  2004,  absolvenţii de liceu,  învăţământ  de zi, seral  şi  tără  frecvenţă, au  dreptul de  a susţine examenul  de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:  Limba rusă  ca  limbă modernă  -  probă  orală  comună pentru toate filierele  şi specializările;   Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la  alegere  din aria curriculară corespunzătoare  specializării,  pentru filiera teoretică -  specializarea  filologie;     •  	Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la  alegere  dintre disciplinele din celelalte  arii curriculare,  alta decât cele susţinute anterior  -  pentru  toate  filierele, profilurile  şi specializările,  cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice.   Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina   Limba rusă   ( ca limbă modernă)  este întocmită  pe baza  noului  Curriculum National, aplicat  în  sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000 1  ,   şi avizată  de Comisia Naţională de Limba rusă-  în  data de 30.06.2003.  Parte a Curriculum-ului naţional, Programele  şcolare  de  Limba  rusă pentru clasele a IX-a  -  a Xll-a,  aprobate  prin Ordin al  Ministrului  nr.3371/02.03.1999, 5128 /  21.12.1999 şi  5364/15.12.2000  şi  modificate prin Ordin al Ministrului nr.  3915/31.05.2001, stabilesc:      1.  Competenţe generale:  Receptarea mesajelor transmise oral  sau în scris  în diferite situaţii de comunicare Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte Realizarea de  interacţiuni în  comunicarea orală  sau  scrisă     •  Transferul  şi  medierea mesajelor orale sau scrise  în  situaţii variate de comunicare       2.  Competenţe specifice - corelate cu tipuri de conţinuturi - pentru fiecare an de studiu     3.  Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie  a comunicării.      4.  Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:     •  	Conştientizarea  contribuţiei  limbii ruse la  îmbogăţirea  patrimoniului culturii universale Raportarea critică la  civilizaţia  rusă, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei Conştientizarea  stereotipurilor  culturale  şi  combaterea acestora      Dezvoltarea  gândirii autonome, critice şi  reflexive prin receptarea unei  varietăţi  de texte  în  limba rusă Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare    TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT  Respectând tipologia generală a  structurii  planului de învăţământ privind studiul limbilor modeme  în  liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina  Limba rusă   (  ca limbă modernă) se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:   Programa lA,  Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);    Programa lA,  Limba rusă- prima limbă modernă  (2  ore  săptămânal):  licee teoretice, celelalte  specializări;    Programa lB,  Limba rusă- prima limbă modernă (2-3 ore  săptămânal):  licee tehnologice  şi vocaţionale (cu  excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);   Programa 2  ,  Limba rusă- a doua limbă modernă  (1-2 ore săptămânal):  toate filierele, profilurile  şi  specializările care au prevăzute două limbi modeme în trunchiul comun;     •  	 Programa 3,  Limba rusă- a treia limbă modernă  (1-2 ore  săptămânal): pentru minorităţi  şi  pentru  absolvenţii  de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a    Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competenţe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi  care  vor arăta în ce măsură  cunoştinţele  achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau  aplicate  practic în  comunicare.   Atât la proba orală,  cât şi  la proba  scrisă,  candidaţii care  au studiat  limba rusă ca limbă modernă  3 ore   săptămânal  vor fi  solicitaţi să  demonstreze capacitatea de  înţelegere  a unui  text necunoscut,   să  formuleze aprecieri unanim acceptate  sau personale,  să facă referiri la elemente de  cultură şi civilizaţie  rusă  sau  universală.       1    Absolvenţii claselor a XIII-a, promoţia 2004, precum şi absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare (curs de zi, seral şi fără frecvenţă) vor susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă.     Pentru elevii care  au  studiat limba  rusă  în  regim  de  1   -   2 ore  săptămânal  şi  pentru  minorităţi,  la baza probelor de  examinare şi  evaluare  vor  sta  texte din manualele şcolare în   vigoare.     COMPETENŢE EVALUATE  PROGRAMAlA     1.  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.     •  Identificarea  ideilor  principale dintr-un  text  de informare  generală/  de  specialitate/  narativ/ descriptiv     •  Selectarea  unor informaţii din  texte  diferite, pentru  a îndeplini o sarcină  de lucru      •  Desprinderea  esenţialului  din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/  articole  şi identificarea atitudinii  vorbitorului        2.  Producerea de mesaje orale  sau  scrise, adecvate unor anumite contexte     •  Relatarea  coerentă a  unui eveniment  real sau  imaginar,  sub forma  unor descrieri/  povestiri orale sau scrise      •  Redactarea unor texte funcţionale  (scrisori, chestionare,  CV, interviu)     •  Redactarea unui  eseu  structurat/ nestructurat pe  o  ternă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei  opinii      •  Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informaţii  achiziţionate  pe o  temă dată        3.  Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă     •  	Comentarea succintă  a  unor  opinii sau afumaţii exprimate în formă orală sau scrisă şi formularea  de  argumente  pro  sau contra      •  Formularea de răspunsuri la un  chestionar/  interviu,  cu  motivarea  opţiunii      •  Exprimarea  de  sentimente/atitudini faţă  de fapte,  evenimente,  idei vehiculate într-un  text  dat   Redactarea  unor scrisori  de răspuns, pe  o  temă  dată,  adresate diverşilor destinatari,  vizând  diferite  scopuri  de  comunicare (pentru a obţine, a  info1ma,  a convinge, a  invita)       4.  Transferul  şi  medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare     •  Reformularea  unor  replici (într-un dialog) sau  a  unor  scurte  texte     •  Rezumarea,  într-un  număr determinat de cuvinte  sau  rânduri, a unui  text autentic  (publicistic, literar, de  specialitate)      •  Transformarea  vorbirii  directe  în vorbire  indirectă     •  Traducerea  în/  din limba rusă,  cu   ajutorul   dictionarului,   a  unui text  autentic  de dimensiune  şi  dificultate  medie      •  Parafrazarea unui  citat  prin raportare la propria  experienţă       PROGRAMA 1B  COMPETENŢE EVALUATE     1.  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare     •  Selectarea  informaţiilor  esenţiale  dintr-un mesaj formulat în limba  standard,  pe un subiect  cunoscut/  din domeniul  vocaţional     •  Desprinderea  ideilor  principale dintr-un text de  informare  generală/  publicistic/  literar       2.  Producerea de mesaje orale  sau scrise,  adecvate unor anumite contexte     •  Rezumarea  conţinutului  unui  text, într-un  număr  dat  de  cuvinte  sau  rânduri      •  Motivarea  atitudinii adoptate faţă  de diferite  aspecte  prezentate într-un  mesaj      •  Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/  compuneri/  eseuri/  caracterizări  pe  subiecte de  interes  general        3.  Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă     •  Completarea unui chestionar  în care  se solicită  şi  exprimarea unui punct de  vedere  personal  faţă  de o anumită problemă     •  Formularea  de răspunsuri la  întrebări pornind  de la un  text  de informare  generală sau din  domeniul  specialităţii     •  Redactarea unor  texte  funcţionale,  ca răspuns  la  o ofertă/  la  o scrisoare personală        4.  Transferul şi medierea mesajelor orale sau  scrise  în situaţii  variate  de comunicare     •  Transformarea  vorbirii  directe  în vorbire  indirectă     •  Traducerea din limba rusă,  cu   ajutorul   dictionarului ,  a  unor texte de lungime şi dificultate medie     •  Transpunerea unor  informaţii din limbajul de  specialitate  în limbaj comun       PROGRAMA2  COMPETENŢE EVALUATE     1.  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare     •  Selectarea detaliilor dintr-un mesaj  exprimat  în limba  standard      •  Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare  generală/  publicistic/ literar pe  o  temă  cunoscută      •  Selectarea informaţiilor  relevante din mai multe texte, pentru  a realiza o sarcină  de lucru        2.  Producerea de mesaje orale  sau scrise,  adecvate unor anumite contexte     •  Relatarea  coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparaţii      •  Prezentarea  de fapte,  argumente  şi  informaţii pentru  a susţine  o  idee  sau  o apreciere      •  Redactarea  unor  scrisori  în care  se prezintă fapte, întâmplări, evenimente,  experienţe  personale       3.  Realizarea de interacţiuni în comunicarea  orală sau scrisă      •  Formularea  de răspunsuri  la un chestionar  simplu, cu întrebări  deschise sau  închise      •  Redactarea  unei  scrisori de răspuns, cu exprimarea unor  gânduri  şi sentimente     •  Comentarea  succintă a  unui punct de vedere  exprimat într-un  citat, proverb, aforism       4.  Transferul  şi  medierea mesajelor orale sau  scrise  în  situaţii  variate de comunicare     •  Reformularea unui  paragraf  prin reducerea la una-două  idei      •  Traducerea  din limba  rusă,  cu ajutorul   dictionarului,   a  unor  texte  de informare  generală, de  lungime  şi dificultate medie       PROGRAMA3  COMPETENŢE  EVALUATE      1.  Receptarea mesajelor transmise oral sau în  scris  în diferite situaţii de comunicare     •  Extragerea  informaţiei esenţiale  dintr-un  mesaj exprimat în limba standard      •  Sesizarea  ordinii  logice/  cronologice  a unor  fapte sau  evenimente prezentate într-un  text pe o  temă  de  interes general       2.  Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte     •  Susţinerea unui  dialog situaţional  prin oferirea  şi solicitarea  de informaţii pe teme  familiare      •  Formularea  de întrebări şi răspunsuri  pe o  temă dată      •  Descrierea unor  persoane/  locuri; relatarea  succintă a  unor  evenimente  din universul  familiar      •  Redactarea unui  text scurt  pe  teme generale, într-un număr  limitat de cuvinte/  rânduri/ enunţuri        3.  Realizarea de interacţiuni  în  comunicarea orală  sau  scrisă     •  Formularea  de  răspunsuri  la un  chestionar  simplu  pe teme de interes     •  Comentarea  pe scurt a unei  informaţii,  opinii pe o temă familiară      •  Redactarea unei  scurte scrisori personale  de  răspuns, în care se oferă/ se solicită  informaţii  din  domenii cunoscute      CONŢINUTURI  Candidaţii la  examenul  de bacalaureat vor trebui  să stăpânească  sistemele fonologic,  lexical, gramatical  şi stilistic  a l ··  limbii ruse specificate  în programele  şcolare în vigoare,  pentru a  demonstra capacitatea de  a recepta şi produce  mesaje  orale/ scrise,  precum  şi  de  a interacţiona în situaţii  de comunicare  enunţate, corespunzător  următoarelor  arii tematice:   ARII  TEMATICE   Programa lA  (2-3 ore),  Programa lB, Programa 2   Adolescentul   despre   sine:  portret fizic  şi  moral,  aptitudini,  interese, pasiuni,  aspiraţii, planuri de viitor (locuri de muncă  şi profesii),  CV, studiu şi  timp liber.   Adolescentul în interacţiune socială:  relaţii interumane  (în familie,  în  şcoală, în cercul  de prieteni,  dialogul   generaţiilor*),  oraşul/  satul  natal, universul citadin  (transport, servicii,  instituţii socio-culturale  şi  de loisir,  tradiţie   şi   modernitate*, mass-media*).    Adolescentul şi natura:  spaţiul geografic,  timp-natură-anotimpuri, protecţia mediului  înconjurător,  rezervaţii   naturale*.  Adolescentul şi spaţiul  de cultură şi civilizaţie rusă:      -   	Istorie-geografie: locuri  istorice,  evenimente şi personalităţi istorice (Petru I)*,  zone geografice (Baikal,  Siberia,   Volga*).      -  Mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective  turistice, muzee,   itinerare turistice  şi  spirituale*.      -   	  Literatura:   scriitori (A.S.Puşkin,  M.l.Lermontov*,  l.S.Turgheniev*,   F.M.Dostoievski,  A.P.Cehov*,  LN.Tolstoi, S.A.Esenin,   B.LPasternak*),  curente  literare  (romantismul şi realismul rus în  context  european, curente  moderniste)*.      -  Arta: muzica  (P.I.  Ceaikovski), pictura  (LE.  Repin, I.I. Levitan).     -  Specific naţional:  obiceiuri  şi tradiţii, artizanat*    Programa3   Adolescentul   despre   sine:  naţionalitate, domiciliu,  starea sănătăţii, însuşiri  fizice  şi  morale,  activităţi curente, timp ocupat şi  timp liber  (excursii, vizite  la muzee,  practicarea sportului),  pasiuni, opţiuni  profesionale.    Adolescentul şi   mediul social:  familia, cercul  de prieteni,  şcoala, oraşul/  satul natal,  instituţii  şi servicii  (la  magazin, la  gară,  la  aeroport).   Adolescentul   şi   natura:  lumea  vie,  protecţia mediului  înconjurător,  timp-natură-anotimpuri,  rezervaţii  naturale  (Delta  Dunării).   Adolescentul   şi spaţiul   de   cultură   şi civilizaţie rusă:  Rusia (prezentare  generală),  mari oraşe (Moscova,  Sankt­ Petersburg), personalităţi  şi  domeniile lor de activitate  (A.S.Puşkin,  L.N.Tolstoi, S.A.Esenin,  V.M.Şukşin).          •  Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice  sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.      ACTELE DE VORBIRE  şi  STRUCTURILE LEXICO-GRAMA TICALE   necesare  construirii  comumcam  m  cadrul  ariilor tematice  menţionate  mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în  vigoare, aprobate  prin Ordin  al  Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin  Ordin al  Ministrului nr.  3915/31.05.2001,  care au  fost publicate  în seria "Curriculum Naţional".     STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN     A.  PROBA ORALĂ  (PROBĂ  OBLIGATORIE)  Examinarea candidaţilor la proba orală se va face  pe baza unui bilet de  examen care va conţine - pentru  toate  tipurile  de  programă (IA,  IB,  2, 3)- trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competenţe  diferite.    Subiectul 1:    va consta  dintr-o  autoprezentare şi din susţinerea  unui scurt dialog  situaţional (cu profesorul examinator)  pornind  .  de  la  o  temă indicată pe  bilet.    Subiectul 2:     va consta  din  lectura expresivă a unui text  şi  din  rezolvarea unor  exerciţii pe baza  acestuia.   Pentru absolvenţii  care vor susţine  examenul de bacalaureat  după programa  IA (3 ore săptămânal),  se va propune  lectura unui  text   necunoscut.   Pentru absolvenţii  care vor susţine examenul  de bacalaureat după  programele  IA (2 ore  săptămânal), IB, 2 şi 3 se va  propune lectura unui text  cunoscut.    Subiectul 3:    va consta din prezentarea  monologată a unei teme date  ,  referitor  la  textul citit.       B.  PROBA SCRISĂ  Verificarea candidaţilor  la  proba scrisă va  consta  din  rezolvarea  a  patru  subiecte.  Pentru absolvenţii  care vor susţine examenul  de bacalaureat după  programele  IA, 1B  şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător  celor patru  tipuri  de  competenţe  generale (de  receptare, de  producere, de interacţiune,  de  transfer  şi  mediere).   Subiectul 1.  Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un  text  dat  (răspunsuri  la întrebări, completarea  unui  text lacunar,  ordonarea  logică/ cronologică  a  unor  enunţuri,  desprinderea ideilor principale, extragerea unor  detalii dintr-un  text etc.)  urmăreşte  evaluarea  competentelor de   receptare  a mesajului  scris.    Subiectul 2  va  consta din  redactarea  unui  eseu  structurat/ nestructurat,  a  unei compuneri,  relatarea  unei  întâmplări sau a  unui  eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale  referitoare la  o temă dată, pornind  de Ia un  stimul (citat,  proverb,  aforism,  imagini  etc.). Aceste sarcini  de lucru  vor evalua  competentele de producere  a mesajului scris.   Subiectul 3  va consta  din  redactarea  unor texte funcţionale  (scrisoare  de  intenţie, scrisoare  personală de răspuns  ,  formularea  de răspunsuri la un  chestionar,  CV etc.).  Aceste sarcini de  lucru  vor  evalua   competentele   de   interactiune  în comunicarea  scrisă.    Subiectul 4  va solicita  candidaţilor să  rezume un text,  să parafrazeze  un citat, să reformuleze  idei  incluzând un punct de  vedere  propriu, să  traducă  un  text  etc. Aceste sarcini de lucru  urmăresc  evaluarea  competentelor de transfer si   mediere  a mesajului scris.  Pentru absolvenţii care  vor susţine  examenul de  bacalaureat  după  Programa 3,   cele patru subiecte  vor fi  structurate corespunzător competenţelor generale  de  receptare, de producere şi  de interacţiune.   Cerinţele   exerciţiilor  privind  sarcinile de  lucru  vor fi formulate în  limba rusă, clar ,  concis  şi  la  obiect, fără a  se da  modele  de  rewlvare.    Enunţurile  exerciţiilor  vor fi însoţite  şi de  stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe  baza  cărora  urmează  să fie redactată  lucrarea, indicându-se ,  după  caz,  numărul de  cuvinte sau  de rânduri.       C.  MODUL DE NOTARE  Punctajul maxim pentru  rezolvarea  corectă a tuturor  subiectelor înscrise  în proba de  examen  este de 100 puncte,  distribuite  după cum urmează:  PROBA ORALĂ              PROBA SCRISĂ     Subiectul 1  Subiectul  2   Subiectul  3     =  =  =    25  puncte  (25%)  35  puncte  (35%)  30  puncte  (30%)    Subiectul 1  Subiectul 2  Subiectul  3     =  =  =    20 puncte  (20%)   •   30  puncte  (30%)  20  puncte  (20%)      Din oficiu    =    10  puncte (10%)     Subiectul  4   Din  oficiu     =    20 puncte (20%)  10  puncte (10%)       TOTAL    =    100 puncte    TOTAL    =    100 puncte     Nota finală se va calcula prin  împărţirea  la 10 a punctajului  obţinut  de candidat în urma  rezolvării subiectelor.   Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme şi se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele.     D.  TIMP DE LUCRU  Pentru proba orală se rezervă 15 minute.  Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.  Pentru a asigura reuşita candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat.  PRECIZĂRI  Pentru a cunoaşte în detaliu cerinţele noului  Curriculum Naţional  se vor consulta următoarele titluri:  Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a Aria curriculară  Limbă şi comunicare,  volumul 1, Ministerul Educaţiei Naţionale .  Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136  Curriculum  Naţional.  Seria liceu. Programe şcolare pentru clasele X-XII. Aria curriculară  Limbă   şi   comunicare,  voi 3, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Tipogrup press, 2001, pp.81-108.  MANUALE RECOMANDATE PENTRU Ll, L2 şi L3 (minorităţi)  Clasa a IX-a: autori Lelia Muşat şi Dana Cojocaru, ediţia 1995  şi  următoarele .  Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele.  Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, ediţia 1997 şi următoarele. Clasa a XII-a: autori Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, ediţia 1998 şi următoarele.  Menţiune:  Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 - avansaţi - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale:  Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediţia 1995 şi următoarele. Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov ,  Ortansa Tudor ,  ediţia 1995 şi următoarele. Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele. Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.  Pentru minorităţi, L3 (anii III - IV de studiu)  Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.  Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.  Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.  Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a ,  autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca ,  1997  şi  următoarele.  Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.  Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În conformitate cu  prevederile  actualei Legi  a învăţământului,  absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine  ca probă  obligatorie un  examen oral  la una din limbile moderne  studiate.  De asemenea, pot  alege o  limbă  străină  şi la una din probele opţionale.     II.  COMPETENŢE DE EVALUARE     1.  PROBA ORALĂ  Pentru a evalua competenţa de  comunicare  orală, candidaţii  vor fi  solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de  studiu:      •  să citească  corect,  fluent şi expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă .     •  să demonstreze  capacitatea  de a înţelege un  text  prin  :      -  identificarea  sensului cuvintelor  şi a relaţiilor  semantice  ;     -  recunoaşterea  şi  utilizarea elementelor  şi structurilor gramaticale  studiate;     -  traducere  ;      -   rezumarea  informaţiei pertinente  (desprinderea  ideilor principale)  /  reformularea textului prin  contragere  / reducere.  Candidaţii pot  face  trimiteri la  /  asocieri cu  alte  texte  cunoscute  sau cu propria experienţă de viată.       •  să demonstreze  capacitatea  de exprimare orală prin  :      -  folosirea corectă  şi  adecvată a structurilor  gramaticale  şi lexicale studiate, pe tot     parcursul comunicării  orale  ;     -  răspuns la întrebări;     -  rezolvarea unor itemi  (exerciţii),  care  au  drept  ţintă acest  lucru;     -  relatarea unui  eveniment/  unui fapt divers /  unei  întâmplări/  unei experienţe personale, descriere, prezentarea/  comentarea  unui  subiect,  dovedind  capacitatea  de  a construi  un discurs  (monolog) convingător,  logic şi  coerent,  integrând  exemple sau argumente  interesante, relevante  şi  un punct de  vedere  personal.     -  emiterea unor judecăţi de  valoare,  comentarea unui paragraf/ unei idei/  ideilor  textului  ,  exprimarea propriilor păreri  în  legătură cu  ideile/  conţinutul textului respectiv.     -  transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă  şi  invers, pornind de la un text.      Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute,  la realitatea  înconjurătoare sau la propria  experienţă.      •  să demonstreze  capacitatea  de a participa  activ  la conversaţie  (interacţiune orală)  în situaţie de examen.       2.  PROBA SCRISĂ  Pentru evaluarea  competenţei  de comunicare în  scris, candidaţii vor  fi  solicitaţi :      •  să dovedească  capacitatea  de a înţelege  sensul global al  unui text necunoscut /  nestudiat la clasă prin:     -  identificarea  informaţiilor  semnificative din text prin : exerciţii (cu alegere duală/ multiplă/  răspuns  la întrebări/ text lacunar  ,etc.)/  rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);     -  	comentarea unui paragraf/ a unei idei/ a ideilor textului ; exprimarea propriilor păreri  în  legătură cu ideile/ conţinutul textului respectiv ;     -  identificarea  sensului  unor cuvinte şi a relaţiilor  semantice  ;     -  recunoaşterea şi utilizarea unor elemente  şi structuri gramaticale  studiate.       •  	 să  dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs  scris  logic,  coerent  şi convingător.       •  să  dovedească  capacitatea  de  exprimare în scris prin  :      -  folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi  lexicale  studiate;     -  rezolvarea  unor itemi  (exerciţii), care au drept ţintă acest  lucru;      -  desprinderea  ideilor  semnificative  dintr-un text/articol de ziar;      -  	redactarea unui  C.V.   I  unei scrisori  personale/  unui  articol  de presă, integrând  argumente,  comentarii, un punct de  vedere  personal  ;      -  	 descrierea  unor locuri  (cunoscute  /  imaginare) /   activităţi;  descrierea/  caracterizarea  unui personaj  /  unei  persoane  /  unei personalităţi marcante;     -  relatarea  unui  eveniment  şi a unei  experienţe  personale      -  continuarea  unui text, unei idei/  construirea  unui  text  pe un subiect  /o  temă dată;      -  	 redactarea  unui  eseu structurat/  comentarea unui  subiect /  exprimarea  şi /  sau  argumentarea  unei  opinii  personale  /  unui punct de  vedere  , pe baza unui text  I  unei teme date,  susţinută  de  exemple sau argumente  interesante  şi relevante .      -  rezumarea unui text     -  transformarea vorbirii  directe în  vorbire  indirectă  şi  invers.        •  să  dovedească capacitatea de  a  realiza un transfer lingvistic adecvat prin  traducerea  în/din limba  spaniolă a  unui text literar  (bilingv)/  neliterar  (1-2 ore, 3-4 ore şi  minorităţi).      NOTĂ:  Atât  la  oral, cât şi  la  scris, se vor  elabora următoarele tipuri de bilete:      •  1-2 ore     •  3-4 ore     •  bilingv     •  Minorităţi/ L3    Biletele vor conţine  texte necunoscute.  Selecţia acestora,  în  ce  priveşte  gradul  de dificultate,  se va face  în funcţie de numărul de  ore alocate  pe  săptămână.  Din punctul de  vedere al tematicii, conţinutul  textelor se  va axa  pe:      1.  Universul  personal  şi social/profesional     2.  Universul  cotidian      3.  Oameni şi locuri     4.  Timpul  liber      5.  Pasiuni     6.  Societatea şi civilizaţia  contemporană      7.  Mij toace de  comunicare  în societatea modernă      8.  Mediul  înconjurător      9.  Obiceiuri şi  tradiţii  (hispanice  şi  româneşti)     10.  Elemente de  cultură şi civilizaţie  hispanică     11.  Comunitatea  europeană              III.  CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ  Elementele de lexic  şi  de semantică  se  învaţă, se dezvoltă şi se  folosesc  pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat  ,   evaluarea  acestor elemente  vizează  varietatea  , adecvarea şi gradul  de  stăpânire al vocabularului  (inclusiv pronunţia  şi ortografierea corectă).   TEXTE  şi  TEME  pentru comunicarea orală şi scrisă.  Textele şi  temele  vor  fi  alese  luând  în considerare  caracteristici  comune  precum:       a)  Sursa: pasaje din  cărţi, articole  de  presă (din ziare,  reviste)  în limba spaniolă;      b)  Tipul de text : text  autentic  literar/ neliterar;     c)  Dimensiune (număr de cuvinte): în  funcţie  de profil  (150  - 350 de cuvinte)     d)  Dificultate : în funcţie de profil.     Textele de  examen  nu  vor   depăşi gradul  de dificultate  al textelor  din manualele de limba  spaniolă,  dar  vor  diferi  ca grad de  dificultate, descrescând de Ia bilingv la  Minorităţi   I   L3.     BILINGV    GRAMATICA     1.  Articolul  hotărât şi nehotărât modificări eufonice omiterea articolului valorile neutrului  lQ      2.  Substantivul  genul şi numărul substantivelor substantive defective de număr  cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen funcţiile dativului     3.  Adjectivul  grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)  apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv adjectivul posesiv  adjectivul demonstrativ adjective nehotărâte     4.  Pronumele  pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) pronumele posesiv  pronumele reflexiv pronumele relativ pronumele interogativ interogaţia directă/indirectă pronumele nehotărîte valorile lui  se      5.  Verbul  formele şi folosirea timpurilor şi modurilor clase de verbe neregulate  timpurile naraţiunii şi ale descrierii  folosirea verbelor  ser  şi  estar  cu valoare predicativă folosirea verbelor  ser/estar  cu valoare copulativă  perifraze verbale  (estar,   ir,   llevar, andar, venir, seguir  + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu  infinitivul; perifraze verbale obligative) diateza pasivă  ser-estar  substantivizarea infinitivului exprimarea probabilităţii     6.  Adverbul  de timp, de loc, de mod interogativ/relativ negativ  adverbul de probabilitate     7.  Prepoziţia  prepoziţii simple şi compuse contrast  de-desde, 12Qr-para, i!-en      8.  Conjuncţia  conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale     9.  Sintaxa  subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă concordanţa timpurilor  stil direct / indirect     10.  Lexicologia  familia de cuvinte derivare şi compunere  sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic accentul - rol de distingere între paronime  ACTE DE VORBIRE  a  caracteriza  persoane  /  personaje  a  exprima opinia  a  exprima o judecată/ dorinţă  a comunica  prin telefon   a relata  o intrigă   a  relata un  eveniment  posibil  a  justifica/ a  argumenta  a  descrie un peisaj   a  exprima un  sentiment a  interzice   a  trage  concluzii  a da/ a cere informaţii practice  a convinge   a  exprima o ipoteză     COMUNICARE SCRISĂ  a  comunica prin scrisori  / a  redacta  o scrisoare de  răspuns  a redacta  o  caracterizare  a unei persoane/ personaj   a  descrie un peisaj  a rezuma  o intrigă  a redacta  un eseu   a  redacta o naraţiune, respectând  anumite  cerinţe  a redacta o  scrisoare  oficială/  CV     1-2 ore, 3-4 ore     1.  Articolul  hotărât  şi  nehotărât modificări eufonice  valorile  articolului  neutru  lQ      2.  Substantivul  substantive  defective de număr     GRAMATICA  formarea prin derivare  şi compunere genul şi  numărul substantivelor     3.  Adjectivul  apocopare     -  modificarea de  sens  în funcţie de poziţia  faţă  de  substantiv      -  grade  de  comparaţie (forme regulate/  neregulate)  adjectivul  posesiv   adjective nehotărâte şi distributive       4.  Pronumele  personal  - forme  neaccentuate (dativ, acuzativ) reflexiv  posesiv  nehotărât  şi  negativ  interogativ   relativ valorile lui  se      5.  Verbul  formele şi folosirea  timpurilor  şi  modurilor folosirea  verbelor  ser  şi  estar  cu valoare  predicativă folosirea  verbelor  ser   /   estar  cu valoare  copulativă   perifraze verbale  (estar, seguir,   ir+  gerunziul; perifraze incoative şi terminative)  diateza pasivă cu  ser - estar      6.  Adverbul  de timp, de loc, de mod negativ  relativ interogativ       7.  Prepoziţia  sensuri  de bază  ale  prepoziţiilor  b   con,   de,   en,   J;llir.   para  ..  .  opoziţiile  g/en,   pgr/para   corelaţiile  de/,!!, desde/hasta   prepoziţii  grupate     8.  Sintaxa  -coordonarea  subordonarea  temporală,  cauzală,  condiţională,  concesivă, consecutivă,  relativă   fil  condiţional   stil  direct/indirect  - corespondenţa  timpurilor      9.  Lexicologie      familia de cuvinte  sinonime antonime omonime   câmpuri semantice  ACTE  DE  VORBIRE  a relata  activităţi  la trecut, prezent şi  viitor   a  exprima  o  dorinţă/ un sentiment/ o judecată  a  comunica prin telefon   a exprima opinia  a  formula o invitaţie  a  accepta /a refuza   a  descrie persoane / locuri   a  caracteriza persoane / personaje a exprima visuri  /  speranţe   a  cere  / a da  informaţii practice  a convinge  a  exprima  o  ipoteză   COMUNICAREA SCRISĂ  a  comunica prin  scrisori  /  a redacta  o  scrisoare  de răspuns   /  a  redacta  o scrisoare oficială  /  CV a redacta  o invitaţie/  a răspunde  în  scris la  o  invitaţie   a  caracteriza persoane / personaje  a  rezuma un text   a  redacta un text narativ a redacta un eseu   Minorităţi  /   L3   GRAMATICA     I.  Articolul  hotărât şi nehotărât     2.  Substantivul  gen şi  număr  (cazuri particulare)     3.  Numeralul  cardinal şi  ordinal      4.  Adjectivul  gradele  de  comparaţie     5.  Pronumele  personal (forme  accentuate şi  neaccentuate) demonstrativ  posesiv  relativ  interogativ     6.  Verbul  forma şi  folosirea  timpurilor şi a  modurilor   perifraze  verbale  uzuale  (estar  +  gerunziu,   ir   a+  infinitiv ,   perifraze obligative,  incoative  şi  te r  minative)  folosirea verbelor  ser  şi  estar   exprimarea probabilităţii     7.  Adverbul  de timp, de loc, de mod     8.  Prepoziţia  principalele prepoziţii:  f!,   de, con,   sobre ...     9.  Conjuncţia    conjuncţii  coordonatoare conjuncţii subordonatoare   IO.Sintaxa  coordonarea  subordonarea temporală, cauzală,  condiţională,  concesivă,  consecutivă şi relativă   _şi condiţional   stil  direct / indirect   11.  Semantică   familia de cuvinte  sinonime antonime   câmpuri semantice  ACTE DE  VORBIRE   a se  prezenta/ a prezenta pe cineva  a cere  /  a  oferi informaţii   a  relata  o  întâmplare   a exprima o  părere per  s onală  a exprima  preferinţe   /  dorinţe  /  sentimente a comunica  prin telefon   a  recomanda    a exprima  o îndoial ă   a  exprima obligaţia a descrie  un  personaj  a exprima visuri/ speranţe a  exprima cantitatea   COMUNICARE SCRISĂ  a  redacta scrisori personale    a  redacta  un  text pe  o temă  familiară  a caracteriza  persoane / personaje  a rezuma un text  a  redacta  o povestire  a redacta  mesaje  formale (CV, scrisori)  a  completa  formulare tipizate          IV.  PRECIZĂRI         1.  Proba  orală :      -  timpul de lucru :  15 minute     -  prezentarea : 10  minute.   Proba scrisă :     -  timpul de lucru: 3  ore.        2.  Structura  şi  dificultatea  subiectelor (itemilor) vor fi in  raport  cu  numărul de  ore  de studiu  săptămânal   .  Diferenţierile  (pe  probe ,  profiluri)  se vor face  din punct de  vedere  calitativ  (  micşorând /  mărind  gradul de dificultate al  unui item  sau al  unei  sarcini  de lucru  )     şi nu cantitativ  (micşorând/  mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).    PROGRAMA: LTh1BA ŞI LITERATURA GREACĂ VECHE      1.  Obiective/Competente de  evaluare   Elevii  care susţin  proba  scrisă  la limba  şi  literatura greacă trebuie:  Să demonstreze competenţe de traducere din şi în limba  greacă  cu ajutorul dicţionarului ;  Să  interiorizeze  modelele  şi  regulile  care structurează sub sistemele limbii greceşti (lexical, morfologic şi sintactic);   Să identifice cuvintele  moştenite  şi împrumutate  din limba  greacă în  limba  română,  fie direct,  fie  prin  împrumut prin  intermediul  limbii  latine;   Să  transforme  enunţul  conform  regulilor  gramaticale;   Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte  noi;   Să utilizeze curent şi pertinent  informaţii literare, istorice,  ştiinţe  din cultura  greacă; Să stăpâneasca  tehnici  specifice  muncii  intelectuale: tehnica  traducerii,  a analizei gramaticale,  stilistice  şi a  interpretării  .      2.  Continuturi:     A.  Fonetica,  morfologia, sintaxa  propoziţiei  şi  a frazei,  studiate  în clasele  IX-XIII,  integral.     B.   Traducerea şi comentariul (ideatic şi stilistic)  a textelor  studiate, conform  programelor  în vigoare, aprobate  prin  Ordin al  ministrului  educaţiei  naţionale nr .  5086  din 15.12 . 1999  şi modificate  prin Ordin  al ministrului educaţiei şi cercetării nr.3915din 31.05.2001, după  cum urmează:     1.  Aisopos.     2.  Lukianos .      3.  Xenophon.     4.   Homeros   ("Iliada" şi  " Odiseea " ) .     5.  Hesiodos  ("Munci şi zile")      6.  Herodotos.     7.  Demosthenes.     8.  Platon.     9.  Aristoteles.     10.  Apollonios.     11.  Thukydides.     12.  Aischylos.     13.  Sofocles .      14.  Euripides     15.  " Noul   Testament" şi  " Sfinţii părinţi"          PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ     1.  STATUTUL DISCIPLINEI  In conformitate  cu  prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu vor  susţine examenul  de limba latină, cu următoarea structură:  -proba scrisă, ca probă la alegere;  -competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conţinuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.  Categoriile de teste se repartizează în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:     a)  2 ore/săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a şi a XII-a;     b)  1 oră/săptămână - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a şi a XII-a;     c)  1 ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a şi 1 oră/săptămână, la clasa a X-a - pentru liceele militare, specializarea ştiinţe sociale şi liceele teologice.    Candidaţii, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera  Bellum Gallicum,  a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziţii).  In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu  şi  vor rezolva un test  grilă.  In felul acesta, candidaţii vor valorifica, corect şi pertinent, informaţiile istorice şi literare din operele reprezentative ale celor mai importanţi scriitori latini.     2.  COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI     2.1  Pentru a se evalua nivelul de receptare şi analiză a unei varietăţi de fenomene lingvistice prezente în  opera   Bellum Gallicum,  elevilor din primele două categorii a)  şi  b) li se vor solicita:     -  să descopere, prin raportare la  context  şi cu ajutorul dicţionarului, semnificaţia unităţilor lexicale din sfera istoriei;     -  să analizeze părţile de vorbire;     -  să identifice  valoarea  sintactică a părţilor de propoziţie, a relaţiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.       2.2  Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic,  (avându-se în vedere fragmentele, în original,  studiate  la clasă şi operele în traducere, conform bibliografiei) şi vor demonstra că sunt capabili  :      -  să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. şi secolul Ip. Christum şi să identifice rolul personalităţilor politice şi militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);     -  să identifice modelele antice ale unor genuri şi specii;     -  să recunoască mărcile estetice ale unor genuri şi specii: discursul/oratio (Cicero);  minitratatul moral (Cicero);  analele  şi  istoria naţională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius);  satira (Horatius);  elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);  *oda  (Horatius);   poemul mitologic (Ovidius); romanul  (Petronius).        -  să identifice elementele definitorii pentru arta discursului şi a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);     -  să delimiteze realitatea de ficţiune în romanul latin (Petronius);     -  să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, *  *poeţii creştini);     -  să identifice influenţele de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii universale (Horatius-Boileau);  -să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);     -  să recunoască teme şi motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);     -  să identifice şi să compare unele elemente de mentalitate şi de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius);  -* *să identifice elementele de continuitate şi de specific ale prozei şi poeziei creştine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin ,  Prudentius Clemens).  *pentru 2 ore  /săptămână   **pentru liceele/seminariile teologice       2.3  CONŢINUTURI     A.  Morfosintaxă  Substantivul     -  gen, număr, caz     -  declinările I-V Adjectivul     -  clasificare     -  gradele de comparaţie  Pronumele     -  pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât Numeralul     -  cardinal, ordinal Verbul     -  verbe regulate, diateza activă şi pasivă;     -  verbe neregulate: esse şi *compuşii; ire şi *compuşii; ferre şi *compuşii; fieri, velle.    Noţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor.  Propoziţii principale / secundare ,  regente / subordonate  Subordonatele relative, participiale relative şi absolute, completive, circumstanţiale. Consecutio temporum  Gerunzialele şi gerundivalele Stil direct şi indirect.  *  pentru 2 ore/săptămână        B.  	Reprezentanţi ai prozei şi poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p .  Chr. şi operele acestora:  I.Marcus Tullius Cicero - Catilinare (In Catilinaro, I), Despre prietenie (De amicitia);  2.Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3.Catullus- Poezii (Carmina)**;     4.  Publius Vergilius Maro-- Eneida (Aeneis);     5.  Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**;     6.  Publius Ovidius Naso- Metamorfoze  (Metamorphoses),  Tristele  (Tristia),  Ponticele (Epistulae ex Ponto)**;     7.  Titus Petronius Niger - Satyricon;     8.  Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**.         **Textele  din cele trei manuale aprobate   Testul  grilă  evaluează cunoştinţe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele  autorilor  studiaţi  şi  contextul socio-politic.  Textele în original, însoţite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în  acest  mod candidaţii  vor  identifica teme, motive din literatura  greco-latină  şi trăsăturile specifice stilurilor diferiţilor scriitori şi poeţi latini.       2.4  BIBLIOGRAFIE  CICERO, M.T.-Opere alese, voi. I, III, Editura  Univers,  Bucureşti, 1973;  LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita  (De  la întemeierea Romei),  voi.  1-11, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, traducere de Paul Popescu Găleşanu;  CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969;  VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucureşti, 1980, traducere de G.Coşbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucureşti, 1964, traducere E. Lovinescu;  HORATIUS, Q.F - Opera omnia, voi. 1-11, Editura Univers, Bucureşti, 1980  (ediţie  bilingvă);  OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj ,  1972, traducere de David Popescu; Tristele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil  (Tristele  şi Ponticele), ediţia a II-a, Editura Univers, 1972;  PETRONIUS, T. N.- Satyricon  în  volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de  E. Cizek(şi alte  ediţii);   TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, traducere Gh. Guţu.     2.5  Pentru evaluarea candidaţilor care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa  a  X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competenţe specifice:  descoperirea, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, latin-român,  a semnificaţiei  unităţilor lexicale din sfera istoriei;  recunoaştera pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziţionate anterior  şi  completate  cu: adjectivul-comparaţia  neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - mille,  verbul:  verbe regulate, diateza pasivă, moduri şi timpuri din tema supinului.  recunoaşterea şi exersarea pe texte în proză a  valorilor  fundamentele ale cazurilor;  recunoaşterea în context a raporturilor  de coordonare la nivelul frazei: propoziţii principale  / secundare,  subordonatele relative, subordonatele participiale relative  şi  absolute ,  subordonatele infinitivale  (Ac.+  Inf., Nom. + Inf.)  Elevii vor demonstra competenţele de traducere în limba română a unui text din  opera   Bellum Gall!cum   (C.   Iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziţii.   In vederea utilizării unor elemente de analiză  şi  interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar  (Bellum  Gallicum)  sau  din  opera  lui Sallustius  (De coniuratione Catilinae, De bello Iugurthino),   în  care vor demonstra că  sunt capabili:   să  identifice  elemente specifice instituţiei militare antice a războiului, a organizării militare romane (Caesar Sallustius);  să identifice sursele  antice  ale textelor de frontieră  care  îmbină conţinuturi diverse: reportaj de război, document  istoric,  informaţie  geografică şi etnografică  (Caesar);  să  sesizeze  aspecte socio-politice  caracteristice epocilor  de tranziţie(Caesar, Sallustius); să  identifice  rolul marilor personalităţi politice  şi  militare (Caesar, Sallustius).  Pentru  rezolvarea  testului grilă, elevii  vor  răspunde unor întrebări referitoare la  opera  lui C.I. Caesar,  "Războiul galic",  respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjuraţia lui Catilina"  şi "Războiul  cu Iugurtha".       3.  PRECIZĂRI     3.1  Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicţionarului latin-român.     3.2  Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal.     3.3  Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02 .  04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15. 12. 1999 şi modificate prin ordinul nr .  3915 din 31.05.2001.     3.4  Manuale - Limba latină, clasa a IX-a, autori:  Daniela Văduva ,  Editura All Educaţional, Bucureşti, 1999, 2000 ,  2001, 2002, 2003 .   E . Giurgiu ,  M . Morogan ,  M.Nasta. Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 2000, 200 I ,  2002, 2003 .   Ştefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educaţional, 1999, 2000, 20001 ,  2002 ;  2003 .   Cornelia Frişan, Editura Sigma, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.  Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori:  Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.  Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional ,  Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003 .      C.  Jumară, E. Muşetescu, Editura Institutul European, Iaşi, 2000, 2001, 2002, 2003 .     Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori:  Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional ,  Bucureşti ,  2001 ,  2002, 2003. Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educaţional, Bucureşti ,  2001, 2002, 2003.  Manuale - Limba latină, clasa a XII-a, autori:  Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.  Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.  Programa:  MATEMATICA   Ml- specializarea matematică-informatică       I.  Statutul disciplinei  Matematica este  disciplină  obligatorie de examen  - proba   d  şi disciplină la alegere  din profilul  opus  -  proba  f.      II.  Competenţe de  evaluat      1.  Folosirea corectă a terminologiei specifice  matematicii   în  contexte variate  de  aplicare     2.  Prelucrarea  datelor de  tip cantitativ ,  calitativ ,  structural, contextual cuprinse în enunţuri  matematice      3.  	Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea  de probleme  cu diferite grade  de  dificultate     4.  Exprimarea şi  redactarea  corectă şi coerentă  în limbaj  formal sau în  limbaj cotidian  ,  a  rezolvării  sau a strategiilor  de  rezolvare  a unei probleme      5.  Analiza  unei situaţii  problematice şi  determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea  concluziei     6.   	 Generalizarea  unor proprietăţi  prin  modificarea contextului  iniţial  de definire a problemei  sau  prin îmbunătăţirea sau  generalizarea  algoritmilor   În plus, se vor  avea  în vedere şi competenţele  specifice din  programa şcolară.  III .  Conţinuturi     Algebră.  Geometrie şi trigonometrie  .   Clasa a IX-a  Clasa a  X-a    Algebră:  Progresii. Funcţii. Polinoame.  Elemente  de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii  cu evenimente.  Probabilitatea unui eveniment.   Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu:  Numere complexe  sub formă  algebrică, conjugatul,  operaţii  cu numere  complexe.  Interpretarea  geometrică a adunării,  a scăderii  numerelor complexe şi  a înmulţirii  acestora cu un  număr real.  Numere complexe sub formă trigonometrică;  produsul; puterea  (formula  lui  Moivre); rădăcinile  de  ordinul  n  ale  unităţii;  interpretarea geometrică a înmulţirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie  . Produsul  scalar a  doi  vectori în  plan  şi în spaţiu-condiţii  de  perpendicularitate  .  Determinarea distanţelor ,   ariilor sau a volumelor  folosind  calculul sintetic sau vectorial.   Clasa  a XI-a   Elemente de algebră liniară  şi geometrie  analitică.  (Nu se cer elemente   de programare   liniară) .    .   Elemente de analiză matematică:  (Nu  se cer marginile unei  mulţimi şi  diferenţiala).   Clasa a  XII-a  Elemente de algebră  .   (Nu   se cer relaţii   de echivalenţă, partiţii   şi subinele).  Elemente de analiză matematică.    Notă.  Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu  şi  curriculumul nucleu aprofundat al profilului.  (   Se  cer  şi  capitolele marcate cu steluţă în programa  şcolară).   Toate  subiectele vor  fi elaborate in concordanţă cu programa şcolară  ,  fără  a  reflecta în mod  special viziunea  unui manual anume.  Ml-specializările:  ştiinţe  ale naturii, electronică  şi  automatizări, electrotehnic, telecomunicaţii, mecanic, lucrări publice-construcţii, textile, pielărie       III.  Statutul disciplinei  Matematica  este  disciplină  obligatorie  de  examen  - proba  d   şi  disciplină la  alegere din  profilul opus -  proba   f.      IV.  Competenţe de evaluat     7.  Folosirea corectă a  terminologiei  specifice  matematicii  în contexte variate  de  aplicare     8.  Prelucrarea datelor de tip cantitativ,  calitativ,  structural, contextual  cuprinse  în  enunţuri matematice      9.  	Utilizarea corectă  a algoritmilor matematici  şi a  raţionamentelor în rezolvarea  de probleme cu diferite  grade  de dificultate     10.  Exprimarea  şi  redactarea corectă  şi coerentă  în limbaj  formal sau în  limbaj  cotidian, a rezolvării sau a   strategiilor  de rezolvare a unei  probleme      11.  Analiza  unei  situaţii problematice şi  determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea  concluziei     12.  Generalizarea  unor proprietăţi prin modificarea  contextului  iniţial  de definire  a problemei sau prin  îmbunătăţirea sau generalizarea  algoritmilor   În plus,  se vor  avea  în vedere  şi competenţele specifice  din  programa  şcolară.          V.  Conţinuturi    Algebră.  Geometrie  şi  trigonometrie.  Clasa a IX-a  Clasa a X-a   Algebră:  Progresii. Funcţii.  Polinoame. Elemente de  combinatorică. Medii;  dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.    Elemente de geometrie în plan  şi  în spaţiu:  Numere  complexe  sub  formă algebrică,  conjugatul, operaţii  cu  numere complexe. Interpretarea  geometrică  a  adunării,  a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii  acestora cu  un  număr  real.  Numere complexe sub  formă trigonometrică; produsul ;  puterea  (formula   lui   Moivre);  rădăcinile de  ordinul  n  ale  unităţii. Produsul  scalar a  doi  vectori în  plan  şi în  spaţiu-condiţii  de  perpendicularitate. Determinarea distanţelor ,   ariilor sau a  volumelor  folosind calculul sintetic sau vectorial.   Clasa a XI-a   Elemente de algebră liniară şi geometrie   analitică   .  (Nu se cer  elemente  de  programare liniară)  .   Elemente de analiză matematică:  (Nu se cer  marginile unei mulţimi  şi  diferenţiala)  .  Clasa a  XII-a  Elemente de algebră:  (Nu se   cer relaţii   de echivalenţă, partiţii).   Elemente de analiză matematică.    Notă.  Conţinuturile programei de bacalaureat  sunt  incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).  Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual  anume.   M2- specializările: ştiinţe sociale, chimie industrială, protecţia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, economic, administrativ, poştă, arhitectură, arte ambientale şi design, ştiinţe sociale     VI.  Statutul disciplinei  .   Matematica  este disciplină  obligatorie  de examen  -  proba   d  şi  disciplină la  alegere  din profilul  opus  - proba   f.      VII.  Competenţe de evaluat     13.  Identificarea  corectă a  unor date matematice  şi  interpretarea  în  funcţie de  contextul în care au fost  definite .      14.  Descoperirea (alegerea)  algoritmilor  optimi care permit prelucrarea datelor matematice.     15.  Utilizarea  algoritmilor şi a  raţionamentelor pentru re z olvarea unor probleme teoretice  şi  practice.     16.  Exprimarea cu  ajutorul  datelor matematice a unor  situaţii concrete  şi  a  algoritmilor de prelucrare  a acestora      17.  Interpretarea rezultatelor unor  acţiuni  concrete exprimabile matematic  În plus, se vor avea  în  vedere  şi  competenţele specifice din programa şcolară.  III.  Conţinuturi     Algebră. Geometrie.  Clasa a IX-a  Clasa a X-a  Calcul numeric şi elemente de matematici financiare. Progresii.  Funcţii.  Metode de numărare.  Elemente de probabilităţi şi statistică.    Clasa a XI-a  Elemente de calcul matriceal şi sisteme liniare. Elemente de analiză matematică.  Clasa a XII-a    Elemente de algebră  .   Elemente de analiză matematică.  Notă.  Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).  To _ ate subiectele vor fi elaborate in concordanţă cu programa şcolară  ,  fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.  M3-toate specializările       VIII.  Statutul disciplinei  .   Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba  d  şi disciplină la alegere din profilul opus - proba  f.      IX.  Competenţe de evaluat       18.  Identificarea relaţiilor între noţiunile matematice studiate     19.  Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunţuri matematice     20.  Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete     21.  Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete     22.  Analiza de unei situaţii-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluţiilor În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.  III.  Conţinuturi Clasa a IX-a   Algebră.  Elemente de geometrie.  Clasa a X-a  Calcul numeric aplicat  .  Elemente de combinatorică  .  Funcţii, ecuaţii şi inecuaţii  .   Notă.  Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului ( Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).  Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară , fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.    PROGRAMA: FIZICA     I.  STATOTUL DISCIPLINEI       FIZICA  are, în  cadrul  Examenului de Bacalaureat pentru anul  şcolar  2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă ca probă  "e" sau"   f"  în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.  Programa de examen conţine patru  variante  (  G,   F  2  ,   F  3  ,   F  4   )   în   funcţie de profiluri şi specializări  .   În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din Învăţământul superior, elevii vor putea opta, în variantele  G  şi  F  2  ,  pentru  două   dintre  modulele  din  aria  tematică  ( I MECANICĂ,  II ELEMENTE  DE TERMODINAMICĂ  ŞI  FIZICĂ  MOLECULARĂ,  III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM şi  IV OPTICĂ). Astfel vor exista candidaţi care vor trata în cadrul probei de examen  numai  iternii referitori la I MECANICĂ şi III ELECTRICITATE, ori  numai  III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM ŞI  N  OPTICĂ etc.  Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul  nr. 3915  din  31.05.2001.  Au fost respectate câteva principii:       1.  Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum,  se  limitează la unele capitole ale Fizicii ,   care  permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;     2.  Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite  şi a  geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);     •  3 .  Numerotarea capitolelor  şi  a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;            4.  Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni în iternii subiectului de examen.    PROGRAMA Fl  pentru:   filiera teoretică, specializarea: mate  -  info, ştiinţe ale naturii (proba  "e")  filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialităţile (proba "f'');  filiera vocaţională, profil militar (MAPN, Ml), specializarea: mate  -  info (proba "e")  li  COMPETENŢE DE EVALUAT      1.  Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:     1.1.  definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;     1.2.  formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;     1.3.  exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor  şi  teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;     1.4.  descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.       2.  Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:      2.1  selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;     2.2  aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;     2.3  utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;     2.4  utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;     2.5  interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.        3.  Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:      3.1  identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană  ;      3.2  realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor  aparate şi  montaje simple ;      3.3  selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;         3.  4 anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;  3. 5 descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.     4.  Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:        4.  1 decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;    4. 2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.  III  ARII TEMATICE   A.MECANICA CONŢINUTURI  I.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:  1.1 Principiile I, II şi III      1.2.  Forţa de frecare     1.3.  Forţa de tensiune     1.4 Forţa elastică. Modelul corpului elastic     2.  Cinematica punctului material:     2.1  Mişcarea rectilinie uniformă a punctului material     2.2  Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material       3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:     3.1  Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică     3.2  Energia mecanică (mărime de stare)     3.3  Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material     3.4  Energia potenţială gravitaţională     3.5  Energia potenţială elastică     3.6  Conservarea energiei mecanice     3.7  Lucrul mecanic efectuat de forţele conservative      3.S  Teorema variaţiei impulsului mecanic şi legea conservării impulsului   LISTA DE TERMENI  I.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:  principiul inerţiei;  sisteme de referinţă inerţiale; principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;  coeficientului de frecare la alunecare; forţa de tensiune;  forţa elastică.     2.  Cinematica punctului material:  legea de mişcare; viteza, vectorul viteză;  acceleraţia, vectorul acceleraţie; legea mişcării rectilinii uniforme;  legea mişcării rectilinii uniform variate;     3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:    lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;  interpretarea geometrică a lucrului mecanic;  expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;  lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare; puterea dezvoltată de o forţă constantă;  unitatea de măsură a puterii; energia mecanică - mărime de stare;  energia cinetică a unui punct material;  teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;  energia potenţială;  relaţia de definiţie a energiei potenţiale;  variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului format din corpul de masă m şi Pământ; variaţia energiei potenţiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic;  legea conservării energiei mecanice; impulsul punctului material;  teorema de variaţie a impulsului unui punct material; legea conservării impulsului punctului material;  teoremei de variaţie a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;    ciocniri perfect elastice; ciocniri plastice;  legea conservării impulsului total.       B.  ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ CONŢINUTURI     1.  Echilibrul termic. Temperatura     2.  Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal     3.  Transformări simple  ale  gazului ideal     4.  Căldura  şi  lucrul mecanic în termodinamică     5.  Coeficienţii calorici     6.  Energia internă. Primul principiu al termodinamicii     7.  Aplicaţii ale primului principiu al termodinamicii     8.  Al doilea principiu al termodinamicii     9.  Motoare termice. Randamentul motoarelor termice  LISTA DE TERMENI  unitatea de masă atomică; masa moleculară  ;  cantitatea de substanţă; masa molară;  volumul molar; numărul lui Avogadro;  echilibrul  termic;  corespondenţa  între  valoarea  numerică a temperaturii în  scara  Celsius  şi valoarea  numerică  a acesteia  în  scara  Kelvin;   formula fundamentală  a tc.m.  (numai fotmula şi semnificaţia fiecăreia dintre mărimile care  intervin);  energia  cinetică  medie  a  moleculelor unui  gaz  ideal;  viteza  termică a moleculelor unui gaz ideal; ecuaţia termică de stare a unui gaz ideal; ecuaţia  calorică  de  stare a  gazului ideal;   procesele izoterm, izobar  şi  izocor ale  gazului  ideal şi legile  acestora;   reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;  relaţiile de definiţie ale  capacităţii  calorice,  căldurii specifice, căldurii  molare; primul principiu  al termodinamicii;   aplicaţii ale  principiul I la transformările simple ale  gazului  ideal şi la transformarea  adiabatică;  randamentul unui motor termic;   determinarea randamentului unor motoare termice funcţionând după cicluri simple.       C.  ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM CONŢINUTURI     1.  Electrocinetică     1.1  Curentul  electric      1.2  Legea lui Ohm     1.3  Legile lui Kirchhoff pentru reţele  electrice      1.4  Gruparea rezistoarelor şi  a  generatoarelor  electrice      1.5  Energia  şi  puterea electrică. Transferul optim de putere       2.  Electromagnetism     2.1  Câmpul magnetic     2.2  Inducţia câmpului magnetic     2.3  Forţa  electromagnetică      2.4  Forţa electrodinamică  (interacţiunea  magnetică a  curenţilor  electrici  staţionari)      2.5  Fluxul magnetic     2.6  Inducţia electromagnetică. Legea lui Faraday  LISTA DE TERMENI     1.  Electrocinetică:  curentul electric;  intensitatea curentului electric;  unitatea de măsură a intensităţii curentului electric; rezistenţa electrică a unui  conductor  liniar;  unitatea de măsură a rezistenţei electrice;  dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură; legea lui Ohm;  elementele unei reţele electrice; legile lui Kirchhoff;  expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate; rezistenţa echivalentă Ia gruparea în serie/ paralel an rezistoare;  gruparea generatoarelor de energie electrică; efectele curentului electric;  legea lui Joule; puterea electrică;     2.  Electromagnetism  :     câmpul magnetic; forţa electromagnetică ;   inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid) ; sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); unitatea de măsură a inducţiei câmpului magnetic;  forţa electrodinamică;  fluxul  magnetic;   unitatea de măsură a fluxului magnetic; inducţia electromagnetică;  legea inducţiei electromagnetice; regula lui Lenz;  te.ro. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic.         D.  OPTICA CONŢINUTURI     1.  Elemente de optica geometrică şi ondulatorie  I. I Reflexia şi refracţia luminii      1.2  Oglinzi sferice şi plane     1.3  Lentilele şi asociaţii de lentile        2.  Elemente de optica ondulatorie     2.1  Interferenţa luminii.     2.2  Difracţia luminii.     2.3  Reţele de difracţie           
 LISTA DE TERMENI 
    1.  Elemente de optica geometrică şi ondulatorie:  lungimea de undă; reflexia luminii; refracţia luminii; legile reflexiei; legile refracţiei; reflexia totală;  indicele de refracţie; unghiul limită; punctele conjugate; fasciculele paraxiale; dioptrul sferic/plan;  imaginile reale/virtuale; sisteme de dioptri;  oglinda sferică (concavă, convexă); elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; formulele oglinzilor sferice;  oglinda plană;  formulele oglinzilor plane; lentila optică;  elementele caracteristice  ale  unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare); convergenţa unei lentile subţiri;  formulele lentilelor subţiri;  imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi şi lentile subţiri.     2.  Elemente de optică ondulatorie:   
 principiul Huygens - Fresnel; 
 fenomenul de interferenţă şi interferenţa vizib i lă ;  

 coerenţa; dispozitivul Young; 
 condiţiile de maxim şi minim de interferenţă în dispozitivul Young; interfranja; 
 fenomenul de difracţie; reţeaua de difracţie; constanta reţelei de difracţie; 
 condiţia de maxim de difracţie; 

 PROGRAMA F2  pentru:  
 filiera tehnologică, profil resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările (proba "r'); filiera vocaţională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "r'); 
 filiera vocaţională, profil militat (M.I.), specializarea ştiinţe sociale (proba "r'); 
 filiera vocaţională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian şi reformat (proba "r'); 
  
 II COMPETENŢE DE EVALUAT 

    1.  Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:     1.  1 definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;     1.2  formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice ;      1.3  exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii,  a  definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;       2.  Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:      2.1  selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;     2.2  aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;     2.3  utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;     2.4  utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;        3.  Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:      3.1  identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;     3.2  realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;        4.  Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:        4.1  decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;     4.2  selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.     III  ARII TEMATICE   A.MECANICĂ CONŢINUTURI     1.  Principiile mecanicii newtoniene  şi  tipuri de forţe     1.1  Principiile I, II si III     1.2  Tipuri de forţe       2.  Cinematica punctului material     2.1  Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material       3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică     3.1  Lucrul mecanic     3.2  Energia cinetică, potenţială şi totală     3.3  Legea conservării energiei      LISTA DE TERMENI     1.  Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe  principiul inerţiei;  principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;  coeficientului de frecare la alunecare; forţa de tensiune;  forţa elastică.     2.  Cinematica punctului material:  legea de mişcare; viteza, vectorul viteză;  acceleraţia, vectorul acceleraţie;  legea mişcării rectilinii uniform  variate;      3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:    lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;  interpretarea geometrică a lucrului mecanic ;   expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;  lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la  alunecare;  energia mecanică - mărime de stare;  energia cinetică a unui punct material;  teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;  energia potenţială;  relaţia de definiţie a energiei potenţiale; legea conservării energiei mecanice.  B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ CONŢINUTURI     1.  Echilibrul termic. Temperatura     2.  Transformări simple ale gazului ideal     3.  Transferul căldurii. Coeficienţi calorici     4.  Calorimetrie    LISTA DE TERMENI  unitatea de masă atomică; masa moleculară; cantitatea de  substanţă;  masa molară;  volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;  corespondenţa  între  valoarea numerică  a  temperaturii în scara Celsius  şi  valoarea numerică a  acesteia  în scara Kelvin;  procesele izote1m, izobar şi izocor ale  gazului  ideal  şi  legile acestora;  reprezentări grafice ale transformărilor simple  ale gazului  ideal în  sisteme  având parametri de stare  ai gazului  ideal  (p,V,T)  drept coordonate;  coeficienţi calorici  C. ELECTROCINETICĂ CONŢINUTURI     1.  Curentul electric     2.  Legea lui Ohm     3.  Legile lui Kirchhoffpentru reţele electrice     4.  Conectarea rezistoarelor     5.  Energia  şi  puterea electrică      LISTA DE TERMENI  curentul electric;  intensitatea curentului  electric;   unitatea de măsură a intensităţii  curentului  electric; efectele curentului electric;  rezistenţa electrică  a  unui conductor liniar; unitatea de măsură  a  rezistenţei electrice; dependenţa rezistivităţii  electrice  de temperatură; legea lui Ohm  ;   elementele unei reţele electrice; legile lui Kirchhoff;  expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate; rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;  legea lui Joule; puterea electrică.  PROGRAMA F3  pentru:   filiera teoretică, specializările filologie şi ştiinţe sociale (proba "f"); filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările (proba "r'); filiera vocaţională, profil sportiv (proba "r');  filiera vocaţională, profil artistic, toate specializările -excepţie specializările arhitectură şi coregrafie (proba  "r');  filiera vocaţională, profil teologic, toate specialităţile  -  excepţie specializările baptist, penticostal, unitarian şi reformat (proba "r');  filiera vocaţională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "r').  II  COMPETENŢE DE EVALUAT      1.  Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:     1.1.  definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;     1.2.  formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;     1.3.  exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;       2.  Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:      2.1  selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;     2.2  aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;     2.3  utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;     2.4  utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;        3.  Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:        3.1  identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;     3.2  realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;     III  ARII TEMATICE   A.MECANICĂ CONŢINUTURI     1.  Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:     1.1  Principiile I, II si III     1.2  Tipuri de forţe       2.  Cinematica punctului material:     2.1  Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material       3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:     3.1  Lucrul mecanic     3.2  Energia cinetică, potenţială şi totală     3.3  Legea conservării energiei        LISTA DE TERMENI     1.  Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:  principiul inerţiei;  principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;  coeficientului de frecare la alunecare  ;  forţa de tensiune;  forţa elastică.     2.  Cinematica punctului material:  legea de mişcare; viteza, vectorul viteză ;   acceleraţia,  vectorul acceleraţie;   legea mişcării  rectilinii  uniform variate.     3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:    lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură  a  lucrului mecanic;  interpretarea  geometrică a  lucrului mecanic;  expresia matematică  a  lucrului mecanic  efectuat  de  greutate  în câmp  gravitaţional  unif01m; expresia matematică  a  lucrului mecanic efectuat de  forţa elastică;   lucrul mecanic  efectuat  de  forţa  de frecare la  alunecare;  energia mecanică - mărime de  stare;   energia  cinetică a unui  punct material;  teorema de  variaţie a energiei  cinetice  a punctului  material; forţa conservativă;  energia potenţială;  legea conservării  energiei  mecanice.  B. ELECTROCINETICĂ CONŢINUTURI     1.  Curentul  electric      2.  Legea lui Ohm     3.  Legile lui Kirchhoffpentru reţele electrice     4.  Conectarea rezistoarelor      LISTA DE TERMENI  curentul  electric;   intensitatea  curentului  electric;  unitatea de măsură  a intensităţii  curentului  electric;  efectele curentului  electric;   rezistenţa  electrică a unui conductor  liniar; unitatea de măsură  a rezistenţei electrice;  dependenţa  rezistivităţii electrice  de  temperatură;  legea lui Ohm  ;   elementele unei reţele  electrice;  legile lui  Kirchhoff;   expresiile matematice  ale  legilor lui Kirchhoff  precizând convenţiile  de semn pentru mărimile implicate; rezistenţa  echivalentă  la gruparea în serie/paralel  an rezistoare;   PROGRAMA F4  pentru:   filiera vocaţională, profil pedagogic,  filiera vocaţională, profil artistic, specializarea coregrafie  (proba   "r').   II  COMPETENŢE DE EVALUAT      1.  Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul  conceptelor specifice  fizicii:     1.1.  definirea  sau  recunoaşterea unor concepte  specifice fizicii menţionate în  lista  de termeni de mai jos;      1.2.  formularea de ipoteze  referitoare  la fenomene  fizice;      1.3.  exprimarea prin  simboluri  specifice fizicii  a  legilor,  principiilor  şi teoremelor fizicii,  a  definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;       2.  Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:      2.1  selectarea informaţiilor  relevante  referitoare la  fenomenele  prezentate în cadrul problemelor;     2.2  aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea  problemelor;      2.3  utilizarea adecvată  a  unor  algoritmi şi  a aparatului matematic  în rezolvarea  de probleme;     2.4  utilizarea reprezentărilor  schematice şi grafice ajutătoare  pentru înţelegerea  şi  rezolvarea  unei probleme;         3.  Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor  şi  a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:        3.1  identificarea  fenomenelor  fizice  în  situaţiile din  viaţa cotidiană ;      3.2  realizarea de  conexiuni între  fenomenele  specifice diverselor  domenii ale fizicii  în scopul explicării  principiilor de  funcţionare  ale unor aparate  şi  montaje  simple;      III  ARII TEMATICE A.MECANICĂ CONŢINUTURI      1.  Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:     1.1  Principiile I, II si III     1.2  Tipuri de foiţe       2.  Cinematica punctului material:     2.1  Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material       3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:     3.1  Lucrul mecanic     3.2  Energia cinetică, potenţială şi totală     3.3  Legea conservării energiei      LISTA DE TERMENI  I.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:  principiul inerţiei;  principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei ;  principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;  coeficientului de frecare la alunecare ; forţa de tensiune;  foiţa elastică.     2.  Cinematica punctului material:  legea de mişcare; viteza, vectorul viteză;  acceleraţia, vectorul acceleraţie;  legea mişcării rectilinii uniform variate .      3.  Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:    lucrul mecanic - mărime de proces ;  unitatea de măsură a lucrului mecanic;  interpretarea geometrică a lucrului mecanic;  expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;  lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare; energia mecanică - mărime de stare;  energia cinetică a unui punct material ;   teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;  energia potenţială ;   legea conservării energiei mecanice.  B. ELECTROMAGNETISM CONŢINUTURI  l. Inducţia câmpului magnetic     2.  Forţa electromagnetică     3.  Inducţia electromagnetică.     4.  Legea lui Faraday    LISTA DE TERMENI  câmpul magnetic;  forţa electromagnetică ;   inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar ,  spiră, solenoid) ; unitatea de măsură a inducţiei magnetice ;  inducţia electromagnetică;  legea inducţiei electromagnetice; regula lui Lenz.    PROGRAMA: BIOLOGIE     I.  STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN  În  cadrul examenului  de bacalaureat, biologia   poate  constitui   probă la  alegere   din  aria   curriculară  corespunzătoare  specializării (pentru   liceele  din filiera teoretică, profilul real)  sau   probă  la   alegere   dintre disciplinele din  celelalte  arii curriculare  (pentru  liceele din filiera teoretică, profilul umanist, liceele din filiera tehnologică şi liceele din filiera  vocaţională).      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  Varianta  I      ■  Ierarhizarea unităţilor  sistematice  ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex     ■  Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice  ştiinţelor  biologice     ■  Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale  ale  celulelor, organelor, sistemelor de  organe  la plante, animale şi om, utilizând limbajul  ştiinţific  adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului  genetic.      ■  Caracterizarea unor structuri, funcţii ale  organismelor, a  unor  fenomene ,  procese biologice etc;     ■  Explicarea  unor procese  şi fenomene  biologice şi  a  interrelaţiilor dintre ele; explicarea  structurii şi  funcţiilor materialului  genetic,  utilizând terminologia  ştiinţifică adecvată.     •  Explicarea unor  adaptări structurale  şi funcţionale ale organismelor Ia  variaţiile  de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale       ■  Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale  ale  organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii     •  Identificarea şi interpretarea  variaţiilor  cantitative şi calitative  ale  unor funcţii fundamentale  ale  organismelor, ale materialului genetic;  aprecierea  şi interpretarea unor efecte  ale variaţiilor  condiţiilor de mediu  asupra  funcţiilor organismelor.       ■  Reprezentarea schematică  a  unor  structuri,  a mecanismelor unor  procese  biologice, etc;     ■  Aplicarea cunoştinţelor de biologie  în:   realizarea, interpretarea unor rezultate,  scheme, etc;   elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; rezoivarea unor probleme,  situaţii-problemă  date,  etc;   alcătuirea unor probleme  şi  rezolvarea lor, imaginarea unor  situaţii  - problemă  şi rezolvarea  lor;  proiectarea etapelor unor activităţi experimentale  cu scop  de investigare, verificare, certificare etc.  a  unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;     -  explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;     -  explicarea consecinţelor propriului comportament asupra  sănătăţii  organismului.       ■  Argumentarea propriilor  observaţii,  investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate;  evoluţia  de Ia simplu Ia  complex.     Varianta  II      •  Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii  vii,  evidenţiind evoluţia de la simplu Ia complex     •  Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii  specifice ştiinţelor  biologice       ■  Identificarea principalelor  componente  structurale ale  sistemelor  de organe la om, precum  şi a funcţiilor  acestora     ■  Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale  ale  celulelor  ,  ţesuturilor la plante,  animale şi  om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat;     ■  Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale  ale  sistemelor de organe la om, a principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.     •  Explicarea  structurii  şi  funcţiilor materialului genetic, utilizând  terminologia  ştiinţifică adecvată.        ■  Identificarea şi interpretarea influenţei factorilor de  mediu  asupra funcţiilor organismului uman       •  Reprezentarea schematică a unor structuri,  a  mecanismelor unor procese biologice,  etc;      ■  Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:  realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;  elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;  alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;  proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;     -  explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;     -  explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.       ■  	Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu Ia complex.     ■    Varianta  III      ■  Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice     ■  Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora     ■  Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale ţesuturilor şi sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.     ■  Caracterizarea unor fenomene , procese biologice etc;     ■  Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman;     ■  Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvat ă  .   Explicarea unor  adaptări  funcţionale ale organismului uman la  variaţiile  mediului (stimuli interni, stimuli externi)     ■  Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.     ■  Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;     ■  Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:      realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;  elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;  alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;  proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare,  verificare,  certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;     -  explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;     -  explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.    Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.     III.  CONŢINUTURI  Pentru proba la algere din aria curriculară corespunzătoare specializării  ( pentru liceele din filiera teoretică, profilul real ) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist şi liceele din filierele tehnologică şi vocaţională), proba de biologie se poate susţine în una dintre cele trei variante:     1.  BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ-  teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a. pentru:   filiera teoretică, toate profilurile şi specializările; filiera tehnologică, toate profilurile şi specializările;  filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările, cu excepţia profilului artistic, specializările muzică şi teatru, a profilului teologic, specializarea musulman şi a profilului militar (MapN), specializarea muzici militare.  Această variantă poate fi aleasă şi de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile şi specializările corespunzătoare sunt trecute la varianta III).     2.  BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ-  teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a. pentru:   filiera vocaţională, profilul artistic, specializările muzică şi teatru, profilul teologic, specializarea musulman şi a profilul militar (MapN), specializarea muzici militare.     3.   ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ   -  teme din manualele claselor a   XI-a  şi a XII-a. pentru:      filiera teoretică: profilul real, specializările matematică-informatică şi ştiinţele naturii;  filiera tehnologică: profilul tehnic, specializările textile, pielărie;  - profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate  specializările,  cu excepţia chimiei industriale;     -  profilul servicii, specializările turism şi alimentaţie publică; filiera vocaţională: profilul sportiv;     -  profilul militar (MApN), specializarea matematică-informatică;     -  	profilul militar (MI), specializările matematică-informatică şi ştiinţe sociale (în cazul în care nu s-a respectat planul-cadru de învăţământ, ci programa şcolară);     -  	profilul teologic, specializările: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelică luterană, patrimoniu cultural;     -  	profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activităţi extraşcolare, instructor-animator, pedagog şcolar .        I.  BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ-  teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a        1.  Varietatea vieţii     •  Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.       2.  Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii     •  Celula - structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).    diviziunea celulară: mitoza şi meioza - faze, etape, importanţă.     2.1.  Funcţiile fundamentale ale organismelor vii     2.1.1.  Funcţiile de nutriţie     •  Nutriţia în lumea vie:  la plante: - autotrofă - fotosinteza: definiţie, ecuaţie chimică, importanţă, influenţa factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO 2  ,  0 2  ,  apă, săruri minerale) asupra intensităţii fotosintezei;  - heterotrofă: saprofită, parazită - caracteristici, exemple;  la animale: particularităţi ale sistemului digestiv şi ale digestiei la vertebrate.     •  Respiraţia în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentaţia; particularităţi ale sistemului respirator şi ale respiraţiei la  vertebrate,  în funcţie de mediul de viaţă (respiraţia branhială, pulmonară, cutanee).     •  Particularităţi ale sistemului circulator şi ale circulaţiei sângelui la vertebrate (circulaţie  închisă,  simplă, dublă, incompletă, completă) .   - Sângele: caracteristici morfofuncţionale.     •  Particularităţi ale sistemului excretor şi ale excreţiei la vertebrate.       2.1.2.  Funcţiile de relaţie     •  Mişcarea şi sensibilitatea la plante     •  Sensibilitatea la animale:  Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal - anatomie şi fiziologie; Receptorii şi sensibilităţile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate.     •  Locomoţia la vertebrate, în diferite medii de viaţă.       2.1.3.  Reproducerea în lumea vie Asexuată: prin organe vegetative.  Sexuată: particularităţi ale sistemului reproducător şi reproducerii la  vertebrate.          3.  Ereditatea şi variabilitatea lumii vii  Noţiuni generale de ereditate şi variabilitate Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare       II.  BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ-teme  din manualele claselor a IX-a   şi a X-a      1.  Varietatea vieţii     •  Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele  cinci regnuri:  procariote, protiste  (alge,  euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.       2.  Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii     2.1.  Celula -  structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular,  membrană,  citoplasmă,  nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul  endoplasmatic,  aparat Golgi,  centrozom,  lizozomi, plastide,  vacuole etc.).   diviziunea  celulară:  mitoza  şi  meioza -  faze, etape, importanţă.      2.2.  Tipuri reprezentative de ţesuturi  vegetale  şi  animale      •  Ţesuturi vegetale  Ţesuturi: embrionare,  definitive  (de apărare,  fundamentale, conducătoare,  mecanice,  secretoare)- caracteristici, rol.      •  Ţesuturi animale    Ţesuturi epiteliale,  conjunctive,  muscular neted şi  striat,  nervos - caracteristici, rol.     2.3.  Sisteme de organe     •  Particularităţi structurale  şi funcţionale  ale organismului  uman:  Sistemul digestiv  şi digestia     Sistemul  respirator  şi  respiraţia   Adaptări  morfo - fiziologice  ale sistemului  respirator la  om, în  funcţie de mediul  şi  modul de  viaţă Sistemul circulator, circulaţia sângelui şi adaptări ale acesteia  la necesităţile  organismului  Sistemul  excretor  şi excreţia  Sistemul  nervos  somatic: măduva spinării şi encefalul.  Receptorii şi  sensibilităţile: vizuală,  auditivă,  olfactivă, gustativă.  Sistemul locomotor  şi  locomoţia  Sistemul reproducător  şi  reproducerea; sexualitate  şi  maturitate.       3.  Ereditatea şi variabilitatea lumii vii  Noţiuni generale de  ereditate şi variabilitate Mecanismele  transmiterii caracterelor ereditare       III.  ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ  - teme  din  manualele claselor   a XI-a şi a XII-a      1.  Ţesuturile  definiţie;  tipuri de ţesuturi:  epitelial:  clasificare,  exemple, structură,  rol;   conjunctiv (moale,  semidur,  dur): exemple, structură,  rol;  muscular (striat, de tip  cardiac,  neted): structură, rol; nervos: neuronul - tipuri de neuroni;     -  componentele neuronului: alcătuire, rol;     -  componentele sinapsei şi  transmiterea sinaptică;  celulele gliale:  funcţii.        2.  Funcţiile fundamentale ale organismului uman     2.1.  Funcţiile  de relaţie      2.1.1.  Sensibilitatea     •  Sistemul nervos:  Măduva spinării:  configuraţie externă  şi internă  (structură);      -  funcţii: reflexă, de conducere;     -  nervii  spinali.   Trunchiul cerebral: configuraţie externă şi structură;     -  funcţii: reflexă, de conducere.     -  Nervii  cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuţie  (organele  inervate).      -  Cerebelul:  configuraţie  externă, structură  şi funcţii.      -  Diencefalul:  componente,  structură, funcţii.     -  Emisferele  cerebrale  -  scoarţa cerebrală:  neocortexul  (senzitiv  ,  motor, de  asociaţie).          •  Analizatorii: segmentele  unui  analizator şi  rolul lor;      -  analizatorii  -  vizual, auditiv  -  structură  şi  fiziologie.       •  Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul  endocrin  - localizare, structură, hormonii  secretaţi şi acţiunile lor,  boli provocate de hipo-  şi  hipersecreţia glandulară  (nanism  hipofizar, gigantism,  acromegalie,  diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves,  diabet  zaharat etc.) şi caracterizarea lor.       2.1.2.  Mişcarea     •  Sistemul osos: alcătuirea scheletului capului, trunchiului  şi  membrelor.     •  Sistemul muscular: principalele grupe de muşchi  scheletici;  proprietăţile muşchilor; mecanismul contracţiei musculare şi manifestările mecanice ale contracţiei.         2.2.  Funcţiile de nutriţie:     •  Digestia şi absorbţia: - topografia, morfologia,  structura  organelor  sistemului  digestiv;  - fiziologia  sistemului  digestiv  (sucurile  digestive  şi  acţiunea lor;  contracţiile  musculaturii tubului digestiv  şi  importanţa lor în digestie  şi absorbţie; absorbţia  intestinală).     •  Sângele: - componentele sângelui;  - funcţiile  sângelui;  hemostaza; grupele  sangvine;  Rh-ul.     •  	Circulaţia: inima - morfologia, structura, vascularizaţia  şi  inervaţia inimii; proprietăţile muşchiului cardiac; ciclul cardiac.     •  Respiraţia: topografia, morfologia, structura organelor  sistemului respirator;  vascularizaţia plămânilor;  - fiziologia  sistemului  respirator, volumele  şi capacităţile  pulmonare.     •  Excreţia:  topografia, morfologia, structura organelor  sistemului excretor;  fiziologia sistemului  excretor.       2.3.  Funcţia de reproducere: topografia, morfologia ,   structura organelor sistemului  reproducător ;      -  fiziologia  sistemului  reproducător.     -  boli  cu transmitere  sexuală: sifilis,  gonoree,  herpes  genital,  SIDA.         3.  Genetica moleculară     •  Acizii nucleici - structură  (fără formule  chimice), funcţii.     •  Sinteza proteinelor     •  Mutaţiile şi factorii cu potenţial mutagen     •  Boli genetice umane         IV.  PRECIZĂRI:    Biologia este  susţinută  ca probă scrisă. Timpul alocat probei este de 3 ore.  Punctajul maxim  este  de 100 puncte din  care  10 puncte  se  acordă din  oficiu. Nota finală se  calculează prin împărţirea punctajului  obţinut  la 10. Nota minimă pentru promovarea probei  este 5, echivalentul  a  50  de puncte.  Abordarea fiecărei teme din programa de examen se realizează conform curriculum-ului naţional, fără a reflecta viziunea unui manual anume.  Conţinuturile din programa de examen (termeni ,   concepte,  principii, legi  specifice  biologiei etc.) vor fi  abordate  din perspectiva  competenţelor  prezentate la punctul  II.   Programa pentru  examenul  de bacalaureat a fost  elaborată  pe baza O.M.E.C. nr.  3670/17.04.2001  (cu privire Ia aplicarea Planurilor - cadru de  învăţământ  pentru liceu, în  anul şcolar  2001-2002),  a Programei şcolare de biologie  pentru  clasa  a  IX-a ,   aprobată  prin    Ordin  al Ministrului  Educaţiei Naţionale nr.  3371  din  02.03.1999, a  Programei  şcolare  de biologie pentru  clasa a X-a, aprobată  prin Ordin  al  Ministrului Educaţiei  Naţionale  nr. 5086 din 15.12 . 1999 ,   a Programelor  şcolare  de  biologie pentru  clasele a XI-a  şi  a  XII-a,  aprobate prin  Ordin  al  Ministrului  Educaţiei şi Cercetării  nr. 3915 din 31.05.2001.  PROGRAMA : CHIMIE  STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN   Chimia  are, în contextul examenului  de bacalaureat pentru  anul  şcolar  2003-2004,statutul  de    disciplină opţională,   putând  fi aleasă  ca probă e  sau  f   , în funcţie  de filiera din profilul liceului  absolvit.  Elevii  care  susţin bacalaureatul la chimie pot  opta  pentru  chimia generală   şi   anorganică  sau pentru  chimia organică,  ca  probă scrisă pe durata de 3 ore.  Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului  educaţiei  naţionale:programele  şcolare  de  Chimie  pentru clasa IX-a  cu nr.  3371 din 02. 03. 1999, programele  şcolare  de Chimie pentru clasa X-a  cu  nr. 5086 din15. 12. 1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei  şi cercetării  cu nr. 3915 din 31.05.2001.  Programele şcolare de Chimie  pentru  clasele a XI-a,  XII-a au fost aprobate  prin Ordin  al  ministrului educaţiei naţionale cu nr. 4805 din 18.10.2000  şi  modificate prin Ordin  al  ministrului educaţiei  şi   cercetării cu nr.  3915 din 31.05.2001.  CHIMIE ORGANICĂ  I    Filiera teoretică,   specializările:  Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii.   Filiera tehnologică,  profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.  COMPETENŢE DE EVALUAT  I.Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.      1.1.  Caracterizarea  structurii compuşilor  organici studiaţi.     1.2.  Clasificarea compuşilor  organici  după diferite criterii.     1.3.  Descrierea comportării  compuşilor  organici studiaţi în  funcţie  de  clasa  de apartenenţă.     1.4.  Anticiparea  comportării  compuşilor  organici  studiaţi  în funcţie de clasa de apartenenţă  .      1.5.  Folosirea  corectă a  nomenclaturii compuşilor  organici.         2.  Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.     2.1.  Reprezentarea unor date rezultate din experienţe  sub formă  de tabele şi interpretarea  rezultatelor.      2.2.  Formularea unor concluzii în urma investigării  comportării  substanţelor organice.     2.3.  Stabilirea unor  corelaţii  între proprietăţile unor  substanţe organice  şi utilizările  acestora.   3.Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.      
     3.1.  Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în  scopul  rezolvării situaţiilor problemă.     3.2.  Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.    
    4.  Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.     4.1.  Explicarea schimburilor  energetice  care  însoţesc o  reacţie  chimică.        5.  Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul  ştiinţelor  naturii, în  scopul  aplicării acestora în contexte variate.   
     5.1  Corelarea proprietăţilor compuşilor organici  studiaţi  cu rolul fiziologic al  acestora.     CONŢINUTURI  I.Structura si compoziţia substanţelor organice.Elemente organogene.Legături chimice în  compuşii  organici; catene de atomi de carbon. Formule brute,moleculare,structurale ale claselor de compuşi organici studiaţi.Nomenclatura compuşilor organici studiaţi.Izomeria de catenă, de poziţie, geometrică,de funcţiune,pentru compuşii  organici  studiaţi.     2.   Alcani.Proprietăţi  fizice.Proprietăţi chimice: reacţii de  ardere,cracare,izomerizare,  dehidrogenare,halogenare.Combustibili . Putere calorică . Utilizări .      3.  Alchene.  Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice: reacţii de  adiţie (hidrogen,halogen,hidracizi,apă),  polimerizare,oxidare blândă  şi  energică,ardere. Utilizări.      4.  Alchine.  Metode de obţinere  a acetilenei. Proprietăţi  fizice.Proprietăţi  chimice:reacţii de  adiţie (  hidrogen,halogeni,apă,acizi,dimerizare), reacţii de  substituţie, reacţii  de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.     5.  Arene: Proprietăţi  fizice. Proprietăţi  chimice:  reacţii de substituţie  la nucleu  (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea  substituienţilor  în nucleul benzenic;   reacţii de  adiţie  la nucleu  ( hidrogen şi  halogeni);  reacţii  la  catena  laterală: halogenare  şi oxidare. Utilizări.        6.  Derivaţi halo ge naţi .  Proprietăţi  chimice: reacţii de  hidroliză,  cu cianuri alcaline, cu amoniac  ,  de dehidrohalogenare.     7.   Alcooli. Proprietăţi  fizice .  Proprietăţi  chimice:  reacţii cu metale alcaline,  reacţii de eterificare,esterificare,deshidratare, oxidare blândă  şi energică,reacţia  de ardere,fermentaţia  acetică.  Utilizări.      8.  Fenoli. Proprietăţi  fizice.Proprietăţi  chimice:evidenţierea  caracterului  acid.       9.  Amine.  Proprietăţi  fizice.  Proprietăţi chimice:  evidenţierea caracterului  bazic,  reacţii  de alchilare,acilare.  Utilizări.     10.  Compuşi carboxilici .  Proprietăţi  fizice. Proprietăţi  chimice: reacţii comune cu acizii anorganici,reacţia  de  esterificare  - proces la  echilibru. Utilizări.     11.  Grăsimi. Proprietăţi  fizice.  Proprietăţi  chimice: reacţia de saponificare. Săpunuri  şi detergenţi.Utilizări.     12.  Aminoacizi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice  :   caracter  amfoter, ,reacţii de condensare  şi policondensare  - formarea de  peptide  ; importanţa fiziologică.     13.  Monozaharide- glucoza şi fructoza.  Proprietăţi  fizice. Proprietăţi chimice  :  oxidarea  monozaharidelor,  fermentaţia alcoolică.  Dizaharide-zaharoza.  Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:reacţia  de hidroliză,carbonizarea  zahărului.   Importanţa  fiziologică  .      14.  Compuşi macromoleculari naturali. Proteine.  Amidon.  Celuloză. Stare naturală,  proprietăţi fizico­ chimice.Identificarea proteinelor şi  amidonului. Impo1tanţa.    Rezolvarea de  exerciţii şi probleme  cu calcul stoechiometric.  CHIMIE ORGANICĂ  II    Filiera   teoretică,  specializările: Filologie, Ştiinţe  sociale.    Filiera tehnologică   ,  specializările:  Electronică  şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii,  Mecanică,  Lucrări publice-construcţii, Textile, Pielărie.  Profilul Resurse naturale  şi  protecţia mediului, specializările: Protecţia mediului  ,  Silvic  şi  prelucrarea lemnului; profilul  Servicii,  specializările: Turism  şi  alimentaţie publică, Poştă, Economic,  Administrativ.   Filiera vocatională  profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare.  Profilul Militar MI, specializările: Matematică-informatică, Ştiinţe sociale, Profilul Sportiv.  Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice  şi  decorative,Arhitectură,Arte ambientale şi design, Muzică,Teatru.  ProfilulTeologic,specializările:Penticostal,Reformat,Unitarian,Ortodox,Catolic,  Adventist,  Baptist, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu  cultural.   COMPETENŢE DE  EVALUAT   I.Caracterizarea  sistemelor  chimice şi clasificarea  acestora  după diferite criterii.      1.1.  Caracterizarea  structurii compuşilor  organici  studiaţi.  1.2.Clasificarea  compuşilor organici  după diferite  criterii.       1.3.  Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi  în  funcţie de clasa de apartenenţă.     1.4.  Folosirea corectă  a  nomenclaturii compuşilor organici.        2.  Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.     2.1.  Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub formă de tabele şi interpretarea rezultatelor.  3.Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.           3.1.  Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.     3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.     4.  Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.     4.1  Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.       5.  Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.    CONŢINUTURI  I.Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compuşilor organici studiaţi; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compuşilor organici studiaţi. Izomeria de catenă şi de poziţie, pentru compuşii organici studiaţi.     2.  Alcani.Metan.Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:piroliza metanului, reacţii de halogenare, ardere.Utilizări.     3.  Alchene.Etena. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de hidrogenare,hidratare, halogenare,polimerizare. Utilizări.     4.  Alchine.Acetilena. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:reacţii de adiţie ( hidrogen,halogeni,apă,acizi), reacţia de ardere. Utilizări.  Polimerizarea monomerilor vinilici.Materiale plastice - polietena şi policlorura de vinil. Importanţa produşilor de polimerizare.     5.  Arene.Benzen.Proprietăţi chimice: reacţii de clorurare. Utilizări.     6.  Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăti fizice.Proprietăţi chimice- etanol: reacţii de oxidare,reacţia de ardere,fermentaţia acetică. Utilizări.     7.  Compuşi carboxilici. Acidul acetic, acizi graşi.  Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice: reacţii comune cu acizii anorganici;reacţia de esterificare. Utilizări.     8.  Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice- reacţia de saponificare. Săpunuri şi detergenţi. Utilizări.     9.  Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoaşterea şi denaturarea proteinelor; importanţa fiziologică.    IO.Zaharide.Glucoza, fermentaţia alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul.  Celuloza. Utilizări.  Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric  CHIMIE ANORGANICĂ  I      Filiera teoretică,  specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii.  Filiera tehnologică   Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Protecţia mediului,Silvic şi prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară. Profilul Tehnic, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Textile, Pielărie.  Profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.  COMPETENŢE DE EVALUAT  I.Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.  1.I.Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compuşilor şi  sistemelor  chimice după diferite  criterii   1.2. Anticiparea comportamentului unor substanţe şi al unor sisteme chimice. 1.3.Stabilirea de corelaţii  între  proprietăţile substanţelor  anorganice  şi utilizările lor.  1.4. Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor anorganici .        2.  Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.  2.I.Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor  sub formă  de tabele, grafice şi interpretarea rezultatelor.     3.  Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.     3.1.  Interpretarea fenomenelor ,   proprietăţilor,  mărimilor ,   relaţiilor,  modelelor în scopul rezolvării unor situaţii­ problemă .      3.2.  Aplicarea algoritmilor  specifici  în rezolvarea unor probleme  cantitative.          4.  Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.     5.  Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.    CONŢINUTURI  I .Atom.Element chimic.Izotopi . Structura învelişului electronic pentru elemente de tip:s, p ,  d. Straturi, substraturi, orbitali.     2.  Sistemul periodic. Proprietăţi periodice:valenţa , numărul de  oxidare,caracterul  metalic  şi  nemetalic . Corelaţii între  structura învelişului  electronic-poziţia în sistemul periodic  şi  caracterul metalic  şi  nemetalic.     3.  Interacţii între  atomi,ioni ,molecule.   Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacţii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice, moleculare.     4.   Relaţii între structură-proprietăţi-utilizări la: diamant,grafit (alotropie),sodiu(reacţii  cu:O 2 ,halogeni,H 2 O,),clorura  de  sodiu  (reacţii cu AgNO  3  ),   3  3  4  3  hidroxid de sodiu (reacţii cu:acizi , oxizi acizi-CO 2  , metale-Zn,Al,nemetale-Clz, săruri:  NH  4  Cl,  CuSO 4  ,  A1Cl 3 ),clor(reacţii cu : H 2 ,H 2 O,Na,Mg,Fe),acid clorhidric (reacţii  cu  metale, oxizi metalici ,  hidroxizi , amoniac ,  săruri-Na2CO  ,  Ca(POh,AgNO )   apa (reacţii  cu metale-Na , Mg , Ca , Fe ,  reacţii cu nemetale­  2  2  3  3  4 2  3  Clz,cu oxizi metalici ,   cu  oxizi nemetalici), acid sulfuric(reacţii  cu  metale-Zn, Cu, nemetale-S,C,  oxizi  metalici­ CuO, ZnO,baze-NaOH, Ca(OH) ,  săruri- BaC]z,  Na CO ,  Ca(PO ) ,  CaCO ).  Alotropie .      5.  Soluţii apoase. Solubilitate. Factori care influenţează solubilitatea. Concentraţia procentuală  şi  molară. Cristalohidraţi.     6.  Starea gazoasă. Parametri de stare; relaţii de dependenţă  între  parametrii de stare;ecuaţia de  stare  a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro . Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate  relativă,  densitate absolută.     7.  Legile  chimiei  (legea proporţiilor definite de masă, legea  volumelor  constante  şi  legea proporţiilor multiple). 8.Clasificarea reacţiilor chimice:reacţii exoterme-endoterme;reacţii lente , reacţii rapide ;  reacţii reversibile şi     ireversibile;exemple.  9.Reacţii chimice cu transfer de electroni.Procese de oxidare-reducere.  Stabilirea coeficienţilor în reacţii redox. Caracter  oxidant şi reducător.Seria  activităţii metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na,Mg,Al,Cu,Fe); caracterul  oxidant  şi  reducător  al nemetalelor  (halogeni,  H,C) în reacţiile lor cu substanţe simple şi substanţe compuse.Caracterul oxidant şi reducător  al  unor compuşi ai metalelor şi nemetalelor  (acid  sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu).  Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul  cu  plumb.  IO.Reacţii chimice  cu  transfer de protoni. Acizi,baze.lonizarea  apei,  KH 2 O; pH-ul  soluţiilor apoase.Ionizarea  în  soluţii  apoase  a acizilor şi  bazelor .  Reacţia de neutralizare.  Rezolvarea de exerciţii  şi  probleme  cu  calcul  stoechiometric şi  cu utilizarea noţiunilor de:mol, volum  molar,numărul lui  Avogadro,  ecuaţia de  stare a gazelor  perfecte;exerciţii de egalare  a  ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul al concentraţiei procentuale şi molare;  calcularea  pH-ul soluţiilor de  acizi  tari  şi  baze tari.  CHIMIE ANORGANICĂ  II    Filiera teoretică,  specializările: Filologie, Ştiinţe sociale.  Filiera tehnologică   Profilul Tehnic,specializarea Lucrări publice -construcţii.  Filiera vocatională   Profilul Militar,M.Ap.N., specializarea Matematică-informatică, Muzici militare. Profilul Militar MI specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe sociale.  Profilul Pedagogic, specializările: Bibliotecar- documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activităţile extraşcolare, Pedagog şcolar.  Profilul Sportiv.  Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice şi decorative, Arhitectură, Arte ambientale şi design. Muzică. Teatru. Coregrafie.  Profilul Teologic,specializările: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist,Penticostal, Unitarian,Reformat, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.  COMPETENŢE DE EVALUAT  I.Caracterizarea  sistemelor  chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.     2.  Explorarea  şi  investigarea comportării chimice a unor  substanţe.      3.  Utilizarea unor algoritmi  specifici  în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.     4.  Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.  CONŢINUTURI     1.  Atom.Element chimic.Izotopi.Structura învelişului  electronic.      2.   Sistemul  periodic .  Corelaţii  între structura învelişului electronic-poziţia în sistemul  periodic  şi caracterul  metalic şi nemetalic.     3.  Interacţii  între atomi,ioni ,molecule.Legături chimice:legături  ionice, covalente  (simple,  multiple, polare, nepolare). Interacţii  intermoleculare.  Reţele cristaline: ionice ,  atomice şi moleculare.       4.  Relaţii între structură-proprietăţi-utilizări la: diamant,  grafit  (alotropie),sodiu(reacţii cu:O 2 ,Ch,H 2 O),clorura de  sodiu  (reacţia cu AgNO 3  )  ,   hidroxid de  sodiu(reacţii cu:acizi,Zn,Al,săruri:  AlC1 3  ,  CuSO 4 ),clor(reacţii cu:H 2 ,H 2 O,Na,Mg , Fe),acid clorhidric  (reacţii  cu metale,  oxizi  metalici ,  hidroxizi,amoniac,săruri-Na 2 CO 3  ,AgN O 3  )  apa  (reacţii cu metale-Na,Mg,Fe,  reacţii cu nemetale-Ch,cu oxizi metalici,  cu  oxizi nemetalici) .      5.  Soluţii  apoase.Solubilitate.Concentraţia  procentuală  şi  molară .         Rezolvarea de  exerciţii şi probleme  cu calcul  stoechiometric şi cu  utilizarea noţiunilor de:mol,volum molar,numărul lui  Avogadro;  exerciţii de calcul  al concentraţiei  procentuale şi molare.    PROGRAMA: DISCIPLINE SOCIO-UMANE  În cadrul examenului de Bacalaureat, elevii pot susţine  proba E (din aria curriculară corespunzătoare specializării)  sau  proba F (din celelalte arii curriculare),  la  una  dintre  disciplinele socio-umane  studiate pe parcursul anilor de liceu, incluse în trunchiul comun.  Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu dispune de o  programă proprie  pentru examenul de Bacalaureat 2004.  Proba de examen la oricare dintre  disciplinele socio-umane  alese (în funcţie de filieră, profil, specializare) este o  probă scrisă  cu  durata de 3 ore.  Toate  subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de bacalaureat  şi nu vizează conţinutul unui manual anume.  PROGRAMA: DISCIPLINA LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE BACALAUREAT 2004     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina  Logică şi argumentare  are  s tatut de  disciplină opţională.   La  proba sustinută din aria curriculară corespunzătoare specializării , disciplina  Logică şi argumentare  poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică,  specializarea  Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.  La  proba sustinută din celelalte arii curriculare,  altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina  Logică şi argumentare  poate fi aleasă de către elevii de la  oricare  filieră şi specializare, cu excepţia celor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne) ,  specializarea Ştiinţe sociale.     II.  OBIECTIVE DE EVALUAT  Să construiască  argumentări, definiţii şi clasificări  pe baza utilizării regulilor specifice. Să determine  corectitudinea logică  a definiţiilor şi clasificărilor.  Să opereze corect cu  termeni specifici  şi  formule logice.   Să construiască  exemple  în limbaj natural şi în limbaj formal pe baza unor scheme de inferenţă date.  Să identifice/să pună în evidenţă, într-un text dat,  tipurile de propoziţii  şi  raporturile între propoziţii, raţionamentele, tipul de argumentare  şi  structura argumentativă, *erorile de argumentare  în comunicarea prin limbajul natural.  Să analizeze  argumente  (validitatea, *erorile de argumentare).  *Să construiască  exemple concrete  pentru  tipuri de argumentare  (inductive, deductive); pentru  structura unui argument.     III.  CONŢINUTURI       •  Argumentarea         1.  Ce este argumentarea?     2.  Structura argumentării     •  Analiza logică a argumentelor         1.  Termenii: - definire;     -  caracterizare generală;     -  raporturi între termeni.       2.  Propoziţii: - tipuri de propoziţii (categorice, compuse);     -  raporturi între propoziţii categorice.       3.  Raţionamente: - definire;     -  caracterizare generală.       4.  Inferenţe imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea).     5.  Definirea şi clasificarea:   - caracterizare generală;     -  corectitudinea în definire şi clasificare;     -  *tipuri de definiţii;     -  *forme de clasificare.           •  Tipuri de argumentare     1.  Inductivă (inducţia completă, inducţia ştiinţifică, metode de cercetare inductivă)     2.  Deductivă: - *Silogismul (figuri şi moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validităţii)    - Demonstraţia       •  Evaluarea argumentelor       1.  Validitatea argumentelor     2.  *Erori de argumentare       •  Argumentare şi contraargumentare         1.  Argumente şi contraargumente în conversaţie, dezbatere, discurs public, eseu  NOTĂ:     •   	 Obiectivele de evaluat şi conţinuturile fără  *  sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Logică şi argumentare 1 oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.     •   	 Obiectivele de evaluat şi conţinuturile marcate cu  *  sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Logică şi argumentare 2 ore pe săptămână.      PROGRAMA: DISCIPLINA PSIHOLOGIE BACALAUREAT  2004      I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului  de Bacalaureat  2004, disciplina  Psihologie  are statut  de   disciplină opţională.   La  proba   sustinută   din   aria curriculară corespunzătoare specializării  ,  disciplina  Psihologie   poate fi aleasă  numai de către  elevii  de la filiera teoretică, specializarea  Ştiinţe sociale.   La  proba   sustinută   din   celelalte arii   curriculare,   altele  decât  cele  corespunzătoare specializ ă  rii,  disciplina  Psihologie  poate fi  aleasă  de  către elevii  de la  oricare  filieră  şi specializare, cu excepţia  elevilor  de  la filiera  teoretică, specializarea Ştiinţe sociale.      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT   Caracterizarea  proceselor psihice,  a  componentelor structurii de personalitate,  a  tipurilor de relaţii interpersonale, a etapelor dezvoltării personalităţii,  a  comportamentelor pro şi  antisociale,   * diferenţelor individuale în dezvoltarea personalităţii.    Analizarea   corelaţiilor între: -  procesele psihice;  -  procesele psihice  şi  componentele structurii de personalitate;  -  structura personalităţii şi conduita psihosocială;  -  procesele psihice  şi  diferitele etape ale dezvoltării personalităţii.  Analizarea,  pe baza unui text dat,  a  unor   tipuri de relaţii interpersonale,  a  unor   *comportamente   sociale   (textele  pot   fi:  articole  din  mass-media; fragmente  literare  ;  fragmente  din  fişe  de  observaţie etc.).  *Caracterizarea  conduitei psihosociale  şi proiectarea  unui   comportament   adecvaUinadecvat  în  raport  cu o  anumită  situaţie.     III.  CONŢINUTURI     •  Structura  şi  dezvoltarea personalităţii         1.  Etape  ale dezvoltării personalităţii  (copilăria, adolescenţa,  maturitatea, bătrâneţea)      2.  Procesele  psihice  şi rolul  lor  în evoluţia  personalităţii:   procese  cognitive superioare (Gândirea; Limbajul; Memoria;  Imaginaţia); procese  reglatorii (Motivaţia; Afectivitatea; Voinţa; Atenţia);   sistemul de personalitate (Personalitatea;  Temperamentul;  Aptitudinile;  Caracterul).      3.  *Diferenţe  individuale în construirea  şi  manifestarea personalităţii      •  Conduita psihosocială         1.  Relaţiile interpersonale şi rolul lor  în formarea  şi dezvoltarea personalităţii     2.  Comportamente pro şi antisociale     3.  *Atitudinile sociale şi evoluţia  lor   NOTĂ:     •  Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără  *   sunt  incluse în programa pentru examenul de bacalaureat  atât  a elevilor care au studiat disciplina Psihologie 1 oră pe săptămână, cât  şi a  elevilor care  au  studiat 2 ore pe săptămână.     •   	 Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu  *   sunt  incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Ştiinţe  sociale  şi Filologie, care au studiat disciplina Psihologie  2  ore pe săptămână.  PROGRAMA: DISCIPLINA ECONOMIE BACALAUREAT 2004     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina  Economie  are statut de  disciplină opţională.   La  proba   sustinută   din   aria curriculară corespunzătoare specializării  ,  disciplina  Economie   poate  fi aleasă numai de către  elevii  de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe  sociale  şi de către elevii de la filiera  vocaţională,  profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.  La  proba   sustinută   din celelalte arii curriculare,   altele  decât cele corespunzătoare  specializării,  disciplina  Economie  poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu  excepţia elevilor  de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera  vocaţională,  profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT   Caracterizarea unor  comportamente, fenomene  şi  procese economice.  Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului şi ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).  Utilizarea unor instrumente specifice ştiinţei economice pentru determinarea mărimii şi dinamicii  fenomenelor  şi  proceselor economice.  Analizarea unor  situaţii  şi  probleme economice  formulate în limbaj natural, numeric  sau  grafic. Rezolvarea de  probleme cu conţinut economic.   *Analizarea corelaţiilor dintre diferite  comportamente, fenomene  şi  procese economice.   *Evaluarea, în termeni cantitativi şi calitativi, a unei  decizii economice.   *Proiectarea unui  comportament economic raţional  în rapo1t cu condiţiile unei situaţii date.     III.  CONŢINUTURI       •  Consumatorul             1.  Nevoi,  trebuinţe  (caracterizare;  clasificare)      2.  Cererea (caracterizare; legea cererii; elasticitatea)     3.  Resurse (caracterizare; clasificare)     4.  Comportamentul consumatorului       •  Producătorul/întreprinzătorul         1.  Factorii de producţie:  Munca; Natura;  Capitalul; Neofactori de producţie     2.  Costuri, Productivitate, Profit, Indicatorii activităţii economice,  *Eficienţă  economică     3.  Oferta (caracterizare; legea ofertei; elasticitatea)     4.  Comportamentul producătorului/întreprinzătorului       •  Piaţa  -  întâlnire a agenţilor economici         1.  Relaţia cerere-ofertă-preţ     2.  Mecanismul concurenţial     3.  Forme ale pieţei (Piaţa bunurilor de consum  şi serviciilor;  Piaţa monetară; Piaţa financiară;  Piaţa  muncii; Piaţa mondială; *Piaţa valutară)       4.  Dezechilibre economice (inflaţie, şomaj)     5.  *Fluctuaţii economice  NOTĂ:     •  Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără  *  sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Economie 1 oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.     •   	 Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu  *  sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Ştiinţe sociale  şi  Filologie,  a  elevilor de la filiera  vocaţională,  profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne),  specializarea       Ştiinţe sociale, care au studiat economia 2 ore pe  săptămână,  şi în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera tehnologică, profil Servicii, specializarea Economic, care au studiat disciplina Economie câte 1 oră pe săptămână, dar în doi ani de studiu.    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE BACALAUREAT 2004     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul  examenului  de Bacalaureat 2004, disciplina  Filosofie   are statut  de  disciplină opţională.   La  proba   sustinută   din   aria   curriculară   corespunzătoare specializării  ,  disciplina  Filosofie  poate fi aleasă numai de către elevii de la  filiera  teoretică, specializarea Ştiinţe  sociale  şi de către elevii  de  la  filiera  vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne),  specializarea  Ştiinţe sociale.  La  proba sustinută din   celelalte   arii curriculare,   altele  decât  cele  corespunzătoare  specializării,  disciplina  Filosofie  poate fi aleasă  de către elevii  de la oricare filieră  şi specializare,  cu excepţia elevilor de la  filiera  teoretică,  specializarea  Ştiinţe  sociale şi a celor  de la filiera  vocaţională, profil  militar (licee  din reţeaua Ministerului  de  Interne), specializarea  Ştiinţe sociale.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  Identificarea, într-un text dat, a  problemei filosofice abordate   şi a   conceptelor  utilizate  în formularea  ei. Compararea unor  puncte de vedere/poziţii filosofice   referitoare  la o anumită problemă  filosofică.   Analizarea  structurii   argumentative  a unui punct de  vedere  filosofie.  Analizarea comparativă  a   premiselor,  respectiv,  a   consecinţelor  presupuse de  o anumită poziţie/punct  de vedere filosofie.  Argumentarea  unui punct de vedere personal  referitor  la o anumită  problemă filosofică.   *Elaborarea  unui  eseu filosofie  pornind de la  elemente  date  (întrebări  filosofice ,   texte, concepte).   **Construirea  unei   argumentaţii filosofice  în sprijinul  unei  soluţii  practice posibile la  o situaţie-problemă.     III.  CONŢINUTURI     •  Omul         1.  Problematica  naturii umane      2.  Sensul  vieţii      3.  *Omul  - fiinţă culturală        •  Morala         1.  Bine  şi  rău; teorii  morale      2.  Probleme de etică  aplicată      •  Politica         1.  Libertate şi responsabilitate     2.  Egalitate şi dreptate     3.  Putere şi legitimitate     4.  *Teorii politice moderne şi contemporane     5.  Drepturile omului       •  Cunoaşterea         1.  Adevăr şi eroare     2.  Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr     3.  **Sursele cunoaşterii     4.  *Limbaj şi cunoaştere     •  **Existenţa         1.  Existenţă şi devenire     2.  Spaţiu şi timp       •  Filosofia         1.  *Genuri şi stiluri în filosofie     2.  Filosofie şi viaţă  NOTĂ:     •   	 Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără  **  sau  *  sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât al elevilor care au studiat disciplina Filosofie 1 oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 sau 3 ore pe săptămână.     •   	 Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu  *  sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Filologie şi Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofie 2, respectiv 3 ore pe săptămână, a elevilor de la filiera vocaţională, profil  teologic, liceu teologic unitarian şi reformat, care au studiat disciplina Filosofie 2 ore pe săptămână, şi a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofie 3 ore pe săptămână.     •  Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu  **  sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofie 3 ore pe săptămână şi a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofie 3 ore pe săptămână.     •  Pentru itemii de evaluare se vor alege texte aparţinând autorilor menţionaţi în programa şcolară pentru disciplina Filosofie.  PROGRAMA:DISCIPLINA SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2004     I.  STATUTUL DISCIPLINEI   În  cadrul  examenului  de Bacalaureat 2004, disciplina  Sociologie  are  statut  de  disciplină opţională.   Disciplina  Sociologie  poate fi aleasă numai la  proba   sustinută    din  aria curriculară    corespunzătoare   specializării , şi numai de  către  elevii de la filiera teoretică,  specializarea  Ştiinţe  sociale  şi de către elevii de la filiera  vocaţională,  profil militar  (licee  din reţeaua Ministerului  de  Interne),  specializarea  Ştiinţe  sociale.      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  Identificarea, într-un text dat,  a  unor  factori, fenomene  şi  procese sociale.   Caracterizarea unor  factori, fenomene  şi  procese sociale.   Utilizarea unor instrumente  specifice  sociologiei  pentru  analiza  vieţii sociale.    Analizarea corelaţiilor dintre: -  factorii  şi  condiţiile vieţii sociale;  -  structura, stratificarea  şi  dinamica vieţii sociale;  -   status  şi rol social;  -  individ şi grup.  Interpretarea unui  comportament social.   Proiectarea unui  comportament prosocial  impus de relaţia  status-rol.   NOTĂ:  Pentru unităţile de conţinut Societatea şi viaţa socială şi Individul  -  subiect şi obiect al acţiunii sociale, menţionate mai jos, elevul va face dovada unor  competente specifice privind utilizarea metodologiei   cercetării sociologice.  Se vor avea în vedere următoarele metode şi tehnici:  observatia, monografia,   ancheta pe bază de chestionar, interviul, sondajul de opinie.      III.  CONŢINUTURI     •  Societatea şi viaţa socială             1.  Viaţa socială:  - Factorii şi  condiţiile  vieţii  sociale      -  Structura şi stratificarea  socială      -  Dinamica vieţii  sociale        2.  Relaţiile  sociale        3.  Instituţii  şi  organizaţii  sociale          •  Individul  -  subiect şi obiect al acţiunii sociale       1.  Status şi rol       2.  Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare  ş.a.)      3.  Integrare şi adaptare  socio-profesională      4.  Fenomene  anomice        •  Metodologia cercetării sociologice         1.  Etapele investigaţiei  sociologice      2.  Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare  PROGRAMA: EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ BACALAUREAT 2004     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina  Educaţie antreprenorială  are statut de  disciplină opţională.   Disciplina  Educaţie antreprenorială  poate fi aleasă numai la  proba sustinută din celelalte arii curriculare,  altele decât cele corespunzătoare specializării, şi numai de către elevii de la filiera tehnologică (toate specializările) .      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT   Precizarea elementelor caracteristice  antreprenorului ,  activităţii antreprenoriale, comportamentului antreprenorial  şi  reuşitei în afaceri.  Caracterizarea unor  tipuri de comportament în afaceri  .    Analizarea corelaţiilor dintre: -  aptitudinile întreprinzătorului şi reuşita în afaceri;  -  aptitudinile întreprinzătorului, oportunităţile pieţei şi realizarea unei afaceri;  -  tipuri de comportament antreprenorial şi reuşita în afaceri;  -  cadrul legislativ şi reuşita în afaceri.  Elaborarea/adaptarea şi evaluarea unui  plan de afaceri.   Evaluarea  rezultatelor unei afaceri.      III.  CONŢINUTURI       •  Antreprenorul           1.  Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului     2.  Rolul antreprenorului     3.  Relaţii antreprenoriale       •  Acţiunea antreprenorială (afacerea)         1.  Stabilirea obiectului de activitate     2.  Modalităţi şi criterii de identificare şi selecţionare a oportunităţilor pieţei     3.  Planul de afaceri: structură şi fundamentare     4.  Realizarea ,  dezvoltarea şi diversificarea afacerii     •  Comportamentul în afaceri         1.  Tipuri de comportament în afaceri     2.  Răspunderea în afaceri       •  Reuşita în afaceri         1.  General şi particular în realizarea unei afaceri reuşite  PROGRAMA: GEOGRAFIE     I.  Statutul disciplinei:  Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru  anul şcolar  2003 / 2004 ,  statutul de disciplină opţională, la alegere cu alte discipline.  Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.     •  Proba  " d "  vizează Geografia României.     •  Proba  " e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).     •  Proba  "f"  vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.       II.  Competenţe de evaluat:  GEOGRAFIE GENERALĂ  -  PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE     1.  Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul geografic;  l.  l  Analiza şi explicarea diversităţii elementelor, proceselor şi fenomenelor ce formează mediul g e ografic ;       1.2  Analiza mediului înconjurător ca sistem ;      1.3  Explicarea principalelor probleme de geografie fi z ică ,  umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.        2.  Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;     2.1  Identificarea poziţiei  elementelor  de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărţi;     2.2  Stabilirea unor relaţii de interdependenţă între elemente reprezentate grafic sau cartografic;     2.3  Transformarea informaţiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.         3.  Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice;     3.1  Definirea termenilor geografici de bază;     3.2  Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;     3.3  Elaborarea unui text după un algoritm dat.         4.  Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;     4.1  Explicarea faptelor geografice generale;     4.2  Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;     4.3  Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.         5.  Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;       •  5.1 Transferul informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme .                 5.2  Caracterizarea geografică a unui teritoriu.    

    III.  Conţinuturi:   

 CLASA a IX-a 
  
 Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU 
    •  Scoarţa terestră ca suport al reliefului:  structură şi   alcătuire petrografică;      •  Unităţile majore ale reliefului terestru     •  Agenţi, procese şi rezultate     •   Tipuri, forme şi unităţi de relief  -tipuri de relief: litoral,  glaciar,  deşertic (eolian).  Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ     •   Alcătuirea şi structura atmosferei-  alcătuirea  (compoziţia) atmosferei, straturile  atmosferei ;      •   Masele de aer   -  circulaţie  (dinamică),  caracteristici     •  Climatele Globului  -   tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă.   Capitolul 5: APELE     •   Apele continentale  şi  oceanice   -  fluvii, râuri, lacuri; dinamica  apelor  oceanice.   

 CLASA a X-a 

 Capitolul  I:  GEOGRAFIE POLITICĂ 
     1.1  Statele şi grupările regionale de state     1.2  Harta politică a lumii    Capitolul  II.  GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR     •  Dinamica populaţiei     •  Bilanţul natural al populaţiei     •  Mobilitatea teritorială a populaţiei     •   Răspândirea geografică a populaţiei   -  factori care influenţează răspândirea populaţiei ,  densitatea populaţiei ,  răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.     •  Forme de aglomerare umană:  -   Definirea noţiunilor: aglomerare umană, sat,   oraş.   - Categorii şi tipuri de  aglomerări  umane;     •  Urbanizarea şi explozia urbană:  -   Definirea noţiunilor: urbanizare, explozie urbană.      -  Factorii principali ai urbanizării.     -  Ritmul de creştere  a  populaţiei urbane şi explozia urbană.  CLASA a XI-a  Capitolul  I:  GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR       •  Tipuri de medii geografice pe Terra;  Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci  şi  montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziţia  geografică,  factorii  care  determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice,  elemente  specifice  ale  reţelei hidrografice ,  vegetaţiei, faunei, solurilor,  aspecte  ale degradării şi conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative .   Capitolul  II:  PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE     •  Resursele neregenerabile  -   rezerve şi perspective   Notă: Toate subiectele sunt elaborate În concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta În mod special viziunea unui manual anume.    CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI  -  PROBLEME FUNDAMENTALE     I.  Statutul disciplinei:  Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul  şcolar  2003/2004, statutul de disciplină opţională, la alegere cu alte discipline.  Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.       •  Proba  "d"  vizează Geografia României.     •  Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).     •  Proba  "f"  vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.     II.  Competenţe de evaluat:     1.  Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României;     1.1  Identificarea elementelor de referinţă ce definesc poziţia geografică şi geopolitică a României;     1.2  Evidenţierea diferenţierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale ţării;     1.3  Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;     1.4  Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.       2.  Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;     2.1  Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărţi;     2.2  Identificarea poziţiei unor elemente geografice fundamentale ale României;     2.3  Transformarea informaţiei de pe reprezentări grafice sau cartografice într-un text şi invers.         3.  Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României;     3.1  Definirea termenilor;     3.2  Elaborarea unui text coerent şi corect utilizând termeni specifici;     3.3  Elaborarea unui text după un algoritm dat.         4.  Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor fundamentale din mediul geografic al României;     4.1  Explicarea faptelor sau a realităţilor geografice;     4.2  Compararea unor situaţii geografice date;     4.3  Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni şi cauze.       5.  Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;     5.1  Transformarea informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative într-o reprezentare grafică, dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc;     5.2  Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu;     5.3  Identificarea  de soluţii  pentru  probleme aplicative  pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice.         III.  Conţinuturi: CLASA  a XII-a      1.  Poziţia geografică  şi  geopolitică a României (Poziţia pe Glob şi în Europa); România  -  ţară carpatică, dunăreană, pontică  şi central  europeană;     2.  Relieful ca substrat  al mediului  natural şi al activităţilor umane:     •  Relieful  ca suport al elementelor  naturale  (climă, hidrografie, vegetaţie, soluri);      •  Relieful  ca suport al activităţilor  umane  (populaţie, aşezări omeneşti, activităţi economice)  .        3.  Particularităţi climatice, hidrologice  şi  biopedogeografice;     4.  Resursele naturale de bază  şi  perspectivele lor:     •  Principalele categorii  de  resurse naturale, repartiţia  lor  geografică şi modul  lor  de  utilizare;      •  Perspectivele  asigurării resurselor  naturale de  bază.        5.  Evoluţii şi structuri geodemografice:     •  Evoluţia numerică  a  populaţiei României;     •  Repartiţia geografică  şi structura  populaţiei României .        6.  Habitatul uman:     •  Tipuri de habitat;     •  Habitatul rural  şi urban.        7.  Specificul  geografic al  agriculturii, industriei, şi  transporturilor:      •  Specificul  geografic al agriculturii  -  fondul  funciar ,   ramurile producţiei agricole şi repartiţia lor geografică;      •  Specificul  geografic al industriei  -  ramurile industriei,  materiile prime principale,  specificul  producţiei  industriale şi  repartiţia lor  geografică;      •  Specificul  geografic al  transporturilor -  rolul transporturilor în economie,  tipurile  de transporturi (rutiere,  feroviare, navale  şi aeriene).        8.  Regiunile geografice  ale  României:     •  Caracteristicile  geografice specifice  ale unităţilor  regionale ale  României.       9.  Dezvoltarea regională şi durabilă:     •  Regiunile de dezvoltare  ale  României;     •  Elementele  de  bază ale dezvoltării  durabile  .        10.  Raportul dintre problemele geografice fundamentale  ale  României şi ale lumii contemporane;     11.  România  şi  Europa.        Notă:  Toate subiectele  sunt  elaborate în concordanţă  cu  programa şcolară, fără a reflecta  în  mod special viziunea unui manual  anume.  PROGRAMA: RELIGIE  PENTRU SEMINARJI ŞI LICEE TEOLOGICE    PECULTE -         În cadrul examenului de Bacalaureat 2004 ,   RELIGIA  are statut de  disciplină obligatorie pentru proba E,  filiera vocaţională, profil teologic, pentru elevii seminariilor şi liceelor teologice; în funcţie de cultul de care aparţin, elevii susţin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică;  RELIGIA  are statut de  disciplină opţională pentru proba F,  în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, pentru clasele de la alte profiluri si specializari decât cel teologic; în funcţie de cult, filieră ,  profil şi specializarea liceelor absolvite, elevii susţin examen ,  probă scrisă ,  Ia o disciplină teologică.  Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.  Disciplinele teologice de Bacalaureat, în funcţie de cult,  pentru proba E şi pentru proba F,   sunt: *     1.  Biserica Ortodoxă Română:     a.  Dogmatică Ortodoxă     b.  Istoria Bisericii Ortodoxe Române     c.  Studiul formelor şi Desenul*       2.  Biserica Romano  -  Catolică (de limbă română):     a.  Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)     b.  Catehism       3.  Biserica Romano  -  Catolică (de limbă maghiară):     a.  Catehism ( Dogmatică )     b.  Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)       4.  Biserica Română Unită cu Roma (Greco  -  Catolică):     a.  Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)     b.  Catehism (Teologie dogmatică si morală)      S. Biserica Reformată:     a.  Studii Biblice (Studiul Vechiului şi Noului Testament)     b.  Istoria Bisericii Reformate       6.  Biserica Unitariană:     a.  Studii Biblice     b.  Studii Confesionale ( Dogmatică - Etică)       7.  Biserica Baptistă:     a.  Studiul Bibliei (Studiul Vechiului şi Noului Testament)     b.  Doctrine Biblice       8.  Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea:     a.  Studiul Bibliei     I.  Unitatea I  2 . Unitatea II       b.  Dogmatică       9.  Biserica Penticostală:     a.  Pneumatologie  b  .Doctrine  Biblice         10.  Cultul Musulman:     a.  Legislaţie Islamică         *  elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru fiecare probă.     *  disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie­ patrimoniul cultural         l.   Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei;         2.  Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă şi problema existenţială a omului;     3.  Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii;     4.  Descrierea raporturilor existente între religia creştină şi celelalte religii;     5.  Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;     6.  	Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor dobândite la alte discipline de învaţământ;     7.  Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi limbajului religios în contexte variate;     8.  * Explicarea legislaţiei islamice.   
 * Competenţă valabilă numai pentru Cultul Musulman. 
  
     
 BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE 

    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  DOGMATICA ORTODOXĂ  are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la  proba  E, la alegere cu disciplina  ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.  Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din  DOGMATICA ORTODOXĂ  la  proba F,  la alegere cu disciplina  ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Interpretarea corecta a învăţăturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo- constantinopolitan;     2.  Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice dogmaticii ortodox;     3.  Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;     4.  Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;     5.  Stimularea interesului pentru cunoaşterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie;     6.  Aplicarea în viaţa zilnică a acestor valori divine.       III.  CONŢINUTURI     1.  Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală);     2.  Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură  (inspiraţia, lectura şi tâlcuirea) ,  Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Tradiţii, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale);     3.  	Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şi apofatică; cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii);     4.  Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale);     5.  Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură ; formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanle Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză şi apropriere; învăţătura despre filioque şi combaterea acesteia);     6.  Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţia îngerilor; numărul şi ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor);     7.  Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaţionism şi evoluţionism);     8.  Crearea omului - antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);     9.  Starea originară a omului - deosebiri confesionale;     10.  Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiri confesionale);     11.  Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti; obiecţii şi combaterea lor);     12.  	 Dumnezeu Mântuitorul (introducere ;  pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului ,  proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică şi urmările ei dogmatice; chenoza);      13.  	Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morţii şi Învierii Domnului);     14.  Dumnezeu Sfinţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; relaţia dintre Hristos şi Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurile Sfântului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului - interconfesional);     15.  Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional);     16.  Cinstirea sfinţilor, cinstirea sfintelor moaşte, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;     17.  Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică);     18.  Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor);     19.  Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; starea sufletelor dupâ moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei  - texte scripturistice; învierea morţilor şi judecata obştească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârşitul lumii - cer nou şi pământ nou; viaţa de veci).  BIBLIOGRAFIE:  Pr. Prof. dr. I. Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997, 2000).                         I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  CATEHISM  are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la  proba E.  Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din  CATEHISM  la  proba F.   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT       
 l .   Cunoaşterea şi utilizarea principalelor adevăruri teologice mărturisite de Biserică exprimate în simbolul credinţei; 
    2.  Cunoaşterea şi explicarea importanţei Sacramentelor, ca fundament al vieţii de credinţă;     3.  Explicarea caracteristicilor şi a modului de celebrare a fiecărui Sacrament;     4.  Însuşirea şi punerea în practică a diferitelor modalităţi de comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele.  ill.  CONŢINUTURI      1.  Revelaţia - definire şi transmitere     2.  Sfânta Scriptură, izvorul principal al Revelaţiei     3.  Credinţa şi caracteristicile ei     4.  Dumnezeu - creator a toate     5.  Isus Cristos, Fiul unic     6.  Naşterea din Maria Fecioara     7.  Moartea ş învierea răscumpărătoare     8.  Duhul Sfânt în Biblie     9.  Biserica - Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică     10.  Cele şapte sacramente - generalităţi     11.  Sacramentul Euharistiei     12.  Decalogul -generalităţi     13.  Importanţa rugăciunii: Tatăl nostru     

  Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară ,  fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. 

 B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiară) 

     

    I.  STATUTUL DISCIPLINEI   În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  CATEHISM  (  DOGMATICA  )   are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la  proba  E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din  DOGMATICA  la  proba F.  Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  l.   Definirea unui concept teologic;      2.  Identificarea problemelor teologice abordate într-o temă dată;     3.  Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;     4.  Analizarea şi interpreterea punctelor de vedere şi concepţiilor teologice;     5.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic.       III.  CONŢINUTURI     1.  AUTOREVELAŢIA DUMNEZEASCĂ:     1.1.  Omul - căutătorul fericirii în Dumnezeu 1.2.-Rugaciunea      1.3.  Esenţa naturii  lui  Dumnezeu     1.4.  Viaţa internă a lui Dumnezeu 1.5.Dumnezeu: Sf.-treime          2.  DUMNEZEU TATĂ-CREATOR:     2.  !.Crearea Lumii 2.2.Crearea îngerilor 2.3.Crearea omului  2.4.Păcatul omului şi pedeapsa 2.5.Crearea materiei 2.6.Poporul ales     3.  DUMNEZEU FIU-MÂNTUITOR       3.  !.Speranţa mântuirii în Vechiul Testament     
     3.2.  Plinirea aşteptărilor Vechiului Testament în Isus Cristos     3.3.  Isus  -  Omul-dumnezeu     3.4.  Sf. Fecioară- Născătoare de Dumnezeu 3.5.Originea, întemeierea şi misiunea Bisericii 3.6.Organizarea Bisericii    
 3.7.Caracteristicile Bisericii 
    4.  SACRAMENTELE     4.1.  Harul divin 4.2.Sacramentele în general 4.3 . Botezul     
 4.4.Mirul 4.5.Euharistia 
 4.6.Sacramentul pocăinţei 4.7.Maslul 
 4.8.Preoţia 4.9.Căsătoria 

 BIBLIOGRAFIE: 
    ♦  DOGMATICA ROMANO-CATOLICĂ, Alba-Iulia 1994 (lb.magh.);  +CATECHISMUL BISERICII ROMANO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993;     ♦  DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;   

     
    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  STUDIUL BIBLIC  are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la  proba E.  Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din  STUDIUL BIBLIC  la  proba F.   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  I.  Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text biblic;      2.  Argumentarea biblică a unui punct de vedere teologic;     3.  Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;     4.  Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei dată;     5.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic.       III.  CONŢINUTURI     1.  EPOCA PATRIARHALĂ     1.1.  Abraham 1.2.lsac 1.3.lacob  1.4.Istoria lui Iosif       2.  EXODUL     2.1.  Moise  şi Iosua        3.  EPOCA JUDECĂTORILOR     3.1.  Ghedeon 3 . 2 . Samson       4.  EPOCA REGILOR  4.I.Samuel şi Saul 4.2.David 4.3.Solomon     5.  EPOCA CAPTIVITĂŢII BABILONIENE ŞI ELIBERAREA     5.1.  Ieremia 5.2.Daniel 5.3.Tobia 5.4.lona       6.  SF. IOAN BOTEZĂTORUL     7.  SF. PETRU     8.  SF. PAUL     9.  SF. IOAN APOSTOL ŞI EVANGHELIST     10.  FAPTELE APOSTOLILOR  10. l.Rusaliile 10 .  2.Biserica  stramoseasca 10.3.Viata primilor crestini 10.4.Sinodul din Ierusalim     11.  SITUAŢIA BISERICII ROMANO-CATOLICE ÎN IMPERIUL ROMAN     12.  SF. IOAN GURĂ DE AUR - SF. IRONIM - SF. AUGUSTIN     13.  BISERICILE ORIENTALE     14.  REFORMATIA LUTHERIANĂ     15.  REÎNNOIREA CATOLICĂ     
  
 BIBLIOGRAFIE: 
    ♦  ISTORIA MÂNTUIRII (lb.magh.), Alba-Iulia 1994.  +Bernolak Eva: BISERICA CLĂDITĂ PE PIATRĂ  (lb.magh.),  Bp. 1990.     ♦  Szabo F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton J6zsef:  ♦  ISTORIA BISERICII I-II . , Cluj 2001.       ♦  August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975.     ♦  DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum-Antwerpen 1966;     ♦  BIBLIA ILUSTRATÂ, Bp. 1983.     

 BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) 

 LICEELE GRECO-CATOLICE 

     
    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina  STUDIUL BIBLIC,  se susţine la  proba  E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la  proba F,  pentru clasele cu alt profil decât teologic .  În cadrul examenului de  religie greco-catolică  se susţine, la alegere, una din disciplinele  Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)  sau  Catehism (Teologie dogmatică şi morală).   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Identificarea mesajului biblic într-un context dat;     2.  Caracterizarea unui personaj biblic;     3.  Descrierea şi interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelaţiei;     4.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic;     5.  Interpretarea personală a textului sacru;     6.  Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic şi spiritual.       III.  CONŢINUTURI:     1.  Vechiul Testament:     1.  Creaţia     2.  Potopul     3.  Perioada Patriarhilor:     3.1.  Chemarea lui Avraam     3.2.  Jertfa lui Isaac     3.3.  Lupta lui Iacov cu îngerul       4.  Moise şi ieşirea din Egipt     5.  Drumul în deşert şi legea de pe Sinai     6.  Regele David     7.  Regatul de nord şi profeţii săi:  7. l.  Profetul Ilie  7.2. Profetul Osea     8.  Regatul de Sud şi profeţii săi: 8.1.Chemarea profetului Isaia 8.2.Profeţia lui Isaia despre Emanuel  8.3.Noul Legământ ( Ier 31)     9.  Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)       2.  Noul Testament     1.  Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj     2.  Buna Vestire     3.  Naşterea lui Isus     4.  Închinarea magilor     5.  Botezul lui Isus     6.  Fericirile       7.  Parabola semănătorului     8.  Parabola samariteanului     9.  Nunta din Cana     10.  Minunea orbului din naştere     11.  Agonia lui Isus în Ghetsimani     12.  Cina cea de Taină     13.  Învierea lui Isus     14.  Rusaliile     15.  Chemarea Sf. Paul       
  Notă   :  Toate subiectele sunt elaborate  în  concordanţă cu programa şcolară, rară a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. 

     
    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina  CATEHISM,  se susţine la  proba  E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la  proba F,  pentru clasele cu alt profil decât teologic.  În cadrul examenului de  religie greco-catolică  se susţine, la alegere ,  una din disciplinele  Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)  sau  Catehism (Teologie dogmatică şi morală).   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Descrierea adevărurilor de credinţă;     2.  Identificarea mesajului biblic într-un  context  dat;     3.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic;     4.  Descrierea sacramentelor;     5.  Explicarea poruncilor şi a normelor de morală creştină.       III.  CONŢINUTURI     1.  Teologie dogmatică:     1.  Revelaţia lui Dumnezeu. Transmiterea revelaţiei.     2.  Crearea lumii văzute şi nevăzute.     3.  Misterul Întrupării, copilăriei şi vieţii publice a lui Isus.     4.  Misterul Pascal: patima, moartea şi Învierea Domnului.     5.  Spiritul Sfânt Sfinţitorul.     6.  Însuşirile Bisericii .      7.  Sacramentele de iniţiere.     8.  Sacramentele de vindecare.     9.  Sacramentele de  slujire.      10.  Viaţa veşnică: raiul ,  purgatoriul,  iadul.        2.  Teologie morală:     1.  Conştiinţa morală.     2.  Păcatul.     3.  Legea morală     4.  Porunca întâi.     5.  Porunca a doua şi a treia.     6.  Porunca a patra .      7.  Porunca a cincea.     8.  Porunca a şasea şi a noua.     9.  Porunca a şaptea şi a zecea.     10.  Porunca a opta.       
  
 BISERICA REFORMATĂ LICEELE TEOLOGICE REFORMATE 
     

    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  STUDII BIBLICE  (Religie Reformată) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la  proba E.  Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din  STUDII BIBLICE  la  proba F.      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  l.  Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;      2.  Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;     3.  Susţinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;     4.  Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;     5.  Redactarea unei compoziţii, pe baza unui plan de idei ,  în care să se evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale ale conţinutului textului biblic dat, şi să motiveze în compoziţie accepţiunile sale, conform cerinţelor formulate.       III.  CONŢINUTURI   
  
    A.  STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT     1.   Primele istorisiri  Geneza 1-11.  Cele două relatări ale Facerii (Geneza l-2,4a şi Geneza 2,4b-24.); Căderea în păcat; Alungarea din Paradis; Escaladarea păcatului; Cain şi Abel, Lamec (Geneza capitolele 3---4 . ); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6-9.); Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)     2.   Istoria patriarhilor  Geneza 15-50.  Avram şi Isaac; Iacov şi Esau; Istoria lui Iosif     3.   Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu  Exod 1-14.  Captivitatea. Chinuire (Exod  l.);  Moise (Exod 3-11.); Slobozirea. Pasca şi ieşirea (Exod 12-13.); Migrarea în deşert, urmărire şi scăpare (Exod 13-14.)     4.  Greutătile vietii noi Exod 15-20, 32-34  Migrare în deşert: (Exod 15,22-27. 16, 17.); Legea: La Sinai (Exod 19.) Decalogul (Exod 20,1-17.); Viţelul de aur: Idolul şi mijlocirea lui Moise, mânia lui Dumnezeu, faţa lui Moise (Exod 32-34 . )     5.   Ocuparea pământului făgăduielii  Cartea lui Iosua 1-6, 24     6.  Instalare în tara nouă  Prezentarea generală a judecătorilor, Debora şi Barac (Judecători 4.) Ghideon (Judecători 6-7.) Samson (Judecători 13-16 . )     7.  Cine să fie regele? 1,2 Samuil, 1 Regi  Samuil: (lSamuil 1-6 . ) ;  Sau!: Puterea regelui, Samuil şi Sau!, păcatul lui Sau! (lSamuil 8-10. 13. 15.); Spiritism (lSamuil 28.)   David  (1,2 Sam.): Dumnezeu îl alege pe David (16 . ) ;  David şi Goliat (17.); Ionatan şi David (18. 20.); Fuga lui David (21-22. 24.);Moartea lui Sau! şi al lui Ionatan (31.);Păcatul şi ispăşirea lui David (11-12.); Revolta lui Absalom (15-18.)   Solomon  (I.Regi): Solomon devine rege (1---4.);Templul lui Solomon. I.Regi 5-8     8.   Captivitate şi întoarcere acasă  1 Regi 17-21; 2 Regi 1-8   '   Ilie: (!Regi 17-19.); Via lui Nabot (lRegi 21.)  Elisei: Ridicarea lui Ilie În cer; Elisei (2Regi 2.); Minunile lui Elisei (2Regi 3-8.)     9.   Profetii scriitori  Isaia 6-7, 9-11, Ieremia 1; 23, 1-8; 29, 1-15; Ezechiel 1-3; 37,1-14, Daniel 1,  3,  5-6   Isaia:  Chemarea lui (6 . ) ;  Immanuel (7,11-16.); Împărăţia Mesiei (9. 11.)  Ieremia:  Chemarea lui(!.); Seminţie adevărată pentru David (23,1-8.);  Ezechiel:  Chemare şi misiune (1-3.);   Daniel:  Educaţia tinerilor evrei  (l.);  Cuptorul arzând (3.); Ospăţul lui Baltazar (5-6.)     10.   Cartea lui Iov  1-2. 19,25-27. 42.  lov în suferinţe şi în biruinţă       B.  STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT   
    1.  Noul Testament  Formarea şi distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici     2.  Naşterea şi copilăria lui Iisus  Naşterea lui Ioan Botezătorul, vestirea naşterii lui Iisus (Luca 1.); îngerul la Iosif (Matei 1,18-23.); Recensământul, păstorii ,  oastea îngerilor, tăiatul împrejur al copilului, Simeon şi Ana (Luca 2,21--40.); Magii, Irod, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 2.); Iisus în vârsta de 12 ani (Luca  2,41-52.)      3.   Pregătirea lui Iisus  Predica lui Ioan Botezătorul la Iordan. Trimişii care se interesează de persoana sa .  Botezarea lui Iisus. Ispitirea lui Iisus (Luca 3,1-20. 21-23. 4,1-15. Matei 3,1-12. 13-17. 4,1-11. Marcu 1,1-8. 9-12. Ioan  1,34.)     4.   Iisus îşi începe activitatea; chemarea ucenicilor  Iisus începe să predice, primirea sa în Nazaret (Matei 4,12-17. Marcu 1,14-15. Luca 4,13 - 30 . ) ;  Îşi cheamă primii ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. Ioan 1 , 35-52 .  );  Chemarea lui Matei  (Luca  5,1-11.)     5.   Întâlniri cu Iisus  Nicodim; Samariteanca  (Ioan  3--4 . )     6.    Mesia cuvântului şi al faptei I.  Cuvântarea de pe munte_Matei (S-7.) Luca (6,20--49.) Macarismele. Antiteze .  Milo s tenie .  Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare .  Măsură egală. Învăţători falşi. Casa clădită pe stâncă. Încheiere.     7.       Mesia cuvântului şi al faptei    II.   Minuni:   Iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui Iair (Marcu 5,21--43. Luca 8,40-56. Matei 9,18-26.); Ospătarea celor cinci mii (Marcu 6,30--44. Luca 9,11-17. Matei 14,13-21. Ioan 6,1-15.); Nunta din Cana (Ioan 2,1-25.); Căpitanul din Capernaum (Ioan 4,43-54. Luca 7,1-10. Matei 8,5-13.);     8.  Mesia Învătător: tainele Împărătiei lui Dumnezeu   Parabolele lui Iisus despre Împărătia lui Dumnezeu  Parabolele  (Matei  13,10-17. 34-35. Marcu 4,10-13.); Semănătorul (Matei 13,1-9. Marcu 4,1-9. Luca 8,4-18.); Neghina şi grâul (Matei 13 , 2 4 -30 .  36--43.)  Parabolele lui Iisus despre păcătosul pocăit şi despre iertare: Oaia rătăcită, drahma pierdută, fiul risipitor (Luca 15.)    Parabolele lui Iisus despre rugăciune, îngrijorare, credintă:  Rugăciunea (Luca 11,1-13.) Judecătorul răutăcios, fariseul şi vameşul (Luca 18,1-14.)   Problema vietii veşnice:  Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Maria şi Marta (Luca 10,38--42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă şi cea strâmtă (Lua 13,22-30.); Bogatul şi Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.)     9.  Problema: ,.cine este Iisus?"   Oamenii vor să vadă semne:  Profet în propria ţară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului  (Matei  12,38--42.)  Titluri distinctive:  Fiul Omulu; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David; Hristos     10.  Iisus în Ierusalim   Intrarea  (Luca 19,28--40. Matei 21,1-11. Marcu 11,1-11. Ioan 13,2-10.)   Purificarea Templului   (Matei  21,12-17. Marcu 11,15-19. Luca 19,45--48.)   În fata inamicilor (Matei  22-23; Marcu 12; Luca 20-21;     11.  Suferintele   Joia mare şi Vinerea mare  (Matei 26-28; Luca 21-23; Marcu 14-15; Ioan 17-19)     12.    Învierea     (Marcu 16,1-8. Matei 28,1-10. 11-15. Luca 24,1-11. Ioan 20,1-10 . )  Maria Magdalena (Ioan 20,11-15.); Toma (Ioan 20,24-29.); Marea Tiberiadei (Ioan 21,1-14.) Emaus (Luca 24,13-35.); În faţa ucenicilor (Ioan 20,19-23. Matei 28,16-20. Luca 24,36--49.)     13.  Naşterea comunitătii creştine   
  Rămas bun de la Iisus. Înălţarea  (Luca 24,50-53. Fapte 1,1-14.); Pogorârea Sfântului Duh şi formarea Bisericii (Fapte 2.) 

  Notă  : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, rară a reflecta în mod  special  viziunea unui manual anume .  
  
     

    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  ISTORIA BISERICII REFORMATE  are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la  proba E.  Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din  ISTORIA BISERICII REFORMA TE  la  proba F.      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea de termeni ,  noţiuni, concepte folosite in istoria Bisericii  ;      2.  Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;     3.  Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-o epoca dată;     4.  Interpretarea consecinţele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituţii, pe baza  unei structuri de idei date;  S.   Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat;      6.  	 Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care face parte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor  ;      7.  	Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea, ţinând cont de determinarea lui istorică.         III.  CONŢINUTURI     1.  Viaţa primilor creştini. Viaţa şi slujirea apostolului Pavel     2.  Creştinătatea din sfârşitul secolului  I.  până la Constantin cel Mare  Creştinismul ca religie de stat; Erezii şi secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice     3.  Biserica celor două imperii romane  Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice     4.  Epoca cruciadelor  Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinţei cruciadelor     5.  Albigenţii  Motivele naşterii sectelor secolelor  XI-XIII.;  Valdezii, albigenţii;     6.  Jan Hus şi John Wyclif  Husiţii; Evenimente premergătoare papalităţii din Avignon;     7.  Papalitatea din Avignon  Papalitatea dublă şi triplă     8.  Influenţa renaşterii şi a umanismului asupra Bisericii  Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renaşterii şi a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus     9.  Viaţa şi activitatea lui Martin Luther  Reformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze  "Stau  aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!";     10.  Viaţa şi activitatea lui Huldrych Zwingli  Slujirea la Maria Einsiedeln; ,,Şcoala de profeţi"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer şi împrejurările morţii lui Zwingli     11.  Viaţa şi activitatea lui Jean Calvin  Cuvântarea „Filozofia creştină" la deschiderea anului universitar în Paris şi consecinţele  INSTITUTIO RELIGJONIS CHRISTIANAE; Însemnătatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveză, celei petrecute la StraBburg şi celei de a doua din Geneva;     12.  Creştinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până Ia tragedia din Mohacs  Prezentările învăţăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari :  Devai Bir6 Mătyăs, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvân;     13.  Epoca Izabellei şi a lui Ioan Sigismund  Reforma luterană şi elveţiană; Despărţirea Bisericilor Reformei;     14.  Contrareforma în Europa  Contrareforma; Inchiziţia; Întemeierea şi funcţionarea ordinului iezuiţilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum     15.  Biserica Reformată în secolul al XVII-iea  Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rak6czy Gyorgy I.;     16.  Bisericile Angliei  Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiştii; Restauraţia; Reformaţii scoţieni;     17.  Protestantismul nord-american  Emigrări. Pilgrim Fathers; Coloniştii şi Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania;     18.  ,,Marea decădere a Transilvaniei" şi ultimele zile ale Principatului Transilvan  Rak6czy Gyorgy II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenţa principatului; Concepţii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul     19.  Luptele pentru libertate ale kuruţilor  Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania îşi pierde independenţa; Izbucnirea luptei pentru libertate     20.  Epoca lui Leopold  I.,  Carol  III.  şi a Mariei Tereza  Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistenţă imperială; Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanţilor     21.  Iosif II.  Absolutismul iluminist; Regele „cu pălărie"; Ordinul Toleranţei (Ungaria şi Transilvania) Efectul şi punerea în practică a Ordinului Toleranţei; Alte ordine; Căderea şi moartea lui Iosif II.     22.  Curente teologice în creştinism  Iluminismul; Mişcări de deşteptare sufletească  în  Europa (la scoţieni, germani, olandezi)     23.  Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX.     
 Curente teologice: liberalismul, raţionalismul, romantica; Formarea mişcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor; 

     
 BISERICA UNITARIANĂ LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE 

    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat  2004,   STUDII BIBLICE  are statut de disciplină obligatorie pentru elevii  liceelor  teologice,  profil  teologic,  proba  E   ,    la alegere cu  disciplina STUDII CONFESIONALE   (DOGMATICA   - ETICA).   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text teologic;     2.  Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;     3.  Interpretarea simbolurilor şi motivelor religioase dintr-un text dat;     4.  Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparaţii) pe baza unei structuri de idei dată;     5.  Utilizarea limbajului teologic adecvat.       III.  CONŢINUTURI     1.  Relaţia divinitate - om (Schimbarea relaţiei divinitate - om în Vechiul Testament, Relaţia tată­  copil );     2.  Elementele mitologice şi istorice în vechiul Testament (geneza, istoria şi formarea evreilor în  comunitate religioasă; rolul concucătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeţii; practica  şi  rolul religiei în viaţa cotidiană a evreilor);     3.  Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turbul Babei, scara lui Iacov);     4.  Caracteristicile specifice ale religiei evreieşti faţă de religia popoarelor înconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinţei în comportamentul moral-religios al evreilor);     5.  Căile de cunoaştere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele şi sensul rugăciunii autentice, meditaţia, credinţa, caracterul personal al credinţei);     6.  Viaţa şi personalitatea lui Isus ;     7.  Parabolele lui Isus (teme: cinstea şi adevărul, adevărul omenesc şi adevărul dumnezeiesc, iubirea faţă de semeni şi de Dumnezeu, Împărăţia cerurilor şi vocaţia omului, Fericirile);     8.  Învăţătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om şi porunca iubirii;     9.  Locul şi valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.     

 Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.  

     

    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  STUDII CONFESIONALE   (  DOGMATICA  -  ETICA  ) are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic,  proba  E, la alegere cu disciplina  STUDII BIBLICE  .  Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea unui concept, a unei noţiuni;     2.  Identificarea problemelor religioase (comportament religios, probleme de etică şi dogmatică) abordate într-un text;     3.  Explicarea unor procese şi evenimente din istoria bisericii;     4.  Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;     5.  Utilizarea limbajului teologic adecvat.       III.  CONŢINUTURI   
 I. Religia; Omul - fiinţă religioasă; 
    2.  Păcatul, alegerea dintre bine şi rău, iertarea păcatului;     3.  Libertate şi responsabilitate; conştiinţa, voinţa liberă;     4.  Unitatea lui lui Dumnezeu, paternitatea lui Dumnezeu,  activitatea  lui Dumnezeu;     5.  Responsabilităţiile omului faţă de sine, de semenii şi de lumea creată;     6.  Libertatea şi responsabilitatea omului religios ( Dieta de la Turda, probleme de etică aplicată );     7.  Ceremoniile - practica religioasă, sărbătorile bisericeşti;     8.  Rolul dogmaticii în procesul de formare a persoanei ca individ şi ca fiinţă socială  ;      9.  Comportamentul moral-religios (virtuţiile, valori).   

 Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual   anume.  
  
 BISERICA BAPTISTĂ LICEELE BAPTISTE 
     
    I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  STUDIUL BIBLIEI  are statut de disciplină obligatorie pentru  proba  E, situându-se la  alegere  cu disciplina  DOCTRINE BIBLICE,  în cadrul filierei  vocaţionale,  profilul teologic al liceelor teologice baptiste şi disciplină opţională pentru  proba F,  de la alte profiluri decât cel teologic.  Proba de examen  STUDIUL BIBLIEI  este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;     2.  Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic  şi  situarea acestuia în context;     3.  Explicarea scopului şi a implicaţiilor din relatarea unor  concepte,  evenimente sau întâmplări biblice;     4.  Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;     5.  Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic .        III.  CONŢINUTURI  STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT     1.  Genesa: Cartea  începuturilor  (Schultz, p. 23-30, 45-59)     1.1.  Creaţia (zilele creaţiei, crearea omului)     1.2.  Căderea (ispitirea şi neascultarea, urmările neascultării, prima profeţie mesianică)     1.3.  Potopul (cauze, descriere, legământul cu Noe)     1.4.  BabeI (descriere, urmări)     1.5.  Avraam (chemare, legământ, credinţa ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)     1.6.  lacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profeţia mesianică: Gen. 49: 1 O)     1.7.  Iosif (visul, vinderea ca rob,  întemniţarea,  înălţarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)       2.  Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88)     2.1.  	Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuţi, Paştele)     2.2.  Legământul Mozaic (scopul, conţinutul, Decalogul, diferite legi)     2.3.  Cortul  întâlnirii  (elemente componente)       3.  Iosua: Cucerirea ţării Canaan (Schultz, p. 123-135)     3.1.  Intrarea  în  Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai)     3.2.  Cucerirea ţării (campania de sud şi nord)       4.  Judecători. Ghedeon şi Samson (Schultz, p. 135-150)     4.1.  Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăinţă, pace, Jud. 21 :25)      4.2.  Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)     4.3.  Samson  (istoria,  caracterizarea personajului)       5.  Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161)     5.1.  Naşterea şi chemarea     5.2.  Samuel ca judecător Gudecarea şi  învăţarea  poporului)     5.3.  Instituirea monarhiei (ungerea lui Sau! şi a lui David)       6.  Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165)     6.1.  Credincioşia lui Sau! (ungerea, biruinţa asupra duşmanilor)     6.2.  Căderea lui Sau! (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)       7.  David, întemeietorul Statului naţional evreu (Schultz, p. 167-184)     7.1.  Împărat peste luda şi Israel     7.2.  Păcatul lui David şi consecinţele lui     7.3.  Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)       
 STUDIUL NOULUI TESTAMENT 
 l.    Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105)  
  l. l.    Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creaţia lui Dumnezeu, păcatul ,  aşteptarea mesianică) 
     1.2.  Templul şi sinagoga    
    2.  Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175)     2.1.  Autorul, data şi locul scrierii     2.2.  Destinaţia şi scopul evangheliei       3.  Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179-187)     3.1.  Naşterea şi copilăria     3.2.  Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)     3.3.  Moartea, învierea, înălţarea       4.  Învăţătura Domnului Isus şi minunile Sale (Tenney, p. 197-203)     4.1.  Metodele de învăţare ale lui Isus     4.2.  Scopul şi conţinutul învăţăturii     4.3.  Minunile lui Isus (împlinirea profeţiilor mesianice, exemple)       5.  Divinitatea şi umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după Ioan (Tenney, p. 174-175)     5.1.  Prologul Evangheliei după Ioan     5.2.  Afirmaţiile „Eu sunt ... "      5.3.  Minunile     5.4.  Elementele esenţiale ale naturii umane       6.  Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246)     6.1.  Biserica din Antiohia Siriei (motivaţiile misiunii)     6.2.  Traseul şi piedicile întâlnite     6.3.  Conciliul din Ierusalim (probleme şi soluţia)       7.  Epistola către Romani (Tenney, p. 274-279)     7.1.  Autor, destinatari, scop     7.2.  Revelaţia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relaţia creştinului cu statul, îngăduinţa creştină  BIBLIOGRAFIE:     1.  Schultz, J .  Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers,  Inc., 1980;     2.  Talpoş, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria şi Poezia Vechiului  Testament, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1999;     3.  Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986              I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  DOCTRINE BIBLICE  are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina  STUDIUL BIBLIEI,  în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste şi disciplină opţională pentru  proba F,  de la alte profiluri decât cel teologic .  Proba de examen  DOCTRINE BIBLICE  este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;     2.  Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;     3.  	Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmaţii date şi explicarea acestora în contextul Scripturii;     4.  Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;     5.  Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic.       III.  CONŢINUTURI     1.  Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului (Thiessen, p. 72-79)     1.1.  Termeni înrudiţi     1.2.  Teorii inadecvate     1.3.  Doctrina biblică a inspiraţiei     1.4.  Dovezile inspiraţiei       2.  Natura şi atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85-102)     2.1.  Esenţa naturii şi atributelor     2.2.  Atribute nonmorale     2.3.  Atribute morale       3.  Revelaţia lui Dumnezeu. Revelaţia generală şi specială (Thiessen, p. 9-20)     3.1.  Revelaţia generală     3.2.  Revelaţia specială       4.  Persoana  lui  Isus Cristos. Divinitate şi umanitate (Ryrie cap. 42, pct. I-III)     4.1.  Dumnezeirea lui Cristos     4.2.  Umanitatea lui Cristos       5.  Lucrarea lui Cristos. Moartea învierea şi ispăşirea (Thiessen, p. 263-285)     5.1.  Importanţa morţii  lui  Cristos     5.2.  Interpretări greşite     5.3.  Adevărata semnificaţie a morţii     5.4.  Sfera de cuprindere a morţii lui Cristos     5.5.  Învierea lui Cristos       6.  Persoana Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 59)     6.1.  Personalitatea Duhului Sfânt     6.2.  Dumnezeirea Duhului Sfânt       7.  Lucrarea Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 65-66)     7.1.  Darurile Duhului Sfânt     7.2.  Umplerea cu Duhul Sfânt       8.  Originea omului. Căderea şi păcatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I-II ,  33)     8.1.  Caracteristicile creării     8.2.  Modelul pentru crearea omului     8.3.  Căderea omului       9.  Păcatul. Natura păcatului. Consecinţe (Ryrie, cap. 34-35)     9.1.  Conceptul biblic despre păcat     9.2.  Consecinţele păcatului     9.3.  Iertarea păcatului       10.  Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul şi Noul Testament (Ryrie, cap. 48-49)     10.1.  Consideraţii introductive     10.2.  Mântuirea în Vechiul Testament     10.3.  Mântuirea în Noul Testament       11.  Actele de cult ale Bisericii: Botezul şi Cina Domnului (Ryrie, cap. 74)     11.1.  Introducere     11.2.  Botezul     11.3.  Cina Domnului       12.  Funcţiile Bisericii: închinare, părtăşie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75)     12.1.  Semnificaţia închinării     12.2.  Conţinutul închinării     12.3.  Ziua de închinare          BIBLIOGRAFIE:     1.  Erickson, J. Millard, Teologie creştină, voi. I-III, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1998;     2.  Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE Intemational, Dallas, Texas, 1993;     3.  Truţa, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996;     4.  Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea Misionară Română, 1986    BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ŞAPTEA  LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ŞAPTEA          I.  STATUTUL DISCIPLINEI  Pentru examenul de bacalaureat 2004,  STUDIUL BIBLIEI  are statut de  disciplină obligatorie pentru proba E,  în cadrul filierei vocaţionale,  profilul teologic,  şi  disciplină opţională pentru proba F,  în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea termenilor şi a noţiunilor ce conturează structura creştinismului;     2.  Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;     3.  Argumentarea aspectelor esenţiale ce aparţin creştinismului;     4.  Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.       III.  CONŢINUTURI     1.  Căile de acces către studiul Apocalipsei.    UNITATEA  I      2.  Cele şapte biserici (componentele fiecărei scrisori - făgăduinţă, salut, laudă, repoş, sfat şi răsplata promisă; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).     3.  Sigilii şi trâmbiţe (interpretare şi aplicare la experienţa personală).     4.  Rămăşiţa şi criza finală (identificarea bisericii rămăşiţei; nemulţumirea lui Lucifer; Mihail şi îngerii Lui; biruinţa Mielului; pregătirea pentru criza finală).     5.  Fiara care semăna cu un leopard şi Fiara cu coame ca ale unui miel.     6.  Cele trei soli îngereşti(semnificaţiile şi caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul şi falsul sigiliu; consecinţe ale primirii şi refuzului soliei).     7.  Ultimele plăgi şi babilonul modem.     8.  Nunta Mielului şi mileniul(necazul cel mare; descrierea cetăţii sfinte; bucuria celor mântuiţi şi cântarea Mielului).     9.  Noul Pământ (un cer nou şi un pământ nou; caracteristicile celor  mântuiţi; răsplătirea  celor mântuiţi).  UNITATEA  II      10.  Natura păcătoasă şi pocăinţa(păcătosul şi Hristos; adevărata pocăinţă; predarea voinţei lui Hristos; relaţia dintre pocăinţă şi bucurie; iudeii şi mântuirea; neamurile şi mântuirea).     11.  Mărturisirea şi iertarea păcatului(conştienţa păcatului; credinţa şi faptele; credinţa şi sentimentele).     12.  Definirea, experimentarea şi efectele sfinţeniei.     13.  Harul şi Legea (Planul de Mântuire; îndreptăţirea prin credinţă).     14.  Câştigarea bătăliei cu noi înşine(răstignirea eu-lui).     15.  Personalitatea şi lucrarea Duhului Sfânt (semnificaţia umplerii cu Duhul Sfânt).     16.  Schimbarea şi rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, toleranţă şi discernământ, apreciere şi laudă.      LISTA DE TERMENI/ NOŢIUNI TERMENI  Binecuvântat, Biruitor, Biserică, Căldicel, Condamnare, Conducere, Controversă, Credinţă, Criza  finală, Curăţire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veşnică, Fărădelege, Iertare, Împăcare, Înger, Laodiceean, Mângâietor, Martor credincios, Mărturie, Milă, Mileniu, Naştere din nou, Neprihănire, Noul Pământ, Păcat, Pocăinţă, Profeţie, Redeşteptare, Revelaţia, Sfmţire, Sigiliul, Transformare, Voinţă.  NOŢIUNI  Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curăţit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentaţi în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Călăuzirea Duhului, Cărticică, Cel Îmbătrânit de zile, Cele patru vânturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul rară plată, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihănirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veşnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curată, Fiara care se ridică din adânc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovnicească, Fire pământească, Haine albe, Har, Hristos sfârşitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, Împlinirea Legii, Îndreptăţit  prin credinţă, Îngăduinţă creştină, Învăţătura lui Balaam, Legământul  harului, Lege duhovnicească, Lege firească, Legea, Lucrarea Duhului, Mântuire prin fapte, Mântuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu două coame, Mielul lui Dumnezeu, Naştere din nou, Nădejde, Neprihănire prin credinţă, Nunta Mielului, Păcatul, Peceţi, Piatră de poticnire, Plan de mântuire, Plata păcatului, Potrivit Duhului, Răbdarea sfinţilor, Răstignirea eu-lui, Secerişul pământului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujbă duhovnicească, Solie întreită, Sub har, Sub lege, Şapte potire, Trâmbiţe, Trupul lui Hristos, Vinul mâniei lui Dumnezeu.  Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.               I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de bacalaureat  2004,   DOGMATICA  are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor care au alte profiluri decât cel teologic  .      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea termenilor esenţiali şi a noţiunilor specifice folosite în Biblie şi în dogmatica adventistă;     2.  Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezumă declaraţia de credinţă a Bisericii Adventiste;     3.  Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;     4.  Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.       III.  CONŢINUTURI     1.  DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU     1.1.  Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu.     1.2.  Dumnezeirea - Sfânta Treime.     1.3.  Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susţinătorul şi Stăpânul întregii creaţiuni.     1.4.  Dumnezeu Fiul cel veşnic, Creator, Mântuitor Întrupat şi Judecător.     1.5.  Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaş creaţiunii, întrupării  şi  răscumpărării .        2.  DOCTRINA DESPRE OM     2.1.  Creaţiunea - opera desăvârşită a lui Dumnezeu.     2.2.  Omul - chip al lui Dumnezeu; consecintele păcatului.       3.  DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE    ,      3.1.  Marea luptă dintre Hristos şi Satana.     3.2.  Viaţa ,  moartea  şi  învierea Domnului Hristos .      3.3.  Mântuirea prin credinţa în Isus lucrată de Duhul Sfânt.       4.  DOCTRINA  CU  PRIVIRE LA BISERICĂ     4.1.  Biserica - Comunitatea credincioşilor, Mireasa lui Isus Hristos.     4.2.  Rămăşiţa şi misiunea ei.     4.3.  Unitatea trupului lui Hristos.     4.4.  Botezul - mărturie şi simbolul unirii cu Hristos.     4.5.  Cina Domnului - părtăşie cu trupul şi sângele lui Hristos.     4.6.  Darurile şi slujbele spirituale.     4.7.  Darul profeţiei.       5.  DOCTRINA DESPRE VIAŢA CREŞTINĂ  5. I .  Legea veşnică a lui Dumnezeu.      5.2.  Sabatul - monument al creaţiunii şi semn  al  legământului .      5.3.  Administrarea creştină  a  bunurilor vieţii.     5.4.  Comportamentul creştin.     5.5.  Căsătoria şi familia creştină.        6.  DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE     6.1.  Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc.     6.2.  A doua venire a Domnului Isus Hristos.     6.3.  Moartea şi  învierea  celor mântuiţi şi a celor nelegiuiţi.     6.4.  Mileniul şi sfârşitul păcatului.     6.5.  Noul pământ - căminul celor mântuiţi.          LISTA DE TERMENI/ NOŢIUNI TERMENI  A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserică, Călăuzire, Chivot, Creaţiune ,  Evanghelie, Fărădelege, Fiul omului, Îndreptăţire, Întrupare ,  Înviere, Jertfă, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală ,  Liberul arbitru, Logos ,  Mângâietor, Mântuitor, Mileniul, Naştere din nou, Natura umană ,  Natură  divină, Personalitate, Planul Mântuirii, Pocăinţă, Rămăşiţă, Revărsare, Revelaţie, Sabat, Sanctuar, Sfinţenie, Soia Scriptura, Solie îngerească, Tetelestai, Trinitate Divină, Viaţă veşnică, Ziua Ispăşirii.  NOŢIUNI  Atotprezenţă, Atotputernicie, Atotştiinţă, Biserica invizibilă, Chinuri veşnice, Curăţirea Sanctuarului, Daruri duhovniceşti, Desăvârşit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt - Înlocuitorul, Duhul Sfânt - Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduinţa învierii, Fărădelege, Haine albe, Iertare, Inspiraţie, Împăcarea, Îndreptăţirea împărtăşită, Înlocuitor, Întrupare, Învierea morţilor, Învierea parţială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mântuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naştere din nou, Natura, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăinţă, Predare, Preexistenţă, Preoţie universală, Profeţie, Proorocie, Rămăşiţă, Revărsarea Duhului Sfânt, Revelaţie, Revenirea vizibilă, Sabat - obicei,  Sabatul ca desfătare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfârşitul Legii, Sfinţenia lui Dumnezeu, Sfinţire, Soia Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienţa Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viaţă veşnică, Zi binecuvântată.  Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.   BISERICA PENTICOSTALĂ            I.  STATULTUL DISCIPLINEI  Pentru examenul de bacalaureat 2004,  PNEUMATOLOGIA  are statut de  disciplină obligatorie pentru proba E,  în cadrul filierei vocaţionale,  profilul teologic,  şi  disciplină opţională pentru proba F,  în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic .     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Definirea şi explicarea conceptelor şi noţiunilor de bază specifice pneumatologiei;     2.  Analiza şi interpretarea doctrinelor şi simbolurilor teologice;     3.  Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;     4.  Elaborarea unui eseu structurat;     5.  Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;     6.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic.       III.  CONŢINUTURI     1.  Doctrina despre Duhul Sfânt şi locul ei în teologie.     2.  Duhul Sfânt este o Persoană.     3.  Dumnezeirea Duhului Sfânt.     4.  Simbolurile Duhului Sfânt .     5.  Denumirile Duhului Sfânt.     6.  Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.     7.  Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.     8.  Roada Duhului Sfânt.     9.  Plinătatea Duhului Sfânt.     10.  Cele nouă daruri ale Duhului.     11.  Călăuzirea Duhului Sfânt .     12.  Rolul şi locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.      Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.          I.  STATULTUL DISCIPLINEI   Pentru  examenul  de bacalaureat  2004,  DOCTRINE  BIBLICE   are statut de  disciplină obligatorie pentru proba E,  în cadrul filierei vocaţionale,  profilul teologic,   şi  disciplină opţională pentru proba F,  în cadrul  claselor  ce au alte profiluri decât cel teologic.  Il.  COMPETENŢE DE EVALUAT      1.  Definirea conceptelor şi noţinilor biblice de bază;     2.  Interpretarea unui text biblic;     3.  Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;     4.  Elaborarea unui eseu structurat;     5.  Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;     6.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic.    III.  CONŢINUTURI      1.  Canonul Bibliei . Criterii de canonicitate.     2.  Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului.     3.  Natura şi atributele lui Dumnezeu.     4.  Învăţătura despre Trinitate.     5.  Revelaţia lui dumnezeu. Revelaţia generală şi revelaţia specială.     6.  Lucrările lui Dumnezeu  .  Creaţia.     7.  Persoana lui Isus Christos. Divinitate şi umanitate.     8.  Lucrarea lui Isus Christos. Moartea şi Învierea Sa     9.  Ispăşirea realizată de Isus Christos.     10.  Originea omului. Căderea şi păcatul originar.     11.  Păcatul . Natura păcatului şi consecinţele lui.     12.  Planul de mântuire a omenirii.     13.  Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi cina Domnului.     14.  Slujbele din Biserică.     15.  Funcţiile Bisericii : închinare, părtăşie, evanghelizare    Notă:  Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.   CULTUL MUSULMAN          I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,  LEGISLA TIE ISLAMICA  are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la  proba E.   Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.     II.  COMPETENTE GENERALE (în limba română):     1.  Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul de studiu);     2.  Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;     3.  	Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;     4.  Insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.       PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILOR     I.  STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN  În cadrul  examenului  de bacalaureat 2004,  Istoria românilor  are  statut  de  disciplină opţională. Istoria românilor  poate  fi   aleasă  la  proba D,  la  proba E   sau  la  proba F,  în funcţie de  filiera şi  profilul liceului  absolvit.    Proba de  examen  la   Istoria românilor  este o  probă scrisă  cu  durata de 3 ore.      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  înţelegerea unor noţiuni/ concepte istorice:     •  utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/ a conceptelor istorice menţionate în curriculum ;      •  corelarea unor noţiuni/ concepte cu fapte istorice;       2.   utilizarea limbajului istoric adecvat  în prezentarea  şi analizarea  faptelor istorice ;      3.  plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:     •  recunoaşterea  apartenenţei  unui eveniment/ proces la o epocă istorică şi la un spaţiu istoric;       4.  operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:     •  recunoaşterea, compararea şi  analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;      •  compararea unor opinii diferite despre acelaşi  fapt  istoric;  S. analizarea schimbărilor în societate:     •  stabilirea şi prezentarea unor asemănări /  deosebiri  între fapte  istorice;     •  recunoaşterea  şi prezentarea  unor schimbări intervenite  în  societate şi a diversităţii  surselor schimbării;      •  analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;     •  stabilirea şi prezentarea relaţiei de cauzalitate  în  cadrul  faptelor  istorice/ între faptele istorice.         III.  TEME     1.  De la geneza etnică Ia geneza statală     1.1  Termeni istorici-cheie ,   concepte,  probleme de atins: etnogeneză  tradiţie istorică     1.2  Conţinuturi:  Civilizaţia  şi istoria  daco-geţilor Trăsăturile civilizaţiei romane în Dacia  Etnogeneza românească: semnificaţia sintezei  Constituirea statelor medievale: Transilvania, Ţara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea       2.  Civilizaţia românească în context european, secolele al XV-iea  -  al XVII-iea     2.1  Termeni istorici-cheie,  concepte,  probleme de atins:  autonomie,  vasalitate, suzeranitate,  independenţă, principat influenţe bizantine ,  influenţe occidentale  "feudalism  românesc  ",  "politică  de cruciadă  "      2.2  Conţinuturi:  Biserica  şi  Domnia  Politica externă a  voievozilor:  Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul  *Studiu de caz:  Călători străini despre civilizaţia medievală românească        3.  Premisele constituirii României moderne     3.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: tradiţia romanităţii  politică hegemonică,  statut internaţional, secol  fanariot  formarea naţiunii române, europenizare, drepturi  şi  libertăţi cetăţeneşti, proiect liberal anul 1821 în Ţara Românească       3.2  Conţinuturi:  Relaţiile  statelor  româneşti cu Marile Puteri. Criza orientală Conştiinţa naţională şi emancipare politică   *Studiu de caz:  Drepturile  şi  libertăţile cetăţeneşti la 1848       4.  Crearea instituţiilor moderne     4.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de  atins:   legislaţie modernă,  Constituţie,  monarhie constituţională, colegiu  electoral,  corp profesoral ,   diasporă  alternanţă la guvernare,  responsabilitate  ministerială,  opoziţie  parlamentară  opera reformatoare a lui Al.I.Cuza  progresul  societăţii  româneşti după cucerirea independenţei de stat     4.2  Conţinuturi:  Constituirea  şi consolidarea  statului  român  modern ,   1859-1881;  principalele instituţii  (monarhie,  parlament,  guvern)   Statul -  agent  al modernizării, până la primul război mondial Românii din afara graniţelor   *Studiu de caz   (  la alegere): Statutul izraeliţilor, înainte  şi după  Congresul de la Berlin; Spiru Haret  şi  modernizarea  învăţământului românesc        5.  Unitate şi diversitate în România Mare     5.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:  Marea  Unire,  România Mare, stat naţional unitar  unificare  administrativă, egalitate  politică, reformele legislative  *partid  etnic      5.2  Conţinuturi:  România în timpul primului război mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică  şi  administrativă   *Studiu de caz   (  la alegere): Drepturi  şi  libertăţi democratice în Constituţia din 1923; Partidele etnice reprezentate  în  Parlamentul României Mari       6.  Stat, societate şi cultură     6.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de  atins:   clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară     6.2  Conţinuturi:  Noua clasă politică  şi  democratizarea  societăţii  româneşti. Regimul politic între 1918-1938 Sfârşitul  regimului  parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940       7.  Economia şi societatea în perioada comunistă     7.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:  naţionalizare, colectivizare,centralism  economic,  plan cincinal, sovrom chiabur, mic burghez,  "erou  al muncii socialiste"  confiscarea proprietăţii private,  "proprietate a  întregului popor "      7.2  Conţinuturi:  Contradicţiile industrializării Colectivizarea şi impactul asupra satului       8.  Dominaţia ideologică şi represiunea politică     8.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de  atins:   activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forţată, rezistenţă armată,  Securitatea  "revoluţionar de profesie", "duşman  al  poporului", "revoluţie culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată"  desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice     8.2  Conţinuturi:  Regimul politic, monopolul  ideologic şi "producţia  culturală" Securitatea şi represiunea politică  Forme de  rezistenţă anticomunistă        9.  Statul şi societatea civilă, după 1989     9.1  Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: căderea regimului comunist  pluralism politic  stat de drept, parlament     9.2  Conţinuturi:  Instituţiile statului de drept  Notă:     •  Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conţinuturi; studiu de caz).     •  Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competenţelor prezentate Ia punctul II.     •  Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv, conţinuturile prevăzute cu asterisc ( * ) şi scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore săptămânal, filiera teoretică - specializarea ştiinţe sociale, filiera vocaţională - profilul militar-uman.     •  Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educaţiei Naţionale şi aflate în vigoare în anul şcolar 2003-2004.     •  Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen şi nu vizează conţinutul unui manual anume.                PROGRAMA: ISTORIA UNIVERSALA     I.  STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN  În cadrul examenului  de bacalaureat  2004,  Istoria universală  are statut  de disciplină opţională.   Istoria universală poate fi  aleasă  la proba E  sau  la proba F, în funcţie de filiera  şi  profilul liceului  absolvit.   Proba de examen la  Istoria universală  este o  probă scrisă  cu  durata de 3 ore.      II.  Competenţe de evaluat     1.  înţelegerea unor noţiuni/ concepte istorice:     •  utilizarea,  în  contexte noi,  a  noţiunilor/  a conceptelor  istorice menţionate  în curriculum;      •  corelarea unor noţiuni/ concepte cu fapte istorice;       2.  utilizarea limbajului istoric adecvat  în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;      3.  plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:     •  recunoaşterea  apartenenţei  unui  eveniment/  proces la  o epocă  istorică  şi  la un spaţiu istoric;       4.  operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:     •  recunoaşterea, compararea  şi analizarea  unor informaţii furnizate  de  surse istorice;     •  compararea unor opinii diferite despre acelaşi  fapt  istoric;       5.  analizarea schimbărilor în societate:     •  stabilirea şi  prezentarea unor  asemănări/  deosebiri între fapte istorice;      •  recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite  în societate şi  a diversităţii  surselor schimbării;      •  analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe  care  le ' generează  asupra  societăţii;     •  stabilirea şi prezentarea relaţiei de cauzalitate  în  cadrul faptelor istorice/ între  faptele  istorice.         III.  TEME  Clasa a IX-a:     1.  Modele de organizare politică în Grecia Antică     1.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: polis, cetăţean, instituţii, vot  spirit  civic,  democraţie directă  omul  în  viziunea  vechilor greci colonizarea greacă, elenismul     1.2  Conţinuturi:  Atena şi Sparta:  viaţa  publică şi privată  Ştiinţa şi  arta       2.  Roma imperială     2.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de  atins:  romanizare, sincretism, interpretatio Romana  stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului     2.2  Conţinuturi:  Evoluţia  ideii imperiale   *PaxRomana         3.  Moştenirea imperială în Europa creştină     3.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de  atins:   papalitate, *ideologie imperială,  *imperiu  unic, putere  seculară, învestitură,  erezie  cruciadele      3.2  Conţinuturi:  *De  la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin   *Ideea de Imperiu  în  Occident Creştinismul: crize  şi contacte   *Studiu de caz:  Ideea de cruciadă Clasa a X-a:        4.  Naşterea democraţiei nord-americane:     4.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:  *boicot, *Declaraţia de independenţă Congres, Constituţia americană     4.2  Conţinuturi:  *Războiul de independenţă  Separaţia puterilor în stat: control şi echilibru       5.  Franţa în epoca revoluţiei     5.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:  revoluţie politică, revoluţie soeeială, democraţie reprezentativă, salvare publică, iacobinism     5.2  Conţinuturi:  De la revoluţia moderată la domnia terorii       6.  Europa napoleoniană     6.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală mişcare naţională     6.2  Conţinuturi:  De la Consulat la Imperiu Imperiul napoleonian  Influenţele revoluţiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei modeme    Clasa a XI-a :       7.  Noile ideologii. Liberalism, naţionalism. socialism     7.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Risorgimento, carbonari, Zollverein     7.2  Conţinuturi:  Ideologii naţionale şi acţiune politică ( unificarea Italiei şi a Germaniei)       8.  Europa şi lumea la cumpăna veacurilor     8.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:  pact colonial, societate colonială, *emigraţie,  *naturalizare,  *asimilare,  *dominion  "Realpolitik''     8.2  Conţinuturi:  Imperiile coloniale  *Cursa înarmării şi primele conferinţe pentru dezarmare   *Studiu de caz:  Politica externă a României la sfârşitul secolului al XIX-iea  şi începutul  secolului al XX-lea       9.  Primul război mondial     9.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:  mobilizare, război mondial, război industrial, război naval     9.2  Conţinuturi:  Un nou tip de război; mobilizarea populaţiei  *Marile bătălii       10.  Noua ordine internaţională     10.1  Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:  pacifism ,  demilitarizare, *regim de m a ndat ,   *reparaţii  de război  *intervenţionism,  *revizionism,  *conciliatorism,  *moratoriu   *zonă liberă     10.2  Conţinuturi:  Noile frontiere şi noile state. Formarea statului naţional unitar român Societatea  Naţiunilor  şi politica securităţii colective       11.  Al doilea război mondial     11.1  Termeni-istorici  cheie, concepte, probleme de  atins:  Blitzkrieg, genocid rezistenţă, insurecţie  "războiul ciudat",  războiul  în Pacific     11.2  Conţinuturi:  Războiul  total  Holocaustul  Victoria  Naţiunilor  Unite.  Contribuţia  României       12.  Relaţiile internaţionale postbelice     12.1  Termeni-istorici  cheie,  concepte,  probleme  de  atins:   *"Cortina  de fier"   politică  de securitate,  blocurile militare, politică de  descurajare  nucleară     12.2  Conţinuturi:  O.N.U. şi organismele  sale  "Războiul rece"       13.  Construcţia europeană     13.1  Termeni-istorici  cheie, concepte,  probleme de  atins:   democraţia occidentală, integrare  politico-economică, Uniunea  Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul Europei,  *legislaţie  europeană, *moneda  europeană,  "cetăţenia europeană"     13.2  Conţinuturi:  Necesitatea  şi  principiile unităţii europene  Notă:     ►   	 Abordarea  temelor din programa de examen  a  claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conţinuturi; studiu de caz).      ►  Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins din lista de mai  sus  va fi abordat din perspectiva competeţelor prezentate la punctul  II.      ►  Termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins, respectiv, conţinuturile prevăzute cu asterisc  (*)  şi scrise cu litere italice se  adresează  NUMAI  elevilor  de Ia clasele cu 2 ore  săptămânal (clasa  a IX-a şi  a  X-a) respectiv celor cu 3 ore săptămânal  (clasa  a XI-a).     ►  Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a XI-a  aprobate  prin Ordinele Ministrului Educaţiei Naţionale  şi  aflate în vigoare  în  anul şcolar 2003-2004.     ►  Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen  şi  nu vizează conţinutul unui manual anume.          BACALAUREAT 2004 PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE  FILIERA VOCAŢIONALĂ PROFIL PEDAGOGIC  SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST  COMPETENŢE DE EVALUAT     1.  Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca şcolară     2.  Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicaţiilor     3.  Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor     4.  Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene     1. Valorificarea cunoştintelor necesare activitătii în biblioteca şcolară      Competente specifice    Continuturile învătării      1.1 Familiarizarea elevului cu noţiunile generale de biblioteconomie    bibliologie  bibliotecă până la ieşire      1.2 Realizarea activităţii practice în bibliotecă    de bibliotecă      1.3 Realizarea unei bibliografii specifice    -   Bibliografii specifice       2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicatiilor      2.1 însuşirea modalităţilor de catalogare şi de clasificare a documentelor    conservare      2.2 Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea normelor de conservare a colecţiilor    -   Conservarea publicaţiilor       3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relatia cu publicul cititor      3.1 Identificarea comportamentului adecvat în relaţia cu cititorul    -   Biblioteca - factor de educaţie în şcoală       3.2 Perfecţionarea profesională a bibliotecarului    -   Relatiile profesionale ale bibliotecarului       3.3 Relaţionarea bibliotecii şcolare cu celelalte instituţii implicate în sfera educatiei    -   Colaborarea bibliotecii şcolare cu celelalte   tipuri de biblioteci      4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene      4.1 Elaborarea unei legislaţii care să permită modernizarea şi informatizarea bibliotecii    -   Legislaţia după care funcţionează biblioteca   şcolară      4.2 Realizarea informatizării bibliotecii    -   Informatizarea bibliotecii       4.3 Actualizarea fondului de carte    -   Dezvoltarea colecţiilor bibliotecii şcolare       4.4 Crearea unor relaţii de colaborare cu instituţii  similare    -   Colaborarea bibliotecii cu instituţii similare   din străinătate        -  Elemente generale de biblioteconomie şi     -  Traseul publicaţiilor de la intrarea în       -  Utilizarea eficientă a spaţiilor şi a mobilierului     -  Structura funcţională a bibliotecii       -  Colecţii: constituire, dezvoltare, evidenţă,     -  Catalogarea şi clasificarea documentelor      PROGRAMA: PEDAGOGIE FILIERA VOCAŢIONALĂ PROFILUL PEDAGOGIC  SPECIALIZĂRILE:     •  bibliotecar-documentarist     •  instructor-animator     •  instructor  de  educaţie extraşcolară     •  pedagog  şcolar      I.  STATUTUL DISCIPLINEI DE  EXAMEN   În temeiul  Legii Învăţământului  nr. 84/1995,  republicată  cu modificările  şi completările ulterioare, şi în  conformitate  cu metodologia  de organizare şi  desfăşurare a examenului  de bacalaureat,  aprobată  prin Ordin  al  Ministrului educaţiei  şi cercetării  nr    /2002,  absolvenţii   ultimei  clase de liceu,  învăţământ  de zi,  filiera    vocaţională,   au   dreptul să susţină   examenul de bacalaureat la  disciplinele pedagogice  (Pedagogie  generală, Didactică, Teoria  educaţiei,  Pedagogie socială),  în cadrul  probei la alegere  (proba e)   din   aria   curriculară specifică  profilului pedagogic  şi  specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator,  instructor  de educaţie  extraşcolară şi  pedagog  şcolar.   Prezenta programă  selectează  competenţele generale  şi  specifice  la  a căror  dezvoltare  contribuie  disciplinele  pedagogice ,  prin conţinuturile  lor  specifice, şi care vor fi evaluate.     II.  COMPETENTE DE  EVALUAT             1.  Utilizarea adecvată a unor concepte  ştiintelor edcuatiei  în diferite contexte de comunicare      Competente  specifice     Continuturile  învătării        1.1 Analiza  conceptelor şi  a relaţiilor dintre  conceptele specifice  ştiinţelor  educaţiei, în scopul  interpretării mesajelor  cu conţinut educativ    de curriculum)       1.2  Elaborarea  unor mesaje  c . u c . o . nţinut educativ în scopul  facilitării  comumca "" rn  cu   parteneri   educaţionali  -  elevi, cadre didactice, părinţi etc.     -   Medii  educaţionale  -   şcoala, familia,   Biserica  ,   mijloacele  de informare  în masă, organizaţiile  nonguvernamentale       2.  Aplicarea  conceptelor specifice ştiintelor în or2anizarea unor  activităti educative       2.1  Corelarea  elementelor  de conţinut  ale  proiectării  activităţilor  educative cu cerinţele acesteia    etape,  metode şi mijloace)        2.2  Elaborarea  într-o   succesiune  logică  a  etapelor  proiectării   activităţilor  educative      3.  Analiza  fenomenului educaţional şi  a  interdependenţei dintre factorii implicaţi în procesul  educational       3.1  Descrierea  specificului fenomenului  educaţional,  în scopul  interpretării relaţiilor dintre  factorii implicaţi în procesul  educational         4.  Valorificarea  specificului  diferitelor forme de educatie în actiunile educative  si  de  orientare  şcolară       4.1  Identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de  educaţie, în scopul  integrării lor într-un demers didactic  centrat  pe nevoile  de  dezvoltare  ale elevilor     informativ        -  Funcţiile  şi formele educaţiei      -  	 Finalităţile  educaţiei  (tipuri de finalităţi  - ideal,  scop, obiective)      -  Introducere  în teoria  curriculum-ului (concepte,  tipuri        -  Organizarea  activităţilor  educative     -  Proiectarea  activităţilor  educative (cerinţe,  conţinut,      -  Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale     -  Funcţii şi  forme  ale evaluării şcolare       -  Funcţiile  şi formele educaţiei      -  Sistemul de  învăţământ        -  Educaţia intelectuală -  obiective, raportul  formativ-     -  Educaţia  morală   -  obiective, metode specifice, raportul conştiinţă - conduită morală        4.2  Formularea  unor direcţii de  orientare şcolară cu ajutorul aspectelor specifice  diferitelor tipuri de educaţie          4.3  Argumentarea  necesităţii educaţiei permanente  în societatea actuală    -   Educaţia permanentă   -  o necesitate în  lumea   contemporană (specific,  conţinut,  obiective,  metode,   forme de  organizare) .         -  Educaţie estetică  - obiective      -  Educaţie  religioasă  -  obiective      -  Educaţie fizică - obiective     -  	Consilierea şcolară  şi  profesională  -   obiective,  factorii orientării     -  Socializarea -  (mecanisme, funcţii, etape)     ID.  TEME        •  PEDAGOGIE GENERALĂ       1.  Funcţiile şi  formele  educaţiei     2.  Finalităţile  educaţiei  (tipuri de  finalităţi  - ideal,  scop,  obiective)     3.  Sistemul  de  învăţământ       •  DIDACTICĂ         1.  Organizarea  activităţilor  educative     2.  Operaţionalizarea  obiectivelor educaţionale      3.  Introducerea în  teoria curriculum-ului (concepte,  tipuri  de curriculum, conţinuturile  învăţării)     4.  Proiectarea  activităţilor  educative  (cerinţe, conţinut, etapte,  metode  şi  mijloace)     5.  Funcţii  şi forme ale  evaluării  şcolare        •  TEORIA EDUCAŢIEI         1.  Educaţia intelectuală- obiective,  raportul  formativ-informativ     2.  Educaţia morală -  obiective,  metode  specifice, raportul  conştiinţă -  conduită  morală     3.  Educaţia estetică  -  obiective     4.  Educaţia  religioasă - obiective      5.  Educaţia fizică -  obiective      6.  Consilierea  şcolară şi  profesională  -  obiective,  factorii  orientării       •  PEDAGOGIE SOCIALĂ     1.  Educaţia  permanentă  - o  necesitate  în  lumea  contemporană (specific, conţinut, obiective, metode, forme  de  organizare)     2.  Socializarea -  (mecanisme,  funcţii, etape)     3.  Medii  educaţionale - şcoala,  familia,  Biserica,  mijloacele  de informare în masă   PROGRAMA: PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT  PROBA F  -  PREGĂTIRE  MILITARĂ      I.  STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:  În cadrul  Examenului  de  Bacalaureat- disciplina  „Pregătire Militară" are  statut de disciplină  opţională pentru elevii  din  colegii militare subordonate M.Ap.N, putând fi aleasă în cadrul probei  „F".   Exprimarea opţiunii elevilor pentru  susţinerea  probei practice  la  disciplina  „Pregătire  Militară" se face pe fişe individuale, în  termenul  prevăzut  de   „Regulamentul   de  organizare şi  desfăşurare  a Examenului de  Bacalaureat  "  care se  depun,  în  mod obligatoriu  la secretariatul colegiului militar.  Evaluarea elevilor se realizează  prin  susţinerea unei probe practice  care   vizează  competenţele şi abilităţile de executare  a mişcărilor,  acţiunilor şi operaţiunilor  prevăzute  în regulamentele  militare generale.   La proba practică  „Pregătirea  Militară'' se pot  înscrie toţi elevii  din colegiile militare  care îşi asumă  întreaga  responsabilitate  privind  compatibilitatea  nivelului de pregătire militară generală cu nivelul  exigenţelor  impuse de Examenul de Bacalaureat.     II.  COMPETENŢE DE EVALUARE:  Pentru  susţinerea Examenului  de Bacalaureat la disciplina  „Pregătire  Militară'',  elevul va  trebui  să facă  dovada următoarelor  abilităţi şi elemente  de  competenţă  dobândite la  nivel  liceal:     -  valorificarea capacităţii  motrice necesare  executării corecte a  mişcărilor  specifice  instrucţiei de front individuale,  aruncării cu  precizie  a grenadelor  de mână  şi  luptei  corp  la  corp cu armamentul  portativ  (machetă).     -  aplicarea corectă şi cu siguranţă a  regulilor   şi  operaţiunilor  de tragere  cu arma  de  calibru redus 5,6mm, în condiţiile specifice executării sedinţei a  doua de tragere  cu această categorie  de armament.      -  verificarea  deprinderilor privind  aplicarea procedeelor expeditive  de  măsurări în teren, orientarea în teren şi indicarea  obiectivelor,  întrebuinţarea  hărţilor topografice pentru rezolvarea unor probleme  specifice  activităţii  militare.       III.  CONŢINUTURI:     ►  Instrucţia de  front (  l.F .  )  Instrucţia de  front fară arma:      -  poziţiile fără armă;     -  alinierea;     -  descoperirea şi acoperirea;     -  deplasarea militarilor;     -  întoarcerile  de pe loc;      -  oprirea;     -  salutul  militar, prezentarea onorului de pe loc  şi  din mişcare;      -  ieşirea militarului  din formaţie,  prezentarea  în faţa comandantului  şi  intrarea în  formaţie;     -  prezentarea  militarului în faţa  comandantului, în încăperi.  Poziţii pentru luptă;  aruncarea grenadelor;  lupta  corp  la  corp.          ►  Topografie militară  (T.M.)   procedee expeditive de măsurare  în  teren:     -  determinarea expeditivă  a  distanţelor  în teren;      -  determinarea  expeditivă a  înălţimilor  şi detaliilor  de teren;     -  determinarea  expeditivă  a unghiului  de pantă, caracteristicilor cursurilor  de  apă şi  paduri     -  orientarea în  teren şi măsurarea  obiectivelor fară  hartă:      -  determinarea punctelor cardinale după  aştrii şi  prin alte procedee;     -  descrierea busolei şi reguli de întrebuinţare;     -  determinarea  punctelor  cardinale  cu  busola;     -  determinarea  azimutului  unei  direcţii;      -  deplasarea după  azimut.                  -  probleme ce  se rezolvă în teren, cu ajutorul hărţii:      -  orientarea în teren cu  hartă;      -  procedee de  orientare a  hărţii  şi   stabilire a  locului de  staţie;      -  deplasarea în  teren după hartă.          ►  Instrucţia tragerii ( I.T.)    cunoaşterea şi întrebuinţarea armei de tir cu  calibru  redus 5,6 mm:  -destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, părţi componente, funcţionare ,  mânuire, întreţinere şi păstrarea armei;  - demontare, montare, rolul părţilor componente în funcţionarea armei;  incidente  de tragere şi remedierea lor; controlul şi pregătirea pentru tragere; cunoaşterea muniţiei.  reguli şi  operaţiuni  de tragere cu arma de tir cu  calibru  redus (5,6 mm.); reguli  şi  măsuri de siguranţă pe timpul executării  şedinţelor  de tragere ;   executarea şedinţei a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus  (5,6  mm.) ;       IV.  PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROBEI     În cadrul probei,  fiecare  candidat va rezolva minimum două probleme la „Instrucţia de Front" şi „Topografie Militară" şi va executa obligatoriu sedinţa a două de tragere  cu arma  de tir cu calibru redus 5,6 mm.  Evaluarea candidaţilor se execută de către o subcomisie formată din 2-3 ofiţeri cu experienţă în domeniu, propuşi de Statul Major al Forţelor Terestre.  Candidaţii vor fi repartizaţi în grupe, iar ordinea de  susţinere a  probelor nu este obligatorie,  ea  fiind stabilită de membrii  subcomisiei  pentru disciplina  „  Pregătire Militară" şi  aprobată  de preşedintele  comisiei  examenului de Bacalaureat d1n colegiul militar.  Toate probele se  organizează şi  desfăşoară în  spaţii  delimitate pin marcaje  vizuale,  unde  au acces  numai examinatorii ,  candidaţii  şi  delegaţii MECI.  Punctele obţinute în urma executării şedinţei  a  doua de tragere cu arma de tir  cu calibru  redus  (5,6  mm .  ) se  transformă  în  note  astfel:28-30p   =   10;  25-27p  =  9;  22-24p   =   8; 20-2lp   =  7; 17-19p  =  6; 15-16p  =  5;  sub  15p  =  4.  Media finală (MF)  se  calculează aplicându-se formula:  MF   IF   +   TM    +   2/T     4  PROGRAMA:ISTORIA MUZICII  ISTORIA BALETULUI ISTORIA TEATRULUI     I.  STATUTUL DISCIPLINEI    În cadrul examenului de bacalaureat 2004,  istoria  muzicii, teatrului şi baletului constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale şi constituie probă scrisă.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  Istoria muzicii, teatrului şi baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de artă.  Competenţele de evaluat :  utilizarea noţiunilor istorice specifice menţionate în curriculum; corelarea unor noţiuni cu fapte istorice;  interpretarea unor evenimente istorice marcante şi prezentarea personalităţilor epocii respective care  au  condus la dezvoltarea artelor;  recunoaşterea, şi analizarea unor informaţii fumizate de surse istorice;  compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi; descrierea şi explicarea unor fapte şi fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective ;  utilizarea corectă şi adecvată a limbajului specific;  operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;     III.  CONŢINUTURI     I.  Programa pentru istoria muzicii    A.Istoria muzicii universale Conţinuturi:     1.  	Antichitatea greco-romană: semnificaţie privind evoluţia ideilor estetice în cadrul spiritualităţii europene.     2.  Cultura muzicală medievală bizantină; importanţa acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluţia gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariţiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creaţia muzical­ poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri.     3.  	Renaşterea muzicală (caracteristici şi cronologia perioadei) debutul epocii modeme în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, rnissa. "Ars nova", şcoala franco-flamandă (caracteristici, reprezentanţi, importanţă). Apariţia operei. Camerata florentină şi Monteverdi.     4.  Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creaţia instrumentală, importanţa temperanţei sonore, creaţia vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel).     5.  	Premise ale apariţiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Şcoala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificaţie) evoluţia simfoniei şi a cvartetului clasic (I.Haydn); muzica simfonică şi de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven).     6.  Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme şi genuri predilecte, evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor, importanţa pianului, virtuozitatea instrumentală. Şcolile muzicale naţionale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I.Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner).     7.  	Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. al XIX-lea  şi  începutul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schănberg şi noua şcoală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă şi electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O . Messiaen ,  K. Stockhausen,    P. Boulez ,  Y. Xenakis,  J.  Cage ş.a.).  B.Istoria muzicii româneşti     1.  O.Enescu - creator şi interpret; naţional şi universal în opera compozitorului     2.  Creatori români în perioada interbelică (M.Jora, P . Constantinescu ş.a.)     3.  Direcţii şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec . XX (A.Stroe, Şt. Niculescu, I.Olah, A.Vieru, W . Berger ş.a.)     4.  	 Genuri muzicale predilecte ( coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX şi compozitori reprezentativi.   Notă:  Pentru anul şcolar 2003-2004, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii şi Istoria teatrului va conţine obligatoriu şi minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referinţă din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicaţi în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute  în  sistem grilă.     2.  Programa pentru istoria baletului    Conţinuturi:     1.  Dansul în Grecia Antică:  dansul alături de muzică şi poezie felurile dansului antic grecesc       2.  Naşterea şi fundamentarea baletului   -  Ballet comique de la reine .  Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.     3.  J.G.Noverre -reformator şi teoretician al baletului  "Scrisori  despre dans şi balete".       4.  Baletul în epoca romantică  climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi şi "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluţia baletului.  J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantică până la sfârşitul sec.XIX în Franţa, Italia, Danemarca.  A.Bournonville. Baletul în Rusia. Înfiinţarea  şcolilor  imperiale şi regale de dans. Coregrafi. P.I.Ceaikovski şi noua orientare în muzica de balet :   "Frumoasa  din pădurea adormită",  "Lacul  lebedelor", "Spărgătorul de nuci".  Marius Petipa, personalitate artistică  şi  creatoare .      5.  	Precursorii modernismului şi contribuţia lor la dezvoltarea baletului Lo'ie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze     6.  S.Diaghilev şi "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele.     7.  Perioada experimentală  în  baletul contemporan.  suprarealismul  în  balet. I.Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul.     8.  Expresionismul  german.   premisele apariţiei curentului artistic  reprezentanţii expresionismului şi discipolii acestora     9.  Baletul post-modern. Baletul contemporan.  tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi şi interpreţi.     10.  Baletul în România:    evoluţie, coregrafi, compozitori, interpreţi Floria Capsali-fondator de şcoală naţională balete româneşti  PROBA PRACTICĂ     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de bacalaureat 2004, proba practică pentru muzică, coregrafie şi teatru,constituie probă la alegere din aria curriculară  specifică  profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT    redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice şi interpretative ale repertoriului; elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului  specific   realizarea calităţii artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;  valorificarea  potenţialului personal şi creativ în actul interpretativ;  comunicarea artistică în perspectiva relaţiei interpret-public     3.  Programa pentru proba practică MUZICĂ     I.  Sectia instrumentală  - A) un studiu -cel puţin Ia nivelul clasei a XII a;     B)  două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă - cel puţin din programa clasei a XII-a;     C)  citire  la prima vedere - minimum 12 măsuri,la nivelul clasei a XII-a. Proba C) se va desfăşura astfel:     În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.  Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A şi B), se va ţine cont de următoarele criterii:  fidelitatea respectării textului realizare tehnică  realizare stilistică  expresivitae, creativitate (nota personală) Aprecierea  se  va face conform baremului probei  Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului ( cel puţin la nivel mediu) realizare tehnică ( cel puţin la nivel mediu)  realizare stilistică  Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.  Nota Ia proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele  acordate  la probele A, B,C.     II.  Sectia teoretică     A)  Auz muzical  - 1 interval simplu consonant şi disonant  -1 interval compus (până la cvintadecima inclusiv)  -1 trison în poziţie strânsă  -1 trison în poziţie largă  Pentru evaluarea probei A), recunoaşterea corectă a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.     B)   Solfegiu la prima vedere,  de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol şi fa, în tonalităţi cu maximum 3 alteraţii constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulaţii pasagere la tonalităţi apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, Ia relativă, la omonimă.  Se va analiza solfegiul  în  plan melodic şi ritmic.  Pentru evaluarea probei B), se va ţine cont de următoarele criterii: intonarea corectă  execuţia corectă din punct de vedere ritmic analiză corectă din punct de vedere teoretic  Aprecierea se va face  conform  baremului probei     C)  Dicteu:     1)  dictat melodic de 12 măsuri ,  de complexitate şi conţinut similare celor de la proba de solfegiu;     2)  dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalităţi majore, cu maximum 2 alteraţii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi şi note întregi.  Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:  -notarea corectă a înălţimilor  -notarea corectă a duratelor  Aprecierea se va face conform baremului probei  Pentru candidaţii Secţiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat ,  este după cum urmează:  proba A) 5 minute proba B) 15 minute proba C) 2 ore  Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, rară rotunjire, din notele  acordate  la probele A, B,C.         III.  Sectia canto     A)  trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied şi o piesă românească în tonalitatea şi limba originală;     B)  solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu 1 sau 2 alteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).     C)  Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.      Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se  va  ţine cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului  realizare tehnică realizare stilistică  expresivitae; creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B) se va desfăşura astfel:  În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.  Pentru secţia canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto şi un profesor de teoria muzicii.  Pentru evaluarea probei B) şi C), se va ţine cont de următoarele criterii:  -intonarea corectă  -execuţia corectă din punct de vedere ritmic  -analiză corectă din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei.  Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.             IV.  Sectia canto popular       A)  	trei lucrări cuprinzând o doină/baladă şi 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienţă a candidatului.     B)  solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu 1 sau 2 alteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).     C)  Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.  Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se va ţine cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului  realizare tehnică realizare stilistică  expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfăşura astfel:  În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.  Pentru evaluarea probei B) şi C), se va ţine cont de unnătoarele criterii:  -intonarea corectă  -execuţia corectă din punct de vedere ritmic  -analiză corectă din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei.  Pentru candidaţii secţiei Canto ( clasic şi popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:  proba A) 20 de minute proba B) şi  C)  15 minute  Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.      4.  Programa pentru proba practică COREGRAFIE     Pentru candidaţii grupei a)     A)  Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat- Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.  Pentru candidaţii grupei b)     A)  Repertoriu - variaţii clasice. Din repertoriul de trei variaţii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.  Variaţiile impuse sunt:   Fete:       P. I. Ceaikovsky: "Frumoasa din pădurea adormită" - actul I  L. Minkus: "Don Quijote" - actul III  A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)   Băieti    L. Minkus: "Don Quijote"- actul III  R. Drigo: "Corsarul " - actul II  P. I. Ceaikovsky "Lacul lebedelor" - actul III  Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidaţii grupei a) cât şi pentru candidaţii grupei b), se va ţine cont de următoarele criterii:  -tehnic - gradul de dificultate al execuţiei  -artistic - fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate  -analiză corectă din punct de vedere teoretic  Pentru candidaţii secţiei Coregrafie (grupa a şi b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 20 de minute.  Aprecierea se va face conform baremului probei.  Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A.  Notele acordate la probele A,B,C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice.  Notă: Probele practice pentru muzică, coregrafie şi teatru nu se susţin cu public.  La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic. Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.  1. PROGRAMA: ISTORIA TEATRULUI  Licee de muzica, coregrafie si arta teatrala     A.  ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL  Continuturi:     1.  Antichitatea greaca:- tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"     -  "Prometeu inlantuit"  -Sofocle -"Oedip Rege"     -  "Antigona"     -  Euripide - "Medeea"     -  comedia - Aristofan - "Broastele"       2.  Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere     3.  Teatrul medieval - Misterele     4.  	Comedia dell'Arte Renasterea     5.  Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere     6.  William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet  -comedia fantastică "Visul unei nopţi de vară" 7.Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"     -  Racine - "Fedra"     -  Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere     8.  Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa  - Beaumarchai - o piesa     9.  C. Goldani - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere IO.Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"       11.  Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul"     12.  Teatrul realist -A. P. Cehov "Pescarusul"     -  B.Show - "Pygmalion"     -  H.lbsen - "Nora"       13.  Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia" , la alegere     14.  Teatrul contemporan       a)  teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"     b)  teatrul absurdului - Eugen Ionescu -"Cantareata cheala"     c)  teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"           B.  ISTORIA TEATRULUI ROMANESC  Continuturi:     1.  Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea     -  Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"  2.B.P.Hasdeu - "Razvan si Vidra" 3.Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4.1.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta" 5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6.T.Musatescu - "Titanic vals"  7.C.Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian" , la alegere 8.L.Blaga - "Mesterul Manole"     9.  M.Sebastian - "Steaua fara nume"     10.  M.Sorescu - "Raceala" 11.T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"  Bibliografie  Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba  Istoria culturii şi civilizaţiei • Ovidiu Drâmba  Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala  Istoria teatrului universal- Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. Meridiane  Termeni-cheie ai analizei teatrului -Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999 Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999  Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu  Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP Istoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, I965, Bucureşti  Teatrul românesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatură  Istoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului - Virgil Brădăţeanu, EDP, 1979, Bucureşti  *** Alte cursuri ,prelegeri, studii de specialitate         2.  Programa :ARTA ACTORULUI                A.  Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanţare în funcţie de .diferite stări psihice indicate de comisie).     B.  Improvizaţie liberă cu 1-3 obiecte şi o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.     C.  Recital din texte cuprinse în repertoriul personal ( maximum 5 texte, diferite ca gen literar). Proba A. şi B. se va desfăşura astfel:     În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărul de obiecte precum şi starea sufletească care le vor însoţi.Subiectele vor fi de acelaşi nivel.În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.  Proba C se va desfăşura astfel:  Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat ( gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje).  Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A,B,C,  se  va ţine cont de următoarele criterii: prezenţa scenică ( încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de  erou,  unitatea psiho-fizică în acţiune)  expresivitatea vorbirii (dicţie, respiraţie, calitatea vocii, capacitatea de nuanţare logică şi afectivă)  aptitudini scenice  (  capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginaţie repertoriu, notă personală).  Pentru fiecare candidat,timpul maxim acordat este de 20 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.  Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele  acordate  la probele A, B, C.  Notele acordate la probele A, B, şi C, precum şi nota finală  a  probei practice sunt consemnate în borderouri  cu  rebricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente  vor  fi pregătite de către comisia de examen,  înaintea  începerii probei practice.  Notă:Probele practice pentru muzică, teatru şi coregrafie nu se susţin cu public.  La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic. Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.  PROGRAMA: STUDIUL FORMELOR ŞI DESENUL    A. ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE     1.  Organizarea unei suprafeţe folosind contraste valorice.  Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (studiul figurii umane, mulaj gips).     2.  	 Valoraţia, mijloc de expresie a volumului.  Relaţia plan-valoare; despre pasaj. Importanţa pasajului în scurgerea volumului .  Trepte în înălţime spre alb şi profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginaţie, raportul dintre obiectul studiat şi suprafaţa înconjurătoare. Portret compoziţional cu mâini.     3.  	Raportul dintre obiectul studiat  şi  ambient.  Rezolvarea compunerii spaţiului plastic. Portret compoziţional cu mâini  .        4.  	Construcţia pe baza observaţiei formelor morfologice ale corpului omenesc.  Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie      5.  Articulări de forme anatomice.  Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie      6.  Expresia figurii umane.  Nuanţării expresive a liniei şi valorilor. Cap de expresie      7.  Construcţia figurii umane  folosind linia modulată şi expresia volumului. Se vor urmări cu insistenţă experimentarea potenţelor expresive ale liniei.      8.  Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane.  Se va realiza un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, aşezat într-o ambiaţă compusă de profesor.      9.  Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman.  Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articulării acestor forme şi sugerarea expresivă a formelor prin linie şi pată.        10.  Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.              ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII       1.  Civilizaţia Greciei Antice.  Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei art1st1ce, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalităţi şi opere reprezentative      2.  Civilizaţia Romei Antice.  Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice; premise şi influenţe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură şi mozaic; arta romană provincială  .      3.  	 Renaşterea în Italia   Dezvoltarea artelor plastice  în  Quattracento - domenii de manifestare: arhitectură  (caracteristici  generale; programe, personalităţi şi opere reprezentative); sculptură  (genuri,  personalităţi şi opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a şcolii florentine şi veneţiene, personalităţi aparţinând diverselor  şcoli artistice  şi opere literare reprezentative     4.   	Renaşterea în Italia   Dezvoltatrea artelor plastice  în  Cinquencento - Caracteristici ale Renaşterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalităţi şi opere reprezentative); sculptură (personalităţi şi opere reprezentative); pictură  (personalităţi  şi opere reprezentative) prefigurarea tendinţelor artistice ulterioare.    S.  Renaşterea în Ţările de Jos.    Condiţii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalităţi şi opere reprezentative.      6.   	Arta  bizantina.    Caracteristici  generale(arhitectura,   sculptura,   pictura ,   arte  decorative). Particularitatile  artistice  in spatiului cultural romanesc.     7.  Secolul al XVII-iea în arta europeană     a.  Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative).   Barocul in spatiul cultural romanesc.       8.  Secolul al XVIII-iea în arta europeană.  Clasicism si Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).      9.   Secolul al XIX-iea în arta europeană   Impresionismul - Premise artistice  (Realismul,  peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanţi şi opere.     10.   Pictura postimpresionista  - definire. Caracteristici generale, artisti şi opere reprezentative. Directii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism,  suprarealism,  expresionism,  stilurile  1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)     11.   	Arta europeană în secolul XX  Principalele curente  europene  în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism,  suprarealism,  expresionism,  arta abstracta.      12.  	 Arta românească în secolele XIX şi XX   Personalităţi marcante care au contribuit la evoluţia artei româneşti, influenţe  artistice  europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuşi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.    PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎNVĂŢĂMÂNT SPORTIV     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul Examenului de Bacalaureat  2004,  disciplina de învăţământ Educaţie Fizică  şi  Sport are statut de  disciplină obligatorie  pentru toţi elevii din  învăţământul sportiv.   Proba  Pregătire  Teoretică  Sportivă  ,   susţinută  din  "Teoria  şi metodica pregătirii sportive de performanţă" este o probă  scrisă  .   Elevii din învăţământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba teoretică(scrisă) sau proba practică .      II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     •  Nivelul pregătirii teoretice şi metodice de  specialitate al  elevilor.       III.  	 CONŢINUTURI  -  Conform Ghidului metodologic de aplicare a programei şcolare "Pregătire teoretică sportivă"   CLASA a IX-a     •  Sportul - fenomen  social      •  Jocurile Olimpice     •  Conceptele(categoriile) fundamentale ale domeniului     •  Conţinutul antrenamentului sportiv     •  Factorii favorizanţi ai capacităţii de performanţă     •  Mijloace de control şi autocontrol a evoluţiei individului     •  Noţiuni de igienă  sportivă      •  Regimul alimentar     •  Protecţia individuală  CLASA a X-a     •  Termeni de specialitate     •  Deprinderi şi priceperi motrice     •  Sistemul mijloacelor  antrenamentului  sportiv     •  Exerciţiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului  sportiv      •  Călirea organismului     •  Oboseala     •  Refacerea după efort     •  Factorii care prejudiciază starea de sănătate şi capacitatea de performanţă  CLASA a XI-a     •  Motricitatea generală     •  Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea şi caracterul efortului.          _     •  Metode şi procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităţilor motrice bazate pe relaţia efort-odihnă     •  Aparatură, metode, procedee de investigaţie medico-sportivă     •  Lecţia de antrenament sportiv     •  Pregătirea biologică pentru  concurs      •  Pregătirea psihologică pentru concurs  CLASA a XII-a     •  Selecţia sportivă     •  Forma sportivă     •  Structura antrenamentului sportiv     •  Adaptarea şi antrenamentul sportiv     •  Forme speciale de organizare a pregătirii sportive     •  Evaluarea antrenamentului sportiv     •  Refacerea după concurs  Forma probei de evaluare este de  lucrare scrisă,  timpul acordat fiind de  3 ore.   PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎNVĂŢĂMÂNT SPORTIV     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport are statut de  disciplină obligatorie  pentru elevii din  învăţământul sportiv.   Proba de  măiestrie sportivă  este probă  practică.   Elevii din învăţământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba practică sau proba teoretică(scrisă).     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT         •  Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina/ proba sportivă studiată.     III.  CONŢINUTURI    Nivelul global de performanţă:     •  Pregătirea fizică generală;     •  Pregătirea fizică specifică disciplinei/ probei sportive;     •  Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei/ probei sportive;     •  Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei/ probei sportive;       IV.  STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN    La toate disciplinele / probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de măiestrie sportivă care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.  Notă:  Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la măiestrie sportivă sunt cuprinse în broşura "Evaluarea Probei de Măiestrie Sportivă la Examenul de Bacalaureat", elaborată de D.G.Î.P.-S.N.E.E.   PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT       I.  STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ cuprinsă în aria curriculară Educaţie Fizică şi Sport are statut de  disciplină opţională  pentru elevii din liceele de alte profiluri decât cele cu program sportiv.  La proba  practică   Educatie Fizică si Sport  se pot înscrie toţi elevii din  liceele aparţinând tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor,  indiferent de numărul orelor de specialitate alocate prin planurile­ cadru de învăţământ.  Elevii  care optează  pentru  această  probă  îşi  asumă  întreaga  responsabilitate  privind compatibilitatea nivelului propriu de pregătire sportivă cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul de Bacalaureat.     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT     •  Nivelul capacităţii motrice generale şi specifice practicării a 3 discipline / probe sportive .        III.  CONŢINUTURI  Fiecare candidat va fi evaluat la următoarele  5  probe obligatorii:     1.  Alergare de viteză pe distanţa de 50m, cu start de jos     2.  Flotări     3.  Săritură în lungime de pe loc     4.  Gimnastică acrobatică  -  exerciţiu liber la sol, cu elemente impuse     5.  Joc sportiv la alegere  -  structură tehnică       IV.  STRUCTURA EXAMENULUI     A.  ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI      •  Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe  fişe individuale,  în termenul prevăzut de Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unităţii de învăţământ de care aparţin.     •  Corespunzător bazei materiale a unităţii de învăţământ, numărului elevilor şi a opţiunilor acestora pentru jocul sportiv, se constituie grupe de elevi mixte sau demixtate, astfel încât să se asigure o bună desfăşurare a examinării acestora.     •  Ordinea obligatorie  de susţinere a probelor practice de Bacalaureat este următoarea:          l.  alergare de viteză pe distanţa de 50 m plat, cu start de jos;     2.  joc sportiv la alegere - structură tehnică;     3.  gimnastică acrobatică - exerciţiu liber la sol, cu elemente impuse;     4.  săritură în lungime de pe loc;     5.  flotări.     •  Toţi elevii care optează pentru probele sportive la Educaţie Fizică şi Sport au obligaţia de a prezenta avizul medical  "APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE   BACALAUREAT 2004",  condiţie eliminatorie pentru înscrierea în examen.      •  Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport se organizează şi se desfăşoară  numai  în unităţile de învăţământ cu baze sportive care asigură condiţii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.     •  Inspectorul şcolar general şi inspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, pe parcursul anului şcolar, vor lua măsuri privind amenajarea, în unităţile de învăţământ, de baze sportive proprii, dotate corespunzător cu materiale didactice, instalaţii, aparate şi instrumente de măsurare, pentru buna desfăşurare a Examenului de Bacalaureat.     •  	Numărul mare de elevi, stricteţea specificului şi prevenirea accidentărilor, impun ca inspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, să fie membru al Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de Bacalaureat şi să răspundă de întreaga organizare şi desfăşurare a probelor practice la educaţie fizică şi sport.     •  Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de Bacalaureat răspunde de asigurarea asistenţei medicale autorizate, la toate bazele sportive unde se organizează şi se desfăşoară examenul, pe tot parcursul acestuia.     •  Subcomisia de examen, Ia disciplina educaţie fizică şi sport, este compusă din patru cadre didactice de specialitate, remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.     •  Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport se organizează şi se desfăşoară în "zone de concurs" delimitate prin marcaje vizuale. În aceste zone au acces doar examinatorii, concurenţii, membrii Comisiei Judeţene/a municipiului Bucureşti şi delegaţii M.E.C.T.         B.  ORGANIZAREA ŞI DESCRIEREA PROBELOR       1.  Alergarea de viteză pe 50 m plat, cu start de jos     •  Numărul elevilor care aleargă în serie este de 2 (doi).     •  Înainte de începerea probei, Comisia de examinare are obligaţia de a verifica exactitatea funcţionării cronometrelor.     •  Se înregistrează timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor şi până la depăşirea cu pieptul a liniei de sosire.     •  Se acordă o singură încercare.         2.  Jocul sportiv  BASCHET     •  Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală medie pe linia de aruncări libere (3 paşi laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol în apropierea centrului liniei de aruncări libere, pasă prin procedeu la alegere către un partener aflat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, oprire, dribling în viteză, aruncare la coş prin procedeu preferat.     •  Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică .  HANDBAL     •  	Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală pe semicercul de 6 m  (3 paşi laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol pe linia de 7 m, pasă prin procedeu la alegere către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, dribling în viteză, aruncare la poartă prin procedeu preferat.     •  Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică  .   VOLEI     •  Structură tehnico-tactică: serviciu de sus din faţă în terenul advers, alergare spre fileu, preluarea mingii aruncată de un partener situat în propriul teren către acesta, lovitură de atac prin procedeu la alegere, din mingea ridicată de partener.     •  Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică .  FOTBAL     •  Structură tehnico-tactică: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se află pe linia de fund a terenului de handbal)  ,  situate la distanţa de 3 m unul faţă de celălalt, pasă prin procedeu preferat către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, preluarea mingii prin procedeu preferat şi şut la poartă din afara semicercului de 6 m, prin procedeu preferat.     •  Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică .       3.  Gimnastica acrobatică  -  exerciţiu liber ales la sol cu următoarele elemente impuse:     a)  fete:     -  rostogolire înainte din ghemuit în depărtat,     -  rostogolire înapoi din depărtat în depărtat,     -  stând pe mâini (3 sec.),     -  stând pe omoplaţi (3 sec.),     -  podul de sus (3 sec.);       b)  băieţi:       -  rostogolire înainte din ghemuit în depărtat,     -  rostogolire înapoi din depărtat în depărtat,     -  stând pe cap (3 sec.),     -  stând pe mâini (3 sec.),     -  răsturnare laterală;       •  Se acordă o singură încercare pentru întregul exerciţiu,  atât  pentru fete, cât şi pentru băieţi .       4.  Săritura În lungime de pe loc     •  Din poziţia stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.).     •  Se acordă o singură încercare.       5.  Flotările     •  Poziţia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse, spnJm pe vârfurile picioarelor, genunchii întinşi, îndoirea braţelor până la atingerea solului cu pieptul (fără a se sprijini pe sol), revenire în poziţia iniţială.     •  Se înregistrează numărul de execuţii consecutive  corecte.      •  Se acordă o singură încercare.         Notă  : Elevii  nu sunt primiti  la probele practice fără echipament sportiv adecvat: încălţăminte sport, ciorapi, şort, tricou cu mâneci scurte. Nu vor purta ceasuri şi nici podoabe care pot provoca răniri.  C.NOTAREA  Toţi candidaţii susţin obligatoriu cele 5 probe şi sunt notaţi individual pentru performanţa obţinută la fiecare probă.  După fiecare probă, un membru al Comisiei de examinare anunţă cu voce tare, fiecărui candidat, performanţa, nota obţinută şi efectul acesteia.  Pentru probele din gimnastică acrobatică şi joc sportiv la alegere,  notarea se face pe baza observării execuţiei. Examinatorii apreciază execuţia candidaţilor, individual, cu note întregi, diferenţa dintre notele acordate nu trebuie să depăşească un punct. Nota acordată de fiecare din cei doi examinatori reflectă corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea şi/sau eficienţa structurilor. Nota fmală la aceste probe este media aritmetică a notelor acordate de cei doi examinatori.  Pentru celelalte 3 probe, notarea se face prin transformarea performanţelor în note, conform  TABELULUI.  Nota minimă pentru fiecare din cele 5 probe este  5   (cinci).   În cazul în care, un candidat obţine o notă mai mică de  5   (cinci)  la una din probe, indiferent de notele obţinute, până atunci, la celelalte probe susţinute, acesta este declarat  respins,  din acel moment pentru sesiunea de Bacalaureat respectivă.  Notarea se face numai prin note întregi. Performanţele intermediare se rotunjesc în favoarea candidatului numai dacă acestea depăşesc jumătatea intervalului dintre performanţe.  Exemplu:     *  O performanţă de 17 flotări la băieţi se rotunjeşte spre 18. O performanţă de 16 flotări la băieţi se rotunjeşte spre 15.     *  O performanţă de  2,23  m la băieţi se rotunjeşte spre 2,25 .  O performanţă de 2,22 m la băieţi se rotunjeşte spre 2,20.    Probele sportive nu se repetă, nu li se poate schimba ordinea şi nu se contestă.  Cele 5 probe au pondere egală (20%) în calcularea mediei finale, în cazul în care candidatul obţine minim nota 5(cinci) la fiecare probă.  Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judeţene de Bacalaureat, în funcţie de condiţiile climaterice, poate amâna sau poate schimba locul de desfăşurare a probelor sportive.  Candidatul care nu se prezintă la probele sportive sau care  nu  participă la acestea din motive de sănătate, survenite înaintea sau pe parcursul probelor, este eliminat şi pierde Examenul de Bacalaureat.  În cazul probelor de gimnastică acrobatică şi joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar al notării, se vor aplica următoarele  criterii de depunctare:   Gimnastică acrobatică:  neexecutarea unui element acrobatic = lp.  execuţia cu greşeli a unui element acrobatic = 0,5 p.  lipsa cursivităţii şi expresivităţii exerciţiului integral= 1,5 p.  Handbal:  deplasare laterală deficitară= 0,5 p imprecizia pasei către partener= 0,5 p  nesiguranţă în prinderea mingii de la partener= 0,5 p scăparea mingii la prindere= 1,0 p  controlul slab al mingii în dribling = 0,5 p pierderea mingii din dribling = 1,0 p comiterea de paşi= 1,0 p  aruncarea în afara spaţiului porţii= 1,5 p aruncare lipsită de forţă= 1,0 p discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p ritm lent de execuţie a întregii structurii= I  ,O  p    Baschet:  deplasare laterală deficitară= 0,5 p imprecizia pasei către partener= 0,5 p  nesiguranţă în prinderea mingii de la partener= 0,5 p scăparea mingii la prindere = 0,5 p  oprire incorectă cu comitere de paşi= 0,5 p control slab al mingii în dribling = 0,5 p comiterea de dublu-dribling = 1,0 p pierderea mingii din dribling = 1,0 p aruncare la coş cu comitere de paşi = 0,5 p  nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare  din  săritură= 0,5 p oprire înainte de o aruncare din dribling = 0,5 p  aruncarea în afara panoului = 1,0 p discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p ritm lent de execuţie a întregii structuri = 1,0 p  Volei:  serviciul în fileu= 1,0 p  serviciul în afara terenului = 1,0 p serviciul de jos= 1,0 p  preluare imprecisă= 0,5 p preluare greşită= 1,0 p lovitură de atac în fileu= 1,0 p  lovitură de atac în afara terenului= 1,0 p lovitură de atac lipsită de forţă =1,0 p discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p ritm lent de execuţie a întregii structurii= 1 , 0 p  Fotbal:  scăparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p control slab al conducerii mingii printre jaloane= 1,0 p pasă imprecisă către partener= 1,5 p  preluare imprecisă= I ,O p  şut în afara spaţiului porţii= 1,5 p şut lipsit de forţă la poartă = 1,5 p  discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p ritm lent de execuţie a întregii structurii = I ,O p  Precizări pentru probele de joc sportiv  candidaţii beneficiază de o singură încercare;  comisia desemnează persoana care va pasa mingea candidatului;  dacă execuţia este stânjenită sau întreruptă din vina pasatorului, comisia poate dispune reluarea acesteia, rară a depuncta candidatul;  pasatorul va fi amplasat într-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:     a)  la intersecţia liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal);     b)  în centrul zonei 2 (volei). candidaţii vor începe execuţia:       a)  de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet);     b)  de la centrul liniei semicercului de 6 ma terenului propriu (handbal);     c)  de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);     d)  de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal). probele se vor susţine:       a)  la baschet, cu inelele situate la înălţime regulamentară;     b)  la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor şi băieţilor;     c)  la volei, cu fileul situat la înălţimi regulamentare, diferite pentru fete şi băieţi;     d)  la fotbal, pe teren de handbal.    FI Ş A  DE ÎNSCRIERE ŞI DE ÎNREGISTRARE  A REZULTATELOR LA PROBA PRACTICĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT  BACALAUREAT- SESIUNEA               .ANUL        -NUMELE ŞI PRENUMELE ------,.   -- · 'SEXUL        -UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMANT UNDE ESTE INMATRICULAT       -AVIZ MEDICAL "APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2004"                             _     Nr. Crt.    Probele sportive obligatorii, în ordinea sustinerii    Rezultatul    Nota      1.    Alergare de viteză pe distanta de 50m          2.    Joc sportiv -         -structură tehnică          3.    Gimnastică acrobatică - exercitiu liber          4.    Săritură în lun2:ime de pe loc          5.    Flotări          MEDIA OBTINUTĂ       *   *   TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANŢELOR ÎN NOTE     Probele sportive măsurabile    Nota 5    Nota 6    Nota 7    Nota 8    Nota 9    Nota 10      B    F    B    F    B    F    B    F    B    F    B    F      Alergare de viteză pe 50m, cu start de jos (sec.)    7,2    8,2    7,1    8,1    7,0    8,0    6,9    7,9    6,8    7,8    6,7    7,7      Săritură în lungime de pe loc  (m.)    2,20    1,70    2,25    1,75    2,30    1,80    2,35    1,85    2,40    1,90    2,45    1,95      Flotări (nr. repetări)    15    5    18    8    21    11    24    14    27    17    30    20     PROGRAMA: INFORMATICĂ     I.  STATUTUL DISCIPLINEI  Disciplina INFORMATICĂ  are  statutul de disciplină opţională aleasă din aria curriculară  corespunzătoare  specializării matematică-informatică, filiera teoretică, la proba  " E".     II.  COMPETENŢE DE EVALUAT  construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul schemelor logice, programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, Ia alegere);    analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;  abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;    identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite  specifice  unui limbaj de programare; definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;  identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari; identificarea şi utilizarea  subprogramelor  predefinite elementare;  identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;    definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;    identificarea proprietăţilor unor  structuri  de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;    organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;    organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program; folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;  analiza unor algoritmi  echivalenţi  de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.     III.  CONŢINUTURI       1.  Algoritmi     1.1.  Noţiunea  de  algoritm, caracteristici     1.2.  Date ,   variabile, expresii, operaţii      1.3.  Structuri  de bază  (liniară, alternativă şi  repetitivă)      1.4.  Descrierea  algoritmilor (scheme  logice  şi programe  pseudocod)       2.  Elementele de bază ale unui limbaj de programare  (Pascal  sau C, la alegere)     2.1.  Vocabularul  limbajului      2.2.  Constante. Identificatori     2.3.  Noţiunea de  tip de  dată. Operatori  aritmetici,  logici, relaţionali     2.4.  Definirea tipurilor de date     2.5.  Variabile. Declararea  variabilelor      2.6.  Definirea  constantelor      2.7.  Structura programelor.  Comentarii      2.8.  Expresii.  Instrucţiunea  de  atribuire      2.9.  Citirea/scrierea datelor     2.10.  Structuri  de  control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)       3.  Subprograme     3.1.  Subprograme.  Mecanisme  de transfer prin  intermediul  parametrilor     3.2.  Proceduri  şi funcţii  predefinite  proceduri  şi funcţii  pentru date  de tip ordinal funcţii  matematice       4.  Tipuri structurate de date     4.1.  Tipul tablou     4.2.  Tipul  şir  de  caractere   -  operatori,  proceduri  şi  funcţii predefinite pentru:  citire,  afişare,  concatenare, căutare  ,  extragere   ,  inserare, eliminare  şi  conversii (şir  H  valoare numerică)     4.3.  Tipul  înregistrare        5.  Fişiere text     5.1.  Fişiere text. Tipuri de  acces      5.2.  Proceduri  şi  funcţii predefinite pentru fişiere text       6.  Algoritmi elementari     6.1.  Probleme  care operează asupra cifrelor  unui număr     6.2.  Divizibilitate.  Numere  prime.  Algoritmul lui Euclid      6.3.  Şirul  lui  Fibonacci. Calculul  unor  sume cu  termenul  general  dat      6.4.  Determinare minim/maxim     6.5.  Metode  de  ordonare (metoda  bulelor, inserţie  ,  selecţie,  numărare)      6.6.  Interclasare     6.7.  Metode  de  căutare (secvenţială,  binară)      6.8.  Analiza  complexităţii unui algoritm  (considerând criteriile  de eficienţă durata de  executare şi  spaţiu de memorie utilizat)        7.  Subprograme definite de utilizator     7.1.  Proceduri şi  funcţii  declarare şi apel  parametri  formali şi  parametri  efectivi   parametri transmişi prin  valoare,  parametri  transmişi prin  referinţă  variabile globale şi variabile  locale, domeniu de  vizibilitate      7.2.  Proiectarea modulară a  rezolvării unei probleme        8.  Recursivitate     8.1.  Prezentare  generală      8.2.  Proceduri  şi funcţii  recursive       9.  Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)  9 .1.    Prezentare  generală   9.2.   Probleme de  generare.  Oportunitatea utilizării metodei  backtracking      10.  Generarea elementelor combinatoriale     10.1.  Permutări,  aranjamente,  combinări     10.2.  Produs  cartezian,  submulţimi, partiţii       11.  Structuri dinamice de date (alocare dinamică)     11.1.  Tipul referinţă/pointer. Operatori de adresare     11.2.  Noţiunea de variabilă dinamică     11.3.  Structuri de date  înlănţuite  alocate dinamic  liste liniare  (definire şi  operaţii:  inserare, căutare, eliminare  element) liste particulare (stive,  cozi,  liste  circulare) şi operaţii specifice        12.  Grafuri     12.1.  Grafuri neorientate  terminologie (nod/vârf, muchie,  adiacenţă,  incidenţă, grad, lanţ, ciclu, lungime, subgraf, graf parţial)  proprietăţi  (conex,  componentă conexă, hamiltonian, eulerian)  metode de reprezentare (matrice de  adiacenţă,  liste de adiacenţă)     12.2.  Grafuri  orientate   terminologie  (vârf,  arc, adiacenţă, incidenţă,  grad  intern şi extern, drum,  circuit, lungime,  subgraf, graf parţial)  metode de reprezentare  (matrice  de  adiacenţă,  liste de  adiacenţă)      12.3.  Arbori        terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu,  ascendent, ascendent  direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)  metode de reprezentare în memorie (matrice de  adiacenţă,  liste  "de  descendenţi", vector  "de  taţi")       Procese şi utilaje  Protecţia mediului  Tehnician în protecţia mediului  Analiza factorilor de mediu  Industria alimentară  Tehnician în industria  Operaţii unitare şi utilaje   alimentară    în industria alimentară   Agricol  Tehnician în agricultură  Agropedologie  Agromontan  Tehnician agromontan  Ecologie şi protecţia mediului  Veterinar  Tehnician veterinar  Anatomia şi fiziologia animalelor domestice  Silvic  Tehnician în silvicultură  Silvicultură  Prelucrarea lemnului  Tehnician în prelucrarea lemnului  Tehnologia mobilei  Pentru  profilul RESURSE, la proba "E",  candidatul poate  să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării,  conform tabelului de mai jos:  ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI  I.    Statutul disciplinei   Disciplina  Ecologie şi protecţia mediului  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E",  filiera tehnologică ,  la toate specializările din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului   .  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului ,  în conformitate cu specializarea urmată.  li.    Competenţe de evaluat     W   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Recunoaşterea şi definirea unor concepte specifice ecologiei şi protecţiei mediului.      ■  Identificarea şi descrierea principalelor componente ale mediului natural.     ■  Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcţionare .   W   Recunoaşterea diferitelor tipuri de ecosisteme şi descrierea relaţiilor intra şi interspecifice ale acestora.      ■  Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.     ■  Interpretarea relaţiilor biotop-biocenoză în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.     ■  Identificarea şi caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.  W   Identificarea şi corelarea agenţilor /factorilor care influenţează echilibrul ecologic.      ■  Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător şi indicarea modului de dispersie a poluanţilor .      ■  Stabilirea influenţei factorilor poluanţi asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător.  W   Interpretarea efectelor factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic.      ■  Identificarea şi măsurarea acţiunii factorilor poluanţi asupra componentelor mediului.  m   Elaborarea unor măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluării.      ■  Stabilirea unor măsuri de protecţie a resurselor naturale în funcţie de natura factorilor  poluanţi.     ■  Propunerea unor modalităţi de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător.    m   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării  /  detalierii competenţelor)       1.  Caracteristicile sistemelor biologice:  Evoluţia;  Integralitatea;  Echilibrul dinamic;  Autoreglarea.     2.  Ecosistemul:  Biotop .  Structuri şi caracteristici Biocenoză .  Structuri şi caracteristici  Relaţii intra şi interspecifice în cadrul biocenozei Structura şi caracteristicile ecosistemului     3.  Tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale:  Ecosisteme terestre (păduri, pajişti)  Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare) .      4.  Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.  Apă în natură: importanţă; circuit; clasificare; forme de existenţă a apei. Poluanţii apei. Criterii de clasificare.  Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare .   Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe anorganice; substanţe radioactive; suspensii; produse petroliere ;  apele calde ;  microorganismele .      5.  Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.  Aerul. Generalităţi.  Poluanţii aerului.  Surse de poluare a aerului.  Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului.     6.  Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.  Solul. Importanţă.  Poluanţii solului.  Surse de poluare a solului.  Influenţa poluanţilor solului asupra mediului.     7.  Efecte majore ale poluării mediului:  Efectul de seră Ploi acide  Deprecierea stratului de ozon     8.  Epurarea apelor.     9.  Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.      1O.  Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.   BIBLIOGRAFIE  Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale şi protecţia mediului:     DISCIPLINA    EDITURA    AUTORI      Ecologie şi protecţia mediului clasa a  X-a    Constelaţii    Irina Teodorescu, Geta Râşnoveanu ,  Claudia Manuela Nequt      Ecologie şi protecţia mediului clasa a X-a Filiera tehnologică, Profil: Resurse naturale şi protectia mediului    Economica Preuniversitaria    Rodica Ciarnău (coordonator)     AGROPEDOLOGIE    I.    Statutul disciplinei   Disciplina  Agropedologie  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba   "E",  filiera tehnologică, la specializările  Agricol şi Agromontan  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului.  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată .   li.    Competenţe de evaluat   m   Folosirea terminologiei de specialitate.   m   Identificarea nivelurilor factorilor de mediu şi corelarea lor cu cerinţele plantelor de câmp.   m   Identificarea şi descrierea proprietăţilor solului.   W   Identificarea factorilor care diminuează producţia plantelor cultivate şi aplicarea măsurilor de reducere a influenţei acestora.   W   Recunoaşterea componentelor profilului de sol şi descrierea proceselor de formare a acestuia.  W   Explicarea rolului componentelor organice şi minerale ale solului în viaţa plantelor.   W   Explicarea însuşirilor principalelor tipuri de soluri.   W   Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreţinerea unei culturi.    m   Stabilirea  intervalului  optim de recoltare a culturilor, în funcţie de destinaţia produsului .    W   Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi ,  în funcţie de fertilitatea naturală a solului şi de sortimentul de îngrăşăminte existente .   m   Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de câmp  .   m   Proiectarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor prin însămânţare sau plantare  .   W    Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.        III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)     1.  Factori de mediu şi niveluri optime ale acestora.     2.  Mijloace şi măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieţii plantelor.     3.  Sursele de provenienţă ale părţii minerale şi ale celei organice ale solului     4.  Influenţa componentelor minerale si organice asupra fertilităţii solului:  produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare şi humificare.      5.  Proprietăţi fizico-chimice şi mecanice ale solului:  textura, structura.      6.   Proprietăţile hidrofizice, de aeraţie şi termice ale solului:  formele de apă din sol ,  permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei.     7.   Proprietăţile chimice ale solului:  soluţia solului ,  reacţia solului.     8.   Procese de diferenţiere pe adâncime a compoziţiei solului:  bioacumularea ,  argilizarea ,  argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.     9.  Clasele de soluri:  molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).      10.   Însuşirile solului şi profilului de sol:  cerniozom ;  brun - roşcat.     11.  Îngrăşăminte minerale şi organice folosite pentru creşterea fertilităţii solului.     12.  Lucrările solului:  lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.      13.  Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp.     14.  Semănatul şi plantatul  - procedee de înfiinţare a unei culturi.      15.  Sămânţa  - însuşirile de calitate ale seminţei, pregătirea seminţei pentru semănat.      16.  Materialul de plantat  - însuşiri de calitate şi pregătirea lui pentru plantare  .      17.  Metode de înfiinţare a unei culturi de câmp.     18.  Parametrii pentru înfiinţarea unei culturi:  distanţe de semănat, epoca de semănat, adâncimea de semănat pentru culturile de câmp şi culturile legumicole.      19.  Lucrări de îngrijire cu caracter general:  afânarea solului (cu grapa cu colţi, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativă)      20.  Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea.     21.   	Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional:  eliminarea excesului de apă, verificarea viabilităţii plantelor anuale sau a viabilităţii mugurilor plantelor multianuale ,  tăvălugirea după semănat, muşuroitul, completarea golurilor, răritul, susţinerea plantelor în poziţie verticală, copilitul, cârnitul, tăieri de formare şi tăieri de rodire.     22.  Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor:  pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de îmburuienare, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a buruienilor.      23.  Boli şi dăunători ai plantelor cultivate:  pagube produse de dăunători şi agenţi patogeni, principalele grupe de boli şi dăunători ai plantelor cultivate, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi agenţilor patogeni.      24.  Insuficienţa apei din sol  -  irigarea.     25.  Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înfiinţărilor culturilor.     26.  Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului.        BIBLIOGRAFIE  Manualele şcolare, aprobate prin O . M.E . C .  nr . 4055/26 . 06 . 2000 şi nr.4144/18 . 07.2001 ,  pentru clasa a XI-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale şi protecţia mediului:            DISCIPLINA      EDITURA              AUTORI  Gimnasium     Costel Scriosteanu, Gher hina Untarescu  ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU  I.    Statutul disciplinei   Disciplina  Analiza factorilor de mediu  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E",  filiera tehnologică, la specializarea  Protecţia mediului  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului.  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.    li.   Competenţe de evaluat   m   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Identificarea şi utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.   W   Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize.   m   Alegerea sticlăriei şi a reactivilor în vederea analizelor de apă.    !W   Aplicarea şi respectarea normelor de P.M .  şi P . S.I. în efectuarea de analize.   !W   Efectuarea analizelor de apă, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice în conformitate cu standardele  în  vigoare.  m   Corelarea şi interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calităţii factorilor de mediu.   m   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)       1.  Norme de protecţia muncii şi de pază şi stingere a incendiilor.     2.  Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice:  tehnici de recoltare, ustensile, condiţii de conservare.      3.   	Analize de ape  (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru ;  calcule):  Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apelor .  Determinarea suspensiilor totale din ape.  Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru. Determinarea alcalinităţii şi acidităţii apelor.  Determinarea regimului de oxigen(R.O.) al apelor:     ■  Determinarea oxigenului dizolvat în apă;     ■  Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5);     ■  Determinarea substanţelor oxidabile din apă (CCOMn). Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:     ■  Determinarea reziduului fix;     ■  Determinarea Ca şi Mg din apă prin metoda complexonometrică ;      ■  Determinarea durităţii prin metoda complexonometrică ;      ■  Determinarea clorurilor din apă;     ■  Determinarea carbonaţilor şi bicarbonaţilor din apă. Determinarea indicatorilor regimului toxic ( R.T.) al apei:     ■  Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă; Analiza biologică a apelor naturale:     ■  Aparate şi instrumente  Analiza bacteriologică a apelor:     ■  Aparate şi instrumente     ■  Determinarea bacteriilor mezofile     ■  Determinarea coliformilor totali       4.  	Analize de aer  (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):   Determinarea pulberilor totale din aer:     ■  Pulberi sedimentabile;     ■  Pulberi în suspensie.       5.  	Analize de sol  (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):   Pregătirea solului pentru analiză. Determinarea umidităţii solului. Determinarea pH-ului solului.  Determinarea acidităţii şi alcalinităţii solului.  Determinarea sărurilor solubile din soluri (în extrasul apos):     ■  Dozarea anionilor  :   CO{,  HCO 3  ·,  C - I     ■  Dozarea cationilor: Ca  +,  Mg 2  +         BIBLIOGRAFIE     TITLUL    EDITURA    AUTORI      Poluarea mediului ambient    Ed. Tehnică Buc. 1978    L. I. Ciplea, AL. Ciplea      Protecţia Mediului înconjurător    Ed Tehnică Buc. 1981    M. Negulescu, S. lanculescu, L. Vaicum      Analiza apelor    Ed .  Tehnică Bucureşti 1968    T D. Ionescu, F Constantinescu      Analiza apelor    Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1980    C. Patroescu, I.Ganescu      Chimia Sanitară a Mediului    Ed. Medicală Buc.    S. Manescu, M. Cucu      Analiza Chimică a apei    Ed. Facla, 1978    D. Ceausescu      Îndrumător pentru studiul solului pe teren si în laborator    Ed. Agrosilvică Bucureşti 1967    A. Canarache, I. Serbanescu      Teste agrochimice de teren şi laborator    Ed. Ceres, Buc. 1983    V. Davidescu, T. Davidescu     ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE  I.    Statutul disciplinei   Disciplina  Anatomia şi fiziologia animalelor domestice  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E",  filiera tehnologică, la specializarea  Veterinar  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului.  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului  ,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.  li.    Competenţe de evaluat   m   Folosirea terminologiei de specialitate  .   m   Identificarea componentelor celulei animale şi clasificarea ţesuturilor  .   W   Recunoaşterea oaselor şi a articulaţiilor în seria animală şi explicarea funcţiei acestora  .   m   Explicarea funcţionalităţii aparatelor din organismul animal.   m   Efectuarea unor secţiuni de calitate pentru evidenţierea corectă a principalelor grupe de muşchi.    m   Analiza preparatelor histologice în vederea diferenţierii tipurilor de ţesuturi.  m   Diferenţierea şi delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal.  m   Determinarea calitativă  a   constantelor fiziologice ale organismului animal.   W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor):       1.  Noţiuni de histologie:  Celula :  definiµe; morfologie (componente fundamentale ;  forme şi dimensiuni) şi f12iologie; Ţesuturile :  epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie).     2.   Osteologia şi artrologia:  Morfologia oaselor; Componentele scheletului; Articulaţiile: clasificare ,  funcţii.     3.  Miologia:  Morfologia, fiziologia muşchilor.  Clasificarea muşchilor (după formă; poziţie, mişcări).     4.   Aparatul digestiv:  componente ,  glande anexe: Enumerare, morfologie, particularităţi pe specii; Digestia: etape şi particularităţi;  Glandele anexe: ficatul şi pancreasul (structură şi funcţii); Aparatul digestiv la păsări (segmente, particularităţi) .      5.  Aparatul respirator:  componente. Segmente (enumerare); Pulmonul (morfologie);   Aparatul respirator la păsări (particularităţi); Respiraţia: mecanica respiratorie, schimbul de gaze .      6.  Aparatul circulator:  componente. Cordul: morfologie;   Vasele sanguine (clasificare, structură); Circulaţia sanguină.     7.   Aparatul urinar:  componente. Segmente (enumerare); Rinichiul (morfologie) ;  Fiziologia aparatului urinar .      8.   Aparatul genital mascul şi femelă:  componente, glanda mamară. Segmente :  morfologie şi particularităţi;      Reproducerea;  Glanda mamară (morfologie; fiziologie) ;   Aparatul genital la pasăre (segmente, descriere, rol).  BIBLIOGRAFIE     TITLU    EDITURA    AUTORI      Anatomia şi fiziologia animalelor domestice    Editura CERES ,  1989, Bucureşti    Coţofan V.      Anatomia ,  fiziologia şi bolile animalelor domestice    Editura CERES, 1983 ,  Bucureşti    Coţofan V. şi col.      Fiziologia animalelor domestice    Editura Didactică şi Pedagogică,  1978, Bucuresti    Cristea N. şi col.      Lucrări practice la anatomia şi fiziologia animalelor domestice    Editura Didactică şi Pedagogică, 1975, Bucuresti    Jurubescu V. şi col.      Îndrumător de lucrări practice pentru meseria veterinar    Editura CERES, 1993, Bucureşti    Moisiu M. şi col.     OPERATII UNITARE SI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA  I.   Statutul disciplinei  Disciplina Operaţii unitare şi utilaje în industria alimentară are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E", filiera tehnologică,  la  specializarea industrie alimentară  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului  .  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.  li.    Competenţe de evaluat     W   Folosirea terminologiei de specialitate .  ID   Identificarea factorilor care influenţează desfăşurarea operaţiilor unitare din industria alimentară.   W   Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentară.   W   Explicarea proceselor mecanice şi fizico-chimice, de transformare a materiilor prime şi semifabricatelor în produse finite.   W   Explicarea funcţionării utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetală, animală şi minerală.   m   Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentară   mi   Sesizarea apariţiei defecţiunilor la utilaje şi stabilirea momentului intervenţiei tehnice.   mi   Aplicarea măsurilor de protecţia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentară.   m   Aprecierea avantajelor şi dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentară şi alegerea celor mai eficiente.   W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)  OPERAŢII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICAŢIE:  definiţii.  BILANŢUL DE  MATERIALE:  total şi parţial: definiţie, calcul şi aplicaţii.   OPERAŢIILE UNITARE:     1.  Transportul fluidelor:     •  proprietăţile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vâscozitate;     •  regimuri de curgere;     •  pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roţi dinţate, pompa centrifugă, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.       2.  Transportul materialelor  solide: transportorul  bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideraţii generale, instalaţii de transport pneumatic prin aspiraţie, ciclonul.     3.  Mărunţirea: definiţie .      •  metode de mărunţire .      •  utilaje de mărunţire: moara cu ciocane, valţul automat, tipuri de cuţite pentru tăiat.       4.  Separarea materialelor solide: definiţie;  +  Cernerea:      ■  principii generale;    +  Separarea după mărime şi formă: triorul;   +  Separarea pneumatică: tararul.      5.  Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;  +  Separarea prin sedimentare:      ■  principiul separării fazelor,     ■  factori de influenţă,     ■  utilaje: camera de desprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu.  +  Separarea prin filtrare  :      ■  definiţie ,      ■  principiul separării prin filtrare,     ■  factori ce influenţează filtrarea,     ■  utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame şi plăci.  +  Centrifugarea:      ■  definiţie,     ■  utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticală.       6.  Amestecarea:     ■  definiţie,     ■  eficienţa amestecării,     ■  amestecarea materialelor păstoase: malaxorul cu cuvă dublă,     ■  amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică:  -  amestecătoare cu braţe şi cu elice.       7.  Presarea:     ■  definiţie,     ■  factorii care influenţează presarea,     ■  utilaje :  presa mecanică cu melc .        8.  Operaţii bazate pe transfer de căldură :      ■  definirea căldurii,     ■  moduri de transmitere a căldurii - definiţie şi caracterizare,     ■  agenţi termici de încălzire şi de răcire,     ■  schimbătoare de căldură: cu manta, multitubular, cu plăci.  +  Pasteurizarea:      ■  definiţie,     ■  caracterizare.  +  Sterilizarea:      ■  definiţie,     ■  caracterizare.  +  Concentrarea prin vaporizare:      ■  baza teoretică a concentrării,     ■  schemele de evaporare cu simplu efect şi efect multiplu.  +  Condensarea:      ■  definiţie,     ■  scopul operaţiei de condensare ,      ■  utilaje de condensare: condensatorul barometric cu şicane.  +  Refrigerarea şi congelarea:      ■  definiţie,     ■  caracterizare.       9.  Difuzia:         ■  definiţie,     ■  caracterizare,     ■  principiul realizării difuziei.  1O.  Distilarea:      ■  definiţie,     ■  metode de distilare,     ■  instalaţia de distilare.       11.  Uscarea:     ■  definiţie,     ■  mecanismul uscării,     ■  factorii ce influenţează uscarea,     ■  metode de uscare,     ■  utilaje :  uscătorul turn      Notă:  Pentru toate utilajele cuprinse în programă se cere :  - construcţia, funcţionarea şi domeniile de utilizare în industria alimentară   (fără schită)    BIBLIOGRAFIE     TITLU    EDITURA    AUTORI      Operaţii şi utilaje în industria chimică    Ed. Didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1980    Crăciun I, Hasci Z, Stan C.,      Desen tehnic industrial pentru  constructii de masini    Ed. Tehnică ,  Bucureşti, 1990    Dale C, Nitulescu Th.,  Precuoetu P . ,      Instalaţii electromecanice din industria alimentară    Ed. Didactică şi pedagogică ,  Bucuresti, 1985    Petculescu e, lvancea L ,  Dinache P.      Operaţii şi utilaje în industria chimică    Ed. Tehnică ,  Bucureşti, 1993    Stan C ,  Crăciun  I.,       Procese şi aparate în  industria  alimentară    Ed. Didactică şi pedagogică, R.A, Bucuresti, 1992    Teleoacă R, Petculescu E, Onofrei I,      Pregătire de bază în industria alimentară - şcoală profesională - pregătire  teoretică    Editura Oscar Print    Mileu V., Nichita L.     PROCESE SI UTILAJE  I.    Statutul disciplinei   Disciplina  Procese şi utilaje  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004 ,  statutul de  disciplină opţională,  putând  fi  aleasă  la proba "E", filiera tehnologică,  la  specializarea chimie industrială  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului.  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului,  în  conformitate cu specializarea urmată.  li.   Competenţe de evaluat  m   Folosirea terminologiei de specialitate  .   W   Descrierea funcţionarii utilajelor din instalaţiile chimice.      ■  Identificarea utilajelor statice şi dinamice dintr-o instalaţie     ■  Explicarea principiilor constructive şi funcţionale ale aparatelor şi instalaţiilor pentru procesele hidrodinamice şi termice.     ■  	Explicarea principiilor constructive şi funcţionale ale utilajelor şi instalaţiilor pentru procesele de difuziune, mecanice şi a reactoarelor chimice.  mi   Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip şi la instalaţii prin aplicarea legilor şi a principiilor care guvernează procesele din industria chimică.      ■  Citirea caracteristicilor fizico-chimice şi tehnice din tabele, diagrame, nomograme.     ■  Aplicarea şi rezolvarea ecuaţiilor de bilanţ de materiale corespunzătoare utilajelor tip.     ■  	Determinarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldura, arie de transfer termic ,  diferenţa medie de temperatură pentru procese de transfer termic) .      ■  Utilizarea informaţiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice.     ■  Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele şi instalaţiile de difuziune . W   Alegerea utilajelor adecvate desfăşurării optime a unui proces tehnologic.     ■  Corelarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale utilajului cu particularităţile procesului tehnologic.     ■  Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protec a mediului .   W   Aplicarea normelor de exploatare raţională la utilajele tip.      ■  Enumerarea manevrelor necesare pornirii şi a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice şi termice .      ■  Enumerarea manevrelor necesare pornirii şi a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune şi mecanice.     ■  Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcţionale la utilajele pentru procesele hidrodinamice şi termice şi identificarea măsurilor de remediere ale acestora .      ■  Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcţionale la utilajele pentru procesele de difuziune şi mecanice     ■  	Identificarea cauzelor producerii incidentelor funcţionale la reactoarele chimice şi a măsurilor de remediere ale acestora.    m   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)       1.  	Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimică:  definirea procesului tehnologic, a operaţiei unitare; desenarea şi recunoaşterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimică (uscătoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecătoare, schimbătoare de căldură, coloane de distilare-rectificare).      2.  Elemente de calcul tehnic:  Sistemul internaţional de unităţi; bilanţ de materiale (total şi parţial) randament; aplicaţii.     3.  Curgerea fluidelor:  starea fluidă (definire şi caracterizare): mărimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.);  conducte şi armături - definirea conductelor, enumerarea şi definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armături).     4.  Transportul fluidelor:  parametrii pompelor;     A.  Utilaje pentru transportul şi dozarea lichidelor - pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu mişcări alternative (pompa cu piston cu simplu şi dublu efect), pompe centrifuge - caracteristici şi funcţionare;             8.  Utilaje pentru transportul, comprimarea şi rarefierea gazelor - compresorul cu piston - caracteristici şi funcţionare.   
     5.  Separarea sistemelor eterogene:  definirea sistemelor eterogene (faza dispersă, faza dispersată).     A.  Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definiţia, caracteristicile filtrării (factori, etapele filtrării, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ.  8.  Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu saci.        6.  Transmiterea căldurii:  definirea transferului termic, moduri de transmitere a căldurii, agenţi de încălzire şi răcire (enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a căldurii), ecuaţia generală a transferului termic, aplicaţi - transferul căldurii prin conducţie (calculul cantităţii de căldură, aria de transfer termic), schimbătoare de căldură cu fascicul tubular.     7.  Operaţii şi procese de difuziune:  definirea şi aspecte ale fenomenului de difuziune (compoziţia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de fază), ecuaţia generală de transfer de masă.     A.  Distilarea şi rectificarea: definiţii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simplă, instalaţia continuă de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilanţ de materiale al procesului de rectificare - aplicaţii pe o schemă dată.       8.  Uscarea: definiţie, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscării convective şi prin contact, uscarea convectivă - uscătorul de cameră, bilanţ de materiale al procesului de uscare convectivă - aplicaţii.    
    8.  Reactoare chimice:  definiţie, funcţiile reactoarele; reactorul tip autoclavă.     9.  Coroziunea în industria chimică:   
 definiţie, tipuri de coroziuni, factorii care influenţează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii. 
  Notă:   la toate utilajele tip amintite se cere: recunoaşterea utilajului, enumerarea părţilor componente, descrierea funcţionării utilajului, avantaje şi dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare şi întreţinere raţională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularităţi în funcţionare - ex. Pompa cu piston uniformizarea şi reglarea debitului  

 BIBLIOGRAFIE 
    TITLU    EDITURA    AUTORI      Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din  industria  chimică    Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1991    Mihăilescu F., Bănăţeanu I., Lupuţiu  I.      Maşini, utilaje şi instalaţii din  industria  chimică, rafinării şi petrochimie     Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978    Mihăilescu F., Tudor P.      Operaţii şi utilaje în industria chimică    Editura Tehnică Bucureşti 1984    Bratu E.      Operaţii şi utilaje în industria chimică    Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980    Floarea O., Jinescu G., Dima R.      Procese hidrodinamice şi utilaje  soecifice în industria chimică    Editura Didactică şi Pedagogică  Bucureşti 1983    Jinescu G.      Proces şi aparate în ingineria chimică    Editura Tehnică Bucureşti 1981    Pavlov F.    

 SILVICULTURA 

 I.   Statutul disciplinei  

 Disciplina  Silvicultura  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională  ,  putând fi aleasă  la proba "E",  filiera tehnologică, la specializarea  Silvic  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. 
  
 li.   Competenţe de evaluat  
 m   Folosirea terminologiei de specialitate.  
 m   Aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea continuităţii pădurilor  .  
    ■  Efectuarea operaţiilor specifice pentru producerea materialului săditor.     ■  Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat.     ■  	Alegerea şi aplicarea tehnologiei de împădurire în funcţie de condiţiile pedoclimatice din zonă.     ■  Determinarea condiţiilor de regenerare a pădurii.     ■  Stabilirea strategiei de regenerare a pădurii pe baza aplicării tratamentelor silvice specifice zonei.     ■  Aplicarea normelor de protecţie a muncii la executarea lucrărilor din domeniul silvic.  m   Efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii pentru realizarea funcţiilor specifice.      ■  Descrierea structurii arboretului şi a caracteristicilor sale.     ■  Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor .      ■  Corelarea intervenţiilor pentru realizarea funcţiilor specifice pădurii.     ■  Elaborarea măsurilor pentru reglarea structurii şi a stării fitosanitare .    
 m   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.  

    III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor):     1.  Recoltarea, prelucrarea şi păstrarea fructelor şi seminţelor forestiere.  Recoltarea seminţelor forestiere:     ■  epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în funcţie de raportul dintre maturare şi coacere .      ■  	evaluarea recoltei de seminţe: clasificarea şi descrierea metodelor de evaluare a fructificaţiei.     ■  metode şi tehnici de recoltare: clasificarea şi descrierea metodelor şi a tehnicilor de recoltare a seminţelor forestiere.     ■  organizarea lucrărilor de recoltare :  măsuri organizatorice care se iau la recoltarea seminţelor forestiere; unelte şi utilaje folosite; norme de protecţia muncii la recoltarea seminţelor forestiere.  Păstrarea seminţelor forestiere:     ■  măsuri şi tehnici de păstrare a seminţelor forestiere,     ■  condiţii de păstrare a seminţelor forestiere în funcţie de umiditatea seminţelor zvântate în aer.         2.  Calitatea seminţelor forestiere:  Indicii calitativi ai seminţelor: descrierea principalilor  indici  calitativi ai seminţelor forestiere Controlul calităţii seminţelor forestiere:     ■  constituirea probelor medii pentru laborator,     ■  clasificarea seminţelor forestiere pe categorii de calitate.       3.  Pregătirea pepinierei pentru cultură:  Pregătirea terenului:     ■  lucrări premergătoare a pregătirii solului,     ■  lucrări de pregătire a terenului în pepinieră, Lucrările solului:     ■  scopul şi importanţa lucrărilor de pregătire a solului,     ■  descrierea lucrărilor de pregătire a solului. Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor:     ■  necesitatea şi importanţa administrării  îngrăşămintelor  în pepiniere,     ■  clasificarea şi descrierea principalelor tipuri de îngrăşăminte utilizate în pepiniere. Sistemul de asolament:     ■  necesitatea şi importanţa aplicării amendamentelor în pepinieră.       4.  Înfiinţarea culturilor în pepinieră:  Metode şi scheme de semănat: clasificarea şi descrierea principalelor metode şi scheme de semănat.  Adâncimea şi epoca de semănat:     ■  criterii de care se ţine seama la alegerea adâncimii de semănat,     ■  alegerea epocii de semănat. Repicajul:     ■  definiţie,     ■  procedee de repicaj,     ■  tehnica de repicare.  Tehnologii noi de producere a puieţilor:     ■  necesitatea producerii puieţilor cu rădăcini protejate,     ■  producerea puieţilor pe paturi nutritive,     ■  producerea puieţilor în solarii,     ■  producerea puieţilor în recipiente. Butăşire şi altoirea:     ■  caracteristicile înmulţirii vegetative,     ■  tehnica de execuţie a butăşirii,     ■  tehnica de execuţie a altoirii.       5.  Îngrijirea culturilor în pepinieră:  Dăunătorii culturilor din pepiniere şi combaterea lor: necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere, Mulcirea şi umbrirea culturilor:     ■  necesitatea mulcirii culturilor,     ■  procedee de mulcire a culturilor,     ■  necesitatea umbririi culturilor,     ■  procedee de umbrire a culturilor.  Combaterea mecanică a buruienilor şi afânarea solului :      ■  necesitatea şi modul de executare a spargerii crustei solului,     ■  prăşitul şi plivitul culturilor în pepiniere.  Combaterea chimică a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere.  Udarea culturilor:     ■  norma de udare,     ■  sisteme de udare a culturilor în pepiniere.  Tăieri de formare a puieţilor: descrierea principalelor tipuri de tăieri de formare a coroanei puieţilor.       6.  Scosul puieţilor:  sezonul şi vârsta scosului puieţilor, procedee de scoatere a puieţilor.     7.  Criterii de sortare a materialului recoltat:  criterii de sortare a puieţilor, tehnica sortării puieţilor,     8.  Transportul şi depozitarea materialului săditor:  modalităţi de păstrare a puieţilor. ambalarea şi transportul puieţilor:     ■  modalităţi de ambalare şi transport a puieţilor .        9.  Condiţiile staţionale ale suprafeţelor de împădurit:  definirea şi clasificarea lucrărilor de împădurire :  definirea lucrărilor de împădurire, reîmpădurire, refacere, substituire şi ameliorare.  principii şi criterii economice şi silviculturale privind alegerea şi asocierea speciilor pentru  împădurire:     ■  enumerarea şi descrierea principiilor şi criteriilor de alegere şi asociere a speciilor;     ■  definirea ţelului culturilor;     ■  descrierea culturilor pure şi amestecate.  1O. Scheme ecologice:  formule şi scheme de împădurire:     ■  definiţia formulei şi schemei de împădurire,     ■  clasificarea speciilor forestiere în funcţie de importanţă .        
    11.  Semănătura directă şi plantarea puieţilor:  împădurirea prin semănături directe :      ■  descrierea procedeelor de semănare ,      ■  adâncimea, epoca şi norma de semănat. împădurirea prin plantare:     ■  procurarea materialului pentru plantat,     ■  descrierea procedeelor de plantare,     ■  adâncimea de plantare,     ■  dispozitivul de plantare,     ■  desimea şi epoca de plantare .        12.  Întreţinerea culturilor instalate şi a regenerărilor:  întreţinerea solului :      ■  necesitatea lucrărilor de îngrijire a culturilor. îndepărtarea vegetaţiei copleşitoare:     ■  descrierea tehnicii de execuţie a lucrării. rărirea semănăturilor:     ■  descrierea tehnicii de execuţie a lucrării. receptarea puieţilor:     ■  descrierea tehnicii de execuţie a lucrării. fertilizarea şi mulcirea solului:     ■  descrierea tehnicii de execuţie a lucrării.       13.  Regimurile de cultură:  consideraţii generale; tipuri:      ■  regimul codrului.     ■  regimul crângului.       14.  Metodele de regenerare ale pădurii.  regenerarea naturală:     ■  descrierea regenerării naturale din sămânţă şi lăstari     ■  prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerării din sămânţă şi lăstari regenerarea artificială:     ■  descrierea regenerării artificiale,     ■  prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerării artificiale       15.  Dinamica proceselor colective în instalarea seminţişurilor.  constituirea stării de masiv.     16.  Tratamente în regim codru:  Tratamente cu regenerare sub masiv: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie;     •  tratamentul regenerărilor succesive: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare;     •  tratamentul regenerărilor în ochiuri (progresive): definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare;     •  tratamentul regenerărilor în codru grădinărit: definiţie, scop, obiective, tehnică de  execuţie, exploatare şi regenerare .   Tratamente cu regenerare în teren descoperit: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie.     •  tratamentul tăierilor rase în codru :  definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare.       17.  Tratamentul în regim crâng:  Tratamentul tăierilor rase în crâng: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, explorare şi regenerare.     18.  Lucrări pregătitoare pentru instalarea seminţişurilor.     19.  Conversiunea:  necesitatea şi tehnica de execuţie a lucrărilor .      20.  Refacerea , substituirea şi ameliorarea arboretelor slab productive:  consideraţii generale  tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare şi substituire:  refacerea, ameliorarea şi substituirea cvercetelor:     •  descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor. substituirea arboretelor derivate:     •  descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor. refacerea molidişurilor degradate:     •  descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor. refacerea şi substituirea zăvoaielor.       21.  Protecţia muncii la intervenţiile de îngrijire şi conducere în arborete.     22.  Norme de protecţia muncii la aplicarea tratamentelor.     23.  Limita, durata şi caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor:  seminţiş; desiş; nuieliş   - prăjiniş; păriş; codrişor; codru mijlociu; codru bătrân:  etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.     24.  Lucrări de conducere şi îngrijire:  degajări, depresaj; curăţiri; rărituri; operaţiuni de igienă: scopul lucrărilor;    
 lucrări de îngrijire şi conducere: degajări, depresaj, curăţiri, rărituri; 
 definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea degajărilor ;  definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea curăţirilor; definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea răriturilor; descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor de igienă. 

 BIBLIOGRAFIE 
    TITLU    EDITURA    AUTORI      Silvicultura - Tehnica Culturii Silvice, manual pentru clasele XI-XII - licee silvice    EDP, R„A., Buc .  1997    Marian A., şi colab.,      Bioloqie qenerală    EDP., Buc. 1979    Botnariuc N.,      Pădurile României    Ed .  Acad .,  Buc .  ,  1981    Chirită C. şi colab . ,      Împăduriri, tratat    Ed. Ceres, Buc. 1972    Damian I.,      Pădurea - Apa - Mediul Înconjurător    Ed. Ceres, Buc. 1974    Dinu Val.,      Producerea semintelor forestiere    Ed. Ceres, Buc. 1982    Enescu Val.,      Silvicultura - tratat    Ed. Ceres, Buc.    Florescu I.,      Pădurea şi viitorul    Ed. Ceres, Buc., 1982    Giurgiu V.,      Cultura speciilor forestiere    Ed. Agro-silv .,  Buc. 1967    Halaramb At. ,       Mică Enciclopedie a Pădurii    Ed. Fed., Buc. 1996    Iancu I., şi colab .  ,       Îndrumarul Pădurarului    Ed, Peqas, Buc .  1999    Iancu I.,      Pădurea şi Apa    Ed .  Şt. şi Enciclop., Buc. 1982    Iancu I., Iancu Viorica      Tehnica Culturilor Forestiere - III. Împăduriri    Ed .  Agro-Silvică, Buc .  1958    Popa Gr.,      Flora forestieră a României    Ed. Ceres, Buc. 1997    Stănescu V., Şofletea N., Popescu Oana      Recomandări tehnice    Buc. 1994    ICAS Pepiniere      Îndrumări tehnice - Silvicultură    Buc. 1977    MEFMC      Îndrumări tehnice - Seminte si pepiniere    Buc. 1977    MEFMC    

 TEHNOLOGIA MOBILEI 

 I.    Statutul disciplinei  

 Disciplina  Tehnologia mobilei  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E", filiera tehnologică,  la  specializarea prelucrarea lemnului  din cadrul profilului  Resurse naturale şi protecţia mediului.  Pentru profilul  Resurse naturale şi protecţia mediului,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului,  în  conformitate cu specializarea urmată. 

 li.   Competenţe de evaluat 
  
 W   Folosirea terminologiei de specialitate.  
 m   Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime şi materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.  
 W   Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în funcţie de locul şi rolul acestuia în produsul finit.  
 W   Aplicarea:  
    •  normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv şi a semifabricatelor superioare pe bază de lemn;     •  tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor şi bordurare a canturilor panourilor;     •  tehnologiei de şlefuire a lemnului masiv şi a panourilor;     •  procedeului de finisare corespunzător destinaţiei mobilierului.     •  operaţiilor de premontare şi montare a mobilierului  într-o  succesiune logică.   
 m   Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv.  
  m    Asigurarea rugozităţii suprafeţelor şlefuite impuse de tehnologia de finisare.   W   Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei.  W   Conservarea calităţii mobilierului de la producător la beneficiar. 
 m   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.  
  
    III.  Conţinuturi (în vederea explicitării  /  detalierii competenţelor)     1.  	Tehnologia modernă a debitării reperelor din lemn masiv şi a semifabricatelor superioare pe bază de lemn:  Operaţii de debitare:     •  definiţia debitării;     •  debitarea lemnului masiv -  operaţii :  retezare, secţionare, tivire, spintecare, însemnare, decupare;     •  debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn - procedee de debitare; Tipizarea semifabricatelor şi calculul supradimensiunilor     •  pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia;     •  	pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionării modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcţie de structura panourilor (formule de calcul, valori);  Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare ;  pierderile; consumul specific.  Utilaje şi agregate folosite:     •  pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm ;  ferăstrăul panglică -  :  părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru;     •  pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri - : părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.  Scule tăietoare:     ■  discuri tăietoare - definiţie, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăiere cu discuri tăietoare, clasificarea discurilor tăietoare, alegerea discului şi stabilirea regimului de tăiere.     ■  pânza panglică - definiţie, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferăstraie panglică în funcţie de materialul care se prelucrează, pregătirea pentru lucru a pânzelor panglică.         2.  Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv:  Tipuri de operaţii (scopul operaţiei, schema tehnologică):     ■  îndreptarea;     ■  rindeluirea şi profilarea pe 2 feţe;     ■  retezarea la lungime finală;     ■  cepuirea;     ■  burghierea şi scobirea;     ■  frezarea;     ■  strunjirea.    Utilaje (scheme de lucru la maşina de îndreptat, MRG8; MNF; SL); Scule folosite;  Defecte, cauze şi  remedierea  lor .      3.  Tehnologii moderne de asamblare prin încleiere:  Asamblarea ramelor:     ■  dispozitive de asamblat acţionate pneumatic, cu încălzire în curenţi de înaltă frecvenţă - faze de lucru, părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.     ■  valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte şi subscurte - instalaţia de asamblare la lungime în CIF (operaţii de pregătire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părţi componente, funcţionare).  Bordurarea canturilor panourilor:     ■  soluţii de protejare a canturilor (reprezentări grafice);     ■  	aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiţii de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strângere pneumatică, presa de încleiat în CIF _; schema de lucru, regim de lucru;     ■  aplicarea  bordurilor  din furnire:  gros1m1 ale  furnirelor  pentru  bordurare; supradimensiuni la lăţime pentru furnire .   Furniruirea panourilor:     ■  Definiţie.     ■  Tipuri de furniruire (simplă, dublă).     ■  Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii) .      ■  Operaţii de furniruire:       •  	Pregătirea suprafeţelor panoului (scopul operaţiei de calibrare şi zimţuire);     •  Pregătirea furnirelor :  criterii de selecţionare a furnirelor; retezarea la lungime; îndreptarea canturilor cu foarfecă ghilotină (mod de lucru) ;  îmbinarea cu hârtie gumată (maşina de înnădit cu bandă gumată, schema tehnologică de aplicare a benzii, funcţionare);     •  Aplicarea adezivului (adezivi utilizaţi, consum specific, funcţionarea şi reglarea maşinii de aplicat adeziv tip MAA;     •  Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simplă şi dublă);     •  	 încleierea  furnirelor (presarea): presa hidraulică tip pH-6 (regirŢI de presare, funcţionare, reglare, ciclu de presare);     •  Condiţionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de  realizare).  Defecte, cauze şi remedierea lor .        4.  Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a panourilor şi ramelor:  Prelucrarea panourilor şi ramelor la maşini - unelte şi agregate:     ■  	Operaţiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului ,  formatizare şi profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multiplă, frezare locaşuri pentru feronerie.     ■  	Succesiunea operaţiilor la maşini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere.     ■  Maşini şi utilaje: maşina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, maşina de  burghiat multiplu - părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme de protecţia muncii.     ■  Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25 ;  agregatul de furniruit şi aplicat canturi - succesiunea operaţiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule tăietoare, reglare, norme de protecţia muncii.       5.  Tehnologia modernă de şlefuire a suprafeţelor:  Şlefuirea: definiţie; scop.  Factorii care influenţează calitatea şlefuirii. Alegerea corectă a abrazivilor:     ■  criterii de alegere a abrazivilor;     ■  tipuri de materiale abrazive;     ■  simbolizarea abrazivilor.  Şlefuirea lemnului masiv şi a panourilor :      ■  materiale abrazive utilizate;     ■  etape, mod de realizare.  Şlefuirea suprafeţelor plane, curbe şi profilate;  Utilaje şi instalaţii folosite - părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.     ■  maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare;     ■  maşina de şlefuit cu bara de presiune ;      ■  maşina de şlefuit cu bandă cu contact de jos;     ■  maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus;     ■  linii de şlefuire a panourilor furniruite. Defecte, cauze, remedierea lor.       6.  Tehnologia modernă a finisării:  Finisare: definiţie, scop, procedee. Pregătirea suprafeţelor pentru finisare :      ■  succesiunea operaţiilor,     ■  scopul operaţiilor,     ■  materiale tehnologice utilizate,     ■  mod de lucru.  Aplicarea materialelor peliculogene:     ■  Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatică hidraulică:     •  aparatul de pulverizat lac (părţi componente, formarea jetului de lac);     •  cabina de pulverizare;     •  avantajele aplicării peliculelor încălzite;     •  condiţii  impuse  pentru obţinerea peliculelor de calitate;     •  succesiunea operaţiilor la aplicarea lacului nitra-mat prin pulverizare.       ■  Aplicarea lacurilor prin turnare:     •  avantaje, procedee;     •  maşina de turnat lac (schema de principiu, funcţionare, reglare);     •  aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;     •  aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice.       ■  Aplicarea lacurilor prin imersie:     •  procedee;     •  avantaje.  Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele :        ■  Mod de realizare;     ■  Procedee de uscare (naturală şi artificială):     •  instalaţii de uscare artificială (camera de uscare, tunelul de preîncălzire, tunelul de uscare; regim de uscare).  Prelucrarea peliculelor - operaţii, materiale tehnologice, mod de realizare a operaţiilor, maşini folosite (maşina de şlefuit cu bandă orizontală), funcţionare, reglare, regim de lucru:       ■  Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice.     ■  Prelucrarea peliculelor poliesterice .     Finisarea suprafeţelor cu folii din PVC şi fibre celulozice:     ■  instalaţia pentru aplicarea automată a foliilor pe panouri (părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru).    Defecte, cauze şi remedierea lor.     7.  Tehnologia modernă a asamblării şi montării mobilei:  Sisteme de montare;  Montarea accesoriilor:     ■  accesorii de asamblare, scule şi instalaţii;     ■  condiţii pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL. Montarea în subansamblu şi produs :      ■  operaţii de premontare;     ■  succesiunea operaţiilor de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp;     ■  prese de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică (părţi componente, mod de lucru).    Scule, unelte, dispozitive de asamblare şi montare;     8.  Ambalarea, depozitarea şi transportul mobilei:     
 Condiţii generale de ambalare şi depozitare, manipulare, transport. Sisteme şi tipuri de ambalaje: 
    ■  Ambalarea cu hârtie şi carton în stelaje şi lăzi.     ■  Ambalarea în folie termocontractibilă. Paletizarea şi containerizarea.   

 BIBLIOGRAFIE 
    TITLU    EDITURA    AUTORI      Proiectarea şi tehnologia fabricării produselor industriale din lemn    Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983    Cotta, N.L.,      Şlefuirea lemnului şi peliculelor de acoperire    Editura Tehnică, Bucureşti  1982    Cotta, N.L.;  Năstase ,  V.,      Aşchierea lemnului şi scule aşchietoare    Editura Didactică şi Pedaqoqică, Bucureşti 1991    Dogaru, V.,      Tehnoloqia mobilei    Universitatea Braşov    Năstase, V.      Uscarea şi tratarea termică a lemnului    Editura Tehnică, Bucureşti  1980    Marinescu, I.,      Materiale tehnologice pentru industria lemnului    Editura Tehnică, Bucureşti 1993    Mihai, D.,      Prospecte şi cărţi tehnice ale utilajelor şi  instalatiilor folosite la fabricarea mobilei        

     
 Economic 

 financiare şi comerciale 

 Contabilitate 

 Administrativ 

 Turism şi alimentaţie  publică  

 Tehnician  în  turism 

 Economia întreprinderii 

 Tehnician  în alimentaţia  publică 

 Marketing 

 Poştă 

 Tehnician în activităţi de  poştă  

 Exploatare poştală 

 Tehnician  în administraţia  publică 

 Pentru  profilul SERVICII, la proba   ''E",   candidatul  poate  să opteze pentru una din   cele   două discipline de specialitate aferente specializării,   conform  tabelului de  mai  jos: 
  

 ECONOMIA INTREPRINDERII 

    I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Economia întreprinderii  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările  din cadrul profilului  Servicii.  Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat    W   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Identificarea şi descrierea trăsăturilor caracteristice ale întreprinderii în raport cu evoluţia economiei.      ■  Clasificarea întreprinderilor şi descrierea trăsăturilor caracteristice ale acestora.     ■  Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi.     ■  Încadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale.  W   Identificarea şi interpretarea relaţiilor economice de bază dintre întreprindere şi mediul economic extern.      ■  Identificarea elementelor mediului extern al întreprinderii.     ■  Descrierea şi compararea acţiunii diferiţilor factori externi asupra activităţii întreprinderii.     ■  Detenninarea unor implicaţii ale relaţiilor cu partenerii externi asupra activităţii întreprinderii.  W   Explicarea modului de organizare şi funcţionare a întreprinderii.      ■  Identificarea sistemelor de organizare procesuală a întreprinderii şi analiza efectelor acestora.     ■  Descrierea funcţiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare a întreprinderilor.     ■  	Identificarea sistemelor de organizare structurală şi descrierea structurii organizatorice a unei întreprinderi.     ■  Descrierea elementelor de bază ale unei organigrame şi întocmirea organigramei unei întreprinderi mici /mijlocii.     ■  Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor.  iWl   Luarea unor decizii cu privire la organizarea şi conducerea resurselor umane dintr-o întreprindere.      ■  Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane şi alegerea soluţiilor optime de încadrare.     ■  Diferenţierea atribuţiilor diferitelor categorii de personal conform fişei postului.     ■  Identificarea şi selectarea unor forme şi  modalităţi eficiente de motivare a (cointeresare) a personalului dintr-o întreprindere mică /mijlocie.  W   Analiza proceselor economice ale întreprinderii şi elaborarea unor soluţii de optimizare.      ■  Identificarea şi analiza unor procese economice specifice întreprinderilor.     ■  Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi.     ■  Cunoaşterea importanţei activităţii de optimizarea şi selectarea tehnicilor specifice.  W    Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.       III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)     1.  Întreprinderea:  Conceptul de întreprindere: definiţie Trăsăturile caracteristice ale întreprinderii:     ■  întreprinderea - unitate tehnico-productivă (caracteristici);     ■  întreprinderea - unitate organizatoric-administrativă (caracteristici);     ■  întreprinderea - unitate economico-socială (caracteristici); Clasificarea întreprinderilor în funcţie de următoarele criterii:     ■  forma de proprietate asupra capitalului social şi al patrimoniului;     ■  apartenenţa la una din ramurile industriale de activitate;     ■  gradul de mărime;     ■  gradul de specializare;     ■  tipul de producţie,  Tipul de producţie: definirea, clasificarea şi compararea tipurilor de producţie.       2.  Mediul extern al întreprinderii:  Definirea conceptului de mediu extern al întreprinderii. Factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii:     •  modalităţi de influenţă;       ■  enumerarea şi descrierea factorilor externi (economici, tehnici şi tehnologici, de management, politici, socio­ culturali, juridici, demografici, mediul natural şi înconjurător);     ■  compararea acţiunii diferiţilor factori externi asupra activităţii întreprinderii; Relaţiile externe ale întreprinderii cu:     ■  furnizorii - definire, caracterizare.     ■  clienţii - definire, caracterizare.     ■  instituţiile bancare - definire, caracterizare.     ■  societăţile de asigurări - definire, caracterizare.     ■  camerele de comerţ şi industrie - definire, caracterizare.     ■  instituţiile statului - definire, caracterizare.     ■  întreprinderile concurente - definire, caracterizare.     ■  mass-media - definire, caracterizare.       3.  Organizarea procesuală a întreprinderii:  Definirea conceptului de "organizare procesuală". Obiectivele întreprinderii:      ■  definirea conceptului de obiectiv,     ■  	tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale);  Efectele organizării procesuale a întreprinderii; conceptele de funcţiune, activitate, atribuţie, sarcină: definire, caracterizare;  Funcţiunile sistemului de organizare procesuală:     ■  funcţiunea de cercetare-dezvoltare - activităţi, sarcini, atribuţii.     ■  funcţiunea de producţie - activităţi, sarcini, atribuţii.     ■  funcţiunea comercială - activităţi, sarcini, atribuţii.     ■  funcţiunea de marketing - activităţi, sarcini, atribuţii.     ■  funcţiunea financiar-contabilă - activităţi, sarcini, atribuţii.     ■  funcţiunea de personal - activităţi, sarcini, atribuţii.       4.  Organizarea structurală a întreprinderii:  Definirea conceptului de "structură organizatorică". Elementele de bază ale structurii organizatorice.      ■  Structura funcţională (de management) şi compartimentele sale:     •  postul - concept, trăsături;     •  funcţia - concept, tipuri;     •  compartimentul de muncă - tipuri;     •  nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhică;     •  ponderea ierarhică: concept, mărimea ponderii ierarhice.     •  relaţiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relaţii.       ■  Structura operaţională de producţie şi concepţie şi compartimentele sale:     •  definirea conceptului;     •  compartimentele structurii operaţionale;     •  	definirea conceptelor de: secţia de producţie, secţia de bază, secţia auxiliară, secţia de servire, atelier, Ioc de muncă.  Tendinţe actuale în organizarea structurală a întreprinderilor.         5.  Resursele umane ale întreprinderii:  Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi.  Drepturi şi obligaţii ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajaţilor şi obligaţiile acestora.  Selecţia personalului: enumerarea şi descrierea etapelor recrutării personalului. Promovarea personalului:       ■  concept;     ■  criterii de promovare;     ■  modalităţi de promovare;     ■  formarea personalului;     ■  principii de evaluare a personalului. cointeresarea personalului: concept.       6.  Procese economice:  Aprovizionarea şi pregătirea mărfurilor:     ■  concept,     ■  funcţii;     ■  conceptul de flux tehnologic;     ■  forme de organizare.  Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităţilor de depozitare.  Producţia de mărfuri şi servicii: definirea conceptelor de "producţie de mărfuri" şi "producţie de servicii". Comercializarea:     ■  operaţiile de pregătire a mărfurilor în vederea vânzării, operaţii comune, operaţii specifice;     ■  vânzarea mărfurilor cu ridicata; angrosistul, definiţie, caracterizare;     ■  vânzarea mărfurilor cu amănuntul; detailistul, definiţie, caracterizare, tipologie;     ■  magazinul - concept, forme de vânzare cu amănuntul, forme de vânzare a mărfurilor cu ridicata.       7.  Optimizarea proceselor economice:     
 Eficienţa economică: definire, efecte, modalităţi de determinare a eficienţei economice (raportarea efectelor obţinute la eforturile depuse pentru obţinerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate). 
 Rentabilitatea întreprinderii: modalităţi de calcul, rata rentabilităţii. 
  
 BIBLIOGRAFIE 
 Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Servicii: 
    DISCIPLINA    EDITURA    AUTORI      Economia întreprinderii    Economica  Preuniversitaria    Viorel Lefter, Iulia Chivu      Economia întreprinderii    Ali Educaţional    Vasile Dan, Ruxandra Isaic-Maniu, Daniela Mitran      Economia întreprinderii    Oscar Print    G. Stănciulescu, C. Dinca, N. Doroş, C. Dumitriu, L. Iftimie,  F. Jelescu, M. Jipa, N. Pătraşcu    
  
 CONTABILITATE 

    I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Contabilitate  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba  "E",  filiera tehnologică,  la  specializările: economic  şi  administrativ  din cadrul profilului  Servicii.  Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului ,  în conformitate cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat       V  Folosirea terminologiei de specialitate.     W  Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul întreprinderii şi instituţiei publice:     ■  Efectuarea inventarierii unei gestiuni.     ■  Stabilirea rezultatelor inventarierii.     ■  Soluţionarea eventualelor diferenţe constând  în  plusuri sau minusuri.  W   Evaluarea performanţei întreprinderii şi instituţiei publice pe baza informaţiilor contabile:      ■  Identificarea funcţiilor bilanţului.     ■  Prezentarea structurii bilanţului şi a anexelor la bilanţ.     ■  Stabilirea indicatorilor economico-financiari şi interpretarea acestora.  W   Utilizarea elementelor planului de conturi:      ■  Folosirea corelaţiilor planului de conturi.     ■  Identificarea claselor de conturi în planul de conturi.     ■  Identificarea funcţiei contabile a conturilor.  m   Elaborarea documentelor de sinteză şi interpretarea datelor fumizate de acestea:      ■  Întocmirea balanţei de verificare .      ■  Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balanţei conturilor.     ■  Identificarea tipurilor de balanţe de verificare.  W   Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabilă din patrimoniul întreprinderii şi instituţiei publice.   1W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.          III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)   
  
    1.  Înregistrări contabile privind operaţiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăţi comerciale:  Operaţii privind capitalurile proprii - capitalul social şi rezervele; aplicaţii.  Operaţii privind activele imobilizate: imobilizări necorporale şi corporale; aplicaţii .   Operaţii privind stocurile şi producţia în curs de execuţie - contabilitatea stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent; aplicaţii.  Operaţii privind datoriile şi creanţele: comerciale, salariale, sociale şi fiscale ale agentului economic; aplicaţii.  Operaţii privind trezoreria - de încasări şi plăţi prin conturi la bănci şi casierie; aplicaţii .      2.  Balanţele de verificare a înregistrărilor în conturi:  Noţiune, importanţă, formă.  Tehnica întocmirii balanţei de verificare .      3.  Inventarierea patrimoniului:  Inventarierea - procedeu al contabilităţii Etapele desfăşurării inventarierii Stabilirea rezultatelor inventarierii      4.  Bilanţul contabil:   
 Importanţa,  rolul şi funcţiile  bilanţului contabil Structura bilanţului  contabil şi  a anexelor 

 BIBLIOGRAFIE 
 Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C.  nr.4055/26.06.2000,  nr.4144/18.07.2001, nr. 3918/11.06.2002  pentru  clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a  liceu  - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Servicii: 

    DISCIPLINA    CLASA    EDITURA    AUTORI      Contabilitate    a X-a    Ali Educaţional    V.  Isai,  Gh. Negoescu      Contabilitate    a X-a    Economică  Preuniversitaria     N.  Feleaga,  L.  Malciu, S.  Bunea, E.  Candea       Contabilitate    a X-a    Didactică şi Pedagogică    M.  Ristea, C. Panciu, R. Ionescu,  M.  Dinescu       Contabilitate    a X-a    Oscar Print    MariaPopan      Contabilitate    a X-a    Tehnică    A.  Teiusanu, M. Popescu, G.   Croitoru       Contabilitate    a XI-a    Ali  Educaţional     V.  Isai       Contabilitate    a XII-a    Ali  Educational     Violeta  Isai       Contabilitate    a XII-a    Economică  Preuniversitaria     Aurelia Guoadelia Cojocea, Alexandru Sălceanu      Contabilitate    a XII-a    Tribuna  Sibiului     Ana Alexandrina  Matei,  Nicolae  Poenariu     

 EXPLOATARE POSTALA 

    I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Exploatare poştală  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba "E",  filiera tehnologică, la specializarea  Poştă  din cadrul profilului  Servicii.  Pentru profilul  Servicii,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat    W   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poştale interne, a caracteristicilor şi a simbolurilor   acestora      •  Remiterea la destinaţie Încredinţarea sumelor de bani ,  de persoane fizice  şi  juridice, oficiilor poştale pentru remiterea lor la destinaţie.     •  Achitarea mandatelor poştale, telegrafice şi on-line.  ID   Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poştale interne.      •  Verificarea formularelor specifice unei activităţi poştale şi întocmirea actelor de nereguli.  W   Efectuarea unor operaţiuni specifice activităţii de exploatare poştală.      •  Efectuarea operaţiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondenţă".     •  Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenţă simplă şi înregistrată.     •  Efectuarea operaţiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii".     •  Înmânarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului.     •  Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile poştale.    W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)       1.  Obiecte de corespondenţă  -  procesul de exploatare:  Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenţă:     •  definiţii ,      •  dimensiuni,     •  limite de greutate,     •  condiţionare.  Redactarea adresei la obiectele de corespondenţă:     •  reguli generale,     •  excepţii.  Indicaţiile speciale şi specifice aplicate la această categorie:     ■  A.R.,       •  P.C.,     •  Expres,     •  Post-restant,     •  Căsuţă Poştală,     •  Recomandat,     •  confirmările ulterioare.  Prezentarea obiectelor de corespondenţă simplă şi recomandată:     ■  prezentarea bucată cu bucată;     ■  prezentarea în serii.    Încheierea operaţiunilor de prezentare; închiderea expediţiei; efectuarea schimbului de expediţie; Primirea expediţiei şi prelucrarea în vederea distribuirii.  Distribuirea:     •  distribuirea corespondenţei simple;     •  distribuirea corespondenţei înregistrate;     ■  distribuirea actelor de procedură;     ■  trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la păstrare.         2.  Mandate poştale şi telegrafice - procesul de exploatare:  Mandate poştale, telegrafice şi on-line:     •  definiţie;     ■  completarea formularelor.  Redactarea adresei la mandate, excepţii de la adrese.  Indicaţii generale folosite la mandatele poştale şi indicaţii specifice folosite la mandatele telegrafice şi on-line.  Prezentarea mandatelor poştale, telegrafice şi on-line - operaţiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucată cu bucată; prezentarea în serii; modalităţi de plată la mandate.; Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitării.  Achitarea mandatelor:     ■  formalităţi la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31;     ■  mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, înapoiate, reexpediate, trimise la păstrare; Înaintarea conturilor de mandate şi verificările efectuate la controlul ulterior.         3.  Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare:     
 Trimiteri ce fac parte din această categorie: definiţii, dimensiuni, limite de greutate, condiţionare. Condiţii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie: 
    ■  adresarea;     ■  indicaţii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea. Prezentarea obiectelor de mesagerie - operaţiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarată (prezentarea bucată cu bucată, prezentarea în serii. Prelucrarea în vederea expedierii şi efectuarea schimbului de expediţii. Primirea expediţiei la oficiu - operaţiuni de primire, verificare şi cartare pe locuri de muncă.  Înmânarea obiectelor de mesagerie:     ■  înmânarea coletelor cu şi fără valoare declarată;     ■  înmânarea scrisorilor cu valoare;     ■  predarea sacilor cu corespondenţă, gropurilor, casetelor colectoare şi C.F.R;     ■  mesagerii ce nu pot fi înmânate.   

 BIBLIOGRAFIE 
    ■  Instrucţiunile de exploatare pentru "obiecte de corespondenţă".   
    •  Instrucţiunea comună pentru problemele interne comune ale unităţilor poştale.     •  Norme interne ale C.N POŞTA ROMÂNĂ.     •  (NOMENCLATOARE POŞTALE):     •  GHIDUL FACTORULUI POŞTAL-C.N. POŞTA ROMÂNĂ.     •  Legea poştei 85/1997.     •  Ordine interne ale C.N. POŞTA ROMÂNĂ privind completarea formularelor poştale.  MARKETING     I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Marketing  are ,  în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională  ,  putând fi aleasă  la proba "E", filiera tehnologică  ,  la  specializările: turism  şi  alimentaţie publică  din cadrul profilului  Servicii.  Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului,  în  conformitate cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat    II!l   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Dezvoltarea capacităţii de investigare a fenomenelor economice de piaţă:      1.  Identificarea factorilor care influenţează cercetarea pieţei şi a concurenţei de piaţă.     2.  Analiza cerinţelor unei segmentări eficiente a pieţei.     3.  Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri.     4.  Determinarea cauzelor şi efectelor principalelor modificări ale mediului de afaceri ale firmei.  W   Cunoaşterea tipurilor de strategii de marketing şi dezvoltarea acestora la nivelul întreprinderii:      5.  Identificarea diferitelor modalităţi de organizarea a compartimentului de marketing.     6.  Descrierea criteriilor de apreciere a activităţii specialistului în marketing turistic.     7.  Analiza raportului dintre cererea şi oferta de servicii turistice şi identificarea factorilor care le influenţează.  ID   Utilizarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor de marketing ca instrument al managementului întreprinderii:      8.  Aprecierea atitudinii turiştilor prin diferite metode de scalare.     9.  Elaborarea şi efectuarea de sondaje şi chestionare tipice domeniului serviciilor turistice.     10.  Interpretarea rezultatelor statistice şi luarea de decizii pentru îmbunătăţirea ofertei turistice.     11.  Elaborarea şi aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul şi formarea preţurilor, distribuţia şi promovarea produselor turistice).  ID   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi  .        III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)       1.  Piaţa activităţii de turism:  Definiţia pieţei turistice.  Cererea turistică:     •  particularităţile cererii turistice;     •  determinanţii cererii turistice;     •  elasticitatea cererii turistice;     •  sezonalitatea cererii turistice; Oferta turistică :      •  particularităţile ofertei turistice;     •  determinanţi ai ofertei turistice. Estimarea potenţialului pieţei:     •  definiţia şi scopul cercetării pieţei;     •  criteriile segmentării pieţei; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale_ (clasă socială, stil de viaţă), comportamentale.     •  condiţiile unei segmentări eficiente.       2.  Instrumente ale cercetării de piaţă:  Măsurarea şi scalarea.  Tipuri de scale.  Metode de scalare:     •  diferenţiala semantică,     •  scala lui Likert,     •  modelul Fishbein-Rosenberg.       3.  Organizarea activităţii de marketing în turism:  Organizarea  compartimentului  de marketing al  întreprinderii  turistice după diferite criterii. Profesiograma specialistului de marketing.     4.  Mixul de marketing turistic:  Politica de produs  în  turism:     ■  definirea produsului turistic;     ■  elementele  produsului turistic;      ■  clasificarea produselor turistice;     ■  ciclul de  viaţă   al  produselor turistice;     ■  strategii  privind produsele turistice. Politica de preţuri  în  turism:      ■  forme de prezentare a preţurilor în turism;     ■  particularităţile preţurilor şi tarifelor în turism;     ■  strategii  şi  politici de preţuri în turism;     ■  diferenţieri de preţuri în turism. Politica de distribuţie:     ■  canalele de distribuţie: caracteristici, tipologie;     ■  organizarea canalelor  de distribuţie;      ■  distribuţia fizică  şi  managementul logisticii. Politica de promovare:     ■  definirea  şi obiectivele  publicităţii;     ■  structura publicităţii;     ■  alegerea mediului publicitar;     ■  promovarea  vânzărilor:  tipuri şi modalităţi de promovare.      BIBLIOGRAFIE     TITLUL    EDITURA    AUTORI      Marketing  turistic - manual clasa a   XI-a, specializările Turism şi alimentaţie publică    Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2002;    Dincă C., colectiv      Elemente de marketing turistic    Ed. Global  Media  Image, Deva2000    Dumitru Patriche,  Filimon  Stremţan, Ana Ispas, Iulian Patriche      Piaţa turistică a României    Ed. Ecran magazin, Braşov, 2000    Ilie Niţă, C-tin  Niţă       Turismul şi dezvoltarea durabilă    Ed. Expert, Bucureşti,  2000    N. Neacşu      Statistică în turism  (teorie şi aplicaţii}     Ed. Albastră, Cluj Napoca, 2000    Nicoleta Petcu      Marketing turistic    Ed. Economică, 1999    Toader Gherasim, Daniel Gherasim          Pentru  profilul TEHNIC, la proba "E",  candidatul poate  să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării,  conform tabelului de mai jos:     Mecanic    Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii    Organe de maşini şi mecanisme    Solicitări şi măsurări tehnice      Tehnician prelucrări mecanice        Tehnician mecatronist      Tehnician operator roboţi industriali      Tehnician în transporturi      Electrotehnică  Electronică şi automatizări    Tehnician electrotehnist    Tehnician electronist    Măsurări electrice şi electronice      Tehnician în automatizări      Tehnician operator tehnici de calcul      Tehnician în metrologie      Telecomunicaţii    Tehnician telecomunicaţii    Măsurări speciale în telecomunicaţii          Textile    Tehnician în industria textilă    Materii prime textile          Pielărie    Tehnician în industria pielăriei    Materii prime pentru industria de pielărie        Construcţii şi lucrări publice    Tehnician în lucrări publice şi construcţii    Desen de construcţii şi instalaţii       SOLICITARI SI MASURI TEHNICE     I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Solicitări şi măsurări tehnice  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  Ia proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările  din cadrul profilului  Tehnic.  Pentru profilul  Tehnic,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.       II.  Competenţe de evaluat  m   Folosirea terminologiei de specialitate.   m   Identificarea solicitărilor, cauzelor şi efectelor acestora, mijloacelor de măsurare.   ID   Stabilirea şi descrierea etapelor unui proces de măsurare.   W   Utilizarea unui aparat în funcţie de proprietăţile sale metrologice şi de natura măsurării.   ID   Aplicarea relaţiilor de transformare între mărimile fizice în probleme tehnice şi efectuarea de transformări între unităţile de măsură ale mărimilor fizice utilizate în tehnică    ru   Elaborarea de schiţe  /scheme  specifice domeniului .   ru   Aplicarea principiilor de funcţionare a unor aparate de măsură.   W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor) SOLICITĂRI TEHNICE     1.  Forţe, tensiuni şi deformaţii:  definiţii, clasificări, unităţi de măsură.      2.  Solicitări:  definire.      3.  Solicitări mecanice:  întindere-compresiune - exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la întindere şi compresiune; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple .   forfecare - exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la forfecare; recunoaşterea  solicitărilor  pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple .   încovoiere - exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la încovoiere ;  recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.  răsucire - exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la răsucire; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.     4.   Solicitări electrice şi electrodinamice,  cauze şi efecte ,  exemplificări pe: prize, întreruptoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, siguranţe fuzibile.     5.  Solicitări termice:  cauzele apariţiei solicitărilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea; transmiterea căldurii);  transmiterea căldurii prin conducţie, convecţie ,  radiaţie - caracterizare; efecte (dilatări-contracţii ,  libere-împiedicate ,  deformări);  exemple .   MĂSURĂRI TEHNICE     6.  Mărimi fizice şi unităţi de măsură utilizate în tehnică.     7.  Sistemul Internaţional: mărimi fundamentale,  asociate, derivate. Multiplii şi submultiplii;  transformări.     8.  Procesul de măsurare:  definire, elemente.      9.  Metode de măsurare:  clasificare, caracterizare.       1O.  Mijloace de măsurare:   clasificare.      11.   	Erori de măsurare:  clasificare (sistematice,  aleatoare,  greşeli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute şi erorilor relative.     12.  Proprietăţi metrologice:  sensibilitate, fidelitate, precizie.      13.  Mijloace de măsurare pentru:  lungimi  (ruleta, şublerul de exterior şi de interior, micrometrul de exterior), suprafeţe (planimetrul polar),   unghiuri  (raportorul mecanic).      14.  Mijloace de măsurare pentru: masă  (balanţa analitică).      15.  Mijloace de măsurare pentru: turaţie  (tahometre electrice).      16.  Mijloace de măsurare pentru: forţe  (dinamometrul cu element elastic)  şi presiuni  (manometrul cu lichid şi manometrul cu elemente elastice).      17.  Mijloace de măsurare pentru: debit  (apometrul cu palete): componente, rol.      18.  	Mijloace analogice de măsurare pentru: intensitatea curentului electric  (ampermetre de curent continuu şi alternativ; tipuri - simboluri; conectarea în circuit).      19.   Mijloace analogice de măsurare pentru: tensiunea electrică  (voltmetre de curent continuu  şi  alternativ, tipuri - simboluri; conectarea în circuit).     20.  Mijloace analogice de măsurare pentru: rezistenţa electrică  (  ohmmetre serie, paralele; conectare şi utilizare).      21.  	Mijloace de măsurare pentru: temperaturi  (termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistenţa: părţi componente, principiul de funcţionare, utilizare).      22.  Mijloace de măsurare pentru energia electrică  (contorul de inducţie monofazat: rol, părţi componente, montaj).     BIBLIOGRAFIE  Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Tehnic:     DISCIPLINA    EDITURA    AUTORI      Solicitări şi măsuri tehnice clasa a  X-a    AII Educaţional, 2001    Mariana Constantin, Aurel Ciocârlea-Vasilescu      Solicitări  şi  măsurări tehnice Filiera tehnologică, Profil: Tehnic clasa a X-a    Economică Preuniversitaria, 2000    Ion Ionescu, Maria Manole, Constantin Manole     DESEN DE CONSTRUCTII SI INSTALATII       I.  Statutul disciplinei  Disciplina Desen de construcţii şi instalaţii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003   -  2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea  construcţii  şi  lucrări publice  din cadrul profilului  Tehnic.  Pentru profilul  Tehnic,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului ,  în conformitate cu  specializarea  urmată.     II.  Competenţe de evaluat    W   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Citirea şi reprezentarea planurilor de ansamblu şi a detaliilor de construcţii şi instalaţii:      ■  Utilizarea elementelor de bază standardizate în desenul de construcţii .      ■  Reprezentarea la scară şi cotarea unui plan de arhitectură.     ■  Desenarea la scară dată a detaliilor de fundaţii continue de mică ad â ncime .      ■  Reprezentarea unui plan de cofraj şi de armare a unui planşeu de beton armat.     ■  Întocmirea unui extras de armătură.     ■  Citirea desenelor de specialitate.     ■  Reprezentarea tipurilor de îmbinări pe detalii de noduri metalice.     ■  Realizarea detaliilor de finisaje, de tâmplărie  W   Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:      ■  Reprezentarea unui planşeu din lemn.     ■  Întocmirea secţiunilor transversale pentru drumuri şi căi ferate .      ■  Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat şi în secţiune după un plan dat.     ■  Întocmirea detaliilor de armare pentru un stâlp  şi  o grindă cu extrase de armătură.     ■  Proiectarea unei  scări.   W   Corelarea planurilor şi a secţiunilor în desenul de construcţii şi instalaţii:      ■  Întocmirea planului de trasare a fundaţiei unei clădiri simple, după un plan de arhitectură dat.     ■  Reprezentarea secţiunilor verticale şi faţadelor conform unui plan de arhitectură dat.     ■  Realizarea secţiunilor verticale (până la nivelul acoperişului) printr-o construcţie de zidărie.     ■  Reprezentarea faţadelor unei clădiri conform planurilor de arhitectură (plan, secţiuni, detalii).     ■  Trasarea instalaţiei electrice pe planul de arhitectură.     ■  Corelarea planurilor de instalaţii între ele.     W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în  situaţii,  contexte noi.       III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)     1.  Elementele de bază ale desenului tehnic de construcţii:  Cotarea în desenul de construcţii. Reprezentări convenţionale. Reprezentarea planului unei clădiri simple.     2.  Reprezentarea fundaţiilor:  Notări convenţionale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundaţiilor (în secţiune şi în plan).     3.  Reprezentarea zidăriilor:  Detalii de alcătuire. Elemente constructive. Secţiune verticală prin clădire.     4.  Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn:  Reprezentarea elementelor de asamblare şi a îmbinărilor. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn :  pereţi, planşee. Repre z entarea planului de acoperiş .  Reprezentarea planului de ansamblu al ş a rp a ntei .  Detalii de noduri.     5.  Reprezentarea detaliilor de învelitori  şi  a faţadelor:  Detalii de învelitori, de streaşină şi coamă. Faţada principală şi laterală a clădirii.       6.  Reprezentarea elementelor de instalaţie electrică:  Reprezentări convenţionale. Trasarea instalaţiei electrice pe planul de arhitectură.     7.  Reprezentarea în desen a lucrărilor de căi de comunicaţii:  Reprezentarea lucrărilor de drumuri şi de căi ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de clădiri, cu reţeaua de drumuri.     8.  Reprezentarea structurilor de construcţii:  Reprezentarea structurilor cu pereţi portanţi. Reprezentarea structurilor cu stâlpi şi grinzi.     9.  Reprezentarea elementelor structurale din beton armat:      Reprezentarea stâlpilor  şi  grinzilor din beton armat. Planuri şi detalii de armare.  1O.  Reprezentarea elementelor structurale din metal:   Reprezentări convenţion a le .  Reprezentarea grinzilor şi stâlpilor metalici.     11.  Reprezentarea structurilor din zidărie complexă:  Detalii de zidărie şi de centuri .  Planul de arhitectură. Secţiunea verticală şi faţada scara 1:50.     12.  Reprezentarea planşeelor din beton armat:  Plan cofraj şi plan armare planşeu. Reprezentarea izolaţiilor hidrofuge şi termice la terasă.     13.  Reprezentarea scărilor în plan şi în secţiune:  Tipuri de scări. Elementele scărilor. Notări convenţionale.     14.  Reprezentarea detaliilor de finisaje:  Detalii de pardoseli şi placaje.     15.  Reprezentarea tâmplăriei din lemn:  Detalii de uşi şi ferestre.     16.  Reprezentarea planurilor de instalaţii:    Plan alimentare cu apă rece şi apă caldă. Centrală individuală de încălzire. Instalaţia de canalizare .  Amplasarea obiectelor sanitare. Instalaţii de  gaze  (semne convenţionale ,  simboluri ,  notaţii)  BIBLIOGRAFIE     TITLUL    EDITURA    AUTORI      Desen tehnic de instalaţii - Manual pentru clasele a X- a şi a  XI-  a licee industriale cu profil de construcţii montaj şi anii II şi III şcoli profesionale    Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti    Florea, V .,   Tonciu, E., Sîrbu, V.      Desen de construcţii -  Manual  pentru clasa a IX- a licee industriale şi anul I şcoli profesionale cu profil de construcţii-  montai    Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti    Sârbu, V.      Desen tehnic de construcţii - Manual pentru clasele a X- a şi  a XI- a licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale    Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti    Prundeanu, D.,  Mărgineanu, R., Sîrbu, V .      MASURARI ELECTRICE SI ELCTRONICE     I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Măsurări electrice şi electronice  are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru  anul şcolar  2003   - 2004,  statutul de  disciplină opţională  ,  putând fi aleasă  la proba   "E",  filiera tehnologic ă,  la  specializările   Electrotehnică  şi  Electrotehnică şi automatizări  din cadrul profilului  Tehnic.  Pentru profilul  Tehnic  ,  absolventul are posibilitatea de  a  opta pentru una din cele două discipline reprezentative  ale  profilului, în conformitate cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat    W    Folosirea terminologiei de specialitate.    W    Identificarea şi selectarea unor aparate de măsurat în funcţie de mărimea măsurată  şi  de principiul de funcţionare.   W    Definirea caracteristicilor metrologice  ale  aparatelor de măsurat.   W    Utilizarea  aparatelor  electrice şi electronice pentru efectuarea unor determinări. Utilizarea aparatelor  auxiliare  în vederea aplicării unor tehnici de măsurare   iWJ    Interpretarea rezultatelor măsurătorilor şi compararea lor cu valorile specificate  în  documentaţia tehnică.   m   Extinderea domeniului de măsurare al unor  aparate  electrice şi electronice.   W    Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării  în  situaţii, contexte noi.     III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)       1.  	Metode de măsurare a mărimilor caracteristice elementelor de circuit  (rezistenţă, inductanţă, capacitate):   puntea Wheatstone - principiul de funcţionare; schema electrică; utilizare; relaţii de calcul; puntea Sauty  -  principiul de funcţionare; schema electrică; utilizare; relaţii de calcul; puntea Maxwell - principiul de funcţionare; schema  electrică;  utilizare; relaţii de calcul;     2.  Aparate analogice:  (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice) caracteristica statică de funcţionare (de conversie),   interval de măsurare ,  sensibilitate,  prag de  sensibilitate,  clasă de exactitate.     3.  Aparate pentru vizualizarea semnalelor şi măsurarea parametrilor acestora  (osciloscoape): utilizări,   principiul de funcţionare, elemente constructive,  măsurări cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecvenţă, timp).     4.   Aparate numerice:  intervale de măsurare ,  rezoluţie ,  clasă de exactitate: Aparate numerice pentru măsurarea frecvenţei (frecvenţmetru numeric).     •  principiul de funcţionare,     •  pă11i componente  (construcţie),      •  scheme bloc.  Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii,  intensităţii  curentului electric, rezistenţelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale):     •  principii de funcţionare,     •  părţi componente (construcţie),     •  scheme  bloc.            5.  Scheme electrice pentru măsurarea intensităţii, tensiunii, puterii în c.c.  şi  în c.a. monofazat.       
 Extinderea domeniului  de  măsurare pentru  voltmetre şi ampermetre. Ş unturi ,   rezistenţe adiţionale ( definiţie,  calcul).  
 Transformatoare de  măsură  de tensiune  şi de curent (raport  de  transformare,  montare  în circuit).  Wattmetre  (electrodinamice şi  ferodinamice) -  caracteristică  de  funcţionare,  constanta  aparatului,  domeniu de măsurare. 

 BIBLIOGRAFIE 
    TI1LUL    EDITURA    AUTORI      Electrotehnica şi  electronica  aplicată  manual pentru  clasele  a IX-a -  a XI-a  licee    Editura Didactică  şi Pedagogică,   Bucureşti, 1993    Fratiloiu ,   Gh. şi   Tugulea,  A.       Măsurări  electrice  şi  electronice  manual pentru  clasele  a X-a -  a XII-a licee   industriale    Editura Didactică  şi Pedagogică,  Bucureşti, 1993    Isac, E.      Manualul inginerului  electronist,  Măsurări  electrice     Editura  Tehnică ,  Bucureşti, 1979    Nicolau ,  E.      Măsurări  electrice,  volumul I,  II     Editura Tehnică ,  Bucureşti, 1969    Wiener, U.      Probleme de  electrotehnică şi maşini   electrice    Editura Didactică  şi  Pedagogică,  Bucureşti ,  1982    Preda,  M. şi Cristea,   P.      Introducere  în electronică şi aplicaţiile ei     Ed .   MATRIX  ROM, Bucureşti  1996    Bistriceanu ,  Eleodor      Dispozitive  şi circuite  electronice    Ed .  Didactică  şi Pedagogică,   Bucureşti 1982    Dascalu, D ,   si   colectiv      Electronică    Ed.  Didactica şi Pedagogica  ,   Bucureşti 1983    Spânulescu, I. şi  colectiv      Agenda  radioelectronistului -  Ediţia a  III-a     Editura tehnică ,  Bucureşti 1989    Dragulanescu,  Nicolae      Aparate,  echipamente şi instalaţii de   electronică  industrială     Editura Didactică  şi Pedagogică;   Bucureşti; 1992    Stan, Alexandru  Iulian  şi colectiv       Aparate, echipamente şi  instalaţii de   electronică  profesională     Editura Didactică  şi  Pedagogică;  Bucureşti; 1994    Radoi,  C-tin     

 MASURARI SPECIALE 1N TELECOMUNICA TII 

    I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Măsurări speciale în telecomunicaţii   are, în cadrul Examenului  de Bacalaureat, pentru  anul şcolar 2003  - 2004,  statutul  de  disciplină opţională,  putând  fi aleasă   Ia proba   "E",  filiera  tehnologică,  la  specializarea   Telecomunicaţii  din  cadrul  profilului  Tehnic.  Pentru  profilul   Tehnic,   absolventul are  posibilitatea  de a opta pentru una  din cele două discipline  reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea  urmată .   li.  m w  m  m m m   m m  m  w  w    III.  Competenţe de evaluat    Folosirea terminologiei de  specialitate.   Identificarea  şi  localizarea unor deranjamente  în  liniile  de telecomunicaţii.  Identificarea unor  soluţii  de eliminare  a pierderilor  le  transmisiile  de telecomunicaţii. Determinarea calităţii  parametrilor  de  transmisie a semnalelor  de telecomunicaţii.  Utilizarea  documentaţiei  tehnice care reglementează  transmisiile  în  telecomunicaţii.   Măsurarea  parametrilor  elementelor electrice  de  circuit.  Efectuarea  unor  măsurători specifice transmisiei de putere  a semnalelor  de  telecomunicaţii  Analizarea  semnalelor  electrice cu  ajutorul osciloscopului catodic. Evaluarea parametrilor  liniilor  fizice  de  telecomunicaţii  .   Evaluarea  performanţelor  de transmisie  a echipamentelor analogice  de telecomunicaţii. Evaluarea performanţelor la transmisiile numerice şi  cu impulsuri.   Aplicarea cunoştinţelor dobândite  pe  parcursul  formării  în situaţii, contexte  noi.   Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)     1.  Măsurarea rezistoarelor:  metoda  voltmetrului şi ampermetrului.  metode de punte.         •   megohmetre.      2.  Măsurarea bobinelor:  inductanţa  bobinelor.  coeficientul  de  calitate.     3.  Măsurarea condensatoarelor:  capacitatea  condensatorului.  coeficientul  de pierderi.      4.  Măsurarea impedanţelor complexe:  modulul.  modulul şi argumentul.     5.  Osciloscopul catodic:  caracteristici şi  avantaje.   structura osciloscopului:  tubul  catodic; schema  bloc; baze de timp.    regimuri  de funcţionare :  sincronizarea bazei  de  timp;  funcţionarea  declanşată ;  funcţionarea liberă .   circuite auxiliare:  linii de întârziere; sonde de  măsură etc.   utilizări: osciloscopul monocanal;  osciloscopul cu 2 canale;  osciloscopul cu memorie.     6.  Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicaţii:  criterii de clasificare. parametrii primari. parametrii  secundari.      7.  Deranjamente la liniile fizice:  criterii de clasificare. deranjamente de izolament. deranjamente de întrerupere .  deranjamente de omogenităţi.     8.  Prize de pământ:  clasificare ,  rol, realizare.  măsurarea rezistenţei prizelor de pământ.     9.  Măsurări în tehnica protecţiei contra electrocoroziunii:     
 depistarea electrocoroziunii .  metode de protecţie pasivă. metode de protecţie activă .  ridicarea diagramei de potenţial. 
 valori uzuale, norme şi recomandări. 
 1O.  Nivele de transmisie:  
 nivele relative. nivele absolute .  unităţi de măsură. 
    11.  Generatoare de semnal:  clasificare, caracteristici. generatoare de semnale sinusoidale. scheme-bloc, funcţionare. generatoare modulate şi speciale. utilizare.     12.  Indicatoare de nivel:  indicatoare de bandă largă. indicatoare selective. indicatoare combinate.     13.  Metode de măsurare a nivelurilor:  măsurarea în nivel. măsurarea în terminal.  măsurarea zgomotelor electrice.  localizarea deranjamentelor în echipamente prin măsurarea nivelelor intermediare. valori uzuale şi recomandări.     14.  Măsurarea caracteristicilor electrice ale diporţilor (cuadripolilor):  impedanţe specifice ale cuadripolului. atenuarea proprie (pe imagini). atenuarea de inserţie.  câştigul (amplificarea) diporţilor activi. adaptarea şi simetria.     15.  Măsurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic.     16.  Măsurarea distorsiunilor neliniare:  distorsiunea armonică, ecarturi de armonici;  distorsiunea de intermodulaţie; metoda  zgomotului  alb. măsurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie.  atenuările de diafonie; ecarturile de diafonie.     17.  Măsurarea  frecvenţelor:   precizia  necesară  la măsurare; frecvenţmetrul  cu  lamele; frecvenţmetrul numeric;  compararea  frecvenţelor  cu osciloscopul  catodic; valori  uzuale ,  norme  şi  recomandări.     18.  Măsurarea  subansamblurilor specifice de telecomunicaţii:   subansambluri  pasive  .  subansambluri active. subansambluri complexe.     19.  Măsurarea căilor de telecomunicaţii:  banda de  frecvenţe efectiv  transmisă de  transmisie;  nivele  şi impedanţe  nominale;  caracteristica de  amplitudine;  diafonia liniară ;   zgomote;  sincronizarea frecvenţelor  purtătoare  ;  valori  uzuale, norme  şi  recomandări.      20.  Aparate  numerice de măsură:   subansambluri funcţionale. aparate  numerice prin  compensare.  aparate  numerice cu  trecere intermediară prin  frecvenţă.  aparate  cu integrare.   utilizări.     21.  Măsurări la sistemele cu modulaţie în cod a impulsurilor:  parametrii  analogici.  rata  erorilor.  diagrama ochiului.  zgomotul  de  cuantizare.  jitterul.      22.  Măsurări în transmisiile de date:   
 transmisii  sincrone şi asincronice.  transmisii  plesiosincrone.  
 modem-uri de date. aparatul telefax. 
 distorsiuni  în transmisia  de date. valori uzuale ,  norme  şi  recomandări. 

 BIBLIOGRAFIE 
    TITLUL    EDITURA    AUTORI      Introducere  în electronică şi aplicaţiile  ei    Ed.  MATRIX  ROM, Bucureşti 1996    Bistriceanu, Eleodor      Dispozitive şi  circuite electronice     Ed.  Didactică  şi Pedagogică,  Bucureşti   1982     Dascalu, D.      Electronică    Ed.  Didactică  şi Pedagogică,  Bucureşti 1983    Spânulescu, I.      Agenda  radioelectronistului     Editura tehnică,  Bucureşti 1989     Dragulanescu,  Nicolae      Telecomunicaţii    Editura Teora  Bucureşti 1998     Radulescu, Tatiana      Iniţiere  în telefonia  digitală    Editura Tehnică    Vasilescu,  A       Aplicaţii în domeniul  transmisiunilor  de date  pe linii locale la debite binare până la   144 bit/s      Pana ,   Liviu       Tehnica moderna  a comunicaţiilor     1982    Niculae,  Necula     

 MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIE 

    I.  Statutul disciplinei  Disciplina  Materii prime pentru industria de pielărie   are, în cadrul Examenului de  Bacalaureat,  pentru anul şcolar  2003 -  2004, statutul  de  disciplină opţională,  putând  fi aleasă   la proba   "E",   filiera tehnologică,  la  specializarea   Pielărie  din cadrul profilului  Tehnic  .   Pentru  profilul  Tehnic,  absolventul are posibilitatea de  a opta pentru  una  din cele  două discipline reprezentative  ale  profilului ,   în conformitate cu specializarea urmată.      II.  Competenţe de evaluat:    W   Folosirea terminologiei de   specialitate.      V  Identificarea materiilor prime pentru  confecţiile  din  piele  şi înlocuitori şi a elementelor structurale ale pielii.     W  Identificarea  sortimentelor  de  înlocuitori de piele.      m   Selectarea  operaţiilor  de transformare a pielii  crude  în piele  finită în  funcţie de destinaţie.  1W    Selectarea sortimentelor adecvate  de piei  finite în vederea obţinerii  unor produse specifice.  W   Determinarea proprietăţilor  pieilor finite.    W   Utilizarea materialelor  auxiliare  în funcţie de tipul de produs.   ID   Aplicarea  cunoştinţelor  dobândite pe parcursul  formării în situaţii,  contexte noi.     III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor):       1.  Clasificarea materiilor prime:  Clasificarea  pieilor  finite  după:      •  provenienţă;     •  modul de prelucrare şi  finisare;      •  destinaţie;  Clasificarea înlocuitorilor de piele.       2.  Pielea crudă:   Structura  hi s tologică  a  pielii  crude;  Topografia  şi zonificarea  pielii;     3.  Prelucrarea pieilor crude:  Conservarea şi depozitarea pieilor  crude:      •  metode  de  conservare;     •  defecte provenite de la pieile  crude;      •  defectele pieilor  finite: clasificare,  exemple. Pregătirea pieilor pentru tăbăcire  şi   argăsire:      •  definirea pielii  gelatină;  influenta  calităţii  pielii gelatină asupra  calităţii  pielii finite. Tăbăcirea pieilor:     •  tăbăcirea  minerală: materiale utilizate, proprietăţile pielii tăbăcite mineral;      •  tăbăcirea  vegetală:  materiale utilizate ,   proprietăţile  pielii tăb ă  cite vegetal.  Finisarea pieilor  finite:      •  finisare faţă  naturală: netedă  sau  presată;      ■  finisare faţă  corectată: netedă  sau  presată.          4.  Caracteristicile pieilor finite:  Caracteristici fizice:     ■  aria  pieilor  :  definiţie,  unităţi de măsură;      ■  grosimea  pieilor: definiţie, unităţi de măsură  ,  micrometru;  masa pieilor: definiţie, unităţi  de măsură       •  densitatea pieilor: definiţie, unităţi de măsură;     •  	caracteristici de transfer: absorbţia la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer şi vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termică a pieilor finite: definiţii.  Caracteristici mecanice:     •  comportarea la solicitări mecanice :  dinamometru, unităţi de măsură, relaţie de calcul pentru alungirea relativă, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice;     •  alungirea relativa la  sarcina  de ldan/mm 2  ;      •  alungirea relativa la crăparea feţei;     •  alungirea relativă la rupere;     •  rezistenţa la rupere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsură;     •  rezistenţa la sfâşiere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsură;     •  rezistenţa la cusătură: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsură;     •  rezistenţa la uzură prin frecare;     •  rezistenţa la flexiune: definiţie;     •  rigiditatea şi flexibilitatea;     •  rezistenţa vopsirii: definiţie.       5.  Sortimente de piei finite:  Piei pentru încălţăminte:     •  piei pentru feţe de încălţăminte :  enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;     •  piei pentru piese rigide ale încălţămintei: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;     •  piei pentru căptuşeli de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie. Piei pentru marochinărie: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;  Piei pentru mănuşi: provenienţă, mod de prelucrare; Piei pentru îmbrăcăminte: provenienţă, caracteristici;  Piei pentru articole tehnice şi harnaşamente: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;       6.  Înlocuitori de piele:  Înlocuitori rigizi:     •  înlocuitori de tip cauciuc pentru talpă şi tocuri: sortimente, caracteristici, destinaţie;     •  produse din mase plastice :  sortimente, caracteristici, destinaţie;     •  înlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinaţie. Înlocuitori flexibili:     •  înlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinaţie;     •  înlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinaţie.       7.  Materiale auxiliare.  Materiale textile:     •  aţe folosite pentru confecţii din piele;     •  ţesături pentru confecţii din piele;     •  tricoturi pentru confecţii din piele;     •  alte materiale textile.  Materiale metalice: destinaţie, tipuri de materiale metalice; Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinaţie. Mate1iale chimice.     •  adezivi: destinaţie, tipuri de adezivi;     •  agenţi de spălare: destinaţie, tipuri de agenţi de spălare     •  	materiale pentru finisare şi impregnare: destinaţie, tipuri de materiale pentru finisare şi impregnare.       
  
 BIBLIOGRAFIE 

    TITLUL    EDITURA    AUTORI      Materii prime şi materiale folosite în industria uşoară - Manual pentru clasa a IX- a, licee industriale cu profil de  industrie uşoară    Editura Didactică  şi  Pedagogică ,  R.A.  - Bucureşti ,  1995    Ieacobeanu ,  E .,  Cociu V.    
  
 MATERII PRIME TEXTILE 

    I.  Statutul disciplinei    Disciplina  Materii prime textile   are,  în  cadrul Examenului  de Bacalaureat,  pentru anul şcolar 2003  -  2004,  statutul de  disciplină opţională,  putând fi aleasă  la proba   "E",   filiera tehnologică,  la  specializarea textile  din cadrul profilului  Tehnic.  Pentru profilul mecanică, absolventul are posibilitatea de a opta  pentru  una din cele două discipline reprezentative ale profilului,  în conformitate  cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat    W   Folosirea terminologiei de specialitate.    W   Identificarea fibrelor după structură  şi  proprietăţi .   lill   Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăţi.   ID   Caracterizarea firelor în funcţie de proprietăţi.   lill   Stabilirea destinaţiei diferitelor tipuri de fire, ţesături şi tricoturi.    W   Alegerea materialelor  auxiliare  în funcţie de proprietăţile specifice  şi  de cerinţele produsului.   W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul  formării în situaţii,  contexte noi.     III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)    FIBRE TEXTILE:     1.  Clasificarea fibrelor textile după natura lor.     2.  Proprietăţi generale ale fibrelor textile:  Proprietăţi fizice:     ■  masa specifică;     ■  culoarea;     ■  luciul;     ■  lungimea;     ■  densitatea de lungime: definiţie, indici de fineţe,  relaţii  de transformare,  calcule;      ■  higroscopicitatea: definiţie, tipuri de umidităţi, masa comercială, calcule;     ■  comportarea fibrelor la  căldură:  comportarea la temperatură, la călcare şi Ia ardere;     ■  alte proprietăţi fizice  ale  fibrelor:  ondulaţiile,  neşifonabilitatea, încărcarea electrostatică, stabilitatea faţă de lumină  şi  microorganisme.  Proprietăţi mecanice:     ■  rezistenţa la rupere: forţa de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule;     ■  alungirea  la rupere: alungirea absolută şi relativă, gradul de elasticitate;      ■  comportarea  fibrelor  la  frecare,  fenomenul pilling. Proprietăţi chimice:     ■  comportarea în mediu  acid  a fibrelor  celulozice,  proteice şi sintetice;     ■  comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice  şi  sintetice;     ■  comportarea la substanţe oxidante a fibrelor naturale şi sintetice.       3.  Fibre naturale vegetale  (bumbac,   in, cânepă): obţinere, proprietăţi, întrebuinţări.   Fibra de bumbac: obţinere,  structură, aspect  la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări;  Fibrele liberiene (inul  şi  cânepa): obţinere,  structură,  aspect la microscop, proprietăţi fizico­ mecanice, întrebuinţări.       4.  Fibre naturale animale  (lână, păruri, mătase): obţinere, proprietăţi, întrebuinţări.   Fibra de lână: obţinere, structură, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări; Fibra de mătase naturală: obţinere, structură, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări.     5.  Fibre chimice  (fibre din polimeri naturali-celulozice şi fibre din polimeri sintetici): obţinere, proprietăţi întrebuinţări.   Noţiuni generale de obţinere a fibrelor chimice;  Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări; Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăţi fizico - mecanice, întrebuinţări.  FIRE TEXTILE:     6.  Definirea şi clasificarea firelor(după  natura fibrelor componente şi după torsiune).      7.  Proprietăţile firelor:  Densitatea de lungime, calcule; Torsiunea;  Rezistenţa şi alungirea la rupere.  ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI     8.  Definiţia şi clasificarea ţesăturilor  (după natura firelor, destinaţie, procese de finisare).      9.  	Definiţia şi clasificarea tricoturilor  (după natura firelor, destinaţie, structură, forma în care sunt produse de maşină).      
 1O. Proprietăţile ţesăturilor şi tricoturilor: 
 Stabilitatea dimensională; 
 Rezistenţă; 
 Comportare la frecare; Permeabilitate la aer şi căldură. 
 MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ 
    11.  Materiale textile:  căptuşeli, întărituri, furnituri, aţă de cusut, accesorii. Căptuşeli: proprietăţi, roluri în cadrul produsului, tipuri de căptuşeli; Întărituri: proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de întărituri;   Furnituri (aţa de cusut, bandă pentru confecţii, vatelină): proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri.     12.  Alte materiale auxiliare  (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului.    

 BIBLIOGRAFIE 
 Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Tehnic: 
    DISCIPLINA    EDITURA    AUTORI      Materii prime textile Filiera tehnologică Profil: Tehnic Clasa a XI-a    Economica Preuniversitaria,  2001    Virginia Meticaru, Daniela Giurgiu    
  
 ORGANE DE MASINI SI MECANISME 

    I.  Statutul disciplinei  Disciplina Organe de maşini şi mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003  - 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea  mecanică  din cadrul profilului  Tehnic.  Pentru profilul  Tehnic,  absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.     II.  Competenţe de evaluat    W   Folosirea terminologiei de specialitate.   W   Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice.   m   Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice  .   W   Identificarea tipurilor de organe de maşini   W   Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice   W   Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenţă   W   Descrierea tipurilor de organe de maşini   W   Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice   W   Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanică   W   Alegerea organelor de maşini adecvate diferitelor sisteme tehnice   W   Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de maşină la diferite solicitări   W   Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi  .      III.  Conţinuturi (în vederea explicitării/ detalierii competenţelor)     1.  Elemente de statică:  Legăturile solidului rigid. Reazeme şi reacţiuni. Calculul reacţiunilor.  Caracteristici geometrice ale secţiunilor plane (arie, moment static, moment de inerţie, modul de rezistenţă).     2.  Calcule de rezistenţă  Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificări (cu acelaşi tip de tensiune şi cu tensiuni de  tip   diferit).  Principiile calculului de rezistenţă (coeficienţi de siguranţă; rezistenţă admisibilă; concentratori de tensiune).  Calculul de verificare, dimensionare,  sarcină  capabilă şi deformaţii pentru (întindere - compresiune; forfecare; încovoiere; torsiune).     3.  Organe de maşini şi mecanisme:  Structura sistemelor tehnice:     ■  definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, maşină, mecanism, organ de maşină;     ■  clasificarea şi rolul organelor de maşini.  Asamblări şi organe de asamblare:     ■  tipuri ,   prezentare generală;      ■  asamblări nedemontabile (nituite, sudate, lipite);     ■  asamblări demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate);     ■  asamblări elastice.       
 Organele mişcării de rotaţie: 
  
     

Preluat: 2026-09-23T21:14:27.832002+00:00 · SHA256: 8340bf6001b10472669722144bc19f2b67e7515e1220d21f5952d15ac6b73af1