MEMORANDUM DE FINANŢARE din 5 martie 2004 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău, judeţul Bacău, România"

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 MEMORANDUM DE FINANŢARE din 5 martie 2004 
 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău, judeţul Bacău, România"  
    EMITENT     ACT INTERNAŢIONAL     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 298 bis din 5 aprilie 2004  
   
 Măsura   ISPA   Nr.   2002/RO/16/P/PE/018 
 M   E   M   O   R   A   N   D   U   M   D   E   F   I   N   A   N   Ţ   A   R   E*) 
 între   Guvernul   României   şi   Comisia   Europeană   privind   asistenţa   financiară   nerambursabilă   acordată   prin   Instrumentul   pentru   Politici   Structurale   de   Preaderare   pentru   măsura   „Îmbunătăţirea   sistemelor   de   alimentare   cu   apă, 
 colectare   şi   tratare   a   apelor   uzate   în   municipiul   Bacău,   judeţul   Bacău,   România" 

     

     
 *)   Memorandumul   de   finanţare   este   reprodus   în   facsimil. 
  
 Articolul 3 
 Angajament 
    1.  	Cheltuiala publică sau echivalentă maximă care va fi luată în considerare pentru calcularea asistenţei financiare nerambursabile va fi de 52.006.000 euro;     2.  Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru această măsură este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente) conform celor indicate în planul de finanţare din anexa nr. II.     3.  Valoarea maximă a asistenţei asigurate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 39.004.500 euro;     4.  	O sumă de 27.303.150 euro euro este angajată din bugetul pe anul 2003 din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru proiectul respectiv) în funcţie de stadiul implementarii proiectului  şi  de disponibilităţile bugetare.   
 Articolul 4 
 Plăţile 
    1.  Asistenţa comunitară va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s­ au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plăţi trebuie să fie aferente lucrărilor descrise în anexa nr. I.     2.  Plătile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finantare de cătr ' e Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţa prin Instrumentul  ' pentru  Politici Structurale de Preaderare.     3.  	 Măsura descrisă în anexa nr. 1 şi piăţile efectuate de autoritatea responsabiiă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de 31 decembrie 2009.   Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată.     4.  Plata în avans este stabilită la 7.800.900 euro,  şi  va fi transferată după-cum urmează:  o sumă de 3.900.450 euro va fi platită după semnarea prezentului memorandum de către beneficiar;  diferenţa se va achita după semnarea contractului de lucrări principale, care va fi avizat de către Beneficiar şi Comisie, după înaintarea    planului final de achiziţii, precum şi după îndeplinirea altor condiţii specificate în art. 8 pct. 3.     5.  	În conformitate cu prevederile din anexa nr. III.1, secţiunea a III-a, pct. 5, Comisia va accepta pentru acestă măsură o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând  90  %  din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.   
 Articolul 5 
 Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii 
 Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în Acordurile Europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului. 
 Articolul 6 
 Proprietatea intelectuală 
 Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea menţionată la punctul 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau orice alt organism sau persoană delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu. 
 Articolul 7 
 Permise şi autorizaţii 
 Orice tip de permise, şi/ sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebui<:' să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în 
 conformitate cu leo-islatia natională. 
 o·  '   ' 
 Articolul 8 
 Condiţii specifice referitoare la măsură 
 Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă acordată din partea Comunităţii se află sub rezerva următoarelor condiţii: 
    1.  Condiţii privind evaluările şi situaţia activelor:  Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistenţei pentru ISPA stabilită la art. 3, dacă în termen de cinci ani de la data finalizării lucrărilor condiţiile de exploatare (tarife, venituri, etc) diferă în mod semnificativ faţă    '  de evaluările initiale făcute pentru stabilirea nivelului asistentei financiare  '                         •   nerambursabile şi/ sau există o modificare substanţială care:     (a)  afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare, sau oferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat, şi     (b)  	rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finantate, fie din încetarea sau modificarea esentială a  aranjamentelor de ex '  ploatare.                    '   Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei modificări şi se va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.  În cazul în care este încheiat un contract de concesionare pentru serviciile din domeniul apei potabile şi apei uzate sau este încheiată o altă formă de participare a sectorului privat, Comisia îsi rezervă dreptul de a verifica acest contract, pentru a se asigura că asistenţa financiară se derulează strict în beneficiul populaţiei.       2.  Condiţia privind viabilitatea:  Asistenţa financiară nerambursabilă a comunităţii pentru măsură este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.     3.  	Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea plăţii celei de-a doua tranşe a avansului, suplimentare  faţă  de condiţiile prevăzute în alin.4 din articolul 4:     (a)  	a fost semnat un acord de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD) pentru cofinanţarea investiţiilor incluse în măsură;     (b)  	prezentarea de către Beneficiar a planului de achiziţie final, care trebuie aprobat de către Comisie;     (c)  	un manager de proiect şi o unitate de implementare a proiectului a fost stabilită în conformitate cu termenii de referinţă acceptaţi de Comisie  şi  de Banca Europţană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;     (d)  	beneficiarul final a crescut tariful combinat pentru apă şi apă uzată cu 30% în termeni reali în 2003, comparativ cu "Tariful iniţial" ajustat cu inflaţia. "Tariful Iniţial" reprezintă tariful la 1 Aprilie 2003.       4.  	Condiţii care trebuie  să fie îndeplinite  înaintea efectuării plăţilor intermediare ulterioare:     (a)  Comisia primeşte dovada că:       (i)  	apa industrială uzată este pretratată adecvat, în concordanţă cu directivele europene şi legislaţia română şi/ sau reciclată în mod corespunzător;     (ii)  pretratarea apelor industriale uzate este monitorizată şi aplicată de către autorităţile de mediu competente;     (iii)  încărcarea efluentului provenit din industrie nu este daunător tehnologiei proiectate pentru staţia de epurare;  iv)  va fi completat un inventar al marilor poluatori din agricultură situaţi în amonte şi aval de Bacău şi stabilite planuri de conformare cu toţi aceşti poluatori;  (v)  taxe corespunzătoare vor fi introduse pentru industrie, bazate pe cantitatea şi calitatea efluentului produs şi pe costurile de tratare .        (b)  	beneficiarul final a crescut până la 31 decembrie 2004 tariful combinat pentru apă şi apă uzată cu mai mult de 30% în termeni reali, comparativ cu "Tariful iniţial" ajustat cu inflaţia. "Tariful Iniţial" reprezintă tariful la  1  ianuarie 2004.     (c)  a fost prezentat un plan de management al apei la nivel de bazin pentru zona de captare, care să confirme că nu există prevăzute alte proiecte, care ar putea să pericliteze durabilitatea proiectului.       5.  Condiţii ce trebuie îndeplinite înainte de plata finală:     (a)  	prezentarea de către beneficiarul final, până la data de 31 mai 2007 a unui program specific de exploatare şi întreţinere care va fi agreat de Comisie. Programul se va derula pe o perioadă de  1O  ani începând cu iunie 2008;     (b)  	Comisia va primi dovada că a fost implementată o soluţie pent.î.1 dispunerea nămolului provenit de la staţia de epurare, în concordanţă cu directivele europene;     (c)  a fost actualizat un master plan pentru serviciile de furnizare apă potabilă şi canalizare, care să indice priorităţile investiţiilor şi să asigure conformarea cu directivele europene din sectorul apei şi apelor uzate;     (d)  	Comisia primeşte dovada că au fost finalizate planurile de conformare pentru marii poluatori din agricultură (inclusiv pentru ferma de porcine S.C. SUINPROD SA Bacău - Gălbeni), situaţi în aval şi amonte de Bacău şi calitatea efluentului descărcat de poluatorii din agricultură  corespunde  standardelor  din legislaţia  europeană  şi românească;     
  
     

     
  
 ANEXA nr.  I  
 DESCRIEREA MĂSURII 
 «  Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău, judeţul Bacău, România  » 
 Codul măsurii: 2002/RO/16/P/PE/018 
    1.  DENUMIREA MĂSURII  Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate  în  municipiul Bacău, judeţul Bacău, România     2.  AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA  (  coordonatorul naţional ISPA)      2.1.  Numele: Alexandru Fărcaş, ministrul integrării europene     2.2.  Adresa: Ministerul Integrării Europene  Direcţia de Coordonare a programelor PHARE, ISPA şi SAPARD  Eugen Teodorovici, director  Str. Apolodor 17, latura Nord, Sector 5, Bucuresti, România Telefon: +40-1-301.16.23  Fax: +40-1-301.16.26   E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro        3.  AUTORITATEA  RESPONSABILĂ  CU IMPLEMENTAREA   (conform celor   definite în secţiunea a II-a (2) din anexa nr. III.2)     3.1.  Denumirea: Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE  Ministerul Finanţelor Publice     3.2.  Adresa:   Bvd Magheru 6--8, Sector 1, Bucureşti, România  în  cooperare cu:       3.3  Denumire:  Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului  Direcţia de Coordonare a Implementării Fondurilor Europene - Unitatea ISPA     3.4  Adresa:   Bvd Libertăti 12, Sector 5, Bucureşti, România          4.   	BENEFICIARUL FINAL  (în  cazul  în  care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată  la  pct. 3):      4.1.  Denumire:  Regia Autonomă de Gospodărire Comunală (RAGC) Bacău     4.2.  Adresa:   Str. Narciselor Nr. 14, 5500 Bacău, judeţul Bacău, România         5.  LOCALIZARE     5.1.  Tara Beneficiară:  România  '     5.2.  Regiune:      Judeţul Bacău       6.  DESCRIERE     6.1.  General  Măsura constă în realizarea de investiţii privind tratarea şi distribuţia apei potabile, colectarea şi epurarea apelor uzate în municipiul Bacău. Cu aproximativ 213.000 locuitori, municipiul Bacău este al 12-lea ca mărime în România, fiind situat în partea de est a României, în apropierea munţilor Carpaţi. Bacău este situat pe râul Bistriţa, care se vărsă în Siret la aproximativ 5 km în aval de Bacău. Râul Siret se varsă în Dunare şi prin aceasta în final în Marea Neagră.  Gestionarea  serviciilor  din  domeniul  apei şi apelor  uzate  este  în responsabilitatea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală (RAGC) Bacău. Este prevăzut că populaţia municipiului va creşte la 220.000 de locuitori în 2010 şi la 230.000 de locuitori în 2020. Municipiul intenţionează să extindă reţeaua de canalizare cu 30 km.  în  următorii 25 de ani,  în  scopul deservirii în procent de 100% a populaţiei. Municipiul are în plus ca obiectiv, extinderea reţelei de alimentare cu apă în comunele suburbane şi estimează să furnizeze apă potabilă pentru aproximativ 295.000 de locuitori până în anul 2025. Bacău a beneficiat deja de intervenţii substanţiale  în  cadrul PDUM II (Programul de Dezvoltare al Utilităţilor Municipale), pentru modernizarea si reabilitarea staţiilor de pompare, a surselor de apă existente şi reţelei de distribuţie a apei potabile.     6.2.  Componentele măsurii  În cadrul măsurii ISPA au fost inclu e următoarele componente.     A)  Colectarea  şi  tratarea apei potabile  Necesarul curent de apă potabilă este acoperit de o producţie medie zilnică de 72.000 m 3    din surse de apă subterană, extrasă din 6 câmpuri de extracţie din jurul Bacăului şi din 28.000 m 3    proveniţi din ape de suprafaţă. Apa de suprafaţă este provenită din lacul Poiana Uzului şi transferată spre Bacău, după tratarea în staţia de tratare Cărăboaia, care este situată în bazinul râului Trotuş. Staţia de tratare acoperă pe langă Bacău  şi  nevoile de apă potabilă  în  Valea Trotuşului, utilizând o treime din capacitatea lacului. Totuşi, staţia de tratare este supradimensionată şi este necesară reabilitarea ei  în  totalitate  în  perioada următoare.  Efluentul de ape uzate urbane şi industriale din amonte, ca şi deşeurile urbane şi industriale depozitate în zona de captare ameninţă masa de apă    subterană din câmpurile de extracţie din jurul municipiului Bacău. În plus, fragilitatea este dată şi de exploatarea intensivă din trecut, care a redus capacitatea de filtrare. O calitate a apei, care să respecte cerinţele directivei europene privind apa potabilă, poate  fi  obţinută doar dacă exploatarea apei subterane va fi redusă cu cel puţin 65%, până la 27.000 m 3 pe zi .  Chiar după o semnificativă creştere a tarifului şi a finalizării contorizării primare, cererea de apă după realizarea măsurii în 2008 este estimată să fie cel puţin  62.000 m 3  pe zi, prevăzând un potenţial maxim al resurselor de apă de  77 .OOO  m 3  pe zi. In scopul acoperirii acestor nevoi s-a dovedit în urma evaluării alternativelor existente, că este mult mai eficient să se extindă capacitatea sursei de apă de suprafaţă provenită din Lacul Poiana Uzului, luând în considerare avantajele oferite de condiţiile gravitaţionale şi de calitatea deosebită a apei. Aceasta necesită parţial o nouă construcţie şi parţial reabilitarea aducţiunii principale, precum şi construirea unei noi staţii de  tratare  a  apei  potabile  în  apropierea  municipiului  Bacău  pe amplasamentul rezervoarelor de la Barati.   Componenta A.1:  Construcţia şi reabilitarea aducţiunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apă de suprafaţă lacul Poiana Uzului.  Apa din lacul Poaina Uzului nu este afectată de activităţile antropogenice, domestice şi industriale. Lacul artificial are o capacitate totală de captare de aproximativ 90 milioane m 3    şi o medie anuală de absorţie de 120 milioane  m3.    Noua captare a apei brute va fi situată la baza barajului de  la  Poiana Uzului, compusă dintr-o conductă cu DN 1200 şi va include o camera operaţională cu valve de siguranţă. Apa brută va fi transferată apoi gravitaţional printr-o nouă conductă cu DN 1000, de la Poiana Uzului până la cel mai înalt punct, Moineşti, situat la 20,3 km. faţă de punctul de captare. O nouă staţie de pompare din apropierea acestui punct va compensa temporar insuficienţele "naturale" ale debitelor gravitaţionale, în concordanţă cu nivelul apelor din lac, şi ale cerinţelor temporare Je apă ale municipiului Bacău .  O unitate de preoxidare situată în acelaşi loc, va limita dezvoltarea în interiorul conductei a biofilmelor, care ar putea deveni excesivă luând în considerare lungimea aducţiunii existente şi rămase în funcţiune. În continuare, transferul apei dinspre Moineşti către microhidrocentrala Stejaru de Jos va fi făcută printr-o conducta de 23,6 km. cu DN 800. Staţia electrică va transforma un important surplus de încărcare hidraulică disponibilă, funcţionând 24 de ore şi 365 zile pe an. Energia generată Ounar între 360 şi 450 MW.h) · va fi transferată către staţia de pompare Moineşti şi va acoperi nevoile de funcţionare ale acesteia. Apa brută va fi transportată  în continuare gravitaţional prin conducta deja existentă cu DN 800, care va fi parţial reabilitată, la intrarea în staţia de tratare Barati, situată la 61,9 km. faţă de punctul de captare.   Componenta A.2:  Construcţia noii staţii de tratare a apei potabile (STAP)    situat în Barati, în amonte de Bacău, locul viitoarei. staţii de tratare domină zona apropiată, unde se găsesc rezervoarele de la Barati, suprafaţa de teren disponibilă fond de aproximativ 2 ha. Costurile pentru achiziţia terenului nu vor fi eligibile din fondurile ISPA. Viitoarea staţie de tratare a apei va  produce un volum maxim de 730  1/ s, reprezentând 63.000 m 3  /  zi. În  condiţii medii staţia de tratare a apei va trata aproximativ 56.000 m 3 /z reprezentând 650 1 s. Datorită calităţii bune a apei brute, tratarea poate fi facută foarte uşor. In prezent apa de suprafaţă conţine doar foarte puţine elemente nedorite (concentraţia de fier este mai mare de 0.2 mg/1, coliformi şi bacterii). Staţia de tratare a apei ·  va include dotare completă cu echipament de laborator, care va permite analiza detaliată a compoziţiei apei. Componenta "construcţia noii staţii de tratare a apei potabile" include SCADA, filtre gravitaţionale rapide  şi  echipamente  pentru coagulare, clorinare, detectarea pierderilor etc.     B)  Colectarea  şi  epurarea apelor uzate   Componenta B.1:   Reabilitarea reţelei de canalizare   Lungimea totală a reţelei de canalizare, în prezent în sistem combinat, este de 258 km. şi conectează în prezent 86% din populaţia municipiului Bacău. Aproximativ 80 km. din reţeaua de canalizare are o vechime de peste 30 de ani şi necesită o supraveghere atentă. În urma inspecţiilor CCTV, RAGC Bacău a identificat necesitatea înlocuirii a 7,3 km de conductă DN 400 mm., 3,5 km. de conductă DN 500 mm.şi 0,6 km de conductă DN 600 mm.(11,4 km în total). Această reabilitare este concentrată în secţiunile cele mai critice. În viitor tehnicile video în situ şi programe hidraulice vor ajuta la determinarea potenţialelor deficienţe în reţeaua existentă. Îmbunătăţirea controlului pierderilor, operativităţii şi calităţii reparaţiilor şi controlului presiunii în reţea ar putea duce la o dezvoltare a reţelei şi la o mai bună gestionare a activelor. Extinderea reţelei nu este acoperită din fondurile ISPA, dar va fi finanţată din sursele proprii ale RAGC Bacău. Defectele majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor reţelei  şi  spărturile la îmbinările acestora, care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de înfiltraţie şi exfiltraţie. Măsura este destinată să reducă infiltraţiile actuale cu aproximativ 20%, ceea ce înseamnă 10.000-de m 3  pe  zi.   Această componentă include achiz*onarea de echipamente cum ar fi: utilaje de spălare a canalizării, camere pentru inspecţii şi programe hidraulice pentru canalizare.   Componenta B.2:  Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate (SEAU)  SEAU Bacău este situată în aval de municipiu pe malul drept al râului Bistriţa. Construcţia SEAU a început în anul 1967. În prezent SEAU nu respectă standardele directivei nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. SEAU este supradimensionată pentru nevoile viitoare ale    municipiului Bacău, incluzând echipamente vechi şi uzate moral, având eficienţă mic . ă de epurare şi consumuri mari de energie. Nu există facilităţi pentru gestionarea nămolului. Nămolul este dispus în prezent în lagune.  În ceea ce priveşte  încărcarea hidraulică,  SEAU va fi reabilitată pentru un debit mediu anual pe vreme uscată de 670  1/ s (58.000 m 3 / zi). Aceasta ia în  considerare faptul că până în 2008 consumul de apă va scădea la aproximativ 140  1/ om/ zi.  În ceea ce priveşte  încărcarea  biologică,  staţia va fi reabilitată pentru  295.000 locuitori echivalenţi  O.e.),  din care  79%  provin din surse casnice.  Staţia de epurare a apelor uzate (SEAU) reabilitată va îndeplini standardele stabilite  de  directiva  privind  epurarea  apelor  uzate  urbane  pentru descărcarea în cursuri de apă din zone nesensibile (epurare secundară). Staţia reabilitată va permite îmbunătăţirea eficienţei procesului pentru a îndeplini cerinţele în cazul descărcărilor în cursuri de ape sensibile, dacă aceasta va  fi  necesară în viitor. Reabilitarea va ţine cont de avantajul oferit de supradimensionarea bazinelor de aerare şi va pregăti aceste facilităţi pentru realizarea procesului de denitrificare într-o etapă viitoare, prin compartimentarea bazinelor în două zone diferite.  O revizuire a încărcărilor hidraulice şi cu poluanţi a SEAU va fi realizată înaintea pregătirii documentelor de licitaţie. Această revizuire necesită instalarea de echipamente pentru măsurarea debitelor de intrare în SEAU, instalarea de echipamente automate de prelevare a probelor şi facilităţi adecvate de analiză a apei uzate, precum şi inventarierea debitelor de ape uzate industriale. În scopul accelerării procesului de contractare a lucrărilor pentru SEAU, RAGC este de acord să finanţeze aceste investigaţii din surse proprii. Costurile aferente acestor activităţi, nu vor fi eligibile din fondurile  ISPA. Această revizuire va fi realizată înainte de contractarea asistentei tehnice acordată în cadrul măsurii ISPA, care se va baza pe aceste rezultate '  .     C)  Asistenţa tehnică, supe.tl'izarea pe parcursul implementării  şi   publicitatea  Vor fi întreprinse următoarele activităţi:     C.I  Asistenţa tehnică pentru achiziţii şi implementarea proiectului  Pregătirea documentelor de licitaţie  Aceasta va include:  verificarea şi aprobarea proiectării hidraulice revizuite şi încărcarea cu poluanţi a SEAU, care a fost executată înaintea începerii măsurii ISPA, de către un consultant contractat de RAGC Bacău;  pregătirea documentelor de licitaţie pentru componentele de lucrări, care includ documente de licitaţie conform cărţii galbene pentru    SEAU şi staţia de tratare a apei potabile şi document de licitaţie conform carţii roşii pentru alte contracte de lucrări;  sprijin pentru UIP în procesul de licitaţie, evaluare ş1 atribuirea contractelor;  sprijin pentru UIP în pregătirea rapoartelor de progres ale proiectului şi monitorizarea informaţiilor privind indicatorii de performanţă;  sprijină UIP în avizarea documentelor de licitaţie pentru lucrări şi a dispoziţiilor  manualului  de  operare  şi  pregătire  a  personalului comparue1  de   utilităţi   în   operarea   noii  infrastructuri construite/ reabilitate;  sprijină RAGC în elaborarea metodologiei de operare a bunurilor staţiei de tratare a apei potabile;  sprijină compania de apă cu privire la dezvoltarea/întreţinerea reţelei de canalizare;  sprijin pentru UIP în procesul de licitaţie, evaluare şi atribuirea contractelor;  pregătirea şi aprobarea documentelor de licitaţie pentru focrări;  Asistenţă pentru problemele specifice ale proiectului, incluzând îndeplinirea condiţionalităţilor de la  Art.  8:  consultanţă şi cursuri de pregătire pentru UIP în vederea elaborării planului de monitorizare a apelor uzate industriale şi în aplicarea cerinţelor de pretratare;  consultanţă şi cursuri de pregătire pentru UIP în vederea elaborării strategiei de dispunere în siguranţă a nămolului;  consultanţă şi cursuri de pregătire pentru UIP în vederea elaborării planului de management de mediu;              •   revizuieşte master planul la finalul măsurii ISPA şi reevaluează costurile generale privind conformarea cu directivele europene în domeniul apei;     C.II  Supervizarea pe parcursul implementării: un inginer de supervizare FIDIC va fi la post pentru supervizarea implementării lucrărilor şi va acţiona ca inginer FIDIC pentru supravegherea celor trei contracte de lucrări .  Inginerul supervizor va asista UIP în următoarele activităţi:  asigură îndeplinirea de către constructori a obligaţiilor cu privire la dispoziţiile  manualului  de operare  şi pregătire  a personalului  companiei  de  utilităţi construite/ reabilitate;  în  operarea   nou  infrastructuri  dezvoltarea strategiei de operare şi întreţinere în scopul optimizării procesului de gestionare a bunurilor;     C.III  Publicitatea pentru proiect:      aceasta va include atât publicitatea  pentru  contribuţia  Uniunii Europene la măsura ISPA, cât şi campania de conştientizare cu privire  la îmbunătătirea calităţu• '  serviciilor ca urmare a investitiilor. Aceasta va  fi importan ' tă pentru a sprijini acceptarea de că ' tre populaţie a creşterilor necesare de tarif. Activităţile asociate acestei acţiuni vor fi administrate de RAGC Bacău care are capacitatea să pregătească rezumate pentru nevoile de conştientizare a publicului şi să dezvolte o capacitate cât mai bună de a prezenta problemele privind relaţiile cu publicul. Suplimentar, în scopul îndeplinirii cerinţelor de publicitate ale Comisiei  Europene,  consultantul  va  elabora  şi asista  UIP  în implementarea planului de promovare. Planul va cuprinde printre altele:  comunicate de presă (cel puţin o dată pe an);  prezentări scrise/audio/video în media locală /naţională (cel puţin o dată pe an);  o broşură după finalizarea măsurii care să prezinte obiectivele, realizarea practică şi rezultatele. În toate ocaziile o atenţie deosebită va fi acordată prezentării sprijinului acordat de Uniunea Europeană (incluzând emblema UE).  un chestionar final completat de populaţia locală - ca beneficiar final al serviciilor - după finalizarea activităţii RP (relaţii cu publicul), evaluarea rezultatelor obţinute. precum şi prcgresele realizate.       7.  OBIECTIVE  Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în municipiul Buzău, România, ţara candidată în procesul de aderare la Uniunea  Europeană,  ca  scop  în  realizarea  obligaţiilor  stabilite  în Parteneriatul de Aderare.  Măsura ISPA este în concordanţă cu prioritaţile Strategiei ISPA pentru sectorul de mediu, stabilind ca ţintă oraşele principale cu peste 100.000 de locuitori.  Măsura va realiza următoarele obiective: Cu privire la componenta de apă potabilă:    furnizarea apei potabile va respecta standardele prevăzute de directiva pentru apă potabilă nr. 98/83/CE;  contribuţii la implementarea directivei cadru de apă nr. 2000/60/CE prin creşterea eficienţei  utilizării apei, îmbunătăţind  gestionarea resurselor în concordanţă cu cererea existentă;  pentru  noua aducţiune,  utilizarea la maximum  a potenţialului gravitaţional, inclusiv exploatarea pentru producţia de energie, va face sistemul mult mai eficient, va reduce costurile de pompare şi va creşte semnificativ calitatea apei.  eliminarea riscurilor serioase privind sănătatea populaţiei rezultate din ameninţările din punct de vedere al mediului la adresa surselor subterane de apă, prin dezvoltarea unor surse de apă cu grad mare de durabilitate  şi  calitate corespunzatoare.  Cu privire la componenta de apă uzată:  concordanţa  cu standardele  directivei  nr. 91/271/CEE  privind epurarea apelor uzate urbane  şi  descărcarea în cursurile de apă nesensibile;  reducerea riscurilor privind sănătatea populaţiei din municipiul Bacău prin reabilitarea reţelei de canalizare;  depozitarea în siguranţă a nămolului în concordanţă cu directiva nr. 86/278/CEE.  În prezent, în municipiul Bacău, nu se îndeplinesc cerinţele directivelor menţionate mai sus, şi nici ale autorizaţiilor eliberate de autorităţile române de mediu.     7.1.  Indicatori fizici  Indicatorii cheie, aşa cum sunt prezentaţi în tabelul următor, vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progreselor fizice pe parcursul fazei de construcţie a proiectului. Deoarece proiectarea finală a unor componente ale măsurii va fi realizată de constructor, mărjmi cum ar fi lungimea fizică, precum şi unele titluri prezentate în tabel sunt indicative. O listă finală a indicatorilor fizici va fi propusă pentru monitorizare, după ce proiectarea pentru diferitele componente va fi finalizată.     Indicatori fizici Rezultate    Unitate de măsura  (  m, nr.)     Lungime/ Număr      APĂ POTABILĂ          A. Construcţia staţiei de tratare Barati          Unitatea de pretratare    nr.    1      Echipament de coagulare-floculare    nr .     1      Decantoare    nr.    3      Filtre gravitaţionale rapide cu nisip    nr.    3      Post-clorinare    nr .     1      Staţii de dozare    nr.    1      Clădiri    nr.    1      Echipament de detectare a pierderilor    nr.    1      Conductă    nr.    1      Echipament de laborator    nr.    1      Echipament de transport    nr.    1      SCADA    nr.    1      Inversor Gherăieşti    nr.    1      Analizor on line pentru măsurători  .  -   '     nr.    1  ·--      B. Aducţiunea principală    nr.        Echipamente de preoxidare    nr.    1      Staţie de pompare    nr.    1      Microhidrocentrală    nr.    1      Conexiunea primară pentru apă brută    nr.    20      Punct de măsurare a clorului residual  în  retea  '    nr.    6      Conducta DN 1000    nr.    20.3 km      Conducta DN 800    nr.    23.6 km          Vană întreţinere    nr.    1      SCADA    nr.    1      COLECTAREA ŞI EPURAREA APEI UZATE    nr.        C. Reabilitarea reţelei de canalizare          Inlocuirea 400mm    colectoarelor    pentru    sistemul    unitar    km    cca.7.3      Înlocuirea 500mm    colectoarelor    pentru    sistemul    unitar    km    cca.3.4      Inlocuirea 600mm    colectoarelor    pentru    sistemul    unitar    km    cca.0.6      Înlocuirea colectorului principal 1800mm  ..     km    cca.0.1      ControlorVortex    nr.    1      Utilaj pentru săpare şanţuri    nr.    1      Computere şi programe pentru reţeaua de canalizare    nr.    1      Utilaj pentru spălare canalizare    nr.    1      Camere video pentru inspecţie    nr.    1      D. Reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate    nr.        Lucrări pentru facilităţi de intrare    nr.    1      Reabilitarea decantoarelor primare    nr.    2      Reabilitarea decantoarelor secundare    nr.    4      Reabilitare decantoare primare pentru stocarea apei              pluviale                           _  ,,       -  -- · -·-  Reabilitarea bazinelor de aerare    nr.    2  ------  2      I    nr.      Lucrări pentru echilibrare hidraulică la intrare    nr.    1      Staţii intermediare de pompare    nr.    1      Modificarea şi finalizarea etapei biologice    nr.    1      Transformator  şi  echipament electric  -    nr.    1      Reabilitarea îngroşătoarelor de nămol    nr.    2      Reabilitarea fermentatoarelor de nămol    nr.    4      Unitate de deshidratare a nămolului    nr.    1          Staţie termală    nr.    1      Laborator    nr.    1      Lucrări comandă    pentru    monitorizare,    automatizare    Şl    nr.    1     Indicatorii de performanţă propuşi sunt următorii :      Indicatori de performanţă    Înainte de ISPA    DupăISPA      Tratarea apei potabile          Calitatea apei potabile respectă    Nu se respectă directiva nr .   98/83/CEE pentru o serie de parametrii    Respectarea  în  totalitate a directivei nr.  98/83/CEE      directiva CE privind apa potabilă      nr. 98 / 83 / CE      Colectarea şi epurarea apelor uzate          Infiltraţii  în  reţeaua de canalizare    12.000 m3/zi    10.000 m3/zi      Performanţele SEAU comparativ cu directiva CE nr. 91/271/CEE (descărcări  în  cursuri de ape  nesensibile)    Nu se respectă directiva CE privind epurarea apelor uzate  urbane    Respectă directiva CE privind epurarea apelor  uzate urbane          (epurare secundară          respectă directiva  CE privind          epurarea apelor uzate urbane)     Pentru descărcările din SEAU sunt stabilite următoarele procente de reducere (tbc):       Agent                    '    R d  ,     Înainte  mg/I    După  mg/1    Intrare    Mg/I        %      BOD (Consumul biologic de oxigen)    57%    47    20    81      COD (Consumul chimic de oxigen)    8.7%    137    125    317      SS (Suspensii Solide)    36 %     47    30    81      Azot    9 %     11    < 10    14      Fosfor    N/A    1    1    1            8.  PROGRAMUL DE LUCRU  Programul de lucru orientativ pentru fiecare componentă este următorul:     Componenta    Licitatie  '    Semnare contract    Finalizare      Asistenţă tehnică incluzând pregătirea documentelor de licitaţie  şi  supervizarea conform FIDIC pe  parcursul implementării    octombrie 2003    aprilie 2004    mai 2008      Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate    iunie 2004    martie 2005    martie 2008      Reabilitarea retelei de  canalizare   '     iunie 2004    martie 2005    decembrie  2006      Staţie de tratare apă potabilă    noiembrie  2004    iunie 2005    mai 2008      Aducţiunea principală pentru apă brută    noiembrie  2004    iunie 2005    mai2008          9.  PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI FINANCIARE     9.1.  	RIR (Rata internă de rentabilitate financiară) şi VNA (Valoarea netă de actualizare)  Rata internă de rentabilitate (RIR) a fost calculată pentru o perioadă de peste 30 ani utilizând numerarul suplimentar realizat prin creşterea în termeni reali a tarifului, costurile de investiţii si economiile re ate de către proiect. Rata internă de rentabilitate (RIR) calculată este de 7% cu o valoare netă de actualizare (VNA) calculat:l de 22 milioane euro, folosind o rată  de  scont de 6%.     9.2.  Principiul poluatorul plăteşte  Parametrii de calitate pentru apele uzate industriale deversate în reţeaua de canalizare sunt A  stabiliţi în legislaţia română (NTPA 002)  şi  sunt aplicaţi la nivel naţional. In scopul îndeplinirii acestor standarde este necesar ca cele mai multe dintre industrii să preepureze apele uzate înaintea deversării lor în sistemul de canalizare. Pentru nerespectarea standardelor sunt impuse  penalităţi financiare. Compania de utilităţi, RAGC Bacău, a fost amendată de către autoritatea în domeniu, Administratia Natională Apele Române, în  momentul în care calitatea efluentului nu  ' a resp '  ectat parametrii impuşi.  Aceasta indică faptul că un sistem de monitorizare şi penalizare este activ, cu toate că, se pare, sumele aplicate drept penalităţi, nu acţionează încă în sens preventiv pentru eliminarea neconcordanţelor. Industria contribuie cu    maximum 21% la încărcarea cu poluanţi a staţiei de epurare. Compania de utilităţi va beneficia de sprijin în cadrul componentei de asistenţă tehnică a măsurii. în vederea dezvoltării unui sistem mai eficient de monitorizare a apelor uzate industriale. Industria foloseşte o mare cantitate de apă având sisteme de reciclare a apei (exemplu berarii, ferme de animale şi industrii de procesare, etc.) şi chiar propriile surse de alimentare cu apă.     9.3.  Tarife  Tariful pentru apă cuprinde componenta de apă şi apă uzată, cuantumul pentru cea din urma reprezentând aproximativ 1/3 din tariful combinat.  Tariful va trebui crescut considerabil pentru a permite cofinanţarea investiţiilor ISPA cât şi asigurarea de resurse adecvate pentru operare şi întreţinere.  În valoare absolută, în prezent tariful (2002) pentru apă şi apă uzată este de doar 0,281 euro/m 3 ).  În scopul asigurării durabilităţii măsurii ISPA, o creştere suplimentară de tarif în termeni reali va avea loc în două faze: 30 % creştere în 2003 şi 30% în 2004. Ajustarea tarifului cu inflaţia va trebui să aibă loc în mod regulat.  În ceea ce priveşte suportabilitatea, în 2003 taxele pentru apă reprezintă aproximativ 3,2%  clin  venitul mediu disponibil pentru fiecare familie .  Venitul mediu pe familie este în jur de 175 euro pe lună. Rata de suportabilitate va creşte la cca. 3,5%  în  momentul aplicării noilor creşteri de tarif. Este aşteptată o scădere la 2,9% în 2008, odată cu finalizarea procesului de contorizare primară şi secundară, care combinat cu creşterea tarifului ar trebui să conducă la reducerea consumului de apă. O scădere semnificativă a consumului de apă este în concordanţă cu tendtnţele  manifestate în cadrul experienţelor similare din România de dinainte de anul 2000. În prezent cons11mu 1  d(' '<lpă se situează la 230  1/ om/ zi şi este de aşteptat că media consumului de apă va scadea la 140  1/ om/ zi în 2008.  Având în vedere presupunerile menţionate, o rată de intervenţie de 75% a fost considerată justificată, pentru a asigura viabilitatea financiară a măsurii. Aceasta ia în considerare că RAGC:     1.  trebuie sa realizeze viitoarele investiţii privind extinderea reţelei de alimentare cu apă şi a reţelei de canalizare;     2.  va face faţă incărcărilor financiare suplimentare necesare pentru întreţinerea noilor bunuri;     3.  trebuie, în plus, să plătească împrumuturile  financiare  pentru  investit:iile din cadrul MUDP II.  '       9.4.  Exploatare şi întreţinere  Proiecţiile care subliniază creşterea tarifului pentru a asigura durabilitatea prevăd creşterea considerabilă a costurilor de operare şi întreţinere. Un    fond de întreţinere, reparaţii şi dezvoltare înfiinţat în cadrul MUDP II va continua să asigure resursele necesare pentru rambursarea împrumutului şi pentru o exploatare şi întreţinere adecvată.       10.  ANALIZA IMPACTULUI DE MEDIU  Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Bacău intră sub incidenţa anexei nr. II a directivei Consiliului nr. 85/337/CEE amendată prin directiva  nr. 97/11/CE. O procedură  adecvată de încadrare  a fost întreprinsă şi documentată. Procedura de încadrare a concluzionat că o procedură completă de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) nu este necesară. Cu toate acestea, autorităţile române au solicitat opinia publicului cu privire la măsură şi au primit sugestii pentru îmbunătăţire. SEAU descarcă apele epurate în râul Bistriţa, care nu este clasificat ca fiind un curs de apă sensibilă.     11.  COSTURI ŞI ASISTENŢĂ (ÎN EURO)     A.  Costuri  indicative  împăr te pe fiecare tip de cheltuială     ARTICOLUL:    COST TOTAL ELIGIBIL (EURO)    COST NEELIGIBIL (EURO)    COST TOTAL    (EURO)      Taxe de planificare/proiectare    1.072.000    20.000    1.092.000      Achizitia  terenului (1)     o    30.000    30.000      Pregătirea terenului    1.027.000      1.027.000      Lucrări principale    17.117.000      17.117.000      Utilaje şi instalaţii    25.799.000      25.799.000      Asistenţă tehnică (inclusiv pregătirea documentelor de licitaţie şi training)    1.440.000      1.440.000      SupervLZare pe parcursul implementării    2.350.000      2.350.000      Publicitate    50.000      50.000      Cheltuieli neprevăzute (2)    3.151.000      3.151.000      Taxe  şi  impozite (1)    o      o      Alte cheltuieli  (speciftcaţzJ     o      o      TOTAL    52.006.000    50.000    52.056.000          (1)  Neeligibile.     (2)  Justificate şi aplicate doar la paragraful bugetar menţionat. Cheltuielile neprevăzute au fost estimate la 7% din elementele de costuri directe ale proiectului bazate pe o alocaţie de  5%  pentru lucrări adiţionale şi elemente neprevăzute în contract şi pe un indice de creştere a preţurilor de 2%.       B.  Costuri eligibile  indicative  pe componentă       Articol    Comp.A Aducţiunea principală pentru apa brută  (42%)     Comp. B Staţia nouă de tratare a apei potabile  (21%)    Comp. C Reabilitarea re , telei de canalizare  (5%)     Comp.O Modernizarea SEAU  (25.0%)     Comp.E .  Asistent .  , ă tehnică,  Supervizare  şi  publicitate  (7%)      Taxe  planificare/ proiectare    489.000    239.000    54.000    290.000        Pregătirea terenului    335.000    314.000    130.000    248.000        Lucrări principale    5.585.000    5.240.000    2.160.000    4.132.000        Utilaje şi instalaţii    13.981.000    4.335.000    o    7.483.000        Asistenţă tehnică  pentru  proiectare şi documente de licitaţie            960.000      Asistenţă tehnică            480.000      Supervizare  pe parcursul implementării             2.350.000      Publicitate            50 OOO      Cheltuieli neprevăzute    1.427.000    709.000    164.000    851.000        Taxe/ impozite    o    o    o    o        Altele  (  specificap)     o    o    o    o        TOTAL    21.817.000    10.837.000    2.508.000    13.004.000    3.840.000        Cost total    Contribuţia sectorului    Cheltuieli neeligibile    Costuri totale    Asistent , ă ISPA    Rata asistenţei  %        privat      eligibile          52.056.000    o    SO.OOO    52.006.000    39.004.500    75%      Rata asistentei:    75%,  La acestă rată de asistenţă, veniturile RAGC vor acoperi costurile de exploatare şi întreţinere şi vor asigura cerinţele pentru serviciul împrumutului. Rata de intervenţie ia în considerare suportabilitatea populatiei şi disponibilitatea cofinanţării de către BERD.       12.  IMPLICAREA INSTITUŢIILOR FINANCIARE INTERNAŢIONALE  Începând cu 1995 RACG BACĂU a fost implicată în Programul MUDP II şi a câştigat o valoroasă experienţă din acesta. Fondurile MUDP de aproximativ 4 milione euro au finanţat proiecte cuprinzând reabilitarea staţiilor de pompare, a surselor existente pentru alimentarea cu apă şi reţeaua de distribuţie a apei potabile. În acest program RAGC Bacău a demonstrat cooperare eficientă cu BERD în ceea ce priveşte implementarea tehnică şi financiară.  BERD a agreat în principiu să cofinanteze investiţiile incluse în această măsură şi să furnizeze un împrumut în cadrul instrumentului Bănc împrumut pentru Facilităţi Municipale de Mediu (IFMM), cu garanţii municipale. O misiune de evaluare comună CE - BERD a fost întreprinsă în decembrie 2002. După o evaluare a bonităţii RAGC Bacău în iarna 2002/2003, banca a confirmat că ar putea cofinanţa măsura. Este aşteptat în 2003 să fie luată o decizie oficială a consiliul de conducere al băncii.     13.  CONDIŢII SPECIFICE PRIVIND MĂSURA  Vezi articolul 8 al memorandumului de finanţare.     14.  PLANUL DE ACHIZIŢII   
 Lucrările vor fi implementate  în  conformitate cu planul provizoriu de achiziţii, ataşat ca anexa nr. I.a. Înainte de plata celui de-al doilea avans, beneficiarul va prezenta un plan final de achiziţii întocmit pe baza modelului din anexa nr. I.a, agreat de către Comisie. 
 Licitaţiile vor fi realizate în concordanţă cu regulile stabilite în capitolul V al regulamentului financiar, participarea la procedurile de licitaţii va fi deschisă tuturor persoanelor fizice şi juridice definite în anexa nr. III.I - secţiunea 
 XI. 2 (a) pentru contractele nr. 1, 3, 4 şi 5. 
 Pentru contractul nr. 2 "Reabilitarea SEAU", pentru care este prevazută cofinanţarea paralelă din partea BERD, este autorizată o derogare de la prevederile privind procedurile de licitaţie ale capitolului V, aşa cum prevede Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1267  din  21 iunie 1999, stabilit pentru Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, amendat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2382/2001. Participarea ţărilor terţe la licitaţii şi contractare este autorizată numai pentru componentele acestui proiect. Cheltuielile realizate în concordanţă cu procedurile BERD, şi care respectă regulile ISPA pentru eligibilitate vor fi luate în calcul ca şi cheltuieli eligibile totale  în  cadrul acestor măsuri. 
  
 ANEXA nr. I.a 
 Plan Provizoriu de Achiziţii 
  
    Oferta Nr.    Descrierea lucrărilor  şi  serviciilor care vor fi licitate    Tip de contract (lucrări, achiziţii sau servicii)    Luna aproximativă de lansare a licitaţiei (lună/ an)    Rata de rambursare a facturilor privind contractul  specific      1    Asistentă tehnică inclusiv pregătire '  a documentelor de  licitaţie  şi  supervizarea  FIDIC pe parcursul implementării    Servicii- în concordanţă cu Ghidul Practic    octombrie 2003    75%      2*    Reabilitarea SEAU    Lucrări - FIDIC  Galben    iunie 2004    75%      3    Reabilitarea retelei de  canalizare   '     Lucrări - FIDIC  Roşu    iunie 2004    75%      4    Staţia de tratare a apei    Lucrări - FIDIC  Galben    noiembrie  2004    75%      5    Aducţiunea principală  pentru apă brută    Lucrări- FIDIC  Roşu    noiembrie 2004    75%    
 Termenii specifici pentru adjudecarea contractelor vor fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene şi/ sau pe Internet„ 

     
 * Acest contract va urma regulile de achiziţie BERD (cofinanţare paralelă). 
 ANEXA nr. II 
  


 PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajările din bugetul UE) 
  
 Titlul măsurii: 
  
 ISPA Nr.: 
 Îmbunătătirea sistemelor de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate în municipiu ' l Bacău, judeţul Bacău, România 
 2002/RO/16/P /PE/018 
  
     
     
       Euro             


 2000 
 -- 
 2 -- 001 
 2002 
 2003  1  
 2004 
 =2+3 
      I         I    I      l      I      I      I                          !'      I      

 l 

 36.404.200  1  
  
 l 
 ! 

  -    136.404.200  I    100   I    21  .3o3.1so   I  

 I 
 1 

 75   1 9.101.050  
 2005 
 2006 
 Ne determina. 
 10.401.200      -  
 5.200.600      -  
 50.000     50.000 
 10.401.200  100   7.800.900   75 
 5.200.600   100   3.900.450   75 
 -      -       -     -  
 2.600.300 
 1.300.150 
 -    I     -     I   I   13.001.500  
 13.001.500  I  25 
 25 

 *  se va specifica  
 ANEXA nr. III.I 
 Prevederi financiare privind implementarea ISPA Secţiunea  I  
 Forme şi rate de asistenţă 
  
    (1)  Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate  fi  sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistentă rambursabilă sau orice altă formă de asistentă.  '                           '   Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.     (2)  	Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ta echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.  Rata asistenţei şi suma maximă a asistenţei ISPA vor  fi  specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.  În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al comunităţii, rata de asistentă trebuie redusă tinând cont de:  '          '      (a)  disponibilitatea cofinanţării;     (b)  capacitatea măsurii de a genera venituri; şi     (c)  o aplicare corespunzătoare a principiului poluatorul plăteşte.         (3)  Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care privesc:     (a)  infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori;     (b)  investiţii productive în sectorul de mediu.  Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte.       (4)  Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot  fi  finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale.     (5)  Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor  fi  implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.   
 Secţiunea a II-a Angajamente 

    (1)  Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară.  Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul  din  următoarele două moduri:     (a)  angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului  (b),  să fie efectuate în rate anuale.  Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsură.    Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea a III-a (2) de mai jos, şi al asistenţei pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.  Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.     (b)  Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa comunităţii nu de păşeşte 20 milioane euro, un prim angajament de până 80 %  din  totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură.  Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.       (2)  Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finantare referitor la măsură, va fi anulată.   
 ' 
 În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări. 
 Secţiunea a III-a Plăţi 

    (1)  Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale,    Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.       (2)  Plăţile în avans  Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la punctul (9).  Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:       -  	o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plăti.tă când ţara beneficiară semnează memorandumul de finanţare;     -  	diferenţa este plăti.tă după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.  Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsură.  '  Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordată de către Comunitate.  '       (3)  Plătile intremediare    Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea aces '  teia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a  rambursa cheltuielile efectuate şi certificate , sub rezerva următoarelor condiţii:       -  	ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice ataşate asistenţei;   -     -  	s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare;     -  	au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare  şi  legale care au apărut;     -  a fost analizată orice îndepărtare de la pianul financiar iniţial;     -  au fost descrişi paşii urmaţi pentiu publicitatea măsurii.    Ţara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a indeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.    Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.       (4)  Ţările beneficiare trebuie să se asigure că so.licitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă  ·  generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.        (5)  Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate.     (6)  Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.    Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:       -  măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;     -  măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;     -  raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;     -  autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful 2 a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6  luni  de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;     -  	ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;     -  ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în anexa nr. III.4.C.     -  	toate măsurile de informare  şi  publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate;     -  	când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a :verifl,t1 dacă regulile comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de liciţaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.       (7)  	Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei  în  termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală _pentru acea măsură va fi anulată .      (8)  	Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de către ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă  şi  care sunt conforme cu prevederile care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, aşa cum sunt specificate în anexa nr. III.2.       (9)  Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să   

     
    (b)  certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei;       (c)  o primă evaluare de îndeplinire a asistenţei, a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:       -  data efectivă de implementare a măsurii;     -  o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;     -  confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;     -  confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate;     -  o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul poluatorul plăteşte;     -  data la care măsura asistată devine operaţională.       (d)  informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.   

 Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare 

    (1)  Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în  calcul  aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare.  O schimbare a ratei asistenţei comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa maximă va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise  în  paragraful (3).     (2)  Dacă atunci când planul de finanţare al unui proiect este amendat, angajamentele şi/ sau plăţile comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând cont de suma supra-angajată sau supra-plătită, când autorizează prima operaţie financiară (angaiare sau plată) după acel amendament.     (3)  Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:     (a)  	amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau  6  schimbare substanţială în planul financiar sau în programul cheltuielilor,  trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la initiativa Comisiei după consultarea cu tara beneficiară. Definitia  modificării "substanţial ' e" este dată în prevederile referitoare la e ' ligibilitatea cheltuielilor .   '   •     (b)  în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunerţ în acest sens. Comisia va face observat ' iile necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile  lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va  fi  adoptat după ce Comisia şi-a dat  acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.     (c)  orice schimbare  în  cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.     
 Secţiunea a VII-a Managementul şi controlul financiar 

    (1)  Statele beneficiare trebuie:     (a)  Să stabilească de la 1 ianuarie 2000 şi  în  nici un caz mai târziu de 1 ianuarie 2002, sisteme de management şi control care să asigure:     -  Implementarea adecvată a asistenţei acordate în virtutea acestui memorandum  în   conformitate cu principiile unui management financiar solid,     -  Separarea funcţiilor de management şi control,     -  Că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin de la sisteme de contabilitate fundamentate pe documente justificative deschise oricăror verificări;  (6) Să verifice periodic că măsurile finanţate de comunitate sunt derulate  în  mod adecvat;     (c)  Să prevină iregularităţile şi să acţioneze împotriva lor;       (d)  Să recupereze orice sumă pierdută ca rezultat al iregularităţilor sau neglijenţei.             (2)  Controale interne şi externe adecvate trebuie derulate în conformitate cu standardele internaţional acceptate de audit, de către organele n ţi.onale competente, care trebuie să fie independente pentru a îndeplini această funcţie. Ia fiecare an un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor misiunilor de audit derulate trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.       (3)  Fără a aduce prejudicii verificărilor realizate de statele beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Europeană de Conturi pot, prin intermediul personalului propriu sau al unor reprezentanţi autorizaţi, să efectueze  audit:uii  financiare şi tehnice  la  faţa locului, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale.            •      (4)  Statul beneficiar trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii săi autorizaţi sau când Curtea de Conturi efectuează verificări, aceste persoane să aibă dreptul de a inspecta, la faţa locului toată documentaţia relevantă şi conturile corespunzătoare articolelor finanţate în conformitate cu memorandumul de finanţare. Statele beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Europeană de Conturi în derularea auditurilor privind utilizarea fondurilor acordate în cadrul programului ISPA. Prederile anexei nr. III.5 vor fi aplicabile verificărilor efectuate de Comisie la faţa locului.     (5)  Prevederile detaliate asupra controlului şi managementului financiar sunt stabilite  în  anexa nr. III.4.   
 Secţiunea a VIII-a Monitorizarea 

 Ţările beneficiare şi Comisia trebuie vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: 

    (1)  	Înfiinţarea Comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate  şi  Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI  şi/  sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.     (2)  	Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.     (3)  (a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele de 3 luni până  la  sfârşitul fiecărui an intreg de implementare.  (b) Pentru întâlnirile Comitetelor de monitorizare, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.     (4)  Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont de comentariile Comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.   

 Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi unportanţa lor. 

 Secţiunea a IX-a Transparenţă în adjudecarea contractelor 

    (1)  Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în titlul IV al regulamentului financiar (acţiuni externe) aplicabil bugetului general al Uniunii Europene.     (2)  (a) Participarea  la  procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fi.zice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul  şi  tuturor persoanelor fizice sau juridice  din  ţările beneficiare ISPA şi  din  Cipru, Malta şi Turcia;    Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.     (b)  În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.         (3)  (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie, în Jurnalul oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul oficial din ţările beneficiare.     (b)  	Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din tările beneficiare.  '     (c)  În plus, informaţia trebuie lansată pe internet într-o formă transparentă.       (4)  	Procedurile detaliate privind licitaţiile  şi  contractele sunt stabilite în Ghidul Practic pentru Phare, ISPA şi SAPARD.   

 Secţiunea a X-a 
 Transparenţă în contabilitate şi în rapoartele proiectelor 
  
 Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză. 

 Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv. 
 Secţiunea a XI-a Evaluarea ex-post 
  
 Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, ca şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor şi a realizărilor şi rezultatelor. 

 După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans - Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului. 
 Anexa nr. III.2 Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA 
 Secţiunea  I  
 Domeniul cheltuielilor 

 ISPA  acordă  asistenţă pentru următoarele măsuri: 
  
    (1)  Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor comunităţii privind protecţia mediului  şi  cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare;     (2)  Proiectele de infrastructură  în  transport, care promovează o mobilitate susţinută şi,  în  particular, cele care constituie proiecte de interes comun  în  baza criteriilor deciziei nr. 1692/96/C 2 E şi acelea care permit ţărilor beneficiare  să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea  şi  interoperabilitatea reţelelor naţionale ca  şi  reţelele trans-europene împreună cu accesul la aceste reţele;     (3)  Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea include asistenţă tehnică şi administrativă  în  beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad  în  mod normal  în  sarcina administraţiei  publice  naţionale,  acoperind  identificarea,  pregătirea,  managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.   

 Regulile specificate  în  secţiunile de la a II-a la a XII-a de mai jos referitoare  la  proiectele listate la punctele 1 şi 2 de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie  şi  deciziilor pentru proiectele listate  la  punctul 3. 

 Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de bază 
    (1)  Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte  În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:     a)  Un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic  în  scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat.     b)  	O "etapă independentă tehnic  şi  financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională  în  întregul său.    O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.     c)  Pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:        2  Decizia nr .  1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele comunităţii pentru dezvoltata reţelei de transport trans-european  Trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;  Trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;  Trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea  şi  monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.       (2)  "Autoritatea responsabilă cu implementarea"     (a)  Pentru proiectele finanţate prin ISPA "autoritatea responsabilă cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în anexa nr. I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare.  Ca o consecinţă, orice schimbare a "autorităţii responsabile cu implementarea"  unui   proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finanţare.  În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată ·prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.       (b)  Totuşi, acestă autoritate poate delega li;1Plementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri, Comisia trebuie informată    , de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.     (3)  Conceptul de "administraţie publică"  Administraţia publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ :       -  Organisme de guvernare centrale (nivel naţional); Organisme de guvernare regionale;     -  Organisme de guvernare locale.      În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.     (4)  Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect     (a)  implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat;     (b)  memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus menţionate;     (c)  perioada de implementare a proiectului reprezintă, a regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul    devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finanţare a fost finalizat/ definitivat.     (5)  Evidenţa documentelor  şi  transparenţa    Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.  În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în Memorandumul de finanţare.     (6)  Cheltuieli   

 Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă. 

 „Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă" reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită  la  punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă. 

 Secţiunea a III-a 
 Principalele categorii de cheltuieli eligibile 
  
 Ca regulă generală cheltuielile legate de: 

    -  studiile de fezabilitate;     -  planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului;     -  pregătirea terenului;     -  construcţii;     -  utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;     -  testare şi instruire;     -  managementul proiectului;     -  măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;     -  alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;     -  măsuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.   
 Secţiunea a IV-a 
 Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 

    (1)  Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor       (a)  	Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanţare;     (b)  	În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului).       (2)  Implicarea administraţiei publice   

 În acele cazuri în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la punctul 1(a) al acestei Secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii: 

    -  funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraţia publică;     -  cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau inai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într­ un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);     -  	cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;     -  contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;  •·   sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1;      -  dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii.   
 Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile 

    (1)  În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.  În cazul în care sunt implicaţi. funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în secţiunea IV, punctul 2.     (2)  	Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate  în  secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele  din  următoarele categorii:       -  costuri privind munca (salarii brute  şi  nete)     -  cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;     -  costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;     -  costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt  în  mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil,  în  concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;     -  	cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administraţia publică.       (3)  Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la pretul pieţei.   

 Secţiunea a VI-a 
 Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale 

    (1)  Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului       (a)  	Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul . echipamentului durabil de către autoritatea specificată la secţiunea a II-a (2) şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;     (b)  	Fără a prejudicia secţiunea a IX-a (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.       (2)  Achiziţiile de active acorporale  Achiziţiile şi utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.     (3)  Echipamente durabile utilizate pentru implementarea proiectului       (a)  	În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea _terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada  fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.     (b)  	Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt rară valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate  în  memorandumul de finanţare.       (4)  Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică       (a)  	 Cheltuielile  privind  achiziţia  sau  închirierea  de  echipamente  durabile  utilizate  de administraţia publică nu sunt eligibile.      (b)  Fără a prejudicia secţiunea a VIII-a (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot  fi  eligibile numai cu acordul Comisiei.     

 Sectiunea  a  VII„a 
 Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată 

 Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată  (IV  A) nu sunt eligibile. 
  
 Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative 

    (1)  Principii generale    Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi prevenirii neregulilor şi cheltuielile care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.    Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în secţiunea I (3).  Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific; printr-o măsură de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare.     (2)  Comitetul de organizare şi monitorizare       (a)  Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;       (b)  Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:    servicii de traducere;  închirierea de săli de conf rinţă şi aranjamentele auxiliare;  închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;  procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente; taxe pentru participarea experţilor;  cheltuieli pentru călătorii.       (c)  Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii clin administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.       (3)  Întâlniri la cererea Comisiei   

 Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei. 
 Secţiunea a IX..,a Alte tipuri de cheltuieli 

    (1)  Managementul şi supervizarea proiectului  Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în secţiunea a IV-a (1) şi (2).     (2)  Costuri financiare  Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.  Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.     (3)  Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii  Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi consjderate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare.  Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.     (4)  Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate     (a)  Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;     (b)  Ca excepţie la punctul (a) mai sus mentionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în memorandumul de finanţare.  ©  Principiile definite la punctele a) şi b) menţionate mai sus sunt valabile de asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.        (5)  Măsuri de publicitate şi informare   

 Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea  şi  publicitatea sunt eligibile. 

 Secţiunea X Perioada de eligibilitate 

    (1)  Limita iniţială de timp privind eligibilitatea  Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situaţii:  (a) Când selecţia proiectului, licitaţia  şi  contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei 3  ,  cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.  În caz exceptional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI fie de la alta instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf.  Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii:   Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare;  BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile articolelor 167 şi 168 (1) ale regulamentului Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 şi art. 239 şi'240 ale regulamentului Comisiei (CE, Euratom) nr. 2342/2002.  În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după  examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor articolului 168     (2)  din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.   

 ' 

    (b)  După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistentă de la  data la care aplicaţia ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiţia ca -  aplicaţia să  poată fi considerată completă.    Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele (a)  ş1  (b) de mai sus sunt neeligibile.  (2)  Modificări  ale  proiectelor        3    Ve z i Articolul 12.(1), Regulamentul Consiliului (CE)  ru:  .  1266/99  clin  21 iunie 1999   4  Vezi Articolul 12.(2), Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1266/99  clin  21 iunie 1999         Anexa nr. III.3.a  MODEL CE VA FI ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN              Se va face referire la condiţiile specifice, dacă există, şi se va preciza modului  în  care au fost îndeplinite, precum şi data îndeplinirii acestora (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoştinţă îndeplinirea condiţiilor respective).  3.  CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL  8  AL MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE MF)   Toate datele din raport trebuie să .ie actualizate până la 30 iunie sau 31 decembrie       1A.  IDENTIFICAREA MĂSURII       Denumirea măsurii:  Codul măsurii ISPA:  Agenţia de Implementare:  Rata asistenţei ISPA:  Data semnării Memorandumului de fman ' tare:           -  Numărul amendamentului Memorandumului de finantare:      -     Comisia Ţara  Comisia Ţara      1B.  AGENŢIA DE IMPLEMENTARE  (AI)      Numele:      Adresa:      Codul poştal:          Localitatea:      Persoana de contact:      Telefon:      E-mail:       2.  SCURTĂ DESCRIERE CRONOLOGICĂ A ACTMTĂŢILOR  /  LUCRĂRILOR REALIZATE            •  -       •  '     -        4.  ACTUALIZAREA PLANULUI DE ACHIZIŢII       Contract  (  Nr., Tip&Descriere(*)    Data publicării anun , tului de  previzionare  a licita , tiei    Tipul licitaJiei  vizate(**)     Data publicării  anunţului  de licita , tie    Costul contractului  I  costzzl   estimativ al contractului  milioane euro    Tipul  co-  fin an  ,  tării   Combinată  I  paralelă    Data  semnării   şi  numele câştigătorului  I  stadiu(***)       Dacă nu s-  a publicat    Dacă s-a  publicat      Data estimativă    Data,  nr. MO/ Internet      Cil  n,  s  , I . ') ,.                      'O  n H ,  OQ  .....  .   , i . , , , . ,   ....  H  (b  (b                                       ('") Specificaţi contractul  pnnctpal.   ('"*) Indicaţi dacă acordul  contractual  va  fi conform Cărţii FIDIC Roşii,  Galbene sau  Argintii.  Specificaţi  dacă  licitaţia  este local,  .internaţională  s au re s  trânsă   şi   justificaţi procedura în cazul precalificării.   (***)  Pentru  contractele  aflate în pregătire,  oferiţi  câteva detalii despre  stadiul  pregătirii documentelor de licitaţie.       5.               PLAN U L  DE CHELTUI  EL  I                UM: E U R O      Anul    Costul eligi b il  t otal    Plă ţil e efec tu ate    Che ltui e li v ii t oar e  estimative    Che ltui eli  t otale    Dif ere nţ ă    I  C o st  tot al% ( 9 )=((7) -  (2))/   / t otal (2)      E stirnarea iniţială*     E s tima r ea  a c ceptată c u rentă**    (până la  data raportării)    (%)  (3)/  ( 2)     (de la  d a ta  rapo rtării)     ( %)  (5)/(2 )     ( 7 ) = (3)  +(5)    ( %) (7)/(   2)      (1)    (2)    (3)    ( 4)     ( 5)     (6)    (7)    (8)    (9)      2000                        2 0 0 1                         2002  Tr ini  1                        Trini. 2                        Trini.  3                        Trini.  4                        2 0 0 3   Ţ rini.   1                        Trini.  2                        Trini.  3                        T r ini .   4                        20 0 4                        2 005           I       ·· - · -- -          - -       2 00 6                      T otal               □      □        P ro pune r i deschinibar e a planului  de finanţare   D a                  Nu  T r a n s mi se  l a  CE în da ta de:    V o r  fi  tr ansmi se la CE în d a ta d e:   V or   fi  p reze nt a t e  în c adrul Comite tului de Moni torizare (a t aş aţi p la nul şi moti ve le  s chinib ăr ii )      I  Lamome n tul  seinrulrii  Mernorandumulu.t de Finanţare Ulti:mul Comite t  de Monitorizare     6. FISA INFORMATIVA PRIVIND EXECUTIA FIZICA SI FINANCIARA(*)      Categorii de cheltuieli eligibile (*)    Execut , ia fizică    Execuţia financiară      Indicatori fizici (*)    Executia fizică de la  ' ultimul  Comitet de Monitorizare    Executia fi.zică până la '  actualul  Comitet de Monitorizare    Rata  execuţiei fi.zice(%)    Indicatori  financiari    Cheltuieli de  la ultimul  . Comitetde Monitorizare    Cheltuieli  până la actualul Comitet de Monitorizare    Rata  executiei financi ' are  %    Progres  fizic      UM    Cantitate    Costul eligibil  estimat (euro)    %  din cost          (1)    (2)    (3)    4=(3)/(1)    (5)    (6)    (7)    (8)    9=8/5    10=4*6/  100                                                                  -  -                                                                    TOTAL                      Progres financiar total    Progres fi.zic total      (*)seva acoperi 100% din costul eligibil.     46          9.  OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE NAŢIONALE ŞI/ SAU COMUNITARE (ANEXA NR.  111.1  LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)        Se va prezenta, pe scurt, observaţiile sau recomandările, dacă există, (cu referire la sursă) şi se va declara modul prin care s-a răspuns la acestea.      10.  MĂSURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA AsISTENŢEI COMUNITARE (ANEXA NR.  IIl.6  LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)   □   □       Panouri ridicate la locul execuţiei?     Da            Nu   Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre măsură: Presa             D   Televiziune   O     Radio   D   Alte mijloace audio-vizuale   □   Tipul documentaţiei tipărite aflată la dispoziţia publicului:            Nu  O   Da  O   Modificarea datei va fi propusă în comitetul de monitorizare:  ţn memorandumul de finanţare iniţial (data finală iniţial stabilită):  In memorandumul de finanţare curent (data finală în memorandumul de finanţare de modificat):  Data prevăzută pentru finalizare:  11.  DATA PREVĂZUTĂ PENTRU FINALIZARE        Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea măsurii, incluzând, ca  punct  de plecare, planul de finanţare original şi se va explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate.  Se va face referire la orice suspendare, corecţie financiară şi/ sau neregularitate.  8.  PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR.  III.1  LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)        EXECUŢIA FIZICA ŞI CEA FINANCIARĂ  EXPLICAŢII PRIVIND ÎNTÂRZiţ:IULE (DACĂ EXISTĂ)  DINTRE  (DACĂ  EXISTĂ)  DIFE NŢELOR  7. CAUZA  Anexa nr. III.3.b    Model pentru solicitarea de modificări                                                     PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA                                 Data:  Denumirea măsurii:  Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al măsurii:  Memorandum de finanţare nr.: Procentul sprijinului ISPA:  1. IDENTIFICAREA MĂSURII       Data propusă pentru finalizare:  Data curentă:  2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MĂSURII  Autoritatea responsabilă cu implementarea:       3. SCHIMBĂRI PROPUSE IN PLANUL FINANCIAR(*)               Euro        Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finanţare  în  v.iJ;!;oare    Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale      2000          2001          2002          2003          2004          2005          2006          Total          Solicitare de creştere a asistenţei           Da        LJ    Nu        □   Suma solicitată ca şi creştere (euro)    (*) De anexat planul de finanţare modificat        4. MODIFICARI ÎN COSTURILE ELIGIBILE ALE MASORII    EURO      Categoria cheltuielii (*)    Costuri totale eligibile curente    Modificarea solicitată    Costuri totale eligibile oroouse      Proiectare            Organizare de şantier            Lucrări principale            Utilaje şi echipamente            Asistentă tehnică            Supervizare            Altele (specificări)            Total           (*) Categoriile sunt exemple, care trebuie ajustate cu scopul de a evidenţia realitatea proiectului. Este de dorit şi o defalcare pe contract.     5. MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI      Tipul de lucrare    Unitatea    Data estimată pentru finalizare    Propusă                                                              Adăugaţi detalii detaliate  6. MODIFICARI ALE CARACTERISTICILOR MĂSURII   Adăugaţi argumente detaliate    

  7. MOTIVE PENTRU MODIFICĂRILE PROPUSE  

 Propunerea de modificare: 
  
 Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura CNI: 
 ANEXA  nr.   111.4  

 Sisteme de management şi control a asistenţei nerambursabile acordate de  ISPA  
 şi proceduri pentru corecţii  financiare  
  
 Secţiunea 1 

 Această anexă stabileşte reguli detaliate privind sistemele de management şi control a asistenţei nerambursabile acordate de ISPA şi în ceea ce priveşte procedura de a aduce corectii financiare acestei asistente. 
 '               '  
 Secţiunea a 2-a 
 Sisteme de management şi control 
  
    1.  Fiecare stat beneficiar va asigura că:       (i)  coordonatorul naţional ISPA,     (ii)  Fondul Naţional şi responsabilul naţional cu autorizarea,     (iii)  agenţiile de implementare şi responsabilii sectoriali cu autorizarea şi     (iv)  beneficiarii finali  aşa cum sunt definiţi în Memorandumul de înţelegere ISPA asupra utilizării Fondului Naţional pentru ISPA, primesc o îndrumare adecvată privind crearea unor sisteme de management şi control necesare: pentru asigurarea unui management solid al ISPA în conformitate cu principiile şi stand dele general acceptate, şi în special pentru asigurarea corectitudinii, regularităţii şi eligibilităţii solicitărilor pentru asistenţă ISPA, dar de asemenea să asigure ca aceste măsuri sunt derulate în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare şi cu obiectivele atribuite măsurii.       2.  	Pentru obiectivele acestei anexe,  agenţiile de implementare  vor include organe, altele decât beneficiarii finali cărora le este delegată, de către agenţia de implementare sau responsabilul sectorial cu implementarea (denumite în continuare  organe delegate),  implementarea măsurilor finanţate de ISPA.     3.  Pentru obiectivele acestei anexe, cu excepţia cazurilor în care măsurile înseamnă proiecte individuale, etapele de proiect sau grupurile de proiecte se regăsesc în anexa nr. III.2, secţiunea a II-a (1) la memorandumul de finanţare.   

 Secţiunea a 3-a 
  
    1.  Sistemele de management şi control ale coordonatorului naţional ISPA, Fondului Naţional, agenţiilor de implementare, organelor delegate şi beneficiarilor finali, vor prevedea,  cu  respectarea  proporţionalităţii  în  raport  cu  volumul  asistenţei administrate:     (a)  O definiţie clară, o alocare clară şi, în măsura în care este necesar pentru un management solid, o separare adecvată a funcţiilor în cadrul organizaţiei implicate;     (b)  Sisteme eficace pentru a asigura că funcţiile sunt îndeplinite de o manieră satisfăcătoare;     (c)  În cazul organelor delegate şi beneficiarilor finali, raportarea către autoritatea responsabilă privind îndeplinirea sarcinilor şi mijloacele folosite.     

 Secţiunea a 4-a 
  
    1.  	Sistemele de management şi control la care se face referire în secţiunea 3 vor include procedurile de verificare a autenticităţii cheltuielilor reclamate şi execuţia măsurii, începând de la etapa pregătiroare până  la  intrarea în serviciu a investiţiei finanţate, în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare relevant, cu obiectivele stabilite ale măsurii şi cu regulile naţionale şi comunitare aplicabile în ceea ce priveşte, în special, eligibilitatea cheltuielilor în cadrul ISPA, protecţia mediului, transporturile (inclusiv reţele transeuropene), concurenţa şi adjudecarea contractelor publice.  Verificările vor acoperi toate aspectele, de natură financiară, tehnică, sau administrativă, care să determine utilizarea efectivă a asistenţei angajate.     2.  	Procedurile  vor necesita  înregistrarea  verificării  măsurilor  la  faţa locului. Înregistrările vor atesta lucrările executate, rezultatele verificării şi măsurile luate luate în ceea ce priveşte discrepanţele descoperite. Acolo unde verificările administrative sau tehnice nu sunt exhaustive, ci realizate pe un eşantion de lucrări şi tranzacţii, înregistrările vor identifica lucrările sau tranzacţiile selectate şi vor descrie metoda de selectare.   

 Secţiunea a 5-a 
  
    1.  Statul beneficiar va informa Comisia, într-un interval de 3 luni de la intrarea în vigoare a memorandumului de finanţare, asupra organizării coordonatorului naţional ISPA, Fondului Naţionai, agenţillor de implementare şi organelor delegate responsabile pentru măsurile ISPA, aşa cum au fost identificate în secţiunea a 2-a, asupra sistemelor de management şi control existente în cadrul acestor autorităţi sau organe şi asupra îmbunătăţirilor planificate ca urmare a îndrumării la care se face referire în secţiunea a 2-a (1).       2.  Comunicarea va conţine următoarele informaţii în legătură cu coordonatorul naţional ISPA, Fondul Naţional, agenţiile de implementare şi organele delegate     (a)  funcţiile create în cadrul acestora,       (b)  alocările de funcţii între sau în departamentele componente,       (c)  	procedurile de inspecţie şi recepţie a lucrărilor şi cele prin care sunt primite, verificate şi validate solicitările de rambursare a cheltuielilor, precum şi procedurile  sunt  autorizate,  executate  şi contabilizate  plăţile  către beneficiari, şi     (d)  prevederile pentru auditul sistemelor de management şi control.         3.  Comisia, în cooperare cu statul beneficiar, se va convinge că sistemele de management şi control prezentate în paragrafele 1 şi 2 îndeplinesc standardele stabilite de această anexă, şi va face cunoscut orice impediment  în  ceea ce priveşte transparenţa verificărilor asupra operaţiilor ISPA şi descărcarea de responsabilităţi a Comisiei .  Revederi ale operării sistemelor se vor realiza periodic.   

 Secţiunea a 6„a 
  
    1.  Sistemele de management şi control pentru măsuri vor prevedea un sistem de audit corespunzător.     2.  Un sistem de audit va fi considerat corespunzător atunci când permite:       (a)  	reconcilierea sumelor certificate către Comisie cu înregistrările cheltuielor individuale  şi documentele  justificative  deţinute la diferite nivele administrative, de către agenţiile de implementare şi beneficiarii finali;     (b)  verificarea alocării şi transferului fondurilor comunitare şi naţionale disponibile;     (c)  verificarea corectitudinii informaţiilor furnizate asupra executării măsurii  în  conformitate cu termenii memorandumului de finanţare prin care se oferă asistenţa şi obiectivele stabilite pentru măsură.       3.  	O descriere indicativă a necesarului de informaţii pentru un sistem de audit corespunzător este dată  în  anexa nr. III.4.A.     4.  Statul beneficiar se va convinge asupra următoarelor:     (a)  că există proceduri pentru a se asigura că documentele relevante pentru aspecte specifice privind cheltuielile realizate, plăţile făcute, lucrările realizate şi verificările acestora, făcute  în  legătură cu măsura şi care sunt necesare pentru un sistem de audit corespunzător, sunt deţinute  în  conformitate cu cerinţele secţiunii a XII-a, a anexei nr. II.1 şi cu anexa nr. III.4A;     (b)  că o înregistrare este menţiuntă de organul care o deţine şi localizarea sa;       (c)  că documentele sunt disponibile pentru inspectarea de către persoanele sau organele care au în mod normal dreptul de a inspecta asemenea documente,       5.  Persoanele şi organele la care se face referite  în  paragraful 4 (c) vor  fi:      (a)  	personalul coordonatorului naţional ISPA, Fondului Naţional, agenţiilor de implementare şi al organelor delegate care operează solicitările de plată;     (b)  serviciile care auditează sistemele de management şi control;       (c)  responsabilul naţional cu autorizarea finanţării, în calitate de persoană responsabilă cu certificarea solicitărilor de plată intermediare şi finale, conform secţiunii a III-a (8) a anexei nr. III.1 şi persoana sau departamentul care emite declaraţiile de finalizare a măsurilor, aşa cum sunt ataşate în anexa nr. III.4C,     (d)  oficiali mandataţi ai instituţiilor naţionale de audit şi ai Comunităţii.     

 Ei pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor ori înregistrărilor contabile la care se face referire în paragraful 4. 
  
 Secţiunea a 7-a 
  
 Fondul Naţional va ţine un registru al sumelor recuperabile din plăţile deja făcute în cadrul asistenţei ISPA şi se va asigura ca sumele să fie recuperate fără nici o întârziere nejustificată. După recuperare, acesta va replăti sumele recuperate care fuseseră plătite neregulamentar, înpreună cu dobânda primită în contul plăţii întârziate, prin deducerea sumelor respective din următoarea declaraţie de cheltuială şi cerere de plată către Comisie în legătură cu măsura respectivă. Dacă aceasta este insuficientă, Comisia poate solicita ca sumele în exces să îi fie înapoiate. 

 Fondul Naţional va transmite Comisiei anual, în anexă la cel de-al patrulea raport trimestrial asupra recuperărilor realizate conform anexei nr. III.5, o declaraţie asupra sumelor ce vor fi recuperate din măsura ISPA la acea dată, clasificate pe an al iniţierii procedurilor de recuperare. 

 Secţiunea a 8-a Certificarea cheltuielilor 

    1.  Certificatele şi declaraţia cheltuielilor intermediare şi finale la care se face referire în anexa nr. III.1, secţiunea a III-a (6), al cincilea alineat şi (8) vor fi emise în forma stabilită în anexa nr. III.4.B de către responsabilul naţional cu autorizarea finanţării, care este independent din punct de vedere funcţional de orice serviciu care- aprobă solicitările.     2.  Înainte de certificarea unei declaraţii de cheltuieli, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării se va convinge că următoarele condiţii sunt îndeplinite:     (a)  Cordonatorul naţional ISPA, agenţiile de implementare, organele delegate şi beneficiarii finali au îndeplinit cerinţele secţiunilor a III-a (3)  şi  (6) şi a VII-a ale anexei nr. III.1 şi au respectat termenii memorandumului de finanţare;     (b)  Declaraţia de cheltuiele include numai cheltuielile:       (i)  	Care au fost efectiv făcute în cadrul perioadei de eligibilitate stabilite în memorandumul de finanţare prin care se acordă asistenţa şi care pot fi justificate prin facturi sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă;     (ii)  Legate de lucrările care nu fuseseră încheiate  la  data când aplicaţia pentru asistenţă a fost depusă;     (iii)  Care sunt justificate prin progresele sau încheierea măsurii, în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare prin care se acordă asistenţa şi cu obiectivele atribuite măsurii.         3.  Pentru ca eficienţa sistemelor de control şi auditul să poată fi luată întotdeauna în considerare înainte ca o declaraţie de cheltuieli să fie prezentată Comisiei, statul beneficiar se va asigura că Fondul Naţional să fie ţinut la curent cu procedurile urmate de coordonatorul naţional ISPA, agenţiile de implementare şi organele delegate, pentru:     (a)  A verifica autenticitatea cheltuielilor reclamate şi executarea măsurii în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare şi obiectivele atribuite măsurii;     (b)  A asigura conformitatea cu regulile aplicabile; şi     (c)  A menţine sistemul de audit.     

 Secţiunea a 9-a Verificarea selectivă 
  
    1.  Statul beneficiar va organiza verificările asupra măsurilor pe o bază selectivă adecvată, cu scopul:     (a)  De a verifica eficienţa sistemelor de management şi control existente;       (b)  De a verifica în mod selectiv, pe baza unei analize de risc, declaraţiile de cheltuieli făcute la diverse nivele implicate.         2.  	Verificările efectuate pe perioada derulării asistenţei ISPA vor acoperi cel puţin 15%  din  totalul chetuielilor eligibile realizate în cadrul măsurii aprobate în timpul acelei perioade. Acest procentaj poate fi redus proporţional cu cheltuielile realizate înainte de 1 ianuarie 2003. Verificările se vor baza pe un eşantion reprezentativ de tranzacţii, ţinând cont de cerinţele paragrafului 3.  Statul beneficiar va încerca să extindă implementarea verificărilor chiar dincolo de perioada respectivă. Se va asigura o separare adecvată a sarcinilor între asemenea verificări  şi  procedurile de implementare sau plată privind măsurile.       3.  Selectarea eşantionului de tranzactii ce vor fi verificate va tine cont de:  '             '      (a)  Necesitatea de a verifica un ansamblu adecvat de măsuri, din punct de vedere al tipului  şi  dimensiunii;     (b)  Orice factor de risc identificat cu ocazia verificărilor naţionale sau comunitare;       (c)  Necesitatea  de  a  asigura  că  diferitele  tipuri  de  organe  implicate  în managementul şi implementarea măsurilor şi cele două sectoare de activitate (transport şi mediu) sunt verificate în mod corespunzător.     

 Secţiunea a 10-a 

 În cadrul controalelor statul beneficiar va încerca să verifice următoarele: 

    (a)  aplicarea practică şi eficienţa sistemelor de management şi control;       (b)  executarea măsurii în conformitate cu memorandumul de finanţare prin care s-a acordat asistenţă şi cu obiectivele stabilite pentru măsură;     (c)  	pentru un număr adecvat de înregistrări contabile, conformitatea acelor înregistrări cu documentele justificative  ·deţinute  de agenţiile de implementare, organele delegate şi beneficiarii finali;     (d)  prezenţa unui sistem de audit corespunzător;     (e)  	pentru un număr adecvat de tipllli Je cheltuieli, că natura şi calendanil cheltuielilor relevante sunt în conformitate cu prevederile comunitare •  şi corespund specificaţiilor aprobate ale măsurii şi lucrărilor executate în realitate;     (f)  cofinanţarea naţională corespunzătoare a fost într-adevăr disponibilizată;     (g)  că măsurile cofinanţate au fost implementate în conformitate cu regulile şi politicile Comunităţii, conform articolului 5 din memorandumul de finanţare.   

 Secţiunea a 1t a 
  
 Verificările vor stabili dacă problemele întâmpinate au un caracter sistemic, ridicând un risc pentru alte măsuri sau toate măsurile operate de către aceleaşi agenţii de implementare ori în statul beneficiar respectiv. De asemenea, vor identifica cauzele unor asemenea situaţii, orice examinare suplimentată considerată necesară, măsurile de corecţie şi acţiunile preventive necesare. 
 Secţiunea a 12-a 

 Fiecare stat beneficiar şi Comisia se vor consulta cel puţin o dată pe an  în  vederea coordonării programelor lor de contro astfel încât să se maximizeze efectul util al resurselor de alocate controalelor la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări vor aborda tehnicile de analiză a riscului ce trebuie aplicate şi vor ţine cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ala Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. 

 Secţiunea a 13-a 
  
 În conformitate cu secţiunea a 12-a, statul beneficiar va informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, şi pentru prima dată până la data de 30 iunie 2002, asupra aplicării secţiunilor 9 - 11 ale acestei anexe pentru anul calendaristic precedent şi, în plus, va furmiza orice completare sau actualizare necesară a descrierii sistemelor de management şi control, communicate conform secţiunii a 5-a (1). 

 Secţiunea a 14-a Declaraţia de finalizare a proiectelor 

 Persoana sau departamentul desemnat pentru a emite declaraţii de finalizare a măsurilor, conform anexei nr. III.4.C va avea o funcţie independentă de coordonatorul naţional ISPA, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării, Fondul Naţion agenţiile de implementare, organele delegate şi beneficiarii finali. 

 Acesta va conduce examinarea  în  conformitate cu standardele de auditare internaţional acceptate. I se vor fumiza de către coordonatorul naţional ISPA, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării, Fondul Naţional, agenţiile de implementare, organele delegate şi beneficiarii finali toate informaţiile solicitate şi va avea acces la înregistrările şi documentele justificative necesare pentru elaborarea declaraţiei. 

 Secţiunea a 15-a 
  
 Declaraţiile vor fi fundamentate pe o examinare a sistemelor de management şi control, pe rezultatele verificărilor deja făcute şi, unde este necesar, pe o verificare selectivă suplimentară a tranzacţiilor şi a raportului final elaborat conform secţiunii a V-a a anexei nr. III.1. Persoana sau departementul ce emite declaraţia va face toate investigaţiile necesare pentru a obţine o asigurare rezonabilă că declaraţia certificată a cheltuielilor este corectă, că tranzacţiile sunt legale şi reale şi că măsura a fost realizată în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare şi cu obiectivele atribuite măsurii. 

 Declaraţiile vor fi elaborate pe baza modelului indicativ din anexa nr. III.4.C şi vor  fi  însoţite de un raport care va include toate informaţiile relevante pentru justificarea declaraţiei, inclusiv un rezumat al rezultatelor tuturor verificărilor realizate de organele naţionale şi comunitare, la care declarantul a avut acces. 
 Secţiunea a 16-a 
  
 Dacă prezenţa unor lipsuri majore în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a iregularităţilor descoperite, ori unele îndoieli îndoieli privind implementarea adecvată a măsurii nu permit o asigurare generală pozitivă în ceea ce priveşte validitatea cererii finale de plată şi a certificatului final de cheltuieli, declaraţia se va referi la aceste circumstanţe şi va estima amploarea problemei şi impactul financiar al acesteia. 

 Într-un asemenea caz, Comisia poate cere verificare suplimentară în vederea identificării şi corectării iregularităţilor într-un interval specificat de timp. 

 Secţiunea a 17-a 

 Informaţiile contabile ce trebuie deţinute şi comunicate Comisiei la cerere 
  
    1.  	Înregistrările contabile asupra măsurilor la care se face referire în anexa nr. III.4.A vor trebui ţinute, pe cât este posibil, în format electronic. Asemenea înregistrări vor fi făcute disponibile Comisiei la cerere în scopul verificării documentelor şi verificărilor la faţa locului, rară a aduce prejudicii cererii de a furniza rapoarte de progres conform secţiunii a X-a a anexei nr. III.1.     2.  La cererea scrisă a Comisiei, statul beneficiar va transmite acesteia înregistrările la care se face referire în paragraful 1, într-un interval de 10 zile lucrătoare de primirea cererii. O perioadă diferită poate fi agreată între Comisie şi statul beneficiar, în special în cazul în care înregistrările nu sunt disponibile în format electronic.     3.  Comisia va asigura ca informaţiile înaintate de statul beneficiar sau colectate în cursul inspecţiilor la faţa locului rămân confidenţiale şi în siguranţă.     4.  Cu respectarea legilor naţionale, oficialii Comisiei vor avea acces la toate documentele pregătite în vederea sau în cursul controalelor desfăşurate conform acestei anexe şi la datele deţinute, inclusiv cele din sistemele computerizate.   

 Secţiunea a 18-a Corecţii finale 

    1.  Dacă, după finalizarea verificărilor necesare, Comisia ajunge la concluzia:       (a)  	că implementarea unei măsuri nu justifică o parte sau întreaga asistenţă acordată,  incluzând  eşecul  îndeplinirii  uneia  din  condiţiile  din memorandumul de finanţare prin care se acordă asistenţă şi, în special, orice  schimbare  semnificativă  afectând  natura  sau  condiţiile  de implementare a măsurii pentru care aprobarea Comisiei nu a fost cerută, sau     (b)  că există o iregularitate cu privire la asistenţa ISPA  şi  că statul beneficiar nu a luat nici măsurile corective necesare,    Comisia va suspenda asistenţa în ceea ce priveşte măsura respectivă şi declarând motivele, solicită statului beneficiar să expună comentariile sale, într-o perioadă specificată de timp.  Dacă statul beneficiar obiectează  în  ceea ce priveşte observaţiile făcute de Comisie, statul beneficiar va fi invitat la o audiere de către Comisie, în care ambele părţi vor face eforturi pentru a ajunge la un acord în privinţa observaţiilor şi concluziilor finale.       2.  La sfârşitul  perioadei stabilite  de către  Comisie, aceasta, cu respectarea procedurilor existente şi dacă nu se ajunge la un acord în termen de trei luni, luând în consideraţie orice comentariu Îacut de statul beneficiar, va decide:     (a)  să reducă plata în avans la care se face referire în secţiunea a III-a (2) a anexei nr. III.1, sau     (b)  să opereze corecţiile financiare cerute. Aceasta va însemna anularea întregii sau unei părţi din asistenţa acordată pentru măsură.  Aceste decizii vor respecta principiul proporţionalităţii. Comisia, atunci când decide asupra sumei ce face obiectul corecţiei, va ţine cont de tipul iregularităţii sau schimbării şi de amploarea impactului financiar potenţial a oricărei deficienţa ale sistemelor de management şi control. Orice reducere sau anulare va duce la recuperarea sumelor plătite.         3.  	Orice sumă primită nejustificat şi care trebuie recuperată va fi plătită Comisiei. Dobânda asupra contului cu sumele rambursate cu întârziere va fi atribuită în conformitate cu regulile stabilite în secţiunea a 21-a.   

 Secţiunea a 19-a 
  
    1.  Totalul corecţiilor financiare efectuate de Comisie în conformitate cu prevederile secţiunii a 18-a (2) pentru iregularităţi individuale sau sistematice vor fi evaluate oriunde este posibil şi practic pe baza dosarelor individuale  şi  va  fi  egal cu totalul cheltuielilor atribuite greşit ISPA, ţinându-se cont de principiul proporţionalităţii.       2.  	Când nu este posibil sau practic să se cuantifice totalul exact cheltuielilor incorecte, sau când ar  fi  disproporţionat să se anuleze în întregime cheltuielile respective şi Comisia îşi bazează corecţiile financiare pe o extrapolare sau o rată fixă, va proceda după cum urmează     (a)  în cazul extrapolării, va folosi un eşantion reprezentativ de tranzacţii asemănătoare;     (b)  	în cazul ratei fixe, va evalua importanţa încălcării regulilor şi amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor sistemului de management şi control care au condus la iregularităţile stabilite.         3.  Acolo unde Comisia îşi fundamentează poziţia pe datele stabilite de auditori, alţii decât cei ai propriilor servicii, aceasta îşi va elabora propriile concluzii privind consecinţele financiare, după examinarea măsurilor luate de statul beneficiar respectiv, conform secţiunii a VII-a a anexei nr. III.1, secţiunilor a 18-a (1) şi (2) ale acestei anexe, a rapoartelor  transmise  conform  anexei nr. III.5 şi a răspunsurilor statului beneficiar.   
 Secţiunea a 20-a 

    1.  Perioada de timp în care statul beneficiar respectiv poate răspunde  la  o cerere conform secţiunii a 18-a (1), poate înainta comentariile sale şi, unde este cazul, poate face corecţii, va fi de două luni, cu excepţia cazurilor pe deplin justificate în care o perioadă mai lungă poate fi agreată de Comisie.     2.  Acolo unde Comisia propune corecţii financiare pe baza extrapolării sau a unei rate fixe, statului beneficiar i se va oferi oportunitatea de a demonstra, prin intermediul  unei examinări  a  dosarelor  respective,  că  amploarea  reală  a iregularităţilor a fost mai mică decât aceea evaluată de Comisie. În acord cu Comisia, statul beneficiar poate limita aria examinării  la  o proporţie adecvată sau un eşantion de dosare.  Cu excepţia cazurilor pe deplin justificate, timpul alocat pentru această examinare nu va depăşi o perioadă suplimentară de două luni, după cele două luni la care se face referire în pargraful 1. Rezultatele unei asemenea examinări vor fi analizate în maniera specificată în al doilea subparagraf a secţiunii a 18-a (1). Comisia va lua în consideraţie orice dovadă înaintată de statul beneficiar în perioada de timp stabilită.                                       •        3.  	Oricând statul beneficiar obiectează faţă de observaţiile făcute de Comisie şi are loc o audiere conform subparagrafului al doilea al secţiunii a 18-a (1), perioada de trei luni în care Comisia poate lua o decizie va începe să curgă de la data audierii.   

 Secţiunea a 21-a 
  
    1.  	Orice rambursare ce trebuie făcută către Comisie, conform secţiunii a 18-a (3), va fi efectuată înaiuntea datei indicate în cererea transmisă responsabilului naţional cu autorizarea finanţării. Această dată va  fi  ultima zi a celei de-a doua luni de  la  data transmiterii cererii de rambursare.     2.  Orice întârziere în efectuarea rambursării va da naştere la dobândă asupra contului de plată cu întârziere, începând cu data la care se face referire în paragraful 1 şi sfârşind cu data plăţii efective. Rata dobânzii va fi cu 1,5% mai mare decât rata  aplicată de Banca Centrală Europeană  în  operaţiile sale de refinanţare în prima zi lucrătoare a lunii în care data respectivă cade.       3.  	O corecţie financiară conform secţiunii a 18-a (2) nu va aduce prejudicii obligaţiei statului beneficiar de a urmări recuperarea conform secţiunii a VII-a din anexa nr. III.1.     4.  Atunci când trebuie recuperate sume ca urmare a corecţiilor financiare, serviciul sau organul competent va iniţia procedurile de recuperare şi va notifica aceasta coordonatorului naţional ISPA, Fondului Naţional şi agenţiilor de implementare.   

 Secţiunea a 22-a 
  
 Nimic din această anexă nu va împiedica statul beneficiar să aplice reguli mai stricte decât cele stabilite aici 
 Anexa nr. III.4.A 
  
 Descrierea succintă a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător 
  
 Un sistem de audit corespunzător, descris  în  secţiunea a 6-a (2), este îndeplinit, pentru o măsură dată, inclusiv proiecte individuale  în  cadml grupurilor de proiecte, atunci când: 

    1.  	Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează info.tmatii detaliate despre cheltuielile reale făcute în cadrul măsurii cofinantate de  către ag ' enţia de implementare, inclusiv atunci cînd aceasta din urmă n ' u este  destinatarul final al finanţării, organele şi firmele implicate în implementarea măsurii, fie că sunt concesionari, delegaţi sau alt tip. Înregistrările contabile arată data  în  care au fost create, valoarea  fiecărui articol de cheltuială,  natura documentelor justificative  şi  data şi metoda de plată. Documentarul justificativ necesar (de ex .  facturile) sunt ataşate.     2.  	În cazul cheltuielilor legate doar parţial de măsura cofinanţată, este demonstrată corectitudinea cheltuielilor între măsura cofinanţată şi restul operaţiunilor. Aceeaşi regulă se aplică tipurilor de cheltuieli care sunt considerate eligibile numai  în  cadrul unor anumite limite sau în raport cu alte costuri.     3.  Specificaţiile tehnice şi planul de finanţare al măsurii, rapoartele de progres, documentele privind licitaţiile  şi  procedurile de contractare, şi rapoartele inspecţiilor asupra executării măsurii în conformitate cu secţiunea a 4-a, sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.       4.  	Pentru declararea cheltuielilor reale făcute în cadrul măsurii către Fondul Naţional, informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt adunate într-o declaraţie de cheltuieli detaliată pe c tegorii. Declaraţiile detaliate ale cheltuielilor constituie documente justificative pentru înregistrările contabile ale Fo11<l1J.ui Naţional şi reprezintă baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli către Comisie.     5.  	În cazul în care există unul sau mai  multe  organe delegate  la  un nivel intermediar între agenţia de implementare sau organele sau firmele implicate în implementarea măsurii şi Fondul Naţional, fiecare organ delegat solicită declaraţii detaliate de cheltuieli, pentru aria sa de responsabilitate, de la organul de la nivelul inferior, ca documente justificative pentru propriile înregistrări contabile, din care transmite cel puţin un rezumat al cheltuielilor făcute  în  cadrul măsurii către organul de la nuivelul superior.     6.  	În cazul transferurilor computerizate de date, toate autorităţile şi organele implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând  în  acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele  justificative la nivelul agenţiei de implementare şi ale celorlalte organe şi firme implicate în implementarea măsurii.   
 Anexa nr.  111.4.B  
  
 CERTIFICAT  INTEPJ\,1EDIAR/FINAL ŞI DECLARATIE DE CHELTUIELI ŞI  
 V     ) 
 CERERE DE PLATA COMISIA EUROPEANĂ - ISPA 
 Certificat intermediar/ final şi declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată 
 (De transmis la Unitatea        a Directoratului General pentru Politici Regionale 
 pe canale oficiale) 

 Denumirea măsurii: 

 Memorandum de finanţare nr............ . .........din.......................................... Referinţa Comisiei (CCI Nr.)..................................... 
  
     
 CERTIFICAT 
 Subsemnatul  ...................................................................,  reprezentând 
 Fondul Naţional desemnat de 5   .......................................... , certific că toate 
 cheltuielile eligibile incluse în declaraţia ataşată, reprezintând contribuţii ale ISPA şi ale finanţării naţionale, au fost plăti.te în conformitate cu progresele măsurii 
     
     
     
     
     
 20                în valoare de             I     euro  
 (Suma exactă până la două zecimale) 

 Declaraţia de cheltuieli ataşată, detaliată pe categoru de cheltuieli şi pe măsură în cazul unui grup de proiecte, acoperă cheltuieli până la 


     
     
 120.,..  .   I  
 (Zz/11/aaaa) 

     
  
 şi este parte integrală a acestui certificat, la fel ca raportul însoţitor asupra progreselor măsurii camparat cu planurile/ raportul final. 

 De asemenea, certific că măsura face progrese satisfăcătoare spre finalizare/ a fost încheiată  în conformitate  cu obiectivele  şi că informaţiile  date în raportul de progres/ raportul final sunt corecte. 

     
 5 Indicaţi instrumentul administrativ de desemnare  în conformitate  cu Secţiunea III  (8)   şi  (9)  din  Anexa III . 1, cu referinţe adecvate  şi  dată. 
 6    Data de începere a eligibilităţii cheltuielilor conform Memorandumului de Finanţare  
 Certific,  în  plus, că măsura este  în  curs de implementare/ a fost implementată în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare , în special  în  ce priveşte: 
  
    (1)  Conformitatea cu reglementările privind protecţia mediului, transporturile (inclusiv reţelele trans-europene), concurenţa, şi acordarea contractelor publice (Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD);     (2)  	Aplicarea prodcedurilor de management şi control la măsură,  în  special pentru verificarea realităţii cheltuielilor reclamate şi execu a adecvată a măsurii în conformitate cu secţiunea a 4-a şi prevenirea, descoperirea şi corectarea iregularităţilor, urmărirea fraudelor şi recuperarea sumele plătite nejustificat (anexa nr.  III.5).    

 În conformitate cu secţiunea a XII-a a anexei nr. III.1, documentele justificative sunt şi vor continua să fie disponibile pentru o perioadă de minimum 5 ani de la plata finală de către Comisie. 

 Certific că: 

    (1)  Declaraţia de cheltuieli este corectă şi rezultatele din sistemele contabile bazate pe documente justificative verificabile;     (2)  Declaraţia de cheltuieli şi cererea de plată iau  în  considerare orice recuperare făcută şi dobânda primită pentru acestea;                 (3)  Detaliile privind tranzacţiile reailizate sunt înregistrate, acolo unde este posibil, pe format electronic şi sunt disponibile la cererea departamentelor responsabile ale Comisiei       Data  .              .     1 ._  20   _ I ,(zz/11/aaaa)    Numele cu majuscule,  ştampila şi semnătura autorităţii competente       64   Declaratie de chetuieli făcute  IDJ::.adrul  măsu,rii  7  Document nr. ( CCI cod )  Denumirea măsurii Data     Categoria de chetuieli    Total cheltuieli făcute la data  (  " mtre.... 8  ş1 • ... ) .    Cheltuielile certificate în prezenta declaraţie    To tal cheltuieli planificate (buget iniţial)    Cheltuielile făcute la această dată, ca procent din bugetul  iniţial(%)    Cheltuieli estimative necesare pent.ru încheierea măsurii      1. Planificare                2. Studii de fezabilitate, proiect                3. Pregătirea şantierului                4. Clădiri şi construcţie      -            5. Echipament                6. Asistentă tehnică,pr ' egătirea  documentelor de  licitaţie                7. Altele                TOTAL                    7    Pentru decizii asupra unor grupuri de proiecte, cheltuielile trebuie împărţite pe proiecte, cu excepţia cazurilor când cheltuielile sunt comune grupului, cum este cazul asistenţei tehnice şi   fuD a b t l a icit e dă 1ncepere a e li gi 'bili. ta - ţ:1 • 1 •  c h  e  1   t:U  .  1e lil or  (  semnarea M  emoran d  um ul ru .d  e  p· manţare d  e ca -  tre C  om1 . s . 1e )  Anexa la declaraţia de cheltuieli: recuperări efectuate de la ultima declaraţie de cheltuieli certificată şi inclusă  în  prezenta declaraţie de cheltuieli       Suma ordonată a  fi  recuperată        Debitor        Data de emitere a ordinului de recuperare        Autoritatea care a emis ordinul de recuperare        Data recuperării        Suma recuperată       APLICAŢIE PENTRU PLATA INTERMEDIARĂ/FINALĂ Denumirea măsurii:.. . .................................................... '. .......  Referinţa Comisiei (CCI Nr) ............................... . ..    Ca urmare a prevederilor secţiunii a III-a (1) din anexa nr. III.1, subsemnatul (numele cu  majuscule, ştampila, poziţia şi semnătura autorităţii competente), solicit plata sumei de euro............. . ......cap1ata V • mterme di ara V /    f  ·  inală9 .  Această aplicaţie îndeplineşte codiţiile de admisibilitate deoarece:    ŞterJ!.eti dacă este cazul     (a) Raportul asupra progreselor măsurii în ceea ce priveşte indicatorii  fizici şi financiari şi care demonstrează conformitatea sa cu decizia de acordare a asistenţei, incluzând condiţiile specifice stabilite    - Este inclus      b) Ultimul raport de progres/ raportul final asupra implementării solicitat conform secţiunilor a V-a şi a X-a ale anexei nr. III.1, inclusiv în cel de-al doilea caz detalii privind conformitatea cu  Ghidul Practic pentru PRARE, ISPA şi SAPARD        (c) Observaţii şi recomandări făcute de autorităţile de audit naţionale  şi/  sau comunitare, în special corectarea iregularităţilor bănuite sau dovedite    observaţii sau recomandări      (d) Principalele probleme de ordin tehnic, financiar şi juridic apărute şi măsuri pentru corectarea lor        (e) Analiza oricărei abateri de la planul financiar iniţial        (f) Măsuri de publicitate luate în legătură cu măsura    - Sunt indicate      (g)  Nici una din cheltuielile certificate nu a fost suspendată conform   secţiunii a VIII-a (3) a anexei nr; III.1          -  A fost transmis     -  Este inclus       -  S-a acţionat conform     -  Nu s - au făcut       -  Sunt indicate     -  Nici una observată       -  A fost transmisă     -  Este inclusă    '  Plata trebuie făcută către:     Beneficiarul:        Banca:        Cont nr.        Titularul contului  (dacă este diferit de beneficiar)            Data    I    l    120 .....   j    ( zz/11 /  aaaa)  Nume cu majuscule, ştampilă, poziţia şi semnătura autorităţii competente       9  ştergeţi dacă este cazul   Anexa nr.  111.4.C     MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI LA FINALIZAREA MĂSURII 10   (Secţiunea a 14-a)  Către Comisia Europeană, Directoratul General pentru Politică Regională  INTRODUCERE     1.  Subsemnatul, .......................(se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru ... . ...... . ... (numele şi numărul de referinţă CCI a măsurii finanţate prin ISPA) şi cererea către Comisie pentru plata finală a sumelor provenite din ajutorul Comunităţii.  SCOPUL CONTROLULUI     2.  Am condus examinarea în conformitate cu prevederile secţiunilor a 14-a, a 15-a şi a 16-a ale anexei nr. III.4. Am planificat şi executat examinarea în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul comunităţii şi raportul final nu conţin declaraţii false, în special în ce priveşte executarea măsurii 11  în conformitate cu termenii şi condiţiile deciziei şi obiectivele atribuite acesteia. Procedura urmată şi informaţiile folosite la examinare, inclusiv concluziile verificărilor efectuate în anii precedenţi, se găsesc în rezumat în raportul ataşat.  OBSERVAŢII     3.  Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a)     
 (b) 
    (c)  , etc.   

 (Indicaţi orice obstacol cu care v-aţi confruntat în timpul examinării, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui sistem de audit, lipsa documentaţiei justificative, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; estimaţi suma cheltuielilor afectate de aceste obstacole şi asistenţa Comunitară corespunzătoare acestora). 

     
  10  în cazul grupurilor de proiecte care sunt subiect al  unei singure  decizii, declaraţia acoperă grupul de proiecte 
 11  inclusiv proiectele individuale dintr-un grup de proiecte  

     
  
     
 Anexa nr. III. 5 

 Acord cu  privite  la neregulile  şi   la  recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA Secţiunea 1 
 Această înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între ţările beneficiare sau între Comisie şi ţările beneficiare cu privire  la  problemele penale. 

 Secţiunea a 2-a 

    (1)  Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în 3 luni de  la  data intrării în vigoare a memorandumului de finantare:  '     -  prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicanţii măsurilor asistate prin ISPA;     -  lista autorităţilor şi organismelor responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare  la  rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.       (2)  Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei once amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului 1.     (3)  	Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de către ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor pe care intenţionează să le tragă din acest moment Trebuie să rămână în contact cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni.   
 Secţiunea a 3-a 
  
 „Iregularitate" trebuie să semnifice orice încălcare a unei prevederi a memorandumului de finanţare, sau a unui act normati,v naţional, rezultând dintr-un act sau omisiune a unui 
 ?perator economic, care are, sau ar avea, ca rezultat prejudicierea bugetului general al comunităţilor datorită unei cheltuieli nejustificate. 
  
 Secţiunea a 4-a 
  
    (1)  În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisie Oficiului European anti-fraudă, orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare.  Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:    -   Detalii privind măsura asistată prin ISPA;      -  Prevederile care au fost încălcate, natura  şi  suma cheltuielilor; în cazurile în care nu  s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost  greşit  plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperi.tă înaintea plăţii  şi  nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;     -  Suma totală  şi  distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare;     -  Perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă;     -  Practicile folosite pentru comiterea neregulii;     -  Felul în care a fost descoperi.tă neregula;     -  Autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;     -  Consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor  şi  posibilităţile de  recuperare;     -  	Data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele  ţări  implicate;     -  Identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.       (2)  	Unde unele din informaţiile menţionate la paragraful  1,   şi  în particular cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile.     (3)  	Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.  Secţiunea a 5-a  Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei  şi,  unde este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse a fi existat, atunci când este de temut că:    Acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său şi/ sau Arată că un nou mal-practice a fost implicat (folosit)  Secţiunea a 6-a    În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secţiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:    Sumele care au fost sau se aşteaptă a fi recuperate;  Măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;  Procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;  Motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;  Orice suspendări a acuzărilor judiciare .     Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei asupra deciziilor administrative sau judiciare sau asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri.  Secţiunea a 7-a    Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în secţiunea a 4-a  (1).   Secţiunea a 8-a    Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze  ţării  beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.  Secţiunea a 9-a       (1)  	Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, la procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, la posibilitatea de recuperare.     (2)  	Independent de contactele menţionate în paragraful 1, Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră incât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare.     (3)  	Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor a 4-a, a 5-a şi a 6-a, şi paragrafului 1 din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.     (4)  La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.    )  Sectiunea a 10-a    Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume  (valoric).   )  Sectiunea a 11-a       (1)  Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale.     (2)  Informaţiile la care se face referire în această Înţelegere nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.     (3)  	Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.     (4)  	Informaţiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestei Înţelegeri, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor comunităţii.  În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezenta Înţelegere, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică as menea comunicare sau folosire.     (5)  	Paragrafele de la 1 la 4 nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită  ulterior  pentru  neconcordanţa  cu regulile comunităţii  în domeniul ajutoarelor de preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestei Înţelegeri. Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte de asemenea folosire.     (6)  Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, . al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentei Înţelegeri, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte a nu  fi  fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în    continuare să informeze pe tot:i. aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentei  A                          )  Inţelegeri, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să  mai fie tratate,  în  virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula  în   vedere.  Secţiunea a 12-a    Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare  şi  Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.  Secţiunea a 13-a    Verificările pe loc şi inspecţiile efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale comunităţii împotriva neregulilor, aşa cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite  şi  conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente  clin  ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. In acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.  În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare.  Secţiunea  a  14-a    Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economic respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau asupra altor organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise neregularitaţi. .   Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte dome folosite în scopuri de afaceri.  Când este.strict necesar pentru a stabili unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori f.'C)nomici implicaţi., pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceşti operatori despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc.  Secţiunea a 15-a       (1)  Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alti angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi de aici înainte "inspectorii Comisiei''. Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii.  Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.  Conform legii comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.     (2)  Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică.    Comisia trebuie să se asigure că toţi susmenţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţă şi respectarea secretului profesional.  Secţiunea a 16-a     ')          J           o-,' '      '     (1)  Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administratiei nationale i în conformitate cu leo-islatia natională, la toate informatiile şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale   şi  pot copia în particular documentele relevante.  Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:       -  	Registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;     -  •  Sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;      -  Verificări fizice privind natura  şi  cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate;     -  Prelevarea  şi  verificarea de mostre;     -  	Progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;     -  Documente contabile şi bugetare;     -  Implementare tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.       (2)  Unde este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare,  în  conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor.    Secţiunea a 17-a       (1)  	Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod  în  care informaţiile similare sunt protejate de către legislaţia naţională a  ţării  beneficiare care le primeşte şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunitare.  Asemenea informaţii nu pot  fi  comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile comunitătii sau  din  ţările beneficiare a căror funcţie necesită cunoaşterea lor şi nici nu pot fi folosite de către instituţiile comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea  unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o tară beneficiară intentioneazi să folosescă în alte scopuri  '             '  informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde informatia respectivă a fost obtinută.  '            '      (2)  	Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, către autorităţile competente ale ţării pe teritoriul căreia au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze mai sus-menţionata autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii.     (3)  	Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerintele procedurale specificate în le01slatia nati.onală a tării beneficiare    implicate. Docum '  entele materiale şi probatoare sp o- e - cifi '  cate î ' n secţiune ' a a 16-a trebuie  anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca acelea aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţie vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.    Secţiunea a 18-a  Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa  îşi  îndeplinţască sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.  Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţională.  Anexa nr. III.6  Cerinţe privind informarea şi publicitatea  REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNŢELEGERII DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE     1.  Obiectivele  şi  scopul  Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:     -  să mărească conştientizarea şi transparenţa publică  faţă  de activităţile Comunităţii Europene;     -  să  informeze  potenţialii  beneficiari  şi organizaţiile  profesionale  despre posibilităţile ISPA;  Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:       -  autorităţile regionale, locale sau publice;     -  partenerii sociali şi economici;     -  organizaţiile neguvernamentale;     -  operatorii şi promotorii de proiect;     -  orice alte părţi interesate    de oportunităţile oferite de ISPA.     2.  Principii generale  Organismele responsabile cu impiememarea proiectelor ISPA. (denumite a1.c1 şi în continuare ca "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă  în  cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.    Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.  Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat clupa ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul sa iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte  obligaţiile  stabilite în prezenta anexă.     3.  Îndrumări. privind activităţile de infonnare  şi  publicitate    În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:       3.1.  Media    Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.  Pentru  aceasta,  lansarea  formală  a  proiectelor  şi  fazele importante  ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.     3.2.  Acţiunile de informare    Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei  în  ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente.       3.3.  Material informativ    Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene când se foloseşte şi o emblemă naţională, regională sau locală.  Când publicaţi.a include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de membrul comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.  Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio vizuale sau de pe paginile de internet.       4.  Obli 'I a ::,' a , tii ale  , tării.or beneficiare  Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil  în  colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISP A.   Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:     a)  Informarea referitoare la proiect    Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor  în  cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:    plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor;  plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general  ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.     b)  Informaţii generale referitoare  la  ISPA       
  
 În plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată  ţării  lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de 'interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie  şi,  la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1. 
  
    5.  Activitatea comitetelor de monitorizare       -  	Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop, fiecare comitet de monitorizare tr€buie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va  fi  asistat de către reprezentanţii Comisiei.     -  	Pregătirile corespunzătoare vor  fi  făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.     -  Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc plăcile de avizare şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).     -  	Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate Preşedintelui de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei.       -  Preşedintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.         6.  Prevederi finale   
  
 Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare. 

 Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are în aşa fel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora. 

 Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, va putea asigura asistenţă adecvată şi va putea întocmi îndrumări detaliate. 

 Măsuri speciale privind plăcile de avizare  şi  pe cele comemorative 
  
 Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate: 

    1.  Plăcile de avizare   
  
 Plăcile dt> avizare vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea plăci de avizare trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene. 

 Plăcile de avizare trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate. 

 Selecţia plăcii de avizare rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii: 
  
 trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a plăcii de avizare; 
 trebuie să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să cuprindă textul următor, aşa cum este prezentat în tabelul ataşat. 

 )                        )         A 

 Atunci când organismul responsabil nu ridică propria sa placă de avizare care să anunţe implicarea acestuia în finantarea  proiectului, asistenta acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe o placă de avizare specială. In asemenea cazuri, 

     

     

Preluat: 2026-09-23T21:48:18.824923+00:00 · SHA256: 500fb3dd455759eec1c401e7db08c75a5f893e5e52b0f08ae4272d32c39d6de6