Legislație națională
PROGRAM · 0 · 2003
PROGRAM NAŢIONAL din 30 mai 2003 de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă (ROMVETPLAN)

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Agriculturii, Alimenta?iei ?i Pădurilor · ID sursă 51566
Caută în articole
Doar diferențele
EliminatAdăugatIdentic
Stânga · eliminat roșu
Dreapta · adăugat verde
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
 PROGRAM NAŢIONAL din 30 mai 2003 
 de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă (ROMVETPLAN)  
    EMITENT     MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR - AGENŢIA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 150 bis din 20 februarie 2004  
   
 ---------  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobat de  Ordinul nr. 365/30.05.2003 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 150/20.02.2004.  
 *)   Ordinul   nr.   365/2003   a   fost   publicat   în   Monitorul   Oficial   al   României,   Partea   I,   nr.   150   din   20   februarie   2004   şi   este   reprodus   şi   în   acest   număr   bis. 
  
 MINISTERUL   AGRICULTURII,   ALIMENTAŢIEI   ŞI   PĂDURILOR 
 AGENŢIA   NAŢIONALĂ   SANITARĂ   VETERINARĂ 
 PROGRAMUL   NAŢIONAL   DE   ALERTĂ   ŞI   INTERVENŢIE   ÎN   CAZ   DE   NECESITATE   PENTRU   FEBRA   AFTOASĂ 
 (ROMVETPLAN) 

     

     
 *)   Anexa   este   reprodusă   în   facsimil. 
 ANEXĂ&quot;) 
 OBIECTIVELE 
 Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie in Caz de Necesitate 
 pentru Febra Aftoasă 

    1.  Date fiind caracteristicile epidemiologice ale febrei aftoase pentru o ţară neprotejată prin vaccinare - precum România - în caz de apariţie a unui focar de febră aftoasă, rapiditatea  de  a  acţiona,  a  tuturor  celor  implicaţi  în  eliminarea acestuia, conditionează  în totalitate succesul luptei de focalizare şi era &#39;  dicare a unui focar iniţial şi  prevenirea apariţiei de focare secundare.     2.  Acest plan are drept scop:     a)  eradicarea cât mai rapid posibil a unui focar iniţial (primar) de febră aftoasă     b)  blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil     c)  împiedicarea declanşării unei epizootii       3.  Prezentul plan de luptă contra febrei aftoase trebuie să ţină cont de imperativele următoare:     a)  rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor     b)  	organizarea   raţională  a  comandamentului naţional şi a lanţului de comandă     c)  	implicarea de mijloace suficiente şi adaptate la situaţie, privind resursele umane şi materiale     d)  	coordonarea  în ceea ce priveşte punerea  în aplicare a acestor mijloace.       4.  Faţă de un plan de combatere obişnuit pentru febra aftoasă, boala necesită o confirmare sigură şi rapidă şi conjugarea eforturilor crescătorilor, a medicilor veterinari, a numeroase instituţii şi autorităţi guvernamentale.   

 SPECIFICARE 
  
 I. Planul de luptă contra febrei aftoase - denumirea pe care o vom adopta în locul celei de „Plan Naţional de Alertă şi Intervenţie de Necesitate în Caz de febră Aftoasă&quot; pentru raţiuni de simplificare, comportă trei etape operaţionale: 
    1)  PREALERTA (suspiciunea de boală)     2)  ALERTA (confirmarea)     3)  INTERVENŢIA (punerea în aplicare a măsurilor specifice)  Pentru fiecare din cele trei faze figurează:     a)  	o  planificare  a  diferitelor  intervenţii,  cu menţionarea,  pentru fiecare dintre acestea,  a celor care intervin     b)  	fişe  tehnice  pentru  majoritatea  intervenţiilor, cuprinzând:     i)  descrierea intervenţiei     ii)  	mijloacele materiale şi umane necesare. Acestea sunt cifrate pentru a face faţă la 5 focare de febră aftoasă în acelaşi timp şi spaţiu. În faţa unui număr crescut de focare  şi/sau  cu  o  localizare  diferită, mijloacele  judeţene  riscă  rapid  să  fie insuficiente.     iii)  	responsabilităţile pentru fiecare dintre cei care intervin în focar.       
 li.  Punerea  în  aplicare  a  acestui  plan  necesită importante mijloace materiale, financiare şi de personal. 
 I 

 III. Diferitele acţiuni ce trebuie asigurate trebuie să se instaleze în totalitate în cel mult 30 de zile, cu mentinerea acestora la acelaşi nivel în funcţie de evoluţia focarului. 
 IV. Prezentul „Plan Naţional de Alertă şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă&quot; a fost elaborat aplicând prevederile „Normei sanitare veterinare stabilind cerinţele  ce trebuie  aplicate  la elaborarea  planului  de contingenţă  pentru  febra  aftoasă&quot;  aprobat  prin  Ordinul ministrului  agriculturii,  alimentatiei  si  padurilor  nr. 482/17.10.2002 - publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr 857/27.11.2002 . 
  
 INTRODUCERE 

 „Planul Naţional  de Alertă şi Intervenţie  în Caz de Necesitate  pentru  Febra  Aftoasă&quot;  este  elaborat  în concordantă cu: 
    a)  ,,N &#39; orma sanitară veterinară ce coordonează regulile pentru aplicarea art. 6 al „Normei sanitare veterinare ce introduce măsuri pentru controlul febrei aftoase&quot;.     b)  ,,Norma  sanitară  veterinară  stabilind  criteriile  ce trebuie   aplicate  la  elaborarea  planului  de  contingenţă pentru  •  febra  aftoasă&quot;,  aprobată  prin  Ordinul  ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 482/2002 .     c)  ,,Norma sanitară veterinară privind buna practică de laborator&quot;  aprobată  prin  Ordin  ministrului  agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 146/2000.     d)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  stabilirea principiilor  care reglementează  organizarea  controalelor veterinare pentru animalele care intră în România din ţări terţe&quot;,  aprobata  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii ,  alimentatiei si padurilor nr.83/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr 159 si 159 bis/12.03.2003.     e)  ,,Norma   sanitară   veterinară   privind   măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice  referitoare  la  boala  veziculoasă  a  porcului&quot; aprobată prin Ordin ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 188/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 783/28.10.2002.     f)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  controalele veterinare pentru comerţul României cu statele membre cu produse animaliere şi de origine animală&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,alimentatiei si padurilor nr. 21/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003.     g)  ,,Norma sanitară veterinară privind problemele de  sănătate a animalelor ce afectează comertul României cu statele  membre  ale  Uniunii  Europene  c &#39; u  animale  din  speciile bovine şi porcine&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 236/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I nr.835/20.11.2002.     h)  ,,Norma sanitară veterinară privind identificarea şi înregistrarea animalelor&quot;.     i)  ,,Norma  sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale ale Uniunii Europene cu animale vii şi produse de origine animală&quot; aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/10.12.2002.      j)  Norma sanitară veterinară referitoare la transportul produselor de origine animală dintr-o ţară terţă către altă ţară terţă, pe uscat, via România&quot; - aprobată prin Ordinul ministrului  agriculturii,  alimentatiei  si  padurilor  nr. 19/15.01.2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,  Partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003     k)  ,,Norma sanitară veterinară privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea, comertul cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte a unor alimente pentru animalele de companie si a unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie. - aprobată prin Ordinul ministerului agriculturii, alimentatiei si padurilor  nr.  88/2002  publicat  in  Monitorul  Oficial  al Romaniei Partea I nr. 537/23.07.2002.   
 I) ,,Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate ce afectează comerţul dintre România şi statele membre  ale Uniunii  Europene  cu carne  proaspătă&quot;  , aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor  nr. 535/2002  publicat  in Monitorul  Oficial  al Romaniei,Partea I nr. 891/10.12.2002. 
    m)  ,,Norma  sanitara  veterinara  privind  conditiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul si comercializarea materialului seminal bovin&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 353/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.111/11.02.2002 şi „Norma sanitară veterinară cu privire la  condiţiile  de  sănătate  a  animalelor  şi  certificarea veterinară pentru importul din ţări terţe de material seminal provenit de la bovine&quot; aprobat prin Ordinul ministrului  agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 105/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romanie Partea I nr. 556/30.07.2002.     n)  ,,Norma sanitară veterinară stabilind lista ţărilor terţe şi a centrelor de colectare a materialului seminal din care se autorizează  importul  de  material  seminal  de  bovine  în România&quot;  aprobată  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentatiei  si  padurilor  nr.  24/17.01.2002  publicat  in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 82/1.02.2002.     o)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  condiţiile  de  sănătate a animalelor şi certificarea veterinară pentru importul de material seminal de porcine din ţări terţe&quot; .     p)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  condiţiile  de sănătate  a  animalelor  şi  certificarea  veterinară  pentru comerţul României cu statele membre şi importul din ţări terte  de  material  seminal  de  bovine  din  Uniunea Eur &#39;  opeana&quot;     q)  ,,Norma sanitară veterinară stabilind condiţiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt reglementate prin legislaţie specifică (balai animale)&quot;  aprobată  prin Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 159/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 692/20.09.2002     r)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  condiţiile  de  sănătate a animalelor ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de embrioni  proveniţi  de la animale  domestice  din specia bovine&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 74/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 206/27.03.2002.     s)  ,,Norma  sanitară  veterinară  ce  stabileşte  forma codificată şi codurile de notificare pentru bolile animalelor&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/.1999  ş) ,,Norma   sanitară   veterinară   care   stabileşte procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi  criteriile  pentru  evaluarea  rezultatelor  testelor  de laboratoare pentru confirmarea şi diagnosticul diferenţial al  bolii  veziculoase  a  porcului&quot;  aprobată  prin  Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei nr. 484/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 878/5.12.2002     t)  ,,Norma  sanitară  veterinară  care  stabileste constituirea rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase din Romania&quot;  aprobata  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentatiei  si  padurilor  nr.42/24.01.2003  publicat  in Monitorul  Oficial  al Romaniei,  Partea I nr.155  si 155 bis/11.03.2003   
 - u) ,,Norma  sanitară  veterinară privind condiţiile  de 
 sănătate şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine şi caprine&quot;  aprobată  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 66/2002  publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 306/09.05.2002 
 v)  ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate ale animalelor şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de material seminal de la porcine domestice&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 477/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 186/19.03.2002 
    x)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind condiţiile  de sănătate şi certificare veterinară ce reglementează importul de ovine şi caprine din ţările terţe&quot;, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 106/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 583/06.08.2002     y)  ,,Norma sanitară veterinară privind lista ţărilor terţe şi a centrelor de colectare a embrionilor proveniţi de la animale  domestice  din  specia  bovine&quot;,  aprobată  prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 189/29.04.2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,  Partea I nr. 377/4.06.2002     ``)  ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate  pentru  producerea  şi  comercializarea  cărnii proaspete&quot;  aprobat  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.401/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.32/22.01.2003   
    a)  ,,Norma sanitară veterinară ce stabileşte reguli detaliate pentru înregistrarea exploataţiilor în baza de date natională&quot;   
 &#39;     P)    ,,Norma  sanitară  veterinară  ce  desemnează laboratorul de referinţă pentru identificarea virusului febrei aftoase şi determină  funcţiile acestui laborator&quot;  aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 47/7.01.2003  
 )  ,,Norma sanitară veterinară stabilind principiile ce reglementează  organizarea controalelor  veterinare privind produsele ce intră în România din ţări terţe&quot;, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii,  alimentatiei si padurilor nr. 71/03.02.2003  publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.157 si 157 bis/12.03.2003. 
 f.J)  ,,Norma sanitară veterinară privind stabilirea listei ţărilor  terţe  din  care  România  autorizează  importul  de bovine, porcine ovine, caprine, ecvine precum şi produse din  carne&quot;  aprobată  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 242/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 750/15.10.02  
    c)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  stabilirea protocoalelor  de  testare  şi  condiţiile  de  autorizare  a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine  şi porcine  provenite  din ţări  terţe&quot;  aprobată  prin Ordinul ministrului agriculturii,  alimentatiei si padurilor nr. 147/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 659/5.09.2002  &lt;I&gt;)  ,,Norma sanitară veterinară ce aprobă lista ţărilor terţe şi a centrelor de colectare a materialului seminal porcin aprobate pentru import în România&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 168/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 332/20.05.2002      A)  ,,Norma  sanitară  veterinară  privind  condiţiile  de sănătate   animală   şi  certificarea   veterinară   pentru membranele destinate importului în România&quot; aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.       LISTA ABREVIERILOR    MAAP  - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor   MT     - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei   MAN  - Ministerul Apărării Naţionale   Ml    -   Ministerul de Interne   ANSV  - Agenţia Naţională Sanitară Veterinară   DSA  - Direcţia de Sănătate a Animalelor (din ANSV)   DISP  - Direcţia de Igienă şi Sănătate Publică (din ANSV)   DPSV  -  Directia de Politie Sanitară Veterinară    IDSA  -  Institut &#39; ul de Diag &#39;  nostic şi Sănătate Animală  ICMPBUV  -  Institutul pentru Controlul Medicamentelor şi Produselor de Uz Veterinar   DSV  - Directia Sanitară Veterinară    CAC  - Coma &#39;  ndamentul Antiepizootic Central  CAJ  - Comandament Antiepizootic Judeţean   CAL   -  Comandamentul  Antiepizootic  Local  (municipal, orăşenesc, comunal)   MAIA  - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare   MAA  - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei   AVC  -  Autoritatea  veterinară centrală sau Administratia   Veterinară Centrală a României                  &#39;   CNLCFA  - Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase  CLLCFA-  Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase  GNE  - Grupul Naţional de Experţi   CNC  - Celula Natională de Criză    CNPD  -  Comite &#39; tul  National de Prevenirea  Dezastrelor,  Epizootiilor,   Epid &#39;  emiilor   şi     Supravegherea  Contaminării  Radioactive,  Chimice  şi  Biologice  a Produselor Vegetale şi Animale  CCESCRCB   -  Comisia  Centrală  pentru  Epizootii  ş1 Supravegherea   Contaminării    Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale ş1 Animale   CJPD  - Comitetul Judetean de Prevenire a Dezastrelor   &#39;  CJESCRCB   -  Comisia  Judeţeană  pentru  Epizootii  şi Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale   OIE  -  Oficiul Internaţional de Epizootii OMC  -  Organizaţia Mondială a Comerţului GLP  -  Buna Practică de Laborator  SECT . IUNEA  I  -PREVEDERI LEGISLATIVE    Prezentul  plan  detaliază  procedurile  privind intervenţiile în caz de suspiciune sau de confirmare a febrei aftoase, specificând atribuţiile, responsabilităţile şi puterile serviciilor veterinare din România pentru aplicarea imediată a măsurilor care să conducă la realizarea obiectivelor acestui plan. Acesta cuprinde prevederi privind:     1.  Supravegherea  veterinară  şi  diagnosticul pentru febră aftoasă;     2.  Certificarea veterinară;     3.  Măsurile de protecţie;     4.  Notificarea internă şi internaţională;     5.  Ancheta epidemiologică la suspiciune;     6.  Prelevarea  de  probe  şi  examinarea  de  laborator;     7.  Curăţenia şi dezinfecţia;     8.  Măsurile de prevenire a febrei aftoase;     9.  Măsurile de combatere a febrei aftoase;  1O. Vaccinarea de necesitate;     11.  Tăierea şi uciderea animalelor;     12.  Responsabilităţile referitoare la febra aftoasă;     13.  Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale;     14.  Sistemul naţional de compensare;     15.  Înregistrarea exploataţiilor de animale;     16.  Identificarea şi înregistrarea animalelor;     17.  Sancţiunile aplicate în relaţie cu febra aftoasă.         1.  Supravegherea veterinară pentru febra aftoasă este reglementata de:     a)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, care  prevede la cap.  li -  art.5, lit. a) că „medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp şi în bune condiţii a operaţiunilor sanitare veterinare de depistare şi prevenire a bolilor infecţioase şi parazitare la animale&quot;;     b)  Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.  640/2002,  publicat  în  Monitorul  Oficial  al  Romaniei Partea  I  nr.  35/22.01.2003  pentru  aprobarea  „Normei sanitare veterinare privind „Programul acţiunilor strategice de  supraveghere,  profilaxie  şi  combatere  a  bolilor  la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului -  pentru anul 2003&quot; prevede la secţiunea I -Acţiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii:  a.  ,,Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară  a bolilor din lista A a O.1.E.&quot; modalitătile de realizare a  supravegherii pentru febra aftoasă      &#39;        Nr. crt      BOALA  (Cod. OIE)    STRATEGIA ŞI CONDUITA DE  EXECUŢIE    PRECIZĂRI TEHNICE      PERSOANE JURIDICE    PERSOANE FIZICE      1    2      3      4    5      1    FEBRA      Supravegherea este 1. Notificarea se face obligatorie şi se realizează conform ordinului MAA  pnn:                 nr.      156/27.12.1999    I.   Monitorizarea pentru  aprob trea documentelor   ce   pot  normei      sarn are   t  .  furniza   date   pentru ve ennare    privi nd   supraveghere pasivă.    anunţarea,  declararea    &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;  , şi notificarea unor boli  li. Supraveghere activă, transmisibile  ale constând din:          animalelor.        AFTOAS          Ă          A-010              ,            1.   Inspecţia   vizuală    2.    Actiunile    de            planificată    a    animalelor    inspecţie •     vizuală            din speciile domestice sau    planificată şi cele de            sălbatice  receptive  la    evaluare rurală rapidă            virusul  febrei  aftoase,    vor   fi   efectuate  &#39;             aflate    pe    teritoriul    certificate        şI            României:    cuantificate  de către                medici veterinari de stat       conform      - în localitătile tintă din instructiunilor  din judeţele   ce &#39;    a &#39;  u  fost &quot;Ghidul &#39;           de  nominalizate ca zone cu supraveghere    a risc major sau minim de sănătăţii animalelor&quot;, contaminare          elaborat de ANSV din  transfrontalieră;        MAAP.      - în unităţile desemnate a 3. Probele pentru efectua carantină pentru examenele serologice animale importate, pe de supraveghere se perioada duratei maxime trimit  la  IDSA  ,ar de incubaţie a bolii, la pentru   examene intervale  de  timp  ma, virusologice    de scurte  decât  durata diagnostic se trimit de minimă a perioadei de IDSA cu aprobarea  incubaţie (doua zile);      ANSV  la  laboratoare  2. Inspecţia obligatorie în  de referintă nationale   şi/sau inter &#39; naţion &#39;  ale, şi abatoare  s,  puncte  de  sunt plătite de către   tăiere  a  animalelor  din  DSV judeţeană. IDSA   spec11      susceptibile  va  transmite  toate    efectuată de personal   rezultatele obtinute la veterinar  instruit  pentru  DSV judeţeană &#39;   care a  recunoaşterea          trimis  probele,  ,ar    in   manifestărilor clinice şi a  caz de rezultat pozitiv   leziunilor  produse  de  şi la ANSV.   evolutia febra aftoase.  &#39;            -    3. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în  zone cu risc major, pentru  obtinerea de informatii priv &#39;  ind      sănătate &#39; a  animalelor sălbatice susceptibile s1 a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile.        4. Supravegherea serologică:    4. Probele serologic pozitive sau dubioase pnn ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA şt dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare      de  referintă.  &#39;      Pentru detectia unor 5.  Desemnarea eventuale co &#39;  ntaminări judeţelor situate în transfrontaliere, pe probe zonele de risc I şi li, ce recoltate de la spec11 urmează a efectua receptive din localităţi supravegherea pentru desemnate de către nsc de contaminare serviciile  epizootologice transfrontalieră, va fi ca   fiind   tinte   de făcută   de·  ANSV.  supraveghere si &#39; tuate în:   Localităţile ţintă, sunt       .      .    .    stabilite   de   DSV Judeţ cu nsc maJor de judetene  cu  avizul  contaminare          IDSĂ  tr ncfrnnt licr::i  citi , te în      •               transfrontalieră, situate în &quot; zona I - a de supraveghere&quot; unde se prelevează lunar probe de sânge la 2°/o din bovine, porcine şi 3% din ovine si caprine din localităţile ţintă;        - judeţe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în &quot;zona II-a de supraveghere&quot; unde se prelevează lunar 0,5% din animalele      speciilor  susmentionate, din localitătil &#39;  e tintă.  &#39;  &#39;      5.         Realizarea  supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolH, conform legislaţiei în vigoare;      6. în caz de suspIcIune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.        c)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei  alimentare nr.  114/1975  privind  aprobarea  „Normelor  şi  măsurilor  sanitare veterinare&quot; de aplicare a „Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata,   cu modificările si completarile ulterioare,  prevede  la  Partea  a  li-a Capitolul  li  „Măsuri pentru  supravegherea  şi  controlul  sanitar  veterinar  al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală&quot;.       2.  Certificarea veterinară este reglementata de:     a)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.  114/1975  privind  aprobarea  „Normelor  şi  măsurilor sanitare veterinare&quot; de aplicare a Legii sanitare veterinare nr.  60/1974  care  prevede  la  Partea  a  II-a,  cap.  11  „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei  animalelor şi produselor de origine animală&quot; reguli privind emiterea şi utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale şi produse animaliere şi de origine animală     b)  Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor la Titlul  1.3  „Etica  veterinară  şi  certificarea  în  schimburile internaţionale&quot;,   cap.1.3.1,   art.1.3.1.1,   prevede   că  „schimburile  internaţionale  cu  animale  vii  şi  produse animaliere şi de origine animală se efectuează în baza certificării veterinare&quot; şi menţionează elementele de care trebuie să se tină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de ţar &#39; a exportatoare. La cap. 1.3.2, art.1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaţionale aprobate de O.1.E.     c)  ,,Acordul  pentru  Aplicarea  Măsurilor  Sanitare  şi Fitosanitare&quot;  al  Organizatia  Mondiala  a  Comertului condiţionează  comerţul  internaţional  cu  animale  vii  şi produse  animaliere  şi  de  origine  animală  de  existenţa certificării veterinare.     d)  Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile  si completarile  ulterioare,  prevede  la art. 31 alin. (5) că „în cadrul acţiunilor de supraveghere a sănătăţii animalelor  şi  a  sănătăţii  publice,  autoritatea  sanitară veterinară de stat emite (....) certificate sanitare veterinare de transport pentru animale şi certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile şi necomestibile de origine animală(   )&quot;.     e)  Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 133 din  19.07.2000  pentru  aprobarea  Normei  sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi produselor de origine animală destinate exportului defineşte criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea şi gestionarea acestora.     f)  Ordinul ministrului  agriculturii  si alimentatiei  nr. 177/14.09.2000 stabileşte metodologia de tipărire, emitere şi gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii şi produse de origine animală.       3.  Pentru măsurile de protecţie, există in aplicare, legislaţie referitoare la:     i)  măsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor;  -   măsuri de protecţie privind importul de animale, produse animaliere şi de origine animală şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor   sunt reglementate de:      a)  Legea   sanitară   veterinară   nr.   60/1974, republicata   cu  modificările   si  completarile ulterioare,  cap.  IV  „Prevenirea  şi  combaterea bolilor  transmisibile  la  animale&quot;,  art.  24  -  28 stabileşte procedurile vizând importul, tranzitul şi exportul în, prin şi din România     b)  Ordinul  MAIA  nr.  114/1975  privind  aprobarea  „Normelor şi măsurilor sanitare veterinare&quot; pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, prevede la Partea a  li  a, cap. li „Supravegherea şi  controlul  sanitar  veterinar  al  circulaţiei animalelor  şi produselor  de origine animală&quot;, măsuri privind „controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului şi tranzitului de animale, produse de origine animală şi furaje&quot;     c)  Ordinul  minsitrului   agriculturii   si  alimentatiei nr.70/1998  privind  condiţiile  şi  procedura  de  avizare sanitară veterinară a importului, exportului şi tranzitului de animale, produse şi subproduse de origine animală, furaje şi  alte  produse  şi  materii  ce  pot  influenţa  sănătatea animalelor  şi  sănătatea  publică,  cu  modificarile  si completarile  ulterioare,  publicat  in  Monitorul  Oficial  al Romaniei, Partea I, nr.499/23, 12,1998 ,     d)  Ordinul  ministrului  agriculturii  si  alimentatiei  nr. 119/5.07.2000 ce aprobă „Norma sanitară veterinară pentru admiterea la import a produselor de origine animală&quot;     e)  Ordinul   ministrului  agriculturii,  alimentatiei  si padurilor nr. 234/10.08.2001 pentru aprobarea &quot;Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală&quot;, cu modificarile si completarile ulterioare publicat in Monitorul Oficial  al Romaniei, Partea I, nr 456/10.08.2001 .     f)  Actele  normative  menţionate  la INTRODUCERE, punctele g,k, I, m, n, o, p, q, r,u, v, x, y, a, /1,  E,  cp, /\,   r,,   0,L      g)  Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, cap. 1.5.1. - dispoziţii privind transporturile de animale la cap. 1.5.2.- ,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor, iar la cap i/.c  :,:  1.5.5.  ,,Măsuri zoosanitare la sosire&quot;     h)  ,,Acordul  pentru  Aplicarea  Măsurilor  Sanitare  şi Fitosanitare&quot; al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede  liniile  generale  de  desfăşurare  a  comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animală       ii)  măsuri de protecţie privind tranzitul de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor;     a)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificarile  si completarile  ulterioare prevede la cap. IV  ,,Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale&quot; - art.24-28  măsuri  referitoare  la  tranzitul  de  animale  vii, produse de origine animală şi furaje pe teritoriul României.     b)  Codul lnternational de Sanatate a Animalelor al OIE prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import si de Export&quot;,  cap.1.5.3  -  ,,Masuri  zoosanitare  aplicabile tranzitului intre locul de plecare din tara exportatoare si locul de sosire in tara importatoare&quot;.     c)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 pentru aprobarea de „Norme si masuri sanitare veterinare de aplicare a legii sanitare veterinare nr.60/1974&quot; prevede la Partea alll-a cap li ,,febra aftoasa&quot;, masuri de aparare contra patrunderii bolii pe teritoriul tarii.       iii)  măsuri de protecţie privind monitorizarea mişcărilor interne de animale reglementate de:     a)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, prevede la cap.  11   ,,Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale&quot; reguli pentru circulaţia animalelor şi produselor de origine animală în interiorul tării.     b)  Ordinul 114/ &#39; 1975 ce aprobă „Norme şi măsuri  sanitare veterinare&quot; prevede la Partea a  11  -a,  Cap.  11   „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală&quot; detalii privind circulaţia animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul şi aspecte de reglementare a transhumanţei ovinelor şi caprinelor       iv)  măsuri  de  protecţie  privind  supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziţii, baze de livrare, ferme de carantină) sunt reglementate de :     a)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975  ce  aprobă  „Norme  şi  măsuri  sanitare veterinare&quot; de aplicare a Legii sanitar veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a li-a, cap.  li,  reguli pentru organizarea şi funcţionarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri, oboare, expoziţii), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III „măsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase la animale&quot;     b)  Hotărârea  Guvernului  nr.  19/17.01.1996  aprobă  ,,Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, târgurilor şi oboarelor&quot;     c)  , Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.  147/10.04.2002  pentru  aprobarea  „Normei  sanitare veterinare  privind  stabilirea  protocoalelor  de  testare  şi   condit • iile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul transporturilor  de animale din speciile bovine şi porcine provenite din ţări terţe&quot; publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 659/5.09.2002.     d)  Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul  1.5 „Proceduri de Import şi de Export&quot;, Cap. 1.5.3 - ,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare&quot;     e)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.  114/1975  pentru  aprobarea  de  „Norme  şi  măsuri sanitare veterinare&quot;  de aplicare a Legii sanitare veterinare nr.  60/1974  prevede  la  Partea  a  III-  a,  cap.  11  ,,febra aftoasă&quot;,  măsuri  de  apărare  contra  pătrunderii  bolii  pe  teritoriul tării  &#39;         4.  Notificarea internă şi internaţională  este reglementata de:      a)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap.  li,  art. 5,lit. c, ,,atribuţiile şi răspunderile  medicilor  veterinari privind notificarea veterinară&quot;, la cap. III, art. 9, ,,obligaţiile deţinătorilor  de animale şi ale unităţilor care prelevează, depozitează,  transportă  şi  valorifică  produse  de  origine animală privind&quot; ,,anunţarea fără întârziere, asupra apariţiei ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale&quot; iar la ,  art. 10„12, - obligaţiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele şi ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea  îmbolnăvirilor la animale     b)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.  114/1975  ce  aprobă  „Norme  şi  măsuri  sanitare veterinare&quot; prevede la Partea a li, cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale&quot; şi „reguli  pentru  anunţarea  cazurilor  de  boală&quot;  la  animale  iar  la Partea III, cap. li ,,febra aftoasă&quot;, ,,măsuri pentru prevenirea difuzării bolii din focar&quot;.     c)  Codul internaţional de Sănătate al Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări şi informaţii epizootologice&quot;.     d)  ,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare&quot;  al  Organizaţiei  Mondiale  a  Comerţului, prevede  obligativitatea notificării bolilor animalelor  şi a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală.     e)  Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/27.12.1999  precizează  regulile  generale  privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor     f)  Ordinul  ministrului  agriculturii,  alimentatiei  sI padurilor nr. 236/5.06.2002 care aproba „Norma sanitară veterinară  privind condiţiile de sănătate  şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine şi porcine&quot;, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 835/20.11.2002 precizeaza bolile obligatoriu notificabile pentru bovine şi porcine, printre care şi febra aftoasă     g)  Ordinul  minsitrului  agriculturii,  alimenatiei  si padurilor nr. 66/13.02.2002  care aproba „Norma sanitară veterinară  privind  condiţiile  de  sănătate  şi  certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre cu ovine şi caprine&quot; precizeaza bolile obligatoriu notificabile ale acestor specii, printre care şi febra aftoasă.       5.  Ancheta epidemiologică privind febra aftoasă,   este reglementata prin  Ordinul nr. 114/1975 ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare&quot;,  de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 Partea a V-a, unde sunt menţionate   „indicaţii  pentru  efectuarea  anchetei  epizootologice&quot;,  în general.     6.  Prelevarea de probe şi examinarea de laborator,  este reglementata de:      a)  Ordinul  ministrului  agriculturii  si alimentatiei  nr 114/1975  de  aprobare  de  „Norme  şi  măsuri  sanitare veterinare&quot; Partea a li-a cap. III „Măsuri generale pentru prevenirea  bolilor  infectocontagioase  şi  parazitare  la animale&quot;  ce prevede  la  art.  11 O   efectuarea  de  către serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli;  la  Partea  III  cap.   li   a;  art  5  este  precizată responsabilitatea  medicului  veterinar  de  a  „recolta  şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator&quot;     b)  Ordinul minstrului agriculturii alimentatiei si padurilor nr  640/2002  aprobă  „Programul  acţiunilor  strategice  de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţia mediului pentru anul 2003&quot;, ce prevede metodele utilizate  pentru  supravegherea  şi  diagnosticul  febrei aftoase.     c)  ,,Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic  şi  Vaccinuri&quot;  prevede  la  secţiunea  I  1.1  -  metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de  management  de  calitate  pentru  laboratoarele  de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infecţioase, la cap. 5.1  -   transferul  internaţional  şi  transportul  materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secţiunea 2.11. metodele de supraveghere  şi de diagnostic pentru febra aftoasă.     d)  Prin norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului  agriculturii  si alimentatiei  nr  98/2000  au  fost precizate condiţiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febră aftoasă     e)  Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România     f)  Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 25/28.04.1995  s-a  constituit  „Comitetul  Tehnic  şi  al Subcomitetelor   pentru   Omologarea   Metodelor   şi Metodologiilor  de  Diagnostic  Medical  Veterinar&quot;  a  căror  componenţă  a  fost  modificată  prin  Ordinul  ministrului agriculturii  si  industriei  alimentare  nr  26/17.04.1997  şi Ordinul   ministrului   agriculturii   sI   alimentatiei   nr. 148/9.12.1999     g)  Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 146/17.08.2000 a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator&quot; (GLP).     h)  Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 109/12.08.1999 s-a aprobat „Regulamentul de organizare şi funcţionare  al  Comisiei  pentru  avizarea  testarea, înregistrarea  şi supravegherea  produselor  farmaceutice veterinare şi a altor produse de uz veterinar&quot;.     i)  Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei  si padurilor nr 475/11.2002 s-a definit „Laboratorul Naţional de Referinţă  pentru Febra  Aftoasă&quot;  în cadrul Institutului  de Diagnostic şi Sănătate Animală.    _      j)  ,,Codul  Internaţional  de  Sănătate  a  Animalelor&quot; precizează la Partea 4 -a  Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru   certificarea   animalelor   pentru  _   schimburi  internationale&quot;     k)  &#39;  Prin Ordinul ministrului agriculturii  si industriei   alimentare nr 114/1975 pentru aprobarea de „Nome şi măsuri sanitare veterinare&quot; se stabilesc, la Partea a II-a  „Norme  privind  recoltarea,  ambalarea  şi  expedierea organelor, produselor patologice şi probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator&quot;       7.  Lucrările de curăţenie şi dezinfecţie specifice febrei aftoase,  sunt reglementate de      a)  Legea sanitară veterinară 60/1974, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la cap. IV art. 21 că „unităţile care deţin mijloace pentru transportul animalelor şi produselor de origine animală sunt obligate să organizeze staţii sau puncte de spălare şi dezinfecţie, cu respectarea  condiţiilor  tehnice  stabilite  de  Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor.     b)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.  114/1975  pentru  aprobarea  de „Norme  şi măsuri sanitare veterinare&quot; prevede la Partea a V - ,,Instrucţiuni  pentru efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării&quot; iar la cap. IV Partea a II-a - prevederi privind dezinfecţia de necesitate şi dezinsecţia în locurile contaminate     c)  ,,Codul Internaţional de Sănătate al Animalelor&quot; al  O.1.E prevede la partea a 4 - a Titlul 4., măsuri pentru  ,,distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori&quot;       8.  Măsurile  de  prevenire  a  febrei  aftoase,   sunt  în aplicarea      a)  pe de o parte a măsurilor de protecţie menţionate la Secţiunea I pct. 3     b)  măsurilor  de  prevenire  a  difuzării  din  focar menţionate la pct. 9, 1 O,  11, 12 ale Secţiunii I       9.  Măsurile  de  combatere  a  febrei  aftoase,   sunt reglementate de:      a)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap. IV  -  măsuri  pentru  „prevenirea  şi  combaterea  bolilor transmisibile ale animalelor&quot;     b)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/75 pentru aprobarea de „norme şi măsuri sanitare veterinare&quot; prevede la Partea  li,  Cap. IV „măsuri generale pentru  combaterea  bolilor  transmisibile  ale  animalelor (anunţarea  cazurilor  de  boală,  obligaţia  deţinătorilor  de animale, ale administraţiei publice şi ale medicului veterinar în  caz  de  boli  transmisibile  ale  animalelor,  izolarea, observat , ia  sanitară  veterinară,  carantina  de  necesitate, zona epizootică,  stingerea  bolii şi ridicarea  măsurilor  de carantină)  iar la Partea III Cap.  li  A1 -  febra aftoasă - măsurile specifice pentru combaterea acestei boli.     c)  Legea  117/1992  privind  acceptarea  de  către România a „Actului Constitutiv  al Comisiei  Europene  de Luptă  împotriva  Febrei Aftoase&quot;  se stipulează  strategiile majore de control al febrei aftoase ce trebuie aplicate de membrii (România).     d)  Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor nr. 482 din 17 octombrie 2002 care aprobă „Norma sanitară veterinară privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea  planului de urgenţă pentru febra aftoasă&quot;,  publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 857/27.11.2002     e)  Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor 540/20.11.2002 se aprobă  „Norma  sanitară  veterinară privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din ţări sau regiuni unde există riscul de apariţie a febrei aftoase&quot;     f)  Norma sanitară veterinară care se detaliază regulile stabilite  pentru  aplicarea  art.  6  al  „Normei  sanitare veterinare  ce  introduce  măsuri  pentru  controlul  febrei aftoase&quot;      1O. Vaccinarea de necesitate  este reglementata prin:     Legea nr.117/1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase&quot;, care prevede la art. 2 strategii de abordare a vaccinării antiaftoase       11.  Tăierea şi uciderea animalelor,este  reglementata de:        a)  Legea  nr.  117/1992  pentru  acceptarea  de  către România a „Actului constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase&quot;, care prevede la art. 2 strategii privind tăierea de necesitate în regim de stamping-out.     b)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 19, cap. IV- posibilitatea tăierii animalelor în regim de stamping-out.     c)  	Ordinul minstrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975  pentru  aprobarea  de  „Norme  şi  măsuri sanitare veterinare&quot;, prevede la Partea  &#39; a 111, cap. li, A1  „Febra aftoasă&quot;, art. 7 posibilitatea „uciderii sau tăierii în condiţii speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective&quot;     d)  	Acţiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile  „Normei  sanitare  veterinare  privind protecţia  animalelor  în  timpul  tăierii  sau  uciderii&quot;  aprobată  prin  Ordinul  minstrului  agriculturii  si alimentatiei nr. 172/13.09.2000 - amendat de ordinul minstrului  agriculturii,  alimentatiei  si  padurilor  nr. 425/19.09.2002,  publicat  in  Monitorul  Oficial  al Romaniei nr. 887/9.12.2002       12.  Responsabilităţile  privind  febra  aftoasă,   sunt reglementate in legislaţia veterinară prin:      a)  Structura de comandă pentru activarea şi punerea în aplicare a „Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie în Caz  de  Necesitate  pentru  Febra  Aftoasă&quot;  apartine Ministerului Agriculturii,  Alimentaţiei şi Pădurilor organizat prin Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, în structura căruia este organizată şi functionează  autoritatea  veterinară  centrală  a  României, repre &#39;  zentată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.     b)  Organizarea şi funcţionarea serviciilor veterinare de stat care au responsabilitatea directă pentru febra aftoasă - Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 125/16.12.1998,  pentru  aprobarea  „Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sanitare veterinare  de  stat&quot;,  cu  modificarile  si  completarile ulterioare.     c)  Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr.  63/11.09.1997  stabileşte  „atribuţiile  serviciilor  sanitare veterinare&quot;  din  cadrul  altor  ministere  decât  Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.     d)  Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 prin care se constituie şi se stabileşte componenţa Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale.     e)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu  modificarile  si  completarile  ulterioare,  prevede  la Capitolul IV „Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor&quot;,  la art. 15 atribuţiile Comandamentului Antiepizootic  Central,  ale  celor  judeţene,  municipale, orăşeneşti şi comunale pentru controlul bolilor transmisibile _   ale animalelor şi la art. 16 responsabilităţile administraţiei publice teritoriale în acest domeniu.     f)  Ordonanţa Guvernului României nr. 47/12.08.1994, art. 5 precizeaza ca se organizează „apărarea împotriva dezastrelor&quot; şi se constituie „Comisia Guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor&quot; condusă de Primul ministru, cu atribuţii prevăzute la art. 14, iar în subordinea acesteia  „Comisia  centrală  pentru  epizootii  şi  supraveghere  a contaminării radioactive chimice şi biologice a produselor vegetale şi animale&quot;, a cărei componenţă a fost stabilită şi reactualizată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7  lit. g) cu atribuţii  stabilite la art. 15 al ordonant • ei ment • ionate. În conformitate cu art. 11 al aceleiaşi ordonanţe ,,în teritoriu se organizează  comisii judeţene şi a municipiului  Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor&quot; , cu atribuţii stabilite la art. 16 al ordonanţei menţionate. La cap.I si III al aceleiaşi ordonanţe se   stabilesc   atribuţiile   specifice   ale   autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apărarea împotriva  dezastrelor  (Ministerul  Administraţiei  Publice, Ministerul  Apărării  Naţionale,  Ministerul  de  tnterne, Ministerul  Apelor  şi  Protecţiei  Mediului,  Ministerul  _ Comunicaţiilor, Ministerul  Transporturilor şi al Lucrărilor Publice,  Ministerul Sănătăţii)  precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a prefecţilor.      g)  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificarile  si completarile  ulterioare,  la cap.  li  se stabilesc  „atribuţiile  şi  răspunderile  medicilor  veterinari inclusiv   pentru  prevenirea   şi  combaterea   bolilor transmisibile  ale  animalelor&quot;;  la  cap.  III  se  stabilesc  „obligaţiile  deţinătorilor  de animale şi ale unităţilor care colectează,  prelucrează,  depozitează,  transportă  şi valorifică  produse  de  origine  animală&quot;,  iar  la  cap.  IV atribuţiile administraţiei publice centrale şi locale privind  „prevenirea  şi  combaterea  bolilor  transmisibile  ale animalelor&quot;.     h)  Ordinul ministrului  agriculturii  si alimentatiei  nr. 19/1.04.1991  privind  aprobarea  „Regulamentului  de organizare şi desfăşurare a activităţilor medicale veterinare  particulare&quot; amendat prin „Regulamentul privind atribuţiile şi competenţele  medicilor  veterinari  liber  profesionişti&quot;, precum  şi  îndeplinirea  unor  îndatoriri  publice  (nr. 04/22.12.98 /85130/23.12.98) prevede la capitolele IV şi V aceste atribuţii şi responsabilităţi ale structurilor implicate pentru  supravegherea, prevenirea  şi combaterea  bolilor transmisibile ale animalelor.     i)  Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari   concesionari   şi   Ministerului   agriculturii, alimentatiei si padurilor prin Agentia Domeniilor Statului , prevede atribuţiile şi responsabilităţile acestora.     j)  Ordinul  ministrului  agriculturii  si  alimentatiei  si padurilor nr. 475/15. 1 O.  2002 stabileşte regulamentul de organizare şi functionare a Institutului de Diagnostic  şi Sănătate  Animală  în  privinţa  supravegherii  bolilor transmisibile ale animalelor.     k)  Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.  114/1975  pentru  aprobarea  de  „Norme  şi  măsuri sanitare veterinare&quot; prevede la Partea III, cap. li „Măsuri speciale  pentru  prevenirea  şi  combaterea   bolilor infectocontagioase şi parazitare&quot;, ,,boli supuse declarării oficiale  şi  măsurilor  de  carantină&quot;,  responsabilităţile specifice  ale  medicilor  veterinari    ale  organelor administraţiei  publice  centrale  şi  teritoriale  şi  ale persoanelor fizice şi juridice privind febra aftoasă.  I) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor&quot; al  O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E.&quot; prevede la Capitolul  2.1.1.  ,,Febra  aftoasă&quot;,  responsabilităţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală şi alte materii .şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor;  m) Legea 117/15.12.1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă  împotriva  Febrei  Aftoase&quot;  stabileşte  „obligaţiile membrilor (n.a. României) în domeniul politicii naţionale şi de cooperare internaţională privind lupta împotriva febrei aftoase&quot;.       13.  Pentru  ecarisarea  teritoriului  şi  procesarea carcaselor  de  animale,   legislaţia  veterinară  este reprezentată de:      a)  Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - prin care se înfiintează societatea comercială „Protan&quot; S.A. care are respo &#39;  nsabilitatea ecarisării teritoriului, colectării şi procesării deşeurilor animaliere     b)  Ordinul  ministrului  agriculturii  si  alimentatiei   si padurilor nr. 114/1975 - privind aprobarea de „Norme şi măsuri  sanitare  veterinare&quot;,  prevede la cap.  111   măsuri pentru „distrugerea şi valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor  şi deşeurilor  de  abator  &quot;, ,,reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare şi de la  unităţile  de  alimentaţie  publică&quot;,  măsuri  privind  „prevenirea  difuzării  bolilor  prin furajarea  animalelor  cu deşeuri alimentare menajere&quot;, măsuri pentru „prevenirea difuzării germenilor patogeni din unităţile care efectuează lucrări  cu astfel  de germeni&quot;,  precum  şi „reglementări privind  folosirea  produselor  provenite  de  la  animalele utilizate în industria de biopreparate&quot;.     c)  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii,  alimentatiei  si padurilor nr. 373/26.09.2001 care aproba „Norma sanitară veterinară privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele  sanitare  veterinare&quot;,  publicat  in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 703/6.11.2001 modificat şi completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 483/12.12.2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 22/16.01.2002     d)  Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabileşte  modalităţile privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea  listei cuprinzând  deşeurile inclusiv  deşeurile periculoase ;     e)  Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor;     f)  Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 stabileşte condiţiile şi organizarea incinerării deşeurilor ;       14.  Sistemul  naţional  de  compensare  a   pierderilor suferite  de proprietarii  sau  deţinătorii  de animale  prin   tăierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementata in legislaţia veterinară prin:     a)  Legea  nr.  381/2002     privind  „acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură&quot; prevede  „constituirea  sumei  destinate  despăgubirii producătorilor agricoli&quot;, ,,constatarea şi evaluarea pagubelor produse de calamităţile naturale&quot;, precum şi „drepturile şi obligaţiile producătorilor agricoli&quot;.     b)  Hotărârea Guvernului nr.614/1995, art. 1.2 - aprobă  „Programul de ecarisare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului&quot; pus în aplicare  prin „Normele  metodologice  privind  finanţarea cheltuielilor  pentru combaterea  bolilor  la animale&quot;,  nr. 5415/3.09.1993 si respectiv nr.41540/4.08.1993 elaborate de  Ministerul  Finanţelor  şi  Ministerul  Agriculturii  şi Alimentaţiei, cu modificarile si completarile ulterioare.     c)  Hotărârea  Guvernului  nr.  614/1.08.1995,  aprobă  „Programul de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a şeptelului&quot;,     d)  Ordinul comun al ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 35/20.09.1994  si al MF / nr. 1238/20.09.1994 se stabileşte „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a  animalelor  în  cadrul  act • iunilor  de  asanare  a bolilor  la animale     e)  Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile  si  completarile  ulterioare  -  art.  19  care statuează „acordarea de compensări în cazul  uciderii sau tăierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli&quot;.                     •        15 lnregistrarea exploataţiilor de animale este reglementata in legislatia veterinara prin:     a)  Ordonanţa de urgenţă nr. 108/27.06.2001 aprobată prin Legea 166/10.04. 2002 privind exploataţiile agricole, care  stabileşte  la  art.  4 -  ,,dimensionarea  exploataţiilor agricole comerciale&quot;       SECT •  IUNEA li  A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CE AU REPONSABILITĂT . I ÎN RELAT . IE CU FEBRA AFTOASĂ  I.  LA NIVEL GUVERNAMENTAL      1.  Comisia  Guvernamentală  de  Apă_rare  împotriva Dezastrelor   instituită   prin   Ordonanţa   Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap. li art 16     2.  Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin Hotărârea  Guvernului  nr.  1004/4.10.2001 cu  atributiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1 &#39; 974 republicata cu modificarile si completarile ulterioare .    li.  LA  NIVELUL ALIMENTAŢIEI ŞI  MINISTERULUI  AGRICULTURII,  PĂDURILOR     1.  ,,Comisia   Centrală   pentru   Epizootii   ş, Supravegherea  Contaminării  Radioactive,  Chimice  şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale&quot; instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei  şi pădurilor nr. 72/16.03.2001 şi Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li art 17 lit.g     2.  Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din structura Ministerului  Agriculturii,  Alimentaţiei  şi  Pădurilor  ce reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC), a cărei organizare  şi funcţionare  este prevăzută  de Hotărârea Guvernului nr. 362/2002  cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea  „Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor sanitare veterinare de stat&quot;, cu modificarile si completarile ulterioare.     3.  Institutul  de  Diagnostic  şi  Sănătate  Animală, organizat  conform  Ordinului  ministrului  agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/10.11.2002       III.  LA NIVEL JUDET . EAN     1.  ,,Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor&quot; constituită în fiecare judeţ în baza Ordonanţei Guvernului nr 47/12.08.1994, art. 11     2.  Comandamentul Antiepizootic Judeţean - instituit în fiecare judeţ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii stabilite de art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974,  republicată  cu  modificările  si  completarile ulterioare,     3.  Direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a Municipiului  Bucuresti  -  organizată  conform  Ordinului ministrului  agriculturii  şi  alimentaţiei  nr.125/16.12.1998 pentru  aprobarea  „Regulamentului  de  organizare  şi functionare  a  serviciilor  sanitare  veterinare  de  stat&quot;,  cu modi &#39; ficarile si completarile ulterioare    IV. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe comune)    Comandamentul   Antiepizootic   Local   (municipal, orăşenesc  şi  comunal)  instituit  în baza  art.  15  al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, cap. li,       8.  ÎN  CAZ  DE  NECESITATE   activează  structuri specifice  acestei  situaţii  ce  sunt  activate  împreună  cu structurile permanente şi care sunt:      1.  CELULA NAŢIONALĂ DE CRIZĂ  - pentru febra aftoasă  ce  se  constituie  în  baza  prezentului  program, compusă din:      a)  Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi numai în caz de forţă majoră (lipsa din ţară, incapacitate cauzată de boală) înlocuitorul  de drept al acestuia     b)  directorul general al „Direcţiei Generale de Patrimoniu Public şi de Gestiunea Mijloacelor Financiare&quot; din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor     c)  subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenţiei  Naţionale  Sanitare  Veterinare  din  structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor     d)  Directorul General al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare     e)  Ministrul finanţelor publice     f)  Ministrul Transporturilor şi Lucrărilor Publice     g)  Ministrul de Interne     h)  Ministrul Administraţiei Publice    _ i) Preşedintele „Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor&quot;   La lucrările celulei de criză pot participa ca invitaţi şi fără drept de vot şi alţi specialişti, medici veterinari sau nu ce pot fi utili procesului de luare a deciziilor în cadrul celulei.     2.  CENTRUL NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA   FEBREI AFTOASE  are s &#39;  ediul la  Ministerul Agriculturii,  Alimentaţiei  şi  Pădurilor  - Agentia  Nationala  Sanitara Veterinara instituit prin prezentul program.   Centrul  National  are  următoarele  coordonate: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor - Agenţia Naţională Sanitară Veterinară - Centrul Naţional De Luptă Contra Febrei Aftoase - Bulevardul Carol I, No.24, sector 3, Bucureşti, telefon (021) - 315.78.75 , fax 312.49.67, E-mail: ansv.disp@maa.ro   Centrul National este instituit în baza prezentului ordin s,  are următoarea componenţă:  a) .  preşedinte - responsabilul activităţii de intervenţie şi supraveghere - medic veterinar - directorul general  al   Agenţiei  Naţionale  Sanitare Veterinare         b)  vicepreşedinte -  directorul general adjunct al  Agenţiei Naţionale         Sanitare Veterinare     c)  ,  secretar - directorul Direcţiei de Sănătate Animală din Agenţia Naţională Sanitară Veterinară      d)  membri  -  directorul  general  al Institutului  de Diagnostic şi Sănătate  Animală     e)  preşedintele Asociaţiei Naţionale de Creştere a  Animalelor     f)  specialist în diagnosticul febrei aftoase , şeful de secţie „Virusologie&quot; din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală     g)  directorul  Direcţiei  de  Poliţie  Sanitară Veterinară  din  Agenţia  Naţională  Sanitară Veterinară     h)  specialist epizootolog,  un medic din cadrul Direcţiei  de  Sănătate  Animală  din  Agenţia Naţională  Sanitară  Veterinară  responsabil  de legătura cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase     i)  specialist  în  diagnosticul  de  supraveghere, directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală responsabil cu aspectele de supraveghere şi de diagnostic al febrei aftoase şi cu legătura cu laboratorul comunitar de referinţă     j)  un  medic  veterinar  din  cadrul  Direcţiei  de Sănătate  Animală din structura  Institutului  de Diagnostic şi Sănătate Animală, responsabil cu monitorizarea şi gestionarea materialelor necesare Centrului Naţional şi a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase    Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii,  Alimentaţiei  şi  Pădurilor  care  coordonează Agenţia Naţională Sanitară Veterinară      3.  GRUPUL NAŢIONAL DE EXPERŢI  compus din   trei echipe, este organizat central şi are sediul la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală,     a)  are coordonatele:  Institutul  de Diagnostic  şi Sănătate Animală, str. Dr. Staicovici  nr. 63, sector 5, Bucureşti, telefon (021) -  410.12.99;  (021)- 410.15.04;  (021)-  410.13.90;  Fax  (021)-  411.33.94  ,  E  -mail:   office@idah.ro      b)  are următoarea componenta  :      -  	şeful grupului este directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală     -  responsabil pentru diagnosticul febrei aftoase     •  	specialist în patologia speciei (speciilor) afectate, pentru examinare clinică     •  specialist epidemiolog     -  specialist culturi celulare     -  specialist serologie       •  specialist  responsabil  cu  materialele  pentru prelevare de probe şi  transportul acestora la laboratorul national de referintă     -  specialist epid &#39;  emiologie mole &#39; culară       •  specialist pentru probleme de biosecuritate     -  meteorolog     -  responsabilii cu bunăstarea animalelor din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală    În structura grupului de experţi pot fi cooptaţi şi alţi specialişti ce există la nivel naţional şi care pot realiza competenţele de expert al grupului de experţi (experienţă profesională),  structuri  private  ce  pot  fi  atrase  în managementul corect al oricărei suspiciuni sau focar de febră aftoasă.  Grupul Naţional de Experţi se împarte în două:     a)  subgrupul ce face deplasarea în teren la nivelul Centrului Local de Luptă Contra Febrei Aftoase (specialiştii mentionati  la pct. 3, 4, 7 şi 9 de la lit.B, pct IV) şi care va colabora cu grupul de experţi locali     b)  subgrupul care rămâne la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă (specialiştii mentionati la pct. 1, 2, 5, 6 şi 8 de la lit. B, pct IV)             4.  CENTRUL LOCAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE (CLLCFA)     a)  se  organizează  la  nivelul  direcţiilor  sanitare  veterinare  judeţene,  prin responsabilitatea conducerilor executive ale acestora (director)     b)  pentru fiecare judeţ are coordonatele  direcţiei sanitare veterinare judeţene     c)  este instituit în baza prezentului program     d)  are următoa rea componenţă       5.  GRUPUL LOCAL DE EXPERTI     &#39;     a)  este organizat la nivelul fiecărui judeţ, la sediul direcţiilor sanitare veterinare judeţene;     b)  are  coordonatele  direcţiilor  sanitare  veterinare  judeţene     c)  are o compoziţie diferită de grupul naţional de experţi, astfel     -  şeful grupului este directorul adjunct al direcţiei  sanitare veterinare judeţene  specialist  (specialişti)  cu  patologia  spec1e1 respective  din  cadrul  Laboratorului  Sanitar Veterinar Judetean     -  responsabil cu  &#39;  materialele şi pentru prelevarea de probe     -  specialist epidemiolog din partea serviciului de sănătate   animală   al   directiei   sanitare  veterinare judeţene          &#39;      -  specialist  responsabil  din compartimentul de protecţia şi bunăstarea animalelor din cadrul direcţiei sanitare veterinare judeţene     -  specialist  din  cadrul  serviciului  de  poliţie sanitară veterinară     -  specialist  din partea serviciului  de igienă şi sănătate publică veterinară      LANT .   SECTIUNEA  III   DE COMANDA- RESPONSABILITĂT . I  I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL: A)COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC CENTRAL     1.  	Este  instituit  prin  Hotărârea  Guvernului  nr. 1004/04.10.2000     2.  Este format din:     a.  preşedinte     ministrul  agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor     b.  secretar  -  directorul  general al Agenţiei  Nationale Sanitare Veterinare     c.  membri: rep &#39;  rezentanţi ai conducerilor     -  Ministerului Finantelor Publice     -  Ministerului de Inte &#39;  rne     -  Ministerului Apărării Naţionale     -  Ministerului Afacerilor Externe     -  Ministerului Justitiei     -  Ministerului Sănă &#39; tăţii şi Familiei     -  Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei lnformatiilor     -  Mini &#39; sterului Turismului     •  - Ministerului pentru Întreprinderile Mici ş1 Mijlocii     -  Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului  Ministerului   Lucrărilor   Publice, Transporturilor şi Locuinţei     -  Ministerului Administratiei Publice     -  Secretariatul General a &#39; l Guvernului             3.  Stabileşte  măsurile  ce se impun  în  toate sectoarele  social-economice  şi  răspunde  de  aplicarea acestora în condiţiile legii     4.  Coordonatele  acestuia  sunt:  coordonatele Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor         B)  COMISIA  GUVERNAMENTALĂ  DE  APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR     1.  Este instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li, art. 1.5       

     
  
     
    11.  LA   NIVELUL   MINISTERULUI   AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR     A.  AGENT . IA NAT . IONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ     1.  Este  organizata  în  structura  Ministerului  Agriculturii,  Alimentaţiei  şi  Pădurilor,  prin  Hotărârea Guvernului  nr.  362/15.04.2002,  cu  modificarile  st completarile ulterioare     2.  Are în structură trei directii:     -  Directia de Sănătate A &#39; nimală     -  Direcţ &#39; ia  de  Igienă  şi  Sănătate  Publică  Veterinară     -  Directia de Politie Sanitară Veterinară       3.  Agenţia &#39;   Naţional &#39; ă Sanitară Veterinară este  condusă  .  de  directorul  general  -  medic  veterinar  şi coordonat de un subsecretar de stat  Directorul  general  adjunct  -  medic  veterinar, organizează,   coordonează,   avizează   şi  controlează activitatea  privind  elaborarea,  promovarea  şi  aplicarea legislaţiei  în  domeniul  sanitar  veterinar,  precum  ş, armonizarea  acesteia  cu  reglementările  în  materie  ale Uniunii Europene  Directorul general -  directorii celor trei direcţii şi şefii  serviciilor  în  coordonarea  subsecretarului  de  stat organizează, coordonează şi controlează întreaga activitate sanitară veterinară     4.   Coordonatele acesteia sunt: Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, cam. 90, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67,    e-mail:      ansv@maa.ro      sau ansv.disp@maa.ro      5.  Agenţia  Naţională  Sanitară  Veterinară  este condusă  de  un  director  general  şi  coordonată  de  un subsecretar de stat.       B.  COMISIA CENTRALĂ PENTRU EPIZOOTII ŞI SUPRAVEGHEREA   CONTAMINĂRII   RADIOACTIVE CHIMICE ŞI BIOLOGICE A PRODUSELOR VEGETALE ŞI ANIMALE     1.  Instituită  prin  Ordinul  ministrului  agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 72/16.03.2001     2.  Este organizată în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor     3.  Are  următoarele  atributii:  conform  Ordonantei  Guvernului 47/94, art. 15 &#39; )                &#39;      a)  elaborează  regulamente  de  apărare  pentru dezastrele  produse  în  domeniul  specific  şi  participă  la elaborarea  strategiei  naţionale  de  apărare  împotriva dezastrelor     b)  elaborează  planurile  operative  de apărare,  specifice     c)  îndrumă, controlează şi activează modul de  întocmire a planurilor de apărare în teritoriu     d)  participă   la   elaborarea   planurilor   şI programelor generale de apărare în caz de dezastru     e)  supune spre avizare Comisiei guvernamentale regulamente  şi  reglementări  specifice  referitoare  la prevenirea, intervenţia şi înlăturarea efectelor dezastrelor     f)  face anual propuneri Comisiei guvernamentale pentru  asigurarea  mijloacelor  materiale  şi  financiare necesare  organizării  apărării  în  cazuri  de  dezastru  şi înlăturării efectelor dezastrelor     g)  prezintă  anual  rapoarte  privind  efectele eventualelor  dezastre  şi stadiul realizării  măsurilor  de prevenire şi refacere     h)  informează operativ Comisia guvernamentală asupra  producerii  dezastrelor,  a  efectelor  acestora  şi a măsurilor întreprinse     i)  asigură informarea opiniei publice prin mass media asupra zonelor de risc potenţial, iminenţei producerii şi efectelor dezastrelor, precum şi a măsurilor luate     j)  propun mecanisme şi instrumente de control social al riscurilor  care pot genera  dezastre,  precum şI metode de identificare şi evaluare a riscurilor       4.  Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor,  Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-   312.49.67,    e-mail:   ansv@maa.ro      sau ansv.disp@maa.ro      5.  	Preşedintele Comisiei este ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor       C.  INSTITUTUL DE DIAGNOSTIC ŞI SĂNĂTATE ANIMALĂ       1.  Regulamentul  de  organizare  si  functionare este  prevazut  în  baza  Ordinului  ministrului agriculturii,    alimentatiei    sI    padurilor 475/10.11.2002     2.  Are în structură:     -  Directia  laboratoarelor  centrale  sanitare veterinar &#39; e şi de referinţă naţionale     -  Direcţia de Integrare Europeană, Programe şi Relatii lnternationale     -  Dire &#39;  cţia de  &#39; Inspecţii Sanitare Veterinare de  Frontieră     -  Directia Economică - Financiară       3.  Are  ur &#39;  mătoarele  atribuţii  şi  responsabilităţi specifice  în  relaţie  cu  febra  aftoasă: (Ord.475/15.10.2002)  coordonează    tehnic,    metodologic, controlează şi verifică activitatea tehnică a laboratoarelor sanitare  veterinare  de  diagnostic  de  stat  şi particulare, organizează verificarea capacităţii de diagnostic prin testări intra şi interlaboratoare cu seturi de probe de control, pentru care acordă calificative;     -  elaborează şi difuzează în teritoriu instrucţiuni şi precizări tehnice în domeniul său de activitate     -  verifică  respectarea  normei  pentru  buna practică  de  laborator,  Manualul  calităţii  şi  aplicarea Sistemului calităţii pentru analizele de laborator efectuate  - verifică metodele de diagnostic paraclinic rezultate  din  cercetarea  ştiinţifică  şi propune  comisiei omologarea şi standardizarea lor pentru introducerea în practica de laborator     -  participă  la  verificarea  calităţii  kiturilor  de diagnostic  şi  la  testarea  clinică  a  altor  produse  de  uz veterinar în vederea înregistrării lor în România     -  investighează,  elaborează  şi  ·  asimilează metode noi de diagnostic şi le perfecţionează pe cele existente     -  promovează metode noi de diagnostic în activitatea proprie şi în activitatea celorlalte laboratoare de profil din teritoriu     -  coordonează la scară natională activitatea de omologare şi standardizare a metod &#39;  elor de diagnostic paraclinic veterinar  -organizează   instruirea   periodică   a personalului  de  specialitate  din  laboratoarele  sanitare veterinare  de  stat  şi particulare,  acordă  calificative  şi eliberează certificate de instruire     -  ţine legătura cu laboratoarele internaţionale de  referinţă  ale  Oficiului  Internaţional  de  Epizootii  şi laboratoarele  comunitare  de  referinţă,  adoptă  şi implementează metodele oficiale de analiză comunicate de acestea şi difuzează în teritoriu informaţiile primite     -  verifică  periodic  cunoştinţele  tehnice  ale specialiştilor de profil, şefilor de secţii şi de servicii precum şi ale şefilor laboratoarelor sanitare veterinare de stat, acordă calificative şi eliberează certificate de atestare  participă  la  elaborarea  şi  realizarea prevederilor  „Programului  acţiunilor  de  supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului&quot; prin investigaţii de laborator;     -  participă  împreună  cu  alte  organisme  de specialitate  la  realizarea  activităţilor  de  protecţie  ş1 bunăstare a animalelor     -  execută  lucrări  de  diagnostic  care,  prin complexitatea lor, nu pot fi efectuate de către laboratoarele sanitare  veterinare  de  stat,  precum  şi  expertize  şi contraexpertize de diagnostic dispuse de autorităţi sau la solicitarea altor persoane fizice şi juridice     -  avizează, coordonează şi controlează tehnic amenajarea şi dotarea Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi a laboratoarelor sanitare veterinare de stat cu aparatură,  reagenţi,  kituri  şi  reactivi  necesari  pentru realizarea  Programului  .  de  supraveghere,  profilaxie  şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului şi face propuneri corespunzătoare la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor     -  participă la întocmirea proiectelor de norme şi  instrucţiuni tehnice specifice domeniului său de activitate     -  participă la întocmirea de programe sanitare veterinare de supraveghere, urgenţă şi asanare a unor boli la animale şi a celor transmisibile de la animale la om     -  participă la acţiunea de armonizare legislativă în domeniul sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, igienei, bunăstării,  protecţiei animalelor  şi a mediului în vederea integrării în Uniunea Europeană     -  înregistrează,  prelucrează,  interpretează  şi transmite la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, datele tehnice  primite  de  la  direcţiile  sanitare  veterinare cuprinzând starea de sănătate a animalelor şi realizarea acţiunilor strategice     -  administrează, coordonează şi controlează     •  	 activitatea inspectoratelor de poliţie sanitară veterinară de frontieră  sub  directa  îndrumare  a  Agenţiei  Naţionale Sanitare Veterinare. Încadrarea cu personal a punctelor de inspecţie sanitară veterinară de frontieră se va face numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, care va stabili condiţiile, tematica şi condiţiile de examinare   realizează  amenajarea,  întreţinerea  şI dotarea punctelor de inspecţie veterinară de frontieră     -  colectează,  prelucrează  şi  stochează  pe calculator datele rezultate din domeniul său de activitate prin sisteme de prelucrare automatizată a datelor (PAD)     -  colaborează cu organisme de specialitate interne şi internaţionale şi cu alte organisme abilitate de lege în domeniul său de activitate     -  cercetează, produce şi supune omologării reagenţii utilizaţi în diagnostic, pe care îi foloseşte şi valorifică în condiţiile legii     -  acordă  autorizatie  sanitară  veterinară  de funcţionare  punctelor  şi  staţiil &#39; or  de  decontaminare  din cadrul punctelor de inspecţie la frontieră, a căror activitate a fost concesionată de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei     -  participă la testele interlaboratoare organizate de Oficiul Internaţional de Epizootii sau Uniunea Europeană             4.  Coordonatele acestuia sunt: str. Dr. Staicovici nr. 63, sect. 5, tel 0040-21-410 12 99; 0040-  21-410 13 90; 004-21-410 14 05; fax: 0040-21-   411 33 94; e-mail:   office@idah.ro      5.  Este condus de un director general       

    III.  LA NIVEL JUDET . EAN     A.  COMANDAMENTUL    ANTIEPIZOOTIC JUDET . EAN     1.  Instituit  în  baza  Legii  sanitare  veterinare  60/1974  republicată,   cu  modificările  si  completarile ulterioare,  cap.  IV,  art.  15  care  precizează  că  „pentru sprijinirea acţiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile, prin  decizia  consiliului  judeţean  sau  local  (municipal, orăşenesc,   comunal)   se   constituie   comandamente epizootice&quot; la aceste nivele     2.  Sunt constituite din „conducători ai unităţilor de pe teritoriul respectiv şi alte persoane cărora le revin sarcini în aplicarea măsurilor transmise de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor&quot; prin Comandamentul Antiepizootic  Central şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, cu privire la combaterea bolilor. ,,Aceste comandamente răspund de aplicarea tuturor măsurilor pentru prevenirea şi lichidarea epizootiilor&quot;.   ,,La   propunerea   comandamentelor antiepizootice locale, consiliile judeţene şi al Municipiului Bucureşti  pot  suspenda  operaţiunile  de  încărcare  şi descărcare a animalelor, a produselor de origine animală şi furajelor, în staţii de cale ferată, locuri de încărcare - descărcare,  în  mijloace  de  transport  auto,  porturi  şi aeroporturi situate în zona de carantină sau să condiţioneze aceste operaţiuni de respectarea unor restricţii sanitare veterinare speciale&quot;. Aplicarea acestor măsuri „se va face cu  anunţarea  organelor  centrale  care  coordonează activităţile de transport afectate&quot;.     3.  Coordonatele acestuia sunt identice cu ale  Consiliului Judetean     4.  Pre &#39;  şedintele Comandamentului Antiepizootic  Judeţean este prefectul judeţului       B.  COMISIA JUDET . EANĂ PENTRU PREVENIREA DEZASTRELOR       1.  Instituită  prin  Ordonanţa  Guvernului   nr. 47/1994, art.11     2.  Este  formată  din  „specialişti  din  aparatul descentralizat  al  ministerelor  şi  din  aparatul  consiliilor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti&quot;     3.  Are următoarele atribuţii principale: (Ordonanţa Guvernului 47/94, Cap. li, art. 16)     a)  inventariază  si  supraveghează  sursele potenţiale de producere a dezastrelor     b)  coordonează  pregătirea  populaţiei  pe localităţi, instituţii, agenţi economici şi cartiere de locuinţe privind  prevenirea,  protecţia  şi  intervenţia  în  caz  de dezastru;     c)  stabileşte şi asigură funcţionarea sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare in caz de dezastru;     d)  elaborează planurile judeţene de protecţie şi intervenţie  în cazul dezastrelor  şi aprobă planurile localităţilor şi ale agenţilor economici ;     e)  urmăresc punerea în aplicare a masurilor de apărare împotriva dezastrelor;     f)  asigură   culegerea   de   informaţii   şI transmiterea  fluxului  informaţional  din  teritoriu  spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;     g)  formulează  propuneri  cu  privire  la constituirea  si  utilizarea  rezervelor  materiale  si  a mijloacelor pentru intervenţie, păstrarea şi refacerea lor prin aprovizionare curenta şi, după caz, clasarea  sau casarea la depăşirea termenelor de funcţionare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;     h)  asigură  informarea  populaţiei  asupra iminenţei producerii unor dezastre, precum şi a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;     i)  organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea si evaluarea rapida a efectelor si a pagubelor produse, in vederea   comunicării   acestora   comisiilor   centrale specializate  pe  tipuri  de  dezastre,  si  Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor si iau sau propun masuri pentru asigurarea funcţiilor vitale.  I       4.  Coordonatele acesteia sunt similare cu ale Consiliului Judetean     5.  Preşedintele  Comisiei  Judeţene  pentru  Prevenirea Dezastrelor este prefectul       C.  DIRECT . IA SANITARĂ VETERINARĂ JUDET . EANĂ SI RESPECTIV A MUNICIPIULUI BUCURESTI       1.  Este  instituită  pnn  Ordinul  ministrului agriculturii si alimentaţiei  nr. 125/16.12.1998, cu modificarile si completarile ulterioare     2.  Are în structură:     a)  laboratoarele sanitare veterinare judeţene     b)  	administraţia   veterinară   judeţeană, reprezentată prin:     -  serviciul antiepizootic     -  serviciul de igienă şi sănătate publică veterinară     -  serviciul de poliţie sanitară veterinară     -  serviciul financiar - contabil investitii         3.  	Are  următoarele  atribuţii  şi  responsab &#39;  ilităţi: (Ord. 125/98, art. 33)     a)  laboratoarele sanitare veterinare judeţene cu  responsabilităţi  pentru  planificarea,  monitorizarea  şi controlul acţiunilor de supraveghere, prelevarea de probe şi transportul acestora la Laboratorul Naţional de Referinţă din  IDSA      b)  la nivelul  administraţiei se organizează Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase, dar împreună cu specialişti din laboratorul judeţean constituie Grupul de Experţi Local     c)  directorul  direcţiei  sanitare  veterinare judeţene  si  respectiv  a  Municipiului  Bucuresti  este secretarul Comandamentului Antiepizootic Judeţean           IV.  LA NIVEL LOCAL     A)  COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC LOCAL     1.  Instituit  prin  Legea  sanitară  veterinară  nr. 60/1974,  republicată  cu  modificările  sI  completa rile ulterioare ulterioare, cap. 111, art. 15     2.  Are componenţa similară cu Comandamentul Antiepizootic Judeţean, la nivel local     3.  Are atribuţii şi responsabilităţi similare cu- ale Comandamentului Antiepizootic Judeţean, la nivel local     4.  Coordonatele  acestora  sunt similare cu ale consiliului municipal, orăşenesc sau comunal         V.  CELULA DE CRIZĂ  pentru febra aftoasă      1.  Se activează şi se reuneşte ori de câte ori există o suspiciune de febră aftoasă şi rămâne operaţională până la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploataţiilor     2.  Activarea celulei de criză se efectuează de către subsecretarul de stat care coordonează Agenţia Naţională Sanitară Veterinară     3.  Aceasta  are  ca  principală  atribuţie  stabilirea,  la suspiciunea  de  febră  aftoasă  şi  la  confirmarea  bolii, împreună  cu  Centrul  Naţional  de  Luptă  contra  Febrei Aftoase, a:     a)  măsurilor specifice veterinare, pe care le pune în aplicare prin Centrul Naţional  de Luptă contra Febrei Aftoase şi centrele locale de luptă contra febrei aftoase     b)  măsurilor generale nespecifice, de combatere a bolii în focar şi de prevenire a difuzării din focar, pe care le pune în aplicare prin „Comandamentul Antiepizootic Central&quot;  şi comandamentele antiepizootice judeţene  şi locale şi prin „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor&quot;,  ,,Comisia  Centrală  de  Apărare  împotriva Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale&quot; şi comisiile judeţene de apărare împotriva dezastrelor     c)  Celula de criză se organizează la nivelul  Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare     d)  Coordonatele  acesteia  sunt:  Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-       312.49.67, e-mail:   ansv@maa.ro   sau ansv.disp@maa.ro        VI.  CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE     1.  Are ca principale responsabilităţi:     a)  stabilirea,  împreună  cu  celula  de  criza,  a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii  de  febră  aftoasă  şi  a  celor  ce  sunt  necesare  după confirmarea  bolii,  precum  şi  a  măsurilor  nespecifice generale, de combatere a febrei aftoase     b)  monitorizează, urmăreşte şi controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare,  împreună cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase     c)  elaborează  şi  îmbunătăţeşte  strategia  de intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă     d)  elaborează şi realizează în practică programul de instruire a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind  conduita de abordare în cazul unei situatii de necesitate  create de febra aftoasă               &#39;      e)  informează celula de criză, conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de luptă contra febrei aftoase asupra evoluţiei bolii     f)  asigură şi gestionează materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase     g)  stabilirea şi gestionarea necesarului de vaccin în caz  că  se  aplică  vaccinarea  antiaftoasă  de  necesitate pentru controlul bolii     h)  coordonarea  tuturor  acţiunilor  din  prezentul program, pe teritoriul României       2.  La nivelul „Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase&quot;, trebuie să existe:     a)  mijloace de comunicare -  computere, telefoane fixe  şi  mobile,  fax-uri,  ale  căror  coordonate  trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra febrei aftoase, de către celula de criză şi de grupele de experţi centrali şi locali     b)  lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea şi experienţa în combaterea bolilor din lista A a Oficiul lnternational de Epizootii a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul febrei aftoase         VII.  CENTRELE LOCALE DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE     1.  Centrele locale de luptă contra febrei aftoase au următoarele responsabilităţi:     a)  impun, monitorizează, urmăresc şi controlează punerea în aplicare a:  -  măsurilor  specifice  veterinare  impuse  de  - ,,Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase&quot; prin intermediul  direcţiei  sanitare  veterinare  judeţene  sI respectiv a municipiului Bucuresti;   -  măsurilor  generale  nespecifice  impuse  de  „Comandamentul    Antiepizootic    Central&quot;,    pnn comandamentele  antiepizootice  judeţene  şi  locale (municipale, orăşeneşti, comunale) şi de „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor&quot; şi  . ,,Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale&quot; prin comisiile judeţene de apărare contra dezastrelor;     b)  coordonarea  tuturor  acţiunilor  cuprinse  în prezentul  program  de  alertă  şi  de  .  intervenţie,  pe  raza judeţului respectiv;     c)  definirea  unei exploataţii  ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase;     d)  autorizarea mişcărilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului febrei aftoase;     e)  organizarea transportului şi tăierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire şi a celor  suspecte  de  contaminare  şi  ulterior  a  celorlalte animale din speciile sensibile;     f)  impunerea,  urmărirea  şi  controlul  efectuării dezinfecţiilor şi dezinsecţiilor, dezinfecţia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor   şi   echipamentelor   dintr-o   exploataţie  contaminată cu virusul febrei aftoase ori dezinfectia unor  subproduse obţinute în focar;                 &#39;      g)  stabilirea  zonei  de  protecţie  şi  a  zonei  de supraveghere,  nominalizând  limitele,  căile  de  acces  şi punctele de control din aceste zone, planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale   din   exteriorul   acestor   zone,   organizarea aglomerărilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea şi procesarea animalelor moarte sau ucise si a deşeurilor animaliere;     h)  asigurarea legăturii cu autorităţile locale -  poliţie, primării,  prefecturi  -  nominalizate  pentru  impunerea măsurilor de carantină de gradul I;     i)  sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei  rurale  prin  exploatarea  tuturor  suporturilor mediatice,  recomandând  drumul  de  parcurs  pe  lângă organismele  din  teren  (administraţia judeţeană,  serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile de crescători de animale);     j)  evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alertă şi intervenţie de urgenţă în caz de febră aftoasă prin;     -  	analiza factorilor  şi situaţiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;     -  	adaptarea  planului  naţional  cadru  de  alertă  şi interventie de necesitate în caz de febră aftoasă la  particula &#39; rităţile judeţene şi locale;     -  	aprobarea planului judeţean de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă;       k)  evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boală susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociaţiile de crescători;  I) în caz de existenţă a unui focar de boală acesta se reuneşte frecvent pentru a face bilanţul acţiunilor întreprinse şi a emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;     m)  după un focar de febră aftoasă, acesta se reuneşte pentru  a  face  bilanţul  acţiunilor,  al  prejudiciilor,  al sancţiunilor  şi  al  punctelor  slabe  ce  trebuie  corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);     n)  instruirea trimestrială a posturilor de comandament fix şi operaţional şi a grupelor de experţi privind febra aftoasă;         2.  La nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase, localizate la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti trebuie să existe:     a)  mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi  mobile, fax cu linie directă cu Centrul National de  Luptă contra Febrei Aftoase;            &#39;      b)  mijloace de deplasare în teritoriu;     c)  sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;     d)  o hartă a teritoriului, în detaliu;     e)  	lista unităţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de febră  aftoasă  (abatoare,  servicii  de  însămânţări artificiale,  fabrici  de lapte,  pieţe judeţene,  autorităţi locale  -  poliţie,  primărie,  vamă,  prefecturi,  medicii veterinari  de  liberă  practică,  reţelele  de  transport animale şi produse animaliere şi de origine animală, serviciul  de  recoltare  a  pieilor,  societăţile  de dezinfecţie,  dezinsecţie  şi  deratizare,  fabricile  de preparate din carne, unităţi ale M.A.N.,  unităţile de ecarisare,   aglomerările   temporare   de   animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);     f)  	un plan de intervenţie, mijloace de informare mass media; ·      g)  stoc  de  materiale  şi  echipament  de  intervenţie, conform anexei nr. 1;       3.  La nivelul Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase se organizează două grupuri:     a)   postul    de    comandament    fix   -  localizat  la  nivelul direcţiei sanitare veterinare  judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti     b)   postul de comandament operaţional  - implantat lângă exploataţia contaminată.       4.  La  nivelul  prefecturii  se  organizează  o   celulă    de   informare  ce are următoarele responsabilităţi:     a)  preia toate informaţiile referitoare la situaţia din focar de la serviciile veterinare şi de la postul de comandament fix;     b)  răspunde la apelurile populaţiei şi ale mass media;     c)  pentru  a  fi  difuzate  toate   informaţiile   furnizate mass  media  trebuie  să  aibă  girul  tehnic  al serviciilor veterinare şi aprobarea prefectului;      POSTUL DE COMANDAMENT FIX       1.  Postul  de  comandament   fix  are  următoarele responsabilităţi:     a)  centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în   gestionarea   focarului   şi   din   anchetele epizootologice;     b)  analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;     c)  evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;     d)  definirea  zonelor  de  protecţie  şi  de  supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control;     e)  contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru  instituirea  măsurilor  de  către  postul  de comandament operaţional;     f)  pregătirea deciziilor administraţiei locale;     g)  asigurarea transmiterii, urmăririi şi execuţiei deciziilor  „Comandamentului Antiepizootic Judeţean&quot; şi local şi  ale  „Comisiei  Judeţene  de  Apărare  împotriva Dezastrelor&quot;·  raportului  &#39; h) întocmirea       epizootic şi a altor rapoarte;   i) ţinerea  la  zi  a  bilanţului  mijloacelor  materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală;       2.  Acest  post  este  localizat  la  nivelul  direcţiei  sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti     3.  Acest post are coordonatele direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti.    POSTUL DE COMANDAMENT OPERAT . IONAL     1.  Postul de comandament operational are următoarele responsabiIităţi:     a)  	colectarea  datelor  privind  importanţa  focarului  şi evoluţia  bolii,  evaluarea  prejudiciilor  produse  de prezenţa acesteia, reacţiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor şi a celor care intervin în focar;  -b)  organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;      c)  asigurarea că echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei:     -  să se decontamineze;     -  să evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei;     -  să primească informaţiile necesare pentru a doua zi;       d)  angajarea  tuturor  mijloacelor  disponibile  pentru eliminarea focarului;     e)  ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;     f)  solicitarea de noi mijloace de intervenţie;     g)  contactarea postului de comandament  fix pentru a-i furniza  informaţiile  necesare,  pentru  a-i  transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;     h)  	punerea în aplicare a dispoziţiilor „Comandamentului Antiepizootic  Judeţean&quot;  şi  local  şi  ale  „Comisiei Judeţene  de  Apărare  împotriva  Febrei  Aftoase&quot; transmise prin intermediul postului de comandament fix.         2.  Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere  a focarului şi conlucrează  strâns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului     3.  Postul de comandament operaţional trebuie să dispună de:     a)  o sală de lucru;     b)  o magazie care să se poată închide cu cheie;     c)  un local pentru repararea materialelor;     d)  un loc de decontaminare cu duş şi maşină de spălat;     e)  un loc de odihnă;     f)  un loc pentru spălarea şi dezinfecţia vehiculelor;     g)  	echipamente : post de telefon şi materiale radio pentru legătura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primăria şi prefectura;     h)  pompe de curăţenie mecanică cu apă sub presiune;     i)  substanţe  letale  şi  alte  mijloace  de  ucidere  a animalelor;     j)  panouri de avertizare;     k)  mijloace de deplasare;  I) materiale de recoltare a probelor (conform anexei);     m)  mijloace transport carcase de animale;     n)  materiale de birotică;     o)  avize speciale pentru măsuri restrictive;     p)  avize de afişare şi informare a publicului;         4.  Postul de comandament operational trebuie să aibă în stoc:     -  	echipament de protecţie complet, cizme, mănuşi de cauciuc,  combinezoane,  şosete,  chiloţi,  bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una  pentru  ancheta  epizootologică  şi  una  de schimb;     -  	materiale de contenţie, pentru prelevare de probe şi pentru abatorizarea animalelor;     -  materiale şi produse pentru spălare şi dezinfecţie;       5.  postul de comandament operaţional ţine un registru unde sunt consemnate sistematic:     a)  dispoziţiile transmise de postul de comandament fix;     b)  informaţiile furnizate de grupele de experţi;     c)  informaţiile transmise postului de comandament fix;     d)  dispoziţiile transmise grupelor de experţi;     e)  solicitările de resurse materiale şi de personal ale grupelor de experţi.      Centrele locale de luptă contra febrei aftoase sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase&quot; privind:     a)  responsabilităţile grupului de experţi centrali     b)  responsabilităţile grupului de experţi locali     c)  responsabilităţile postului de comandament fix;     d)  responsabilităţile   postului   de   comandament operaţional     e)  	procedurile de anunţare şi notificare a suspiciunii de boală     f)  procedurile de stamping-out şi ucidere a animalelor     g)  procedurile de ecarisare, colectare şi procesare a cadavrelor animalelor ucise şi a deşeurilor animale     h)  procedurile de dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie ş, de decontaminare a echipamentelor şi utilajelor       •  i) procedurile  de  prelevare  de  probe,  prelucrarea  şi transmiterea  probelor  la  „Laboratorul  Naţional  de Referinţă pentru Febra Aftoasă&quot;       VIII.  GRUPELE DE EXPERT . I  sunt constituite:    
    A)  la nivel central     B)  la nivel local   
    A)  GRUPUL DE EXPERŢI CENTRAL  este constituit din:      1.  ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI  este formata pentru fiecare din speciile receptive din:      a)  	şeful Secţiei de Epidemiologie, Analiză  de  Risc, Statistică  şi  Prognoză  Sanitară  Veterinară  din cadrul  Institutului  de  Diagnostic  si  Sanatate Animala     b)  responsabilul pentru specia respectivă din cadrul  A.N.S.V.     c)  specialist din partea Direcţiei de Poliţie Sanitară Veterinară din A.N.S.V   Echipa     de     epidemiologi    are   următoarele responsabilităţi:       2.  ECHIPA  DE  SPECIALIŞTI  DE  SĂNĂTATE  ANIMALĂ  constituită din:      a)  	responsabilul pentru specia respectivă din cadrul 1.0.S.A.     b)  un specialist din cadrul secţiei de „Virusologie&quot; din  1.0.S.A.   Echipa de specialişti de sănătate animală  se deplasează la nivelul postului de comandament operaţional pentru a evalua:     a)  	în  cazul  unui  focar  primar,  să  conducă  imediat ancheta epizootologică care să realizeze o evaluare detaliată a riscului indus de focar     b)  în timpul evoluţiei bolii şi a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar şi acordă asistenţă  directorului  general  al  A.N.S.V.  pentru  evaluarea situatiei     c)  permanent efec &#39;  tuează expertizarea riscului potenţial  în relaţie cu febra aftoasă şi dezvoltă noi strategii de control al bolii     d)  instruieşte  şi  asistă  structurile  locale  şi  centrale implicate  în lichidarea  unui focar de febră aftoasă privind măsurile în caz de necesitate       a)  situaţia în exploataţia contaminată     b)  numărul şi speciile de animale susceptibile şi din alte specii; metodele de creştere     c)  numărul  animalelor  clinic  afectate  şi  estimarea  „vârstei&quot; celor mai vechi leziuni     d)  	prelevarea de probe de la animale cu forme clinice, prelucrarea  şi trimiterea  acestora  la  „Laboratorul  Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă&quot; prin grija postului de comandament fix de la direcţia sanitară veterinară judeţeană     e)  evaluarea  dimensiunii  şi  localizării  exploataţiei contaminate şi relaţiile cu alte exploataţii     f)  mişcările recente (de animale din speciile susceptibile şi de personal) către şi din exploataţia în cauză           B)  GRUPUL DE EXPERŢI LOCALI     1.  Grupul  de  experti  locali  este  constituit  din specialişti din structura direcţiei sanitare veterinare judeţene  si  respectiv  a  muncipiulu  Bucuresti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii     2.  Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experţi     a)  echipa de epidemiologi     b)  echipa de screening     c)  echipa de trasabilitate     d)  echipa de stamping-out şi evaluare     e)  echipa de instruire     f)  alţi experţi       
    a)  ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:  -  şeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiull!i Bucuresti;  un reprezentant al serviciilor private locale; medicul   veterinar   de   stat   care   are  responsabilitatea pentru exploataţia respectivă;  Echipa  de  epidemiologi  lucrează  împreună  şi  sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;  Echipa de epidemiologi evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;  Echipa    de    epidemiologi    are    urmatoarele responsabilităţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sănătate animală şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploataţiile din jur     -  asistă postul de comandament operaţional asupra:     •  posibilei origini a infecţiei ;     •  perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;     •  	punctelor  de  risc  din  exploataţia  contaminată  şi riscul pentru exploataţiile din apropiere, ţinând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mişcări de animale infectate;     •  	determinarii  limitelor  de  posibilă  răspândire  a agentului febrei aftoase         b)  ECHIPA  DE  SCREENING   este  formată  din specialişti de la direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a municipiului Bucuresti.      •  	screening-ul  de  inventariere  -  se  execută  la începutul  fazei  de  prealertă,  pentru  a  avea  o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecţie,  cât  de  repede  posibil  şi  inventarierea numărului de animale din această zonă;     •  	screening-ul în perioada de suspiciune şi control - se efectuează pentru a avea o situaţie exactă a animalelor  moarte,  ucise,  suspecte  de  boală, suspecte   de   contaminare   şi   a   animalelor nereceptive din zona de protecţie;     •  screening-ul   final:   realizarea   screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere.  Aceasta  este  obligatorie  pentru  a motiva ridicarea măsurilor de carantină.       c)  ECHIPA  DE TRASABILITATE   -  realizează,  în funcţie de mişcările de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtatori de virus aftos şi în funcţie de perioada maximă a posibilei contaminări:      •  trasabilitatea „amonte&quot; şi     •  trasabilitatea „aval&quot; de exploataţia contaminată, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale   exploataţiei   înainte   de   perioada   de contaminare,  în  perioada  de  incubaţie  şi  după suspiciunea bolii în exploataţie;     •  ţine sub observaţie exploataţiile „de contact&quot; şi toate exploataţiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de febră aftoasă;     •  recoltează  probele  necesare  examenului  de laborator  şi  utilizează  probele  prelevate  din exploataţia   contaminată   pentru  a  determina originea  virusului  febrei  aftoase  prin  metode  de biotehnologie   şi   lungimea   perioadei   între contaminare, suspiciune şi diagnostic;         d)  ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE  are   urmatoarele responsabilitati:     •  	coordoneaza uciderea animalelor susceptibile din exploataţia contaminată ;     •  	determină  valoarea  animalelor,  a  furajelor,  a ustensilelor  şi  a  altor  materiale  ce  se  supun distrugerii ;     •  determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug ;     •  	supervizează   prima   dezinfecţie,   dezinfecţiile periodice şi controlează eficienţa dezinfecţiei  şi a    dezinsectiei finale .     e)  ECHIPA  &#39;  DE INSTRUIRE  realizează instruirea    
 personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii 
 Grupul de experţi locali realizează, de asemenea: 
    a)  	întocmirea,  împreună cu şeful centrului local de luptă contra febrei aftoase, a raportului epizootic periodic     b)  avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere   
 Raportul epizootic  trebuie să conţină:  
    a)  situaţia în zona infectată ;     b)  speciile de animale sensibile şi metodele de creştere,     c)  numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi numărul de cazuri.     d)  	detalii  privind  mărimea  şi amplasarea  exploataţiei, relaţiile  cu  alte  exploataţii,  existenţa  şoselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere     e)  	situaţia meteorologică locală şi mijloacele de legătură cu cea mai apropiată staţie meteorologică     f)  evaluarea  necesităţilor  materiale  şi  de  personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operaţional   
 Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operaţional. 
 În fiecare seară informează postul de comandament operaţional asupra: 
    a)  evoluţiei focarului ;     b)  aplicarea dispoziţiilor primite ;     c)  aspectelor particulare apărute     d)  solicită  resursele  materiale  şi  de personal  pentru următoarele actiuni ;     e)  preia de la p &#39;  ostul de comandament operaţional  dispoziţiile pentru a doua zi  SECT . IUNEA IV  -  RESURSE DE PERSONAL     A.  	 La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare  - va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:     1.  Comandamentul Antiepizootic Central     2.  Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor     3.  Comisia  Centrală  pentru  Epizootii,  Contaminare Radioactivă,  Chimică  şi  Biologică  a  Produselor Vegetale şi Animale     4.  Agenţia Naţională Sanitară Veterinară     a)  conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat)     b)  conducerea executivă - Director General     -  Director General Adjunct     -  directorii celor trei directii  &#39;       c)  toţi  specialiştii  din  A.N.S.V.  şi  funcţiile acestora       5.  Institutele centrale de profil :     a)  conducerea     b)  toţi specialiştii  din cele trei institute  cu functia       6.  Celula &#39;  de criză     7.  Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase     8.  Grupul Naţional de Experţi     a)  Echipa de epidemiologi     b)  Echipa de specialişti de sănătate animală           B.   La    nivelul    directiilor    sanitare    veterinare    judetene&#160; s,   respectiv a municipiului Bucuresti  va exista situaţia la z, nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:     1.  Comandamentul Antiepizootic Judeţean     2.  Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor     3.  Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană si respectiv a municipiului Bucuresti     a)  conducerea - director     -  director adjunct       b)  şefii de servicii - antiepizootic     -  de igienă şi sănătate publică     -  de poliţie sanitară veterinară       c)  ceilalţi specialişti cu funcţia       4.  Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase     5.  Grupul Local de experţi :  ·      a)  echipa de epidemiologi ;     b)  echipa de screening ;     c)  echipa de trasabilitate;     d)  echipa de stamping-out şi evaluare;     e)  echipa de instruire;     f)  alţi experţi.           C.  ACORDURI DE COLABORARE     1.  Agenţia  Naţională  Sanitară  Veterinară  trebuie  să elaboreze şi să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România  acordul  de  colaborare  ce  implică  participarea  directă a medicilor veterinari concesionari la toate act • iunile implicate de prezentul program.     2.  Agenţia  Naţională  Sanitară  Veterinară  trebuie  să efectueze demersurile necesare pentru ca România să aibă în băncile de vaccin din Europa, un stoc de intervenţie ce urmează a fi dimensionat.     3.  Agenţia  Naţională  Sanitară  Veterinară  trebuie  să elaboreze  şi să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari sau Asociatia Generala a Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare  în caz de necesitate  pentru febra aftoasă ce implică participarea directă a medicilor particulari la toate acţiunile implicate de prezentul program.     4.  Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va încheia cu  conducerile direct • iilor medicale din ministerele în care sunt organizate   servIc11   veterinare   protocoale   privind  implementarea  particulară  a  prevederilor  prezentului program  în  unităţile  cu  animale  ce  aparţin   acestor ministere.     5.  Agenţia Naţională  Sanitară Veterinară  şi direcţiile sanitare  veterinare  judeţene  si  respectiv  a  municipiului Bucuresti au dreptul să angajeze temporar personal calificat  şi necalificat  pentru  punerea  în aplicare  operativă  a măsurilor specifice şi generale de control al bolii.  SECT . IUNEA V PREVEDERI FINANCIARE    Prevederile  legale  financiare  trebuie  să  acopere necesităt , ile de:     A.  Personal ;     B.  Echipamente şi consumabile ;     C.  Tăierea, uciderea, transportul cadavrelor, carcaselor şi deşeurilor,  transportul  şi  distrugerea  materialelor contaminate ;     D.  Curăţare, sanitaţie, dezinfecţie, dezinsecţie;     E.  Plăţi de compensare a deţinătorilor de animale;     F.  Identificarea animalelor ; G.Vaccinare de necesitate;       H.  Plata orelor suplimentare efectuate de personalul cu competenţe în eradicarea focarului;     I.  	Plata  medicilor  veterinari  privaţi  şI  concesionari implicaţi în eradicarea focarului ;     J.  Plata  personalului  ajutător  angajat  temporar  pentru aplicarea măsurilor dispuse.    Baza legală pentru prevederile financiare a fost precizată la sect , iunea I.  Prin Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările si completarile ulterioare, se prevede la art. 19 faptul că: ,,În cazul acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi pentru apărarea sănătăţii efectivelor de animale, se acorda despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel  afectate,  indiferent  dacă  animalele  respective  sunt asigurate sau nu.  Sacrificarea unor animale şi alte măsuri ce se impun  pentru  prevenirea  epizootiilor  şi  apărarea  sănătăţii efectivelor  de animale,  în cazul acţiunilor  de importanţă deosebită  prevăzute  la  alin.(1),  se  aprobă  în  condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.  Proprietarii de animale care nu au anunţat fără întârziere îmbolnăvirea animalelor, nu au izolat animalele bolnave şi cei care nu au respectat măsurile stabilite de autorităţile sanitare veterinare, nu au drept la despăgubiri.  Plata  despăgubirilor se face din fondurile  prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii   suferite   de   proprietar   prin   redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data  când a avut loc actiunea de lichidare a focarelor de boală  sau de asanare a &#39;  acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.  Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea,  redarea, indisponibilizarea ori afectarea  în  alt  fel a animalului la data când a  avut  loc  actiunea de lichidare  sau de asanarea  a focarului de boală s &#39;  e stabileşte de o  comisie de apreciere, constituita din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare  teritoriale,  un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă, un specialist  de la  Oficiul  de reproducţie   şi selecţie  a animalelor,  agentul  agricol,  primarul  localităţii  sau reprezentantul acestuia.  Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea  genetică,  zootehnică,  sex,  vârstă,  greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la  data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a  focarului de boală.    &#39;   Prin Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative şi/sau sacrificarea  de necesitate a animalelor,  produse printr-o manifestare distructivă a bolilor&quot;.  La art. 2 al aceleiaşi legi se prevede că „Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor&quot;, febra aftoasă fiind inclusă în această categorie.  La art. 4 al legii menţionate se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli &quot;,  ,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2&quot;.  La art. 5 al Legii 381/2002  se prevede  că  „Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane  fizice sau juridice, pentru calamităţile naturale produse de fenomenele naturale şi bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru animalelecare au fost asigurate de către societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare&quot;.  Conform art. 8 al aceleiaşi legi, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli  pentru  animale,&quot;  şi  „despăgubirea reprezintă maximum 80  °/o  din valoarea de asigurare&quot;.  Conform art. 9 al Legii 381/2002, ,,Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului&quot;.  Prin Hotărârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea  „Programului  de  asanare  a  efectivelor  de  animale purtătoare  de  boli  transmisibile  la  om  şi  refacerea şeptelului&quot;, se prevede că „se aprobă acţiunile cuprinse în programul de asanare a afectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului şi modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop în fondul special pentru agricultură, constituit potrivit Legii bugetului&quot;.  Prin  acest  act normativ se specifică faptul că „se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acţiunile de combatere  a bolilor epizootice la animale, păsări şi albine, boli cu caracter epizootic, precum şi cele care au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul ţării (.... febra aftoasă produsă de tipuri clasice de virus)&quot;  „Toate  operaţiunile  privind  asanarea  efectivelor  de animale de boli transmisibile şi despăgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultură se face în conformitate cu Legea bugetului şi respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr, 60/1974 şi a &quot; ,,Normelor metodologice  privind  finanţarea  cheltuielilor  pentru combaterea  bolilor la animale&quot; elaborate  de  · Ministerul Agriculturii  şi  alimentaţiei  cu  nr.  41540/4.08.1993  şi Ministerul Finantelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificarile si  completarile ulter &#39;  ioare.  Hotararea de Guvern 614/1993 privind „Programul de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om precum şi de refacere a şeptelului&quot;, cu modificarile si completarile ulterioare prevede la pct.I A:  „ A. Realizarea integrală a acţiunilor de supraveghere  şi depistare  a vaccinărilor obligatorii şi de necesitate, în cazul apariţiei unor  epizootii, se asigură din fonduri bugetare cu respectarea „Normelor metodologice nr. 5.415/1993 privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale&quot; elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.  8.  Opera &#39;  ţiunile  şi acţiunile  cuprinse  în normele  sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la capitolul  &quot; Cheltuieli materiale pentru combaterea  epizootiilor&quot;  se  realizează  cu  respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, prevăzute la lit. A  C. Acţiunile de asanare se realizează de către proprietarii animalelor şi păsărilor prin tăierea sau uciderea animalelor şi  a  păsărilor  concentrate  în  ferme,  centre  de  izolare, precum şi a celor din gospodăriile populaţiei, inclusiv prin efectuarea  tuturor  lucrărilor  necesare  acestor  operaţiuni, potrivit legii, în cazul apariţiei febrei aftoase.  Aprobarea acţiunilor care se realizează  pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de  boli transmisibile la om, în cazul apariţiei febrei aftoase, este dată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, de către direcţiile sanitare veterinare judeţene  şi a municipiului Bucureşti sau de către medicul veterinar de stat, după caz.       D.  Acţiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub     
 supravegherea Agenţiei Naţionale  Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, a direcţiilor sanitare veterinare  judeţene  şi  a  municipiului  Bucureşti,  a circumscripţiilor sanitare veterinare teritoriale. 
  
 li. ,,În vederea refacerii şeptelului, din creditele bugetare alocate  prin   Ministerul  Agriculturii  şi  Alimentaţiei,  la capitolul  „  Cheltuieli  materiale  pentru  combaterea epizootiilor&quot;, se plătesc despăgubiri - în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise - celor care înregistrează daune în urma tăierii, 
 mortii sau uciderii animalelor&quot;. 
 Bene &#39;  ficiază  de  despăgubiri,  potrivit  legii,  persoanele 
 juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind  pentru  lichidarea  rapidă  a  focarelor  de  boli transmisibile, cuprinse la pct. I lit. C din prezenta anexă, şi a celor  prevăzute  în  normele  metodologice  comune  ale Ministerului  Finanţelor    şi  Ministerului  Agriculturii  şi Alimentaţiei, în baza documentaţiei întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile  se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu. 
  
 I 

 III. Prin  acţiuni de imporlanţă deosebită  se înţelege măsurile care se aplică pentru lichidarea focarelor şi păstrarea teritoriului tării liber de boli cu mare difuzabilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză şi alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile se înţelege tăierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave ( abataj sanitar ), operaţiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administraţiei şi autorităţii veterinare de stat, precum şi alte măsuri ce se 
 impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi apărarea sănătătii efectivelor de animale. 
 Pr &#39; in acordurile  pe care trebuie  să le perfecteze administraţia veterinară centrală a României cu Colegiul Medicilor Veterinari din România şi cu Asociaţia Medicilor Veterinari Privaţi trebuie să fie stipulate: 
    a)  obligativitatea   participării   medicilor veterinari   concesionari   şi   privaţi   (particulari)   la implementarea procedurilor „Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie de necesitate pentru Febra Aftoasă&quot;     b)  modalităţi  de  plată  pentru  acţiunile întreprinse de acestea.   
 Oe  asemenea,  în  contextul  temeiului  legal  privind legislaţia  muncii,  trebuie  prevăzute  modalităţile  de plată pentru orele suplimentare  şi modalităţile  de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a măsurilor planului menţionat. 
 Trebuie  să  fie  prevăzută  decontarea  cheltuielilor auxiliare  determinate  de  repararea  sau  înlocuirea  unor utilaje şi echipamente utilizate în focarul de boală. 
 Autoritatea  veterinară  centrală  a  României   va cuantifica cheltuielile grevate de dotarea Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase şi a centrelor locale de Luptă împotriva Febrei Aftoase cu toate echipamentele, utilajele şi materialele necesare ce trebuie să existe şi să rămână în permanenţă la aceste nivele. 

 SECTIUNEA VI 
 RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE FACILITĂŢI MATERIALE 
  
    A)  FACILITĂŢI MATERIALE  Din  moment  ce  controlul  febrei  aftoase  depinde  de disponibilizarea  imediată  a  unui  set  de  echipamente, utilaje şi materiale, la nivelul Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase şi la nivelul centrelor  locale de luptă contra febrei aftoase trebuie să existe, suplimentar de cele deja menţionate, următoarele:     •  echipament de protecţie;     •  dezinfectante eficiente fată de virusul febrei aftoase, detergenţi şi săpu &#39;  n ;     •  pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri;     •  personal instruit pentru uciderea animalelor şi substanţe letale;     •  echipament de necropsie şi de prelevare de probe;     •  afişe  şi  pancarte  de  avertizare  ori  de interzicere;     •  hăr . ti detaliate;     •  echipament de vaccinare;       B)  ACCES  Medicii veterinari care au responsabilitatea punem In aplicare a măsurilor specifice şi a celor generale trebuie să aibă acces la:     1.  Vehicule;     2.  Combustibili;     3.  Utilaje de dezgropare şi îngropare;     4.  Aruncători  cu  flăcări  (pentru  sterilizarea metalelor) ;     5.  Echipament de pulverizare şi alte mijloace    de sanitatie.     C)  MIJLOACE D &#39; E TRANSPORT A CARCASELOR ŞI A DEŞEURILOR  Dacă nu există posibilitatea ca deşeurile, cadavrele şi carcasele de animale tăiate sau ucise să fie procesate şi distruse pe loc şi trebuie să fie transportate la unităţi de procesare specializate,  autoritatea sanitară veterinară trebuie  să  aibă  acces  la  mijloace  de  transport specializate pentru acest tip de transport.     D)  MIJLOACE DE BIROTICĂ ŞI DE INSTRUIRE   
    1.  Materiale de birotică     2.  Aparatură de birotică  SECTIUNEA VII  ETAPELE PLANULUI NAŢIONAL DE ALERTĂ ŞI INTERVENTIE DE NECESITATE PENTRU FEBRA     •  AFTOASĂ     
  
 „Planul Naţional de Alertă şi Intervenţie de Necesitate pentru Febra Aftoasă&quot; are două etape: 
    A.  PREALERTA  = suspiciunea de focar de febră   aftoasă     B.  ALERTA     = confirmarea prezenţei virusului într-o   exploataţie   de   animale receptive     A.PREALERTA  Declanşarea  primei etape are loc după anunţarea unor  aspecte  epidemiologice,  clinice  sau  patologice  ce suspicionează  prezenţa  virusului  febrei  aftoase  într-o exploataţie de animale receptive  I.  ln sensul prezentei sectiuni urmatorii termeni se definesc astfel:      a)  unitate - orice întreprindere care produce, transportă, colectează,    depozitează,    procesează    sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial ;     b)  	autoritate competentă -autoritatea veterinară centrală care  are  stabilită  prin  lege  competenţa   · de  a administra  şi controla activitatea sanitară veterinară din  România  sau  orice  autoritate  căreia  i-a  fost delegată această competenţă ;     c)  medic  veterinar  oficial  -  orice  medic  veterinar inputernicit  de  autoritatea  veterinară  centrală  a României;     d)  	exploataţie -  o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparţine  unui  angrosist  aşa  cum  sunt  definite  de legislaţia in vigoare, situate pe teritoriul României şi în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepţia equideelor,  sunt cazate sau ţinute în mod  regulat, precum şi exploataţia definită pentru comerţul international cu ecvidee.     e)  centru  &#39;  sau  organizaţie  -  orice  întreprindere  care  produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial     f)  	turmă,  lot, cireadă -  un animal sau un grup de animale ţinute într-o unitate sau într-o gospodărie a populaţiei   ce   se   constituie   ca  o  unitate epidemiologică: dacă mai multe turme,  loturi  sau cirezi sunt cazate sau crescute într-o exploataţie, fiecare din acestea va forma o unitate distinctă şi va avea acelaşi status de sănătate.     g)  	animal de tăiere (sau de măcelărie) -  orice animal definit conform lit. r) al art. 2 al Ordinului  ministrului agriculturii,  alimentatiei  si  padurilor  nr.  36/2002 destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare  de  unde  următoarea  destinat , ie  este abatorul;     h)  animale de creştere sau producţie -  orice animal definit conform lit.g) al art. 2 al Ordinului minstrului agriculturii,  alimentatiei  si  padurilor  nr.  36/2002 incluzând pe cele destinate pentru înmulţire, pentru producţia de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziţie, cu excepţia animalelor care iau parte la evenimente  culturale  sau  sportive  şi  care  sunt destinate tăierii imediate ;     i)  	boli cu notificare obligatorie -  cele specificate de Norma  sanitară  veterinară  privind  anunţarea, declararea,  notificarea  şi  stingerea  unor  boli transmisibile  ale  animalelor  aprobat  prin  Ordinul ministrului  agriculturii,  alimenatiei  si  padurilor  nr. 159/1999     j)  centru  de  colectare  -  exploataţiile,  centrele  de strângere a animalelor şi târgurile de animale, în care animalele  definite  la lit. rJ al art.  2  al Ordinului ministrului  agriculturii,  alimentatiei  si  padurilor nr.36/2002  în care animalele originare din diferite exploataţii sau gospodării ale populaţiei sunt grupate  împreună  pentru  a  forma  loturi  de  transport  de animale destinate comertului     k)  	animal din speciile sensib &#39;  ile - orice animal rumegător, domestic  sau  sălbatic  ori  porcine  prezente  într-o unitate, exploataţie sau gospodărie a populaţiei ;     I)  	animal receptiv -  orice animal din speciile sensibile care  nu este vaccinat  sau care este vaccinat  dar imunizarea  acestuia  este  considerată,  de  către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată         m)  animal infectat - orice animal din speciile sensibile:  la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de febra aftoasă sau  la  care  prezenţa  febrei  aftoase  a  fost  oficial constatată, urmare a examenelor de laborator;     n)  	animal suspect  a fi infectat  - orice animal din speciile de animale sensibile care prezintă simptome clinice sau  leziuni  post  mortem  care  sunt  astfel  încât prezenţa  febrei aftoase poate fi suspectată  în mod rezonabil;     o)  animal suspectat de a fi contaminat - orice animal din speciile  sensibile  care  poate -  în  conformitate  cu informaţiile epizootologice colectate - să fie direct sau indirect expus la virusul febrei aftoase     p)  	abataj sanitar -  operaţiunea de profilaxie zoosanitară efectuată  sub supravegherea  .  autorităţii  competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor  animalelor  bolnave  şi  contaminate  dintr-un efectiv şi, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putu fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul  unor mijloace  susceptibile  de a asigura  transmiterea.  Toate  animalele  sensibile vaccinate sau nu, trebuie să fie tăiate şi carcasele lor incinerate, îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate     q)  abator  -  o  întreprindere  utilizată  pentru  tăierea  animalelor destinate alimentatiei umane sau animale şi agreată de autoritatea com &#39;  petentă pentru export  Acest   abator   trebuie   să   satisfacă   cerintele internaţionale  în  vigoare,  în  ceea  ce  prive &#39; şte amenajarea unei zone de igienă veterinară     r)  animal -  orice  mamifer  din  specii  domestice  sau sălbatice     s)  	aeroport internaţional - un aeroport desemnat de ţara pe teritoriul căreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieşire pentru traficul aerian internaţional de animale,  material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice şi patologice  ş)  caz - animal atins de febra aftoasă, fiind înţeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc), ce permite a afirma că animalul este bolnav     t)  	cărnuri proaspete - cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico - chimice, cărnurile simplu  refrigerate  sau  congelate  sunt  cărnuri proaspete  ţ)    focare de boală -  orice exploataţie,  unitate, gospodăria populaţiei sau clădire unde sunt prezente animale, ca şi locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de febră aftoasă     u)  târg  de  animale  -un   târg  care  corespunde urmatoarelor conditii:     -  este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial     -  nu este situat într-o zonă infectată şi este dezinfectat înainte şi după folosire     -  nu serveşte decât animalelor pentru îngrăşat, de muncă, sau animalelor de măcelărie         v)  	tipuri de virus aftos exotic - serotipurile şi tulpinile (inclusiv tulpinile noi), prezentând o diferenţă suficientă pentru ca animalele sensibile să nu fie protejate de vaccinările clasice    x)  ţară exportatoare - o ţară din care sunt expediate, cu destinaţie spre o altă ţară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial     y)  	ţară importatoare - o ţară de destinaţie către care sunt făcute expediţii  de produse  agricole  supuse controlului veterinar oficial     ``)  	ţară de tranzit  - o ţară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial       w)  	ţară indemnă de febră aftoasă  - unde se practică vaccinarea - o tară care trebuie:     -  să poată fac &#39; e dovada rapidităţii şi regularităţii în declararea bolilor la animale     -  să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absenţa focarului de febră aftoasă şi a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni cu o documentaţie care să demonstreze existenţa  unui  sistem  eficace  de  supraveghere sanitară şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de luptă contra bolii     -  să nu importe nici un animal vaccinat contra febrei aftoase, după oprirea vaccinării         a)  ţară  indemnă  de  febră  aftoasă  unde  se  practică  vaccinarea - o tară care trebuie:     -  să  poată  d &#39;  ovedi  rapiditate  şi  regularitate  în  declararea bolii la animale     -  să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absenţa focarelor de febră aftoasă în ultimii 2 ani cu o documentatie care să demonstreze existenţa  unui  sistem  efica &#39;  ce  de  supraveghere sanitară şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de luptă contra bolii şi conformitatea vaccinului utilizat cu normele Oficiului lntrenational de Epizootii.      Dacă o tară indemnă  de febră aftoasă unde este  practicată vacc &#39;  inarea, doreşte obţinerea statutului de ţară indemnă de febră aftoasă unde nu se practică vaccinarea, o  perioadă de aşteptare de 12 luni e necesară după oprirea acesteia     13)  	zonă indemnă  de febră aftoasă unde se practică vaccinarea - este o zonă ce poate fi stabilită într-o ţară indemnă unde este practicată  vaccinarea  sau într-o ţară indemnă  unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o ţară ale căror anumite părţi au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul ţării şi de ţările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O ţară  în care există o zonă indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea este necesar să :     -  poată face dovadă de rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale     -  să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii indicând dorinţa sa de a stabili o astfel de zonă şi atestând absenţa în aceasta a oricărui focar de febră aftoasă în ultimii 2 ani şi a oricărei vaccinări  _ contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni şi absenţa introducerii  oricărui  animal  vaccinat  în  zonă,  după oprirea vaccinării      -  să furnizeze o documentatie care să demonstreze existenţa  unui  sistem  efic &#39;  ace  de  supraveghere sanitară în zona indemnă de febra aftoasă şi în zona  de supraveghere     -  să  descrie  în detaliu  limitele  acestor  două  zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită şi existenţa unui dispozitiv de reglementare complet de protecţie şi de luptă contra febrei aftoase. Zona de supraveghere  trebuie  să  aibă  cel  puţin  1O  km  în profunzime.      y)  ţară infectată -  ţara în care nu sunt respectate condiţiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de febra aftoasă  o) zonă infectată de febra aftoasă - o zonă în care boala este prezentă, într-o ţară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puţin 1 O  km în jurul focarelor de febră aftoasă  Ea  este  separată  de  restul  ţării  printr-o  zonă  de supraveghere, având cel puţin 1O km în profunzime. În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. În zona infectată de febra aftoasă animalele vii aparţinând speciilor  sensibile  la  febra  aftoasă  nu  pot  părăsi  zona infectată decât cu un mijloc de transport şi dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat.  s) suspiciunea de febră aftoasă - starea patologică a unui animal aparţinând artiodactilelor (animalelor biongulate sau cu copita despicată) ce permite să se suspicioneze că  virusul aftos este la originea exprimărilor epidemiologice, clinice şi patologice  11 Etapa de prealertă  are următoarele faze:   A) Faza de anunţare a suspiciunii de febră aftoasă  8) Faza de notificare internă a suspiciunii de febră aftoasă     A).  ANUNŢAREA   - unei suspiciuni de febră aftoasă este elementul esenţial pentru declanşarea primei etape a   „Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie  de Necesitate pentru Febra Aftoasă&quot;     1.  Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările si completarile ulterioare prevede la cap.  li   ,,Atribuţiile şi răspunderile  medicilor veterinari&quot;,  art. 5 lit. c) că  „în  cazul  semnalării  unor  boli  epizootice  sau  al suspiciunii  acestor boli, medicii veterinari au obligaţia să precizeze  diagnosticul,  să  stabilească  şi  să  controleze aplicarea măsurilor de combatere şi să informeze asupra bolii şi măsurilor luate, în cel mult 12 ore de la constatare, autorităţile  sanitare  veterinare  ierarhic  superioare  sI  celelalte unităti interesate&quot;;     2.  La ca &#39;  p. III al aceleiaşi legi, privind „Obligaţiile   deţinătorilor de animale şi ale unitătilor care prelucrează,   depozitează,   transportă   şi valorifică produse   de origine   animală&quot;  se prevede că ,,în vederea desfăşurării activităţii în condiţiile stabilite prin normele sanitare veterinare, unităţile de stat, publice şi orice alte unităţi deţinătoare de animale precum şi cele care prelucrează, depozitează, transportă şi valorifică  produse  de  origine  animală,  au  după  caz, următoarele  obligaţii&quot;:  să  anunţe,  fără  întârziere, circumscripţiei sanitare veterinare - şi consiliului local apariţia ori suspiciunea unei boli transmisibile la animale, iar până la sosirea medicului veterinar, sa izoleze animalele bolnave, moarte sau tăiate din necesitate, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cârnii si a altor produse de la aceste animale, fără aprobarea medicului veterinar de stat. Se exceptează de la obligaţia anunţării cazurile de îmbolnăviri provocate in scopul producţiei de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice.     3.  La art. 1O al cap. li al aceleiaşi legi, se prevede ca, pentru prevenirea apariţiei şi difuzării bolilor epizootice,  persoanele fizice deţinătoare de animale  au următoarele obligaţii:     a)  să anunţe in maximum 24 de ore autorităţile sanitare veterinare locale atunci când dobândesc animale provenite din alte localităţi, aparţinând speciilor  bovină, ovină, caprină sau porcină şi să nu introducă in turme sau cirezi timp de cel puţin 15 zile aceste animale;     b)  sa anunţe fără întârziere circumscripţiei sanitare veterinare ori consiliului local apariţia cazurilor de boala la animale, moartea sau tăierea din necesitate a acestora, iar pana la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, cadavrele, carnea, organele si alte produse rezultate din taiere, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cărnii si a altor produse de la aceste animale fără aprobarea medicului veterinar de stat.       4.  La art. 11 al cap. li, al aceleiaşi legi, se prevede că  „orice  persoană  care  prin  activitatea  pe  care  o desfăşoară vine  in  contact cu animale,  are obligaţia să   anunte fără întârziere autoritătii sanitare veterinare sau consil &#39; iului local, despre apariţia c &#39;  azurilor de boli la animale&quot;     5.  La art. 12 al cap. li al aceleiaşi legi, se prevede că  „unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne  sunt obligate să anunţe fără întârziere medicului veterinar de stat local, cazurile de boli transmisibile apărute la  animalele  pe  care  le  posedă,  să-l  informeze  despre   evolutia acestor boli&quot;  A &#39;    nunţarea se face  de către cei menţionaţi la pct 1-5,   la:     a)  autoritatea  veterinară  locală  (medic  veterinar concesionar sau medic veterinar zonal)     b)  Consiliul local (comunal, orăşenesc, municipal) În cazuri deosebite anunţarea se poate face:     a)  	la  direcţia  sanitară  veterinară  judeţeană  sI respectiv a municipiului Bucuresti     b)  la Consiliul Judeţean          Procedura  de  anunţare  a  suspiciunii  sau  a evoluţiei  febrei aftoase se realizează conform prevederilor Ordinului    ministrului    agriculturii    si    alimentatiei nr.156/27.12.1999  pentru  aprobarea  „Normei  sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor&quot; .      1.  Acest  act  normativ  prevede  că:  ,,anunţarea suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum şi a cazurilor de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligaţie legală pentru toţi deţinătorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoană care, prin activitatea pe care o desfăşoară, vine în contact cu animalele sau cu produsele  de  origine  animală,  pentru  unităţile  care prelucrează, colectează, depozitează, transportă, valorifică ori comercializează produse de origine animală, pentru personalul care activează la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum şi pentru administraţia publică locală şi personalul sanitar veterinar&quot;.     2.  Febra aftoasă face parte din bolile transmisibile ale animalelor care fac obiectul anunţării, declarării şi notificării interne, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii si  alimentatiei  nr.  156/1999  pentru  aprobarea  Normei sanitare  veterinare  privind  anunţarea,  declararea  şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.     3.  Apariţia sau suspicionarea unor boli transmisibile ale animalelor ori transmiterea acestora de la animale la om, precum şi cazurile de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor se anunt , ă imediat autorităt , ii sanitare veterinare şi administraţiei publice locale, pentru efectuarea investigaţiilor de specialitate, stabilirea diagnosticului- şi aplicarea operativă a măsurilor adecvate.     4.  Anunţarea  suspiciunii  de  boală  sau  a  unor îmbolnăviri ale animalelor se face de către det , inătorii sau proprietarii de animale, de conducătorii sau reprezentanţii firmelor,  societăţilor,  asociaţiilor,  unităţilor  şi  ai  fermelor zootehnice,  de  însoţitorii  şi  îngrijitorii  de  animale,  de responsabilii stânelor şi taberelor de vară, de conducătorii unităţilor  care  colectează,  prelucrează,   depozitează  transportă şi comercializează produse de origine animală, de  personalul  care  are  în  supraveghere  rezervaţiile naturale,  parcurile  zootehnice,  fondurile  silvice  şi  de vânătoare, precum şi de către orice alte persoane care pot da relaţii privind starea de sănătate  a animalelor  sau apariţia  eventualelor  îmbolnăviri  la om prin contact  cu animalele bolnave ori prin consumul unor alimente de origine animală.     5.  Serviciile medicale veterinare particulare, precum şi form.aţiunile  de  asistenţă  sanitară  veterinară  ale  regiilor autonome, societăţilor şi asociaţiilor agricole anunţă în mod obligatoriu  orice  situaţie  în care se suspicionează  febra aftoasă, la circumscripţia sanitară veterinară  zonală şi la administraţia publică locală pe teritoriul căreia se află.     6.  Anunţarea cazurilor de suspiciune de boală  sau de îmbolnăvire a animalelor aflate sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii  din alte ministere   decât  Ministerul  agriculturii,  alimentaţiei  si padurilor  se  face  de  către  aceste  servicii  sau  de comandanţii  ori  conducerile  acestora  la  circumscripţia sanitară veterinară zonală pe teritoriul căreia se află şi la direcţia  sanitară veterinară  a judeţului respectiv  sau a municipiului Bucureşti.      7.  Fac excepţie de la anunţare îmbolnăvirile provocate şi cazurile de tăiere sau de moarte a animalelor, înregistrate în activitatea de cercetare, tăierile de animale pentru producţia de biopreparate sau în scop de diagnostic, care se efectuează în instituţiile şi unităţile autorizate.     8.  Anunţarea imbolnăvirii sau a suspiciunii  de febră aftoasă, precum şi a cazurilor de tăiere de necesitate şi de moarte a animalelor  se face prin  telefon, telex, fax sau prin comunicare  directă, precizându-se: specia, categoria şi numărul  de animale bolnave  sau suspecte,  tăiate  de necesitate sau moarte, numele şi adresa proprietarului, locul, data şi factorii favorizanţi, simptomele şi intervenţiile efectuate.     8). NOTIFICAREA INTERNĂ A FEBREI AFTOASE     1.  Notificarea  internă  constă  în  anuntarea  oficială făcută  de  medicul  veterinar  al  circumscrip &#39;  ţiei  sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparţinând altor ministere  decât  Ministerului  Agriculturii  ,  Alimentaţiei  si  Padurilor  - sau  de  conducerile  acestora  ori  de  serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă,  reprezentată  de direcţia  sanitară  veterinară judeţeană si respectiv a municipiului Bucureşti.     2.  În toate cazurile în care se suspicionează  febra aftoasă şi care este suspicionată sau apare pentru prima dată pe teritoriul României, autoritatea sanitară veterinară locală sau celelalte servicii sanitare veterinare mentionate  la pct. 2 anunţă imediat prin telefon (notă telefonică &#39; ), fax,  telex,  email  etc.  direcţia  sanitară  veterinară  judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.     3.  Pentru  apariţia  de  focare  noi  de  febră  aftoasă, notificarea internă se face periodic (lunar, trimestrial, anual), în scris, conform dispoziţiilor Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare  sau ale Institutului de Diagnostic  şi Sănătate Animală.     4.  Notificarea internă a febrei aftoase se efectuează atât la suspiciunea de boală, cât şi după ce boala a fost confirmată şi declarată oficial, în acest ultim caz, notificarea făcându-se  şi  la  circumscripţiile  sanitare  veterinare învecinate.    III.  Măsuri aplicate la suspiciunea de febră aftoasă   Febra aftoasă  este boală  supusă declarării  oficiale obligatorii şi carantinei de gradul I.  Dacă  într-o  exploataţie  există  unul  sau  mai  multe animale suspecte de a fi infectate sau de a fi contaminate cu virusul febrei aftoase, autoritatea veterinară locală va pune imediat în aplicare mijloacele oficiale de investigaţie  pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, incluzând iniţial prelevarea de probe, conform instrucţiunilor specifice, pe care le va expedia în regim de urgenţă prin delegat cu cel mai rapid mijloc de transport la laboratorul naţional de referinţă pentru febra aftoasă.     1.  Până  la  sosirea  medicului  veterinar  al circumscripţiei sanitare veterinare zonale persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:     a)  să izoleze animalele bolnave sau suspecte de boală;     b)  să  păstreze  cadavrele  animalelor  moarte, carnea ori produsele obţinute prin tăierea de necesitate, fără a le înstrăina ori valorifica;     c)  să  nu  permită  circulaţia  animalelor  şi  a persoanelor în locurile predispuse a fi contaminate;     d)  să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, fără a le administra altor animale;     e)  să păstreze în locul respectiv ustensilele de •  grajd, aşternutul, mijloacele de transport folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu.       2.  În cazul exploataţiilor care aparţin regiilor autonome, societăţilor  şi asociaţiilor  agricole ori care se află sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii  din  alte  ministere  decât  Ministerul  Agriculturii, Alimentaţiei  şi Pădurilor,  obligaţiile  privind aplicarea  şi respectarea  acestor  măsuri  până  la  sosirea  medicului veterinar  revin  conducerilor,  respectiv  comandanţilor  acestor unităti.     3.  Admi &#39;  nistraţia publică locală, imediat ce a fost anunţată despre apariţia sau suspiciunea de febră aftoasă,  verifică  dacă  a  fost  anunţat  reprezentantul  autorităţii sanitare  veterinare  teritoriale  -  medicul  veterinar  al circumscripţiei sanitare  veterinare  zonale -  şi până  la sosirea  acestuia  controlează  dacă  detinătorul  sau  proprietarul animalelor în cauză a luat măsurile &#39;   prevăzute la pct. 1.  Din  moment  ce  este  alertat  de  către  serviciile veterinare, Prefectul realizează:     a)  activarea structurilor permanente şi de necesitate cu rol în lupta contra febrei aftoase     b)  evaluarea  situaţiei în legătură  cu febra aftoasă, împreună cu Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase     c)  preaIertarea structurilor centrale permanente şi de necesitate ce au rol în lupta contra febrei aftoase     d)  declanşarea acţiunilor de prealertă     e)  avertizarea deţinătorului şi proprietarului privind măsurile ce trebuie aplicate ;     f)  interzicerea  circulaţiei animalelor,  a produselor de origine animală şi a altor materii şi produse  care pot fi purtătoare de contagiu, precum şi a persoanelor în zona suspectată de a fi contaminată şi, de asemenea, ieşirea din locurile  contaminate  a animalelor,  produselor  de  origine animală şi a obiectelor care ar putea răspândi boala;     g)  interzicerea  eliberării  biletelor  de  adeverire  a proprietăţii animalelor şi retragerea celor eliberate anterior, dacă animalele nu au fost vândute;     h)  oprirea în localitate şi sechestrarea într-un loc izolat a turmelor de animale aflate în tranzit sau în transhumantă.       4.  Imediat  ce  suspiciunea  de  febră  aftoasă  e &#39; ste  notificată, autoritatea veterinară competentă locală, zonală şi judeţeană anunţă structurile judeţene implicate în lupta contra  febrei  aftoase,  se  deplasează  în  exploataţia  în cauză;  pune  exploataţia   suspectă   de  boală   sub supraveghere  şi restricţii  oficiale,  impune  şi controlează luarea în particular a următoarelor măsuri:     a)  înregistrarea oficială a evaluării tuturor categoriilor de animale din speciile sensibile la virusul febrei aftoase şi care,  corelată  cu  fiecare  din  aceste  categorii,  se  va specifica  numărul  de  animale  care  pot  fi  infectate  sau suspecte de a fi infectate sau contaminate;     b)  evaluarea trebuie înregistrată oficial, la zi, luându-se în  considerare  animalele  nou  născute  în  perioada  de suspiciune: aceasta trebuie efectuată la cerere şi trebuie  controlată la fiecare deplasare a persoanelor acreditate să activeze în exploataţia suspectă de febră aftoasă;     c)  toate animalele din speciile sensibile la virusul febrei aftoase din exploataţia suspectă trebuie ţinute (sechestrate) la locurile lor de cazare sau în alte locuri în care acestea pot fi izolate.     d)  nici un animal din speciile sensibile la boală nu va intra şi nu va părăsi unitatea suspectă.     e)  nici un animal din alte specii decât cele sensibile nu va intra şi nu va părăsi exploataţia suspectă, fără autorizare oficială a autorităţii veterinare competente;     f)  toate mişcările din exploataţia suspectă, de carne sau produse de origine animală, carcase provenite de la animale sensibile la febra aftoasă, furaje, ustensile, obiecte sau alte materii precum lâna, deşeurile, rebuturile, ori alte materii şi produse prin care se poate transmite boala, se interzic dacă nu sunt autorizate de autoritatea veterinară competentă;     g)  livrarea  laptelui  din  exploataţia .  suspectă  se interzice: în eventualitatea existenţei unor dificultăţi privind stocarea  laptelui  în  această  exploataţie,  autoritatea veterinară competentă poate autoriza ca laptele să poată fi livrat din exploataţie, sub supraveghere veterinară, către o unitate de prelucrare pentru a fi supus unui tratament termic care să asigure distrugerea virusului febrei aftoase;     h)  mişcarea persoanelor în şi din exploataţia suspectă de  febră  aftoasă  va  face  subiectul  autorizării  de  către autoritatea veterinară competentă ;     i)  intrarea şi ieşirea vehiculelor şi a persoanelor în şi din exploataţia  suspectă  va face subiectul  autorizării  de către  Comandamentul  Antiepizootic  Local  şi  autoritatea veterinară competentă care vor stabili condiţiile necesare pentru  prevenirea   difuzării   virusului  febrei   aftoase, incluzând aplicarea unor măsuri deosebite de dezinfecţie;     j)  mijloace adecvate de dezinfecţie vor fi folosite la intrările şi ieşirile din adăposturile care găzduiesc animale din  speciile  sensibile  şi  în  aceeaşi  manieră  pentru exploataţia suspectă;     k)  efectuarea anchetei epizootologice care va urmări stabilirea ;     -  duratei  de  timp  de  când  febra  aftoasă  este suspicionată că există în exploataţia suspectă, înainte de suspectarea ei sau notificarea oficială a acesteia;     -  originii posibile a bolii în unitate şi identificarea altor exploataţii în care se află animale din speciile sensibile ce ar putea fi contaminate ori infectate din aceeaşi sursă     -  mişcărilor  de persoane,  vehicule,  sau ale oricărui produs sau materii prin care s-ar fi putut vehicula virusul febrei aftoase sau din exploataţiile menţionate anterior&quot;    I)  anunţarea  oficială  a  tuturor  structurilor  locale, judeţene şi centrale ce au competenţă pentru lupta contra febrei aftoase     m)  prelevarea  de  probe,  prelucrarea  acestora  şi trimiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă, prin grija postului de comandament fix din structura Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase     n)  autoritatea  veterinară  competentă  poate  extinde măsurile  faţă  de  exploataţiile  vecine  cu  exploataţia suspectă, dacă prin localizarea şi configuraţia lor ori prin contactele cu animalele din exploataţia unde boala este suspectă, pot fi suspectate de o posibilă contaminare.     o)  măsurile menţionate anterior nu vor fi ridicate până ce suspiciunea de febră aftoasă nu este oficial infirmată.         5.  Medicul  veterinar  al  circumscripţiei  veterinare zonale, imediat după ce a fost anunţat sau după ce a aflat despre  apariţia  sau suspiciunea  de febră  aftoasă,  se deplasează la locul menţionat şi:     a)  controlează  măsurile  luate  de  proprietarii  sau deţinătorii de animale şi de administraţia publică locală- şi, după caz, le completează;     b)  examinează  animalele bolnave ori suspecte de boală, carnea şi produsele rezultate de la animalele tăiate de necesitate;     c)  execută necropsia animalelor moarte, recoltează probe  şi  le  trimite  pentru  efectuarea  examenelor  de laborator,   în   vederea   confirmării   sau   infirmării diagnosticuIui.       6.  În situaţia în care nu se confirmă apariţia febrei aftoase,  medicul  veterinar  al  circumscripţiei  sanitare veterinare zonale dispune ridicarea restricţiilor impuse la anunţarea suspiciunii.  În  situaţia  în  care,  prin  examenul  de  laborator,  se confirmă  apariţia  febrei  aftoase,  autoritatea  veterinară locală:     a)  stabileşte măsurile ce se impun pentru combaterea şi prev_enirea răspândirii bolii în teritoriu;     b)  efectuează ancheta epizootologică, prin care se stabileşte data prezumtivă a apariţiei bolii, originea, sursele de contaminare şi extinderea acesteia;     c)  controlează  starea  de  sănătate  a  animalelor  din speciile receptive din localitatea contaminată.      ETAPA DE ALERTĂ  cuprinde următoarele faze:   I. Declararea oficială a febrei aftoase  li. Notificarea internatională a febrei aftoase     III.  Notificarea febrei a &#39;  ftoase la Comisia Europeană     IV.  Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternational  de  Epizootii                             &#39;      V.  Combaterea febrei aftoase     VI.  Stingerea febrei aftoase şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare       I.  Declararea oficială a febrei aftoase       1.  Declararea oficială a febrei aftoase se face de către medicul  veterinar  al  circumscripţiei  locale,  pe  baza diagnosticului prezumtiv stabilit în urma investigaţiilor şi confirmat prin examene de laborator.     2.  Declararea  constă  în întocmirea unui act sanitar veterinar la primăria localităţii pe teritoriul căreia a apărut febra aftoasă ce cuprinde următoarele:     a)  denumirea bolii;     b)  speciile de animale afectate;     c)  data apariţiei bolii;     d)  localitatea şi judeţul ;     e)  numărul de curţi sau de exploataţii de animale contaminate şi efectivele de animale existente în acestea;     f)  numărul  de  animale  bolnave,  tăiate  de necesitate sau moarte;     g)  originea bolii, sursele şi modul de contaminare;     h)  măsurile şi restricţiile  sanitare veterinare stabilite în focare şi în localitate;       3.  Actul sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase se  înregistrează  în  evidenţa  primăriei,  sub  semnătura primarului de luare la cunoştinţă.     4.  În baza  actului  sanitar  veterinar  de declarare  a febrei aftoase, administraţia publică locală emite o decizie pentru instituirea restricţiilor sanitare veterinare în teritoriu, anunţuri şi publicaţii pentru înştiinţarea populaţiei.    li. Notificarea internat • ională a febrei aftoase     1.  Notificarea oficială internatională a febrei aftoase se  efectuează  numai de către Age &#39;  nţia  Naţională  Sanitară Veterinară.     2.  Notificarea  internatională  a  febrei  aftoase  este prevăzută de legislaţia veteri &#39; nară naţională şi este precizată  în convenţiile ori în acordurile bilaterale  privind colaborarea în  domeniul  sanitar  veterinar,  semnate  de  Guvernul României şi guvernele statelor cu care ţara noastră face comerţ  cu animale  vii şi cu produse  supuse  controlului sanitar veterinar oficial.     3.  Notificarea internatională a febrei aftoase trebuie sa  se efectueze:          &#39;      a)  la  serviciile  sanitare  veterinare  ale  Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale  XXIV  şi VI, şi la administratiile veterinare centrale ale statelor membre;     b)  la Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii ( Paris, Franţa);     c)  la Comitetul Veterinar al Organizaţiei Mondiale a Comerţului de la Geneva, Elveţia;     d)  la Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);     e)  la autorităţile veterinare centrale ale ţărilor vecine şi după caz, ale ţărilor cu care România a efectuat schimburi comerciale cu animale vii şi cu produse supuse controlului  sanitar  veterinar  oficial într-o perioadă  ce nu depăşeşte perioada maximă de incubaţie specifică febrei aftoase.       4.  Notificarea internatională a bolilor transmisibile  se face în termen de 24 de or &#39; e de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicaţie rapidă, cu referire la apariţia unui focar primar de boală declarat, precum şi cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul tării noastre, referitor la    un focar al uneia dintre bolile mention &#39;  ate.  &#39;     III  Notificarea febrei aftoase la Comisia Europeană     1.  Autoritatea  veterinară  centrală  a  României  va notifica  direct  serviciilor  sanitare  veterinare  ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI orice focar  primar  de  febră  aftoasă  şi,  cel  puţin  în  prima  zi lucrătoare  a  fiecărei  săptămâni,  focarele  secundare  de febră aftoasă confirmate pe teritoriul său.     2.  Notificarea menţionată la pct. 1 va acoperi perioada săptămânii care se încheie la ora 24,00 a zilei de duminică, anterioară notificării.     3.  Neprimirea nici unei informaţii de către serviciile sanitare  veterinare  ale  Comisiei  Europene  din  cadrul direcţiilor  generale  XXIV  şi  VI,  este  considerată  ca însemnând că nici un focar secundar nu a apărut în cursul perioadei la care se face referire la pct. 3     4.  Notificarea  la  serviciile  sanitare  veterinare  ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI şi la autorităţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii  Europene  a  febrei  aftoase,  se  face  conform sistemului  codificat  ADNS  (Animal Disease Notification System - Sistemul de notificare a bolilor la animale)       IV  Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternat . ional de Epizootii     1.  În baza prevederilor Statutului Oficiului Internaţional de Epizootii, România, ca ţară fondatoare, recunoaşte dreptul Biroului Central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunica direct cu autoritatea veterinară centrală a unei ţări membre a acestui organism.     2.  Toate notificările şi informaţiile transmise la Oficiul Internaţional  de Epizootii  de Agenţia  Naţională  Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de ţara noastră, iar  toate  notificările  şi  informaţiile  transmise  de  Oficiul Internaţional  de -   Epizootii  Agenţiei  Naţionale  Sanitare  Veterinare sunt evaluate ca fiind transmise tării noastre.  &#39;     3.  România, ca ţară membră a Oficiului Internaţional  de  Epizootii,  pune  la  dispoziţie  altor  ţări  membre,  prin intermediul  Oficiului  Internaţional  de  Epizootii,  once informaţie necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii  febrei  aftoase  şi  acordă  sprijin  pentru  lupta împotriva acestei boli la nivel mondial.     4.  Agenţia  Naţională  Sanitară  Veterinară  trimite Oficiului Internaţional de Epizootii:     4.1.  notificare prin telex, telegramă, fax ori prin alte mijloace electronice, în termen de 24 de ore, a oricăruia dintre următoarele evenimente:     a)  prima apariţie sau reapariţie a febrei aftoase deoarece România este considerată liberă de febră aftoasă care nu practică vaccinarea;     b)  apariţia un r aspecte importante noi care au semnificaţie epidemiologică pentru alte ţări;     c)  stabilirea  diagnosticului  bolii,  dacă  acesta reprezintă o informaţie nouă şi importantă cu semnificaţie epidemiologică pentru alte ţări;       4.2.  rapoarte săptămânale prin telex, telegrame sau fax  ori  prin  poştă  electronică,  suplimentar  faţă  de informaţiile  menţionate  la  pct.  4.1,  pentru  a  preciza informaţiile suplimentare asupra unui aspect care justifică o notificare  urgentă.  Aceste  rapoarte  continuă  până  la eradicarea  febrei  aftoase  sau  până  când  situaţia  este suficient de stabilă, astfel încât raportul lunar să satisfacă obligaţiile României către Oficiul Internaţional de Epizootii;             C.  Combaterea febrei aftoase     I.  Măsuri aplicate in focarul de boală  -  exploataţii de animale  -  la confirmarea febrei aftoase     1.  Autoritatea veterinara centrală a Romaniei trebuie sa ia in consideraţie,  în vederea aplicării de măsuri specifice şi adecvate pentru fiecare situaţie, faptul că febra aftoasă poate fi suspectată şi diagnosticată:  a) în exploataţii - colectivităţi de animale, ferme zootehnice sau anexe;  -  b) în exploataţii - gospodării ale populaţiei;      c)  la animale aflate la păşune;     d)  la animale aduse în târguri, baze de achiziţii, expoziţii sau alte locuri ce constituie aglomerări temporare de animale;     e)  în abatoare;     f)  în  timpul  transportului  animalelor  din  speciile sensibile la febra aftoasă       2.  Din moment ce febra aftoasă a fost confirmată la unul sau mai multe animale din speciile sensibile, animale receptive, animale infectate, suspecte de a fi infectate ori contaminate   prezente   în   exploataţia   suspectă. Comandamentul Antiepizootic Central şi cel judeţean şi autoritatea  veterinară  competentă vor pune în aplicare următoarele masuri:     2.1  Oaca  în timpul perioadei de suspiciune nu au fost prelevate astfel de probe şi examinări, medicul veterinar  oficial sau autoritatea veterinară locală prelevează probe adecvate in vederea examinarii de către laboratorul national  de referintă.                              &#39;   &#39;     2.2  Dacă febra aftoasă a fost confirmată, notificată şi declarată oficial, comandamentele antiepizootice din zonele indemne stabilesc măsuri de apărare bazate pe acţiuni de depistare, dezinfecţie, restricţii în circulaţia animalelor şi a produselor  de origine animală de la speciile sensibile. Aceste măsuri vor fi gradate ca aspect restrictiv, în funcţie de distanţa faţă de focarul de boală şi legăturile ce au existat  sau  există  în  zona  contaminată.  Unităţile, exploataţiile,  localitatea  sau  curtea  infectată  cu  febră aftoasă se supun măsurilor de carantină de gradul I.     2.3  Pentru  combaterea  şi lichidarea  febrei  aftoase, comandamente  antiepizootice,  prin autoritatea  veterinară locală vor pune în aplicare fără întârziere planuri complexe de măsuri  stabilite  în corelatie  cu situatia  concreta  din  fiecare focar şi instituirea zo &#39; nelor epizoo &#39;  tice, precum şi  instituirea măsurilor de carantină de gradul I, indiferent de forma de proprietate a exploataţiei (gospodărie a populaţiei, fermă zootehnică sau fermă anexă, etc.);     2.3.1  La propunerea comandamentelor antiepizootice judeţene  şi  a  Comandamentului  Antiepizootic  Central, autoritatea veterinară centrală a României poate dispune ca toate  animalele  din  speciile  sensibile  din  exploataţia suspectă să fie tăiate pe loc, sub supraveghere veterinară oficială, în aşa fel încât să se evite orice risc de difuzare a virusului febrei aftoase din focar;     2.3.2  În  cazul  unor  colectivităţi  mari  de  porcine, autoritatea veterinară centrală a României poate lua decizii de  derogare  de  la  prevederile  paragrafului  anterior, solicitând  urgent  sprijinul  Comisiei  Europene  de  Lupta contra Febrei Aftoase, Oficiului Internaţional de Epizootii şi Comisiei  Europene pentru  adoptarea  celei mai adecvate strategii în aceste condiţii speciale, incluzând practicarea vaccinării de necesitate     2.3.3  După tăierea animalelor sensibile din exploataţie, aceste animale precuni şi cele moarte vor fi distruse sub supraveghere  veterinară  oficială,  în  asemenea  manieră încât să nu existe nici un risc de difuzare a virusului febrei aftoase din exploataţia contaminata. Procedurile pot consta în îngropare adâncă cu substanţe dezinfectante în incinta exploataţiei  vizate,  sau  acolo  unde  există  instalaţiile necesare, animalele ucise şi moarte se ard în crematorii; .      2.3.4  Carnea animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă ce provin din exploataţia contaminată şi tăiate  într o perioadă cuprinsă între introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi implementarea măsurilor oficiale va fi, dacă este  posibil,  supusă  procesului  de  trasabilitate.  pentru stabilirea originii ei şi distrusă, sub supraveghere veterinară oficială, de aşa manieră încât să se prevină orice risc al diseminării  virusului  febrei aftoase.  Carcasele  animalelor  din speciile sensibile care au murit în exploataţie, unitate sau  gospodărie  a  populaţiei  vor  fi  distruse  sub supraveghere sanitară veterinară oficială, în aşa fel încât să se prevină orice risc de răspândire virusului aftos.     2.3.5  Carnea  şi organele de la alte specii decât speciile de animale sensibile la febra aftoasă ori carnea provenită de la alte specii dar tăiate înainte de perioada menţionată la paragraful anterior va putea, prin decizia autorităţii  veterinare  competente,  sa  fie  dirijată  pentru prelucrare  în  exploataţia  contaminată  sub  formă  de preparate  fierte  sau  conserve  ori  gătită  prin  fierbere, prelucrare  în cuptoare ori uscare după sărare conform instrucţiunilor speciale, după confiscarea şi distrugerea prin procedeele menţionate a capului, limbii, ugerului, masei intestinale, coarnelor şi extremităţilor picioarelor, în condiţii care să evite difuzarea virusului aftos şi sub supravegherea veterinară oficială;     2.3.6  Oasele provenite de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor steriliza prin fierbere timp de 2 - 3 ore;     2.3.7  Produsele de origine animală destinate uzului industrial ce provin de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor prelucra conform prevederilor specifice;     2.3.8  Orice produs, materie sau substanţă, va fi distrus sau tratat astfel încât să se asigure distrugerea oricărei particule de virus aftos; toate tratamentele trebuie puse în practică  în  conformitate  cu  instrucţiunile  autorităţii veterinare locale;     2.3.9  Laptele şi produsele din lapte vor fi distruse în aşa fel încât să se prevină orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase;     2.3.10  Este  interzisă  scoaterea  din  exploataţia contaminată a animalelor din orice specie, a produselor provenite de la acestea, a furajelor, dejecţiilor ori a oricăror produse sau materiale prin care se poate disemina virusul febrei  aftoase,  fără  autorizarea  autorităţii  veterinare competente;     2.3.11  Este interzisă ieşirea din exploataţie, până la eliminarea oricărui risc de diseminare a virusului aftos, a personalului implicat în activităţile de combatere a bolii în focar;     2.3.12  Nici un animal din speciile sensibile la febra aftoasă nu va fi introdus în exploataţia contaminată decât după cel puţin 21 de zile după terminarea operaţiunilor de curăţenie  şi  dezinfecţie  care  trebuie  să  respecte  următoarele conditii:  substan &#39;  ţele   dezinfectante   folosite   şt  concentraţiile lor să fie aprobate oficial de către autoritatea veterinară competentă  operaţiunile  de  curăţenie  şi dezinfecţie  sunt  efectuate sub supraveghere veterinară oficială, în concordantă cu instructiunile date de medicul  veterinar ofici &#39; al        &#39;      2.3.13  Se continuă ancheta epizootologică.  _      2.3.14  Aprovizionarea cu toate cele necesare din afară se va face prin transbordare, sub supraveghere veterinară oficială, prin grija conducerii exploataţiei contaminate.     2.3.15  Animalele neproductive (câini, pisici, porumbei) vor fi sechestrate la locurile lor de cazare, luându-se  in acelaşi  timp  măsuri  de  distrugere  a  păsărilor  sălbatice (vrăbii,  ciori  etc.)  şi  rozătoarelor,  iar  cele  din  speciile productive vor fi supuse masurilor prevăzute la paragraful  2.1 al părţii a li-a.     2.3.16  După  eliminarea  animalelor  din  speciile receptive faţă de virusul febrei aftoase şi a substanţelor, produselor  şi  materiilor  cum  ar  fi  furajele,  ustensilele, obiectele,  lîna,  deşeurile,  rebuturile  ori  alte  materii  şi produse  prin  care  se  poate  transmite  boala,  toate adăposturile  din exploataţia  contaminată  în care au fast cazate aceste animale, curtea, împrejurimile şi vehiculele utilizate pentru transportul lor şi tot echipamentul, obiectele. ustensilele,  padocurile,  instalaţiile,  etc.,  considerate  a  fi contaminate vor fi curăţate şi dezinfectate în concordanţă cu  prevederile  paragrafului  2.3.12,  de  către  personal îngrijitor instruit special în acest scop:     2.3.17  Se interzice efectuarea oricăror act • iuni sanitare veterinare ce ar putea facilita diseminarea virusului aftos  (tratamente,  vaccman,  serum,zan,  etc),  cu  excepţia intervenţiilor ce privesc febra aftoasă. Tratamentele cu antiseptice şi dezinfecţiile în adăposturile contaminate se vor efectua numai de către personalul îngrijitor blocat in aceste adăposturi, instruit special in acest scop.     2.3.18  Activitatea de reproducţie se suspendă pe toată perioada de suspiciune şi până la eliminarea animalelor din exploataţia contaminată.     2.3.19  .Se interzice scoaterea din exploataţia sau curtea contaminată a produselor agricole cultivate în incinta acesteia; acestea pot fi consumate numai în exploataţie;     2.3.20  Pentru prevenirea difuzării virusului aftos de la adăposturile   contaminate   la  celelalte   adăposturi necontaminate şi incinta exploataţiei contaminate, acestea vor fi:     -  izolate de restul exploataţiei     -  acţiunile ce se efectuează în aceste adăposturi vor fi efectuate de personal propriu ce va fi blocat în aceste adăposturi şi va fi dotat cu două rânduri de echipament de protecţie, dezinfectat zilnic alternativ şi care va evita contactul cu restul personalului din exploataţie     -  	animalele bolnave dintr-un adăpost sau curte vor fi grupate separat     -  amenajarea la fiecare adăpost a dezinfectoarelor pentru picioare şi mâini     -  	dezinfectaţia  zilnică a grajdurilor, ustensilelor şi a incintei   exploataţiei,   unităţii   sau  gospodăriei populaţiei contaminate     -  amenajarea  de  dezinfectoare  pentru  dezinfecţia autovehiculelor   şi   încălţămintei   personalului administrativ sau a oricărei persoane       2.3.21  în cazul în care autoritatea veterinară centrală a României şi Comandamentul Antiepizootic Central decid ca unele animale sa nu fie ucise (animale de rasă de mare valoare zootehnică ori alte cazuri speciale) aceste animale vor fi cazate separat şi după ce au trecut prin boală vor fi marcate în aşa fel încât să poată fi uşor identificate după ridicarea măsurilor de carantină.     2.3.22  În  cazul  exploataţiilor  sau  unităţilor  care constau în 2 sau mai multe unităţi de producţie separate, autoritatea  competentă  poate  acorda  derogări  de  la prevederilor punctelor 2.3.1 şi 2.3.3, cu referire la unităţile de producţie cu animale sănătoase ale unei exploataţii infectate, prevăzându-se ca un medic veterinar oficial să confirme că structura şi mărimea acestor unităţi, precum şi operaţiile care au loc sunt astfel organizate astfel încât  sunt complet separate de unitatea .contaminată, cu referire la cazare, adăpostire, furajare şi adăpare şi că virusul nu se poate  răspândi  de  la  una  la  alta.  Aceleaşi  măsuri  şi posibilitatea de derogare de la cerinţele punctului 2.3.9 se pot extinde la exploataţiile ce produc lapte, prevăzându-se ca, în plus, laptele din fiecare unitate de producţie să fie colectat separat.     2.3.23  Prevederile de la punctul 2.1 nu se vor aplica în cazul apariţiei unei surse secundare de virus care este legată epidemiologic cu o sursă primară, pentru care deja au fost prelevate probe.     2.3.24  Autoritatea competentă poate extinde măsurile prevăzute  la punctul 2.1 la exploataţiile  învecinate  dacă localizarea  lor,  configuraţia  acestora  sau  contactele  cu animalele din exploataţia unde s-a înregistrat oficial febra aftoasă oferă motive de a suspecta posibila contaminare -     2.3.25  Autoritatea  veterinară  centrală  a  României poate amenda  prevederile  prezentului program pentru  o mai bună coordonare a acţiunilor în scopul eliminării în cel mai scurt timp posibil a febrei aftoase.  Măsuri aplicate la confirmarea febrei aftoase În alte locuri decât exploataţiile de animale       1.  În cazul apariţiei febrei aftoase la animale aflate pe păşune, acestea vor fi supuse măsurilor de carantină pe păşunea  respectivă  sau în situaţii  speciale,  cu avizul Comandamentului  Antiepizootic   Judeţean   şi   sub supraveghere  veterinară oficială, animalele vor putea fi evac;uate de pe păşune şi aduse în adăposturi, în condiţii de transport care să evite diseminarea virusului.     2.  în cazul apariţiei febrei aftoase la animale aduse în târguri,  baze  de  achiziţii,  expoziţii  sau  alte  locuri  de aglomerare  temporară  de  animale,  se  aplică  măsurile prevăzute la partea I, adaptate la condiţiile existente.     2.1  Animalele bolnave sau suspecte de îmbolnăvire se scot imediat în vecinătatea imediată a târgului, se ucid şi se îngroapă sub supraveghere sanitară veterinară, zona unde au loc aceste acţiuni fiind protejată de târg şi de împrejurimi şi riguros dezinfectată.  Restul animalelor din speciile receptive existente în  târgul contaminat se consideră suspecte de contaminare; conduita  fată  de aceste  animale  se va  stabili  de către Comandame &#39;  ntul  Antiepizootic  Judeţean,  în  funcţie  de numărul şi specia animalelor şi alte criterii.     2.2  Animalele  din speciile  nereceptive,  existente  în locul de aglomerare temporară de animale, vor fi ţinute în acest foc până fa eliminarea celor din speciile sensibile şi efectuarea acţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie menţionate la pct. 2.3.12. după care se va efectua dezinfecţia corporala şi generală a acestora şi vor putea fi scoase din târg după o perioadă de 21 zile, în localitatea contaminată, în exploataţii în care nu există specii sensibile la febra aftoasă.     2.3  Aglomerarea temporară de animale contaminate se  închide,  iar  după  evacuare  se  supune  curăţeniei mecanice, se distruge gunoiul şi oricare deşeu, prin ardere şi  se  efectuează  dezinfecţia  riguroasa  şi  repetată  a întregului teritoriu.     2.4  Prin  grija  Comandamentului  Antiepizootic Judeţean se vor anunţa comandamentele antiepizootice ale  localităţilor de pe raza cărora au fost aduse în aglomerarea temporară animale suspecte de boală sau bolnave ori suspecte de contaminare, pentru organizarea de depistări şi instituirea preventivă a măsurilor de carantină.       3.  în cazul suspectării sau apariţiei febrei aftoase în abator,  se  vor  aplica  măsurile  prevăzute  la partea  I adaptate  specific,  iar  comandamentele  antiepizootice judeţene vor elabora şi pune în aplicare măsuri specifice privind tăierea animalelor, dirijarea cărnii, produselor şi subproduselor rezultate din aceste tăieri, a celor rezultate din tăierile de animale efectuate anterior suspicionării bolii precum şi a celor provenite de la speciile nereceptive la febra aftoasă, tăiate în acelaşi abator, înainte şi după instituirea suspiciunii de boală până la asanarea abatorului contaminat se interzice orice transport de animale către acest abator.     4.  În cazul apariţiei suspiciunii de febră aftoasă sau a bolii în timpul transportului, Comandamentul Antiepizootic Judeţean  poate hotărî,  în raport  cu situaţia  concretă, dirijarea animalelor la un abator şi aplicarea prevederilor de la pct. 3, returnarea lor la locul de origine sau dirijarea lor dintr-un  loc  din  localitatea  pe  raza  căreia  a  apărut suspIcIunea sau boala, cu aplicarea măsurilor stipulate la partea I.    Măsuri de trasabilitate     1.  Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din alte exploataţii în exploataţia suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploataţii, ca rezultat al mişcării- de persoane,  animale  sau  vehicule  pe orice  altă  cale  sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere sanitară veterinară oficială şi acţiunile de supraveghere nu vor  fi  ridicate  până  când  suspiciunea  prezenţei  febrei aftoase  în exploataţia  suspectă  de contaminare  nu este oficial eliminată.     2.  Daca medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă  în exploataţia contaminata din alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.           3.  Daca  medicul  veterinar  oficial  găseşte  sau consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din exploataţia contaminata în alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule  ori pe orice  altă cale  sau mijloc,  acele  alte expioataţii  vor  fi  plasate  sub  supraveghere  veterinară oficială.     4.  Când o exploataţie a fost supusă prevederilor pct. 1,  2 şi 3,  autoritatea  veterinară  competentă  va  interzice mişcarea  animalelor  din  această  exploataţie  cu  altă destinaţie decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere  veterinară  oficială,  cu  scopul  tăierii  de necesitate. Înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploataţia respectivă şi să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.     5.  Dacă se consideră că, condiţiile permit, autoritatea veterinară competentă poate limita masurile prevăzute la pct. 1 şi 2 pentru o parte a exploataţiei incriminate şi a animalelor  existente  acolo,  cu  condiţia  ca  animalele existente să fi fost cazate, ţinute şi furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 şi 2.     6.  Când animalele  din speciile  sensibile  la  febra aftoasă sunt livrate sau scoase din exploataţia în care sunt ţinute, ele trebuie sa fie identificate în aşa fel incat, pentru a fi posibilă &#39;  stabilirea exploataţiilor de origine sau exploataţia de unde provin şi toate mişcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).     7.  Totuşi,  pentru  unele  categorii  de  animale, autoritatea  veterinară  competentă  poate,  în  unele circumstanţe  şi având în vedere starea de sănătate a animalelor,  să autorizeze alte proceduri de trasabilitate rapidă a exploataţiilor de origine sau exploataţia de unde provin acestea şi toate mişcările lor.     8.  Aranjamentele  pentru identificarea animalelor sau pentru identificarea exploataţiei de origine vor fi determinate de către autoritatea veterinară competentă.       
  
 Măsuri aplicate în zona de protecţie 
  
    1.  Se efectuează o evaluare a tuturor exploataţiilor din zonă cu animale din speciile sensibile.     2.  Exploataţiile care sunt suprinse în această evaluare trebuie să fie supuse periodic unor inspecţii veterinare.     3.  Animalele din speciile sensibile la febra aftoasă nu pot fi scoase din exploataţiile sau locurile (păşuni, etc.) în care sunt ţinute, situate în zona de protecţie în primele 15 zile de la confirmarea bolii în exploataţia infectată, cu excepţia dacă sunt transportate direct la un abator localizat în  această  zonă,  pentru  tăiere  de necesitate  şi  sub supravegehre veterinară oficială.     4.  Dacă această zonă nu are nici un abator aflat sub supraveghere veterinară oficială, animalele la care se face referire la pct. 3 vor fi transportate la un abator stabilit de către autoritatea veterinară competentă.     5.  Asemenea mişcări de animale stipulate la pct. 3 şi 4 pot fi autorizate  de autoritatea  veterinară  competentă, numai după ce examinarea de către un medic veterinar oficial  a  tuturor  animalelor  din  speciile  sensibile  din exploataţie elimină prezenţa de animale suspecte de boală.     6.  Se  interzice  activitatea  de  reproducţie  pentru animalele  din  speciile  sensibile  la  febra  aftoasă  iar însămânţările artificiale se interzic în primele 15 zile, cu excepţia  dacă  ele  sunt  efectuate  de  către  fermier  cu material seminal ce provine din aceeaşi  exploataţie  s·au care provine direct de la un centru de însămânţare agreat oficial.     7.  Se interzic toate aglomerările temporare de animale din speciile sensibile (târguri, bâlciuri, expoziţii, mori, baze de  colectare  şi  recepţie,  etc),  incluzând  colectarea  şi distribuirea lor, precum şi locurile comune de adăpare.     8.  Animalele din speciile receptive la virusul febrej aftoase vor fi sechestrate la grajd sau pe păşune şi vor fi  inspectate  zilnic.  Exploataţiile  şi unităţile  constituite  în colectivităţi de animale din specii receptive la virusul aftos, din localităţile afalate în zone de protecţie, se supun unor măsuri  de  carantină  preventivă,  implicând  înăsprirea regimului de filtru sanitar veterinar, respectare măsurilor stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean privind livrările de produse şi aprovizionarea cu furaje, produse şi materiale prin transbordare.     9.  Se interzice preluarea animalelor contractate, până la ridicarea măsurilor de carantină precum şi introducerea în zona de protecţie de animale din speciile receptive, provenind din alte localităţi   
 1O.  Se  interzice  colectarea  laptelui,  acesta  va  fi prelucrat în exploataţiile în care a fost produs. 
    11.  Carnea rezultată din tăieri de animale, din speciile receptive în exploataţii situate în zona de protecţie, poate fi consumată în aceste exploataţii ori în consum colectiv din această zonă, sau transformată în preparate din carne supuse  procesului  termic,  comercializate  în  zona menţionată, sub supraveghere sanitară veterinară.     12.  Cadavrele animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă se distrug prin ardere şi îngropare adâncă cu var cloros, iar cele de alte specii pot fi ecarisate şi prin puţ sec sau prelucrare în întreprinderi specializate situate în zone de  protecţie  şi utilizarea  produselor  obţinute  în  această zonă.     13.  Circulaţia în zona de protecţie este permisă numai autovehiculelor şi utilajelor hipo, acestea trebuie să fie parcate şi respectiv adăpostite în locuri fără animale din speciile sensibile la febra aftoasă; este obligatorie, de asemenea,  legarea  câinilor,  închiderea  păsărilor  şi  a pisicilor.     14.  Ieşirea persoanelor din zona de protecţie se admite numai cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Local şi cu respectarea unor măsuri de dezinfecţie, sub supraveghere veterinară oficială.     15.  Se interzice practicarea navetei, persoanele în cauză vor rămâne în localităt , ile de domiciliu, eliberându-li- se dovezi oficiale justificative.     16.  Se interzic orice actiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita răspândirea viru &#39;  sului aftos, cu excepţia celor  corelate cu combaterea bolii (deratizări, dezinfecţii, etc).     17.  Cerealele,   furajele   fibroase   şi   suculente înmagazinate în zona de protecţie, dar în afara focarului de boală (exploataţia infectată, etc) vor putea fi transportate la bazele  de  colectare  după  21  de  zile  de  la  terminarea măsurilor  de curăţenie  şi dezinfecţie  în focarul de febră aftoasă. Cele în curs de recoltare vor fi depozitate astfel încât să se evite contaminarea lor sau vor fi dirijate direct de la  locul  de recoltare  la bazele  de colectare,  fara  a traversa focarul de boală.     18.  Până la stabilizarea focarului de boală, hotărâtă de către Comandamentul Antiepizootic Judeţean, se interzice în  zona  de  protecţie  orice  aglomerare  temporară  de animale, activitate obştească şi care ar putea contribui la diseminarea virusului, precum şi expedierea de colete din această zonă. Efectuarea muncilor agricole în zone de protecţie se face cu persoane, atelaje hipo sau autovehicule din această zonă, din curţi şi exploataţii indemne.     19.  În situaţii deosebite, Comandamentul Antiepizootic Judeţean  poate  suspenda  temporar  oprirea  trenurilor  în staţiile  localităţilor  din zona  de protecţie  şi poate  devia traseul curselor auto.     20.  Fabricile  de  nutreturi  combinate  din  zona  de protecţie  vor putea livra pro &#39;  dusele  lor la unităţile  şi în  condiţiile   stabilite   de   Comandamentul   Antiepizootic Judeţean iar abatoarele şi întreprinderile de producere a făinurilor proteice din această zonă vor putea funcţiona sub supraveghere veterinară specială, în condiţiile stabilite de acelaşi comandament.     21.  La intrarea şi ieşirea din zona de protecţie se vor organiza   puncte   permanente   de   control   pentru supravegherea  respectării  restricţiilor  de  circulaţie  între această zonă şi zona de supraveghere. În acest sens, în  baza conventiei bilaterale, autoritatea veterinară centrală a  României poa &#39;  te face apel la ajutorul Ministerului Apărării  Naţionale şi Ministerului de Interne.     22.  Fără a se aduce atingere prevederilor pct. 3 al părţii a V-a, transportul animalelor din speciile sensibile prin zona de protecţie este interzis, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau principalele rute de cale ferată.     23.  Măsurile  aplicate  în zona de protecţie  vor  fi menţinute  cel  puţin  15  zile  după  eliminarea  tuturor animalelor din exploataţia sau locurile în care s-a declarat oficial  boala  şi  efectuarea  operaţiunilor  de  curăţire  şi dezinfecţie cu respectarea prevederilor paragrafului 2.3.12 al părţii I (C).     24.  Totuşi,  măsurile  descrise  pentru  zona  de supraveghere va rămâne în aplicare în zona de protecţie pentru o perioadă de 15 zile.   
 Măsuri aplicate  in  zona de supraveghere 

    1.  Înregistrarea oficială a evaluării tuturor exploataţiilor care au cazate animale din speciile sensibile la febra aftoasă.     2.  Mişcarea de animale din speciile sensibile, pe drumurile publice, va fi interzisă, cu excepţia celor care sunt duse la păşunat. Aceste animale se sechestrează la grajd. Cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Judeţean, animalele din speciile receptive aflate la păşune vor putea fi carantinate pe păşunile respective.     3.  Transportul animalelor din speciile sensibile în zona de supraveghere va fi supus autorizării autorităţii veterinare competente.     4.  Animalele  nu  pot  fi  mişcate  din  zona  de supraveghere în primele 15 zile. Între a 15-a şi a 30-a zi animalele  nu  pot  fi mişcate  din  zona  menţionată,  cu excepţia  transportului  lor,  sub  supraveghere  veterinară directă, la un abator cu scopul de a fi tăiate de necesitate.     5.  Astfel de activităţi de transport pot fi autorizate de autoritatea veterinară competentă, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat o examinare a tuturor animalelor la care se face referire la pct. 4 şi a confirmat că nici un animal nu este suspectat a fi infectat.     6.  în zona de supraveghere se interzice activitatea de reproducţie pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasă.     7.  Se interzice ţinerea târgurilor, expoziţiilor, activităţii  bazelor  de achiziţii sau a altor locuri de aglomerare temporară de animale din speciile sensibile la febră aftoasă.     8.  Se execută controlul zilnic al stării de sănătate al animalelor sensibile din exploataţiile - ferme -  sub raportul febrei aftoase şi la interval de două zile în gospodăriile populaţiei.     9.  Se interzice introducerea de animale din speciile receptive din afara zonei de supraveghere în această zonă.   
 1O. Se interzic achiziţiile de animale şi a produselor de origine animală precum şi scoaterea din zonă de către producători a produselor de origine animală, pentru a fi comercializate sau expediate. 
    11.  Turmele  de  ovine  aflate  în  transhumantă  în  momentul instituirii zonelor epizootice (de protecţie  &#39; şi de  supraveghere) vor fi sechestrate pe loc. După identificarea lor exactă, individuală se va stabili trasabilitatea mişcării acestora.     12.  Aceste turme de ovine vor fi supuse examinării zilnice, efectuată de către autoritatea veterinară locală şi în funcţie de rezultatul acestor examene(animale bolnave, animale suspecte, animale fără manifestări clinice de boală) se  vor  institui  măsurile  stabilite  de  Comandamentul Antiepizootic Judeţean.     13.  Se sechestrează şi se ţin sub măsuri de carantină profilactică  timp  de  14  zile,  turmele  de  ovine  în transhumanţă,  clinic  sănătoase  dar  care  au  trecut  prin  localităt • i contaminate.     14.  Tăierea de necesitate a animalelor şi valorificarea  cărnii rezultate se vor efectua în aceleaşi condiţii ca şi în cazul zonei de protecţie.     15.  În raport cu răspândirea focarelor de febră aftoasă  şi  pericolul  de  difuzare  a  bolii,  Comandamentul Antiepizootic  Judeţean  va  stabili  modalitatea  preluării laptelui  din  zona  de  supraveghere  şi  destinaţia  lui,.  întreprinderile de industrializare a laptelui adaptându-şi activitatea de preluare în acest sens.     16.  Când boala este confirmată într-o exploataţie din care s-a preluat lapte într-o perioadă anterioară de zile egală cu perioada de incubaţie a bolii, întreprinderea de prelucrare a laptelui se consideră contaminată şi se aplică măsurile pentru un focar de boală.     17.  Întreprinderile  de  producere  a  nutreţurilor combinate şi abatoarele din zonele epizootice vor funcţiona cu · aprobarea  şi  în  condiţiile  stabilite  de  către Comandamentul  Antiepizootic  Judeţean  respectiv  al Municipiului Bucureşti.     18.  Întreprinderile  de  producere  a  făinii  proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deşeuri animaliere numai din localităţi libere de boală, în condiţiile  stabilite  de  Comandamentul  Antiepizootic Judeţean, cu excepţia celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte în zone de protecţie.     19.  Personalul silvic şi de vânătoare are obligaţia să anunţe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează animale sălbatice din specii receptive la febră aftoasă bolnave sau suspecte de boală. Dacă este posibil, acestea. vor fi capturate şi examinate de autoritatea veterinară locală.     20.  În zonele epizootice se interzice vânătoarea.     21.  Măsurile în zona de supraveghere vor fi menţinute în aplicare cel puţin 30 de zile după eliminarea tuturor animalelor la care se face referire la paragraful 2 al părţii I lit.c) din exploataţiile sau locul contaminat şi efectuarea în această exploataţie a curăţirii preliminare şi operaţiunile de dezinfecţie,  în concordanţă  cu prevederile  paragrafului   
 2.3.12 al părţii I (C). 
  
 Dispoziţii privind vaccinarea antiaftoasă 
  
    1.  Utilizarea vaccinurilor contra febrei aftoase este interzisă pe teritoriul României, cu excepţia unor strategii extreme  de combatere  a bolii  dispuse  de autoritatea  veterinară centrală, după consultarea Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase şi a Comisiei Europene.     2.  Se interzice producerea, stocarea, comercializarea şi distribuţia pe teritoriul României de vaccinuri antiaftoase, ce trebuie să fie sub control oficial.     3.  Se interzice importul pe teritoriul României de animale vaccinate antiaftos, din ţări, zone sau exploataţii în care se practică vaccinarea antiaftoasă.     4.  Manipularea  virusului  aftos  pentru  probleme  de cercetare,  diagnostic  ori producerea  de vaccinuri  pentru cazuri  de  criză  extremă,  când  se  dispune  aplicarea strategiei de vaccinare, se efectuează în clădiri speciale şi laboratoare  oficial  aprobate  de  autoritatea  veterinară centrală  a  României,  oficial  recunoscute  de  Oficiul lnternational  de  Epizootii  ,  Laboratorul  comunitar  de referinţă  pentru  febra  aftoasă  şi Comisia  Europeană  de Luptă contra Febrei Aftoase.     5.  Clădirile şi laboratoarele la care se referă pct. 4 vor fi aprobate numai dacă ele îndeplinesc standardele minime recomandate  de  Organizatia  Natiunilor  Unite  pentru Agricultura si Alimentatie pentru laboratoarele care lucrează cu virusul febrei aftoase in vitro şi in vivo.     6.  Experţii  veterinari  de  la  Comisia  Europeană  în colaborare cu autoritatea veterinară  centrală a României pot  efectua  controale  ad-hoc  pentru  a  evalua  dacă sistemele  de  securitate  aplicate  în  aceste  clădiri  şi laboratoare   corespund  cu  standardele   minime  ale Organizatia   Natiunilor   Unite   pentru   Agricultura   s1 Alimentatie.     7.  Comisia Europeană va efectua aceste controale cel puţin o dată pe an şi va trimite un raport în acest sens· la Comitetul Veterinar Permanent.     8.  Lista clădirilor şi laboratoarelor autorizate oficial poate  fi  modificată  ţinând  cont  de  rezultatul  acestor controale iar lista lor actualizată de fiecare dată.     9.  În concordanţă cu aceeaşi procedură, trebuie luată o  decizie  pentru  adoptarea  unui  cod  de  bună  practică pentru  sistemele  de  securitate  aplicate  în  clădirile  şi laboratoarele oficial agreate pentru a manipula virusul aftos.   
 1O. Fără a aduce atingere prevederile paragrafelor 1 - 5 referitoare la utilizarea vaccinurilor antiaftoase, se poate decide, când febra aftoasă a fost confirmată  şi tinde să devină  extensivă,  să  poată  fi  introdusă  vaccinarea antiaftoasă de necesitate, utilizând procedurile tehnice care să garanteze imunitatea totală la animalele vaccinate. 
    11.  În cazul precizat la pct. 1O măsurile care se vor lua  vor tine cont de:  &#39;  - mărimea  zonei geografice  în care vaccinarea  de   necesitate trebuie efectuată;     -  speciile şi vârsta animalelor de vaccinat;     -  durata campaniei de vaccinare;  interdicţiile  specifice  animalelor  vaccinate  şI produselor acestora;     -  identificarea  specială  şi  înregistrarea  specială  a animalelor vaccinate;     -  alte activităţi necesare pentru situaţia de necesitate;       12.  Decizia de introducere a vaccinării de necesitate va fi luată de autoritatea veterinară centrală a României cu acordul conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, după expunerea tuturor consecinţelor imediate şi de durată de natură sanitară şi economică şi consultarea forurilor menţionate la pct. 4.     13.  Decizia de vaccinare va ţine, în particular, seama de concentraţia de animale din speciile sensibile din unele regiuni şi necesitatea de a proteja loturile de animale speciale.     14.  Totuşi, prin derogare de la prevederile pct. 1O decizia de a introduce vaccinarea de necesitate în jurul focarelor poate fi luată de autoritatea veterinară centrală după notificarea oficială la Comisia Europeana, ca prin aceasta, interesele de bază ale Comunităţii Europene şi României să nu fie periclitate, decizie care va fi imediat revăzută de Comitetul Veterinar Permanent.     15.  Pendinte instituirea rezervelor comunitare de  vaccinuri  antiaftoase,  autoritatea  veterinară  centrală  a României solicită oficial anual la Oficiul lnternational de Epizootii,  Comisia  de  Luptă  contra  Febrei  Aftoase  şi Comisia Europeană constituirea la Laboratorul Naţional de  referinţă a unei rezerve de material brut vaccinal, produs din  subtipurile  care au  evoluat  în România  şi  în  zona balcanică.     16.  În  scopul  precizat  la  pct.  15  se  vor  încheia contracte între aceste organizaţii şi instituţii şi autoritatea veterinară  centrală  a  României,  contracte  care  vor specifica,  în particular,  cantitatea  necesară  de doze  de vaccin, ţinând cont de cerinţele estimate prin programele de vaccinare, pentru un maxim de 1 O  serotipuri.     17.  După această perioadă tranziţională, autoritatea veterinară  centrală  a  României  va  fi  autorizată,  sub supravegherea Comunităţii Europene, a Oficiul lnternational de Epizootii şi a Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase  să  stabilească  clădirile  pentru  prelucrarea  şi stocarea vaccinurilor gata de a fi utilizate pentru vaccinarea de necesitate.     18.  Decizii  asupra  solicitărilor  autorităţii  veterinare centrale  a  Romaniei  privind  utilizarea  în  cazuri  de necesitate a vaccinării antiaftoase şi a instituirii rezervelor   
 nat &#39; ionale de material vaccinal brut se solut . ionează în cadrul sistemului decizional comunitar. 
  
 Laboratoare de referinţă pentru febra aftoasă 
  
    1.  Autoritatea veterinară centrală a României se va asigura că:     a)  examenele de laborator pentru depistarea prezenţei febrei aftoase sunt efectuate de un laborator naţional ;     b)  aceste examene de laborator trebuie să precizeze dacă este necesar şi în special după prima apariţie a bolii, tipul, subtipul şi eventual varianta de virus în cauză; dacă este necesar, acestea pot fi confirmate de un laborator de referinţă desemnat de Comunitatea Europeana .     c)  unul din laboratoarele  naţionale este responsabil pentru coordonarea metodelor de diagnostic şi aplicarea  standardelor în românia. Laboratoarele nat &#39; ionale vor  . tine  legătura  cu  laboratorul  de  referinţă  desemnat  de Comunitatea Europeana .       2.  Sarcinile şi responsabilităţile laboratorului naţional de referintă vor fi următoarele:     a)  a &#39;  sigurarea  legăturii  cu  laboratoarele  statelor membre,  cu  referire  la  standardele  şi  metodele  de diagnostic pentru febra aftoasă şi diagnosticul diferenţial, dacă este necesar, în special prin:     -  recepţia  probelor  din  teren  în  vederea  stabilirii identităţii lor ;     -  tipizarea şi caracterizarea tulpinilor de virus aftos din  probele  primite  şi  comunicarea  rezultatelor acestor investigaţii autorităţii veterinare centrale a României;     -  constituirea şi ţinerea la zi a unei colecţii de tulpini ale virusului aftos ;     -  	constituirea şi ţinerea la zi a unei colecţii de seruri contra tulpinilor virusului aftos ;       b)  sprijinirea activităţii laboratoarelor naţionale, în special prin:     -  stocarea  şi  furnizarea  către  celelalte  laboratoare naţionale  a  liniilor  celulare  folosite  în  diagnostic împreună  cu  virusul  şi/sau  serurile  antigenice inactivate  standardizate  şi  a  celorlalţi  agenţi  de referintă     -  	organiz &#39;  area  şi  executarea  testelor  comparative periodice  de  diagnostic  al  febrei  aftoase  şi transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României .       c)  furnizarea  informaţiilor  şi  efectuarea  de  instruiri ulterioare, în special prin:     
    -  colectarea datelor şi a informaţiilor despre metodele de diagnostic şi de diagnostic diferenţial utilizate şi  transmiterea  acestor  informatii  la  autoritatea  veterinară centrală a României ;  &#39;      -  	elaborarea  şi  implementarea  planurilor  necesare pentru instruirea ulterioară a experţilor în diagnostic de  laborator  în  vederea  armonizării  tehnicilor  de diagnostic;     -  organizarea unei întâlniri anuale unde reprezentanţii laboratoarelor  naţionale  pot  analiza  tehnicile  de diagnostic şi progresele făcute ;   
    3.  Laboratorul national de referintă va functiona  în conformitate cu conditiil &#39; e recunoscute d &#39; e strictă se &#39;  curitate aşa  cum  sunt  indica &#39;  te  în  Standardele  minime  pentru  laboratoarele care lucrează cu virusul aftos, elaborate de  Comisia Europeană de Luptă contra Febrei aftoase, la a 26- a sa sesiune de la Roma, din aprilie 1985.     4.  Laboratorul de referinţă va formula şi va recomanda măsurile  de securitate ce trebuie  luate de laboratoarele naţionale  cu  privire  la  diagnosticul  febrei  aftoase,  în conformitate cu standardele minime la care se face referire în pct. 3.     5.  Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor implicate   
 de activităţile la care se face referire la pct. 2-4 vor fi incluse în bugetul general al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. 
 Stingerea unui focar de febră aftoasă şi ridicarea restrict • iilor sanitare veterinare 
    1.  Stingerea unui focar de febră aftoasă reprezintă  momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, când se constată că:     1.1  pe  teritoriul  localităţii  nu  mai  există  animale bolnave sau ţinute sub observaţie pentru febră aftoasă ;     1.2  de la ultima vindecare, tăiere de necesitate sau moarte a animalelor au trecut 21 de zile;     1.3  rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele  recoltate  din  focar,  zona  de  protecţie  ori  de supraveghere sunt negative ;     1.4  s-au  realizat  integral  măsurile  de profilaxie  şi combatere stabilite ;       2.  În acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare  veterinare  zonale  întocmeşte  un  act  sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidenţa primăriei localităţii  pe teritoriul  căreia  a evoluat  epizootia,  sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.   

     
 SECT . IUNEA VIII  -  PROGRAME DE INSTRUIRE 
 Instruirea privind diferite aspecte corelate cu febra aftoasă se adresează: 
    1.  CENTRULUI  NATIONAL  DE LUPTĂ CONTRA  FEBREI  AFTOASE      &#39;      2.  GRUPELOR DE EXPERT! LA NIVEL NATIONAL     3.  ECHIPELOR DE EXPERT &#39;  I NATIONALI  &#39;      4.  LABORATORULUI NATIONAL ,DE REFERINTĂ     5.  CENTRELOR  LOCALE  DE  LUPTĂ  CONTRA FEBREI AFTOASE  I     6.  GRUPELOR DE EXPERT! LOCALI     7.  ECHIPELOR DE EXPERT! LOCALI   
 &#39; 
 Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruită în sistem piramidal de către structura direct ierarhică pentru subiecte  vizând  responsabilităţile  specifice  în  controlul febrei aftoase. 
 Structurile centrale se vor instrui lunar. 
 Structurile teritoriale mentionate sunt instruite de către 
 structurile centrale trimestrial.  &#39;  
 La nivelul CNLCFA se ţine un registru în care se înregistrează fiecare instruire, tematica, participanţii, lectorii, evaluarea. 
 Semestrial, şeful CNLCFA trebuie să se instruiască la Laboratorul Comunitar de Referinţă al Uniunii Europene. 

     
 ANEXA 
 la Programul National de Alerta contra Febrei Aftoase 

 ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE NECESAR INTERVENTIEI 
 IN TERITORIU A ECHIPELOR DE EXPERTI 
  
    •  Salopete sau combinezoane (cover-all);     •  Halate;     •  Bonete;     •  Manusi  lungime  ½  de  examinare  (cauciuc rezistent);     •  Manusi pentru prelevare probe (latex);     •  Galosi sau cizme de cauciuc;     •  Complet masca -ochelari.    Pentru personalul tehnic instruit, desemnat sa efectueze la locul de interventie operatiuni de decontaminare, in plus:       •  Combinezon sau sort cauciucat;     •  Ochelari de protectie;     •  Masca de protectie     •  Manusi de dezinfectie (lungime ½,  rezistente la substantele decontaminate uzual folosite).   

 Dimensiunile echipamentului destinat acestor actiuni vor fi potrivite fiecarui membru al echipelor de experti locali sau nationali si se vor pastra sub forma de set individual, in saci de  plastic  etichetati  cu  numele  utilizatorilor,  alaturi  de trusele  destinate  recoltarii  de  probe,  in  locuri  special destinate  si  închise,  la  care  vor  putea  avea  acces permanent persoanele desemnate sau, in afara orelor de program, ofiterii de serviciu. 
 Este interzis a se da echipamentului de interventie alte utilizari. 
 Dupa utilizare, echipamentul folosit este, dupa caz, fie sterilizat prin fierbere  si ramane in incinta cu animale afectate in vederea utilizarii in actiuni de interventie in presupusul focar de boala, fie se ambaleaza in saci de plastic dubli ce sunt supusi separat dezinfectiei chimice exterioare  si  se  supun  ulterior  decontaminarii  pnn autoclavare in laborator. 
  
 Modul de recoltare, ambalare si expediere a probelor 

  Proba ideala  de la orice specie afectata este cea de epiteliu a aftelor recent sparte sau lichid din afte nesparte, extras  cu  seringa  si  ulterior,  epiteliul  respectivei  afte recoltate cu forfecuta, cel putin 1 gram de epiteliu pentru fiecare proba. Astfel de probe se pot recolta in tuburi sterile daca au sanse de a ajunge in laboratorul examinator in cateva ore sau se  mixeaza in tuburi cu 2 ml mediu de transport si glicerol (aa) si se mentin la temperaturi de congelare, daca se apreciaza ca transportul poate dura mai mult. Astfel de fragmente de epiteliu sau vezicale trebuie cautate pe picioare, in orificiul bucal si zonele invecinate ale acestuia, iar la femele si pe mamele. Gasirea unor leziuni 
 „tipice&quot; si deci a unor probe de acest fel este mai dificila la 
 ovine si chiar la porcine. Este preferabil ca recoltarea sa se faca de la animale in prealabil sedate. 
 Probe de sange si lapte se pot recolta relativ steril 
 direct in seringi de unica folosinta, dupa care acestea se astupa cu ceara la nivelul orificiului din care se scoate acul. Probele astfel recoltate se pot expedia laboratorului in seringa, ca atare. 
 De la animalele moarte se poate recolta, in placi Petri, sange coagulat, fragmente de cord sau alte organe din care virusul se poate izola. 
 Acolo unde nu se gasesc probede epiteliu vezicular, la animale deja trecute prin aceasta etapa a afectiunii sau care sunt suspecte a avea o evolutie subclinica, este de preferat a se recolta o proba de lichid esofage-faringian de la bovine si ovine sau tampoane faringe-esofagiene de la porcine. 
 Este de mentionat ca virusul poate persista in faringele bovinelor trecute prin boala o perioada lunga, chiar pana la 2 ani. 
 ln  lipsa  unor  cupe  pentru  „probang&quot;  (cum  este denumita aceasta modalitate de recoltare), ce arat ca niste mici „polonice&quot; de supa cu diametrul de 5 cm pentru bovine si 2,5 cm pentru ovine, avand  marginile taioase, se vor putea recolta probe de lichid  esofago-faringian cu lingurile (la bovine) sau linguritele  (la ovine), incluse in trusa de recoltare a probelor. Acestea, avand marginile usor poizate, vor putea actiona ca niste chiurete. 
 Cel ce recolteaza  proba,  introduce  lingura  pana  la nivel faringo-esofagian si efectueaza 2-3  miscari laterale,  pentru a recolta lichid si celule epiteliale  printr-o raclare blanda (probele recoltate violent, ce contin sange  nu sunt acceptate de laborator). Se scoate lingura plina cu lichid si se descarca  intr-un flacon  steril cu gura larga.  ln  acest flacon  se apreciaza  calitatea  materialului  recoltat  (sa nu cantina  continut  ruminal  si  sa  aibă  turbiditatea  datorata existentei  materialului  celular)  si  se  determina  pH-ul acestuia, cu banda de hartie indicatoare. Daca proba este acida,  datorita eventualului continut ruminal, se arunca si 
 se rec . oltea . za din nou, dupa ce se spala gura animalului cu apa s1 apoi se usuca. 
 Din continutul  flaconului,  se recolteaza  2  ml  si se amesteca  într-un tub cu 2 ml mediu  de transport  (fara glicerol), se agita usor si se determina pH-ul ce nu trebuie sa depaseasca 7,6. 
 Tampoanele  faringiene  recoltate  de  la  porci  se introduc in tuburi sterile, cu cate 2 ml mediu de transport. 
 Aceste probe se recolteaza in criotuburi, sunt imediat congelate si expediate pe gheata carbonica sau in mici containere cu azot lichid. 
 Se  va  suplini  lipsa  facilitatilor  pentru  transportul probelor in conditii de congelare prin rapiditatea cu care se transporta probele spre laborator. 
 Ambalarea, transportul si asigurarea securitatii probelor 
 pe timpul transportului 
  
 Probele ce contin material cu mare potential infectant (lichid, perete vezicular sau lichid faringe-esofagian), se protejeaza prin inchidere in cutiile de plastic cu închidere etansa, in vata îmbibata cu solutie decontaminata. 
    •  Probele  astfel  recoltate  se  ambaleaza  dupa individualizarea vizibila cu creionul de scris pe sticla, in cel putin doua pungi de plastic. Ambalajul exterior este stropit si apoi acoperit cu vata îmbibata cu solutie 4% acid citric. Totul se introduce in alte doua pungi de plastic in care se introduce o eticheta scrisa vizibil cu urmatorul continut:  PERICOL  -   Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate.   Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii. Se efectueaza o a doua dezinfectie a ambalajului extern. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma (pentru care in aceasta perioada este bine sa existe in permanenta refrigeratoarele puse la congelator) sau pe cuburi de gheata in termos.   Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza si ele, efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora prin stergerea energica cu watt îmbibata cu acid citric 4°/o.  Nota  de insotire  va  avea  mentiunea  URGENTA  - solicitare de examene de diagnostic pentru A01O.  ln afara datelor curente, pe nota se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor  ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Nu este lipsit de importanta ca pe delegatia celor ce insotesc probele sa se mentioneze data si ora la care acestea au fost predate.  Echipamentul folosit de catre cel care a examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se imbiba cu acid citric 4% si se introduc in sacii de plastic ce vor fi si ei dezinfectati la  exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean. Continutul refolosibil se dezinfecteaza prin autoclavare sau fierbere.  Probele astfel recoltate si ambalate, se transporta in cel mai scurt timp posibil la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala.  Pana la asigurarea unei incinte de lucru adecvate efectuarii  de  examene  virusologice  in  tara,  probele destinate diagnosticului prin aceste teste vor fi ambalate si conservate in zapada carbonica la I.D.S.A., in recipientii de transport standardizat asigurati de laboratorul international de referinta  ce va primi probele pe calea aerului, in conformitate  cu exigentele  celor  ce preiau  probele  si normele internationale in vigoare.  Elemente constitutive ale truselor pentru recoltare de probe:  La nivelul fiecarei directii sanitare veterinare trebuie sa existe 3-5 astfel de truse pregatite, ambalate si stocate intr un dulap sau fiset a carui cheie se va gasi in permanenta la dispozitia persoanelor autorizate sau a ofiterului de serviciu. ln  aceste  truse  trebuie  sa  fie  incluse  urmatoarele  materiale:       •  	20 de tuburi criorezistente sau tuburi conice de centrifugare sterile, de 5-1O ml, cu dop înfiletat;     •  20 de tuburi cu tampoane sterile;     •  1O flacoane de 20, 50 sau 100 ml, cu gat larg si dop înfiletat (spalate si sterilizate);     •  1O flacoane sterile de 5 ml cu gat larg si dop înfiletat;     •  10 placi Petri, 9-12 cm diametru;     •  1O pipete sterile de 2 sau 5 ml;     •  20 de seringi de 1+ ml (unica folosinta);     •  1O seringi de 2 ml (unica folosinta)     •  sedative adecvate speciilor receptive de la care se poate recolta material virulent din afte;     •  20 de dispozitive  cu vacuum  pentru  recoltare. sterila de sange;       •  20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare de sange pe anticoagulant;     •  un mic bulgare de ceara galbena, de lumanare;     •  2 foarfeci chirurgicale (sterile si ambalate);     •  2 forfecute  de tip  trichineloscopic (sterile  sI ambalate);     •  5 linguri de supa cu marginea adanciturii usor polizata (invelite in hartie si sterilizate in pupinel);     •  5 lingurite cu marginea adanciturii usor polizata, preparate in acelasi mod;     •  3 perechi manusi chirurgicale;     •  2 pachete de vata hidrofila;     •  1 creion de scris pe sticla;     •  2 flacoane  x  200 ml cu mediu de transport cu glicerol aa (cu pH verificat, 7,2-7,6);     •  112kg acid citric;     •  banda de hartie pentru indicarea pH-ului;     •  20 de pungi de plastic de marime medie;     •  5 saci din material plastic;     •  1O foi de hartie de împachetat;     •  2  containere  dreptunghiulare  sau  patrate  de material plastic, dezinfectabil, cu posibilitati de închidere etansa. Se pot folosi cutiile de congelat alimente din comert;     •  sfoara de impachetat;     •  benzi de hartie cu sigiliu si pasta de lipit;     •  lada frigorifica sau doua termosuri.    Ca mediu de transport, se poate utiliza tampon fosfat salin cu pH 7,2-7,4 cu antibiotice (1.000.000 Ul penicilina si 1 gram streptomicina/litru) posibil si  O, 1 g /litru albumina serica bovina. ln final, se verifica si se ajusteaza pH-ul la 7,2.  Mediul de transport cu antibiotice si glicerol in parti egale va avea, de asemenea, un pH verificat si stabilizat intre valorile 7,2-7,4.    Suportul financiar necesar pentru  :   1. Actiuni de instruire:       •  Pentru instruirea preliminara a unui expert local 5.000.000/ persoana     •  Pentru instruirea preliminara a unui politist veterinar 3.000.000/persoana     •  	Pentru instruirea unui tehnician de interventie in actiuni de decontaminare    2.000.000 /persoana  Procurarea si reconditionarea echipamentului, instrumentarului si materialelor componente ale truselor de interventie         •  	Aproximativ  7.000.000  lei/trusa  pentru procurarea initiala a componentelor;     •  	Aproximativ   300.000   lei/trusa   pentru reconditionarea si completarea consumabilelor in vederea refolosirii. Se pot lua in calcul 2-3 actiuni de reconditionare - completare pe an pentru fiecare trusa.   

     
 P   R   E   Ţ   U   R   I   L   E 
 publicaţiilor   legislative   pentru   anul   2004 
 -   pe   suport   tradiţional   - 

     
 Valoarea                    Valoarea 
 crt.                                     anual    &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;   -     lei     -   &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;  

 Nr.          Denumirea     publicaţiei                    abonamentului               abonamentului   trimestrial 

      -   lei   -    Trim.   I    Trim.   II    Trim.   III    Trim.   IV      1.   Monitorul   Oficial,   Partea   I,   în   limba   română    9.875.000    2.468.750    2.715.750    2.987.500    3.286.000      2.   Monitorul   Oficial,   Partea   I,   în   limba   română,   numere   bis*)    1.780.000    -    -    -    -      3.   Monitorul   Oficial,   Partea   I,   în   limba   maghiară    7.900.000    1.975.000    1.975.000    1.975.000    1.975.000      4.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   II-a    12.500.000    3.125.000    3.125.000    3.125.000    3.125.000      5.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   III-a    2.530.000    632.500    632.500    632.500    632.500      6.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   IV-a    10.680.000    2.670.000    2.670.000    2.670.000    2.670.000      7.   Monitorul   Oficial,   Partea   a   VI-a    9.850.000    2.462.500    2.462.500    2.462.500    2.462.500      8.   Colecţia   Legislaţia   României    2.500.000    625.000    687.500    756.500    832.500      9.   Colecţia   de   hotărâri   ale   Guvernului   şi   alte   acte   normative    4.150.000    1.038.000    1.141.500    1.255.500    1.381.500      10.   Repertoriul   actelor   normative    625.000    -    -    -    -      11.   Decizii   ale   Curţii   Constituţionale    470.000    -    -    -    -      12.   Ediţii   trilingve    2.500.000    -    -    -    -    
 *)   Cu   excepţia   numerelor   bis   în   care   se   publică   acte   cu   un   volum   extins   şi   care   interesează   doar   un   număr   restrâns   de   utilizatori. 

 Toate   publicaţiile   Regiei   Autonome   „Monitorul   Oficial&quot;   sunt   purtătoare   de   T.V.A.   în   cotă   de   9%,   aceasta   fiind   inclusă   în   preţul   de   abonament. 
 Pentru   siguranţa   clienţilor,   abonamentele   la   publicaţiile   Regiei   Autonome   „Monitorul   Oficial&quot;   se   pot   efectua   prin   următorii   difuzori: 
    ◆  COMPANIA   NAŢIONALĂ   „POŞTA   ROMÂNĂ&quot;   -   S.A.    -     prin     oficiile     sale     poştale      ◆   RODIPET     -     S.A.                 -   prin   toate   filialele     ◆   INTERPRESS     SPORT     -     S.R.L.           -   Bucureşti,   str.   Hristo   Botev   nr.   6  (telefon/fax:   313.85.07;   313.85.08;   313.85.09)     ◆   PRESS     EXPRES     -     S.R.L.            -   Otopeni,   str.   Flori   de   Câmp   nr.   9   (telefon/fax:   221.05.37;   0745.133.712)     ◆   M.T.     PRESS     IMPEX     -     S.R.L.           -   Bucureşti,   bd.   Basarabia   nr.   256   (telefon/fax:   255.48.15;   255.48.16)     ◆   INFO     EUROTRADING     -     S.A.           -   Bucureşti,   Splaiul   Independenţei   nr.202A   (telefon/fax:   212.73.54)     ◆   ACTA     LEGIS     -     S.R.L.              -   Bucureşti,   str.   Banul   Udrea   nr.   10,   (telefon/fax:   411.91.79)     ◆   CURIER     PRESS     -     S.A.             -   Braşov,   str.   Traian   Grozăvescu   nr.   7   (telefon/fax:   0268/47.05.96)     ◆   MIMPEX     -     S.R.L.                -   Hunedoara,   str.   Ion   Creangă   nr.   2,   bl.   2,   ap.   1   (telefon/fax:   0254/71.92.43)     ◆   CALLIOPE     -     S.R.L.              -   Ploieşti,   str.   Candiano   Popescu   nr.   36   (telefon/fax:   0244/51.40.52,   0244/51.48.01)     ◆   ASTOR-MED     -     S.R.L.              -   Iaşi,   str.   Sucidava   nr.   2,   bl.   U2,   sc.   C,   ap.   2   (telefon/fax:   0232/27.91.76,   0232/25.84.27)
Preluat: 2026-09-23T16:55:11.379188+00:00 · SHA256: 9f1b915108e2104385f63e74b573c7dfcb11448cc8d72caa353bf1d1cbc279e1