Legislație națională
CRITERII · 0 · 2002
CRITERII din 1 octombrie 2002 pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică masurile de protecţie speciala a acestora
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Sănătă?ii ?i Familiei · ID sursă 52971
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
CRITERII din 1 octombrie 2002 pe baza cărora se stabileste gradul de handicap pentru copii şi se aplică masurile de protecţie speciala a acestora EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI AUTORITATEA NAŢIONALA PENTRU PROTECTIA COPILULUI ŞI ADOPTIE Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 781 din 28 octombrie 2002
+
Anexa 1 CRITERII GENERALE medico-psihosociale de identificare şi încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiente şi handicap (dizabilitati) Convenţia cu privire la drepturile copilului şi Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezolutia ONU din 1993), precum şi alte documente internationale menţionează cu claritate nevoia de participare sociala şi de egalizare a sanselor pentru copiii şi persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O condiţie importanţa în acest sens, pentru care militeaza comunitatea internationala, este depăşirea modelului predominant medical în conceptia şi practica cu privire la acesti copii şi acceptarea complementara a modelului social. În prezentul ordin al ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie se determina criteriile medico-psihosociale de identificare şi de încadrare intr-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza cărora se stabilesc masurile de protecţie speciala, serviciile de interventie (reabilitare-recuperare) şi sprijin necesare, pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) în raport cu nevoile individuale şi particularitatile contextuale, pentru fiecare copil. Identificarea şi aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a funcţionarii, dizabilitatilor şi sănătăţii, ICF 2001, adoptata de Organizaţia Mondiala a Sănătăţii. Aceasta ia în considerare deficienta (afectarea), limitarea activităţii şi restrictiile de participare sociala ale persoanei respective. Prezenta unei condiţii de sănătate (boli, afecţiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta incadrarea intr-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alaturi de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua în considerare şi factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educatiei, masurile luate de familie, posibila neglijare, precum şi factorii personali. În absenta familiei se evalueaza particularitatile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluata prin criterii de facilitare şi/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala. Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cat şi în luarea deciziilor privitoare la copil trebuie să se respecte principiile parteneriatului cu familia şi cu copilul, în raport cu vârsta şi gradul sau de dezvoltare. Evaluarea şi incadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine, ele trebuie să duca la cresterea calităţii vietii copilului, prin îmbunătăţirea ingrijirii şi interventii personalizate cu scop recuperator şi de facilitare a integrarii sociale. Ele se vor concretiza în planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunităţii faţă de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus în practica de familie şi de instituţiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autorităţile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de institutia abilitata. Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic şi cuprinde urmatoarele secţiuni: fisa personala, fisa medicală, ancheta sociala, fisa psihologica, fisa educationala, raportul de evaluare complexa, certificatul de încadrare într-un grad de handicap, certificatul de orientare scolara, hotărârea privind masurile de protecţie a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia şi cu instituţiile furnizoare de servicii şi documente privind monitorizarea evolutiei cazului. Pentru aplicarea instrumentelor precizate în acest ordin, în termen de 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi pus la dispoziţie un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie şi al ministrului educatiei şi cercetării. Masurile şi serviciile de protecţie speciala, de interventie şi sprijin sunt variate şi au ca finalitate: a) supravietuirea copilului; ... b) reducerea sau minimalizarea unor consecinte invalidante ale afectiunilor sau bolilor; ... c) ameliorarea condiţiilor de viaţa individuala şi sociala pentru a asigura şi a sprijini dezvoltarea maximala a potentialului copilului. ... La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, în principal, urmatoarele criterii generale: a) gradul, stadiul, eventualele complicatii şi posibila asociere de afecţiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzătoare; ... b) răspunsul la tratament şi efectul masurilor recuperatorii (protezare, reeducare functionala etc.) şi serviciilor de interventie şi sprijin; ... c) posibile limitari în activitate şi restrictii în participarea sociala, ca efecte ale afectarii sau deficientei; ... d) influenţa pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitata de factorii de mediu; ... e) influenţa pozitiva sau negativa a criteriilor susmentionate cu factorii personali. ... Aplicarea combinata a criteriilor medicale şi psihosociale se face diferentiat şi adaptat particularitatilor de vârsta ale copiilor în cauza. Copiii din grupa de vârsta 0-3 ani ridica probleme speciale şi necesita o atenţie speciala în identificarea şi determinarea gradului de handicap. Acesti copii sunt, pe de o parte, dependenti de ingrijirea şi supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburarilor structurale şi functionale, ci şi implicarea şi condiţiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la aceasta vârsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasa şi circumspectie în decizia de încadrare. Grade de handicap (dizabilitate) Incadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului functional individual şi prin corelare cu functionarea psihosociala corespunzătoare varstei. Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entităţi nozologice se va tine seama că nu boala în sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evolutie, de complicatii în activitatea şi participarea sociala, de factori personali etc. Deci, pentru aceeasi boala - ca premisa a identificarii şi încadrării - incadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul usor la gradul grav. Masurile de protecţie speciala şi serviciile de interventie şi sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în functie de nevoile individuale şi disponibilitatile comunităţii, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzător. Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic şi psihic. În aceasta situaţie autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe în activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple în participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala şi supraveghere permanenta din partea altei persoane. Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfăşura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării şi varstei se datorează unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate şi sisteme. În aceasta situaţie participarea sociala a copilului este substantial restrictionata. Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzând unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari în activitate, în raport cu asteptarile corespunzătoare varstei. În aceasta situaţie ele se reflecta în restrictii relativ semnificative ale participării sociale a copilului. Gradul usor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectarii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activităţii, şi nu necesita măsuri de protecţie speciala, participarea sociala fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate şi înregistrate statistic.
+
Anexa 2 CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE) structurale şi functionale ale organismului, care pot determina starea de handicap (dizabilitate) I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos şi functiilor mentale globale Afecţiuni neurologice: - malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza); - facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe); - boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburari motorii şi senzoriale în evolutie sau cu recaderi frecvente); - boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica); - leziuni traumatice ale sistemului nervos central şi/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producand tulburari de tonus şi motricitate, afectand deplasarea şi gestualitatea, tulburari de tip epileptic sau alte tulburari de focar; - sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinte invalidante; - sechele postencefalitice, meningitice şi mielitice (de exemplu: poliomielita anterioara cu tulburari de gestualitate cronice severe, tulburari piramidale); - tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii; - paralizii cerebrale congenitale şi dobandite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.). a) Deficiente functionale medii: se apreciaza în functie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) şi facultativa (4, 6): ... 1. deficiente posturale, de statica şi coordonare unilaterala, în care forta, precizia, viteza miscarilor de statica şi mers sunt în permanenta scazute; 2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala usoara ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza; 3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente usoare ale altor functii neurologice; 4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice; 5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburari psihice intercritice sub tratament antiepileptic; 6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament. Copiii cu aceste deficiente se pot incadra în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluarea psihosociala. b) Deficiente functionale accentuate: ... 7. deficiente în statica şi mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje; 8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualitatii; 9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie şi/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentatiei, vorbirii sau respiratiei în context neurologic; 10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care împiedica incadrarea într-un mediu social; 11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relatiilor interumane; 12. tulburari trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/şi osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii; 13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice şi alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puţin una pe săptămâna sub tratament, cu/fără tulburari psihice intercritice. Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala. c) Deficiente functionale grave: ... 14. deficienta locomotorie de statica şi mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane; 15. deficiente de manipulatie bilaterala totala; 16. deficiente de limbaj cu/fără tulburari expresive, care fac imposibila stabilirea relatiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic şi paraclinic; 17. deficiente de deglutitie şi respiratie care necesita asistenţa din partea altei persoane. Copiii care prezinta asemenea deficiente au nevoie, de regula, de ingrijire şi/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda incadrarea în gradul grav de handicap. Tulburari psihice: a) intarzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin incadrarea în criteriile clasificarilor internationale (ICD 10): ... 1. intarziere mintala usoara cu QI - 50-65 dacă este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihica (de limbaj şi comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilata gradului mediu de handicap; 2. intarziere mintala cu QI -35-49 fără alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap; 3. intarziere mintala severa şi profunda (QI sub 35) - poate fi asimilata cu gradul grav de handicap; b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii şi activităţii, pot fi incadrate în diferite grade de handicap; ... c) starile dementiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectarii, pot fi incadrate în diferite grade de handicap; ... d) psihozele cu evolutie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt incadrabile în gradul grav de handicap. ... II. Afectari ale structurilor şi functiilor senzoriale a) Afectari ale structurii ochiului şi ale functiilor vizuale şi functiilor anexelor ochiului ... Afecţiuni oculare I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin notiunea de nevazator se înţelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierduta şi dreptul la însoţitor permanent. În cadrul acestei categorii se disting: A. cecitate absoluta, în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între urmatoarele limite: 1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza); 2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina); 3. VAO = zero = f.p.l. (fără perceptie luminoasa); 4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie; B. cecitate relativa (practica sau sociala) în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele urmatoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) şi la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele). II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) şi nu sunt incadrabili în gradul grav de handicap. III. Aceste categorii se pot incadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale între 0,04-0,1 la AO. IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discutie valorile: a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv; ... b) vedere la un ochi = 1; vedere la celalalt ochi 1/2 - zero f.p. ... b) Afectari ale structurii şi functiilor auzului ... Afecţiuni ORL: - hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slaba sau nula (poate fi asimilata gradului mediu de handicap); - tulburari de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburari psihice şi de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap). III. Afectari ale structurii laringelui şi functiilor sale: - laringectomizare parţială, cu tulburari de fonatie şi deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezinta o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap); - laringectomizare totala sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia în functie de recomandarea medicului de specialitate). La această categorie de afectare se iau în considerare şi malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.). IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular şi ale functiilor sale Afecţiuni cardiovasculare: - cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta); - miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica); - HTA stadiul II, III cu complicatii; - pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca; - cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulatie; - tulburarile de ritm şi conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II şi III şi blocurile bi- şi trifasciculare); - polimalformatii cardiovasculare sau/şi ale altor organe; - afecţiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta functionala a segmentelor subiacente, tulburari trofice marcate la doua sau mai multe membre; - purtatori de pacemaker şi protezati valvulari; - valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca. Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare: - natura afectiunii şi stadiul ei evolutiv; - raspunsurile la demersurile terapeutice; - rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe şi sisteme; - asocieri patologice; - existenta insuficientei cardiace exprimate în grade NYHA. Pot fi incadrati în categoria de persoane cu handicap prin afecţiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA după cum urmeaza: a) gradul II (bolnavi care nu prezinta tulburari functionale la eforturi mici, dar prezinta astfel de tulburari la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacităţii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap; ... b) gradul III (bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburari functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare şi o limitare a capacităţii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap; ... c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua în considerare, după caz, şi valorile gazometriei sanguine, şi anume: ... - hipoxemie usoara PaO2 60-70 mmHg; - hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg; - hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg. Pentru grupele de vârsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienta functionala. În cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciaza în functie de amploarea interventiei şi de rezultatul postoperator. Gradul grav se acordă pe o perioadă de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în functie de evolutie şi de recomandarile medicale. b) Afectari ale structurii aparatului respirator şi ale functiilor sale ... Afecţiuni respiratorii: a) afecţiuni pulmonare cronice evolutive: ... - tuberculoza bronhopulmonara şi pleurala activa sau activ regresiva; - supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative şi tulburari de nutriţie, pleurezie purulenta). În aceste cazuri se apreciaza o deficienta functionala respiratorie ce afectează semnificativ activitatea şi participarea, care poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap. Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciaza ca fiind o deficienta functionala respiratorie grava, care poate fi asimilata cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane; b) afecţiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburari functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica): ... - forma clinica moderata (o criza de astm/săptămâna sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciaza ca este o deficienta functionala medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) şi poate fi asimilata cu incadrarea în gradul mediu de handicap; - forma clinica severa (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator şi/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata şi/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta şi/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciaza ca deficienta functionala accentuata şi poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap; - formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severa ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciaza ca au deficienta functionala grava şi pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane; c) sechelele după tuberculoza pulmonara sau după interventii chirurgicale ori traumatism toracic; la acesti bolnavi handicapul, deci deficienta functionala respiratorie, se apreciaza în functie de aspectul functional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina; ... d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburari functionale şi/sau insuficienta respiratorie cronica şi efectele lor asupra activităţii şi participării pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine. ... c) Afectari ale structurii sistemului imunitar şi ale functiilor sale: ... - boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap. Pentru aprecierea severitatii afectarii HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, după cum urmeaza: - handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N(2), A(1), A(2), B(1); - handicap grav - stadiile clinico-imunologice N(3), A(3), B(2), B(3), C(1), C(2), C(3); - anemii hemolitice cronice necompensate; - afecţiuni hematologice: - anemii cronice (de exemplu: talasemie majoră, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica); - afecţiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I şi II, boala Hodgkin, mielom multiplu); - macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a stării generale, hepatosplenomegalie şi tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plamani, tub digestiv. Pentru asimilare şi evaluare se vor avea în vedere: - caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii; - alterarea progresiva a stării generale; - semne de hipogenezie sau agenezie medulara; - prezenta şi frecventa fenomenelor hemoragipare; - prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.); - prezenta sindromului de imunodeficienta; - hemofilia cu manifestari hemoragice frecvente, tulburari articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice; - anemiile persistente, sub 8 gr%. Prezinta deficienta functionala medie: - leucemia acuta în remisiune completa mentinuta cel puţin un an de la incheierea tratamentului; - leucemia cronica cu numărul de leucocite sub 50.000/mmc, cu adenomegalie sau/şi splenomegalie; - trombocitemiile persistente peste 500.000/mmc, fără complicatii tromboembolice sau hemoragice; - anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament; - hemofilia cu manifestari hemoragice fără gravitate şi fără modificari de dinamica articulara; - boala Hodgkin în stadiile I şi II. Deficienta functionala accentuata se manifesta în: - leucemia acuta; - leucemiile cronice cu leucocitoza marcată peste 100.000/mmc, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/şi trombopenie), adenomegalii şi splenomegalii tumorale şi infectii cronice; - leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastica; - policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare în leucemie acuta; - trombocitemiile hemoragice insotite de complicatii tromboembolice; - anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sange, precum şi cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare în leucemii acute; - boala Hodgkin în stadiile III şi IV; - mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severa, sindrom hemoragic, insuficienta renala; - trombocitopeniile cu hemoragii frecvente şi severe, cu anemie hipocroma medie sau severa. Deficienta functionala grava apare în: - formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice; - anemiile severe rebele la tratament; - boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicatii severe. V. Afectari ale structurii şi functiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin a) Afectari ale structurii sistemului digestiv şi ale functiilor sale ... Afecţiuni digestive: - afecţiuni de diverse tipuri, cu tulburari importante de nutriţie (deficit ponderal peste 20% la adolescenti şi 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.); - insuficienta hepatica cronica medie şi severa (probata prin teste de laborator); - hepatita cronica activa (hepatita agresiva); - ciroza hepatica; - insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas. Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriţie şi a functiilor vitale, precum şi testele de laborator. Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severa se poate aprecia gradul accentuat de handicap. Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap. b) Afectari ale structurii glandelor endocrine şi ale functiilor specifice ... Afecţiuni endocrine: - insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburari grave de nutriţie, insuficienta corticosuprarenala şi tulburari psihice; - diabet insipid rezistent la tratament; - hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) şi tulburari de nutriţie; - hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul documentate; - mixedemul; - hiperaldosteronismul primar de evolutie, cu sechele cardiovasculare şi renale relativ echilibrate sub tratament. Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afectiunii şi eventuale complicatii, răspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile. Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap. Pentru mixedem cu răspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap. Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap. c) Afectari ale structurii şi functiilor sistemului metabolic ... Tulburari cronice de metabolism şi nutriţie: a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburari polinevritice şi tulburari psihice severe şi semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap); ... b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap; ... c) diabet zaharat juvenil cu formele urmatoare: ... - diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciaza ca deficienta functionala de nutriţie medie şi poate fi incadrat în gradul mediu de handicap; - diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca şi formele insulinorezistente; se apreciaza ca prezinta o deficienta functionala şi de nutriţie accentuata şi poate fi incadrat în gradul accentuat de handicap; - diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetata şi complicat cu polineuropatie, retinopatie şi metropatie; se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutriţie accentuata şi poate fi asimilata cu incadrarea în gradul accentuat de handicap; - formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate şi polineuropatii grave, se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutriţie grava şi pot fi asimilate cu incadrarea în gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârsta 0-7 ani care prezinta probleme deosebite de alimentatie şi administrare a tratamentului se pot incadra în gradul de handicap grav în baza recomandarii medicale; d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate incadra în gradul accentuat de handicap; ... e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari în spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutriţie accentuata care poate fi asimilata cu incadrarea în gradul accentuat de handicap; ... f) starile de casexie grava şi deperditie proteica de diverse etiologii se apreciaza ca determina o deficienta de nutriţie grava când depasesc un deficit ponderal de 25% şi pot fi asimilate cu incadrarea în gradul grav de handicap, necesitand ingrijiri din partea altei persoane. ... VI. Afectari ale structurii functiilor aparatului urinar Afecţiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza: - cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi în potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1); - cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms); - hidronefroza de gradul III; - hipertensiune reno-vasculara severa sau maligna; - litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent dacă complicatia este uni sau bilaterala; - nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat; - rinichi unic chirurgical, cu afectarea functiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%). Pentru incadrarea în grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii şi posibilitatile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala. Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severa sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel şi pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea functiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat. VII. a) Afectari ale structurii şi functiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare miscarii Afecţiuni osteoarticulare: - boli constitutionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia şi osteopetroza); - malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totala sau parţială (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie inca doua luni după operaţie; - redori şi anchiloze; redori stranse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale în pozitii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, în pozitii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor şi umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, în pozitie functionala; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii; - amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepţia celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, în raport şi cu gestualitatea şi deservirea necesară; dezarticularea membrului toracal); - pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat şi brat neoperabile); - proteza totala de sold cu tulburari de statica şi mers; - infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase în evolutie); - osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural); - leziuni de corpuri vertebrale cu modificari ale articulatiilor intervertebrale, cu modificari de statica şi mobilitate a coloanei (ortostatism şi deplasari dificile); cifoscolioze şi scolioze deformante ce împiedica capacitatea respiratorie normala (de exemplu: maladia Scheuerman); - deformari rahitice grave cu tulburari de postura, locomotie sau respiratie; - luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii în aparat gipsat). Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus faţă de evaluarea psihosociala: a) implicatiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectarii coloanei vertebrale şi membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise - în afectiunile membrelor toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii; ... d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare; ... e) asocieri cu afecţiuni musculare, neurologice, somatice; ... f) asocieri cu tulburari circulatorii loco-regionale; ... g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice. ... Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare: ● deficienta functionala medie - reducerea posibilităţii de realizare şi mentinere a ortostatismului, mersului, prin pozitii vicioase ale trunchiului şi membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale; ● deficienta functionala accentuata - reducerea marcată sau pierderea posibilitatilor de realizare şi mentinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilitati la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide; ● deficienta functionala grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilitatilor de mers şi ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evolutie ireversibila spre exitus; ● colagenoze: - boala lupica (LED); - sclerodermia cu tulburari cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara); - periarterita nodoasa cu tulburari oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestari digestive pulmonare, simptome renale, HTA; - dermatomiozita (polimiozita în evolutie, cu atrofii musculare sau cu modificari ale staticii coloanei şi slabirea forţei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificila); - poliartrita reumatoida în evolutie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului şi degetelor, determinand limitarea gestualitatii. În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicatiile asupra functiilor vitale şi posibilitatile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii. b) Afectari ale structurii şi functiilor muschilor ... Afecţiuni musculare: - anomalii şi malformatii congenitale, dacă împiedica statica şi locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori şi retractii musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburari de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie; - glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza: a) implicatiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectarii coloanei vertebrale şi membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise în afectiunile membrelor toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii; ... d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare; ... e) asocieri cu afecţiuni neurologice osteoarticulare sau somatice; ... f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale; ... g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene; ... h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie şi respiratie. ... VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor şi functiilor tegumentului Afecţiuni dermatologice: - afecţiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaza semnificativ postura şi gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante şi invalidante). Pentru aceste afecţiuni, avandu-se în vedere şi cele enuntate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap. IX. Afectari legate de boala canceroasa Boala canceroasa: ● afectiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporara cu gradul accentuat de handicap; ● stadiul avansat/inoperabil, cu tulburari functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandarilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în functie de evolutie; ● postterapeutic, la 2 ani de la intreruperea tratamentului, se poate face incadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locala sau regionala ori tulburari functionale postterapeutice. X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante Boli genetice invalidante: - aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacităţii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii şi a restrictiilor de participare; pot fi incadrate în grade diferite de handicap. XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe Starile posttransplant Se apreciaza handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileste în functie de evolutie şi de recomandarile medicale.
+
Anexa 3 ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIU Toate componentele menţionate în subsidiar vor fi cuantificate pe aceeasi scara generica şi se vor alege calificativele adecvate, în functie de domeniul evaluat. Exemplificare (xxx reprezinta domeniul); xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4% xxx.1 Problema usoara (scazuta, redusa etc,) 5-24% xxx.2 Problema, moderata (medie, temperata etc.) 25-49% xxx.3 Problema severa (grava, ridicata, extrema etc.) 50-95% xxx.4 Problema, totala (generalizata, completa etc.) 96-100% xxx.8 Nu se specifică xxx.9 Nu se aplică ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPARE Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către individ. Participarea este implicarea intr-o situaţie de viaţa. 1. INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOSTINTELOR Acest capitol se referă la invatarea, aplicarea cunoştinţelor invatate, gandire, rezolvare de probleme şi luarea deciziilor INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOSTINTELOR
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
a. Experiente senzoriale cu scop
- urmarirea cu privirea
x
- ascultarea
x
- alte experiente senzoriale cu scop
(simtul tactil, olfactiv)
x
b. Invatarea de baza
- imitarea
x
- repetarea
x
- invatarea - cititului
x
- invatarea - scrisului
x
- invatarea - calculului
x
- achizitia deprinderilor de baza
(manipularea obiectelor în joc)
x
- alte elemente de invatare de baza
specificate şi nespecificate
x
c. Aplicarea cunoştinţelor
- focalizarea, atenţiei
x
- gandirea
x
- cititul
x
- scrisul, inclusiv scrisul Braille
x
- calculatul
x
- rezolvarea de probleme
x
- capacitatea de atenţie
x
- aplicarea cunoştinţelor, unele specificate,
altele nespecificate
x
2. CERINŢE ŞI SARCINI GENERALE Acest capitol se referă la sarcini generale de indeplinit, prin una sau mai multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice şi rezistenta la stress.
CERINŢE ŞI SARCINI GENERALE
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
- indeplinirea unei singure sarcini
x
- indeplinirea mai multor sarcini
x
- realizarea sarcinilor zilnice
x
- rezistenta, la stress şi la alte solicitări
x
- cerinţe şi sarcini specificate
x
- cerinţe şi sarcini nespecificate
x
3. COMUNICAREA Acest capitol se referă la aspecte generale şi specifice ale comunicarii prin limbaj, semne şi simboluri, incluzând primirea şi producerea mesajelor, purtarea, unei conversatii şi folosirea aparatelor şi tehnicilor de comunicare.
COMUNICAREA
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
a. Comunicare - receptiva
- comunicare verbala
x
- comunicare nonverbala
x
- comunicare prin semne convenționale
x
- comunicare - mesaje scrise
x
- comunicare prin mijloace specificate
şi nespecificate include şi limbajul
mimico- gestual
x
b. Comunicare - producerea mesajelor
- vorbitul
x
- producerea mesajelor non-verbal
x
- producerea mesajelor din limbajul semnelor
convenţionale
x
- scrierea mesajelor
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
c. Conversatia şi folosirea aparatelor şi
tehnicilor de comunicare
- conversatia (discutia, dialogul)
x
- dezbaterea
x
- folosirea aparatelor şi tehnicilor de
comunicare
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
4. MOBILITATE Acest capitol se referă la miscare prin schimbarea pozitiei corpului sau localizare, ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea, miscarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare şi prin folosirea unor forme variate de transport.
MOBILITATE
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
a. Schimbarea şi menţinerea pozitiei corpului
- schimbarea pozitiei de baza a corpului
x
- menţinerea pozitiei corpului
x
- mutatul corpului dintr-un loc în altul,
fără ajutor
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
b. Manipularea, miscarea şi transportul
obiectelor
- ridicatul şi purtatul obiectelor
x
- mutarea obiectelor cu ajutorul
extremitatilor distale
x
- motricitatea fina a mainii
x
- folosirea, mainii şi a bratului
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
c. Mersul şi miscarea
- mersul
x
- deplasarea
x
- deplasarea în interiorul casei
x
- deplasarea în jurul (în afara) casei
x
- deplasarea, pe strada
x
- deplasarea cu utilizarea de echipamente
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
d. Deplasarea folosind mijloacele de transport
- deplasarea autonoma folosind mijloacele
de transport
x
- calaritul animalelor pentru transport
x
- deplasarea, folosind mijloacele de transport,
specificate şi nespecificate
x
5. AUTOINGRIJIREA Acest capitol se referă la autoingrijire, spalare şi uscare, grija faţa de propriul corp şi părţi ale corpului, imbracare, hranire, bautul şi ingrijirea sănătăţii.
AUTOINGRIJIREA
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
- spalarea
x
- ingrijirea diverselor părţi ale corpului
x
- folosirea toaletei
x
- imbracarea
x
- hranirea
x
- bautul
x
- preocuparea faţă de propria sănătate
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
6. VIATA CASNICA (importanţa la copii, deoarece pregăteşte viaţa, autonoma de adult) Acest capitol se referă la indeplinirea unor acţiuni şi sarcini ale vietii casnice. Ariile vietii casnice includ: achizitionarea de hrana, imbracaminte şi alte necesităţi, curăţenie şi reparatii curente în casa, grija faţă de obiectele din jur şi cele personale, grija faţă de ceilalti.
VIATA CASNICA
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
a. Achizitionarea celor necesare
- procurarea unor bunuri şi servicii
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
b. Sarcini gospodaresti
- pregătirea, şi prepararea mesei
x
- indeplinirea, sarcinilor gospodaresti
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
c. Ingrijirea şi întreţinerea obiectelor
casnice şi a altor obiecte de ajutor
x
7. RELATIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE Acest capitol se referă la formarea acţiunilor şi sarcinilor cerute de interactiunile de baza şi complexe cu ceilalti (persoane necunoscute, prieteni, rude, membrii familiei, persoane indragite) intr-o maniera adecvata contextual şi social.
RELATIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
a. Interactiuni interpersonale generale
- interactiuni interpersonale de baza
x
- interactiuni interpersonale complexe
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
b. Relatii interpersonale particulare
- relationarea cu strainii
x
- relatii formale
x
- relatii sociale informale
x
- relatii de familie
x
- relatii intime
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
8. ARIILE MAJORE ALE VIETII Acest capitol se referă la indeplinirea, sarcinilor şi acţiunilor necesare integrarii scolare, pregatirii pentru, un loc de muncă, muncii propriu-zise şi realizării tranzactiilor economice.
ARIILE MAJORE ALE VIETII
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
a. Educatia
- educatia informala
x
- educatia prescolara
x
- educatia, scolara - şcoala obligatorie
(6-15 ani)
x
- instruirea, vocationala (profesionala)
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
b. Pregătirea pentru profesie
x
c. Viaţa economica
x
9. VIATA COMUNITARA ŞI SOCIALA Acest capitol se referă la acţiuni şi sarcini cerute de implicarea în viaţa sociala organizata în afara familiei, în comunitate arii sociale şi civice ale vietii.
VIATA COMUNITARA ŞI SOCIALA
Grupe de vârsta la care se
realizează obisnuit (ani)
0-3
4-6
7-11
12-18
- viaţa comunitara
x
- recreere şi timp liber
x
- religie şi spiritualitate
x
- drepturile copilului
x
- viaţa, politica şi educatia civica
x
- altele, specificate şi nespecificate
x
FACTORI DE MEDIU Factorii de mediu se referă la toate aspectele lumii externe sau extrinseci care formeaza contextul existentei unui individ şi care au ca atare un impact asupra funcţionarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin bariere). Printre factorii de mediu se numara lumea fizica şi trasaturile sale, lumea fizica construita de oameni, alte persoane aflate în diferite relatii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, precum şi politici, reglementari şi legi. 1. PRODUSE ŞI ECHIPAMENTE Acest capitol se referă la medicamente, alimente, proteze, orteze, ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de muncă şi a instituţiilor de invatamant - Produse şi substante pentru consumul personal - Produse şi tehnologii pentru consumul personal în viaţa de zi cu zi - Produse pentru mobilitatea personala şi transportul personal - Produse pentru comunicare - Produse pentru educatie - Produse pentru locul de muncă - Produse pentru cultura, recreere şi sport - Produse pentru practica religiei şi spiritualitate - Proiectarea, construirea, şi tehnologia cladirilor publice - Proiectarea, construirea şi tehnologia cladirilor private - Produse şi tehnologii pentru spatiul public şi teritoriu - Proprietăţi - Altele, specificate şi nespecificate 2. SERVICII, SISTEME ŞI POLITICI Acest capitol se referă la: ● politicile sociale constituite din regulamente, reguli, conventii şi standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, naţional; ● serviciile existente pentru protectia copilului cu handicap: sănătate, educatie, juridice, cultura şi recreere, economice, comunicatii şi de protecţie civila; ● apartenenta, la asociaţii şi organizaţii, sisteme de securitate sociala. - producerea bunurilor de consum - arhitectura şi constructiile - planificarea spatiilor deschise - gospodaria - utilitare - de comunicare - de transport - de protecţie civila - juridice - integrarea în asociaţii şi organizaţii - economice - media - securitatea sociala - pentru sprijinul social general - medicale - educational şi de instruire - locul de muncă - politice - altele, specificate şi nespecificate 3. MEDIUL NATURAL ŞI AMBIANTA CREATA DE OM Acest capitol se referă la mediul natural şi la schimbările mediului produse de către om. - geografia fizica - populatia - flora şi fauna - clima - evenimente naturale - evenimente cauzate de factori umani - lumina - schimbari legate de timp - sunet - vibratii - calitatea aerului - altele 4. SPRIJIN, RELATII, ATITUDINI Acest capitol se referă la: - Persoane şi animale care ofera sprijin fizic şi emotional, hrana, protecţie, asistenţa şi relatii cu alte persoane, la domiciliu, la şcoala sau la locul de muncă, la locul de joaca sau în alte situaţii ale vietii sociale; - Atitudinile care sunt consecinte observabile ale obiceiurilor, practicilor, valorilor, normelor şi credintelor religioase care influenţează comportamentul şi viaţa sociala la toate nivelele - familia naturala/de plasament/grup de referinţa - familia extinsa - prieteni - cunoscuti, colegi, vecini, membri ai comunităţii - profesionisti - persoane în pozitii de autoritate - personal de ingrijire şi asistenti personali - animale domestice - altele, specificate şi nespecificate - atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de plasament/grup de referinţa - atitudini individuale ale membrilor familiei extinse - atitudini individuale ale prietenilor - atitudini individuale ale cunoştinţelor, colegilor, vecinilor şi membrilor comunităţii, profesionistilor - atitudini individuale ale persoanelor în pozitii de autoritate - atitudini individuale ale personalului de ingrijire şi asistenti personali - atitudini la nivel de societate - altele, specificate şi nespecificate Factori facilitatori (Exemplificari) Existenta ambilor parinti Familie nucleara, familie largita Familie organizata (căsătorie) Relatii intrafamiliale armonioase Familie perceputa ca mediu securizant de către copil Stare de sănătate buna a familiei (copil şi familie) Condiţii materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vietii Mediul educational favorizant Apartenenta la o minoritate Participare şi integrare în viaţa comunitara Accesul la servicii (de sănătate, educationale, sociale, speciale) în functie de nevoi Existenta resurselor comunitare şi sociale şi managementul eficient al acestora Politici coerente integrative de protecţie a copilului şi a familiei Politici internationale Bariere (Exemplificari) Lipsa parintilor Familie monoparentala Familie dezorganizata- concubinaj/separare/divort Decesul unui parinte Relatii conflictuale Abandonul copilului Abuz şi neglijarea copilului Violenta domestica Probleme de sănătate fizica, psihica, boli cronice, existenta unei persoane cu handicap Saracie, şomaj, izolare, marginalizare Nivel educational scăzut Apartenenta la o minoritate (etnica, religioasa etc) Izolare şi marginalizare comunitara Lipsa serviciilor sau dificultati în accesul la servicii (sănătate, educationale, sociale, specifice etc) Lipsa resurselor comunitare - management deficitar
+
Anexa 4 GLOSAR Potrivit clasificarii OMS 2001, în identificarea şi incadrarea copiilor cu handicap se recomanda utilizarea urmatorilor termeni de baza: condiţie de sănătate - termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulburari, raniri sau traume; functionare - termen generic care se referă la functiile corpului, structurile corpului, activităţi şi participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii dintre individ şi factorii contextuali; dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari), limitari de activitate şi restrictii de participare; releva aspectul negativ al interactiunii individ-context; functiunile corpului - functiile fiziologice ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv creierul); structurile corpului - părţile anatomice, structurale: organe, membre şi părţile lor; deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, functiile fiziologice (inclusiv psihice); activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de către un individ; reprezinta perspectiva individuala a funcţionarii; limitari de activitate - dificultatile pe care un individ le poate avea în executarea activităţilor; pot varia de la usoare la severe în ceea ce priveste calitatea, cantitatea şi maniera de execuţie; participare - implicarea unei persoane în situaţii de viaţa; semnifica perspectiva societala a funcţionarii; restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situaţii de viaţa; factori contextuali - factori care împreună (mediul şi factorii personali) constituie contextul complet al vietii unui individ; factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care formeaza contextul vietii unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea fizica artificiala (facuta de om), ceilalti oameni, în diferite relatii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, politici, legi şi reguli; factori personali - factorii contextuali legati de individ, cum ar fi: vârsta, sexul, statutul social, experienta de viaţa etc.; facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, amelioreaza functionarea şi reduc dizabilitatea; bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, limiteaza functionarea şi creeaza dizabilitatea; capacitate - construct care indica nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoană l-ar putea atinge într-un domeniu de activitate şi participare, la un moment dat. Capacitatea se masoara într-un mediu uniform sau standardizat, deci reflecta abilitatea individului adaptata la mediu; performanta - descrie ce fac indivizii în mediul lor curent, deci se referă la aspectul implicarii persoanei în situaţii de viaţa. ------------- Preluat: 2026-09-24T17:34:37.216051+00:00 · SHA256: 2a74dfdb680d8aad253544e3e97ce1f4b581c206395262f66bb8b0d5dcbf59f7