REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scării de intensităţi seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti", indicativ GT-053-04

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 
 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04  
    EMITENT     MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 882 bis din 27 septembrie 2004  
   
 ---------  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobată de  Ordinul nr. 803/28.04.2004  publicat în Monitorul Oficial Nr. 882/2004  
 ANEXĂ 
  
 GHID PRIVIND ADAPTAREA 
 SCĂRII DE INTENSITĂŢI SEISMICE EUROPENE  EMS- 98  
 LA CONDIŢIILE SEISMICE ALE ROMÂNIEI ŞI LA NECESITĂŢILE INGINEREŞTI 

    1.  GENERALITĂŢI   Lucrarea prezintă elemente metodologice pentru dezvoltarea unei scări de intensităţi seismice de factură tradiţională de aşa natură  ,   încât să se realizeze o apropiere de unele necesităţi actuale de natură ştiinţifică şi tehnică  ,   de importanţă incontestabilă. Dintre scările de intensităţi de factură tradiţională, este adoptată ca referinţă scara   EMS-98,   [  2], cea mai evoluată, în prezent însuşită de Comisia Seismologică Europeană. Lucrarea pleacă de la o serie de realizări şi constatări care evidenţiază merite importante ale scării menţionate, dar şi o serie de limitări ale acesteia, ca şi posibilităţi de dezvoltare, având în vedere atât evoluţia cunoştinţelor de bază ,  cât şi disponibilitatea actuală a unui tezaur de date instrumentale (accelerografice) ,  atât · 1a nivel mondial ,  cât şi în ţara noastră. Trebuie menţionată în acest context, ca un element de importanţă fundamentală, experienţa directă din ţara noastră, determinată de incidenţa cutremurelor puternice recente. În urma cutremurului din 1977.03.04 a devenit disponinbilă o primă înregistrare de bună calitate la nivelul terenului ,  obţinută la INCERC - Bucureşti. În timpul cutremurelor din 1986 . 08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31 s-au obţinut numeroa s e înregistrări ,  care au oferit o imagine a fenomenelor seismice de o precizie şi o certitudine de neatin s  în absenţa instrumentării.    Lucrarea are ca obiectiv principal prezentarea unor dezvoltări care urmăresc adaptarea abordării macroseismice la necesităţile inginere ş ti de precizie şi certitudine, ca şi_ la necesitatea de a se acoperi problemele generate (cu deosebire în ţara noastră) de varietatea de compoziţii spectrale evidenţiată de fondul de date accelerografice disponibile în prezent.    Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul activităţilor care urmăresc perfecţionarea şi dezvoltarea bazei normative privind protecţia antiseismică. Printre elementele metodologice fundamentale, necesare activităţilor de specialitate, se găseşte rară îndoială, în primele  rânduri,  problema  cuantificării  severităţii  mişcării  seismice  a  terenului.  Importanţa disponibilităţii unor instrumente de măsură adecvate în acest domeniu este cel puţin evidentă. Examinarea  retrospectivă  a  activităţii  de  specialitate  evidenţiază  eforturile  făcute  de cercetători în vederea dezvoltării unor instrumente de măsură adecvate. Se pot identifica două orientări de bază care, din punct de vedere cronologic ,  se succed în mare măsură:     a)  abordările  specifice  perioadei preinstrumentale (iniţiate în Europa practic în secolul 18), care s-au axat în linii mari pe definirea şi cuantificarea intensităţii macroseismice (între aceste abordări se încadrează şi unele tentative, în prezent vechi, de atribuire, pe baza unor elemente de apreciere, pentru diferitele grade de intensitate, a unor valori, sau intervale de valori, ale unor parametri cinematici ai mişcării seismice a terenului);     b)  abordările specifice perioadei instrumentale, în care s-a putut beneficia pe de o parte de date instrumentale (accelerografice) de bună calitate şi, pe de altă parte ,  de un suport analitic coerent (dezvoltările specifice Dinamicii  structurilor  şi Ingineriei seismice), care au fost caracterizate de introducerea unui număr mare de caracterizări pe baze instrumentale (accelerografice) a severităţii mişcării terenului pentru cazurile în care se dispunea de date instrumentale utillizabile în bune condiţii.  Cele două orientări coexistă în prezent, iar în sprijinul fiecăreia dintre ele există argumente puternice, de necontestat.  În sprijinul orientării (a) există două argumente principale:     -  pentru dezvoltarea cunoştinţelor din domeniul seismologiei, seismologiei ingenereşti şi ingineriei seismice nu se poate face abstracţie de experienţa trecutului, iar pentru evenimentele din trecut (anterioare, în linii mari, jumătăţii secolului 20) se dispune exclusiv de informaţie macroseismică;     -  chiar în prezent, în ciuda faptului că la nivel mondial numărul accelerografelor instalate este de ordinul zecilor de mii, densitatea reţelelor accelerografice se situează, chiar în ţările cele mai avansate, sub necesităţile implicate de necesităţile de cunoaştere detaliată, astfel încât este necesară completarea informaţiei instrumentale cu informaţie de provenienţă macroseismică.  Pe de altă parte, în sprijinul orientării (b) există alte două argumente principale:     -  informaţia de natură instrumentală prezintă o precizie şi o certitudine care, într-un fel, o apropie de perfecţiune, situând-o într-o categorie mult superioară, din punctul de vedere  al  exigenţelor ştiinţifice şi tehnice, faţă de informaţia macroseismică;  -informaţia de natură instrumentală este în acord cu conceptele moderne din domeniul Dinamicii structurilor şi Ingineriei seismice.    De pe poziţile orientării moderne se pot aduce mai multe critici stadiului reprezentat de utilizarea exclusivă ,  în concepţia tradiţională, a criteriilor macroseismice de cuantificare a intensităţii seismice. Deşi nu este singura critică, cea mai importantă se referă la totala neglijare, de către criteriile macroseismice de factură tradiţională, a caracterizării spectrale a mişcării seismice, caracterizare care, în lumina concepţiilor inginereşti actuale, este de importanţă fundamentală. După cum se arată exemplificativ în subcapitolul 2.2, neglijarea caracterizării spectrale a mişcării seismice a terenului a condus în trecut Ia erori evidente de zonare a teritoriului, fapt cu implicaţii sociale serioase .     Avantajele fiecăreia dintre cele două orientări fac ca acestea să aibă un caracter complementar şi să apară necesitatea de utilizare corelată a lor, în vederea dezvoltării cunoştinţelor metodologice de bază, ca şi în vederea acumulării de cunoştinţe concrete privind condiţiile seismice ale diferitelor zone geografice.  Din păcate, în prezent se observă continuarea unei separări între activităţile specifice celor două orientări, ca şi o lipsă de comunicare între ele. Prezenta lucrare se constituie într-un ghid în cadrul căruia se urmăreşte o abordare mai generală şi mai nuanţată a scării de intensităţi seismice, de aşa natură încât:     -  să se tindă spre o compatibilizare cu necesităţile inginereşti de precizie şi certitudine;     -  să se acopere (în consecinţă) problemele ridicate (în mod deosebit în ţara noastră) de varietatea de compoziţii spectrale, evidenţiată de datele instrumentale disponibile.        În scopul îmbunătăţirii şi îmbogăţirii fondului de cunoaştere şi de metodologii de specialitate, a fost efectuată traducerea în limba română a textului documentului [2], prezentându-se în paralel, în [7], textul original şi textul românesc. Textul respectiv este însoţit de o prezentare comparativă a scărilor de intensităţi  MSK-64  şi  EMS-98,  de exemple ilustrative referitoare la estimarea gradului de avariere pentru unele clădiri din România afectate de cutremurul din 1977 şi de exemple de atribuire a intensităţii  EMS-98  pentru cutremure puternice din trecut (din 1802 şi 1838), pe baza unor însemnări documentare.    Lucrarea îşi are originile în experienţa cutremurului din 1977.03.04, iar în dezvoltările prezentate se dau unele detalii în acest sens, cu privire la dezvoltarea preocupărilor de punere  în valoare, la un nivel cât mai complet, a informaţiei macroseismice, şi de dezvoltare a unor instrumente analitice adecvate problematicii de specialitate (în această direcţie se prezintă dezvoltări referitoare atât la criteriile instrumentale, cât şi la legătura dintre conceptele de vulnerabilitate seismică şi de intensitate seismică, prin care s-a devansat abordarea întâlnită în cadrul scării  EMS-98)  .     În urma cutremurului din 1 977.03.04, s-a efectuat o anchetă macroseismică uzuală, conform metodologiei definite de scara  MSK-64.  Pe lângă aceasta, a fost iniţiată o anchetă inginerească aprofundată, în cadrul căreia s-a acordat atenţie unui aspect neglijat de toate scările de intensităţi de factură tradiţională, anume compoziţia spectrală a mişcării seismice. Ca rezultat al anchetei inginereşti, s-au determinat pentru câteva zeci de carouri geografice din Bucureşti spectre statistice de avariere, raportate la o succesiune de intervale spectrale. Pe această bază s-au schiţat hărţi de isoseiste raportate la anumite intervale spectrale şi, de asemenea, s-au făcut estimări de vulnerabilitate pentru o serie de categorii de construcţii. Trebuie menţionată  în  acest context corelaţia încurajatoare constatată între estimările spectrale  efectuate  pe baza anchetei  inginereşti şi caracteristicile spectrale ale mişcării seismice determinate pe baza prelucrării înregistrării de la INCERC - Bucureşti. Această constatare încurajatoare a stat la baza unor lucrări cu caracter analitic, în care au fost propuse măsuri ale intensităţii seismice bazate pe date instrumentale, au fost făcute comparaţii cu estimările macroseismice de intensitate şi au fost efectuate analize statistice privind corelaţiile dintre o serie de măsuri alternative, ca şi calibrări ale unor parametri proprii măsurilor respective [8]. O altă direcţie  de dezvoltări  analitice  a fost  aceea a  legăturii  dintre  conceptele  de vulnerabilitate seismică şi de intensitate seismică [8]. Aceasta a anticipat atenţia prioritară acordată în cadrul scării  EMS-98  conceptului de vulnerabilitate seismică, apreciat ca element fundamental pentru definirea şi estimarea intensităţii  seismice.     Deşi scările de intensităţi moderne (în special  MSK  şi  EMS)  reprezintă un progres incontestabil în comparaţie cu scările mai vechi, trebuie menţionat faptul că ele sunt afectate şi de  unele  caracteristici  criticabile,  dintre  care în  primul  rând:  lipsa  unei  corelări satisfăcătoare între criteriile macroseismice şi cele instrumentale, ca şi lipsa de preocupare pentru compoziţia spectrală a mişcării terenului (a cărei importanţă este larg recunoscută în cadrul ingineriei seismice).  4  O soluţie posibilă şi coerentă a problemei relaţiei dintre criteriile macroseismice şi cele instrumentale, este aceea a unei modificări radicale a raportului dintre criteriile macroseismice şi cele instrumentale, în sensul de a se postula un sistem de criterii instrumentale drept criterii fundamentale de estimare a intensităţii şi de a se considera criteriile macroseismice drept criterii secundare [8]. Implementarea acestei soluţii ar întâmpina însă în prezent obstacole importante. Pe de o parte, densitatea reţelelor accelerografice actuale este încă modestă, chiar în ţările bogate şi avansate, iar acest fapt limitează informaţia instrumentală. Pe de altă parte, un obstacol şi mai puternic ar putea fi constituit de lipsa de disponibilitate a celor interesaţi, de a accepta o astfel de schimbare radicală. Având în vedere aceste fapte, este de aşteptat că introducerea în practică a unei abordări pe linia modificărilor preconizate va fi posibilă numai după un timp relativ îndelungat, în care să se lucreze în regim de colaborare interdisciplinară  şi  să se acumuleze date şi experienţă directă. Dezvoltările din lucrare sunt concepute în acest spirit.    Ghidul prezintă dezvoltări susceptibile de aplicare în împrejurările în care prezintă interes conceptul de intensitate:     -  estimarea nivelului de severitate a mişcării seismice produse în timpul cutremurelor puternice, după incidenţa acestora;     -  revederea estimărilor nivelului de severitate pentru cutremure anterioare, chiar "istorice";     -  precizarea semnificaţiei conceptului de intensitate în documentele normative în care acesta este utilizat;     -  precizarea conceptului de vulnerabilitate, din punctul de vedere al cuantificării severităţii mişcării terenului, la care se raportează distribuţiile condiţionate în raport cu gradele de avariere.    Din cele arătate, rezultă că dezvoltările prezentate se adresează cercetătorilor din domeniile seismologiei şi seismologiei inginereşti, ca şi cercetătorilor preocupaţi de analjza vulnerabilităţii construcţiilor.    Lucrarea se adresează astfel cercetătorilor din domeniile seismologiei inginereşti şi ingineriei seismice, ca şi specialiştilor implicaţi în utilizarea scărilor de intensităţi seismice (în mod  special  a scării   EMS-98,  în  prezent  adoptată oficial  de Comisia  Seismologică  Europeană),  având în vedere diferitele funcţiuni ale scărilor de intensităţi  seismice, menţionate în continuare.    Prezenta lucrare pleacă de la următoarele premize principale:     -  scările de factură tradiţională (inclusiv scara  EMS-98)  prezintă limitări semnalate în continuare, care implică limitări ale satisfacerii rolului atribuit lor;     -  dezvoltarea scării de intensităţi seismice implică o activitate de anvergură şi de durată, în care aplicarea experimentală cu ocazia producerii unor cutremure semnificative joacă un rol de primă importanţă.    Scopul lucrării este acela ,  de a contribui la utilizarea unei mai complete şi consecvente caracterizări a mişcării seismice a terenului ,  prin intermediul:     -  prezentării unor elemente metodologice care completează prevederile scărilor de intensităţi seismice de factură tradiţională, oferind posibilitatea  unei caracterizări  mai complete a mişcării seismice a terenului;     -  favorizării  aplicării  experimentale  a  unei  metodologii  adaptate  necesităţilor prezentate în lucrare, în vederea acumulării de date şi de experienţă, în special cu ocazia producerii unor viitoare cutremure puternice.  Caracterizarea mai completă, la care se face referire, are în vedere toate funcţiunile conceptului de intensitate seismică.    Adaptarea scării  EMS-98  la necesităţile inginereşti şi la condiţiile seismice ale ţării noastre constă în esenţă în:     -  prezentarea unui sistem de criterii instrumentale care permite o abordare flexibilă a evaluării intensităţii seismice, mergând de la o caracterizare globală ,  similară celei date de scările de factură tradiţională, până la o caracterizare detaliată, capabilă de a reflecta, după caz, caracteristici de natură spectrală şi direcţională ale mişcării seismice;     -  crearea de posibilităţi de caracterizare într-un cadru unitar a intensităţii unor mişc _ ări seismice cu caracteristici spectrale considerabil diferite, situaţie specifică ţării noastre;     -  crearea de premize pentru extinderea criteriilor macroseismice date în prezent de scara  EMS-98  prin considerarea unor sisteme constructive noi, utilizate în trecutul recent pentru dezvoltarea fondului construit din ţara noastră.    Structura lucrării este următoarea:  în corpul  principal  se prezintă elemente de fundamentare şi elemente referitoare la aplicare şi dezvoltarea ghidului; se fac unele referiri la cercetările prezentate în lucrarea [8], unde se prezintă: un sistem de criterii de estimare a intensităţii bazat pe date instrumentale, o variantă simplificată a acestuia, consideraţii privind relaţia dintre conceptele de intensitate seismică şi de vulnerabilitate seismică, precum şi un chestionar destinat în principal urmăririi comportării unor construcţii aparţinând unui eşantion supus mai multor cutremure semnificative succesive, în vederea identificării modului şi măsurii în care evenimentele succesive şi eventualele intervenţii ale omului influenţează vulnerabilitatea seismică şi ar trebui considerate  în dezvoltarea  sistemului  de criterii macrose1sm1ce.     2.  ELEMENTE DE FUNDAMENTARE       2.1.  Referiri la dezvoltarea scărilor de intensităţi  Preocuparea pentru compararea nivelului de severitate a mişcărilor seismice şi pentru cuantificarea acestei severităţi a apărut în Europa spre sfârşitul secolului al XVIII-lea. Treptat s-au dezvoltat mai multe scări de intensitate seismică, dintre care mai sunt utilizate în prezent:     -  scara  MCS  (Mercalli - Cancani - Sieberg), mai mult în Italia;     -  scara  MM  (Mercalli modificată, de Neumann şi Richter), mai mult în America;     -  scara  MSK  (Medvedev - Sponheuer - Karnfk), încă, în Europa şi     -  scara  EMS  (European Macroseismic Scale, elaborată sub coordonarea grupului G. Griinthal - J. Schwarz - R. Musson - M. Stucchi), în perspectivă de utilizare generalizată în Europa.  Scara  EMS  este însuşită în prezent de Comisia Seismologică Europeană în varianta  EMS-98  [2], după ce şi unele scări precedente fuseseră însuşite anterior. Scările enumerate prezintă o filieră comună şi reprezintă, în mare măsură, continuări şi perfecţionări ale unor începuturi mai vechi, neamintite mai înainte. De notat că în Japonia se utilizează o scară dezvoltată într-o filieră diferită, scara  JMA  (Japan Meteorological Agency).     O trăsătură comună a scărilor menţionate este faptul că ele acordă prioritate (dacă nu exclusivitate) utilizării  criteriilor macroseismice  (criterii care corespund observaţiei vizuale în situaţia în care se efectuează anchete după cutremure, în scopul estimării distribuţiei geografice a nivelului de severitate a mişcării terenului). Fără a se aprofunda în acest loc  problematica criteriilor macroseismice, trebuie menţionat faptul că în etapele succesive de dezvoltare a scărilor de intensităţi s-a înregistrat un progres continuu în aprofundarea criteriilor macroseismice de estimare a intenstăţii seismice. Astfel, în scara  MSK,  criteriile macroseismice pot fi grupate în trei categorii:     a)  criterii referitoare la reacţia oamenilor şi animalelor;     b)  criterii  referitoare  la  comportarea  lucrărilor  omului  (în  primul  rând,  a construcţiilor);     c)  criterii referitoare la efectele cutremurului asupra mediului natural, geologic - hidrologic.    Dintre acestea, criteriile din categoria (a) sunt semnificative practic numai pentru intensităţile joase ,  care nu au efecte din alte categorii. Criteriile din categoria (b) sunt cele mai importante şi elaborate, fiind de importanţă fundamentală în cazul intensităţilor semnificative, ridicate (asupra lor se revine succint în continuare). Criteriile din categoria (c) sunt semnificative de regulă numai pentru intensităţile cele mai ridicate (şi prezintă mai puţină relevanţă pentru ţara noastră).    Criteriile din categoria (b) au la bază următoarele coordonate principale:     -  definirea categoriei de lucrări la care  se  referă criteriile;     -  descrierea şi cuantificarea gradelor de avariere care pot caracteriza efectele asupra diferitelor categorii de lucrări;     -  caracterizarea distribuţiei gradelor de avariere (frecvenţei relative cu care se observă aceste grade în cadrul anchetelor);     -  estimarea, pe această bază (cu considerarea ponderată a mai multor categorii de lucrări) ,  a intensităţii.  Aceste criterii sunt formulate de aşa natură, încât ele să fie utilizabile de către persoanele care răspund formularelor de anchetă (pe de o parte, să poată fi înţelese de acestea; pe de altă parte, informaţia cerută să poată fi obţinută rapid, fără eforturi speciale).    După ce  scara   MSK  a  înregistrat,  în comparaţie cu scările anterioare, un progres remarcabil în ceea ce priveşte formularea criteriilor macroseismice, scara  EMS  a adus o nouă perfecţionare, care o situează din acest punct de vedere la un nivel superior. Elementul conceptual nou, cel mai semnificativ, al scării  EMS  (în varianta în prezent oficializată  EMS-   98)  este reprezentat de utilizarea explicită şi consecventă a conceptului de vulnerabilitate  seismică, făcându-se şi utilizându-se în permanenţă legătura logică între criteriile macroseismice din categoria (b) şi propoziţii (relativ vagi) referitoare la vulnerabilitatea seismică a lucrărilor omului. Trebuie menţionat faptul că textul scării  EMS-98  este însoţit de comentarii şi exemplificări elaborate cu un înalt grad de atenţie şi competenţă.    În trecut au fost făcute încercări de a se formula şi  criterii instrumentale  pentru estimarea intensităţii seismice. Dintre acestea, soluţia cea mai recentă, care s-a încercat să fie şi cea mai completă, este cea corespunzătoare scării  MSK,  standardizată în ţara noastră în varianta  MSK-64  [3]. Criteriile instrumentale, considerate drept criterii secundare, date în anexa standardului, sunt cele din tabelul 1.    Tabelul I. Criterii instrumentale de evaluare a intensităţii  seismice,  conform  scării  MSK-64.     Gradul de intensitate    Criterii instrumentale de evaluare      Acceleraţia de vârf a mişcării terenului, cm/s 2     Viteza de vârf a mişcării terenului,  emis    Deplasarea de vârf a seismoscopului SBM, mm      VI    25... 50    2 ...  4    1...2      VII    50... 100    4... 8    2 ..  .4      VIII    100 ...  200    8... 16    4 ...  8      IX    200ă.400    16... 32    8... 16       Notă: seismoscopul SBM (Medvedev) are perioada proprie 0.25s şi decrementul logaritmic 0.5.    Trebuie menţionat că un istoric al acestor tentative de cuantificare evidenţiază faptul că, pentru un grad de intensitate dat, nivelul amplitudinii atribuite mişcării terenului a avut o tendinţă continuă de creştere (spre exemplu, între variantele  MSK-64  şi  MSK-76  a apărut o creştere medie de cca. 40%; astfel, pentru gradul VIII, după criteriul acceleraţiilor de vârf, valorile erau cuprinse  în intervalul  100... 200 cm/s 2  în varianta  MSK-64,  respectiv se considerau  în medie  de 200 cm/s 2  în varianta  MSK-76).   De notat că în scara  EMS-98  s-a renunţat total la criteriile instrumentale. Se arată în textul scării  EMS-98  că o reintroducere a acestora este o problemă a viitorului, pe măsura  sistematizării şi sintezei bogatei informaţii instrumentale care este oferită în prezent şi în perspectivă de înregistrările obţinute în timpul cutremurelor puternice. Se poate aprecia că această renunţare reprezintă un pas înapoi faţă de scara  MSK.  În loc de a se ocoli dificultăţile create de inadvertenţele criteriilor instrumentale ale scării  MSK  (semnalate exemplificativ în continuare) ,  ar fi fost de dorit găsirea unei soluţii mai bune ,  respectiv dezvoltarea unui sistem de criterii instrumentale în cât mai mare măsură satisfăcător. Această filosofie a scării  EMS  (alături de un caracter vag al unora dintre formulările referitoare la criteriile macroseismice) a fost adoptată în esenţă sub presiunea seismologilor interesaţi în estimarea intensităţilor pentru cutremurele istorice (inclusiv a celor din antichitate), pentru care informaţia disponibilă este vagă şi caracterizată printr-o incertitudine ridicată .          2.2.  Referiri la datele instrumentale  În ţara noastră primele înregistrări ale mişcării seismice produse de un cutremur puternic au fost obţinute în timpul cutremurului din 1977.03.04. Cea mai importantă înregistrare (singura completă, la nivelul terenului liber) a fost cea obţinută la INCERC - Bucureşti, cu ajutorul unui accelerograf japonez SMAC - B. Dintre componentele mişcării, cea mai puternică a fost componenta N-S .  Tentativa de utilizare a criteriilor instrumentale date de scara  MSK  în vederea estimării intensităţii seismice pentru această componentă s-a soldat cu următorul rezultat:     -  după criteriul acceleraţiilor de vârf ale mişcării terenului, VIII;     -  după criteriul vitezelor de vârf ale mişcării terenului, X (pe baza extrapolării valorilor date în tabel);     -  după criteriul deplasărilor de vârf ale seismoscopului Medvedev, VII .   Aceste rezultate prezintă discrepanţe inacceptabil de mari ,  care evidenţiază lipsuri majore ale sistemului de criterii menţionat. Principala cauză a acestor discrepanţe a fost faptul că principalul autor al scării, S. V. Medvedev, a calibrat criteriile instrumentale plecând de la înregistrările şi spectrele de acceleraţii absolute pentru cutremure californiene, singurele care îi erau accesibile în jurul anului 1960. Criteriile dezvoltate corespund unui spectru standard de acceleraţii absolute, de forma:     S  a  (T, 0.05) =  Sa  ,  max            (T <  0.5 s)    Sa  (T,   0.05)   =  Sa , m ax   X   0.5   /T     (T?.   0.5 s)     (1)  care este compatibil, statistic vorbind, cu baza de date disponibilă în perioada respectivă. Pe de altă parte, se poate verifica uşor compatibilitatea criteriilor din tabelul 1 cu expresiile (1).    În cele patru decenii care s-au scurs de la elaborarea criteriilor din tabelul 1 s-a acumulat o informaţie instrumentală uriaşă, care evidenţiază varietatea mare a compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului în timpul diferitelor cutremure, în amplasamente diferite etc.. În particular,  examinarea spectrelor determinate pe baza înregistrării  din 1977.03.04 de la INCERC - Bucureşti arată marea diferenţă a acestora faţă de expresiile (1). Aceasta constituie cauza esenţială a inadvertenţelor constatate în tentativa de aplicare a criteriilor standardizate conform scării  MSK-64.     În perioada imediat următoare cutremurului a fost întreprinsă în ţara noastră, de către Centrul de Fizica Pământului şi Seismologie, în baza prevederilor standardului menţionat, o anchetă macroseismică, pe baza căreia s-au determinat  isoseistele cutremurului  pentru teritoriul ţării noastre. Astfel de anchete s-au întreprins şi în ţările învecinate, iar isoseistele determinate s- au racordat în general satisfăcător la frontiere. Aceasta evidenţiază aplicarea unitară a criteriilor macroseismice în ţările din regiune.    Pe de altă parte trebuie semnalat, ca un exemplu semnificativ, cazul isoseistelor din zona apropiată municipiului Bucureşti (situaţie regăsită şi în alte cazuri). Pentru teritoriul oraşului  s-a estimat  intensitatea  VIII, pe când  pentru zona înconjurătoare s-a estimat intensitatea VII. Situaţia este similară constatărilor rezultate din ancheta efectuată după cutremurul din 1940.11.1 O,  când  în  zona capitalei a fost evidenţiată de asemenea o insulă de intensitate mai ridicată decât cea din zona înconjurătoare. Drept urmare, atât în harta de zonare din STAS 2923 - 52, cât şi în harta de zonare din STAS 11100  I  1 - 77, s-a atribuit zonei municipiului Bucureşti intensitatea VIII, pe când zonei înconjurătoare i s-a atribuit intensitatea VII. O astfel de diferenţiere nu este susţinută de datele geologice şi a făcut impresia de a fi determinată de considerente subiective. Un răspuns calificat la această problemă s-a putut da în urma examinării şi prelucrării informaţiei instrumentale obţinute în timpul  cutremurelor  puternice  din  1986.08.30,  1990.05.30  şi 1990.05.31.  Examinarea accelerogramelor şi spectrelor în lungul unui aliniament N-S (Văleni, Ploieşti, Periş, Otopeni, Bucureşti - diferite staţii, Giurgiu) şi a unui aliniament E-W (Brăneşti, Bucureşti  -  diferite  staţii, Bolintin) a arătat că, pentru toate cele trei evenimente, zona municipiului Bucureşti nu a constituit o insulă de intensitate mai ridicată, ci s-a încadrat (cu fluctuaţii inerente) în tendinţa generală (statistică) de scădere a intensităţilor odată cu creşterea distanţei faţă de zona epicentrală. Drept urmare, în hărţile din STAS 11100/1 - 91 şi SR 11100/1 - 93 nu mai există o insulă ca cea menţionată, ci teritoriul Municipiului Bucureşti, ca şi zona înconjurătoare, se situează în zona de grad VIII. Situaţia este aceeaşi Ia nivelul normativului de proiectare antiseismică P.100 - 92. Acest episod evidenţiază efectele serioase ale inadvertenţelor scării de intensităţi seismice.         2.3.  Referiri la ancheta inginerească aprofundată din 1977  În Bucureşti a fost organizată, în aceeaşi perioadă, o anchetă inginerească mai detaliată, care a avut Ia bază evaluarea gradelor de avariere suferite de un număr de peste 18000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea oraşului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre carourile menţionate (spectrele respective evidenţiau gradul mediu de avariere ca funcţie de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schiţate hărţi de isoseiste pentru diferite intervale de perioade de oscilaţie  [I].  Spectrele statistice de avariere, ca şi hărţile de isoseiste menţionate, au evidenţiat faptul că intensităţile estimate (manifestate prin efecte asupra construcţiilor) au diferit în funcţie de intervalele de perioade (sau frecvenţe) de oscilaţie pentru care au fost întocmite. Cu alte cuvinte, a fost evidenţiat faptul că intensitatea seismică era în general diferită pentru diferite intervale de perioade (sau de frecvenţe) de oscilaţie. Această constatare a stat la baza unor lucrări de cercetare în care a predominat aspectul analitic şi în care au fost propuse criterii instrumentale care să permită estimarea intensităţii seismice pe baze instrumentale, cu evitarea unor contradicţii ca cele semnalate mai înainte în legătură cu tentativa de utilizare a criteriilor scării MSK, redate în tabelul I. Prezentarea unor dezvoltări în această direcţie constituie unul din obiectele principale ale preocupărilor de specialitate [8].       2.4.  Funcţiuni ale conceptului de intensitate seismică  Examinarea domeniilor şi activităţilor în care intervine conceptul de intensitate seismică evidenţiază trei funcţiuni principale ale acestuia:     a)  instrument  de evaluare  a intensităţii  mişcării  seismice  a terenului,  la un amplasament dat sau într-o zonă dată, în timpul unui cutremur produs;     b)  element de referinţă pentru zonarea (respectiv microzonarea) seismică a unm teritoriu (respectiv a unei localităţi, unei zone de activitate umană etc.);     c)  element de referinţă pentru caracterizarea vulnerabilităţii seismice a construcţiilor (sau a altor lucrări ale omului).      Considerarea acestor funcţiuni este de primă importanţă pentru a se preciza cerinţele cărora trebuie să le răspundă definirea intensităţii şi precizarea metodelor de cuantificare a ei. În cadrul lucrării se urmăreşte să se răspundă în cât mai mare măsură cerinţelor respective. Dezvoltările analitice prezentate în lucrarea [8] servesc drept suport acestei preocupări.       2.5.  Caracteristici ale mişcării seismice a terenului bazate pe date instrumentale  Cunoştinţele actuale din domeniile seismologiei inginereşti şi ingineriei seismice se găsesc într-un stadiu în care criteriile de factură cinematică, referitoare la caracterizarea şi cuantificarea mişcării seismice a terenului, în prezent întru totul compatibile cu datele obtenibile cu mijloace instrumentale, se bucură de o largă aplicare. Analizele inginereşti actuale privind comportarea construcţiilor supuse acţiunii seismice introduc explicit în calcule parametri sau funcţii din această categorie. Doi factori de bază au condus la acest stadiu de dezvoltare:     -  pe de o parte, dezvoltarea Dinamicii structurilor, disciplină al cărei obiect este reprezentat de analiza mişcării structurilor supuse acţiunilor dinamice;     -  pe de altă parte, dezvoltarea aparaturii de măsurare - înregistrare a parametrilor mişcării (acceleraţii, viteze, deplasări); acestea se referă atât la mişcarea unor puncte ale terenului, cât şi la mişcarea unor puncte ale construcţiilor.    Preocupările de specialitate privind caracterizarea mişcării seismice pot avea în vedere două situaţii principial diferite:     -  pe de o parte, cazul unor mişcări trecute, cu privire la care se dispune de anumite date (în cel mai bun caz, date instrumentale de bună calitate);     -  pe de altă parte, cazul unor mişcări posibile (sau aşteptate) în viitor, ale căror caracteristici trebuie anticipate.  Diferenţa dintre cele două situaţii este fundamentală. În timp ce, dacă se dispune de înregistrări de calitate, o mişcare trecută poate fi cunoscută complet şi caracterizată, în consecinţă, cu mijloace deterministe, mişcările viitoare nu pot fi anticipate, în lumina cunoştinţelor actuale ,  în termeni determinişti. Din acest motiv, în stadiul actual de dezvoltare a cunoaşterii ,  se utilizează pe scară largă, pentru anticiparea caracteristicilor mişcărilor viitoare, mijloace de factură probabilistică. Acestea trebuie să acopere o gamă largă de probleme, mergând de la caracterizarea unei mişcări individuale până Ia considerarea anticipativă a succesiunilor aşteptate de mişcări seismice de diferite niveluri de severitate, cu diferite compoziţii spectrale etc..    Prezenta lucrare are drept obiect principal cazul mişcărilor seismice trecute ,  iar din acest motiv nu apare necesitatea utilizării reprezentărilor probabilistice din punctul de vedere al caracterizării detaliate a mişcărilor seismice (problema utilizării unor noţiuni de factură probabilistică  apare,  totuşi,  în  legătură  cu  criteriile  macroseismice  care,  în  lumina cunoştinţelor actuale ,  au la bază conceptul de vulnerabilitate seismică, concept care, la rândul lui, este de factură probabilistică).    Înregistrările de interes ingineresc ale mişcării seismice a terenului, iniţiate încă înainte de jumătatea secolului 20, s au făcut cu două categorii principale de instrumente:     -  instrumente care înregistrează trasa unui pendul (de regulă sferic), fără a oferi informaţii asupra variaţiei în timp a mişcării, numite seismoscoape;     -  instrumente care înregistrează o caracteristică a mişcării seismice (deplasare sau derivată de anumit ordin în raport cu timpul a acesteia) ca funcţie explicită de variabila timp, numite seismografe, accelerografe etc.    Trebuie menţionat în acest sens faptul că seismoscoapele, care, datorită preţului lor modest, s­ au bucurat de o anumită utilizare în urmă cu câteva decenii, sunt în prezent scoase din uz, datorită limitării informaţiei pe care o pot oferi şi datorită faptului că accelerografele au devenit treptat mai accesibile ca preţ, în paralel cu progresul net al performanţelor lor. Instrumentele de bază, utilizate în prezent pe scară largă, sunt accelerografele (care au la bază penduli seismici cu frecvenţe proprii cât mai ridicate posibil). În special dezvoltările recente, în care s-a asociat utilizarea unor captori cu frecvenţe proprii foarte ridicate cu utilizarea tehnicii digitale de măsurare - înregistrare, au condus la instrumente deosebit de performante,  care satisfac la un foarte bun nivel necesităţile de colectare a datelor privind mişcarea seismică la nivelul terenului, la nivelul unor etaje ale construcţiilor etc..    Ţinând seama de cele arătate, în cele ce urmează se consideră caracteristici ale mişcărilor  seismice  obţinute  pe  baza  accelerogramelor.  Nu  interesează  în  acest  loc problematica prelucrării primare a accelerogramelor (corecţii, integrări pentru a se obţine istorii în timp ale vitezelor şi deplasărilor), care din punctul de vedere al lucrării se consideră depăşite. Tot astfel, nu interesează anumite detalii ale unor algoritme de calcul.         2.6.  Categorii principale de caracteristici  Caracteristicile mişcării seismice deduse pe baza accelerogramelor pot fi împărţite în mai multe categorii. Fără a se încerca o clasificare exhaustivă (care este greu de făcut, datorită numeroaselor concepte introduse în literatură în acest domeniu), pot fi semnalate câteva categorii importante de parametri şi funcţii, care prezintă interes atât datorită frecvenţei cu care sunt utilizate în literatură, cât şi datorită interesului direct pe care acestea îl prezintă pentru prezenta lucrare. Acestea sunt:       a)  parametri obţinuţi direct din examinarea "vizuală" (practic, în prezent, bazată pe căutare automată în lungul unei înregistrări): valori de vârf ale acceleraţiei terenului,  PGA  (peak ground acceleration), ale vitezei terenului,  PGV,  ale deplasării terenului,  PGD;        b)  caracteristici obţinute din integrări simple în timp: pe lângă vitezele şi deplasările la care s-a făcut referire mai înainte, integrala pătratului acceleraţiilor, propusă de Arias (referinţa [l] din lucrarea [8]) şi utilizată direct în lucrare, caracteristici convenţionale ale duratei mişcării;       c)  caracteristici obţinute pe baza unor transformări Fourier (spectre Fourier de amplitudini sau spectre Fourier complexe, pentru acceleraţii, viteze, deplasări, integrale ale pătratului modulului spectrelor Fourier);       d)  caracteristici obţinute pe baza unor integrări parametrice ale ecuaţiei de mişcare a unui pendul şi căutării (automate a) unor maxime ale valorilor absolute (spectre 1iniare de acţiune seismică sau de răspuns seismic, pentru acceleraţiile absolute, pseudovitezele relative,  vitezele relative sau absolute, deplasările relative sau absolute; spectre Fourier glisante pentru ferestre succesive de timp);       e)  caracteristici obţinute pe baza precedentelor: valori spectrale de vârf pentru acceleraţii,  PSA  (peak spectral acceleration), viteze,  PSV,  pseudoviteze  PSPVetc.;        f)  caracteristici omoloage celor din categoria (d), obţinute pentru modele neliniare de diferite naturi ale unui pendul (spectre neliniare);       g)  caracteristici de tipul funcţiilor de autocorelaţie (pentru diferiţi parametri ai mişcării)  şi de tipul  densităţilor spectrale  clasice (practic,  caracteristici corespunzând caracterizării unor funcţii  aleatoare  staţionare şi ergodice, utilizate întrucâtva abuziv, în ciuda caracterului tranzitoriu al mişcării seismice) sau evolutive;       h)  caracteristici de tipul spectrului înfăşurător al răspunsului în viteze, spectre de durată etc.      Deşi categoriile menţionate nu acoperă marea varietate reală a metodelor şi căilor de caracterizare a mişcării seismice, ele dau o idee utilă asupra posibilităţilor din acest domeniu.       3.  STRATEGIE DE UTILIZARE ŞI DEZVOLTARE PRECONIZATĂ     3.1.  Generalităţi  Conform titlului lucrării, obiectul central al acesteia este constituit de dezvoltarea scării de intensităţi seismice  EMS-98  de aşa natură, încât prin aceasta să fie acoperite în mod satisfăcător atât necesităţile inginereşti, cât şi situaţiile specifice din ţara noastră. În mod mai concret, aceste obiective revin la:     a)  asigurarea compatibilităţii şi chiar a corelării (mergând până la integrare) cu concepţiile şi mijloacele inginereşti modeme care privesc caracterizarea mişcării seismice a terenului;     b)  acoperirea problemelor ridicate în ţara noastră:     -  de varietatea de compoziţii spectrale observate (pe baza datelor instrumentale disponibile), ca şi     -  de specificul fondului construit existent.      Obiectivele din cele două categorii explicitate sunt strâns corelate. În măsura în care se va asigura compatibilitatea cu concepţiile inginereşti actuale, care fac uz de cunoştinţele de Dinamica structurilor, elementele metodologice specifice vor trebui să facă uz sistematic de aceste cunoştinţe.    În cele ce urmează ,  sunt urmărite pe rând  căile de utilizare şi dezvoltare a metodologiei destinate utilizării la un nivel îmbunătăţit a conceptului de intensitate seismică. Acestea au la bază dezvoltările din lucrarea [8] ,  privind estimarea intensităţii seismice, cu utilizarea drept criterii fundamentale a criteriilor instrumentale.       3.2.  Utilizarea criteriilor instrumentale  În cele ce urmează, se examinează modul de utilizare a criteriilor instrumentale având în vedere funcţiunile conceptului de intensitate, enumerate în introducere .     Criteriile instrumentale, bazate pe prelucrarea accelerogramelor, prezentate în Anexa 1 [8], urmează să fie utilizate în primul rând pentru  prelucrarea iriformaţiei instrumentale obţinute în timpul cutremurelor.  Un exemplu în acest sens este dat în tabelele 5... 8 din Anexa 1 [8], care se referă la prelucrarea a patru înregistrări accelerografice succesive, obţinute la staţia Bucureşti - INCERC. Prelucrarea prezentată se referă numai la intensităţi bazate pe spectru (intensităţi globale  l  s  ,  respectiv intensităţi mediate pe anumite benzi spectrale  (rp',   ((J   "),    cu frecvenţele   ((J  exprimate în Hz,  is *( rp ',  rp "), de diferite lăţimi de bandă ,  cu extremităţile ordonate în progresie geometrică). După acest model se pot determina intensităţi globale bazate pe definiţia lui Arias,  IA  (care sunt identice cu intensităţile bazate pe spectre Fourier, h),  ca şi intensităţi mediate pe anumite benzi spectrale  (rp', rp"),  bazate pe conceptul _de destructivitate,  id*(   ((J   ',   rp"),  respectiv pe transformata Fourier a accelerogramei,  ii*( rp ' ,   rp "). De notat că analizele de corelaţie [8] evidenţiază corelaţiile puternice dintre rezultatele aplicării definiţiilor alternative, care fac ca abaterile dintre rezultatele aplicării diferitelor definiţii să fie inferioare unor abateri sesizabile pe baza criteriilor macroseismice.  Având în vedere cele arătate, este recomandabilă aplicarea criteriilor instrumentale în vederea estimărilor de intensitate, în situaţiile în care intensitatea macroseismică este de cel puţin VI, conform scărilor de factură tradiţională,  MSK  sau  EMS.  Aplicarea acestor criterii în cazul unor intensităţi mai reduse va servi în principal la acumularea de informaţie destinată examinării posibilităţilor de extindere a utilizării criteriilor instrumentale în acest domeniu.    În situaţiile în care se urmăreşte utilizarea conceptului de  intensitate ca element de referinţă pentru zonarea seismică a teritoriului,  apare, în lumina dezvoltărilor din Anexa I [8], necesitatea unei definiri mai precise a semnificaţiei intensităţii. O primă cale este aceea, a conversiei intensităţii globale (considerate implicit spre exemplu în standardul SR 11100/1-93 [4]) în parametri de calcul ingineresc (după procedeul adoptat în prezent în normativul P.100- 92, [5], parametrii  ks  şi  Te),  Această conversie necesită şi o informaţie suplimentară, care să fie reprezentativă pentru compoziţia spectrală a mişcărilor seismice aşteptate, întrucât în caz contrar apare situaţia unei ecuaţii cu două necunoscute. O altă cale, care poate fi considerată pentru viitor, este aceea, de a se înlocui o zonare raportată la o intensitate unică printr-o zonare reflectată de un sistem de hărţi, referitoare la benzi spectrale succesive. O astfel de soluţie, care în principiu ar fi deosebit de interesantă, ar cere studii speciale de anvergură deosebită, atât sub raportul reexprimării legilor de atenuare în termeni spectrali, cât şi sub raportul unei sinteze satisfăcătoare a cunoştinţelor referitoare la implicaţiile mecanismelor de sursă şi condiţiilor locale asupra radiaţiei seismice şi compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului. În consecinţă, această soluţie poate fi considerată ca o soluţie pentru un viitor mai îndepărtat.    În situaţiile în care se efectuează  analize de vulnerabilitate pentru anumite categorii de lucrări   (  de regulă, anumite categorii de clădiri), disponibilitatea acestui instrument de analiză şi cuantificare oferă posibilitatea de raportare la severitatea mişcării seismice a terenului pentru benzile spectrale semnificative din punctul de vedere al categoriilor de lucrări considerate. Având în vedere dezvoltările din lucrarea [8], se pot considera, în mod alternativ:      a)  intensităţi  mediate  pentru  benzile spectrale  în care se găsesc  frecvenţele fundamentale ale categoriei de lucrări investigate;     b)  vectori de intensităţi mediate, pentru diferitele benzi succesive de frecvenţe care sunt incluse în intervalul de referinţă (0.25 Hz, 16.0 Hz).    Dintre cele două căi, calea (a) apare drept cea mai fezabilă, întrucât calea (b) include inevitabil complicaţii considerabile (datorită unei generalizări importante a conceptului de vulnerabilitate)  şi  disponibilitatea unei mari cantităţi de informaţie (cerută de caracterizarea intensităţii pentru diferitele benzi spectrale succesive). Drept urmare, calea (b) trebuie considerată drept o cale de viitor mai îndepartat, iar pentru viitorul apropiat se poate recomanda procedura corespunzătoare căii (a).       3.3.  Utilizarea rezultatelor anchetelor macroseismice inginereşti  În cele ce urmează, se consideră anchete macroseismice inginereşti referitoare la comportarea construcţiilor de diferite categorii. În acest scop este prezentat în lucrarea [8] un chestionar destinat inspecţiilor inginereşti (inspirat de o fişă de anchetă de nivel I, dezvoltată în Italia, sub egida GNDT). Se au în vedere două direcţii de utilizare de bază a datelor culese în acest cadru:     a)  estimarea intensităţii seismice;     b)  estimarea caracteristicilor de vulnerabilitate ale anumitor categorii de construcţii.    În fiecare caz în parte, chestionarul preconizat permite colectarea unei informaţii mai bogate decât cea oferită de anchetele macroseismice standard. Pe de altă parte, spre deosebire de anchetele macroseismice standard, care sunt susceptibile de a beneficia de concursul unor nespecialişti (persoane din administraţia de stat, personal didactic etc.) şi care oferă date pe baza unei priviri de ansamblu, inspecţia detaliată se raportează la construcţii individuale (de tipul unor clădiri) şi are un caracter tehnic, care reclamă prezenţa şi activitatea unor specialişti.    Din punctul de vedere al estimărilor de intensitate,  urmează să se utilizeze regulile de estimare a gradului de avariere date de scara  EMS-98,  cu observaţia că estimările vor trebui raportate  la  banda  de  frecvenţe  de oscilaţie  în  care  se  situează  frecvenţele  proprii semnificative ale construcţiilor (de regulă, pentru ansamblul structural, frecvenţele proprii fundamentale, dar, pentru anumite componente nestructurale, care prezintă o individualitate marcată ca sisteme dinamice, cum ar fi aticele, coşurile de fum etc., şi banda de frecvenţe în care se situează frecvenţele proprii fundamentale ale acestora). Pe această bază, se vor putea efectua estimări de intensitate raportate la anumite benzi spectrale.   Din punctul de vedere al analizelor de vulnerabilitate,  un grad de avariere constatat este de dorit să se raporteze la intensitatea corespunzătoare benzii de frecvenţă relevante (având în vedere cele arătate în alineatul precedent, cu privire la semnificaţia diferitelor benzi de frecvenţă din punctul de vedere al diferitelor categorii de lucrări). Se înţelege, pentru estimarea intensităţii referitoare la o bandă de frecvenţe relevantă, este necesar să se utilizeze date din altă sursă (de preferinţă, când se dispune de date instrumentale fumizate de o staţie accelerografică  apropiată,  date furnizate  de prelucrările  la care s-a  făcut  referire  în subcapitolul precedent; în lipsa acestora, estimări de intensitate pe baza inspecţiei de tip macroseismic,  efectuate  asupra  unor  categorii  de  lucrări  ale  căror  caracteristici  de vulnerabilitate se consideră cunoscute la un nivel satisfăcător).        3.4.  Aspecte suplimentare  Dezvoltările prezentate evidenţiază necesitatea unei activităţi stabile, de urmărire şi de creare a unor baze de date de specialitate. Acestea condiţionează punerea în valoare a elementelor metodologice specifice domeniului, evidenţiate mai înainte.    Dezvoltarea unei activităţi de urmărire implică stabilirea unor categorii de lucrări care să constituie obiect de preocupare şi colectarea informaţiei relevante referitoare la starea lor actuală. Din acest punct de vedere, sunt de avut în vedere precizările conţinute în chestionarul din lucrarea [8]. Pe de altă parte, categoriile de lucrări la care se referă un proiect de urmărire trebuie să constituie eşantioane relevante pentru nişte categorii de lucrări care prezintă importanţă la nivel social şi economic. În crearea şi constituirea de baze de date trebuie să se aibă în vedere o colaborare interdisciplinară, între altele cu autorităţile responsabile de activităţile de recensământ şi de evidenţă cadastrală.       4.  ADAPTAREA  SCĂRII DE INTENSITĂŢI LA CONDIŢIILE ROMÂNIEI ŞI LA NECESITĂŢILE INGINEREŞTI. STRUCTURĂ PRECONIZATĂ.   
  
 Scara de intensităţi macroseismice  EMS-98,  [2], în prezent însuşită oficial de Comisia Seismologică Europeană, a fost concepută în esenţă în tradiţia scărilor anterioare de intensităţi seismice, în sensul că: 

    -  acordă prioritate absolută criteriilor macroseismice (lăsând explicit în sarcina viitorului o corelare cu criteriile instrumentale, în prezent total omise, ceea ce se poate considera ca un pas înapoi faţă de scara MSK);     -  adoptă drept criterii cu cea mai mare pondere criteriile referitoare la comportarea  unor categorii tradiţionale de construcţii;     -  este orientată implicit, în mare măsură, spre estimarea intensităţilor evenimentelor din trecutul mai îndepărtat, istoric, care prezintă de altfel un interes obiectiv pentru ţările care dispun de un patrimoniu vechi bogat;     -  se preocupă de estimarea intensităţii (medii) pentru arii geografice relativ întinse   
 (eventual părţi ale unor oraşe mari), nefiind recunoscut (cu excepţia unui comentariu prezentat în subsidiar) faptul că intensitatea trebuie concepută în principiu ca o caracteristică a mişcării locale, care poate fi eventual mediată pe anumite zone geografice, zone urbane etcă 
 Prin aceasta, scara  EMS-98  aderă la filosofia scărilor clasice, nearătând deschiderea necesară spre viitor. 
  
 Plecând de Ia aceste consideraţii critice, adaptarea scării de intensităţi din punctele de vedere arătate în titlu revine la preocuparea pentru două aspecte de bază: 
  
    a)  pe de o parte, compatibilizarea cu punctul de vedere ingineresc, sau filosofia inginerească, pentru care se poate remarca tendinţa spre o precizie ridicată (dacă se poate, totală); aceasta revine în esenţă la:  ai) recunoaşterea faptului că, la bază, intensitatea seismică trebuie considerată drept o caracteristică a mişcării locale (punctuale) a terenului, care poate diferi sensibil chiar între puncte destul de apropiate (chiar dacă aceasta nu se poate pune în evidenţă de datele de observaţie macroseismică, insuficient de detaliate şi certe);  aii) compatibilizarea cu utilizarea informaţiei instrumentale, care tinde în prezent, în toate ţările, să se dezvolte rapid şi să devină bogată, densă;  aiii) compatibilizarea criteriilor macroseismice referitoare la comportarea construcţiilor cu o definiţie de precizie îmbunătăţită a vulnerabilităţii construcţiilor;  aiv) precizări metodologice privind corelarea, compatibilizarea şi reconcilierea informaţiei de diferite provenienţe;     b)  pe de altă parte, compatibilizarea cu situaţia în care fondul construit modem (de regulă bazat pe o proiectare antiseismică explicită) reprezintă o fracţiune importantă (de multe ori chiar majoritară) a fondului construit existent; aceasta revine în esenţă la:   
 bi) dezvoltarea în mai mare măsură a criteriilor de estimare a intensităţii seismice pentru cazul clădirilor modeme (de regulă, proiectate inginereşte pentru a rezista acţiunii seismice), mergându-se până la caracterizarea explicită a clădirilor pe baza parametrilor de referinţă avuţi în vedere la proiectare şi la privirea mai analitică asupra gradului de avariere, pe categorii de componente ale construcţiilor; 
 bii) crearea de mecanisme pentru dezvoltarea în continuare a criteriilor definite de scara de intensităţi, de aşa natură încât informaţia colectată în urma cutremurelor puternice să conducă nu numai la estimări de intensitate, ci şi la dezvoltarea criteriilor de estimare. 
  
 Cerinţele exprimate mai înainte sunt, fără îndoială, legitime. Traducerea lor consecventă în realitate reprezintă însă o sarcină de mare dificultate şi amploare, a cărei rezolvare implică eforturi considerabile, în cadrul unui program vast, din unele puncte de vedere chiar la scară internaţională. În orice caz, este de dorit să se facă apel la colaborarea tuturor celor interesaţi şi competenţi. În cele ce urmează, se prezintă totuşi o serie de paşi în direcţiile menţionate. Aceşti paşi este de dorit să fie continuaţi şi amplificaţi în viitor, pe baza mobilizării unor forţe supenoare. 
  
 Compatibilizarea cu necesităţile inginereşti revine la preocuparea atât pentru criteriile instrumentale, cât şi pentru criteriile macroseismice. Mai mult, ea revine, plecând de la observaţiile anterioare, la o concepţie diferită a structurii scării de intensităţi, în care criteriile de bază sunt cele de natură instrumentală, iar criteriile macroseismice sunt considerate drept criterii derivate şi drept mijloace de completare a informaţiei instrumentale care, în viitorul previzibil, va rămâne limitată, datorită densităţii limitate a reţelelor accelerografice. 
  
 Pe linia arătată, paşii consideraţi la un nivel mai detaliat sunt următorii: 
    a)  reconsiderarea structurii scării de intensităţi;     b)  formularea explicită a sistemului de criterii instrumentale, conceput ca sistem de bază şi, în acelaşi timp, ca un sistem flexibil, care poate fi utilizat pentru cuantificări de niveluri diferite, dar compatibile, de detaliere, mergând de la estimarea unei intensităţi unice,  globale, pentru un loc dat, până la estimarea unei intensităţi dependente de frecvenţa de oscilaţie sau de direcţie, cu definirea unor procedee de mediere pentru anumite intervale de frecvenţă şi/sau pentru direcţii orizontale ortogonale;     c)  plecând de la faptul că criteriile macroseismice sunt echivalente cu propoziţii (vagi) de vulnerabilitate (notă: în scara  EMS-98  se fac, în mod justificat, repetate referiri la conceptul de vulnerabilitate), introducerea unor moduri de definire a vulnerabilităţii care să fie în cât mai mare măsură compatibile cu cunoştinţele actuale privind factorii care determină solicitările construcţiilor în regim de oscilaţii seismice şi factorii care caracterizează comportarea (inclusiv avarierea de diferite niveluri de severitate a acestora); între altele, în primul rând, definirea caracteristicilor de vulnerabilitate prin raportare la (mai precis, condiţionare în sens probabilistic în raport cu) intensitatea definită în modul cel mai relevant pentru o categorie de construcţii (relevanţa referindu-se în măsura posibilităţilor la un anumit interval de frecvenţe de oscilaţie, semnificativ pentru tipul de construcţie, eventual şi la direcţia de mişcare a terenului);     d)  dezvoltarea de proceduri de comparare şi reconciliere a informaţiei privind intensităţile seismice produse, provenite din diferite surse.   
  
 Structura preconizată pentru dezvoltarea scării de intensităţi este în linii mari următoarea: 
 definirea obiectului scării de intensităţi; 
 definirea calitativă, de principiu, a intensităţii, plecând de la cazul în care se dispune  de  informaţie  instrumentală  certă  pentru  un  anumit  amplasament, atrăgându-se atenţia asupra direcţiilor în care pot să intervină detalieri sau medieri; prezentarea funcţiunilor conceptului de intensitate; 
 criterii instrumentale de cuantificare a intensităţii (criterii alternative, valori globale şi valori raportate la frecvenţă, cu reguli de mediere pe intervale de frecvenţă şi pentru direcţii orizontale ortogonale); 
 criterii macroseismice de diferite categorii, bazate pe conceptul de vulnerabilitate, cu accent pe criteriile corespunzând comportării construcţiilor (definite în moduri alternative, plecând de la modurile de definire a vulnerabillităţii, cu referiri la domeniul de frecvenţe pentru care informaţia macroseismică este relevantă); 
 reguli şi recomandări privind alegerea eşantioanelor utilizate pentru estimarea intensităţii macroseismice; 

 reguli  de  interpretare  a estimărilor  bazate  pe  anchete  macroseismice, cu considerarea perioadelor de colţ prezumate; 
 reguli de sinteză pentru informaţia instrumentală, în vederea precizării criteriilor macroseismice şi a extinderii sistemului de criterii macroseismice existente la categorii noi de lucrări. 

 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 
  
 l.   Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977.  Ed. Academiei, Bucureşti, 1982. (Bălan, Şt., Cristescu, V., Cornea, I.(coord.)). 
    2.  Cahiers du Centre Europeen de Geodynamique et Seismologie, vol. 15. 1998:  European Macroseismic Scale 1998.  Luxembourg (ed.: G. Grtinthal).     3.  IRS: Scara de intensităţi macroseismice. STAS 3684 - 71.     4.  IRS: Zonarea seismică a României. SR 11100 /1 - 93.     5.  MLPAT: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social­ culturale, agrozootehnice şi industriale.  Buletinul Construcţiilor, 12,  I 992 .      6.  	MLPAT: Regulament privind metodologia de inventariere a construcţiilor tip clădiredin fondul construit existent, din punct de vedere al riscului seismic.  Buletinul Construcţiilor, 6,  1995.     7.  INCERC şi Institutul de Geodinamică "Sabba S. Ştefănescu" al Academiei Române:  Scara Macroseismică Europeană (lucrarea [2] în original şi traducere în limba română).  Eul. Institutului de Geodinamică nr. 1,  2002.      8.  	INCERC şi Institutul de Geodinamică "Sabba S. Ştefănescu" al Academiei Române: Cercetări privind adaptarea scării de intensităţi seismice europene  EMS  -  98  la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti 2002.   
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI 
  
 O R D I N  
 pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea 
 și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04 
 În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, 
 având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 28 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor, 
 ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin: 
 Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și 
 Economia Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. 
 Art. 2. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 
 Art.  3.  —  Direcția  tehnică  va  duce  la  îndeplinire prevederile prezentului ordin. 


 București, 28 aprilie 2004. 
 Nr. 804. 
 p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, 
 Traian Panait, 
 secretar de stat 

     
 *) Ordinul nr. 804/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest 
 număr bis. 
 **) Anexa este reprodusă în facsimil. 
 ANEXĂ 
  
 GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE, OBŢINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTATE SEISMIC, ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC 

    1.  INTRODUCERE  Dintre hazardurile naturale, hazardul seismic are efectele cele mai dezastruoase. Cutremurul din 4 martie 1977, cel mai devastator din secolul 20, a avut un impact de durată, resimţit pe parcursul mai multor ani. Dintre zonele seismogene ale României, zona Vrancea are un rol predominant, eliberând în medie, pe secol, peste 95% din energia seismică totală. Activitatea zonei vrâncene, manifestată prin producerea frecventă a unor cutremure puternice  (MGR   2':   6), oferă posibilităţi de cercetare şi de cunoaştere remarcabile.    In România s-au obţinut înregistrări accelerografice în timpul mai multor cutremure vrâncene puternice cu magnitudini   MGR   2':   6.: 1977  .  03.04   (MGR   =  7 . 2) , 1986 . 08.30  (MGR   =    7.0) , 1990.05.30   (MGR   =  6.7) , 1990.05.3l(M G R  =  6.1). Înregistrările seismice obţinute  constituie un valoros tezaur de informaţie, oferind date  cu privire la specificul mişcării terenului şi a comportării structurilor instrumentate seismic în timpul unor cutremure semnificative.    Situaţia actuală în Remania este sintetizată, în primul rând, de nivelul prevederilor din baza normativă a proiectării antiseismice a construcţiilor. În prezent există o macrozonare a teritoriului în raport cu doi parametri. Acceleraţiile de referinţă sunt fixe (pentru o singură perioadă de revenire), de asemenea perioadele de colţ sunt specificate fără a se considera dependenţa acestora de magnitudine). Este necesară o îmbunătăţire a acestor reglementări în vederea unei reflectări mai realiste în norme a condiţiilor seismice din ţara noastră.  Primele date accelerografice obţinute de INCERC sunt înregistrările din 1977.03.04: o înregistrare la nivelul terenului la sediul INCERC - Bucureşti şi o înregistrare la ultimul etaj al blocului E5 din Bucureşti - Balta Albă.  Datele instrumentale considerate în prezentul Ghid au fost obţinute prin intermediul unor accelerografe analogice, tip SMA-1 şi SMAC. Informaţia seismică primară a fost digitizată şi prelucrată  standard(corecţii  şi filtrări),  obţinându-se  rezultate  de utilitate inginerească directă:     1.  	înregistrări  numerice  de tipul  istoriilor  în timp  (accelerograme,  vitezograme, seismograme de deplasări);     2.  spectre de răspuns seismic, pentru acceleraţii absolute, viteze relative, pseudoviteze relative, deplasări relative etc.);     3.  	spectre Fourier complexe, spectre Fourier de amplitudine, etc. rezultate ale unor transformări Fourier numerice;      Înregistrările răspunsului  unor construcţii  instrumentate  seismic în timpul  unor cutremure puternice reprezintă una din cele mai valoroase surse de date privind comportarea construcţiilor Ia acţiunea dinamică generată de mişcarea terenului din amplasament.  Aceste înregistrări oferă posibilitatea perfecţionării normelor şi codurilor de proiectare antiseismică. Observaţiile, rezultatele şi concluziile extrase din studiile de caz privind comportarea  unor structuri  instrumentate  seismic pot fi utilizate  în dezvoltarea  unor metodologii modeme de analiză si reabilitare a construcţiilor existente bazate pe criterii de performanţă.    Există numeroase aplicaţii în care se utilizeaza înregistrări seismice structurale:     •  validarea şi îmbunătăţirea modelelor dinamice care descriu comportarea construcţiilor expuse acţiunilor dinamice generate de mişcări seismice puternice ale terenului din amplasament prin compararea răspunsului calculat pe baza codurilor de proiectare cu răspunsul seismic măsurat pe construcţii la scară naturală ;     •  	identificarea unor caracteristici dinamice structurale şi estimarea parametrilor modali (perioade proprii, amortizări, vectori proprii, factori de participare);     •  studiul unor fenomene de interacţiune (teren-structură; structura suport-componente nestructurale şi echipamente) ;     •  	monitorizarea şi diagnoza stării construcţiilor existente pe baza detecţiei avariilor/ degradărilor şi corelarea acestora cu comportarea inelastică structurală;     •  fundamentarea şi adoptarea unor decizii raţionale privind soluţiile de intervenţie şi evaluarea eficienţei unor lucrări de reabilitare a construcţiilor afectate de cutremure;     •  dezvoltarea unor noi generaţii de echipamente şi tehnici de instrumentare/încercare dinamică a construcţiilor.      Disponibilitatea unui set de înregistrări simultane pe trei direcţii ortogonale ale miscărilor în puncte situate la diferite niveluri ale construcţiei, permite identificarea unor proprietati dinamice structurale condiţionate de caracteristicile actiunii seismice.    Analiza răspunsului înregistrat evidenţiază diferenţe clare între proprietăţile dinamice structurale  asociate  unor nivele  severe ale acţiunii  seismice şi proprietăţile  dinamice corespunzătoare   unor  excitaţii  seismice  cu  intensităţi  reduse.  Proprietăţile  dinamice structurale asociate diferitelor nivele de solicitare sunt relevante pentru calculul si proiectarea antiseismică.  Înregistrările  cu  diverse  amplitudini:  reduse  (corespunzătoare  agitaţiei microseismice), medii (pentru cutremure moderate) şi mari (pentru cutremure puternice), sunt esenţiale pentru identificarea  surselor  de neliniaritate, a nivelelor de amplitudini asociate răspunsului liniar/ neliniar şi a cuantificării efectelor neliniare asupra parametrilor structurali.    Numeroase înregistrări seismice au fost obţinute pe construcţii instrumentate de INCERC în timpul cutremurelor Vrâncene subcrustale din 4 martie 1977, 30 august 1986, 30 mai 1990 si 31 mai 1990. Existenţa înregistrărilor discretizate în timp şi corectate uniform printr-o procedură standard de prelucrare impune constituirea unei bănci de date.    Scopul reglementării este elaborarea unui ghid dedicat constituirii, întreţinerii şi utilizării unei bănci de date care cuprinde, pe lînga înregistrările structurale din reţeaua naţională INCERC, atât principalii parametri seismici asociaţi înregistrărilor, cât şi informaţii privind caracteristicile construcţiilor instrumentate şi condiţiile seismice de amplasament.    Ghidul se adresează utilizatorilor potenţiali reprezentaţi de specialişti din cercetare şi proiectare.     2.  REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC  Iniţiată în anul 1969, când a fost achiziţionat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, reţeaua seismografică lNCERC include, în prezent, 71 accelerografe SMA-1 (61 amplasate la nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale construcţiilor respective)). Staţiile componente ale reţelei accelerografice INCERC  sunt amplasate  în 47 localităţi,  acoperind  practic zonele cu seismicitate ridicată ale ţării.  Accelerografele din reţeaua INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obţinut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990).    Digitizările înregistrărilor accelerografice au fost efectuate în mai multe etape succesive cu mijloace şi proceduri diferite. O primă digitizare, pentru înregistrarea Bucureşti - INCERC din 1977, a fost efectuată la INCERC cu ajutorul unei lupe gradate. Ulterior s-au efectuat digitizări în ţară şi străinătate (în Japonia si SUA, pentru înregistrarea din staţia INCERC din anul 1977). De asemenea, prelucrările numerice au fost efectuate în mai multe etape.    Incepând cu anul 1995, când a fost achiziţionat un pachet modern de programe, elaborat de firma Kinemetrics (SUA), digitizările şi prelucrările au fost realizate cu acest instrument software standard la nivel internaţional. Pentru prelucrările suplimentare au fost utilizate programe elaborate în INCERC şi UTCB.    Din înregistrările la nivelul terenului (fiecare conţinând câte 3 componente: 2 orizontale şi 1 verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracţiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, 0.10, 0.20) şi parametri cinematici determinaţi din prelucrarea informaţiei instrumentale: acceleraţie  "efectivă"  de vârf, EPA (m/s2), viteza  "efectivă"  de vârf, EPV (m/s) şi perioada de colţ Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obţinut şi rezultate grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală şi în scară dublu logaritmică).  Pentru numele fişierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări:     1.  NUME este format din 8 caractere alfanumerice astfel:  primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 şi 90 pentru 1990);  al 3 - lea caracter indică numărul cutremurului puternic înregistrat în anul respectiv ; caracterele 4 - 6 sunt litere care reprezintă codul localităţii de amplasare a staţiei seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Feteşti, dar şi INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);  caracterul al 7 -lea este o cifră care indică numărul staţiei în cadrul localităţii;  caracterul al 8 -lea este o cifră care indică al câtelea aparat a furnizat înregistrarea respectivă: 1 desemnând aparatul montat la partea inferioară a unei construcţii (subsol, parter), 2 desemnând aparatul montat la partea superioară a construcţiei.     2.  Extensia fişierelor (.EXT) este formată din cel mult trei caractere alfanumerice şi desemnează     
    •  TIF pentru imaginea scanată;     •  FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;     •  V 1 pentru accelerogramele necorectate;     •  V 2 pentru accelerogramele corectate,  vitezograme  şi deplasograme;     •  V 3 pentru spectrele de răspuns;     •  PLT pentru editarea grafică cu software-ul Kinemetrics.   

 Staţiile seismice din componenţa reţelei seismice INCERC au fost clasificate, după destinaţia rezultatelor înregistrărilor, astfel: 
    1.  Staţii de înregistrare a miscării seismice a terenului, asimilabile condiţiilor de teren liber (free field); rezultatele prelucrărilor acestui tip de înregistrări dau măsura severităţii mişcării seismice a terenului în diferitele puncte de înregistrare; aparatul de înregistrare pentru astfel de staţii este montat în clădiri joase, care nu afectează semnificativ mişcarea terenului.     2.  	 Staţii de înregistrare a mişcării diferitelor puncte din clădirile în care sunt montate accelerografe. Aceste staţii au fost împărţite în 3 grupe:   staţii montate numai la partea inferioară a construcţiei, care furnizează în general o informaţie mai puţin utilizabilă în ingineria de structuri, dar aceste înregistări ale unor  evenimente seismice succesive oferă indicaţii cu privire la unele caracteristici de amplasament;  staţii montate numai la partea superioară a construcţiei, care furnizează informaţie utilizabilă în specificarea condiţiilor seismice pentru echipamente, instalaţii, etc. montate la nivelul respectiv al construcţiei, dar furnizează informaţii şi asupra istoriei în timp a acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor reale, răspuns înregistrat in timpul evenimentului se1sm1c;  staţii amplasate în clădiri instrumentate seismic, având 2 accelerografe situate la baza construcţiei şi la ultimul nivel al acesteia.    Accelerografele au fost instalate, la nivelurile menţionate pentru fiecare tip de staţie, în locuri accesibile şi sigure. De regulă, în clădirile instrumentate, accelerografele nu au putut fi instalate în lungul unei axe principale, de relativă simetrie dinamică a structurii, ci la distanţe mai mici sau mai mari de această axă, în funcţie de condiţiile specifice, ceea ce impune o anumită atenţie în utilizarea înregistrărilor.  Prin instrumentarea seismică a clădirilor se urmăreşte înregistrarea mişcărilor seismice  potenţial  distructive  în  staţii  permanente  amplasate  în  construcţii reprezentative.  Datele instrumentale obţinute sunt extrem  de utile atât  pentru  inginerii proiectanţi ai sistemelor structurale cât şi pentru cercetătorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ingineriei seismice şi seismologiei inginereşti, din institute de cercetare şi universităţi tehnice. Rezultatele obţinute în urma procesării înregistrărilor structurale contribuie la elucidarea comportării dinamice reale a clădirilor în timpul cutremurelor puternice.  Se prezintă in continuare hărţile cu staţiile seismice INCERC care au furnizat înregistrări la cutremurele Vrâncene din 1977, 1986 şi 1990 în clădiri instrumentate seismic.       20 '  .   21 •  ,   22" .   23'!  24 •   25 •  •   26"  29 •   29'  30"  48°  Legenda  Instrument analogic pe cladir i   o  47' '   + *   Epicentru  $  <t6° ,'   -16  1  -  , Ic    -44 •   •  . ,  .        ,,'  ArcV;;,...     iu  , ESRăÎ c . ,     CA           •                   1 50   225  34  ROMÂNIA  : Staţiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au fumizat înregistrări la cel puţin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi 1990      li      10      11      u      }3      14      1,       16    fan    11 ·  ---      No  rd   -   18    l'loicsli     l'.ASi  im': .  .    PI.S l      19    SI.,.    SLJîl      lO    : v I . 'o ,r l , •    1LC2      21    vtsl       7  BUCUREŞTI       f I   - ---  1---:- -+-l+-::'   Nr.  ........... +-=--:--:--+-.........:,i  f   1-J. ·,   \  \  \  \  i=  m o   (  '  J   o  ----==  2 = .5  =   5 ====: 7. : 5 :::::iK 1 m 0   Staţiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au furnizat înregistrări la cel puţin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi 1990  o         3.  BANCA  DE  DATE  CUPRINZÂND  ÎNREGISTRĂRI  ALE  CUTREMURELOR PUTERNICE  DIN  ANII  1977,  1986  ŞI  1990,  OBŢINUTE  PE  CLĂDIRI INSTRUMENTA TE SEISMIC, ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NATIONALĂ INCERC.    În banca de date specifică înregistrărilor pe clădiri s-au inclus fişierele cu extensiile  .V2  şi .V3, care conţin valorile numerice ale istoriilor în timp ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (pentru 5 valori ale fracţiunii din amortizarea critică) şi spectrele Fourier, în format compatibil Kinemetrics.   Pentru înregistrările obţinute în clădiri instrumentate seismic (la nivelul inferior sau la nivelul superior), spectrele de răspuns reprezintă spectre de acţiune (spectre de nivel sau spectre de etaj) pentru echipamente, instalaţii, etc. amplasate la acel nivel al structurii. Trebuie subliniat faptul că aceste spectre nu reprezintă spectre de proiectare.  Reprezentările grafice sunt conţinute în fişierele nume.avdl.gif, nume.avdt.gif, nume.avdv.gif pentru acceleraţiile, vitezele şi deplasările componentei 1, componentei t şi respectiv componentei verticale v. De asemenea, reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns şi Fourier sunt conţinute în fişierele nume.spel.gif, etc ..  În fişierul Excel  SM INCERC clad  (Strong Motion INCERC clădiri instrumentate) sunt create 4 tabele:     -  tabelul  Earthq  conţine informaţiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de reţeaua seismică INCERC,     -  tabelul  Station  conţine informaţiile referitoare la cele 24 staţii care au furnizat cel puţin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,     -  	tabelul  Record  conţine informaţiile referitoare la cele 71 înregistrări obţinute în clădiri, fiecare înregistrare având 3 componente (2 orizontale, 1 verticală),     -  Tabelul   Component   conţine  informaţiile  referitoare  la  cele  213  componente  ale înregistrărilor obţinute în clădirile instrumentate.    Se prezintă semnificaţia coloanelor din care sunt alcătuite tabelele bazei de date  SM INCERC clad.     Tabelul SM INCERC clad.  Earthq.  este alcătuit din următoarele coloane: Earthq. Code: cutremurul  vrâncean  cu magnitudinea Gutemberg- Richter;  Lat. N: latitudinea nordică a epicentrului cutremurului; Long. E: longitudinea estică a epicentrului cutremurului;    Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fişierelor; h (km): adâncimea focarului;  Date: data producerii cutremurului;  Poz înreg Tara: fişierelor grafice ce conţin hărţile cu amplasarea staţiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în România;  Poze înreg Buc. :  fişierelor grafice ce conţin hărţile cu amplasarea staţiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în Bucuresti;  foto clăd: fişier grafic ce conţine fotografia clădirii;  foto ap. jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcţiei; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcţiei.    Tabelul SM INCERC clad.  Station  este alcătuit din următoarele coloane:  Station: numele staţiei seismice; Address: adresa staţiei seismice;  Latitude N: latitudinea staţiei seismice (în grade); Longitude E: longitudinea staţiei seismice (în grade); Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor;  Code record niv. teren :  caracterele 4-8 din numele fişierelor; Cod record ultim nivel: caracterele 4-8 din numele fişierelor; Building Height: regimul de înălţime al construcţiei;  Position: amplasarea accelerografelor (accelerografului) în clădire: înregistrări obţinute la respectivul cutremur :  4 Martie 1977  30 Aug. 1986  30 Mai. 1990  31 Mai. 1990;  foto clăd: fişier grafic ce conţine fotografia clădirii;  foto ap.jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcţiei; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcţiei.    Tabelul SM INCERC  clad.record  este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele staţiei seismice;  Code Earthq.: caracterele 1-3 din numele fişierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor; Code record: caracterul 8 din numele fişierelor;  Orientare l: orientarea direcţiei longitudinală a accelerografului (componenta l); ace.max: acceleraţia maximă (cmls 2 );  vel. max.: viteza maximă (emis); dis. max.: deplasarea maximă (cm);  Orientarea t: orientarea direcţiei transversală a accelerografului (componenta t); Direcţia v: componenta verticală a înregistrării (componenta V).    Tabelul SM INCERC clad.  component  este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele staţiei seismice;  Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fişierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor; Code record: caracterul 8 din numele fişierelor;  Code axis: orientarea componentei respective a înregistării (V pentru vertical, celelalte sunt orientări în plan orizontal);  ace.max: acceleraţia maximă (cmls2); vel.max.: viteza maximă (emis); dis.max.: deplasarea maximă (cm);  time histories: fişierul grafic ce conţine istoria în timp a acceleraţiei, vitezei şi deplasării componentei respective a înregistrării;  spectra: fişierul grafic ce conţine spectrele de răspuns pentru 5 valori ale fracţiunii din amortizarea critică, în reprezentare trilogaritmică.    Fişierul  SM INCERC clad  permite ordonarea în tabele funcţie de mai mulţi (cel mult 3 deodată) parametrii.  S-a creat baza de date  SMDB INCERC clad  (Strong Motion Data Base INCERC clădiri instrumentate) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fişierul excel  SM INCERC clad.   Atât în fişierul excel  SM INCERC clad  cât şi în baza de date  SMDB INCERC clad  se pot vizualiza fişierele .gif si .jpeg conţinînd reprezentările grafice.     4.  ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE  SMDB INCERC clad    

 Întreţinerea băncii de date  SMDB INCERC clad  (fişierul excel  SM INCERC clad  şi baza de date  SMDB INCERC clad)  şi completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obţine la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator. 
 Potenţialii utilizatori ai băncii de date  SMDB INCERC clad,  pentru obţinerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului. 
 Condiţiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările cutremurelor puternice din anii 1977, 1986 si 1990, obţinute pe clădiri instrumentate seismic, în reţeaua seismică naţională INCERC sunt : 
 P.C. Pentium II/ 233 MHz;  32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM. 
 Condiţiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000. 
 Pentru exploatarea bazei de date  SMDB INCERC clad  este suficientă cunoaşterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000. 
  
 Se prezintă tabelele bazei de date  SMDB INCERC clad.  

 SM INCERC  cladEarthq.  

      No.      Earthquake      Lat.N      Long.E      CodeEarthq.    h (km)      Date      poze inreg. Tara      poze inreg. Buc.      1    Vrancea  M   (G-R)  =  7.2     45,34    26,30    771    109    1977.03.04    tara cladiri 77.aif    tara cladiri toate.aif      2    Vrancea  M   (G-R)  =  7.0     45,53    26,47    861    133    1986.08.30    tara cladiri 86.aif    buc cladiri 86.aif      3    Vrancea  M   (G-R)  =  6.7     45,82    26,90    901    91    1990.05.30    tara cladiri 901.oif    buc cladiri 901.gif      4    Vrancea  M   (G-R)  =  6.1     45,83    26,89    902    79    1990.05.31    tara cladiri 902.gif    buc cladiri 902.gif    
 40 



 SM INCERC clad  Station  

    No.    Station    Address      Latit. N      Long. E      Code Station      Code record niv.teren      Code record ultim nivel    Building Height    Position      4.mar. 1977      30. aug  1986      30. mai.  1990      31. mai.  1990    foto clad    foto ap ios    foto ap sus      I    Balta Alba    Postavarului 11, bl.E5    44,413    26,169    BLAJ    BLAJ!    BLAI2    B+GF+I0S    B&IOS    -&x    x&-    x&x    x&x    BLA CL.j12g    BLA APj.jng    BLA APs.inP      2    Carlton    Ion Campineanu, Subsol II    44,436    26,102    CRLI    CRLII      2B+GF+6S    B      X    X    X            3    Colentina    Str Masina de Paine nr. 6, bl. R3 I    44,541    26,125    COLI      COLI2    B+GF+I0S    !OS      -&x    -&x    -&x    COLCL.j12g    COLAPi.irw    COLAPs.inP      4    Rahova    Alexandriei I 14, BIODI    44,401    26,052    RAHI      RAH12    B+GF+I0S    B&!IS      -&x    -&x    -&x    RAHCL.jQg      RAHAPs.gif      5    Adjud    I Mai 12, Adm Financiara    46,095    27,181    ADJI    ADJII      GF+2S    GF        X    X    ADJ CL.in"    ADJ ani.in"        6    Alexandria    Str. Republicii - Modul Proiect S.A.    43,960    25,410    ALXI      ALX12    B+GF+I0S*    JOS        -&x    -&x    ALX cl.jQg      ALX a12s.jQg      7    Bacau    Comisa Bistritei, bi 7B, locuinte    46,554    26,916    BACI    BACII    BACI2    B+GF+I0S    B&I0S      x&x                8    Braila    Unirii 72,Bloc turn, locuinte    45,269    27,966    BRLI    BRLll    BRLI2    B+GF+I0S    B&I0S      x&x    x&x    x&x            9    Brasov    Iuliu Maniu 43, SC Proiect Brasov    46,656    25,652    BRSI    BRSll      B+GF+8S    B        X      BRSCL.ioe    BRS AP.jQg        10    Buzau    N. Balcescu bl.9, locuinte    45,147    26,809    BUZI    BUZll      B+GF+I0S    B        X    X    BUZcl.jQg    BUZ aQj.jQg        11    Campulung Muscel    Negru Voda 164, Hotel    45,272    25,046    CMPI    CMPll      B+GF+6S    B      X    X              12    Constanta    Mircea cel Batrin 104, IMC    44,181    28,650    CNTI    CNTII      B+GF+7S    B        X              13    Craiova    Ioan Maiorescu IO, Proiect SA    44,321    23,798    CRVI    CRVII    CRV12    B+GF+7S    B&7S      x&-    x&x              14    Focsani    Republicii 9, Vrancea Proiect SA    45,693    27,192    FOC2    FOC21      B+P+3S    B      X    X    X    FOC2(Ljorr    FOC2 AP.inrr        15    Gaiali    Navelor 3, Proiect Galati SA    45,430    28,058    GLT2    GLT21    GLT22    B+GF+9S    B&9S        x&x    x&x            16    Galati    Brailei bl II ,Cartier Tiglina, locuinte    45,427    28,028    GLTI    GLTll    GLTI2    B+GF+l0S    B&IOS      x&x    x&x    x&x            17    Giurgiu    Alexandriei 7-9,Policlinica judeteana    43,893    25,982    GRGI    GRG!l      GF+2S    GF        X    X    GRGcl.jQg    GRGaQj.jQg        18    Iasi    Centru - Alexandru cel Bun    47,190    27,570    IAS2    IAS21    IAS22    B+GF+4S*    B&4S      x&x    -&x    x&-            19    Iasi    Copou 4, Habitat Proiect SA    47,169    27,576    !AS!    !ASll      B+GF+2S    B        X    X    !AS! CL.j12g    IASl a12i-i12g        20    Pitesti - Nord    Sos. Cimpulung 6-8, CN Apele Romane    44,868    24,883    PITI    PITII      B+GF+2S    B        X              21    Ploiesti    Bloc 149 Cartier Vest    44,900    26,040    PLS!    PLSll    PLSI2    B+GF+l0S    B&l0S      x&x    x&x    x&x    PLS cl.j12g          22    Slobozia    Garii 3, SACO SA    44,565    27,350    SLBI    SLB!l      GF+4S    GF        X    X    SLB cl.jQg    SLB a12j.j12g        23    Tulcea    Prefectura    45,176    28,804    TLC2    TLC21      B+GF+4S    B        X    X            24    Vaslui    Stefan cel Mare nr. 79    46,637    27,733    VLSI    VLSII      B+GF+4S    GF      X    X    X    VLS CL,jlli;    VLS apjjQg      
 41 



 SM INCERC clad  Record  

    No.    Station    Code Earthq.    Code Station    Code record    orientare 1    ace.max    vei.max    dis.max    orientare t    ace.max    vei.max    dis.max    directie v    ace.max    vei.max    dis.max      1    Bucuresti-Balta Alba    771    BLAl    2    N70E    326,00    79,960    19,6200    N20W    363,50    75,220    20,4000    V    99,0500    10,8900    1,8330      2    Bacau    861    BACI    2    NllOE    153,40    10,460    1,1910    N20E    176,80    19,200    1,6250    V    50,4000    2,4380    0,5348      3    Bacau    861    BACI    l    Nl l0E    57,67    4,921    0,9285    N20E    116,50    8,326    1,2420    V    25,1600    3,0480    0,5195      4    Bucuresti-Balta Alba    861    BLAJ    1    N70E    91,96    15,910    3,0340    N20W    89,08    18,350    3,6180    V    33,7800    5,4020    1,1110      5    Braila    861    BRLl    2    E-W    219,90    29,510    5,6970    N-S    274,10    28,930    4,8710    V    51,8100    4,6530    0,7152      6    Braila    861    BRLl    1    N-S    91,55    10,580    1,8200    E-W    61,80    7,190    1,7270    V    44,6200    3,9910    0,6058      7    Campulung Muscel    861    CMPl    I    N-S    73,36    13,640    2,6480    E-W    75,94    13,600    3,6480    V    23,4000    5,1990    1,4610      8    Bucuresti-Colentina    861    COLI    2    Nll0E    260,70    23,750    2,6370    N20E    162,80    25,580    4,8090    V    109,7000    4,5690    0,7965      9    Bucuresti-Carlton    861    CRLl    1    N165E    62,46    9,654    2,4130    N75E    79,59    9,733    2,3540    V    36,8000    3,4160    0,6988      10    Craiova    861    CRVI    1    N05E    112,30    12,390    2,4920    N95E    140,70    12,380    1,8670    V    61,0300    2,3110    0,3898      11    Focsani    861    FOC2    I    N07W    166,80    27,200    5,8990    N97W    237,60    20,730    2,0690    V    91,5100    3,9450    0,5850      12    Galati    861    GLTl    2    N06W    389,70    49,470    8,6270    N84E    298,80    43,340    5,9980    V    128,2000    8,4160    0,8926      13    Galati    861    GLTl    1    N06W    150,70    23,040    4,6930    N84E    157,60    20,740    2,9130    V    81,4900    6,4210    1,0010      14    Iasi    861    IAS2    2    N-S    151,30    IO,180    1,1600    E-W    168,70    13,850    1,4370    V    47,3200    2,0660    0,3194      15    Iasi    861    IAS2    I    N-S    64,10    6,038    0,8947    E-W    146,40    11,750    1,4430    V    36,5000    1,9340    0,1399      16    Ploiesti    861    PLSI    2    Nl00E    588,20    54,310    9,5520    Nl0E    422,60    68,190    13,0600    V    159,5000    7,3360    1,5940      17    Ploiesti    861    PLSl    1    NI0E    219,30    28,440    4,8620    Nl00E    207,20    21,650    3,1620    V    58,1100    4,1930    1,134(]      18    Bucureşti-Rahova    861    RHVl    2    N70E    178,10    20,960    2,6640    N20W    139,70    24,000    5,0970    V    58,9300    3,8720    0,6688      19    Vaslui    861    VLSl    I    N    154,30    7,985    1,8170    s    171,30    18,580    2,4720    V    135,8000    4,2150    0,5363      20    Adjud    901    ADJl    1    N50E    82,14    9,919    2,3790    N40W    89,59    10,440    2,7480    V    105,0000    4,1920    0,6812      21    Alexandria    901    ALXl    2    N45W    264,90    20,860    1,9820    N45E    211,80    17,840    1,9090    V    69,0600    2,6710    0,4908      22    Bucuresti-Balta Alba    901    BLAl    2    N160E    219,60    29,200    5,5280    N70E    112,60    9,246    1,2760    V    127,6000    4,8860    0,9770      23    Bucuresti-Balta Alba    901    BLAl    1    N160E    67,69    14,320    2,5450    N70E    63,13    4,290    0,8152    V    53,5400    3,3390    0,6488      24    Braila    901    BRLl    2    N-S    170,60    19,310    3,3000    E-W    207,10    16,510    2,8610    V    61,7800    2,7720    0,5587      25    Braila    901    BRLl    I    E-W    73,88    8,193    1,3580    N-S    79,62    9,792    1,9800    V    36,5700    3,3120    0,7312      26    Brasov    901    BRSl    1    N16W    38,24    4,017    0,7021    N74E    48,98    53,740    1,3290    V    20,3000    1,4550    0,3523      27    Buzau    901    BUZI    l    Nl35W    155,60    23,130    6,4090    N45W    196,30    19,160    3,9180    V    111,1000    5,9490    1,494(]      28    Campulung Muscel    901    CMPl    I    E-W    46,40    3,708    0,8295    N-S    41,19    4,330    0,9116    V    18,9900    3,2290    0,9321      29    Constanta    901    CNTl    l    Nl48W    33,99    2,431    0,4926    N58W    45,39    3,734    0,5887    V    33,9900    2,4310    0,4926    
  
     

 SM INCERC clad  Component  

      No.      Station    Code Earthq.    Code Station    Code record    Code axis      ace.max      vei.max      dis.max      time histories      spectra      1    Bucuresti-Balta Alba    771    BLAJ    2    N70E    326,00    79,960    19,6200    771BLA12.avdl.aif    771BLA12.soel.aif      2    Bucuresti-Balta Alba    771    BLAJ    2    N20W    363,50    75,220    20,4000    771BLA12.avdt.aif    771BLA12.soet.aif      3    Bucuresti-Balta Alba    771    BLAJ    2    V    99,05    10,8900    1,8330    771BLA12.avdv.aif    771BLA12.soev.aif      4    Bacau    861    BACI    I    NllOE    57,67    4,921    0,9285    861BAC11.avdl.aif    861BAC11.soel.aif      5    Bacau    861    BACI    I    N20E    116,50    8,326    1,2420    861BAC11.avdt.aif    861BAC11.soet.aif      6    Bacau    861    BACI    I    V    25,16    3,0480    0,5195    861BAC11.avdv.aif    861BAC11.soev.aif      7    Bacau    861    BACI    2    NllOE    153,40    10,460    1,1910    861BAC12.avdl.aif    861BAC12.snel.aif      8    Bacau    861    BACI    2    N20E    176,80    19,200    1,6250    861BAC12.avdt.aif    861BAC12.soet.aif      9    Bacau    861    BACI    2    V    50,40    2,4380    0,5348    861BAC12.avdv.aif    861BAC12.soev.oif      10    Bucuresti-Balta Alba    861    BLAI    I    N70E    91,96    15,910    3,0340    861BLA11.avdl.aif    861BLA11.soel.aif      11    Bucuresti-Balta Alba    861    BLAI    I    N20W    89,08    18,350    3,6180    861BLA11.avdt.aif    861BLA11.soet.oif      12    Bucuresti-Balta Alba    861    BLAI    I    V    33,78    5,4020    I,1110    861BLA11.avdv.aif    861BLA11.soev.aif      13    Braila    861    BRLI    I    N-S    91,55    10,580    1,8200    861BRL11.avdl.aif    861BRL11.soel.aif      14    Braila    861    BRLI    I    E-W    61,80    7,190    1,7270    861BRL11.avdt.aif    861BRL11.soet.aif      15    Braila    861    BRLI    I    V    44,62    3,9910    0,6058    861BRL11.avdv.aif    861BRL11.soev.aif      16    Braila    861    BRLI    2    E-W    219,90    29,510    5,6970    861BRL12.avdl.aif    861BRL12.soel.aif      17    Braila    861    BRLI    2    N-S    274,10    28,930    4,8710    861BRL12.avdt.aif    861BRL12.soet.aif      18    Braila    861    BRLI    2    V    51,81    4,6530    0,7152    861BRL12.avdv.aif    861BRL12.soev.aif      19    Campulung Muscel    861    CMPI    I    N-S    73,36    13,640    2,6480    861CMP11.avdl.aif    861CMP11.soel.aif      20    Campulung Muscel    861    CMPI    I    E-W    75,94    13,600    3,6480    861CMP11.avdt.aif    861CMP11.soet.aif      21    Campulung Muscel    861    CMPI    I    V    23,40    5,1990    1,4610    861CMP11.avdv.aif    861CMP11.soev.ai1      22    Bucuresti-Colentina    861    COLI    2    NllOE    260,70    23,750    2,6370    861COL12.avdl.aif    861COL12.soel.aif      23    Bucuresti-Colentina    861    COLI    2    N20E    162,80    25,580    4,8090    861COL12.avdt.aif    861COL12.soet.aif      24    Bucuresti-Colentina    861    COLI    2    V    109,70    4,5690    0,7965    861COL12.avdv.aif    861COL12.soev.aif      25    Bucuresti-Carlton    861    CRLI    I    N165E    62,46    9,654    2,4130    861CRL11.avdl.aif    861CRL11.soel.aif      26    Bucuresti-Carlton    861    CRLI    I    N75E    79,59    9,733    2,3540    861CRL11.avdt.aif    861CRL11.soet.aif      27    Bucuresti-Carlton    861    CRLI    I    V    36,80    3,4160    0,6988    861CRL11.avdv.aif    861CRL11.soev.aif      28    Craiova    861    CRVI    I    N05E    112,30    12,390    2,4920    861CRV11.avdl.aif    861CRV11.soel.aif      29    Craiova    861    CRVI    I    N95E    140,70    12,380    1,8670    861CRV11.avdt.aif    861CRV11.sQet.gif      30    Craiova    861    CRVI    I    V    61,03    2,3110    0,3898    861CRV11.avdv.aif    861CRV11.soev.aif      31    Focsani    861    FOC2    I    N07W    166,80    27,200    5,8990    861FOC21.avdl.aif    861FOC21.sQel.gif      32    Focsani    861    FOC2    1    N97W    237,60    20,730    2,0690    861FOC21.avdt.aif    861FOC21.soet.aif      33    Focsani    861    FOC2    I    V    91,51    3,9450    0,5850    861FOC21.avdv.aif    861FOC21.soev.aif      34    Galati    861    GLTl    I    N06W    150,70    23,040    4,6930    861GLT11.avdl.aif    861GLT11.soel.aif      35    Galati    861    GLTl    I    N84E    157,60    20,740    2,9130    861GLT11.avdt.aif    861GLT11.soet.aif      36    Galati    861    GLTI    I    V    81,49    6,4210    1,0010    861GLT11.avdv.aif    861GLT11.soev.aif      37    Galati    861    GLTI    2    N06W    389,70    49,470    8,6270    861GLT12.avdl.aif    861GLT12.soel.aif      38    Galati    861    GLTI    2    N84E    298,80    43,340    5,9980    861GLT12.avdt.aif    861GLT12.SQet.gif      39    Galati    861    GLTI    2    V    128,20    8,4160    0,8926    861GLT12.avdv.gif    861GLT12.SQev.gif      40    Iasi    861    IAS2    1    N-S    64,10    6,038    0,8947    861IAS21.avdl.aif    861IAS21.soel.aif    

      No .       Station    Code Eartha    Code  . St a tion    Code record    Code axis      ace.m a x      vei.max      dis.max      time histories      soectra      41    Iasi    861    IAS2    1    E-W    146,40    11 , 750    1,4430    861IAS21.avdt.nif    861IAS21.snet.aif      4 2     Iasi    861    IAS2    1    V    36,50    1 , 9340    0 , 1399    861IAS21.avdv.aif    861IAS21.soev.aif      43    Iasi    861    IAS2    2    N-S    151,30    10,180    1 , 1600    861IAS22 . avdl.nif    861IAS22.soel.aif      44    Iasi    861    IAS2    2    E-W    168 , 70    13 , 850    1 ,4 370    861IAS22 . avdt.aif    861IAS22.soet.aif      45    Iasi    861    IAS2    2    V    47 , 32    2 , 0660    0 , 3194    861IAS22 . avdv . aif    861IAS22 . soev . aif      46    Ploiesti    861    PLSl    1    Nl0E    219 , 30    28 , 440    4 , 8620    861PLS11 . avdl.a i f    861PLS11 . snel.aif      4 7     Ploiesti    861    PLSI    1    NI00E    207,20    21,650    3,1620    861PLS11.avdt.nif    861PLS11.snet.aif      4 8     Ploiesti    8 61     PLSl    1    V    58 , 11    4 , 1930    1 , 1340    861PLS11.avdv.aif    861PLS11.soev.aif      49    Ploiesti    861    PLSI    2    NI00E    588 , 20    54 , 310    9,5520    861PLS12 . avdl.aif    861PLS12.snel.aif      50    Ploiesti    861    PLSI    2    N!0E    422,60    68 , 190    13,0600    861PLS12.avdt.aif    861PLS12.soet.aif      51    Ploiesti    861    PLSl    2    V    159,50    7,3360    1,5940    861PLS12.avdv.aif    861PLS12.snev.aif      52    Bucureşti-Rahova    861    RHVI    2    N70E    178 , 10    20 , 960    2 , 6640    861RHV12.avdl.nif    861RHV12.sRel.gif      53    Bucureşti-Rahova    861    RHVI    2    N20W    139 , 70    24 , 000    5 , 09 7 0    861RHV12 . avdt.aif    861RHV12.sRet.gif      54    Bucureşti-Rahova    8 61     RH V l    2    V    58 , 93    3 , 8720    0 , 6688    861RHV12 . avdv . aif    861RHV12.soev . aif      55    Vaslui    861    VLSI    1    N-S    154 , 30    7 , 985    1 , 8170    861VLS11 . avdl.aif    861VLS11 . snel.aif      56    Vaslui    861    VLSI    1    E-W    171,30    18 , 580    2,4720    861VLS11.avdt.aif    861VLS11 . soet.aif      5 7     Vaslui    861    VLSI    1    V    135 , 80    4 , 2150    0,5363    861VLS11.avdv  . nif    861VLS11.snev . aif      58    Adiud    9 01     ADJI    1    N50E    82 , 14    9 , 919    2 , 3790    901ADJ11.avdl.aif    901ADJ11.snel.aif      59    Adjud    901    ADJl    1    N40W    89,59    10,440    2,7480    901ADJ11.avdt.nif    901ADJ11.snet.aif      60    Adiud    901    ADJl    1    V    105,00    4 , 1920    0,6812    901ADJ11.avdv . aif    901ADJ11.soev.aif      61    Alexandria    901    ALXI    2    N45W    264 , 90    20 , 860    1 , 9820    901ALX12.avdl.nif    901ALX12.snel.aif      6 2     Alexandria    901    ALXI    2    N45E    211 , 80    17 , 840    1 , 9090    901ALX12.avdt.aif    901ALX12 . soet.aif      63    Alexandria    901    ALXI    2    V    69 , 06    2 , 6 7 10    0,4908    901ALX12.avdv . nif    901ALX12.soev.aif      64    Bucuresti - Balta Alba    901    BLAJ    I    N160E    67 , 69    14 , 320    2 , 5450    901BLA11 . avdl.aif    901BLA11 . snel.aif      6 5     Bucur e sti-Balta  A lba    901    BLAJ    1    N70E    63 , 13    4 , 290    0 , 8152    901BLA11 . avdt.aif    901BLA11 . soet.aif      66    Bucuresti-Balta Alba    901    BLAJ    I    V    53 , 54    3,3390    0 , 6488    901BLA11 . avdv . nif    901BLA11.snev.aif      67    Bucuresti-Balta Alb a     901    BLAJ    2    NI60E    219 ,6 0    29 , 200    5,5280    901BLA12.avdl.aif    901BLA12.sRel.gif      68    Bucuresti-Balta Alba    901    BLAJ    2    N70E    112 , 60    9 ,246     1,2760    901BLA12.avdt.aif    901BLA12.snet.aif      6 9     Bucuresti-Balta Alba    901    BLAl    2    V    127 , 60    4 , 8860    0,9770    901BLA12.avdv.nif    901BLA12.sRev.gif      7 0     Braila    901    BRL!    1    E-W    73,88    8 , 193    1 , 3580    901BRL11.avdl.n i f    901BRL11.snel.aif      7 1     Braila    901    BRLI    I    N-S    79,62    9 , 792    1 , 9800    901BRL11.avdt.aif    901BRL11.soet.aif      72    Braila    901    BRL!    1    V    36 , 57    3 , 3120    0 , 7312    901BRL11 . avdv . aif    901BRL11.snev . a i f      73    Braila    901    BRLI    2    N-S    170 , 60    19 ,3 10    3 , 3000    901BRL12.avdl.aif    901BRL12 . snel.aif      74    Braila    901    BRLI    2    E-W    207 , 10    16 , 510    2 , 8610    901BRL12 . avdt.nif    901BRL12 . snet.aif      7 5     Braila    901    BRLI    2    V    61 , 78    2 , 7720    0 , 5587    901BRL12 . avdv . aif    901BRL12 . snev.aif      76    Brasov    9 01     BRSI    I    NI6W    38,24    4 , 017    0 , 7021    901BRS11.avdl.nif    901BRS11 . snel.aif      77    Brasov    901    BRSI    I    N74E    48 , 98    53 , 740    1,3290    901BRS11.avdt.aif    901BRS11.sQet.gif      78    Brasov    901    BRSI    I    V    20,30    1,4550    0,3523    901BRS11.avdv . aif    901BRS11.snev.aif      79    Buzau    901    BUZI    I    N135W    155,60    23 , 130    6,4090    901BUZ11.avdl.nif    901BUZ11.soel.aif      8 0     Buzau    901    BUZI    I    N45W    196,30    19 , 160    3 , 9180    901BUZ11.avdt.aif    901BUZ11.snet.aif      8 1     Buzau    901    BUZI    1    V    111 , !0    5 , 9490    1 , 4940    901BUZ11.avdv . nif    901BUZ11 . snev.aif      82    C a moulung Muscel    901    CMPl    1    E-W    46,40    3 , 70 8     0 , 8295    901CMP11 . avdl.aif    901CMP11 . soel.aif      83    Campulung Muscel    901    CMPI    I    N -S     41 , 19    4 , 330    0 , 9116    901CMP11 . avdt.nif    901CMP11 . soet.aif      8 4     Camoulung  M uscel    901    CMPI    I    V    18 , 99    3 , 2290    0,9321    901CMP11.avdv . aif    901CMP11 . soev . ai      85    Constanta    9 01     CNTI    I    Nl48W    33,99    2,431    0 , 4926    901CNT11 . avdl.n i f    901CNT11.snel.aif      86    Constanta    9 01     CNTl    l    N58W    45 , 3 9     3 , 734    0 , 5887    901CNT11.avdt.nif    901CNT11.snet.aif      8 7     Constanta    901    CNTl    I    V    33 , 99    2,431O    0,4926    901CNT11.avdv . aif    901CNT11.snev.aif      88    Bucuresti-Colentina    901    COLI    2    N20E    151 , 40    20 , 700    3,6920    901COL12.avdl.n i f    901COL12.soel.aif    

      No.      Station    Code Earthq.    Code Station    Code  record     Code axis      ace.max      vel.max      dis.max      time histories      spectra      89    Bucuresti-Colentina    901    COLI    2    NllOE    237,30    25,650    4,3930    901COL12.avdt.aif    901COL12.soet.aif      90    Bucuresti-Colentina    901    COLI    2    V    96 , 66    5,6570    0 ,  791 I    901COL12.avdv.aif    901COL12.soev . aif      91    Bucuresti-Carlton    901    CRLI    I    N75E    99,94    6 ,  533     1,3900    901CRL11 . avdl.aif    901CRL11.soel.aif      92    Bucuresti-Carlton    901    CRLJ    I    N165E    114,70    21,170    3,8910    901CRL11.avdt.aif    901CRL11.soet.aif      93    Bucuresti-Carlton    901    CRLl    1    V    99,44    3,8690    0 ,  8883     901CRL11 . avdv.aif    901CRL11.soev.aif      94    Craiova    901    CRVI    I    N95E    48,54    3,670    0,4795    901CRV11.avdl.aif    901CRV11.soel.aif      95    Craiova    901    CRVI    I    N05E    62,41    4,950    0 ,  6371     901CRV11.avdt.aif    901CRV11.soet.aif      96    Craiova    901    CRVI    I    V    23 ,  26     1,4880    0 ,  2708     901CRV11 . avdv.aif    901CRV11.soev . aif      97    Craiova    901    CRVI    2    N05E    112,50    10,090    1 , 4400    901CRV12.avdl.aif    901CRV12.soel.aif      98    Craiova    901    CRVI    2    N95E    49,24    1,850    0,2227    901CRV12.avdt.aif    901CRV12.soet.aif      99    Craiova    901    CRVI    2    V    102,40    7,9470    0 , 8816    901CRV12.avdv.aif    901CRV12.soev.aif      100    Focsani    901    FOC2    I    N07W    117 , 90    17,090    4 ,  4150     901FOC21.avdl.aif    901FOC21.soel.aif      101    Focsani    901    FOC2    I    N83E    71 ,  02     11,330    2 ,  7170     901FOC21.avdt.aif    901FOC21.soet.aif      102    Focsani    901    FOC2    I    V    163 ,  90     4,9390    1,0590    901FOC21.avdv.aif    901FOC21.soev.aif      103    Galati    901    GLTJ    I    N84E    155,00    14,260    3,5880    901GLT11.avdl.aif    901GLT11.soel.aif      104    Galati    901    GLTI    I    N06W    139 , 50    11,600    1 , 9290    901GLT11.avdt.aif    901GLT11.soet.aif      105    Galati    901    GLTI    I    V    94,48    6 , 5850    0,9526    901GLT11 . avdv.aif    901GLT11 . soev . aif      106    Galati    901    GLTI    2    N84E    278,50    28 , 310    5,5400    901GLT12.avdt.aif    901GLT12.soel.aif      107    Galati    901    GLTI    2    N06W    261,50    31,243    4,0670    901GLT12.avdt.aif    901GLT12.soet.aif      108    Galati    901    GLTI    2    V    114,20    6,6070    0,9462    901GLT12 . avdv.aif    901GLT12.soev.aif      109    Galati    901    GLT2    I    E-W    97,47    15,010    4,0760    901GLT21.avdl.aif    901GLT21.soel.aif      I  10     Galati    901    GLT2    I    N-S    74,23    9,874    1 ,  6980     901GLT21 . avdt.aif    901GL T21.soet.aif       III    Galati    901    GLT2    I    V    80,63    4,2820    0 ,  9267     901GLT21.avdv.aif    901GLT21.soev . aif      112    Galati    901    GLT2    2    E-W    195,50    22,140    6 , 8150    901GLT22.avdl.aif    901GLT22.soel.aif      113    Galati    901    GLT2    2    N-S    182,10    29,850    4,9310    901GLT22.avdt.aif    901GLT22.soet.aif      114    Galati    901    GLT2    2    V    139,20    5,4560    0 ,  8034     901GLT22.avdv.aif    901GLT22.soev . aif      115    Giurgiu    901    GRGI    1    N-S    108 ,  50     9,208    1,1190    901GRG11.avdl.aif    901GRG11 . soel.aif      I 16    Giurgiu    901    GRGl    I    E-W    50,08    4,125    0 , 5575    901GRG11.avdt.aif    901GRG11.soet.aif      117    Giurgiu    901    GRGJ    I    V    41,69    2,2030    0 ,  2663     901GRG11.avdv.aif    901GRG11.soev.ai      118    Iasi    901    IASl    I    N150E    135 ,  60     6,012    0,8776    901IAS11.avdl.aif    901IAS11.soel.aif      119    Iasi    901    IASI    I    N60E    89 , 96    6 ,  793     0 ,  8899     901IAS11 . avdt.aif    901IAS11.soet.aif      120    Iasi    901    IASJ    I    V    83,87    4,4500    0 ,  9415     901IAS11.avdv.aif    901IAS11.soev.aif      121    Iasi    901    IAS2    2    N-S    170,50    10,760    3,0540    901IAS22 . avdl.aif    901IAS22.soel.aif      122    Iasi    901    IAS2    2    E-W    202,40    13,510    2 ,  7070     901IAS22 . avdt.aif    901IAS22.soet.aif      123    Iasi    901    IAS2    2    V    89,55    3,5430    0,6040    901 IAS22.avdv.aif    901IAS22.soev.aif      124    Pitesti  - Nord     901    PITI    I    E-W    47 ,  14     3 ,  257     0,3446    901PIT11.avdl.aif    901PIT11.soel.aif      125    Pitesti  -  Nord    901    PITI    I    N-S    46,50    3,580    0,5197    901PIT11.avdt.aif    901PIT11.soet.aif      126    Pitesti  - Nord     901    PITI    I    V    13,34    1,0930    0,2981    901PIT11.avdv.aif    901PIT11.soev.aif      127    Ploiesti    901    PLSI    I    NlO0E    81,41    11,850    2 ,  7650     901PLS11 . avdl.gif    901PLS11.soel.aif      128    Ploiesti    901    PLSl    I    NI0E    72 ,  62     10,800    2 ,  6790     901PLS11.avdt.aif    901PLS11 . soet.aif      129    Ploiesti    901    PLSI    I    V    32 ,  50     2 , 8810    0 ,  8698     901PLS11.avdv.aif    901PLS11.soev . aif      130    Ploiesti    901    PLSI    2    NI0E    378,60    24,600    3 , 3600    901PLS 12 . avdl.aif    901PLS12.soel.aif      131    Ploiesti    901    PLSI    2    NlO0E    362,30    44,930    6,9200    901PLS12.avdt.aif    901PLS12.soet.aif      132    Ploiesti    901    PLSI    2    V    80 ,  10     5,0560    0 , 9488    901PLS12.avdv.aif    901PLS12.soev.aif      133    Bucuresti-Rahova    901    RAHI    2    N70W    383 , 20    25,000    3 , 7510    901RHV12.avdl.aif    901RHV12.soel.aif      134    Bucuresti-Rahova    901    RAHl    2    N20E    275 , 00    25 ,  780     2,8730    901RHV12.avdt.aif    901RHV12 . soet.aif      135    Bucuresti-Rahova    901    RAHI    2    V    115,80    9,4700    2,1900    901RHV12.avdv.aif    901RHV12.soev . aif      136    Slobozia    901    SLBI    I    N-S    139,10    19,290    2 ,  8430     901SLB11.avdl.aif    901SLB11.soel.aif    

      No.      Station    Code Eartha.    Code Station    Code record    Code axis      ace.max      vei.max      dis.max      time histories      soectra      137    Slobozia    901    SLBI    1    E-W    85,54    15,270    3,8560    901SLB11.avdt.aif    901SLB11.soet.aif      138    Slobozia    901    SLBl    1    V    74,80    4,6660    0 , 9001    901SLB11.avdv . aif    901SLB11.soev.aif      139    Tulcea    901    TLC2    I    N-S    89,00    7 ,  468     1,4200    901TLC21.avdl.aif    901TLC21.soel.aif      140    Tulcea    901    TLC2    1    E-W    51 , 39    3,477    0 ,  4721     901TLC21.avdt.aif    901TLC21.soet.aif      141    Tulcea    901    TLC2    I    V    52,22    2 , 7900    0 ,  5932     901TLC21 . avdv . aif    901TLC21 . soev . aif      142    Vaslui    901    VLSI    I    E-W    130 , 00    12,640    2 ,  7310     901VLS11.avdt.aif    901VLS11.soel.aif      143    Vaslui    901    VLSl    I    N-S    133,60    11 , 080    1 , 9360    901VLS11 . avdt.aif    901VLS11 . soet.aif      144    Vaslui    901    VLSl    1    V    112 , 10    3 ,  9820     0,6954    901VLS11.avdv.aif    901VLS11.soev.aif      145    Adjud    902    ADJl    1    N40W    35,14    2,040    0,3453    902ADJ11.avdl.aif    902ADJ11.soel.aif      146    Adjud    902    ADJl    1    N50E    36,46    2 , 630    0,2978    902ADJ11.avdt.aif    902ADJ11.soet.aif      147    Adjud    902    ADJl    I    V    33,01    1 , 0610    0,2665    902ADJ11.avdv . aif    902ADJ11.soev.aif      148    Alexandria    902    ALXl    2    N135E    38,00    3 ,  141     0,4403    902ALX12.avdl.aif    902ALX12.sQel.gif      149    Alexandria    902    ALXl    2    N45E    37 , 25    3,055    0 ,  2977     902ALX12 . avdt.aif    902ALX12.sQet.gif      150    Alexandria    902    ALXI    2    V    11,47    0 , 8999    0 ,  1994     902ALX12.avdv . aif    902ALX 12.soev.aif      151    Bucuresti-Balta  Alba     902    BLAJ    1    N70E    16,47    1 , 426    0 ,  2373     902BLA11 . avdl.aif    902BLA11 . soel.aif      152    Bucuresti-Balta  Alba     902    BLAJ    I    N20W    15 ,  93     0 ,  822     0 ,  1585     902BLA11 . avdt.aif    902BLA11 . soev . aif      153    Bucuresti-Balta Alba    902    BLAJ    I    V    11,86    0 , 7224    0 , 2068    902BLA11.avdv . aif    902BLA11.soev.aif      154    Bucuresti-Balta  Alba     902    BLAJ    2    N70E    37 , 27    3 , 690    0,5397    902BLA12.avdl.aif    902BLA12.soel.aif      155    Bucuresti-Balta Alba    902    BLAJ    2    N20W    32,05    3 , 728    0,5645    902BLA12.avdt.aif    902BLA12.soet.aif      156    Bucuresti-Balta Alba    902    BLAJ    2    V    26,09    1 , 6160    0,2508    902BLA12.avdv . a i f    902BLA12.soev.aif      157    Braila    902    BRLI    I    N-S    46,80    4 ,  138     0 , 6652    902BRL11.avdl.aif    902BRL11.soel.aif      158    Braila    902    BRLI    I    E-W    62,17    4 , 491    0 , 5303    902BRL11.avdt.aif    902BRL11.soet.aif      159    Braila    902    BRLI    I    V    19,30    1,7790    0 , 2870    902BRL11.avdv . aif    902BRL11.soev.aif      160    Braila    902    BRLI    2    E-W    70 ,  76     10 ,  230     1 ,  2860     902BRL12 . avdl.aif    902BRL12 . soel.aif      161    Braila    902    BRLI    2    N-S    92 , 05    7 , 052    1,4210    902BRL12.avdt.aif    902BRL12 . soet.aif      162    Braila    902    BRLl    2    V    28,77    2 ,  0720     0 ,  3884     902BRL12.avdv.aif    902BRL12.s12ev.gif      163    Buzau    902    BUZJ    I    N135W    47,17    3 , 263    0,5740    902BUZ11.avdl.aif    902BUZ11.soel.aif      164    Buzau    902    BUZI    I    N45E    95,81    3,410    0,4926    902BUZ11.avdt.a i f    902BUZ11.soet.aif      165    Buzau    902    BUZI    I    V    32,92    1,4920    0 , 4056    902BUZ11.avdv.aif    902BUZ11.soev.aif      166    Bucuresti-Colentina    902    COLI    2    Nll0E    33,18    3,306    0 , 5436    902COL12.avdl.aif    902COL12.soel.aif      167    Bucuresti-Colentina    902    COLI    2    N20E    48 , 11    4 , 332    0 , 5242    902COL12.avdt.aif    902COL12.soet.aif      168    Bucuresti-Colentina    902    COLI    2    V    16 ,  73     1,0760    0 ,  3031     902COL12 . avdv . aif    902COL12.soev.aif      169    Bucuresti-Carlton    902    CRLI    I    N165E    22 ,  56     1 ,  629     0,3875    902CRL11.avdl.aif    902CRL11.soel.aif      170    Bucuresti-Carlton    902    CRLI    1    N75E    19,48    1 ,  791     0 , 2606    902CRL11.avdt.aif    902CRL11.sQet.gif      171    Bucuresti-Carlton    902    CRLJ    I    V    17 ,  27     1 ,  0910     0,2275    902CRL11.avdv . aif    902CRL11.soev.aif      172    Focsani    902    FOC2    1    N07W    87 , 69    11,760    1,7880    902FOC21 . avdl.aif    902FOC21.soel.aif      173    Focsani    902    FOC2    1    N97W    161,80    17,800    2,7820    902FOC21.avdt.aif    902FOC21.soet.aif      174    Focsani    902    FOC2    1    V    44,89    1 ,  7480     0,3680    902FOC21.avdv.aif    902FOC21.soev.aif      175    Galati    902    GLTI    1    N06W    65,13    7 , 943    1,4810    902GLT11.avdl.aif    902GLT11.soel.aif      176    Galati    902    GLTI    I    N84E    74 ,  18     6 , 436    0 , 8281    902GLT11.avdt.aif    902GLT11.sQet.gif      177    Gaiali    902    GLTI    I    V    35,77    2 , 8010    0,4793    902GLT11.avdv.aif    902GL T11.s12ev.gif       178    Galati    902    GLTJ    2    N06W    180,40    18 ,  020     3 , 0650    902GLT12.avdl.aif    902GLT12.soel.aif      179    Galati    902    GLTl    2    N84E    134 ,  40     12,460    1,7830    902GLT12.avdt.aif    902GLT12.soet.aif      180    Galati    902    GLTl    2    V    71,22    3 , 0230    0,6280    902GLT12.avdv . aif    902GLT12.soev.aif      181    Galati    902    GLT2    1    N-S    71,86    7,600    1,8130    902GLT21.avdl.aif    902GLT21.soel.aif      182    Galati    902    GLT2    2    N-S    123,40    14,580    3,1690    902GLT22.avdl.aif    902GLT21.soel.aif      183    Galati    902    GLT2    I    E-W    47,11    5 , 141    0 , 6694    902GLT21.avdt.aif    902GLT21.soet.aif    

      No.      Station    Code Eartha.    Code Station    Code record    Code axis      ace.max      vei.max      dis.max      time histories      soectra      184    Galati    902    GLT2    1    V    32,94    3,8880    0,6030    902GLT21.avdv.aif    902GLT21.snev.aif      185    Galati    902    GLT2    2    E-W    67,65    12,210    2,2060    902GLT22.avdt.nif    902GLT22.snet.aif      186    Galati    902    GLT2    2    V    47,98    3,8190    0,5074    902GLT22.avdv.aif    902GLT22.snev.aif      187    Giurgiu    902    ORGI    1    N-S    11,76    0,624    0,8094    902GRG11.avdl.nif    902GRG11.snel.aif      188    Giurgiu    902    ORGI    I    E-W    10,28    0,909    0,2753    902GRG11.avdt.aif    902GRG11.soet.aif      189    Giurgiu    902    ORGI    I    V    7,60    0,7329    0,2137    902GRG11.avdv.nif    902GRG11.snev.ai      190    lasi    902    IASI    I    N150E    75,98    4,143    0,6054    902IAS11.avdl.aif    902IAS11.snel.aif      191    lasi    902    IASI    I    N60E    31,23    1,980    0,3514    902IAS11.avdt.nif    902IAS11.snet.aif      192    lasi    902    IASI    I    V    41,01    1,1370    0,1366    902IAS11.avdv.aif    902IAS11.snev.aif      193    Iasi    902    IAS2    I    N-S    36,82    2,196    0,3830    902IAS21.avdl.aif    902IAS21.snel.aif      194    Iasi    902    IAS2    I    E-W    45,76    3,668    0,6062    902IAS21.avdt.aif    902IAS21.snet.aif      ]95    Iasi    902    IAS2    I    V    30,85    1,1080    0,2091    902IAS21.avdv.aif    902IAS21.soev.aif      ]96    Ploiesti    902    PLSI    I    Nl0E    12,12    1,627    0,4482    902PLS11.avdl.gif    902PLS11.sQel.gif      197    Ploiesti    902    PLSl    1    Nl00E    16,42    1,041    0,2015    902PLS11.avdt.aif    902PLS11.snet.aif      198    Ploiesti    902    PLSl    1    V    8,95    0,7095    0,2437    902PLS11.avdv.nif    902PLS11.snev.aif      199    Ploiesti    902    PLSl    2    NlO0E    30,14    2,536    0,3380    902PLS12.avdl.aif    902PLS12.snel.aif      200    Ploiesti    902    PLSl    2    Nl0E    41,06    5,367    0,7060    902PLS12.avdt.nif    902PLS12.snet.aif      201    Ploiesti    902    PLSI    2    V    18,23    1,2430    0,3155    902PLS12.avdv.nif    902PLS12.snev.aif      202    Bucuresti-Rahova    902    RAHl    2    N70W    72,08    5,610    0,6419    902RHV12.avdl.aif    902RHV12.snel.aif      203    Bucuresti-Rahova    902    RAHl    2    N20E    46,69    2,312    0,3579    902RHV12.avdt.aif    902RHV12.snet.aif      204    Bucuresti-Rahova    902    RAHl    2    V    14,60    0,7908    0,1885    902RHV12.avdv.aif    902RHV12.snev.aif      205    Slobozia    902    SLBI    I    N-S    30,13    2,410    0,3670    902SLB11.avdl.aif    902SLB11.snel.aif      206    Slobozia    902    SLBI    I    E-W    38,17    3,434    0,5640    902SLB11.avdt.aif    902slb11.snet.aif      207    Slobozia    902    SLBI    I    V    23,02    1,3200    0,3408    902SLB11.avdv.nif    902SLB11.snev.aif      208    Tulcea    902    TLC2    I    N-S    20,09    1,888    0,3053    902TLC21.avdl.aif    902TLC21.snel.aif      209    Tulcea    902    TLC2    1    E-W    19,59    0,870    0,1250    902TLC21.avdt.aif    902TLC21.snet.aif      210    Tulcea    902    TLC2    I    V    19,25    0,9371    0,1552    902TLC21.avdv.aif    902TLC21.snev.aif      211    Vaslui    902    VLSI    I    N-S    49,28    3,076    0,5160    902VLS11.avdl.nif    902VLS11.soel.aif      212    Vaslui    902    VLSI    I    E-W    51,27    2,606    0,4746    902VLS11.avdt.aif    902VLS11.snet.aif      1213    Vaslui    902    VLSI    I    V    40,35    2,2790    0,4386    902VLS11.avdv.gif    902VLS11.sQev.gif    
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI 
  
 O R D I N  
 pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea 
 și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04 
 În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, 
 având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 27 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor, 
  
 ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin: 

 Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia 
 Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. 
 Art. 2. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 
 Art.  3.  —  Direcția  tehnică  va  duce  la  îndeplinire prevederile prezentului ordin. 
 p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, 
 Traian Panait, 
 secretar de stat 
  
 București, 28 aprilie 2004. 
 Nr. 805. 

     
 *) Ordinul nr. 805/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest 
 număr bis. 
 **) Anexa este reprodusă în facsimil. 
 ANEXĂ 
  
 GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE PE SUPORT MAGNETIC (CD-ROM) CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE MIŞCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE DIN 1977, 1986 SI 1990, OBŢINUTE ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC. 

    1.  INTRODUCERE  Toate reţelele seismice din ţările cu seismicitate ridicată au întocmite bănci de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale miscărilor seismice ale terenului la cutremurele resimţite pe teritoriile respective, împreună cu prelucrările acestora.  Banca  de  date  cuprinzând  înregistrările  miscărilor  seismice  ale  terenului  Ia cutremurele vrâncene din 1977, 1986 si 1990 va constitui un instrument indispensabil pentru studiile privind identificarea unor caracteristici ale mişcării seismice a terenului în timpul cutremurelor vrâncene ,  dependenţa de magnitudine a intensitătii, acceleraţiilor şi vitezelor de vârf ,  a acceleraţiilor şi vitezelor spectrale, a perioadelor de colţ etc., ca şi a unor perioade de oscilaţie specifice diferitelor amplasamente.  Constituirea, întreţinerea si completarea băncii de date cu noi înregistrări şi/sau noi prelucrări sunt necesare proiectării avansate în zonele cu seismicitate ridicată şi în activitatea de elaborare şi armonizare cu normele europene a codurilor de proiectare antiseismică.  Banca de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986, 1990 cuprinde datele numerice si grafice ale accelerogramelor înregistrate, prelucrările efectuate şi rezultatele acestora şi permite interogarea după mai mulţi parametrii definitorii: cutremur, coordonate geografice, valori de vârf ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, etc.       2.  CARACTERISTICI ALE MIŞCĂRII SEISMICE A TERENULUI  Mişcarea seismică a terenului este o entitate de o complexitate deosebită .  Una dintre problemele importante care se pun din punctul de vedere ingineresc este aceea a comparării severităţii diferitelor mişcări seismice. În acest scop este necesară o caracterizare pe cât se poate sintetică a mişcării seismice, de aşa natură încât compararea să fie fezabilă şi, în acelaşi  timp, concludentă. Acesta este principalul mobil al numeroaselor propuneri făcute de cercetătorii de specialitate pentru a introduce diferite caracteristici ale mişcărilor seismice.  Printre cele mai simple caracterizări ale severităţii unei mişcări seismice înregistrate sunt mărimile :  pga : valoarea maximă a acceleraţiei ; pgv : valoarea maximă a vitezei ;  pgd : valoarea maximă a deplasării,  mărimi obţinute direct din istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei si deplasării, precum şi mărimile :  epa : valoarea  «  efectivă » a acceleraţiei maxime ; epv : valoarea  «  efectivă  »  a vitezei maxime ;  epd : valoarea « efectivă » a deplasării maxime,  mărimi obţinute prin medieri ale spectrelor de răspuns pentru  fracţiunea din amortizarea critică n=5%.  Cu notaţiile :  Saa   pentru spectrul de răspuns în acceleraţii absolute ; Svr   pentru spectrul vitezelor relative, şi  Sdr  pentru spectrul deplasărilor relative,  valorile  «  efective » au fost calculate cu ajutorul relaţiilor : epa=maxSaa( O.4s)/2.5  epv=maxSrv(0.4s)/2.5 epd=maxSrd(0.4s)/2.5,  unde (0.4s) semnifică medierea pe câte un interval de perioadă de lungime 0.4 s, reţinându-se valoarea maximă dintre valorile calculate pentru fiecare interval de lungime 0.4 s între 0.1 s - 4.0 s.  Perioadele de colţ (de control) Te (viteză/acceleraţie) şi Td (deplasare/viteză), introduse şi în legătură cu spectrul de normativ, au fost calculate urmând relaţiile  Te= 2  n  epv / epa Td = 2  n  epd  I  epv .  Pentru caracterizarea sintetică a severităţii unei mişcări înregistrate (pentru fiecare  componentă orizontală), se utilizează intensitatea globală bazată pe spectru, Is, definită astfel  Is = log 4  [maxy (Saa/2.5) x maxy (Saa*T/(2n)/2.5)] + 8.0     3.  REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC  Iniţiată în anul 1969, an în care a fost achiziţionat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, reţeaua seismografică INCERC dispune în prezent de 71 accelerografe SMA-1 (61 montate Ia nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale construcţiilor)). Staţiile componente ale reţelei accelerografice INCERC sunt amplasate în 47 localităţi, acoperind practic zonele cu seismicitate ridicată ale ţării.    Accelerografele SMA-1 din staţiile componente  ale reţelei INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obţinut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990).    Pentru aceste înregistrări (fiecare conţinând câte 3 componente: 2 orizontale şi I  verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracţiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, O.I O, 0.20) şi parametri cinematici determinaţi din prelucrarea informaţiei instrumentale: acceleraţie  "efectivă"  de  vârf,  EPA (m/s 2 ), viteza  "efectivă"  de  vârf, EPV (m/s) şi perioada de colţ Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obţinut şi ieşiri grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală şi în scara dublu logaritmică).    Pentru numele fişierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări:     1.  NUME este format din 7 caractere alfanumerice astfel:  - primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 şi 90 pentru 1990);  - caracterul al 3-lea desemneaza al catelea eveniment seismic puternic este înregistrat de retea in anul respectiv ;  - caracterele 4-6 sunt litere care reprezintă codul localităţii de amplasare a staţiei seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Feteşti, dat şi INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);  - caracterul al  7-lea  este o cifră care indică numărul staţiei în cadrul localităţii;     2.  Extensia  fişierelor  (.EXT)  este formată din cel  mult trei caractere alfanumerice şi desemnează  TIF pentru imaginea scanată;  FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;  V 1  pentru accelerogramele necorectate;   V 2 pentru accelerogramele corectate, vitezograme şi deplasograme; V 3 pentru spectrele de răspuns;  PLT pentru editarea grafică cu softul Kinemetrics.       4.  BANCA  DE  DATE  CUPRINZÂND  ÎNREGISTRĂRI  ALE  MIŞCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 şi 1990. GHID.   
  
 In banca de date specifică înregistrărilor asimilabile condiţiei de câmp liber (free field) s-au reţinut fişierele cu extensiile .V2 şi .V3, care conţin istoriile în timp (valori numerice) ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (5 amortizări) şi spectrele Fourier (valori numerice), în format Kinemetrics, precum si reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, şi respectiv spectrele, pentru fiecare componentă orizontală I (longitudinal) şi t (transversal) şi pentru componenta verticală V. 
 Reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns (5%) sunt conţinute în fişierele nume.Saa5%.jpg  .  
  
 În fişierul Excel  SM INCERC FF  (Strong Motion INCERC free field) sunt create 4 tabele: 
 tabelul  Earthq  conţine informaţiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de reţeaua seismică INCERC, 
 tabelul  Station  conţine informaţiile referitoare la cele 28 staţii care au fumizat cel puţin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice, 
 tabelul  Record  conţine informaţiile referitoare la cele 63 înregistrări obţinute în condiţii 
 Reţeaua seismică naţională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice 
  
     
 20" 
 48' ,i  

 21 

 22° Î  

 25 •  1  

 26" .  

 29" 1  .  

 30" i  

 ' ,  

 .  -··  ··-··· ---  

 i 

 Legenda 
 Instrument  analogic freefield  

 4t 

 .. 

 Epicentru 
  * ·• . · 

 • 

 45 

 '  l   ···  I  •  ·  ·  ·   l#      ·  "l:H.:  :  

  44  - -. · . ..  1  ··--  i;;  ·  1  ,-·  ·-; :::: :\:::  .      I   f  .;m;     I  

 53 



 Staţiile care au  înregistrat  mişcările seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986  si  1990 

  
 Reţeaua seismică naţională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice Staţiile care au înregistrat mişcările seismice ale terenului în Bucureşti la cutremurele 
 vrâncene din 1977, 1986 şi 1990 

     
 Freefleld 

 analog instrument 

 • 

 ----===:::::a  ===:::::iKm 
 o      2.5       5     7.5       10  
  ArcVlew 8.1, ESRI Inc., CA                                   ©  UTCB  &  INCERC  

 asimilabile cu condiţia de teren liber (free field), fiecare înregistrare având 3 componente; tabelul   Component   conţine informaţiile  referitoare  la cele 189 componente  ale 
 înregistrărilor obţinute în condiţii asimilabile cu condiţia de teren liber (free field). 

 Semnificaţia datelor conţinute în tabelele fişierului  SM INCERC FF  este următoarea : Tabelul  Earthq  : 
 nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; 
 Earthquake : Definirea seismului (zona epicentrală, magnitudinea Gutenberg - Richter); LatN : Latitudinea nordică a epicentrului, în grade; 
 LongE : Longitudinea estică a epicentrului, în grade; 
 CodeEarthq: cod cutremur, ex:. 901 pentru seismul din 30 mai 1990; H(km) : adâncimea focarului; km; 
 Date : data producerii seimului puternic înregistrat; Mw : magnitudinea din moment; 
 Tarafree : harta staţiilor din teritoriu care au înregistrat seismul; Bucfree : harta staţiilor din Bucureşti care au înregistrat seismul; 
 Tabelul  Station  : 
 nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : numele staţiei seimice (oraş); Address : adresa staţiei seimice; 
 LatN : latitudinea nordică a amplasamentului staţiei; LongE : longitudinea estică a amplasamentului staţiei; 
 CodeStation : codul staţiei, ex.: VLMI pentru staţia amplasată în oraşul Vălenii de Munte; 
 BuildingHeight : regimul de înălţime al clădirii în care este amplasat accelerograful; 
 Position : locul de amplasare al aparatului în clădire; 
 4.Mar.1977: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 04.03.1977; 
 30. Aug. 1986: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 30.08.1986; 30 May 1990: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 31.05.1990; building's pictures : fotografiile clădirilor în care sunt amplasate accelerografele; apparatus pictures : fotografiile a paratelor care au fumizat înregistrările cutremurelor 
 puternice; 
  
 Tabelul  Record  
 nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele staţiei seismice ( oraş); 
 CodeEarthq: cod cutremur, ex.: 861 pentru seismul din 30 august 1986; 
 CodeStation : cod staţie, ex.: INCl pentru staţia INCERC, RMS2 pentru a doua staţie seismică amplasată în Râmnicu Sărat; 
 Saa5% : reprezentarea grafică a spectrelor de răspuns în acceleraţii (n=5%) pentru cele 2 componente orizontale; 
 Duration : Durata înregistrării (comună pentru cele 3 componente ale unei înregistrări); secunde; 
 Tabelul  Component  : 
 nr. crt.  :  numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele staţiei seismice ( oraş); 
 CodeEarthq : cod cutremur, ex.: 902 pentru seismul din 31 mai 1990; 
 CodeStation : cod staţie, ex.: DRSl pentru staţia Drumul Sării din Bucureşti, CMN2 pentru a doua staţie seismică amplasată în oraşul Câmpina; 
 CodeAxis  :  codul componentei înregistrării: V pentru direcţia verticală, NS, EW sau de exemplu N20E pentru cele 2 componente (direcţii) orizontale; 
 Pga : valoarea de vârf a acceleraţiei; m/s2; Pgv: valoarea de vârf a vitezei; m/s; 
 Pgd : valoarea de vârf a deplasării; m; 
 Epa : valoarea "efectivă" a acceleraţiei maxime, m/s2; 
 maxSaa/2.5 : valoarea maximă a spectrului de răspuns în acceleraţii absolute împărţită la valoarea convenţională 2.5, m/s2; 
 Epv : valoarea  "efectivă"  a vitezei maxime, m/s; Epd : valoarea "efectivă" a deplasării maxime, m; Te: valoarea perioadei de control (de colţ) Te, sec.; Td: valoarea perioadei de control (de colţ) Td, sec.; Is : valoarea intensităţii bazată pe spectru; 
 TimeHistories  :  reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale acceleraţiei, vitezei şl deplasării; 
 Spectra : reprezentările grafice ale spectrelor de răspuns, pentru 5 fracţiuni din amortizarea critică, în reprezentare tri-logaritmică. 
  
 Fişierul  SM INCERC FF  permite ordonarea componentelor înregistrărilor funcţie de mai mulţi (cel mult 3 deodată) parametri. 
 S-a creat baza de date  SMDB INCERC ff  (Strong M otion Data Base INCERC free 
 field) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fişierul excel  SM INCERCFF.  
 Atât în fişierul excel  SM INCERC FF  cât şi în baza de date  SMDB INCERC ff  se pot vizualiza fişierele cu extensiile .gif si .jpg conţinînd reprezentările grafice şi fotografii ale staţiilor seismice şi ale accelerografelor SMA-1 care au furnizat înregistrările .  
  
 5. ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE  SMDB INCERCff  

 Întreţinerea băncii de date  SMDB INCERC  Jf(fişierul excel  SM INCERC FF  şi baza de date  SMDB INCERC ff)  şi completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obţine la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator. 
 Potenţialii utilizatori ai băncii de date  SMDB INCERC ff,  pentru obţinerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului. 
 Condiţiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi din 1990 sunt : 
 P.C. Pentium II/ 233 MHz; 32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM. 
 Condiţiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000. 
 Pentru exploatarea bazei de date  SMDB INCERC ff  este suficientă cunoaşterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000. 
 Se prezintă tabelele bazei de date  SMDB INCERC.ff  

 SM INCERC FF Earthq. 
  
      No      Earthquake      LatN      LongE    Code Earthq      h(km)      Date      Mw      Ro maps      Buc maps _       1 Vrancea  M  (G-R)   =  7.2    45,34    26,30    771    109    1977.03 . 04    7,5    tara free 77 c . aif    -      2    Vrancea  M   (G-R)   =   7.0     45 , 53    26,47    861    133    1986 . 08 . 30    7,3    tara free 86 c.aif    Buc free 86 c.aif      3    Vrancea  M   (G-R)   =   6.7     45,82    26,90    901    91    1990 . 05 . 30    7,0    tara free 901 c.aif    Buc free 901 c.aif      4    Vrancea  M  (G-R)  =   6.1     45 , 83    26 , 89    902    79    1990 . 05 . 31    6 , 4    tara free 902 c . aif    Buc free 902 c . aif                      ltara free toate  r-  11i1    Bur. free to::itP.  c.ai1     
     
 SM INCERC FF Record 
  
    No    Station    CodeEarthq    CodeStation    Saa5%    Duratior      I    INCERC    771    INC!    771INC1.Saa5%.inn    60,650      2    Ramnicu Sarat    861    RMS2    861RMS2.Saa5%.inn    79,765      3    Focsani    861    FOCI    861FOC1.Saa5%.ioa    72,630      4    Cemavoda    861    CVDl    861CVD1.Saa5%.ioa    70,170      5    Metalurgiei/Berceni    861    METI    861MET1.Saa5%.ioa    67,375      6    Ramnicu Sarat    861    RMSl    861RMS1.Saa5%.ioa    66,600      7    Peris    861    PRSl    861PRS1.Saa5%.ioa    66,030      8    Onesti    861    ONSl    861ONS1.Saa5%.inn    63,300      9    Valeni de Munte    861    VLMl    861VLM1.Saa5%.ioa    62,295      10    Branesti    861    BRNl    861BRN1.Saa5%.inn    60,590      11    Otopeni    861    OTPl    861OTP1.Saa5%.ioa    59,305      12    Tulcea    861    TLCl    861TLC1.Saa5%.inn    58,605      13    Militari    861    MLTl    861MLT1.Saa5%.ioa    56,650      14    Panduri    861    PNDl    861PND1.Saa5%.ioa    51,795      15    Bolintin Vale    861    BLVl    861BLV1.Saa5%.ina    50,130      16    Baia -Tulcea    861    BAAl    861BAA1.Saa5%.inn    49,490      17    Titulescu    861    TITI    861TIT1.Saa5%.ioa    48,865      18    INCERC    861    INCl    861INC1.Saa5%.ioa    47,975      19    Metrou IMGB-1    861    MTRl    861MTR1.Saa5%.inn    42,915      20    Barlad    861    BIRl    861BIR1.Saa5%.ioa    42,615      21    Piatra Neamt    861    PNTI    861PNT1.Saa5%.inn    28,265      22    Botosani    861    BTSl    861BTS1.Saa55.ioa    26,155      23    Buc-EREN    861    EXPl    861EXP1.Saa5%.inn    14,490      24    Fetesti    901    FETI    901FET1.Saa5%.ioa    79,130      25    Baia -Tulcea    901    BAAl    901BAA1.Saa5%.inn    78,405      26    Ramnicu Sarat    901    RMS2    901RMS2.Saa5%.ina    76,145      27    Ramnicu Sarat    901    RMSl    901RMS1.Saa5%.ioa    70,715      28    Tulcea    901    TLCl    901TLC1.Saa5%.ioa    70,655      29    Peris    901    PRSl    901PRS1.Saa5%.ina    68,130      30    Panduri    901    PNDl    901PND1.Saa5%.ioa    67,635      31    Calarasi    901    CLSl    901CLS1.Saa5%.ioa    59,155      32    Drumul Sarii/Ghencea    901    DRSl    901DRS1.Saa5%.ioa    59,145      33    Militari    901    MLTl    901MLT1.Saa5%.ina    58,255      34    Branesti    901    BRNl    901BRN1.Saa5%.ioa    57,010      35    Onesti    901    ONSl    901ONS1.Saa5%.ioa    56,650      36    Cemavoda    901    CVDl    901CVD1.Saa5%.ioa    56,170      37    Titulescu    901    TITI    901TIT1.Saa5%.ioa    54,640      38    Valeni de Munte    901    VLMl    901VLM1.Saa5%.inn    54,100      39    Metalurgiei/Berceni    901    METI    901MET1.Saa5%.ioa    53,650      40    INCERC    901    INCl    901INC1.Saa5%.inn    52,480      41    Metrou IMGB-1    901    MTRl    901MTR1.Saa5%.ina    51,185      42    Campina    901    CMNl    901CMN1.Saa5%.inn    50,525      43    Turnu Magurele    901    TRMl    901TRM.Saa5%.ina    45,730      44    Bolintin Vale    901    BLVl    901BLV1.Saa5%.inn    44,125      45    Barlad    901    BIRl    901BIR1.Saa5%.inn    42,120      46    Campina    901    CMN2    901CMN2.Saa5%.ioa    22,155    

    No    Station    CodeEarthq    CodeStation    Saa5%    Duration      47    Fetesti    902    FETI    902FET1.Saa5%.inn    49,135      48    Ramnicu Sarat    902    RMS2    902RMS2.Saa5%.ioa    44,625      49    Calarasi    902    CLSI    902CLS1.Saa5%.inn    42,735      50    Panduri    902    PNDI    902PND1.Saa5%.ioa    40,115      51    Branesti    902    BRNI    902BRN1 . Saa5% . inn    36,770      52    Onesti    902    ONSI    902ONS1.Saa5% . inn    35 , 500      53    Drumul Sarii / Ghencea    902    DRSI    902DRS1.Saa5% . ina    33,155      54    Baia -Tulcea    902    BAAI    902BAA1.Saa5%.inn    31 , 365      55    Valeni de Munte    902    VLMI    902VLM1.Saa5%.inn    30 , 035      56    Tulcea    902    TLC!    902TLC1.Saa5%.ioa    29,150      57    Barlad    902    BIRl    902B!R1.Saa5%.inn    27 , 620      58    Cernavoda    902    CVDl    902CVD1.Saa5%.ioa    21,510      59    Bolintin Vale    902    BLVI    902BLV1.Saa5%.inn    15,205      60    Metrou IMGB-1    902    MTRI    902MTR1 . Saa5%.ioa    14 , 665      61    Metalurgiei/Berceni    902    METl    902MET1 . Saa5% . inn    14,215      62    Campina    902    CMNl    902CMN1 . Saa5% . inn    14 , 200      63    Titulescu    902    TITI    902TIT1.Saa5%.ioa    13,930    
 SM INCERC FF Component 
  
 61 



      No      Station    Code Earthq    Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td    Is  I     TimeHistories  I   spectra      I    INCERC    771    INC!    EW    1,8840    0,3030    0,0922    1,5897    1,7930    0,3301    0,1278    1,30    2,43    7,64    771inc1.avdl.aif    771inc1.soel.aif      2    INCERC    771    INC!    NS    2,0690    0,6795    O,1619    2,5329    2,6010    0,6275    0,1940    1,56    1,94    8,3î    771inc1.avdt.aif    771inc1.soet.aif      3    INCERC    771    INC!    V    1,3010    0,1145    0,0249                  771inc1.avdv.aif    771inc1.soev.aif      4    Baia - Tulcea    861    BAAl    N175W    0,3127    0,0255    0,0042    0,3591    0,5191    0,0271    0,0072    0,47    1,66    5,H    861BAA1.avdl.qif    861BAA1.soel.aif      5    Baia -Tulcea    861    BAAl    N85W    0,3294    0,0317    0,0058    0,4258    0,6182    0,0317    0,0072    0,47    1,43    5,47    861BAA1.avdt.aif    861BAA1.soet.aif      6    Baia - Tulcea    861    BAAl    V    0,1554    0,0125    0,0033                  861BAA1.avdv.aif    861BAA1.soev.aif      7    Barlad    861    BIR!    EW    1,6860    0,2282    0,0436    1,7989    2,6350    o, 1538     0,0430    0,54    1,76    7,43    861BIR1.avdl.aif    861BIR1.soel.aif      8    Barlad    861    BIR!    NS    1,5220    O,1612    0,0237    1,6908    2,1500    0,1407    0,0231    0,52    1,03    7,32    861BIR1.avdt.aif    861BIR1.soet.aif      9    Barlad    861    BIR!    V    0,6017    0,0450    0,0069                  861BIR1.avdv.aif    861BIR1.soev.aif      10    Bolintin Vale    861    BLVl    N65E    0,9018    0,1448    0,0342    0,7719    1,0310    0,1877    0,0506    1,53    1,69    6,85    861BLV1.avdl.aif    861BLV1.soel.aif      11    Bolintin Vale    861    BLVl    Nl55E    0,8372    0,0913    0,0177    0,8566    1,1730    0,0789    0,0261    0,58    2,08    6,39    861BLV1.avdt.aif    861BLV1.soet.aif      12    Bolintin Vale    861    BLVl    V    0,3167    0,0264    0,0053                  861BLV1.avdv.aif    861BLV1.soev.aif      13    Branesti    861    BRNl    Nl63E    0,7529    0,1330    0,0230    0,9341    1,1730    0,1199    0,0304    0,81    1,59    6,60    861BRN1.avdl.aif    861BRN1.soel.aif      14    Branesti    861    BRNl    Nl07W    0,9330    0,1675    0,0313    0,8543    1,1830    0,1533    0,0391    1,13    1,60    6,80    861BRN1.avdt.aif    861BRN1.soet.aif      15    Branesti    861    BRNl    V    0,4430    0,0401    0,0095                  861BRN1.avdv.aif    861BRN1.soev.aif      16    Botosani    861    BTSl    Nl20W    O,1147    0,0138    0,0033    0,1447    0,1983    0,0217    0,0063    0,94    1,83    4,17    861BTS1.avdl.aif    861BTS1.soel.aif      17    Botosani    861    BTSl    Nl50E    0,0987    0,0113    0,0022    0,1127    0,1644    0,0153    0,0046    0,85    1,91    3,80    861BTS1.avdt.aif    861BTS1.soet.aif      18    Botosani    861    BTSl    V    0,0730    0,0930    0,0023                  861BTS1.avdv.aif    861BTS1.soev.aif      19    Cernavoda    861    CVDl    EW    0,5426    0,0373    0,0045    0,7100    1,0220    0,0461    0,0056    0,41    0,76    6,05    861CVD1.avdl.aif    861CVD1.soel.aif      20    Cernavoda    861    CVDl    NS    0,4289    0,0389    0,0080    0,4936    0,7427    0,0429    0,0112    0,55    1,64    5,64    861CVD1.avdt.aif    861CVD1.soet.aif      21    Cernavoda    861    CVDl    V    0,5527    0,0219    0,0031                  861CVD1.avdv.aif    861CVD1.soev.aif      22    Buc-EREN    861    EXPl    Nl62E    1,5600    0,1513    0,0309    1,3852    1,650    O,1582    0,0407    0,72    1,62    7,11    861EXP1.avdl.ioa    861EXP1.soel.ioa      23    Buc-EREN    861    EXPl    Nl08W    1,0580    0,1446    0,0279    1,0702    1,326    0,1210    0,0299    0,71    1,55    6,84    861EXP1.avdt,inn    861EXP1.soet.inn      24    Focsani    861    FOCI    N7W    1,9880    0,2671    0,05813    1,7410    2,479    0,2381    0,0757    0,86    2,00    7,71    861FOC l .avdl ,gif    86 lFOC l .snel,gjf      25    Focsani    861    FOCI    N97W    2,8780    0,2013    0,0250    2,5221    3,0400    0,1952    0,0249    0,49    0,80    7,73    861FOC1.avdt.aif    861FOC1.soet.aif      26    Focsani    861    FOCI    V    1,1110    0,0359    0,0104                  861FOC1.avdv.aif    861FOC1.soev.aif      27    INCERC    861    INC1    EW    1,0910    O,1131    0,0256    0,8922    1,0160    O,1190    0,0338    0,84    1,79    6,48    861INC1.avdl.aif    861INC1.soel.aif      28    INCERC    861    INCl    NS    0,9696    O,1551    0,0365    0,8392    1,0160    0,1909    0,0487    1,43    1,60    6,84    861INC1.avdt.aif    861INC1.soet.aif    

 I 

      No      Station    Code Earthq    Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td      ls      TimeHistories      spectra      29    INCERC    861    INC!    V    0,2066    0,0271    0,0058                  861INC1.avdv.oif    861INC1.soev.aif      30    Metalurgiei/Berceni    861    METl    N37W    0,4067    0,0482    0,0101    0,5300    0,7443    0,0624    0,0163    0,74    1,64    6,70    861MET1.avdl.aif    861MET1.soel.oif      31    Metalurgiei/Berceni    861    METl    Nl27W    0,7171    0,1475    0,0312    0,7343    0,8877    O,1751    0,0447    1,50    1,60    6,70    861MET1.avdt.aif    861MET1.soet.aif      32    Metalurgiei/Berceni    861    METl    V    0,3439    0,0315    0,0072                  861MET1.avdv.oif    861MET1.soev.aif      33    Militari    861    MLTl    Nl78E    0,7210    0,0842    0,0226    0,9023    1,2080    0,0940    0,0262    0,65    1,75    6,45    861MLT1.avdl.aif    861MLT1.soel.oif      34    Militari    861    MLTl    N92W    1,0060    0,1397    0,0325    1,0651    1,4420    0,1623    0,0437    0,96    1,69    6,98    861MLT1.avdt.qif    861MLT1.soet.aif      35    Militari    861    MLTl    V    0,4113    0,0330    0,0075                  861MLT1.avdv.oif    861MLT1.soev.aif      36    Metrou IMGB-1    861    MTRl    N30W    0,6928    0,1278    0,0283    0,7845    0,8420    0,1876    0,0471    1,50    1,58    6,73    861MTR1.avdl.aif    861MTR1.soel.aif      37    Metrou IMGB-1    861    MTRl    Nl20W    0,5945    0,0706    0,0159    0,5908    0,8766    0,0831    0,0194    0,88    1,47    6,14    861MTR1.avdt.oif    861MTR1.soet.oif      38    Metrou IMGB-1    861    MTRl    V    0,2954    0,0244    0,0062                  861MTR1.avdv.aif    861MTR1.soev.aif      39    Onesti    861    ONSl    N290E    1,0210    O,1116    0,0260    1,0912    1,4420    0,0964    0,0216    0,56    1,41    6,7C    8610NS1.avdl.oif    8610NS1.soel.oif      40    Onesti    861    ONSI    N200E    1,4790    0,1096    0,0123    2,0003    2,4440    0,1455    0,0134    0,46    0,58    7,35    861ONS1.avdt.aif    861ONS1.soet.aif      41    Onesti    861    ONSl    V    0,8204    0,0408    0,0066                  861ONS1.avdv.oif    861ONS1.soev.aif      42    Otopeni    861    OTPl    EW    2,1980    0,2617    0,0413    2,0110    2,7300    0,2032    0,0514    0,63    1,59    7,62    861OTP1.avdl.aif    861OTP1.soel.oif      43    Otopeni    861    OTPl    NS    1,2360    O,1115    0,0188    1,1496    1,6430    0,0719    0,0241    0,39    2,11    6,5(    861OTP1.avdt.qif    861OTP1.soet.aif      44    Otopeni    861    OTPl    V    0,6102    0,0377    0,0086                  861OTP1.avdv.aif    8610TP1.soev.aif      45    Panduri    861    PNDl    V    0,6413    0,0540    0,0081                  861PND1.avdv.oif    861PND1.soev.oif      46    Panduri    861    PNDl    Nl39W    0,9616    0,1503    0,0283    0,9717    1,3500    0,1612    0,0400    1,04    1,56    6,92    861PND1.avdl.aif    861PND1.soel.aif      47    Panduri    861    PNDl    Nl31E    0,8943    0,0815    0,0144    0,9193    1,1540    0,1015    0,0182    0,69    1,13    6,6'i    861PND1.avdt.aif    861PND1.soet.aif      48    Piatra Neamt    861    PNTl    N45W    0,0812    0,0084    0,0029    0,0885    0,1282    0,0116    0,0060    0,82    3,26    3,3t    861PNT1.avdl.oif    861PNT1.soel.aif      49    Piatra Neamt    861    PNTl    Nl35W    0,1242    0,0120    0,0021    0,1376    0,2048    0,0092    0,0048    0,423,29    3,65    861PNT1.avdt.aif    861PNT1.soet.aif      50    Piatra Neamt    861    PNTl    V    0,0921    0,0087    0,0024                  861PNT1.avdv.aif    861PNT1.soev.aif      51    Peris    861    PRSl    NlOW    1,1670    0,1050    0,0320    1,0622    1,6800    0,1360    0,0396    0,80    1,83    6,9t    861PRS1.avdl.aif    861PRS1.soel.oif      52    Peris    861    PRSl    N80E    1,5010    0,2378    0,0399    1,5378    1,9310    0,2258    0,0561    0,92    1,56    7,44    861PRS1.avdt.aif    861PRS1.soet.aif      53    Peris    861    PRSl    V    1,0040    0,0441    0,0097                  861PRS1.avdv.aif    861PRS1.soev.aif      54    Ramnicu Sarat    861    RMSl    N55E    1,4030    0,1620    0,0231    1,2839    1,6200    0,1339    0,0523    0,66    2,46    6,9S    861RMS1.avdl.aif    861RMS1.soel.aif      55    Ramnicu Sarat    861    RMSl    N145E    1,0510    0,0759    0,0156    1,0652    1,7200    0,0917    0,0305    0,54    2,09    6,78    861RMS1.avdt.aif    861RMS1.soet.aif      56    Ramnicu Sarat    861    RMSl    V    0,9383    0,0396    0,0123                  861RMS1.avdv.oif    861RMS1.soev.ai      57    Ramnicu Sarat    861    RMS2    Nl02W    0,8352    0,0523    0,0165    0,7447    1,2140    0,0743    0,0255    0,63    2,15    6,35    861RMS2.avdl.aif    861RMS2.soel.aif      58    Ramnicu Sarat    861    RMS2    Nl68E    0,8892    0,1451    0,0325    0,8250    1,7490    0,1434    0,0489    1,09    2,14    7,oc    861RMS2.avdt.aif    861RMS2.soet.aif    
 62 



  
      No      Station    Code Earthq    Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td      1s      TimeHistories      spectra      59    Ramnicu Sarat    861    RMS2    V    0,4874    0,0304    0,0111                  861RMS2.avdv.aif    861RMS2.soev.ai1      60    Titulescu    861    TITl    N55W    0,8378    0,0753    0,0137    0,7856    1,0100    0,0780    0,0241    0,62    1,94    6,31    861TIT1.avdl.aif    861TIT1.soel.aif      61    Titulescu    861    TITI    Nl45W    0,8754    0,1538    0,0323    0,8843    1,2330    0,1574    0,0407    1,12    1,62    6,84    861TIT1.avdt.aif    861TIT1.soet.aif      62    Titulescu    861    TITI    V    0,5290    0,0503    0,0091                  861TIT1.avdv.aif    861TIT1.soev.aif      63    Tulcea    861    TLCl    NS    0,3532    0,0258    0,0048    0,4572    0,8972    0,0254    0,0072    0,35    1,78    5,7C    861TLC1.avdl.aif    861TLC1.soel.aif      64    Tulcea    861    TLCl    EW    0,5726    0,0288    0,0029    0,5768    1,6090    0,0264    0,0060    0,29    1,43    6,45    861TLC1.avdt.aif    861TLC1.soet.aif      65    Tulcea    861    TLCl    V    0,2829    0,0190    0,0041                  861TLC1.avdv.aif    861TLC1.soev.aif      66    Valeni de Munte    861    VLMl    N84W    1,8690    0,2273    0,0385    1,8178    2,0340    0,2247    0,0476    0,78    1,33    7,51    861VLM1.avdl.aif    861VLM1.soel.aif      67    Valeni de Munte    861    VLMl    Nl74W    1,6240    0,2079    0,0379    1,9138    2,3000    0,2072    0,0543    0,68    1,65    7,5'i    861VLM1.avdt.aif    861VLM1.soet.aif      68    Valeni de Munte    861    VLMl    V    1,3950    0,0453    0,0162                  861VLM1.avdv.aif    861VLM1.soev.aif      69    Baia -Tulcea    901    BAAl    Nl75W    0,8928    0,0522    0,0067    0,9212    1,2690    0,0743    0,0107    0,51    0,91    6,64    901BAA1.avdl.aif    901BAA1.soel.aif      70    Baia - Tulcea    901    BAAl    N85W    0,7774    0,0630    0,0084    0,9796    1,4070    0,0884    0,0105    0,57    0,75    6,7c    901BAA1.avdt.aif    901BAA1.soet.aif      71    Baia - Tulcea    901    BAAl    V    0,1305    0,0111    0,0034                  901BAA1.avdv.aif    901BAA1.soev.aif      72    Barlad    901    BIRl    EW    1,4370    0,1453    0,0385    1,3951    1,9240    0,1522    0,0550    0,69    2,27    7,12    901BIR1.avdl.aif    901BIR1.soel.aif      73    Barlad    901    BIRl    NS    1,5190    0,1460    0,0221    1,3945    1,7350    0,1369    0,0258    0,62    1,19    7,11    901BIR1.avdt.aif    901BIR1.soet.aif      74    Barlad    901    BIRl    V    0,6527    0,0303    0,0049                  901BIR1.avdv.aif    901BIR1.soev.aif      75    Bolintin Vale    901    BLVl    N65E    2,1830    0,1284    0,0143    2,0389    2,9270    0,1314    0,0144    0,41    0,69    7,57    901BLV1.avdl.aif    901BLV1.soel.aif      76    Bolintin Vale    901    BLVl    Nl55E    2,1500    0,1379    0,0266    2,3757    3,1780    0,1521    0,0290    0,40    1,20    7,57    901BLV1.avdt.aif    901BLV1.soet.aif      77    Bolintin Vale    901    BLVl    V    0,8960    0,0345    0,0043                  901BLV1.avdv.aif    901BLV1.soev.aif      78    Branesti    901    BRNl    Nl63E    1,2600    0,1305    0,0225    1,4113    1,8750    0,0887    0,0321    0,40    2,28    6,87    901BRN1.avdl.aif    901BRN1.soel.aif      79    Branesti    901    BRNl    V    0,7850    0,0324    0,0094                  901BRN1.avdv.aif    901BRN1.soev.aif      80    Branesti    901    BRNl    N107W    1,4220    o, 1160     0,0122    1,3998    1,8850    0,0882    0,0120    0,40    0,86    6,92    901BRN1.avdt.aif    901BRN1.soet.aif      81    Calarasi    901    CLSl    Nl50W    1,1180    0,1097    0,0246    0,9477    1,4100    0,1197    0,0236    0,79    1,24    6,78    901CLS1.avdl.aif    901CLS1.soel.aif      82    Calarasi    901    CLSl    Nl20E    0,8951    0,1322    0,0230    1,0391    1,1630    0,1114    0,0253    0,67    1,42    6,65    901CLS1.avdt.aif    901CLS1.soet.aif      83    Calarasi    901    CLSl    V    0,7232    0,0309    0,0047                  901CLS1.avdv.aif    901CLS1.soev.aif      84    Campina    901    CMNl    N52W    2,7060    0,2736    0,0504    2,4287    2,6260    0,2440    0,0330    0,63    0,85    7,71    901CMN1.avdl.aif    901CMN1.soel.aif      85    Campina    901    CMNl    N142W    2,2660    0,1908    0,0230    2,7251    4,9310    0,1833    0,0263    0,42    0,90    8,34    901CMN1.avdt.aif    901CMN1.soet.aif      86    Campina    901    CMNl    V    0,6125    0,0622    0,0097                  901CMN1.avdv.aif    901CMN1.soev.ai      87    Campina    901    CMN2    NS    1,5820    0,1497    0,0188    1,5944    2,3200    0,1584    0,0237    0,62    0,94    7,34    901CMN2.avdl.aif    901CMN2.soel.aif      88    Campina    , 901    CMN2    EW    2,0500    0,1936    0,0329    2,1236    2,3920    0,2464    0,0345    0,73    0,88    7,70    901CMN2.avdt.aif    901CMN2.soet.aif    
 63 




      No      Station    Code Earthq    Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td      Is      TimeHistories      spectra      89    Campina    901    CMN2    V    0,6424    0,0509    0,0065                  901CMN2.avdv.ai    901CMN2.soev.ai      90    Cernavoda    901    CVDl    EW    1,0090    0,0888    0,0172    1,2613    1,6850    0,0992    0,0148    0,49    0,94    6,92    901CVD1.avdl.aif    901CVD1.snel.aif      91    Cernavoda    901    CVDl    NS    0,9259    0,0864    0,0113    1,2386    1,6770    0,0941    0,0111    0,48    0,74    6,93    901CVD1.avdt.aif    901CVD1.soet.aif      92    Cernavoda    901    CVDl    V    0,3566    0,0200    0,0055                  901CVD1.avdv.aif    901CVD1.soev.aif      93    Drumul Sarii/Ghencea    901    DRSl    N84W    0,9792    0,0543    0,0095    1,0741    1,5210    0,0612    0,0146    0,36    1,50    6,46    901DRS1.avdl.aif    901DRS1.snel.aif      94    Drumul Sarii/Ghencea    901    DRSl    N174W    1,1250    0,1382    0,0195    0,8718    1,5910    0,0862    0,0217    0,62    1,58    6,61    901DRS1.avdt.aif    901DRS1.soet.aif      95    Drumul Sarii/Ghencea    901    DRSl    V    0,8773    0,0253    0,0054                  901DRS1.avdv.aif    901DRS1.soev.aif      96    Fetesti    901    FETI    Nl58W    0,9574    0,1273    0,0225    0,8522    1,5170    0,0969    0,0227    0,71    1,47    6,66    901FET1.avdl.aif    901FET1.soel.aif      97    Fetesti    901    FETI    N68W    1,0110    0,0621    0,0135    0,7982    1,5860    0,0748    0,0149    0,59    1,25    6,50    901FET1.avdt.aif    901FET1.soet.aif      98    Fetesti    901    FETI    V    0,8547    0,0393    0,0056                  901FET1.avdv.aif    901FET1.soev.aif      99    INCERC    901    INCl    EW    0,9891    0,1697    0,0291    0,9417    1,0870    O,1191    0,0373    0,79    1,97    6,55    901INC1.avdl.aif    901INC1.snel.aif      100    INCERC    901    INCl    NS    0,6621    0,0635    0,0106    0,7679    0,9331    0,0559    0,0129    0,46    1,45    6,02    901INC1.avdt.aif    901INC1.soet.aif      101    INCERC    901    INCl    V    0,2797    0,0275    0,0056                  901INC1.avdv.aif    901INC1.soev.aif      102    Metalurgiei/Berceni    901    METl    N37W    0,7494    0,1024    0,0205    0,5632    0,6909    0,0840    0,0242    0,94    1,81    5,98    901MET1.avdl.aif    901MET1.soel.aif      103    Metalurgiei/Berceni    901    METI    Nl27W    0,5539    0,0886    0,0166    0,6343    0,8737    0,0708    0,0181    0,70    1,60    6,05    901MET1.avdt.aif    901MET1.soet.aif      104    Metalurgiei/Berceni    901    METI    V    0,3958    0,0251    0,0071                  901MET1.avdv.aif    901MET1.soev.aif      105    Militari    901    MLTI    N92W    0,8393    0,1008    0,0164    0,8616    1,0220    0,0854    0,0148    0,62    1,09    6,34    901MLT1.avdl.aif    901MLT1.soel.aif      106    Militari    901    MLTI    N178E    0,5062    0,0381    0,0108    0,5539    0,7727    0,0391    0,0127    0,44    2,04    5,63    901MLT1.avdt.aif    901MLT1.snet.aif      107    Militari    901    MLTI    V    0,5213    0,0295    0,0067                  901MLT1.avdv.aif    901MLT1.soev.aif      108    Metrou IMGB-1    901    MTRl    N30W    0,8273    0,1142    0,0201    0,8443    1,0470    0,0963    0,0209    0,72    1,36    6,40    901MTR1.avdt.aif    901MTR1.soel.aif      109    Metrou IMGB-1    901    MTRl    N120W    0,5985    0,0829    0,0126    0,6775    0,8376    0,0767    0,0157    0,71    1,29    6,08    901MTR1.avdt.aif    901MTR1.snet.aif      110    Metrou IMGB-1    901    MTRl    V    0,4735    0,0293    0,0063                  901MTR1.avdv.aif    901MTR1.soev.aif      111    Onesti    901    ONSl    N290E    1,2380    0,1192    0,0239    1,1836    1,6180    0,0875    0,0230    0,46    1,65    6,67    901ONS1.avdl.aif    901ONS1.soel.aif      112    Onesti    901    ONSl    N200E    2,4160    0,1400    0,0207    2,6824    3,6490    0,1513    0,0315    0,35    1,31    7,71    901ONS1.avdt.aif    901ONS1.soet.aif      113    Onesti    901    ONSl    V    1,0070    0,0654    0,0145                  901ONS1.avdv.aif    901ONS1.soev.aif      114    Panduri    901    PNDl    N139W    1,5110    0,1061    0,0139    1,7051    2,4240    0,0976    0,0156    0,36    1,01    7,15    901PND1.avdl.aif    901PND1.soel.aif      115    Panduri    901    PNDl    Nl31E    1,3130    0,0960    0,0139    1,3215    2,3290    0,0801    0,0182    0,38    1,43    6,94    901PND1.avdt.aif    901PND1.soet.aif      116    Panduri    901    PNDl    V    0,8103    0,0292    0,0058                  901PND1.avdv.aif    901PND1.soev.aif      117    Peris    901    PRSl    NlOW    1,8480    0,0927    0,0132    1,6791    2,9120    0,0871    0,0247    0,33    1,78    7,28    901PRS1.avdt.aif    901PRS1.snet.aif      118    Peris    901    PRSl    V    0,9957    0,0299    0,0043                  901PRS1.avdv.aif    901PRS1.soev.aif    
 64 



  
      No      Station    Code Earthq    Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td      Is      TimeHistories      spectra      119    Peris    901    PRSl    N80E    2,4140    0,1492    0,0233    2,3226    4,3360    O,1188    0,0209    0,32    1,10    7,97    901PRS1.avdv.aif    901PRS1.soel.aif      120    Ramnicu Sarat    901    RMSl    Nl02W    1,2520    0,2835    0,0813    1,0356    1,2510    0,3105    0,1203    1,88    2,43    7,33    901RMS1.avdl.aif    901RMS1.soel.aif      121    Ramnicu Sarat    901    RMSl    Nl68E    1,6040    0,2891    0,0561    1,3808    1,8220    0,2426    0,0837    1,10    2,17    7,42    901 RMS 1.avdt.aif    861RMS1.soet.aif      122    Ramnicu Sarat    901    RMSl    V    0,9776    0,0646    0,0170                  901RMS1.avdv.aif    901RMS1.soev.ai1      123    Ramnicu Sarat    901    RMS2    Nl45E    0,9913    0,1584    0,0366    0,9417    1,0350    0,1569    0,0477    1,05    1,91    6,7C    901RMS2.avdl.aif    901RMS2.soel.aif      124    Ramnicu Sarat    901    RMS2    N55E    1,5590    0,3551    0,0902    1,1140    1,3490    0,3452    0,1340    1,95    2,44    7,46    901 RMS2.avdt.aif    901RMS2.soet.aif      125    Ramnicu Sarat    901    RMS2    V    0,6476    0,0517    0,0151                  901RMS2.avdv.aif    901RMS2.soev.ai1      126    Titulescu    901    TITI    N55W    0,6744    0,0963    0,0166    0,6385    1,0100    0,0701    0,0193    0,69    1,73    6,11    901TIT1.avdl.aif    901TIT1.soel.aif      127    Titulescu    901    TITI    Nl45W    0,5684    0,0666    0,0128    0,5998    0,8508    0,0524    0,0157    0,55    1,88    5,78    901TIT1.avdt.aif    901TIT1.soet.aif      128    Titulescu    901    TITI    V    0,4869    0,0488    0,0141                  901TIT1.avdv.aif    901TIT1.soev.aif      129    Tulcea    901    TLCl    NS    0,6944    0,0770    0,0103    0,8198    1,2900    0,0723    0,0118    0,55    1,02    6,51    901TLC 1.avdl.aif    901TLC1.soel.aif      130    Tulcea    901    TLCl    EW    0,6757    0,0524    0,0058    0,8226    1,3270    0,0539    0,0138    0,41    1,61    6,47    901TLC1.avdt.aif    901TLC1.soet.aif      131    Tulcea    901    TLCl    V    0,3041    0,0207    0,0046                  901 TLC1.avdv.aif    901TLC1.soev.aif      132    Turnu Magurele    901    TRMl    Nl58E    1,1270    0,0386    0,0048    0,9496    2,0600    0,0378    0,0077    0,25    1,28    6,63    901TRM1.avdl.aif    901TRM1.soel.aif      133    Turnu Magurele    901    TRMl    Nll2W    0,7037    0,0287    0,0059    0,6711    1,2280    0,0302    0,0092    0,28    1,92    5,9(    901TRM1.avdt.aif    901TRM1.soet.aif      134    Turnu Magurele    901    TRMl    V    0,6495    0,0195    0,0026                  901TRM1.avdv.aif    901TRM1.soev.aif      135    Valeni de Munte    901    VLMl    N84W    1,3360    O,1101    0,0239    1,3211    2,0300    0,1026    0,0436    0,49    2,67    7,01    901VLM1.avdl.aif    901VLM1.soel.aif      136    Valeni de Munte    901    VLMl    Nl74W    1,4820    0,1259    0,0160    1,7037    2,2800    0,1452    0,0303    0,54    1,31    7,42    901VLM1.avdt.aif    901VLM1.soet.aif      137    Valeni de Munte    901    VLMl    V    0,5570    0,0386    0,0105                  901VLM1.avdv.aif    901VLM1.soet.aif      138    Baia -Tulcea    902    BAAl    Nl75W    0,6060    0,0396    0,0042    0,6777    1,0470    0,0602    0,0058    0,56    0,61    6,37    902BAA1.avdl.aif    901BAA1.soel.aif      139    Baia -Tulcea    902    BAAl    N85W    0,3875    0,0345    0,0041    0,6218    1,0520    0,0588    0,0062    0,59    0,67    6,3c    902BAA1.avdt.aif    902BAA 1.soet.aif      140    Baia -Tulcea    902    BAAl    V    0,4131    0,0085    0,0041                  902BAA1.avdv.aif    902BAA1.soev.aif      141    Barlad    902    BIRl    EW    0,9126    0,0661    0,0074    1,0797    1,4100    0,0889    0,0085    0,52    0,60    6,61    902BIR1.avdl.aif    902BIR1.soel.aif      142    Barlad    902    BIRl    NS    0,8806    0,0618    0,0135    0,9273    1,2590    0,0782    0,0123    0,53    0,98    6,45    902BIR1.avdt.aif    902BIR1.soet.aif      143    Barlad    902    BIRl    V    0,3501    0,0182    0,0033                  902BIR1.avdv.aif    902BIR1.soev.aif      144    Bolintin Vale    902    BLVl    N65E    0,2678    0,0137    0,0019    0,2377    0,3289    0,0143    0,0024    0,38    1,07    4,27    902BLV1.avdl.aif    902BLV1.soel.aif      145    Bolintin Vale    902    BLVl    N155E    0,3556    0,0187    0,0019    0,3750    0,6184    0,0231    0,0022    0,39    0,61    5,11    902BLV1.avdt.aif    902BLV1.soet.aif      146    Bolintin Vale    902    BLVl    V    0,1694    0,0044    0,0008                  902BLV1.avdv.aif    902BLV1.soev.aif      147    Branesti    902    BRNl    Nl63E    0,2444    0,0184    0,0036    0,2625    0,4733    0,0162    0,0066    0,39    2,58    4,6A    902BRN1.avdl.aif    902BRN1.soel.aif      148    Branesti    902    BRNl    Nl07W    0,2377    0,0214    0,0041    0,2227    0,3109    0,0149    0,0067    0,42    2,81    4,25    902BRN1.avdt.aif    902BRN1.soet.aif    
 65 




      No      Station    Code Earthq    Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td      1s      TimeHistories      spectra      149    Branesti    902    BRNl    V    O,1681    0,0103    0,0026                  902BRN1.avdv.aif    902BRN1.soev.aif      150    Calarasi    902    CLSl    Nl50W    0,1586    0,0183    0,0045    0,1948    0,2722    0,0218    0,0077    0,70    2,20    4,38    902CLS1.avdl.aif    902CLS1.soel.aif      151    Calarasi    902    CLSl    Nl20E    0,2360    0,0187    0,0042    0,2110    0,3038    0,0223    0,0093    0,66    2,61    4,44    902CLS1 .avdt.aif     902CLS1.soet.aif      152    Calarasi    902    CLSl    V    0,1030    0,0122    0,0033                  902CLS1.avdv.aif    902CLS1 .soev.aif       153    Campina    902    CMNl    N52W    0,2614    0,0174    0,0032    0,2647    0,4237    0,0167    0,0041    0 , 40    1,55    4 , 72    902CMN1.avdl.aif    902CMN1.soel.aif      154    Campina    902    CMNl    N142W    0,4133    0,0252    0,0032    0,3547    0,4570    0,0176    0,0050    0 ,  31     1,77    4,77    902CMN1 .avdt.aif     902CMN1.soet.aif      155    Campina    902    CMNl    V    0 , 1234    0 , 0079    0,0023 •                 902CMN1 . avdv . aif    902CMN1.soev . ai      156    Cernavoda    902    CVDl    EW    0,6822    0,0569    0,0055    0,8706    1 , 3110    0,0744    0,0071    0,54    0,60    6,55    902CVD1.avdl.aif    902CVD1 .soel.aif       157    Cernavoda    902    CVDl    NS    0,3170    0,0243    0,0030    0 ,  4032     0 , 6961    0,0313    0,0043    0,49    0,85    5,57    902CVD1 . avdt.aif    902CVD1.soet.aif      158    Cernavoda    902    CVDI    V    0,1466    0,0090    0,0015                  902CVD1.avdv.aif    902CVD1 .soev.aif       159    Drumul Sarii/Ghencea    902    DRSl    N84W    0,1809    0,0153    0,0033    0,1781    0,3315    0,0147    0,0089    0,52    3,80    4,18    902DRS1.avdl.aif    902DRS1.soel.aif      160    Drumul Sarii/Ghencea    902    DRSl    N174W    0,3066    0,0140    0,0032    0,2102    0,4919    0,0160    0,0097    0,48    3,81    4,55    902DRS1.avdt.aif    902DRS1.soet.aif      161    Drumul Sarii/Ghencea    902    DRSl    V    0,1376    0,0102    0,0026                  902DRS1.avdv.aif    902DRS1 .soev.aif       162    Fetesti    902    FETI    Nl58W    0,4470    0,0436    0,0046    0,3862    0,5139    0,0335    0,0071    0,55    1,33    5,17    902FET1.avdl.aif    902FET1.soel.aif      163    Fetesti    902    FETI    N68W    0,2825    0,0185    0,0035    0,2594    0,4087    0,0186    0,0084    0,45    2,84    4,58    902FET1.avdt.aif    902FET1.soet.aif      164    Fetesti    902    FETI    V    0,2658    0,0141    0,0035                  902FET1 . avdv . aif    902FET1 .soev  . aif      165    Metalurgiei/Berceni    902    METl    N37W    0,1278    0,0142    0,0026    0,1172    0 , 1557    0,0128    0,0053    0 ,  68     2,63    3,55    902MET1 .avdl.aif     902MET1 .soel.aif       166    Metalurgiei/Berceni    902    METI    Nl27W    0,1207    0,0102    0,0024    O,1088    0,1439    0,0119    0,0052    0 , 69    2,77    3,46    902MET1.avdt.aif    902MET1.soet.aif      167    Metalurgiei/Berceni    902    METI    V    0,7212    0,0101    0,0030                  902MET1 .avdv.aif     902MET1.soev.aif      168    Metrou IMGB-1    902    MTRl    N30W    0,1627    0,0112    0,0023    0,1426    0,2038    0,0154    0,0042    0,68    1,72    3,94    902MTR 1.avdl.aif    902MTR 1.soel.aif      169    Metrou IMGB-1    902    MTRl    N120W    0,1419    0,0166    0,0026    0,1462    0,2125    0,0130    0,0043    0,56    2,09    3,82    902MTR1.avdt.aif    902MTR1.soet.aif      170    Metrou IMGB-1    902    MTRl    V    0,1084    0,0099    0,0021                  902MTR1.avdv . aif    902MTR1.soev.aif      171    Onesti    902    ONSl    N290E    0,5911    0,0449    0,0059    0,4948    0,8358    0,0311    0,0074    0,39    1,50    5,5C    902ONS1.avdl.aif    902ONS1.soel.aif      172    Onesti    902    ONSl    N200E    1,1360    0,0754    0,0060    1,3684    1,8650    0,0821    0,0062    0,38    0,47    7,0C    902ONS1 .avdt.aif     902ONS1.soet.aif      173    Onesti    902    ONSl    V    0,5002    0,0269    0,0029                  902ONS1.avdv . aif    902ONS1.soev.aif      174    Panduri    902    PNDl    Nl39W    0 ,  3856     0,0198    0,0033    0,2806    0,4613    0,0183    0,0067    0 , 41    2,31    4,66    902PND1 .avdl.aif     902PND1 .soel.aif       175    Panduri    902    PNDl    Nl31E    0,3303    0,0246    0,0036    0,3251    0,6171    0,0193    0,0072    0 , 37    2,33    4,92    902PND1 .avdt.aif     902PND1 .soet.aif       176    Panduri    902    PNDI    V    0,2463    0,0127    0,0032                  902PND1.avdv.aif    902PND1.soev.aif      177    Ramnicu Sarat    902    RMS2    Nl45E    0,5018    0,0820    0,0169    0,5779    0,8382    0,0657    0,0190    0,71    1,81    5,93    902RMS2.avdl.aif    902RMS2.soel.aif      178    Ramnicu Sarat    902    RMS2    N55E    0,6642    0,0630    0,0097    0,5838    0,9131    0,0367    0,0138    0,40    2,36    5,67    902RMS2.avdt.aif    902RMS2.soet.aif    
 66 




      No      Station    Code  Earthq     Code Station      CodeAxis      pga      pgv      pgd      epa      maxSaa/2.5      epv      epd      Te      Td      1s      TimeHistories      spectra      179    Ramnicu Sarat    902    RMS2    V    0,4042    0,0187    0,0097                  902RMS2.avdv.aif    902RMS2.soev.ai      180    Titulescu    902    TITI    N55W    0,1638    0,0121    0,0029    O , 1261    0,2094    0,0131    0,0060    0,65    2,88    3,77    902TIT1.avdl.aif    902TIT1 .soel.aif       181    Titulescu    902    TITI    V    0,0717    0 , 0099    0,0026                  902TIT1 .avdv.aif     902TIT1 . soev.aif      182    Titulescu    902    TITI    Nl45W    0,1073    0,0107    0,0026    O,1105    0,1854    0,0116    0,0049    0,66    2,65    3,60    902TIT1 .soet.aif     902TIT1 . soet.aif      183    Tulcea    902    TLCl    NS    0,2909    0,0287    0,0051    0,3615    0 ,  6867     0,0280    0,0062    0,49    1,40    5,58    902TLC1 .avdl.aif     902TLC1 . soel.aif      184    Tulcea    902    TLCl    EW    0,3567    0,0225    0,0036    0,3789    0,6376    0,0262    0,0071    0,43    1,70    5,47    902TLC1.avdt.aif    902TLC1 . soet.aif      185    Tulcea    902    TLCl    V    0,1690    0 , 0124    0,0035                  902TLC1 . avdv.aif    902TLC1.soev.aif      186    Valeni de Munte    902    VLMl    N84W    0,1760    0,0106    0,0031    0,1778    0,2698    0,0149    0,0066    0,53    2,79    4,08    902VLM1.avdl.aif    902VLM1 . soel.aif      187    Valeni de Munte    902    VLMI    Nl74W    o, 1339     0,0144    0,0033    0,1489    0,1999    0,0167    0,0063    0,70    2,37    3,96    902VLM1.avdt.aif    902VLM1 . soet.aif      188    Valeni de Munte    902    VLMl    V    0,0764    0,0105    0,0025                  902VLM1 .avdv.aif     902VLM1 .soev.aif     
 67 



 P R E fi U R I L E 
 publicațiilor legislative pentru anul 2004 
 — pe suport tradițional — 

     
 Valoarea                   Valoarea 
 crt.                                     anual                                            — lei —                

 Nr.        Denumirea publicației                   abonamentului              abonamentului trimestrial 

      — lei —    Trim. I    Trim. II    Trim. III    Trim. IV      1.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba română    9.875.000    2.468.750    2.715.750    2.987.500    3.286.000      2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)    1.780.000    —    —    —    —      3.  Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară    7.900.000    1.975.000    1.975.000    1.975.000    1.975.000      4.  Monitorul Oficial, Partea a II-a    12.500.000    3.125.000    3.125.000    3.125.000    3.125.000      5.  Monitorul Oficial, Partea a III-a    2.530.000    632.500    632.500    632.500    632.500      6.  Monitorul Oficial, Partea a IV-a    10.680.000    2.670.000    2.670.000    2.670.000    2.670.000      7.  Monitorul Oficial, Partea a VI-a    9.850.000    2.462.500    2.462.500    2.462.500    2.462.500      8.  Colecția Legislația României    2.500.000    625.000    687.500    756.500    832.500      9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative    4.150.000    1.038.000    1.141.500    1.255.500    1.381.500      10.  Repertoriul actelor normative    625.000    —    —    —    —      11.  Decizii ale Curții Constituționale    470.000    —    —    —    —      12.  Ediții trilingve    2.500.000    —    —    —    —    
 *) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori. 
 Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament. 
 Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori: 
 u  COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.   — prin oficiile sale poștale  
 u  RODIPET — S.A.                       — prin toate filialele  
 u  INTERPRESS SPORT — S.R.L.              — București, str. Hristo Botev nr. 6   (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)  
 u  PRESS EXPRES — S.R.L.                  — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;   0745.133.712)  
 u  M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.               — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;   255.48.16)  
 u  INFO EUROTRADING — S.A.               — București, Splaiul Independenței   nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)  
 u  ACTA LEGIS — S.R.L.                   — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)  
 u  CURIER PRESS — S.A.                   — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)  
 u  MIMPEX — S.R.L.                       — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)  
 u  CALLIOPE — S.R.L.                    — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,   0244/51.48.01)  
 u  ASTOR-MED — S.R.L.                   — Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)  

Preluat: 2026-09-26T04:44:36.601766+00:00 · SHA256: 86edeb6c5b6258cc96933cc1a0f537198e8bfee69820398716081fd0c3a3747b