legemo /Atelierul tău legislativ
Legislație națională
HOTĂRÂRE · 1760 · 2004

HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Guvernul · ID sursă 56996

EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile
 HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004  privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin     EMITENT     GUVERNUL       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 1.100 din 25 noiembrie 2004     În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al  art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992  privind stema ţării şi sigiliul statului,  Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.   
				 + 
			  Articolul UNIC         (1) Se aprobă stemele comunelor Bănia, Băuţar, Caraşova, Ciclova Română, Copăcele, Coronini, Dognecea, Eftimie Murgu, Gârnic, Goruia, Lăpuşnicel, Marga, Măureni, Mehadia, Sasca Montană, Şopotu Nou, din judeţul Caraş-Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.16.   ...        (2) Descrierea elementelor stemelor şi semnificaţiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.16.   ...        (3) Anexele nr. 1.1-1.16 şi 2.1-2.16 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.   ...    PRIM-MINISTRU  ADRIAN NĂSTASE  Contrasemnează:  ---------------  p. Ministrul de stat,  ministrul administraţiei şi internelor,  Nicolae Berechet,  secretar de stat  Ministrul delegat  pentru administraţia publică,  Gheorghe Emacu  Bucureşti, 21 octombrie 2004.  Nr. 1.760.     
				 + 
			  Anexa 1.1     STEMA - comunei Bănia, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.1     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Bănia, judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Bănia, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut tripartit, rotunjit, cu vârful în jos.  În partea superioară, în câmp de argint, cinci copaci verzi, aşezaţi în semicerc (un brad şi patru stejari), având rădăcinile împletite.  În partea inferioară, în câmp verde, este reprezentată o vacă, spre dreapta, din profil, de argint.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Cei cinci copaci reprezintă bogăţia silvică a zonei montane.  Vaca reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, respectiv creşterea animalelor.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.2     STEMA - comunei Băuţar, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.2     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Băuţar,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Băuţar, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.  În prima partiţie, în câmp roşu, o coloană antică de argint, cu fus şi capitel amplu, la baza căreia este plasat un bloc de formă prismatică, de argint, cu tăieturi în volum, reprezentat în perspectivă.  În partiţia a doua, în câmp de aur, un brad natural, dezrădăcinat, cu rădăcinile maro şi coroana verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Coloana şi blocul de argint reprezintă bogăţia şi ocupaţia locuitorilor zonei, respectiv exploatarea marmurei.  Bradul dezrădăcinat reprezintă bogatele păduri de conifere din zonă şi principala îndeletnicire a locuitorilor.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.3     STEMA - comunei Caraşova, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.3     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Caraşova,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Caraşova, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut bipartit, tăiat pe orizontală de o fascie undată, argintie.  În cartierul de sus, în câmp roşu, se află două crenguţe de fag cu câte trei frunze şi un fruct, totul de argint.  În vârful scutului, în câmp verde, se află un miel pascal, orientat spre dreapta, cu o cruce pe umăr, de argint.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Fagul reprezintă pădurile de foioase din zonă.  Fascia undată de argint reprezintă râul de munte Caraş.  Mielul pascal semnifică prezenţa comunităţii catolice.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.4     STEMA - comunei Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.4     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Ciclova Română,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Ciclova Română, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.  În câmpul roşu, pe o terasă vălurită, verde, broşează două turnuri crenelate, de argint, surmontate de doi lei afrontaţi, ţinând în gheare, cel din dreapta o spadă, cel din stânga o cruce cu marginile rotunjite.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Cele două turnuri crenelate reprezintă cetatea Ilidia, atestată documentar din secolul al XII-lea.  Leul cu spadă reprezintă lupta pentru independenţă a acestei cetăţi de-a lungul timpului.  Leul cu cruce simbolizează Mănăstirea Călugăra, precum şi bisericile atestate istoric aflate pe teritoriul comunei.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.5     STEMA - comunei Copăcele, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.5     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Copăcele,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Copăcele, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat în două părţi.  În câmpul superior, de argint, trei copaci dezrădăcinaţi, cu trunchiurile şi rădăcinile în culoare naturală, verde şi maro.  În câmpul inferior, pe fond roşu, o cruce de aur şi o sabie de argint încrucişate, cu vârful în sus.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Cei trei copaci evidenţiază faptul că localitatea se află într-o zonă pomicolă, favorizată de relieful colinar.  Crucea şi sabia simbolizează religia creştin-ortodoxă a locuitorilor, în comună aflându-se o biserică din lemn, monument istoric.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.6     STEMA - comunei Coronini, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.6     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Coronini,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Coronini, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă, cu vârful în jos.  În primul câmp, pe albastru, se află un peşte de argint (somn), înotând spre dreapta.  În câmpul al doilea, pe verde, un snop de grâu legat, de aur.  În vârful scutului, în câmp roşu, o stâncă de argint.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Peştele reprezintă bogăţia piscicolă a zonei; vechea denumire a localităţii, Pescari, sugerează principala ocupaţie a localnicilor.  Snopul de grâu reprezintă agricultura, activitatea de bază a locuitorilor satului Sfânta Elena, aparţinător comunei.  Stânca reprezintă celebra stâncă Babacai, situată la intrarea în sectorul calcaros al Clisurii Dunării.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.7     STEMA - comunei Dognecea, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.7     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Dognecea,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Dognecea, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut tăiat.  În partea superioară, pe fond argintiu, este reprezentat capul unui cerb, văzut din profil, spre dreapta, de culoare naturală.  În partea inferioară, pe fond albastru, este reprezentată o gură de mină, neagră, cu două ciocane încrucişate, de argint, cu zidărie din moloane, de argint, în fond verde.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Capul de cerb simbolizează bogăţia acestei zone, respectiv vânatul şi pădurile.  Gura de mină aminteşte de exploatările miniere de fier şi alte metale de la Dognecea şi Ocna de Fier.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.8     STEMA - comunei Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.8     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Eftimie Murgu,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Eftimie Murgu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat.  În partea dreaptă, sus, în câmp de argint, se află o inflorescenţă de liliac albastru cu argintiu.  În partea stângă, sus, pe fond verde, este aşezată o gură de mină, de argint cu arcadă neagră, peste care broşează două ciocane negre. La baza intrării în mină se află un element de zidărie de argint.  În câmpul inferior, pe fond albastru, se află trei fascii ondulate, de argint, de aur şi de argint.  În vârful scutului, sub cele trei fascii, se află o roată de moară cu făcaie, de aur.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Liliacul reprezintă bogăţia naturală a localităţii, semnificând seninătatea.  Gura de mină reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor din zonă, iar verdele şi argintul semnifică prosperitatea şi avuţia acestora.  Cele trei fascii împreună cu roata de moară cu făcaie pun în evidenţă o ocupaţie tradiţională.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.9     STEMA - comunei Gârnic, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.9     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Gârnic,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Gârnic, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut bipartit, tăiat orizontal.  Cartierul unu, sus, este încărcat cu un cal negru alergând, spre dreapta, pe fond auriu.  Cartierul doi, jos, este încărcat cu o pădure verde, pe fond argintiu; în coroana copacilor se află o ţapină de culoare argintie.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Calul reprezintă ocupaţia locuitorilor, respectiv creşterea cailor de rasă.  Copacii şi ţapina simbolizează o a doua ocupaţie a locuitorilor, respectiv activitatea în zona silvică.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.10     STEMA - comunei Goruia, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.10     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Goruia,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Goruia, potrivit anexei nr. 1.10, se compune dintr-un scut cu partea inferioară rotunjită.  În prima partiţie, în câmp roşu, sunt reprezentate o cruce treflată, un porumbel şi o carte, toate din aur.  În a doua partiţie, în câmp albastru, este o moară cu palete, simbolizând moara Andrieşilor.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Crucea treflată, porumbelul şi cartea sunt simboluri care se regăsesc în prezentarea Etimosia din scena "Judecata de apoi", ortodoxismul fiind semnificativ pentru această comună.  Moara cu palete reprezintă Moara Andrieşilor, un monument istoric atestat al zonei.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.11     STEMA - comunei Lăpuşnicel, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.11     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Lăpuşnicel,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Lăpuşnicel, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.  În şef, pe fond albastru, trei frunze de fag, toate de argint.  În vârful scutului, pe fond roşu, se află trei movile, cea din centru, de argint, celelalte două, negre. În vârful movilei din mijloc, trei spice de grâu unite în partea inferioară, de aur.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Frunzele de fag reprezintă faptul că cea mai mare pondere în exploatarea lemnului din zonă o are fagul.  Cele trei spice de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, respectiv agricultura.  Cele trei movile simbolizează faptul că în zonă se exploatează cantităţi însemnate de cărbune, talc, sare şi mică.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.12     STEMA - comunei Marga, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.12     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Marga,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Marga, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut cu partea inferioară rotunjită.  În prima partiţie, în câmp roşu, este reprezentat un cocoş de culoare galben-aurie.  În a doua partiţie, pe fond albastru, lira încadrează în mijloc "Monumentul Cântecului", ambele de culoare alb-argintie.  În a treia partiţie, în câmp de argint, este reprezentat pomul vieţii, de culoare verde.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Cocoşul reprezintă emblema pe care o purtau mărganii pe tresele grănicereşti.  Lira reprezintă continuitatea seculară a cântecului pe aceste meleaguri; "Monumentul Cântecului", sculptură în marmură, reprezintă omagiul adus tuturor mărganilor.  Copacul reprezintă pomul vieţii, simbolul continuităţii şi al dăinuirii pe aceste meleaguri.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.13     STEMA - comunei Măureni, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.13     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Măureni,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Măureni, potrivit anexei nr. 1.13, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, partajat în trei câmpuri.  În prima partiţie, în câmp albastru, este reprezentat un spic de grâu, de aur.  În a doua partiţie, în câmp roşu, este reprezentat un cap de berbec, de aur.  În a treia partiţie, în câmp argintiu, este reprezentată o albină de culoare neagră.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Spicul de grâu semnifică bogăţia agricolă a zonei.  Capul de berbec semnifică ocupaţia locuitorilor din zonă.  Albina reprezintă hărnicia, tenacitatea şi seriozitatea cetăţenilor comunei.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.14     STEMA - comunei Mehadia, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.14     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Mehadia,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Mehadia, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut cu partea inferioară rotunjită, fiind împărţit în formă de furcă răsturnată.  În primul cartier, în câmp roşu se află o carte deschisă, o călimară şi o pană de scris, toate de aur.  În cartierul al doilea, în câmp argintiu se află o amforă roşie, respectiv o podoabă romană, neagră.  În partea de jos a scutului, în câmp albastru este ruina unui teren de argint.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Cartea, călimara şi până de scris simbolizează activitatea cronicarului Nicolae Stoica de Haţeg.  Amfora şi podoaba romană simbolizează faptul că localitatea a fost o renumită colonie romană.  Ruinele terenului simbolizează turnul de pe Dealul Barcan.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.15     STEMA - comunei Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin       
				 + 
			  Anexa 2.15     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Sasca Montană,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Sasca Montană, potrivit anexei nr. 1.15, se compune dintr-un scut tripartit, în formă de furcă răsturnată.  Cartierul unu, dreapta, este încărcat cu un căprior de argint, pe fond albastru, cu piciorul stâng din faţă ridicat, urcând pe o stâncă de argint.  Cartierul doi, stânga, este încărcat cu un ştiulete de porumb, de aur, cu frunze verzi, pe fond de argint.  Cartierul trei este încărcat cu o gură de mină, de argint, pe fond albastru.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Căpriorul reprezintă fauna zonei.  Cultivarea porumbului este ocupaţia predominantă a locuitorilor.  Localitatea se află într-o importantă zonă minieră, la intrarea în Munţii Metalici, în sudul Caraşului.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.     
				 + 
			  Anexa 1.16     STEMA - comunei Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin        
				 + 
			  Anexa 2.16     DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE  elementelor însumate ale stemei comunei Şopotu Nou,  judeţul Caraş-Severin  Descrierea stemei:  Stema comunei Şopotu Nou, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.  În câmpul superior, roşu, un vrej de iederă însoţit dreapta-stânga de două cununi de spice, totul de aur.  În câmpul inferior, de azur, pe o terasă neagră, un cal de argint, liber, în galop, spre dreapta.  Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.  Semnificaţiile elementelor însumate:  Cununile de spice semnifică bogăţia zonei.  Iedera este simbolul perenităţii şi al belşugului, al renaşterii şi al veşnicei reîntoarceri, care se leagă de speranţele oamenilor locului.  Calul de argint, liber, fără frâu sau şa, în galop, este simbolul unui nou început şi al încrederii.  Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.  -----------   

Preluat: 2026-09-24T21:06:05.223473+00:00 · SHA256: 3fd998b7395a42f450f974e9f4526427126ea3134e2fd4bd31aad9a32bdbf4be