Legislație națională
ACORD · 0 · 2004
ACORD din 22 noiembrie 2004 între România şi Uniunea Europeană stabilind cadrul general de participare a României la operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*)
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Act Interna?ional · ID sursă 57142
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ACORD din 22 noiembrie 2004 între România şi Uniunea Europeană stabilind cadrul general de participare a României la operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*) EMITENT ACT INTERNAŢIONAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.124 din 29 noiembrie 2004 Notă ... *) Traducere. Uniunea Europeană (U.E.), pe de o parte, şi România, pe de altă parte, denumite în continuare părţi, luând în considerare faptul ca: 1. U.E. poate decide sa acţioneze în domeniul gestionării crizelor; 2. U.E. va decide dacă statele terţe vor fi invitate sa participe la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor. România poate accepta invitaţia U.E. şi îşi poate oferi propria contribuţie. Într-un asemenea caz, U.E. va decide asupra acceptării contribuţiei propuse de România; 3. dacă U.E. decide sa desfăşoare o operaţiune militară de gestionare a crizelor cu recurs la mijloacele şi capacitatile NATO, România îşi poate exprima intenţia de principiu de a lua parte la operaţiune; 4. Consiliul European de la Bruxelles din 24 şi 25 octombrie 2002 a convenit modalităţile de implementare a prevederilor convenite de Consiliul European de la Nisa din 7-9 decembrie 2000 privind implicarea membrilor europeni ai NATO, nemembri U.E., în gestionarea, sub conducerea U.E. a crizelor; 5. este preferabila stipularea condiţiilor privind participarea României la operaţiunile U.E. de gestionare a crizelor într-un acord-cadru referitor la o posibila viitoare participare, în locul definirii acestora, de la caz la caz, pentru fiecare operaţiune; 6. un astfel de acord nu va afecta autonomia decizionala a U.E. şi nici posibilitatea României de a decide, de la caz la caz, asupra participării sale la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor; 7. un astfel de acord trebuie să se refere numai la viitoarele operaţiuni U.E. de gestionare a crizelor şi nu va aduce atingere eventualelor acorduri în vigoare care reglementează participarea României într-o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor în desfăşurare, au convenit următoarele: + Secţiunea I Prevederi generale + Articolul 1 Decizii referitoare la participare 1. În urma deciziei U.E. de a invita România sa participe la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor şi o dată ce România a decis sa participe, România va oferi informaţii asupra contribuţiei propuse U.E. 2. Acolo unde U.E. decide sa desfăşoare o operaţiune militară de gestionare a crizelor cu recurgerea la mijloacele şi capacitatile NATO, România va informa U.E. asupra oricărei intentii de participare la operaţiune şi va furniza, în consecinţa, informaţii asupra oricărei contribuţii propuse. 3. U.E. va evalua contribuţia României după consultarea cu România. 4. U.E. va furniza României date preliminare privind contribuţia probabila la costurile comune ale operaţiunii, în scopul sprijinirii României în formularea ofertei sale. 5. U.E. va comunică României, într-o scrisoare, rezultatul evaluării, în scopul asigurării participării României în concordanta cu prevederile prezentului acord. + Articolul 2 Cadrul general 1. România se va asocia acţiunii comune prin care Consiliul Uniunii Europene decide ca U.E. va conduce operaţiunea de gestionare a crizelor şi oricărei acţiuni comune sau decizii prin care Consiliul Uniunii Europene decide prelungirea operaţiunii U.E. de gestionare a crizelor, în concordanta cu prevederile prezentului acord şi cu orice aranjamente necesare implementarii. 2. Contribuţia României la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor nu va aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii Europene. + Articolul 3 Statutul personalului şi al forţelor 1. Statutul personalului desemnat de România sa participe la operaţiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor şi/sau al forţelor române participante la operaţiunea militară U.E. de gestionare a crizelor va fi reglementat prin Acordul privind statutul forţelor/misiunii, dacă acesta exista, încheiat între U.E. şi statul/statele în care se desfăşoară operaţiunea. 2. Statutul personalului încadrat în cartierele generale sau elementele de comanda localizate în afară statului/statelor în care se desfăşoară operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor va fi reglementat prin aranjamentele dintre cartierele generale şi elementele de comanda respective şi România. 3. Fără a aduce atingere acordului privind statutul forţelor/misiunii menţionat la paragraful 1 al acestui articol, România îşi va exercita jurisdicţia asupra personalului sau care participa la operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor. 4. România va răspunde la orice pretentie în legătură cu participarea sa la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor, formulată de sau legată de oricare dintre membrii personalului sau. România va fi responsabilă cu luarea de măsuri, în special legale sau disciplinare, împotriva membrilor personalului sau în conformitate cu legile şi cu regulamentele proprii. 5. România se angajează să facă o declaraţie privind renunţarea la revendicari împotriva oricărui stat participant la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor la care participa şi România şi să facă aceasta în momentul semnării prezentului acord. Un model al unei astfel de declaraţii este anexat la prezentul acord. 6. Statele membre ale U.E. se angajează să facă o declaraţie privind renunţarea la revendicari, pentru orice viitoare participare a României într-o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor, şi să facă aceasta în momentul semnării prezentului acord. Un model al unei astfel de declaraţii este anexat la prezentul acord. + Articolul 4 Informaţii clasificate 1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura protejarea informaţiilor U.E. clasificate, în conformitate cu reglementările de securitate ale Consiliului Uniunii Europene, cuprinse în Decizia Consiliului nr. 264/2001/CE din 19 martie 2001*1), şi în conformitate cu liniile directoare elaborate de autorităţile competente, inclusiv de comandantul operaţiunii U.E., în cazul unei operaţiuni militare U.E. de gestionare a crizelor, sau de şeful misiunii U.E., în cazul unei operaţiuni civile U.E. de gestionare a crizelor. 2. În cazul în care U.E. şi România au încheiat un acord asupra procedurilor de securitate privind schimbul de informaţii clasificate, prevederile unui astfel de acord se vor aplica în contextul unei operaţiuni U.E. de gestionare a crizelor. ------------- *1) JO L 101, 11 aprilie 2001, p. 1. + Secţiunea a II-a Prevederi privind participarea la operaţiuni civile de gestionare a crizelor + Articolul 5 Personalul participant la o operaţiune civilă U.E. de gestionare a crizelor 1. România se va asigura ca personalul sau participant la o misiune civilă U.E. de gestionare a crizelor îşi executa misiunea în conformitate cu: - acţiunea comuna şi cu amendamentele ulterioare, asa cum sunt menţionate în art. 2 paragraful 1 din acord; - planul de operaţii; - măsurile de implementare. 2. România îl va informa în timp util pe şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor şi Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene în legătură cu orice schimbare intervenita cu privire la contribuţia sa la operaţiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor. 3. Membrii personalului desemnat sa participe la misiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor vor efectua un examen medical, vor fi vaccinati şi vor fi certificati medical, de către o autoritate competentă din România, ca fiind apţi pentru misiune. Personalul desemnat pentru operaţiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor va trebui să prezinte o copie a acestui certificat. + Articolul 6 Lantul de comanda 1. Personalul desemnat de România va acţiona şi îşi va îndeplini îndatoririle numai în conformitate cu obiectivele operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. 2. Întregul personal va rămâne sub comanda deplina a autorităţilor naţionale. 3. Autorităţile naţionale vor transfera controlul operational către şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor, care va exercita aceasta comanda prin intermediul unei structuri ierarhice de comanda şi control. 4. Şeful de misiune va conduce operaţiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor şi va răspunde de administrarea cotidiana a acesteia. 5. România va avea aceleaşi drepturi şi obligaţii, în ceea ce priveşte gestionarea cotidiana a operaţiunii, ca şi statele membre ale U.E. care participa la operaţiune, în conformitate cu instrumentele juridice menţionate în art. 2 paragraful 1 din acord. 6. Şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor va fi responsabil cu controlul disciplinei în rândul personalului operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. Atunci când este necesar, autorităţile naţionale abilitate vor lua măsurile disciplinare adecvate. 7. România va desemna un Punct de Contact al Contingentului Naţional (PCCN), care va reprezenta contingentul naţional în operaţiune. PCCN va raporta şefului de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor asupra problemelor legate de contingentul naţional şi va fi responsabil cu disciplina în cadrul detasamentului. 8. Decizia de încheiere a operaţiunii va fi luată de către Uniunea Europeană după consultarea prealabilă a României, în condiţiile în care, la data încheierii acesteia, România contribuie încă la operaţiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor. + Articolul 7 Aspecte financiare 1. România îşi va asuma costurile asociate participării sale la operaţiune, cu excepţia costurilor care fac obiectul finanţării comune, în conformitate cu bugetul operational al operaţiunii. Aceasta se va face cu respectarea prevederilor art. 8. 2. În caz de deces, ranire, pierdere sau pagube cauzate persoanelor fizice ori juridice din statul/statele pe teritoriul căruia/cărora se desfăşoară operaţiunea, România va plati, în cazul în care a fost stabilită responsabilitatea sa, compensaţii conform condiţiilor prevăzute de acordul privind statutul misiunii, dacă acesta exista, asa cum se menţionează în art. 3 paragraful 1 din acord. + Articolul 8 Contribuţia la bugetul operational 1. România va contribui la finanţarea bugetului operational al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. 2. Contribuţia financiară a României la bugetul operaţiunii va fi suma cea mai mica dintre următoarele doua variante: a) acea parte din suma de referinţa proporţională cu raportul dintre venitul naţional brut (VNB) propriu şi totalul VNB-urilor tuturor statelor care contribuie la bugetul operational al operaţiunii; sau ... b) acea parte din suma de referinţa pentru bugetul operational, proporţională cu raportul dintre numărul membrilor personalului sau participant la operaţiune şi numărul total al membrilor personalului tuturor statelor participante la operaţiune. ... 3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 de mai sus, România nu va contribui la finanţarea alocaţiilor zilnice plătite personalului din statele membre ale U.E. 4. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 de mai sus, U.E. va excepta, în principiu, statele terţe de la plata contribuţiilor financiare pentru o anumită operaţiune civilă U.E. de gestionare a crizelor, atunci când: a) U.E. decide ca statul terţ participant la operaţiune are o contribuţie semnificativă care este esenţială pentru operaţiune; sau ... b) statul terţ participant la operaţiune are un VNB pe cap de locuitor ce nu îl depăşeşte pe cel al nici unui stat membru al U.E. ... 5. Un aranjament privind modalităţile practice de plată va fi semnat între şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor şi serviciile administrative abilitate din România, acesta urmând sa reglementeze contribuţia României la bugetul operational al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. Acest aranjament va include, inter alia, următoarele prevederi: a) suma respectiva; ... b) aranjamentele de plată a contribuţiei financiare; ... c) procedura de audit. ... + Secţiunea a III-a Prevederi referitoare la participarea la operaţiuni militare de gestionare a crizelor + Articolul 9 Participarea la operaţiuni militare U.E. de gestionare a crizelor 1. România se va asigura ca personalul sau participant la o operaţiune militară U.E. de gestionare a crizelor îşi executa misiunea în conformitate cu: - acţiunea comuna şi cu amendamentele ulterioare, asa cum sunt menţionate în art. 2 paragraful 1 din acord; - planul de operaţii; - măsurile de implementare. 2. Personalul desemnat de România îşi va îndeplini îndatoririle şi va acţiona numai în conformitate cu obiectivele operaţiunii militare U.E. de gestionare a crizelor. 3. România îl va informa în timp util pe comandantul operaţiunii U.E. în legătură cu orice schimbare intervenita cu privire la participarea sa la operaţiune. + Articolul 10 Lantul de comanda 1. Toate forţele şi personalul participant la operaţiunea militară U.E. de gestionare a crizelor vor rămâne sub deplina comanda a autorităţilor lor naţionale. 2. Autorităţile naţionale vor transfera comanda şi/sau controlul tactic şi operational asupra forţelor şi personalului lor către comandantul operaţiunii U.E. Comandantul operaţiunii U.E. are drept de delegare a autorităţii. 3. România va avea aceleaşi drepturi şi obligaţii, în termeni de gestiune cotidiana a operaţiunii, ca şi statele membre ale U.E. participante. 4. Comandantul operaţiunii U.E. poate solicita, după consultări cu România, în orice moment, retragerea contribuţiei României. 5. România va numi un înalt reprezentant militar, care va reprezenta detasamentul sau naţional în cadrul operaţiunii militare U.E. de gestionare a crizelor. Inaltul reprezentant militar se va consulta cu comandantul forţei U.E. în orice chestiune legată de operaţiune şi va fi responsabil cu disciplina în cadrul detasamentului. + Articolul 11 Aspecte financiare 1. Fără a aduce atingere art. 12, România îşi va asuma toate costurile asociate participării sale la operaţiune, cu excepţia acelor costuri care fac obiectul finanţării comune, în conformitate cu instrumentele juridice menţionate în art. 2 paragraful 1, precum şi în Decizia Consiliului nr. 197/2004/PESC din 23 februarie 2004 privind mecanismul de administrare financiară a costurilor comune ale operaţiunilor U.E. cu implicaţii militare sau de apărare.*2) 2. În caz de deces, ranire, pierderi sau pagube cauzate persoanelor fizice ori juridice din statul/statele pe teritoriul căruia/cărora se desfăşoară operaţiunea, România va plati, în cazul în care a fost stabilită responsabilitatea sa, compensaţii în conformitate cu condiţiile prevăzute de acordul privind statutul forţelor, dacă acesta exista, potrivit art. 3 paragraful 1 din acord. ---------- *2) OJL 63, 28 februarie 2004, p. 68. + Articolul 12 Contribuţia la costurile comune 1. România va contribui la finanţarea costurilor comune ale operaţiunii militare U.E. de gestionare a crizelor. 2. Contribuţia financiară a României la costurile comune va fi suma cea mai mica dintre următoarele doua variante: a) acea parte din suma de referinţa pentru costurile comune, care este proporţională cu raportul dintre venitul naţional brut (VNB) propriu şi totalul VNB-urilor tuturor statelor care contribuie la costurile comune ale operaţiunii; sau ... b) acea parte din suma de referinţa pentru costurile comune, care este proporţională cu raportul dintre numărul membrilor personalului sau participant la operaţiune şi numărul total al personalului tuturor statelor participante la operaţiune. ... În calculul prevăzut la paragraful 2b), atunci când România contribuie cu personal numai la Cartierul General al Operaţiunii sau al Forţei, raportul utilizat va fi acela dintre numărul personalului sau şi totalul personalului Cartierului General respectiv. Altfel, raportul va fi acela dintre contribuţia totală a României şi totalul personalului pentru operaţiune. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 de mai sus, U.E. va excepta, în principiu, statele terţe de la contribuţiile financiare la costurile comune ale unei anumite operaţiuni militare U.E. de gestionare a crizelor, atunci când: a) Uniunea Europeană decide ca statul terţ participant la operaţiune furnizează o contribuţie semnificativă în mijloace şi/sau capacităţi esenţiale pentru aceasta operaţiune; sau ... b) statul terţ participant la operaţiune are un VNB pe cap de locuitor ce nu îl depăşeşte pe cel al nici unui stat membru al U.E. ... 4. Un aranjament va fi încheiat între administratorul stabilit prin Decizia Consiliului nr. 197/2004/PESC din 23 februarie 2004 privind înfiinţarea unui mecanism de administrare a finanţării costurilor comune ale operaţiunilor U.E. cu implicaţii militare şi de apărare şi autorităţile administrative competente din România. Acest aranjament va include, inter alia, prevederi referitoare la: a) suma respectiva; ... b) aranjamentele privind plata contribuţiei financiare; ... c) procedura de audit. ... + Secţiunea a IV-a Prevederi finale + Articolul 13 Aranjamente privind aplicarea acordului Fără a aduce atingere prevederilor art. 8 paragraful 5 şi ale art. 12 paragraful 4, secretarul general al Consiliului Uniunii Europene/inaltul reprezentant pentru politica externa şi de securitate comuna şi autorităţile române competente vor încheia orice aranjamente administrative şi tehnice necesare în vederea implementarii prezentului acord. + Articolul 14 Neîndeplinirea obligaţiilor Dacă una dintre părţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile, asa cum sunt ele prevăzute în articolele precedente, cealaltă parte are dreptul de a considera ca prezentul acord şi-a încetat valabilitatea, cu transmiterea unei notificări în termen de o luna. + Articolul 15 Soluţionarea diferendelor Diferendele privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate între părţi, prin mijloace diplomatice. + Articolul 16 Intrarea în vigoare 1. Prezentul acord intră în vigoare începând cu prima zi a primei luni după notificarea reciprocă de către părţi a finalizarii procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare. 2. Prezentul acord poate fi amendat în baza unui acord reciproc scris între părţi. 3. Prezentul acord poate fi denunţat de oricare dintre părţi prin transmiterea către cealaltă parte a unei notificări de denunţare scrise. O astfel de denunţare va avea efect după 6 luni de la primirea notificării de către cealaltă parte. Semnat la Bruxelles, la 22 noiembrie 2004, în patru exemplare originale în limba engleza. Pentru Uniunea Europeană, Lazar Comanescu Pentru România, Xavier Solana + Anexa TEXT PENTRU DECLARAŢII Declaraţia României "România, în aplicarea unei acţiuni comune a U.E. privind o operaţiune a U.E. de gestionare a crizelor, va incerca, în măsura în care sistemul sau legislativ intern permite, sa renunţe, pe cat de mult posibil, la pretenţii ridicate împotriva oricărui alt stat participant la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor în legătură cu ranirea sau decesul personalului acestui stat sau în legătură cu prejudicierea ori pierderea oricăror bunuri deţinute de acesta şi utilizate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, în cazul în care aceasta ranire, deces, prejudiciere sau pierdere: - a fost cauzată de personal aflat în exerciţiul îndatoririlor legate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, cu excepţia cazurilor de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat; sau - a fost provocată de utilizarea oricăror bunuri deţinute de state participante la operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, fiind demonstrat faptul ca bunurile au fost folosite în cadrul misiunii respective şi exceptând cazurile de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat al personalului operaţiunii U.E. de gestionare a crizelor, care foloseşte respectivele bunuri." Declaraţia statelor membre U.E. "Statele membre U.E., în aplicarea unei acţiuni comune a U.E. privind o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor la care România participa, vor incerca, în măsura în care sistemele lor legislative le permit, sa renunţe, pe cat de mult posibil, la pretenţii ridicate împotriva României în legătură cu ranirea sau decesul personalului lor ori în legătură cu prejudicierea sau pierderea oricăror bunuri deţinute de acestea şi utilizate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, în cazul în care aceasta ranire, deces, prejudiciere ori pierdere: - a fost cauzată de personal din România aflat în exerciţiul îndatoririlor legate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, cu excepţia cazurilor de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat; sau - a fost provocată de utilizarea unor bunuri deţinute de România, fiind demonstrat faptul ca bunurile au fost folosite în cadrul misiunii respective şi exceptând cazurile de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat al personalului din România al operaţiunii U.E. de gestionare a crizelor, care foloseşte respectivele bunuri." ------------
Preluat: 2026-09-26T09:14:54.290861+00:00 · SHA256: 206425ca28b83d60fed3823713e043bc596d9c4f003f95da2b7a57a86a9ad6a8