Legislație națională
ORDIN · 149 · 2004
ORDIN nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Autoritatea Na?ională Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor · ID sursă 59124
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ORDIN nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005 EMITENT AUTORITATEA NAŢIONALA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 125 din 9 februarie 2005 În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 , cu modificările şi completările ulterioare, vazand Nota de fundamentare nr. 24.030 din 28 decembrie 2004, întocmită de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
+
Articolul 1 Se aprobă Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
+
Articolul 2 Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
+
Articolul 3 Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
+
Articolul 4 Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Gabriel Vasile Dragan Bucureşti, 30 decembrie 2004. Nr. 149.
+
Anexa Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005 NOTĂ: a) Din ratiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, în fermele de creştere a porcilor, se executa de către medicii veterinari organizaţi conform legii, împuterniciţi de către direcţia sanitar-veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana. ... b) Acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în fermele de animale se executa de către medicul veterinar de libera practica împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu direcţia sanitar-veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, şi se plătesc de la bugetul de stat. ... c) Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizându-se vacutainere sterile, contravaloarea acestora fiind suportată de către proprietar. ...
+
Secţiunea I A. ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARE VETERINARE OBLIGATORII IIa: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista A a O.I.E. *Font 8* Nr.
crt.
BOALA
(Cod. OIE)
STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
3
4
1.
FEBRA AFTOASA
A-010
Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin:
I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date
pentru supraveghere pasiva.
II. Supraveghere activa, constând din:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive la virusul febrei
aftoase, aflate pe teritoriul României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât
durata minima a perioadei de incubaţie (doua zile);
2. Inspecţia în abatoare şi puncte de tăiere a
animalelor din specii susceptibile efectuată de personal
veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor
clinice şi a leziunilor produse de evoluţia febrei
aftoase.
4. Supravegherea serologica:
Pentru detectia unor eventuale contaminari
transfrontaliere, pe probe recoltate de la bovine şi
ovine din localităţi desemnate de către serviciile
epizootologice ca fiind tinte de supraveghere situate
în:
- judeţe cu risc major de contaminare transfrontaliera
(BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM,
SM, SV, VS), situate în "zona I-a de supraveghere", în
care se preleveaza lunar probe de sânge la 2% din
bovine, şi 3% din ovine şi caprine existente în
localităţile ţinta;
- judeţe cu risc minim de contaminare transfrontaliera,
situate în "zona II-a de supraveghere" (BR, BC, CJ, HD,
ÎL, IF, NT), în care se preleveaza lunar probe de sânge
la 0,5% din animalele speciilor susmenţionate, existente
în localităţile ţinta.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
6. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
măsuri pentru controlul febrei aftoase (ordinul MAAP
nr. 44/2003).
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata şi
cele de evaluare rurală rapida vor fi
efectuate, certificate şi cuantificate
de către medici veterinari oficiali
conform instrucţiunilor prevăzute în
legislaţia specifică.
3. Probele pentru examenele serologice
pentru supraveghere, precum şi cele
pentru examene virusologice sau
serologice destinate diagnosticului în
cazul suspiciunilor de boala, se trimit
la laboratorul naţional de referinţa din
IDSA, conform prevederilor din Manualul
de instrucţiuni, parte componenta a
Planului Naţional de Contingenta.
- IDSA va transmite toate rezultatele
obţinute la DSVSA judeteana care a
trimis probele, iar în caz de rezultat
pozitiv şi la ANSVSA.
- Atunci când este cazul, cu aprobarea
ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referinţa naţionale
şi/sau internaţionale, cheltuielile
fiind suportate de către DSVSA
judeteana.
4. Desemnarea judeţelor situate în
zonele de risc I şi II, ce urmează a
efectua supravegherea pentru risc de
contaminare transfrontaliera, va fi
facuta de ANSVSA.
Localităţile ţinta şi gospodăriile ţinta
din cadrul acestora, sunt stabilite de
DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
5. Este obligatorie respectarea
prevederilor pentru aprobarea normei
sanitare veterinare privind febra
aftoasa a Ordinului MAA nr. 98/2000 .
2.
STOMATITA
VEZICULOASA
A-020
I. Supravegherea este obligatorie şi se realizează în
exclusivitate prin metode specifice supravegherii
active:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei
veziculoase, aflate pe teritoriul României:
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate din tari situate pe continentele
contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a
bolii la intervale de timp mai scurte decât durata
minima a perioadei de incubaţie;
2. Inspecţia în abatoare şi puncte de tăiere a
animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de
carantina, după import din tari situate pe continente
contaminate, efectuată de personal veterinar instruit
pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a
leziunilor produse de bolile veziculoase.
3. Supravegherea clinica şi serologica:
a) în caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
b) Numai în cazul importurilor de animale din speciile
receptive de pe continentele americane.
4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Examenele anatomoclinice şi
necropsice a animalelor susceptibile
moarte sau tăiate în perioada de
carantina vor fi efectuate, certificate
şi cuantificate de către medici
veterinari de stat oficial desemnaţi.
4. Examenele serologice pentru
supraveghere se efectuează la IDSA, pe
aceleaşi probe la care s-a solicitat
supravegherea pentru febra aftoasa.
Pentru examene virusologice de
diagnostic, probele se trimit de IDSA,
cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de
referinţa naţionale şi/sau
internaţionale, şi sunt plătite de către
DSVSA judeteana.
5. Reagentii necesari examenelor
serologice prin metode necontaminante
(ELISA cu antigene recombinate), vor fi
procurati o dată cu animalele importate
din tari de pe continente contaminate,
aceasta obligaţie a exportatorilor fiind
necesară a fi inclusă în caietul de
sarcini, întrucât de la laboratoarele de
referinţa din Europa, nu se pot procura
aceşti reagenti.
3.
BOALA
VEZICULOASA
A PORCULUI
A-030
Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin:
I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru
supraveghere pasiva.
II. Supraveghere activa, constând din:
1. Inspecţia planificata a porcinelor domestice sau
sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a
porcului aflate pe teritoriul României:
- în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale
destinate reproductiei;
- în unităţi desemnate a efectua carantina pentru
animale importate, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât
durata minima a perioadei de incubaţie;
2. Inspecţia în abatoare a porcinelor, efectuată de
personal veterinar instruit pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de
evoluţia bolilor veziculoase.
3. Supravegherea serologica:
3% pe an de la porci în vârsta de 180-200 zile din ferme
de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100
capete;
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Probele pentru examene serologice de
supraveghere şi cele destinate
examenelor virusologice în vederea
precizarii diagnosticului în cazul
suspiciunii de boala, se trimit la IDSA.
Atunci când este cazul, cu aprobarea
ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referinţa naţionale
şi/sau internaţionale, cheltuielile
fiind suportate de către DSVSA
judeteana.
4. IDSA va transmite rezultatele
obţinute la DSVSA judeteana care a
trimis probele iar în caz de rezultat
pozitiv şi la ANSVSA.
5. Probele serologic pozitive sau
dubioase prin ELBA vor fi imediat
retestate.
6. În cazul apariţiei de probe pozitive,
se aplică Ordinul MAAP
nr. 188/29.04.2002 centru
aprobarea normei sanitare veterinare
privind măsurile generale pentru
controlul unor boli ale animalelor şi
măsurile specifice referitoare la boala
veziculoasa a porcului, publicate în
Monitorul Oficial nr. 783 din 28.10.2002
4.
PESTA BOVINA
A-040
Supravegherea este obligatorie şi se realizează în
exclusivitate prin metode specifice supravegherii
active:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei
bovine aflate pe teritoriul României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale din specii susceptibile importate din ţările
situate în sudul, estul şi nordul României, pe perioada
duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de
timp mai scurte decât durata minima a perioadei de
incubaţie;
2. Inspecţia animalelor tăiate în perioada de carantina,
după import din ţările sus amintite, efectuată de
personal veterinar instruit pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de
virusul pestei bovine.
3. Supravegherea serologica:
pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere,
pe:
- 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni,
dar nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate
din localităţile ţinta în judeţele ce au un risc maxim
de contaminare situate în zona I-a de supraveghere (BT,
CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV,
VS);
- 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin
de 60 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile
ţinta, în judeţele ce au un risc minim de contaminare
zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, ÎL, IF, NT, TM);
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Probele pentru examene serologice de
supraveghere pe aceleaşi probe la care
s-a solicitat supravegherea pentru febra
aftoasa şi cele necesare examenelor
virusologice destinate precizarii
diagnosticului în cazul suspiciunii de
boala, se trimit la IDSA.
Atunci când este cazul, cu aprobarea
ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referinţa naţionale
şi/sau internaţionale, cheltuielile
fiind suportate de către DSVSA
judeteana.
4. România este indemna la pesta bovina,
nu a practicat niciodată vaccinarea
animalelor contra acestei boli şi nici
nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
5. România nu importa animale vii din
speciile receptive la virusul pestei
bovine şi nici produse de origine
animala provenite de la acestea, din
tari care nu au statut de ţara libera de
pesta bovina, recunoscut oficial de OIE.
La importul de animale vii din speciile
receptive se respecta prevederile
ordinelor MAAP nr. 236/2002 ,
nr. 344/2002 şi nr. 580/2002.
6. Localităţile ţinta şi gospodăriile
ţinta din cadrul acestora, sunt
stabilite de DSVSA judeţene cu avizul
IDSA.
5.
PESTA MICILOR
RUMEGATOARE
A-050
Supravegherea este obligatorie şi se realizează în
exclusivitate prin metode specifice supravegherii
active:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive a virusul pestei
micilor rumegatoare aflate pe teritoriul României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale din specii susceptibile importate din sudul,
estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât
durata minima a perioadei de incubaţie;
2. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii
susceptibile, tăiate în perioada de carantina, după
import din ţările sus amintite, efectuată de personal
veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor
clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei
micilor rumegatoare.
3. Supraveghere serologica:
pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere
pe:
- 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu
mai puţin de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din
localităţile ţinta în judeţele ce au un risc maxim de
contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, CS,
DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS);
- 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu
mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din
localităţile ţinta, în judeţele ce au un risc minim de
contaminare (zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD,
ÎL, IF, NT),
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
oficiali de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Probele pentru examene serologice de
supraveghere pe aceleaşi probe la care
s-a solicitat supravegherea pentru febra
aftoasa şi cele destinate examenelor
virusologice în vederea precizarii
diagnosticului în cazul suspiciunii de
boala, se trimit la IDSA.
Atunci când este cazul, cu aprobarea
ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referinţa naţionale
şi/sau internaţionale, cheltuielile
fiind suportate de către DSVSA
judeteana.
4. România este indemna de pesta micilor
rumegatoare, nu a practicat niciodată
vaccinarea animalelor contra acestei
boli şi nici nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
5. România nu importa animale vii din
speciile receptive la virusul pestei
micilor rumegatoare şi nici produse de
origine animala provenite de la acestea,
din tari care nu au statut de ţara
libera de pesta a micilor rumegatoare,
recunoscut oficial de OIE. La importul
de animale vii din speciile receptive se
respecta prevederile ordinului MAAP
nr. 344/2002 şi nr. 580/2002.
6. Desemnarea judeţelor situate în
zonele de risc I şi II ce urmează a
efectua supravegherea pentru risc de
contaminare transfrontaliera, va fi
facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta şi
gospodăriile ţinta din cadrul acestora,
sunt stabilite de DSVSA judeţene cu
avizul IDSA.
6.
PLEUROPNEUMONIA
CONTAGIOASA
BOVINA
A-060
Supravegherea este obligatorie şi se realizează în
exclusivitate prin metode specifice supravegherii
active:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia
contagioasa a bovinelor aflate pe teritoriul României:
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate din sudul şi estul României, pe
perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la
intervale de timp mai scurte decât durata minima a
perioadei de incubaţie;
2. Inspecţia în abatoare a carcaselor bovinelor tăiate
în condiţii normale şi a celor suspecte de
pleuropneumonie contagioasa bovina, efectuată de
personal veterinar instruit pentru recunoaşterea
leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei
contagioase bovine.
3. Supravegherea serologica prin RFC/ELISA:
a) pentru detectia posibilei contaminari
transfrontaliere:
- 1% din efectivul de bovine din judeţele clasificate în
zona I de supraveghere;
- 0,5% din efectivul de bovine din judeţele clasificate
în zona II de supraveghere;
b) bovinele care prezintă manifestări clinice ce conduc
la suspicionarea de A-060.
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare
în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 centru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. De la toate animalele cu leziuni
suspecte de pleuropneumonie
contagioasa, medicul veterinar de abator
va trimite probe (lichid pleural şi
tesut pulmonar) reprezentative la IDSA,
pentru examene bacteriologice,
histopatologice, în vederea precizarii
diagnosticului de pleuropneumonie
contagioasa.
4. Examenele serologice de laborator se
efectuează la IDSA pe aceleaşi probe la
care s-a solicitat supravegherea pentru
febra aftoasa.
5. România este indemna la
pleuropneumonia contagioasa bovina, nu a
practicat niciodată vaccinarea
animalelor contra acestei boli şi nici
nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
6. România nu importa animale vii din
speciile receptive la pleuropneumonia
contagioasa bovina şi nici produse de
origine animala provenite de la
acestea, din tari care nu au statut
de ţara libera de aceasta boala,
recunoscut oficial de OIE. La
importul de animale vii din speciile
receptive se respecta prevederile
ordinului MAAP nr. 486/2001 (cap. V,
pct. A, alin. 2b), nr. 236,
nr. 344/2002, nr. 580/2002.
7. În cazul apariţiei de reactii
serologice dubioase sau pozitive se
procedează la recoltarea de probe (mucus
nazal şi lichid pleural recoltat prin
punctie aseptica) pentru confirmare prin
examene bacteriologice şi probe pereche
pentru recontrol serologic.
7.
BLUETONGUE
A-090
Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin:
I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru
supraveghere pasiva.
I. Supraveghere activa, constând din:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce
boala, aflate pe teritoriul României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât
durata minima a perioadei de incubaţie (săptămânal);
2. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii
susceptibile ce provin din localităţi ţinta, precum şi a
celor tăiate în perioada de carantina după import,
efectuată de personal veterinar instruit pentru
recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor
produse de agentul cauzal.
3. Supravegherea vectorilor culicoizi la nivel
naţional, prin identificarea genului şi speciei şi
prin tentative de evidentierea virusului BT la speciile
recunoscute a multiplica şi transmite virusul,
înregistrând coordonatele de latitudine, longitudine şi
altitudine pentru fiecare punct de colectare al
insectelor:
- supravegherea prin capturare cu capcane luminoase
mobile, efectuand în fiecare localitate ţinta cel puţin
doua capturi per sezon de activitate al insectelor
(mai-octombrie);
- supravegherea saptamanala prin capturare cu capcane
luminoase fixe, în fiecare localitate ţinta, pe tot
timpul anului.
4. Supravegherea serologica:
Pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere:
- în judeţele cu risc maxim de contaminare: CS, CL, CT,
DJ, GR, OT, MH, TL, TM, TR pe probe recoltate de la 3%
din ovinele şi bovinele din localităţile ţinta dar nu
mai puţin de 1200 probe/an/judeţ;
- în judeţele cu risc minim de contaminare: AG, BR, BZ,
DB, IF, GJ, ÎL, M. Buc, PH, VL pe probe recoltate de la
2% din ovinele şi bovinele din localităţile ţinta dar nu
mai puţin de 400 probe/an/judeţ;
- 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale
santinela din fermele santinela, stabilite pentru
supraveghere în regiunile geografice cu apropiere maxima
de zonele contaminate din sudul şi sud vestul Dunării.
5. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapida
(epizootologie participativa) în special în zone cu risc
major, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea
animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice
nomade sau din zone greu accesibile.
6. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
7. Supravegherea clinica în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii,
se face conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Efectivele de animale santinela vor
fi monitorizate clinic şi serologic a
intervale de timp ce nu depăşesc
perioada de incubaţie a bolii, vor fi
stabilite de DSVSA din judeţele
apropiate de zonele contaminate din
sudul şi sud-vestul Dunării, de comun
acord cu IDSA, în cele mai sudice şi
sud-vestice puncte ale acestor judeţe.
Acţiunea va fi în responsabilitatea unor
medici veterinari de stat, special
instruiti.
4. Probele pentru examene virusologice
de supraveghere se trimit la IDSA, iar
probele pentru confirmarea serotipului
viral sau a speciilor de vectori se
trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la
laboratoare de referinţa ale UE şi/sau
OIE.
5. Examenele serologice de supraveghere,
se efectuează la LSVSJ abilitate sau la
IDSA.
Examenele de identificare a genului şi
speciei vectorilor culicoizi se
efectuează la LSVSJ abilitate, iar
confirmarea se face de către IDSA.
6. Stabilirea localităţilor ţinta pentru
supravegherea vectorilor şi pentru
supravegherea serologica se face conform
metodologiei elaborate de ANSVSA şi
IDSA.
7. Înregistrarea coordonatelor de
latitudine, longitudine şi altitudine
pentru fiecare punct de colectare a
vectorilor se face cu mijloace GPS.
8. România este indemna la bluetongue,
nu a practicat niciodată vaccinarea
animalelor contra acestei boli şi nici
nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
9. România nu importa animale vii din
speciile receptive şi nici produse de
origine animala, ovule, material seminal
sau embrioni provenite de la acestea,
din tari sau zone care nu au statut de
"liber de bluetongue", recunoscut
oficial de OIE. La importul de animale
vii din speciile receptive se respecta
prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002
şi nr. 580/2002.
10. Desemnarea judeţelor situate în
zonele de risc I şi II ce urmează a
efectua supravegherea pentru risc de
contaminare transfrontaliera, va fi
facuta de ANSVSA.
Localităţile ţinta, sunt stabilite de
DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
8.
VARIOLA OVINA
ŞI CAPRINA
A-100
Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin:
I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date
pentru supraveghere pasiva.
II. Supraveghere activa, constând în:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi
caprinelor, din judeţele aflate pe granita de sud şi est
a României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera: AR, CL, CS, CT, DJ, GR,
GL, ÎL, OT, MH, IM, TL;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte
decât durata minima a perioadei de incubaţie;
2. Supravegherea anatomopatologica:
- la animale importate din tari libere de boala dar cu
risc epidemiologic de vecinătate.
3. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii
susceptibile ce provin din localităţi ţinta, precum şi a
celor tăiate în perioada de carantina după import,
efectuată de personal veterinar instruit pentru
recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor
produse de agentul cauzal.
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MM nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Pentru diagnosticul virusologic
probele se trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA la laboratoare de referinţa
naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt
plătite de către DSVSA judeteana.
4. România este indemna de variola
ovinelor şi caprinelor, nu practica
vaccinarea animalelor contra acestei
boli şi nici nu produce vaccin pentru
imunoprofilaxie.
5. România nu importa animale vii din
speciile receptive la virusul variolei
ovinelor şi caprinelor şi nici produse
de origine animala provenite de la
acestea, din tari care nu au statut de
ţara libera, recunoscut oficial de OIE.
La importul de animale vii din speciile
receptive se respecta prevederile
ordinului MAAP nr. 344/2002 şi
nr. 580/2002.
6. Desemnarea judeţelor situate în
zonele de risc I şi II ce urmează a
efectua supravegherea pentru risc de
contaminare transfrontaliera, va fi
facuta de ANSVSA.
Localităţile ţinta, sunt stabilite de
DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
9.
PESTA AFRICANA
A CALULUI
A-110
Supravegherea este obligatorie şi se realizează în
exclusivitate prin metode specifice supravegherii
active:
1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile
domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei
africane a calului aflate pe teritoriul României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate din sudul şi estul României, pe
perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata minima a
perioadei de incubaţie;
2. Supravegherea serologica.
Pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere:
- în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT,
DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2%
din cabalinele din localităţile ţinta dar nu mai puţin
de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere);
- în judeţele cu risc minim de contaminare: GJ, VL, AG,
DB, IF, Mun. Buc., ÎL, BR pe probe recoltate de la 0,5%
de la cabalinele din localităţile ţinta dar nu mai puţin
de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supraveghere);
3. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata
vor fi efectuate, certificate şi
cuantificate de către medici veterinari
de stat conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia specifică.
3. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se trimit la IDSA, iar
pentru examene virusologice de
diagnostic se trimit de IDSA cu
aprobarea ANSVSA la laboratoare de
referinţa naţionale şi/sau
internaţionale, şi sunt plătite de către
DSVSA judeteana.
4. România este indemna de pesta
africana a calului, nu practica
vaccinarea animalelor contra acestei
boli şi nici nu produce vaccin pentru
imunoprofilaxie.
5. România nu importa animale vii din
speciile receptive la virusul pestei
africane a calului şi nici produse de
origine animala provenite de la acestea,
din tari care nu au statut de ţara
libera, recunoscut oficial de OIE. La
importul de animale vii din speciile
receptive se respecta prevederile
ordinului MAAP nr. 344/2002 şi 580/2002.
6. În cazul apariţiei de probe pozitive,
se aplică ordinul MAAP
nr. 497/18.04.2001 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare pentru
combaterea pestei africane a calului.
7. Desemnarea judeţelor situate în
zonele de risc I şi II ce urmează a
efectua supravegherea pentru risc de
contaminare transfrontaliera, va fi
facuta de ANSVSA.
Localităţile ţinta, sunt stabilite de
DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
10.
PESTA PORCINA
AFRICANA
A-120
Supravegherea este obligatorie şi se realizează în
exclusivitate prin metode specifice supravegherii
active:
1. Inspecţia:
a. planificata a animalelor din speciile domestice sau
sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate
pe teritoriul României:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera;
- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru
animale importate, pe perioada duratei maxime de
incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât
durata minima a perioadei de incubaţie;
b. obligatorie în abatoare a porcilor ce provin din
localităţi ţinta, precum şi a celor taiati în perioada
de carantina după import, efectuată de personal
veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor
clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal.
2. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapida
(epizootologie participativa) în special în zone de
granita, pentru obţinerea de informaţii privind
sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor
domestice din zone greu accesibile.
3. Supravegherea serologica:
a) pentru detectia posibilei contaminari
transfrontaliere pe:
- în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de
supraveghere), (BT, CL, CT, OL, IS, GR, MM, TL, SM, SV,
VS) pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din
localităţile ţinta;
- în judeţele cu risc minim de contaminare (zona II de
supraveghere), (BR, CJ, CL, ÎL, IF) pe 100
probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţinta;
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare
în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Acţiunile de inspecţie planificata,
precum şi cele de evaluare rurală rapida
(epidemiologie participativa), vor fi
efectuate, certificate şi cuantificate
de către medici veterinari de stat
conform instrucţiunilor prevăzute în
legislaţia specifică.
3. Probele pentru examene serologice de
supraveghere şi cele destinate
examenelor virusologice în vederea
precizarii diagnosticului în cazul
suspiciunii de boala, se trimit la IDSA.
Atunci când este cazul, cu aprobarea
ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referinţa naţionale
şi/sau internaţionale, cheltuielile
fiind suportate de către DSVSA
judeteana.
4. România este indemna de pesta porcina
africana, nu practica vaccinarea
animalelor contra acestei boli şi nici
nu produce vaccin pentru
imunoprofilaxie.
5. România nu importa animale vii din
speciile receptive la virusul pestei
porcine africane şi nici produse de
origine animala provenite de la acestea,
din tari care nu au statut de ţara
libera, recunoscut oficial de OIE. La
importul de animale vii din speciile
receptive se respecta prevederile
ordinului MAAP nr. 344/2002 şi
nr. 580/2002.
6. Localităţile, şi în cadrul acestora
gospodăriile ţinta, sunt stabilite de
DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
11.
PESTA PORCINA
CLASICA
A-130
I. Supraveghere la nivel naţional:
1. Supravegherea clinica şi anatomopatologica a
speciilor receptive aflate pe teritoriul României prin:
- monitorizare şi raportare zilnica pentru abatoare;
- inspecţie, individualizare prin crotaliere şi
raportare zilnica a stării de sănătate a porcilor pentru
care se cere certificare în vederea transportului în
localităţi din judeţ şi din afară acestuia;
- cu monitorizare şi raportare saptamanala pentru porcii
de pe o raza de 3 km din apropierea abatoarelor, şi a
targurilor de animale;
- cu monitorizare şi raportare trimestriala pentru
restul porcilor existenţi pe raza de activitate;
2. Supraveghere prin detectie de antigen:
a) Pentru porcii domestici:
- pe 30 probe lunar, de la purceii morţi din sectorul de
creştere, câte 15 la interval de 2 săptămâni, din ferme
şi complexe de porci în care exista aprobare provizorie
de imunizare;
- pe probe de la toate animalele moarte sau tăiate ca
urmare a unei afecţiuni febrile, în fermele de
ingrasare;
- pe probe de la porcii morţi sau taiati de urgenta de
pe raza de activitate a unui dispensar veterinar dar nu
mai puţin de 30 de probe/an;
b) Pentru porcii mistreti: pe probe de la toate
animalele moarte sau vanate;
3. Supraveghere serologica prin ELISA:
a) În exploataţii pentru care nu a fost emisă o aprobare
provizorie de vaccinare preventivă:
- pe probe de ser de la porcii în vârsta de 120 de zile
din ferme de creştere şi ingrasare, asigurându-se o
prevalenta de 10% pentru o confidenta de 95% conform
metodologiei de lucru prezentată de IDSA;
- pe probe de ser de la 2% din porcii grasi taiati în
exploatatiile individuale sau taiati normal în abatoare.
3) În exploatatiile de porcine ce poseda o aprobare
provizorie de vaccinare preventivă:
- pe probe de ser de la 1% din purcei, la 3 săptămâni
după a doua vaccinare antipestoasa, în scopul
verificării eficientei imunizarii în ferme şi complexe
de porci;
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, Ordinul MAPAM nr. 1.113/2004.
5. Realizarea supravegherii, atât clinice cat şi prin
examene serologice în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii,
conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele clinice şi
anatomopatologice vor fi efectuate,
certificate şi cuantificate de către
medici veterinari de libera practica
împuterniciţi.
3. Examinarea clinica, recoltarea de
probe şi certificarea porcilor pentru
care se solicita transfer din localitate
sau judeţ, a porcilor din apropierea
abatoarelor, punctelor de tăiere şi a
targurilor de animale din judeţe, se va
face de către şi sub responsabilitatea
medicilor veterinari oficiali din zona
de origine a porcilor.
4. Recoltarea în abatoare a probelor
destinate examenelor serologice, va fi
efectuată de medicii veterinari ce
acorda asistenţa respectivelor unităţi,
prelevandu-se probe strict de la porci
grasi şi nu de la scroafe sau vieri
reformati.
5. În localităţile unde se suspicioneaza
vaccinarea ilegala probele vor fi
recoltate de medicii veterinari
oficiali.
6. Pentru verificarea eficientei
imunizarii porcinelor din ferme şi
complexe recoltarea probelor va fi
efectuată sub supravegherea medicului
veterinar oficial.
7. Recoltarea de probe destinate
supravegherii prin detectie de antigen
viral şi anticorpi, va fi monitorizata
şi raportată lunar la DSVSA judeteana de
către medicii veterinari oficiali.
8. Probele destinate detectiei de
antigen viral al pestivirusurilor vor
investigate de către LSVSJ. Testele de
confirmare cu anticorpi monoclonali,
detectia de genom viral prin PCR şi
izolarea de virus în vederea efectuării
de investigaţii de epidemiologie
moleculara, se vor efectua la IDSA.
9. Probele destinate detectiei de
anticorpi se lucrează de către LSVSJ,
iar atunci când se găsesc anticorpi ce
nu pot fi datorati decât unei infectii
cu virus patogen sunt trimise în cel mai
scurt timp la IDSA pentru confirmare
prin IFA sau virusneutralizare.
10. Controlul citomorfologic de maduva
sternala la 3% din probele destinate
detectiei de antigen.
11. Control biochimic şi hematologic la
3% din probele destinate detectiei de
anticorpi.
12. România nu importa animale vii din
specii receptive la virusul pestei
porcine clasice şi nici produse de
origine animala provenite de la acestea,
din tari sau regiuni ale acestora ce nu
au statut liber de PPC, recunoscut
oficial de OIE. La importul de animale
vii din speciile receptive se respecta
prevederile ordinului MAPAM nr. 344/2002
şi 580/2002.
13. În caz de confirmare a pestei
porcine clasice se respecta întocmai
prevederile ordinului nr. 404/2002 , ord.
nr. 1.113/2003 privind programul de
urgenta şi manualul de instrucţiuni
pentru pesta porcina clasica.
11.
PESTA PORCINA
CLASICA
A-130
B. Program special de supraveghere destinat zonei ce
urmează a deveni libera de pesta porcina (Judeţele
Timiş, Arad, Bihor):
1. Inspecţia şi monitorizarea efectivelor de porci
domestici şi mistreti în aria pilot de supraveghere:
- efectivele de porci din ferme de reproducţie creştere
şi ingrasare autorizate sanitar veterinar vor fi
inspectate zilnic, privind starea de sănătate a acestora
intocmindu-se un raport lunar care va fi înaintat la
DSVSA;
- efectivele de porci din exploataţii individuale vor
fi inspectate lunar, starea de sănătate a acestora
raportandu-se trimestrial;
- se vor colecta şi centraliza lunar de la personalul ce
administrează fondurile de vânătoare, observaţii privind
efectivul de porci mistreti existent în aria pilot de
supraveghere şi starea de sănătate a animalelor.
1. Supraveghere prin detectie de antigen:
- pentru efectivele de porci domestici din ferme,
complexe şi exploataţii individuale, se aplică programul
naţional de supraveghere prin detectie de antigen;
- se vor preleva probe pentru detectie de antigen de la
toţi porcii mistreti morţi sau vanati.
3. Supraveghere serologica:
- în aria pilot de supraveghere, se vor preleva probe de
ser de la purcei în creştere (atunci când exista
certitudinea ca mamele lor nu au fost în trecut
vaccinate), animale de reproducţie sau de la porci
grasi ce au depăşit vârsta de 120 de zile, în vederea
efectuării de investigaţii serologice.
Numărul de probe prelevate şi investigate pentru fiecare
ferma, complex sau localitate din aria pilot de
supraveghere, va trebui sa corespundă unui procent de
prevalenta de:
- 15% cu 95% confidenta pentru efectivele de reproducţie
în vârsta de sub 1 an şi pentru efectivele de ingrasare;
- de la porcii mistreti existenţi în aria pilot de
supraveghere, se vor preleva probe destinate examenelor
serologice, fiind necesar a se investiga un număr de
animale ce să asigure pentru o prevalenta de 15%, un
indice de 95% confidenta.
Dependent de primele rezultate ale investigatiilor
serologice obţinute în aria pilot de supraveghere, la
propunerea colectivului de specialişti ce au în
responsabilitate viitoarea zona libera de PPC (Task
Force), programul de supraveghere serologica va putea fi
îmbunătăţit.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele clinice şi
anatomopatologice vor fi efectuate,
certificate şi cuantificate de către
medici veterinari de libera practica
împuterniciţi.
3. Examinarea clinica, recoltarea de
probe şi certificarea porcilor pentru
care se solicita transfer din localitate
sau judeţ, a porcilor din apropierea
abatoarelor, punctelor de tăiere şi a
targurilor de animale din judeţe, se
va face de către şi sub
responsabilitatea şi medicilor
veterinari oficiali din zona de origine
a porcilor.
4. Recoltarea în abatoare a probelor
destinate examenelor serologice, va fi
efectuată de medicii veterinari ce
acorda asistenţa respectivelor unităţi,
prelevandu-se probe strict de la porci
grasi şi nu de la scroafe sau vieri
reformati.
5. Recoltarea de probe destinate
supravegherii prin detectie de antigen
viral şi anticorpi, va fi monitorizata
şi raportată lunar la vor DSVSA
judeteana şi a municipiului Bucureşti de
către medicii veterinari oficiali.
6. Probele destinate detectiei de
antigen viral al pestivirusurilor vor fi
investigate de către LSVSJ. Testele de
confirmare cu anticorpi monoclonali,
detectia de genom viral prin PCR şi
izolarea de virus în vederea efectuării
de investigaţii de epidemiologie
moleculara, se vor efectua la IDSA.
7. Probele destinate detectiei de
anticorpi se lucrează de către LSVSJ,
iar atunci când se găsesc anticorpi ce
nu pot fi datorati decât unei infectii
cu virus patogen sunt trimise în cel mai
scurt timp la IDSA pentru confirmare
prin IFA sau virusneutralizare.
8. În caz de confirmare a pestei
porcine clasice se respecta întocmai
prevederile ordinului nr. 404/2002 ,
ord. nr. 1.113/2003 privind programul de
urgenta şi manualul de instrucţiuni
pentru pesta porcina clasica.
12.
PESTA AVIARA
A-150
1. Inspecţie permanenta a tuturor pasarilor de ferma:
- în localităţile ţinta din judeţele ce au fost
nominalizate ca zone cu risc major sau minim de
contaminare transfrontaliera: AR, BH, CT, DJ, GR, IS,
IF, SM, TM, TL;
- în unităţi desemnate pentru a efectua carantina
pentru păsări din specii importate.
2. Supraveghere serologica pe 0,5% din efectivele de
păsări din zona I-a de risc şi pe 2,5% din ferme care
efectuează export de păsări sau produse de la acestea.
3. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare.
4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
5. Supraveghere efectuată de Laboratorul Naţional de
Referinţa pentru bolile pasarilor din Lista A, pentru
păsările migratoare (în special cele de apa), prin
testul de izolare a virusurilor influentei efectuat pe
probe de tampoane cloacale sau fecale, recoltate de la
păsări moarte (proaspete) sau de la păsări vanate 30
probe/trimestru.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Izolarea virusului se executa la
LSVSJ iar identificarea şi determinarea
patogenitatii virusului la IDSA.
3. În situaţii de necesitate se vor
aplica prevederile Normei sanitare
veterinare aprobată prin Ordinul MAAP
nr. 311/2001.
4. Desemnarea judeţelor situate în
zonele de risc I şi II ce urmează a
efectua supravegherea pentru risc de
contaminare transfrontaliera, va fi
facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta,
sunt stabilite de DSVSA judeţene cu
avizul IDSA.
5. Expedierea către LSVSA judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti a
pasarilor sălbatice suspecte de boala
sau a cadavrelor acestora se va realiza
conform unui Protocol încheiat între
ANSVSA, AGVPS, MAPDR (RNP). Acest
Protocol va fi transmis ulterior
instituţiilor implicate.
13.
BOALA DE
NEWCASTLE
(Pseudopesta
aviara)
A-160
1. Supravegherea clinica şi anatomopatologica permanenta
a tuturor pasarilor de ferma şi de agrement aflate pe
teritoriul României:
2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de
păsări receptive (gaini, bibilici, curci, fazani,
prepelite, struti, porumbei şi păsări de agrement prin:
- examene anatomopatologice;
- examene virusologice.
3. Supravegherea serologica a statusului imun prin RIHA
efectuată la 14-21 zile de la vaccinarea a II-a în:
a) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe/serie
b) fermele de gaini oua consum 10-25 probe/serie
c) ferme de pui carne 30 probe/serie
d) Supravegherea serologica a statusului imun prin RIHA
în gospodăriile populaţiei, efectuată la 14-21 zile
după vaccinare, din zonele stabilite de autoritatea
veterinara: 30 probe/comuna
e) supravegherea serologica a porumbeilor aflaţi în
evidenta asociaţiilor de profil
4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică
complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere din structura Programului de
urgenta conform legislaţiei veterinare în vigoare.
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de
protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de
aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Izolarea virusurilor se executa la
LSVSJ iar identificarea de virus şi
determinarea patogenitatii se executa la
IDSA.
3. Recoltarea probelor de sânge pentru
detectia anticorpilor vaccinali se face
sub supravegherea medicului veterinar
zonal care stabileşte locurile şi
efectivele de păsări de la care se
recolteaza probe şi se efectuează
supravegherea.
4. Control biochimic şi hematologic la
5% din probele destinate detectiei de
antigen viral şi anticorpi.
5. Se vor aplica prevederile Normei
sanitare veterinare nr. 312/2001.
6. Probele dubioase lucrate de alte
laboratoare, sunt confirmate sau
infirmate la IDSA.
7. Se aplica şi se respecta prevederile
Planului de urgenta pentru boala de
Newcastle, Ordinul MAPAM nr. 1.114/2004.
+
Secţiunea II b: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista "B" a O.I.E. *Font 8* ┌────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ BOALA │ STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE │ PRECIZĂRI TEHNICE │ │crt.│ (Cod. OIE) │ │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 1. │ BOALA │Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ AUJESZKY │1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru│MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-052 │supraveghere pasiva. │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │2. Supraveghere activa, constând în: │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │a) Inspecţia planificata pentru efective de porci libere│boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │de infectie: │2. Acţiunile de inspecţie planificata vor │ │ │ │- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru │fi efectuate, certificate şi cuantificate │ │ │ │animale importate, pe perioada duratei maxime de │de către medici veterinari de stat conform│ │ │ │incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât│instrucţiunilor din "Ghidul de │ │ │ │durata minima a perioadei de incubaţie; │supraveghere a sănătăţii animalelor", │ │ │ │b) Supraveghere serologica (ELISA gE): │elaborat de ANSVSA. │ │ │ │- la 5% din scrofitele şi vieruşii livraţi de complexele│3. Probele de sânge se recolteaza de la │ │ │ │şi fermele de selecţie; │porcinele vaccinate, cu vaccin deletat la │ │ │ │c) În caz de suspiciune de boala se efectuează examene │14-28 zile de la vaccinare. │ │ │ │virusologice, histologice şi identificarea de genom │Aceasta verificare urmată de vaccinarea │ │ │ │viral specific prin PCR la IDSA. │anti Aujeszky în cazul animalelor ce │ │ │ │ │provin din ferme exportatoare indemne, va │ │ │ │ │evita pagubele mari produse în reproducţie│ │ │ │ │la primul ciclu de fatari al acestor │ │ │ │ │animale. │ │ │ │ │4. Probele de creier de la rumegatoarele │ │ │ │ │la care diagnosticul de boala Aujeszky a │ │ │ │ │fost negativ se vor examina pentru │ │ │ │ │encefalopatii spongiforme transmisibile. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 2. │ RABIA B-058 │1. Supraveghere prin imunofluorescenta directa şi după │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ │caz prin examene histologice şi virusologice la │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte│normei sanitare veterinare privind │ │ │ │mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │au prezentat simptome nervoase. │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │2. Supravegherea clinica obligatorie timp de 10 zile a │2. Pentru examen virusologic (inclusiv │ │ │ │carnivorelor care au muscat sau zgariat persoane şi │bioproba) şi histologic, se trimite la │ │ │ │animale. │LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul │ │ │ │3. Animalele se supun inspecţiei antemortem iar de la │animalelor în întregime cu respectarea │ │ │ │animalele suspecte se recolteaza capul întreg. │condiţiilor sanitare veterinare │ │ │ │4. Animalele din mediul silvatic cu comportament deviat │obligatorii privind prelevarea, ambalarea │ │ │ │(suspecte de rabie) se ucid cu respectarea prevederilor │şi expedierea probelor în scop de │ │ │ │legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu │diagnostic. │ │ │ │recoltarea de probe în scop de diagnostic. │3. Probele de creier de la rumegatoare │ │ │ │ │domestice şi sălbatice la care │ │ │ │ │diagnosticul de rabie a fost negativ sau │ │ │ │ │pozitiv se vor examina histologic pentru │ │ │ │ │EST, Aujeszky, listerioza. │ │ │ │ │4. Inspecţia ante mortem a animalelor se │ │ │ │ │efectuează în abatoare şi alte unităţi de │ │ │ │ │tăiere autorizate sanitar veterinar de │ │ │ │ │către medici veterinari de stat sau alt │ │ │ │ │personal veterinar desemnat de autoritatea│ │ │ │ │competenţa. Probele se trimit la LSVSJ │ │ │ │ │şi/sau IDSA. │ │ │ │ │5. În cazul confirmării bolii se aplică │ │ │ │ │sancţiunile de abator şi celelalte măsuri │ │ │ │ │conform legislaţiei veterinare în vigoare.│ │ │ │ │6. Recoltarea în scop de diagnostic a │ │ │ │ │animalelor din mediul silvatic suspecte de│ │ │ │ │boala, se realizează la dispoziţia ANSVSA │ │ │ │ │şi cu aprobarea în regim de urgenta a │ │ │ │ │MAPDR, AGVPS. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 3. │ PARA- │I. La taurine şi bubaline: │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ TUBERCULOZA │În efective indemne │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-059 │1. Supravegherea bovinelor în vârsta de peste 12 luni │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │prin examen serologic (ELISA şi/sau RFC) astfel: │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; │2. Testarile serologice se efectuează la │ │ │ │b) 5% din vacile, bivolitele, junincile şi vitelele din │LSVSJ, sau după caz la IDSA, pe probele │ │ │ │exploatatiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, │recoltate pentru bruceloza, leucoza │ │ │ │o dată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi │enzootica bovina sau febra aftoasa. │ │ │ │bruceloza; │3. Pentru precizarea diagnosticului de │ │ │ │c) 5% din bovinele din exploatatiile pentru carne, o │paratuberculoza, se fac tăieri de animale,│ │ │ │data pe an în trimestrul II; │cu semne clinice suspecte de │ │ │ │d) toate bovinele cu reactii pozitive la tuberculina de │paratuberculoza, serologic, bacterioscopic│ │ │ │tip aviar, la 14-21 de zile de la T.C.S., se controlează│şi/sau alergice pozitive de la care se │ │ │ │prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de │preleveaza porţiuni de ileon terminal │ │ │ │fecale; │(25-30 cm pornind de la valvula │ │ │ │e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la │ileo-cecala), alte segmente de intestin cu│ │ │ │suspiciunea de paratuberculoza se controlează prin │leziuni şi limfocentrii mezenterici │ │ │ │examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi │aferenţi, care se examinează necropsic, │ │ │ │PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe │histopatologic şi bacterioscopic. │ │ │ │probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau │4. Boala se declara oficial de către │ │ │ │tăiate, pe probe de organe; │Autoritatea veterinara competenţa, pe baza│ │ │ │Supravegherea efectivelor suspecte de paratuberculoza: │buletinului de analiza de confirmare, │ │ │ │a) Sunt considerate suspecte de paratuberculoza, acele │eliberat de un laborator veterinar │ │ │ │efective în care au fost depistate animale cu semne │abilitat oficial. Medicul veterinar │ │ │ │clinice, pozitive serologic şi/sau alergic; │teritorial, împreună cu Inspectorul │ │ │ │b) Animalele în vârsta de peste 12 luni din aceste │veterinar din DSVSA, întocmesc programul │ │ │ │efective, se supun de doua ori pe an la examene │de asanare a focarului de boala. │ │ │ │serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) şi alergic (TCS cu│5. Testarile alergice, la animalele │ │ │ │PPD-bovin şi paratuberculina PPD); │importate în perioada de carantina │ │ │ │c) La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se │profilactica şi taierile în scop de │ │ │ │executa, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe │diagnostic se executa în prezenta │ │ │ │fecale sau examen morfopatologic şi bacteriologic pe │reprezentantului IDSA. Boala se declara │ │ │ │probe de organe în cazul abatorizarii acestora; │oficial şi se notifica imediat la ANSVSA, │ │ │ │d) Paratuberculoza se declara oficial, când la unul sau │care va comunică autorităţilor veterinare │ │ │ │la mai multe animale tăiate dintr-o exploatatie, │din ţările exportatoare confirmarea │ │ │ │diagnosticul a fost confirmat morfopatologic şi │paratuberculozei în baza buletinului de │ │ │ │bacteriologic; │analiza emis de IDSA. │ │ │ │e) Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, │6. Toate animalele care au fost │ │ │ │examenele post-mortem, efectuate pe un număr │diagnosticate ca bolnave cu │ │ │ │reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de │paratuberculoza se elimina din efectiv, │ │ │ │paratuberculoza iar procentul de seropozitive şi │iar în cazul taurilor, materialul seminal │ │ │ │reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se │recoltat de la aceştia nu se va │ │ │ │aplica conduita pentru exploataţii indemne de │comercializa decât după examenul de │ │ │ │paratuberculoza; │laborator cu rezultat negativ pentru │ │ │ │În efectivele contaminate: │paratuberculoza. │ │ │ │a) Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) şi │ │ │ │ │alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculina PPD), │ │ │ │ │trimestrial, la toate bovinele în vârsta de peste 6 │ │ │ │ │luni; │ │ │ │ │b) Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau │ │ │ │ │alergic se elimina din efectiv, prin abatorizare, în │ │ │ │ │conformitate cu programul de asanare elaborat. De la │ │ │ │ │animalele tăiate se preleveaza probe individuale pentru │ │ │ │ │examene complexe de laborator. │ │ │ │ │II. La ovinele şi caprinele domestice: │ │ │ │ │În efective indemne, cu antecedente sau suspecte de │ │ │ │ │boala │ │ │ │ │Supravegherea prin examene serologice a ovinelor şi │ │ │ │ │caprinelor în vârsta de peste 12 luni: │ │ │ │ │a) berbecii şi tapii la autorizare şi de doua ori pe an │ │ │ │ │cu 14 zile înainte şi după campania de monta, odată cu │ │ │ │ │examinarea probelor pentru bruceloza; │ │ │ │ │b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an, │ │ │ │ │odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau │ │ │ │ │artrita-encefalita caprina; │ │ │ │ │c) 5% din oile şi caprele din exploatatiile şi zonele cu│ │ │ │ │antecedente de boala şi efective suspecte de infectie, │ │ │ │ │de doua ori pe an, după terminarea fatarilor şi înaintea│ │ │ │ │perioadei de monta; │ │ │ │ │d) Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive │ │ │ │ │serologic se controlează prin examene bacteriologice pe │ │ │ │ │probe fecale sau prin examen morfopatologic şi │ │ │ │ │bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit │ │ │ │ │sau au fost abatorizate; │ │ │ │ │În efective contaminate: │1. Analizele pentru supraveghere se │ │ │ │a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic │efectuează pe probe de sânge recoltate │ │ │ │trimestrial la întreg efectivul) şi bacterioscopic pe │pentru epididimita infectioasa. │ │ │ │probe fecale la animalele reagente; │2. Testarile serologice se efectuează la │ │ │ │b) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen │LSVSJ. │ │ │ │necropsic, bacterioscopic şi histopatologic; │ │ │ │ │c) Atunci când, în turmele contaminate, procentul de │ │ │ │ │infectie depăşeşte 10% din animalele controlate, în │ │ │ │ │efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în │ │ │ │ │programul de asanare prin depopulare totală sau prin │ │ │ │ │extracţie în cazul 6, P. │ │ │ │ │III. La rumegatoarele sălbatice în captivitate şi │ │ │ │ │semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, │ │ │ │ │grădini zoologice etc. │ │ │ │ │a) Supraveghere prin examene morfopatologice, │ │ │ │ │bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor │ │ │ │ │moarte sau tăiate în captivitate precum şi a celor │ │ │ │ │vanate sau moarte în rezervaţii naturale; │ │ │ │ │b) Arealul în care au fost depistate animale cu │ │ │ │ │paratuberculoza, se supune acţiunilor de vânătoare │ │ │ │ │intensiva sau prin depopulare totală în cazul animalelor│ │ │ │ │crescute în captivitate. │ │ │ │ │IV. Măsuri generale: │ │ │ │ │a) Controlul eficientei decontaminarii finale va fi │ │ │ │ │efectuat de către laboratoarele judeţene şi IDSA; │ │ │ │ │b) Programul de combatere a paratuberculozei prin │ │ │ │ │imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea │ │ │ │ │ANSVSA. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 4. │ BRUCELOZA │A. LA BOVINE (B-103) │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ B-103 │Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive, │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │întregul efectiv de bovine din ţara fiind supus │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │controlului sanitar veterinar oficial prin: │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │1. Supraveghere serologica prin RSAR-Roz Bengal sau │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │ELISA la: │2. Examenele pentru bovine se efectuează │ │ │ │a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi │la LSVSJ şi după caz la IDSA pe probele │ │ │ │sanitar-veterinar pentru monta sau recoltare de material│care se recolteaza pentru leucoza │ │ │ │seminal pentru însămânţări artificiale, control de doua │enzootica bovina. │ │ │ │ori pe an în trim. II şi IV; │3. Cazurile pozitive, dubioase şi │ │ │ │b) vacile, bivolitele, junincile şi vitelele în vârsta │neconcludente prin RSAR - Roz Bengal se │ │ │ │de peste 12 luni o dată pe an în trimestrul II sau IV │examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar │ │ │ │dar la în interval mai mic de 12 luni de la ultima │apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. │ │ │ │recoltare; │4. De la toate animalele care au avortat │ │ │ │c) bovinele de reproducţie, în cazurile de │se trimit la laborator avortoni, placenta,│ │ │ │vânzare-cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile │lichide fetale pentru examen complex de │ │ │ │înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în │laborator în vederea precizarii │ │ │ │anul calendaristic în curs; │diagnosticului, precum şi probe de ser │ │ │ │2. Supraveghere serologica prin RSAR-Roz Bengal sau │sanguin la 14-21 zile după avort. │ │ │ │ELISA la: vacile, bivolitele şi junincile care au │5. Nu se preleveaza probe pentru examene │ │ │ │avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă │de laborator de la femele în primele 14 │ │ │ │manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infectiei│zile de la fatare şi în cazul când a fost │ │ │ │brucelice. │stabilit diagnosticul de certitudine. Se │ │ │ │ │examinează imediat şi apoi trimestrial. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 5. │ B-151 │B. LA OVINE (B-151 = infectia cu Brucella ovis) │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ │Efectivul de ovine din ţara este supus controlului │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │sanitar veterinar oficial prin: │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │Supraveghere serologica prin RFC/ELISA şi după caz (în │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │şi histologice la: │2. Examenele pentru ovine se efectuează la│ │ │ │a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni │LSVSJ şi IDSA pe probele care se │ │ │ │înainte şi după perioada de monta, sau de însămânţări │recolteaza pentru paratuberculoza. │ │ │ │artificiale; │Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe │ │ │ │b) berbecii cu manifestări de epididimita; │de testicule provenite de la berbecii │ │ │ │c) berbecii de reproducţie în cazurile de │sacrificati cu forme clinice de │ │ │ │vânzare-cumpărare; │epididimita sau serologic pozitivi. │ │ │ │- la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; │ │ │ │ │- la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare │ │ │ │ │(în perioada de carantina profilactica); │ │ │ │ │d) oile la 7-14 de zile după avort. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 6. │ B-152 │C. LA OVINE ŞI CAPRINE │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ │(B-152 = infectia cu Brucella melitensis) │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │1. Testare serologica prin RSAR cu antigen colorat şi │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │Roz Bengal la 5% din efectivul de ovine şi caprine în │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │vârsta de peste 6 luni, odată pe an odată cu examinarea │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │probelor pentru paratuberculoza. │2. Examenele se efectuează la LSVSJ; │ │ │ │2. Examene de laborator pentru probele provenite de la │3. Probele pozitive, dubioase şi │ │ │ │carcase cu leziuni suspecte de bruceloza. │neconcludente se trimit la IDSA, pentru │ │ │ │3. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la │confirmarea diagnosticului. │ │ │ │caprine şi ovine. │4. În România nu se practica vaccinare │ │ │ │4. Rumegatoarele sălbatice crescute în captivitate şi │împotriva infectiei cu B. melitensis. │ │ │ │semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, │5. Animalele diagnosticate pozitiv se │ │ │ │grădini zoologice, etc. │elimina din efectiv iar animalele din │ │ │ │ │exploatatie se supraveghează serologic │ │ │ │ │trimestrial prin RFC. │ │ │ │ │6. La importul de animale vii se respecta │ │ │ │ │prevederile Ord. MAAP nr. 486/2001, │ │ │ │ │capitolul V, punctul B, alin. 2b. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 7. │ B-253 │D. LA PORCINE (B-253) │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ │1. Supraveghere clinica a porcinelor de reproducţie, în │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │mod deosebit a celor aflate în localităţi invecinate cu │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │zona silvatica. │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │2. Supraveghere serologica prin SAT şi RFC la: │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │a) vierii de reproducţie - la intrarea în exploatare şi │2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi │ │ │ │apoi trimestrial; │după caz la IDSA. │ │ │ │b) scroafele şi scrofitele pentru reproducţie - o dată │3. Cazurile pozitive, dubioase şi │ │ │ │pe an în trimestrul III, după cum urmează: │neconcludente serologic, se trimit la IDSA│ │ │ │● 10% din ferme şi complexe de animale, │pentru confirmare. │ │ │ │● 100% în gospodăriile populaţiei. │4. De la toate animalele care au avortat │ │ │ │c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care │se trimit la laborator: avortoni, │ │ │ │conduc la suspiciunea de infectie brucelica inclusiv │placenta, lichide fetale, precum şi ser │ │ │ │toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la │sanguin după 14-21 zile de la avort. │ │ │ │avort). │5. În colectivitatile şi gospodăriile │ │ │ │d) porcinele de reproducţie în cazurile de │populaţiei în care se confirma infectia │ │ │ │vânzare-cumpărare: │brucelica, nu se mai executa examene │ │ │ │● la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare. │serologice ci se aplică Programul de │ │ │ │● la beneficiar - între 14-21 zile de la preluare │asanare prin lichidarea întregului │ │ │ │(în perioada de carantina profilactica) │efectiv. │ │ │ │3. Examinare serologica, bacteriologica şi histologica │6. La importul de animale vii se respecta │ │ │ │efectuate pe probe de sânge, testicule sau uter, la 10% │prevederile Ord. MAAP nr. 486/2001 │ │ │ │din mistretii vanati pentru export. │capitolul V, punctul D, alin. b. │ │ │ │4. Controlul eficientei decontaminarii finale va fi │ │ │ │ │efectuat de către laboratoarele judeţene şi IDSA; │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 8. │ │E. LA CANIDE │1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi │ │ │ │1. Supravegherea clinica, anatomopatologica şi │IDSA. │ │ │ │bacteriologica a efectivelor din canise de reproducţie │2. Probele şi rezultate pozitive, dubioase│ │ │ │şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie. │sau neconcludente vor fi reexaminate prin │ │ │ │2. Supravegherea serologica prin RSAR cu antigen │hemoculturi la IDSA. │ │ │ │Brucella canis colorat cu Roz-Bengal şi prin RFC │3. De la femelele avortate şi de la │ │ │ │(cu antigen B. ovis): │masculii seropozitivi care au fost │ │ │ │a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia │castrati în urma diagnosticului serologic │ │ │ │acţiunilor imunoprofilactice; │pozitiv se trimit probe de avortoni cu │ │ │ │b) canidele care prezintă manifestări clinice care │învelitori fetale şi respectiv testicule, │ │ │ │conduc la suspiciunea de infectie brucelica inclusiv la │în vederea efectuării examenului complex │ │ │ │cainii comunitari. │de laborator. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 9. │ BRUCELOZA │F. LA IEPURI │Examenele se efectuează la IDSA şi LSVSJ. │ │ │ │Supraveghere serologica la 5% din iepurii din │De la animalele seropozitive se preleveaza│ │ │ │crescatorii, prin reactia de seroaglutinare (RSAR cu │probe de testicule, limfonoduri şi uter în│ │ │ │antigen colorat cu Roz-Bengal). Probele pozitive prin │vederea efectuării examenului complex de │ │ │ │RSAR se examinează prin RFC. │laborator. │ │ │ │G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se│1. Inspecţia animalelor şi carcaselor se │ │ │ │supun inspecţiei ante şi postmortem. În caz de │efectuează în abatoare şi alte unităţi de │ │ │ │suspiciune precum şi de la animalele reactionate │tăiere autorizate sanitar veterinar de │ │ │ │pozitiv, după sacrificare, se recolteaza organe pentru │către medici veterinari de stat sau alt │ │ │ │examene de laborator. │personal veterinar desemnat de autoritatea│ │ │ │ │competenţa. │ │ │ │ │2. Probele recoltate se trimit la LSVS │ │ │ │ │judeţean. │ │ │ │ │3. În cazul confirmării bolii se aplică │ │ │ │ │sancţiunile de abator şi celelalte măsuri │ │ │ │ │conform legislaţiei veterinare în vigoare.│ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │10. │CAMPYLOBACTE-│1. Supraveghere prin examene de laborator la: │1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi │ │ │RIOZA BOVINA │a) taurii şi bivolii pentru monta naturala din taberele │IDSA. │ │ │ B-104 │de vara, de 2 ori la interval de 7 zile: │2. Înainte de prelevarea probelor taurii │ │ │ │- înaintea sezonului de pasunat, într-o perioadă nu mai │şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.│ │ │ │mare de 14 zile; │3. De la femelele care au avortat se │ │ │ │- imediat după întoarcerea la stabulatie; │trimit la laborator avortoni şi învelitori│ │ │ │b) mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal; │placentare. │ │ │ │2. Supravegherea animalelor destinate tăierii: │4. Inspecţia carcaselor şi organelor se │ │ │ │Bovinele, porcinele, ovinele şi păsările se supun │efectuează în abatoare şi alte unităţi de │ │ │ │inspecţiei post-mortem. │tăiere autorizate sanitar veterinar de │ │ │ │ │către medici veterinari de stat sau alt │ │ │ │ │personal veterinar desemnat de autoritatea│ │ │ │ │competenţa. │ │ │ │ │5. În caz de suspiciune se recolteaza: │ │ │ │ │a) de la mamifere: probe de carne şi probe│ │ │ │ │de organe (ficat, splina) atunci când apar│ │ │ │ │leziuni suspecte; │ │ │ │ │b) de la păsări: carcase întregi pentru │ │ │ │ │aprecierea gradului de contaminare a │ │ │ │ │suprafeţei cu Campilobacter. │ │ │ │ │6. Carnea şi organele contaminate se │ │ │ │ │dirijeaza pentru prelucrare în produse │ │ │ │ │supuse tratamentului termic. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │11. │ TUBERCULOZA │I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, bubaline). │1. Controalele intradermotuberculinice │ │ │ B-105 │1. În efectivele libere: │şi/sau cele pentru răspuns imun mediat │ │ │ │a) tuberculinari generale prin test unic (TU), de doua │celular se planifica şi se efectuează cu │ │ │ │ori pe an, în trimestrul II şi IV la toate ovinele în │cel puţin două săptămâni înaintea │ │ │ │vârsta de peste 6 săptămâni; │acţiunilor imunoprofilactice. │ │ │ │b) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) │2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor│ │ │ │la TU, vor fi examinate în laborator pentru răspunsul │menţionate la pct. 1 se efectuează │ │ │ │imun mediat celular, prin metodele omologate (EIAs-yIFN │tratamente antiparazitare. │ │ │ │şi/sau TISL) la 15-30 zile de la TU sau TCS executat la │3. Se interzice utilizarea, pentru testare│ │ │ │42 de zile de la TU, animale care la acest al doilea │alergica a tuberculinelor neomologate, │ │ │ │test nu au reactie negativa, se considera pozitive. │alterate sau cu termen de valabilitate │ │ │ │c) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la │expirat precum şi instrumentar de lucru │ │ │ │TU sau EIAs-yIFN se elimina obligatoriu din exploatatie │defect, neautorizat metrologic. │ │ │ │prin abatorizare. Se recolteaza probe, sub supraveghere │4. Nu vor fi supuse testarii │ │ │ │sanitară veterinara, pentru examene complexe de │intradermotuberculinice sau pentru un │ │ │ │laborator, în vederea precizarii diagnosticului de │răspuns imun mediat celular: │ │ │ │tuberculoza; se aplică măsurile de combatere, profilaxie│- animalele tratate anterior cu │ │ │ │şi protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia │medicamente imunosupresoare, cum ar fi: │ │ │ │sanitară veterinara în vigoare. │dexametazona, hidrocortizon; │ │ │ │e) bovinele destinate exportului cu 30 de zile înainte │- animalele aflate în ultima luna de │ │ │ │prin test unic. │gestatie şi cele în primele 30 de zile │ │ │ │2. În efectivele suspecte │după fatare; │ │ │ │- efectuarea trimestriala prin TU şi EIAs-yIFN la 10 │- animalele bolnave aflate în tratament │ │ │ │zile şi eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive │sau cele în convalescenta. │ │ │ │cu recoltari de probe pentru examenele de laborator. │5. Expedierea animalelor reagente la │ │ │ │3. În efectivele infectate: │abator se face în baza certificatului │ │ │ │a) este interzisă constituirea de centre de izolare │sanitar-veterinar de transport şi │ │ │ │pentru tuberculoza şi popularea ingrasatoriilor cu │sănătate barat cu diagonala roşie şi │ │ │ │bovine provenite din exploataţii sau curţi contaminate; │fisei de tăiere cu rezultatele testului │ │ │ │b) în efectivele, curţile şi localităţile cu bovine │intradermotuberculinic sau pentru răspuns │ │ │ │pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care se │imun mediat celular întocmite de medicul │ │ │ │declara tuberculoza, se executa testări trimestriale │veterinar oficial. │ │ │ │prin TCS sau EIAs-yIFN, la toate bovinele de peste 6 │6. Animalele reagente se sacrifica în │ │ │ │săptămâni; │abatoare autorizate, în partida separată │ │ │ │- când procentul de infectie depăşeşte 10% din efectivul│sau în sala sanitară, sub supraveghere │ │ │ │testat şi tuberculoza a fost diagnosticata şi la tineret│sanitară veterinara şi cu aplicarea │ │ │ │în vârsta de 6 săptămâni, exploatatia, inclusiv │măsurilor de decontaminare şi protecţia │ │ │ │gospodăriile cu peste 2 bovine, se supun Programului de │mediului se despagubesc conform │ │ │ │asanare prin depopulare totală, interzicandu-se │ H.G. nr. 1.415/2004 ; │ │ │ │activitatea de reproducţie. │7. Proprietarii animalelor reagente │ │ │ │În unităţile cu procent de infectie de sub 10% după │sacrificate pentru precizare de diagnostic│ │ │ │eliminarea animalelor pozitive se efectuează │se despagubesc potrivit legii indiferent │ │ │ │decontaminari locale sau generale ale adaposturilor (în │de rezultatele examenelor de laborator. │ │ │ │funcţie de anotimp) se executa trimestrial testul TCS │8. De la toate animalele reagente, │ │ │ │sau EIAs-yIFN, eliminarea animalelor pozitive prin │sacrificate pentru precizarea │ │ │ │abatorizare şi examen de laborator până la obţinerea a 4│diagnosticului de tuberculoza, se vor │ │ │ │controale consecutive negative în fermele de vaci de │preleva obligatoriu probe individuale │ │ │ │lapte. După efectuarea celor 4 controale cu rezultat │pentru examene de laborator, astfel: │ │ │ │negativ, unitatea se supune operaţiunilor de sanitatie │- limfonodurile capului: retrofaringiene │ │ │ │veterinara şi controlului eficientei acestora cu testul │(stang şi drept) mandibulare (stang şi │ │ │ │TAAR negativ şi ferma se declara indemna de tuberculoza.│drept), parotidiene (stang şi drept); │ │ │ │- când procentul de reactii nespecifice se menţine │- limfonodurile traheobronhice (stang şi │ │ │ │constant sub 0,1-0,2% şi examenele de laborator (cel │drept), mediastinale (anterior şi │ │ │ │puţin doua examene consecutive la un interval de 6 │posterior); │ │ │ │luni), la 10% din efectiv sunt negative, efectivul poate│- limfonodurile hepatice, iliac (intern şi│ │ │ │fi declarat indemn de tuberculoza iar măsurile de │extern), retromamar (superior şi inferior)│ │ │ │restrictie se ridica după efectuarea acţiunilor de │şi poplitei; │ │ │ │sanitatie veterinara (deratizare, dezinsecţie, │- porţiuni de tesuturi şi organe (pleura, │ │ │ │decontaminare) şi după controlul eficientei acestora │pulmon, ficat, splina, rinichi, organe │ │ │ │prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ. │genitale, glanda mamara, etc.); │ │ │ │După eliminarea animalelor pozitive din unitate restul │9. Este obligatorie şi supravegherea │ │ │ │bovinelor se retesteaza prin TU după minimum 45 de zile │anatomopatologica şi de laborator pentru │ │ │ │iar animalele reagente se reexamineaza prin EIAs-yIFN. │tuberculoza a tuturor bovinelor moarte sau│ │ │ │4. În ingrasatorii: │tăiate de urgenta, provenite din │ │ │ │a) tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor │exploataţii contaminate. │ │ │ │bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive; │10. Examenele bacteriologice şi │ │ │ │b) ingrasatoriile în care boala a fost confirmată şi │histopatologice pozitive certifica │ │ │ │declarata oficial se supun măsurilor de asanare prin │diagnosticul de tuberculoza, biotestul în │ │ │ │depopulare totală. │aceste cazuri fiind optional. │ │ │ │II. ALTE RUMEGATOARE DOMESTICE RECEPTIVE (ovine şi │11. Tuberculoza se declara oficial conform│ │ │ │caprine). │ ordinului nr. 156/1999 pe baza Buletinului│ │ │ │a) examene anatomopatologice pentru depistarea │de analiza emis de LSVS judeţean sau IDSA.│ │ │ │leziunilor de tuberculoza la ovinele şi caprinele │Pentru animalele din import sau selecţie │ │ │ │abatorizate, tăiate de urgenta sau moarte; │confirmarea bolii se face prin buletin de │ │ │ │b) testare alergica, de doua ori pe an (Trim. II şi IV),│analiza eliberat de IDSA. │ │ │ │prin IDR-TCS la ovinele şi caprinele adulte din │12. După declararea bolii, autoritatea │ │ │ │efective: │veterinara teritorială competenţa, │ │ │ │- cu antecedente de boala sau cu risc maxim de infectie;│împreună cu medicul veterinar epidemiolog │ │ │ │- în care au fost depistate cazuri cu leziuni de │de la DVSA judeteana efectuează ancheta │ │ │ │tuberculoza confirmate prin examene de laborator; │epidemiologica şi întocmeşte programul de │ │ │ │- rumegatoarele receptive din exploataţii de bovine care│asanare. │ │ │ │au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoza. │13. Medicul veterinar oficial comunică în │ │ │ │c) toate animalele pozitive la IDR-TCS se abatorizeaza │scris deţinătorului de animale │ │ │ │şi de la acestea se recolteaza probe pentru precizarea │restricţiile privind circulaţia animalelor│ │ │ │diagnosticului de tuberculoza. │şi condiţiile de valorificare a produselor│ │ │ │d) efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost │de origine animala provenite de la │ │ │ │confirmată şi declarata oficial se supun programului de │acestea. │ │ │ │asanare prin depopulare totală. │14. Notificarea focarului de tuberculoza │ │ │ │III. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE. │declarat se face la ANSVSA prin raportul │ │ │ │a) Supraveghere prin expertiza de abator (după tăiere │de notificare a bolilor şi situaţia │ │ │ │sau vanat) şi recoltarea de probe de tesuturi şi organe │epizootiilor. │ │ │ │cu leziuni suspecte de tuberculoza care se expediază la │15. Pentru bovinele importate, DSVSA │ │ │ │laborator pentru precizarea diagnosticului de │judeţene vor notifica la ANSVSA │ │ │ │tuberculoza. │rezultatele preliminare ale testelor │ │ │ │b) Exploatatiile în care boala a fost confirmată şi │intradermotuberculinice şi/sau pentru │ │ │ │declarata oficial se supun măsurilor de asanare prin │răspuns imun mediat celular inclusiv │ │ │ │depopulare totală. │rezultatele finale când acestea sunt │ │ │ │c) Adapostul şi incinta exploatatiei de porcine în care │pozitive sau dubioase. │ │ │ │au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoza │16. Declararea şi stingerea oficială a │ │ │ │vor fi supuse acţiunilor de sanitatie veterinara │tuberculozei la bovine, se face în │ │ │ │(deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu controlul │conformitate cu legislaţia sanitară │ │ │ │eficientei acestora prin TAAR; │veterinara în vigoare. │ │ │ │d) Arealul din care au provenit porcii salbatici cu │17. Decontaminarea şi atestarea eficientei│ │ │ │tuberculoza, la care s-au depistat leziuni de │acesteia se face conform prevederilor │ │ │ │tuberculoza, se supune măsurilor de restrictie privind │legale. │ │ │ │circulaţia animalelor domestice şi se intensifica │17. La ovine, testul intradermic se │ │ │ │acţiunile de vânătoare în zona. │executa prin injectarea intradermica a │ │ │ │IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE│câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD-aviar în │ │ │ │ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, lame, │puncte separate, pe latura toracelui │ │ │ │camile şi alte mamifere: carnasiere, feline, maimute) │posterior articulatiei cotului iar la │ │ │ │DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI, │caprine testul poate fi efectuat ca la │ │ │ │ETC. │bovine, pe latura gatului. Citirea │ │ │ │a) Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de │reactiilor se face la 48 de ore după │ │ │ │laborator la toate animalele depistate moarte, vanate │inoculare: interpretarea reactiilor se │ │ │ │sau tăiate; │face după cheia recomandată pentru │ │ │ │b) Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoza│diagnosticul alergic al paratuberculozei │ │ │ │va fi supus măsurilor similare prevăzute la pct. III, │la ovine şi caprine. │ │ │ │lit. d, pentru porcii salbatici. │18. Ovinele şi caprinele reagente la │ │ │ │V. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Caini, pisici, nurci)│IDR-TCS vor fi supuse testelor serologice │ │ │ │a) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate │şi examenelor bacteriologice pe probe de │ │ │ │animalele cu leziuni suspecte de tuberculoza; │fecale pentru diagnosticul │ │ │ │b) Declararea oficială a bolii se face pe baza │paratuberculozei; în acelaşi scop, de la │ │ │ │buletinelor de analiza pentru confirmarea bolii iar în │animalele tăiate, limfocentrii mezenterici│ │ │ │crescatoriile contaminate se aplică programul de asanare│şi mucoasa intestinala se vor examina │ │ │ │prin depopulare totală. │necropsic, histopatologic şi │ │ │ │IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE│bacteriologic: Respectarea protocolului/ │ │ │ │ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, lame, │1991 între MAA - ANSV şi AGVPS cu privire │ │ │ │camile şi alte mamifere: carnasiere, feline; maimute) │la supravegherea şi prevenirea unor boli │ │ │ │DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI, │transmisibile de la animale la om; arealul│ │ │ │ETC. │în care au fost depistati porci salbatici │ │ │ │a) Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de │cu tuberculoza va fi supus acţiunilor de │ │ │ │laborator la toate animalele depistate moarte, vanate │vânătoare intensiva; │ │ │ │sau tăiate; │19. La rumegatoare şi alte animale │ │ │ │b) Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoza│receptive din mediul silvatic, în │ │ │ │va fi supus măsurilor similare prevăzute la pct. III, │captivitate sau semicaptivitate, │ │ │ │lit. d, pentru porcii salbatici. │organizarea acţiunilor de depistare şi │ │ │ │V. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Caini, pisici, nurci)│diagnostic şi asigurarea materialelor │ │ │ │a) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate │necesare revin MAPDR şi proprietarilor de │ │ │ │animalele cu leziuni suspecte de tuberculoza; │rezervaţii. │ │ │ │b) Declararea oficială a bolii se face pe baza │20. Este interzisă administrarea în hrana │ │ │ │buletinelor de analiza pentru confirmarea bolii iar în │carnasierelor a produselor lactate, │ │ │ │crescatoriile contaminate se aplică programul de asanare│deşeurilor şi confiscatelor de abator │ │ │ │prin depopulare totală. │provenite de la animale cu tuberculoza, │ │ │ │VI. PĂSĂRI DOMESTICE (Gaini, curci, bibilici, porumbei, │dacă acestea nu au fost tratate termic în │ │ │ │fazani, etc.): │conformitate cu legislaţia sanitară │ │ │ │a) supraveghere prin examene anatomopatologice şi de │veterinara în care tuberculoza a fost │ │ │ │laborator în ferme, curţi, rezervaţii, parcuri, grădini │diagnosticata la alte animale receptive │ │ │ │zoologice, circuri, expoziţii permanente, etc. │vigoare. │ │ │ │b) Exploatatiile în care boala a fost confirmată şi │21. În gospodăriile populaţiei şi în │ │ │ │declarata oficial se supun programului de asanare prin │exploatatiile de păsări în care │ │ │ │depopulare totală şi măsurilor de sanitatie veterinara │tuberculoza a fost diagnosticata la alte │ │ │ │în conformitate cu prevederile legale. │animale receptive sau la acestea se │ │ │ │A. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI │înregistrează frecvente reactii │ │ │ │DE LA OM LA ANIMALE │nespecifice, vor fi sacrificate un număr │ │ │ │1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionarii │suficient de păsări (minimum 5 capete) şi │ │ │ │regimului de filtru şi mijloacelor de manipulare, │examinate complex în direcţia │ │ │ │decontaminare şi distrugere a produselor patologice de │tuberculozei. │ │ │ │origine animala în toate fermele organizate şi în │22. Supravegherea şi controlul aplicării │ │ │ │unităţile de cercetare şi diagnosticul │măsurilor generale de prevenire a │ │ │ │micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia │transmiterii bolii de la animale la om, se│ │ │ │sanitară veterinara în vigoare; │efectuează de către autoritatea veterinara│ │ │ │2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de │competenţa, în toate cazurile, iar când se│ │ │ │Protecţia Muncii cu referire la prevenirea │constata încălcări ale legislaţiei │ │ │ │imbolnavirilor profesionale în fermele organizate de │veterinare, autoritatea veterinara este în│ │ │ │animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi │măsura sa decidă suspendarea autorizaţiei │ │ │ │comercializare a produselor de origine animala, │sanitare veterinare de funcţionare pentru │ │ │ │instituţii de cercetare şi diagnostic al │exploatatia respectiva. │ │ │ │micobacteriozelor. │23. Controlul sanitar al membrilor │ │ │ │3. Evaluarea trimestriala a rezervoarelor naturale şi a │familiilor din curţile contaminate va fi │ │ │ │surselor potenţiale animale şi umane de infectie, a │efectuat obligatoriu pe o perioadă de │ │ │ │speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în │minimum 12 luni. Acest control va fi │ │ │ │teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în │efectuat de unităţile sanitare ale │ │ │ │relaţia animal-om-animal; │Ministerului Sănătăţii, Conform │ │ │ │4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, │Protocolului/1991 între MAA-(ANSV şi MS); │ │ │ │semiologice ori prin alte teste de depistare a │24. Supravegherea şi controlul sanitar │ │ │ │tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară │veterinar se vor efectua în conformitate │ │ │ │activităţi: │cu legislaţia veterinara în vigoare │ │ │ │a) în ferme organizate de animale (colectivităţi); │privind producerea, prelucrarea şi │ │ │ │b) în unităţi de prelucrare şi comercializare a │comercializarea laptelui şi produselor │ │ │ │produselor de origine animala destinate consumului │lactate din exploatatiile contaminate. │ │ │ │public; │Expertiza sanitară veterinara a │ │ │ │c) personalul care acorda asistenţa zoo-veterinara în │carcaselor, organelor şi produselor din │ │ │ │unităţile menţionate; │carne destinate consumului uman, se │ │ │ │d) personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic │efectuează de către medicii veterinari din│ │ │ │al micobacteriozelor; │abatoarele autorizate iar carnea şi │ │ │ │e) membrii familiilor din gospodăriile în care au fost │organele cu leziuni de tuberculoza se │ │ │ │diagnosticate animale cu tuberculoza. │supun sancţiunilor de abator potrivit │ │ │ │5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar │legii. │ │ │ │permanent al producerii, prelucrării şi comercializării │Pentru orice abatere de la prevederile │ │ │ │produselor de origine animala destinate consumului uman │legii se suspenda activitatea unităţii │ │ │ │în: │pentru o perioadă stabilită de autoritatea│ │ │ │- toate exploatatiile de animale, inclusiv în │veterinara competenţa. │ │ │ │gospodăriile individuale; │În cazul suspiciunilor, se vor recolta │ │ │ │- toate unităţile prelucratoare din industria │probe pentru examene de laborator conform │ │ │ │alimentara; │precizărilor de la pct. 8. │ │ │ │- circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere │25. Sancţiunile de abator pentru carnea şi│ │ │ │produse şi preparate de origine animala. │organele provenite de la mamifere se │ │ │ │B. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE │aplica în funcţie de localizare şi │ │ │ │1. Bovinele, porcinele, ovinele, caprinele şi alte │extinderea leziunilor în conformitate │ │ │ │animale receptive domestice şi sălbatice se supun │cu prevederile normelor sanitare │ │ │ │inspecţiei post-mortem inclusiv prin examinarea │veterinare în vigoare. │ │ │ │nodurilor limfatice. │Sancţiunile de abator pentru carnea şi │ │ │ │2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere,│organele de pasare sunt următoarele: │ │ │ │prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de │- confiscarea carcasei şi organelor în │ │ │ │suspiciune se recolteaza carcase întregi şi organe cu │întregime în caz de infectie generalizata │ │ │ │leziuni (ficat, splina, ovare) pentru examene de │sau de leziuni în organe însoţite de │ │ │ │laborator în direcţia tuberculozei. │slabire avansată şi de infiltratii în │ │ │ │ │musculatura; │ │ │ │ │- confiscarea organelor cu leziuni şi │ │ │ │ │admiterea în consum a carcasei, după │ │ │ │ │sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu│ │ │ │ │prezintă modificări organoleptice. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │12. │ RINO │1. Supravegherea serologica prin ELISA pentru: │1. Probele de sânge se testeaza la LSVSJ │ │ │ TRAHEITA │a. Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe │abilitate şi IDSA, după caz, pe probe │ │ │ INFECTIOASA │teritoriul României, de doua ori pe an, în semestrele I │recoltate pentru LEB. │ │ │BOVINA (IBR) │şi II, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică │2. Examenele virusologice se efectuează la│ │ │ B-110 │programe de eradicare; │LSVSJ abilitate şi a IDSA, după caz, pe │ │ │ │b. mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame │probe de organe, tampoane nazale, │ │ │ │de tauri o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în │leucoconcentrat. │ │ │ │care nu se aplică programul de eradicare; │ │ │ │ │c. Taurasii care se achiziţionează pentru reproducţie, │ │ │ │ │după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de │ │ │ │ │plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile │ │ │ │ │de la intrarea în carantina în ferma de destinaţie; │ │ │ │ │d. Probele de sânge se recolteaza de la animale │ │ │ │ │nevaccinate anti-IBR-IPV. │ │ │ │ │2. În caz de suspiciune de boala, se efectuează examene │ │ │ │ │virusologice. │ │ │ │ │3. În caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în │ │ │ │ │Programul de combatere. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │13. │TRICHOMONOZA │1. Supravegherea clinica şi anatomopatologica a │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ BOVINA │efectivelor de bovine de reproducţie în special la monta│MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-112 │şi la fatare, pentru efectivele indigene şi a celor │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │aflate în perioada de carantina. │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │2. Supravegherea prin examen de laborator la: │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │a) taurii şi bivolii din centrele de însămânţări │2. Examenele se efectuează la LSVSJ │ │ │ │artificiale şi unităţile SEMTEST - la autorizare │şi/sau IDSA. │ │ │ │trimestrial; │3. Înainte de prelevarea probelor taurii │ │ │ │b) taurii şi bivolii la autorizare pentru monta, de 2 │şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.│ │ │ │ori la interval de 7 zile; │4. De la femelele care au avortat se │ │ │ │- înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai │trimit la laborator, placentele şi │ │ │ │mare de 14 zile; │avortonii. │ │ │ │- imediat după întoarcerea la stabulatie; │5. Din importul de sperma sub forma │ │ │ │c) vacile, bivolitele şi junincile care au avortat sau │de paiete se trimite la laborator o │ │ │ │la care se suspicioneaza infectia; │cantitate suficienta pentru efectuarea │ │ │ │d) sperma de tauri şi/sau bivoli importata destinată │examenelor şi păstrarea de contraprobe. │ │ │ │insamantarilor artificiale. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │14. │ENCEFALOPATIA│1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord. │1. Recoltarea probelor de creier se │ │ │ SPONGIFORMA │nr. 144/2002 cu modificările şi completările ulterioare,│realizează cu truse de unica folosinţă în │ │ │ BOVINA │Ord. MAPAM nr. 741/2003. │baza protocoalelor stabilite de LNR-EST │ │ │ B-115 │2. Supraveghere clinica în caz de suspiciune sau de │din I.D.S.A., numai de medicii veterinari │ │ │ │confirmare a bolii. │abilitaţi, cu următoarele precizări: │ │ │ │ │- prelevarea probelor de creier se │ │ │ │ │efectuează în spaţii special amenajate în │ │ │ │ │abatoarele autorizate sau în sălile de │ │ │ │ │necropsie din incinta laboratoarelor EST, │ │ │ │ │cu respectarea măsurilor de prevenire a │ │ │ │ │transmiterii unor boli infectioase de la │ │ │ │ │animale la om; │ │ │ │ │- probele de creier provenite de la │ │ │ │ │bovinele în vârsta de peste 24 luni │ │ │ │ │sacrificate de necesitate şi probele de │ │ │ │ │creier provenite de la bovinele în vârsta │ │ │ │ │de peste 30 luni sacrificate în regim de │ │ │ │ │tăiere normală se preleveaza prin tehnica │ │ │ │ │foramen magnum numai în abatoarele │ │ │ │ │autorizate pentru a sacrifica bovine; │ │ │ │ │- de la bovinele domestice şi de la │ │ │ │ │rumegatoarele din mediul silvatic şi │ │ │ │ │exotice care au exprimat semne clinice │ │ │ │ │nervoase se preleveaza creierul în │ │ │ │ │întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) │ │ │ │ │şi se efectuează investigaţii complexe │ │ │ │ │pentru rabie, boala lui Aujeszky, │ │ │ │ │listerioza, alte boli cu respectarea │ │ │ │ │prevederilor legale privind protecţia şi │ │ │ │ │bunăstarea animalelor. │ │ │ │ │2. Transportul probelor la LSVS abilitate │ │ │ │ │pentru diagnosticul EST se efectuează cat │ │ │ │ │mai curând posibil după recoltare, în │ │ │ │ │ambalaje etanse, conform prevederilor │ │ │ │ │legislaţiei sanitare veterinare în │ │ │ │ │vigoare. │ │ │ │ │3. Procesarea şi examinarea probelor de │ │ │ │ │creier se realizează în LNR-EST din cadrul│ │ │ │ │I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din │ │ │ │ │cadrul LSVS judeţene, după caz. │ │ │ │ │4. Metodele uzitate pentru diagnosticul │ │ │ │ │ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în │ │ │ │ │baza prevederilor "Manualului O.I.E. de │ │ │ │ │standarde pentru teste de diagnostic şi │ │ │ │ │vaccinuri" şi a cerinţelor U.E. │ │ │ │ │5. Confirmarea diagnosticului se │ │ │ │ │efectuează la LNR-EST din I.D.S.A. │ │ │ │ │6. Până în momentul în care prin examenul │ │ │ │ │de laborator se va stabili un diagnostic │ │ │ │ │negativ, nici o parte din corpul │ │ │ │ │animalelor care au făcut obiectul │ │ │ │ │sacrificarii şi investigatiei pentru ESB │ │ │ │ │nu se va da în consum şi nici nu se va │ │ │ │ │utiliza la fabricarea produselor │ │ │ │ │alimentare, a furajelor proteice, a │ │ │ │ │produselor cosmetice şi medicamentelor. │ │ │ │ │7. Evidentele privind efectivele de bovine│ │ │ │ │indigene şi din import, inclusiv miscarea │ │ │ │ │acestora, pe categorii de exploatare şi │ │ │ │ │vârsta se întocmesc şi se ţin la zi de │ │ │ │ │specialiştii epidemiologi din fiecare │ │ │ │ │DVSA judeteana. │ │ │ │ │8. Periodic (anual sau trimestrial, după │ │ │ │ │caz) sau, ori de câte ori este cazul, │ │ │ │ │medicii specialişti din LNR-EST vor face │ │ │ │ │stagii de perfecţionare în cadrul unui │ │ │ │ │program de pregătire continua, în │ │ │ │ │conformitate ou cerinţele O.I.E. şi U.E. │ │ │ │ │9. Medicii veterinari histopatologi │ │ │ │ │specialişti vor organiza, cu sprijinul │ │ │ │ │conducerii D.S.V., instruiri trimestriale │ │ │ │ │în domeniul EST cu întreg personalul │ │ │ │ │medical veterinar din judeţ, cu fermierii │ │ │ │ │şi crescatorii de rumegatoare din │ │ │ │ │teritoriu. │ │ │ │ │10. Inspecţia ante mortem se efectuează în│ │ │ │ │abator de medici veterinari de stat sau │ │ │ │ │alt personal veterinar desemnat de │ │ │ │ │autoritatea competentă. │ │ │ │ │11. În cazul confirmării bolii se declara │ │ │ │ │oficial conform Ordinului MAA │ │ │ │ │nr. 156/1999. Carnea, organele şi │ │ │ │ │subprodusele se confisca şi se denatureaza│ │ │ │ │fiind interzisă prelucrarea lor în fainuri│ │ │ │ │proteice, şi se aplică prevederile │ │ │ │ │ ordinului MAA nr. 144/2002 , cu │ │ │ │ │modificările şi completările ulterioare. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │15. │ ARTRITA │Supravegherea serologica prin ID şi/sau ELISA: │Examenele se efectuează la IDSA sau LSVS │ │ │ ENCEFALITA │1. La capre domestice: │judeţene abilitate. │ │ │ CAPRINA │a) tapii, cu 14 zile înainte şi după campania de monta. │Animalele pozitive vor fi eliminate din │ │ │ B-153 │b) 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de │efectiv prin sacrificare. │ │ │ │reproducţie de peste 24 luni, identificate, din ferme │Animalele condiţionat sanatoase se │ │ │ │de reproducţie sau alte exploataţii, o dată pe an, după │testeaza de 2 ori la interval de 5 luni. │ │ │ │fatari şi înaintea perioadei de monta. │ │ │ │ │2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate,│ │ │ │ │rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.: │ │ │ │ │- 5% din animale, o dată pe an, odată cu probele pentru │ │ │ │ │Brucella melitensis. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │16. │ SCRAPIA │Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ B-160 │modificările şi completările ulterioare. │MAA nr. 156/27.12.1999 neutru aprobarea │ │ │ │2. Supraveghere clinica în caz de suspiciune sau de │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │confirmare a bolii. │anunţarea declararea şi notificarea unor │ │ │ │3. Testare genotipica a ARR conform Deciziei 2002/1003 │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │CEE. │2. Examenele clinice se efectuează de │ │ │ │ │medicii veterinari de circumscripţii, de │ │ │ │ │la frontiera, zonali şi igienisti din │ │ │ │ │abatoare (ante mortem), în funcţie de │ │ │ │ │responsabilităţile precizate de DSVSA │ │ │ │ │judeteana. │ │ │ │ │3. Recoltarea probelor de creier se │ │ │ │ │realizează cu truse de unica folosinţă în │ │ │ │ │baza protocoalelor stabilite de LNR-EST │ │ │ │ │din IDSA, numai de medicii veterinari │ │ │ │ │abilitaţi. │ │ │ │ │4. Prelevarea probelor de creier se │ │ │ │ │realizează în spaţii amenajate special în │ │ │ │ │abatoarele autorizate sau în sălile de │ │ │ │ │necropsie din incinta laboratoarelor EST, │ │ │ │ │cu respectarea măsurilor de prevenire a │ │ │ │ │transmiterii unor boli infectioase de la │ │ │ │ │animale la om. │ │ │ │ │5. Transportul probelor la LSVS abilitate │ │ │ │ │pentru diagnosticul EST se efectuează cat │ │ │ │ │mai curând posibil după recoltare, în │ │ │ │ │ambalaje etanse, conform prevederilor │ │ │ │ │legislaţiei sanitare veterinare în │ │ │ │ │vigoare. │ │ │ │ │6. Procesarea şi examinarea probelor de │ │ │ │ │creier se realizează în LNR-EST din cadrul│ │ │ │ │I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din │ │ │ │ │cadrul LSVS judeţene, după caz. │ │ │ │ │7. Metodele uzitate pentru diagnosticul │ │ │ │ │ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în │ │ │ │ │baza prevederilor "Manualului O.I.E. de │ │ │ │ │standarde pentru teste de diagnostic şi │ │ │ │ │vaccinuri" şi cerinţelor U.E. │ │ │ │ │8. Confirmarea diagnosticului se │ │ │ │ │efectuează la LNR-EST din I.D.S A. prin │ │ │ │ │metode speciale. Până în momentul în care │ │ │ │ │examenul de laborator va stabili un │ │ │ │ │diagnostic negativ, nici o parte din │ │ │ │ │corpul animalelor care au făcut obiectul │ │ │ │ │sacrificarii şi investigatiei pentru │ │ │ │ │scrapie nu se va da în consum şi nici nu │ │ │ │ │se va utiliza la fabricarea produselor │ │ │ │ │alimentare, a furajelor proteice, a │ │ │ │ │produselor cosmetice şi medicamentelor. │ │ │ │ │9. Evidentele privind efectivele de ovine │ │ │ │ │indigene şi din import, inclusiv miscarea │ │ │ │ │acestora, pe categorii de exploatare şi │ │ │ │ │vârsta se întocmesc şi se ţin la zi de │ │ │ │ │specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA│ │ │ │ │judeteana. │ │ │ │ │10. Periodic (anual sau trimestrial, după │ │ │ │ │caz) sau, ori de câte ori este cazul, │ │ │ │ │medicii specialişti din LNR-EST vor face │ │ │ │ │stagii de perfecţionare în cadrul unui │ │ │ │ │program de pregătire continua, în │ │ │ │ │conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. │ │ │ │ │Medicii veterinari histopatologi │ │ │ │ │specialişti vor organiza, cu sprijinul │ │ │ │ │Conducerii DSVSA, instruiri trimestriale │ │ │ │ │în domeniul EST cu întreg personalul │ │ │ │ │medical veterinar din judeţ, cu fermierii │ │ │ │ │şi crescatorii de rumegatoare din │ │ │ │ │teritoriu. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │17. │ DURINA │Întregul efectiv de cabaline din ţara este supus │1. Notificarea se face conform Ordinului │ │ │ B-202 │controlului sanitar veterinar oficial prin: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica a cabalinelor │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │de reproducţie în perioada montelor. │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │2. Supraveghere serologica prin RFC la: │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │10% din iepe şi toţi armasarii din herghelii, depozite │2. Examenele se efectuează la IDSA. │ │ │ │de armasari, staţiuni de monta, hipodroame, asociaţii │3. Exportul de animale vii - se vor │ │ │ │hipice, alte unităţi specializate. │respecta prevederile Ordinul │ │ │ │ │nr. 486/2001, cap. IV, pct. c). │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │18. │ ANEMIA │1. Supravegherea serologica prin ID (testul Coggins) sau│1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ INFECTIOASA │ELISA, a ecvideelor în vârsta de peste 6 luni, astfel: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ ECVINA │a) armasarii folosiţi în staţiunile temporare de monta, │normei sanitare veterinare privind │ │ │ B-205 │la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │- cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │- cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de │2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi │ │ │ │monta; │IDSA, după caz, pe probe de ser │ │ │ │- după 15 zile de la reintoarcerea lor în depozit; │transportate în termos cu gheaţa, nu mai │ │ │ │b) armasarii din staţiunile permanente de monta la │târziu de trei zile de la recoltare. │ │ │ │autorizare, de 2 ori pe an (februarie-martie şi │3. Probele de ser cu rezultat neconcludent│ │ │ │octombrie-noiembrie); │(dubios) sau cazurile de litigiu │ │ │ │c) iepele de reproducţie, o dată pe an (februarie- │înregistrate la LSVSJ se trimit la IDSA, │ │ │ │martie); │pentru expertiza. │ │ │ │d) ecvideele din herghelii, depozite de armasari, │4. Ecvideele reactionate pozitiv la testul│ │ │ │hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi │Coggins sau ELISA se microcipeaza şi se │ │ │ │specializate, de doua ori pe an, (februarie-martie, │trimit în termen de 10 zile de la primirea│ │ │ │octombrie-noiembrie); │buletinului de analiza la abator pentru │ │ │ │e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după │tăiere la sala sanitară. │ │ │ │dezinsecţie (februarie-aprilie); │5. Localităţile indemne, în care s-au │ │ │ │f) ecvideele seronegative din localităţile contaminate, │înregistrat unul sau mai multe cazuri de │ │ │ │ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul │AIE, se declara contaminate şi se aplică │ │ │ │hergheliilor, depozitelor de armasari, sau altor unităţi│măsurile sanitare veterinare prevăzute de │ │ │ │specializate, se testeaza de doua ori pe an (februarie -│legislaţia în vigoare pentru combatere. │ │ │ │martie şi octombrie-noiembrie); │7. Se interzice circulaţia ecvideelor │ │ │ │2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi │pozitive, indiferent de scop, din │ │ │ │histologice la ecvinele moarte în perioada de carantina │localităţi contaminate, în localităţi │ │ │ │sau în cazul suspiciunii bolii. │indemne. │ │ │ │3. Respectarea prevederilor de eradicare rapida a AEI. │8. Se interzice scoaterea de armasari sau │ │ │ │4. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia sport sa │iepe din staţiuni temporare de monta, │ │ │ │rezulte ca animalele au fost testate pentru anemia │herghelii, depozite de armasari, │ │ │ │infectioasa, cu cel mult 3 luni înainte de export, prin │hipodroame, asociaţii hipice sau alte │ │ │ │imunodifuzie. │unităţi specializate, pentru a monta sau, │ │ │ │ │a se monta în localităţi cu animale │ │ │ │ │contaminate. │ │ │ │ │9. Introducerea de armasari sau iepe de │ │ │ │ │reproducţie din unităţile şi localităţile │ │ │ │ │contaminate, în herghelii, hipodroame, │ │ │ │ │staţiuni temporare sau permanente de │ │ │ │ │monta, depozite de armasari, asociaţii │ │ │ │ │hipice sau alte aglomerari specializate de│ │ │ │ │cabaline, este permisă numai după doua │ │ │ │ │examene serologice negative efectuate la │ │ │ │ │interval de 30 zile, într-o perioadă de 40│ │ │ │ │zile, înaintea acestui transfer. │ │ │ │ │10. Se interzice folosirea la monta a │ │ │ │ │armasarilor care au acţionat în staţiuni │ │ │ │ │temporare de monta dacă nu au fost │ │ │ │ │examinati serologic în perioada de │ │ │ │ │carantina, după reintoarcerea lor în │ │ │ │ │herghelie sau din staţiunile temporare de │ │ │ │ │monta. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │19. │ INFLUENTA │1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice│Notificarea se face conform ordinului MAA │ │ │ ECVINA │pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, şi │nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei│ │ │ B-206 │virusologice. │sanitare veterinare privind anunţarea, │ │ │ │2. Supravegherea serologica prin testul IHA, o dată pe │declararea şi notificarea unor boli │ │ │ │an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, │transmisibile ale animalelor. │ │ │ │cluburi sportive, depozite de armasari, pe probe │1. Examenele virusologice se efectuează │ │ │ │prelevate de la animale nevaccinate │pe probe de tampoane nazale, organe sau │ │ │ │ │sânge, după caz. │ │ │ │ │2. Supravegherea serologica se efectuează │ │ │ │ │la IDSA, pe probe recoltate pentru │ │ │ │ │examenul AIE. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │20. │RINOPNEUMONIA│1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice│Notificarea se face conform ordinului MAA │ │ │ ECVINA │(ELISA) pe probe perechi la interval de 21 zile, │nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei│ │ │ B-208 │virusologice şi histologice. │sanitare veterinare privind anunţarea, │ │ │ │2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi │declararea şi notificarea unor boli │ │ │ │histologic. │transmisibile ale animalelor. │ │ │ │ │1. Examenele virusologice şi serologice se│ │ │ │ │efectuează la IDSA. │ │ │ │ │2. Examenele histologice se efectuează la │ │ │ │ │LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru│ │ │ │ │judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │21. │ MORVA │Întregul efectiv de ecvidee din ţara este supus │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ B-209 │controlului sanitar veterinar oficial prin: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica. │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │2. Supraveghere serologica prin RFC a: │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │- 5% din ecvideele în vârsta de peste 12 luni - o dată │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │pe an; │2. Examenele se efectuează la LSVSJ pe │ │ │ │3. Supravegherea prin testul alergic (maleinare │probe recoltate pentru anemia infectioasa │ │ │ │intradermopalpebrala) la ecvideele: │ecvina. │ │ │ │a) folosite în scop de diagnostic didactic sau │3. Pentru exportul de animale vii se vor │ │ │ │experimental; │respecta prevederile Ord. nr. 486/2001, │ │ │ │b) cu reactii pozitive, dubioase sau anticomplementare │capitolul IV, punctul C. │ │ │ │la RFC; │ │ │ │ │c) supraveghere bacteriologica şi histologica la │ │ │ │ │animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de │ │ │ │ │carantina profilactica. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │22. │ ARTERITA │1. Supraveghere serologica prin seroneutralizare sau │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │VIRALA ECVINA│ELISA: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-211 │a) armasarilor de reproducţie din herghelii şi depozite,│normei sanitare veterinare privind │ │ │ │o dată pe an; │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │specializate (o dată pe an); │2. Examenele se efectuează la LSVSJ │ │ │ │c) Probele de sânge se recolteaza de la animale │abilitate şi după caz la IDSA pentru │ │ │ │nevaccinate contra arteritei virale ecvine. │judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. │ │ │ │2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice│3. România nu importa ecvine cu arterita │ │ │ │pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi │virala. │ │ │ │virusologice. │ │ │ │ │3. Pentru exportul de cabaline cu destinaţia sport sa │ │ │ │ │rezulte ca animalele au fost testate pentru arterita │ │ │ │ │virala la 21 de zile înainte de export, prin reactia de │ │ │ │ │seroneutralizare. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │23. │ SINDROMUL │1. Exploatatiile supuse programului de supraveghere vor │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ RESPIRATOR │expedia anual pentru confirmarea indemnitatii 20 probe │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ ŞI DE │de ser de la porcii în vârsta de 100-150 zile. │normei sanitare veterinare privind │ │ │ REPRODUCŢIE │2. Pe perioada carantinei, de la animalele recent │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ LA PORCINE │achiziţionate se vor recolta 20 probe de ser de la │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ B-257 │porcii în vârsta de 100-150 zile. │2. Exploatatiile infectate ce fac │ │ │ │3. În cazurile de suspiciune de boala: │reproducţie nu mai fac obiectul │ │ │ │- examene serologice pe probe perechi recoltate la │programului de supraveghere serologica, │ │ │ │interval de 45-60 zile, examene virusologice, │decât după repopulare cu porci ce provin │ │ │ │histologice şi identificarea de genom viral specific. │din efective certificat indemne. │ │ │ │4. Boala se confirma prin evidentierea seroconversiei │3. Exploatatiile profilate pe ingrasare şi│ │ │ │sau prin izolarea virusului/detectia antigenului viral. │cele ce nu fac reproducţie pe minim patru │ │ │ │ │scroafe, nu fac obiectul Programului de │ │ │ │ │supraveghere. │ │ │ │ │4. Este permisă afluirea în alte │ │ │ │ │exploataţii indemne doar a loturilor │ │ │ │ │indemne la aceasta boala. │ │ │ │ │5. Examenele de supraveghere serologica şi│ │ │ │ │de confirmare în cazuri de suspiciune de │ │ │ │ │boala se executa la IDSA şi LSVS judeţene │ │ │ │ │abilitate. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │24. │ SALMONELOZE │TIFOZA AVIARA (Tifopuloroza) (B-308) şi PARATIFOZA │1. Supravegherea se efectuează în │ │ │ AVIARE │(C-855) │conformitate cu prevederile din ordinul │ │ │ │1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoza│MAPDR nr. 474/2001, anexa 2, capitolul III│ │ │ │se realizează şi cele pentru paratifoza aviara. │2. Controlul serologic în exploataţii, │ │ │ │2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar │prin reactia de aglutinare cu sânge │ │ │ │veterinar, din punct de vedere al salmonelozelor, │integral (RASI), se executa de către │ │ │ │conform urmatorului program: │deţinătorul pasarilor cu personal de │ │ │ │a) Toate efectivele pentru producţie comercială, │specialitate instruit şi pe cheltuiala │ │ │ │exceptând efectivele de gaini ouatoare sub 250 de │acestuia, sub supravegherea medicului │ │ │ │păsări, vor fi supuse controlului pentru salmoneloze; │veterinar oficial. │ │ │ │b) Toate efectivele de tineret destinate tăierii │3. Vaccinarea antisalmoneilica a pasarilor│ │ │ │(gaini, curci, rate, gaste, fazani, struti, prepelite, │este opţională şi se efectuează numai în │ │ │ │etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima │scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în │ │ │ │examinare se efectuează cu 10 zile înainte de tăiere; │condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003 . │ │ │ │Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din │Vaccinarea se executa numai cu aprobarea │ │ │ │zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie │ANSV în condiţiile Ordinului MAAP nr. │ │ │ │rase uşoare şi reproducţie rase grele. │77/2003, publicat în MO nr. 157 bis din │ │ │ │c) Toate efectivele de gaini ouatoare vor fi examinate │3.12.2003. În exploatatiile de creştere │ │ │ │pe perioada ouatului de doua ori la interval de 3 linii,│intensiva a pasarilor contravaloarea │ │ │ │pe cadavre; │vaccinului şi a manoperei se suporta de │ │ │ │d) Pentru fermele de reproducţie se va proceda astfel: │către proprietar. │ │ │ │Pentru fermele de bunici │4. În situaţia depistarii unui caz │ │ │ │- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau│pozitiv, se face recontrol la întregul │ │ │ │meconiu; │efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a│ │ │ │- pe durata vieţii: în saptamanile 1-2, 4, 9-11, 13-14 │livrat material biologic din loturile │ │ │ │pe probe de fecale; │respective. │ │ │ │- pentru producţie de oua de incubat pe probe de fecale │5. (Pentru examene de laborator se │ │ │ │lunar din fiecare hala; │recolteaza probe constituite din: oua, │ │ │ │- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, oua│embrioni, fecale diareice, deşeuri de │ │ │ │cu embrioni morţi sau meconiu. │incubaţie în special puf din eclozionator,│ │ │ │Pentru ferme de părinţi │coji de oua din eclozionator, fecale │ │ │ │- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau│proaspete, păsări vii muribunde, reagenti │ │ │ │meconiu; │pozitivi, cadavre proaspete sau congelate,│ │ │ │- pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de │organe (splina, ficat cu vezica biliara, │ │ │ │declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; │rinichi, pulmon, gonade), os lung │ │ │ │- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, oua│nedeschis, pentru izolare bacteriologica, │ │ │ │cu embrioni morţi sau meconiu. │iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul │ │ │ │3. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi │probelor recoltate de la un efectiv de 500│ │ │ │atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv │păsări sau mai mare trebuie să fie de │ │ │ │porumbeii. │minim 10); Prelevarea probelor se │ │ │ │4. Toate probele care au reactionat dubios sau pozitiv │efectuează conform prevederilor ordinului │ │ │ │la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen │MAPAM nr. 77/2003; │ │ │ │bacteriologic. │6. Păsările cu reactie pozitiva │ │ │ │5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează │bacteriologica şi la RSAL se elimina; │ │ │ │pe un număr de minim 60 de probe de fecale. │7. Analizele se efectuează la LSVSJ şi/sau│ │ │ │ │la IDSA. LSVSJ obligaţia de a trimite la │ │ │ │ │IDSA toate tulpinile din genul Salmonela │ │ │ │ │rezultate în urma efectuării examenului │ │ │ │ │bacteriologic, în vederea tipizarii; │ │ │ │ │8. Din unităţile contaminate nu se admite │ │ │ │ │introducerea de oua la incubaţie; │ │ │ │ │9. Costurile examenelor de supraveghere │ │ │ │ │sanitară veterinara sunt suportate de │ │ │ │ │proprietarul animalelor. │ │ │ │ │10. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ │ │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │ │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │ │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │ │boli transmisibile ale animalelor. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │25. │MICOPLASMOZA │1. Toate probele provenite din ferme diagnosticate │1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi │ │ │RESPIRATORIE │pozitiv la reactii serologice, vor fi examinate şi prin │IDSA. │ │ │ AVIARA │alte metode de laborator. │2. În unităţile în care se practica │ │ │ B-311 │2. Examene lunare prin embrioteste pe embrioni morţi în │vaccinarea, nu se efectuează examene │ │ │ │coaja, pui neeclozionati. │serologice sau alte examene de laborator. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │26. │ TULAREMIA │I. La iepurii domestici │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ B-352 │1. Supravegherea morfopatologica şi bacteriologica pe │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │toate animalele moarte; │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │2. Supravegherea serologica prin RSAR la constituirea │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │crescatoriei. │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │II. La iepurii salbatici prin examene morfopatologice şi│2. Examenele se efectuează la IDSA, pe │ │ │ │bacteriologice pe cei gasiti morţi. │aceleaşi probe pe care se executa şi │ │ │ │ │examinarile serologice pentru bruceloza şi│ │ │ │ │boala virala hemoragica. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │27. │BOALA VIRALA │1. Supravegherea anatomopatologica şi virusologica (HA) │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │HEMORAGICA A │a tuturor iepurilor morţi din crescatorii şi a celor │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │IEPURELUI DE │morţi în timpul tranzitului sau perioadelor de │normei sanitare veterinare privind │ │ │ CASA (BVH) │carantina. │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ B-353 │2. Supravegherea serologica prin RIHA la: │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │a) 5% din iepurii din crescatorii unde nu s-a vaccinat, │2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi │ │ │ │b) 1% din iepurii aflaţi în gospodăriile populaţiei unde│IDSA. │ │ │ │nu s-a vaccinat. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │28. │ BOALA │Supravegherea anatomopatologica şi virusologica la │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │HEMORAGICA A │iepurii morţi, vanati sau capturati. │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │IEPURELUI DE │ │normei sanitare veterinare privind │ │ │ CAMP │ │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ (Sindromul │ │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ iepurelui │ │2. Examenele se efectuează la IDSA cu │ │ │ brun │ │reagenti asiguraţi de importatori conform │ │ │ european) │ │caietului de sarcini. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │29. │ SEPTICEMIA │Supraveghere prin examen chimico-anatomopatologic şi │1. Notificarea se face conform Ord. MAA │ │ │ HEMORAGICA │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │nr. 156/27.12.1999 şi Ord MAA nr. 2/1983. │ │ │ VIRALA LA │agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │2. Examenul clinic anatomopatologic se │ │ │ SALMONIDE │inclusiv mediul natural. │efectuează de către specialişti LSVS │ │ │ (B-401) │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │şi/sau IDSA la LSVS, iar diagnosticul de │ │ │ │ │laborator la IDSA. │ │ │ │ │3. Examenul clinic şi/sau │ │ │ │ │anatomopatologic, prelevarea probelor şi │ │ │ │ │examenul de laborator se efectuează în │ │ │ │ │conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, │ │ │ │ │Ord. MAAP nr. 241/2002 şi Ord. MAAP │ │ │ │ │nr. 494/2001. │ │ │ │ │4. În scopul detectarii şi indepartarii │ │ │ │ │parazitilor vizibili, medicii veterinari │ │ │ │ │de stat sau alt personal veterinar │ │ │ │ │desemnat de autoritatea competentă, vor │ │ │ │ │supune peştele şi produsele de pescarie │ │ │ │ │unei inspecţii vizuale, înainte de │ │ │ │ │prelucrare sau comercializare. Pestii sau │ │ │ │ │părţile de peste infestate cu paraziti, nu│ │ │ │ │trebuie comercializate pe piaţa pentru │ │ │ │ │consum uman şi vor fi dirijate pentru │ │ │ │ │prelucrarea în făina proteica sau │ │ │ │ │distrugere. │ │ │ │ │5. Peştele cu formaţiuni parazitare în │ │ │ │ │tesuturile comestibile profunde care nu │ │ │ │ │prezintă modificări organoleptice şi are │ │ │ │ │aspect respingator se poate valorifica │ │ │ │ │conform prevederilor legale în vigoare. Se│ │ │ │ │exclude din consum peştele cu formaţiuni │ │ │ │ │parazitare în profunzime care produc │ │ │ │ │modificări organoleptice şi are aspect │ │ │ │ │respingator. Peştele poate fi admis în │ │ │ │ │consum fără restrictii dacă formaţiunile │ │ │ │ │parazitare sunt situate strict la nivelul │ │ │ │ │tubului digestiv sau în nivelul seroaselor│ │ │ │ │viscerale şi acestea se pot îndepărta în │ │ │ │ │totalitate. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │30. │ NECROZA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │1. Notificarea se face conform Ord. MAA │ │ │ HEMATO- │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │nr. 156/27.12.1999. │ │ │ POIETICA │agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │2. Examenul clinic anatomopatologic se │ │ │INFECTIOASA A│inclusiv mediul natural. │efectuează de către specialişti LSVS │ │ │SALMONIDELOR │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │şi/sau IDSA la LSVS, iar diagnosticul de │ │ │ (B-405) │ │laborator la IDSA. │ │ │ │ │3. Examenul clinic şi/sau │ │ │ │ │anatomopatologic, prelevarea probelor şi │ │ │ │ │examenul de laborator se efectuează în │ │ │ │ │conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, │ │ │ │ │Ord. MAAP 241/2002 şi Ord. MAAP │ │ │ │ │nr. 494/2001. │ │ │ │ │Idem pct. 4 şi 5, coloana 4. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │31. │ VIREMIA DE │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │ │ │ │ PRIMAVARA A │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │ │ │ │ CRAPULUI │agentului etiologic în toate amenajările piscicole de │ │ │ │ (B-404) │ciprinide inclusiv mediul natural şi Delta Dunării. │ │ │ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │32. │ NECROZA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │ │ │ │ PANCREATICA │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │ │ │ │INFECTIOASA A│agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │ │ │ │SALMONIDELOR │inclusiv mediul natural. │ │ │ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │33. │ YERSINIOZA │ │1. Notificarea se face conform Ord. MAA │ │ │ (BOALA GURA │ │nr. 156/27.12.1999. │ │ │ ROŞIE) la │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │2. Examenul clinic, anatomopatologic se │ │ │ salmonide │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │efectuează de către specialiştii LSVS │ ├────┼─────────────┤agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │şi/sau IDSA la LSVS sau IDSA, diagnosticul│ │34. │ BOALA │inclusiv mediul natural. │de laborator se stabileşte la LSVS sau │ │ │BACTERIANA A │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │IDSA, iar confirmarea bolii la IDSA. │ │ │ RINICHIULUI │ │Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. │ │ │LA SALMONIDE │ │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │35. │ ANEMIA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │1. Notificarea se face conform Ord. MAA │ │ │INFECTIOASA A│diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │nr. 156/27.12.1999. │ │ │ SOMONULUI │agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │2. Examenul clinic, anatomopatologic se │ │ │ │inclusiv mediul natural. │efectuează de către specialişti LSVS │ │ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │şi/sau IDSA la LSVS, iar diagnosticul de │ │ │ │ │laborator la IDSA. │ │ │ │ │3. Examenul clinic şi/sau │ │ │ │ │anatomopatologic, prelevarea probelor şi │ │ │ │ │examenul de laborator se efectuează în │ │ │ │ │conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, │ │ │ │ │Ord. MAAP 241/2002 şi Ord. MAAP 494/2003. │ │ │ │ │Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │36. │ MIXOSOMIAZA │ │Examenul clinic de efectuează de │ ├────┼─────────────┤Supraveghere prin examen clinic şi diagnostic de │specialiştii LSVS sau IDSA, diagnosticul │ │37. │GIRODACTILAZA│laborator prin identificarea agentului etiologic. │se stabileşte la LSVS şi se confirma la │ │ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │IDSA. │ │ │ │ │Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │38. │ Alte boli │Supraveghere prin examen clinic, anatomopatologic şi │ │ │ │ bacteriene: │diagnostic de laborator în toate amenajările de │ │ │ │- Boala │salmonide şi ciprinide inclusiv în mediul natural şi │ │ │ │Columnaris la│Delta Dunării. │ │ │ │salmonide │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │ │ │- Eritro- │ │Examen clinic, anatomopatologic şi │ │ │dermatita │ │diagnostic de laborator la LSVS şi │ │ │la ciprinide │ │confirmare la IDSA. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. │ │39. │ Alte boli │Supraveghere prin examen clinic, anatomopatologic şi │ │ │ │ parazitare: │diagnostic de laborator în toate amenajările de │ │ │ │- IHTIOFTI- │ciprinide inclusiv în mediul natural şi Delta Dunării, │ │ │ │RIAZA │precum şi în amenajările de salmonide. │ │ │ │- CRIPTOBIAZA│În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │40. │ BONAMIOZA │ │ │ │ │ (B-431) │ │ │ ├────┼─────────────┤ │Examen clinic, anatomopatologic şi │ │41. │ HAPLO- │Supraveghere prin examen clinic, anatomopatologic şi │prelucrarea probelor se executa de │ │ │ SPORIDIOZA │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, │ │ │ (B-432) │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │diagnosticul de laborator şi confirmarea │ ├────┼─────────────┤parazitologie şi histopatologic. │bolii la IDSA. │ │42. │ ARTEILIOZA │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │Recoltarea-probelor se va realiza conform │ │ │ (B-434) │ │Ord. MAAP nr. 494/2001, nr. 256/2002. │ ├────┼─────────────┤ │ │ │43. │ PERCHINSOZA │ │ │ │ │ (B-433) │ │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ │ │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │Examen clinico-anatomopatologic şi │ │44. │ IRIDOVIROZA │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │prelucrarea probelor se executa de │ │ │ (B-435) │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, │ │ │ │histopatologic, sau PCR. │diagnosticul de laborator şi confirmarea │ │ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │bolii la IDSA. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │45. │ MICROCITOZA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │Examen clinico-anatomopatologic şi │ │ │ (B-436) │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │prelucrarea probelor se executa de │ │ │ │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, │ │ │ │parazitologie şi histopatologic. │diagnosticul de laborator şi confirmarea │ │ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │bolii la IDSA. │ │ │ │ │Recoltarea probelor se va realiza conform │ │ │ │ │Ord. MAAP nr. 494/2001, 256/2002. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │46. │ ICRE │- Determinarea contaminatilor şi a substanţelor │- Se efectuează la serviciile zonale de │ │ │ EMBRIONATE │interzise o dată pe an în perioada obţinerii icrelor │control reziduuri şi EISPV. │ │ │ │embrionate. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │47. │ Alte boli │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │Examen clinico-anatomopatologic şi │ │ │ parazitare │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │prelucrarea probelor se executa de │ │ │ ale │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, │ │ │ molustelor: │parazitologic şi histopatologic. │diagnosticul de laborator şi confirmarea │ │ │- COCCIDIOZA │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │bolii la IDSA. │ │ │- NEMATODOZE │ │ │ │ │- RICKETIOZA │ │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │48. │ Boli │ │ │ │ │ bacteriene │ │ │ │ │ moluste │ │ │ │ │ bivalve: │ │ │ │ │ VIBRIOZA │ │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │49. │ Contaminati │Supraveghere prin diagnostic de laborator a molustelor │ │ │ │bacterieni şi│bivalve pe întreg litoralul românesc al Marii Negre │ │ │ │ virali la │utilizând metode de microbiologic pentru depistarea │Recoltarea şi prelucrarea probelor se │ │ │ moluste │contaminantilor, bacterieni şi metode de biologie │executa de specialiştii LSVS şi/sau IDSA, │ │ │ bivalve │moleculara pentru detectarea contaminantilor bacterieni │diagnosticul de laborator şi confirmarea │ │ │ │şi virali. │prezentei contaminantilor la IDSA. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤Recoltarea probelor se realizează conform │ │50. │ Biotoxine │Supraveghere prin diagnostic de laborator a molustelor │Ord. MAAP nr. 243/2002. │ │ │ marine │bivalve pe întreg litoralul românesc al Marii Negre │ │ │ │ │utilizând metode biologice şi HPLC pentru depistarea │ │ │ │ │biotoxinelor marine. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤ │51. │ Moluste │1. Supraveghere anatomopatologica în ecosistemele specifice şi terenuri identificate de unde se │ │ │ gasteropode │recolteaza melci; │ │ │ (melci) │2. Supraveghere parazitologica prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate │ │ │ │pentru comercializare. │ ├────┼─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │52. │ Batracieni │1. Supraveghere anatomopatologica în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru │ │ │ │ciprinide; │ │ │ │2. Supraveghere parazitologica prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate │ │ │ │pentru comercializare. │ ├────┼─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │53. │ Crustacei │1. Supraveghere anatomopatologica în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru │ │ │ (raci) │ciprinide; │ │ │- PESTA │2. Supraveghere prin examene bacteriologice şi parazitologice la 0,1% din exemplarele recoltate │ │ │RACILOR │pentru comercializare. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤ │54. │ ACARAPIOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a albinelor│1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ (ACARIOZA │lucrătoare, în perioada februarie-octombrie la: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ INTERNA) │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │normei sanitare veterinare privind │ │ │ B-451 │matci"; │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │2. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ │pastoral; │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. │ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │3. Diagnosticul de acarapioza se confirma │ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │la IDSA, pentru probele pozitive. │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │4. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │constituie din 25-50 g/proba albine vii şi│ │ │ │examinate clinic şi prin examen histopatologic la 10% │muribunde. │ │ │ │din probele recoltate. │5. Dacă se confirma diagnosticul, se fac │ │ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la │ │ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în │ │ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 │ │ │ │ │zile. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │55. │ LOCA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ AMERICANA │puietului de albina, în perioada aprilie-septembrie la: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-452 │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │matci"; │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │2. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ │pastoral; │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. │ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │3. Diagnosticul de loca americana se │ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │confirma la IDSA, pentru probele pozitive.│ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │4. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ │bacteriologic, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │constituie din faguri întregi, sau │ │ │ │examinate clinic. │porţiuni de min. 9 cmp/proba, fagure cu │ │ │ │ │puiet capacit cu modificări │ │ │ │ │anatomopatologice. Fagurii întregi pot │ │ │ │ │conţine şi rezerva de hrana (miere │ │ │ │ │capacita). │ │ │ │ │5. Dacă se confirma diagnosticul, se fac │ │ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la │ │ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în │ │ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 │ │ │ │ │zile. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │56. │ LOCA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ EUROPEANĂ │ca la loca americana. │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-453 │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │bacteriologic, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │examinate clinic. │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │ │2. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ │ │I.D.S.A. şi L.S.V.S.J. │ │ │ │ │3. Diagnosticul de loca europeană se │ │ │ │ │confirma la IDSA, pentru probele pozitive.│ │ │ │ │4. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ │ │constituie din faguri întregi sau porţiuni│ │ │ │ │de min. 9 cmp/proba, fagure cu puiet în │ │ │ │ │diferite stadii de dezvoltare (necapacit │ │ │ │ │şi capacit) cu modificări │ │ │ │ │anatomopatologice. │ │ │ │ │5. Dacă se confirma diagnosticul, se fac │ │ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la │ │ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în │ │ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 │ │ │ │ │zile. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │57. │ NOSEMOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a matcilor │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ ALBINELOR │şi albinelor lucrătoare, în perioada februarie-octombrie│MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ B-454 │la: │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │matci"; │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie, │2. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. │ │ │ │pastoral; │3. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │constituie din 25-50 g/proba albine vii │ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │şi/sau moarte. │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │4. Dacă se confirma diagnosticul, se fac │ │ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │examene de laborator, după caz, şi la │ │ │ │examinate clinic. │stupinele aflate pe o raza de 5 km în │ │ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 │ │ │ │ │zile. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │58. │ VAROOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a întregii │1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ B-455 │populaţii a coloniei de albine, în perioada februarie- │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │octombrie la: │normei sanitare veterinare privind │ │ │ │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │ │ │matci"; │boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │2. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. │ │ │ │pastoral; │3. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │constituie din 25-50 g/proba albine vii şi│ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │moarte şi faguri întregi sau porţiuni de │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │min. 10/15 cm/proba, fagure cu puiet │ │ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │(capacit) de trantor şi/sau albina │ │ │ │examinate clinic. │lucrătoare. │ │ │ │ │4. Dacă se confirma diagnosticul, se fac │ │ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la │ │ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în │ │ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 │ │ │ │ │sale. Tratamentele pentru varooza se │ │ │ │ │suporta de la bufetul de stat conform │ │ │ │ │prevederii Legii nr. 89/28.04.1998. │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │59. │ BRAULOZA ŞI │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la fel ca │1. Examenele de laborator se efectuează │ │ │ TROPI- │la varrooza. │la I.D.S.A şi L.S.V.S.J. pe probe │ │ │ LELAPSOZA │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │recoltate pentru varrooza. │ │ │ (X. 15) │parazitologic pe probe de la stupinele examinate clinic.│ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │60. │ AMOEBIOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel ca│1. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ │la nosemoza albinelor. │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. pe probe recoltate │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │pentru nosemoza albinelor. │ │ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │ │ │ │ │examinate clinic. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │61. │ ASCOSFEROZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a întregii │1. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ ŞI │populaţii a coloniei de albine, în perioada aprilie- │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. │ │ │ ASPERGILOZA │septembrie la: │2. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ ALBINELOR │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │constituie din 25 g/proba albine moarte şi│ │ │ │matci"; │porţiuni de min. 10/35 cm/proba, fagure │ │ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie; │cu puiet în diferite stadii de dezvoltare,│ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │cu modificări anatomopatologice. │ │ │ │pastoral; │ │ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │ │ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │ │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │ │ │ │ │micologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │ │ │ │ │examinate clinic. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │62. │ PUIETUL ÎN │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica puietului │1. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │SAC ŞI BOALA │de albine şi a botcilor, în perioada aprilie-septembrie │I.D.S.A. │ │ │ BOTCILOR │la: │2. Probele pentru examenul de laborator se│ │ │ NEGRE │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │constituie din porţiuni de min. 10/15 │ │ │ │matci"; │cm/proba, fagure cu puiet capacit şi/sau │ │ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │10-15 botci cu modificări │ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │anatomopatologice. │ │ │ │pastoral; │ │ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │ │ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │ │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic, │ │ │ │ │virusologic prin I.D. şi bioproba pe probe de la │ │ │ │ │stupinele examinate clinic. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │63. │ BOLILE │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a albinelor│1. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ VIRALE │lucrătoare, în perioada februarie-octombrie la: │I.D.S.A. │ │ │ PARALIZANTE │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │2. Probele pentru examenul ele laborator │ │ │ALE ALBINELOR│matci"; │se constituie din 200g/proba albine vii şi│ │ │ ADULTE │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │moarte. │ │ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │ │ │ │ │pastoral; │ │ │ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │ │ │ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │ │ │ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic, │ │ │ │ │histopatologic (10% din probele recoltate), virusologic │ │ │ │ │prin I.D. şi bioproba, pe probe de la stupinele │ │ │ │ │examinate clinic. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │64. │ POLIEDRIA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│ │ │ │VIERMILOR DE │de larve în toate fazele de creştere. │ │ │ │ MĂTASE │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│ │ │ │ R-36 │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│1. Notificarea se face conform ordinului │ │ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea │ │ │ │virusologic pe fiecare stadiu biologic. │normei sanitare veterinare privind │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤anunţarea, declararea şi notificarea unor │ │65. │ FLASERIA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ R-37 │de larve în toate gazele de creştere. │2. Examenele de laborator se efectuează │ │ │ │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│la IDSA şi/sau la LSVSJ, cu confirmarea │ │ │ │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│probelor pozitive la IDSA. │ │ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │3. Pentru examene de laborator probele vor│ │ │ │bacteriologic pe fiecare stadiu biologic. │fi constituite din: │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤- larve vii sau muribunde cu semne de │ │66. │ NOSEMOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│boala; │ │ │VIERMILOR DE │de larve în toate fazele de creştere. │- 30-50 larve mici/proba (varstele I-III) │ │ │ MĂTASE │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│sau 15-20 larve mari/proba (varstele │ │ │ R-38 │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│IV-V); │ │ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │- 15-20 crisalide, fluturi/proba; │ │ │ │parazitologic pe fiecare stadiu biologie. │- 1-2 gr. oua/proba. Probele se recolteaza│ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤din fiecare spaţiu pentru incubaţie, │ │67. │ MUSCARDINA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│creştere, sala de influturare, camere de │ │ │ R-40 │de larve în toate fazele de creştere. │conservare, condiţionare, pe fiecare serie│ │ │ │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│de creştere şi din toate loturile. │ │ │ │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│ │ │ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │ │ │ │ │parazitologic pe fiecare stadiu biologic. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │68. │ ASPERGILOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel ca│1. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │VIERMILOR DE │la muscardina. │IDSA şi/sau la LSVSJ, cu confirmarea │ │ │ MĂTASE │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │probelor pozitive la IDSA pe probe │ │ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │recoltate pentru muscardina. │ │ │ │examinate clinic. │ │ ├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │69. │ SEPTICEMIA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel │1. Examenele de laborator se efectuează la│ │ │ ŞI ANEMIA │ca la flaserie. │IDSA şi/sau la LSVSJ, cu confirmarea │ │ │ INFECTIOASA │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │probelor pozitive la IDSA, pe probe │ │ │ A VIERMILOR │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │recoltate pentru flaserie. │ │ │ DE MĂTASE │examinate clinic. │ │ └────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘ c: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a altor boli de interes economic *Font 8* 70.
DIAREEA
VIRALA A
BOVINELOR -
BOALA
MUCOASELOR
(BVD-MD)
C-652
1. Supravegherea serologica prin VN, IFA sau ELISA:
a. pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru
reproducţie, o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în
care nu se aplică programul de eradicare;
b. Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de
taur, odată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu
se aplică programul de eradicare.
2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului
viral:
a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare,
prin doua examene efectuate la interval de minimum patru
săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant;
b. pentru toţi taurasii care se achiziţionează pentru
reproducţie, după vârsta de şase luni, prin doua examene
efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe
probe de sânge prelevate pe anticoagulant.
c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie
din import, vaccinati anti BVD, pentru depistarea
excretorilor de virus.
3. În caz de suspiciune de boala se efectuează examene
virusologice şi serologice.
1. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de organe, tampoane nazale,
leucoconcentrat.
2. Examenele se efectuează la Institutul
de Diagnostic şi Sănătate Animala şi la
LSVSJ abilitate, după caz.
3. Animalele diagnosticate cu BVD-MD şi
folosite pentru reproducţie, se elimina.
4. Controlul pentru verificarea stării de
excretor permanent de virus, se efectuează
odată pe perioada de exploatare economică
a animalului.
d: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor tumorale 1.1. MAMIFERE *Font 8* 1.
LEUCOZA
BOVINA
B-108
ENZOOTICA
1. Supravegherea serologica la bovine şi bubaline,
astfel:
a) taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de 2
ori pe an, prin ID şi/sau ELISA;
b) animalele de muncă, în vârsta de peste 24 luni, din
efective indemne, de 2 ori pe an, prin ID sau ELISA, la
interval de minim 4 luni;
c) toate bovinele şi bubalinele în vârsta de peste 24 de
luni din efectivele libere de leucoza, odată pe an,
inclusiv din ingrasatorii la un interval mai mic de 12
luni de la ultima recoltare;
d) animalele de muncă în vârsta de peste 12 luni, din
ferme şi localităţi cu gospodării individuale supuse
asanarii prin extracţie, se testeaza de 2 ori pe an,
prin ELISA, la interval de minim 4 luni;
e) toate bovinele şi bubalinele în vârsta de peste 12
luni din ferme sau gospodării individuale, supuse
asanarii prin extracţie, se testeaza de 2 ori pe an,
prin ELISA, la interval de minim 4 luni (Ordinul MAAP
nr. 236/2002);
2. Supravegherea histologica a efectivelor de bovine de
reproducţie din gospodăriile populaţiei, fermele şi
teritoriile indemne de Leucoza Enzootica Bovina, prin
investigatia oricărei tumori observate la examenul
clinic în cursul inspecţiei carnurilor în abator sau în
cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de
ecarisaj şi în laboratoarele oficiale, în cazul în care
animalele nu au fost testate serologic şi la care au
fost observate modificări anatomopatologice.
SPORADICA
Examene histologice efectuate la bovinele moarte în
perioada de carantina profilactica după import, cu
precizarea tipului celular de proliferare.
1. Notificarea se face conform ordinului
MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea
normei sanitare veterinare privind
anunţarea, declararea şi notificarea unor
boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi
IDSA, după caz, de regula pe aceleaşi
probe care se recolteaza pentru bruceloza
numai de la animale din ferme sau
gospodării individuale infectate.
3. Probele de sânge se recolteaza înaintea
tuberculinarilor şi acţiunilor
imunoprofilactice, sau după 21 zile de la
efectuarea lor iar pentru femelele
gestante cu 30 de zile înainte de fatare
şi la 30 de zile după fatare.
4. În cazul unei tumori diagnosticate
histopatologic care permite suspiciunea de
LEB, se examinează serologic la IDSA
întregul efectiv din care provine animalul
respectiv, rezultatul final infirmand sau
confirmand diagnosticul histopatologic
prezumtiv.
5. Declararea bolii se face dacă unul sau
mai multe animale au reactionat pozitiv la
examenul serologic.
6. Probele de ser cu rezultat neconcludent
(dubios) sau cazurile de litigiu
înregistrate la LSVSJ se trimit la IDSA,
pentru expertiza.
7. Unităţile şi curţile indemne, în care
s-au diagnosticat cazuri de leucoza, intra
în regim de asanare prin extracţie.
8. Bovinele din unităţile şi curţile în
asanare prin depopulare totală nu se mai
examinează serologic, urmând a se proceda
la asanarea prin depopularea totală.
9. Bovinele reactionate pozitiv la
examenele serologice, sau după caz
hematologice, din unităţile şi
localităţile în asanare prin extracţie, se
elimina din efective prin abatorizare, sub
supravegherea autorităţilor veterinare.
10. Viteii proveniţi din vaci reactionate
pozitiv la examenele serologice vor părăsi
efectivul numai pentru sacrificare sub
supravegherea autorităţilor veterinare.
Autoritatea veterinara judeteana
competenţa poate acorda o derogare de la
obligativitatea tăierii vitelului unei
vaci infectate, atunci când acesta a fost
separat de mama lui imediat după tăiere.
În acest caz, vitelul trebuie ca, după
identificare, sa rămână în exploatatie
până la vârsta de 24 luni şi să fie testat
în concordanta conform Ordinului MAAP
nr. 236/2002;
11. Bovinele din unităţile şi curţile în
asanare prin extracţie devin libere de LEB
dacă: a) animalul reactionat pozitiv
părăseşte efectivul numai pentru tăiere,
sub supravegherea autorităţilor
veterinare; la fel se vor dirija şi viteii
proveniţi din vaci infectate (Ordinul MAAP
nr. 236/2002; b) toate animalele din
efectiv, în vârsta de peste 12 luni, au
reactionat negativ la 2 testări
serologice, realizate conform pct. 1,
subpunctul e., la cel puţin 3 luni după
eliminarea din efectiv a animalului
pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai
acestuia ( Ordinul MAAP nr. 236/2002 ); c)
s-a efectuat o ancheta epidemiologica cu
rezultate negative şi toate efectivele
legate epidemiologic cu efectivul infectat
au fost supuse măsurilor stabilite la pct.
10, subpunct b) (Ordinul MAAP nr.
236/2002);
12. Examenele şi precizarea diagnosticului
histopatologic se efectuează prin metode
omologate de comitetul tehnic de
specialitate şi aprobate de ANSVSA.
Confirmarea diagnosticului histopatologic
se efectuează la IDSA.
13. Destinaţia carnii şi subproduselor
comestibile de la animalele sacrificate
diagnosticate cu leucoza enzootica bovina
se stabileşte prin examen hematologic pe
probe recoltate de la animalele tăiate în
abator şi după caz examene histopatologice
în conformitate cu prevederile legislaţiei
în vigoare.
1.2. ONCOPATII LA PĂSĂRI *Font 8* 1.
LEUCEMII ŞI
LIMFOAME
(Inclusiv
BOALA MAREK),
ALTE TUMORI
1. Supraveghere anatomoclinica, de abator (în cursul
inspecţiei carcaselor) şi de laborator a efectivelor de
păsări de carne şi de reproducţie.
2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie şi cu
ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic
şi/sau histopatologic în proporţie de 100%, la animalele
care nu au fost testate serologic şi la care au fost
observate modificări anatomopatologice.
3. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli
tumorale induse viral:
- boala Marek
- leucoze aviare
1. Probele prelevate de sânge, alte
lichide biologice, tesuturi se trimit la
laboratorul de histopatologie însoţite de
fişa oncologica tip cu precizarea datelor
anatomoclinice, evolutive şi
epidemiologice privind interrelatia
posibila "animal-om" - "om-animal" în
boala canceroasa.
2. Examenele anatomopatologice şi
precizarea diagnosticului
citohistopatologic se efectuează la LSVSJ
şi IDSA prin metode uzuale şi/sau
speciale, după caz, stabilite în cadrul
instructajelor anuale ale medicilor
histopatologi, organizate la IDSA.
3. Tumorile se înregistrează în condicile
de diagnostic histopatologic la fiecare
LSVSJ şi se comunică la IDSA pentru
centralizare în "Registrul naţional de
cancer la animale".
1.3. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE *Font 8* 1.
LEUCEMII,
LIMFOAME,
CARCINOAME,
SARCOAME,
ALTE TUMORI
1. Supraveghere prin examene hematologice şi
citomorfologice pentru animalele în vârsta de peste 6
luni, având în vedere posibila interrelatie om-animal,
animal-om în apariţia bolilor leucemice.
2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic vor
fi investigate citohistopatologic.
1. Examenele hematologice şi
citomorfologice, cito-histopatologice
pentru precizarea diagnosticului se
efectuează la cerere, contra cost, de
personal instruit, la LSVSJ judeţene şi
IDSA după caz.
2. Tumorile se înregistrează în condicile
de diagnostic histopatologic la fiecare
LSVSJ judeţean şi IDSA. Centralizarea
tumorilor în Registrul Naţional de cancer
la animale se face pe baza confirmării
diagnosticului la IDSA, secţia de
morfopatologie.
+
Secţiunea III e: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor transmisibile de la animale vii la om (zoonoze) *Font 8* Nr. BOALA STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE crt. (cod. OIE) PRECIZĂRI TEHNICE PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE 1
2
3
4
5
I. BACTERIOZE
1.
ANTRAXUL B-051
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
2.
LEPTOSPIROZA B-056
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
3.
FEBRA Q B-057
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
4.
BRUCELOZA E-001
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
5.
TUBERCULOZA BOVINA
B-105
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
6.
MORVA B-209
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
7.
TULAREMIA B-352
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
8.
LISTERIOZA C-611
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
9.
PASTEURELOZA C-617
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
10.
SALMONELOZA E-002
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
11.
RUJETUL C-801
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator.
12.
STREPTOCOCIA R-015
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
13.
STAFILOCOCIA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
14.
YERSINIOZA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
14.
CAMPILOBACTERIOZA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
15.
CLOSTRIDIOZE
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
16.
CHLAMYDIOZA AVIARA
B-312
17.
COLIBACILOZA
(O 157 H7)
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
II. MICOZE
18.
ASPERGILOZA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
19.
CANDIDOZA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
20.
DERMATO-MICOZA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
21.
MICOTOXICOZA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
III. VIROZE
22.
FEBRA AFTOASA A-010
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
23.
FEBRA VAII DE RIFT
A-080
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
24.
BOALA DE NEWCASTLE
A-160
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
25.
RABIA B-058
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
26.
GRIPA (Influenţa)
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
27.
BOALA CARRE C-921
Supraveghere anatomopatologica şi
prin examene hematologice pentru
punerea în evidenta a incluziunilor
virate intracitoplasmatice
specifice la speciile receptive.
28.
BOALA LYME
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
29.
BOALA DE
CRIMEEA-CONGO
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
30.
ENCEFALITA WEST NILE
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
31.
ENCEFALITA JAPONEZA
B-212
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
32.
GASTROENTERITA
TRANSMISIBILA
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
33.
ENCEFALO-MIELITA
ECVINA VENEZUELEANA
B-216
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
34.
ENCEFALITA DE CAPUSI
Supraveghere de laborator la
speciile receptive.
35.
GASTRO-ENTERITA CU
ROTAVIRUS
Supraveghere anatomopatologica şi
de laborator la speciile receptive.
36.
ONCOPATII LA
ANIMALELE DE
PRODUCŢIE, ÎN
LIBERTATE ŞI EXOTICE
Supraveghere anatomopatologica şi
prin examene hematologice periodice
la speciile receptive.
IV. PARAZITOZE
37.
COCHLIOMYIA
HOMINIVORAX B-060
Supraveghere clinica la speciile
receptive;
Identificarea agentului patogen
(adulti şi larve) se efectuează la
LSVSJ şi/sau IDSA
Specii receptive: toate mamiferele cu rani, inclusiv
omul.
Femela depune până la 400 de oua pe rănile deschise şi
în 24 de ore apar larvele care se afunda în tesuturile
lezate, unde se transforma în stadiul II şi III, în 10
zile.
În nomenclatorul OIE se intituleaza "Viermele spiralat
din Lumea Noua" (America de Nord).
38.
CHRYSOMYA BEZZIANA
B-061
Supraveghere clinica la speciile
receptive.
Identificarea agentului patogen
(adulti şi larve) se efectuează la
LSVSJ şi/sau IDSA
Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe
cadavre şi ocazionat pe corpul animalelor vii. Larvele
sunt obligatoriu miazigene.
În nomenclatorul OIE se intituleaza "Viermele spiralat
din Lumea Veche" (Europa).
39.
ECHINOCOCOZA/
HIDATIDOZA B-053
Supravegherea prin examene:
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
Examenele se efectuează la LSVSJ
şi/sau IDSA.
Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de
Echinococcus granulosus, cat şi Echmocoecus
multilocularis.
Animale receptive pentru ambele specii:
- gazde definitive: caine, lup, vulpe, pisica;
- gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice
(pentru E. granulosus); rozatoare, copitate (pentru E.
multilocularis).
Omul este receptive la ambele specii de parazit.
40.
CISTICERCOZA BOVINA
B-106
Supraveghere prin examene:
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
Examenele se efectuează la LSVSJ
şi/sau IDSA.
Specii receptive:
- gazde definitive: omul;
- gazde intermediare: bovinele
41.
CISTICERCOZA PORCINA
B-252
Supravegherea prin examene:
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
Examenele se efectuează la LSVSJ
şi/sau IDSA
Specii receptive:
- gazde definitive: omul;
- gazde intermediare: porcinele
42.
TRICHINELOZA B-255
Supraveghere prin examene specifice
de laborator (examen
trichineloscopic; examen prin
digestie peptica; examen serologic
prin ELISA), la speciile receptive.
Examenele se efectuează la LSVSJ
şi/sau IDSA.
Speciile receptive importante: porcul, mistretul,
ursul, nutria, calul.
Conform Ordinului MAPDR nr. 247 din 2003 , pentru
modificarea şi completarea anexei la Ordinul MAAP
nr. 640/2002:
"1. Toate animalele din specia porcina importate sau
exportate se supraveghează serologic 100% prin testul
ELISA.
2. Supravegherea serologica a efectivelor de porcine se
efectuează, astfel:
a) în unităţile de selecţie - 100%, din efectivele
matca, o dată pe an;
b) la livrarea materialului biologie de reproducţie din
exploataţii către beneficiar;
c) în exploatatiile de porcine fără antecedente, la
prima semnalare prin examen trichineloscopic a unui caz
de trichineloza, se vor controla serologic 100%
porcinele din efectivul matca".
43.
LEISHMANIOZA B-501
Supraveghere clinica,
anatomopatologica şi de laborator
la animalele receptive.
Identificarea agentului patogen,
cat şi a vectorilor se efectuează
la LSVSJ şi/sau IDSA.
Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea
parazitului a animale şi om este asigurata de vectori.
Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine,
care fac parte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia.
44.
TOXOPLASMOZA C-612
Supraveghere clinica,
anatomopatologica şi de laborator
la animalele receptive.
Vezi "SECŢIUNEA a II-a"
Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara obligatorii
în funcţie de antecedentele epizootice.
45.
FASCIOLOZA C-621
Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
Identificarea vectorilor şi a
agenţilor etiologici se efectuează
la LSVSJ şi/sau IDSA.
Animalele receptive: rumegatoarele, porcinele,
cabalinele şi omul. În judeţele cu evoluţie clinica a
fasciolozei se vor investiga şi biotopii activi şi
potenţial activi, pentru gazdele intermediare.
46.
FILARIOZE C-622
Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi prin examene
hematologice periodice la speciile
receptive.
Identificarea vectorilor şi a
agenţilor etiologici se efectuează
la LSVSJ şi/sau IDSA.
Bolile mai frecvente din cadrul acestui grup sunt:
parafilarioza căilor, filarioza canina, oncocercozele
şi setariozele.
Vectorii (care uneori sunt şi gazde intermediare),
filariozelor sunt insectele hematofage: Musca
autumnalis pentru parafilarioza cabalinelor, tantarii
din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles,
pentru caine şi uneori pisica; pentru dirofilarioza
cardio-vasculara; culicoizii, pentru oncocercoza
cervicala la cal; simulidele pentru oncocercoza bovina
şi mai multe genuri şi specii de insecte hematofage
pentru setarioza bovinelor.
47.
ANCILO-STOMOZA
CARNIVORELOR
Supraveghere prin examene clinice,
anatomopatologice şi de laborator,
la speciile.
Identificarea agentului patogen se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Specii receptive: cainele şi rar pisica şi vulpea. La
om, parazitii de la caine produc boala denumita "Larva
migrans".
Ancilostomoza omului este cauzată de Ancylostoma
duodenale şi Necator americanus.
48.
BALANTEDIOZA
Supraveghere prin examene clinice
şi de laborator la speciile
receptive.
Identificarea agentului patogen se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Speciile receptive sunt: porcinele şi omul.
49.
HEMO-SPORIDIOZE
Supraveghere prin examene clinice,
anatomopatologice şi prin examene
hematologice periodice la speciile
receptive.
Identificarea agenţilor
transmitatori şi ai celor
etiologici se efectuează la LSVSJ
şi/sau IDSA.
Vezi "SECŢIUNEA II"
Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara obligatorie
în funcţie de antecedentele epizootice, pentru
anaplasmoza, babesioza, nutalioza şi theilerioza, la
animale.
La om paraziteaza: Babesia gibsoni; B. bovis; B.
rhodaini.
50.
HIMENO-LEPIDOZA
Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
Examenele de laborator se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Specii receptive: soarecii, sobolanul, omul şi uneori
la caine şi maimuta. Parazitoza este cauzată de către:
Hymenolepis nana şi H. diminuta.
51.
PNEUMOCISTOZA
Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator,
la speciile receptive.
Examenele de laborator se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Speciile receptive: oaia, capra, cainele, pisica,
iepurele, cobaiul, soarecele, vulpea, calul, taurinele,
porcul, omul şi maimuta (cu predilectie tineretul).
52.
SARCOCISTOZA
Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator,
la speciile receptive.
Examenele de laborator se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Speciile receptive: bovinele, ovinele, caprinele,
suinele, cabalinele, iepurele de casa, gaina şi omul.
53.
TENIAZE
Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator,
la speciile receptive.
Examenele de laborator se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi
Taenia solium (dar poate fi şi gazda intermediara) şi
gazda intermediara pentru Echinococcus granulosus şi E.
multilocularis.
De asemenea la om mai paralizeaza: Dypilidium canium;
Hymenolepis nana şi H. diminuta; Diphylobotrium latum.
54.
THELAZIOZA
Supraveghere prin examene clinice
şi de laborator la speciile
receptive.
Identificarea gazdei intermediare
şi a agentului etiologic se
efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA.
Specii receptive: bovinele, cabalinele şi omul.
Gazdele intermediare: Musca convexifrosus, M. cervina,
M. autumnalis, M. larvipara.
55.
DERMATOZE PRODUSE
DE ACARIENII PARAZITI
LA ANIMALE
Supraveghere prin examene clinice
şi prin teste de imunitate mediata
celular, teste alergologice la
specule receptive.
Examenele pentru identificarea
agenţilor patogeni se efectuează la
LSVSJ şi/sau IDSA.
Specii receptive: toate mamiferele şi toate păsările.
Omul se contamineaza prin contact cu animalele
parazitate, adaposturi, ustensile, etc.
f. Acţiunile strategice de supraveghere sanitară veterinara a reproductiei, şi tulburarilor genetice la animale *Font 8* Nr.
crt.
BOALA
(Cod. OIE)
STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
3
4
I. SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE
ANIMALE DE INTERES ECONOMIC
1.
AVORTURI
Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin:
- ancheta ginecologica;
- examene clinice şi de laborator specifice reproductiei
la femelele care au avortat (probe de sânge, avortoni şi
secretii);
- examen de laborator (bacteriologic, micologic) al
materialului seminal utilizat în exploatatiile de
reproducţie în care s-au înregistrat avorturi.
1. Toţi avortonii, placenta, lichide
placentare, probe de sânge, la momentul
avortului şi după 21 de zile, de la
producerea acestuia, se vor trimite la
laborator pentru diagnostic, de către
proprietar, cu respectarea prevederilor
legale.
2. Acţiunea de precizare a diagnosticului
se desfăşoară la LSVSJ şi/sau IDSA.
3. Monitorizarea avorturilor de către DVSA
judeţene.
2.
DEFECTE
GENETICE
Supravegherea defectelor genetice la toate speciile de
animale prin examen clinic.
1. Monitorizarea statistica trimestriala a
defectelor genetice de către DVSA judeţene
3.
TULBURĂRI DE
REPRODUCŢIE
NEINFECTIOASE
Supravegherea tulburarilor de reproducţie neinfectioase
prin:
1. examen clinic
2. examen de laborator (hormonal)
1. Acţiunea de precizare a diagnosticului
se desfăşoară la LSVSJ.
2. Examenul hormonal se efectuează la
IDSA/LSVSJ.
II. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNA, INCLUSIV CERCETARE,
EXPORT, IMPORT
1.
M.S.C.
(Material
Seminal
Congelat)
1. Material seminal congelat pentru export
Supravegherea prin examene specifice de laborator, prin
sondaj, de la toţi donatorii, pe un număr de minimum 6
paiete, semestrial.
2. Material seminal congelat importat:
Supraveghere profilactica prin examene specifice de
laborator a sarjelor importate, pe un număr de minimum 6
paiete.
3. Material seminal congelat pentru producţie interna,
cercetare:
- în caz de necesitate, în contextul investigatiilor
complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau
masculi, pe un număr de minimum 6 paiete, provenite de
la donatorii suspectati.
- supraveghere profilactica, semestriala, a 10% din
reproducatori pe un număr minim de 6 paiete/reproducator
1. Examenele de laborator bacteriologice,
micologice, parazitologice (taur);
bacteriologice, micologice
(vier/tap/berbec), se efectuează la LSVSJ,
iar cele morfologice (taur, vier, tap,
berbec) şi virusologice (taur) se
efectuează la IDSA, dacă laboratoarele
judeţene nu dispun de dotarea
corespunzătoare sau nu au fost instruite
încă.
2. Materialul seminal destinat
insamantarilor artificiale trebuie să
corespundă legislaţiei în vigoare.
3. Prelevarea de probe se va face de către
medicul veterinar al autorităţii
veterinare teritoriale competente.
4. Examenele de laborator se efectuează în
cadrul LSVSJ-urilor instruite şi în IDSA
pentru LSVSV neinstruite încă;
III. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/DE IMPORT,
PENTRU UTILIZARE
1.
Supravegherea prin examene specifice de laborator,
corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii
autohtoni (reproducatori autorizaţi), prin sondaj,
semestrial.
Supravegherea importurilor se face numai pe baza
certificatului internaţional de sănătate.
Materialul seminal destinat insamantarilor
artificiale trebuie să corespundă
legislaţiei în vigoare.
IV. SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE
1.
MAMITELE
(MASTITELE)
1. Examen clinic al glandei mamare şi al laptelui
1. Examenul clinic se efectuează la
începutul şi la jumătatea perioadei de
lactatie pentru vacile producătoare de
lapte destinat procesarii, de către
medicul veterinar de libera practica
împuternicit, prin teste rapide specifice
la fiecare sfert în parte, pentru
depistarea mamitelor subclinice folosind
produse omologate şi înregistrate în
România.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSJ, IDSA şi alte laboratoare autorizate
de IDSA.
3. Se interzice livrarea pentru procesare
şi consum uman a laptelui preluat de la
vacile unde au fost diagnosticate mamite
subclinice, până la revenirea la starea
fiziologica normală a glandei mamare,
confirmată printr-un examen de laborator
(numaratoare celule somatice).
4. Raportarea trimestriala a realizării
supravegherii tulburarilor inflamatorii
ale glandei mamare se face la IDSA.
g: Ecopatologie şi protecţia mediului *Font 8* Nr.
crt.
DENUMIREA
ACŢIUNII
STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
3
4
I. SUPRAVEGHEREA MEDIULUI PRIN:
1.
ANALIZA
POTABILITATII
APEI
1. Probe de apa, trimestrial, de la
sursele de apa permanente (centrale) şi
semestrial din sursele sezoniere (de
suprafaţa), utilizate de animale.
2. Probe de apa odată cu prelevarea
probelor din fermele de ciprinide.
Se va întocmi un raport anual privind
calitatea apei distribuite adaparii
animalelor din teritoriul aflat sub
supraveghere, care va fi înaintat IDSA
pentru centralizare în scopul
realizării raportului naţional.
Trimestrial la LSVSJ prin metode curente şi speciale
(determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici
generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), conform
metodelor omologate nr. 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.27,
10.29, 10.30, 10.37, 10.38, 10.39, 10.42, 10.43, 10.44,
10.45, 10.46, 10.48, 10.49, 10.50, 10.51, STAS 1342/91,
STAS 3001/91, SR 2852/94, STAS ISO 5961/93,
3002/85,3026/76, 3048/1-77, 3048/2-90, 3049/88, 3069/87,
3638/86, 6322/61, 6324/61, 6325/75, 6328/85, 6329/90,
6363/76, 6364/78, 6536/87, 13158/93, Ord. MS. 1103/1995,
H.G. nr. 100/2002 .
Gama indicatorilor se va stabili în concordanta cu
calitatea sursei de apa şi capacitatea de lucru a LSVSJ.
2.
ANALIZA
APELOR
REZIDUALE
Proba de apa şi de namol (rezultat din
sedimentarea apelor reziduale),
trimestrial, din ferme, înainte de a
părăsi teritoriul acestora.
Trimestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia,
conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.11, 10.12,
10.31, 10.40, 10.41, STAS 4706/88, SR ISO 5667/10-88, ISO
5667/88-3, ISO 5667/88-4, SR ISO 5667/97-6, STAS 6560/82,
STAS 6553/81, STAS 6954/82, STAS 7167/92, STAS 7112/83,
STAS 7510/66, STAS 7661/89, STAS 7685/79, STAS 8683/70,
STAS 8900/1,2-71, STAS 8911/71, STAS 9187/84, STAS
9450/88, STAS 9887/74, SR ISO 13216/94, STAS 12526/87,
STAS 12200/85 STAS 12586/87, Ordinul 55/84 al M.A., Ord.
MAPDR nr. 373/2001, H.G. nr. 188/2002 .
3.
ANALIZA APELOR
DIN BAZINELE
PISCICOLE
LACURI ŞI
IAZURI
AMENAJATE
PENTRU
PISCICULTURA
PRECUM ŞI DIN
APE CURGĂTOARE
Probe de apa de doua ori pe an, sau de
câte ori impune situaţia.
Semestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia,
conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.8, 10.9,
10.10, 10.11, 10.29, 10.38, 10.40, 10.41, Ordinul MAAP
nr. 1.146/2002.
4.
Analiza
aerului
Proba medie trimestrial din:
● adăposturile de animale
● din afară adaposturilor de animale
● din jurul fermelor zootehnice pe o
raza de 500 m.
Examene lunare la LSVJ pentru examene fizico-chimice,
bacteriologice şi controlul gazelor de la sursele de
poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS:1033/92,
12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10812/76,
10813/76, 10814/76, 13000/91.
5.
CONTROL
SANITATIE
Se testeaza eficienta decontaminarii:
- în unităţi de creştere şi exploatare
a pasarilor şi porcilor în sistem
industrial, după fiecare decontaminare
profilactica şi de necesitate;
- în PEF - cel puţin 5 obiective/
săptămâna
Examenele vor fi executate la LSVSJ şi/sau IDSA.
h: Diagnostic toxicologic şi ecotoxicologic *Font 8* Nr.
crt.
Specia
STRATEGIA ŞI CONDUITA DE
EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
3
4
1. Supraveghere diagnostica
a efectivelor de animale
privind incidenţa unor
compuşi cu potenţial toxic
asupra stării de sănătate a
acestora (pesticide,
compuşi cu azot, metale
grele, alcaloizi, etc.)
2. Diagnostic de
necesitate, în cazuri de
intoxicatie sau suspiciune
de intoxicatie.
3. Expertiza de diagnostic.
4. Monitorizarea
programului de supraveghere
1. Examenele se efectuează la LS VSJ şi/sau IDSA.
2. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului de: sânge, urina, lapte,
par sau conţinut gastric, organe, tesut muscular etc., precum şi forajele şi
apa folosite în hranirea şi adaparea animalelor (sau orice element ce poate
conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicatie).
3. Metode de diagnostic: cod 7.2, 7.3, 7.6, 7.7, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12, 7.13,
7.14, 7.15, 7.17, 7.18, 7.19, 7.20, 7.51, 7.59, 7.63, 7.64, 7.65, 7.70, 7.72,
7.74, 7.75, 7.76, 7.81, STAS 12266/84, STAS 9597/15-81, STAS 9597/17-86, STAS
9597/16-86, STAS 13104/1992, SR ISO 6491/1996, STAS 143-84, STAS 12587-87,
STAS 10542/1-86, STAS 12588-87, STAS 103 14-84, STAS 13012-91, STAS 12610-88,
STAS 12788-89, STAS 8342/1-86, STAS 6353-85, STAS 8342/6-89, STAS 8342/5-90,
STAS 8342/3-88, STAS 1342-91, STAS 4706-88, SR 2852-94, SR 8662-9/97, STAS
7685-79, STAS 10847-77, SR ISO 10523/1997, SR 13315/96, STAS 12650-88 etc.
4. Se executa la IDSA.
5. Rezultatele examenelor de laborator obţinute în cadrul LSVSJ se transmit
trimestrial la IDSA în vederea monitorizarii.
+
Secţiunea IV Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara obligatorie în funcţie de antecedentele epizootice *Font 8* Nr.
crt.
Boala/Cod OIE
STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
3
4
1.
ANTRAX
B-051
1. Supraveghere anatomopatologica a: bovinelor,
ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi
speciilor receptive din mediul silvatic.
2. Supraveghere prin inspecţie ante şi post
mortem a animalelor destinate tăierii: bovine,
ovine, caprine, ecvine şi porcine.
3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia
macelarie direct din abator se face vaccinare
contra antraxului la animalele în vârsta de
peste 6 luni;
4. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia
macelarie printr-o piaţa sau printr-un centru de
colectare se face vaccinare contra antraxului la
animalele în vârsta de peste 6 luni;
5. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia
producţie (creştere) şi reproducţie se face
vaccinare contra antraxului la animalele în
vârsta de peste 6 luni.
6. Plata vaccinarilor se suporta de către
deţinătorul de animale pentru ecvinele destinate
exportului.
1. Notificarea se face conform ordinului MAA
nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei
sanitare veterinare privind anunţarea,
declararea şi notificarea unor boli
transmisibile ale animalelor.
2. În caz de suspiciune se preleveaza:
a) de la animale vii: probe de sânge,
frotiuri de sânge sau secretii sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge,
frotiuri de sânge sau secretii sangvinolente;
c) de la cadavre deschise accidental sau
animale sacrificate: probe splina, os lung
nedeschis.
3. În cazurile de antrax localizat se
preleveaza:
a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile,
tesut adiacent;
b) lichid de punctie din edemele subcutanate.
4. Examenele se efectuează la LSVSJ.
5. Inspecţia animalelor şi carcaselor se
efectuează în abatoare şi alte unităţi de
tăiere autorizate sanitar veterinar de către
medici veterinari de stat sau alt personal
veterinar desemnat de autoritatea competentă.
6. În cazul confirmării bolii, prin examen de
laborator, se aplică următoarele sancţiuni:
carcasele, organele şi subprodusele de la
animale bolnave şi cele care au venit în
contact cu acestea, se confisca şi distrug.
2.
LEPTOSPIROZA
B-056
I. La bovine:
Întregul efectiv de bovine din ţara este supus
controlului sanitar veterinar oficial prin:
1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica în
zonele în care:
a) exista antecedente epizootice de boala;
b) s-a diagnosticat recent boala;
2. Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 7
serotipuri la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie, la
autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul
IV
b) 10% din vacile, bivolitele, junincile şi
vitelele peste 12 luni - o dată pe an, în
trimestrul II sau IV în efective mai mari de 100
animale, sub 100 de animale se creşte procentul
astfel încât să se examineze minimum 10 probe
c) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la
furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;
d) animalele care prezintă semne clinice ce
conduc la suspiciunea de infectie leptospirica;
3. Examinarea histologica a avortonilor.
Examene histologice în cazul înregistrării de
pierderi prin mortalitate la viţei când se
suspicioneaza boala.
1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după
caz la IDSA.
2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira
interrogans:
- pomona;
- tarassovi (hyos, mitis);
- ichterohaemorhagiae;
- canicola;
- hebdomadis;
- wolffi;
- hardjo;
3. Setul de 13 serotipuri de Leptospira
interrogans pentru bovine din import:
- pomona;
- tarassovi (hyos, mitis);
- ichterohaemorhagiae;
- canicola;
- hebdomadis;
- wolffi;
- hardjo;
- ballum;
- sejroe;
- bataviae;
- australis;
- gnppotyphosa
- autumnalis.
4. Examenele se efectuează pe probele
recoltate pentru bruceloza.
II. La cabaline:
1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica a
cabalinelor în zonele în care:
- exista antecedente de boala;
- s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologica prin RMA cu serul ce
conţine 8 serotipuri a:
a) armasarilor reproducatori din: staţiunile
temporare şi permanente de monta, a celor din
herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii
hipice, circuri, alte unităţi specializate,
gospodăriile populaţiei;
b) 20% din iepele investigate pentru AIE ce se
găsesc în unităţile menţionate la alineatul a);
c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce
conduc la suspiciunea de infectie leptospirica;
d) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la
furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;
5. Pentru cabalinele din import se folosesc
aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din
import Leptospira interrogans;
- pomona;
- tarassovi (hyos, mitis);
- ichterohaemorhagiae;
- canicola;
- hebdomadis;
- wolffi;
- ballum;
- sejroe;
- bataviae;
- australis;
- hardjo;
- autumnalis;
- gnppotyphosa;
III. La porcine:
Întregul efectiv de porcine din ţara să fie supus
controlului sanitar veterinar oficial prin:
1. Inspecţia vizuala în zonele în care:
a) exista antecedente epizootice de boala;
b) s-a diagnosticat recent boala;
2. Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 4
serotipuri la:
a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinati
antileptospiric sau 10% din cei vaccinati de
doua ori pe an, în trimestrele II şi IV în
efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100
de animale se creşte procentul astfel încât sa
se examineze minimum 10 probe;
b) 10% din scroafele şi scrofitele existente în
efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100
de animale se creşte procentul astfel încât sa
se examineze minimum 10 probe;
c) 10% din porcinele de reproducţie în cazurile
de vânzare cumpărare, la furnizor cu cel mult 30
zile înainte de livrare;
d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru
însămânţări artificiale sau pentru monta
naturala;
e) porcinele destinate exportului - cu cel mult
30 zile înainte de livrare;
f) animalele care prezintă semne clinice ce
conduc la suspiciunea de infectie leptospirica;
g) la solicitare, pentru determinarea statusului
imunitar postvaccinal.
3. Supraveghere histologica:
a) Supraveghere histologica a avortonilor;
b) Examene histologice în cazul înregistrării de
mortalitati la purceii sugari şi tineret când se
suspicioneaza boala.
6. Examenele serologice se executa la LSVSJ
şi IDSA pe probele recoltate pentru bruceloza
folosindu-se următoarele serotipuri:
- pomona;
- tarassovi (hyos, mitis);
- ichterohaemorhagiae;
- hardjo;
7. Pentru animalele din import se va folosi
setul de 13 serotipuri Leptospira
interrogans:
- pomona;
- tarassovi (hyos, mitis);
- ichterohaemorhagiae;
- canicola;
- hebdomadis;
- wolffi;
- ballum;
- sejroe;
- bataviae;
- australis;
- hardjo;
- autumnalis;
- gnppotyphosa;
IV. La canide
Supraveghere clinica, anatomopatologica,
serologica, hematologica şi histologica.
8. Examenele serologice se efectuează la
LSVSJ şi IDSA cu setul de 4 serotipuri:
pomona, ichterohaemorhagiae, canicola, hardjo
3.
TOXOPLASMOZA
C-612
A. La ovine
Supravegherea serologica prin ELISA la:
- 10% berbecii de reproducţie din efectivele cu
avorturi, înainte cu 2 săptămâni de perioada de
monta sau recoltarea spermei pentru însămânţări
artificiale;
- 5% de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după
avort.
Examenele serologice se efectuează la IDSA
şi la LSVSJ cu personal instruit, pe probele
care se recolteaza pentru bruceloza. Numărul
probelor recoltate şi expediate la IDSA sau
LSVSJ.
B. La porcine
Supraveghere serologica prin ELISA la: vierii
pentru reproducţie din efectivele cu avorturi;
scroafele de reproducţie cu avorturi la 7-14
zile după avort.
Examenele serologice se efectuează la IDSA şi
la LSVSJ cu personal instruit, pe probe de
ser care se recolteaza pentru bruceloza.
Numărul probelor recoltate şi expediate la
IDSA sau LSVSJ, vor fi de 10% în cazul
vierilor şi de 5% în cazul scroafelor.
C. La carnasiere (pisici)
Supraveghere serologica la cerere.
Examenele ELISA se efectuează la IDSA sau
LSVSJ, cu personal instruit la cerere, contra
cost.
4.
ECHINOCOCOZA
(HIDATIDOZA)
B-053
Supraveghere prin examene coproparazitologice la
toţi cainii din ferme şi/sau stani, de doua ori
pe an.
Examenele se efectuează la LSVSJ.
5.
ANAPLASMOZA
B-101
ŞI
BABESIOZA
B-102
Inclusiv
NUTALIOZA
cabalinelor şi
THEILERIOZA
B-111
bovinelor şi
ovinelor
I. La taurine şi bubaline:
1. Supraveghere în zonele în care:
a. exista antecedente epizootice de boala;
b. s-a diagnosticat recent boala;
c. a celor în tranzit (în special în
transhumanta);
2. Supravegherea hematologica prin efectuarea şi
examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
bovinele cu semne clinice, în vârsta de peste 6
luni, în perioadele de activitate maxima a
capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie),
în funcţie de zona geografică şi condiţiile
climaterice ale anului respective.
I. La taurine şi bubaline:
1. Supraveghere în zonele în care:
a. exista antecedente epizootice de boala;
b. s-a diagnosticat recent boala;
c. a celor în tranzit (în special în
transhumanta);
2. Supravegherea hematologica prin efectuarea
şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
bovinele cu semne clinice, în vârsta de peste
6 luni, în perioadele de activitate maxima a
capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie)
în funcţie de zona geografică şi condiţiile
climaterice ale anului respective.
II. La ovine şi caprine:
1. Supravegherea în zonele în care:
a. exista antecedente epizootice de boala;
b. s-a diagnosticat recent boala;
c. a animalelor în transhumanta;
d. a celor aflate în perioada de carantina
profilactica după import.
2. Supravegherea hematologica prin efectuarea
şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din
ovinele cu semne clinice în vârsta de peste 3
săptămâni, în perioadele de activitate maxima a
capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie),
în funcţie de zona geografică şi condiţiile
climaterice ale anului respectiv.
1. La ovine pentru babesioza şi anaplasmoza
se procedează ca în cazul bovinelor.
2. Pentru theilerioza, atât la bovine, cat
şi la ovine, în cazul examenelor hematologice
negative, la animalele la care se
suspicioneaza boala se efectuează în
completare frotiuri din materialul rezultat
în urma funcţiei limfonodurilor abdominali.
III. La cabaline:
1. Supravegherea clinica a cabalinelor din zonele
în care:
a. exista antecedente epizootice de boala;
b. s-a diagnosticat recent boala;
c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45
zile);
d. a celor aflate în perioada de carantina
profilactica de import.
2. Supravegherea hematologica prin efectuarea
şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
cabalinele cu semne clinice în vârsta de peste
6 luni, în perioadele de activitate maxima a
capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie),
în funcţie de zona geografică şi condiţiile
climaterice ale anului respectiv.
1. La cabaline pentru babesioza şi
anaplasmoza se procedează ca în cazul
bovinelor.
2. Pentru babesioza şi anaplasmoza la
celelalte specii de animale se procedează ca
în cazul bovinelor.
În toate cazurile examenele se efectuează la
LSVSJ, cu confirmare la IDSA.
IV. La canide
Supraveghere clinica, serologica şi hematologica
în colectivitatile de animale cunoscute cu
antecedente, inclusiv în cazurile particulare.
6.
METRITA
CONTAGIOASA
ECVINA
(cai, magari,
catari, bardou)
B-201
Supraveghere prin examene clinice:
- în caz de suspiciune examene serologice şi
bacteriologice la iepe înainte de monta, armasari
la autorizare pentru monta naturala şi
însămânţări artificiale.
Examenele se efectuează la IDSA.
7.
FEBRA Q
B-057
Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor,
ovinelor şi caprinelor:
a. 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai
puţin de 10 probe) din unităţile în care s-au
diagnosticat cazuri de febra Q la persoane ce au
acces în ferma sau legături cu aceasta;
b. în cazurile de avort la speciile receptive cu
diagnostic neprecizat, pe probe de sânge
recoltate după 14-21 zile;
c. 0,2% din efectivul fermelor de producţie.
Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA,
după caz.
8.
BOALA DE
ALEUTINE LA
NURCI
Supraveghere serologica prin
imunoelectroosmoforeza, la întregul efectiv, în
perioada septembrie-octombrie, înainte de
sacrificare.
Efectivul pentru reproducţie, se retesteaza
înainte de formarea familiilor.
Supraveghere prin examene histologice a 1-3% din
animalele care se sacrifica pentru blana.
Examenele se efectuează în ferma sau la LSVS
Judeţean.
9.
AGALAXIA
CONTAGIOASA A
OILOR ŞI CAPRELOR
B-154
- Supraveghere prin examene clinice
- În caz de suspiciune, examene serologice
(ELISA)
Examenele se efectuează la IDSA.
10.
AVORTUL
SALMONELICAL
OILOR
(Chlamydioza
ovina) B-156
Supraveghere serologica prin RFC sau ELISA
a. 5% din efectivele de reproducţie în care s-au
semnalat în antecedente cazuri de avort,
b. în cazurile de avort cu diagnostic neprecizat
de probe de sânge recoltate după 14-21 zile.
Examenele se efectuează la IDSA.
11.
AVORTUL
SALMONELIC AL
IEPELOR B-214
Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort
al iepelor.
Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe
avortoni, învelitori şi lichide fetale.
12.
LISTERIOZA
(C-611)
Examene de laborator pe probe de la animale
moarte.
Examenele se efectuează la LSVSJ.
13.
BOTULISM
(C-615)
Supraveghere serologica pe probe provenite de la
animale din speciile receptive.
1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau
IDSA.
2. Determinarea prezentei toxinei botulinice
în probe se face prin bioproba pe soareci şi
testele imunologice (ELISA, RIA, s.a.)
14.
SALMONELOZA
(C-620)
1. Supraveghere anatomopatologica şi prin
examene bacteriologice a animalelor din speciile
receptive.
2. Tineretul bovin şi porcinele se supun
inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează:
I. - La bovine
- lunar câte o proba de fecale din adapostul
pentru tineret;
- 10% din bovinele tăiate vor fi examinate pe
probe de limfonoduri.
II. - La porcine
- lunar câte o proba de fecale din halele pentru
purcei 2-6 luni şi din maternitate;
- 10% din porcii taiati vor fi examinati pe probe
de limfonoduri.
3. Toate cazurile clinice de la toate speciile
care prezintă semne clinice şi pot fi atribuite
salmonelozei trebuie să fie testate.
1. Examenele se efectuează la LSVSJ iar
tipizarea tulpinilor la IDSA şi/sau IISPV.
2. Inspecţia carcaselor şi organelor se
efectuează în abatoare de către medici
veterinari de stat sau alt personal veterinar
desemnat de autoritatea competentă.
3. Probele recoltate (os lung, splina,
porţiuni de ficat) se trimit la LSVSJ sau
IISPV.
De la păsări se recolteaza carcase întregi:
- trimestrial pentru fiecare furnizor în
cazul taierilor normale din unităţi şi ferme
indemne.
- zilnic pentru loturile care au prezentat
semne clinice sau la care se constata leziuni
suspecte.
4. Sancţiuni:
- în cazul contaminarii de profunzime
(septicemie, bacteriemie) carnea şi organele
se confisca în totalitate şi se dirijeaza
pentru prelucrarea în făina furajera sau se
denatureaza.
- subprodusele necomestibile se transforma în
fainuri proteice sau, după caz, se
prelucreaza industrial, după o prealabilă
dezinfecţie.
- în cazul contaminarii de suprafaţa a
carcaselor sau organelor sau în cazul carnii
şi subproduselor comestibile provenite de la
animale sanatoase dar suspecte de
contaminare se confisca organele iar carnea
şi grasimile se dau în consum condiţionat
după sterilizare prin căldură.
15
Studiul
acarienilor şi
insectelor
hematofage
vectoare pentru
agenţii
etiologici ai
unor boli virale,
bacteriene şi
parazitare la om
şi animale
Supravegherea arahnoentomologica în perioada
mai-octombrie prin recoltarea şi examinarea
exemplarelor de acarieni şi insecte hematofage,
îndeosebi specii din genul culicoides.
Recoltarea insectelor hematofage se face cu
ajutorul capcanelor luminoase.
Examenele se efectuează la LSVJ abilitate şi
instruite, cu confirmare la IDSA.
+
Secţiunea V ACŢIUNI DE PROFILAXIE SANITARĂ VETERINARA OBLIGATORII A ROLELOR LA ANIMALE I. Acţiuni obligatorii de profilaxie sanitară veterinara specifică a. Profilaxia sanitară veterinara specifică a unor boli din lista "A" a O.I.E. *Font 8* Nr.
crt.
BOALA
(Cod. OIE)
STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
3
4
1.
PESTA PORCINA
CLASICA
A-130
Conform reglementărilor legale în vigoare
( H.G. nr. 1.026/2003 , ordinul MAAP
nr. 404/2002), în caz de necesitate.
Notificarea se face conform Ord. MAA
nr. 156/27.12.1999.
1. În cazul apariţiei bolii măsurile de combatere
se vor aplica cu aprobarea ANSVSA în funcţie de
situaţia epidemiologica din fiecare judeţ, ţinând
cont de programul de profilaxie care se aplică.
2. În fermele de porcine în care se practica
legal vaccinari antipestoase porcine, măsurile de
biosecuritate vor fi inasprite, unităţile fiind
în atenţia specială a medicilor veterinari
oficiali.
3. Se va efectua supraveghere prin examen
biochimic la 5% din probele de sânge/seruri
recoltate pentru detectia de antigen viral şi
anticorpi pentru porcinele domestice şi
sălbatice.
2.
BOALA DE
NEWCASTLE
(Pseudopesta
aviara)
A-160
Conform normei sanitare veterinare privind
acţiunile sanitare veterinare obligatorii şi
suportate de proprietarii de animale
1) ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului
pentru păsările proprietatea persoanelor fizice,
în cazul utilizării vaccinurilor vii preparate
din tulpini lenfogene.
2) Supraveghere prin examen biochimic la 5% din
probele de sânge/seruri recoltate pentru
controlul imunitatii în pseudopesta aviara.
b. Profilaxia sanitară veterinara specifică a unor boli din lista "B" a O.I.E. *Font 8* 1
2
3
4
1.
ANTRAX
Vaccinarea speciilor receptive din zona Deltei
Dunării şi restul teritoriului este
obligatorie şi se efectuează în conformitate
cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002 .
Vaccinarea se efectuează în trim. II,
completări lunare.
ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului şi a
manoperei de vaccinare în Delta Dunării şi a
manoperei de vaccinare în restul teritoriului.
2.
RABIA (Turbarea)
B-058
1. Vaccinarea orala a vulpilor pe întreg
teritoriul României conform programului
aprobat.
2. Se efectuează vaccinarea generală a
cainilor şi pisicilor în vârsta de peste 3
luni o dată pe an, în lunile ianuarie,
noiembrie, decembrie, şi vaccinari de
completare.
3. Se efectuează vaccinarea loturilor de
animale suspecte de contaminare, preventiv sau
de necesitate, în zone rabigene stabilite de
direcţiile sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
1. Vaccinarea pe cale orala a vulpilor se
efectuează de doua ori pe an în lunile
februarie-martie şi noiembrie-decembrie,
contravaloarea momelilor vaccinale fiind
suportată de către ANSVSA. Contravaloarea
manoperei de vaccinare pe cale orala a vulpilor
este suportată de gestionării fondurilor de
vânătoare care sunt responsabili de efectuarea
acestei acţiuni.
2. Momelile vaccinate sunt marcate cu marker
pentru a usura posibilitatea verificării
eficientei vaccinarii pe probe recoltate de la
aceste animale.
3. Contravaloarea vaccinului şi a manoperei
pentru vaccinarea antirabica a cainilor şi
pisicilor proprietate a persoanelor fizice se
suporta de către proprietari.
4. ANSVSA suporta contravaloarea manoperei pentru
vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale
suspecte de contaminare, din zone rabigene
stabilite de direcţiile sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a
municipiului Bucureşti, responsabile de aplicarea
vaccinarii.
II. Acţiuni generale de medicina veterinara preventivă, de protecţia şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului *Font 8* 1
2
3
4
1.
INSTITUIREA ŞI
RESPECTAREA
MĂSURILOR
GENERALE DE
PROFILAXIE
- Asigurarea
imprejmuirii, în
vederea opririi
accesului şi
iesirii
necontrolate a
animalelor şi
personalului;
- Asigurarea
functionalitatii
dezinfectorului
rutier şi a
filtrului
sanitar
veterinar;
- Amplasarea
rampei de
încărcare/
descărcare
animale la
nivelul
imprejmuirii;
- Asigurarea
spaţiului pentru
executarea
necropsiilor;
- Ecarisarea
corespunzătoare
a fermelor,
exploataţiilor
individuale şi a
teritoriului;
Control permanent privind:
- aplicarea şi respectarea normelor
sanitare veterinare, în organizarea
şi desfăşurarea fluxului tehnologic;
- accesul în ferme sau unităţi;
- livrări de animale şi produse;
- condiţii de igiena din adaposturi,
spaţii de prelucrare şi incinte;
- respectarea parametrilor de
microclimat;
- asigurarea echipamentului de
protecţie şi materialelor de
igienizare;
- atestări medicale privind sănătatea
personalului;
- amplasarea şi sistematizarea
unităţilor zootehnice, de producere a
furajelor, de industrie alimentara şi
alte unităţi cu profil zooveterinar
indiferent de proprietate;
- potabilitatea apei;
- salubritatea furajelor;
- instituirea şi respectarea
condiţiilor de carantina
profilactica;
- starea de sănătate a animalelor
din zona de protecţie a unităţilor
industriale specializate şi
instituţiilor sanitare veterinare,
(unităţile de creşterea porcinelor
nu angajează personal ce deţin porci
în gospodăria proprie);
- condiţiile sanitare veterinare din
târguri, baze şi alte locuri de
aglomerare temporară a animalelor;
- miscarea efectivelor de animale;
- importul, exportul şi tranzitul de
animale, produse de origine animala,
furaje şi alte mărfuri care pot fi
purtătoare de contagiu;
- protecţia animalelor pentru
asigurarea stării de sănătate şi a
capacităţii de producţie;
- protecţia mediului.
Control şi
supraveghere
privind:
- vânzările şi
cumpărările de
animale;
- aplicarea şi
respectarea
condiţiilor de
carantina
profilactica;
- respectarea
regulilor de
igiena privind
creşterea
animalelor,
recoltarea,
prelucrarea şi
valorificarea
produselor de
origine
animala;
- controlul
privind
respectarea
interdicţiei
creşterii
animalelor pe
gropile de
gunoi.
- Tehnologiile privind creşterea
animalelor şi sanitare veterinare pe
specii.
- Legea zootehniei nr. 72/2002
- Ordinul MS nr. 981/1994
- H.G. nr. 267/1991
- H.G. nr. 794/1993
- Legea protecţiei mediului
nr. 137/1995
- Ordinele MAAP nr. 373/2001 ;
nr. 475/2001; nr. 476/2001;
nr. 495/2001; nr. 498/2001;
nr. 504/2001; nr. 20/2002;
nr. 21/2002; nr. 22/2002;
nr. 23/2002;
- H.G. nr. 100/2002 ;
- H.G. nr. 118/2002 ;
- O.G. nr. 42/2004;
- H.G. nr. 1.247/2002 privind
stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele
sanitare veterinare.
- Alte reglementări în vigoare.
- Se identifica şi apreciază pe
obiective, acţiuni şi efective de
animale.
2.
BUNĂSTAREA
ANIMALELOR
I. BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI
a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de
transport şi a containerelor pentru animale şi alte
vietuitoare de interes veterinar a condiţiilor de
transport legale pentru efectuarea unor astfel de
activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrana, îngrijire,
apa) pe cai rutiere, maritime, aeriene, feroviare;
b) controlul densitatii de încărcare a animalelor şi
altor vietuitoare de interes veterinar în mijloace de
transport în funcţie de specie, vârsta, greutate,
categorie de producţie, mărimea corporală şi stare
fiziologica;
c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea
şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de
transport;
d) controlul intervalelor de oprire, odihna, furajare,
adapare şi îngrijire a animalelor şi a altor vietuitoare
de interes veterinar în timpul transportului acestora;
e) controlul stării de sănătate a animalelor înainte de
îmbarcare, în timpul transportului la: bazele de
recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale,
punctele de oprire la transfer şi la descărcarea
acestora din mijloacele de transport;
f) controlul identificarii şi înregistrării animalelor
şi a altor vietuitoare de interes veterinar destinate
transportului la încărcare, în timpul transportului, în
bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de
animale, punctele de oprire şi transfer şi la
descărcarea animalelor;
g) controlul înregistrării transportatorilor de animale
şi a altor vietuitoare de interes veterinar şi a
mijloacelor de transport a animalelor precum şi a
autorizării acestora de către autoritatea veterinara
competenţa;
h) controlul documentelor de origine şi veterinare
pentru transporturile cu o durată mai mica de 8 ore;
i) controlul autorizaţiei de transport, a scrisorii de
garanţie, a planului de ruta şi a celorlalte documente
insotitoare pentru transporturile cu o durată mai mare
de 8 ore;
j) controlul punctelor de oprire şi transfer pentru
transportul de animale şi alte vietuitoare de interes
veterinar, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor
prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie
veterinara, condiţii de sănătatea animalelor şi igiena
adapostirii, furajarii, adaparii, etc.);
k) evidenta mijloacelor de transport înregistrate
oficial pentru transportul animalelor şi a altor
vietuitoare de interes veterinar;
l) evidenta transportatorilor de animale autorizaţi de
autoritate veterinara;
m) evidenta transporturilor de animale interne şi
internaţionale cu origine sau destinaţie în judeţul
respectiv;
n) completarea trimestriala a fişelor de control privind
bunăstarea animalelor în timpul transportului
(densitatile de încărcare pentru diferite specii,
intervalele de furajare şi de adapare, durata călătoriei
şi perioadele de odihnă);
o) completarea fisei anuale de raportare privind
respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei
animalelor în timpul transportului (număr de animale
transportate: pentru sacrificare, exportate, importate
pentru creştere, alte animale transportate; număr de
inspecţii: în timpul transportului rutier, la locul de
destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele
controlate; număr de sancţiuni aplicate: în timpul
transportului rutier, la locul de destinaţie, în
târguri, la locul de plecare, documentele controlate).
1. O.G. nr. 42/2004;
2. H.G. nr. 267/1991 privind aderarea
României la Convenţia Europeană privind
protecţia animalelor în transportul
internaţional, publicată în Monitorul
Oficial nr. 11f din 22.05.1991;
3. Nota de serviciu ANSV nr.
155.008/9.07.2003 referitoare la
respectarea cerinţelor minime pentru
asigurarea bunastarii animalelor în
timpul transportului (densitatea
animalelor, intervalele de furajare şi
de adapare, durata călătoriei şi
perioadele de odihnă, condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească
vehiculele care transporta animale pe
durate mai mari de 8 ore);
4. H.G. nr. 1.247/2002 privind
stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare
veterinare;
5. Ordinul MAA nr. 170/13.09.2000
privind aprobarea normei sanitare
veterinare pentru protecţia animalelor
pe timpul transportului;
6. H.G. 1.247/2002 privind stabilirea
şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare;
7. Ordinul MAAP nr. 315/24.04.2003
pentru aprobarea normei sanitare
veterinare privind protecţia animalelor
în timpul transportului, cu referire la
stabilirea punctelor de oprire, a
punctelor de transfer şi a planului de
ruta în cazul transportului
internaţional.
8. Protocolul oficial 39294/3/848/1993
între ANSV şi Direcţia medicală din
Ministerul Transporturilor privind
colaborarea în domeniul veterinar.
9. Ordinul MAA nr. 11/1998 privind
Norma sanitară veterinara referitoare
la prerogativele şi responsabilităţile
medicale veterinare din Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul
Apărării, alte ministere şi unităţi
centrale ce au structuri veterinare
altele de cat MAA.
10. Ordinele MAAP nr. 414/2001 ;
nr. 74/2002.
II. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII
a) evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în
funcţie de criteriile stabilite de ANSV şi evidenta
semestriala a acestora;
b) controlul respectării normelor de igiena privind
adăposturile, instalaţiile şi sistemele din dotarea
acestora, sisteme de furajare, adapare, de supraveghere
şi inspecţie veterinara;
c) controlul asigurării condiţiilor de microclimat
(luminozitate, temperatura, umiditate, curenţi de aer),
ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor
pentru monitorizarea acestora;
d) controlul libertăţii de mişcare a animalelor;
e) completarea fişelor de evaluare bianual;
f) controlul aplicării tehnologiilor veterinare în
unităţile de producţie industriala a animalelor.
1. Ordinul MAA nr. 24/1982 ce aproba
"Tehnologiile de producţie pentru
animale";
2. Ordinul MAA nr. 55/1982 ce aproba
"Tehnologiile sanitare veterinare
pentru animalele crescute în ferma";
3. Ordinul MAA nr. 168/13.09.2000
pentru aprobarea normei sanitare
veterinare privind protecţia animalelor
de ferma;
4. Ordinul MAA nr. 169/13.09.2000
privind aprobarea normei sanitare
veterinare privind protecţia viteilor;
5. Ordinul MAA nr. 171/13.09.2000
pentru aprobarea normei sanitare
veterinare privind protecţia purceilor;
6. Norma sanitară veterinara privind
protecţia gainilor ouatoare ţinute în
baterii, ordinul MAA nr. 462/2001 ;
7. Ordinul MAIA nr. 76/1985 privind
normativul veterinar pentru
proiectarea, amplasarea, construirea şi
dotarea obiectivelor zootehnice şi a
celor de industrie alimentara;
8. Legea nr. 40/1975 privind creşterea
şi ameliorarea animalelor;
9. Ordinul MAA nr. 6/1978 ce aproba
"Tehnologia sanitară veterinara pentru
unităţile industriale de creştere a
pasarilor";
10. H.G. nr. 1.247/2002 privind
stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare
veterinare;
11. Nota ANSV nr. 154.937/8.07.2003
(modul de hranire şi de adapare al
animalelor, modul de inspectare al
acestora, modul de îngrijire, condiţii
de microclimat care trebuie asigurate
în adapost);
12. O.G. nr. 42/2004;
13. Legea zootehniei nr. 72/2002 .
3.
PROTECŢIA
ANIMALELOR
I. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII
a) controlul, evidenta şi existenta autorizaţiilor
veterinare pentru proiectarea, construirea şi dotarea
abatoarelor şi punctelor de tăiere;
b) controlul atestării veterinare a îndeplinirii de
către animale a condiţiilor pentru a fi tăiate sau
ucise;
c) controlul şi existenta condiţiilor de descărcare,
mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor
transportate în containere;
d) controlul şi evidenta condiţiilor de manipulare,
contentie, asomare, sangerare sau ucidere pentru
cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări;
e) controlul şi evidenta procedurilor de ucidere a
animalelor pentru blana;
f) controlul şi evidenta procedurilor de ucidere a
puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi
a embrionilor de pasare;
g) supravegherea şi evidenta taierilor rituale
religioase;
1. Ordinul MAAP nr. 425/2002 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare
privind protecţia animalelor în
timpul sacrificarii sau a uciderii;
2. Legea zootehniei nr. 72/2002 ;
3. O.G. nr. 42/2004;
4. H.G. 1.247/2002 privind stabilirea
şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare:
5. Nota ANSV nr. 153.921/30.05.2003
(respectarea cerinţelor pentru miscarea
şi cazarea animalelor în abatoare:
cerinţe generale, cerinţe pentru
animalele care nu sunt livrate în
containere sau custi; contentia
animalelor înainte de asomare,
sacrificare sau ucidere; asomarea sau
uciderea animalelor, altele decât cele
crescute pentru blana; uciderea puilor
supranumerari şi a embrionilor din
deşeurile de incubaţie).
II. PROTECŢIA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE
a) controlul asigurării condiţiilor de cazare,
furajare, adapare, odihna, etc., din grădinile
zoologice, rezervaţii naturale, parcuri zoologice;
b) evidenta rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a
gradinelor zoologice şi parcurilor zoologice urbane şi
a speciilor de animale existente în acestea.
III. PROTECŢIA ANIMALELOR DIN FAUNA SALBATICA SAU PE
CALE DE DISPARIŢIE
a) controlul prohibitiei sezoniere privind vanatul şi
pescuitul;
b) supravegherea privind principalele boli
diagnosticate la animale din fauna sălbatică;
c) evaluarea acţiunilor de hranire de necesitate a
animalelor sălbatice din speciile necarnivore;
d) evidenta faunei sălbatice existente şi a bolilor
diagnosticate la acestea.
IV. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE
SAU ÎN ALTE SCOPURI
a) evidenta laboratoarelor ori a institutelor în care se
manipuleaza germeni patogeni sau organisme modificate
genetic şi în care se realizează experimente pe animale;
b) evidenta metodelor de experimentare utilizate;
c) evidenta speciilor şi numărului de animale vertebrate
utilizate în experimentare.
1. Legea nr. 69 din 1994 pentru
aderarea României la Convenţia privind
comerţul internaţional cu specii
sălbatice de fauna şi flora pe cale de
dispariţie adoptată la Washington la
3.03.1973 publicată în Monitorul
Oficial nr. 211 din 12.08.1994;
2. O.G. nr. 42/2004;
3. O.G. nr. 37/2002 pentru protecţia
animalelor folosite în scopuri
ştiinţifice sau în alte scopuri
experimentale;
4. H.G. nr. 1.247/2002 privind
stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare
veterinare;
5. Ordinul MAAP nr. 143/1.04.2002
pentru aprobarea instrucţiunilor
privind adăpostirea şi îngrijirea
animalelor folosite în scopuri
ştiinţifice sau în alte scopuri
experimentale.
4.
DETERMINĂRI
DE MEDIU
(unităţi
zootehnice,
sanitare
veterinare şi
de industrie
alimentara)
1. Determinarea prin examene de laborator a emisiilor
rezultate din incinerarea deşeurilor toxice şi de risc
(DTR)
2. Controlul neutralizarii DTR din apele vizate
Se preleveaza probe reprezentative din punctele de
control, înainte de debusarea în reţeaua de canalizare,
a localităţilor sau în receptorii naturali, conform
programului de prelevare prevăzut de normele în vigoare.
3. Determinarea prezentei DTR
4. Determinarea factorilor fizici, chimici şi biologici
de poluare care influenţează sănătatea animalelor şi/sau
salubritatea produselor provenite de la acestea
Se recolteaza probe de apa, aer, sol, de doua ori pe an
sau de câte ori impune situaţia.
De către LSV şi IDSA, conform
Ordinului MAAP nr. 373/2001 , Ordinului
MAPAM nr. 723/2003, Ordinului MAAP
nr. 495/2001 H.G. nr. 128/2002 , H.G.
nr. 78/2000, Legea nr. 426/2000, H.G.
nr. 155/1999, H.G. nr. 188/2002 , ISO
5667-10, Directiva 73/404/EEC ,
Directiva 2000/76/EC .
5.
DETERMINAREA
REZIDUURILOR LA
ICRELE
EMBRIONATE
Examenele se efectuează pe probe
trimise de direcţiile sanitare
veterinare judeţene la IISPV.
III. Acţiuni generale de medicina preventivă *Font 8* 1
2
3
4
1.
EXPERTIZA
PAJIŞTILOR
NATURALE ŞI A
PASUNILOR
Supraveghere înainte de începerea sezonului de
pasunat/recoltare şi ulterior periodic atât a pasunilor,
pajiştilor, cat şi a drumului de acces pentru animale,
sub raportul:
a. prezentei biotopilor pentru paraziti şi gazde
intermediare;
b. prezentei plantelor toxice sau potenţial toxice;
c. prezentei ingrasamintelor chimice sau pesticidelor;
d. prezentei resturilor metalice sau a cadavrelor;
e. modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe
de vârsta, succesiunea acestora);
f. surselor de apa de pe pajişti şi păşuni.
Se stabilesc măsuri privind:
a. desecarea zonelor inundate sau imprejmuirea acestora;
b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede;
c. eliminarea corpurilor străine;
d. eliminarea plantelor toxice;
e. modul de utilizare a pasunii/pajistei şi furajelor
recoltate de pe acestea.
Se identifica şi apreciază pe număr
de acţiuni şi efective de animale,
pe specii şi categorii de vârsta
- La nivelul judeţului se întocmeşte
harta cu biotopii activi şi potenţiali
activi pentru fascioloza, dicrocelioza
şi paramfistomoza.
- Laboratoarele de parazitologie vor
avea în colectie moluste şi gasteropode
gazde intermediare din judeţul
respectiv.
2.
EXPERTIZA
SANITARĂ
VETERINARA A
FURAJELOR CARE
AU CONTRIBUIT LA
APARIŢIA UNOR
SITUAŢII MORBIDE
Supravegherea prin examene de laborator în toate
episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt
incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime
vegetale, materii prime de origine minerala, fainuri
proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.)
1. Se preleveaza probe de furaje,
materii prime, premixuri.
2. Probele se examinează la LSVSJ şi
după caz la IDSA: botanic, organoleptic
bacteriologic, micologic,
micotoxicologic, toxicologic, chimic,
biochimic etc., conform metodelor
omologate.
3.
ACŢIUNI
PROFILACTICE DE:
- DECONTAMINARE
- DERATIZARE
- DEZINSECŢIE
- Controlul executării în fermele gospodăreşti a doua
acţiuni generale de decontaminare şi deratizare:
- primavara şi toamna.
- în laptarii, puncte de tăiere, bazine de colectarea
dejectiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsectii
saptamanale, în funcţie de intensitatea invaziei.
- în unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele
cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se executa în tot
cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de
producţie.
- în industria alimentara, unităţile şi locurile
autorizate în care se prelucreaza şi valorifica produse
de origine animala, operaţiunile DDD se înscriu în
programele de igienizare şi se executa, cel puţin o dată
pe săptămâna.
În cazuri de necesitate şi la cerere.
Lucrările DDD se executa numai de către
personal autorizat.
Deratizarile vor cuprinde în mod
obligatoriu şi zonele de protecţie din
jurul unităţilor.
În situaţii de necesitate, acţiunile se
executa conform măsurilor stabilite
prin programe de combatere sau asanare.
Acţiunile profilactice de
decontaminare, deratizare şi
dezinsecţie se executa la cerere pe
cheltuiala proprietarului.
Atestarea eficientei decontaminarii se
face printr-un buletin de analiza emis
de LSVSJ sau IDSA.
4.
CONTROLUL
PRIVIND IGIENA
VETERINARA
1. Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare
veterinare, privind:
- colectarea, transportul şi prelucrarea industriala a
cadavrelor de animale, resturilor şi deşeurilor de
origine animala;
- amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, puţuri
seci şi crematoriilor;
- igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a
cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea
acestora;
2. Controlul privind organizarea în mod corespunzător a
acţiunilor de:
- strangere a cainilor comunitari şi supranumerari;
- sterilizarea chirurgicala sau biologica a cainilor
comunitari şi supranumerari;
- eutanasia cainilor bolnavi comunitari şi
supranumerari;
- Norme şi măsuri sanitare veterinare
partea II-a, cap. III, pag. 157-163.
Organizarea şi efectuarea acestor
acţiuni revin autorităţilor
administraţiei publice locale,
formatiunilor specializate,
conducătorilor de unităţi şi
cetăţenilor.
- Norma metodologică comuna MF şi MAA
nr. 5415 şi 41540/1993, modificată cu
nr. 8098/1994.
- Se identifica şi apreciază pe
obiective, acţiuni şi efective de
animale.
+
Secţiunea VI 1. Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode şi metodologii de diagnostic. 2. Activitatea de evaluare a legislaţiei sanitare veterinare româneşti şi elaborarea noii legislaţii veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene. 3. Activităţi în domeniul cercetării sănătăţii animalelor şi mediului, a diagnosticului bolilor la animale. 4. Activitate de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar. 5. Instruire specialişti din DSVSA şi LSVS judeţene de către specialişti din ANSVSA, IDSA, IISPV şi ICPBMV. 6. Perfecţionarea continua a specialiştilor din ANSVSA, IDSA, IIPSV, ICPBMV, DSVSA şi LSVS judeţene în ţara şi străinătate. 7. Analize epidemiologice, de statistica medicală veterinara, analiza de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 8. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinara a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 9. Monitorizarea activităţilor şi situaţiei sanitare veterinare la nivel local, judeţean, al institutelor centrale de profil şi Administraţiei Centrale Veterinare astfel: *Font 8*
1.
MONITORIZAREA BOLILOR
INFECTIOASE ŞI PARAZITARE
LA ANIMALE, INCLUSIV A
CELOR TRANSMISIBILE LA OM
- Prelucrarea statistica a activităţii de supraveghere prin examene
de laborator a bolilor la animale.
- Prelucrarea statistica a activităţilor de supraveghere a bolilor
transmisibile de la animale la om.
- Elaborarea de analize epidemiologice şi de risc privind animalele
de import, la solicitarea AVSA.
Se executa la IDSA.
2.
MONITORIZAREA DATELOR
LEGATE DE MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR, ECOPATOLOGIE,
ŞI LISTAREA FACTORILOR DE
RISC PENTRU SĂNĂTATEA
ANIMALELOR
Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DVSA şi raportarea
semestriala la IDSA şi IISPV.
1. La nivelul DVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi
supravegherea mediului înconjurător.
Se va face pe circumscripţii şi localităţi.
2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSJ şi
IDSA:
- semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate;
se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al
poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot
influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei.
3. Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi
poluanti.
4. Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a
apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice,
sanitare-veterinare sau de industrie alimentara.
5. Identificarea unităţilor zootehnice, sanitare veterinare sau de
industrie alimentara care au implementat
6. un sistem de management de mediu (SMM) în vederea introducerii
lor într-o schema comuna de
7. management de mediu şi auditare (EMAS).
8. Rezultatele se raportează anual la IDSA pentru centralizare.
3.
MONITORIZAREA
AVORTURILOR LA ANIMALE
Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi
se raportează semestrial la IDSA.
Se executa la IDSA.
4.
MONITORIZAREA DATELOR
LEGATE DE SUPRAVEGHEREA
ECOTOXICOLOGICA
Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSAJ se transmit
trimestrial la IDSA în vederea monitorizarii.
5.
MONITORIZAREA UNITĂŢILOR
DE PRODUCERE A FURAJELOR
1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare,
comercializare şi utilizare a produselor furajere.
2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor
producătoare de nutreturi
3. combinate.
Rezultatele se raportează anual la DSVSA judeţene respectiv a
municipiului Bucureşti.
6.
MONITORIZAREA PROGRAMULUI
DE SUPRAVEGHERE ÎN
DOMENIUL IGIENEI ŞI
SĂNĂTĂŢII PUBLICE
Gestionarea şi prelucrarea statistica a activităţii pe linie de
supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor,
a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a
furajelor, a gradului de contaminare radioactiva a produselor de
origine animala şi furaje se realizează de I.I.S.P.V. Bucureşti şi
se raportează trimestrial la ANSVSA.
7.
MONITORIZAREA
REZISTENTEI
ANTIMICROBIENE
BACTERIILOR PATOGENE
PENTRU ANIMALE,
INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM
- Efectuarea testelor de sensibilizare la substantele
antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la
IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene
(Staphilococcus spp., Escherichia coli, Listeria spp.,
Streptococcus spp., s.a.), izolate la IDSA şi LSVS judeţene;
- Înregistrarea şi prelucrarea computerizata a datelor privind
rezistenta la antibiotice.
Se executa la IDSA.
8.
MONITORIZAREA ŞI
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
A MODIFICĂRILOR
ANATOMOPATOLOGICE
CONSTATATE CU OCAZIA
SACRIFICARILOR DE ANIMALE
- Prelucrarea statistica a activităţii de supraveghere a
modificărilor anatomopatologice cu ocazia sacrificarilor de
animale.
Se trimit probe de
tesuturi şi organe
la LSVS judeţene de
la locurile de
sacrificare a
animalelor.
9.
MONITORIZAREA CONDIŢIILOR
DE INCINERARE A DEŞEURILOR
TOXICE ŞI DE RISC (DTR)
Identificarea şi evaluarea unităţilor de procesare sau
incinerare/coincinerare a cadavrelor de animale, produselor şi
subproduselor provenite de la acestea.
Rezultatele se raportează lunar la IISPV.
Ordinul MAPAM
nr. 723/2003,
Directiva
2000/76/EC
+
Secţiunea VII Produse farmaceutice *Font 8* Nr.
crt.
ACŢIUNEA
TEHNICA
MĂSURI ŞI MODALITĂŢI DE REZOLVARE
PRECIZĂRI
TEHNICE
1.
Acţiunea de
supraveghere şi
control a
produselor
farmaceutice de
uz veterinar
a) Controlul de stat al calităţii produselor de uz veterinar indigene şi din
import în conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare, cu
reglementările în vigoare şi cerinţele OIE prevăzute în Manualul de
standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi directivele U.E. în
domeniu (sistemul de farmacovigilenta, respectarea regulilor şi principiilor
de buna practica de laborator (GMP) de către producătorii care fabrica
medicamente de uz veterinar).
b) Supravegherea permanenta şi controlul modului de realizare a acţiunii de
import a produselor farmaceutice veterinare şi a altor produse de uz
veterinar (inclusiv furaje medicamentate şi premixuri).
Monitorizarea reactiilor adverse suspecte apărute în teritoriu urmare a
utilizării produselor farmaceutice veterinare şi obligaţia producătorului de
a raporta aceste reactii la ANSV şi ICPBMV, precum şi obligaţia autorităţii
competente veterinare de a supraveghea sistemul de farmacovigilenta
veterinara.
c) Urmărirea în condiţii de teren a eficacitatii produselor farmaceutice şi
a altor produse de uz veterinar înregistrate în Registrul naţional al
produselor farmaceutice şi a altor produse de uz veterinar de la Agenţia
Naţionala Sanitară.
d) Asigurarea conform prevederilor legale a supravegherii şi controlului pe
fluxul tehnologic de producţie a produselor farmaceutice de uz veterinar
indigene garanţie a asigurării calităţii, eficientei şi siguranţei
produselor fabricate.
e) Supravegherea modului de păstrare, depozitare, difuzare şi comercializare
a produselor farmaceutice de uz veterinar în teritoriu şi rolul şi rolul
autorităţii sanitare veterinare implicate în aceasta acţiune.
- 1. ANSV
- 2. I.C.P.B.M.V.
- 3. D.S.V. Judeţene
- 1. ANSV
- 2. ICPBMV
- 3. DSV Judeţene şi
Mun. Bucureşti
- ANSV
- 2. ICPBMV
- 3. DSV Judeţene şi
Mun. Buc.
- ANSV
- 2. ICPBMV
- 3. DSV Judeţene şi
Mun. Buc.
- ANSV
- 2. ICPBMV
- 3. DSV Judeţene şi
Mun. Buc.
+
Secţiunea VIII EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ŞI A FURAJELOR PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI SĂNĂTĂŢII ANIMALELOR A. DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE) PRIN MANIPULAREA ŞI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA*) *Font 8* Nr.
crt.
Boala
(cod OIE)
Strategia şi
conduita de execuţie
Precizări tehnice
1.
TRICHINELOZA
(B-062)
I. ANIMALE VII
- toate animalele tăiate pentru
consum uman porc domestic,
mistreti, urs, cabaline şi alte
specii receptive) trebuie examinate
la tăiere pentru Trichinella.
II. CARNE
Carnea proaspăta şi produsele din
carne proaspăta provenite de la
animale receptive, se admit pentru
consum uman numai după efectuarea
examenului trichineloscopic de
către medici veterinari oficiali
sau alţi medici veterinari
desemnaţi de autoritatea sanitară
veterinara competenţa, sau personal
cu pregătire medie special instruit
de către personalul de specialitate
din DSVSA, verificat şi atestat
oficial în acest scop, sub
supravegherea medicului veterinar.
Examenul trichineloscopic se
efectuează la:
- fiecare porc tăiat;
- fiecare carcasa de vanat -
mistret, urs;
- carnea şi produsele crude din
carnea de porc sau vanat aduse în
pieţe şi alte locuri de desfacere
autorizate;
- fiecare carcasa de cal (numai
prin metoda digestiei);
- carnurile provenite de la alte
specii de animale receptive
(nutrie, s.a.).
Examenul trichineloscopic se
efectuează în circumscripţiile
sanitare veterinare, CSVSA,
laboratoarele DSVSA judeţene,
IISPV, precum şi în laboratoarele
de trichineloscopie autorizate.
I. ANIMALE VII
- supraveghere serologica a porcinelor vii (vezi Secţiunea
III-a, lit. E);
II. CARNE
Recoltarea şi examinarea probelor pentru decelarea T. spiralis
se efectuează printr-una din metodele aprobate, conform normelor
sanitare veterinare în vigoare (Ord. MAA nr. 45/1995).
Examenul pentru decelarea Trichinellei sp. se efectuează prin:
1. examen trichineloscopic direct prin compresie pe lama;
2. metoda digestiei:
a) digestie artificiala;
b) digestie artificiala pe probe colective;
c) cu agitator mecanic (tehnica de sedimentare);
d) cu agitator mecanic (tehnica de "izolare prin filtrare").
Marcarea carnurilor care au fost supuse examenului
trichineloscopic se efectuează conform normelor sanitare
veterinare în vigoare.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI:
Carnea de la animalele la care a fost diagnosticata Trichinella
spiralis se declara improprie consumului uman (Ordinul MAAP
nr. 401/2002, art. 6, lit. a, punctul 3)
DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea vânzării carnurilor la
care a fost depistata Trichinella, distrugerea acestora,
identificarea fermei (sursei) şi iniţierea investigatiilor
epidemiologice.
Toate cazurile de trichineloza constatate de către medicii
veterinari care au efectuat examinarea carnii, se notifica la
DSVSA din judeţul de provenienţă a animalelor. DSVSA notifica
în aceeaşi zi cazurile la IISPV şi la ANSVSA.
2.
CISTICERCOZA
(B-252)
I. ANIMALE VII (bovine, porcine)
- bovinele şi porcinele se supun
inspecţiei ante mortem şi post
mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Carnea proaspăta provenită de la
animale receptive se supune
examinării imediat după tăiere.
Examinarea carcaselor se efectuează
în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar de către medici
veterinari oficiali sau alţi medici
veterinari desemnaţi de autoritatea
sanitară veterinara competenţa.
I. ANIMALE VII (bovine, porcine)
- supravegherea prin examene de laborator (vezi Secţiunea III-a,
lit. E)
II. CARNE ŞI ORGANE
- se examinează fiecare carcasa de bovine, porcine, destinate
consumului uman.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Carnea infestata se supune următoarelor sancţiuni:
- în cazul infestatiei generalizate sau dacă musculatura
prezintă modificări organoleptice se confisca şi se denatureaza;
- în cazul infestatiei localizate, portiunile infestate se
confisca, restul carnii se da în consum condiţionat după
tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când
caracterele organoleptice ale carnii, organelor şi subproduselor
sunt normale (Ord. MAAP nr. 401/2002 art. 6).
Grasimea de porc se topeste la la temp. de 100°C, după care se
poate utiliza pentru consum.
Masa gastrointestinala dacă nu prezintă chisturi în musculatura,
se poate utiliza în consum fără restrictii.
Toate cazurile de cisticercoza constatate, se comunică la DSVSA,
de către medicii veterinari care au efectuat examinarea carnii,
în al cărui teritoriu au fost diagnosticate acestea, precum şi
la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, conform
sistemului rapid de alerta.
3.
ECHINOCOCOZA
(HIDATIDOZA)
(B-053)
I. ANIMALE VII
- toate animalele din speciile
receptive tăiate pentru consum uman
trebuie examinate după tăiere
pentru echinococoza.
II. CARNE ŞI ORGANE
Carnea şi organele provenite de la
animalele receptive se supun
inspecţiei după tăiere.
Examinarea carcaselor se efectuează
în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar de către medici
veterinari oficiali sau alţi medici
veterinari desemnaţi de autoritatea
veterinara competenţa.
I. ANIMALE VII
- supravegherea prin examene de laborator (vezi Secţiunea III-a,
lit. E)
II. CARNE ŞI ORGANE
- se examinează fiecare carcasa şi organele de bovine, porcine
şi ovine destinate consumului uman.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Carnea şi organele infestate se supun următoarelor sancţiuni:
- se confisca şi se denatureaza în cazul prezentei chisturilor
hidatici în musculatura şi organe;
- organele cu infestatie slabă se dau în consum după extirparea
portiunilor parazitate.
Grasimea se da în consum fără restrictii.
Toate cazurile de echinococoza constatate de către medicii
veterinari care au efectuat examinarea carnii, se notifica la
DSVSA din judeţul de provenienţă a animalelor , conform
sistemului rapid de alerta.
4.
LISTERIOZA
(C-611)
I. ANIMALE VII (bovine, porcine,
ovine)
Inspecţia ante şi post mortem se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali
sau alţi medici veterinari
desemnaţi de autoritatea sanitară
veterinara competenţa.
II. PRODUSE LACTATE, PESTE ŞI
PRODUSE DIN PESCUIT
I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine)
- supraveghere prin examene de laborator (vezi Secţiunea III-a,
lit. E)
II. CARNE ŞI ORGANE
- în caz de suspiciune se recolteaza probe: capul întreg sau
creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează
prin inoculari în medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se
examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de o
săptămâna.
III. PRODUSE LACTATE, PESTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT
Recoltarea de probe conform Secţiunii VIII lit. B
IV. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI:
În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grasimea, care
nu prezintă modificări organoleptice se dirijeaza pentru
prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
În cazul confirmării prezentei L. monocytogenes în produse
lactate, peste şi produse din pescuit acestea se retrag din
consum, se confisca şi se distrug.
5.
SALMONELOZA
(C-620)
I. ANIMALE VII (bovine, ovine,
caprine, porcine, cabaline,
păsări):
Bovinele, ovinele, caprinele,
porcinele, cabalinele şi păsările
se supun inspecţiei ante şi post
mortem.
Examinarea animalelor vii şi
recoltarea de probe se efectuează
în ferme şi abatoare autorizate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau personal
veterinar desemnat de autoritatea
sanitară veterinara competenţa.
II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine,
caprine, porcine, cabaline, păsări)
1. Examinarea carcaselor şi
organelor se efectuează în unităţi
de tăiere autorizate sanitar
veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau personal
veterinar desemnat de autoritatea
sanitară veterinara competenţa.
2. Inspecţia include şi sălile de
transare sau unităţile de transare
a carnii proaspete şi a carnii de
pasare, precum şi depozitele
destinate pentru aceste carnuri.
III. OUA
Inspecţia şi recoltarea de probe
se efectuează în ferme, centre de
colectare, depozite şi unităţi de
procesare oua, unităţi de
desfacere, autorizate sanitar
veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau personal
veterinar desemnat de autoritatea
sanitară veterinara competenţa
(vezi Secţiunea VIII-a, lit. B şi
lit. C).
IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA
Alimentele de origine animala sunt
supuse analizelor de laborator
pentru Salmonella, conform
legislaţiei în vigoare (vezi
Secţiunea a VIII-a, lit. B şi
lit. C).
V. HRANA ANIMALA (Furaje) - (vezi
Secţiunea VIII, lit. F)
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,
păsări):
Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se
efectuează conform normelor sanitare veterinare (vezi Secţiunea
II-a, lit. b)
II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,
păsări)
Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de
probe şi analize în condiţiile legii:
1. Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline:
- se recolteaza probe de tesut (metoda distructiva) sau probe
tampon (metoda nedistructiva) de pe suprafaţa carcasei, de la
fiecare lot, randomizat;
- noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine,
recoltati randomizat la fiecare lot;
- os lung nedeschis şi tesut muscular (în cazul taierilor în
abatorul sanitar).
2. Carcase de păsări:
- se recolteaza carcase întregi.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI:
A.1. În cazul carnii roşii şi a carnii de vanat se declara
improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost
diagnosticata salmoneloza acuta ( Ordinul MAAP nr. 401/2002 art.
6, lit. a, pct. 1);
În cazul identificarii în carnea roşie şi carnea de vanat a
prezentei Salmonellei enteritidis şi/sau Salmonellei
typhimurium, aceasta se confisca şi se distruge.
În situaţia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la
carnea roşie şi carnea de vanat, aceasta se poate admite în
consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament
termic sub supraveghere sanitară veterinara, şi consecutiv
executării unui control microbiologic pentru fiecare sarja de
fabricaţie care să ateste ca aceasta este corespunzătoare
microbiologic.
2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vanat la care
s-a decelat prezenta S.enteritidis şi/sau S.typhimurium, acestea
se confisca şi se distrug.
În situaţia identificarii altor tipuri din genul Salmonella
la produsele din carne roşie şi carne de vanat, pot fi puse
în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un
alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară
veterinara şi consecutiv efectuării unui control
microbiologic pentru fiecare sarja de fabricaţie care să
ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic.
B.1.a) Taierea în partida separată a loturilor de păsări la
care în ferma s-a decelat prezenta în mod sporadic
(neinvaziv) a Salmonellei (serotipurile S. gallinarum,
S. pullorum, S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele) şi
luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cat şi la abator;
b) În cazul abatorizarii unor loturi de păsări, la care a fost
decelata prezenta în mod sporadic (neinvaziv) a Salmonellei
(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. infantis, S. Berta,
S. Thompson şi altele), tăiate în partida separată, carnea de
pasare se poate admite în consumul uman, în mod condiţionat,
după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară
veterinara şi consecutiv efectuării unui control microbiologic
pentru fiecare sarja de fabricaţie, care să ateste ca aceasta
este corespunzătoare microbiologic;
Decizia poate fi luată având în vedere situaţia epidemiologica a
efectivelor.
În toate cazurile în care s-a izolat S.enteritidis şi/sau
S. typhimurium carnea se confisca şi se distruge.
DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti organizează şi
monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea
efectuării analizelor pentru Salmonella.
DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia de a
notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depisteaza
Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de
origine animala sau furaje, în vederea luării măsurilor
preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua
investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infectie
sau contaminare.
2. În cazul decelarii Salmonellei serotipurile S. gallinarum,
S. pullorum, S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele în
produsele din carne, se adoptă următoarea procedura:
a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt
tratament termic se confisca şi se distrug;
b) produsele din carne de pasare care mai pot fi supuse unui alt
tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară
veterinara şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare
sarja de fabricaţie, care să ateste ca acestea sunt
corespunzătoare microbiologic;
c) semipreparatele culinare din carne de pasare care nu pot fi
supuse unui alt tratament termic se confisca şi se distrug;
d) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a
decelat S.enteritidis şi/sau S.typhimurium produsele din carne
de pasare se confisca şi se distrug.
3. Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a
decelat Salmonella (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum,
S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele) se prelucreaza în
produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar
veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatura
pentru înregistrarea grafica a temperaturii şi duratei
tratamentului termic (Ord. MAAP nr. 655/2002) sub supraveghere
sanitară veterinara şi se supun unui control microbiologic
pentru fiecare sarja de fabricaţie, care să ateste ca acestea
sunt corespunzătoare microbiologic. Loturile de carne de pasare
dezosata mecanic la care s-a decelat S.enteritidis şi/sau
S.typhimurium se confisca şi se distrug.
4. Ouale provenite din ferme în care s-au depistat cazuri
sporadice (neinvaziv) de Salmonella (serotipurile S.gallinarum,
S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson şi altele) se pot
admite în consum numai după procesare în produse din oua tratate
termic (Ord. MAAP nr. 356/2002). Ouale provenite din ferme în
care contaminarea cu Salmonella (serotipurile S.gallinarum,
S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson şi altele) a fost
invaziva se confisca şi se distrug.
Ouale provenite din ferme în care s-a decelat S.enteritidis
şi/sau S.typhimurium se confisca şi se distrug.
În toate cazurile în care a fost depistata prezenta Salmonellei
în carnea proaspăta, carnea de pasare, alimentele de origine
animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolata se
trimite la Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara
pentru confirmare şi tipizare.
Măsurile şi sancţiunile anterior precizate care se iau în cazul
carnii, carnii de pasare şi oualor se notifica autorităţii
veterinare competente.
6.
TUBERCULOZA
(B-105)
I. ANIMALE VII (bovinele,
porcinele, ovinele, cabalinele,
păsări)
- bovinele, porcinele, ovinele,
cabalinele se supun examenului ante
mortem şi post mortem;
II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine,
porcine, cabaline) Inspecţia post
mortem se examinează inclusiv
ganglioni limfatici ai capului şi
organelor.
Examinarea carcaselor şi organelor
se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali
sau alt personal veterinar desemnat
de autoritatea sanitară veterinara
competenţa, conform Ord. MAAP
nr. 401/2002.
În cazul în care nu s-au constatat
semne clinice specifice la examenul
ante mortem, animalele se dirijeaza
la tăiere în condiţii normale, în
caz contrar animalele se dirijeaza
către sala sanitară.
I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele,
păsări)
- testarea bovinelor în ferme şi supraveghere conform Secţiunii
II, lit. b;
II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, porcine, cabaline)
În cazul animalelor care au reactionat pozitiv la testele
alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia
post mortem nu se constata leziuni, se vor recolta următorii
ganglioni:
- submaxilari, retrofaringieni, bronhici;
- mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt mariti în
volum), portali şi retromamari.
În cazul suspiciunii de TBC se recolteaza probe de organe cu
leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării
bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor
sanitare veterinare. Se recolteaza porţiuni de organe cu
leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi, în lipsa organelor
afectate se recolteaza numai ganglionii limfatici cu leziuni.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se
aplica în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în
conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în
vigoare.
(B-303)
Păsările se supun inspecţiei
individuale după tăiere, prin
examinarea carcasei şi organelor.
În caz de suspiciune se recolteaza
carcase întregi şi organe cu
leziuni (ficat, splina).
Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasare sunt
următoarele:
- confiscarea carcasei şi organelor în caz de infectie
generalizata sau de leziuni pe organe însoţite de slabire
avansată şi de infiltratii în musculatura;
- confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după
sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă
modificări.
7.
LEPTOSPIROZA
(B-056)
I. ANIMALE VII (bovinele,
porcinele, cabalinele)
- bovinele, cabalinele şi porcinele
se supun inspecţiei (individuale)
ante şi post mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor şi organelor
se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar, de
către medici veterinari oficiali
sau alt personal veterinar desemnat
de autoritatea sanitară veterinara
competenţa.
I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele)
În caz de suspiciune se recolteaza:
- sânge şi urina de la animalele în viaţa.
II. CARNE ŞI ORGANE
- se recolteaza porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele
tăiate.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Carnea şi organele se supun următoarelor sancţiuni:
- se confisca în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau
cu modificări importante ale musculaturii;
- se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare în cazul
prezentei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului
bacteriologic pozitiv;
- grasimea se da în consum după topire iar glandele endocrine şi
sangele se confisca;
- pieile se prelucreaza prin sarare uscata şi se livreaza după
14 zile.
8.
ANTRAX
(B-051)
I. ANIMALE VII
- bovinele, ovinele, cabalinele şi
porcinele se supun inspecţiei ante
şi post mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
- Examinarea carcaselor se
efectuează unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali
sau sau alt personal veterinar
desemnat de autoritatea sanitară
veterinara competenţa.
I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele)
- supraveghere anatomopatologica şi de laborator pentru speciile
receptive (vezi Secţiunea III-a, lit. e).
II. ORGANE
- în forma localizata la porci (glosantrax) se recolteaza
porţiuni de splina, ganglioni limfatici, os lung nedeschis de la
animalele izolate sub restrictii.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI:
- izolarea animalelor bolnave, serumizarea şi tratarea cu
antibiotice;
- acceptarea animalelor la tăiere după 14 zile de la vindecare;
- animalele clinic sanatoase, provenind din loturi în care au
existat cazuri de antrax, se dirijeaza la abatorul sanitar sau
se taie în sala normală, în partida separată, la sfârşitul zilei
de lucru.
În toate situaţiile în care se suspicioneaza sau se confirma o
forma de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om
şi a contaminarii mediului de lucru.
9.
BRUCELOZA
(B-103)
(B-151)
(B-152)
(B-153)
I. ANIMALE VII
- bovinele, ovinele, caprinele,
porcinele şi iepurii se supun
inspecţiei ante şi post mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează
în unităţi de tăiere autorizate
sanitar veterinar de către medici
veterinari oficiali sau alt
personal veterinar desemnat de
autoritatea sanitară veterinara
competenţa.
I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, iepuri)
- supraveghere anatomopatologica şi de laborator pentru speciile
receptive (vezi Secţiunea III-a, lit. e).
II. CARNE ŞI ORGANE
În caz de suspiciune precum şi de la animalele reactionate
pozitiv, se recolteaza:
- organe de la animalele tăiate.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni:
1) de la bovinele infectate:
- carnea şi subprodusele comestibile, cu excepţia ugerului, se
sterilizeaza prin tratament termic şi se dau în consum;
- se confisca şi distrug ugerul, celelalte viscere
necomestibile, glandele endocrine şi sangele;
- pieile se supun dezinfectiei prin sarare timp de 60 zile după
care se pot dirija la prelucrare.
2) de la porcii din efectivele cu bruceloza:
- carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat
leziuni se dau în consum fără restrictii;
- organele cu leziuni se confisca.
10.
CAMPILO-
BACTERIOZA
(B-104)
I. ANIMALE VII (bovine, porcine,
păsări):
- bovinele, cabalinele şi porcinele
se supun inspecţiei (individuale)
ante şi post mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor şi organelor
se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali
sau alt personal veterinar desemnat
de autoritatea competentă.
I. ANIMALE VII (bovine, porcine, păsări):
Supravegherea stării de sănătate, recoltarea de probe şi examene
de laborator (vezi Secţiunea II, lit. b)
II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări)
Recoltarea de probe din:
- carcase şi organe de bovine, ovine, porcine;
- carcase şi organe de pasare (pui broiler);
Taierea în partida separată a loturilor de păsări la care s-a
decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile.
III. Recoltarea de probe din apa potabilă.
IV. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Carnea şi organele contaminate se dirijeaza pentru prelucrare în
produse supuse tratamentului termic.
11.
BOTULISM
(C-615)
I. ANIMALE VII
- speciile receptive se supun
inspecţiei ante-mortem;
Inspecţia ante-mortem şi
post-mortem a animalelor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
medici veterinari oficiali sau alt
personal veterinar desemnat de
autoritatea veterinara competenţa.
I. ANIMALE VII
În caz de suspiciune se recolteaza probe de sânge.
II. CARNE ŞI ORGANE
În caz de suspiciune se recolteaza probe din loturile de produse
de origine animala.
Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin
bioproba pe soareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.).
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
În cazul în care este diagnosticata boala, carnea se declara
improprie consumului uman, se confisca şi denatureaza.
12.
YERSINIOZA
I. ANIMALE VII (bovine, ovine,
porcine, vanat, păsări):
- bovinele, ovinele, porcinele,
vanatul şi păsări se supun
inspecţiei ante- şi post-mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor şi organelor
se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali
sau alt personal veterinar desemnat
de autoritatea sanitară veterinara
competenţa.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vanat, păsări):
- supraveghere anatomopatologica şi de laborator (vezi
Secţiunea III-a, lit. E)
II. CARNE ŞI ORGANE
În caz de suspiciune, se recolteaza:
- probe de pe suprafaţa carcaselor;
- ganglioni limfatici mezenterici, intestinul subtire, organele
cu leziuni.
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Prevenirea contaminarii în abator prin utilizarea de tehnici de
tăiere îmbunătăţite care includ protejarea rectului cu punga de
plastic.
Carnea, organele şi grasimea, fără modificări organoleptice, se
dirijeaza pentru prelucrare în produse supuse tratamentului
termic.
13.
ESCHERICHIA
COLI
0 157 H 7
I. ANIMALE VII (bovine, ovine,
caprine, porcine, păsările):
- se supun inspecţiei ante- şi
post-mortem.
Examinarea carcaselor şi organelor
şi recoltarea de probe se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
medici veterinari oficiali sau alt
personal veterinar desemnat de
autoritatea veterinara competenţa.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, păsări)
- se recolteaza probe de fecale în vederea examenului de
laborator (vezi Secţiunea III-a, lit. E)
II. CARNE
- se recolteaza probe de pe suprafaţa carcaselor conform
normelor sanitare veterinare în vigoare (Program ANSV nr.
75544/05.02.98).
III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI
Carcasele cu rezultate pozitive se confisca şi denatureaza.
14.
TOXOPLASMOZA
(C-612)
Toate speciile de animale de
interes economic se supun
inspecţiei post-mortem.
Examinarea carcaselor şi organelor
se efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar veterinar de
către medici veterinari oficiali
sau alt personal veterinar
desemnat de autoritatea sanitară
veterinara competenţa.
I. ANIMALE VII
- supraveghere clinica, anatomopatologica şi de laborator pentru
speciile receptive (vezi Secţiunea II-a, şi a III-a, lit. E)
MĂSURI ŞI SANCŢIUNI:
Carnea, organele şi grasimea, fără modificări organoleptice, se
dirijeaza pentru prelucrare în produse supuse tratamentului
termic.
15.
PARAZITOZE
LA PEŞTI
Fiecare lot de peste, icre şi lapti
se supun examenului prin inspecţie
vizuala.
Se recolteaza probe reprezentative
din fiecare lot de peste, icre şi
lapti.
În scopul detectarii şi indepartarii parazitilor vizibili,
medicii veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat
de autoritatea veterinara competenţa, vor efectua un control
vizual randomizat (prin sondaj), pentru depistarea parazitilor
vizibili cu ochiul liber, înainte de prelucrare sau
comercializare.
Peştele întreg sau părţile parazitate din acesta nu trebuie
comercializate pe piaţa pentru consum uman.
Peştele se admite în consum fără restrictii dacă formaţiunile
parazitare sunt situate numai la nivelul tubului digestiv sau la
nivelul seroaselor viscerale şi acestea pot fi indepartate în
totalitate.
__________ *) Notă: În toate cazurile în care se depisteaza boli transmisibile la om (zoonoze) prin manipularea şi consumul unor produse de origine animala, este obligatorie notificarea prin Sistemul Rapid de Alerta. B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR A UNITĂŢILOR CARE PRELUCREAZA, DEPOZITEAZA ŞI VALORIFICA PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA *Font 8* ┌────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL │ │ │ ├───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR │ │Nr. │ UNITATEA │ PRIN ├────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┤ │crt.│ │ INSPECŢIE │ │Frecventa recoltarii │ │ │ │ │ Frecventa │ Natura probei │ probelor pentru │ Precizări tehnice*) │ │ │ │ │ │ examenele de la │ │ │ │ │ │ │litera C din program │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1. │Abator │Pe toată │tesut muscular, organe (ficat, │O dată pe luna pentru│- În cazul unor │ │ │a) de capacitate mare│perioada │rinichi, splina, ganglioni). │fiecare specie. │rezultate de laborator │ │ │ > 20 UMV/săptămâna│activităţii│Probe de pe suprafaţa carcaselor│Conform programelor │necorespunzătoare, │ │ │b) capacitate mica │ │de bovine, porcine, pentru │specifice │frecventa de recoltare a│ │ │ < 20 UMV/săptămâna│ │testarea E. coli şi Salmonella │ │probelor va fi │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤reconsiderata până la │ │ 2. │Abator de păsări │Pe toată │tesut muscular, organe. │O dată pe luna pentru│identificarea şi │ │ │a) de capacitate mare│perioada │Probe de pe suprafaţa carcaselor│fiecare specie. │eliminarea cauzei. │ │ │ > 150000 păsări/an│activităţii│pentru testarea E. coli şi │Conform programelor │- În cazul în care în │ │ │b) capacitate mica │ │Salmonella │specifice │urma inspecţiei se │ │ │ < 150000 păsări/an│ │ │ │suspicioneaza sau se │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤constata o neregula care│ │ 3. │Depozit frigorific │Pe toată │Produse antrepozitate │O dată pe trimestru │necesita investigaţii de│ │ │a) de capacitate mare│perioada │ │pentru fiecare │laborator se vor preleva│ │ │ > 500 tone/an │activităţii│ │categorie de carne pe│probe pentru efectuarea │ │ │b) capacitate mica │ │ │specii │analizelor de laborator.│ │ │ < 500 tone/an │ │ │ │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ 4. │Depozit frigorific │Pe toată │Materii prime recepţionate │O dată pe trimestru │ │ │ │cu sala de transare │perioada │Produse finite │pentru fiecare │ │ │ │ │activităţii│ │sortiment │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │ 5. │Unităţi pentru │Pe toată │materii prime │O dată pe trimestru │- În cazul unor │ │ │prelucrare a carnii │perioada │ │pentru fiecare specie│rezultate de laborator │ │ │şi a subproduselor │activităţii│ │ │necorespunzătoare, │ │ │comestibile │ │ │ │frecventa de recoltare a│ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤probelor va fi │ │ │ 1. unităţi de │ │produse finite │O dată pe trimestru │reconsiderata până la │ │ │ transarea carne │ │ │pentru fiecare │identificarea şi │ │ │ 2. unităţi pentru │ │ │categorie de produse │eliminarea cauzei. │ │ │ produse din carne│ │ │ │- În cazul în care în │ │ │- de capacitate mare │ │ │ │urma inspecţiei se │ │ │> 7,5 tone/săptămâna │ │ │ │suspicioneaza sau se │ │ │- capacitate mica │ │ │ │constata o neregula care│ │ │< 7,5 tone/săptămâna │ │ │ │necesita investigaţii de│ │ │ 3. unităţi pentru │ │ │ │laborator se vor preleva│ │ │ producerea carnii│ │ │ │probe pentru efectuarea │ │ │ preparate │ │ │ │analizelor de laborator.│ │ │ (unităţi tip │ │ │ │ │ │ │ carmangerie, │ │ │ │ │ │ │ unităţi pentru │ │ │ │ │ │ │ producerea de │ │ │ │ │ │ │ semipreparate │ │ │ │ │ │ │ culinare din │ │ │ │ │ │ │ carne şi mixte) │ │ │ │ │ │ │ 4. unităţi │ │ │ │ │ │ │ prelucrare │ │ │ │ │ │ │ membrane naturale│ │ │ │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ 6. │Unităţi depozitare, │Pe toată │Materii prime recepţionate │O dată pe luna pentru│ │ │ │transare, prelucrare │perioada │Produse finite │fiecare categorie de │ │ │ │vanat │activităţii│ │carne pe specii │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │ 7. │Depozit pentru │Trimestrial│Produse recepţionate │ - │- În cazul unor │ │ │subproduse │şi ori de │ │ │rezultate de laborator │ │ │necomestibile brute │câte ori se│ │ │necorespunzătoare, │ │ │de origine animala │considera │ │ │frecventa de recoltare a│ │ │(piei, lana, par, │necesar │ │ │probelor va fi │ │ │coarne, ongloane, │ │ │ │reconsiderata până la │ │ │pene, puf) │ │ │ │identificarea şi │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤eliminarea cauzei. │ │ 8. │Punct de colectare │Lunar şi în│Produse recepţionate │ - │- În cazul în care în │ │ │produse din │sezon ori │ │ │urma inspecţiei se │ │ │pescuit/cherhana │de câte ori│ │ │suspicioneaza sau se │ │ │ │este │ │ │constata o neregula care│ │ │ │necesar │ │ │necesita investigaţii de│ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤laborator se vor preleva│ │ 9. │Vase fabrica │Semestrial │Produse finite │O dată pe semestru │probe pentru efectuarea │ │ │ │ │ │pentru fiecare specie│analizelor de laborator.│ │ │ │ │ │şi categorie de │ │ │ │ │ │ │produse │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │10. │Antrepozit frigorific│Pe toată │Produse depozitate │O dată pe trimestru │ │ │ │pentru produse din │perioada │ │pentru fiecare │ │ │ │pescuit │activităţii│ │categorie de produs │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │11. │Unităţi pentru │Pe toată │Materii prime │O dată pe trimestru │ │ │ │prelucrarea │perioada │ │pentru fiecare specie│ │ │ │produselor din │activităţii├────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │pescuit │ │Produse finite │O dată pe trimestru │ │ │ │ │ │ │pentru fiecare │ │ │ │ │ │ │categorie de produse │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │12. │Punct pentru │Ori de câte│Peste şi produse din pescuit │O dată pe semestru │ │ │ │desfacerea peştelui │ori se │ │pentru fiecare │ │ │ │şi produselor din │considera │ │specie şi categorie │ │ │ │pescuit │necesar │ │de produse │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │13. │Punct de colectare │Lunar şi în│Produse recepţionate │O dată pe semestru │- În cazul unor │ │ │batracieni, │sezon ori │ │pentru fiecare specie│rezultate de laborator │ │ │crustacee, │de câte ori│ │ │necorespunzătoare, │ │ │gasteropode │este │ │ │frecventa de recoltare a│ │ │ │necesar │ │ │probelor va fi │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤reconsiderata până la │ │14. │Unitate de prelucrare│Lunar şi în│Materii prime │O dată pe trimestru │identificarea şi │ │ │batracieni, │sezon ori │ │pentru fiecare specie│eliminarea cauzei. │ │ │crustacee, │de câte ├────────────────────────────────┼─────────────────────┤- În cazul în care în │ │ │gasteropode, fructe │ori este │Produse finite │O dată pe semestru │urma inspecţiei se │ │ │de mare │necesar │ │pentru fiecare │suspicioneaza sau se │ │ │ │ │ │categorie de produse │constata o neregula care│ │ │ │ │ │ │necesita investigaţii de│ │ │ │ │ │ │laborator se vor preleva│ │ │ │ │ │ │probe pentru efectuarea │ │ │ │ │ │ │analizelor de laborator.│ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │15. │Exploataţii de vaci │Trimestrial│Lapte materie prima │Câte o proba de la │În cazul unor rezultate │ │ │producătoare de │şi ori de │ │5% din vacile care │de laborator │ │ │lapte materie prima │câte ori │ │produc lapte │necorespunzătoare, va fi│ │ │destinat procesarii │este │ │materie prima │reconsiderata frecventa │ │ │ │necesar │ │destinat procesarii │de recoltare a probelor │ │ │ │ │ │industriale │în cadrul programelor de│ │ │ │ │ │ │autocontrol ale │ │ │ │ │ │ │unităţilor care │ │ │ │ │ │ │proceseaza laptele │ │ │ │ │ │ │provenit de la │ │ │ │ │ │ │exploatatiile │ │ │ │ │ │ │respective, până la │ │ │ │ │ │ │identificarea şi │ │ │ │ │ │ │eliminarea cauzei. │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │16. │Centru de colectare, │Lunar │Lapte materie prima receptionat │Într-un trimestru vor│În cazul unor rezultate │ │ │răcire şi depozitare │ │ │fi acoperite toate │de laborator │ │ │a laptelui │ │ │centrele de │necorespunzătoare, va fi│ │ │ │ │ │colectare │reconsiderata frecventa │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤de recoltare a probelor │ │17. │Fabrica de produse │Pe toată │Materii prime │Într-un trimestru vor│în cadrul programelor de│ │ │lactate │perioada │ │fi acoperite toate │autocontrol ale │ │ │a) capacitate mare > │activităţii│ │rutele │unităţilor care │ │ │ 2.000.000 l/an │ │ │ │proceseaza laptele │ │ │b) capacitate medie │ │ │ │provenit de la centrele │ │ │ 500.000-2.000.000 │ │ │ │de colectare respective,│ │ │ l/an │ │ │ │până la identificarea şi│ │ │c) capacitate mica │ │ │ │eliminarea cauzei. │ │ │ < 500.000 l/an │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │Produse finite │Lunar pentru │- În cazul unor │ │ │ │ │ │produsele proaspete. │rezultate de laborator │ │ │ │ │ │Trimestrial pentru │necorespunzătoare, │ │ │ │ │ │celelalte produse │frecventa de recoltare │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤a probelor va fi │ │18. │Punct de colectare şi│Lunar │Materii prime │O dată pe luna pentru│reconsiderata până la │ │ │prelucrare a oualor │ │ │fiecare specie │identificarea şi │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┤eliminarea cauzei. │ │ │ │ │Produse finite │O dată pe luna │- În cazul în care în │ │ │ │ │ │pentru fiecare │urma inspecţiei se │ │ │ │ │ │categorie de produs │suspicioneaza sau se │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤constata o neregula care│ │19. │Unităţi de prelucrare│Lunar │Miere şi produse apicole │O dată pe luna pentru│necesita investigaţii de│ │ │a mierii de albine şi│ │ │fiecare categorie de │laborator se vor preleva│ │ │a altor produse │ │ │produse │probe pentru efectuarea │ │ │apicole │ │ │ │analizelor de laborator.│ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │20. │Depozit alimentar │Lunar │Produse alimentare de origine │ - │ │ │ │ │ │animala │ │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │21. │Unitate de │Lunar │Produse alimentare de origine │ - │ │ │ │preambalare a │ │animala │ │ │ │ │produselor alimentare│ │ │ │ │ │ │de origine animala │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │22. │A. Unităţi de │Trimestrial│Materii prime de origine animala│ - │ │ │ │alimentaţie publică │şi ori de │şi semipreparate culinare │ │ │ │ │ │câte ori se│negatite │ │ │ │ │ │considera │ │ │ │ │ │ │că nu sunt │ │ │ │ │ │ │respectate │ │ │ │ │ │ │condiţiile │ │ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │ │ │funcţionare│ │ │ │ │ │ │sanitare │ │ │ │ │ │ │veterinare │ │ │ │ │ │ │şi pentru │ │ │ │ │ │ │siguranţa │ │ │ │ │ │ │alimentelor│ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │B. Unităţi de │Semestrial │Produse alimentare de origine │ - │ │ │ │desfacere │şi ori de │animala │ │ │ │ │- magazin alimentar │câte ori se│ │ │ │ │ │şi mixt, punct │considera │ │ │ │ │ │alimentar │că nu sunt │ │ │ │ │ ├─────────────────────┤respectate ├────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │- supermarket │condiţiile │Materii prime de origine │ - │ │ │ │- macelarie │de │animala │ - │ │ │ │- hala pentru │funcţionare│ │ - │ │ │ │ desfacerea │sanitare │ │O dată pe semestru │ │ │ │ produselor de │veterinare │ │ │ │ │ │ origine animala │şi pentru │ │ │ │ │ │- laboratoare de │siguranţa │ │ │ │ │ │ cofetarie şi │alimentelor│ │ │ │ │ │ patiserie │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │C. Cattering │Pe toată │Materii prime de origine │O dată pe semestru │ │ │ │ │perioada │animala şi semipreparate │ │ │ │ │ │activităţii│culinare negatite │ │ │ └────┴─────────────────────┴───────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘ _________ *) Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (coloana 5) vor fi însoţite de o nota justificativă cu precizarea motivatiei recoltarii acestora în afară frecvenţei stabilite prin Programul de supraveghere. C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII *Font 8* Nr.
crt.
Produsul
Organoleptic
Microbiologic
Fizico-chimic
1.
Carne proaspăta şi
subproduse comestibile
da
Bacterioscopic/STAS 2356/82
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V.
Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când
se impune
E.coli O157:H7 pentru carnea de bovina conform
programului ANSV aprobat cu nr. 1617/24.05.96
Testare carcaselor pentru E. coli şi
Salmonella de suprafaţa
Prog. ANSV 78323/1998 şi 74032/1999
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000
Prospetime:
STAS 9065/7/74 - azot
uşor hidrolizabil
STAS 9065/8/74 -
determinarea pH-ului
STAS 9065/10/75 -
reactia Kreis şi
indicele de peroxid
STAS 9065/11/75 -
reactia pentru H2S
2.
Carne tocata şi carne
preparata (toate
sortimentele din carne
care nu au suportat
tratament termic care
sa modifice structura
fibrei musculare).
Carne dezosata mecanic
(MDM)
da
NTG/SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V.
Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci
când se impune
E.coli O157:H7 pt. carnea de bovina conform
programului specific aprobat cu nr. 1617/24.05.96
Listeria monocytogenes/SR IS0 11290/1/2/2000
B.cereus/SR ISO 7932/2003
Prospetime:
STAS 9065/7/74 - azot
uşor hidrolizabil
STAS 9065/10/75 - reactia
Kreis şi indicele de
peroxid
Pentru carnea tocata
conform Ord.
nr. 490/2002:
- conţinutul de grasime
- raportul colagen/
proteina
Pentru carnea dezosata
mecanic, parametrii
fizico-chimici conform
Ord. nr. 333/2002, cu
modificările şi
completările ulterioare
3.
Produse din carne -
tratate şi salamuri
crude-uscate
da
NTG/SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V.
Determinare specie/metoda Imunoenzimatică - atunci
când se impune
Listeria monocytogenes/SR IS0 11290/1/2/2000
B. cereus/SR ISO 7932/2003
Prospetime:
STAS 9065/7/74 -
azot uşor hidrolizabil
STAS 9065/10/75 -
reactia Kreis şi
indicele de peroxid
4.
Conserve în recipienţi
ermetic inchisi
Proba termostatarii şi examen microbiologic/
SR ISO 8924/95
Pentru conservele
indigene de peste:
Histamina (la speciile
din familiile Scombridae
şi Clupeidae)*) prin
metoda
spectrofotometrica, HPLC
sau ELISA.
STAS 6511/90 - analize
ponderale.
STAS 9065/75 -
determinarea NaCl%
STAS 6510/74 -
determinarea aciditatii.
Pentru conservele
indigene din carne:
STAS 1089/71 - conţinutul
de carne şi grasime.
STAS 1089/71 - conţinutul
de grasime.
STAS 9065/7/74 - azot
uşor hidrolizabil.
STAS 9065/75 - conţinutul
de NaCl%.
5.
Peste proaspăt şi
congelat întreg
da
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV
Examen parazitologic
Prospetime:
STAS 6513/78 - azot uşor
hidrolizabil
Histamina (la speciile
din familiile Scombridae
şi Clupeidae)*) prin
metoda
spectrofotometrica, HPLC
sau ELISA.
6.
Peste proaspăt şi
congelat decapitat,
eviscerat, filetat
da
NTG/SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV
Examen parazitologic
Prospetime:
STAS 6513/78 - azot uşor
hidrolizabil
Histamina (la speciile
din familiile Scombridae
şi Clupeidae)*) prin
metoda
spectrofotometrica, HPLC
sau ELISA.
7.
Peste preparat -
semiconserve (care nu
a suportat tratament
termic care să
modifice structura
fibrei musculare)
da
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV
Vibrio parahaemolyticus/SR ISO 8914/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
Prospetime:
STAS 6513/78 - azot uşor
hidrolizabil
8.
Produse din peste
(preparate şi
semipreparate)
da
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V.
Prospetime:
STAS 6513/78 - azot uşor
hidrolizabil
9.
Icre, lapti şi produse
din icre şi lapti
da
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V.
Examen parazitologic
Prospetime:
STAS 6513/78 - azot uşor
hidrolizabil
10.
Moluste, batracieni,
gasteropode, crustacee
da
N.T.G./SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV
Vibrio parahaemolyticus/SR ISO 8914/92
Prospetime pentru
batracieni:
STAS 6513/78 - azot uşor
hidrolizabil
11.
Lapte crud (materie
prima) din centre de
colectare şi fabrici
de procesare lapte
da
N.T.G./SR ISO 6610/97
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Celule somatice/SR ISO 13366-1/98**) sau SR ISO
13366-3/97
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Bacterii anaerobe sporogene gazogene (Weinzirl)/
STAS 6349/5/80
Examen fizico-chimic
conform Ord.
nr. 389/2002:
- punct crioscopic
conform Ord. MAAP
nr. 10/2001
- densitate cf. STAS
6347/73
- substanţa uscata
negrasa cf. STAS 6344/68
- proteina conform STAS
6355-81
- grasime cf. Ord.
nr. 80/2003
Lapte crud (materie
prima) din
exploatatiile de vaci
producătoare de lapte
destinat procesarii
N.T.G./SR ISO 6610/97
Celule somatice/SR ISO 13366-1/98**), SR ISO
13366-3/97 sau metode rapide
- punct crioscopic
conform Ord. MAAP 10/2001
- grasime cf. Ord.
80/2003
12.
Lapte consum, produse
lactate şi subproduse
din lapte tratate
termic
da
N.T.G./SR ISO 6610/97
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000
Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
Prospetime:
- aciditate cf. STAS
6353/75 la lapte şi
produse lactate acide
13.
Produse lactate din
lapte netratat termic
da
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000
Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
Prospetime:
- aciditate cf. STAS
6353/75
14.
Oua consum şi produse
din oua
da
N.T.G./SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Enterobacterii/SR ISO 7402/96
Analize ponderale cf.
STAS 142/80
Determinări de: acid
3-hidroxibutiric, acid
lactic, acid succinic
conform Ordinului MAAP
nr. 356/2002***)
15.
Miere de albine
da
Drojdii şi Mucegaiuri/g/SR ISO 7954/2001
Examen fizico-chimic:
- conţinutul de apa cf.
STAS 784/89
- conţinutul de glucide
cf. STAS 784/3/89
- aciditate, indice
diastazic, HMF, indice
polen cf. STAS 784/3/89
16.
Preparate şi
semipreparate
culinare prelucrate
din materii prime de
origine animala
da
N.T.G./SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003
Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli/SR ISO 7251/96
Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Clostridii sulfitoreducatoare/g/metoda I.I.S.P.V.
-
______________ *) Determinarile de histamina se vor efectua la speciile respective pescuite de nave aparţinând sau închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale. **) Aceasta determinare se face în decurs de 6-8 ore de la muls, laptele pastrandu-se în acest timp la temperatura de refrigerare. ***) Determinarile vor fi efectuate începând cu semestrul al II-lea 2005 după instruirea personalului de specialitate din teritoriu. Determinări rapide efectuate pe autolaborator în interes turistic sau alte programe de supraveghere de necesitate dispuse de Autoritatea centrala *Font 8* Determinări microbiologice
Determinări fizico-chimice
Teste de sanitatie - metoda ATP total****)
Potabilitate apa - metoda ATP total****)
Examene de prospetime prin analize pentru (pH, aciditate, Nessler, H2S,
Kreis) în funcţie de produs.
Examene rapide de prospetime pentru determinarea: (azotiti, azotati.
peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza) în funcţie de produs****).
__________ ****) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate. NOTĂ: La tulpinile bacteriene patogene (Salmonella spp, Stafilococ coagulazo-pozitiv, Bacilul cereus şi Listeria monocytogenes) izolate din produse alimentare se va monitoriza antibiorezistenta prin metoda difuzimetrica. Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de la punctul C se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu normativele legale în vigoare. D. SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRA ÎN COMPOZITIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALA *Font 8* Nr.
crt.
Produsul
Frecventa
controlului
Organoleptic
Microbiologic
Fizico-chimic
1.
Apa potabilă
Lunar
Conform
prevederilor
Legii
nr. 458/2002
da
N.T.G./STAS 3001/91
Bacterii coliforme/STAS 3001/91
Escherichia coli/STAS 3001/91
Streptococi fecali/STAS 3001/91
Clostridium perfringens/Directiva 98/83
Conformitate:
Legea
nr. 458/2002
2.
Aditivi alimentari
şi condimente
trimestrial
da
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Escherichia coli./SR ISO 7251/96
Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003
Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V
Stafilococ coagulazopozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002
Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
3.
Materiale utilizate
pentru preambalarea
produselor de
origine animala
trimestrial
da
N.T.G./SR ISO 4833/94
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92
Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
NOTĂ: Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2% de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. E. EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE *Font 8* Nr.
crt.
Examene
Frecventa
controlului*)
Microbiologic
Fizico-chimic
1.
Teste de sanitatie
Lunar
N.T.G./SR ISO 4833/94
Salmonella/SR ISO 6579/2003
Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 832/92
Stafilococ cp/SR ISO 6888/1/2/2002
Enterobacterii/SR ISO 7402/96
Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
-
2.
Probe de pe suprafaţa carcaselor de
bovine, porcine, păsări din abatoare
Lunar
Escherichia coli generica - Program
ANSV 78323/98
Salmonella - Program ANSV 74032/99
-
3.
Controlul eficientei acţiunilor DDD
Lunar
Teste de sanitatie
Programe specifice
-
_______________ *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa controlului va fi marita până la obţinerea de rezultate corespunzătoare. F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A FURAJELOR *Font 8* Nr.
crt.
Grupa de furaje
Unităţile
controlate
Examene de laborator
Frecventa
recoltarii
probelor*)
1.
Nutreturi de volum
Ferme
Gospodării
populaţie
Examen micologic - SR ISO 7954/2001
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81;
SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003;
Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02
Trimestrial
Trimestrial
randomizat
2.
Nutreturi
suculente
Ferme
Gospodării
populaţie
Acizi de fermentaţie şi pH - STAS 12254/84
Listeria monocytogenes (în caz de suspiciuni) - SR EN
11290-1/2000
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;
Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP
nr. 294/02
Trimestrial
Trimestrial
randomizat
3.
Materii prime
vegetale pentru
nutreturi
combinate (cereale
şi sroturi)
Unităţi
producătoare
de nutret
combinat
Examen micologic - SR ISO 7954/2001
Indice de ureaza - SR ISO 5506/1995
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81;
SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003;
Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02
Trimestrial prin
sondaj dintr-un
lot de recepţie
4.
Materii prime de
origine minerala
pentru nutreturi
combinate
(fosfati,
carbonati)
Unităţi
producătoare
de nutret
combinat
Substanţe contaminante (metale grele) -
Ord. MAAP nr. 76/2003 Conform Ord. MAAP nr. 294/02
Trimestrial prin
sondaj dintr-un
lot de recepţie
5.
Făina de peste
Unităţi
furnizoare
Salmonella - Ordin MAPAM nr. 723/2003 - SR EN ISO 6579/2003
Enterobacterii - Ordin MAPAM 723/2003 - SR ISO 7402/1996
Identificarea microscopica a constituientilor de natura animala
în făina de peste - Ord. MAAP nr. 475/2001
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;
Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP
nr. 294/02
O dată pe luna
din fiecare lot
6.
Fainuri proteice
de origine animala
(făina de carne,
de sânge, de oase)
folosite în hrana
carnasierelor
Unităţi
furnizoare
Salmonella - Ordin MAPAM nr. 723/2003 - SR EN ISO 6579/2003
Enterobacterii - Ordin MAPAM nr. 723/2003 - SR ISO 7402/1996
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;
Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP
nr. 294/02
O dată pe
trimestru prin
sondaj dintr-um
lot
7.
Premixuri
vitamino-minerale
(zooforturi)
Amestecuri
minerale
Unităţi
producătoare
de nutret
combinat
Substanţe contaminante (metale grele) - Ord. MAAP nr. 76/2003
Conform Ord. MAAP nr. 294/2002
Trimestrial din
fiecare
sortiment la
unităţile cu o
producţie mai
mare de 6000
tone/an
Anual din
fiecare
sortiment la
unităţile cu o
producţie mai
mica de 6000
tone/an
Ferme
Substanţe contaminante (metale grele) - Ord. MAAP nr. 76/2003
Conform Ord. MAAP nr. 294/02
O dată pe
trimestru prin
sondaj
8.
Premixuri sau
concentrate
proteino-
vitamino-minerale
Unităţi
producătoare
de nutret
combinat
Salmonella - SR EN ISO 6579/2003
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;
Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP
nr. 294/02
Trimestrial din
fiecare
sortiment la
unităţile cu o
producţie mai
mare de 6000
tone/an
Anual din
fiecare
sortiment la
unităţile cu o
producţie mai
mica de 6000
tone/an
Ferme
Salmonella - SR EN ISO 6579/2003
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;
Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP
nr. 294/02
O dată pe
trimestru prin
sondaj
9.
Nutreturi
combinate
Unităţi
producătoare
de nutret
combinat
Examen micologic SR ISO 7954/2001
Salmonella - SR EN ISO 6579/2003
Coccidiostatice**) - ISO 13210/1994; ISO 13236/1994; IONO 96/01
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;
Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP
nr. 294/02
Identificarea microscopica a constituientilor de natura
animala - Ord. MAAP nr. 475/2001
O dată pe luna
din fiecare
reteta
Ferme
Gospodării
populaţie
Identificarea microscopica a constituientilor de natura
animala - Ord. MAAP nr. 475/2001
O dată pe luna
prin sondaj
Trimestrial
randomizat
(maxim 2 probe/
circumscripţie)
10.
Nutreturi
combinate pentru
rumegatoare
Unităţi
producătoare
de nutret
combinat
Salmonella - SR EN 12824/2001
Identificarea microscopica a constituientilor de natura
animala - Ord. MAAP nr. 475/2001
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; STAS 9597/16/87; STAS
9597/17/87; STAS 9597/19/93; SR EN ISO 14181/2001 Conform Ord.
MAAP nr. 294/02
Lunar din
fiecare
sortiment la
unităţile cu o
producţie mai
mare de 6000
tone/an
Trimestrial din
fiecare
sortiment la
unităţile cu o
producţie mai
mica de 6000
tone/an
Ferme
Gospodării
populaţie
Identificarea microscopica a constituientilor de natura
animala - Ord. MAAP nr. 475/2001
O dată pe luna
prin sondaj
Trimestrial
randomizat
(maxim 2 probe/
circumscripţie)
11.
Hrana pentru
animale de
companie-conserve
Unităţi
producătoare
Termostatare 14 zile la 35°C şi culturi microbiene pe medii
aerobe şi anaerobe - SR 8924/1995
Trimestrial prin
sondaj dintr-un
lot
12.
Hrana deshidratata
pentru animale de
companie
Unităţi
producătoare
Salmonella - SR EN 12824/2001
Enterobacterii - SR ISO 7402/1996
Clostridium perfringens - SR EN 13401/2000
Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO
14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform
Ord. MAAP nr. 294/02
Trimestrial prin
sondaj dintr-un
lot
_____________ *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa de recoltare a probelor va fi marita până la obţinerea de rezultate corespunzătoare. **) Determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Amprol, Salinomicin) se efectuează la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe. G. EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APA *Font 8* ┌────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┐ │ Grupa │ │ Specia de │ Loc de │Substratul(rile)│Numărul minim de probe recoltate*)│ │ şi denumirea │ Compusii │animale/categoria│ recoltare │ care se │ (care va fi defalcat pe │ │ │ │ de vârsta │ │ recolteaza │ trimestre şi luni) │ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.1. Stilbene şi│DES │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,04% din numărul de viţei taiati │ │derivati │ │ │ │vii │ │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Hexoestrol │ │- tineret│ │urina │0,04% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Dienoestrol │ │- vaci │ │urina │0,04% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine │- viţei │abator-animale│urina, bila, │0,03% din numărul de viţei taiati │ │ │ │ │ │tăiate │ficat │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │urina, bila, │0,03% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ficat │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │urina, bila, │0,03% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ficat │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │urina, bila, │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ficat │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │urina, bila, │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │urina, bila, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │urina, ficat │0,03% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │bila, ficat, │0,05% din producţia de carne │ │ │ │ │abator │furaje │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne (kg) a│ │ │ │ │abator │ │anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne (kg) a│ │ │ │crescatorie │abator │ │anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,08% din producţia de peste │ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │(tone) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.2. Substanţe │- 2-metiltiouracil│bovine │- viţei │abator-animale│glanda tiroida, │0,03% din numărul de viţei taiati │ │tireostatice │ │ │ │tăiate │muschi │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │- 2-tiouracil │ │- tineret│ │glanda tiroida, │0,03% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │muschi │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │glanda tiroida, │0,03% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │muschi │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │glanda tiroida, │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │muschi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │glanda tiroida, │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │muschi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │glanda tiroida, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │muschi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │glanda tiroida, │0,03% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │muschi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ │muschi │0,05% din producţia de carne de │ │ │ │ │ │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │muschi │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi │0,5% din producţia de carne vanat │ │ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.3. Steroizi │Oestradiol │bovine │- viţei │ferma-animale │ser, urina │0,04% din numărul de viţei taiati │ │ │ │ │ │vii │ │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Testosteron │ │- tineret│ │ser, urina │0,04% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Nortestosteron │ │- vaci │ │ser, urina │0,04% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Trenbolon │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Melengestrol │bovine │- viţei │abator-animale│ser, urina, │0,03% din numărul de viţei taiati │ │ │acetat │ │ │tăiate │bila, tesut gras│în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │ser, urina, │0,03% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │bila, tesut gras│tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │ser, urina, │0,03% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │bila, tesut gras│în anul precedent │ ├────────────────┼──────────────────┼───────┴─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │A.3. Steroizi │Oestradiol │ovine │ │ser, urina, │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │bila, tesut gras│în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Testosteron │caprine │ │ser, urina, │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │bila, tesut gras│tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Nortestosteron │porcine │ │ser, urina, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │bila, tesut gras│tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Trenbolon │cabaline │ │ser, urina, │0,03% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │tesut gras │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Melengestrol │păsări**) │ferma şi │ser, bila, tesut│0,05% din producţia de carne de │ │ │acetat │ │abator │gras, furaj │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne vanat │ │ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,08% din producţia de peste │ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │(tone) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.4. Lactone ale│Zeranol │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,04% din numărul de viţei taiati │ │acidului │ │ │ │vii │ │în anul precedent │ │rezorcilic │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │urina │0,04% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │urina │0,04% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine │- viţei │abator-animale│urina, bila │0,03% din numărul de viţei taiati │ │ │ │ │ │tăiate │ │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │urina, bila │0,03% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │urina, bila │0,03% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │urina, bila │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │urina, bila │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │urina, bila │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │urina │0,03% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │bila │0,05% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │bila │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │bila │0,5% din producţia de carne vanat │ │ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.5. Substanţe │Clenbuterol │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,04% din numărul de viţei taiati │ │beta agoniste │ │ │ │vii │ │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │urina │0,04% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │urina │0,04% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine │- viţei │abator-animale│urina, ficat │0,03% din numărul de viţei taiati │ │ │ │ │ │tăiate │ │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │urina, ficat │0,03% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │urina, ficat │0,03% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │urina, ficat │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │urina, ficat │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │urina, ficat │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │urina, ficat │0,3% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │ficat │0,05% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │ficat │0,5% din producţia de carne vanat │ │ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.6. Substanţe │Cloramfenicol │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,01% din numărul de viţei taiati │ │incluse în anexa│ │ │ │vii │ │în anul precedent │ │IV a Directivei │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │CEE 2377/90 │ │ │- tineret│ │urina │0,01% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │urina │0,01% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │urina │0,002% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine │- viţei │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati │ │ │ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- tineret│ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │rinichi │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,02% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,1% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma │oua │0,05% din producţia de oua │ │ │ │ │ │ │(în tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere │ │ │ │ │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ │ ├──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.6. Substanţe │Dimetridazol │bovine │- viţei │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati │ │incluse în anexa│ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │IV a Directivei │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │CEE 2377/90 │ │ │- tineret│ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de tineret │ │ │ │ │ bovin │ │rinichi │bovin tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,02% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat │0,1% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări │ferma │oua │0,05% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ │ │ │ ├──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │A.6. Substanţe │Nitrofurani │bovine │- viţei │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati │ │incluse în anexa│ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │IV a Directivei │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │CEE 2377/90 │ │ │- tineret│ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de tineret bovin│ │ │ │ │ bovin │ │rinichi │tăiat în anul precedent │ │ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │- vaci │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de vaci tăiate │ │ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,02% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat │0,1% din producţia de oua (tone) │ │ │ │ │abator │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări │ferma │oua │0,05% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ │ │ │ ├──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanti │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │B.1. Substanţe antimicrobiene │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.1. Substanţe │antibiotice, │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,05% din numărul de bovine tăiate│ │antimicrobiene │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │sulfamide, │ovine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de ovine tăiate │ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │quinolone │caprine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,05% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │rinichi │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări │producător │oua │0,05% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat, │0,7% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │rinichi │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │incl. │albine │producător │miere │1,0% din producţia de miere (tone)│ │ │Streptomicina │ │ │ │a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.1. Sulfamide │Sulfamethazina, │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,05% din numărul de bovine tăiate│ │ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Sulfamethina, │ovine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de ovine tăiate │ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Sulfathiazola, │caprine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Sulfamethoxina, │porcine │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Sulfaquinoxalina │cabaline │ │muschi, ficat, │0,05% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │rinichi │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări │producător │oua │0,05% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat, │0,7% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │rinichi │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │albine │producător │miere │1,0% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │B.2. Alte medicamente veterinare │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.2.a. Substanţe│Ivermectin │bovine │abator-animale│tesut gras, │0,01% din numărul de bovine tăiate│ │antihelnitice │ │ │tăiate │ficat │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ovine │ │tesut gras, │0,005% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ficat │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │tesut gras, │0,005% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │tesut gras, │0,005% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │tesut gras, │0,01% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │tesut gras, │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │ficat │vanat (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,012% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Flubendazol │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.2.b. │Monenzin │bovine │abator-animale│muschi, ficat │0,01% din numărul de bovine tăiate│ │Coccidiostatice │ │ │tăiate │ │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Salinomicin │ovine │ │muschi, ficat │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │muschi, ficat │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat │0,002% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,01% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări │producător │oua │0,02% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.2.c. Carbamati│Carbaril │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,01% din numărul de bovine tăiate│ │şi piretroide │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Carbofuran │ovine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Cypermetrin │caprine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Deltametrin │porcine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Carbamati şi │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de │ │piretroide │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │albine │producător │miere │1,0% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.2.d. │Azaperon │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,01% din numărul de bovine tăiate│ │Tranchilizante │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │şi Beta blocante│ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Propriopromazina │ovine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Carazolol │caprine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.2.e. Agenţi │Caprofen │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,01% din numărul de bovine tăiate│ │antiinflamatori │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │nesteroidici │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Metamizol │ovine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │B.3. Alte substanţe şi contaminanti din mediul înconjurător │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.3.a. Pesticide│alfa HCH │bovine │abator-animale│tesut gras │0,03% din numărul de bovine tăiate│ │organoclorurate │ │ │tăiate │ │în anul precedent │ │şi PCB***) │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Lindan │ovine │ │tesut gras │0,006% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │beta HCH │caprine │ │tesut gras │0,006% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │DDT total │porcine │ │tesut gras │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aldrin │cabaline │ │tesut gras │0,03% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Dieldrin │păsări**) │ferma şi │tesut gras │0,04% din producţia de carne │ │ │ │ │abator │(carcasa) │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Endrin │toate speciile │producător │produse din │0,01% din producţia (în tone) a │ │ │ │ │ │carne │anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Heptaclor │bovine, ovine, │producător │lapte, produse │0,02% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │lactate │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │PCB │păsări │producător │oua │0,02% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │iepuri │ferma şi │tesut gras │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │(carcasa) │iepure (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat de │ferma şi │tesut gras │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │(carne) │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │vanat impuscat │depozit │tesut gras │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │ │(carne) │vanat (kg) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │apa │câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.3.b. Pesticide│Phosdrin │bovine │abator-animale│tesut gras, │0,01% din numărul de bovine tăiate│ │organofosforice │ │ │tăiate │ficat │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Phorate │ovine │ │tesut gras, │0,002% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │ficat │în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Di Syston │caprine │ │tesut gras, │0,002% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Diazinon │porcine │ │tesut gras, │0,002% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Ronnel │cabaline │ │tesut gras, │0,01% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Paration │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Metil Paration │bovine, ovine, │producător │lapte │0,002% din producţia de lapte │ │ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Malation │păsări │producător │oua │0,005% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Etion │albine │producător │miere │0,2% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │toate speciile │ferma de │apa │câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.3.c. Metale │Pb, Cd, As │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati │ │grele***) │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │ovine │ │muschi, ficat, │0,005% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │caprine │ │muschi, ficat, │0,005% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │cabaline │ │muschi │0,02% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,03% din producţia de carne │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd │toate speciile │producător │produse din │0,01% din producţia în tone a │ │ │ │ │ │carne │anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb │bovine, ovine, │producător │lapte, produse │0,01% din producţia în tone a │ │ │ │caprine │ │lactate │anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd │păsări │producător │oua │0,01% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, Hg │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd │albine │producător │miere │0,4% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,5% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, As │vanat impuscat │depozit │muschi, ficat │0,2% din producţia de carne de │ │ │ │ │ │ │vanat (kg) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pb, Cd, Cu, Zn │toate speciile │ferma de │apa │câte o proba corespunzătoare │ │ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.3.d. │Aflatoxina B1 │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de bovine tăiate│ │Micotoxine │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │ │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de ovine tăiate│ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │caprine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de caprine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │porcine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de porcine │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │cabaline │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de cabaline │ │ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de │ │ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │toate speciile │producător │produse din │0,01% din producţia în tone a │ │ │ │ │ │carne │anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina M1 │bovine, ovine, │producător │lapte, produse │0,01% din producţia în tone a │ │ │ │caprine │ │lactate │anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │păsări │producător │oua │0,01% din producţia de oua (în │ │ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1 │albine │producător │miere │0,3% din producţia de miere (tone)│ │ │ │ │ │ │a anului precedent │ │ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aflatoxina B1, │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare │ │ │Ochratoxina A │ │creştere │ │loturilor de animale testate │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ ├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤ │B.3.e. Coloranti│Malachite green │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)│ │ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │ ├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤ │Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ____________ *) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau productiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 proba/trimestru pentru fiecare specie în parte. **) Pentru păsări, iepuri şi vanat de crescatorie o parte din probe (aprox. 40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic. La recoltarile din ferma se vor recolta şi furaje. ***) Pentru contaminanti (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauza intensitatea controlului să fie marita prin recoltari de probe cu o frecventa dubla faţă de program. Observatie: - Substantele analizate, frecventa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul M.A.A.P. numărul nr. 357/2001 (conformă cu Directiva 96/23/CEE , Deciziile 97/747/CEE şi 98/179/CEE ). - Examenele pentru reziduuri la produsele de origine animala provenite din import, se efectuează conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001 , privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completările şi modificările ulterioare. H. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ŞI A FURAJELOR *Font 8* Nr.
crt.
Produsele care se
controlează
Natura probei
Frecventa recoltarii
probelor şi examinării
1.
Materii prime şi produse
de origine animala
Tesuturi comestibile, preparate şi produse finite
de origine animala, ingrediente - STAS 12327/1985
O dată pe trimestru la unităţile
producătoare
2.
Furaje
Nutreturi fibroase, suculente, grosiere, fainuri
proteice, premixuri, materii prime şi nutreturi
combinate - STAS 12327/1985
O dată pe trimestru în ferme şi
fabrici de nutreturi combinate
3.
Apa
Apa din unităţile de industrie alimentara
Apa utilizata în fermele de creştere a animalelor
O dată pe an din unităţi de industrie
alimentara
O dată pe an din fermele de creştere
Observatie: - Determinarea gradului de contaminare radioactive a produselor de origine animala provenite din import, se efectuează conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001 , privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completările şi modificările ulterioare. __________________ Preluat: 2026-09-23T16:19:27.750659+00:00 · SHA256: f0890d41798d9049da34f0b20e1f8f37c3f8c585cd22bf491202c4a29268d943