NORME METODOLOGICE din 6 octombrie 2004 privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 NORME METODOLOGICE din 6 octombrie 2004 
 privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate*)  
    EMITENT     CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 34 bis din 11 ianuarie 2005  
   
  
						Notă   ...
			  *) Aprobate prin  Decizia nr. 512/06.10.2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 11 ianuarie 2005.  
 ANEXĂ 
 privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate 
 și al caselor de asigurări de sănătate 

     
  
    2.  Tipuri de audit  Legea privind auditul public intern defineşte urmatoarele tipuri de audit:     a)    Auditul de sistem  - reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;     b)    Auditul performanţei  - examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;     c)    Auditul de regularitate  - reprezintă examinarea acţiunilor asupra  efectelor financiare  pe seama fondurilor  publice sau a patrimoniului  public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice, conform normelor legale.      B. STRUCTURILE DE AUDIT PUBLIC INTERN IN ROMANIA SI IN CADRUL SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE     3.  Organizarea auditului public intern  În conformitate cu art. 4 din Legea privind auditul public intern, auditul public intern este organizat astfel:     a)  UCAAPI  - structură  distinctă în cadrul  Ministerului  Finanţelor  Publice, constituită  din  compartimente  de  specialitate,  în  directa  subordonare  a ministrului finanţelor publice, având atribuţii de coordonare, evaluare, sinteză în domeniul activităţii de audit public intern la nivel naţional, care efectuează şi  m1smni   de  audit  public  intern   de  interes  naţional  cu  implicaţii multisectoriale. UCAAPI este condusă de un director  general, numit de ministrul finantelor publice, cu avizul CAPI;       b)  	 CAPI - organism cu caracter consultativ, constituit din 11 membri, specialişti din  afara  Ministerului  Finantelor  Publice,  condus  de  un  preşedinte. CAPisprijină UCAAPI în definirea strategiei şi îmbunătăţirii activităţii de audit public intern în sectorul public;        c)  Compartimentele de audit public intern •  din entităţile publice -  structuri funcţionale de bază în domeniul auditului public intern, care exercită efectiv funcţia de audit public intern.      3.1. Organizarea auditului public intern la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate  Auditul public intern la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă o activitate funcţional independentă şi obiectivă, organizată la nivelul CNAS, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor  publice,  perfecţionând  activităţile  desfăşurate  în  cadrul  sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Ajută CNAS şi casele de asigurări de sănătate să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte  eficienţa şi eficacitatea sistemului  de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.  Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este organizată şi funcţionează în  conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 150/2002.  La nivelul CNAS activitatea de audit public intern este asigurată de Direcţia Audit Public Intern.  Direcţia Audit Public Intern funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice. Prin atribuţiile sale, Direcţia Audit Public Intern a CNAS nu trebuie să fie implicată în vreun fel în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern din cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.  La casele de asigurări de sănătate aflate în subordinea CNAS auditul este organizat sub formă de compartimente, birouri sau servicii, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 161/2003.      3.2  Obiectivele auditului public intern în cadrul CNAS şi CAS     3.2.1  Obiectivele auditului public intern desfăşurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate sunt:     a)  Asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele ş1 activităţile desfăşurate de CNAS şi casele de asigurări de sănătate;     b)  Sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituţiei publice printr-o abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare;     c)  Sprijinirea conducerii CNAS în ansamblul său şi a conducerilor caselor de asigurări  prin  intermediul  opiniilor  şi  recomandărilor  formulate  în  timpul    auditărilor, urmărindu-se gestionarea mai bmiă a riscurilor, asigurarea unei mai bune  administrări  şi  păstrări  a  patrimoniului,  asigurarea  unei  mai  bune monitorizări a conformităţii cu regulile şi procedurile existente, asigurarea unei evidenţe contabile corecte, conforme cu legislaţia în vigoare şi un  management informatic fiabil şi coerent, îmbunătăţirea calităţii managementului, a controlului şi auditului intern, precum şi îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii operaţiilor.         3.2.2  Obiectivele misiunii de audit public intern  Unei misiuni de audit i se pot atribui două obiective principale:     -  	asigurarea conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor cu normele juridice - auditul de regularitate;     -  evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmărite şi examinarea impactului efectiv - auditul de performanţă.         3.3  Exercitarea misiunii de audit        1.  La nivelul CNAS fac obiectul auditului, conform prevederilor Legii nr. 672/2002, procesele şi activităţile desfăşurate la nivelul întregii structuri organizatorice.     2.  La nivelul caselor de asigurări de sănătate aflate în subordonarea CNAS fac obiectul activităţii de audit toate procesele şi activităţile desfăşurate la nivelul structurilor organizatorice ale acestor instituţii.       4.  Atributiile compartimentului de audit public intern  În  conformitate  cu  art.11  din  Legea  auditului  public  intern,  atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:     a)  elaborează norme metodologice specifice entităţii publice care, după aprobare de Preşedintele CNAS, se înaintează structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii pentru avizare;     b)  elaborează proiectul planului anual de audit public intern;  Precizările referitoare la atribuţiile de la literele a) si b) sunt prezentate la punctul 6, subpunctele 6.1.3, respectiv 6.1.1 din prezentele norme.       c)  efectuează activităţi de audit  public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt    conforme  cu  normele  de  legalitate,  regularitate,  economicitate,  eficienţă  şi eficacitate;  Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în CNAS, inclusiv din entităţile subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.  Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:     -  angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de  plată, inclusiv din fondurile comunitare;     -  	plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din  fondurile comunitare;     -  vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri;     -  constituirea veniturilor publice;     -  alocarea creditelor bugetare;     -  sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;     -  sistemul de luare a deciziilor;     -  sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;     -  sistemele informatice.       d)  DAPI informează structura de audit public intern din Ministerul Sănătăţii despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;  Structurile de audit public intern de la casele de asigurări vor transmite trimestrial Direcţiei Audit Public Intern sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul casei de asigurări şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, după cum urmează:     -  entităţile publice subordonate transmit către DAPI sinteza, trimestrial în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului;     -  DAPI transmite sinteza, trimestrial la structura de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, în termen de 1O zile de la încheierea trimestrului.       e)  raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;  Structurile de audit public intern transmit la DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz,  la cererea acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitătile lor de audit.  '       f)  elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;  Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele constatări, concluzii  şi recomandări  rezultate  din activitatea  de audit, progresele înregistrate  prin  implementarea  recomandărilor,  eventualele  iregularităţi/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum şi informaţii referitoare la pregătirea profesională şi riscuri identificate.  Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit la DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz, conform următorului calendar:     -  Casele de asigurări de sănătate transmit rapoartele anuale la DAPI până la 1O ianuarie;     -  DAPI transmite raportul anual la Ministerul Sănătăţii, până la 15 ianuarie.       g)  in cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entitătii publice şi structurii de control intern abilitate.    care  ' In situaţia în   în timpul misiunilor de audit public intern se constată abateri de   la regulile procedurale şi metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile structurii/activităţii/operaţiunii  auditate,  auditorii  interni  trebuie  să  înştiinţeze conducătorul entităţii publice şi structura de inspecţie sau o altă structură de control intern stabilită de conducatorul entităţii publice, în termen de 3 zile.  Cazurile de identificare a iregularităţilor şi fraudelor sunt prezentate în capitolul referitor la raportările periodice şi anuale.  În cazul identificării unor iregularităţi majore, auditorul intern poate continua misiunea sau poate să o suspende cu acordul conducătorului entităţii care a aprobat-o, dacă din rezultatele preliminare ale auditării se estimează că, prin continuarea acesteia, nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informaţii insuficiente, etc.).  C. NORMELE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN ŞI AUDITORILOR INTERNI     5.  Norme de calificare       5.1.  Carta auditului intern şi Codul privind conduita etică a auditorului intern     5.1.1.  Carta auditului intern defineşte obiectivele, drepturile şi obligaţiile auditului intern şi este elaborată de către fiecare şef al structurii de audit public intern şi aprobată de conducătorul entităţii publice. Carta auditului intern  informează despre obiectivele şi    metodele de audit, clarifică misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor şi auditat şi promovează regulile de conduită.     5.1.2.  Codul privind conduita etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este de a promova cultura etică în viziunea globală a profesiei de auditor intern. Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii inte1ni trebuie sa le respecte în exercitarea atributiilor.       5.2.  Independenţa şi obiectivitate  5.2.J. Independenţta organizatorică  Direcţia Audit Public Intern funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice. Prin atribuţiile sale, structura de audit public intern nu trebuie să fie implicată în elaborarea procedurilor de control intern.  Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea rezultatelor acesteia.  .  5.2.2. Obiectivitate individuală   Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite conflictele de interese.  Auditorii  interni  trebuie să-şi îndeplinească  atribuţiile  în mod obiectiv  şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.        5.2.2.1  Numirea/destituirea şefului compartimentului de audit public intern  Şeful structurii de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entităţii publice, cu avizul DAPI/structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, astfel:     a)  	Numirea directorului DAPI a CNAS se face numai cu avizul prealabil al şefului compartimentului de audit public intern al Ministerului Sănătăţii,  în  conformitate cu procedura stabilită de aceasta.  Entitatea publică subordonată CNAS solicită acest aviz de la directorul DAPI în baza următoarei proceduri:     -  candidaţii pentru funcţia de şef al structurii de audit public intern din cadrul caselor  de asigurări  de sănătate depun la  DAPI a CNAS  urmatoarele documente: curriculum vitae; minim 2 scrisori de recomandare; o lucrare de conceptie privind organizarea si exercitarea auditului public intern în entitatea respectivă; o declaraţie privind respectarea prevederilor art.20, alin.(l) din Legea auditului public intern,  referitoare la incompatibilităţile  auditorilor interni;     -  avizarea candidaţilor se face în termen de 1O zile de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin consultări directe;     -  după obţinerea avizului favorabil, numirea şefului structurii de audit public intern se face de către conducătorul entităţii publice respective, în conformitate cu  prevederile  legale  referitoare  la  organizarea  şi  desfăşurarea concursurilor/examenelor organizate la nivelul CNAS pentru ocuparea acestor funcţii;     -  in cazul in care avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concursul/examenul organizat pentru ocuparea acestei functii.       b)  Destituirea directorului DAPI a CNAS se face numai cu avizul prealabil al şefului compartimentului de audit public intern al Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu procedura stabilită de aceasta.  Entitatea publică subordonată CNAS solicită acest aviz  de la directorul DAPI a CNAS, în baza următoarei proceduri:     -  pentru destituirea şefului structurii de audit public intern, conducătorul entităţii  publice subordonate notifică directorului DAPI a CNAS despre intenţia de destituire, precum şi despre motivele destituirii;     -  	directorul DAPI analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe  cu şeful structurii de audit public intern care este propus  pentru destituire,  după caz, şi în termen de 1O zile prezintă  în scris  avizul favorabil/nefavorabil privind destituirea;     -  	în cazul obţinerii unui aviz favorabil destituirii, conducătorul entităţii publice procedează în conformitate cu prevederile legale;     -  în cazul obţinerii unui aviz nefavorabil, destituirea nu este posibilă.       c)  Candidaţii pentru ocuparea posturilor de şef serviciu în cadrul DAPI vor depune la directorul direcţiei documentele prevăzute la punctul 5.2.2.1 pentru obţinerea avizului de participare la concurs. Dacă avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concurs.         În cazul promovării concursului, numirea şefului de serviciu din structura DAPI se face de către Preşedintele CNAS.  5.2.2.2. Numirea/revocarea auditorilor interni  Auditorul public intern este acea persoană publică cu studii superioare economice, juridice, medicale sau farmaceutice care, în urma promovării concursului organizat la nivelul CNAS, este desemnată să efectueze auditul public intern la o structură din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi care-şi asumă responsabilitatea ultimă în legătură cu auditul efectuat.  Numirea/revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, numai cu avizul prealabil al sefului structurii de audit public intern, astfel:     a)  Pentru acordarea avizului în vederea numirii auditorilor interni, seful structurii de audit public intern analizează dosarele de înscriere depuse de candidaţii pentru ocuparea funcţiei de auditori interni şi poate avea consultări directe cu aceştia, cu 5- 1O zile înainte de data susţinerii examenului. Dosarele de înscriere vor cuprinde în mod obligatoriu  declaraţiile candidaţilor privind respectarea  prevederilor art.20, alin.(1) din Legea privind auditul public intern, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni, precum si scrisori de recomandare. În cazul obţinerii  unui aviz favorabil, numirea  în funcţie se face de către conducătorul entităţii publice, în conformitate  cu  prevederile  legale  referitoare  la  organizarea  şi  desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcţii;     b)  Pentru revocarea auditorilor interni, conducătorul entităţii publice înştiinţează seful structurii de audit public intern despre intenţia de revocare a unui auditor intern şi despre motivele acesteia. Seful structurii de audit public intern analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu aceştia, după caz, şi în termen de 1O zile prezintă avizul favorabil/nefavorabil revocarii.     c)  Candidaţii pentru ocuparea posturilor de auditori în cadrul DAPI vor depune la directorul direcţiei documentele prevăzute la punctul 5.2.2.2 pentru obţinerea avizului de participare la concurs. Dacă avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concurs.    În cazul promovării concursului, numirea auditorilor din structura DAPI se face de către Preşedintele CNAS.  5.2.3. Pierderea independenţei şi obiectivităţii auditorilor interni  Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul entităţii publice, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice. Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv,  cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.  Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale entităţilor publice.    Auditorii interni care au responsabilităţi  în derularea  programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.  Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod. Această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.  Auditorii interni care se găsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus, au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern.     5.3.  Competenţa şi conştiinţa profesională       5.3.1.  Competenţa  Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii activităţii de audit.  Auditorii interni trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare pentru a-şi exercita responsabilităţile individuale, mai ales:     -  competenţa în vederea aplicării normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit;     -  competenţa în ceea ce priveste principiile şi tehnicile contabile;     -  cunoaşterea principiilor de bază îin economie, în domeniul juridic şi în domeniul tehnologiilor informatice;     -  cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate şi frauda, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora;     -  capacitatea de a comunica oral şi în scris, de a putea expune clar şi eficient obiectivele, constatările şi recomandările fiecarei misiuni de audit public intern.    Structura de audit public intern trebuie să dispună în mod colectiv de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit.  Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredinţate acelor persoane cu o pregătire şi experienţă corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcmu.  Structura de audit public intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT modeme, de metode de analiză analitică, eşantioane statistice şi instrumente de control a sistemelor informatice.  Seful structurii de  audit public intern trebuie sa se asigure ca pentru  fiecare misiune de audit public intern, auditorii desemnati poseda cunostintele, indemanarea si competentele necesare pentru desfasurarea corecta a misiunii.  Pentru cunostinte  de stricta specialitate pot fi contractate  servicii de expertiza/ consultanta din afara entitatii publice.       5.3.2.  Conştiinţa profesională  Auditorul intern trebuie să depună toate eforturile în decursul exercitării funcţiei sale şi să ia in consideraţie urmatoarele elemente:     -  perioada de lucru necesara pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit;     -  complexitatea şi importanţa domeniilor auditate;     -  	pertinenţa şi eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor şi de control; probabilitatea  existenţei  erorilor,  iregularităţilor  şi  a  unor  disfuncţionalităţi semnificative;     -  costurile  implementării  unor  controale  suplimentare  în  raport  cu  avantajele preconizate.    Fiind conştient ca procedurile de audit public intern nu pot garanta ca toate riscurile semnificative au fost detectate, auditorul intern trebuie să dea dovadă de o vigilenţă sporită în ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activităţile şi resursele entităţii publice.     5.3.3.  Pregatirea profesională continuă    Auditorii interni trebuie să-şi îmbunatăţească cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregatire continuă.  Şeful structurii de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va asigura condiţiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minim 15 zile pe an.  În scopul auditării unor proceduri specifice, pot fi  contractate servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice. Competenţa  şi capacitatea acestor servicii trebuie să fie verificate şi lucrările supervizate de către structura de audit public intern solicitantă.         5.4.  Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii     5.4.1.  De.finire  Şeful structurii de audit public intern trebuie să elaboreze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern. Programul trebuie să  asigure că normele, instrucţiunile şi codul etic sunt respectate de auditorii interni.     5.4.2.  Evaluarea programului de calitate  Auditul public intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permita evaluari interne si externe.     5.4.2.1.  Evaluarea internă  Evaluarea internă presupune efectuarea de controale permanente, prin care şeful structurii de audit public intern examinează eficacitatea normelor interne de audit public intern pentru a verifica dacă procedurile de asigurare a calităţii misiunilor de audit intern sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit public intern. În acest cadru, supervizarea realizării misiunilor de audit public intern va permite depistarea deficienţelor, iniţierea îmbunătăţirilor necesare unei derulări corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit public intern şi planificarea activităţilor de perfecţionare profesională.     5.4.2.2.  Evaluarea externă    prm:  Evaluarea externă este efectuată de către DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz,     -  verificarea respectării normelor, instrucţiunilor şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, cel puţin o dată la cinci ani, iniţiindu-se măsurile corective necesare în colaborare cu conducătorul entităţii publice în cauză;     -  avizarea numirii/ destituirii şefilor structurilor de audit public intern din entităţile publice.             6.  Norme de funcţionare a auditului public intern       6.1.  Cerinţe privind funcţionarea compartimentului de audit public intern  Directorul Direcţiei Audit Public Intern şi şeful structurii de audit public intern de la casele de asigurări sunt responsabili pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern.     6.1.1.  Planificarea activitatii de audit public intern bazata pe analiza riscurilor       6.1.1.1.  Elaborarea planului de audit public intern  Planul de audit public intern se întocmeşte anual de către DAPI şi de către structurile de audit public intern din cadrul caselor de asigurări de sănătate.  Selectarea misiunilor de audit public intern se face in functie de urmatoarele elemente de fundamentare:     a)  Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni;     b)  	Criteriile  semnal/sugestiile conducătorului entităţii  publice,  respectiv:  deficienţe constatate anterior în rapoartele de audit; deficienţe constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor; deficienţe consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; alte informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri; aprecieri ale unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem;analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale funcţionării sistemului;  evaluarea  impactului  unor modificări  petrecute  în mediul  în care evoluează sistemul auditat;     c)  Temele defalcate din planul anual al DAPI/Ministerului Sănătăţii. Conducătorii entităţilor publice sunt obligaţi să ia toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de DAPI/Ministerul Sănătăţii să fie introduse în planul anual de audit public intern al entităţii publice, să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat;     d)  Numărul entităţilor publice subordonate;     e)  Respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin o data la 3 ani;     f)  Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonata;     g)  Recomandările Curţii de Conturi.    Proiectul planului anual de audit public intern la nivelul CNAS este intocmit de DAPI până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează.  Preşedintele CNAS aprobă proiectul planului anual de audit public intern pana la 20 decembrie a anului precedent.  Proiectul planului anual de audit public intern la nivelul caselor de asigurări este întocmit de structurile de audit public intern până la data de 1O decembrie a anului    precedent, se avizează de Preşedintele - Director Gerteral al casei de asigurări, după care se înaintează directorului DAPI, în vederea aprobării, însoţit de referatul de justificare.  Planul anual de audit public intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în arhiva instituţiei publice împreună cu referatul de justificare in conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale.     6.1.1.2.  Referatul de justificare  Proiectul planului anual de audit public intern este însoţit de un referat de justificare a modului in care sunt selectate misiunile de audit cuprinse in plan.  Referatul de justificare trebuie să cuprindă pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexă la referatul de justificare), criteriile semnal şi alte elemente de fundamentare, care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective.     6.1.1.3.  Structura planului de audit public intern  Planul anual de audit intern are următoarea structură:     -  scopul acţiunii de auditare;     -  obiectivele acţiunii de auditare;     -  identificarea/descrierea activităţii/operaţiunii supuse auditului public intern;     -  identificarea/descrierea entităţii/entităţilor sau a structurilor  organizatorice la care se va desfăşura acţiunea de auditare;     -  durata acţiunii de auditare;     -  perioada supusă auditării;     -  numărul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare;     -  	precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiză/consultanţă (dacă este cazul);     -  	numărul de auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.         6.1.1.4.  Actualizarea planului de audit public intern  Actualizarea planului de audit public intern se face în funcţie de:     -  Modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului;     -  Solicitarile DAPI/Ministerului Sănătăt , ii de a introduce/înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern.  Actualizarea planului de audit public intern se realizeaza prin intocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de conducătorul entităţii publice.           6.1.2.  Gestiunea resurselor umane  Şeful structurii de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfăşurarea activităţilor de audit public intern şi trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient.     6.1.3.  Reglementarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate  Direcţia Audit Public Intern a CNAS elaborează norme metodologice specifice întregului sistem de asigurări sociale de sănătate, norme care se vor înainta spre avizare la Ministerul Sănătăţii, după aprobarea acestora de către preşedintele CNAS.       6.1.4.  Raportarea activităţii de audit public intern  Raportul  de audit public intern finalizat, împreună  cu rezultatele concilierii, este transmis conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, pentru analiză şi avizare  Structura de audit public intern asigură:     a)  raportarea periodică asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;     b)  elaborarea raportului anual al activităţii de audit public intern;     c)  în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, se raporteaza imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;     d)  informarea DAPI/structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, după caz, despre recomandările neînsuşite de către conducatorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;     e)  verificarea şi raportarea la DAPI/Ministerului Sănătăţii, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.         6.2.  Obiective aferente unei activităţi de audit public intern în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate     6.2.1.  Evaluarea managementului riscurilor  Auditul public intern trebuie să sprijine conducătorul entităţii publice în identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative contribuind la îmbunătăţirea sistemelor de management al riscurilor. Auditul public intern trebuie să supravegheze şi să evalueze eficacitatea acestui sistem.  Auditul public intern trebuie să evalueze riscurile aferente operaţiilor şi sistemelor informatice ale entităţii publice, privind:       -  fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;     -  eficacitatea şi eficienta operaţiilor;     -  protejarea patrimoniului;     -  respectarea legilor, reglementărilor şi contractelor.    În cursul misiunilor, auditorii interni vor identifica toate riscurile, inclusiv  cele care exced perimetrul misiunii, în cazul în care acestea sunt semnificative.       6.2.2.  Evaluarea sistemelor de control  Auditul public intern  ajută entitatea publică  să menţină un  sistem de control adecvat prin evaluarea eficacităţii şi eficienţei acestuia, contribuind la îmbunatăţirea lui continuă.  Evaluarea pertinenţei şi eficacităţii sistemului de control intern se va face pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi va viza operaţiile şi sistemele informatice ale entităţii publice din următoarele puncte de vedere:     -  fiabilităţii şi integrităţii informaţiilor financiare şi operaţionale;     -  eficacităţii şi eficienţei operaţiilor;     -  protejării patrimoniului;     -  respectării legilor, reglementărilor şi procedurilor.    În cursul misiunilor, auditorul intern trebuie să examineze procedurile de control intern în acord cu obiectivele misiunii în vederea identificării tuturor  deficienţelor semnificative ale acestora.  Auditorii interni trebuie să analizeze operaţiile şi activităţile şi să determine masura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi dacă operaţiile/activităţile sunt aplicate sau realizate conform prevederilor.  Pentru evaluarea sistemului de control sunt necesare utilizarea unor criterii adecvate. Auditorii interni trebuie să determine masura în care conducătorul entităt , ii publice a definit criterii adecvate de apreciere şi dacă obiectivele au fost realizate. Dacă aceste criterii sunt adecvate, acestea pot fi utilizate şi de auditorii interni  în evaluarea sistemului de control intern. Dacă acestea sunt inadecvate, auditorii interni trebuie, împreuna cu conducerea entitatii publice, să elaboreze în mod corespunzător aceste criterii.       Aceasta parte prezintă metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit public intern.         7.  Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern  Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obtinute cu referire la documentele corespunzătoare.  În  Ghidul  procedural  sunt  descrise  procedurile  şi  modelele  standard  ale documentelor utilizate.    Derularea misiunii de audit public intern                                                 Ordinul de serviciu Declaraţia de independenţă  Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern  A-Ol A-02  B-01  Initicrea auditului  PO I, P02, P03  ,  - ţ'.•  Analiza riscurilor P05  Elaborare programului de audit ] public intern P06  Deschiderea sedintci P07  -·->·  Minuta sedintei de deschidere  B-02   ."'  j,  Cokctarea dovezilor  ., ' POS  Teste              A-04  Formularele constatarilor de audit  A-05  --------',,----  Interventia la fata locului  l o"""""'  şi  raro""""  iregularitatilor P09  Formular de constatare şi raportare a iregularităţilor         A-06  -.  '\\    :_   0  -vi-z-ui-re_a_d_o_c_u_m_e_nt_e_lo_r_d_e_lL_,c   _   n_ ,   r_u_ :_ '_c_e_nt_ra_liz:::: --do_c_u_ff_,e_n_t,:-lo_r_d_ _-_0 2    <p1chiderca sedintei P1 1   1--}>   Minuta şedinţei de închidere B-03•   a_u_d_it_P_1_2                      --l>·   I     Proiect de raport A07-l Transmiterea proiectului de Raport  P13  Elaborarea proiectului de raport de  Reuniunea de conciliere P14  Minuta Reuniunii  de  conciliere B-04   R_,_'P_o_rt_u_l1_1,_1a_1_r_1_s             , >   I   Raportul final   A07-2                  Supervizarea P16  I  Unni\rirea rcconrnndnrilor Pl8  Fişa de urn1i\rire n  -,';,, Recom,mdilrik1r A-OS  Prcgatirea misiunii de audit  Dililzareu Raportului de audit public intern PI 7   Programul de audit A03  Programul preliminar al interventiilor la fata locului A03--1    

  Tabelul «puncte tari si puncte slabe» C-01  

 Colectarea şi prelucrarea informatiilor P04 

 Etape         :Proceduri            Documente 

    Raportul de auclit public  intern               Urmarirea  recomanclari lor    
  
    8.  Pregătirea misiunii de audit public intern     8.1.  Ordinul de serviciu  Ordinul de serviciu se întocmeşte de şeful compartimentului de audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conducătorul entitatii publice. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern.  Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel încât  aceştia să poată demara misiunea de audit.     8.2.  Declaraţia de independenţă  Independenţa auditorilor interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern, trebuie declarată. În acest sens fiecare auditor intern trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă.     8.3.  Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern  Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele obiective, durata acesteia, precum şi despre faptul că, pe parcursul  misiunii, vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.       8.4.  Colectarea şi prelucrarea informaţiilor     8.4.1.  Colectarea informaţiilor  În această etapă auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a atinge urmatoarele scopuri:     a)  identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea;     b)  cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate, a tehnicilor sale de lucru si a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;       c)  	identificarea punctelor cheie ale funcţionării entitatii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;     d)  identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;     e)  identificarea  informaţiilor  probante  necesare  pentru  atingerea  obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.         8.4.2.  Prelucrarea informaţiilor  Prelucrarea informatiilor constă în :     a)  analiza structurii/ent '    ităţii auditate şi activităţii sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, circuitul documentelor);     b)  analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate;     c)  	analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;     d)  analiza rezultatelor controalelor precedente;     e)  analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.         8.5.  Identificarea obiectelor auditabile    8.5.1 Obiectul auditabil  Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.    8.5.2. Etapele identificării obiectelor auditabile  Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape:     a)  detalierea  fiecărei  activităţi  în operaţii  succesive  descriind  procesul de la realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului);     b)  	definirea  pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate);     c)  determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul şi să elimine riscul.      8.5.3. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile  Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor specifice şi ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.       8.6.  Analiza riscurilor       8.6.1.  Definirea riscului  Riscul reprezinta orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a realiza obiectivele.     8.6.1.1.  Categorii de riscuri  Categorii de riscuri:     a)  Riscuri de organizare  (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilităţi precise;  insuficienta  organizare  a  resurselor  umane;  documentaţia  insuficientă, neactualizată;     b)  Riscuri  operationale:  neînregistrarea  îin  evidenţele  contabile;  arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat;     c)  Riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar;     d)  Riscuri generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc.         8.6.1.2.  Componentele riscului  Componentele riscului sunt:     -  probabilitatea de apariţie;     -  nivelul impactului, respectiv gravitatea consecinţelor şi durata acestora.           8.6.2.  Scopul analizei riscurilor  Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri:     a)  să identifice pericolele din entitatea/structura auditată;     b)  să identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele;     c)  să evalueze structura/evoluţia controlului intern al entităţii/structurii auditate.         8.6.3.  Fazele analizei riscurilor  Fazele analizei riscurilor sunt urmatoarele :     a)  analiza activităţii entităţii/structurii auditate;     b)  identificarea şi evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor, de eroare semnificativă  a  activităţilor  entităţii/structurii auditate,  cu  incidenţă  asupra operaţiilor financiare;       c)  verificarea existenţei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum şi evaluarea acestora;     d)  evaluarea punctelor slabe, cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc.    Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi  evaluare a riscurilor semnificative şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.       8.6.4.  Măsurarea riscurilor  Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea consecinţelor evenimentului. Pentru realizarea masurării riscurilor se utilizează drept instrumente de masurare, criteriile de apreciere .      8.6.4.1.  Măsurarea probabilităţii  Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt:     a)  aprecierea vulnerabilităţii entităţii;     b)  aprecierea controlului intern.    Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este exprimată pe o scara de valori pe trei nivele:     -  probabilitate mică;     -  probabilitate medie;     -  probabilitate mare.     a)  Aprecierea vulnerabilităţii entităţii  Pentru a efectua aprecierea, auditorul va examina toţi factorii cu incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil, cum ar fi:       -  resursele umane;     -  complexitatea prelucrării operaţiilor;     -  mijloacele tehnice existente .  Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele:     -  vulnerabilitate redusă;     -  vulnerabilitate medie;     -  vulnerabilitate mare.     b)  Aprecierea controlului intern    Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize al entităţii, pe trei nivele:     -  control intern corespunzător;     -  control intern insuficient;     -  control intern cu lipsuri grave.      a calitătii controlului intern  '       8.6.4.2.  Măsurarea gravităţii consecinţelor evenimentului (nivelul impactului)  Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate exprima pe o scară valorică, pe trei nivele:     -  impact scăzut;     -  impact moderat;                         -  impact ridicat. Probabilitate       mare  medie  mică  I            I  I      I  I       I   I     I  I          I  I     I  I  mpact  scăzut     moderat      ridicat         8.6.5.  Metoda  -  model de analiză a riscurilor       
 Prezentele norme metodologice exemplifică efectuarea analizei riscurilor pnn parcurgerea următorilor paşi: 
    a)  identificarea  (listarea) operaţiilor/activităţiilor auditabile,  respectiv a obiectelor  auditabile. În această fază se analizează si se identifica activităţile/operaţiile precum şi interdependenţele existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;     b)  identificarea ameninţărilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor operaţiuni/ activităţi, prin determinarea impactului financiar al acestora;     c)  stabilirea criteriilor de analiză a riscului. Recomandăm  utilizarea criteriilor  : aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativă şi aprecierea calitativă;     d)  stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori pe trei nivele, astfel :  d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern  corespunzător - nivel 1; control intern insuficient - nivel 2; control intern cu lipsuri grave  -  nivel 3;  d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar mediu- nivel 2; impact financiar important- nivel 3;  d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă - nivel 1; vulnerabilitate medie -nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.       e)  stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul respectiv iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al riscului se obţine utilizând formulele:       i  =  1    Unde:  sau  Pi= ponderea riscului pentru fiecare criteriu;  Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;  T = Nl x N2 x  x Ni, unde  N = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.     f)  clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obţinute anterior, în:  risc mic, nsc mediu, risc mare;     g)  ierahizarea/operaţiunilor activităţiilor ce urmeaza a fi auditate, respectiv elaborarea tabelului puncte tari si puncte slabe. Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluarii fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activităţii de audit public intern,  respectiv stabilirea  tematicii în detaliu. Tabelul prezinta în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori şi indici), iar în partea dreaptă opinia şi comentariile auditorului intern.   
  
    Domeniu    Obiective    Riscuri    Opinie    Comentariu            T/S    Consecinte  '    Gradul de încredere                      

 Notă: T - tare 
 S - slab 

    8.  7.  Elaborarea tematicii in detaliu a misiunii de audit public intern   Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit), este semnată de şeful compartimentului de audit public intern si adusă la cunostinţa principalilor responsabili ai entităţii/structurii auditate în cadrul şedinţei de deschidere.         8.7.1.  Programul de audit public intern  Programul  de  audit  public  intern  este  un  document  intern  de  lucru  al compartimentului de audit public intern, care se intocmeşte in baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.  Programul de audit public intern are drept scopuri:     a)  asigură şeful compartimentului de audit public intern  că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;     b)  asigură repartizarea sarcinilor si planificarea activităţilor, de catre supervizor.          8.7.2 Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului  Programul preliminar  al intervenţiilor la faţa locului se intocmeste in baza programului de audit public intern si prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante si perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.      8.8.  Deschiderea intervenţiei la faţa locului       8.8.1.  Şedinţa de deschidere  Şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditoriilor interni şi a personalului entităţii/structurii auditate.  Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă :     a)  prezentarea auditorilor interni;     b)  prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;     c)  stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;     d)  prezentarea tematicii în detaliu;     e)  acceptarea calendarului întâlnirilor;     f)  asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern.  Entitatea auditata poate solicita amânarea misiunii de audit, în cazuri justificate (interese speciale, lipsa de timp, alte circumstanţe). Amânarea trebuie discutată cu compartimentul de audit public intern şi notificată la conducătorul entităţii publice.         8.8.2.  Minuta şedinţei de deschidere  Data şedinţei de deschidere, participanţii, aspectele importante discutate trebuie consemnate in minuta sedintei de deschidere.  '       8.9.  Notificarea privind realizarea intervenţiilor la faţa locului     Compartimentul de audit public intern trebuie să notifice entitatea/structura auditată despre programul verificărilor la faţa locului, inclusiv perioadele de desfăşurare. Odată cu această notificare trebuie să se transmită şi Carta auditului intern.       9.  Intervenţia la faţa locului (munca de teren)       9.1.  Definire şi etape  Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor, analiza şi evaluarea acestora.  Intervenţia la faţa locului cuprinde următoarele etape:     a)  cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea procedurilor aferente;     b)  intervievarea personalului auditat;     c)  verificarea înregistrărilor contabile;     d)  analiza datelor şi informaţiilor;     e)  evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne;     f)  realizarea de testări;     g)  verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările precedente (verificarea realizării corectării)         9.2.  Tehnici si instrumente de audit intern       9.2.1.  Principalele tehnici de audit intern     9.2.1.1.  Verificarea   -    asigură  validarea,  confirmarea,  acurateţea   înregistrărilor, documentelor,  declaraţiilor,   concordanţa  cu  legile  şi  regulamentele, precum  şi eficacitatea controalelor interne.   Tehnicile de verificare sunt:     a)  Comparaţia:  confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;      b)  Examinarea:   presupune  urmărirea  în  special  a  detectării  erorilor  sau  a iregularităţilor;        c)  Recalcularea:  verificarea calculelor matematice;      d)  	 Confirmarea:   solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente (a treia parte) în scopul validării acesteia;      e)  Punerea de acord:  procesul de potrivire a două categorii diferite de îmegistrări;      f)  Garantarea:   verificarea  realităţii  tranzacţiilor  înregistrate  prin  examinarea documentelor, de la articolul îmegistrat spre documentele justificative;      g)  Urmărirea:  reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul îmegistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost îmegistrate.        9.2.1.2.  Observarea fizică  reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formeaza o părere proprie.   9.2.1.3 Interviul  se realizează de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente.   9.2.1.4. Analiza  constă în descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate şi măsurate distinct.        9.2.2.  Principalele instrumente de audit intern     9.2.2.1.  Chestionarul  cuprinde întrebările pe care le formulează  auditorii interni. Tipurile de chestionare sunt:      a)  chestionarul de luare la cunoştiinţă (CLC) - cuprinde întrebări referitoare la contextul  socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entitătii/structurii auditate;     b)  chestionarul de control intern (CCI) - ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;     c)  chestionarul-listă de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări standard privind  obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele mijloacele financiare, tehnice şi de informare, resursele umane existente.       9.2.2.2.  Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit),  care permite:      -  stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor si responsabilităţilor referitoare la acestea;     -  stabilirea documentaţiei justificative complete;     -  reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi mvers.         9.2.2.3.  Formularele constatărilor de audit public intern   - se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern.      a)  Fişa de identificare şi analiză a problemelor (FIAP)  - se întocmeşte pentru fiecare disfuncţionalitate constatată. Prezintă rezumatul  acesteia, cauzele şi  consecinţele, precum şi recomandările  pentru rezolvare. FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul  misiunii,  confirmată  de reprezentanţii  entităţii/structurii auditate  şi supervizată de şeful compartimentului de audit (sau de către înlocuitorul acestuia).      b)  Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor  - se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi. Se transmite imediat şefului compartimentului de audit public intern, care va informa în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor.         9.3.  Dosarele de audit public intern  Dosarele de audit public intern - prin informaţiile conţinute asigură legătura între sarcina de audit, intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Dosarele stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.  Tipuri de dosare de audit public intern:     a)   Dosarul permanent  cuprinde următoarele secţiuni :  Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele acestuia:     -  ordinul de serviciu;     -  declaraţia de independenţă;  rapoarte ( intermediar, final, sinteza recomandărilor);     -  fişele de identificare şi analiză a problemelor (FIAP);     -  formularele de constatare a iregularităţilor; programul de audit.  Sectiunea B - Administrativă:     -  no ' tificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern;  minuta şedinţei de deschidere;     -  minuta reuniunii de conciliere;     -  minuta şedinţei de închidere;     -  corespondenţă cu entitatea/structura auditată.  Secţiunea C - Documentaţia misiunii de audit public intern  :      -  strategii interne;     -  reguli, regulamente şi legi aplicabile;       -  proceduri de lucru;     -  materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile);     -  informaţii financiare;     -  rapoarte de audit public intern anterioare şi externe     -  informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii;     -  documentatia analizei riscului.  '  Secţiunea D  -  Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern si a rezultatelor acesteia:     -  revizuirea raportului de audit public intern;     -  răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.       b)   Dosarul  documentelor  de lucru  -  cuprinde  copii xerox  a documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E,F,G, . ..) pentru  fiecare  secţiune/obiectiv de  audit  din  cadrul  Programului  de  audit. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit.         9.4.  Revizuirea  Revizuirea se efectuează de către auditorii interni, înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit public intern,  pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător.     9.5.  Păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern  Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entităţii publice care a dispus auditarea şi sunt confidenţiale. Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din '  raportul  de  audit  public  intern,  după  care  se  arhivează  în  concordanţă  cu reglementările legale privind arhivarea.     9.6.   Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului  are  drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni ,  a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a calendarului de implementare a recomandărilor. Se întocmeşte o minută a şedinţei de închidere.                10.  Raportul de audit public intern       10.1.  Elaborarea proiectului de Raport de audit public intern (raport intermediar)    În elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:     a)  constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare;     b)  recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea riscurilor potenţiale;     c)  proiectul de raport trebuie să exprime opinia auditorului intern, bazată pe constatările efectuate;     d)  se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.    În redactarea proiectului Raportului de audit public intern, trebuie să fie respectate următoarele principii:     a)  constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;     b)  evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare, în general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, limbajului abstract;     c)  promovarea unui limbaj cât mai uzual şi a unui stil de exprimare concret;     d)  evitarea tonului polemic, jignitor, tendenţios;     e)  ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii);     f)  	evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern.    I  0.2. Structura proiectului de Raport de audit public intern   Proiectul  Raportului  de audit public intern  trebuie  să cuprindă cel puţin următoarele elemente:     a)  scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern;     b)  date de identificare a misiunii de audit public  intern (baza legală, ordinul de serviciu, echipa de auditare, unitatea/structura organizatorică auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată);     c)  modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode si tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern);     d)  constatări efectuate;     e)  concluzii şi recomandări;     f)  documentaţia-anexă (notele explicative; note de relaţii; situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau justificativ).      10.3. Transmiterea proiectului de Raport de audit public intern  Proiectul de Raport de audit public intern se transmite la structura auditată, iar aceasta trimite in maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii interni.    10.4. Reuniunea de conciliere  În termen de 1O zile de la pnmirea punctelor de vedere, auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate. Se întocmeşte o minută privind desfăşurarea reuniunii de conciliere.  1O. 5.  Elaborarea Raportului de audit public intern  Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit public va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.  Raportul de audit public intern este semnat de fiecare membru al echipei de audit pe fiecare pagină a acestuia ,  iar ultima pagină este semnată şi de către şeful structurii de audit public intern.  Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să  informeze DAPI sau Ministerul  Sănătăţii, după caz, despre recomandările  care nu au fost avizate de conducătorul entităţii publice. Aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de  sustinere.  '  1O.6. Difuzarea Raportului de audit public intern  Şeful compartimentului de audit public intern trimite Raportul de audit public intern,  finalizat,  împreună  cu  rezultatele  concilierii  şi  punctul  de  vedere  al entităţii/structurii  auditate  conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea ,  pentru analiză si avizare.  Pentru instituţia publică mică, Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia.  După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern, acestea vor fi comunicate structurii auditate.  Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează.  Accesul altor instituţii abilitate la raportul de audit public intern şi la dosarele de lucru se face numai cu acordul Preşedintelui CNAS.  Când accesul este permis, se transmit solicitantului doar copii ale documetelor respective.       11.  Urmărirea recomandărilor  Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menţionate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite, în mod eficace şi că, conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări.  Structura auditată trebuie să informeaze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor.     11.1.  Responsabilitatea structurii auditate  Responsabilitatea structurii auditate în aplicarea recomandărilor constă în : elaborarea unui plan de acţiune, însoţit de un calendar privind îndeplinirea acestuia;  stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare; punerea în practică a recomandărilor;  comunicarea periodică a stadiului progresului îndeplinirii recomandărilor; evaluarea rezultatelor obţinute.  I 1.2. Responsabilitatea compartimentului de audit public intern  Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează DAPI sau Ministerului Sănătăţii, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.  Compartimentul de audit public intern va comunica conducătorului entităţii publice stadiul implementării recomandărilor.       12.  Supervizarea misiunii de audit public intern  Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern.  Scopul acţiunii de supervizare este de a asigura ca obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate, astfel :     a)  ofera instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit;     b)  verifică executarea corectă a programului misiunii de audit;     c)  verifică existenţa elementelor probante;     d)  verifică dacă redactarea raportului de audit public intern, atât cel intermediar cât şi cel final, este exactă, clară, concisă şi se efectuează în termenele fixate.    În cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit, supervizarea este asigurată de un auditor intern desemnat de acesta.            13.  PROCEDURA P  -  01 ORDINUL DE SERVICIU  Scopul:  De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori interni, astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit public intern.  Premise:  Ordinul  de  serv1cm  reprezintă  mandatul  de  interventie  dat  de  către compartimentul de audit public intern şi se întocmeşte de către şeful acestui compartiment, pe baza planului anual de audit public intern.  Procedura:     Şeful Compartimentului de audit public intern    serv1cm  fiecare auditor în parte;      Personalul de secretariat        Auditorii    5. Iau la cunoştinţă de Ordinul de serviciu şi de sarcinile repartizate.        1.  Repartizează  sarcinile de     ..    pe     2.  Întocmeşte Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern.       3.  Alocă un număr Ordinului de serviciu;     4.  Asigură copii ale Ordinului de serviciu fiecărui membru al echipei de audit.    Exemplu  Entitatea publica Nr.......Data.........    Model A-Ol  ORDIN DE SERVICIU  În conformitate cu prevederile .......şi cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de audit public intern la...........în perioada    Scopul  misiunii de audit este........, iar obiectivele acesteia sunt........ Mentionăm că se va efectua un audit de........  Echip '  a de audit public intern este formată din următorii auditori.....  Conducătorul Compartimentului de audit public intern       14.  PROCEDURA P - 02 DECLARAREA INDEPENDENT ,    EI  Scopul:  De a demonstra independenţa auditorilor faţă de entitatea/structura auditată.  Premise:  În vederea desemnării auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit public intern vor fi verificate incompatibilităţile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde există incompatibilităţi personale, doar dacă repartizarea lui este imperios necesară, fiind fumizată în acest sens o justificare din partea conducătorului Compartimentului de audit public intern. Dacă în timpul efectuării misiunii de audit apare o incompatibilitate, reală sau presupusă, auditorii sunt obligaţi să informeze de urgenţă conducerea.  Procedura:       Auditorii    1. Completează Declaraţia de Independenţă - Model A02;      Şeful structurii de audit        Auditorii          2.  Verifică Declaraţia de Independenţă;     3.  Identifică incompatibilitatea semnalată de catre auditori şi stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi atenuată;     4.  Aprobă Declaraţiile de Independenţă;       5.  lndosariază Declaraţia de independentă în dosarul de audit;     6.  Dacă în timpul misiunii apare o incompatibilitate reală sau presupusă, informează de urgenţă conducerea.    DECLARAT/A DE INDEPENDENTĂ-Model A-02  Entitatea publică........  A fi completat de către auditori, inclusiv consultanţii: Numele ... . ............ . .......... . .............................     Data ...........  Misiunea de audit public intern ...........................................       Incompatibilităţi      În legatura cu entitatea/structura auditată ........    Da    Nu      Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să  descoperiţi sau să constatati slăbiciuni de audit în orice fel?          Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenteze în misiunea de audit?            Ati avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un  alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată?          Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau partial de Uniunea Europeană?          Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată?          Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului  de conducere colectivă?          Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau  nivel guvernamental?          Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plata, şi alte instrumente de plata pentru entitatea/structura ce va fi auditată?          Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată?          Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditată?          Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incomptibilitate personală, externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale, notificaţi şeful  Compartimentului de audit public intern de urgentă?           Auditor,                Conducător Compartiment de audit public intern,  ModeIA-02 Entitatea publică  Se completează de către Şeful de serviciu  I.  Incompatibilităţi personale (a se trece din pagina anterioară)     2. Pot fi negociate/ diminuate incompatibilităţile? Dacă da, explicaţi cum anume  Data şi semnatura            15.  PROCEDURA P - 03 NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN  Scopul:  Să informeze entitatea/structura auditată de declanşarea misiunii de audit public intern.  Premise:  Se intenţionează ca prin notificarea entitaţii/structurii auditate să se asigure desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor de audit.  Procedura:       Auditorii    I  . Pregătesc adresa de notificare către părţile interesate în vederea transmiterii acesteia cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern;      Conducătorul Compartimentului de audit        Personalul de secretariat    4. Alocă un număr adresei de notificare şi o transmite entitătii/structurii auditate;        Auditorii          2.  Verifică adresa de notificare;     3.  Semnează adresa de notificare;       5.  Includ domeniile de interes (dacă se comunică) în programul de audit;     6.  Îndosarieaza copia adresei de notificare în dosarul permanent.      Model B-01 Entitatea publica  Data   NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN  Catre  Părtile interesate  '  De la  Conducătorul Compartimentului de audit public intern Ref   Denumirea misiunii de audit public intern Stimate(ă)..........................  In conformitate cu Planul anual de audit public intern, urmează  ca în perioada de........... să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema   la  (numele entităţii/structurii auditate).  Auditul  va  examina  responsabilităţile  asumate  de  catre  (numele entităţii/structurii  auditate)  şi  va  determina  dacă  aceasta  îşi  îndeplineşte obligaţiile sale într-un mod eficient şi efectiv.  Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o sedinta de deschidere in vederea  discutarii diverselor  aspecte ale misiunii  de audit, cuprinzand:     -  prezentarea auditorilor;     -  prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern;     -  programul intervenţiei la faţa locului;     -  scopul misiunii de audit public intern;     -  alte aspecte .     Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară: .....................  Dacă aveţi unele întrebări privind această acţiune, vă rog să contactaţi pe (numele auditorului) sau pe mine.  Cu stimă                                   Data  Conducătorul Compartimentului de audit public intern       16.  PROCEDURA P-04 COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR  Scopul:  Cunoaşterea domeniului auditabil îl ajută pe auditor să se familiarizeze cu entitatea/structura auditată .  Colectarea informaţiilor facilitează procedurile de analiză de risc şi cele de verificare.    Premise:  Colectarea este, în fapt, pregătirea informaţiilor în vederea efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţiilor necesare, fiabile, pertinente şi utile pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern.  Colectarea informaţiilor presupune:     -  identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio­ economic în care entitatea/structura auditatş îşi desfăşoara activitatea;     -  analiza cadrului normativ ce reglementeazş activitatea entităţii/structurii auditate;     -  analiza  entităţii/structurii auditate  şi activităţiile  sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, procedurile scrise);     -  analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;     -  identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;     -  să identifice constatările semnificative şi recomandările din rapoartele de audit precedente care ar putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern;     -  identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;     -  să identifice surse potenţiale de informaţii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului şi să considere validitatea şi credibilitatea acestor informatii.    '  Procedura:       Auditorii        Conducătorul Compartimentului de audit public intern    <lupa caz.        1.  Identifică legile ş1 regulamentele aplicabile entităţii/structurii auditate;     2.  Obţin organigrama, regulamentele de funcţionare, fişe ale posturilor, proceduri scrise ale entităţii/structurii auditate;     3.  Identifică personalul responsabil;     4.  Identifică circuitul documentelor;     5.  Obţin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare;     6.  Adună date statistice asupra performanţei pentru a-i sprijini în faza de analiză a riscului;     7.  Se familiarizează cu activitatea entităţii/structurii auditate;       8.  Revede documentaţia;     9.  Organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor auditabile şi a criteriilor de analiză de risc. Reevaluează stabilirea obiectivelor, a scopului auditului şi a metodologiei,       17.  PROCEDURA P - 05 ANALIZA RISCURILOR  Scopul:  Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are  drept  scopuri:  identificarea  pericolelor  din  entitatea/structura  auditată,  dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele, evaluarea structurii/evoluţiei controlului intern al entităţii/structurii auditate.  Premise:  Reprezintă un punct de pornire în elaborarea tabelului ăpuncte tari şi puncte slabe".  Aprecierea unui risc are la bază doua estimări:     -  gradul de gravitate al pierderii care poate să rezulte ca urmare a riscului (sau al consecinţelor directe şi indirecte);     -  probabilitatea ca riscul să revină (noţiune cuantificată formal).    Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit, aceastea depinzând de rezultatele de la controalele, testările şi verificările anterioare.    Punctele tari şi punctele slabe se exprimă calitativ şi cantitativ în funcţie de rezultatele aşteptate şi de condiţiile de obţinere a acestora.  Un punct tare sau un punct slab trebuie să fie exprimat în funcţie de un obiectiv de  control intern sau de o caracteristica urmărită, pentru a asigura buna funcţionare a entităţii/structurii auditate sau atingerea unui rezultat scontat.    Procedura:       Auditorii    constatările făcute către conducătorul Compartimentului de  audit public intern;      Conducătorul Compartimentului de audit public intern    1 O.  Organizează o sedinţă pentru identificarea obiectivelor de audit şi a criteriilor de analiză de risc. Reevaluează stabilirea obiectivelor, a scopului auditului şi a metodologiei, după caz;  11. Avizează Tabelul puncte tari şi puncte slabe şi Fişele de Constatare şi Analiză a Problemelor iniţiate pentru fiecare control potenţial.      Auditorii    12. Îndosariază Tabelul puncte tari şi puncte slabe în dosarul  permanent, secţiunea C.        1.  Din activitatea desfăşurată în timpul colectării  ŞI  prelucrării informaţiilor, pregătesc o listă centralizatoare a obiectelor auditabile;     2.  Identifică ameninţările (riscurile) asociate acestor operaţiuni/activităţi;     3.  Stabilesc criteriile de analiză a riscurilor;     4.  Stabilesc ponderea fiecărui criteriu al riscului;     5.  Stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;     6.  Stabilesc punctajul total al criteriului utilizat;     7.  Claseaza riscurile pe baza punctajelor totale obtinute;     8.  Ierarhizează operaţiunile activităţiilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborează Tabelul puncte tari şi puncte slabe;     9.  Transmit  Tabelul   puncte  tari   ŞI   puncte  slabe   ŞI     Exemplu Entitatea publică  Model C-01 Tabelul ăPUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE"  Denumirea misiunii de audit..........    Perioada supusă auditului  Întocmit de ... .. ... .    Data.........  Aprobat de..........    Data.........     Dome- niul    Obiective    Riscuri    Opinie    Comenta- nu            T/  s    Conse cinte    Gradul de încre-dere                       Ghidul de Evaluare al controlului intern     Controlul intern este    Dacă      SLAB        POTRIVIT        PUTERNIC          •  conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine necooperantă  ŞI  nepasătoare cu pnvire la conformitate, păstrarea dosarelor, sau reviziile externe.     •  auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme deosebite.     •  analiza dezvaluie că nu sunt în functiune tehnici de control adecvate şi suficiente.          '      •  procedurile de control intern lipsesc sau sunt putin utilizate.       •  conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire la conformitate, păstrarea dosarelor şi reviziilor externe.     •  Auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite probleme, dar conducerea a luat măsuri de remedire şi a raspuns satisfacător la recomandările auditului.     •  	analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente.       •  conducerea  ŞI  personalul demonstrează o atitudine constructiva, existând preocuparea de a anticipa şi înlătura         problemele.        •  auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit nici un fel de probleme.     •  analiza arată că sunt în funcţiune numeroase şi eficiente tehnici de control intern.     •  procedurile sunt bine susţinute de documente.       18.  PROCEDURA P - 06 ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT  Scopul:  Asigură conducătorul Compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern şi asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţiilor, de către supervizor.  Premise:  Programul de audit este un document intern de lucru al Compartimentului de audit public intern, care se întocmeşte în baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.  Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza Programului de audit public intern şi prezintă detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.  Procedura:       Auditorii    I.Pregătesc programul de audit, incluzând următoarele elemente:      Conducătorul Compartimentului de audit        Auditorii          -  obiectivele auditului;     -  testările care se vor efectua;     -  alte proceduri de audit şi teste, după caz.       2.  Pregatesc o Notă cu următoarele anexe:     -  colectarea si prelucrarea datelor;     -  tabelul ăPuncte tari si puncte slabe";     -  programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului.         3.  Organizează şedinţa de analiză.     4.  Verifică Nota şi anexele acesteia.     5.  Analizează şi modifică după caz documentele prezentate.     6.  Aprobă Nota şi anexele.       7.  Îndosariază programul de audit -Model A-03.     8.  Utilizează programul de audit în efectuarea misiunii.      Exemplu Model A-03  Entitatea publică       A.  PROGRAMUL DE AUDIT  Denumirea misiunii de audit..........   Perioada  supusă auditului .....  Întocmit de....    Data.. ..  Aprobat de......    Data.. .     OBIECTIVE    Activităt , i    Durata    Persoanele implicate    Locul desfăşurării      Tema generală              .........              Obiective:              A. Enunt , area  obiectivului (A)              B. Enunţarea obiectivului (B)                1. Ordinul de  ..  serv1cm      Conducătorul Compartimen tului de audit public intern    Entitatea publică        2.Declarat , ia de independenţă      Auditorii    Entitatea publică        3. Notificarea      Auditorii    Entitatea publică      Obiectivul A                Colectarea şi prelucrarea informaţiilor      Auditorii    Entitatea publică/ Entitatea auditată        -testul 1              - testul 2              ......                  Prelucrarea  testelor      Auditorii    Entitatea publică/  Entitatea auditată        Elaborarea FIAP-urilor              adunarea dovezilor              Constatarea şi raportarea iregularităţilor      Auditorii    Entitatea publică        Întocmirea Formularului de constatare şi raportare a  iregularităţilor              Revizuirea documentelor      Auditorii    Entitatea publică        Indosarierea      Auditorii    Entitatea publică      Obiectivul B    Colectarea şi  prelucrarea informatiilor      Auditorii    Entitatea publică/ Entitatea auditată        -testul 1              - testul 2              . .....               Prelucrarea testelor      Auditorii    Entitatea publică/ Entitatea auditată        elaborarea FIAP-urilor              adunarea  dovezilor              Constatarea şi raportarea iregularitătilor      Auditorii    Entitatea publică        Intocmirea Formularului de constatare şi raportare a  iregularităţilor              Revizuirea documentelor      Auditorii    Entitatea publică        Îndosarierea      Auditorii    Entitatea publică            4. Şedinţa de închidere      Auditorii    Entitatea publică/ Entitatea auditată        5. Elaborarea Proiectului de  raport      Auditorii    Entitatea publică        6 .  Transmiterea Proiectului de raport      Conducătorul Compartimen tului de audit  public intern    Entitatea publică        7. Reuniunea de conciliere      Auditorii    Entitatea publică/ Entitatea auditată        8. Raportul de audit final      Auditorii    Entitatea publică        9. Difuzarea Raportului de audit      Auditorii    Entitatea publică        1O. Urmarirea recomandărilor      Auditorii    Entitatea publică     Model A03-l     B.  PROGRAMUL INTERVENTIEI I:A FATA LOCULUI    '       '  Denumirea misiunii de audit..........   Perioada supusă auditului .............  Întocmit de .... .. .. .    Data.........  Aprobat de..........    Data.........       Obiectivele    Tipul verificării    Locul testării    Durata testării    Auditorii                                  19.  PROCEDURA P - 07 SEDINTA DE DESCHIDERE  '  Scopul:  Să efectueze o şedinţă de deschidere cu reprezentanţii (denumirea entitătii/structurii auditate) pentru a discuta scopul auditului, obiectivele urmărite şi modalităţile de lucru privind auditul.  Premise:  Şedinţa de deschidere serveşte ca întilnire de început a misiunii de audit. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere va cuprinde:     -  prezentarea auditorilor;     -  prezentarea obiectivelor misiunii de audit;     -  stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;     -  prezentarea în detaliu a tematicii;     -  acceptarea calendarului întâlnirilor;     -  analiza şi acceptul cartei auditorului;     -  asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii.      Procedura:       Auditorii    1.Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii.      Conducătorul Compartimentului de audit public intern  Auditorii Reprezentanţii  entităţii/structurii auditate    2. Participă la desfăşurarea şedinţei de deschidere.      Auditorii    3.Întocmesc Minuta şedinţei de deschidere (Model B-02) cu următoarea structură:  A.  Menţiuni generale   B.Stenograma Şedinţei de deschidere:      - cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor Şedinţei de deschidere.  4. Îndosariază Minuta Şedinţei de deschidere în dosarul  permanent - Model B-02        -  tema misiunii de audit public intern;     -  perioada auditată;     -  numele celor care întocmesc Minuta şedinţei de deschidere;     -  numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii Minutei şedinţei de deschidere conform prezentei proceduri;     -  lista participanţilor la şedinţa de deschidere cu menţionarea numelui, funcţiei, direcţiei şi a numărului de telefon.    Exemplu  MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE       Model B-02 Entitatea publică      A. Mentiuni generale      Tema misiunii de audit: Auditul............... Perioada auditată..... - ....      Întocmit de.........    Data.........        Verificat de............    Data.........        Lista participanţilor:  Numele    Functia       Direcţia  '  B. Stenograma Şedinţei de deschidere    / Serviciul    Nr. telefon        20.  PROCEDURA P- 08 COLECTAREA INFORMAT ,    IILOR  Scopul:  Informaţiile colectate asigură o evidenţă suficientă, competentă şi relevantă şi oferă o bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile auditorilor.  Premise:  În timpul fazei de colectare şi prelucrare a informaţiilor, auditorii efectuează testări în concordanţă cu Programul de Audit aprobat. Munca în cadrul acestei faze produce dovezi de audit în baza cărora auditorii formulează constatări, concluzii şi recomandări.  Procedura:       Auditorii    I.Efectuează testările şi procedurile stabilite în programul de audit;      Conducătorul Compartimentului  de audit    9. Analizează şi aprobă testele - Model A-04; IO.Revede şi aprobă Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor - Model A-05;      Auditorii    I I.Etichetează, numerotează şi îndosariază testele - Model A-  04 şi Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor - Model A05- în dosarul permanent;        2.  Apreciază dacă dovezile obţinute sunt suficiente, relevante, competente şi folositoare;     3.  Colectează documente pentru toată misiunea de audit; 4.Etichetează şi numerotează toate documentele; 5.Pregătesc Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor;       6.  La sfăirşitul fazei de colectare a informaţiilor, finalizează Fisele de Identificare si Analiza Problemelor;     7.  Transmit Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şefului compartimentului de audit public intern;     8.  Îndosariază documentele utilizate în cadrul misiunii de audit.    Exemplu Model A-04  Entitatea publică  CHESTIONARUL - LISTA DE VERIFICARE  Denumirea misiunii de audit..........   Perioada supusă auditului  Întocmit de ....     Data... .  Aprobat de ......   Data.. .   Obiectivul 1  Să evalueze eficienţa şi eficacitatea controalelor interne asupra operaţiunilor entităţii/structurii auditate în urmatorul ciclu de operaţiuni:     -  plăţi     -  contabilitate      
  
  
    ACTIVITATEA DE AUDIT    DA    NU    AUDITORI      PLĂTI  '            1. verificati dacă există proceduri scrise            2. verificaţi dacă atribuirea  responsabilităţilor şi delegarea competentelor sunt declarate în proceduri            3. controlaţi dacă angajaţii sunt informaţi despre procedurile care se aplică            4. verificaţi dacă procedurile asigură  separarea sarcinilor            5. verificaţi dacă procedurile sunt  aprobate            6. verificaţi dacă procedurile sunt  actualizate            7.verificaţi dacă operaţiile de control sunt însoţite de liste de verificare (check-list)            8. apreciati calitatea listelor de verificare            9. verificati dacă controalele efectuate au  fost forma ' lizate (data, semnatura)            10. controlaţi conformitatea plăţii cu procedurile privind cursul de schimb            11. urmariţi plăţile cu extrasele de cont            12. urmariţi plăţile în cartea mare asigurându-vă că sunt transcrie corect            13. revizuiţi procedurile referitoare la  plăţile care nu sunt efectuate            14. verificat , i dacă este stabilită atribuirea responsabilităţilor            15. verificaţi dacă procedurile asigură  separarea responsabilităţilor            16. verificaţi dacă contabilul principal are  o autoritate adecvată asupra angajaţilor din compartimentul contabil            17. verificaţi dacă procedurile stabilesc şi explică politica contabilă şi procedurile            18. verificaţi dacă numai persoanele  autorizate pot să modifice sau să stabilească noi politici sau proceduri          
  
       19.  controlaţi ca procedurile de declaratii să includă:     a)  planul de conturi însoţit de explicaţii ale operaţiunilor;     b)  identificarea şi descrierea principalelor înregistrări contabile, intrările periodice;     c)  identificarea posturilor care au autoritatea să aprobe că intrările sunt efectuate;     d)  explicaţii pentru documentele şi necesităţile de aprobare pentru diversele tipuri de tranzactii periodice şi      neperiodice şi intrările în jurnal;            20 .  verificaţi pregatirea şi aprobarea funcţiilor pentru intrările în jurnal pentru a controla că ele sunt separate            21. verificaţi că toate intrarile în jurnal sunt revăzute şi aprobate de către persoanele competente la nivelurile  adecvate            22. toate intrările în jurnal sunt explicate corespunzător şi justificate            23. rapoartele financiare sunt pregătite pentru perioadele contabile solicitate            24. revedeţi procedurile privind corectarea rapoartelor            25. revizuiţi procedurile de închidere            26. verificaţi dacă fiecare cont bancar corespunde unui cont în registre            27. revizuiţi cartea mare pentru a verifica dacă tranzactiile sunt trecute în contul  corect            28. verificaţi sumele defalcate pe creditori şi debitori            29. verificaţi dacă cecurile din jurnal sunt  trecute în ordine numerică şi dacă cele care lipsesc sunt semnalate          
 Model A-05 

  Numele auditorului: Data realizării:  

  Entitatea publică:  ....................................   Tema misiunii de audit public intern:............  

 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI 
    Nr .................      1. Problema:  ....................................... . .............      2. Constatări:  .....................................................      3.  Cauze:  ..........................................................      4. Consecinţe:  ....................................................      Recomandări şi soluţii propuse: ............................    

 Intocmit de:         Supervizat          Pentru conformitate: Entitatea auditată 
  1--·-     ·--  

     
  
    21.  PROCEDURA P-09 CONSTATAREA SI RAPORTAREA IREGULARITĂTILOR  '  Scopul:  De a fumiza un ghid în cazurile de descoperire de iregularităţi  Premise:  Câind auditorii ajung la concluzia, bazată pe FIAP-uri, că s-a comis o iregularitate, ei vor trebui să raporteze, cel mai târziu a doua zi, conducatorului Compartimentului de audit public intern prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.  Procedura:       Auditorii    I.Raportează, cel mai târziu a doua zi, conducătorului Compartimentului de audit public intern orice iregularitate constatată prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.      Conducătorul    2. Informează în termen de 3 zile conducătorul entitătii      Compartiemntului    publice şi structura de control abilitată pentru continu ' area      de audit public intern    verificărilor.     FORMULAR DE CONSTATARE ŞI RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR  Model A-06 Entitatea publică  Către: conducătorul Compartimentului de audit public intern  În urma misiunii de audit public intern............................ efectuată la  ............................................................ s-au constatat următoarele:     a)  constatarea (abaterea);     b)  actul sau actele normative încălcate;     c)  recomandări ;     d)  anexe.    Auditor ............  Data .. ./.. ./.......       22.  PROCEDURA P  -  10 REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU  Scopul:  Să asigure că documentele sunt pregatite în mod corespunzător şi că acestea fumizează un sprijin adecvat pentru munca efectuată şi pentru dovezile adunate în timpul misiunii de audit public intern.  Premise:  Auditorii revăd FIAP-urile şi documentele de lucru din punct de vedere al formatului şi al conţinutului, asigurându-se că dovezile de audit  prezentate în actele dosarului pot trece testul de evidenţa. Pentru a trece testul, evidenţa trebuie să fie suficientă, concludentă şi relevantă.  Procedura:     Auditorii          1.  Pe măsură ce auditul progresează, etichetează şi numerotează toate documentele.     2.  Apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru asigură un sprijin corespunzător pentru misiunea de audit public intern.     3.  Revizuiesc lucrările din punctul de vedere al conţinutului şi al formei şi apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru pot trece testul de evidenţă.     4.  Efectuează modificările necesare la documente.     5.  Întocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru - Model C-02    Model C-02  Entitatea publică                Entitatea auditată    NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU    Denumirea misiunii de audit.............  Perioada auditată ....................  Întocmit de..............Data........     Constatarea    Documentul justificativ    Există    Auditori      Da    Nu        Sectiunea E              •••••••••••••••••                          Secţiunea F              ...................             Auditori,       23.  PROCEDURA P-11 ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE  Scopul:  Permite prezentarea către entitatea/structura auditată a opiniei auditorilor interni, a recomandărilor finale din Proiectul raportului de audit public intern.    Premise:  Să se asigure că Raportul de Audit este clar, obiectiv, fundamentat, relevant, respectiv:     -  Clar:să fie uşor de înţeles, evident, să nu permită interpretări;     -  Obiectiv: să nu fie părtinitor;     -  Fundamentat: fiecare constatare să aibă la bază documente doveditoare şi să facă trimiteri la textul legal incident;     -  Relevant: aspectele semnalate să ajute conducerea entităţii/structurii auditate în luarea       Secretariatul    1. Planifică şedinta de închidere      Conducătorul Compartimentului de audit public intern  Auditorii  Conducătorii entitătii/structurii auditate      '     2. Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere. Conducătorii entităţii/structurii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor auditorilor, ale concluziilor şi recomandărilor, precum şi a corecţiilor de  efectuat.      Auditorii    3. Fac rezumatul discuţiilor într-o Minută a şedinţei de închidere.      Conducătorul Compartimentului de audit public intern  Auditorii    4. Cad de acord asupra modificărilor raportului de audit, dacă este nevoie.      Auditorii    raport de audit.        5.  Pregătesc acte suplimentare necesare pentru a justifica modificările la raportul de audit.     6.  Îndosariază toate modificările aprobate la raportul de audit, Minuta şedinţei de închidere - Model B-03 şi revăd Proiectul de    unor decizii manageriale pentru eliminarea deficienţelor constatate. Procedura:    Exemplu  MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE     Model B-03 Entitatea publică      A. Menţiuni generale      Tema misiunii de audit:  Auditul............... Perioada auditată.........      Întocmit de.. . ... . ..      Data. . .......        Verificat de............      Data.........        Lista participanţilor:            Numele    Functia    Direcţia    / Serviciul    Nr. telefon      '            B. Concluzii:              24.  PROCEDURA P  -  12 ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT  Scopul:  Prezintă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici interni.  Premise:  În elaborarea Proiectului de raport de audit public intern, auditorul foloseşte dovezile de audit raportate în Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şi în Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor.  Procedura:       Auditorii    !.Redactează Proiectul raportului de audit utilizând formatul prezentat mai jos;  Proiectul raportului de audit, împreună cu dovezile constatărilor;      Conducătorul Compartimentului de audit public intern    trebuie să fie transmise la compartimentul juridic pentru revizuirea lui din punct de vedere juridic;        2.  lndică pentru fiecare constatare din Proiectul raportului de audit dovada coerspunzatoare;     3.  Transmite conducătorului Compartimentului de audit public intern       4.  Analizează Proiectul raportului de audit;     5.  Stabileşte dacă proiectul în întregime sau doar parţi din el,         Auditorii    6.Efectuează schimbările propuse de către conducătorul Compartimentului de audit public intern;  ?.Îndosariază proiectul de raport de audit - Model A-07, incluzând  corecţiile aprobate de către conducătorul Compartimentului de audit public intern.     Model A-07-1  Entitatea publică  PAGINA DE TITLU ŞI CUPRINSUL  Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. Proiectul de raport va conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor.  SEMNATURA  Proiectul de raport de audit este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a acestuia. Ultima pagină a proiectului de raport de audit este semnată şi de către şeful Compartimentului de audit public intern.  INTRODUCERE  Descrie tipul de audit şi baza legală a misiunii (planul anual de audit, solicitări speciale).  Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată).  Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern  Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici utilizate; documente materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern).  Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care, pană la momentul prezentei misiuni de audit public intern, nu au fost implementate.  Stabilirea obiectivelor  Obiectivele de audit prezentate în Proiectul de raport de audit coincid cu cele înscrise în programul de audit.  STABILIREA METODOLOGIEI  Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern.    CONSTATĂRILE ŞI RECOMANDĂRILE AUDITULUI  Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit.  Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite, pe de alta parte.  Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează.  Recomandările din Proiectul de raport de audit trebuie să fie fezabile şi economice şi să aiba un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, de prevenire a eventualelor disfunctionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de creştere a performanţei de management.    Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după următoarea structură:  !)Faptele;     2)  Criteriile, cauzele, efectele;     3)  Recomandările.    Vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficientă constatată. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de Identificare şi Analiză a Problemelor: majore, medii şi minore.     25.  PROCEDURA P - 13 TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN  Scopul:  Să-i asigure entităţii/structurii auditate posibilitatea de a analiza Proiectul raportului de audit şi de a formula un punct de vedere la constatările şi recomandările auditului.  Premise:  Proiectul de raport de audit transmis la entitatea/structura auditată trebuie să fie complet, cu toate dovezile asupra faptelor, opiniilor şi concluziilor la care se face referire.  Procedura:       Conducătorul    I .Transmite Proiectul de raport de audit la entitatea/structura      Compartimentului    auditată.      de audit public        intern        Entitatea/ structura auditată    audit în termen de 15 zile de la primirea Proiectului de raport de audit.      Auditorii    5. Revăd răspunsurile de la entitatea/structura auditată.      Conducătorul    6. Discută, dacă este cazul, pregătirea unei Reuniuni de      Compartimentului    conciliere.      de audit public        intern        Auditorii    auditate        2.  Analizează Proiectul de raport de audit.     3.  Solicită, dacă este cazul o Reuniune de conciliere.     4.  Transmite punctul de vedere la Proiectul raportului de       7.  Precizează în Raportul de audit aspectele reţinute din punctul de vedere al entităţii/structurii auditate, dacă este cazul.     8.  Indosariază punctul de vedere al entităţii/structurii         26.  PROCEDURA P- 14 REUNIUNEA DE CONCILIERE  Scopul:  Acceptarea constatărilor şi recomandărilor formulate de catre auditori în Proiectul raportului de audit public intern şi prezentarea calendarului de implementare a recomandărilor.  Premise:     Auditorii        Auditorii    4. Analizează constatările şi concluziile din Proiectul        1.  Pregătesc, în termen de 1O zile de la primirea punctului de vedere de la entitatea/structura auditată, Reuniunea de conciliere.     2.  Informarea entităţii/structurii auditate asupra locului şi datei Reuniunii de conciliere     3.  Întocmesc o Minută a Reuniunii de conciliere.    Auditorii pregătesc Reuniunea de conciliere. Procedura:     Entitatea/structura  auditată    raportului de audit în vederea acceptării recomandărilor  formulate     Exemplu  MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE     Model B-04 Entitatea publică      A. Mentiuni generale      Tema misiunii de audit:  Auditul............... Perioada auditată.........      Intocmit de..........      Data........        Verificat de.............      Data........        Lista participanţilor:  Numele    Functia  '  B. Rezultatele concilierii:    Directia  '    / Serviciul    Nr. telefon          27.  PROCEDURA P - 15 RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN  Scopul:  Să prelucreze raportul de audit pentru redactarea finală şi pentru tiparire.  Să constate că raportul de audit este complet, incluzând şi punctul de vedere al entitătii/structurii auditate.  '  Premise:  Auditorii sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentări de înaltă calitate a Raportului de audit şi întocmirea unei liste corecte şi complete de difuzare.   I.Constată că toate modificările aprobate la Proiectul de raport sunt efectuate;     2.  Finalizează raportul;     3.  Constată dacă lista de difuzare este completă şi corectă.      

  Auditorii  

 Procedura: 
  
 Model A07-2 

 ENTITATEA PUBLICA 
 PAGINA DE TITLU ŞI CUPRINSUL 
 Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. Rapoartele vor conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor. 

 SEMNATURA 
 Raportul de audit este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a acestuia. Ultima pagină a raportului este semnată şi de către şeful Compartimentului de audit public intern. 

 INTRODUCERE 
 Descrie tipul de audit şi baza lagală a misiunii de audit (planul anual de audit, solicitări speciale). 
 Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată). 
 Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern. 
 Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici utilizate; documente materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern). 
 Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care, până la momentul prezentei misiuni de audit public intren, nu au fost implementate. 

 STABILIREA OBIECTIVELOR 
 Obiectivele de audit prezentate în Raportul de audit public intern coincid cu cele înscrise în programul de audit; 

 Stabilirea metodologiei 
 Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern. 
 CONSTATĂRILE ŞI RECOMANDĂRILE AUDITULUI 
 Eventualele modificări stabilite la Reuniunea de conciliere, precum şi cele propuse de către conducătorul Compartimentului de audit public intern vor fi cuprinse în Raportul de audit public intern final. 
 Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit. 
 Constatările efectuate sunt prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite, pe de altă parte. 
 Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează. 
 Recomandările din Raportul de audit trebuie să fie fezabile şi economice şi să aibă un grad  de  semnificaţie  important  în  ceea  ce  priveşte  efectul  previzibil  asupra entităţii/structurii auditate. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, unul de prevenire a eventualelor disfunctionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de crestere a performanţei  de management. 
 Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după urmatoarea structură: 
    1)  Faptele;     2)  Criteriile, cauzele, efectele;     3)  Recomandările.   
 Vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficientă constatată. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de Identificare şi Analiza a Problemelor: majore, medii si minore. 

    28.  PROCEDURA P - 16 SUPERVIZAREA    Scopul:  De a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate.  Premise:  Conducătorul Compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea misiunii de audit public intern.  Procedura:       1. Auditorii    1.Prezintă conducătorului Compartimentului de audit public intern documentele din dosarul permanent al misiunii de audit public  intern.      Conducătorul Compartimentului de audit public intern    intern este elaborat la termenul fixat.        2.  Oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit public intern;     3.  Verifică executarea corectă a Programului de audit public intern;     4.  Verifică existenţa elementelor probante;     5.  Supervizează FIAP-urile;     6.  Verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă, clară, concisă;     7.  Verifica dacă Raportul de audit public       29.  PROCEDURA P  -  17  DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN  Scopul:  Analizarea şi avizarea recomandărilor din Raportul de audit.    Premise:  Raportul de audit final trebuie să contină şi o sinteză a constatărilor si recomandărilor. Pentru instituţia publică mică, Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia.  Proceduri:       Auditorii    !.Transmit Raportul de audit public intern, rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate la conducătorul Compartimentului de audit care a aprobat misiunea de audit public intern.  2. Pentru instituţia publică mică Raportul de audit public intern se  transmite conducătorului acesteia spre avizare.      Conducătorul    3.   Semnează  şi  transmite  Raportul  de  audit  public     intern      Compartimentului de    conducătorului entităţii/structurii care a dispus auditarea.        audit public intern.              Conducătorul  entităţii/structurii care a dispus auditarea    4. Analizează şi avizează Raportul de audit public intern şi Sinteza cu principaleleconstatări şi recomandări.      Auditorii        ConducătoruI entităţii/structurii auditate          5.  Transmit entităţii/structurii auditate recomandările aprobate.     6.  Transmit la DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz, o informare despre recomandările care nu au fost avizate însoţită de documentaţia de susţinere.       7.  Analizează conţinutul sintezei şi a recomandărilor aprobate.     8.  Elaborează planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor.     9.  Raportează despre stadiul implementării recomandărilor.       30.  PROCEDURA P  -  18 URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR   

 Scopul: 
 Este de a urmări dacă scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern au fost corect formulate. 

 Premise: 
 Urmarirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată caracterul adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pe baza recomandărilor din Raportul de audit public intern. 

 Procedura: 
  
    Auditorii    I .Întocmesc Fişa de urmărire a recomandărilor;  2.Verifica implementarea recomandărilor la termenele stabilite;      Entitatea/structura auditată    3.Transmite auditorilor, la termenele stabilite, o Notă de informare cu privire la stadiul implementării recomandărilor din Raportul de audit public intern;      Conducătorul Compartimentului de audit public intern       4.  Transmite, DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz,stadiul progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor;     5.  Dacă nu sunt respectate termenele de implementare,    informează conducătorul entitaţii publice.    
  
 Exemplu 
 MODELA-08 
 Entitatea publică 

 FIŞA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILOR 

    Entitatea publică    Direcţia/Serviciul    Sfărsit de lună      Entitatea/structura auditată    Misiunea de audit public intern    Raport de Audit nr.      Rec    Recomandarea    Imple­    Partial    Neinple    Data      Nr.      mentat    Imple­    mentat    planificată/            mentat      Data                implement                ării                    Instructiuni        I.Introd '  uceţi recomandările de audit după cum    Entitatea/structura auditată:      sunt prezentate în Raportul de audit.        2.Verificaţi coloana corespunzatoare:    Data şi semnătura conducătorului      implementat, parţial implementat,        neimplementat        3.Introduceţi data planificată pentru    Auditor:      implementare în Raportul de audit şi data        implementării    Data şi semnatura    
  
     

    Termen    Explicaţie      Neajunsuri    Printre neajunsurile aduse obiectivitătii individuale şi independenţei în organizare, poate figura conflictul de interes personal, limitările ariei auditului, restricţiile de acces la dosare, la bunuri şi la personal, precum şi  limitările resurselor.      Cauza    Explicaţia diferenţei între ceea ce ar trebui să existe şi ceea ce există  efectiv.                      ..       Carta auditului intern    Document oficial care defineşte m1s1unea, competenţele şi responsabilităţile acestei activităţi. Carta trebuie să:     -  definească poziţia auditului intern în cadrul entitătii;     -  autorizeze accesul la documente, la bunuri şi la persoanele competente, pentru buna realizare a misiunilor;     -  să definească aria de activitate a auditului intern.        Conflictul de interese    Toate relaţiile care nu sunt sau care nu par a fi compatibile cu interesele  entitatii. Un conflict de interese poate să afecteze capacitatea unei persoane de a-şi asuma obiectiv obliqatiile şi responsabilităţile sale.      Controlul intern    Ansamblul măsurilor luate de către conducere în scopul îmbunătăţirii gestiunii riscului şi creşterii probabilităţii ca scopurile şi obiectivele stabilite să fie atinse .      Diagrama circulaţiei documentelor    Prezentarea schematică a circuitului documentelor între diverse posturi de lucru, indicându-se originea şi destinaţia lor şi care ofera o viziune completă a traseului informaţiilor şi a suporturilor ei. Constituie un element în abordarea auditului, care tine cont de riscuri.      Mediul de control    Atitudinea şi acţiunile conducerii cu privire la importanţa controlului în entitate. Mediul de control reprezintă cadrul şi structura necesară realizarii obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern. Mediul de control înglobează următoarele elemente:     -  integritatea şi valorile etice;     -  concepţia şi stilul conducerii;     -  structura organizatorică;     -  atribuţiile de competenţă şi de responsabilităţi;     -  politicile şi practicile relativ la resursele umane;     -  competenta personalului.        FIAP    FIAP este un document sintetic care prezintă o disfuncţie, indică natura problemei, faptele, cauzele, consecinţele şi recomandările pentru remediere.      Fişa de procedură    Document scris care analizează fiecare din funcţiile entităţii şi care prezintă la fiecare etapă posturile de lucru, sarcinile (operaţiile de executatat, inclusiv controalele şi documentele de stabilit, de realizat şi de folosit). El constituie de asemenea, un element în abordarea analizei  riscurilor.    
  
    Probele/ documentele justificative    Informaţiile pe baza cărora se •  fundamentează concluziile, opiniile auditorului. Ele trebuie să fie:     -  Suficiente ( informaţii cantitative suficiente pentru ca auditorul să poată să îndeplineasca bine munca şi calitativ imparţiale, astfel încât pot fi considerate fiabile);     -  Pertinente (informaţiile corespund cu exactitate obiectivelor auditului);     -  Au un cost de obţinere rezonabil ( informaţiile au un cost de obţinere proporţional cu rezultatul pe care auditorul urmăreşte să-l obţină).        Obiectivele misiunii    Enunţuri generale elaborate de către auditorii interni şi definind ceea ce este prevăzut a se realiza în timpul misiunii.      Obiectivitate    Atitudinea impartială, care reclamă o independenţă de spirit şi de judecată şi implică faptul că auditorii interni nu se subordonează decât propriei lor judecati şi nu altor persoane. Aprecierile trebuie să fie fundamentate pe fapte/probe indiscutabile şi pe lucrări incontestabile,  lipsite de prejudecăţi.      Ordinul de serviciu    Mandat general acordat de către o autoritate calificată unui auditor în vederea începerii unei misiuni.      Circuitul auditului    înseamnă capacitatea de a identifica o informaţie şi de a urmări parcursul acesteia într-un proces. Permite regăsirea unei informaţii până la sursă.  Instituţiile comunitare apreciază circuitul ca " suficient" atunci când permite punerea de acord a conturilor recapitulative certificate şi notificate la Comisia Europeana, cu starea cheltuielilor individuale din piesele lor justificative deţinute la diferite niveluri administrative, până la beneficiarii finali, inclusiv în cazul în care aceştia din urmă nu sunt  destinatarii finali ai fondurilor.      Planificarea sau programarea controalelor ăi  auditurilor    Definirea obiectivelor, stabilirea politicilor, natura acestora, calendarul de proceduri şi testări destinate să indeplinească obiectivele controalelor sau a misiunilor de audit.      Programul de activitate al misiunii de audit    Un document care enumeră procedurile de urmat în vederea realizării misiunii de audit.      Raportul de audit    Opiniile scrise ale auditorului şi alte constatări, care se bazează pe un ansamblu de date financiare certe, rezultând dintr-un audit de regularitate, sau deducţii ale auditorului ca urmare a realizarii unui audit  de performantă.      Model de Raport de audit    Cadrul în care auditorul prezintă rezultatele misiunii de audit.      Procedura    Maniera specifică de efectuare a unei activităti sau a unui proces.      Proces    Ansamblul de activităţi corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire.      Recomandare    Propunerea formulată pentru a corecta/ameliora deficientele constatate.      Responsabil pentru auditul  intern    Postul de nivel cel mai înalt în cadrul unei entităţi, responsabil de activitatea de audit intern. În cazul în care activităţile de audit intern sunt încredinţate unor prestatori de servicii externe, responsabilul auditului    
  
     

     

Preluat: 2026-09-23T14:23:29.991157+00:00 · SHA256: 31c3fcd7a5a67c143ee0eefcbdd48a400134b5cee8e843dac0917a5bf0623338