Legislație națională
HOTĂRÂRE · 231 · 2005
HOTĂRÂRE nr. 231 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 60455
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
HOTĂRÂRE nr. 231 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007 EMITENT GUVERNUL Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 1 aprilie 2005 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată , Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
+
Articolul 1 Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa nr. 1 .
+
Articolul 2 Se aprobă Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, prevăzut în anexa nr. 2 .
+
Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul justiției, Monica Luisa Macovei Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul integrării europene, Ene Dinga Ministrul finanțelor publice, Ionel Popescu București, 30 martie 2005. Nr. 231.
+
Anexa nr. 1 STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE pe perioada 2005-2007 A. CONSIDERAȚII GENERALE 1. Premise Strategia Națională Anticorupție 2005-2007 (denumită în continuare SNA 2005-2007) reflectă angajamentul politic necondiționat, în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Misiunea prezentei strategii este prevenirea și combaterea corupției prin perfecționarea și aplicarea riguroasă a cadrului normativ, prin stabilitate și coerență legislativă și prin consolidarea instituțională a organismelor cu atribuții decisive în domeniu. Prin corupție în prezenta strategie se înțelege: i) devierea sistematică de la principiile de imparțialitate și echitate care trebuie să stea la baza funcționării administrației publice, și care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil și egal ... si ii) substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părți disproporționate a bunurilor publice în raport cu contribuția lor. ... Actele de corupție sunt acele demersuri care lezează această distribuție universală și echitabilă cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri. Legea nr. 78/2000 stabilește ca element central utilizarea funcției publice ca sursă de venituri, de obținere a unor avantaje materiale, sau de influență personală, pentru sine sau pentru altul. Această abordare converge spre definiția dată corupției în cadrul Programului Global împotriva corupției derulat de ONU: "esența fenomenului corupției constă în abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat". Auditul independent al Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004, realizat în perioada ianuarie-martie 2005 de Freedom House Washington Inc., arată că "În perioada 2000 - 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparență, responsabilitate și anticorupție, dintre care unele par să fi generat rezultate pozitive". In același timp însă au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției: – implementarea deficitară a legislației anticorupție; ... – utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției; ... – coordonarea insuficienta între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției; ... – lipsa de autonomie reală a procurorilor; ... – inflația legislativă și instituțională în domeniu. ... De asemenea, atât Auditul independent menționat, cât și ultimul Raport Național asupra Corupției al Asociației Române pentru Transparență precizează că sunt necesare îmbunătățiri în legislația anticorupție, indicând necesitatea adoptării unor clarificări legislative, în ceea ce privește, de exemplu, conflictul de interese, mecanismele de verificare a declarațiilor de avere și interese, precum și regimul incompatibilităților*1). ___________ *1) Conform Auditului independent al rezultatelor și impactului generate de Strategia Națională Anticorupție realizat de Freedom House și Raportului Național asupra corupției - ediția 2005, realizat de Asociația Română pentru Transparență. ... 2. Principii Fiecare acțiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern: Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat. Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-și stabilească acțiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite și de calitate și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităților sociale. Principiul responsabilității, care impune obligația Guvernului formula politici publice și de răspunde pentru eficiența și implementarea acestora, de a accepta și suporta consecințele neîndeplinirii acestei obligații Principiul prevenirii săvârșirii actelor de corupție, conform căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor de apariție a faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Principiul eficienței în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității PNA atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete cât și al managementului instituțional. Principiul cooperării și coerenței în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate. Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. Principiul parteneriatelor public-private, care recunoaște importanța cooptării societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției. ... ... B. DOMENII PRIORITARE ȘI OBIECTIVE Rapoartele asupra corupției din România realizate în decursul anilor de către Banca Mondială, Transparency International sau Freedom House Washington Inc. converg în a arăta că bunele practici nu sunt încă instituționalizate la nivelul funcționării de zi cu zi a aparatului administrativ de stat, la nivelul justiției, al poliției sau al vămii. Acest lucru face ca în permanență să fie necesare două abordări simultane, deopotrivă importante, în efortul anticorupție. Prima vizează construcția normalității prin instituirea de standarde și stabilirea de bune practici la nivelul administrației și a altor sectoare cheie, cum ar fi educația, sistemul sanitar, organele de menținere a ordinii publice, justiția. Această abordare cuprinde întreg spectrul de activități referitoare la prevenirea corupției, la crearea unei societăți care prețuiește integritatea, și care funcționează pe baza unor standarde recunoscute de integritate. Cealaltă abordare vizează reprimarea comportamentelor deviante de la aceste standarde și norme, și cuprinde activitățile de combatere a corupției propriu-zise, precum și completarea cadrului instituțional care să permită o activitate de combatere eficientă. Cele două se constituie în domenii prioritare de acțiune în cadrul acestei strategii. În sfârșit, realizarea activităților din aceste două domenii necesită consolidarea cooperării interne și internaționale în domeniul prevenirii și combaterii corupției, ceea ce se constituie în al treilea domeniu de activitate. Domeniul prioritar I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIE Obiectivul 1. Creșterea transparenței și integrității în administrația publică Una dintre cauzele cele mai importante ale apariției și întreținerii fenomenului de corupție este lipsa de transparență a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparența administrației publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparență în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acțiune, în următoarele domenii: acordarea de finanțări nerambursabile din fondurile publice, finanțarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizițiilor publice, regimul funcționarilor publici, regimul inspecțiilor la agenții economici. În privința accesului la informația de interes public, respectiv în privința participării cetățenești la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parțială a prevederilor legale și, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informație în sensul unei definiri precise a informațiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative. Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse în codurile de conduită în programele de pregătire profesională specializată a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile. În scopul asigurării coordonării luptei împotriva corupției si a coerenței politicilor publice din domeniu, planul de acțiune include referiri la strategii și planuri anticorupție sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, poliția și instituțiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilități clare pentru toate organele cu atribuții în lupta împotriva corupției în ariile respective (de exemplu Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice). În vederea creșterii calității actului de control și a probelor, se vor realiza de către structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Național Anticorupție. Obiectivul 2. Prevenirea corupției în mediul de afaceri Acest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiția între firmele de stat și cele private, pe de o parte, și între firmele private pe de alta să fie echitabilă și supusă acelorași reguli, iar statul să funcționeze ca un arbitru imparțial și eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toți agenții economici. Analiza impactului SNA 2001-2004 realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupție în legislația privind mediul de afaceri care se reflectă, între altele, în ambiguități ale prevederilor legislative în domeniul falimentului și al modului de acordare de scutiri și de reeșalonări de la plata taxelor. De asemenea, un rol important în prevenirea corupției în acest domeniu este rezervat reglementării cu prioritate a evaziunii fiscale, precum și armonizării legislației privind spălarea banilor cu acquis-ul comunitar și cu recomandările FATF. Obiectivul 3. Campanii de informare și măsuri educative Acest obiectiv vizează creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției și stimularea unei atitudini civice anticorupție atât a cetățenilor adulți și plătitori de taxe, cât și a tinerilor. Implementarea standardelor de performanță și de integritate ale administrației publice este posibilă numai cu ajutorul cetățeanului care să joace rolul unui consumator de servicii conștient de drepturile și de îndatoririle sale, ca și de modalitățile practice de a le realiza, cu alte cuvinte, a unui cetățean care este competent din punct de vedere civic. Așadar, o componentă fundamentală a prevenirii fenomenului corupției constă în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune. Constatând că în perioada 2001-2004 au fost făcute prea puține eforturi în ceea ce privește informarea diferitelor categorii de cetățeni cu privire la cauzele, mecanismele și consecințele corupției, Auditul independent asupra SNA I recomandă derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale. Totodată, consecvente angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, autoritățile române vor continua organizarea de campanii de conștientizare privind efectele devastatoare ale corupției la scară largă. Temele vor viza, între altele, transparența decizională, codurile de conduită a funcționarilor publici, conștientizarea de către opinia publică a costurilor administrative suplimentare reprezentate de corupție, conflictele de interese și incompatibilitățile. O altă abordare a segmentului de informare asupra corupției va consta în introducerea, în programa pentru licee, a unor cursuri sau module de curs de educație civică anticorupție. Domeniul prioritar II: COMBATEREA CORUPȚIEI Obiectivul 4. Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar Integritatea sistemului judiciar este factorul crucial pentru reușita luptei împotriva corupției. În același timp, sistemul judiciar a fost identificat ca o zonă ale cărei disfuncționalități pot avea un impact major asupra eficienței luptei împotriva corupției. România a progresat pe calea stabilirii independenței sistemului judiciar față de puterea politică. Cu toate acestea, sunt încă necesare măsuri care sa conducă la atingerea unor standarde înalte de performanță și integritate de către magistrați. Adoptarea si diseminarea Codului deontologic actualizat sunt măsuri importante în direcția creșterii integrității si rezistenței la corupție a sistemului judiciar, alături de completarea de către magistrați a prevederilor cu privire la declarațiile de avere și de interese*2). ____________ *2) Noile formulare detaliate de declarații de avere și de interese au fost aprobate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 14/3 martie 2005 In ceea ce privește procurorii, auditul independent asupra impactului SNA 2001-2004 reclamă vulnerabilitatea poziției acestora în raport cu procurorul ierarhic superior, identificând în aceasta vulnerabilitate premisele unor probleme sistemice. Planul de acțiune include măsuri clare pentru aplicarea principiului continuității în faza de urmărire penală: stabilirea unor criterii obiective de repartizare inițială a cauzelor, restricționarea posibilităților de redistribuire a dosarelor și de intervenție a procurorului ierarhic superior în desfășurarea urmăririi penale la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, introducerea controlului instanței cu privire la actele de infirmare ale procurorului ierarhic superior, la cererea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză. In vederea creșterii operativității și eficienței în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activităților de investigare și cercetare penală efectuate de poliția judiciară. De asemenea se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată. În acest context trebuie menționat că până la sfârșitul anului se va înființa Comunitatea de Informații în scopul coordonării tuturor structurilor cu atribuții în culegerea de informații. Auditul Independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 atrage atenția asupra faptului că există membri CSM care dețin și funcții administrative în cadrul instanțelor și parchetelor, ceea ce, în opinia auditorului, se definește prin situație de incompatibilitate. Alte evaluări independente*3) se referă la caracterul nepermanent al membrilor CSM ca la un aspect negativ al funcționării CSM și recomandă permanentizarea pozițiilor de membri CSM. O altă deficiență semnalată de organizații ale societății civile este vechimea actuală impusă pentru magistrații care acced la funcții de conducere, soluția propusă fiind de reducere a anilor de activitate necesari pentru a promova și a fi numit în funcțiile de conducere. Planul de acțiune include măsuri care introduc incompatibilități între calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și funcțiile de conducere la instanțe și parchete. De asemenea, planul introduce măsuri cu privire la transparentizarea procesului de evaluare a magistraților și cu privire la elaborarea și publicarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui raport anual privind activitatea proprie. _________ *3) Asociația Română pentru Transparență - Raportul Național asupra Corupției - ediția 2005; Asociația Magistraților din România - comentarii asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea și funcționarea CSM În ceea ce privește instrumentele de consolidare a integrității sistemului judiciar, începând cu anul 2005, toate instanțele din țară beneficiază de un sistem informatic și software specializat pentru efectuarea distribuției aleatorii a dosarelor către completele de judecată. Într-un raport al Ministerului Justiției din februarie 2005*4), se arăta că au existat dificultăți în ceea ce privește implementarea efectivă a acestui sistem, dificultăți care au fost însă remediate până la 1 martie 2005. În prezent distribuția aleatorie se aplica la toate instanțele din țara. Pentru incidentele procedurale care nu s-au putut rezolva în sistem informatizat (de exemplu incompatibilitățile), pentru a se asigura distribuția aleatorie se aplică Hotărârea nr. 71, din 9 martie 2005. Această hotărâre include și prevederi care asigură continuitatea completelor de judecată și a judecătorilor în cadrul completelor. ___________ *4) Raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii. Planul propune măsuri administrative și legislative pe termen scurt de reformare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA) astfel încât acest serviciu, militarizat în prezent, să devină o unitate de investigație internă modernă și responsabilă, la nivelul Ministerului Justiției, conform angajamentelor României față de Uniunea Europeană. În acest sens, planul de acțiune include măsuri cu privire la redefinirea competențelor și eliminarea suprapunerilor, demilitarizarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, precum și prin instituirea unor mecanisme eficiente de control a activității sale. Pe termen mediu, se va evalua necesitatea menținerii acestui serviciu în cadrul Ministerului Justiției. Obiectivul 5. Reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupției Un angajament important asumat de către România vizează adoptarea de măsuri care să reducă considerabil numărul autorităților care au atribuții de prevenire sau investigare a corupției până la sfârșitul lui 2005, astfel încât să fie evitate suprapunerile în ceea ce privește responsabilitățile. Analizele realizate de către Ministerul Justiției, ca și rapoartele externe, arată că activitatea de anticorupție este afectată atât de suprapuneri ale competențelor diverselor structuri, dar mai ales de fragmentare. Coordonarea este cu atât mai dificila cu cât acest domeniu implică activități de investigație și transferul de date confidențiale. Măsurile incluse in planul de acțiune vizează: – elaborarea unei evaluări pentru redefinirea și delimitarea clară a atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției ... – revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a raționalizării activității și a reducerii numărului acestor instituții și autorități în vederea limitării actualei fragmentări instituționale. ... Obiectivul 6. Întărirea capacității instituționale a Parchetului Național Anticorupție (PNA) Angajamentele asumate de România includ necesitatea aplicării riguroase a legislației anticorupție în vigoare și asigurarea independenței efective a Parchetului Național Anticorupție. Auditul Independent asupra SNA 2001-2004 subliniază necesitatea reorganizării Parchetului Național Anticorupție pentru a permite o coordonare efectivă cu celelalte structuri având atribuții în lupta împotriva corupției, precum și necesitatea perfecționării politicilor de personal ale Parchetului Național Anticorupție. Măsurile propuse în planul de acțiune se referă la: – consolidarea independenței și reorganizarea Parchetului Național Anticorupție ... – analizarea periodică a activității Parchetului Național Anticorupție și a activității Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, inclusiv din punctul de vedere al performanțelor în administrarea instituției și al rezultatelor concrete; revizuirea procedurii de numire și revocare a Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, cu asigurarea atât a independenței cât și a responsabilității acestuia pentru performanțele Parchetului Național Anticorupție ... – stabilirea unor proceduri clare de colaborare între Parchetul Național Anticorupție și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție; ... – selectarea procurorilor Parchetului Național Anticorupție în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective; ... – asigurarea personale si financiare resurse, potrivit evaluărilor efectuate. ... – pregătirea profesională specializată a personalului. ... – îmbunătățirea sistemului informatic al Parchetului Național Anticorupție care să permită inclusiv dezvoltarea bazei de date statistice. ... – întocmirea și prezentarea de către Parchetul Național Anticorupție a unui raport anual privind rezultatele combaterii corupției la nivel înalt. ... Obiectivul 7. Creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal Angajamentele României includ asigurarea unor proceduri rapide și transparente de urmărire și judecare a faptelor de corupție. Măsura propusă în planul de acțiune vizează reducerea duratei procedurilor cu privire la toate cauzele penale, cu respectarea deplină a drepturilor inculpaților și a celorlalte părți implicate în procesul penal. De asemenea se propune modificarea Codului de Procedura Penală și a altor acte normative incidente în vederea asigurării continuității instituționale și a operativității în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată. Obiectivul 8. Combaterea corupției prin mijloace administrative Una dintre principalele recomandări ale Auditului independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 se referă la extinderea definiției conflictului de interese. De asemenea, Auditul recomandă și desemnarea unui organism unic și independent de verificare a declarațiilor de avere, de interese și a situațiilor de incompatibilitate. Totodată, România s-a angajat față de Uniunea Europeană ca în mod deosebit, să adopte măsuri pentru a face posibilă verificarea depunerii declarațiilor de avere*5) și de a revizui regimul de sancțiuni astfel încât să se asigure efectul lor descurajator. ________ *5) Idem 2. Măsurile propuse în planul de acțiune prevăd desemnarea unui organism cu atribuții în domeniile sus menționate și evaluarea anuală a activității acestuia. De asemenea, în 2004 a fost creat un instrument de protecție pentru personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii prin Legea nr. 571/2004. Planul de acțiune include, între competențele noului organism, și monitorizarea aplicării Legii nr. 571/2004. Încrederea avertizorilor publici în aplicarea acestei legi este fundamentală pentru lupta împotriva corupției în cadrul administrației publice. Domeniul prioritar III: COOPERARE INTERNA ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂ Obiectiv 9: Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei și a Planului de acțiune În ceea ce privește cooperarea pe plan intern, se va urmări stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuții în lupta anticorupție. De asemenea, eforturile în lupta anticorupție ale instituțiilor cu atribuții în acest sens vor fi coordonate, iar acțiunile cuprinse în planul de implementare al SNA 2005-2007 și aplicarea riguroasă a legislației anticorupție, inclusiv strategiile și planurile sectoriale, vor fi monitorizate de către o singură structură inter-instituțională: Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007. Consiliul se înființează sub autoritatea primului-ministru și în coordonarea ministrului justiției, Ministerul Justiției asigurând și secretariatul acestei structuri. Consiliul se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este necesar. La asigurarea independenței practice a Consiliului vor contribui natura sa inter-instituțională și obligația de a invita la ședințele sale reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ziariști. Obiectiv 10: Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU, CoE și OECD Până în anul 2007, conform angajamentelor asumate, România trebuie să se alinieze în totalitate la legislația și bunele practici europene. Măsurile propuse includ, printre altele, implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO și a recomandărilor MONEYVAL, a obligațiilor asumate prin Convenția de la Merida, eliminarea imunității notarilor si a executorilor judecătorești, implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în sectorul privat. De asemenea, pentru România rămâne o prioritate cooperarea și coordonarea, la nivel regional, a activității de prevenire și de combatere a corupției în cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI. ... C. METODELE DE EVALUARE A ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR Monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 va fi realizată de către Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007, sub autoritatea primului ministru și în coordonarea ministrului justiției. Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 se va realiza anual, în luna noiembrie, conform termenelor și indicatorilor prevăzuți în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007. Actualizarea Strategiei Naționale Anticorupție se va face în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se vor completa cu concluziile monitorizării de către Comisia Europeană a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru lupta împotriva corupției. În acest scop, Guvernul României se angajează să informeze semestrial Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării prezentei Strategii. ...
+
Anexa nr. 2 PLANUL DE ACȚIUNE pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007*1) _________ *1) Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul de Acțiune, aferente anului 2005, sunt asigurate prin includerea acestora în bugetele instituțiilor responsabile. în ceea ce privește măsurile cu termen de realizare în anul 2005 pentru care Planul nu specifică o sumă, finanțarea este inclusă în bugetul existent. Sumele însoțite de mențiunea Necesar Buget 2005" vor fi alocate prin rectificările bugetare din cursul anului 2005. Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2006 sau 2007, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi. DOMENIUL PRIORITAR I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIE Nr.
crt
Obiectiv
Măsură
Termen de
realizare
Resurse
Responsa-
bili
Indicatori
de evaluare a
stadiului realizării
măsurii
1.
Creșterea
transparenței
și integrității
în
administrația
publică
1.1. Elaborarea și aprobarea proiectului de lege
privind atribuirea contractelor de finanțare
nerambursabilă din fondurile publice, care va urmări:
- eliminarea arbitrariului în acordarea
fondurilor publice;
- precizarea unor condiții și criterii de
eligibilitate clare și transparente;
- asigurarea transparenței întregului proces de selecție
și acordare a finanțărilor nerambursabile, inclusiv
prin natura publică a informațiilor referitoare la
acordarea contractelor;
- creșterea eficienței controlului administrativ cu
privire la respectarea condițiilor legale în acest
domeniu;
- consolidarea cooperării dintre structurile cu atribuții
de control administrativ și a mecanismului de
transmitere operativă a informațiilor către organele
de cercetare și urmărire penală.
Iunie
2005
Bugetul
MJ
existent
MJ
Parteneri:
MFP, CC,
Cancelaria
Primului
Ministru,
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
1.2 Reglementarea alocării fondurilor publice pentru
publicitate, care să includă garanții de asigurare a
transparenței precum și introducerea unui sistem de
sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale.
Iunie
2005
Bugetul
SGG
existent
SGG
Parteneri:
Convenția
Organiza-
țiilor de
Media,
Clubul
Român de
Presă,
ARCA, ASG,
MCC, MJ,
ONG
Proiect de act
normativ supus
dezbaterii
publice
Proiect de act
normativ
aprobat de
către Guvern
1.3 Revizuirea reglementărilor existente privind
finanțarea partidelor politice în sensul:
- reglementării regimului reducerilor pe care
furnizorii de servicii le pot oferi partidelor politice
si candidaților;
- stimulării transparenței în administrarea fondurilor
de campanie, prin reanalizarea plafoanelor de
cheltuieli pentru candidați, în funcție de numărul de
locuitori ai localităților sau sectoarelor pentru care
candidează și prin transparentizarea conturilor în care
se fac donații către partide;
- sancționării:
nerespectării reglementărilor privind
finanțarea partidelor politice și a campaniilor
electorale;
situațiilor de conflicte de interese în folosirea
fondurilor publice pentru campanii electorale
de către persoanele care dețin funcții publice;
- obligativității partidelor de a publica și pe paginile
proprii de web lista donațiilor și a rapoartelor de
venituri și cheltuieli;
- corelării acestor reglementări cu alte reglementări
în vigoare;
- sincronizării activităților instituțiilor cu atribuțiuni
legate de validarea mandatelor
Decembrie
2005
Bugetul
MJ
existent
MJ
Parteneri:
MFP, CC,
Cancelaria
Primului
Ministru,
SGG și
PNA
Proiect de act
normativ supus
dezbaterii
publice
Proiect de act
normativ aprobat
de către Guvern
1.4 Publicarea anuală de către Curtea de Conturi a
listelor depuse de partidele politice cu privire la
finanțare (donatorii și sumele acordate).
Anual,
începând
cu 2006
Bugetul
Curții
de
Conturi
existent
CC
Publicarea anuală,
în luna iunie, a
listei donatorilor
și a sumelor
donate partidelor
politice
1.5. Elaborarea și publicarea de către Curtea de
Conturi a rapoartelor de audit privind finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale.
Anual și
cu ocazia
campaniilor
electorale
începând
din
mai 2005
Bugetul
Curții de
Conturi
existent
CC
Publicarea anuală,
a rapoartelor de
către Curtea de
Conturi
1.6. Revizuirea reglementărilor cu privire la achiziții
publice în sensul armonizării acestora cu directivele
consolidate ale UE și cu bunele practici europene în
domeniu.
Iunie 2006
Bugetul
MFP
existent
MFP
Proiect de act
normativ supus
dezbaterii publice
Proiect de act
normativ aprobat
de către Guvern
1.7. Revizuirea legislației care restricționează accesul
la informațiile de interes public pentru definirea
precisă a informațiilor exceptate de la accesul public.
Iunie 2006
Bugetul
MJ
existent
MJ
Parteneri:
ONG-uri
Proiecte de acte
normative supuse
dezbaterii publice
Proiecte de acte
normative
aprobate de
către Guvern
1.8. Monitorizarea implementării Legii 52/2003
privind transparența decizională în administrația
publică și a Legii 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public.
Anual, în
luna
aprilie,
incepand
cu 2005
Bugetul
ASG
existent
ASG
Parteneri:
institu-
tiile
publice,
ONG-uri
Raport anual,
publicat în luna
aprilie de ASG
Rapoarte anuale
realizate de către
autoritățile publice
publicate în
conformitate cu
Legea 544/2001 și
cu Legea 52/2003
Îmbunătățirea
reacției
instituționale
cu privire la cele
două legi
1.9. Implementarea practicii ghișeelor unice în
administrația publică acolo unde se constată că
acestea sunt necesare.
Începând cu
mai 2005
până în
decembrie
2007
Bugetul
MAI
existent
MAI -
Unitatea
Centrală
de Reformă
a Adminis-
trației
Publice
Parteneri:
toate
autori-
tățile
publice
care
furnizează
servicii
Raport de
evaluare elaborat
și publicat
Ghișee unice
devenite
funcționale,
1.10. Revizuirea legislației cu privire la funcționarii
publici în sensul armonizării acesteia cu legislația și
cu cele mai bune practici europene, inclusiv cu
privire la:
introducerea metodologiei de evaluare a funcționarilor
publici pe criterii de performanță ca bază pentru
evaluarea profesională și salarizarea corespunzătoare
(recomandare SIGMA);
rotația personalului din sectoarele vulnerabile la
corupție;
consolidarea rolului Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici ca agenție de monitorizare
avansată, analiză și raportare.
Decembrie
2007
Bugetele
MAI,
ANFP
existente
MAI
Partener:
ANFP,
ONG-uri
Proiect de lege
aprobat în Guvern
1.11 Realizarea unei evaluări independente cu privire
la instituțiile care realizează controale/inspecții la
agenții economici care să propună printre altele:
soluții pentru evitarea suprapunerilor (unde e
cazul), inclusiv prin modificări legislative
care să le elimine;
implementarea bunelor practici și a modelelor
de succes din UE și adaptarea acestora la
contextul românesc;
reanalizarea valorii minime și maxime a
amenzilor și stabilirea unor criterii obiective
pentru individualizarea sancțiunii și reducerea
puterii discreționare a agentului constatator;
reanalizarea stimulentelor financiare pentru
funcționarii cu atribuții de control.
Martie 2006
Necesar
35000
Euro
pentru
bugetul
MFP în
2006
MFP,
Partener
MEC
Publicarea
raportului de
evaluare
Proiecte de
modificare a
actelor normative
supuse dezbaterii
publice
Proiecte de acte
normative
aprobate de către
Guvern
1.12 Realizarea de către structurile de control
administrativ a unor planuri de control pe sectoarele
cele mai vulnerabile potrivit auditului independent
din martie 2005, în cooperare cu PNA, pentru
creșterea calității actului de control și a probelor.
Permanent,
începând cu
Octombrie
2005
Bugetul
PNA
existent
si
bugetul
existent
al
celorlal-
te struc-
turi de
control
Structu-
rile cu
atribu-
tii de
control
adminis-
trativ,
PNA
Planuri de control
aprobate
Acțiuni
întreprinse
conform
planurilor de
control
1.13 Actualizarea strategiilor sectoriale și a planurilor
de acțiune detaliate privind lupta împotriva corupției,
în sectoare publice vulnerabile, cu precădere instituții
de control și poliție. Strategiile vor include în special
revizuirea măsurilor sectoriale existente și
propunerea unor standarde de integritate mai clare,
modalități de evaluare periodică și indicatori de
măsurare a aplicării standardelor de integritate,
inclusiv folosirea testelor de integritate.
Iunie 2005
Bugetele
MFP, MAI
existente
MFP, MAI
Strategii și
planuri de acțiune
actualizate și
aprobate de
instituțiile
responsabile
1.14 Elaborarea unor strategii și planuri de acțiune
sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupției
în celelalte sectoare publice considerate vulnerabile
potrivit auditului independent din martie 2005.
Octombrie
2005
Bugetele
institu-
țiilor
implicate
MAI, MMSSF
MTCT, MS
etc.
Strategii și
planuri de acțiune
aprobate de
instituțiile
responsabile
1.15 Elaborarea unei strategii actualizate și a unui
plan de acțiune detaliat privind lupta împotriva
corupției în domeniul vamal, pe perioada 2005-2007.
Angajament EUCP
Mai 2005
Buget
existent
AVM
MFP, ANV
Strategie și plan
de acțiune
aprobate și
publicate pe site
Raportare către
UE
1.16 Elaborarea sau actualizarea, după caz, a
codurilor de conduită pentru diversele sectoare
publice.
Septembrie
2005
Bugetele
institu-
tiilor
implicate
MAI, MFP,
MMSSF,
MTCT, MS
etc.
Coduri de
conduită
elaborate
1.17 Diseminarea codurilor de conduită în sectoarele
respective, inclusiv prin includerea în pregătirea
profesională specializată a unor componente de
integritate și anticorupție pentru sectorul public.
Septembrie
2006
Bugetele
existente
ale
institu-
țiilor
implicate
MEC, INM,
SNG, INA,
INPPA, MAI
MAE etc.
Coduri de
conduită
diseminate
Personal din
sectoarele
menționate
instruit
2
Prevenirea
corupției în
mediul de
afaceri
Angajament
EUCP
2.1 Revizuirea legislației cu privire la faliment.
Iulie 2005
Bugete
existente
MFP, MJ
PHARE
2002
MFP, MJ
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
2.2 Revizuirea legislației cu privire la reeșalonări și
scutiri de plată a datoriilor către bugetul de stat care
să includă criterii limitate, clare și obiective precum
și garanții ale transparenței procedurilor.
Mai 2005
Bugetul
MFP
existent
MFP
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
2.3 Elaborarea și aprobarea proiectului de lege cu
privire la evaziunea fiscală.
Aprilie
2005
Bugetul
MFP
existent
MFP
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
2.4 Elaborarea și aprobarea proiectului de lege cu
privire la modificarea Legii 656/2002 pentru
prevenirea și sancționarea spălării banilor, în vederea
armonizării legislației cu acquis-ul comunitar și cu
recomandările FATF.
Angajament EUCP
Aprilie
2005
Bugetul
existent
MJ,
ONPCSB
MJ
Parteneri:
ONPCSB,
PICCJ, MAI
BNR
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
Raportare către
UE
3
Campanii de
informare și
măsuri
educative
3.1 Campanie de informare publică și de schimbare a
atitudinii față de corupție.
Angajament EUCP
Mai -
Decembrie
2005
Necesită
resurse
bugetare
suplimen
tare
150.000
Euro
MJ
Parteneri:
ONG-uri
Îmbunătățirea
gradului de
transmitere a
mesajelor
anticorupție
Creșterea
gradului de
înțelegere a
mecanismelor
corupției
Raportare către
UE
3.2 Continuarea măsurii prevăzute la 3.1 prin
campanii de informare și de schimbare de atitudine
axate pe teme punctuale.
(posibile teme: dreptul la informare al cetățeanului,
transparență în administrație, corupție - instituții și
competențele lor în prevenirea și combaterea
corupției, accesul la instituții, protecția avertizorilor,
rolul fiecăruia în combaterea corupției etc).
Angajament EUCP
Începând cu
Decembrie
2005
component
a PHARE
2004
MJ
Parteneri:
ONG-uri
Îmbunătățirea
gradului de
transmitere a
mesajelor
anticorupție
Creșterea
gradului de
înțelegere a
mecanismelor
corupției
Raportare către
UE
3.3 Organizarea unei campanii de prevenție incluzând
o componentă de integritate și prevenire a corupției,
printr-un proiect pilot în licee care să conducă la
adaptarea programei școlare privind educația civică.
Începând cu
iunie 2005
Necesită
resurse
bugetare
suplimen-
tare-
100.000
Euro
MEdC
Parteneri
MJ, ONG-
uri
Creșterea
(i) nivelului de
cunoaștere a
problematicii
privitoare la
integritate, a
mecanismelor de
prevenire a
corupției;
(ii) gradului de
interes și de
implicare civică
a elevilor.
Noua programă
implementată;
(iii) numărului
de instituții
de învățământ
care au introdus
sau implementează
noua programă
DOMENIUL PRIORITAR II: COMBATEREA CORUPȚIEI
4
Creșterea
integrității și
a rezistenței la
corupție a
sistemului
judiciar
Angajament
EUCP
4.1 Adoptarea Codului deontologic actualizat al
magistraților.
Angajament EUCP
Aprilie
2005
Buget CSM
2005
existent
PHARE
2002
CSM
Cod deontologic
adoptat și publicat
în Monitorul
Oficial
Raportare către
UE
4.2 Diseminarea Codului Deontologic actualizat în
cele 15 curți de apel și prin alte metode.
Angajament EUCP
Mai -
Octombrie
2005
Buget CSM
2005
existent
și PHARE
2002
CSM
Dezbateri în cele
15 curți de apel
Diseminarea
Codului
Deontologic
Raportare către
UE
4.3 Modificarea legislației în sensul sporirii
garanțiilor de independență a procurorului și
aplicarea principiului continuității și în faza de
urmărire penală:
1. Stabilirea unor criterii obiective pentru
repartizarea cauzelor către procurori; - Angajament
EUCP
2. Restricționarea posibilităților de redistribuire a
dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhică
la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, cu
introducerea unor prevederi sancționatoare în cazul
nerespectării dispozițiilor legale. Introducerea
posibilității procurorului de a contesta la CSM
măsura de redistribuire a dosarului dispusă de
procurorul ierarhic superior;
3. Introducerea controlului instanței cu privire la
actele de infirmare adoptate de procurorul ierarhic
superior la cererea procurorului care efectuează
cercetările în cauză;
4. Reglementarea expresă a posibilității procurorului de a
contesta la CSM acțiunea procurorului ierarhic superior
în cazul intervenției acestuia, în orice formă, în
desfășurarea urmăririi penale sau în adoptarea
soluției.
Septembrie
2005
Bugetul
MJ
existent
MJ
Parteneri:
MP, CSM
Proiect de act
normativ aprobat
de către Guvern
Raportare către
UE
4.4 Consolidarea controlului efectiv și nemijlocit al
procurorului asupra activității de investigare și
cercetare penală efectuată de poliția judiciară.
Septembrie
2005
Bugetele
MJ, MAI,
MP
existente
MJ
Parteneri:
MAI, MP
Creșterea rolului
procurorului în
evaluarea
profesională a
polițistului din
poliția judiciară
Delimitarea
subordonării
funcționale de
subordonarea
administrativă
a poliției
judiciare
Proiect de
act normativ
supus dezbaterii
publice
Proiect de act
normativ aprobat
de către Guvern
4.5 Sesizarea de îndată a procurorului care
instrumentează cazuri de crimă organizată sau
corupție de către structurile informative și de
investigație prin transmiterea oricăror informații și
suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau
fapte de corupție sau crimă organizată
Octombrie
2005
Bugetul
existent
al insti-
tutiilor
implicate
CSAT, SRI,
SIE, struc
turile de
informa-
tii depar-
tamentele
MFP, MJ,
MAI,
ONPCSB,
PNA si
PICCJ
Stabilirea
procedurilor de
comunicare
Protocoale
semnate de
instituțiile
implicate
4.6 Elaborarea și aprobarea proiectului de modificare
și completare a celor 3 legi privind reforma justiției
în sensul:
- stabilirea incompatibilității între calitatea de
membru CSM și funcțiile de conducere la
instanțe și parchete,
- transparența procesului de evaluare a
procurorilor și judecătorilor,
- modificarea componenței colegiului de conducere
și includerea în competența acestuia a stabilirii
componenței secțiilor și completelor pe baza
principiilor specializării și asigurării continuității;
stabilirea limitativă a cazurilor în care este permisă
modificarea componenței secțiilor și a completelor,
- elaborarea și publicarea de către CSM a unui raport
anual privind activitatea proprie, în scopul asigurării
transparenței
Aprilie
2005
Bugetul
MJ pentru
2005
existent
MJ
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
adoptat de către
Guvern
4.7 Controlul distribuirii aleatorii a cauzelor de către
instanțe, inclusiv a aplicării principiului continuității
completului/judecătorului în soluționarea cauzelor
Angajament EUCP
Permanent,
trimestrial
începând cu
Aprilie
2005
Bugetele
existente
CSM și MJ
CSM și
toate -
instantele
aplicarea
sistemului
de distri-
buire
aleatorie
MJ-funcți-
onarea
sistemului
din punct
de vedere
tehnic
Rapoarte
elaborate
trimestrial în
2005 și semestrial
în 2006
Rapoarte
trimestriale
dezbătute de
către CSM.
Eventuale măsuri
corectoare
adoptate de CSM
Raportare către
UE
4.8 Continuarea reformării Direcției Generale de
Protecție și Anticorupție, pentru a deveni o unitate de
investigații interne modernă și responsabilă, în
vederea redefinirii competențelor și eliminării
suprapunerilor, demilitarizării, precum și a instituirii
unor mecanisme eficiente de control a activității.
Angajament EUCP
August 2005
Bugetul
MJ pentru
2005
existent
MJ
Numirea unui
civil la
conducerea
DGPA
Proiect de act
normativ aprobat
de către Guvern
Raportare către
UE
5
Reducerea
numărului de
structuri cu
atribuții în
lupta împotriva
corupției
Angajament
EUCP
5.1 Elaborarea unei evaluări a autorităților și
instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în
domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției, în
vederea identificării suprapunerii de atribuții.
Angajament EUCP
Iunie 2005
component
a PHARE
2003
MJ în
partene-
riat cu
proiectul
PHARE
Raport de
evaluare publicat
Proiect(e) de
act(e) normativ(e)
aprobate de
Guvern
Raportare către
UE
5.2 Revizuirea cadrului legislativ, pe baza
concluziilor evaluării de mai sus, în vederea
redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a
raționalizării activității și a reducerii numărului
acestor instituții și autorități în vederea limitării
actualei fragmentări instituționale.
Angajament EUCP
Septembrie
2005
Bugetul
MJ
MJ
Proiecte de lege
supuse dezbaterii
publice
Proiecte de acte
normative
aprobate de către
Guvern
Raportare către
UE
6
Consolidarea
capacității
instituționale a
PNA
6.1 Revizuirea cadrului legislativ existent în sensul:
consolidării independenței PNA;
Angajament EUCP
reorganizării PNA și redefinirii resurselor
umane și financiare necesare funcționării
eficiente;
delimitării competenței PNA la marea
corupție - competența materială și după
calitatea persoanei;
Angajament EUCP
analizării periodice a activității PNA și a
Procurorului General al PNA, inclusiv din punctul
de vedere al performanțelor în administrarea
instituției și al rezultatelor concrete, urmând ca
aceeași soluție să se aplice și în cazul
Procurorului General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție;
selectării procurorilor PNA în urma evaluării
performanțelor profesionale ale acestora pe baza
unor criterii obiective;
prevederii unor incompatibilități speciale și a
unor situații de conflicte de interese pentru
funcțiile de conducere din PNA, urmând ca
aceeași soluție să se aplice si în cazul
Procurorului General al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție
stabilirii unor proceduri clare de colaborare
între PNA și toate celelalte structuri cu
atribuții în lupta anticorupție;
Angajament EUCP
creării unui departament, în cadrul PNA, care să
coordoneze colaborarea PNA cu celelalte instituții
de luptă împotriva corupției;
revizuirii procedurii de numire și revocare a
Procurorului General al PNA și asigurării atât a
independenței cât și a responsabilității acestuia
pentru performanțele PNA.
Iunie 2005
Bugete
MJ,PNA
pentru
2005
existente
PHARE
2003
MJ, MP
Proiecte de lege
supuse dezbaterii
publice
Proiecte de lege
aprobate de către
Guvern
Raportare către
UE
6.2 Pregătirea profesională specializată a personalului
PNA, mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de
corupție și cooperarea judiciară cu structuri similare
din statele membre
Angajament EUCP
Anual
începând cu
Septembrie
2005
Bugete
PNA
+
compo-
nentă
PHARE
2003 si
PHARE
2004
PNA
Planuri de
pregătire
profesională
specializată
întocmite
Sesiuni de
pregătire
organizate
Personal PNA
specializat
Raportare către
UE
6.3 Îmbunătățirea sistemului informatic al PNA,
incluzând dezvoltarea bazei de date statistice a PNA
(care să cuprindă evidențierea unitară pe categorii de
persoane cercetate, trimise în judecată și condamnate
definitiv pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt,
durata soluționării și cuantumul prejudiciilor,
valoarea bunurilor sechestrate și confiscate pentru
acest tip de infracțiuni, distribuția cazurilor pe
intervale de valoare a prejudiciului, de valoare a
obiectului infracțiunii (mitei), pe categorii de funcții
(demnitari/funcționari etc)).
Angajament EUCP
Anual
începând cu
Decembrie
2005
Bugetul
PNA pe
2005
existent
PHARE
2003
PHARE
2004
PNA
Parteneri:
MJ
instantele
si MP
Echipamente
informatice
livrate, instalate
si funcționale
Baza de date
funcțională
Raportare către
UE
6.4 Asigurarea resurselor de personal și financiare
pentru PNA, potrivit evaluărilor efectuate
Angajament EUCP
Permanent
Buget PNA
2005-2007
PNA
Parteneri:
MJ, MFP
Schemă de
personal completă
Resursele
financiare
necesare
funcționării
alocate
Raportare către
UE
6.5 Redactarea și publicarea raportului anual de,
activitate al PNA, în special privind rezultatele
combaterii corupției la nivel înalt
Angajament EUCP
Anual
incepand cu
Aprilie
2005
Bugetul
PNA
existent
PNA
Raport anual
publicat pe site
Raportare către
UE
Asigurarea
eficienței
procedurilor
penale,
creșterea
celerității în
urmărirea
penală și în
procesul penal
7.1 Revizuirea Codului de Procedura Penala și a
altor acte normative incidente pentru a asigura
continuitatea instituțională și operativitatea în
cercetarea penală a cauzelor care privesc atât
infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată;
Iulie 2005
Bugetul
MJ
MJ, MP
Proiecte de lege
supuse dezbaterii
publice
Proiecte de lege
aprobate de către
Guvern
7
7.2. Revizuirea Codului de Procedură Penală și a
altor acte în vederea reducerii duratei procedurilor
(reducerea numărului căilor de atac pentru anumite
cauze și a motivelor de amânare, stabilirea unor
condiții stricte pentru solicitarea strămutării și
recuzării etc.) în toate cauzele penale.
Angajament EUCP
Iulie 2005
Bugetul
MJ
existent
MJ
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
Raportare către
UE
8
Combaterea
corupției prin
mijloace
administrative
Angajament
EUCP
8.1 Revizuirea cadrului legislativ în sensul
desemnării unei instituții abilitate să verifice și să
controleze declarațiile de avere, de interese, stările de
incompatibilitate, precum și să asigure protecția
persoanelor din cadrul instituțiilor și autorităților
publice care semnalează încălcări ale legii
(avertizorii de integritate). Revizuirea regimului de
sancțiuni administrative astfel încât să se asigure
efectul descurajator.
Iunie 2005
Bugetul
MJ
existent
MJ
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
Raportare către
UE
8.2 Crearea instituției desemnate la punctul 8.1 și
alocarea de resurse umane și financiare necesare
funcționării
Octombrie
2005
Necesar
pentru
Bugetul
Institu-
ției
desemnate
in 2005:
1.750.000
euro
Instituția
desem-
nata la
punctul
8.1
Instituția dotată
cu: sediu,
echipamente,
buget
Schema de
personal
completată
Raportare către
UE
8.3 Evaluarea anuală a activității instituției
menționate la punctul 8.1 prin:
Publicarea raportului de activitate
Realizarea unui audit independent care să
evalueze organismul desemnat din punctul de
vedere al performanței manageriale.
Anual
începând cu
Iunie 2006
Bugetul
Institu-
tiei de-
semnate
la punct.
8.1
pentru
2006
Instituția
desemnata
la pun-
ctul
8.1
Numărul de
verificări
întreprinse
defalcat pe
categorii de
persoane
verificate și de
sesizări
soluționate,
defalcat pe
categorii de
autori
Raport de
activitate
publicat
Raportul de
audit publicat
DOMENIUL PRIORITAR III: COOPERARE INTERNĂ ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂ
9
Coordonarea și
monitorizarea
implementării
SNA 2005-
2007 și a
planului de
acțiune
9.1 Transformarea CNPC într-un consiliu inter-
instituțional, sub autoritatea Primului Ministru și în
coordonarea Ministrului Justiției, având ca atribuții
coordonarea și monitorizarea implementării SNA
2005-2007, inclusiv a strategiilor și planurilor
sectoriale, precum și monitorizarea aplicării riguroase
a legislației anticorupție.
Angajament EUCP
Martie 2005
Bugetul
MJ
existent
MJ
Proiect de act
normativ aprobat
de către Guvern
Raportare către
UE
9.2 Evaluarea progresului în implementarea SNA
2005-2007 și a legislației anticorupție, precum
și actualizarea SNA 2005-2007 în măsura în care
necesitatea rezultă din evaluare
Anual,
noiembrie
Bugetul
MJ
existent
MJ si
celelalte
institutii
incluse in
consiliul
interinsti
tutional
coordonare
și monito-
rizare a
implemen-
tării SNA
2005-2007
Raport de
evaluare publicat
10
Implementarea
completă a
tuturor
instrumentelor
anticorupție
ale UE, ONU,
CoE și OECD
10.1 Implementarea recomandărilor formulate în
cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO
(Angajament EUCP) și a recomandărilor
MONEYVAL
Decembrie
2007
Bugetele
existente
MAI, MJ,
MP
MJ
Parteneri:
MAE, CSM,
ONPCSB
Recomandări
GRECO
îndeplinite
Recomandări
MONEYVAL
îndeplinite
10.2 Cooperare și cooperare la nivel regional a
activității de prevenire și combatere a corupției în
cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI
Anual,
începând cu
2005
Bugetele
MJ, MAE,
MP
existente
MJ
Parteneri:
MAE, MP
Nr. de întâlniri/
tematici/
dezbateri pe an
10.3 Elaborarea unui proiect de modificare a Legii
nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale în
sensul eliminării imunității notarilor
Angajament EUCP
Mai 2005
Bugetul
MJ pentru
2005
MJ
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
Raportare către
UE
10.4 Elaborarea unui amendament de modificare a
Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în
sensul eliminării imunității executorilor judecătorești
Mai 2005
Bugetul
MJ
pentru
2005
existent
MJ
Amendament
legislativ
prezentat în
Parlament
10.5 Revizuirea Codului Penal, a Codului de
Procedura Penală și a altor acte normative incidente
pentru implementarea răspunderii penale a persoanei
juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în
sectorul privat
Angajament EUCP
Iulie 2005
Bugetul
MJ
pentru
2005
existent
MJ
Amendamente
legislative
aprobate de către
Guvern
Raportare către
UE
10.6 Implementarea obligațiilor asumate prin
Convenția de la Merida
Angajament EUCP
Decembrie
2007
Bugetul
MJ
existent
MJ
Proiect de lege
supus dezbaterii
publice
Proiect de lege
aprobat de către
Guvern
Raportare către
UE
TOTAL NECESAR BUGET pentru anul 2005: 2.000.000 EURO LISTĂ ABREVIERI ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici ANV Autoritatea Națională a Vămilor ARCA Asociația Română pentru Comunicații Audiovizuale ASG Agenția pentru Strategii Guvernamentale BNR Banca Națională a României CC Curtea de Conturi CNPC Consiliul Național de Prevenire a Criminalității CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării CSM Consiliul Superior al Magistraturii EUCP Document de Poziție Comună a Uniunii Europene (European Union Common Position) INA Institutul Național de Administrație INM Institutul Național al Magistraturii INPPA Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a Avocaților MAE Ministerul Afacerilor Externe MAI Ministerul Administrației și Internelor MCC Ministerul Culturii și Cultelor MEC Ministerul Economiei și Comerțului MEdC Ministerul Educației și Cercetării MFP Ministerul Finanțelor Publice MJ Ministerul Justiției MMSSF Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei MP Ministerul Public MS Ministerul Sănătății MTCT Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului ONG Organizații Nonguvernamentale ONPCSB Oficiul de Prevenire și Combaterea a Spălării Banilor PICC Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție PNA Parchetul Național Anticorupție SGG Secretariatul General al Guvernului SIE Serviciul de Informații Externe SNG Școala Națională de Grefieri SRI Serviciul Român de Informații SNA Strategia Naționala Anticorupție Preluat: 2026-09-23T21:47:17.539225+00:00 · SHA256: f653c4b8abddd4f8bea96c4d440d2590a6e5f200557a4a058688617e2a3f7470