Legislație națională

PROGRAM · 0 · 2004

PROGRAM din 30 decembrie 2004 al acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005*)

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Autoritatea Na?ională Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor · ID sursă 62220

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

PROGRAM din 30 decembrie 2004
al acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005*)
EMITENT AUTORITATEA NAŢIONALA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 125 bis din 9 februarie 2005

_________

Notă ...
*) Aprobat prin Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 125 din 9 februarie 2005
PROGRAMUL ACfiIUNILOR DE SUPRAVEGHERE, PREVENIRE ȘI CONTROL AL BOLILOR LA ANIMALE, AL CELOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM, PROTECfiIA ANIMALELOR ȘI PROTECfiIA MEDIULUI, PENTRU ANUL 2005
ANEXĂ *)
a) Din rațiuni de biosecuritate, acțiunile sanitare veterinare din Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, în fermele de creștere a porcilor, se execută de către medicii veterinari organizați conform legii, împuterniciți de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană. b) Acțiunile sanitare veterinare de supraveghere în fermele de animale se execută de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, și se plătesc de la bugetul de stat. c) Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizându-se vacutainere sterile, contravaloarea acestora fiind suportată de către proprietar.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

2. STOMATITA VEZI CULOASĂ A ..020 I. Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr, 156/27.12.1999 metode specifice supravegherii active: pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, I. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din cuantificate de către medici veterinari de stat conform iţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a 3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor perioadei de incubaţie; susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină vor fi 2. Inspecţia în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de. susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import din ţări situate pe stat oficial desemnaţi. continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru 4. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează la recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile IDSA , pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru veziculoase. febra aftoasa. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele 3. Supravegherea clinică şi serologică: se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de a) în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura DSVSAjudeţeană. Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode b) Nmnai în cazul importurilor de animale din speciile receptive de pe necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procuraţi continentele americane o dată cu animalele importate din ţări de pe continente! 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de contaminate, această obligaţie a exportatorilor fiind necesară a fii supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referinţă vigoare. din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. 3 BOALA VEZICULOASĂ A Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I.Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12,1999 PORCULUI I. Monitorizarea docmnentelor ce pot fitmiza date pentru supraveghere pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, A -030 pasivă. declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. II. Supraveghere activă, constând din: 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi l. Inspecţia planificată a porcinelor domestice sau sălbatice receptive la cuantificate de către medici veterinari de stat conform virnsul bolii veziculoase a porcului aflate pe teritoriul României: instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei;
4

- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe . ,3 perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia in abatoare a porcinelor, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase. 3. Supravegherea serologică: 3% pe an de la porci în vârstă de 180- 200 zile din ferme de reproducţie si selecţie cu capacitate de peste I00 capete; 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, confonn legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; . Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizarii diagnosticului în cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şilsau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeţeană. 4. IDSA va transmite rezultatele obţinute la DSVSA judeţeană care a trimis probele iar in caz de rezultat pozitiv şi la ANSVSA. 5. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate. 6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul MAAP nr.188/29,04,2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsurile specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, publicate în Monitorul Oficial nr.783 din 28. 1 0 . 2002 4. PESTA BOVINA A-040 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.19 specifice supravegherii active: pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. receptive la virusul pestei bovine aflate pe ttritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major cuantificate de către medici veterinari de stat conform sau minim de contaminare transfrontalieră; instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică . - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii 3. Probele pentm examene serologice de supraveghere pe aceleaşi susceptibile importate din ţările situate în sudul, estul şi nordul României, pe probe la care sa solicitat supravegherea pentru febra aftoasa sî cele; perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte necesare examenelor vimsologice destinate precizarii decât durata minimă a perioadei de incubaţie; diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA 2.Inspecţia animalelor tăiate în perioada de carantină, după import din ţările Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei bovih:e, internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA 3 . Supravegherea serologică: ·udeţeană. pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: 4 . România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată - 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc pen1ru imunoprofilaxie. maxim de contaminare situate în zona l-a de supraveghere (BT, CL, CT, CS, 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS); pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la - 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ, acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM); receptive se respectă prevederile ordinelor MAAP nr. 236/2002, 4. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de nr. 344/2002 şi 580/2002. ;diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de 6. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrnl acestora, stmt urgenţă, confonn legislaţiei veterinare în vigoare. stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciuniLdeapaI&quot;iţie_a bolii, confcmri leg_i_slaţiei în vigoare;
5

5 PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE A-050 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supraveghcrii active: l . Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din ţările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare. 3. Supraveghere serologică : pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: - 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an şi 6udeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de supraveghere) ((BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi tiudeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), 4:În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA m. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Ac unile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali de stat confonn instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentm examene serologice de supraveghere pe aceleaşi probe la care sa solicitat supravegherea pentru febra aftoasa şi cele destinate examenelor vimsologice în vederea precizării diagnosticului in cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeţeană. 4. România este indemnă de pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru itmmoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă a micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi 580/2002. 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
6

6 PLEUROPNEU MONIA CONTA GIOASA BOVINĂ A-060 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. supraveglmii active: 156/27 12 1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli pleuropnemnonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: transmisibile ale animalelor. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul 2 . Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai cuantificate de către medici veterinari de stat conform scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 2. Inspecţia în abatoare a carcaselor bovinelor tăiate în condiţii normale şi a celor 3. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropnemnonie suspecte de pleuropneumonie contagioasă bovină, efectuată de personal veterinar instruit contagioasă, medicul veterinar de abator va trimite probe (lichid pentru recunoaşterea leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei pleural si ţesut pulmonar) reprezentative la IDSA, pentru contagioase bovine. examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării 3. Supravegherea serologică prin RFC/ELISA: diagnosticului de pleuropnemnonie contagioasa. a) pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere: 4. Examenele serologice de laborator se efectuează la IDSA pe - 1% din efectivul de bovine din judeţele clasificate în zona I de supraveghere; aceleaşi probe la care să solicitat supravegherea pentru fehral - 0,5 % din efectivul de bovine din judeţele clasificate în zona II de supreveglure aftoasă. b) bovinele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea de A 060. 5. România este indemnă la pleuropnemnonia contagioasa&#39; 4, În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare în vigoare. acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul 6. România nu importă animale vii din speciile receptive la suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 486/2001 (cap. V, pct.A, alin.2h), nr 236, .nr. 344/2002, 580/2002. 7 . ln ca? . .ul apritlei dere-..actii serologice dubioase sau pozitive se proct&quot;&lt;le.aza la recoltarea de probe(mncus nazal si lichid pleural recoltat prin ptmctie a$eptica) peotn.l confirmare prin examene :bacteiiologice si pn.!be pe.redie penim rex:ontrnl _serologic.
7

7 BLUETONGUE A-090 II Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MM nr. 1;.i(i,&#39;2J.12,l9 &gt;9 . Monitori21lîea docnmentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă . pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, ,II. Supraveghere activă, constând din: declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi produce boala, aflate pe teritoriul României: cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor, - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de prevăzute în legislaţia specifică. contaminare transfrontalieră; 3. Efoetivele de animale snntinelă vor fi monitorizate clinic şi serologic - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime la de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie intt..-n·ale de timp ce nu depă .şes c perioada de incubaţi,; a . bolii, vor fi (săptămânal); s1Jl bilite de 2. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi DSVSA din judeţele apropiak de zonele contaminate din sudul şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru s-udvestul recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. Dunării, de comun acord cu IDSA, în c1!le mai sudice şi sudveslke 3. Supmveghcrea vcctorifor culicoizi . la nivd national, prin identificarea genului . şi speciei şi prin puncte ak acestor judere. Acfiunea va fi în responsabilitatea nnor medici tentative de cvidcntierea virusului BT la specii.le 1:ernnoscute a multipli.ca ,i transmite virusul, veterinari de stat, sp,)()ial instmiţi. înregi:;trl1nd coordonatde d, latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare al 4.I&#39;robele pc. 11111 examene virusologice de supn1veghc1.·c. se lrimit la i11-sect : elor: IDS.c&#39;\ iar r,robeli!- - supravegherea prin capturare cu capcane luminoase mobile, efectuând în fiecare localitate ţintă pe:n1m confirmarea serotipului viral sau a speciilor de vectori se trimit cel puţin două capturi per sezon de activitate al insectelor (mai-octombrie); de IDSA cu - supra\&#39;egherea săptămânală prin capturare cu t apcane luminoase fixe, In fiecare localitate ţintă, aprobarea ANSVSA, la laboratoare de rcforinţ:&#39;i ale UE şi/sau OIE . pe tot timpul anului. 5. Exarrnmele sernlogice de supraveghere, se efoctucază b LSVSJ 4. Supravegherea serologică: abilitate sau la lDSA. Pen1ru 1kteclia posibilei contmnini&#39;îri transfrontaliere : Examenele de identificare a genul . ui şi speciei vectorilor culicoizi se - în judeţele cu ris maxim de contaminare: CS, CL, CT, DJ, GR, OT, MH, 1L, 11v[ ,TR pe probe e.foctuează Ja LSVSJ m:oltate de la 3%; din ovinele şi bovinele din lrn:ahtl&#39;ilil e ţintă dar nu mai puţin de 1200 abilitate, iar confirmarea se face de ciitn JDSA.. pmbe/an:judet . 6. Stabilirea localităţilor ţintă pentru supravegherea vectorilor şi pentru - în judeţele cu risc minim de contaminare: AG, BR, BZ, DB, IF. GJ, IL, M : Buc, PH, VL pe probe supravegherea re.coitate de la 2% din ovinele şi bovinele din localităţile !intă dar nu mai puţin de 400 serologică se face conform metodologiei elaborate de ANSVSA şi u A. -l0% lunar în perioada iunie-decembrie, Ia animale santinelă din fermele santinelă, stabilite 7. Inregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru supraveghere în regiunile geografice cu apropiere maximă de zonele contaminate din sudul pentru fiecare punct şi sud vestul Dunării. de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS. 5. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone 8. România este indemnă la bluetongue, nu a practicat niciodată cu risc major, pentm obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a vaccinarea animalelor celor domestice nomade sau din zone greu ac.cesibile. contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie . 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, 9. România nu importă animale vii din speciile receptive şi nici produse supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform de origine an!mală., . . . . ._ legislaţiei veterinare în vigoare. ovule, matenal semmal sau embnom provemte de la acestea, dm ţăn 7. Supravegherea clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a sau zone care nu bolii se face conform legislatiei în vigoare · au statut de&quot; liber de bluetongue&quot;, recunoscut oficial de OIE. La &#39; • &#39; importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 3441.2002 şi 5801.2002 . 10. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi 1I ce unnează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută deANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSAjudeţene cu avizul IDSA .
8

8. VARIOLA OVINĂŞI CAPRINĂ A-100 - Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I. Monitorizarea docummtelor ce pot fiuniza date pentru supraveghere pasivă . II. Supraveghere activă, constând în: 1. Inspectia planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României : - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cn risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, Ș• TL; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Supravegherea anatomopatologică: • la animale importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologie de vecinătate . 3. Inspecţia in abatoare a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestfil&quot;Î.lor clinice şi a leziunilor produse de agentul·cauzal. 4. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 1 Notificarea se face confonn ordinului :MM nr, 156/27.12.1999 uenbu aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat confonn instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Pentru diagnosticul virusologie probele se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSAla laboratoare de referinţă nationale şi/ sau internaţionale, şi sunt plătite de cătreDSVSA judeţeană . 4. România este indemnă de variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animatelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr . 344/2002 şi 580/.W02 . 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSAjudeţene cu avizul IDSA. 9. PESfA AFRICANĂ A CALULUI A-110 Supravegherea este obligatorie şi se realizea z ă în eicclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: . în localită\ile ţintă din judetele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră ; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României , pe perioada duratei !maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Supravegherea serologică Pentru detectia posibilei contaminări transfrontaliere: - înjudetele cu risc maicim de contaminare CS,CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TMpe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţintli dar nu mai pu\in de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); - în judeţele cu risc minim de contaminare : GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supraveghere); 3. . în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se · aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgen\5, conform legislaţiei veterinare în vigoare . 4, Realizarea supravegherii clinice în zonele de p r otecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; l. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27 .12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru ellllmene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi / sau internaţionale , şi sunt plătite de căire DSVSA judeţeană 4. România esie indemnă de pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaicie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţâri care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OJE . La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr . 344/2002 şi 580/2002. 6. In cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică ordinul MAAP nr.497/18.04.2001 pentru aprobarea normei sanitare veterinare pentru combaterea pestei africane a calului . 7. Deasemnareajudeţclor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA . Localitlitile tintă , sunt stabilite de DSVSAjudetcne cu avizul IDSA.
9

10 PESTA PORCINĂ AFRICANĂ A-120 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1 Inspecµa: a. planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; -în uniUiţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; b. obligatorie în abatoare a porcilor ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiaţi în perioada de carantinll după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 2, Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone de graniţă, pentru obţinerea de infonnaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile si a celor domestice din zone greu accesibile. 3. Supravegherea serologică: a) pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: - în judeţele cu risc maximdecontaminare(zona l-a de supraveghere),(BT, CL, CT, GL, IS, GR,MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; - în judeţele cu risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, CJ, CL, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; 4. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27,12,1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rurală rapidă (epidemiologie participativă), vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit laIDSA. Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA ·udeteană. 4. România este indemnă de pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine afiicane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi 580/2002. 6. Localităţile, şi în cadrul acestora gospodăriile ţintă, sunt stabilite de DSVSA judetene cu avizul IDSA.
10

11 !PESTA PORCINĂ A.Supraveghere la niYel national: l. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27,12.1999
CLASICĂ 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a speciilor receptive aflate pe teritoriul pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anuntarea,
A -130 României prin: declararea şi not_i care unor boli trans isibile ale animalelor.. .
_ monitorizare şi raportare zilnică pentru abatoare; 2. Ex: menele cl mce ş1 a tomo ato og1c vor fi efe_ctu te, cert1 c e ş1
- inspecţie, individualizare prin crotaliere şi raportare zilnică a stării de sănătate a porcilor cuantific te de tr edict veterman de hb ră p acttcă tmput m 1 c1ţ1. . . • 3. Exammarea chmca, recoltarea de probe ş1 certificarea porctlor pentru pentru_ care se cere certificare m vederea transportulm m localităţi dm JUtleţ SI dm afara care se solicită transfer din localitate sau judeţ, a porcilor din acestma;. . . • _ .. . apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere şi a târgurilor de animale din - cu momtonzare ŞI raportare săptămanala pentru porcu de pe O rază de 3 km din · udeţe , se va face de către si sub responsabilitatea medicilor veterinari apropierea abatoarelor, şi a târgurilor de animale; oficiali din zona de origine a porcilor. - cu monitorizare şi raportare trimestrială pentru restul porcilor existenţi pe raza de 4. Recoltarea în abatoare a probelor destinate examenelor serologice, activitate; va fi efectuată de medicii veterinari ce acordă asistenţă respectivelor
5

I i·t·ţ · l d

2. Supraveghere prin detecţie de antigen : unităţi&#39; . prelevân u-se probe strict de la porci graşi şi nu de Ia scroafe a) P en t ru ·· d ti c · .. · d&#39; t 1 d şt 1 • . t ald sau î v1en a refonnaţ1 , e se susp1 • c1 • 0neaza - vacc • marea · I 1 ega 1 a - pro b e I e vor fi ă porcu omes 1 : - pe 30 probe l1mar, de I a purceu mo . , - t 1 i · m sec oru e ere ere, c1a e 5 1 a m erv e 2 . n ltt oc d 1 a Ie di un t • • fi • li 1 1 st • · d. fi · . d • • • - b • • d · • • . reco a e eme cuve ennan o 1cia . săptămam, m erme Şl co p exe e porci m ca exi a apro are pro&#39;:&#39;IZone. e !mun zar ; 6. Pentru verificarea eficienţei imunizării porcinelor din fonne şi - pe probe de la toate ammalele moarte sau ta1ate ca urmare a unei afecţiuni febnle, m complexe recoltarea probelor va fi efectuată sub supravegherea fermele de îngrăşare; medicului veterinar oficial. - pe probe de la porcii morţi sau tăiaţi de urgenţă de pe raza de activitate a unui dispensar 7. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detecţie de antigen veterinar dar nu mai puţin de 30 de probe/an; vfral şi anticorpi, va fi monitorizată şi raportată lunar la DSVSA - h) Pentru porcii mistreţi: pe probe de la toate animalele moarte sau vânate; • udeţeană de că!re medicii e erinari ?ficial . . . . 3. Supraveghere serologică prin EIJSA: - Pro_bele destma!e detecţ1e1 de antigen wal al pestivm1sunlor or a) Inexploataţii pentru care nu a fost emisa o aprobare provizorie de vaccinare preventivă: mveS t igate . de catr LSVSJ. T s!ele _de con r:nare cu an corp1 _ p . e p . robe de ser de la p _ onă&#39; ·· • m va • rstă d e 12 . 0d e z1 ·1 e d&quot; m 1erme d e creştere • • mgrăşare, m e o d noclonali t , u d · e . t . e d cţia . de ge t· no t m ă d viral p • n d n P • CR ş • 1 izolarea de - virus m 1 . 1 . _ . , . şi . . v erea e1 r. ec am e mves 1ga 11 e ep1 em101og1e mo1ecu1ara, se vor as1g111 · andu-se o prevalenta de • I0% pentru o con.fidenia de 9Yh, confonn metodolog1e1 lit efectua Ia IDSA. hl(..&quot;.(U prezentată de lDSA; • .. . w&#39; • • .. • • • w&#39; • 9) Probele destinate detecţiei de anticorpi se lucrează de către LSVSJ - pe probe de ser de la 21 0 /o din porcu graşi taiaţi m exploataţule md1v1duale sau taiaţ1 iar atunci când se găsesc anticorpi ce nu pot fi datoraţi decât unei nonnal în abatoare. infecţii cu virus patogen sunt trimise în cel mai scurt timp la IDSA&#39; b) În exploataţiile de porcine ce posedă o aprobare provizorie de vaccinare preventiva: penlru con e prin IF A sau virusneutralizare. - pe probe de ser de la I% din purcei, la 3 săptămâni după a doua vaccinare antipestoasă , 10. _Controlul 1 omorf logic de măduvă sternală la 3% din probele în scopul verificării eficienţei imunizării în ferme şi complexe de porci; . destinate detecţ1e1 e nh en. . . . 4. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, 11. C trol bi ch ic şi hematologic la 3% dm probele destmate supraveg h ere, pro f 1 ii ax1 • e ş1 • corn b atere d&quot; m s tru c . , . l , l . ra p rogramu 1 Ul • d e urgenţa - , O r d&#39; mu l d J e ? te R cţ1 , e1 de - ant1c • orp1; t- . 1 ă d&#39; .. t· . -· omama nu tmpor a amma evu m specu recep 1ve 1a v1msu1 MAPA!&quot;f nr. 1113/2004. .. . . . . . . . . pestei porcine clasice şi nici produse de origine animală provenite de la 5. Real zai:ea supraveghem ••atat chmce c t. Şl r.nn exa11: e ser !ogice m zone e d. • acestea, din ţări sau regiuni ale acestora ce nu au statut liber de PPC, protecţie şt de supraveghere m cazul susp1cmn11 de apanţ1e a bolit, conform legtSlaţ1e1 m recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile vigoare; receptive se respectă prevederile ordinului MAPAM nr. 344/2002 şi 580/2002. 11 13. În caz de confinnare a pestei porcine clasice se respectă întocmai prevederile ordinului nr. 404/2002, ord. 1113/2003 privind programul de urgenţă şi manualul de instructiuni pentru pesta porcină clasică . 11 PESTA PORCINĂ CLASICĂ A-130 ă B. Prog1·am special de supraveghere destinat zonei ce urme.az.a a deveni liberă de 1&gt;estă 11orcină (Judeţele Timiş.Amd,Bihor): l . InspecJfa şi monitorizarea efectivelor de porci domt;-stici şi mistreţi în arin pilot de supraveghc-1&#39;e : veterinar vor fi inspectate zilnic, privind starea de sănătate a ac1 sfora intoonindu-se un raport !.unar care va fi. inaintat la DSV SA; . . se vor colecta şi centraliza lunar ele la personalul ee administrează fondurile de vânătoare, ohsetvaţii privind efoctivul de porci mi :treti existent în :aria pilot de supraveghere şi &#39;&gt;iarea de sănăiate a animalelor. 2. Supraveglierc prin detecffo de ;mtigen : - pen1m efectivele de porci domestici din fonne, complexe şi exploataţii individuale, se aplică programul national de supraveghere prin detecţie de antigen; se vor prdeva probe pc-n1ru detecţie de antigen de la toji porcii mistreţi morţi sau vânaţi. Numărul de probe prelevate şi investigate pentru fiecare fennă, complex sau localitate din aria pilot de supraveghere, va trebui să corespundă unui procent de prevalenta de: destinate examenelor serologice, fiind necesar a se investiga un numik de animale c:e sii asigure pentru o prevalenţă de 15%, , un indice de 95(% confidenţă, Dependent de primek rezultate ak investiga!iilor serologice obţinute în aria pilot de supraveghe, la propunerea cok&#39;.ct:ivului de specialişti ce au in responsabilitate viitoare,a zonă liberă de PPC (Task Force), programul de supraveghere serologică va putea fi imbunătătit. 12 PESTA AVIARA A-150 1 . Inspecţie permanentă a tuturor păsărilor de fermă : -în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim decontaminare transfrontalieră: AR, BH, CT, DJ, GR, IS, l:F, SM, TM, TL; -în unităţi desemnate pentru a efectua carantină pentru păsări din specii importate. 2. Supraveghere serologică pe 0,5% din efectivele de păsări din zona l-a de risc şi pe 2,5% din ferme care efectuează export de păsări sau produse de la acestea. 3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare . 4 , Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii , conform legislaţiei în vigoare; 5. Supraveghere efectuată de Laboratorul National de Referinţă pentrn bolile păsărilor I . Notificarea se face con.fonu ordinului MAA nr. 156/27 .12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. - efectivele de porci din fen:ne de reproducţie creştere şi fogrăşore autorizate sanitar - efoctivele de porci din exploataţii individuale vor fi inspectaie lunar, starea de sănătate a acestora raportându-se trimestrial; 3. Supraveghere serologică: - i&#39;n aria pilot de supraveghere , se vor preleva probe de ser de la purcei li1 creştere (atunci când există certitudinea că mamele lor nu au fost in trecut vaccinate), animale de reproductie sau de la porci graşi ce au depăşit vârsta de 120 de zile, în vederea efectuării de investigaţii serolof,11Ce . - 15% o.i 95% confidentă pm1m efoctivele de repmduclie în vârstă de sub 1 an şi pentm efL&#39;divde de ?ngrăşore; - de la pornii mistreţi existenţi în aria pilot de supraveghere, se vor prnleva probe 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156 , 27 . 12 . 1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele clinice şi anatomopatologice vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 3. Examinarea clinică, recoltarea de probe şi certificarea porcilor pentru care se solicită transfer din localitate sau judeţ, a porcilor din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere şi a târgurilor de animale din judeţe , se va face de către si sub responsabilitatea medicilor veterinari oficiali din zona de origine a porcilor. 4. Recoltarea în abatoare a probelor destinate examenelor serologice , va fi efectuată de medicii veterinari ce acordă asistenţă respectivelor unităţi , prelevându-se probe strict de la porci graşi şi nu de la scroafe sau vieri reformaţi , 5. Recoltarea de probe destinate supravegherii p1in detecţie de antigen viral şi anticorpi, va fi monitorizată şi raportată lunar la DSVSA judeţeană şi a municipiului Bucureşti de către medicii veterinari oficiali. 6. Probele destinate detecţiei de antigen viral al pestivirusurilor vor fi investigate de către LSVSJ. Testele de confirmare cu anticorpi monoclonali , detecţia de genom viral prin PCR şi izolarea de virus în vederea efectuării de investigaţii de epidemiologie moleculară, se vor efectua la IDSA. 7. Probele destinate detecţiei de anticorpi se lucrează de către LSVSJ, iar atunci când se găsesc anticorpi ce nu pot fi datoraţi decât unei infecţii cu virus patogen sunt trimise în cel mai scurt timp la IDSA pentru confinnare prin IFA sau vimsneutralizare. 8. În caz de confinnare a pestei porcine clasice se respectă întocmai prevederile ordinului nr. 404/2002, ord. 1113/2003 privind programul de urgenţă şi manualul de instrucţiuni pentru pesta porcină clasică . 2. Izolarea virusului se execută la LSVSJ iar identificarea şi determinarea patoge:nităţii vimsului la IDSA. 3. În situaţii de necesitate se vor aplica prevederile Nonnei sanitare veterinare aprobată prin Ordinul MAAP nr. 311/2001 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 5. Expedierea către LSVSAjudeţene respectiv a municipiului 12 PESTA AVIARA A-150 din Usta A, peutm păsări.le mi.grntoare ( în special cde de apă), p!ln te s lul de izolare a virusurilor influenţei efectuat pe probe de tampoane cloiicale sau fecale, recoltate de la păsări moarte (prom,-pete) sau de la păs /&#39; lrÎ v[mate - 3O probei trim(,.&#39;Stm. Bucureşti a păsări.lor sălbatice suspecte de boală sau a cadavrelor acestora se va realiza conform unui Protocol încheiat între ANSVSA, AGVPS, MAPDR (RNP). Acest Protocol va fi transmis ulterior instituţiilor implicate . 13 BOALA DE NEWCASTI.,E (Pseudopesta aviară) A -160 I . Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul României 2 . Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive ( găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement prin: vaccinarea a II-a în: 4..În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă confonn legislaţiei veterinare în vigoare 5, Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. - examene anatomopatologice - examene virusologice. 3. Supravegherea serologică a statusului imun prin R1HA efectuată la 14 - 21 zile de la a) fennele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe/serie b) fermele de găini ouă consum 10-25 probe&#39;serie c) fmnedepui carne 30 probe/serie d) Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA în gospodăriile populaţiei, efectuată la 14 - 21 zile după vaccinare , din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 30 probe/comună • e) supravegherea serologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr . 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea , declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor 2. Izolarea virusurilor se execută la LSVSJ iar identificarea de virus şi determinarea patogenităţii se execută la IDSA. 3. Recoltarea probelor de sânge pentru detecţia anticorpilor vaccinali se face sub supravegherea medicului veterinar zonal care stabileşte locurile şi efectivele de păsări de Ia care se recoltează probe şi se efectuează supravegherea. 4. Control biochimic şi hematologic la 5% din probele destinate detecţiei de antigen viral şi anticorpi. 5. Se vor aplica prevederile Nonnei sanitare veterinare 312/2001 6. Probele dubioase lucrate de alte laboratoare, sunt confinnate sau infinnate la IDSA. 7. Se aplică şi se respectă prevederile Planului de urgenţă pentru boala de Newcastle, Ordinul MAPAM nr. lll4/2004. 13 14 SECŢIUNEA II b: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din lista &quot;B&quot; a O.1.E. Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 3 4 1 BOALA AUJESZKY B-052 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot fumiza date pentru supraveghere pasivă. 2. Supraveghere activă, constând în: a) Inspecţia planificată pentru efective de porci libere de infecţie: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de • incubaţie; b)Supraveghere serologică (ELISA gE): - la 5% din scrofiţele şi viemşii livraţi de complexele şi fennele de selecţie; c) în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, histologice şi identificare.1 de gmom viral specific prin PCR la ms . A . Această verificare urmată de vaccinarea anti Aujeszky în cazul animalelor ce provin din ferme exportatoare indemne, va evita pagubele mari produse în reproducţie la primul ciclu de fătări al acestor animale negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 RABIAB-058 muşcat sau zgâriat persoane şi animale . rabie) se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia ş , i bunăstarea animalelor, cu recoltarea de probe în scop de diagnostic . I. Notificarea se face confunn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea , ambalarea şi expedierea probelor în scop de diagnostic . diagnosticul de rabie a fost negativ sau pozitiv se vor examina histologic pentru EST, Aujeszky, listerioză. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din &quot;Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor, elaborat de ANSVSA 3. Probele de sânge se recoltează de la porcinele vaccinate, cu vaccin deletat la 14 -28 zile de la vaccinare. 4. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost 1. Supraveghere prin imunofluorescenţă directă şi după caz prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase. 2. Supravegherea clinică obligatorie timp de l O zile a carnivorelor care au 3. Animalele se supun inspecţiei antemortem iar de la animalele suspecte se recoltează capul întreg. 4. Animalele din mediul silvatic cu comportament deviat (suspecte de 2. Pentru examen virnsologic (inclusiv bioproba) şi histologic, se trimite la LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul animalelor în întregime cu respectarea 3. Probele de creier de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care 4. Inspecţia ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal vetainar desemnat de autoritatea competenta. Probele se trimit la LSVSJ şi/sau IDSA, 5. În cazul confirmării bolii se aplică sancţiunile de abator şi celelalte măsuri conform legislaţiei veterinare în vigoare. 6. Recoltarea în scop de diagnostic a animalelor din mediul silvatic suspecte de boală, se realizează la dispoziţia ANSVSA şi cu aprobarea în regim de urgenţă a MAPDR, AGVPS. 3. PARATUBER- CULOZA B-059 I. La taurine şi bubaline: În efective îndemne Supravegherea efectivelor suspecte de paratuberculoză: e) Atunci când într-1m interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză; In efectivele contaminate: conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examme complexe de laborator. II. La ovinele şi caprinele domestice: în efective indemne, cu antecedente sau suspecte de boală Supravegherea prin examene serologice, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni: Visna sau artrita-encefalita caprină; d). Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examene bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologie şi bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate; 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic(ELISA şi/ sau RFC) astfel: a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză; c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II; d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale; e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, morfopatologie şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe; a). Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele efective în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic; b). Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examme serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD); c). La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologie şi bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora; d). Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat morfopatologie şi bacteriologic; a). Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni; b). Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă, odată cu examinarea probelor pentru bruceloză; b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an, odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi - c) 5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă; 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ, sau după caz Ia IDSA, pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă. 3. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon tenninal (25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsic, histopatologic şi bacterioscoic. 4. Boala se declară oficial de către Autoritatea veterinară competentă , pe baza buletinului de analiză de confirmare, eliberat de un laborator veterinar abilitat oficial. Medicul veterinar teritorial, împreună cu Inspectorul veterinar din DSVSA, întocmesc programul de asanare a focarului de boală; 5. .Testările alergice, la animalele importate în perioada de carantină profilactică şi tăierile în scop de diagnostic se execută în prezenta reprezentantului IDSA. Boala se declară oficial şi se notifică imediat la ANSVSA, care va comunica autorităţilor veterinare din ţările exportatoare confinnarea paratuberculozei în baza buletinului de analiză emis de IDSA. 6. Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. 15 3. PARATUBER CULOZA B-059 !b .În efective contaminate: a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul,) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente; ) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic , bacterioscopic şi histopatologic . ,c)Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % !d in animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în !p rogramul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie în cazul 6, P . III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezenraţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc. a) Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi !histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum şi a :celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale; b). Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. IV. Măsuri generale: a). Controlul eficienţei decontaminării finale va fi efectuat de către laboratoarele judeţene şi IDSA; 1b). Programul de combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se a_p_lic_ănumai cu aprobarea ANSVSA 4 BRUCELOZA B-103 A. LA BOVINE (B- 103) 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. Supravegherea anatomopatologică a speciilor receptive, întregul efectiv de 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare bovine din ţară fiind supus controlului sanitar veterinar oficial prin: privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli sau re.coltare de material seminal pentru însămânţări artificiale , control caz la IDSA pe probele care se recoltează pentru leucoza de două ori pe an în trim.II şi IV; enzootică bovină. b} vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni o data 3. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR pe an în trimestrul II sau IV dar la 1m interval mai mic de 12 luni de la Roz:Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA ultima recoltare; iar apoi se trimit la IDSA penim confinnare. c) bovinele de reproducţie , în cazurile de vânzare cumparare, la vanzator 4- De la toate animalele care au avortat se trimit la cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen anul calendaristic în curs ; complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, 2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA la: precum şi probe de ser sanguin la 14- 21 zile după avort. vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau 5 .Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la care prezintă manifestari clinice ce conduc la suspicionarea înfectiei bmcelîce. femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial. 5 B-151 B. LA OVINE (B- 151 = infecţia cu Brucella ovis) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. Efectivul de ovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare Supraveghere serologică prin RFC/ELISA şi după caz (în funcţie de simptome privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la : transmisibile ale animalelor . a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de 2. Examenele pentru ovine se efectuează la LSVSJ şi IDSA montă, sau de însămânţări artificiale; _ p probele&#160; care se recoltează pentru _p_aratuberculoză . 1. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru epididimita infecţioasă. 2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ. 1. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA la: transmisibile ale animalelor. a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru monta 2. Examenele pentru bovine se efectuează Ia LSVSJ şi după 16 5 1. B 151 d) oile la 7-14 de zile după avort; 6 B-152 C. LA OVINE ŞI CAPRINE 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr . (B- 152 = infecţia cu Brucella melitensis) 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare examinarea probelor pentru paratuberculoza . 2. Examenele se efectuează la LSVSJ; !4. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din cu B. melitensis. rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc. 5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv iar animalele din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC. 6.La importul de animale vii se respeclă prevederile Ord . MAAP ur . 486/2001, capi!_t)}_l1:!_Y, p1mctul B, alin. 2b . 7 B-253 D. LA PORCINE (B- 253) I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr . I- Supraveghere clinica a porcinelor de reproducţie, în mod deosebit a celor 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare: aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică . privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli 2-Supraveghere serologică prin SAT şi RFC la : transmisibile ale animalelor . suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au 5. In colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se avortat(după 7-14 zile de la avort). confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene ·udeţene şi IDSA; b) berbecii cu manifestări de epididimită; !Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe de testicule! c) berbecii de reproducţie în c zu l de vân re-cumpărare; pr v 1:Ît e la berb ii sa r:nţcaţi cu forme clinice de - la furnizor - cu cel mult 30 21le mamte de hvrare; ep1d1dm11ta sau serologic po21hv1. - la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică); 1. Testare serologică prin RSAR cu antigen colorat şi Roz Bengal la 5% din veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor efectivul de ovine şi caprine în vârstă de peste 6 luni, odată pe an odată cu boli transmisibile ale animalelor. 2. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu lezi1mi 3. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la suspecte de bruceloză. IDSA, pentru confinnarea diagnosticului. 3. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 4. In România nu se practică vaccinare împotriva infecţiei a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA. b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie-o dată pe an-in trimestrul III, 3. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente sa-ologic, după cum urmează : se trimit la IDSA pentru confinnare. ■ 10% din ferme şi complexe de animale, 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la ■ 100% în gospodăriile populaţiei. laborator : avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser c) . scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la san in după 14 - 21 zile de la avort. d) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cmnparare: serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea ■ la fhmizor -cu cel mult 3 O zile înainte de livrare, intregului efectiv . ■ la beneficiar-intre 14-21 zile de la preluare (în pa-ioada d 6 . L-i importul de animale vii se respectă prevederile Ord . ca.ratină profilactica) MAA.P ur . 4861200 I, capitolul V, p1mctul. D, alin. b. 3. Examinare serologică, bacteriologică şi histologică efectuate pe probe de sânge, testicule sau uter, la 10 % din mistreţii vânaţi pentru export. 4. Controlul eficienţei decontaminării finale va fi efectuat de către laboratoarele 17 8 E.LACANIDE 9 BRUCELOZA F.LAIEPURI Supraveghere serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal). Probele pozitive prin RSAR se examinează prin R:FC. G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se supun inspecţiei ante şi postmortem. În caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, după sacrificare, se recoltează organe pentru examene de laborator. Examenele se efectuează la IDSA şi LSVSJ. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, Iimfonoduri si uter în vederea efectuării examenului complex de laborator. 10 CAMPYLOBACTE- RIOZABOVINĂ B-104 b) mamele de tauri prin exmninare de mucus vaginal; 2 . Supravegherea animalelor destinate tăierii : Bovinele, porcinele, ovinele şi păsările se supun inspecţiei post - mortem . de autoritatea competenta. 6. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 1. Supravegherea clinică, anatomopatologică şi bacteriologică a efectivelor din canise de reproducţie şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, 2. supravegherea serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz- Bengal şi prin RFC (cu antigen B. ovis): a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari. 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA 2. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA. 3. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale si respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. 1. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desannat de autoritatea competentă. 2. Probele recoltate se trimit la LSVS judeţean. 3. În cazul confirmării bolii se aplică sancţiunile de abator şi celelalte măsuri conform legislaţiei veterinare în vigoare. 1. Supraveghere prin examme de laborator la: a) taurii şi bivolii pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de7 zile: - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; - imediat după întoarcerea la stabulaţie; 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA 2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. 3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 4. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar clesemnat 5. În caz de suspiciune se recoltează: a) de la mamifere: probe de carne şi probe de organe (ficat, splină) atunci când apar leziuni suspecte; b) de la păsări: carcase întregi pentru apre.cierea gradului de contaminare a suprafeţei cu Campilobacter. 18 lllTUBERCULOZAI I._LA BO NELE OMESTICE ( taurine, bubaline). l. C.ontrnr,le _ leintrad_ermotub, : r c u!il1ice şi/sm1 cele penim r r. spuns im.un mediat B -105 1.ln efectivele libere: elulnr se plan&#39;.fică ŞI se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor a) tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrul li şi IV la toate b • I A • tud t 6 • ţ· - ·. mmcnopr?filactic&#39;:: . . . . 2 . u trei săptllmam mamtea cm1tn,aldorr11e11ţmnut•: IA pci.l se efectueazli ovme e m vars a e pese sap amarn, tratamente antiparazitare. b) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) la TU, vor fi examinate în laborato 3. Se int•nke utili1.area, penim tesr.nre alergică a tubercu l inelor nNm&lt;1\ogate, pentru răspunsul imun mediat celular, prin metodele omologate (EIAs-ylFN şi/sau TISL) la 15- alterate_sau cu te.m.e de vnlabilit11te m..1&gt;irat pre.,--um şi instrument a r de lucru defect, 30 zile de la TU sau TCS executat la 42 de zile de la TU, animale care la acest al doilea tes ne.auronzat nv;trot.,gic. _ .. . . . .. . . . nu au reac,tIe ti u nega va, se &quot;d u &#39;t&quot; 4. Nu vor fi supuse testam mtrndcrmot . uberculm1c&quot; . mi p&lt;:n!:m rnspuns imun . mediat const era pozIIve. ,:eluiai: c) animalele pozitive la TCŞ (efectuat la 42 zile de la TU sau EIAs-ylFN se elimină obligatoriu - animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: din exploatatie prin abatorizare. Se recoltează probe, sub supraveghere sanitară veterinară, dexametazona,hidrocortizon; pentru exam&#39;ene complexe de laborator, în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză; se - • maleleafla t e în ultim lună de gestaţie şi &quot;&#39;:, 1 e în primele 3 de zile după fătare; I u • . &quot;I d ap !Ca masun e e b t Corn a ere, fii • • t ti d&#39; I , A pro I aX1e ŞI pro ec, a me IU Ul, 1n f •t t con Orml a e I • I t· - ammalele bolnave, aflate m tratament sau cele m convalescenţa . CU egIs a,la 5. Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza certificatului sanitari sanitară veterinară în vigoare. veterinar de transport şi sănătate barat cu diagonală roşie i fişei de tăiere Cll e) bovinele destinate exportului cu 30 de zile înainte prin test unic :,-CZltlia&#39;.ele teslul i inlrnd :111otu c111i11ic sau pentru r!ispuus imun mediat oelular ŞI El s-ylF a o 2. ln efectivele suspecte uitocr Jle ele tnf&gt;.hcul &quot;\&#39;cl,&quot;11.&quot;ttlltr . &lt;&gt;ilCt l. . . _ _ _ • • u • ef tuarea tnm tnala pri • n TU • A N I 1 ·1 • I&quot; · • ZI e ŞI e ,minarea pnn taiere a arnmalelo 6. Antn1alele reagente se sacr1ficll m abatoare autonzate , m partida separată sau m ala srmitr,r:i , sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de
u • •

pozitive cu recoltăn de probe pentru examenele de laborator decontaminare şi protecţia mediulu i se despăgubesc conform HG 1415 / 2004;
3. În efectivele infectate: 7• . Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se
a) este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea despăgubesc potri_vit legii indiferent de ezultatele examen lor dela orator . _ . • v v •• • • • •• • • • 8. De la toate arumalele reagente, sacnficate pentru precizarea d1agnost1culu1 de mgraşatornlor cu bovme provenite dm exploata ) sau curţi contaminate, tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru e.xamene de b) în efectivele, curţile şi localităVle cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care laborator, astfel:
se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau EIAs-ylFN, la toate limfonod e capu!ui: etrofaringiene (stâng şi drept) mandibulare (stâng şi
d

bovinele de peste 6 săptămâni· rept), parohdtene (S!âng ŞI drept);
1
A • ,
QOI d&quot; &amp; • I . b limfonodurile traheobronhice (stâng şi drept), mediastinale ( anterior şi posterior);
u

• cand procentul de mfec e epaşeşte 1 70 1n e,ectivu testat ŞI tu erculoza a tos limfonodurile hepatice, iliac (intern şi extern) retromamar (superior şi inferior) şi
diagnosticată şi la tineret în vârsta de 6 săptămâni, exploataţia inclusiv gospodăriile cu peste 2 poplitei; &#39;
bovine se supun Programului de asanare prin depopulare totală, interzicându-se activitatea de - P?rţiuni de _tesuturi _şi organe (pleurii, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe
reproductie gemtale, glanda mamara, etc);
• u .&#39; • •

,ln unita le cu procent de m
• d
fectie
e sub 1 O O 1/o d
upa
. , . . .
e 1 Immarea animalelor pozitive
9.Este obligatorie şi supravegherea anantomopatoloigcă şi de laborator pentru
se uberculoz.ă a tuturor bovinelor moarte sau tăiate de urgenţă provenite din
u

efectueaza decontaminari locale sau generale ale adăposturilor Qn functie de anotimp) se exploataţii contaminate. &#39;
executa trimestrial testul 10.Examene.k bacteriok-gke şi hi s topatologi-1 JJ&lt;)Ziti&#39;le certificti diA2,iwst .i. c11I de
TCS sau EIAs-ylFN eliminarea animalelor pozitive prin abatorizare si examen delaborato tubercul&lt;&gt;,:ă,bioteSlnlinace, t ecnzutiliind&lt;&gt;p\ionnl.
. &#39; . . . . 11. Tuberculoza se declară oficial conform ordinului nr. -156/1999 pe baza
pana la obtinerea a 4 controale consecutIVe negative In fennele de vaci de lapte. Dupa buletinului de analiză emis de LSVS judeţean sau IDSA. Pentru animalele din
efectuarea celor 4 controale cu rezultat negativ, unitatea se supune operatiunulor de sanitatie import sau selecţie confirmarea bolii se face prin buletin de ananliză eliberat de
veterinara si controlul eficientei acestora cu testul TAAR negativ ferma se declara indemna de msA.
!tuberculoza. 12. După declararea bolii, autoritatea veterinară teritorială competentă, împreună cu
&#39; • d t I d t·· &quot;fi ţ&#39; t b O 1 O 2 o/c • I medicul veterinar epidemiolog de la DVSA judeţeană efectuează ancheta
• can procen U. e re c.11nespecIIce se n:ien me C?ns ant su , - , o ŞI xamen_e e de epidemiologicl! · şi întocmeşte programul de asanare.
laborator (cel pu n doua examene consecutive la un mteival de 6 lunQ, la 10% dm efectiv sun 13. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale negative, efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză iar măsurile de restricţie se ridică restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a după efectuarea actiunilor de sanitatie veterinară (deratizare dezinsectie decontaminare) şi produselor de origine animală provenite de la acestea.
&#39;I . • • • · , • ŢA /\ 0 •&#39; u &#39; &#39;. ! 4. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se fiice la ANSVSA prin raportul
dupa controlul efic1enţe1 acestora pnn testul l&quot;\l&quot;\f&#39;,.I care trebuie sa fie negatl\f . e notificare a bolilor şi situa\ia epizootiilor.
Dupa eliminarea animalelor poz din unitate restul bov se retesteaza prin TU dupa minimum 45 15. Pentru bovinele importate , DSVSA judeţene vor notifica la ., \NSVSA
în

de zile iar animalele reagente se reexamineaza prin EIAs-ylFN. rezultatele preliminare ale testelor intradennotuberculinice şi/S3ll pcnr.m riispuns
&#39;4. îngrăşătorii: imun mediat cclt ar inclusiv rezultatele finale c . â11d ace,lo::.a sât1t pozitiv,:, Sll1.1
a) tuberculinare anuală (trim.1I), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelo f &#39;.} :: rarea şi stingerea oficială a tuberculoze i la bovine , se face în confonnitate pozitive; cu legisla\ia sanitară veterinară în vigoare; b) îngrăşătoriile in care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de 17. Decontaminarea şi atestarea eficienţei acesteia se face conform. prevederilor legale;
19

asanare prin depopulare totală . &quot;

11 TUBERCULOZA
B-105
II. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE RECEPTIVI&lt;: (ovine şi caprine). 17. La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea
a). examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD- aviar în puncte ovinele şi caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau moarte; separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la b). _ testare alerg că, de ouă ori pe an (f rim. II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. capnnele adulte chn efective: _ . . . . Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după inoculare: - cu antecedente d bo . ala sau cu n . sc max . lffi . d d e m t f u e b cţ1e; 1 _ nfi t . · mterpretarea reacţn .. 1or se 1 ;,: ace d upa u c h ei • a recomandata u pentru A 1 fu - m care au st epistate cazun cu ezmm e ercu oza co trma e pnn d. t&#39; 1 • I tub I · I · · · mee ŞI apn ee reagente a . - T 18 0v · I • • 1 I IDR s examene d e l a h ora t .or 1agnos icu a1erg1c a para ercu oze1 a ovme ş1 capnne. - rumegătoarele receptive din exploataţii de bovine care au fost diagnosticate • • vor fi supuse pozitiv pentru tuberculoză. testelor serolo Ice ŞI _examenelor bacten l g1ce pe _Probe de c). toate animalele pozitive la IDR - TCS se abatorizează şi de la acestea se fecale pentru d1agnost1cul paratuberculozei; m acelaşi scop, de recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici şi mucoasa d). efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost confirmată şi declarată oficial intestinală se vor examina necropsic, histopatologic şi se supun programului de asanare prin depopulare totală. bacteriologic: Respectarea protocolului/1991 între MAA - m PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE. ANSV ş_i AG uprivire I supravegherea şi revenirea
a • ). s
upraveg h ere prm •
exp ert 1 ·ă 2 d e a b t a or (d up ă tă I · ere sau v &quot; ana t) ŞI • reco Ita rea d
e unor bob . tra . n . sm1S1b . de u de la .
a . nimale Ia om; ar u ealul m care au 1
probe de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază la fosepiS t aţI A P_?rci albatI ui
_cu tuberculoza va fi supus
1 laborator pentru precizarea diagnosticului de tubt.·rculoză. acţmmlor de vaunatoare m!enstva, . . . .
b). Exploataţiile în care boala a fost confim1ată şi declarată oficial se supun 19. La IUplegatoarele ş1 alte ammale receptive dm medml măsurilor de asanm·e prin depopulare totală. silvatic, In captivitate sau semicaptivitate, organizarea c). Adăpostul şi incinta exploataţiei de porcine îi:t care au fost ca-t.:ate :mfrnalele cu acţiunilor de depistare şi diagnostic şi asigurarea materialelor; diagnostic de tuberculoză vor fi supuse acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, necesare revin MAPDR şi proprietarilor de rezervaţii. dezinsecţie, decontaminare, cu controlul eficienţei acestora prin TAAR; 20. Este interzisă administrarea în hrana camasierelor a
d) , _Areal l în care au provenit porcii s!lba!ici cu tub rc loz , _Ia c e s- u produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator
d IStat lezmm de_ tub rcu oză, e pui:e 1:1asunlo; de rest cţie nvmd crrculaţia provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fos1
ammalelor domestice ŞI se mtens1fica acţmmle de vanătoare m zona. tr t a a tet
ernu • c A m con1 ;,: onm •t t a e cu l eg1 • s1a. 0 - a sam ·t ara u v t e en · nara u A m
IV.ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDUJL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE vig9are;
ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe,Iame, cămile şi alte 21.In gospodăriile populaţiei şi în exploataţiile de _ păsări în mamifere: camasiere, feline; maimuţe) DIN REZERVAŢII NATURALE, care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive GRĂDINI ZOOWGICE, PARCURI, ETC. sau la acestea se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, vor
a)._ Snpravegl:u::rn prin ex.am anatomopatologic şi de laborator la toate animalele fi sacrificate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete)i
depistate moa e, vanate sau tarn e; . _ _ . şi examinate complex în direcţia tuberculozei.
}) . \r u: ;m c,a 1 pro&#39;.:mit a imalele : t ber t loza va fi supus masurilor 22. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de
1milare prcvdzuk: la pd . III, lit.d., pentru por...,u salbatJ,.; . 1. • t - •·b 1 .. d l • l l u

V . . CARNASIERE ŞI FELINE 0 • OMESTICE (C&quot; am &#39; t . , p . m . cI . , nurci i)
d prevemrea ran . srm enI o . n e a anuna e a om, se e1ectuea . za
u A - 1
a) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele cu leziuni suspoct e catre autontatea vetennara competenta, m toate cazun e,1ar de tuberculoză· când se constată încălcări ale legislaţiei veterinare, autoritatea
• b). Declarar;a oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizaţiei confinnarea bolii iar în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare sanitare veterinare de funcţionare pentru exploataţia respectivă;
!prin depopulare totală.
11 TUBERCULOZA

B-105
IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE ŞI 23. Controlul sanitar al membrilor familiilor din SEMICAPTIVIT ATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, I me, cămile şi alte mamifere: carnasiere, curtile contaminate ·va fi efectuat obligatoriup feline; maimuţe) DIN REZERVAŢII NATURALE, GRADINI ZOOLOGICE, PARCURI, ETC. : v • • • e 0 a). Snpraveg):1ere prin examen anatomopatologic şi de laborator Ia toate animalele depistate moaTte, penoada de rmmmum 12 lum. Acest control va fi vânate sau tăiate; efectuat de unităţile sanitare ale Ministemlui b) Arealul din care au pmvenit animalele cu tuherculoz,1 va fi supus milsmi!or similare pr&lt;:vilzute la Sănătăţii, Conform Protocolului/1991 între MAA- pctill, lit.d., pentru porcii sălbatici. (ANSV şi MS)· V. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Câini, pisici, nurci) -,4 S h&#39; · 1 1 · · a). Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză; &#39;·· • upraveş erea Şl c?ntro 11 sa itar.vetenn r S b). Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii iar în vor efectua m confomutate cu legislaţia vetermara crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare totală. în vigoare privind producerea, prelucrarea şi VI. PĂSĂRI DOMESTICE (Găini, curci, bibilici, porumbei, fazani, etc.): comercializarea laptelui şi produselor lactate din
a!&#39; _s pravegh re P:inxamene -_ natomopatologice şi de laborator în fenne, curţi, rezervaţii, parcuri, exploata ile contaminate.
gradm1 zoologice, c1rcun, expoz1ţ11 permanente, etc. . . V •
b). Exploataţiile în i;are boala a fost confirmatâ şi declnrntă oficial se supun programului de a,ranare Expertiza amtara vetenn ra a carcas_elor,
prin depopulare touzlă şi măsurilor de sanitaţie vet1,1rinarii în conformitate cu prewderile legale. organelor ŞI produselor dm came destmate
A. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA consumului uman, se efectuează de către medicii ANIMALE. veterinari din abatoarele autorizate iar carnea şi 1. Supravegherea şi controlul pennanent al funcţionării regimului de filtru şi mijloacelor de manipulare, organ le C 1 • · d tub I v decontamm • are ş1 • d 1 &#39; strugere a pr od useIor p t a o1og1 • ce d e on • gm • e am • ma1 , a - m t oate fi enne1e organ1 • 2ate ş , 1 • m . e . u eznuu e . . erc .. u oza se supun unităţile de cercetare şi diagnosticul micobacteriozeior, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară&#39;În sancţmmlor de abatorpotnv1t legu. vigoare; Pentru orice abatere de la prevederile legii se 2. c_o trolul plicării şi respec ării Norm lor de Protec_ţi uncii.cu_ referire la preveni:ea îmbo n virilor suspendă activitatea unităţii pentru o perioadă protes1onale m ei_mele _orga_?t te_ de ammale (cole t1 1tăţ1), mtăţtl de prel crare ş1 comerciahzare a stabilită de autoritatea veterinară competentă. produselor de ongme ammala, mshtuţu de cercetare ş1 diagnostic al m1cobactenozelor; A • • • 3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale şi a surselor potenţiale animale şi umane de infecţie, a In cazul susptcmmlor, se vor recolta.P! be pentru speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în relaţia examene de laborator conform prec1zanlor de la animal- om - anima pct. 8. 4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice ori prin ahe teste de depistare a 25. Sanctiunile de abator pentru carnea şi organele tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară activităţi: • &quot;,t d I ·rc r V A fu t&quot; d a). în ferme organizate de animale (colectivităţi); prov me a _mami ere e p IC m ne I e b). în unităţi de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public; localizare ŞI extmderea leziunilor m conformitate c). personalul care acordă asistenţă zoo- veterinară în unităţile menţionate; cu prevederile normelor sanitare veterinare în d). personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor; vigoare. e). membrii familiil r din gospodări _ ile în car: au fost diagnosticate anima) cu tuberc )oz_ă. . . _ .. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de 5. Supravegherea ş1 controlul samtar veterinar permanent al producem, prelucrăm ş1 comerc1ahzam v I . produselor de origine animală destinate consumului uman în: pasare sunt unnatoare e. - toate exploataţiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale; - confiscarea carcasei şi organelor i&#39;n întregime în - toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară; caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe: circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi preparate de origine animală. însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în B. INS ECflA IMAL LOR AB TOR1:ZATE. . . . . .. . musculatură· 1. Bovmele, porcmele, ovmele , capnnele şi alte arumale: rece - ph.ve . domesuce şi sălbatice: se supun fi &#39; . . . . A inspecţiei post-mortem inclusiv prin examinarea nodurilor limfatice . - con iscarea organelor cu lezmm ş1 adrmterea m 21 2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină, ovare) pentm examene de dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice. laborator în direcţia tuberculozei..

1 2 3 4 12 RINO TRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: a. Taurii şi bivolii autoriza pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programe de eradicare. b. mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare; c. Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie; d. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti- IBR-IPV. 2. In caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice , 3. în caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere . l . . Probele de sânge se testează la LSVSJ abilitate şi IDSA, după caz, pe probe recoltate pentru LEB. 2. Examenele vimsologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi la IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazal leucoconcentrat. 13 TRICHOMONOZA BOVINA B-112 I.Supravegherea clinică si anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducţie în special la monta şi la tătare, pentru efoctivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. 2. Supravegherea prin examen de laborator la: a) taurii şi bivolii din centrele de însămânţări artificiale şi unităţile SEMTEST-la autorizare trimestrial; b) taurii şi bivolii la autorizare pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile; - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; -imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) vacile, bivoliţele si junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia; d) sperma de tauri şi/sau bivoli importată destinată însămânţărilor artificiale. I.Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind ammţarea, declararea şi notificarea tmor boli transmisibile ale animalelor . 2 ; Examenele se efectuează la LSVSJ şi /sau IDSA. 3. Inainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 4. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 5. Din importul de spermă sub fonnă de paiete se trimite la laborator o cantitate suficientă pentm efectuarea examenelor şi păstrarea de contraprobe .
22

14 ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂB-115 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu modificările si completările ulterioare, Ord . MAPAM nr. 741/2003. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confinnare a bolii. 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza, protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi, cu următoarele precizări: - prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; - probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; - de Ia bovinele domestice şi de la rumegătoarele din mediul silvatic şi exotice care au exprimat semne clinice nervoase se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabic, boala lui Aujeszky, listerioză, alte boli cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. 2; Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 3 - P. rocesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I . D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judetene, dupiicaz. 4. &#39; Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor &quot;Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri&quot; şi a cerinţelor U.E. 5. ConflfDlarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din LD.S.A. 6. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 7. Evidentele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSAjude(eanii. 8 .- Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, in conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 9, Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu . 10 ; Inspecţia ante mortem se efectuează în abator de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. 11. în cazul confirmării bolii se declară oficial conform Ordinului MAA nr. 156 / 1999. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denatureazii fiind interzisă prelucrarea lor în îainuri proteice, şi se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002, cu modificările si completările ulterioare . 15 ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ B-153 Supravegherea serologică, pdn ID şi/sau ELISA: 1. La capre domestice: a) ţapii, ,:u 14 zile înainte şi dupii campania de montă, h) 10&#39;Yo , dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproduc(ie d,:. peste 24 hmi , identificate, din forme de reprodu c ţie sau alte exploataţii, o dată pe an , după făHiri şi inaintea peri(}adei d ) mont . 2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate, rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice , etc.: - 5% din animale, o dată pe an, odată cu probele pentru Brucella melitensis. Examenele se efectuează la IDSA sau LSVS judeţene abilitate. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin sacrificare Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni;
23

16 SCRAPIA B-160 1. . Supraveghere şif sau monitorizare conf Ord 144/2002 cu modificările si completările ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de si.tspiciune sau deconfirmare a bolii. 3, Testare genotipică a ARR confonn Deciziei 2002/1003 CEE. 1 Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12,1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele clinice se efectuează de medicii veterinari de circumscripţii, de la frontieră, zonali şi igienişti din abatoare (ante mortem), în funcţie de responsabilităţile precizate de DSVSA judeţeană. 3. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR- ESTdinI.D.SA, numai de medicii veterinari abilitaţi, 4.-Prelevarea probelor de creier se realizează în spaţii amenajate special în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de Ia animale la om; 5.- Transportul probelor la LSVS abilitate pentm diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, confonn prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare . 6 .- Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR- ESTdin cadrul LD . S.A . şi în LHS-EST abilitate din cadiul LSVS judeţene, după caz . 7:Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor &quot;Manualului O.I.E. de standarde pentm teste de diagnostic şi vaccinuri&quot; şi cerinţelor U.E. 8. Confinnarea diagnosticului se efectuează la LNR- ESTdin ID.SA. prin metode speciale. Până în momentul în care examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentm scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor, 9. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSAjudeţeană. IO. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în confonnitate cu cerinţele O . 1 . E. şi U.E. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul Conducerii DSVSA, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 17 IHJRINA B--202 \ Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor de reproducţie în perioada montelor . 2. Supraveghere serologică prin RFC la: 1O % din iepe si tofi. annăsarii din herghelii, depozite de annăsari, staţiuni de montă, hipodroame, asociaţii hipice, alte unităti specializate l. No1ificarea se face c,,nfmm Ordinului MAI\ m·. 156/27.l 2.1999 p1:n1m aprobarea normei saniwre voteriarae privind anunţarea, d&lt; darru·ea şi nntific-area unor boli transmisibile ale animal,elor; 2. Exam&lt;:nele- se efeciu;:-.ază la IDS.A; ]. Exportul de animale vii se vor respec . ta prevederile Ordinului nr. 486/2.0\1l, cap. lV, pct c). 18 ANEMJA INFECTIOASĂ ECVINĂ B-205 1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA, a ecvideelorîn vârstă de peste 6 luni, astfel: a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: - cu 15 zile îMinte de plecarea din depozit; • cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă - după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit, b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (febmarie-martie şi octombrie-noiembrie); c) iepele de reproducţie, o dată pe an (febmarie - martie); d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, (februarie - martie, octombrie - noiembrie); e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecţie (februarie -aprilie), t) ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de l O Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori pe an (februarie - martie şi octombrie - noiembrie); 2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice la ecvinele moarte în perioada de 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz, pe probe de ser trnnsportate în termos cu gheaţă, nu mai târziu de trei zile de la recoltare. 3. Pmhele de Sc&#39;1&#39; cu rezultat neconcludent (duhi,x;) sau cazuri.le de liligi1J irrregistrntc la LVSJ se trimit la IDSA , pentm f:xpcrtiză 4. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins sau ELISA se microcipează şi se trimit în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară . 5. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat uimi sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere . 7. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate, în localităţi indemne. 8. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau
24

carantină sau în cazul suspiciunii bolii. 3. Respectarea prevederilor de eradicare rapida a AEI 4. Pen1ru exportul cabalinelor cu destinaţia sport să rezulte că animalele au fost testate pentru anemia infecţioasă, cu cel mult 3 luni înainte de export, prin imunodifuzie; alte unităţi specializate, pentru a monta sau, a se monta în localităţi cu animale contaminate. 9. futroducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din unităţile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau pennanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate Ia interval de 30 zile, într-0 perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer. 10. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie sau din staţiunile temporare de montă. 19 INFLUENTA ECVINĂ B-206 l. In caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge,, la interval de 21 zile, şi virusologice. 2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la I0% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate. Notificarea se face conform ordinului MM.nr 156/27.12.1999 ventru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. I. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz. 2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA, pe probe recoltate nentru examenul AIE. 20 RINOPNEUMONIA ECVINĂ B-208 l. În caz ele suspiciune se efectuează examene serologice (ELlSA) pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice şi histologice 2. Avortonii se examinează prin examen virusologie şi histologic. Notificarea se face conform ordinului MM.nr. 156/27.12,1999 ventru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la IDSA 2. _ Examenele histologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. 21 MORVA B-209 Întregul efectiv ele ecvidee din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică. 2. Supraveghere serologică prin RFC a: - 5 % clin ecvideele în vârstă de peste 12 luni - o dată pe an; 3. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intraderrnopalpebrală) la ecvideele: a) folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental; b) cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC. c) supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică . I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pmtm anemia infecţioasă ecvină. 3. Pmtm exportul de animale vii se vor rt.-.;p&lt;:.-cta prevederile Ord. 486/2001, capitolul IV, punctul C 22 ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ B-211 l . Supraveghere serologică prin seroneutralizare sau ELISA : a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an; b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi specializate (o dată pe an); c) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 2. în caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice. 3. Pentru exportul de cabaline cu destinaţia sport să rezulte că animalele au fost testate pentru arterită virală cu 21 de zile înainte de export, prin reacţia de seroneutralizare. l. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea , declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor . 2. Examenele se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. 3. România nu importa ecvine cu arterita virala.
25

23 SINDROMUL RESPIRATOR SIDE REPRODUCŢIE LA PORCINE B-257 1. Exploataţiile supuse programului de supraveghere vor expedia anual pmtru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii în vârstă de l 00-150 zile 2. pe perioada carantinei, de la animalele recent achiziţionate se vor recolta 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile. 3. în cazurile de suspiciune de boală:. - tmunene serologice pe probe pt:red1i recollate la interval de 45-60 zile, examme viru. ologice, histologice şi identificarea de genom vim.I specific prin PCR la IDSA. 4. Boala se confirmă p1in evidenţierea seroconversiei sau prin izolarea virusu.lui / detecţia antigenului viral. 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27 .12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Exploataţiile infectate ce fac reproducţie nu mai fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după repopulare cu porci ce provin din efective certificat indemne . 3. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele ce nu fac reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere 4: Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a loturilor indemne la această boală. 5 . Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la IDSA şi LSVS udeţene abilitate.
26

24 SALMONELOZE TIFOZA AVIARĂ (fifopuloroza) (B - 308) şi PARATIFOZA (C - 855) 1. Supravegherea se efectuează în confonnitate cu prevederile din ordinul AVIARE I . Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru MAPDR nr. 474/2001. anexa 2, capitolul paratifoză aviară. 2 . Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge 2- Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, din punct de vedere al integral (RASI) , se execută de către detinătoml păsărilor cu personal de salmonelozelor, conform următorului program: specialitate instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului 3. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este optională şi se efectuează a) Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini veterinar oficial. ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului pentru salmoneloze; numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA in conditiile Ordinului b} Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe; gâşte, fazani, struţi, MAAP nr . 77/2003 . prepeliţe, etc) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima examinare se Vaccinarea se execută numai cu aprobarea ANSV în condiţiile Ordinului efectuează cu 1 O zile înainte de tăiere; MAAPnr. 77/2003, publicat în MO nr. 157 bis din 3.12.2003. În Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protec e a fermelor exploataţiile de creştere intemsivă a păsărilor contravaloarea vaccinului şi a de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele. manoperei se suportă de către proprietar. c) Toate efectivele de găini ouătoare vor fi examinate pe perioada ouatului de două 4 . în situaţia depistării unui caz pozitiv , se face recontrol Ia întregul efectiv, ori la interval de 3 luni, pe cadavre; inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective d) Pentru fermele de reproducţie sa va proceda astfel: 5. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din : ouă , embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din Pentru fennele de bunici eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii -pui de o zi: in ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe -pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, -pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală; pentru izolare bacteriologică , iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul -din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsâri sau mai mare trebuie să fie meconiu. de minim IO); Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Pentru ferme de părinţi ordinuluiMAPAMnr. 77/2003; -pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; 6. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimina; trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate in urma -pe durata vie i cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe ă 7Analizele se efectuează Ia LSVSJ şi/sau la IDSA . LSVSJ obligatia de a probe de fe.cale; efectuarii examenului bacteriologic, in vederea tipizarii; -din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau 8. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie; meconiu. 9. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară sunt suportate 3. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie de proprietarul animalelor. să fie testate, inclusiv pommbeii. l O. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27,12,1999 oentm 4. Toate probele care au reac onat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea - şi RSAL şi examen bacteriologic. notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un număr de minim 60 de probe de fe.cale. 25 MICOPLASMOZA 1. Toate probele provenite din ferme diagnosticate pozitiv la reac i serologice, vor 1.!&quot;.xamenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA. RESPIRATORIE fi examinate şi prin alte metode de laborator. 2 . In unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene AVIARĂB-311 2. Examene hmareprin embrioteste pe embrioni morţi în coajă, pui neeclozionaţi. serologice sau alte examene de laborator . 26 TULAREMIA I. La iepurii domestici 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12,1999 }X!ntru
B-352 l Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte. aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi
2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei; notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
27

II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi 2.Examenele se efectuează la IDSA, pe aceleaşi probe pe care se execută şi morţi . examinările serologice pentru bmceloza şi boala virală hemoragică .
27 BOALA VIRALA HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CASA(BVH) B-353 1. Supravegherea anatomopatologică şi virusologică (HA) a tuturor iepurilor morţi din crescătorii şi a celor morţi în timpul tranzitului sau perioadelor de carantină. 2. Supravegherea serologică prin RIHA la: a) 5% din iepurii din crescătorii unde nu s-a vaccinat. b) I% din iepurii aflaţi in gospodăriile populaţiei unde nu s-a vaccinat. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27 .I2.1999 pentru aprobare.a nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA 28 BOALAHEMO- RAGICA A JEPU- RELUIDECÂMP (Sindromul iepurelui brun european) Supravegherea anatomopatologică si virusologică la iepurii morţi, vânaţi sau capturaţi; I. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2 . Examenele se efectuează la IDSA cu reagenţi asiguraţi de importatori conform caietului de sarcini. 29 SRPTICEMIA HEMOR,.\GICA VIRALĂ LA SALMONn&gt;E (B•-401) Supravegh&lt;..&quot;!&quot;e prin examen clinico-anatomopatologic şi diagno&amp;tic de laborator prin izolarea şi identificarea age:nmlui etiologic li.1 toate unitiitile de salmonide inclusiv mediul nat11ral. in caz de necesi!ate diagnostic complet de laborator 1Notificarea :ie face conform Ord MAA nr. 156/27.12.1999 şi Ord . MAA nr. 211983. 2.Examerml clinic anatomopatologic se efoc1uează de către specialişti LSVS şi/sau !DSA la LSVS, iar diaguostkul de laborator la IDSA 3 Examenul cliniil şi/sau imafnmoparologic, prelevarea probelor şi examenul de laborator se efoctu, ză în ermformitaw cu Ord. J\/L AP nr . 471/2002, Ord. MAAP241,2002 şi Ord. MAAP 494,&#39;2001. 4. In scopul detectării si indepărtil.rii paraziţilor vizibili, medicii veterinari de stat sau ,llt p-::rsonal veterinar desemriat de autori1atea cr,mp,1rentă, vor supune pestele si produsele de pescărie unei inspecţii viz.uale , înainte de preluc.,·rnre sau cnmeroializare. Peştii s a u părţile de . pe s te infostate cn para;frţi , nu trebuie comerdaliwte pe piaţă pentru consum uman şi vor fi. dirijate pentru pref.1.1eran 1 &#39;1n făina proteică sau di,,.tmgere. 5. Pestele cu formuţiuni parazitnre în ţesu1urile comestibile profrmde care nu prezintă modific - ări organoleptice ş i are aspect respingător se poate valorifica confonn preved e rilor legale in. vigoareo. Se exclude din consum pestele cu fonnajiuni parazit , ire în profonzime care produc modific:iri organoleptice si are aspect respingiltor . Pestele po:lte fi admis în consum illră restricJii dacă formaţiunile pamzitare sunt sih.mte strict la nivelul 1ubului dig&lt;:&lt;:tiv sau la nivelul sewaselor viscerak si acestea se pot îndepărta &#39;în toml:ita1e. 30 NECRO:l...A HEMATOPorn:r1cĂ INFECfIOASĂ. A SALMONil)JJ:LOR (IH05) Supraveghere prin exmnen dinico-anaiornopatologk şi diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea ag,1ntului etiologic în tollk unităţile de salmonide in.clu5iv mediul natural în caz de necesitate diagnostic complet de laborator l. Notificarea se face conform Onl MAA.nr. 156/27.12.1999. 2. Examenul clinic anatomopatologic se cfec1ucază ele către specialişti LSVS şi:sm.1 IDSA la LSVS, iar diagnostkul de laborator la IDSA. 3. Examenul clink\ şi/sau anatomopatologic, prelevm-ea probelor şi examenul de laboratm se cfodueal.ă în conformi u 1te cu Ord. Iv.IA.AP nr . 47L&#39;2002, Ord. M:/1.AP 241 / 2002 şi Ord . MAAP 49-1 1 2001. Mem pc . 4 şi S , coli,ana 4 31 VIREMrAm: PRIMAVAUĂ A CRAPULU1 (B-4(i4) Supraveghere prin examen clinico-anatomo1r&lt;1tologic şi diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea agentului etiologic în toate amenajările piscicole de ciprinide indusiv mediul natural şi Delta Dunării în caz. de ne.::esitatc diag.11os1lc complet ele laborator 32 NECROZA PANCREATICĂ INFEC:J&#39;IOASA A SALMONIDELOR Supmveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi diagnostic dt laborator prin izolarea şi identifo)area agentului etiologic 1n toate uniiilţ:ile de salmonide indusiv mediul natural fo ca z ck: necesitate diagnostic complet de laborator
28

33 Yii:RSINJOZA (BOALA GUR.4. ROŞIE.) la imlmouide Supra ·eghere prin examen clinico--anatom(lpatologic şi diagnostic de laborator prin izolarea şi identifi irt a agentului e1i.ologi1) în to!lte unităţile de salmonide inclusiv mediul natural. În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Notificarea se face confomi Ord. MAAnr.] 56/27.12.1999. 2. Examenul clinic , arrntomopatologic se efrctuea?li de către specialiştii LSVS şi/sau JDSA la LSVS sau IDS.A, diagnosticul de laborator se stabileşte la LSVS sau IDSA, iar cnnfirmarea bolii la JDSA tdem pc. 4 şi 5, 1)oloana 4. 34 HOALA BACl&#39;ERlANA A · RfN&quot;ICHIULUI LA SALMONID! 35 ANEML\. INFECfIOASA A SOMONULUI Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi diagnostic de la.borator prin izolarea şi idenriffoarea agentului , tiologic în toate unităţile de salnxmide inclusiv mediul natural. În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. N o1ificarea se face con:fmm Oni MAA nr. ] 56/27.l 2.1999. 2. Examenul clinic, anatomopatologic se efectuează de câtre specialişti LSVS şi/sau JDSA la LSVS, iar dil1gnosticul de laborator la msA. 3. Examenul dinic şîlsau anatomopatologic, prelevarea probelor şi examenul dr:, laborator se efectuează în c:m1fon11itme cu Ord. MAAP nr. 471:2002, Ord. MA/\P 24112002 şi Ord. MAAP 494/2001. fclem pc. 4 şi 5, ccfoana 4. 36 MIXOSOi\-HAZA Supraveghere prin cxnmen clinic şi dingnostic dt laborator prin identificarea.agentului etiologic. În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. Examenul clinic deâectueazii . de specialiştii LSVS sau IDSA, diagnosticul se stabileşte la LSVS şi se confirmă la IDSA. Idem pc. 4 şi 5, coloana 4 37 GIRODACflLAZA 38 r&#39;\.lte boli ba, t!:1-i.ene: Boala Columu:u-is Ia salrrwnide - J&lt;:ritrodermatita la dprinhle Supraveghere prin examen ci.inic, anmomopatologic şi diagnostic de laborator în toate amenajările de salmonide şi ciprinide inclusiv în mediul na1uml şi Ddta Dunării . În caz de necesit:1te diagnostic complet de laborator. Examen clinic, anatomopatologic ş i diagnostic de laboralor la LSVS şi confinnare la [DSA. Idem p,:. 4 şi 5, coloana 4. 39 Altt boli para:1.itare: -IHTIOI ◄ &#39;TilUA:l,A - CRIP&#39;Wl.UAZA Supmveghere prin examen dinic, miatomop11lologic şi diagno:;t:ic de laborator ·1n toate amen!\jMi!.i de ciprinide inclusiv i&#39;n m,:diul natural şi Delta Dunării, precum şi fa mnem ările de salmonide. fa C&lt;lZ de n0:esi!ate diagnostic complet de laborator. 40 HONA:&#39;VUOZA (B-431) Supmvegherc prin exam,)n clinic, anatomopatologic şi diagno:;tic de laborntor a moluştelor bivalve pt întreg litoralul românesc al Ivfifrii Negrn prin examen parazitologic şi histopatologic - . T.u caz de 11&lt;.&quot;Cesi!ate dia.gnostic complet de laborator. Examen clinic, anatomopatologic şi prelucrnrea probelor se execut:&#39;i de specialiştii LSVS şilsau lDSA, diagnosticul de laborator şi co:nfinnarea bolii la IDSA. Rec . oltarea probelor seva rea.liza confonn Ord. MAAP nr. 494i2001, 256/2002. 41 IJAPLOSPORmIOZA (B-432) 42 ARTEU,IOZA (U-434) 43 PERCHINSOZA (B-433) 44 m.movm.ozA {B- 435) Suprave1 1ere prin c xamen cl:inico--anatomopatologic şi diagnostic de laborator a moluştelor bivalve pr:. l&#39;ntreg litoralul române.st, al M:&#39;irii ]&#39;fogrr:. prin examen histopatologic sau PCR In caz de necesitate diagnostic complet de faborator. Exame&quot;Il clinico-anatomopatologic şi prelucrarea probelor se t\Xeculă de specialiştii LSVS şilsau lDSA, diagno iicu[ de laborator şi confirmarea bolii la IDSA 45 l\iBCROClTOZA (B-436) Supmveghere prin examen c.J.iuico-anatomopat:ologic şi diagnostic de laborn1or a molu 1dor hivalve pe întreg litoralul românesc . al :Marii Negre prin examen parazitologic şi histopatologic. In c,12 de Il&lt;};::esi1atc diagnostic: complet de laborator. Examen clinico-anrdomopatologic şi prelucrarea probelor st: ex, curii de specialiştii LSVS şi/sau lDSA, diagnosticul de laborator şi confirmarea bolii la IDSA. Recoltarea 1,robelor se v realiza confmm OrJ. MAAP nr. 494/2001, 256/2002. 46 lCRE El&#39;\{BRIONATE - Det, rminareri con1mninaţilor şi a substanţelor interzirie o dam pe an &#39;in perioada obţinerii icrelor embrionate - Se cfectueaz:&#39;i la serviciile zonale de control reziduuri şi IISPV
29

47 Alte boli p:ira:r.irnre al.e moluştelor: - COCCIDIOZA - NEMATODOZE - RICiruTIOZA Supraveghere pcin e:mmen cliniC(1-anatomopatologic şi diagnostic de laborator a moluştelor bivalve pe întreg litn.rnlul româneşc al Mârii Negre prin e:&lt;acncn parazitologic- şi h istopatologki. În caz. de necesi1ate. diagnostic complet de faborator. Examm clinir,0--anatomopatologic şi prelucrarea probelor se execută de specialiştii J...SVS şit,;au :ms.A, diagnosticul de 13.borator şi confirmarea bolii la IDS.A . 48 Holi bncteriene 1n moluşte bivalve: VIBRIOZA 49 Contaminanţi bach rieni şi ,·irnli la molnşte bivalve vii Supraveghere prin diagnm:tic de laborator a motuştefor bivalve pr îmreg litoralul românesc al Mării Negre utilizând metode di microbiologie pentru depismrea contaminanţilor .bacterieni şi metode de biologie rnolecu[ară pr:.ntru dett-:darr.ea contaminanţilor bacterieni şi virali. Recoltan:a şi prelucrarea prohdor se execută de spedaliş1ii LSVS şi/,au IDSA. diagnostkul ele laborator şi c,mfinnarea prezenţei contamirnmlilor la IDSA. Recoltarea probelor se rcalizea7..ă confo1m Ord MA.A.V 243!2002. 50 Biotoxine marine Supra.veghere prin diagnostic de labn.mtor a moluştelor bivalve pe întreg litoralul romilnesc al Mării Negre utilizând me1ode biologice şi HPLC pentru depistarea biotoxinelor marine 5:1 Moluşte asteropode (meki) t. Supraveghere anatomopatologică ln ecosistemele spe,)ifice şi terenuri identitkate de unde se recoltează melci; 2. Supra veghere parazitologică prin examen microscopic direct a O,1% clin exempliire[e rewltate penttu comercializare. 52 Batr:u:ieni 1. Supraveghere anaiomopatologicii în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide; 2. Supnweghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru c-0merci.al.i?.are. 53 . Crustacei (raci) PESTA RACILOR l. Suprawghere anatornopatologk ă în ecosistemele specifice coneocniknt cu examenul pentru ciprinid&lt;:; 2. Supraveghere prin examene bacteriologice si parazitologice la O .1% din e:&lt;emphirdt! recoltate pentru C{Jm, cializare. 54_ ACARI\.PIOZI\. (ACAlUOZA INTERNĂ) B-451 1. Suprn.veghere; clinică şi :matomopatologi,:il n s.!binelor lucrătoare, în perioada februarie - octomhrie la: - cel puţin 1s•,-;, din coloniile !.1upinelor &quot;pepiniere mătci&quot;; - 1 O - 15% din coloniile stupinelor de producţie, a) primavam după ie-mat şi toamna după E:tupăritul pastoral · , b) la schimbarea vetrei stupinei; c) ori &lt;k cfite mi este nevoie. 2. Supravegherr:. prin examen anatomopatologic şi parazitologic dti 2 ori pe an, pe probe de la stu.pinele examinate clinic şi prin examen histopatologic la.10% din pmbele recoltate. 1. Notificarea se face confonn ordinului .MAA nr. 1S6i27,l2,l92!&gt; pentm aproba.rea normei sanitare vete1inare privind anunţarr:.a,. declararea şi nolifican:.a unor. boli transmisihile ak m1imalelor. 2. Examenele de laborator se efetituează la I.D.S.A şi L.S.V.S.J. 3. Diagnosticul de acarapioza se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 4. Probele pi.,&#39;l1ttu examenul de la!x)rator se constituie din 25-50g /probii albin,i vii şi muribunde. 5. Dacă 1:e c-onfirmă diagnosticul, se fati examene de laborator, după caz, şi la stupinele aflate pe o rază de .5 km în jurul stupinci ho.lnnve, la interval de 30 zjle. 55 LOCA AMERICAN.4. B- 452 I. Supraveghere clinică şi anatomopatologică II puie111lui dr nlbiniI, în perioada aprilie - septembrie b: - cel puţin l 5% clin c-olonii!e stupindor &quot;pepiniere mătci&quot;; - lCl - 15%, din coloniile :i1upinclor de producţie, a) primăvarn după iemat şi toamna după stupilritul pastmal; b) la . schimbarea vetrei stupinei; c) ori de ci\te ori este nevoie. 2, Suprawghere prin t xamen anatomopatologic şi bactc rioln.gic, de 2 ori pe an , pe probe d.c la stupinelc &lt;&#39;.xamina1e dinic. 1. Notificarea se face conlbnn crrdinului MAA nr. 1Ş6i27,l.2,1999 , 1:&gt;e11tcu aprob:m:a normei sanitim veterinare privind anunfilrea, declararea şi notificarea unor boli transmi:;ibile ale ,mimatelor. 2. Examenele de laborator se efectuează la I.D.S.A şi L.S . V.S.J. 3. Diagnostir:ul de locă americanii. se confornă la IDSA, pentru probelt, pozitive . 4. Probeh: penim examenul di: la . horator se constituie din faguri întrngi. sa . u porţiuni de min. 9 cni2.tprobă, fagure cu puiet căpăc-it cu modificări anatomopatologice . Fagurii in1rcgi pol conţine şi mzervă de hram1 (miere căpă.cit{t). 5. Dacă se confirmă diagnostiml, i:e fac examene de laborator, după caz , şi Ia smpinelc aflate pe o ra7ă&#39;i de 5 km în jurul stupinei bohrnve, la interval de 30 zile.
30

56 LOCA ElJROPEANĂ n-453 I.. Supraveghere clinică şi anatomopatologică - la fel ca la loca americană. 2. Supraveghere prin examen ;inatomopatologic şi ba.ctericilogic, de 2 ori pe an, pe probe de la stnpinele examinate clinic. 1. Notificarea Sţ: face mrfomi ordinului l&#39;vlAA nr. 156,27.12,1292 pentm aprobarea normei sanitare veterinare privind 1munţ1rea, declamrea şi nolificarc a unor hnl.i mmsmisibile ale animalelor. &#39;2. Examenele de laborator se efectuează la I.D.S.A şi L.S.V.S.J. 3. Diagnostkiul de locă eumpeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive 4. Probele pentru examenul de laborator se constiEuie din faguri întregi sau po1ţiuni de: 1 min. 9 cnltprobă, fagure c-u pufot &quot;in diferite su,dii dr: dezvoltare (nt)t&#39;ăpăcit şi căpăcii) cu modificări anatomopatologice. 5. Dacă se confim1ă diagnosticul, se fac examene de lab()rator, după caz, şi la stupinele ailate pe o razăde 5 km injurul stupinei bolnave, la interval de 30 zile. 57 N0SEMOZA ALBINELOR Jl-454 l . Supra.veghere clinică şi anatomopatologică a miitcilor şi albinelor lucrătoare, in perioada februarie - octombrie la: cel puţin l 5% din coloniile stupinelor &quot;pepiniere mătci&quot; - 10 - 15% din coloniile stupinelor de producţie, ii) primă.vara după. iernat şi toarnna după stupii ritul pastoral; b) la schimbarea ven:ei stupinei; &lt;:) ori de dHe ori est(! nevoie. 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi parazitologic de 2 ori pe an, J:&gt;e_proţ&gt;t:_de la stu.pinele examin11te din.ic 1. Notifk;irea se fuce o:mfonn ordinului Jl.,1A.A nr. 156,27.12.19?9 pentru aprot-mrea nonnei sanitare veterinare privind anunţarea, dedararea şi notificarea unor boli transmisibile ak animalelor. 2. Examenele d i laborator se efectuează la I.D.S.A şi L.S . V.S.J . 3. Probele J){,&#39;1l1m ex:imt.&quot;Eiu.l de laborator e consti1u.ie din 25 - 50 g iprobil albine vii şi/sau momte. &#39;4. Dacă se c.mfirmă diagnosticlll, se fac examene de laborator, după caz, şi la stupinele aflate pe o rnz,\ dr: 5 km în jurul stupinei bolnave, la interval de 30 zile. 58 VAR00ZA B-455 l. Suprnvegherr: dinică şi anatomopatologit)ă a întregii populaţii a co.Ionici de albine , în perioada februari&lt;&#39;. - octombrie la : - cel puţin 15&#39;;·:, din coloniile &amp;&#39;tupinelor &quot;pepiniere măt,&#39;.i&quot;; ,- 10 - 15% din coloniile stupinelor de produc/ie , a) primăvara duptt iemrit şi toamna dupi\ s1upăritnl pastoral; lb) la schimbarea vetrei stupinei; c) ori de câte ori este nevoie . 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic i;i parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele examinate clinic. 1. No1itk11rna se fu.ce conform ordinului MAA nr. 1 6/27,12.1999 J)l;,&#39;Iltm aprob,ir&lt;&#39;.a normei sanitare veierinan: privind ammţarea, dedararea şi notifiearna unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele de laborator se efectuează la I.D . S . A şi L . S.V.S.J . 3. Probele pt-mtm examenul de l _ abormor se constituie d.in 25 - 50 g /probă albine vii şi moa1te şi faguri întregi sau porţiuni de min. 10!15 cm i prob1i, faf, m: cu puiet (căpfH:it) dt trântor şi/sau albină l.ucrs.toarc . • &#39;4. Da,,ă se confomă diagnosticul, se fac c xamene de labnmfor, după caz, şi la siupinele aflate pe o m:iă de S km înjuml -tnpinei boln.avt:, la interval. de 30 zile. T:r.ifamentele pentru varooza se suportă de Ia bugetul de stat conform prevederii iL ii nr. 89/28.04.1998. 59 RRAUL07... A ŞI TROPILELAPS0Z..\ (X. l.5) l. Supraveghere clinică şi arrntomopaiologică la foi ca la vamx,ză ,2. Supraveghem prin t xamcn llnatomopatologic şi parnzitologfr) pe probe de la siupinele examinat&lt;: dink: J.. Examenele de laborator se. dectuează la I.D.S.A şi L.S.V.S.J, pe prohc1 recolt .tc pentru varrooza . (p() AMOI.-:BIOZA l . Supraveghere clinic,&#39;i şi anatomopaiologicil - la fel ca la nosemozil albinelor. 2. Sllprnveghcre prin examen anatomopatol,1gic şi parnzitologic de 2 ori pe an , ,e probe de la stupinele examinate clinic. 1. Examenele de laborator se efectuează la l.D.S.A şi L.S . V . SJ pe probe recoltate penim aosemcr1,ilbinelor . 61 ASC0SFl:R0ZA Şl ASPERGil,O.&#39;..l.A AUliNEL0R 1. Supraveghere clinii:it şi anatomopatologică a în1rcgii popu!ati.i a coloniei de albine , în perioada aprilie - septembrie la: - cel puţin 15% din coloniile stupinelor &#39;&#39;pepiniere mătci&quot;; - 10 - 15%, clin coloniile stllpinelor de producj:ic , aj prirnăvara după iernat şi toamna după stupăritul pa::1toral; b) .la sdiimb,m:a vetrei stupind; ,&lt;:) ori. de aHe ori. t.-ste nevoie. !2. Supraveghere prin examen anato . mopatologic şi micologic de 2 ori pe an , pe probe de la sl11r_inele examinate ci.inic 1. Examenele de laborator se efectuează la I.D.S.A şi L.S.V.S.J. 2. Probele pentru examenul de laborator :Hi cons1i.tuie . din 25 g iprnbă. albin,: moar\! şi porţiuni ck min . 10/l 5 cm/probă, fagur,,, cn puiet &quot;in diferite stadii de dezvoltare, cu modificăii anatomopatologk,
31

62 PUIETUL ÎN SAC Ş.I BOALA BOTClLOR NEGRE 1. Supravi;;:ghere clinic,&#39;i şi anatomopaiologic,&#39;i puietului de albine şi a bot,&#39;.i)or, !n perioada aprilie• septembrie la: - cel puţin 15% din colcmiili::. stupinelor &#39;&#39;r.epiniere mătci&quot;; - 10 - 15%, din co[oniilc stupindor de producJie, a) primăvara după iernat şi toamna după siupăritul pastornl; b) la sc:himbart&#39;-fL velrei stupinei; c) ori de câte ori este nevoie. 2. Supraveghere prin examen arnitorno:patologic, virnsologic prin ID.şi bioprobii pe prnhe de la s1upinele erJUl1inatc clinic. 1. EY.am&lt;mde de laborator se efel tucază la LD.S.A. 2. Probele pentm e:&lt;am.erml. d, laborator se constituie din porţiuni dr:- min. JOII 5 ,&#39;.m/probă, fagurt: cu puiet căpăcit şi/sau 10--15 botd cu modificări anatom.opatologic:t . 63 BOLILE VIRALE PARA.UZANTE ALE ALBINl:LOR ADULTE L Supraveghere clinkă şi ,mato1nrJpato[ogic-ă a albinelor lucrătoari::., în pt&#39;.rioada februarie - octombrie la: - cel pu1in 15% din coloniile slupinelor &#39;&#39;pepinic re mătci&#39;&#39;; - !O - 15% din coloniile stupindor d&lt;:. producţie, a) primăvnra după iem11t şi toamna dupil stupăritul pastoral; b) la schimbarea vetrei stupinei; c) ori de câte ori este nevoie. 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic, histoparologic (10% din probele recoltate), virusologie prin l.D. şi bioproh..q, pe probe de lH slupinele examinate clinic. l. Ex.&#39;tmencle de laborator se efectuează la I.D . S . A . 2. Probele p&lt;..&#39;fl!rn examenul ck faborntor se constil11fo iiin 200g :probă albine vii şi moat1e. 1•ou1mR1A l. Supmveghere clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în toate fazele de creştem. 1. Notificarea se face conform ordinului l\{AA nr. 2. Supravi::.ghere clinică şi anatomopatologic,&#39;i la stadiile de r:.risalidă, fluture şi pe fluxul d,:- producere a oului. 15 12712 lt)9 JX.&quot;&#39;111ru aprobarea no □ nei sanitare veterinare ,3. Supraveghere prin c xamen anatomop!ll:ologic. şi virusologie pe flec.arc stadiu biologic. privind anuniarea , dedamrea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor . 2 . .Examenele de laboratl)r se efoctLH ază la IDSA şi/sau la 1. Supraveghere c.l!n!c ş! anatomopatl)log&#39;.c.ă . la lotu:!le de lti ve !ll toate foze):e de creşteri::. . . LSVSJ, cu confinnarea probelor pozitive la IDSA. 2. Supmveghern c-h_mca ş1 nnatmnopatolog1dl !a s:adnle e cn ahdă:fluture ş1 ,:- t ma.il _de producere a oul1.11. 3. Pc nfm examene ele laborator probele vor fi constituite 3. Supraveghere prm examen anatonmpatolog1c şi ba,-:tenologi.c pe ttec:are stadm b1olog1c. din: I. Supraveghere clinică şi anatomopatologicll. la loturili de larve în toate fazele de creştere. - larve vii sau muribunde cn semne de boală·, 2 , Supmveg!Jere dinil&#39;.ă şi :matomopatolngil,ă la stadiile de crisalidă, t1uture şi pe fluxul de producere a &quot;ului. - 30. 50 larve mici/probă (vârstele I - m) i:au 15- 20 lnrve 3. Supmveghere prin examen anatomopatol.ogic şi parazitologic pe fiecare st.adiu biologi.c. mari/probă (vârstde IV- V}; - 15 - 20 crisa!ide, 11u1uri/prob:&#39;i; . . . _ . . . . , . -l-2 gr. ouă/probă . Probele se recolteazii din fiecnre spa!ÎU 1. Supravegh, re cl!n:c: ş1 anatomopar.olog c la lotur:le de larv. 1 e 11 ,_toan: faze e de creştere. . pentru incubaţie, creşt,:-re, sală de ir1flutunu·e, camere de 2. Supraveghere ch_mca ş1 anatomopatologica a s 11d11le e c.n alLd _tluture ş1 l?e fl_uxul _de producere a cmlu1. conservare, condiţionare, pe fic - are serie de creş1&quot;ere şi din 3. Supraveghere prm examen nnatomopHto!og1c ş1 parnz1tolog1c pe hecare swdm biologic. toate loturile. • 64 VIERMILOR DE MA.TASE R-36 65 FLAŞERIA R-37 NOSKMO&#39;ZA 66 VIBRMil,OR DE MATASE R-38 o [&#39;&quot;( , MUSCARDINA R-40 68 ASPEGILOZA VIERMlLORUl MATASE L Supmveghere c - linică şi anatomopato[ogidi - la foi ca la mm:cardină . I. Examenele de laborator se efectuează la IDSA :}ifsau la 2. Supraveghere prin examen an!ltomopatologic şi par1.1Zitologic de 2 ori pe an, pe probe tfo la stupi . 1rnle LSVSJ, cu confomare.a . probelor pozitive la IDSA, pe probe examinate c:linic. recoltate pentm muscardina. 69 SEPTICEMJA ŞI AN.El\ J BNF&#39;EC&#39;fIOASA A\ Il&lt;,RMU,OR DE MATASE 11. Supraveghere clinică şi anatomopatologică• la foi ca la Haşerie . . I. Examenele d,,: lahorntor se efectuează la IDSA i;ilsm.1 la :·. u rav e e- prin examen anatomopatologk şi parazitologi(\ de 2 ori pe an, pe probt: de la ;;tupinele LSVSJ, cu confim1area probelor pozitive la IDSA, pe probe ,,xannnate dmi,,. recoltate pentm flaşerio::.
32

c: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a altor boli de interes economic

70. DIAREEA VffiALĂA BOVINELOR- BOALA MUCOASELOR (BVD-MD) C-652 I.Supravegherea serologică prin VN, IFA sau ELISA: a pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare; b . . Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de taur, odată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare. 2. . Examene pentru depistarea vin1Sului sau antigenului viral: a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant; b. pentru toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant. c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de vin1s, 3 . în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice şi serologice. 1. Examenele virusologi ce se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat 2. Examenele se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi la LSVSJ abilitate, după caz. 3. Animalele diagnosticate cu BVD-MD şi folosite pentru reproducţie, se elimină. 4. Controlul pentru verificarea stării de excretor pennanmt de vinis, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului .
d: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor tumorale
33

I. LEUCOZA BOVINĂ B-108 ENZOOTICÂ 1 . Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru I .Sipravegherea serologică la bovine şi bubaline, astfel : aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi a) taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de 2 ori pe an, prin ID şi/sau ELISA; notificarea unor boli transmisibile ale animalelor . b) animalele de muncă, în vârstă de peste 24 luni, din efective indemne, de 2 ori pe 2. Examenele se efoctueam la LSVSJ ş i ID8A, după caz , de rc:gulă pe an, prin ID sau ELISA, Ia interval de minim 4 luni; aceleaşi probe care_s re : lteazâ. pentru hmcelo1ii numai de la imimafo din c) toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de ferme sall gosp_?dării mdmdual::11fc tate. . _ . . . . leucoză odată pe an inclusiv din îngrăşătorii la un interval mai mic de 12 Juni de Ia 3• Probele de sange se recolteaza mamtea tuberculmanlor ş1 acţiumlor ultima ;ecoltare· &#39; imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor iar pentru femelele d) animalele de&#39;muncă în vârstă de peste 12 luni, din ferme şi localităţi cu gospodârii g tante cu 30 ?e zile n inte de_fătare _şi la 30 de ile după fat re . · md1 · V • 1duale supuse asanărn ·· pn · n extracţ · ie, se testează d e 2 on · pe an. prm • E LIS A, la 4. In • ca . zul u d nei L tu E m B on diagno . sticate h1stopa • tolog I 1 D c S c A are A p tr enmte fi • d&quot; ă 1 1 1 intervaldeminim 4 Juni · susp1cmn_ea e. ,seexa eaz seroogrc a_ Am egu eectivA m . . &#39; . • &quot; . . .. care provme anllllalul respectiv, rezultatul final mfinnand sau confinnand ) o te bovmele ş1 buba½ el m varst de peste 12 lum d ferme sa 1 gospodaru diagnosticul histopatologic prezumtiv. nd1viduale, use asa ăm nn extracţ:Ie, sete st ează de 2 on pe an, pnn ELISA, la 5 . Peclararea bolii se face dacii unul sau mai multe animale au reacţionat mterval de mmun 4_1um ( r ul p m. 236/2 02); . . _ .. pozitiv la examenul serologic. 2 . Supr &quot;&#39;.egherea h1st log1c_a a_ fec!1velor de bovme de reproducţi dm go podam e 6. Probele de ser cu rezultat ne c oncludent (dubios) sau i:azurile de litigiu populaţ1e1, fermele ş1 tentomle mdemne de Leucoză Enzootică Bovină, pnn i:nregistrate la LSVSJ se trimit la IDSA, pen1ru expertiză . investigaţia oricărei tumori observate la examenul clinic în cursul inspecţiei cărnurilor 7 . Unităţile şi curţile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoza, în abator sau în cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj şi în intrâ în regim de asanare prin extracţie . laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au fost testate serologic şi la care 8 . . Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin depopulare totală nu se au fost observate modificări anatomopatologice. mai examinează serologic, unnând a se proceda la asanarea prin SPORADICĂ depopularea totală; Examene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de carantină 9. Bovinele reacţionate pozitiv la examenele serologice, sau după caz profilactică după import, cu precizarea tipului celular de proliferare. hematologice, din unităţile şi loclaităţile în asanare prin extracţie, se elimina din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităţilor veterinare ; 1O . Vi ţ eii proveniţi din vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. Autoritatea veterinară judeţeană competentă poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când

1. lMAMIFERE 1 LEUCOZA BOVINĂ B-108 acesta a fost separate de mama lui imediat după tăiere. În acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploata e până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă conform Ordinului MAAP nr. 236/2002; 1 L Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare ; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate (Ordinul MAAP nr. 236/2002; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 hmi, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct.l, subpunctul e., la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia (Ordinul MAAP nr. 236/2002; c) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la pct.l O, subpunct b) (Ordinul MAAP nr. 236/2002; 12: Examenele şi precizarea diagnosticului histopatologic se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic de specialitate si aprobate de ANSVSA. Confirmarea diagnosticului histopatologic se efectueazâ la IDSA. 13. Destinaţia cărnii şi subproduselor comestibile de la animalele sacrificate diagnosticate cu leucoză enzootică bovină se stabileşte prin examen hematologic pe probe recoltate de la animalele tăiate în abator şi după caz examene hsitopatologice în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 34 1.2. ONCOPATII LA PASARI 1 LEUCEMIIŞI LlMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI 3.0 atenţie deosebită se va acorda unnătoarelor boli tumorale induse viral: la fiecare LSVSJ si se comunică la IDSA pentru centralizare în &quot;Registrul naţional de cancer la animale&quot;. 1. Supraveghere anatomoclinică, de abator(în cursul inspecţiei carcaselor) şi de laborator a efectivelor de păsări de came şi de reproducţie. 2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopatologic în proporţie de l 00%, la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice. - boala Marek - leucoze aviare 1. Probele prelevate de sânge, alte lichide biologice, ţesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă &quot;animal-om&quot; -&quot;om-animal&quot; în boala canceroasă. 2. Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului cito- histopatologic se efectuează la LSVSJ şi IDSA prin metode uzuale şi/sau speciale, după caz, stabilite în cadrul instructajelor anuale ale medicilor histopatologi, organizate la IDSA. 3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic l LEUCEMII, LIMFOAME, CARCINOAME, SARCOAME, ALTE TUMORI I. Supravegher,: prir1 examene hematologice şi citomorfologice pentru animalele &#39;tn. vârstă de peste 6 luni., având în vedem po8ihifa interrelaţie om- animal, animal - om în apariţia bolilor leucerrrice 2. Tmnorilediagnosticate anatomoclinic şi necropsic vor fi investigate cito- histopatologic. l. Examenele hematologice şi citomorfologice, cito-histopatologice pentru precizarea diagnosticului se efech1ează la cerere, contra cost, de personal instruit, la LSVSJ judeţene şi IDSAdupă caz. 2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSJ judeţean şi IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. 1.3. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE

e: Acţiuni de suprav_egh_ere
SECflUNEAID
!a_!l_i!ara v terinară a bolilor transmisibile de la animale vii la om (zoonoze)
Nr. crt. BOALA/ (cod . OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE PERSOANE JURIDICE · I PERSOANE FIZICE I 2 3 I 4 5 I. BACTERIOZE I. AN1RAXUL B - 051 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 2. LEPTOSPIROZA B - 056 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 3 , FEBRA Q B -057 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 4. BRUCEWZA E - 001 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 5. TUBERCULOZA BOVINA B -105 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 6. MORVAB-209 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 7. TUIAREMIA B - 352 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 8. LISTERIOZA C -611 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 9. PASTEUREWZA C -617 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 10. SALMONELOZA E-002 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 11. RUJETULC-801 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator. 12. STREPTOCOCIA R-015 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 13 . STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. &#39;- 14 . YERSINIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 14. CAJ\1Pll.OBACTERIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 15. CLOSTRIDIOZE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 16. CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312 17. COLIBACILOZA (O 157 H7) Supraveghere anatomopatologicli şi de laborator la speciile receptive . II.MICOZE 18. ASPERGILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 19. CANDIDOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 20 . DERMATO-MICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 21. MICOTOXICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. III. VIROZE 22. FEBRA AFTOASA A-010 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 23. FEBRA VĂil DE RIFf A-080 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 24 BOAIA DE NEWCASTLE A -160 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 25. RABIAB-058 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 26. • GRIPA (Influenţa) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 27. BOAIA CARRE C - 921 Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hem. t&lt;&#39;logice pentru puner în evid c n(ll a incluziunilor virale intr:.citopl : mnatice sr, e cificc la SPeciile recentive. 28 . BOAIALYME Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 29 . BOAIA DE CRIMEEA- CONGO Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.
30 . ENCEFAUTA WESTNIIB Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive: 31. ENCEFALlTA JAPONEZĂB-212 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 32 , GASTROENTERITA TRANSMISIBILĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 33. ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ B-216 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive . 34, ENCEFAUTA DE CĂPUŞI Supraveghere de laborator la spociile roceptive. 35, GASTRO-ENTERITA CU ROTAVIRUS Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. 36. ONCOPATII 1A ANIMALEI.E DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE ŞI EXOTICE. Supraveghere anatomopatologică şi priit ex.,imt&gt;JJ.e hematologice periodice la speciile receptive . IV. PARAZITOZE 37. COCHUOMYIA HOMJNIVORAX B-060 Supraveghere clinică la speciile receptive; Identificarea agentului patogen (adulţi şi larve) se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II si III, în 10 zile . In nomenclatorul OJE se intitulează &quot;Viermele spiralat din Lumea Noua&quot;(America de Nord). 38. CHRYSOJ\1Y A BEZZIANA B-061 Supraveghere clinică la speciile receptive. Identificarea agentului patogen (adulţi şi larve) se efectue.ază la LSVSJ şi/saulDSA Specii receptive: de regula ouale sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe coipul animalelor vii. Larvele sunt obligatoriu miazigene. In nomenclatorul OIE se intituleaza &quot;Viermele spiralat din Lumea V eche&quot; (Europa). 39 ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA B- 053 Supravegherea prin examene: anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus IrA1ltilocularis. Animale receptive pentru ambele specii : - gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; -gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E . multilocularis). Omul este receptive la ambele specii de parazit. 40. CISTICERCOZA BOVINĂ B- 106 Supraveghere prin examene : anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: - gazde definitive: omul; -gazde intermediare: bovinele 41. CISTICERCOZA PORCINA B- 252 Supravegherea prin examene: anatomopatologice si de laborator la spociile receptive . Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA Specii receptive: -gazde definitive: omul; -gazde intermediare: porcinele 42. TRICHINELOZA B- 255 Supraveghere prin examene specifice de laborator (examen trichineloscopic; examen prin digestie peptică; examen serologic prin ELISA), la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Speciile receptive importante: porcul, mistretul, ursul, nutria, calul. Conform Ordinului MAPDR nr. 247 din 2003, pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul MAAP 640/2002: &quot;I.Toate animalele din specia porcină importate sau exportate se supraveghează serologic 100% prin testul ELISA. 2. Supravegherea serologică a efectivelor de porcine se efectuează, astfel: a) în unităţile de selecţie - 100%,, din efectivele maică, o dată pe an; b) la livrarea materialului biologic de reproduc(ie din exploataţii c tre beneficiar; c) în exploataţiile de porcine fără antecedente, la prima semnalare prin examen trichineloscopic a unui caz de trichineloză, se vor controla serologic 100% porcinele din efectivul matcă&quot;
36

43. LEISHMANIOZA B- 501 Supraveghere clinica, anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. Identificarea agentului patogen, cât şi a vectorilor se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA . Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceşlin sunt reprezentati de către insecte flebotomine, care fac parte din !genurile Phlebotomus şi Lutzomvia 44. TOXOPLASMOZA C- 612 Supraveghere clinică, anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. Vezi &quot;SECTlUNEA a II-a&quot; Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară obligatorii în foncţie de antecedentele epizootice. 45. FASCIOLOZAC-621 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Animalele receptive: rumegătoarele, porcinele, cabalinele şi onml. Injudeţele cu evoluţie clinică a fasciolozei se vor investiga şi biotopii activi şi potenţial activi, pentru gazdele intermediare. 46. FILARIOZE C- 622 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi prin xrmiefk }1&lt; matok,gior, P&lt; ) rk,dice la speciile receptive. Identificarea vectorilor si a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sauIDSA. Bolile mai frecvente din cadrul acestui grup sunt: parafilarioza cailor, filarioza canină, oncocercozele şi setariozele . Vectorii (care uneori sunt şi gazde intermediare), filariozelor sunt insectele hematofage: Musca antwnnalis pentru parafilarioza cabalinelor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya si Anopheles, pentru câine şi uneori pisică; penim dirofilarioza cardio-vasculara; culicoizii, pentru oncocercoza cervicală Ia cal; simulidele pentru oncocercoza bovină şi mai multe genuri şi specii de insecte hematofage pentru setarioza bovinelor. 47. ANCILO-STOMOZA CARNIVORELOR Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice si de laborator, la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: câinele şi rar pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită &quot;Larva migrans&quot;. Ancilostornoza omului este cauzată de Ancylostoma duodenale şi Necator americanus. 48 BAIANTIDIOZA Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectueazli la LSVSJ şi/sau IDSA. Speciile receptive sunt: porcinele şi omul. 49. HEMO-SPORIDIOZE Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice 1 i prin ,n;.a=ne hr,matok,gi . .:e pe1fodi la speciile receptive. Identificarea agentilor transmitatori şi ai celor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA . Vezi &quot;SECTIUNEA a II&quot; Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară obligatorie în funcţie de antecedentele epizootice, pentru anaplasmoza, babesioza, nutalioza şi theilerioza, la animale. La om parazitează: Babesia gibsoni; B. bovis; B. rhodaini. 50. HIMENO-LEPIDOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: şoarecii, şobolanul, omul şi uneori la câine şi maimuţă. Parazitoza este cauzată de către: Hymenolepis nana şi H. diminuta. 51. PNEUMOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sauIDSA. Speciile receptive: oaia, capra, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcul, omul şi maimuţa (cu predilecţie tineretul). 52 SARCOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice si de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sauIDSA Speciile receptive: bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul. 53 TENIAZE Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile&#39;reccptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau !DSA Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium (dar poate fi şi gazdă intermediară) şi gazdă intermediară pentru Echinococcus granulosus şi E. rnultilocularis. De asemenea la om mai parazitează: Dypilidium caninum; Hymenolepis nana şi H. dirninuta; Diphylobotrium latum 54 THEIAZIOZA Supraveghere prin examene clinice si de laborator la eciile receptive. Identificarea gazdei intermediare si a agentului etiologic se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: bovinele, cabalinele şi omul. Gazdele intennediare: Musca convexifrosus, M. ce1vina, M. autumnalis, M. larvipara. 55 DERMATOZEPRODUSEDEACARIENil Supraveghere prin examene clinice şi prin teste de inmnitate m,:.:liată celular, test · e aforgologice la speciile receptive. Examenele pentru identificarea agentilor patogeni se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA Specii receptive: toate mamiferele şi toate păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile, etc . • PARAZIŢI LA ANIMALE
37

f. Acţiunile st1·ategice de supraveghere sa_nitară veterinarâ a reproducţiei,_şi_ tulf!!i,rărilor_g_enetice la animale.
Nr. crt. BOALA (Cod. OJE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE I I 2 I 3 I 4 L SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURfTIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC I AVORTURI Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin: - anchetă ginecologică; - examene clinice şi de laborator specifice reproducţiei la femelele care au avortat (probe de sânge, avortoni şi secreţii); - examro de laborator (bacteriologic, mic.ologic) al materialului seminal utilizat în exploataţiile de reproducţie în care s-au înregistrat avorturi. L Toţi avortonii, placenta, lichide placentare, probe de sânge, la momentul avortului şi după 21 de zile, de la producerea acestuia, se vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu respectarea prevooerilor legale. 2. Acţiunea de precizare a diagnosticului se desfăşoară la LSVSJ şi/sau IDSA. 3. Monitorizarea avorturilor de către DVSA iud ene. 2. DEFECTE GENETICE Supravegherea defectelor genetice la toate speciile de animale prin examen clinic. 1. Monitorizarea statistică trimestrială a defectelor _genetice de către DVSAju_9eţene 3. TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECflOASE supravegherea tulburărilor de reproducţie neinfecţioase prin: l. examen clinic 2. examen de laborator (honnonal) 1. Acţiunea de precizare a diagnosticului se desfăşoară la LSVSJ. 2. .Examenul hormonal se e.foduează. la IDSA/LSVSJ.. II. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGEIAT PENTRU UTILIZARE INTERNĂ, INCLUSW CERCETARE, EXPORT_.,_IMPORT. 1. I M.S.C. (Material Saninal Congelat) 1. . Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, prin sondaj, de la toţi donatorii, pe un număr de minimum 6 paiete, semestrial. 2. Material saninal congelat importat: Supraveghere profilactică prin examene specifice de laborator a şarjelor importate, pe un număr de minimum 6 paiete. 3. Material seminal congelat pentru producţie internă, cercetare: - în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete, provenite de la donatorii suspectaţi. - supmvegliere profilactică, semestrială, a 10% cfo1 reproducători pe un num r minim de 6 paiete/reproducător. 1. Examenele de laborator bactcriologicl\ n:1i.cologice, para:âtologfoe (taur): hackxiologice, micologice (vier/ţap/bm&#39;bec), se efectuează la LSVSJ, iar cde :morfologice (taur, vier , (ap,berbec) şi virnsologice (taur) se efectuează la fDSA, dacă laboratoarele jude(ene nu dispun de dotarea corespi.mzritoare sau nu au teist instruire încă. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare. 3. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar al autorităţii veterinare teritoriale competente 4. Examende de . laborator se efecmeazii &quot;in c:1dru! LSVSJ urilor instrnite şi în JDSA pentru LSVSV neim:tmiEe inâi; III. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARÂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT (,,CRUD&quot;) ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/ T&gt;E IlVlPORT, PENTRU UTILIZARE 1 Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, ele la toti donatorii autohtoni (reproducători autorizaţi), prin sondaj, semestrial. Supravegl1erea im orturilor se face numai pe haz.a certificatului internaţional de sănătate. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.

IV. SUPRAVEGHEREA TULBURĂlULORJNFLAMA,TORII ALE GLANDEI MAMARE.
l.MAMITEIE (MASTITELE) 1. Examen clinic al glandei mamare şi al laptelui 1. Examenul clinic se efectuează la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie pentru vacile producătoare de lapte destinat procesării, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, prin teste rapide specifice la fiecare sfert în parte, pentru depistarea mamitelor subclinice folosind produse omologate şi înregistrate în România. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ, IDSA şi alte laboratoare autorizate de IDSA. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uinan a laptelui preluat de la vacile unde au fost diagnosticate mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confamată printr-un examen de lahorator (numărătoare eelule somatice). 4. . Rapo1-tarea trimestsială a realiziuii suprnveghe1i.i tulburărilor inflamatorii ale glandei mmnare se face la IDSA.
39

Nr crt. DENUMIREA ACTIUNII STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZÂRI TEHNICE I 2 3 4 I SUPRAVEGHEREA MEDIULUI PRIN: 1. ANALIZA POTABILITÂŢII APEI 1. Probe de apă, trimestrial, de la sursele de apă permanente (centrale) şi semestrial din sursele sezoniere (de suprafaţă), utilizate de animale. 2. Probe de apă odată cu prelevarea probelor din fermele de ciprinide. Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelnr di:n tu·itoriul af:lat sub supmvegbt1.&quot;e, care va fi înaintat lDS.A pt11tm centralizare în scopul realizării raprni11lui naţional. Trimestrial la LSVSJ prin metode curente şi speciale (determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), confonn metodelor omologate nr. 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.27, 10.29, 10.30, 10.37, 10.38, 10.39, 10.42, 10.43, 10.44, 10.45, 10.46, 10.48, 10.49, 10.50, 10.51, STAS 1342/91, STAS 3001/91, SR 2852/94, STAS ISO 5961/93, 3002/85,3026n6, 3048/1-77, 3048/2-90, 3049/88, 3069/87, 3638/86, 6322/61, 6324/61, 6325/75, 6328/85, 6329/90, 6363n6, 6364/78, 6536/87, 13158/93, Ord. MS. 1103/1995, HG 100/2002. Gama indicatorilor se va stabili în concord1mt;l cu calitatea sursei de apă :;:i capacitatea de lucru a LSVSJ.

g: Ecopatologie şi protecţia mediului

2. ANALIZA APELOR REZIDUALE Probă de apă şi de nămol (rezultat din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din ferme, înainte de a părăsi teritoriul acestora .. Trimestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia, confonnmetodeloromologatenr. 10.4, 10.7, 10.11, 10.12, 10.31, 10.40, 10.41, STAS 4706/88, SR ISO 5667/10-88, ISO 5667/88-3, ISO 5667/88-4, SR ISO 5667/97-6, STAS 6560 / 82, STAS 6553/81, STAS 6954/82, STAS 7167/92, STAS 7112/83, STAS 7510/66, STAS 7661/89, STAS 7685n9, STAS 8683no, STAS 8900/1,2-71, STAS 8911/71, STAS 9187/84, STAS 9450 / 88, STAS 98&amp;7n4, SR ISO 13216/94, STAS 12526/87, STAS 12200/85 STAS 12586/87, Ordinul 55/84 al M.A., Ord. MAPDR nr. 373/2001, HO 188/2002.

3. ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE Probe de apă de două ori pe an, sau de câte ori impune situaţia. Semestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia, confonn metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10 . 29, 10.38, 10.40, 10.41, Ordinul MAAP 1146/2002. 4. Analiza aerului Probă medie trimestrial din: • adăposturile de animale • din afara adăposturilor de animale • din jurul fermelor zootelmice pe o rază de 500 m. Examene hmare la LSVJ pentru examme fizico- chimice, bacteriologice şi controlul gazelor de la sursele de poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS:1033/92, 12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10&amp;12n6, I0&amp;13n6, 10&amp;14n6, 13000191. 5 .. CONTROL SANITAŢIE Se testează eficienţa decontaminării: - în unităţi de creştere şi exploatare a păsărilor şi porcilor în sistem industrial, după fiecare decontaminare profilactică şi de necesitate; - în PIF - cel puţin 5 obiective/săptămână Examenele vor fi executate la LSVSJ şi/sau IDSA
40

h: Diagnostic toxicologic şi ecotoxicologic

Nr. crt. Specia STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE l 2 3 4 1. Supraveghere diagnostică a efectivelor de animale privind incidenţa unor compuşi cu potenţial toxic asupra stării de sănătate a acestora (pesticide, compuşi cu azot, metale grele, alcaloizi, etc.) 2. Diagnostic de necesitate, în cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie . 3. Expertiză de diagnostic. 4. Monitorizarea programului de supraveghere 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA; 2, Proben esarepmtru stabilirea diagnosticului de: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular etc., precum şi furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie) 3..Metodedediagnostic: cod 7.2, 7.3, 7.6, 7.7, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12, 7.13, 7.14, 7.15, 7.17, 7.18, 7.19, 7.20, 7.51, 7.59, 7.63, 7 . 64, 7.65, 7.70, 7.72, 7.74, 7.75, 7.76, 7.81, STAS 12266/84, STAS 9597/15-81, STAS 9597/17-86, STAS 9597/16-86, STAS 13104/1992, SRISO 6491/1996, STAS 143-84, STAS 12587-87, STAS 10542/1-86, STAS 12588-87, STAS 10314-84, STAS 13012-91, STAS 12610-88, STAS 12788-89, STAS 8342/1-86. STAS 6353-85, STAS 8342/6-89, STAS 8342/5 - 90, STAS 8342/3-88, STAS 1342-91, STAS 4706-88, SR2852-94, SR8662-9/97, STAS 7685-79, STAS 10847-77, SRISO 10523/1997, SR 13315/96, STAS 12650-88 etc. 4. Se execută la IDSA. 5. Rezultatele examenelor de laborator obţinute în cadrul LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

SECŢIUNEA N-a
Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară obligatorie în funcţie de antecedentele epimotice

Nr. crt Boala/ Cod OJE STRATEGIA Şt CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE I 2 3 4 1 ANTRAX B-051 1. Supraveghere anatomopatologică a : bovinelor , ovinelor, caprinelor , ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din mediul silvatic . 2. Supraveghere prin inspecţie ante şi post mortem a animalelor destinate tăierii : bovine, ovine , caprine, ecvine şi porcine. 3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia măcelărie direct din abator se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârsta de peste 6 luni; 4. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia măcelărie printr-o piaţă sau printr-un centm de colectare se face vaccinare contra antraxului Ia animalele în vârstă de peste 6 luni; 5. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia producţie (creştere) şi reproducţie se face vaccinare contra antrax.ului la animalele în vârstă de peste 6 luni. 6. Plata vaccinărilor se suportă de către deţinătorul de animale pentru ecvinele destinate exportului. 1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr . 156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare v eterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. în caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge , frotiuri de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge , frotiuri de sânge sau secreţii sangvinolente ; c) de la cadavre deschise accidental sau animale sacrificate: probe splină, os lung nedeschis. 3. în cazurile de antrax localizat se prelevea:ză: a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile , ţesut adiacent ; b) lichid de puncţie din edemele subcutanate . 4. Examenele se efectuează la LSVSJ . 5. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă . 6. în cazul confinnării bolii, prin examen de laborator, se aplică unnătoarele sancţiuni: carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contacfcu acestea, se confiscă si distrug .

2. LEPTOSPffiOZA B-056 I. La bovine: Întregul efectiv de bovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică în zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat recent boala; 2. Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 7 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV b) IO % din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele peste 12 luni - o data pe an, în trimestrul II sau IV în efective mai mari de 100 animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimmn 1O probe c) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; 3.Examinarea histologică a avortonilor, Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala. 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA 2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans: -pomona; - tarassovi (hyos, mitis) • ichterohaemorrhagiae; - canicola - hebdomadis; - wolffi; -hardjo 3. Setul de 13 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import: -pomona; - tarassovi ( hyos, mitis) - ichterohaemorrhagiae; - canicola • hebdomadis; • wolffi; -hardjo; • ballum; • sejroe; - bataviae - australis; - gnppotyphosa • autumnalis; 4. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru bmceloză.

2 LEPTOSPffiOZA B-056 n. La cabaline: I. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor în zonele în care: - există antecedente de boală; - s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 8 serotipuri a: a) armăsarilor reproducători din: staţiunile temporare şi pennanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, gospodăriile populaţiei; b) 20% din iepele investigate pentru AIE ce se găsesc în unităţile menţionate la alineatul a); c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; d) în cazurile de vânzare-cumpărare:- la furnizor cu cel m1dt 3O zile înainte de livrare; 5. Pentru cabalinele din import se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import Leptospira interrogans; -pomona; - tarassovi ( hyos, mitis) - ichterohaemorhagiae; - canicola - hehdomadis; -wol:fi; - balhun; - sejroe; - bataviae; - australis; - hardjo - autmnnalis; - grippotyphosa
43

III. La porcine: Întregul efectiv de porcine din ţară să fie supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1 Inspecţia vizuală în zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat recent boala; 2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 4 serotipuri la: a) 20 % vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric sau IO% din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum IO probe; b) 1O % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 1O probe; c) •l O % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânwe - cumpărare, la furnizor cu cel muh 30 zile înainte de livrare; d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală; e) porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; t) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; g) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. 3.Supraveghere histologică: a) Supraveghere histologică a avortonilor; b) Examene histologice în cazul înregistrării de mortalităţi la purceii sugari si tineret când se suspicionează boala. 6. Examenele serologice se execută la LSVSJ şi IDSA pe probele recoltate pentm bmcelozâ folosindn-se următoarele serotipuri: -pomona; - tarassovi ( hyos, mitis) - ichterohaemorrhagiae; - hardjo; 7. Pentm animalele din import se va folosi setul de 13 serotipuri Leptospira interrogans: -pomona; - tarassovi ( hyos, mitis) - ichterohaemorrhagiae; - canicola - hebdomadis; -wolffi; - ballum; - sejroe; - bataviae; - australis; - hardjo - autmnnalis; - grippotyphosa IV. La canide Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică şi histologică. 8. Examenele serologice se efectuează la LSVSJ şi IDSA cu setul de 4 serotipnri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola, hardjo.

3 TOXOPLASMOZA C-612 A.La ovine Supravegherea serologica prin ELISA la: - 1O % berbecii de reproductie din efectivele cu avorturi, înainte cu 2 săptămâni de perioada de montă sau recoltarea spermei pentru însamantari artificiale; - 5% de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează la IDSA şi la LSVSJ cu personal ins1mit, pe probele care se recoltează pentru bmceloză. Nmnaml probelor recoltate şi expediate la IDSA sau LSVSJ. B. La porcine Supraveghere serologica prin ELISA la: vierii pentru reproductie din efectivele cu avorturi; scroafele de reproducţie cu avo1turi la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează la IDSA si Ia LSVSJ cu personal instruit, pe probe de ser care se recoltează pent:tu bruceloză. Numărul probelor recoltate şi expediate la IDSA sau LSVSJ, vor fi de 10% în cazul vierilor şi de 5% în cazul scroafelor. C. la camasiere (pisici) Supraveghere serologică la cerere Examenele ELISA se efectuează la IDSA sau LSVSJ, cu personal instruit la cerere, contra cost. 4 ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) B-053 Supraveghere prin examene coproparazitologice la toţi câinii din ferme şi/sau stâni, de două ori . Examenele se efectuează la LSVSJ.
44

1
5 ANAPLASMOZA B-101 ŞI BABESIOZA B-102 Inclusiv NUTA . LIOZA . I. La taurine şi bubaline: I. La taurine şi bubaline: 1. Supraveghere fu zonele fu care: 1. Supraveghere fu zonele fu care: a. există antecedente epizootice de boala ; a. există antecedente epizootice de boală ; b. s-a diagnosticat recent boala ; b. s-a diagnosticat recent boala ; c. a celor în tranzit (în special în transhumanţa); c. a celor în tranzit (în special în transhumanţii) ; 2.-Supravegherea hematologica prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge Ia 10% din bovinele cu 2 , Supravegherea hematologica prin efectuarea şi semne clinice, fu vârstă de peste 6 lun în perioadele de activitate maximii a căpuşelor (mai-iunie şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu cabalmelor ŞI septembrie-octombrie) , în funcţie de zona geografica şi condiţiile climaterice ale anului respective. semne clinice, în vârstă de peste 6 Iun în perioadele de THEILERIOZA activitate maximii a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie- B-111 octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile bovinelor şi ovinelor climaterice ale anului respective . U . La ovine şi caprine: 1. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se 1. Supravegherea în zonele în care: procedează ca în cazul bovinelor. a. exis antec ente epizootice de boala ; 2. Pentru theilerioză, atât la bovine, cât şi la ovine, în b. s-a agnostr t recent boala_; cazul examenelor hematologice negative, la animalele. c. a annnalelor m transhumanţa ; . . - A d. a ce I ora flat em A pen • oa dad ecaran t· ~ fil t· ~ d ă • rt la care se ft sus • p1c · 10neaza boala se efectuează m 2. Supravegherea hematologica prin ma pro ac rea up unpo . din sânge la 5% din ovinele cu comp_ 1 e!ai:e otiun din ·a1 I I tat lll unna efectuarea şi examinarea frotiurilor _ mat rezu semne clinice în vârsta de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximii a căpuşelor (mai-iunie şi puncţiei limfonodunlor abdommalt . septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografica şi condiţiile climaterice ale anului respectiv. ID. La cabaline: 1. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se I . Supravegherea clinicii a cabalinelor din zonele în care : procedează ca în cazul bovinelor. a. există antecedente epizootice de boala ; 2. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii b. s-a diagnosticat recent boala ; de animale se procedează ca în cazul bovinelor. c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile); In toate cazurile examenele se efectuează la LSVSJ, cu d. a celor aflate în perioada de carantina profilactica de import. con:finnare la IDSA. 2..Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maxima a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie) , &#160;&#160;&#160;&#160; în &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; funcţie &#160;&#160;&#160;&#160; de &#160;&#160;&#160;&#160; zonageografic &#160;&#160;&#160;&#160; şi &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; condiţiile &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; climaterice &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; ale &#160;&#160;&#160;&#160; anuluir &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; eectiv . &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; IV. La canide Supraveghere clinică, serologică şi hematologică în colectivităţile de animale cunoscute cu antecedent{\ inclusiv in cazurile particulare. 6 METRITA &#39;Supraveghere prin examene clinice: • !Examenele se efectuează la IDSA. CONTAGIOASA - în caz de suspiciune examene serologice şi bacteriologice la iepe înainte de montă, armăsari la autorizare ECVINĂ pentru montă naturală şi însămânţări artificiale, (cai, măgari, catâri, bardou) B-201 7 FEBRAQ .Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor: Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz. B-057 a. 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta; b . în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14- 21 zile; c. 0,2% din ef ctivul_fennelor de producţie. 8 BOALA DE Supraveghere, serologică prin imunoelectroosmoforeză, la întregul efectiv, în perioada septembrie Examenele se efectuează în fermă sau la LSVS ALEUTINE LA octombtie, înainte de sacrificare Judeţean NURCI Efectivul pentru reproducţie, se retestează înainte de formarea familiilor. Su2.mveghere prin examene histologice a 1- 3% din animalele care se sacrifică pentru blană .

9 AGALAXU. CONTAGIOASA A OlLORSI CAPRELOR B-154 - Supraveghem prin 1: xamene clinice - În caz de suspiciune, examene serologice(ELTSA) Examenele se dkmezii [a IDSA . 10 AVORTUL SALMONELIC AL Oll.,OR (Chlamydio7.Jt ovina) B-156 Supraveglu.&quot;:re serologica prin RFC sau ELlSA a. 5% din efectivele de reprnducjie în care s-au semnalat în antecedmte cazuri de avort, b. &#39; ih cazurile de avort cu diagnostic neprecizat pe probe de sflngi;; rec.oltate după 14-21 zile. Examenele se efectneaz,:i la IDSA . 11 AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR B-214 Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe avortoni, învelitori şi lichide fetale . 12 LISTERIOZA (C-611) Examene de laborator pe probe de la animale moarte. Examenele se efectuează la LSVSJ. 13 BOTULISM · (C-615) Supraveghere serologică pe probe provenite de la animale din speciile receptive .. I . Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. 2. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a . ) 14 SALMONELO ZA (C-620) l. Supraveghere anatomopatologică şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive 2 . Tineretul bovin şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează : I-La bovine - lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret; - 10% din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe de limfonoduri. li- La porcine - lunar câte o probă de fecale din halele pentru purcei 2-6 luni şi din maternitate; - 10% din porcii tăiaţi vor fi examinali pe probe de limfonoduri . 3. Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne clinice şi pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. I. Examenele se efoctuează la LSVSJ iar tipizarea tulpinilor la IDSA şi/sau IISPV . 2. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare de către medici veterinari de stal sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. 3. . Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat) se trimit la LSVSJ sau IISPV. De la pasări se recoltează carcase întregi: - trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul tăierilor normale din unităţi şi ferme indemne. - zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte. 4. Sancţiuni: - în cazul contaminării de profunzime (septicemie, bacteriemie) carnea si organele se confiscă în totalitate si se dirijează pentru prelucrarea în făină furajeră sau se denaturează. - subprodusele necomestibile se transfonnă în făinuri proteice sau, după caz, se prelucrează industrial, după o prealabilă dezinfecjie. - în cazul contaminării de suprafaţă a carcaselor sau organelor sau în cazul cărnii si subproduselor comestibile provenite de la animale sănătoase dar suspecte de contaminare se confiscă organele iar carnea şi grăsimile se dau în consum condiţionat după sterilizare prin căldura. 15 Stndiul acarienilor si insectelor hematofage vectoare pentru agenţii etiologici ai unor boli virale, bacteriene si Supravegherea arahnoentomologică în perioada mai-octombrie prin recoltarea şi examinarea exemplarelor de acarieni şi insecte hematofage, îndeosebi specii din genul culicoides. Recoltarea insectelor he1natofage se face cu ajutorul capcanelor luminoase. Examenele se efectuează la LSVJ abilitate şi instruite, cu confinnare la IDSA parazitare la om si animale
46

SECTRJNEA V:
ACŢIUNI DE PROFILAXIE SANITARĂ VETERINARĂ OBLIGATORII A BOLILOR LA ANIMALE
I. Acţiuni obligatorii de profiJaxie sanitară veterinară specifică

a. Profilaxia sanitară veterinară specifică a unor boli din lista &quot;A&quot; a O.1.E. Nr. crt BOALA (Cod.OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE I 2 3 4 1 PESTA PORCINA CLASICĂ A-130 Conform reglementărilor legale în vigoare (HG nr. l 026/2003, ordinul MAAP nr. 404/2002), în caz de necesitate. Notificarea se face confonn Ord. MAA nr. 156/27.12.1999. anticorpi pentru porcinele domestice şi sălbatice. 2 BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A-160 Conform normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii şi suportate de proprietarii de animale I) ANBVSA suportă &lt;:entravaloarea vaccinului pentrn pils:irile proprietatea pc-uoandor fizice. in cazul utili, . .arii vaccim:uilor vii preparate din tulpini lentogene. 2) Supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge,&#39; seruri recoltate pentru controlul imunităţii în pseudopesta aviară. 1. În cazul apariţiei bolii măsurile de combatere se vor aplica cu aprobarea ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică din fiecare udeţ, ţinând cont de programul de profilaxie care se aplică. 2. În fermele de porcine în care se practică legal vaccinări antipestoase porcine, măsurile de biosecuritate vor fi înăsprite, unităţile fiind în atenţia specială a medicilor veterinari oficiali. 3. Se va efectua supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge/ seruri recoltate pentru detecţia de antigen viral şi 47 b. Profilaxia sanitară veterinară specifică a unor boli din lista &quot;B&quot; a O.1.E.
I 2 3 4 1 ANTRAX Vaccinarea speciilor receptive din zona Deltei Dunării şi restul teritoriului este obligatorie şi se efectuează în confonnitate cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002. Vaccinarea se efectuează în trim. II, completări lunare. ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare în Delta Dunării şi a manoperei de vaccinare în restul teritoriului. 2 RABIA (Turbarea) B-058 l. Vaccinarea orală a vulpilor pe întreg teritoriul României confo1m programului aprobat. 2. Se efectuează vaccinarea generală a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni o dată pe an, în lunile ianuarie, noiembrie, decembrie, şi vaccinări de completare. 3 · .se efectuează vaccinarea loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau de necesitate, în zone rabigene stabilite de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti. 1. Vaccinarea pe cale orală a vulpilor se efectuează de două ori pe an în lunile februarie-martie şi noiembrie-decembrie, contravaloarea momelilor vaccinale fiind suportată de către ANSVSA. Contravaloarea manoperei de vaccinan pe cale orală a vulpilor este suportată de gestionarii fondurilor de vânătoare care sunt responsabili de efectuarea acestei acţiuni . 2. Momelile vaccinale sunt marcate cu marker pentru a uşura posibilitatea verificării eficienţei vaccinării pe probe recoltate de la aceste animale. 3. Contravaloarea vaccinului şi a manoperei pentru vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor proprietate a persoanelor fizice se suportă de către prop1ietari. 4. ANSVSA suportă contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, din zone rabigene stabilite de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, responsabile de aplicarea vaccinării.

n. Acţiuni genei-ale de medicină veterinară preventivă, de protecţia şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului

1 2 3 4 I INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MASURILOR GENERALE DE PROFILAXIE -Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului si ieşirii necontrolate a Control permanent privind: - aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea flmrului tehnologic; - accesul în ferme sau unităţi; - livrări de animale şi produse; - condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de prelucrare şi incinte; - respectarea parametrilor de microclimat - asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igimizare; - atestări medicale privind sănătatea personalului; Control şi supraveghere privind: - vânzările şi cumpărările de animale; - aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină profilactică; -respectarea regulilor de igienă privind creşterea animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; - controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. -Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii. - Legea zootehniei nr. 72/2002, -Ordinul MS nr. 981/1994. - HG 267/1991, - HG nr. 794/1993 - Legea protecţiei mediului Nr. 137/1995. -Ordinele MAAP nr. 373/2001; 475/2001; 476/2001; 495/2001; 498/2001; 504/2001; 20/2002; 21/2002; 22/2002; 23/2002; - HG nr 100/2002; animalelor si - amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de - HG nr.11812002; personalului, - Asigurarea ftmcţionalităţii producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităti cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; - potabilitatea apei; - OG nr. 4212004; . HG 1247/2002 privind stabilirea şi sanctionarea contravt&#39;nţiilor la nonnele sanitare veterinare. dezinfectomlui mtier - salubritatea forajelor; -Alte reglementări în vigoare. şi a filtrului sanitar - instituirea şi respectarea condiţiilor de carantină - Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi veterinar; profilactică; efective ele animale. -Amplasarea rampei - starea de sănătate a animalelor din zona de protecţie a de încărcare/ unităţilor industriale specializate şi instituţiilor sanitare descărcare animale la nivelul împrejmuirii; -Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor - Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor veterinare, (unităţile de creşterea porcinelor nu angajează personal ce deţin porci în gospodăria proprie); - condiţiile sanitare veterinare din târguri, baze şi alte locuri de aglomerare temporară a animalelor, - mişcarea efectivelor de animale; - importul, exportul şi tranzitul de animale, produse de origine animală, furaje şi alte mărfuri care pot fi purtătoare de contagiu; - protecţia animalelor pentru asigurarea stării de sănătate şi a individuale şi a capacităţii de producţie; teritoriului; - protecţia mediului.
2 BUNĂSTAREA II BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI l. OG nr. 4212004
ANIMALELOR
a) . controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale şi alte 2. HG nr. 267/1991 privind aderarea României la vieţuitoare de interes veterinar a condiţiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de Convenţia Europeană privind protecţia animalelor in activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, transportul internaţional, publicata in Monitorul Oficial feroviare; nr.llfdin 22.05.1991; b) controlul densităţii de încărcare a animalelor şi altor vieţuitoare de interes veterinar în mijloace 3. Nota ck serviciu ANSV nr. 155.008/9 .07 . 2003 de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi refedtoare la respeetarea cerinţelor minime pentru stare fiziologică; asig11rarea bunăstării animalelor în timpul transporlului c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/ şi din (densitatea animak lor, intervalele &lt;l• furajare şi ele&#39; mijloacele de transport; adăpare, durata călătoriei şi pt-&#39;fioadele de odihnă,
d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor şi a altor condiţiile pe care trebuie sft le &#39;În&lt;kplinească vehkulelle 1
,vieţuitoare de interes veterinar în timpul transportului acestora; , are. transpmtă animale pe durate mai mari de 8 ort )
e) controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în timpul transportului la: 4. HO 1247:2002 privind stabilirea şi sancţionarea bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire la transfer şi la contravenţiilor la rwnnele sanitare veterinare •
descărcarea acestora din mijloacele de transport; 5. Ordinul MAA nr. 170/13.09.2000 privind aprobarea
f). controlul identificării şi înregistrării animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar nonnei sanitare veterinare pentru protecţia animalelor pe destinate transportului la încărcare, în timpul transportului, în bazele de recepţie, centrele de timpul transportului;
colectare, târgurile de animale, punctele de oprire şi transfer şi la descărcarea animalelor; 6. HG 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea
g). controlul înregistrării transportatorilor de animale şi a altor vieţuitoare de interes veterinar şi a contravenţiilor la normele sanitare veterinare;
,mijloacelor de transport a animalelor precum şi a autorizării acestora de către autoritatea 7 . Ordinul MAAP nr. 315/24.04.2003 pen1m /\probarea veterinară competentă; nonnei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în h} controlul documentelor de origine şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 timpul transportului, cu referire la stabilirea pimctelor de ore; oprire, a punctelor de transfer şi a planului de rută în cazul
i) controlul autorizaţiei de transport, a scrisorii de garanţie, a planului de rută şi a celorlalte transportului internaţional.
documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore; 8.Protocolul oficial 39294/3/848/l 993 între ANSV şi
U) controlul punctelor de oprire şi transfer pentru transportul de animale şi alte vieţuitoare de Direcţia medicală din Ministerul Transporturilor privind interes veterinar, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare colaborarea în dommiul veterinar.
(autorizaţie veterinară, condiţii de sănătatea animalelor şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării, 9.0rdinul MAA nr. 11/1998 privind Nonna sanitară
etc.) ; veterinară referitoare la prerogativele şi responsabilităţile
,k) · evidenţa mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru transportul animalelor şi a altor me.dicale veta-inare din Ministerul Afacerilor Interne, vieţuitoare de interes veterinar ; Ministerul Apărării, alte ministere şi unităţi centrale ce au
1) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de autoritate veterinară strucnrri veterinare altele de cât MAA
m) evidenţa transporturilor de animale interne şi internaţionale cu origine sau destinaţie în judeţul IO. Ordinele MAAP nr: 414/2001; 74/2002. respectiv; n) completarea trimestrială a fişelo:r de control p:rivind lmn;1starea animalelor în 1impul tran-sp01tului (densită\ile de încărcare pentru diforite spedi, intei-valele de furajare şi de adăpare, durata călătoriei şi perioadele de od.ihnă) o) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul. proH:--cţiei
49

.mimalelor în 1impul transpmtnlu.i (numiir de animale transportate: pentru sacrificare, expmtate, importate pmtru cmştere, alte animale transportate ; număr de inspecţii : în timpul transpmiului rntier, Ia focul de destinatie , in târguri, la locul de pkcare, documentele co: □ trolate; num!&#39;u· dej sancţiuni aplicate: în timpul transportului rntier, la locul de destinatie , în târguri, la locul tfo pkx:are, doc1m11.mtde controlate}

1 2 3 4 2 BUNĂSTAREA ANIMALELOR II BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII a} evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSV şi evidenţa semestrială a acestora b). controlul respectării normelor de igienă privind adăposturile, instalaţiile şi sistemele din dotarea acestora, sisteme de furajare, adăpare, de supraveghere şi inspecţie veterinară; c). controlul asigurării condiţiilor de microclimat ( luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora; d). controlul libertăţii de mişcare a animalelor; e) completarea fişelor de evaluare bianual; O controlul. aplicării tehnologiilor veterinare în unitllţik: de productie industriala a aoimaldor. 1. Ordinul MAA nr. 24/1982 ce aprobă &quot;Tehnologiile de productie pentru animale&quot;; 2. Ordinul MAA nr. 55/1982 ce aprobă &quot;Tehnologiile sanitare veterinare pentru animalele crescute în fermă&quot;; 3. Ordinul MAA nr. 168/13.09.2000 pmtru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă; 4, Ordinul MAA nr. 169/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia viţeilor; 5. Ordinul MAA nr.171/13.09.200 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind protecţia purceilor; 6. Norma sanitară veterinară privind protecţia găinilor ouătoare ţinute în baterii, ordinul MAA nr. 462/2001; 7. Ordinul MAIA m. 76/1985 privind nonnativul veterinar pentru proiectarea, amplasarea construirea şi dotarea obiectivelor zootehnice şi a celor de industrie alimentară; 8: Legea m. 40/1975 privind creşterea şi ameliorarea animalelor; 9. Ordinul MAA 6/1978 ce aprobă &quot;Tehnologia sanitară veterinară pentru unităţile industriale de creştere a păsărilor&quot;; 10. HG 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare; 11: Nota ANSV nr. 154.937/8.07 .2003 ( modul de hrănire, si de adăpare al animaklor, modul de inspl&#39;Ctare al acestora, modnl de . &#39; îngrijim, condiţii dt. microclimat care1 trebuie asigurate în adăpost); • 12. &#39;OG nr. 4212004; 13. Leg(&#39;.a zootehniei nr . 72:2002.
50

3 PROTECfIA ANIMALELOR L Ordinul lv1AAP nr. 425/2002 pentru aprobarea nonnei sanitare I. PROTECŢIA ANJMALELOR ÎN TIMPUL TAIERJI SAU UCIDERil veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau a a). controlul, evidenţa şi existenţa autorizaţiilor veterinare pentru proiectarea, construirea şi uciderii; dotarea abatoarelor şi punctelor de tăiere; 2 , Legea zootehniei m. 72/2002; b). controlul atestării veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi tăiate sau 3 . 00 nr. 42,&#39;2004; ucise; 4. HG 1247(2002 privind stabilirea ăi sancţionarea &#39;c). controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a conlravenţiilorla nonue.le sanitare veterinare; celor transportate în containere 5 . - Nola ANSV nr. 153.921/30 . 05.2003 d). controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, contenţie, asomare, sângerare sau ucidere (respectarea cerinţelor p(&#39;!llru mişcarea şi cazarea 1pentru cabaline, bovine, ovine, caprine , porcine şi păsări; animalelor în abatnare : cerinte gtme:rale , cerinţe p&lt;&#39;nlrn: e). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană; animalele care nu si:mt livra t e &#39;în containere sau cuşti ; f). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari contenţia animalelor înainte de asomare. sacrificare sau precum şi a embrionilor de pasăre: ucidc1:e; asomarea sau uciderea animalclor. altele d&lt; - ât cele! g). supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale religioase; crescute pentm blană; uciderea puilor supranumerari şi a embrionilor din deşeurile de incubaţie) II. PROTECTIAANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE 1. Legea nr.69 din 1994 pentru aderarea României 1a a). controlul a igurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare , odihnă, etc., din grădinile Convenţia Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice 1zoologice, rezervaţii naturale, parcuri zoologice de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington b). evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a gradinelor zoologice şi parcurilor zoologice la 3 .Q3 .1973 publicată în Monitorul Oficial nr.211 din urbane şi a speciilor de animale existente în acestea 12 . 08.1994 III. PROTECŢIA ANIMALELOR DIN FAUNA SĂLBATICĂ SAU PE CALE DE 2. OG nr. 42/2004; DISPARIŢIE 3 . . OG nr. 37/2002 protru protecţia animalelor folosite în a). controlul prohibiţiei sezoniere privind vânatul şi pescuitul scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale b). supravegherea privind principalele boli diagnosticate la animale din fauna sălbatică 4 . HG 1247!2002 privind stabilirea şi sancţionarea c). evaluarea acţiunilor de hrănire de necesitate a animalelor sălbatice din speciile necarnivore contravenţiilor la normele sanitare veterinare . d). evidenta faunei sălbatice existente şi a bolilor diagnosticate la acestea 5. . Ordinul MAAP m. 143/1.04.2002 pentru aprobarea IV. PROTECflA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENfARE SAU ÎN instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor ALTE SCOPURI folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale a), evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în care se manipulează germeni patogeni sau organisme modificate genetic şi în care se realizează experimente pe animale b) , evidenţa metodelor de experimentare utilizate c), evidenţa speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare 4 IlETERl\UNkRl Jlf:: .MEDIU (unităţi zootehnice, sanitare Ycforinare şi de industrie alitmml:ară) 1. Determinarea prin examene de laborator a emisiilor rezultate din i:ncinerarea deşeurilor toxice De ditre LS V şi IDSA, conforrn Ordinului MAAP nr. şi de risc (DTR} 37311001. Ordinului l\llAPA.11723:2003, Ordinului MAAP 2. Conirnlnl neutralizării .D11?. din apeleu:;mte 495 1 2001 HG 128/2002, HG 7&amp; / 2000 , I..ei_ ea 426 i 2000 , HG Se prelevează probe reprezent a tive din punctele de conb·ol, înainte de debuş a rea li1 reţeaua de 155/l 999, HO 188/2002. JSO 5667-1 O, Directiva canalizare a localită\ilor sau &#39;in receptorii naturali, conform programului de prelevare prevăzut 731404/EEC, Dirt&#39;Cti.va 2000 / 76 : EC denonnele în vigo,ire 3. Determinarea prezenţei DTR 4. Detenninarea factorilor fizici, chimici şi biologici de poluare care influentează sănătatea animalelor şiisau saluhti!atea proclrrselor provenite de la aces1ea Se recoltează probe de a12a,_aer, sol , de două ori pe an sa_ll e_ câte ori_iI!le_une situaţia. 5. I) I TERMINARi&#39;-:A REZUJUURJLOR l,A ICRELE :t:Ml.lRlONATI&lt; Exarnenele se efoclu, ază pe probe trimise de direcţiile sanitare vett.&quot;rinare judetene li1 IISPV.
51

m. Acţiuni 2enerale de medicină preventivă
1 2 3 4 I EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR Supraveghere înainte de începerea sezonului de păşunat/ recoltare şi ulterior periodic atât a păşunilor, pajiştilor, cât şi a dnunului de acces pentru animale, sub raportul: a. prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare; b. prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice; c. prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor; d. prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor; e. modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârstă, succesiunea acestora); f. surselor de apă de pe pajişti şi păşuni. Se stabilesc măsuri privind: a. desecarea z.onelor inundate sau împrtjmuirea ace.toca; b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede; c. eliminarea corpurilor străine; d. eliminarea plantelor toxice; e. modul de utilizare a păşunii/pajiştei şi furajelor recoltate de pe acestea. Se identifică şi apreciază pe număr de acţiuni şi efective de animale, pe specii şi categorii de vârstă -La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru faseioloză, dicrocelioză şi parnmfistomozrt. -Laborato,mfo de parazitologie vor avea în colectie moluşie şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv. 2 EXPERTIZA SANI- TARĂ VETERI- • NARĂ A FURA- JELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA UNOR SITUAŢII MORBI- I&gt;E Supravegherea prin examene de laborator în toate episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc . ) 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, pre.mixuri. 2, Probele se examinează la LSVSJ şi după caz la IDSA: botanic, organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate. 3 ACflUNI PROFIIACTICE DE: -DECONTA- MINARE - DERATIZARE · - DEZINSECŢIE - Controlul executării în fermele gospodăreşti a două acţiuni generale de decontaminare şi deratizare: - primăvara şi toamna. - In lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei. - În unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în tot cursul anului, 111 foncţie de fluxul tehnologic de producţie. - în industria alimentară, unităţile şi locurile autorizate în care se prelucrează şi valorifică produse de origine animală, operaţiunile DDD se înscriu în programele de igienizare şi se execută, cel puţin o dată pe săptămână. In cazuri de necesitate şi la cerere Lucrările DDD se execută numai de către personal autorizat. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie din jurul unităţilor. În situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare. Acţiunile profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinsecţie se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului. Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de LSVSJ sau IDSA. 4 CONTROLUL PRIVIND IGIENA VETERJNARĂ 1- Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, &#39; privind: - colectarea, transportul şi prelucrarea industrială a cadavrelor de animale, resturilor şi deşeurilor de origine animală; - amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, puţuri seci şi crematoriilor; • igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea acestora; 2- Controlul privind organizarea în mod corespunzător a acţiunilor de : - strângere a câinilor comunitari şi supranumerari; - sterilizarea chirurgicală sau biologică a câinilor comunitari şi supranumerari; - eutanasia câinilor bolnavi comunitari şi supranumerari; -Norme şi măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap.III, pag. 157-163. Organizarea şi efectuarea acestor acţiuni revin autorităţilor administraţiei publice locale, formaţiunilor specializate, conducătorilor de unităţi şi cetăţenilor. -Norma metodologică comună MF şi MAA nr. 5415 şi 41540/1993, modificată cu nr . 8098/1994. - Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

SECTRJNEA VI:
1 . Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode şi metodologii de diagnostic.
2 ; Activitatea de evaluare a legislaţiei sanitare veterinare româneşti şi elaborarea noii legislaţii veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene .
3. Activităţi în domeniul cercetării sănătăţii animalelor şi mediului, a diagnosticului bolilor la animale. 4. Activitate de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar. 5. Instruire specialişti din DSVSA şi LSVS judeţene de către specialişti din ANSVSA, IDSA, IISPV şi ICPBMV . 6. Perfecţionarea continuă a specialiştilor din ANSVSA, IDSA, IIPSV, ICPBMV, DSVSA şi LSVS judeţene în ţară şi străinătate. 7. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare si protecţia consumatorului. 8. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice si protecţiei consumatorilor. 53 9. Monitorizarea activităţilor şi situaţiei sanitare veterinare la nivel local,judeţean, al institutelor centrale de profil şi Administraţiei Centrale Veterinare astfel :

1 MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE I.A OM. - Prelucrarea statistică a activităţii de supraveghere prin examene de laborator a bolilor la animale. - Prelucrarea statistică a activităţilor de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om . - Elaborarea de analize epidemiologice şi de risc privind animalele de import, la solicitarea AVSA Se execută la IDSA. 2 MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ECOPATOLOGIE, ŞI LISTAREA FACTORII.OR DE ruse PENTRU SĂNĂTATEA ANJMALELOR Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 1. La nivelul DVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi localităţi. 2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSJ şi IDSA : - semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se vor monitoriza: arc,alul p1ivinrl perim&lt;,tml ;k dispersie u l pohL&lt;1ntul11i şi gradul de poluar , , unitîi\ile polustoltfe cure p,1t intlu,mia sănlit , lteaanimalelor şi cr,Jitater, productiei . 3. Ideutiiforu · ea şi mc,nitoriz11rea bolik , r prodnse de agenti pch.mn(i. 4. Monitorizarea , - c,ndi\ilor de col::ctare, epurltl&#39;e şi evacuare a apelor llzate în mediu, prnvenit e din activităţile zootehnice, sanilaro;;-vs:terinare 5au de industrie alimentarii . .5. Identi.fa,urea \,nităţilor zootehnic &quot; , snniwre v,,t..-inare au de industrie a!im.entarJj. care 1111 implem,,ntat 6. un r.istem de m,&#39;lnagf.ment de me.diu (SJl.1tvl.) în vederea introducedi for într-o s,,hemli comu11ă d e 7. mnnagement de mediu i auditllre (EMAS) &amp;. R:.&#39;lzultflteie se .rnportenză anual la lDSA pt:ntrn c e ntrnliznre . 3 MONITOR AR.EAAVORTURILORLA ANIMALE Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA Se execută la IDSA. 4 MONITORIZAREA DATELOR IBGATE DESUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICÂ Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSAJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării 5 MONITORIZAREA UNITArrr..oR DE PRODUCERE A FURAJELOR 1. Monitorizarea condijiilor de producere, deporjtare, comercializare. şi utilizare a produselor foraje-re 2. Monitori?..area condiţiilor de functionare a unită(ilor producătoare de nutreturi 3. c:ombinaw. Rewliatek: se raportea:zA anual la DSVSA _jrnktene respectiv amunicipiului Bucureşti . 6 MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE IN DOMENIDL IGIENEI SI SĂNĂTĂŢII PUBLICE Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de I.l.S.P.V Bucureşti şi se raportează trimestrial la ANSVSA. 7 MONITORIZAREA REZISTENTEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A -Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli , Listeria spp, Streptococcus spp , s.a.), izolate la IDSA şi LSVS judeţene; -Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice . Se execută la IDSA .

SECŢIUNEA VII:
55

Produse farmaceutice

Nr. Crt ACŢIUNEA TEHNICA MĂSURl ŞI MODALITAŢI DE REZOL VARE PRECIZARI TEHNICE I. Acţiunea de supraveghere şi control a produselor fannaceutice de uz veterinar a) Controlul de stat al calită i produselor de uz veterinar indigene si din import in conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare, cu reglementările în vigoare şi cerinţele OIE prevăzute in Manualul de standarde pentru teste de diagnostic si vaccinuri si directivele U.E în domeniu (sistemul de farmacovigilenţă , respectarea regulilor si principiilor de buna practica de laborator (GMP) de către producătorii care fabrica medicamente de uz veterinar). b) Supravegherea pennanenta si controlul modului de realizare a acţiunii de import a produselor fannaceutice veterinare si a altor produse de uz veterinar (inclusiv furaje medicamentate şi premixuri). Monitorizarea reacţiilor adverse suspecte apărute în teritoriu unnare a utilizării produselor farmaceutice veterinare si obligaţia producătorului de a raporta aceste reacţii la ANSV si ICPBMV, precum si obligaţia autorităţii competente veterinare de a supraveghea sistemul de farmacovigilenţă veterinară. c) Urmărirea in condiţii de teren a eficacităţii produselor farmaceutice si a altor produse de uz veterinar înregistrate in Registrul naţional al produselor farmaceutice si a altor produse de uz veterinar de la Agentia Nationala Sanitara . d) ) Asigurarea conform prevooerilor legale a supravegherii si controlului pe fluxul tehnologic de produc e a produselor farmaceutice de uz veterinar indigene garanţie a asigurării calităţii, eficientei si siguranţei produselor fabricate. e) Supravegherea modului de păstrare, depozitare, difuzare si comercializare a produselor farmaceutice de uz veterinar in teritoriu si rolul şi rolul autorităţii sanitare veterinare implicate in această acţiune. -1.ANSV -2 . I.C . P . B.M.V. - 3. D.S . V . Judeţene -1.ANSV -2 . ICPBMV - 3 . DSV Judeţene şi Mun Bucureşti -ANSV -2, ICPBMV - 3 . DSV Judeţene şi Mun Buc -ANSV -2 . ICPBMV - 3 . DSV Judeţene şiMun Buc -ANSV -2.ICPBMV - 3 . DSV Judeţene şi Mun Buc
56

SECTIUNEA VIII-a
EXPERTIZA SANITARA VETERINARA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR PENTRU APARAREA SANATATII PUBLICE SI SANATATII ANIMALELOR

A. DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE} PRIN MANIPULAREA SI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA* Nr. crt. Boala (cod OIE) Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice 1. TRICHINELOZA (8-062) I. ANIMALE VII li.CARNE Carnea proaspătă şi produsele din carne proaspătă provenite de la animale receptive, se admit pentru consum uman numai după efectuarea examenului trichineloscopic de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea sanitara veterinara competenta, sau personal cu pregătire medie special instruit de către personalul de specialitate din DSVSA., verificat şi atestat oficial în acest scop, sub supravegherea medicului veterinar. Examenul trichineloscopic se efectuează la: fiecare carcasa de vânat -mistret, urs; fiecare carcasă de cal (numai prin metoda digestiei) ; cărnurile provenite de la alte specii de animale receptive (nutrie, s.a.). Examenul trichineloscopic se efectuează în circumscripţiile sanitare veterinare, CSVSA, laboratoarele DSVSA judeţene, IISPV, precum şi în laboratoarele de trichineloscopie autorizate. I. ANIMALE VII - suparveghere serologica a porcinelor vii (vezi Sectiunea III-a, lit.E); li.CARNE Recoltarea si examinarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează printr-una din metodele aprobate, conform normelor sanitare veterinare în vigoare (Ord.MAA nr.45/1995). Examenul pentru decelarea Trichinellei sp. se efectuează prin: Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului trichineloscopic se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare. III. MASURI si SANCTIUNI : Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman (Ordinul MAAP 401/2002, art. 6, lit.a, punctul 3) OSVSA vor lua masuri pentru interzicerea vanzarii carnurilor la care a fost depistata T ichinella, distrugerea acestora, identificarea fermei (sursei) si initierea investigatiilor epidemiologice. Toate cazurile de trichineloză constatate de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, se notifica la DSVSA din judelui de provenienta a animalelelor. DSVSA notifica in aceeasi zi cazurile la IISPV si la ANSVSA. - toate animalele taiate pentru consum uman (porc domestic, mistreti, urs, cabaline si alte specii receptive) trebuie examinate la taiere pentru Trichinella. - fiecare porc tăiat; - carnea si produsele crude din carnea de porc sau vânat aduse în piete si alte locuri de desfacere autorizate ; 1. examen trichineloscopic direct prin compresie pe lama; 2. metoda digestiei : a) digestie artificiala; b) digestie artificiala pe probe colective; c) cu agitator mecanic (tehnica de sedimentare); d) cu agitator mecanic (tehnica de ă izolare prin filtrare &quot;) 2. CISTICERCOZA (B-252) I. ANIMALE VII (bovine, porcine} - bovinele si porcinele se supun inspectei ante mortem si post mortem. li. CARNE SI ORGANE Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune examinarii imediat după tăiere. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea sanitara veterinara competenta. I. ANIMALE VII (bovine, porcine) Carnea infestată se supune următoarelor sancţiuni : Grăsimea de porc se topeste la la temp.de 100°c, după care se poate utiliza pentru consum. Masa gastrointestinală dacă nu prezintă chisti în musculatură, se poate utiliza în consum fără restricţii. Toate cazurile de cisticercoză constatate, se comunică la DSVSA, de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele_de provenientă a animalelor, conform si_ş mului_rapid de alertă. 3. ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) (B-053) I. ANIMALE VII - toate animalele din speciile receptive taiate pentru consum uman trebuie ex;:iminate &lt;lupa taiere pentru echinococoza. IT. CARNE SI ORGANE Carnea şi organele provenite de la animalele receptive se supun inspecţiei după tăiere. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea veterinara competenta. I. ANIMALE VII - supravegherea prin examene de laborator (vezi Sectiunea III-a, lit.E) II. CARNE SI ORGANE - se examineaza fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi ovine destinate consumului uman. III. MASURI si SANCTIUNI Carnea şi organele infestate se supun următoarelor sancţiuni: Toate cazurile de echinococoza constatate de către medicii veterinari care ali efectuat examinarea cărnii, se notifica la DSVSA din judetul de provenienta a animalelelor, conform sistemului rapid de alerta 4. USTERIOZA (C-611) I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine) Inspectia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea sanitara veterinara competenta IT. PRODUSE LACTATE, PESTE SI PRODUSE DIN PESCUIT I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine) IT. CARNE Sl ORGANE I III. PRODUSE LACTATE, PESTE SI PRODUSE DIN PESCUIT Recoltarea de probe conform Sectiunii VIII lit.B IV. MASURI SI SANCTIUNI: In cazul confirmarii bolii, carnea, organele si grasimea, care nu prezinta modificari organoleptice se dirijeaza pentru prelucrare in produse supuse tratamentului termic. In cazul confirmarii prezentei L.monocytogenes in produse lactate, peste si produse din J&#160; scuit acestea se retrag din consum, se confisca si se distrug - supravegherea prin examene de laborator (vezi Sectiunea lll-a, lit.E} li. C ARNE SI ORGANE - se examineaza fiecare carcasă de bovine, porcine, destinate consumului uman. 111.MASURI si SANCTIUNI - în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări organoleptice se confiscă si se denaturează ; - în cazul infestatiei localizate, portiunile infestate se confisca, restul carnii se dă în consum conditionat după tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când caracterele organoleptice ale cârnii, organelor si subproduselor sunt normale (Ord.MAAP nr.401/2002 art.6}. - se confiscă si se denaturează în cazul prezentei chistilor hidatici în musculatură si organe; - organele cu infestatie slaba se dau in consum după extirparea portiunilor parazitate. Grăsimea se dă în consum :f&#39;ară restricţii. - supraveghere prin examene de laborator (vezi Sectiunea III-a, lit.E) - in caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat ; probele se examinează prin inoculări în medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4 - 8 °C) timp de o săptămână. 57 5. SALMONELOZA (C-620) Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele si pasarile se supun inspectiei ante şi post mortem. Examinarea animalelor vii si recoltarea de probe se efectuează in ferme si abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta. l · i.cARNE si ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari) efectuează în unitati de taiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta. III. OUA lnspectia si recoltarea de probe se efectuează in ferme, centre de colectare, depozite si unitati de procesare oua, unitati de desfacere, autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta (vezi Sectiunea VIII-a, lit.B si lit.C) IV . ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA Alimentele de origine animala sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislatiei in vigoare (vezi Sectiunea a VIII-a, lit.B si lit.C). Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectueaza conform normelor sanitare veterinare (vezi Sectiunea II-a,Iit.b) Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe si analize in conditiile legii : 2..Carcase de pasari: - se recolteaza carcase întregi ; III. MASURI si SANCTIUNI : A.1. In cazul carnii rosii si a camii de vanat se declara improprie consumului uman carnea de la animalele Ia care a fost diagnosticata salmoneloza acuta (Ordinul MAAP nr.401/2002 art . 6, lit.a, pct.l); In cazul identificarii in carnea rosie si carnea de vanat a prezentei Salmonellei enteritidis si / sau Salmonellei typhimurium, aceasta se confisca si se distruge ; In situatia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la carnea rosie si carnea de vanat, aceasta se poate admite in consum uman in mod conditionat, dupa procesare si tratament termic sub supraveghere sanitara veterinara, si consecutiv executarii unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie care sa ateste ca aceasta este corespunzatoare microbiologic. 2. In cazul produselor din carne rosie si came de vanat la care s-a decelat prezenta S.enteritidis si / sau S.typhimurium, acestea se confisca si se distrug. In situatia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la produsele din carne rosie si carne de vanat, pot fi puse in consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitara veterinara si consecutiv efectuarii unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie care sa ateste ca acestea sunt corespunzatoare microbiologic. B.1.a) Taierea in partida separata a loturilor de pasari la care in ferma s-a decelat prezenta in mod sporadic (neinvaziv) a Salmonellei (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele) si luarea masurilor ce se impun, atat la ferme cat si la abator; b) In cazul abatorizarii unor loturi de pasari, la care a fost decelata prezenta in mod sporadic ( neinvaziv) a S almonellei ( serotipurile S .gallinarum, S .pullorum, S .infantis, S.Berta, S.Thompson si altele), t aiate i n partida separata, c amea de pasare se poate admite in consumul uman, în mod conditionat, dupa procesare si tratament termic sub supraveghere sanitara veterinara si consecutiv efectuarii unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie, care sa ateste ca aceasta este corespunzatoare I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari) : 1. Examii1area carcaselor şi organelor se 2. • lnspectia include si salile de transare sau unitaile de transare a carnii proaspete si a carnii de pasare, precum si depozitele destinate pentru aceste carnuri. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari) : II. CARNE si ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari) I. Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine si cabaline: - se recolteaza probe de tesut (metoda distructiva) sau probe tampon (metoda ne distructiva) de pe suprafata carcasei, de la fiecare lot, randomizat; - noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine si porcine, recoltati randomizat la fiecare lot; - os lung nedeschis si tesut muscular (în cazul taierilor in abatoarul sanitar). 58 microbiologic; Decizia poate fi luata avand în vedere situatia epidemiologica a efectivelor. In toate cazurile in care s-a izolat S.enteritidis si / sau S.typhimurium carnea se confisca si se distruge. DSVSA judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza si monitorizeaza programul pentru recoltarea probelor in vederea efectuarii analizelor pentru Salmonella. DSVSA judetene si a municipilui Bucuresti au obligatia de a notifica la ANSVSA orice situatie in care se depisteaza Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animala sau furaje, in vederea luarii masurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum si de a efectua investigatiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infectie sau contaminare. 2. In cazul decelarii Salmonellei serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele in produsele din came, se adopta urmatoarea procedura: Ouale provenite din ferme in care contaminarea cu Salmonella (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele) a fost invaziva se confisca si se distrug. Ouale provenite din ferme in care s-a decelat S.enteritidis si / sau S.typhimurium se confisca si se distrug. In toate cazurile in care a fost depisata prezenta Salmonellei in carnea proaspata, a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca si se distrug; b) produsele din came de pasare care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se trateaza termic sub supraveghere sanitara veterinara si se supun unui con rol microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie, care sa ateste ca acestea sunt corespunzatoare microbiologic. c) semipreparatele culinare din came de pasare care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca si se distrug. d) in toate cazurile in care la examenul microbiologic s-a decelat S.enteritidis si / sau S,typhimurium produsele din carne de pasare se confisca si se distrug. 3. Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat Salmonella (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele) se prelucreaza i n produse din came tratate t errnic in u nitati autorizate sanitar veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatura pentru înregistrarea grafica a temperaturii si duratei tratamentului termic (Ord.MAAP nr.655/2002 • ) sub supraveghere sanitara veterinara si se supun unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie, care sa ateste ca acestea sunt corespunzatoare microbiologic. Loturile de came de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat S.enteritidis si /sau S.typhimurium se confisca si se distrug. 4. Ouale provenite din ferme in care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) de Salmonella (serotipurile S . gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S . Thompson si altele) se pot admite in consum numai clupa procesare in produse din oua tratate termic (Ord. MAAP nr.356/2002). 59 V. HRANA ANIMALA (Furaje)- (vezi Sectiunea VIII, lit..F) carnea de pasare, alimentele de ongme animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolata se trimite la Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara pentru confirmare si tipizare. Masurile si sanctiunile anterior precizate care se iau in cazul camii, camii de pas re si ot1_a_lof&#39; se notifica autoritatii veterinare comp_etente. 6. TUBERCULOZA (B-105) I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele, pasari) - bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun examenului ante mortem si pot mortem; li. CARNE si ORGANE (bovine, ovine, porcine.cabaline} lnspectia post mortem se examinează inclusiv ganglioni limfatici ai I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele, pasari) li. CARNE si ORGANE (bovine, ovine, porcine, cabaline} ln cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni: capului şi organelor. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau - mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari; ln cazul suspiciunii de TBC se recolteaza probe de organe cu leziuni si ganglioni limfatici in vderea examinarii bacteriologice si histologice, dupa caz, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează portiuni de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta, conform aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatic! cu leziuni. Ord.MAAP nr.401/2002ă ln cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează către sala sanitară. III. MASURI si SANCTIUNI Sancţiunile de abator la carnea si organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor si în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. (8-303) Pasările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor. În caz de suspiciune se recoltează carcase Sanctiunile de abator pentru carnea si organele de pasăre sunt următoarele: - confiscarea carcasei si organelor în caz de infectie generalizată sau de leziuni pe organe însotite de slăbire avansată si de infiltratii în musculatura ; întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). - confiscarea organelor cu leziuni si admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificari. 7. LEPTOSPIROZA (8-056) I. ANIMALE Vil (bovinele, porcinele, cabalinele) bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspectiei (individuale) ante şi post mortem . li.CARNE SI ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta. I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) îri caz de suspiciune se recoltează: III. MASURI si SANCTIUNI Carnea si organele se supun următoarelor sanctiuni: - testarea bovinelor in ferme si supraveghere conform Sectiunii 11, lit.b; - submaxilari, retrofaringieni, bronhici; - sânge şi urină de la animalele în viaţă; li.CARNE SI ORGANE - se recolteaza porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ; - se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii ; - se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezentei leziunilor degenerative numai in ficat si a examenelui bacterilogic pozitiv; - grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă ; - pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 60 8. ANTRAX (B-051) I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele) - supraveghere anatomopatologica si de laborator pentru speciile receptive (vezi Sectiunea III-a, lit.e) li.ORGANE li. CARNE si ORGANE - in forma localizata la porci (glosantrax) se recolteaza portiuni de splina, ganglioni - Examinarea carcaselor se efectuează unităţi limfatici, os lung nedeschis de la animalele izolate sub restrictii ; de tăiere autorizate sanitar veterinar de către li. MASURI si SANCTIUNI : medici veterinari oficiali sau sau alt personal - izolarea animalelor bolnave, serumizarea si tratarea cu antibiotice; veterinar desemnat de autoritatea sanitara - acceptarea animalelor la taiere dupa 14 zile de la vindecare; veterinara competenta. - animalele clinic sanatoase, provenind din loturi in care au existat cazuri de antrax, se dirijeaza la abatorul sanitar sau se taie in sala normala, in partida separata, la sfarsitul zilei de lucru; ln toate situatiile in care se suspicioneaza sau se confirma o forma de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om si a contaminarii mediului de lucru. 9. BRUCELOZA (B-103) (B-151) (B-152) (B-153) I. ANIMALE VII I.ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, iepuri) li.CARNE SI ORGANE li.CARNE SI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează in unităţi ln caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, se recoltează: de tăiere autorizate sanitar veterinar de către - organe de la animalele tăiate ; medici veterinari oficiali sau alt personal III. MASURI si SANCTIUNI veterinar desemnat de autoritatea sanitara Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni: veterinara competenta. 1). de la bovinele infectate: -pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile dupa care se pot dirija la prelucrare ; 2). de la porcii din efectivele cu bruceloză: - carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restrictii; -organele cu leziuni se confiscă. - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi - supraveghere anatomopatologica si de laborator pentru speciile receptive (vezi iepurii se supun inspecţiei ante şi post mortem. Sectiunea III-a, lît.e) - carnea si subprodusele comestibile, cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; - se confiscă si distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile,glandele endocrine si sângele; 61 10. I CAMPILOBACTERI- I. ANIMALE VII (bovine, porcine, pasari): I. ANIMALE VII (bovine, porcine , pasari): OZA - bovinele, cabalinele şi porcinele se supun Supravegherea starii de sanatate, recoltarea de probe si examene de laborator (vezi Sectiunea 11, lit.b) li. CARNE si ORGANE (bovine, ovine, porcine, pasari) Recoltarea de probe din : Taierea in partida separata a loturilor de pasari la care s-a decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile. III. Recoltarea de probe din apa potabila. IV.MASURI si SANCTIUNI Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. (B-104) inspectiei (individuale) ante şi post mortem . li.CARNE S1 ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competenta. 11. BOTULISM (C-615) I. ANIMALE VII - speciile receptive se supun inspectiei ante mortem; lnspectia ante-mortem si post-mortem a animalelor se efectuează în unităti de tăiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenta. i. ANIMALE VII ln caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. I.CARNE SI ORGANE ln caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobâ pe soareci si testele imunologice (ELISA, RIA s. a.) 111.MASURI SI SANCTIUNI ln cazul in care este diagnosticata boala, carnea se declara improprie consumului uman, confisca si denatureaza. 12. YERSINIOZA I. ANIMALE VII (bovine,ovine, porcine, vanat, pasari): - bovinele, ovinele, porcinele, vinatul si pasari se supun inspectiei ante- si post-mortem. li.CARNE SI ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vanat, pasari) : ln caz de suspiciune, se recolteaza : III. MASURI si SANCTIUNI Prevenirea contaminarii in abator prin utilizarea de tehnici de taiere imbunatatite care includ protejarea rectului cu punga de plastic . Carnea, organele si grasimea, fara modificari organoleptice, se dirijeaza pentru prelucrare in produse supuse tratamentului termic. - carcase si organe de bovine, ovine, porcine ; - carcase si organe de pasare (pui broiler) ; - supraveghere anatomopatologica si de laborator (vezi Sectiunea III - a, lit.E) li. CARNE SI ORGANE - probe de pe suprafata carcaselor ; - ganglioni limfatici mezenterici, intestinul subtire, organele cu leziuni. 62 13 ESCHERICHIA COLI O 157 H 7 I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, pasarile) : - se supun inspectiei ante- si post-mortem. Examinarea carcaselor şi organelor si recoltarea de probe se efectuează în unitâti de tâiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara comQetenta. I. ANIMALE VII ( bovine, ovine, caprine, porcine, pasari) li.CARNE III. MASURI si SANCTIUNI Carcasele cu rezultate pozitive se confisca si denatureaza. 14. TOXOPLASMOZA (C-612) Toate speciile de animale de interes economic se supun inspectiei post-mortem. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veţerinara competenta. I. ANIMALE VII - supraveghere clinica, anatomopatologica si de laborator pentru speciile receptive (vezi Sectiunea li-a, si a III-a, lit.E) MASURI si SANCTIUNI: Carnea, organele si grasimea, fara modificari organoleptice, se dirijeaza pentru prelucrare in produse s11puse tratamentului termic. 15. PARAZITOZE LA PEŞTI Fiecare lot de peşte, icre şi lapţi se supun examenului prin inspecţie vizuală. Se recoltează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi. ln scopul detectarii si indepartarii paraziţilor vizibili, medicii veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competentă, vor efectua un control vizual randomizat (prion sondaj), pentru depistarea paraziţilor vizibili cu ochiul liber, înainte de prelucrare sau comercializare. Peştele întreg sau pârtile parazitate din acesta nu trebuie comercializate pe piatâ pentru consum uman. Pestele se admite în consum fără restrictii dacă formatiunile parazitare sunt situate numai la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale si acestea pot fi înde_Qărtate în totalitate. - se recolteaza probe de fecale in vederea examenului de laborator (vezi Sectiunea III-a, lit.E) - se recolteaza probe de pe suprafata carcaselor conform normelor sanitare veterinare in vigoare (Program ANSV nr.75544/05.02.98). 63 * - Nota : ln toate cazurile in care se depisteaza boli transmisibile la om (zoonoze) prin manipularea si consumul unor produse de origine animala, este obligatorie notificarea prin Sistemul Rapid de Alerta 64 B. SUPRAVEGHEREA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR A UNITATILOR CARE PRELUCREAZA , DEPOZITEAZA 51 VALORIFICA PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA Nr. crt. UNITATEA CONDUITA DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL PRIN INSPECTIE Frecventa PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Natura probei Frecventa recoltarii probelor pentru examenele de la litera C din program Precizări tehnice * O. 1. 2. 3. 4. 5 1. Abator Pe toata perioada activitatii tesut muscular, organe {ficat, rinichi, splina , ganglioni) . Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E . coli si Salmonella O data pe lună pentru fiecare specie . Conform programelor specifice. laborator necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei. urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator . 2. Abator de păsări păsări/ an Pe toata perioada activitatii tesut muscular, organe. Probe de pe suprafaţa carcaselor pentru testarea E. coli si Salmonella O data pe lună pentru fiecare specie. Conform programelor specifice. 3. Depozit frigorigic Pe toata perioada activitatii Produse antrepozitate O data pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.. 4. Depozit frigorigic cu sală de tranşare Pe toata perioada activitatii Materii prime recepţionate Produse finite O data pe trimestru pentru fiecare sortiment. a) de capacitate mare &gt; 20 UVM/ săptămână b) capacitate mică &lt; 20UMV/saptamana - ln cazul unor rezultate de - ln cazul în care în a) de capacitate mare&gt; 150000 păs8ri/ an b) capacitate mică &lt; 150000 a) de capacitate mare &gt; 500 tone/an b) capacitate mică&lt; 500 tone/an 5. Unitati pentru prelucrare a carnii si a subproduselor comestibile Pe toata perioada activitatii materii prime O data pe trimestru pentru fiecare specie. , frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei. produse finite O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse 6 . Unitati depozitare, transare,prelucrare vanat Pe toata perioada activitatii Materii prime receptionate Produse finite O data pe luna pentru fiecare categorie de carne pe specii. 7. Depozit pentru subproduse necomestibile brute de origine animală (piei, lână, păr, coame, on- qloane, pene, puf) Trimestrial si ori de cate ori se considera necesar Produse recepţionate - necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei. 8. Punct de colectare produse din pescuiU cherhana Lunar si in sezon ori de cate ori este necesar Produse recepţionate - 9. Vase fabrica Semestrial Produse finite O data pe semestru pentru fiecare specie si categorie de produse. 10. Antrepozit frigorific pentru produse din pescuit Pe toata perioada activitatii Produse depozitate O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produs 11. Unităţi pentru prelucrarea produselor din pescuit Pe toata perioada activitatii Materii prime O data pe trimestru pentru fiecare specie Produse finite O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse. 12. Punct pentru desfacerea peştelui şi produselor din pescuit Ori de cate ori se considera necesar Peste s i produse din pescuit O data pe semestru pentru fiecare specie si categorie de produse. - ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare - ln cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator. 1. unitati de transarea carne 2. unităţi pentru produse din carne - de capacitate mare&gt; 7,5 tone/ săptămână - capacitate mică&lt; 7,5 tone/ săptămână 3. unităţi pentru producerea cărnii preparate (unităţi tip carmangerie, unităţi pentru producerea de semipreparate culinare din carne şi mixte) 4. unităţi prelucrare membrane naturale - ln cazul unor rezultate de laborator - ln cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator. 65 13. Punct de colectare batracieni, crustacee, gasteropode Lunar si in sezon ori de cate ori este necesar Produse recepţionate O data pe semestru pentru fiecare specie. de laborator. 14. Unitate de prelucrare batracieni, crustacee, gasteropode, fructe de mare Lunar si in sezon ori de cate ori este necesar Materii prime O data pe trimestru pentru fiecare specie Produse finite O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse. 15. Exploatatii de vaci producatoare de lapte materie prima destinat procesarii Trimestrial si ori de cate ori este necesar - Lapte materie prima Cate o proba de la 5 % din vacile care produc lapte materie prima destinat procesarii industriale ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, va fi reconsiderată frecventa de recoltare a probelor în cadrul programelor de autocontrol ale unitatilor care proceseaza laptele provenit de la exploatatiile respective, până la identificarea si eliminarea cauzei 16. Centru de colectare, racire si depozitare a laptelui Lunar Lapte materie primă recepţionat lntr-un trimestru vor fi acoperite toate centrele de colectare. ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, va fi reconsiderată frecventa de recoltare a probelor în cadrul programelor de autocontrol ale unitatilor care proceseaza laptele provenit dela centrele de colectare respective, până la identificarea şi eliminarea cauzei 17. Fabrica de produse lactate a} capacitate mare&gt; 2.000.000 I/an b) capacitate medie 500.000 - 2.000.000 I/an b) capacitate mică&lt; 500.000 I/an Pe toata perioada activitatii Materii prime lntr-un trimestru vor fi acoperite toate rutele. Produse finite Lunar pentru produsele proaspete. Trimestrial pentru celelalte produse - ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei. 18. Punct de colectare si prelucrare a oualor Lunar Materii prime O data pe lună pentru fiecare specie Produse finite O data pe luna pentru fiecare cateQorie de produs. 19. Unităţi de prelucrare a mierii de albine si a altor produse apicole Lunar Miere si produse apicole O data pe luna pentru fiecare categorie de produse. - ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvenţa de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea şi eliminarea cauzei. - ln cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor 66 20. Depozit alimentar Lunar Produse alimentare de origine animala - - ln cazul în care în urma inspectiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator. 21. Unitate de preambalare a produselor alimentare de origine animala Lunar Produse alimentare de origine animala - 22. A. Unităţi de alimentatie publica Trimestrial si ori de cate ori se considera ca nu sunt respectate conditiile de functionare sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor Materii prime de origine animală şi semipreparate culinare negătite - B . Unităţi de desfacere - magazin alimentar şi mixt, punct alimentar Semestrial si ori de cate ori se considera ca nu sunt respectate conditiile de functionare sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor Produse alimentare de origine animala - patiserie Materii prime de origine animala - - - O dată pe semestru C. Cattering Pe toată perioada activităţii Materii prime de origine animală şi semipreparate culinare negătite O dată pe semestru • &#39; - supermarket - măcelarie - hală pentru desfacerea produselor de origine animala - laboratoare de cofetărie şi 67 * - Probele recoltate in conditiile precizarilor tehnice (coloana 5) vor fi insotite de o nota justificativa cu precizarea motivatiei recoltarii acestora in afara frecventei stabilite prin Programul de supraveghere. 68 C. EXPERTIZA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII Nr. crt Produsul Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic 1. Came proaspătă şi subproduse comestibile da Bacterioscopic /STAS 2356/82 Salmonella /SR ISO 6579/2003 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V. Determinare specie I metoda USDA-FSIS - atunci cand se impune E.coli O157:H1 pentru carnea de bovina coform programului ANSV aprobat cu nr. 1617/24 . 05 . 96 Testare carcaselor pentru E. coli si Salmonella de suprafata Prog. ANSV 78323/1998 şi 74032/1999 Listeria monocytoqenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Prospeţime: STAS 9065/7/74- azot usor hidrolizabil STAS 9065/8/74- determinarea pH-ului STAS 9065/10/75- reactia Kreis si indicele de peroxid STAS 9065/11/75 - reactia pentru H2S - 2. Carne tocată şi carne preparată (toate sortimentele din carne care nu au suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare) . Carne dezosata mecanic (MDM) da NTG/ SR ISO 4833/94 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozilivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coti /SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V. Determinare specie I metoda USDA-FSIS - atunci cand se impune E.coli Om:H1pt carnea de bovina coform programului specific aprobat cu nr . 1617/24 . 05 . 96 Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1//2/2000 B. cereus/SR ISO 7932/2003 Prospeţime: STAS 9065/7/74- azot usor hidrolizabil STAS 9065/10/75- reaclia Kreis si indicele de peroxid Pentru carnea tocata conform Ord. 490 / 2002 : -continutul de grasime -raportul colagen/proteina Pentru carnea dezosata mecanic , parametrii fizico-chimici conform Ord 333/2002, cu modificarile si competarile ulterioare 3. Produse din came - tratate şi salamuri crude-uscate da NTG/ SR ISO 4833/94 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli /SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V. Determinare specie I metoda lmunoenzimatică - atunci cand se impune Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 B. cereus/SR ISO 7932/2003 Prospeţime: STAS 9065/7/74- azot usor hidrolizabil STAS 9065/10/75 - reactia Kreis si indicele de peroxid 4. Conserve în recipienţi ermetic închişi Proba termostatării şi examen microbiologic/SR ISO 8924/95 Pentru conservele indigene de peste: Histamina (la speciile din familiile Scombridae si Clupeidae)* prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA. STAS 6511/90- analize ponderale. STAS 9065/75 - determinarea NaCI% STAS 6510 /74- determinarea aciditatii Pentru conservele indigene din carne : STAS 1089/ 71 - continutul de carne si grasime. STAS 1089/71 - continutul de grasime. STAS 9065/7/74 - azot usor hidrolizabil. STAS 9065/75 - continutul de NaCI%. 5. Peşte proaspăt şi congelat întreg da Clostridii sulfitoreducătoare/metodaIISPV Examen parazitologic Prospeţime : STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil Histamina (la speciile din familiile Scombridae si Clupeidae)* prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA. 6. Peşte proaspăt şi congelat decapitat, eviscerat, filetat da NTG/SR ISO 4833/94 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli /SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Examen parazitologic Prospeţime: STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil Histamina (la speciile din familiile Scombridae si Cfupeidae)* prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA. 7. Peşte preparat - semiconserve (care nu a suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare) da Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Vibrio parahaemolyticus/ SR ISO 8914/92 Escherichia coli / SR ISO 7251/96 Drojdii şi Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil 8. Produse din peşte (preparate şi semipreparate) da Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Stafilococi coagulazo pozitivi/ /SR ISO 6888/1/2/2002 Prospeţime: STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil 69 Escherichia coli/ SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V. 9. Icre, lapţi şi produse din icre şi lapţi da Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme / SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/ SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/meloda 1.1.S.P.V. Examen parazitoloqic Prospeţime: STAS 6513/78- azot usor hidrolizabil 10. Moluşte, batracieni, gasteropode, crustacee da N.T.G./SR ISO 4833/94 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme I SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Vibrio parahaemolyticus/ SR ISO 8914/92 Prospeţime pentru batracieni: STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil 11. Lapte crud (materie primă} din centre de colectare si fabrici de procesare lapte da NTG. /SR ISO 6610/97 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Celule somatice. /SR ISO 13366-1/98** sau SR ISO 13366-3/97 Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Bacterii coliforme / SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Bacterii anaerobe sporogene gazogene (Weinzirl} / STAS 6349/5/80 Examen fizico-chimic conform Ord. 389 - 2002: -punct crioscopie conform Ord. MAAP 1 O - 2001 -densitate cf.STAS 6347/73 -substanta uscata negrasa cf.STAS 6344/68 -proteina conform STAS 6355- 81 - grasime cf. Ord. 80- 2003 Lapte crud (materie primă) din exploatatiile de vaci producatoare de lapte destinat procesarii NTG. / SR ISO 6610/97 Celule somatice. /SR ISO 13366-1/98**, SR ISO 13366-3/97 sau metode rapide 12. Lapte consum, produse lactate şi subproduse din lapte tratate termic da N.T.G. I SR ISO 6610/97 Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Drojdii şi Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001 Prospeţime: -aciditate cf.STAS 6353/75 la lapte si produse lactate acide 13. Produse lactate din lapte netratat termic da Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Prospeţime: -aciditate cf.STAS 6353/75 - punct crioscopie conform Ord. MAAP 10 - 2001 - grasime cf. Ord. 80 - 2003 70 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Drojdii şi Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001 14. Ouă consum şi produse din ouă da N.T.G . /SR ISO 4833/94 Salmonella/ SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacterii/SR ISO 7402/96 Analize ponderale cf. STAS 142/80 . Determinări de: acid 3-hidroxibutiric, acid lactic, acid succinic conform Ordinului MAAP 356/2002*** 15. Miere de albine da Drojdii şi Mucega i uri/g/SR ISO 7954/2001 Examen fizico-chimic: -continutul de apa cf . STAS784/89 -continutul de glucide cf . STAS784/3/89 -aciditate, indice diastazic,HMF,indice polen cf.STAS 784/3/89 16. Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală da N.T.G. /SR ISO 4833/94 Salmonella./ SR ISO 6579/2003 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducatoare/g . /metoda 1.1.S.P.V - 71 72 Determinări rapide efectuate pe autolaborator în de interes turistic sau alte programe de supraveghere de necesitate • dis]!use de Autoritatea centrală Determinări microbiologice Teste de sanitaţie - metoda ATP total**** Potabilitate apă - metoda ATP total**** Determinări fizico-chimice Examene de prospetime prin analize pentru (pH, aciditate, Nessler, H2S, Kreis) în funcţie de produs. Examene rapide de prospetime pentru determinarea:(azotiţi, azotaţi, peroxidază, fosfatază, uree, glucoză) în funcţie de produs.**** NOTA: La tulpinile bacteriene patogene (Salmonella spp, Stafilococ coagulazo-pozitiv, Bacilul cereus si Listeria monocytogenes) izolate din produse alimentare se va monitoriza antibiorezistenta prin metoda difuzimetrică. Parametrii microbiologici prevazuti pentru categoriile de produse de la punctul C se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu normativele legale în vigoare. , * Determinările d histamină se vor efectua la speciile respectiv pescuite de nave aparţinând sau închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale. ** Aceasta determinare se face in decurs de 6-8 ore de la muls, laptele pastrindu-se in acest timp la temperatura de refrigerare. *** Determinările vor fi efectuate începând cu semestrul al - II-lea 2005 după instruirea personalului de specialitate din teritoriu . **** Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate. D. SUPRAVGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRA IN COMPOZITIA SAU VIN IN CONTACT CU MATERIILE PRIME SI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALA Nr. crt. Produsul Frecvenţa controlului Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic 1. Apa potabila Lunar Conform prevederilor Legii 458/2002 da N.T.G. /STAS 3001/91 Bacterii coliforme /STAS 3001/91 Escherichia coli /STAS 3001/91 Streptococi fecali /STAS 3001/91 Clostridium perfringens /Directiva 98/83 Conformitate: Legea 458/2002 2 . Aditivi alimentari şi condimente trimestrial da Salmonel!a/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli./SR ISO 7251/96 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Clostridii sulfitoreducătoare/metod::i I.1.S.P.V Stafilococ coagulazopozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 3. Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală trimestrial da N.T.G. /SR ISO 4833/94 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Drojdii şi Muceriaiuri/ SR ISO 7954/2001 NOTA: 73 Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu solutie 2 % de tiosulfat de sodiu inainte de a fi examinate microbiologic. 74 E. EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERATIUNILOR DE IGIENIZARE Nr. crt. Examene Frecventa controlului *I MicrobioloAic Fizico-chimic 1. Teste de sanitaţie Lunar N.T.G./SR ISO 4833/94 Salmonella./ SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 832/92 Stafilococ cp/SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacterii/SR ISO 7402/96 Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 - 2. Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, păsări din abatoare Lunar Escherichia coli generica- Program ANSV 78323/98 Salmonella- Program ANSV 74032/99 - 3. Controlul eficienţei acţiunilor DDD Lunar Teste de sanitaţie Programe specifice - *) ln cazul unor rei..ultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa cc,ntrolului va fi mărită până la obţinerea de rezultate orespunzătoare F. EXPERTIZA SANITARA VETERINARA A FURAJELOR Nr. crt. Grupa de furajele Unitatile controlate Examene de laborator Frecventa recoltarii probelor*! 1. Nutreturi de volum Ferme Gospodării populaţie Examen micologic - SR ISO 7954/2001 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02 Trimestrial Trimestrial randomizat 2. Nutreturi suculente Ferme Gospodării populaţie Acizi de fermentaţie şi pH- STAS 12254/84 Listeria monocitogenes (în caz de suspiciuni) - SR EN 11290-1/2000 Substante contaminante-STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/20 &#39; 01;Ord. MAAP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02 Trimestrial Trimestrial randomizat 3. Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate (cereale şi şroturi} Unitati producatoare de nutret combinat Examen micologic - SR ISO 7954/2001 Indice de urează-SR ISO 5506/1995 Substante contaminante-STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/20 &#39; 01;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie 4. Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate (fosfaţi, carbonati) Unitati producatoare de nutret combinat Substanţe conta_minante (metale grele) - Ord. MAAP 76/2003 Conform Ord. MMP 294/02 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie 5. Făină de peşte Unitati furnizoare Salmonella-Ordin MAPAM 723/2003-SR EN ISO 6579/2003 Enterobacterii - Ordin MAPAM 723/2003 - SR ISO 7402/1996 Identificarea microscopică a constituienţilor de natură animală in făina de peşte - Ord. MMP 475/2001 Substanţe contaminante-STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MMP 294/02 O data pe lună din fiecare lot 6. Făinuri proteice de origine animală (făină de carne, de sânge, de oase) folosite în hrana carnasierelor Unitati furnizoare Salmonella-Ordin MAPAM 723/2003 - SR EN ISO 6579/2003 Enterobacterii . - Ordin MAPAM 723/2003- SR ISO 7402/1996 Substan &#39; te contaminante -STAS 9597/5/81; SR EN ISO • 14181/2001;Ord . MAAP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02 O data pe trimestru prin sondaj dintr-um lot 7. Premixuri vitamino-minerale (zooforturi) Amestecuri minerale Unitati producatoare de nutret combinat Substanţe contaminante (metale grele)-Ord. MAAP 76/2003 Conform Ord . MMP 294/02 Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 tone/an Anual din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 tone/an Ferme Substanţe contaminante (metale grele)- Ord. MAAP 76/2003 Conform Ord. MMP 294/02 O data pe trimestru prin sondaj 8. Premixuri sau concentrate proteino- vitamino-minerale Unitati producatoare de nutret combinat Salmonella- SR EN ISO 6579/2003 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord . MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord . MMP 294/02 Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 tone/an - Anual din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mică de 6000 tone/an Ferme Salmonella- SR EN ISO 6579/2003 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02 O data pe trimestru prin sondaj 9. Nutreţuri combinate Unitati producatoare de nutret combinat Examen micologic SR ISO 7954/2001 Salmonella - SR EN ISO 6579/2003 Coccidiostatice**)-1SO 13210/1994; ISO 13236/1994; IONO 96/01 O data pe lună din fiecare reţetă 75 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MMP 294/02 Identificarea microscopică a constituienţilor de natură animală-Ord. MMP 475/2001 Ferme Gospodării populaţie Identificarea microscopică a constituienţilor de natură animală- Ord. MMP 475/2001 O data pe lună prin sondaj Trimestrial randomizat (maxim 2 probe /circumscriptie) 10. Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Unitati producatoare de nutret combinat Salmonella - SR EN 12824/2001 Identificarea microscopică a constituienţilor de natură animală - Ord. MMP 475/2001 Substanţe contaminante-STAS 9597/5/81; STAS 9597/16/87; STAS 9597/17/87; STAS 9597/19/93; SR EN ISO 14181/2001 Conform Ord. MMP 294/02 Lunar din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 tone/an Trimestrial din fiecare sortiment 1 aunităţile cu o producpe mai mică de 6000 tone/an Ferme Gospodării populaţie Identificarea microscopică a constituienţilor de natură animală- Ord. MMP 475/2001 O data pe lună prin sondaj Trimestrial randomizat (maxim 2 probe /circumscriptie) 11. Hrană pentru animale de companie - conserve Unităţi producatoare Termostatare 14 zile la 35°C şi culturi microbiene pe medii aerobe şi anaerobe -SR 8924/1995 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot 12. Hrană deshidratată pentru animale de companie Unităţi producatoare Salmonella - SR EN 12824/2001 Enterobacterii - SR ISO 7402/1996 Clostridium perfringens - SR EN 13401/2000 Substanţe contaminante- STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MAAP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot 76 *l ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de recoltare a probelor va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare **) Determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Amprol, Salinomicin) se efectuează la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe. 77 G. EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, ,FURAJE SI APA Grupa şi denumirea Compuşii Specia de animale/ categoria de vârstă Loc de recoltare Substratul(rile) care se recoltează Numărul minim de probe recoltate (*) (care va fi defalcat pe trimestre şi luni) o 1 2 3 4 5 Grupa A - Substante cu efect anabolizant şi substante neautorizate A.1 Stilbene şiderivati . DES Hexoestrol Dienoestrol bovine -viţei fermă-animale vii urină 0,04 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovin urină 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate bovine -viţei abator-animale tăiate urină, bilă, ficat 0,03 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovi11 urină, bilă, ficat 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci urină, bilă, ficat 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine urină, bilă, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine urină, bilă, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine urină, bilă, ficat 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline urină, ficat 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(** fermă şi abator bilă, ficat, furaje 0,05% din productia de came (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator bilă, ficat 0,5 % din productia de carne (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator bilă, ficat 0,5 % din productia de came (kQ) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0.08 % din productia de peşte (tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sediile zonale pentru controlul reziduurilor. A.2 Substanţe tireostatice -2-metiltiouracil -2-tiouracil bovine -viţei abator-animale tăiate glanda tiroida, muşchi 0,03 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovin glanda tiroida, muşchi 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci glanda tiroida, muşchi 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine glanda tiroida, muşchi 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine glanda tiroida, muşchi 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine glanda tiroida, muşchi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline glanda tiroida, muşchi 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări (**) muşchi 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator muşchi 0,5 % din producţia de carne deiepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi 0,5 % din productia de carne vânat (kg) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. A.3 Steroizi Oestradiol Testosteron Nortestosteron Trenbolon Melengestrol acetat bovine -vitei fermă -animale vii ser, urină 0,04 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovin ser, urină 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci ser, urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate bovine -viţei abator-animale tăiate ser, urină, bilă, tesut gras &#39; 0,03 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovin ser, urină, bilă, tesut I gras 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci ser, urină, bilă, ţesut gras 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent A.3 • Oestradiol ovine ser, urină, bilă, ţesut Qras 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent Steroizi Testosteron Nortestosteron Trenbolon Melengestrol acetat caprine ser, urină, bilă, esut Qras 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine ser, urină, bilă, ţesut gras 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline ser, urină, tesut gras 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări (**) fermă şi abator ser, bilă, ţesut gras, furaj 0,05 % din producţia de came de pasăre (tone) a anului precedent .. iepuri fermă şi abator bilă, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator bilă, ficat 0,5 % din productia de carne vânat (kg) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0.08 % din productia de peşte (tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. A.4 Lactone ale acidului rezorcilic Zeranol bovine -viţei fermă -animale vii urină 0,04 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate bovine -viţei abator-animale tăiate urină, bilă 0,03 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 78 -tineret bovin urină, bilă 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci urină, bilă 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine urină, bilă 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine urină, bilă 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine urină , bilă 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline urină 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări (**) fermă şi abator bilă 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator bilă 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator bilă 0,5 % din productia de carne vânat (kg) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor . A.5 Substanţe beta agoniste Clenbuterol bovine -viţei fermă -animale vii urină 0,04 % din numărul de viţei tăiaţi îh anul precedent -tineret &#160;&#160;&#160;&#160; bovin &#160;&#160;&#160;&#160;&#160; -vaci urină 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate bovine -viţei abator-animale tăiate urină, ficat 0,03 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret &#160;&#160;&#160;&#160; bovin &#160;&#160;&#160;&#160;&#160; -vaci urină, ficat 0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent urină, ficat 0 , 03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine urină, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine urină, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine urină, ficat 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline urină, ficat 0,3 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări (**) fermă şi abator ficat 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator ficat 0,5 % din productia de carne vânai (kg) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor . 79 A.6 Substanţe incluse in anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Cloramfenicol bovine -viţei Fermă-animale vii urină 0,01 % , dinnumărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret bovin urină 0,01 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent -vaci urină 0,01 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent porcine urină 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent bovine -viţei abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret &#160;&#160;&#160;&#160; bovin &#160;&#160;&#160;&#160;&#160; -vaci muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat 0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(**) fermă şi abator carcasă, ficat O,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent păsări fermă ouă 0,05 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,5 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din productia de peste (tone) a anului precedent albine toate speciile producător miere 0,5 % din productia de miere (tone) a anului precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV i sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. A.6 Substanţe incluse in anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Dimetridazol bovine -viţei abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret &#160; bovin &#160;&#160;&#160;&#160;&#160; -vaci muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat 0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent 80 păsări(**) fermă şi abator muşchi, ficat O,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent păsări fermă ouă 0,05 % din productia de ouă (în tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator muşchi, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,5 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din productia de peşte (tone) a anului precedent albine toate speciile producător miere 0,5 % din productia de miere (tone) a anului precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. A.6 Substanţe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90 Nitrofurani bovine -viţei abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent -tineret &#160;&#160;&#160;&#160; bovin &#160;&#160;&#160;&#160;&#160; -vaci muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent r-::ih::ilinA m, , r.hi fir.::it 0 fl? % clin n11mi:m ,I rlP. r-::ih::ilinA t::ii;:itP. În ::1n11I &quot;-· _.,_, n::ic::::iri {**\ • fArm::i i ;:ih;:itnr m11c::r-hi fir-l&#39;lt () 1 0/n rlin nmrl11r-ti::i rlA r-::irnA rlA nl:l&lt;:::irP (tnnA\ ::i ::in11l11i hrwinP. n\/ÎnP. r.::inrinA nrnrl, rr-::itnr l::intA () fl1 °/n rfin nrnrf11r.ti::i rfA br.to (tnnA\ ::i ::in11l11i nrP.r.P.rlAnt păsări fermă ouă 0,05 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator muşchi, ficat 0,5 % din producţia de cc;1rne de iepure (kg) a anului _ precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,5 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din productia de peşte (tone) a anului precedent albine toate speciile producător miere 0,5 % din productia de miere (tone) a anului precedent fermă de creştere furaje combinate câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. 81 Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi 8 . 1. Substanţe antimicrobiene 8.1. antibiotice, bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,05 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent Substanţe anti- microbiene sulfamide, quinolone ovine muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,05 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(**) fermă şi abator muşchi, ficat, rin i chi O,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent păsări producător ouă 0,05 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,7 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi , ficat, rinichi 0,5 % din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din productia de peşte (tone) a anului precedent inel.Streptomicina albine producător miere 1,0 % din productia de miere(tone) a anului precedent Analizele se efectuează: pentru Substante antimicrobiene la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor 8.1. Sulfamethazina, bovine abator-animale tăiate 0 , 05 % din numărul de bovine tăiate în anul precede t Sulfamide Sulfamethina, ovine muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent Sulfathiazola, caprine muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent Sulfamethoxina, porcine muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent Sulfaquinoxalina cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,05 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(**) fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi O,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent păsări producător ouă 0 , 05% din productia de ouă (în tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,7 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi 0,5 % din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent 82 peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din productia de peşte (tone) a anului precedent albine producător miere 1,0 % din productia de miere (tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sediile zonale pentru controlul reziduurilor. 8 . 2 . Alte medicamente veterinare 8.2.a. Substanţe antihelnitice lvermectin bovine abator-animale tăiate fermă şi abator ţesut gras, ficat 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine tesut gras, ficat 0,005 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine tesut gras, ficat 0,005 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine tesut gras, ficat 0,005 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline tesut gras, ficat 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent iepuri carcasă, ficat 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras, ficat 0,2 % din producţia de carne de vânat (tone) a anului precedent peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din productia de peşte (tone) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte 0,012 % din productia de lapte (tone) a anului precedent Flubendazol păsări(**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. B.2.b. Coccidiostati ce Monenzin Salinomicin bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări (**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent păsări producător ouă 0,02 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. 83 8.2.c. Carbamaţi şi piretroide Carbaril Carbofuran Cypermetrin Deltametrin bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări (**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent Carbamaţi şi piretroide vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi O,1 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent albine producător miere 1,0 % din productia de miere (tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. 8.2.d. Tranchilizant eşi Beta blocante Azaperon Propriopromazina Carazolol bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. 8.2.e. Agenti antiinflamatori nesteroidici Caprofen Metamizol bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescatorie fermă şi abator muşchi, ficat, rinichi O,1 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte 0,01 % din oroductia de lapte (tone) a anului precedent 84 Anauzele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. Grupa şi denumirea Compuşii Specia de animale/ categoria de vârstă Loc de recoltare Substratul(rile) care se recoltează Numărul minim de probe recoltate (*) (care va fi defalcat pe trimestre şi luni) B.3. Alte substante şi contaminanti din mediul înconjurător 8.3.a. Pesticide organoclorur ate şi PCB (***) alfa HCH Undan beta HCH DDT total Aldrin Dieldrin Endrin Heptaclor PCB bovine abator-animale tăiate ţesut gras 0,03 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine tesut gras 0,006 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine . ţesut gras 0,006 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine tesut gras 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline tesut gras 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(**) fermă şi abator tesut Qras (carcasă) 0,04 % din productia de carne (tone) a anului precedent toate speciile producător produse din came 0,01 % din productia (în tone) a anului precedent bovine, ovine, caprine producător lapte, produse lactate 0,02 % din productia de lapte {tone) a anului precedent păsări producător ouă 0,02 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent peşte de crescatorie fermă piscicolă peşte O,1 % din productia de peşte (tone) a anului precedent iepuri fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras (came) 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului . precedent vânat împuşcat depozit ţesut gras (carne) 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent albine producător miere 0,5 % din productia de miere(tone) a anului precedent toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate toate speciile fermă de creştere apa câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor 8.3.b. Pesticide organo- fosforice Phosdrin Phorate Di Syston Diazinon Ronnel Paration Metil Paration Malation bovine abator-animale tăiate ţesut gras, ficat 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent ovine tesut gras, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent caprine tesut gras, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent porcine tesut gras, ficat 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent cabaline tesut gras, ficat 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent păsări(**) fermă şi abator carcasă, fict 0,02 % din producţia de carne de pasăre (tone} a anului precedent bovine, ovine, caprine producător · lapte 0,002% din productia de lapte (tone) a anului precedent păsări producător ouă 0,005 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent 85 Etion albine producător miere 0,2 % din productia de miere(tone) a anului precedent toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate toate speciile fermă de creştere apa câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. B.3.c. Metale grele (***) Pb , Cd, As bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent Pb, Cd, As ovine muşchi, ficat, rinichi 0,005 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent Pb , Cd , As caprine muşchi, ficat, rinichi 0,005 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent Pb , Cd,As porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent Pb , Cd, As cabaline muşchi 0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent Pb,Cd păsări(**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,03 % dinproducţia de carne pasăre (tone) a anului precedent Pb , Cd toate speciile producător produse din came 0 , 01% din productia în tone a anului precedent Pb bovine, ovine, caprine producător lapte, produse lactate 0,01 % din productia în tone a anului precedent Pb , C::I păsări producător ·ouă 0,01 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent Pb , Cd , Hq peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte O,1 % din productia de peşte (tone) a anului precedent Pb,Cd albine producător miere 0,4 % din productia de miere (tone) a anului precedent Pb, Cd, As iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului precedent Pb , Cd, As vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent Pb , Cd, As vânat împuşcat depozit muşchi, ficat 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului precedent Pb , Cd toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzatoare loturilor de animale te.state Pb , Cd , Cu, Zn toate speciile fermă de creştere apa câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV i sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. 8.3 . d. Micotoxine Aflatoxina B1 bovine abator-animale tăiate muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent Aflatoxina B1 ovine muşchi, ficat, rinichi 0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent Aflatoxina B1 caprine muşchi , ficat , rinichi 0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent Aflatoxina 81 porcine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent Aflatoxina B1 cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent Aflatoxina B1 păsări(**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,02 % din producţia de carne de pasăre (tone) a anului pecedent Aflatoxina B1 toate speciile producător produse din came 0,01 % din productia în tone a anului precedent Aflatoxina M1 bovine, ovine, caprine producator lapte , produse lactate 0,01 % din productia in tone a anului precedent Aflatoxina 81 păsări producator ouă 0,01 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent 86 Aflatoxina 81 peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte O,1 % din productia de peşte (tone) a anului precedent Aflatoxina B1 albine producător miere 0,3% din productia de miere (tone) a anului precedent Aflatoxina 81, Ochratoxina A toate speciile fermă de creştere furaje câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. 8.3.e Coloranţi Malachite green peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte O,1 % din producţia de peşte (tone) a anului precedent Analizele se efectuează la IISPV şi sectiile zonale pentru controlul reziduurilor. (*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau producţiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare specie în parte. (**) Pentru păsări, iepuri şi vânat de crescâtorie o parte din probe (-40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic. La recoltările din fermă se vor recolta şi furaje. (***) Pentru contaminanţi (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depaşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie marită prin recoltări de probe cu o frer;venţă dublă fată de program Observatie: - Substanţele analizate, frecvenţa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul M.A.A.P.numărul 357/2001 (conformă cu Directiva 96/23/CEE, Deciziile 97/747/CEE şi 98/179/CEE). - Examenele pentru reziduuri la produsele de origine animala provenite din import, se efectueaza conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001, privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completariel si modificarile ulterioare. H. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR
Nr. crt. Produsele care se controleaza Natura probei Frecventa recoltarii probelor si examinarii 1. Materii prime şi produse de origine animala. Tesuturi comestibile, preparate si produse finite de origine animala, ingrediente. - STAS 12327/1985 O dată pe trimestru la unitatile producatoare 2. Furaje Nutreturi fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime si nutreturi combinate- STAS 12327/1985 O dată pe trimestru in ferme si fabrici de nutreturi combinate. 3 Apă Apa din unităţile de industrie alimentară Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor O dată pe an din unităţi de industrie alimentară O dată pe an din fermele de creştere
87

Observatie: - Determinarea gradului de contaminare radioactive a produselor de origine animala provenite din import, se efectueaza conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001, privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completariel si modificarile ulterioare.
P R E fi U R I L E
publicațiilor legislative pentru anul 2005
— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea
crt. anual &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; — lei — &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

— lei — Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română 12.340.000 3.085.000 3.085.000 3.085.000 3.085.000 2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*) 2.135.000 — — — — 3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară 9.480.000 2.370.000 2.370.000 2.370.000 2.370.000 4. Monitorul Oficial, Partea a II-a 15.000.000 3.750.000 3.750.000 3.750.000 3.750.000 5. Monitorul Oficial, Partea a III-a 3.040.000 760.000 760.000 760.000 760.000 6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 12.820.000 3.205.000 3.205.000 3.205.000 3.205.000 7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 11.820.000 2.955.000 2.955.000 2.955.000 2.955.000 8. Colecția Legislația României 3.130.000 782.500 782.500 782.500 782.500 9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative 5.190.000 1.297.500 1.297.500 1.297.500 1.297.500 10. Repertoriul actelor normative 800.000 — — — — 11. Decizii ale Curții Constituționale 565.000 — — — — 12. Ediții trilingve 3.000.000 — — — —
*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.
Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:
u COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale
u RODIPET — S.A. — prin toate filialele
u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)
u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)
u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon/fax: 212.73.54)
u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)
u ASTOR-MED — S.R.L. — Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)
u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II
(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)
u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29
(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

Preluat: 2026-09-23T16:19:24.947869+00:00 · SHA256: cb91667bb320af22b0e568cfd74177b74e144666bb834d71525da53b8def3fd1