AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 AMENDAMENTE din 5 iunie 2003  la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*)     EMITENT     ACT INTERNAŢIONAL       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 21 noiembrie 2005     _________   
						Notă   ...
			  *) Traducere.   COMITETUL SIGURANŢEI MARITIME,  AMINTIND articolul 28(b) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile comitetului,  AMINTIND şi articolul VI al Protocolului din 1988 privind Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare (denumit în continuare "Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare") referitor la procedurile de amendare,  LUÂND ÎN CONSIDERARE, la cea de-a şaptezeci şi şaptea sesiune a sa, amendamentele la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, propuse şi difuzate în conformitate cu paragraful 2(a) al articolului VI la aceasta,  1. ADOPTĂ, în conformitate cu paragraful 2(d) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, amendamentele la Anexa B la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, al căror text este dat în Anexa la prezenta rezoluţie;  2. STABILEŞTE, în conformitate cu paragraful 2(f)(îi)(bb) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, ca amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2004, cu excepţia cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din Părţile la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare sau Părţile ale căror flote comerciale însumate reprezintă în total cel puţin 50% din tonajul brut al flotei comerciale ale tuturor Părţilor, vor fi notificat obiecţiile lor la aceste amendamente;  3. INVITĂ părţile interesate să ia notă că, în conformitate cu paragraful 2(g)(îi) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2005 după acceptarea lor im conformitate cu paragraful 2 de mai sus;  4. SOLICITĂ Secretarului General, în conformitate paragraful 2(e) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, să transmită tuturor părtilor la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor conţinute în Anexă;  5. SOLICITA ÎN PLUS Secretarului General să transmită copii ale acestei rezoluţii şi ale Anexei sale Membrilor Organizaţiei care nu sunt Părţi la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare.  AMENDAMENTE LA PROTOCOLUL DIN 1988 PRIVIND CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ din 1966 ASUPRA LINIILOR DE ÎNCĂRCARE  1 Textul existent al Anexei I din Anexa B se înlocuieşte cu următorul:  "ANEXA I  REGULI PENTRU DETERMINAREA LINIILOR DE ÎNCĂRCARE  CAPITOLUL I GENERALITĂŢI  Regulile sunt elaborate în ipoteza în care natura şi modul de depozitare ale încărcăturii, ale balastului etc. sunt astfel încât să asigure navei o stabilitate suficientă şi să evite solicitarea excesivă a structurii sale.  De asemenea, regulile au fost astfel elaborate încât acolo unde exista cerinţe internaţionale referitoare la stabilitate sau compartimentare, acestea au fost respectate.  Regula 1  Rezistenta şi stabilitatea intactă a navelor      (1) Administraţia se va asigura că rezistenţa generală a structurii navei este suficientă pentru pescajul corespunzător bordului liber atribuit.   ...        (2) O navă, care este proiectată, construită şi întreţinută conform cerinţelor corespunzătoare ale unei organizaţii, inclusiv ale unei societăţi de clasificare care este recunoscută de către Administraţie, sau conform normelor naţionale aplicabile ale Administraţiei, poate fi considerată, în conformitate cu prevederile regulii 2-1, ca având un nivel acceptabil de rezistenţă. Prevederile de mai sus se vor aplica tuturor elementelor structurale, echipamentelor şi dotărilor incluse în prezenta anexă, pentru care nu sunt prevăzute în mod expres norme de rezistenţă şi construcţie.   ...        (3) Navele vor corespunde unei stabilităţi intacte normale, considerată acceptabilă de către Administraţie.   ...    Regula 2  Aplicare      (1) Se vor atribui borduri libere navelor cu propulsie mecanică sau gabarelor, barjelor sau altor nave fară mijloace de propulsie proprie, conform prevederilor regulilor de la 1 până la 40 inclusiv.   ...        (2) În conformitate cu prevederile regulilor de la 41 până la 45, navelor care transportă lemn pe punte li se pot atribui, în afară de bordurile libere prescrise în paragraful (1), borduri libere pentru transportul lemnului pe punte.   ...        (3) Navele proiectate pentru a purta velatură, fie ca unic mijloc de propulsie, fie ca mijloc suplimentar, precum şi remorcherele, primesc borduri libere în conformitate cu prevederile regulilor de la 1 până la 40 inclusiv. Bord liber suplimentar poate fi cerut după cum stabileşte Administraţia.   ...        (4) Navele din lemn sau de construcţie compozită sau din orice alte materiale, a căror utilizare a fost aprobată de Administraţie, sau navele ale căror caracteristici de construcţie fac neraţională sau irealizaibilă aplicarea prevederilor prezentei Anexe, vor primi borduri libere stabilite de către Administraţie.   ...        (5) Regulile de la 10 până la 26 inclusiv se vor aplica oricărei nave căreia îi este atribuit un bord liber minim. Derogări de la aceste cerinţe pot fi acordate unei nave căreia îi este atribuit un bord liber superior bordului liber minim, dacă Administraţia apreciază ca satisfăcătoare condiţiile de siguranţă existente.   ...        (6) În cazul în care bordul liber de vară atribuit este mărit astfel încât pescajul rezultat să nu fie mai mare decât cel corespunzător unui bord liber de vară minim pentru aceeaşi nava, dar cu puntea teoretică de bord liber situată sub puntea reală de bord liber la o distanţă egală cu înălţimea normală a suprastructurii, condiţiile de atribuire, în conformitate cu regulile 12, 14-1 până la 20, 23, 24 şi 25, după caz, la puntea reală de bord liber pot fi aşa cum se cere pentru o punte de suprastructură.   ...        (7) Dacă nu se prevede în mod expres altfel, regulile din prezenta Anexă se vor aplica navelor a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie la 1 ianuarie 2005 sau după această dată.   ...        (8) Pentru navele a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie înainte de 1 ianuarie 2005, Administraţia se va asigura că sunt îndeplinite cerinţele care sunt aplicabile conform Convenţiei internaţionale din 1966 asupra linilor de încărcare, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1988 referitor la aceasta, adoptat prin Conferinţa internaţionala din 1988 cu privire la Sistemul armonizat de inspectare şi certificare.   ...        (9) Navele de mare viteză care îndeplinesc cerinţele Codului internaţional din 2000 de siguranţă pentru navele de mare viteză (Codul HSC 2000), adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.97(73), şi care au fost inspectate şi certificate aşa cum prevede Codul, se vor considera că îndeplinesc cerinţele prezentei Anexe. Certificatele şi permisele eliberate conform Codului HSC 2000 vor avea aceeaşi valabilitate şi aceeaşi recunoaştere ca şi certificatele eliberate conform prezentei Anexe.   ...    Regula 2-1  Autorizarea organizaţiilor recunoscute  Organizaţiile, inclusiv societăţile de clasificare, menţionate în articolul 13 din Convenţie şi regula 1(2) vor respecta instrucţiunile adoptate de către Organizaţie prin rezolutia A.739(18), aşa cum poate fi modificată de către Organizaţie, şi specificaţiile adoptate de către Organizaţie prin rezoluţia A.789(19), aşa cum poate fi modificată de către Organizaţie, cu condiţia ca aceste modificări să fie adoptate, intrate în vigoare şi să aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VI din prezentul Protocol.  Regula 3  Definiţiile termenilor utilizati în Anexe      (1) Lungime   ...    (a) Lungimea (L) este egală cu 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanţă deasupra chilei egală cu 85% din înălţimea sa de construcţie minima, măsurată de la faţa superioară a chilei, sau cu distanţa de la faţa exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, dacă această valoare este mai mare.  (b) La navele fără un ax al cârmei, lungimea (L) este egală cu 96% din linia de plutire situată la o distanţă egală cu 85% din înălţimea de construcţie minimă.  (c) În cazul în care conturul etravei este concav deasupra liniei de plutire situată la o distanta egală cu 85% din înălţimea de construcţie minima, atât extremitatea prova a lungimii totale, cât şi faţa exterioară a etravei, trebuie luate în planul proiecţiei verticale pe acea linie de plutire a extremităţii posterioare a părţii concave a etravei (deasupra acelei linii de plutire) (vezi fig. 3.1).  (d) La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată această lungime trebuie să fie paralelă cu linia de plutire proiectată, situată la o distanţă egală cu 85% din înălţimea de construcţie minimă D(min), găsită prin trasarea unei linii paralele cu linia chilei navei (inclusiv călcâiul de chila) tangentă la linia teoretică a selaturii punţii de bord liber. Înălţimea de construcţie minimă este distanţa verticală măsurată de la faţa superioară a chilei până la partea superioară a traversei la linia punţii de bord liber în punctul de tangenta (vezi figura 3.2).        (2) Perpendiculare. Perpendicularele prova şi pupa se vor considera la extremităţile prova şi pupa ale lungimii (L). Perpendiculara prova va trece prin intersectia feţei prova a etravei cu linia de plutire pe care este măsurată lungimea.   ...        (3) Mijlocul navei. Mijlocul navei este situat la mijlocul lungimii (L).   ...        (4) Lăţime. Dacă nu s-a prevăzut în mod expres altfel, lăţimea (B) este lăţimea maximă a navei, măsurată la mijlocul acesteia, peste coaste pentru navele cu corp metalic şi, în cazul navelor cu corp din orice alt material, între suprafeţele exterioare ale bordajelor.   ...        (5) Înălţime teoretică de construcţie   ...    (a) Înălţimea teoretică de construcţie este distanţa verticală măsurată deasupra chilei până la muchia superioară a traversei punţii de bord liber. La navele din lemn şi la cele de construcţie compozită, această distanta este măsurată de la muchia inferioară a profilului chilei. Atunci când formele părţii inferioare ale cuplului maestru sunt scobite sau când există galborduri groase, această distanta este măsurata de la punctul unde linia părţii plate a fundului, continuată spre planul diametral, taie planul chilei.  (b) La navele cu tabla lăcrimară rotunjită, înălţimea teoretică de construcţie se va măsura până la punctul de intersectare a liniei de prelungire a feţei interioare a punţii cu linia de prelungire a feţei interioare a bordajului, ca şi când tabla lăcrimară ar fi de formă unghiulară.  (c) Atunci când puntea de bord liber prezintă trepte şi partea înălţată a acestei punţi se găseşte deasupra punctului la care trebuie să fie determinată înălţimea teoretică de construcţie, înălţimea teoretică de construcţie se va măsura până la o linie de referinţă obţinută prelungind linia părţii joase a punţii paralel cu partea înălţată.      (6) Înălţime pentru bord liber (D)   ...    (a) Înălţimea pentru bord liber (D) este înalţimea teoretică de construcţie măsurată în bord la mijlocul navei, la care se adună grosimea punţii de bord liber.  (b) Înălţimea pentru bord liber (D) a unei nave, care are tabla lăcrimară rotunjită cu o rază mai mare de 4% din lăţimea (B) sau care are bordajele superioare de o formă neobişnuită, este înălţimea pentru bord liber a unei nave care ar avea în secţiunea cuplului maestru.      (7) Coeficient bloc   ...    (a) Coeficientul bloc [C(d)] este dat de formula:                  V       C(b) = ────── ;  unde              LBd(1)   V este volumul teoretic al carenei navei, fără apendici, măsurat peste coaste pentru o navă cu corp metalic şi măsurat peste bordaj pentru o navă cu corp din orice alt material, acest volum fiind socotit la pescajul d(1); şi în care  d(1) reprezintă 85% din înălţimea teoretică minimă de construcţie.  (b) La calcularea coeficientului bloc al unei ambarcaţiuni multicorp, se va utiliza lăţimea totală (B) aşa cum s-a definit la paragraful (4) şi nu lăţimea unui singur corp.      (8) Bord liber. Bordul liber atribuit este distanţa măsurată pe verticală la mijlocul navei între marginea superioară a liniei punţii şi marginea superioară a liniei de încărcare corespunzătoare.   ...        (9) Punte de bord liber.   ...    (a) Puntea de bord liber este în mod normal puntea completă cea mai de sus expusa intemperiilor şi mării, care posedă dispozitive permanente de închidere a tuturor deschiderilor situate în părţile descoperite şi sub care toate deschiderile din bordajele navei sunt prevăzute cu dispozitive permanente de închidere etanşă la apă.  (b) Puntea inferioară ca punte de bord liber  Dacă armatorul doreşte, sub rezerva aprobării de către Administraţie, şi o punte inferioară poate fi considerată ca punte de bord liber, cu condiţia ca ea să fie completă şi permanentă, continuă în sens longitudinal cel puţin între compartimentul de maşini şi pereţii etanşi ai picurilor şi continuă în sens transversal.  (i) Atunci când această punte inferioară prezintă trepte, partea cea mai de jos a punţii şi prelungirea sa, paralelă cu părţile mai înalte ale acestei punţii, sunt considerate ca punte de bord liber.  (îi) Dacă o punte inferioară este stabilită să fie punte de bord liber, partea corpului care se extinde deasupra punţii de bord liber este considerată ca o suprastructură în ceea ce priveşte aplicarea condiţiilor de atribuire şi de calcul al bordului liber. Bordul liber se calculează pornind de la această punte.  (iii) Dacă o punte inferioară este stabilită să fie punte de bord liber, această punte, ca un minim, se va întinde între stringherii fixaţi în mod corespunzător pe bordajele navei şi transversal pe fiecare perete etanş care se extinde la puntea superioară, în cadrul încăperilor de marfa. Lăţimea acestor stringheri nu va fi mai mică decât se poate prevedea în mod convenabil ţinând seama de structura şi functionarea navei. Orice dispunere a stringherilor va fi astfel încât această cerinţa de construcţie să poată fi respectată.  (c) Puntea de bord liber discontinuă, puntea de bord liber cu trepte  (i) Dacă o nişă din puntea de bord liber se prelungeşte până la bordajele navei şi depăşeşte 1 m în lungime, linia cea mai de jos a punţii expuse şi prelungirea acelei linii, paralelă cu partea de sus a punţii, este considerată punte de bord liber (vezi fig. 3.3).  (îi) Dacă o nişă din puntea de bord liber nu se extinde până la bordajele navei, partea de sus a punţii este considerată punte de bord liber.  (iii) Nişele care nu se prelungesc din bord în bord într-o punte de sub puntea expusă, care este desemnată ca punte de bord liber, pot să nu fie luate în considerare, cu condiţia ca toate deschiderile din puntea situată în părţile descoperite să fie prevăzute cu dispozitive de închidere etanşă la intemperii.  (iv) Se va ţine seama ca nişele expuse să fie drenate şi se vor lua în considerare efectele de suprafaţă liberă asupra stabilităţii.  (v) Prevederile subparagrafelor (i) până la (iv) nu se aplică dragilor, şalandelor cu clapeţi sau altor tipuri similare de nave cu magazii deschise de mari dimensiuni, fiecare caz necesitând o examinare individuală.  Figura 3.3        (10) Suprastructura   ...    (a) O suprastructură este o construcţie puntată situată pe puntea de bord liber şi care se extinde din bord în bord sau a cărei retragere a pereţilor laterali, în raport cu bordajele, nu depăşeşte 4% din lăţimea (B).  (b) O suprastuctură închisă este o suprastructură cu:  (i) pereţi înconjurători de construcţie eficace;  (îi) deschideri de acces în aceşti pereţi, dacă există, prevăzute cu uşi care satisfac cerinţele regulii 12;  (iii) toate celelalte deschideri practicate în pereţii laterali sau extremi ai suprastructurii, prevăzute cu mijloace eficace de închidere etanşă la intemperii.  Un castel central sau o dunetă nu vor fi considerate ca suprastructuri închise decât dacă echipajul poate ajunge în compartimentele de maşini sau în alte încăperi de lucru situate în interiorul acestor suprastructuri şi prin alte mijloace de acces, utilizabile în orice moment, atunci când deschiderile pereţilor etanşi sunt închise.  (c) Înălţimea unei suprastructuri este cea mai mică înălţime măsurată vertical în bord între muchia superioară a traverselor punţii suprastructurii şi muchia superioară a traverselor punţii de bord liber.  (d) Lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a părţii din această suprastructură care este cuprinsă în cadrul lungimii (L).  (e) Castel central. Un castel central este o suprastructură care nu se extinde nici până la perpendiculara prova şi nici până la perpendiculara pupa.  (f) Duneta. O dunetă este o suprastructură care se extinde de la perpendiculara pupa înainte spre un punct care se află în spatele perpendicularei prova. Duneta poate începe dintr-un punct situat în spatele perpendicularei pupa.  (g) Teuga. O teugă este o suprastructură care se extinde din perpendiculara prova înapoi până la un punct care se află în faţa perpendicularei pupa. Teuga poate începe dintr-un punct situat în faţa perpendicularei prova.  (h) Suprastructura completă. O suprastructură completă este o suprastructură care se extinde minim de la perpendiculara prova la perpendiculara pupa.  (i) Semidumeta. O semidunetă este considerată ca o suprastructură care se extinde de la perpendiculara pupa înspre prova, având în general o înălţime mai mică decât o suprastructură normală, şi care are un perete frontal intact (hublouri de tip fix prevăzute cu geamuri eficace şi capace de gură de vizitare etanşe)(vezi fig. 3.4). Dacă peretele frontal nu este intact datorită uşilor şi deschiderilor de acces, atunci suprastructura se va considera drept o dunetă.  Figura 3.4        (11) Punte de suprastructură. O punte de suprastructură este o punte care formează limita superioara a unei suprastructuri.   ...        (12) Nava cu punte liberă. O navă cu punte continuă care nu are nici o suprastructură pe puntea de bord liber.   ...        (13) Etans la intemperii. Etans la intemperii înseamnă că în orice condiţii impuse de mediul marin, apa nu va pătrunde în navă.   ...        (14) Etans la apa. Etans la apă înseamnă posibilitatea de a preveni trecerea apei prin structură, în orice direcţie, cu o limită de rezistenţă corespunzătoare presiunii datorată coloanei maxime de apă pe care ar putea sa o susţină.   ...        (15) Puţ de punte. Un puţ de punte înseamnă orice zonă de pe puntea expusă la intemperii, unde apa poate fi reţinută. Puţurile de punte se pot considera a fi zone de punte delimitate din două sau mai multe părţi de structurile punţii.   ...    Regula 4  Linia punţii  Linia punţii este materializata prin marginea superioară a unei benzi orizontale de 300 mm lungime şi de 25 mm lăţime. Aceasta este marcată la mijlocul navei de fiecare parte a corpului, iar marginea sa superioară trece în mod normal prin punctul de intersecţie al prelungirii suprafeţei superioare a punţii de bord liber cu suprafaţa exterioară a bordajului (aşa cum este ilustrat în figura 4.1). Totuşi, linia punţii poate fi trasată şi în raport cu alt punct fix determinat de pe navă, cu condiţia ca bordul liber să fie corectat în consecinţă. Poziţia punctului de referinţa şi identificarea punţii de bord liber trebuie să fie, în toate cazurile, indicate pe Certificatul internaţional de bord liber.  Figura 4.1 Linia puntii    Regula 5  Marca de bord liber  Marca de bord liber va fi constituită dintr-un inel cu diametrul exterior de 300 mm şi lăţimea de 25 mm, care este intersectat de o bandă orizontală cu o lungime de 450 mm şi o lăţime de 25 mm, a cărei margine superioară trece prin centrul inelului. Centrul inelului trebuie să fie situat la mijlocul navei sub marginea superioară a liniei punţii la o distanţă, măsurată pe verticală, egală cu bordul liber minim de vară atribuit (aşa cum este ilustrat în figura 6.1).  Regula 6  Linii folosite cu marca de bord liber      (1) Liniile care indică linia de încărcare atribuită conform prezentelor reguli sunt materializate prin benzi orizontale cu lungimea de 230 mm şi lăţimea de 25 mm, care se extind spre prova, dacă nu s-a specificat în mod expres altfel, şi perpendicular faţă de o bandă verticală de 25 mm lăţime, situată la o distanţă de 540 mm spre prova faţă de centrul inelului (aşa cum este ilustrat în figura 6.1).   ...        (2) Se vor utiliza următoarele linii de încărcare:   ...    (a) Linia de incărcare de vara, indicată de marginea superioară a benzii care trece prin centrul inelului şi de asemenea prin marginea superioara a unei benzi marcate S.  (b) Linia de incărcare de iarnă, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate W.  (c) Linia de incărcare de iarnă în Atlanticul de Nord, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate WNA.  (d) Linia de încărcare tropicală, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate T.  (e) Linia de încărcare de vară în apa dulce, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate F. Linia de incărcare de vară în apă dulce este marcată de la banda verticală spre pupa. Diferenţa între linia de incărcare de vară în apa dulce şi linia de incărcare de vară reprezintă corecţia de pescaj pentru încărcarea în apă dulce să se facă la diferite alte linii de încărcare.  (f) Linia de încărcare tropicală în apă dulce, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate TF, marcată de la banda verticală spre pupa.      (3) Dacă sunt atribuite borduri libere pentru transportul de lemn pe punte conform prezentelor reguli, liniile de incărcare pentru lemm pe punte se vor marca în completarea liniilor de încărcare obişnuite. Aceste linii vor fi materializate prin benzi orizontale cu lungimea de 230 mm şi lăţimea de 25 mm, care se extind spre pupa, dacă nu s-a specificat în mod expres altfel, şi perpendicular faţă de o bandă verticală de 25 mm lăţime, situată la o distanţă de 540 mm spre pupa faţă de centrul inelului (aşa cum este ilustrat în figura 6.2).   ...        (4) Se vor utiliza următoarele linii pentru transportul de lemn pe punte:   ...    (a) Linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LS.  (b) Linia de incărcare de iarnă pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei linii marcate LW.  (c) Linia de incărcare de iarnă în Atlanticul de Nord pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LWNA.  (d) Linia de incărcare tropicală pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LT.  (e) Linia de încărcare de vară în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioara a unei benzi marcate LF şi marcată de la banda verticală spre prova. Diferenţa între linia de încărcare de vară în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte şi linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte reprezintă corecţia de pescaj pentru încărcarea în apă dulce să se facă la diferite alte linii de încărcare.  (f) Linia de încărcare tropicală în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte, indicată de marginea superioară a unei benzi marcate LTF, marcată de la banda verticală spre prova.      (5) În cazul în care caracteristicile unei nave sau natura serviciului său sau a limitelor fixate privind zonele de navigaţie ale acesteia fac inaplicabile oricare dintre liniile sezoniere, aceste linii pot fi omise.   ...        (6) În cazul în care unei nave i se atribuie un bord liber mai mare decât bordul liber minim, astfel încât linia de încărcare este marcată la o poziţie corespunzătoare la, sau mai jos decât, cea mai de jos linie de încărcare sezonieră atribuită la bordul minim în conformitate cu prezentul Protocol, numai linia de incărcare pentru apă dulce trebuie să fie marcată.   ...        (7) Dacă linia de incărcare de iarnă în Atlanticul de Nord coincide cu linia de incărcare de iarnă corespunzând aceleiaşi benzi verticale, această linie de încărcare se va marca W.   ...        (8) Liniile de încărcare suplimentare/alternative cerute de alte convenţii internaţionale în vigoare pot fi marcate perpendicular la banda verticală indicată în paragraful (1) din prezenta regulă şi spre pupa faţă de aceasta.   ...      Regula 7  Marca autorităţii împuternicite pentru atribuirea bordurilor libere  Marca autorităţii împuternicite care a atribuit liniile de încărcare poate să fie aplicată alături de inelul liniei de încărcare, deasupra benzii orizontale care trece prin centrul său sau deasupra ori dedesubtul acestei benzi. Această marcă se compune dintr-un grup de cel mult patru litere, fiecare măsurând circa 115 mm înălţime şi 75 mm lăţime, care permit identificarea numelui autorităţii.  Regula 8  Detalii de marcare  Inelul, benzile şi literele vor fi vopsite în alb sau galben pe un fond inchis sau în negru pe un fond deschis. Ele vor fi de asemenea marcate în mod permanent pe bordajele navei, conform dispoziţiilor Administraţiei. Mărcile trebuie să fie vizibile bine şi, dacă este necesar, vor fi luate în acest scop măsuri speciale.  Regula 9  Verificarea mărcilor  Certificatul international de bord liber nu va fi eliberat unei nave până când functionarul sau inspectorul, acţionând conform prevederilor articolului 13 al Convenţiei, nu a certificat faptul că mărcile sunt aplicate corect şi în mod permanent pe bordajele navei.  CAPITOLUL II CONDIŢII DE ATRIBUIRE A BORDULUI LIBER  Regula 10  Informaţii pentru comandament      (1) Comandantul fiecărei nave noi trebuie să primească informaţii pentru a dispune încărcarea şi balastarea navei sale astfel încât să se evite supunerea structurii navei la solicitări inacceptabile. Se admite derogare la această cerinţa atunci când lungimea, formele sau tipul navei sunt astfel încât Administraţia apreciază aplicarea ei ca inutilă.   ...        (2) Informaţiile vor fi furnizate comandamentului într-o formă aprobată de către Administraţie sau o organizaţie recunoscută. Informaţia de stabilitate, precum şi informaţia asupra încărcării, referitoare la rezistenta navei, atunci când aceasta se cere conform paragrafului (1), vor fi păstrate la bordul navei tot timpul împreună cu dovada că informaţiile au fost aprobate de către Administraţie.   ...        (3) O navă căreia nu i se cere, în virtutea Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare în vigoare, să fie supusă unei probe de înclinării, după ce a fost terminata, trebuie:   ...    (a) să fie supusă unei astfel de probe de înclinări încât să poată fi determinate, pentru nava goală, atât deplasamentul real al navei, cât şi poziţia centrului său de greutate;  (b) să se renunţe, dacă Administraţia aprobă astfel, la efectuarea probei de înclinări după ce nava a fost terminată, dacă se dispune de date de bază asupra stabilităţii rezultate dintr-o probă de înclinări a unei nave din aceeaşi serie şi să se arate conform cerinţelor Administraţiei că aceste date de bază permit obţinerea de informaţii sigure în ceea ce priveşte stabilitatea navei;  (c) să albă caracteristicile unei nave goale, determinate printr-o evaluare detaliată a greutăţii, confirmată de o verificare a deplasamentului navei goale, dacă Administraţia decide că efectuarea unei probe de înclinări nu este practic posibilă sau oferă rezultate incorecte datorită dimensiunilor specifice, amenajărilor, rezistenţei sau formei corpului unei nave;  (d) să aibă pentru comandantul său toate informaţiile*), aşa cum sunt necesare, pentru ca acesta să poată obţine, printr-un proces simplu şi rapid, caracteristicile precise cu privire la stabilitatea navei în toate condiţiile posibil a fi întâlnite în exploatarea normală; şi  _________  * Se face referire la Codul pentru stabilitatea intactă pentru toate tipurile de nave ce fac obiectul instrumentelor IMO, adoptat de organizaţie prin rezoluţia A.749(18) aşa cum a fost modificată.  (e) să aibă la bord tot timpul informaţia aprobată asupra stabilităţii, împreună cu dovada că informaţia a fost aprobată de către Administraţie.      (4) În cazul în care o navă suferă modificari astfel încât acestea afectează semnificativ informaţia cu privire la încărcare sau informatia asupra stabilităţii furnizate comandamentului, vor fi asigurate informaţiile modificate. Dacă este necesar, nava va fi supusă unor noi probe de înclinari.   ...    Regula 11  Pereţi etanşi situaţi la extremitatile suprastructurilor  Pereţii etanşi situaţi la extremităţile expuse ale suprastructurilor închise trebuie să aibă un nivel acceptabil de rezistenţă.  Regula 12  Uşi      (1) Toate deschiderile de acces, practicate în pereţii etanşi situaţi la extremităţile suprastructurilor închise, trebuie să fie prevăzute cu uşi din oţel sau din alt material echivalent, fixate permanent şi solid de pereţi. Uşile trebuie să fie astfel încadrate, întărite şi amplasate, încât întreaga structură să aibă aceeaşi rezistenta cu cea a pereţilor etanşi fără deschideri şi să fie etanşe la intemperii atunci când sunt închis. Mijloacele de asigurare a etanşeităţii la intemperii a acestor uşi vor fi constituite din garnituri de etanşare şi turnicheti de strângere sau alte dispozitive echivalente şi vor fi fixate în mod permanent pe peretii etanşi sau pe uşi, iar uşile vor fi astfel dispuse încât să poată fi manevrate din ambele părţi ale peretelui etanş.   ...        (2) Dacă nu s-a permis altfel de către Administratie, uşile se vor deschide în exterior pentru a oferi o siguranţa suplimentară împotriva şocului produs de apa mării.   ...        (3) Dacă nu s-a prevăzut altfel în aceste reguli, înălţimea pragurilor deschiderilor de acces în pereţii situaţi la extremităţile suprastructurilor închise trebuie să fie de cel puţin 380 mm deasupra punţii.   ...        (4) Trebuie evitate pragurile demontabile. Totuşi, pentru a facilita încărcarea/descărcarea unor piese de rezervă grele sau obiecte similare, se pot monta praguri demontabile în următoarele condiţii:   ...    (a) să fie montate înainte ca nava să părăsească portul; şi  (b) să fie prevăzute cu garnituri de etanşare şi să fie fixate prin buloane dispuse la distanţe apropiate.  Regula 13  Amplasarea gurilor de magazie, a tambuchiurilor de coborâre şi a trombelor de aerisire  În sensul prezentelor reguli, se definesc două amplasamente ale gurilor de magazie, ale tambuchiurilor de coborâre şi ale trombelor de aerisire, după cum urmează:  Amplasament de categoria 1 - pe părţile expuse ale punţii de bord liber şi ale punţii semidunetei, precum şi pe părţile expuse ale punţilor suprastructurilor, situate spre prova faţă de un punct amplasat la o pătrime din lungimea navei, măsurată de la perpendiculara prova.  Amplasament de categoria 2 - pe părţile expuse ale punţilor suprastructurilor situate spre pupa faţă de un punct amplasat la o pătrime din lungimea navei, măsurată de la perpendiculara prova, şi situat deasupra punţii de bord liber la o înălţime cel puţin egala cu înălţimea normală a suprastructurii.  Pe părţile expuse ale punţilor suprastructurilor situate spre prova faţă de un punct amplasat la o pătrime din lungimea navei, măsurată de la perpendiculara prova, şi situat deasupra puntii de bord liber la o înălţime cel puţin egală cu dublul înălţimii normale a suprastructurii.  Regula 14  Guri de magazie pentru marfă şi alte deschideri de acces      (1) Construcţia gurilor de magazie pentru marfă şi a altor deschideri de acces, situate în amplasamente de categoria 1 şi 2, ca şi mijloacele prevăzute pentru a asigura etanşeitatea lor la intemperii, trebuie să îndeplinească prescripţii cel puţin echivalente cu cele definite în regula 16, în afară de cazul în care este acceptată de către Administratie aplicarea regulii 15 la aceste guri de magazie.   ...        (2) Ramele şi capacele gurilor de magazie plasate în părtile expuse ale puntilor situate deasupra punţii suprastructurii trebuie să îndeplinească cerinţele Administraţiei.   ...    Regula 14-1  Ramele gurii de magazie      (1) Ramele gurii de magazie trebuie să fie de o construcţie solidă corespunzătoare amplasării lor, iar înalţimea lor minimă deasupra punţii va fi cel puţin de:   ...    (a) 600 mm în amplasament de categoria 1; şi  (b) 450 mm în amplasament de categoria 2.      (2) În cazul gurilor de magazie care corespund regulii 16(2) până la (5), înălţimea acestor rame poate fi redusă sau ramele pot să fie omise în întregime, cu condiţia ca Administraţia să fie convinsă că siguranţa navei nu este afectată, indiferent de starea mării.   ...    Regula 15  Guri de magazie închise cu capace mobile şi etanşate la intemperii prin prelate şi dispozitive cu bare  Capacele gurilor de magazie      (1) Lăţimea fiecărei suprafeţe de susţinere a capacelor gurilor de magazie trebuie să fie de cel puţin 65 mm.   ...        (2) În cazul în care capacele sunt din lemn, grosimea netă trebuie să fie de cel puţin 60 mm pentru o deschidere care nu depăşeşte 1,5 m.   ...        (3) În cazul în care capacele sunt din oţel obişnuit, rezistenţa va fi calculată în conformitate cu cerinţa regulii 16(2) până la (4). Produsul dintre tensiunea maximă astfel calculată şi factorul 1,25 nu va depăşi limita de curgere superioară minimă a materialului. Capacele vor fi proiectate în aşa fel încât săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0056 ori deschiderea lor.   ...    Traverse mobile      (4) Dacă traversele mobile destinate să susţină capacele gurilor de magazie sunt din oţel obişnuit, rezistenţa va fi calculată pornind de la sarcini convenţionale cel puţin egale cu 3,5 t/mp pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 1 şi cu 2,6 t/mp pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 2. Produsul dintre tensiunea maximă astfel calculată şi factorul 1,47 nu va depăşi limita de curgere superioară minima a materialului. Traversele mobile vor fi proiectate în aşa fel încât săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0044 ori deschiderea lor.   ...        (5) Sarcinile convenţionale pe gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 1 pot fi reduse la o valoare de 2 t/mp pentru navele de 24 m lungime şi nu vor fi mai mici de 3,5 t/mp pentru navele de 100 m lungime. Sarcinile corespunzătoare pe gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 2 pot fi reduse la 1,5 t/mp şi, respectiv, la 2,6 t/mp. În toate cazurile, valorile corespunzând lungimilor intermediare vor fi obtinute prin interpolare liniară.   ...    Capace de tip ponton      (6) În cazul în care capacele de tip ponton folosite în locul traverselor mobile şi al capacelor sunt din oţel obişnuit, rezistenţa va fi calculată conform cerinţei regulii 16(2) până la (4), iar produsul dintre tensiunea maximă astfel calculată şi factorul 1,47 nu va depăşi limita de curgere superioară minima a materialului. Capacele de tip ponton vor fi astfel proiectate încât săgetile limită sub aceste sarcini să nu fie mai mari de 0,0044 ori deschiderea lor. Tablele din oţel obişnuit care formează partea de deasupra a capacelor nu vor avea o grosime mai mică de 1% din distanţa dintre elementele de osatură simplă de rigidizare sau 6 mm dacă această ultimă valoare este mai mare.   ...        (7) Rezistenţa şi rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale decât oţelul obişnuit, trebuie să ife echivalente cu cele ale capacelor din oţel obişnuit şi să îndeplinească în această privinta cerinţele Administraţiei.   ...    Suporturi sau glisiere      (8) Suporturile sau glisierele prevăzute pentru traversele mobile trebuie să fie de construcţie robustă şi să permită instalarea şi fixarea eficace a traverselor. Dacă se utilizează traverse de tip rulant, dispozitivele vor asigura amplasarea exact pe poziţie a traverselor atunci când gura de magazie este închisă.   ...    Tacheti      (9) Tacheţii vor fi calibraţi în aşa fel încât să se ajusteze la panta penelor. Ei vor avea cel puţin 65 mm lăţime şi distanţaţi la cel mult 600 mm din ax în ax; tacheţii de la extremităţile fiecărei laturi nu vor fi depărtaţi cu mai mult de 150 mm de colţurile capacelor gurii de magazie.   ...    Bare de strângere şi pene      (10) Barele de strângere şi penele vor fi solide şi în stare bună. Penele vor fi din lemn tare sau alt material echivalent. Ele vor avea o pantă care nu va depăşi 1/6, iar grosimea lor la vârf va fi de cel puţin 13 mm.   ...    Prelate      (11) Se vor prevedea cel puţin două grosimi de prelate în stare bună pentru fiecare gură de magazie situată în amplasamente de categoria 1 sau 2. Prelatele vor fi perfect etanşe şi vor avea o rezistenta satisfacătoare. Ele vor fi confecţionate dintr-un material cu o greutate şi o calitate cel puţin conforme normelor aprobate.   ...    Fixarea capacelor gurilor de magazie      (12) Pentru toate gurile de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sau 2, se vor prevedea bare din oţel sau orice alt mijloc echivalent pentru a fixa eficace şi în mod independent fiecare element transversal al capacului după aşezarea prelatelor şi a barelor de strângere. Capacele gurilor de magazie care măsoară mai mult de 1,5 m lungime vor fi fixate cu ajutorul a cel puţin două astfel de dispozitive de fixare.   ...    Regula 16  Guri de magazie închise prin capace etanşe la întemperii, din otel sau alt material echivalent      (1) Toate gurile de magazie situate în amplasamente de categoriile 1 şi 2 vor fi prevăzute cu capace fabricate din oţel sau din alt material echivalent. Cu excepţia celor prevăzute în regula 14(2), aceste capace vor fi etanşe la intemperii şi prevăzute cu garnituri şi dispozitive de strângere. Mijloacele folosite pentru a asigura şi menţine etanşeitatea la intemperii trebuie să îndeplinească cerinţele Administraţiei. Măsurile luate vor asigura menţinerea etanşeitătii în orice condiţii impuse de mediul marin şi, în acest scop, probele de etanşeitate vor fi cerute la inspecţia iniţială şi pot fi cerute la inspecţiile de reînnoire şi inspecţiile anuale sau la intervale de timp mai mici.   ...    Sarcini minime de proiectare ale capacelor gurilor de magazie      (2) Pentru navele cu o lungime mai mare sau egală cu 100 m:   ...    (a) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1, situate în sfertul prova din lungimea navei, vor fi proiectate pentru sarcini de val la perpendiculara prova, calculate din următoarea ecuaţie:  Sarcina = 5 + [L(H)-100]a în t/mp  unde:  L(H) este L pentru navele cu o lungime de cel mult 340 m, dar nu mai mici de 100 m şi egală cu 340 m pentru navele cu o lungime mai mare de 340 m;  L este lungimea navei (m) aşa cum s-a definit la regula 3;  a este dat în tabelul 16.1.  şi redusă liniar până la 3,5 t/mp la capătul lungimii sfertului prova al navei, aşa cum se indică în tabelul 16.2. Sarcina de proiectare utilizată pentru fiecare panou al capacului gurii de magazie va fi cea stabilită în punctul din mijloc al amplasării.  (b) Toate celelalte capace ale gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 vor fi proiectate la 3,5 t/mp.  (c) Capacele din amplasamente de categoria 2 vor fi proiectate la 2,6 t/mp.  (d) Dacă o gura de magazie dintr-un amplasament de categoria 1 este situată la o înălţime care depăşeşte înălţimea punţii de bord liber cel puţin cu înălţimea normală a unei suprastructuri, capacele sale pot fi proiectate la 3,5 t/mp.  Tabelul 16.1    
   a             
    Nave cu bord liber de tip B                      
   0,0074        
    Nave cărora li s-a atribuit bord liber redus     
conform regulii 27(9) sau (10)                   
  
 0,0363        
        (3) Pentru nave cu lungimea de 24 m:   ...    (a) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 situate în sfertul prova din lungimea navei vor fi proiectate pentru sarcini de val de 2,43 t/mp la perpendiculara prova şi reduse liniar până la 2 t/mp la capătul lungimii sfertului prova al navei, aşa cum se indică în tabelul 16.2. Sarcina de proiectare utilizată pentru fiecare panou al capacului gurii de magazie va fi cea stabilită în punctul din mijloc al amplasării.  (b) Toate celelalte capace ale gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 vor fi proiectate la 2 t/mp.  (c) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 2 vor fi proiectate la 1,5 t/mp.  (d) Dacă o gură de magazie dintr-un amplasament de categoria 1 este situată la o înălţime care depăşeşte înălţimea punţii de bord liber cel puţin cu înălţimea normala a unei suprastructuri, capacele sale pot fi proiectate la 2 t/mp.      (4) Pentru navele cu o lungime cuprinsă între 24 m şi 100 m, şi pentru amplasamentele dintre FP şi 0,25L, sarcinile de val vor fi obţinute prin interpolarea liniară a valorilor indicate în tabelul 16,2.   ...    Tabelul 16.2   ┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐  │                      │                    Amplasament longitudinal           │  ├──────────────────────┼────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤  │                      │     FP             │   0,25L    │De la 0,25L spre pupa│  ├──────────────────────┴────────────────────┴────────────┴─────────────────────┤  │                                        L>10m                                 │  ├──────────────────────┬────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤  │Puntea de bord liber  │Ecuatia de          │   3,5 t/mp │        3,5 t/mp     │  │                      │la 16(2)(a)         │            │                     │  ├──────────────────────┼────────────────────┴────────────┼─────────────────────┤  │Puntea suprastructurii│                 3,5 t/mp        │        2,6 t/mp     │  ├──────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┤  │                                        L = 100 m                             │  ├──────────────────────┬────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤  │Puntea de bord liber  │     5 t/mp         │   3,5 t/mp │        3,5 t/mp     │  ├──────────────────────┼────────────────────┴────────────┼─────────────────────┤  │Puntea suprastructurii│                 3,5 t/mp        │        2,6 t/mp     │  ├──────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┤  │                                        L = 24 m                              │  ├──────────────────────┬────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤  │Puntea de bord liber  │    2,43 t/mp       │    2 t/mp  │         2 t/mp      │  ├──────────────────────┼────────────────────┴────────────┼─────────────────────┤  │Puntea suprastructurii│                 2 t/mp          │        1,5 t/mp     │  └──────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┘       (5) Toate capacele gurilor de magazie vor fi proiectate astfel încât:   ...    (a) produsul dintre tensiunea maximă determinată conform sarcinilor de mai sus şi factorul 1,25 nu depăşeşte limita de curgere superioară minimă a materialului, supus la o solicitare de întindere şi rezistenţa critică de flambaj la solicitarea de compresiune;  (b) săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0056 ori deschiderea lor;  (c) grosimea tablelor de oţel care constituie partea de deasupra a capacelor nu va fi mai mică de 1% din distanţa dintre elementele de osatură simplă de rigidizare sau 6 mm, dacă această ultimă valoare este mai mare; şi  (d) se include o limită corespunzătoare pentru coroziune.  Dispozitive de securizare      (6) Alte mijloace folosite pentru a asigura şi menţine etanşeitatea la intemperii, în afara celor cu garnituri sau dispozitive de strângere, vor fi la latitudinea Administraţiei.   ...        (7) Capacele gurilor de magazie care se sprijină pe ramele gurilor de magazie vor fi amplasate în poziţie închisă prin mijloace care pot rezista la sarcinile ce acţionează orizontal în orice condiţii de stare a mării.   ...    Regula 17  Deschideri situate în compartimentul maşinilor      (1) Deschiderile din compartimentul maşinilor, situate în amplasamente de categoria 1 sau 2, trebuie să fie consolidate în mod corespunzător şi închise eficace prin chesoane cu rezistenţă mare din oţel şi, atunci când chesoanele nu sunt protejate de alte structuri rezistenţa lor trebuie să facă obiectul unui studiu special. Deschiderile de acces practicate în aceste chesoane trebuie să fie prevăzute cu uşi conform prescriptiilor regulii 12(1), ale căror praguri trebuie să se ridice la o înaltime cel puţin egală cu 600 mm deasupra punţii, dacă acestea se găsesc într-un amplasament de categoria 1 şi cel puţin egală cu 380 mm deasupra punţii, dacă se găsesc într-un amplasament de categoria 2. Celelalte deschideri practicate în aceste chesoane trebuie să fie prevăzute cu capace echivalente, montate permanent în poziţia lor normală.   ...        (2) În cazul în care chesoanele compartimentului maşinilor nu sunt protejate cu alte structuri, atunci trebuie prevăzute uşi duble (de exemplu, uşi interioare sau exterioare care corespund cerinţelor regulii 12(1)) la navele cărora li s-au atribuit, borduri libere mai mici decât acelea indicate în tabelul 28.2 din regula 28. Se va prevedea un prag interior de 230 mm, pe lângă pragul exterior de 600 mm.   ...        (3) Ramele puţurilor de aer ale compartimentului căldărilor, ale coşurilor şi ale trombelor de aerisire din compartimentul maşinilor, situate în pozitii expuse ale puntii de bord liber sau ale punţii suprastructurii, trebuie să aibă, în raport cu aceste punţi, înălţimea atât cât este rezonabil şi practic posibil. În general, trombele de aerisire, necesare pentru alimentarea continuă a compartimentului maşinilor, vor avea rame cu o înălţime suficientă pentru a corespunde regulii 19(3), fără a trebuii să fie prevăzute mijloace de închidere etanşă la intemperii. Trombele de aerisire necesare pentru alimentarea continuă a compartimentului generatorului de avarie, dacă acesta se consideră că are o flotabilitate în calculele de stabilitate sau dacă protejează deschiderea care asigură accesul la nivelul inferior, vor avea rame cu o înălţime suficientă pentru a corespunde regulii 19(3), fără a trebui să fie prevăzute dispozitive de închidere etanşă la intemperii.   ...        (4) În cazul în care datorită mărimii navei şi amplasării, acest lucru nu este practic posibil, pot fi permise de către Administraţie înălţimi mai mici pentru ramele trombelor de aerisire a compartimentului maşinilor şi pentru ramele trombelor de aerisire a compartimentului generatorului de avarie, care sunt prevăzute cu dispozitive de închidere etanşă la intemperii în conformitate cu regula 19(4), cu condiţia ca să fie prevăzute şi alte dispozitive corespunzătoare pentru a fi asigurată o ventilare neîntreruptă, corespunzătoare a acestor compartimente.   ...        (5) Deschiderile puţurilor de aer ale compartimentului căldărilor vor fi prevăzute cu capace solide din oţel sau alte materiale echivalente, care sunt montate în poziţiile lor corespunzătoare şi pot fi etanşate sigur la intemperii.   ...    Regula 18  Deschideri diverse în puntile de bord libere şi de suprastructuri      (1) Gurile de vizitare şi gurile de rujare situate în amplasamente de categoria 1 sau 2 sau în interiorul suprastructurilor, altele decât suprastructurile închise, trebuie să fie prevăzute cu capace solide care pot să asigure etanşeitatea la apă. Aceste capace trebuie să aibă un sistem de fixare permanentă, numai dacă ele nu sunt fixate prin buloane la intervale apropiate.   ...        (2) Deschiderile în punţile de bord liber, altele decât gurile de magazie, deschiderile în compartimentul maşinilor, gurile de vizitare şi gurile de rujare, trebuie să fie protejate printr-o suprastructură închisă sau printr-un ruf sau un tambuchi de scară cu o rezistenta şi o etanşeitate la intemperii echivalente. În mod similar, orice deschidere de acest fel, situată în partea expusă a unei punţi de suprastructură sau pe acoperişul unui ruf situat pe puntea de bord liber, care asigură accesul la un compartiment situat sub puntea de bord liber sau în interiorul unei suprastructuri închise, trebuie să fie protejată de un ruf sau un tambuchi de scară eficace. Golurile pentru uşi în aceste tambuchiuri de scară sau rufuri care conduc la sau asigură accesul către scări care conduc dedesubt, trebuie să fie prevăzute cu uşi conforme cu regula 12 (1). Totuşi, în cazul în care casele scărilor dintr-un ruf sunt închise în interiorul unor tambuchiuri de scară construite în mod corespunzător şi prevăzute cu uşi care corespund regulii 12(1), uşa din exterior nu trebuie să fie etanşă la intemperii.   ...        (3) Deschiderile pe acoperişul unui ruf situat pe o semiduneta sau o suprastructura cu o înaltime mai mică decât înălţimea normală, având o inălţime egală cu sau mai mare decât înălţimea normală a semidunetei, vor fi prevăzute cu mijloace acceptabile de închidere, dar nu este necesar să fie protejate cu un ruf sau tambuchi de scară eficace aşa cum se defineşte în regulă, cu condiţia ca înălţimea rufului său să fie cel puţin egală cu înalţimea normală a unei suprastructuri. Deschiderile pe acoperişul unui ruf a cărui înălţime este mai mică decât o înălţime normală de suprastructură pot fi tratate în mod analog.   ...        (4) În amplasamentele din categoria 1, înălţimea deasupra puntii a pragurilor deschiderilor de uşi de la tambuchiurile de scară vor fi de cel puţin 600 mm. În amplasamentele din categoria 2 aceasta va fi de cel puţin 380 mm.   ...        (5) În cazul în care accesul este asigurat de la puntea de deasupra ca o alternativă la accesul din puntea de bord liber în conformitate cu regula 3(10)(b), atunci înălţimea pragurilor deschiderilor care asigură accesul într-un castel central sau într-o dunetă va fi de 380 mm. Această dispoziţie se va aplica şi rufurilor de pe puntea de bord liber.   ...        (6) În cazul în care nu se prevede accesul de deasupra, înălţimea pragurilor golurilor de uşi din rufurile de pe puntea de bord liber va fi de 600 mm.   ...        (7) În cazul în care dispozitivele de închidere ale deschiderilor de acces din suprastructuri şi rufuri nu corespund regulii 12(1), deschiderile în punte spre interior se vor considera ca expuse (de exemplu, situate pe puntea deschisă).   ...    Regula 19  Trombe de aerisire      (1) Trombele de aerisire, situate în amplasamente de categoria 1 sau 2, ale compartimentelor aflate sub puntea de bord liber sau sub punţile suprastructurilor închise, vor avea rame din oţel sau alt material echivalent, de construcţie solidă şi eficient fixate de punte. Trombele de aerisire situate în amplasamente de categoria 1 vor avea rame cu o înălţime de cel puţin 900 mm deasupra punţii; în amplasamente de categoria 2 ramele vor avea o înălţime de cel puţin 760 mm deasupra punţii. Dacă înălţimea ramei unei trombe de aerisire oarecare este mai mare de 900 mm, aceasta va fi întărită în mod special.   ...        (2) Trombele de aerisire care traversează alte suprastructuri decât cele închise vor avea pe puntea de bord liber rame solide din oţel sau alt material echivalent.   ...        (3) Trombele de aerisire situate în amplasamente de categoria 1, ale căror rame se ridică la o înălţime mai mare de 4,5 m deasupra punţii şi trombele de aerisire situate în amplasamente de categoria 2, ale căror rame se ridică la o înălţime mai mare de 2,3 m deasupra punţii, nu este necesar să fie prevăzute cu dispozitive de închidere, decât dacă Administraţia cere aceasta în mod expres.   ...        (4) În afară de cele prevăzute în paragraful (3) al acestei reguli, deschiderile trombelor de aerisire vor fi prevăzute cu dispozitive de închidere etanşe la intemperii construite din oţel sau alt material echivalent. La navele cu o lungime ce nu depăşeşte 100 m, dispozitivele de închidere vor fi fixate permanent; atunci când nu se prevede altfel la alte nave, aceste dispozitive trebuie arimate convenabil lângă trombele de aerisire cărora le sunt destinate.   ...        (5) În locurile expuse, înălţimea ramelor poate să fie mărită la o valoare considerată satisfăcătoare de către Administraţie.   ...    Regula 20  Tubulaturi de aerisire      (1) Dacă tubulaturile de aerisire ale tancurilor de balast şi ale altor tancuri se prelungesc deasupra puntii de bord liber sau a punţii suprastructurilor, părţile expuse ale acestor tubulaturi vor fi de construcţie solidă; înălţimea de la punte la punctul în care apa poate avea acces spre compartimentele inferioare va fi de cel puţin 760 mm pe puntea de bord liber şi de 450 mm pe puntea suprastructurilor.   ...        (2) Dacă aceste înălţimi pot stingheri activităţile navei, poate fi acceptată o înălţime mai mică, dacă Administraţia este asigurata că dispozitivele de închidere şi alte motive justifică această înaltime redusă. Mijloace de obturare satisfăcătoare fixate permanent, vor fi prevăzute pentru închiderea deschiderilor tubulaturilor de aerisire,   ...        (3) Tubulaturile de aerisire vor fi prevăzute cu dispozitive automate de închidere.   ...        (4) Valvulele de presiune-depresiune (valvulele PV) pot fi acceptate la nave cisternă.   ...    Regula 21  Saborduri de încărcare şi alte deschideri analoage      (1) Sabordurile de încărcare şi alte deschideri analoage în bordaj situate sub puntea de bord liber trebuie să fie prevăzute cu uşi proiectate în aşa fel încât să le garanteze o etanşeitate la intemperii şi o rezistenţă echivalentă cu a părţii din corpul navei, adiacentă lor. Dacă nu este acceptat altfel de către Administraţie, aceste deschideri se vor deschide spre exterior. Numărul acestor deschideri trebuie să fie redus la minimul compatibil cu tipul şi cu condiţiile de exploatare normală a navei.   ...        (2) Fără autorizatia Administraţiei, marginea inferioară a deschiderilor prevăzute în paragraful (1) nu trebuie să se găsească sub o linie trasată pe bordaj, paralel cu linia punţii de bord liber, care are punctul său cel mai de jos situat la cel puţin 230 mm deasupra marginii superioare a benzii care marchează linia de încărcare cea mai de sus.   ...        (3) Dacă se permite amplasarea sabordurilor de încărcare şi a altor deschideri similare cu marginea lor inferioară sub linia prevăzută la paragraful (2), atunci trebuie să fie instalate elemente suplimentare pentru menţinerea integrităţii etanşeităţii la apă.   ...        (4) Instalarea unei a doua uşi cu rezistenta şi etanşeitate la apă echivalente este considerată o măsură acceptabilă. Un dispozitiv de detectare a scurgerilor va fi prevăzut în compartimentul dintre cele două uşi. Se va prevedea drenarea acestui compartiment spre santine, controlată de o valvulă de închidere cu filet, uşor accesibilă. Uşa exterioară trebuie să se deschidă spre exterior.   ...        (5) Dispozitivele pentru uşile din prova şi uşile lor interioare, uşile laterale şi uşile din pupa, precum şi dispozitivele lor de fixare vor corespunde cerinţelor unei organizaţii recunoscute sau normelor naţionale aplicabile ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă.   ...    Regula 22  Guri de scurgere, prize de apă şi evacuari  (1)(a) Evacuările prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi care au uşi conform cerinţelor regulii 12, vor fi prevăzute, cu excepţia cazurilor menţionate în paragraful (2), cu mijloace eficace şi accesibile pentru a împiedica pătrunderea apei în interior. În mod normal, fiecare evacuare independentă va fi prevăzută cu o valvulă cu reţinere automată, care are un mijloc de închidere completă, manevrabil dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber. În cazul în care, capătul tubulaturii de evacuare dinspre interiorul navei se află la o distanta de cel puţin 0,01 L deasupra liniei de încărcare de vară, evacuarea poate fi prevăzută cu două valvule cu reţinere automată, fără mijloc de închidere completă. Dacă această distanta verticală este mai mare de 0,02 L, poate fi acceptată o singură valvulă cu reţinere automată, fără mijloc de închidere completă.  Dispozitivul de manevrare a valvulei cu reţinere automată cu comandă de închidere completă va fi uşor accesibil şi dotat cu un indicator care să arate dacă valvula este deschisă sau închisă.  (b) Se acceptă o valvulă cu reţinere automată şi o valvulă cu sertar manevrată de deasupra punţii de bord liber în loc de o valvulă cu reţinere automată cu mijloc de închidere completa, manevrabilă dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber.  (c) Dacă se cer două valvule cu reţinere automată, valvula dinspre interiorul navei va fi întotdeauna accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare (şi anume, valvula dinspre înteriorul navei se va afla deasupra nivelului liniei de încărcare tropicală). Dacă acest lucra nu este posibil, valvula dinspre interiorul navei poate să nu fie situată deasupra liniei de incărcare tropicală cu condiţia ca o valvulă cu sertar, comandată local, să fie prevăzută între două valvule cu reţinere automată.  (d) Dacă evacuările de la instalaţiile sanitare şi gurile de scurgere debitează peste bord penetrând bordajul în dreptul compartimentelor de maşini, se acceptă amplasarea unei valvule acţionată local, cu închidere completă, situată în dreptul bordajului, împreună cu o valvulă cu reţinere în interiorul navei. Dispozitivele de comandare a acestor valvule trebuie să fie amplasate în locuri uşor accesibile.  (e) Atunci când este atribuit un bord liber pentru transportul de lemn, poziţia capătului dinspre interior al evacuărilor trebuie raportată la linia de incărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte.  (f) Cerinţele de a avea valvule cu retinere sunt aplicabile numai acelor evacuări care rămân deschise pe timpul funcţionării normale a navei. Pentru evacuările care sunt ţinute închise pe mare, se acceptă o singură valvulă cu sertar, acţionată de pe punte.  (g) Tabelul 22.1 prevede dispunerile acceptabile ale gurilor de scurgere, prizelor de apă şi evacuărilor.        (2) Vor fi permise guri de scurgere prin bordaj, care pleacă de la suprastructurile închise utilizate pentru transportul încărcăturii, numai dacă marginea punţii de bord liber nu este imersată atunci când nava este inclinată la un unghi de 5° într-un bord sau altul în celelalte cazuri, drenarea se va face către interiorul navei în conformitate cu cerinţele Convenţiei internationale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare în vigoare.   ...        (3) În compartimentele de maşini a căror supraveghere este asigurată în serviciu normal de către echipaj, prizele de apă şi evacuările principale şi auxiliare care deservesc maşinile pot fi comandate local Comenzile trebuie să fie uşor accesibile şi prevăzute cu indicatoare care arată dacă valvulele sunt deschise sau închise.   ...        (4) Gurile de scurgere şi tubulaturile evacuărilor, oricare ar fi nivelul de la care ele pornesc şi care penetrează bordajul, fie la mai mult de 450 mm sub puntea de bord liber, fie la mai puţin de 600 mm deasupra liniei de încărcare de vară, vor fi prevăzute, în dreptul bordajului, cu o valvulă cu reţinere. În afara dispoziţiilor contrare din paragraful (2), această valvulă poate fi omisă dacă grosimea tubulaturii este suficientă (vezi paragraful 7 de mai jos).   ...        (5) Gurile de scurgere care deservesc suprastructurile sau rufurile ce nu sunt prevăzute cu uşi care îndeplinesc cerinţele regulii 12, trebuie să deverseze în exteriorul navei.   ...        (6) Toate dispozitivele care se fixează pe bordaj şi valvulele cerute de prezenta regulă vor fi din oţel, bronz sau alt material ductil aprobat. Valvulele din fontă obişnuită sau dintr-un material similar nu sunt acceptate. Toate tubulaturile vizate de prezenta regulă trebuie să fie din oţel sau orice alt material echivalent, considerat satisfăcător de către Administraţie.   ...        (7) Tubulaturile gurilor de scurgere şi ale evacuărilor:   ...    (a) Pentru tubulaturile gurilor de scurgere şi ale evacuărilor pentru care nu se cere o grosime substanţială:  (i) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mic sau egal cu 155 mm, grosimea nu va fi mai mică de 4,5 mm;  (îi) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mare sau egal cu 230 mm, grosimea nu va fi mai mică de 6 mm;  Mărimile intermediare vor fi determinate prin interpolare liniară.  (b) Pentru tubulaturile gurilor de scurgere şi ale evacuărilor pentru care se cere o grosime substanţială:  (i) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mic sau egal cu 80 mm, grosimea nu va fi mai mică de 7 mm;  (îi) pentru tubulaturile care au un diametru exterior egal cu 180 mm, grosimea nu va fi mai mică de 10 mm;  (iii) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mare sau egal cu 220 mm, grosimea nu va fi mai mică de 12,5 mm;  Mărimile intermediare vor fi determinate prin interpolare liniară.  Regula 22-1  Jgheaburi de gunoi      (1) Se acceptă montarea a două obturatoare cu sertar comandate de pe puntea de lucru a jgheabului, în locul unui clapet cu reţinere cu dispozitiv de închidere completă, manevrabile dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber, care corespund cerinţelor de mai jos:   ...    (a) obturatorul cu sertar situat în partea de jos va fi comandat dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber. Între cele două obturatoare trebuie prevăzut un dispozitiv de blocare;  (b) capătul jgheabului dinspre interiorul navei trebuie să fie situat deasupra liniei de plutire rezultată prin înclinarea navei cu 8,5° în babord sau tribord, la un pescaj corespunzător bordului liber de vară atribuit, dar nu la mai puţin de 1000 mm deasupra liniei de plutire de vară. În cazul în care capătul jgheabului dinspre interiorul navei se găseşte la o înălţime care depăşeşte 0,01 L deasupra liniei de plutire de vară, nu este necesar ca obturatorul să fie manevrat de pe puntea de bord liber, cu condiţia ca obturatorul cu sertar să fie întotdeauna accesibil în condiţii de exploatare; şi  (c) ca alternativă, obturatoarele cu sertar situate în partea de sus şi de jos pot fi inlocuite cu un capac etanş la intemperii, cu balamale, situat la capătul jgheabului dinspre interiorul navei, împreună cu o clapetă de descărcare. Capacul şi clapeta trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de blocare astfel încât să se împiedice deschiderea clapetei de descărcare înainte de închiderea capacului.      (2) Întreg jgheabul, inclusiv capacul, trebuie să fie construit dintr-un material cu o grosime substanţială.   ...        (3) Comenzile pentru obturatoarele cu sertar şi/sau capacele cu balamale trebuie să aibă în mod clar inscripţia: "A se tine inchis atunci când nu este în uz".   ...        (4) În cazul în care capătul jgheabului dinspre interiorul navei se află mai jos decât puntea de bord liber a unei nave de pasageri sau decât liniile de plutire de echilibru ale unei nave de marfa la care se aplică cerinţele de stabilitate în caz de avarie, atunci:   ...    (a) obturatorul/capacul cu balamale de la capătul dinspre interiorul navei trebuie să fie etanş la apă;  (b) obturatorul trebuie să fie un obturator cu reţinere acţionat cu şurub, amplasat într-o poziţie uşor accesibilă, deasupra celei mai de jos linii de încărcare; şi  (c) obturatorul cu reţinere acţionat cu şurub trebuie să fie manevrabil dintr-o poziţie situată deasupra punţii pereţilor etanşi şi să fie prevăzut cu indicatori pentru poziţiile deschis/închis. Comanda obturatorului trebuie să aibă inscripţia: "A se ţine închis atunci când nu este în uz".  Regula 22-2  Nări de punte şi puţuri de lanţ de ancora      (1) Nările de punte şi puţurile de lanţ de ancoră trebuie să fie etanşe la apă până la puntea expusă la intemperii.   ...        (2) Dacă sunt prevăzute mijloace de acces, acestea trebuie să fie închise cu un capac solid şi fixate cu buloane amplasate la distanţe apropiate   ...        (3) Nările de punte prin care trec lanţurile de ancoră trebuie prevăzute cu dispozitive de închidere fixate permanent pentru reducerea la minim a pătrunderii apei.   ...    Regula 23  Hublouri, ferestre şi spiraiuri      (1) Hublourile şi ferestrele, împreună cu geamul lor, contrahublourile şi capacele de protecţie contra furtunii*), dacă sunt prevăzute, vor fi conforme unor proiecte aprobate şi vor avea o construcţie solidă. Nu se acceptă rame nemetalice.   ...    __________   
						Notă   ...
			  *) Contrahublourile sunt montate pe pertea dinspre interior a ferestrelor şi hublourilor, în timp ce capacele de protecţie contra furtunii sunt montate pe partea dinspre exterior a ferestrelor, acolo unde este accesibil, şi pot fi cu balamale sau detaşabile.       (2) Hublourile sunt definite ca deschideri rotunde sau ovale cu o suprafaţă care nu depăşeşte 0,16 mp. Deschiderile rotonde sau ovale care au o suprafaţă care depăşeşte 0,16 mm vor fi considerate drept ferestre.   ...        (3) Ferestrele sunt definite în general ca deschideri dreptunghiulare, cu o racordare la fiecare colţ având raza în raport cu mărimea ferestrei, şi ca deschideri rotunde sau ovale cu o suprafaţă ce depăşeşte 0,16 mp.   ...        (4) Hublourile de la următoarele încăperi vor fi prevăzute pe partea dinspre interior cu contrahublouri cu balamale:   ...    (a) încăperile de sub puntea de bord liber;  (b) încăperile de la primul nivel al suprastructurilor închise; şi  (c) rufurile de la primul nivel de pe puntea de bord liber care protejează deschiderile ce duc dedesubt sau care sunt considerate flotabile în calculele de stabilitate;  Contrahublourile trebuie să poată fi închise şi să le fie asigurată etanşeitatea la apa, dacă sunt amplasate sub puntea de bord liber, şi etanşeitatea la intemperii, dacă sunt prevăzute deasupra acesteia.      (5) Hublourile nu vor fi amplasate intr-o poziţie astfel încât marginile lor inferioare să fie sub o linie trasată pe bordaj, paralelă cu puntea de bord liber şi al cărui punct cel mai de jos să fie situat la o distanţă egală cu 2,5% din lăţime (B) sau la 500 mm, dacă aceasta valoare este mai mare, deasupra Liniei de incărcare de vara (Linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte, dacă este atribuită).   ...        (6) În cazul în care calculele de stabilitate la avarie indică faptul că hublourile ar fi imersate în oricare stadiu intermediar de inundare sau la linia de plutire de echilibru final, acestea vor fi de tip fix.   ...        (7) Nu vor fi prevăzute ferestre în următoarele locuri:   ...    (a) sub puntea de bord liber;  (b) la pereţii terminali de la primul etaj sau în bordajele suprastructurilor închise; sau  (c) rufurile de la primul etaj care sunt considerate flotabile în calculele de stabilitate.      (8) Hublourile şi ferestrele din bordaj de la al doilea etaj vor fi prevăzute în partea dinspre interior cu contrahublouri cu balamale, care să poată să fie închise şi să le fie asigurată etanşeitatea la intemperii dacă suprastructura protejează accesul direct la o deschidere ce duce dedesubt sau dacă aceasta este considerată flotabilă în calculele de stabilitate.   ...        (9) Hublourile şi ferestrele din pereţii etanşi laterali, situaţi într-o poziţie retrasă spre interior faţă de bordaj la al doilea etaj, care protejează accesul direct la încăperile de dedesubt menţionate la paragraful (4), vor fi prevăzute pe partea dinspre interior fie cu contrahublouri cu balamale, fie, în cazul în care acestea sunt accesibile, cu capace exterioare de protecţie contra furtunii fixate permanent, care să poată fi închise şi să le fie asigurată etanşeitatea la intemperii.   ...        (10) Pereţii etanşi ai cabinelor şi uşile situate la al doilea etaj şi deasupra, care separă hublourile şi ferestrele de un acces direct la nivelul inferior sau la al doilea etaj, considerat flotabil în calculele de stabilitate, pot fi acceptate în locul contrahublourilor sau capacelor de protecţie contra furtunii, fixate la hublouri şi ferestre.   ...        (11) Rufurile, situate pe o semidunetă sau pe o punte a unei suprastructuri cu o înălţime mai mică decât cea normala, pot fi considerate ca fiind situate la al doilea etaj, în măsura în care este necesar să se aplice cerinţele pentru contrahublouri, cu condiţia ca înălţimea semidunetei sau a suprastructurii să fie egală cu sau mai mare decât înălţimea normală a dunetei.   ...        (12) Spiraiurile fixe sau care pot fi deschise vor avea o grosime a geamului corespunzătoare mărimii şi amplasării lor aşa cum se cere la hublouri şi ferestre. Geamurile spiraiului din orice poziţie vor fi protejate la deteriorarea mecanică şi, dacă spiraiul este prevăzut în amplasamente de categoria 1 sau 2, acestea vor fi asigurate cu contrahublouri sau cu capace de protecţie contra furtunii ataşate permanent.   ...    Regula 24  Saborduri de furtună  (1)(a) Dacă parapetele care se află pe părţile expuse ale punţii de bord liber sau ale punţilor suprastructurilor formează puţuri, se vor lua măsuri suficiente pentru evacuarea rapidă a apei de pe punţi şi pentru drenarea lor.  (b) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafelor (1)(c) şi (2), suprafaţa minimă a sabordurilor de furtuna (A) din fiecare bord al navei, pentru fiecare puţ de pe puntea de bord liber, trebuie să fie aceea dată de urmatoarele formule, în cazurile în care selatura în regiunea puţului este cea normală sau este mai mare decât cea normală.  Suprafaţa minimă pentru fiecare puţ de pe punţile suprastructurilor trebuie să fie egală cu jumătate din suprafaţa dată de aceste formule:  Dacă lungimea parapetului (l) în puţ este mai mică sau egală cu 20 m:  A = 0,7 + 0,035 lmp  dacă l este mai mare de 20 m:  A = 0,07 l mp  În nici un caz nu este necesar ca l să aibă o valoare mai mare de 0,7 L.  Dacă parapetul are o inălţime medie mai mare de 1,2 m, suprafaţa cerată trebuie să fie mărită cu 0,004 mp pe metru de lungime a puţului pentru fiecare diferenţă de înălţime de 0,1 m. Dacă parapetul are o înălţime medie mai mică de 0,9 m, suprafaţa cerută poate fi micşorată cu 0,004 mp pe metru de lungime a puţului pentru fiecare diferenţa de înălţime de 0,1 m.  (c) La navele fără selatura, suprafaţa calculată conform paragrafului (b) va fi mărită cu 50%. Dacă selatura este inferioară celei normale, acest procentaj se obţine prin interpolare liniară.  (d) Pe o navă cu punte liberă şi un ruf situat la mijlocul navei având o lăţime de cel puţin 80% din lăţimea navei şi cu coridoare de-a lungul bordajului navei care nu depăşesc 1,5 m lăţime, se formează două puţuri. Fiecăruia i se va atribui o suprafaţă cerată a sabordurilor de furtună în funcţie de lungimea fiecărui puţ.  (e) Dacă există un perete de separaţie care se extinde pe toată lăţimea navei în extremitatea prova a rufului central, acesta ar împărţi efectiv puntea expusă în două puţuri fără nici o altă delimitare pe lăţimea rufului.  (f) Puţurile de pe o semiduneta trebuie considerate ca fiind situate pe puntea de bord liber.  (g) Cunetele cu o inălţime mai mare de 300 mm prevăzute în jurul punţilor descoperite de la navele cisternă în regiunea manifoldurilor de marfa şi tubulaturii de marfă vor fi considerate drept parapete. Sabordurile pentru evacuare vor fi dispuse în conformitate cu prezenta regulă. Dispozitivele de închidere ataşate sabordurilor pentru evacuare, utilizate în timpul operaţiunilor de încărcare şi descărcare, vor fi concepute astfel încât să nu se poată produce înţepenirea lor în timpul voiajului pe mare.      (2) În cazul navelor prevăzute cu un trunc care nu corespunde cerinţelor regulii 36(1)(e) sau care posedă rame laterale la gurile de magazie care se întind în mod continuu sau aproape continuu între suprastructuri detaşate, suprafaţa minimă a deschiderilor sabordurilor pentru evacuare este determinată după cum este indicat în tabelul următor:   ...       ────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────       Lăţimea gurii de magazie sau a     │Suprafaţa sabordurilor pentru   truncului în raport cu latimea navei   │evacuare în raport cu suprafaţa                                          │totala a parapetelor  ────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────           40% sau mai mica               │            20%           75% sau mai mare               │            10%  ────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────   Pentru lăţimi intermediare, suprafaţa sabordurilor pentru evacuare se obţine prin interpolare liniară.      (3) Eficienţa suprafeţei sabordurilor pentru evacuare în parapetele cerute conform paragrafului (1) depinde de suprafaţa de curgere liberă pe lăţimea punţii unei nave.   ...    Suprafaţa de curgere liberă pe punte este suprafaţa utilă a intervalelor dintre gurile de magazie şi între gurile de magazie şi suprastructuri şi rufuri până la înălţimea reală a parapetului.  Suprafaţa sabordurilor pentru evacuare în parapete trebuie să fie evaluată în funcţie de suprafaţa netă de curgere liberă, după cum urmează:  (a) Dacă suprafaţa de curgere liberă nu este mai mică decât suprafaţa sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (2) ca şi când ramele gurii de magazie ar fi continue, atunci suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (1) va fi considerată suficientă.  (b) Dacă suprafaţa de curgere liberă este egală sau mai mică decât suprafaţa calculată conform paragrafului (1), atunci suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare în parapete va fi stabilită conform paragrafului (2).  (c) Dacă suprafaţa de curgere liberă este mai mică decât cea calculată conform paragrafului (2), dar mai mare decât cea calculată conform paragrafului (1), atunci suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare în parapete va fi determinată pe baza următoarei formule:  F = F(1)+F(2)-fi(p) mp  Unde:  F(1) - este suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (1);  F(2) - este suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (2); şi  fi(p) - este suprafaţa utilă totală a trecerilor şi intervalelor dintre extremităţile gurilor de magazie şi suprastructuri sau rufuri până la înălţimea reală a parapetelor.      (4) În cazul navelor care au suprastructuri pe puntea de bord liber sau pe puntile suprastructurii, care sunt deschise la una dintre sau la ambele extremităţi până la puţurile formate de parapetele de pe punţile deschise, vor fi prevăzute măsuri adecvate pentru evacuarea apei ce poate să pătrundă în spaţiile deschise din aceste suprastructuri.   ...    Suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare din fiecare bordaj al navei pentru suprastructura deschisa A(s,) şi pentru puţurile deschise A(w) trebuie să fie calculate după următoarea metodă:  (a) Se determină lungimea totală a puţului l(t) egală cu suma lungimii puntii deschise delimitată de parapete l(w) şi lungimea încăperii comune din interiorul suprastructurii deschise l(s).  (b) Pentru determinarea A(s);  (i) se calculează suprafaţa sabordurilor pentru evacuare (A) cerută pentru un puţ deschis cu lungimea l(t) în conformitate cu paragraful (1), considerând că parapetul are o înălţime normală;  (îi) se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie de 1,5 pentru lipsa selaturii, dacă este cazul, în conformitate cu paragraful (1)(c);  (iii) se înmulţeşte cu un coeficient [b(0)/l(t)] pentru ajustarea suprafeţei sabordurilor pentru evacuare ţinând seama de lăţimea b(o) a deschiderilor practicate în peretele etanş de capăt al suprastructurii închise;  (iv) pentru corectarea suprafeţei sabordurilor pentru evacuare ţinând seama de lungimea totală a puţului care este delimitat de o suprastructură deschisă, se înmulţeşte cu factorul:  l - [l(w)/l(t)]ý  unde l(w) şi l(t) sunt definite în paragraful (4)(a);  (v) pentru corectarea suprafeţei sabordurilor pentru evacuare ţinând seama de distanţa punţii puţului de deasupra punţii de bord liber pentru punţile situate la mai mult de 0,5 h(s) deasupra punţii de bord liber, se înmulţeşte cu factorul:  0,5[h(s)/h(w)]  unde h(w) este înălţimea punţii puţului de deasupra punţii de bord liber şi h(s) este înălţimea normală a suprastructurii;  (c) Pentru determinarea A(w):  (i) suprafaţa sabordurilor pentru evacuare pentru puţul deschis A(w) se va calcula în conformitate cu paragraful (b)(i) de mai sus, utilizând l(w) pentru calcularea suprafeţei nominale a sabordurilor pentru evacuare (A'), valoare care se va ajusta ţinând seama de înălţimea reală a parapetului [h(b)] prin aplicarea uneia din următoarele corecţii de suprafaţă, care dintre acestea este aplicabilă:  pentru parapetul cu o înălţime mai mare de 1,2 m:  A(c) = l(w)[[h(z)-1,2]/0,10](0,004) mp  pentru parapetul cu o înălţime mai mică de 0,9 m:  A(c) = l(w) [[h(z)-0,9]/0,10](0,004) mp;  pentru parapetul cu o înălţime între 1,2 şi 0,9 m nu există nici o corecţie [şi anume A(c) = 0]  (îi) suprafaţa corectată a sabordurilor pentru evacuare [A(w) = A'+ A(c)] se va ajusta apoi ţinând seama de lipsa selaturii, dacă este cazul, şi de înălţimea de deasupra punţii de bord liber aşa cum se indică la paragrafele (b)(îi) şi(b)(v), utilizând h(s) şi h(w)  (d) Sabordurile pentru evacuare care corespund suprafeţelor astfel rezultate pentru suprastructura deschisă [A(s)] şi pentru puţul deschis [A(w) trebuie să fie prevăzute în fiecare bord al spaţiului deschis acoperit de suprastructura deschisă şi, respectiv, al puţului deschis.  (e) Relaţiile de mai sus se rezumă la următoarele ecuaţii, presupunand că l(t), care este suma dintre l(w) şi l(s), este mai mare de 20 m:  suprafaţa sabordurilor pentru evacuare A(w) pentru puţul deschis:  A(W) = [0,07l(w) + A(c)] (corectia pentru selatura) [0,5h(s)/h(w)]  suprafaţa sabordurilor pentru evacuare A(s) pentru suprastructura deschisă:  A(s) = [0,07l(t)] (corectia pentru selatura) [b(0)/l(t)][1-l(w)/l(t)]ý[0,5h(s)/h(w)]  unde l(t) este mai mic sau egal cu 20 m, iar suprafaţa de bază a sabordurilor pentru evacuare este A = 0,7 + 0,035 l(t) în conformitate cu paragraful (1).      (5) Marginile inferioare ale sabordurilor pentru evacuare trebuie să se situeze, pe cât este posibil, aproape de punte. Două treimi din suprafaţa cerută pentru sabordurile pentru evacuare trebuie să se situeze în jumătatea puţului cea mai aproape de punctul inferior al curbei selaturii. O treime din suprafaţa cerută a sabordurilor pentru evacuare se va repartiza în mod egal pe lungimea rămasă a puţului. Dacă selatura este zero sau neglijabilă pe puntea de bord liber expusă sau pe puntea suprastructurii expuse, atunci suprafaţa sabordurilor pentru evacuare va fi repartizată în mod egal pe lungimea puţului.   ...        (6) Toate deschiderile sabordurilor pentru evacuare în parapete vor fi protejate cu balustrade sau bare distanţate la aproximativ 230 mm. Dacă sabordurile de evacuare sunt prevăzute cu obturatoare, se vor asigura jocuri, mari pentru prevenirea înţepenirii. Balamalele vor avea bolturi sau lagăre dintr-un material necorodabil. Obturatoarele nu vor fi prevăzute cu dispozitive de asigurare.   ...    Regula 25  Protectia echipajului      (1) Rufurile prevăzute pentru încăperile de locuit ale echipajului trebuie să fie astfel construite încât să ofere acestora un grad acceptabil de rezistenţă.   ...        (2) În jurul punţilor expuse trebuie să fie instalate balustrade sau parapete. Înălţimea parapetelor sau balustradelor trebuie să fie de cel puţin 1 metru deasupra punţii. Totuşi, dacă această înălţime ar împiedica exploatarea normală a navei. Administraţia poate să aprobe o înălţime mai mică, cu condiţia ca aceasta să considere că este asigurata o protecţie suficientă.   ...        (3) Balustradele instalate pe suprastructura şi punţile de bord liber vor avea cel puţin trei vergele. Deschiderea de sub vergeaua cea mai de jos a balustradelor nu trebuie să fie mai mare de 230 mm. Distanţa dintre celelalte vergele nu trebuie să fie mai mare de 380 mm. Pe navele având lăcrimarea rotunjită, suportii de balustradă trebuie să fie aşezati pe părţile orizontale ale punţii. În alte locuri, balustradele vor avea cel puţin două vergele. Balustradele vor corespunde următoarelor prevederi:   ...    (a) montanţii ficşi, detaşabili sau rabatabili vor fi amplasati la o distanta de aprox. 1,5 m. Montanţii detaşabili sau rabatabili trebuie să poată fi blocaţi în poziţie verticală;  (b) cel puţin fiecare al treilea montant va fi sprijinit de un brachet sau strai.  (c) acolo unde este necesar pentru exploatarea normală a navei, în locul balustradelor se pot accepta parâme din oţel. Parâmele trebuie întinse cu ajutorul întinzătoarelor; şi  (d) acolo unde este necesar pentru exploatarea normală a navei. În locui balustradelor se pot accepta lungimi de lanţ între doi montanţi ficşi şi/sau parapete.      (4) Pentru deplasarea în siguranţă vor fi prevăzute dispozitive satisfăcătoare conform regulii 25-1 (sub formă de balustrade, mână curentă ţin-te bine, pasarele sau treceri pe sub punte etc.) pentru protejarea echipajului în deplasarea dus-întors între cabinele lor, compartimentul de maşini şi toate celelalte spaţii folosite pentru exploatarea normală a navei.   ...        (5) Încărcătura de pe punte a oricărei nave va fi arimată în aşa fel încât orice deschidere din dreptul încărcătorii şi care conduce la cabinele echipajului, la compartimentul de maşini şi la toate celelalte spaţii folosite pentru exploatarea nominală a navei, să poată fi corespunzător închisă şi protejată contra pătrunderii apei. Pentru protecţia echipajului vor fi prevăzute balustrade sau mâini curente ţin-te bine deasupra încărcăturii de pe punte, dacă nu există o trecere convenabilă pe puntea navei sau pe sub aceasta.   ...    Regula 25-1  Mijloace pentru deplasarea în siguranţă a echipajului      (1) Deplasarea în siguranţă a echipajului va fi asigurată de cel puţin unul dintre mijloacele prevăzute în tabelul 25-1.1 de mai jos:   ...    ----------  * Petrolierele, navele cisternă pentru transport produse chimice şi navele de transport gaze lichefiate conform regulilor II-1/2.12, VII/8.2 şi respectiv VII/11.2 din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată.  ** A(f) bordul liber minim de vară calculat la nave de tip 'A' indiferent de tipul de bord liber atribuit în mod real.  H(s): înălţimea normală a suprastructurii conform regulii 33.  *** Amenajările (a) - (f) sunt descrise în paragraful (2) de mai jos. Amplasările (i) - (v) sunt descrise în paragraful (3) de mai jos.      (2) Amenajările acceptabile menţionate în tabelul 25-1 sunt definite după cum urmează:   ...    (a) O trecere pe sub punte, bine iluminată şi aerisită (cu o deschidere având o lăţime de cel puţin 0,8 m şi o înălţime de 2 m), cât mai aproape posibil de puntea de bord liber, făcând legătura cu şi asigurând accesul spre amenajările respective.  (b) O pasarelă permanentă şi eficient construită, amplasată la nivelul punţii suprastructurii sau deasupra acesteia, în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta, asigurând o platformă continuă cu o lăţime de cel puţin 0,6 m şi o suprafaţă antiderapantă cu balustrade de protecţie ce se extind de fiecare parte pe toată lungimea sa. Balustradele de protecţie vor avea o înălţime de cel puţin 1 m, vor fi cu trei vergele şi vor fi construite conform regulii 25(3). Se va prevedea opritor pentru picioare.  (c) Un culoar permanent cu o lăţime de cel puţin 0,6 m amplasat la nivelul punţii de bord liber şi constând din două rânduri de balustrade de protecţie cu montanţi situaţi la o distanţă nu mai mare de 3 m. Numărul vergelelor balustradelor şi dispunerea lor trebuie să fie conform cerinţelor din regula 25(3). La navele de tip B, ramele gurilor de magazie cu o înălţime de cel mult 0,6 m pot fi acceptate ca formând o parte a culoarului, cu condiţia dispunerii a două rânduri de balustrade de protecţie între gurile de magazie.  (d) O mână curentă din parâma metalică cu un diametru minim de 10 mm, susţinută de montanţi amplasaţi la distanţe între ei de cel mult 10 m sau o singură balustradă sau o parâmă metalică ataşată ramelor gurilor de magazie, continuată şi susţinută corespunzător între gurile de magazie.  (e) O pasarelă permanentă care:  (i) este situată la nivelul punţii suprastructurii sau deasupra acesteia;  (îi) este situată în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta;  (iii) este situată, astfel încât să nu se împiedice accesul uşor dintr-o parte în alta a suprafeţei de lucru a punţii;  (iv) asigură o platformă continuă cu o lăţime de cel puţin 1 m;  (v) este construită dintr-un material rezistent la foc şi antiderapant;  (vi) este prevăzută cu balustrade de protecţie ce se extind de fiecare parte pe toată lungimea sa; balustradele de protecţie vor avea o înălţime de cel puţin 1 m, vor avea vergele conform regulii 25(3) şi vor fi sprijinite de montanţi amplasaţi la o distanţă nu mai mare de 1,5 m;  (vii) este prevăzută cu un opritor pentru picioare de fiecare parte;  (viii) are deschideri, cu scări după caz, la şi dinspre punte. Distanţele dintre deschideri nu vor fi mai mari de 40 m; şi  (ix) au adăposturi amplasate în dreptul pasarelei la intervale ce nu depăşesc 45 m dacă lungimea punţii expuse ce va fi traversată depăşeşte 70 m. Fiecare astfel de adăpost va putea să adăpostească cel puţin o persoană şi va fi construit astfel încât să se ofere protecţie la intemperii dinspre prova, babord şi tribord.  (f) Un culoar permanent situat la nivelul punţii de bord liber, în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta, cu aceleaşi specificaţii ca acelea pentru o pasarelă permanenta, prevăzută la alin. (e), cu excepţia opritoarelor pentru picioare. La navele de tip 'B' (autorizate pentru transportul lichidelor în vrac), având o înălţime totală a ramelor gurii de magazie şi capacului gurii de magazie de cel puţin 1 m, ramele gurii de magazie pot fi acceptate ca formând o parte a culoarului, cu condiţia dispunerii a două rânduri de balustrade de protecţie între gurile de magazie.      (3) Se permit amplasări transversale pentru amenajările de la paragrafele (2)(c), (d) şi (f) de mai sus, după caz:   ...    (i) în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta; sau dispuse pe gurile de magazie în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta;  (îi) dispuse în fiecare bord al navei;  (iii) dispuse într-un bord al navei cu posibilitatea de a fi dispuse şi în celălalt bord;  (iv) dispuse numai într-un singur bord;  (v) dispuse de fiecare parte a gurilor de magazie, cât mai aproape posibil de planul diametral.      (4) (a) În cazul în care sunt înstalate parâme metalice, atunci trebuie prevăzute întinzatoare pentru a se asigura tensionarea lor.   ...    (b) Acolo unde este necesar pentru funcţionarea normală a navei, se pot accepta parâme metalice din oţel în locul balustradelor de protecţie.  (c) Acolo unde este necesar pentru funcţionarea normală a navei, se pot accepta lanţuri dispuse între doi montanţi ficşi în locul balustradelor de protecţie.  (d) În cazul în care sunt dispuşi montanţi, fiecare al treilea montant va fi sprijinit de un brachet sau strai.  (e) Montanţii detaşabili sau rabatabili trebuie să poată fi blocaţi în poziţie verticală;  (f) Vor fi asigurate mijloace de trecere peste obstacole de natură permanentă cum ar fi tubulaturile sau alte amenajări.  (g) În general, lăţimea pasarelei sau a culoarului de la nivelul punţii nu ar trebui să depăşească 1,5 m.      (5) La navele cisternă cu o lungime mai mică de 100 m, lăţimea minimă a platformei pasarelei sau a culoarului de la nivelul punţii amenajate conform paragrafelor (2)(e) sau (f) de mai sus poate fi redusă la 0,6 m.   ...    Regula 26  Condiţii speciale de atribuire a bordului liber pentru navele de tipul 'A'  Puţul maşinilor      (1) Puţurile maşinilor la navele de tipul 'A', aşa cum sunt definite în regula 27, trebuie să fie protejate prin una dintre următoarele amenajări:   ...    (a) o dunetă închisă sau un castel de o înălţime cel puţin egală cu înălţimea normală, sau  (b) printr-un ruf de aceeaşi înălţime şi de o rezistenţă echivalentă;      (2) Totuşi, puţurile maşinilor pot fi expuse, dacă nu există nici o deschidere care să asigure accesul de pe puntea de bord liber direct la compartimentul de maşini. O uşă corespunzând cerinţelor regulii 12 poate fi totuşi permisă în puţul maşinilor, cu condiţia ca ea să conducă la un sas sau coridor, care este construit la fel de solid ca şi puţul maşinilor şi separat de scara ce duce la compartimentul maşini printr-o a doua uşă etanşă la intemperii, din oţel sau orice alt material echivalent.   ...    Pasarelă şi accese      (3) O pasarelă permanentă, construită în conformitate cu prevederile regulii 25-1(2)(e), va fi instalată pe navele de tipul 'A' în planul diametral al navei, la nivelul punţii suprastructurii, între dunetă şi castelul central sau ruf, dacă acesta există. Amenajarea descrisă de regula 25-1(2)(a) este considerată drept un mijloc de acces echivalent, putând îndeplini rolul pasarelei.   ...        (4) Trebuie să fie asigurat accesul în siguranţă de la nivelul pasarelei către cabinele separate ale echipajului, precum şi între cabinele echipajului şi compartimentul maşinilor.   ...    Guri de magazie      (5) Gurile de magazie expuse, situate pe puntea de bord liber şi pe puntea teugei sau deasupra truncurilor de expansiune la navele de tipul 'A', vor fi prevăzute cu capace etanşe la intemperii, din oţel sau alt material echivalent.   ...    Sisteme de evacuare a apei      (6) Navele de tipul 'A' prevăzute cu parapete trebuie să aibă balustrade pe cel puţin jumătate din lungimea părţilor descoperite ale punţii expuse sau să fie prevăzute cu un alt sistem echivalent de evacuare a apei. Este considerat acceptabil un sistem echivalent de evacuare a apei format din saborduri pentru evacuare, la partea inferioară a parapetelor, a căror suprafaţă este de 33% din suprafaţa totală a parapetelor. Marginea superioară a centurii trebuie să fie cât mai jos posibil.   ...        (7) Dacă suprastructurile sunt legate prin truncuri, trebuie să fie prevăzute balustrade pe toată lungimea părţilor expuse ale punţii de bord liber.   ...    CAPITOLUL III BORDURI LIBERE  REGULA 27  Tipuri de nave      (1) Pentru calcularea bordului liber, navele se vor împărţi în două tipuri: 'A' şi 'B'   ...    Nave de tipul 'A'      (2) O navă de tipul 'A' este o navă:   ...    (a) care este proiectată pentru a transporta numai mărfuri lichide în vrac;  (b) la care puntea expusă are un grad foarte mare de etanşeitate şi este prevăzută doar cu deschideri mici de acces la compartimentele de marfă, aceste deschideri fiind închise cu capace din oţel sau dintr-un material echivalent şi prevăzute cu garnituri de etanşare la apă; şi  (c) care are o permeabilitate redusă a compartimentelor de marfă încărcate.      (3) O navă de tipul 'A', având o lungime de peste 150 m, căreia i s-a atribuit un bord liber inferior celui prevăzut pentru o navă de tipul 'B' trebuie, când este încărcată în conformitate cu cerinţele paragrafului (11), să poată rezista la inundarea oricărui compartiment sau compartimente, considerând permeabilitatea acestora de 0,95 în urma unei avarii ipotetice definită în paragraful (12) şi sa rămână în stare de plutire în condiţii de echilibru satisfăcătoare, aşa cum sunt definite în paragraful (13). La o astfel de navă, compartimentul de maşini trebuie tratat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 0,85.   ...        (4) Unei nave de tipul 'A' i se va atribui un bord liber de bază care nu va fi inferior celui care figurează în tabelul 28.1.   ...    Nave de tipul 'B'      (5) Toate navele care nu satisfac prevederile paragrafelor (2) şi (3) aplicabile navelor de tipul 'A' vor fi considerate nave de tipul 'B'.   ...        (6) Navelor de tipul 'B', ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 au, cu autorizarea Administraţiei, capace care sunt conforme cu dispoziţiile regulii 15 (cu excepţia paragrafului (6)) sau care sunt prevăzute cu dispozitive care permit asigurarea etanşeităţii acceptate în conformitate cu dispoziţiile din regula 16(6), li se vor atribui borduri libere calculate pe baza valorilor indicate în tabelul 28.2, majorate cu valorile care figurează în tabelul 27.1:   ...    Majorarea bordului liber în raport cu bordul liber de bază pentru navele de tipul 'B' ale căror capace de la gurile de magazie corespund dispoziţiilor regulii 15 (cu excepţia paragrafului (6))  Tabelul 27.1   ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                 Majorarea                  Majorarea                Majorarea    Lungimea   bordului liber  Lungimea  bordului liber  Lungimea  bordului liber      navei        (mm)         navei         (mm)         navei      (mm)      (m)                        (m)                        (m)  ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────      108 şi mai        puţin        50          139          175          170        290      109            52          140          181          171        292      110            55          141          186          172        294      111            57          142          191          173        297      112            59          143          196          174        299      113            62          144          201          175        301      114            64          145          206          176        304      115            68          146          210          177        306      116            70          147          215          178        308      117            73          148          219          179        311      118            76          149          224          180        313      119            80          150          228          181        315      120            84          151          232          182        318      121            87          152          236          183        320      122            91          153          240          184        322      123            95          154          244          185        325      124            99          155          247          186        327      125           103          156          251          187        329      126           108          157          254          188        332      127           112          158          258          189        334      128           116          159          261          190        336      129           121          160          264          191        339      130           126          161          267          192        341      131           131          162          270          193        343      132           136          163          273          194        346      133           142          164          275          195        348      134           147          165          278          196        350      135           153          166          280          197        353      136           159          167          283          198        355      137           164          168          285          199        357      138           170          169          287          200        358  ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obţine prin interpolare liniară. Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 200 m vor fi stabilite de către Administraţie.      (7) Navelor de tipul 'B' ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sunt prevăzute cu capace conform prevederilor regulii 16(2) până la (5), în afara prevederilor contrare de la paragrafele (8) la (13) inclusiv, li se vor atribui borduri libere conform celor din tabelul 28.2.   ...        (8) Navelor de tipul 'B', având o lungime mai mare de 100 m, li se va putea atribui un bord liber inferior celui prevăzut la paragraful (7), cu condiţia ca în funcţie de mărimea reducerii admise, Administraţia să considere că:   ...    (a) măsurile prevăzute pentru protejarea echipajului sunt satisfăcătoare;  (b) dispozitivele de evacuare a apei sunt adecvate;  (c) gurile de magazie situate în amplasamente de categoriile 1 şi 2 sunt prevăzute cu capace care corespund prevederilor regulii 16(1) până la (5) şi (7); şi  (d) nava, atunci când este încărcată în conformitate cu prevederile paragrafului (11), va putea rezista la inundarea oricărui compartiment sau compartimente, considerând permeabilitatea acestora de 0,95, în urma unei avarii ipotetice definite la paragraful (12) şi va rămâne în stare de plutire într-o condiţie de echilibru satisfăcătoare, aşa cum se specifică în paragraful (13). Dacă lungimea navei este mai mare de 150 m, compartimentul de maşini va fi considerat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 0,85.      (9) Pentru calculul bordurilor libere la navele de tipul "B" care satisfac prevederile paragrafelor (8), (11), (12) şi (13), valorile indicate în tabelul 28.2 nu vor fi reduse cu mai mult de 60% din diferenţa valorilor indicate în tabelele 28.1 şi 28.2 pentru lungimile de navă corespunzătoare.   ...        (10) (a) Reducerea menţionată în paragraful (9) poate fi mărită până la o valoare reprezentând diferenţa totală dintre valorile indicate în tabelele 28.1 şi 28.2 cu condiţia ca nava să îndeplinească cerinţele:   ...    (i) regulii 26, cu excepţia paragrafului (5), ca şi când ar fi o navă de tipul "A";  (îi) paragrafelor (8), (11) şi (13); şi  (iii) paragrafului (12), cu condiţia ca, pe toată lungimea navei, oricare perete transversal etanş va fi presupus avariat, astfel încât cele două compartimente adiacente lui în sens longitudinal se vor inunda simultan; totuşi se va considera că o astfel de avarie nu se aplică la pereţii care delimitează compartimentul de maşini.  (b) Dacă nava are o lungime mai mare de 150 m, compartimentul de maşini trebuie considerat ca un compartiment inundabil, dar cu permeabilitate de 0,85.  Starea iniţială de încărcare      (11) Starea iniţială de încărcare înaintea inundării se va determina după cum urmează:   ...    (a) Nava se presupune încărcată la linia de încărcare de vară şi fară asietă.  (b) Pentru calculul cotei centrului de greutate se aplică principiile următoare:  (i) Se transportă o încărcătură omogenă.  (îi) Toate compartimentele de marfă, cu excepţia celor menţionate la alineatul (iii), dar inclusiv cele destinate a fi parţial încărcate, trebuie considerate complet umplute, în afară de cazul în care sunt încărcate cu produse lichide când fiecare compartiment se va considera ca umplut în proporţie de 98%.  (iii) Dacă nava este destinată a fi exploatată la linia de incărcare de vară cu unele compartimente goale, aceste compartimente vor fi considerate goale cu condiţia ca cota centrului de greutate astfel calculată să nu fie inferioară celei obţinute ca urmare a aplicării alineatului (îi) de mai sus.  (iv) Vor fi considerate ca pline în proporţie de 50% din capacitatea lor totală toate tancurile şi spaţiile amenajate pentru a conţine lichide şi provizii consumabile în cursul transportului. Se va presupune pentru fiecare tip de lichid cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central prezentând o suprafaţă liberă maximă şi se va alege tancul sau combinaţia de tancuri pentru care influenţa suprafeţelor libere de lichid este maximă; în fiecare tanc centrul de greutate al încărcăturii se va considera ca fiind în centrul volumului tancului. Restul tancurilor se vor presupune complet goale sau complet umplute, iar repartiţia lichidelor consumabile în cursul transportului între aceste tancuri va fi efectuată în aşa fel încât să se obţină cea mai mare cotă posibilă a centrului de greutate deasupra chilei.  (v) Se va ţine cont de efectul maxim al suprafeţei libere de lichid, pentru un unghi de bandă nu mai mare de 5°, în fiecare compartiment ce conţine lichide, conform prevederilor punctului (îi), excepţie făcând compartimentele conţinând lichide consumabile în cursul transportului, conform dispoziţiilor punctului (iv). Alternativ, se poate utiliza efectul real al suprafeţelor libere de lichid, cu condiţia ca metodele de calcul folosite să fie acceptate de către Administraţie.  (vi) Greutăţile se vor calcula pe baza următoarelor valori pentru greutăţile specifice:  apă sărată 1,025  apă dulce 1,000  combustibil 0,950  motorină 0,900  ulei pentru ungere 0,900  Ipoteze referitoare la avarii      (12) În ceea ce priveşte natura avariei se adoptă următoarele ipoteze:   ...    (a) În toate cazurile, avaria se extinde pe verticală de la linia de bază în sus fară limită.  (b) Extinderea transversală a avariei este egală cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două valori: B/5 sau 11,5 m măsurată de la bordaj către interiorul navei perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de incărcare de vară.  (c) Dacă o avarie de o extindere inferioară celor indicate în alimentele (a) şi (b) are ca urmări o condiţie mult mai severă, atunci această avarie de extindere inferioară va fi adoptată ca ipoteză.  (d) Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute în paragraful (10)(a), inundarea se va limita la un singur compartiment situat între pereţii transversali etanşi adiacenţi, cu condiţia ca limita longitudinală a compartimentului spre planul diametral al navei să nu fie situată în interiorul limitelor de extindere transversală a avariei ipotetice. Pereţii transversali etanşi, care delimitează tancurile laterale, care nu se întind pe toată lăţimea navei, se vor presupune a nu fi avariaţi, cu condiţia ca lungimea acestora să fie mai mare decât extinderea transversală a avariei definite la alineatul (b).  Dacă un perete transversal etanş prezintă trepte sau nişe având lungimea de cel mult 3 m şi care sunt situate în interiorul limitelor avariei definite în alineatul (b), atunci acest perete transversal etanş se va putea considera ca intact, iar inundarea compartimentelor adiacente va putea fi considerată ca separată. Dacă totuşi, un perete transversal etanş prezintă, în limitele avariei ipotetice, o treaptă sau o nişă având lungimea mai mare de 3 m, atunci inundarea compartimentelor adiacente acestui perete va fi considerată ca fiind simultană. Treapta formată de peretele picului pupa cu plafonul tancului din picul pupa nu se va considera ca o treaptă, în sensul prezentei reguli.  (e) Dacă un perete transversal etanş principal este situat în limitele de extindere transversală a avariei ipotetice şi dacă acesta prezintă o nişă având lungimea mai mare de 3 m în dreptul unui dublu fund sau al unui tanc lateral, dublul fund sau tancurile laterale adiacente părţii din peretele transversal principal care prezintă nişă se vor considera inundate simultan. Dacă acest tanc lateral are deschideri de comunicare cu una sau mai multe magazii, cum ar fi gurile de încărcare a cerealelor, acest spaţiu sau aceste spaţii vor fi considerate inundate simultan. De asemenea, dacă la o navă destinată să transporte mărfuri lichide un tanc lateral are practicate deschideri de comunicare cu un compartiment sau cu compartimentele adiacente, acestea trebuie să fie considerate ca fiind goale şi inundate simultan. Această prevedere se aplică chiar şi dacă aceste deschideri sunt prevăzute cu dispozitive de închidere, în afară de cazul în care sunt prevăzute valvule cu sertar instalate pe pereţii ce separă tancurile şi care sunt acţionate de pe punte. Capacele gurilor de vizitare prevăzute cu buloane de fixare amplasate la distanţe apropiate sunt considerate a fi echivalente unui perete fără deschideri, în afară de cazul deschiderilor din tancurile laterale superioare care permit a se comunică cu magaziile.  (f) Dacă se are în vedere inundarea a două compartimente oarecare adiacente în sens longitudinal, atunci distanţa dintre pereţii transversali principali etanşi trebuie să fie de cel puţin 1/3 L^2/3 sau 14,5 m, dacă aceasta din urmă valoare este inferioară, pentru a putea considera aceşti pereţi ca eficienţi. Dacă distanţa dintre pereţii transversali este mai mică, se va considera că unul sau mai mulţi dintre aceşti pereţi nu există pentru a obţine distanţa minimă între pereţi.  Starea de echilibru      (13) Starea de echilibru după inundare se va considera satisfăcătoare, cu condiţia ca:   ...    (a) Linia de plutire finală după inundare, având în vedere afundarea, banda şi asieta, să fie sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care poate avea loc inundarea progresivă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire, trombele de ventilaţie (chiar dacă corespund regulii 19(4)) şi deschiderile care sunt închise prin intermediul uşilor etanşe la intemperii (chiar dacă corespund regulii 12) sau capacele gurilor de magazii (chiar dacă corespund regulii 16(1) până la (5)) şi se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare şi gurile de rujare (care corespund regulii 18), capacele gurilor magaziilor de marfă de tipul descris în regula 27(2), uşile etanşe glisante cu comandă de la distanţă şi hublourile de tip fix (care corespund regulii 23). Totuşi, în cazul uşilor care separă compartimentul de maşini principal de compartimentul maşinii de cârmă, uşile etanşe la apă pot fi de tipul cu balamale şi acţionare rapidă, ţinute închise când nava este pe mare în timp ce nu sunt folosite, dacă pragul inferior al acestor uşi se află deasupra liniei de încărcare de vară.  (b) În cazul când sunt amplasate tubulaturi, conducte sau tuneluri în cadrul limitelor avariei definite în paragraful (12)(b), trebuie să fie luate măsurile necesare pentru a evita extinderea unei inundări progresive, prin intermediul acestora, a unor compartimente, altele decât cele presupuse inundabile în calculele ce se efectuează pentru fiecare caz de avarie.  (c) Unghiul de bandă datorat inundării asimetrice să nu depăşească 15°. Un unghi de bandă de 17° poate fi acceptat, dacă nici o parte a punţii nu este imersată.  (d) Înălţimea metacentrică după inundare să fie pozitivă.  (e) Atunci când oricare parte a punţii, situată în afara limitelor compartimentului considerat inundat într-un anumit caz de avarie, se află sub apă sau în oricare caz în care exista dubii asupra limitei de stabilitate în condiţii de inundare, stabilitatea reziduală trebuie să fie examinată. Aceasta poate fi considerata ca suficientă dacă diagrama braţelor de redresare are un domeniu minim de 20° dincolo de poziţia de echilibru cu un braţ de redresare maxim de cel puţin 0,1 m în cadrul acestui domeniu. Aria suprafeţei de sub diagrama braţelor de redresare în cadrul acestui domeniu nu trebuie să fie mai mică de 0,0175 m.rad. Administraţia va trebui să ţină cont de pericolul ce-l prezintă deschiderile protejate sau neprotejate ce pot intra temporar în apă în limitele domeniului stabilităţii reziduale.  (f) Administraţia să aibă certitudinea că stabilitatea este suficientă pe tot timpul fazelor intermediare de inundare.  Nave fără mijloace de propulsie      (14) Bordul liber al unei şalande, al unei barje sau al oricărei alte nave fără mijloace de propulsie proprii, trebuie să fie atribuit conform prevederilor prezentelor reguli. Barjelor care respectă prevederile paragrafelor (2) şi (3) li se pot atribui borduri libere conform prevederilor aplicabile navelor de tipul 'A'.   ...    (a) Administraţia va trebui să examineze în mod special stabilitatea barjelor care transportă încărcături pe punţile deschise. Încărcăturile de pe punte nu vor putea fi transportate decât cu barje cărora li s-a atribuit un bord liber normal conform celui prevăzut pentru navele de tipul 'B'.  (b) Totodată, regulile 25, 26(3), 26(4) şi 39 nu se aplică barjelor fără echipaj.  (c) Acestor barje fără echipaj, care au pe puntea de bord liber numai deschideri de acces mici, închise cu capace etanşe la apă din oţel sau alt material echivalent, prevăzute cu garnituri, li se pot atribui borduri libere mai mici cu 25 % decât cele calculate conform prezentelor reguli.  Regula 28  Tabele de bord liber  Nave de tipul 'A'      (1) Bordul liber de bază pentru navele de tipul 'A' va fi determinat după tabelul 28-1:   ...    Tabelul 28.1  Tabel de bord liber pentru navele de tipul 'A'   ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────     Lungimea   Bordul liber   Lungimea   Bordul liber   Lungimea  Bordul liber      navei        (mm)         navei         (mm)         navei      (mm)      (m)                        (m)                        (m)  ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────      24            200           51          455           78        814      25            208           52          467           79        828      26            217           53          478           80        841      27            225           54          490           81        855      28            233           55          503           82        869      29            242           56          516           83        883      30            250           57          530           84        897      31            258           58          544           85        911      32            267           59          559           86        926      33            275           60          573           87        940      34            283           61          587           88        955      35            292           62          600           89        969      36            300           63          613           90        984      37            308           64          626           91        999      38            316           65          639           92       1014      39            325           66          653           93       1029      40            334           67          666           94       1044      41            344           68          680           95       1059      42            354           69          693           96       1074      43            364           70          706           97       1089      44            374           71          720           98       1105      45            385           72          733           99       1120      46            396           73          746          100       1135      47            408           74          760          101       1151      48            420           75          773          102       1166      50            443           77          800          104       1196      105          1212          168         2240          231       2880      106          1228          169         2254          232       2888      107          1244          170         2268          233       2895      108          1260          171         2281          234       2903      109          1276          172         2294          235       2910      110          1293          173         2307          236       2918      111          1309          174         2320          237       2925      112          1326          175         2332          238       2932      113          1342          176         2345          239       2939      114          1359          177         2357          240       2946      115          1376          178         2369          241       2953      116          1392          179         2381          242       2959      117          1409          180         2393          243       2966      118          1426          181         2405          244       2973      119          1442          182         2416          245       2979      120          1459          183         2428          246       2986      121          1476          184         2440          247       2993      122          1494          185         2451          248       3000      123          1511          186         2463          249       3006      124          1528          187         2474          250       3012      125          1546          188         2486          251       3018      126          1563          189         2497          252       3024      127          1580          190         2508          253       3030      128          1598          191         2519          254       3036      129          1615          192         2530          255       3042      130          1632          193         2541          256       3048      131          1650          194         2552          257       3054      132          1667          195         2562          258       3060      133          1684          196         2572          259       3066      134          1702          197         2582          260       3072      135          1719          198         2592          261       3078      136          1736          199         2602          262       3084      137          1753          200         2612          263       3089      138          1770          201         2622          264       3095      139          1787          202         2632          265       3101      140          1803          203         2641          266       3106      141          1820          204         2650          267       3112      142          1837          205         2659          268       3117      143          1853          206         2669          269       3123      144          1870          207         2678          270       3128      145          1886          208         2687          271       3133      146          1903          209         2696          272       3138      147          1919          210         2705          273       3143      148          1935          211         2714          274       3148      149          1952          212         2723          275       3153      150          1968          213         2732          276       3158      151          1984          214         2741          277       3163      152          2000          215         2749          278       3167      153          2016          216         2758          279       3172      154          2032          217         2767          280       3176      155          2048          218         2775          281       3181      156          2064          219         2784          282       3185      157          2080          220         2792          283       3189      158          2096          221         2801          284       3194      159          2111          222         2809          285       3198      160          2126          223         2817          286       3202      161          2141          224         2825          287       3207      162          2155          225         2833          288       3211      163          2169          226         2841          289       3215      164          2184          227         2849          290       3220      165          2198          228         2857          291       3224      166          2212          229         2865          292       3228      167          2226          230         2872          293       3233      294          3237          318         3325          342       3387      295          3241          319         3328          343       3389      296          3246          320         3331          344       3392      297          3250          321         3334          345       3394      298          3254          322         3337          346       3396      299          3258          323         3339          347       3399      300          3262          324         3342          348       3401      301          3266          325         3345          349       3403      302          3270          326         3347          350       3406      303          3274          327         3350          351       3408      304          3278          328         3353          352       3410      305          3281          329         3355          353       3412      306          3285          330         3358          354       3414      307          3288          331         3361          355       3416      308          3292          332         3363          356       3418      309          3295          333         3366          357       3420      310          3298          334         3368          358       3422      311          3302          335         3371          359       3423      312          3305          336         3373          360       3425      313          3308          337         3375          361       3427      314          3312          338         3378          362       3428      315          3315          339         3380          363       3430      316          3318          340         3382          364       3432      317          3322          341         3385          365       3433  ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obţine prin interpolare liniară.  Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 365 m vor fi fixate de către Administraţie.  Nave de tipul 'B'      (2) Bordul liber de bază pentru navele de tipul 'B' va fi determinat după tabelul 28.2:   ...    Tabelul 28.2  Tabel de bord liber pentru navele de tipul 'B'   ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────     Lungimea   Bord liber     Lungimea     Bord liber   Lungimea    Bord liber      navei        (mm)         navei         (mm)         navei      (mm)      (m)                        (m)                        (m)  ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────      24            200           70          721          116       1609      25            208           71          738          117       1630      26            217           72          754          118       1651      27            225           73          769          119       1671      28            233           74          784          120       1690      29            242           75          800          121       1709      30            250           76          816          122       1729      31            258           77          833          123       1750      32            267           78          850          124       1771      33            275           79          868          125       1793      34            283           80          887          126       1815      35            292           81          905          127       1837      36            300           82          923          128       1859      37            308           83          942          129       1880      38            316           84          960          130       1901      39            325           85          978          131       1921      40            334           86          996          132       1940      41            344           87         1015          133       1959      42            354           88         1034          134       1979      43            364           89         1054          135       2000      44            374           90         1075          136       2021      45            385           91         1096          137       2043      46            396           92         1116          138       2065      47            408           93         1135          139       2087      48            420           94         1154          140       2109      49            432           95         1172          141       2130      50            443           96         1190          142       2151      51            455           97         1209          143       2171      52            467           98         1229          144       2190      53            478           99         1250          145       2209      54            490          100         1271          146       2229      55            503          101         1293          147       2250      56            516          102         1315          148       2271      57            530          103         1337          149       2293      58            544          104         1359          150       2315      59            559          105         1380          151       2334      60            573          106         1401          152       2354      61            587          107         1421          153       2375      62            601          108         1440          154       2396      63            615          109         1459          155       2418      64            629          110         1479          156       2440      65            644          111         1500          157       2460      66            659          112         1521          158       2480      67            674          113         1543          159       2500      68            689          114         1565          160       2520      69            705          115         1587          161       2540      162          2560          225         3660          288       4490      163          2580          226         3675          289       4502      164          2600          227         3690          290       4513      165          2620          228         3705          291       4525      166          2640          229         3720          292       4537      167          2660          230         3735          293       4548      168          2680          231         3750          294       4560      169          2698          232         3765          295       4572      170          2716          233         3780          296       4583      171          2735          234         3795          297       4595      172          2754          235         3808          298       4607      173          2774          236         3821          299       4618      174          2795          237         3835          300       4630      175          2815          238         3849          301       4642      176          2835          239         3864          302       4654      177          2855          240         3880          303       4665      178          2875          241         3893          304       4676      179          2895          242         3906          305       4686      180          2915          243         3920          306       4695      181          2933          244         3934          307       4704      182          2952          245         3949          308       4714      183          2970          246         3965          309       4725      184          2988          247         3978          310       4736      185          3007          248         3992          311       4748      186          3025          249         4005          312       4757      187          3044          250         4018          313       4768      188          3062          251         4032          314       4779      189          3080          252         4045          315       4790      190          3098          253         4058          316       4801      191          3116          254         4072          317       4812      192          3134          255         4085          318       4823      193          3151          256         4098          319       4834      194          3167          257         4112          320       4844      195          3185          258         4125          321       4855      196          3202          259         4139          322       4866      197          3219          260         4152          323       4878      198          3235          261         4165          324       4890      199          3249          262         4177          325       4899      200          3264          263         4189          326       4909      201          3280          264         4201          327       4920      202          3296          265         4214          328       4931      203          3313          266         4227          329       4943      204          3330          267         4240          330       4955      205          3347          268         4252          331       4965      206          3363          269         4264          332       4975      207          3380          270         4276          333       4985      208          3397          271         4289          334       4995      209          3413          272         4302          335       5005      210          3430          273         4315          336       5015      211          3445          274         4327          337       5025      212          3460          275         4339          338       5035      213          3475          276         4350          339       5045      214          3490          277         4362          340       5055      215          3505          278         4373          341       5065      216          3520          279         4385          342       5075      217          3537          280         4397          343       5086      218          3554          281         4408          344       5097      219          3570          282         4420          345       5108      220          3586          283         4432          346       5119      221          3601          284         4443          347       5130      222          3615          285         4455          348       5140      223          3630          286         4467          349       5150      224          3645          287         4478          350       5160      351          5170          356         5220          361       5268      352          5180          357         5230          362       5276      353          5190          358         5240          363       5285      354          5200          359         5250          364       5294      355          5210          360         5260          365       5303  ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obţine prin interpolare liniară.  Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 365 m vor fi stabilite de către Administraţie.  Regula 29  Corectiile bordului liber pentru navele cu lungimea mai mică de 100 m  Bordul liber de bază al unei nave de tipul 'B' cu lungimea cuprinsă între 24 m şi 100 m având suprastructuri închise cu o lungime efectivă de până la 35% din lungimea navei, trebuie să fie mărit cu:                      ┌       E(l)┐           7,5(100-L)│0,35 - ────│(mm)                     └         L ┘        unde: L     lungimea navei, în m; şi            E(l)  lungimea efectivă E a suprastructurii, în m, conform regulii                  35, dar excluzând lungimea truncurilor.   Regula 30  Corecţia pentru coeficientul bloc  Dacă coeficientul bloc [C(b)] este mai mare de 0,68, bordul liber de bază, specificat în regula 28, aşa cum a fost corectat, după caz, conform regulilor 27(8), 27(10) şi 29, va fi înmulţit cu factorul:                      ┌ C(b) + 0,68 ┐                    │ ─────────── │                    └     1,36    ┘   Coeficientul bloc nu va fi luat mai mare de 1,0.  Regula 31  Corecţia pentru înălţimea de bord liber      (1) Dacă D este mai mare decât L/15, bordul liber va fi majorat cu valoarea (D-L/15)R mm, unde R = L/0,48 pentru lungimile mai mici de 120 m şi R = 250 pentru lungimile mai mari sau egale cu 120 m.   ...        (2) Dacă D este mai mic decât L/15 nu se va face nici o reducere, cu excepţia unei nave care are fie o suprastructură închisă care acoperă cel puţin o lungime egală cu 0,6 L la mijlocul navei, cu un trunc complet, fie un ansamblu de suprastructuri închise detaşate şi de truncuri care se întind fără întrerupere de la prova la pupa, în care caz reducerea bordului liber este determinată urmând proporţia prescrisă la paragraful (1).   ...        (3) Dacă înălţimea suprastructurii sau a truncului este mai mică decât înălţimea nominală corespunzătoare, reducerea calculată trebuie corectată cu raportul dintre înălţimea reală a suprastructurii sau truncului şi înălţimea normală, aşa cum s-a definit în regula 33.   ...    Regula 32  Corecţia pentru poziţia liniei punţii  Dacă înălţimea reală până la marginea superioară a liniei punţii este mai mare sau mai mică decât D, diferenţa dintre înălţimi va fi adăugată la sau va fi scăzută din bordul liber.  Regula 32-1  Corecţia pentru nişa din puntea de bord liber      (1) Dacă există o nişă în puntea de bord liber, iar această nişă nu se extinde până la bordurile navei, bordul liber calculat fără a ţine cont de nişă va fi corectat pentru pierderea corespunzătoare a flotabilităţii. Corecţia trebuie să fie egală cu valoarea obţinută prin împărţirea volumului nişei la suprafaţa planului de plutire a navei (WP) la 85% din înălţimea de construcţie minimă (vezi figura 32-1.1).   ...        (2) Corecţia trebuie să fie un adaos la bordul liber obţinut după ce s-au aplicat toate celelalte corecţii, cu excepţia corecţiei înălţimii etravei.   ...        (3) Dacă bordul liber, corectat pentru flotabilitatea pierdută conform celor de mai sus, este mai mare decât bordul liber geometric minim determinat pe baza unei înălţimi de construcţie măsurate până în partea de jos a nişei, se poate folosi aceasta din urmă valoare.   ...      Corecţia reprezintă adaosul la bordul liber egal cu:  [l x b x d(l)/Suprafaţa planului de plutire WP la 0,85D]  Regula 33  Înălţimea normală a suprastructurii  Înălţimea normală a unei suprastructuri este aceea care figurează în tabelul următor:  Tabelul 33.1   ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                            Înălţimea normala (în m)  ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────          L(m)                 Semidunetă       Toate celelalte suprastructuri  ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    30 sau mai mică               0,9                   1,8          75                      1,2                   1,8      125 sau mai mare            1,8                   2,3  ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Pentru lungimi intermediare ale navei, înălţimile normale se vor obţine prin interpolare liniară.  Regula 34  Lungimea suprastructurii      (1) În afara dispoziţiilor prevăzute în paragraful (2), lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a părţilor suprastructurii care se întind în interiorul lungimii (L).   ...    Dacă un perete de suprastructură prezintă nişe, lungimea efectivă a suprastructurii trebuie redusă cu o valoare egală cu raportul dintre suprafaţa nişei văzută în plan şi lăţimea suprastructurii navei la mijlocul lungimii nişei. Dacă nişa este asimetrică în raport cu planul diametral al navei, porţiunea cea mai mare a nişei trebuie luata în considerare ca aplicându-se în ambele borduri ale navei. O astfel de nişă nu este necesar să fie acoperită de o punte.      (2) Dacă pereţii etanşi extremi ai unei suprastructuri închise prezintă o curbură convexă regulată, plecând de la pereţii laterali ai acestei suprastructuri, se poate considera că această suprastructură se întinde în lungime până la un perete etanş plan echivalent, plasat la o distanţă egală cu două treimi din săgeata spre prova sau spre pupa a părţii curbe a peretelui etanş. Săgeata maximă care poate fi luată în consideraţie este egală cu jumătate din lăţimea suprastructurii în punctul de racordare a faţadei curbe a suprastructurii cu peretele său lateral.   ...    Dacă există o prelungire a unei suprastructuri care are o lăţime de fiecare parte a planului diametral de cel puţin 30% din lăţimea navei, lungimea efectivă a suprastructurii poate fi mărită prin luarea în consideraţie a unui perete de suprastructură echivalent sub forma unei parabole. Această parabolă trebuie să se extindă de la prelungirea situată în planul diametral şi va trece prin punctul de îmbinare a peretelui de suprastructură real cu părţile laterale ale prelungirii şi se va extinde spre bordurile navei. Această parabolă trebuie să se afle în întregime în limitele suprastructurii şi prelungirilor sale.  Dacă suprastructura este retrasă în raport cu bordajul până la limita permisă conform regulii 3(10), peretele echivalent trebuie să fie calculat pe baza lăţimii reale a suprastructurii (şi nu a lăţimii navei).      (3) Suprastructurile care au pereţii etanşi extremi înclinaţi trebuie tratate astfel:   ...    (a) Dacă înălţimea suprastructurii, măsurata făcând abstracţie de înclinare, este egală cu sau mai mică decât înălţimea normală, lungimea (S) se va obţine după cum se arată în figura 34.1.  (b) Dacă înălţimea este mai mare decât cea normală, lungimea (S) se va obţine după cum se arata în figura 34.2.  (c) Cele de mai sus se vor aplica numai dacă înclinarea, raportată la linia de bază, este de 15° sau mai mare. Dacă înclinarea este mai mică de 15°, configuraţia trebuie considerată ca selatură.      Regula 35  Lungimea efectivă a suprastructurilor      (1) În afara dispoziţiilor prevăzute în paragraful (2), lungimea efectivă (E) a unei suprastructuri închise, de înălţime normală este lungimea reală a acestei suprastructuri.   ...        (2) În toate cazurile când o suprastructură închisă, de înălţime normală, este retrasă în raport cu bordajele, după cum permite regula 3(10), lungimea efectivă este lungimea suprastructurii, modificata cu raportul b/B(s), în care   ...    b este lăţimea suprastructurii în mijlocul lungimii sale; şi  B(s) este lăţimea navei în mijlocul lungimii suprastructurii.  Dacă o suprastructură este retrasă pe o anumită parte a lungimii sale, această modificare nu se aplică decât la partea care este retrasă.      (3) Dacă înălţimea unei suprastructuri închise este mai mică decât înălţimea normală, lungimea sa efectivă va fi egală cu lungimea sa reală, redusă cu raportul dintre înălţimea sa reală şi înălţimea normală. Dacă înălţimea este superioară înălţimii normale, nici o majorare a lungimii efective nu va fi efectuată la lungimea efectivă a suprastructurii (vezi figurile 34.1 şi 34.2).   ...    În cazul în care, înălţimea, măsurată făcând abstracţie de înclinare, a unei suprastructuri care are pereţi etanşi extremi înclinaţi, este mai mică decât înălţimea normală, lungimea sa efectivă (E) va fi lungimea sa (S), obţinută conform figurii 34.1, redusă cu raportul dintre înălţimea sa reală şi înălţimea normală.  Dacă o dunetă sau o teugă cu o înălţime mai mică decât cea normală este prevăzută pe o navă cu un surplus de selatură, dar care nu are vreo suprastructură pe 0,2 L la mijlocul navei, suplimentul poate fi acordat înălţimii dunetei sau teugii prin majorarea înălţimii reale a acestora cu diferenţa dintre profilul selaturii reale şi cel al selaturii normale. Scăderea pentru selatura suplimentară în conformitate cu regula 38(16) nu se acceptă.      (4) Lungimea efectivă a unei semidunete, terminată printr-un perete frontal intact, este egală cu lungimea sa reală, fără ca ea să poată depăşi 0,6 L. Dacă peretele nu este intact, semiduneta este considerată ca o duneta de înălţime mai mică decât înălţimea normală.   ...    Lungimea maximă efectivă de 0,6L a unei semidunete trebuie măsurată de la perpendiculara pupa, chiar dacă nava are şi o dunetă.      (5) Suprastructurile neînchise sunt considerate ca având o lungime efectivă nulă.   ...    Regula 36  Truncuri      (1) Un trunc sau o construcţie similară care nu se extinde până la bordajele navei, va fi considerat eficace sub rezerva respectării următoarelor condiţii:   ...    (a) truncul este cel puţin la fel de solid ca o suprastructură;  (b) gurile de magazie sunt situate pe puntea superioară a truncului, iar ramele şi capacele gurilor de magazie corespund cerinţelor regulilor 13 până la 16 inclusiv şi lăcrimara punţii truncului este destul de lată pentru a constitui o pasarelă satisfăcătoare cu o rigiditate convenabilă. Totuşi, pe puntea de bord liber pot fi permise deschideri de acces mici, prevăzute cu capace etanşe la apă;  (c) o platformă permanentă de lucru, care se întinde de la prova spre pupa şi care este dotată cu balustrade, este constituită din puntea superioară a truncului sau a truncurilor detaşate, legate de suprastructuri prin pasarele permanente eficace;  (d) trombele de aerisire sunt protejate fie de către trunc, fie prin capace etanşe la apă sau prin alte sisteme echivalente;  (e) pe părtile expuse ale punţii de bord liber, în dreptul truncului, sunt prevăzute balustrade, pe cel puţin jumătate din lungimea acestora sau, în mod alternativ, sunt prevăzute saborduri de evacuare în partea inferioară a parapetelor care, în conformitate cu regula 24(2), reprezintă 33% din suprafaţa totală a parapetelor;  (f) puţurile maşinilor sunt protejate fie de către trunc, fie printr-o suprastructură de înălţime cel puţin egală cu înălţimea normală sau printr-un ruf de aceeaşi înălţime şi de rezistenţă echivalentă;  (g) lăţimea truncului este cel puţin egală cu 60% din lăţimea navei; şi  (h) dacă nu există nici o suprastructură, lungimea truncului este cel puţin egală cu 0,6 L.      (2) Lungimea efectivă a unui trunc eficace este egală cu lungimea sa totală redusă cu raportul dintre lăţimea sa medie şi B.   ...        (3) Înălţimea normală a unui trunc este înălţimea normală a unei suprastructuri, alta decât o semidunetă.   ...        (4) Dacă înălţimea unui trunc este mai mica decât cea normală, lungimea sa efectivă va fi redusă cu raportul dintre înălţimea reală şi înălţimea normală. Dacă înălţimea ramelor gurilor de magazie de pe puntea superioară a truncului este inferioară înălţimii prescrise în regula 14-1, atunci înălţimea reală a truncului trebuie redusă cu diferenţa dintre înălţimea reală şi înălţimea prescrisă a ramei gurii de magazie.   ...        (5) În cazul în care înălţimea truncului este mai mică decât cea normală, iar ramele gurilor de magazie ale truncului au de asemenea o înălţime mai mică decât cea normală sau sunt omise complet, reducerea înălţimii reale a truncului în funcţie de înălţimea insuficientă a ramei gurii de magazie trebuie luată ca diferenţa între 600 mm şi înălţimea reală a ramei sau egală cu 600 mm atunci când nu există ramă de gură de magazie. Reducerea înălţimii reale a truncului nu va fi cerută în cazurile în care pe puntea truncului sunt prevăzute numai guri de magazie mici cu înălţimea mai mică decât cea normală şi, prin urmare, se poate da o derogare de la cerinţa privind înălţimea normală a ramei.   ...        (6) Gurile de magazie continue pot fi considerate ca truncuri în cadrul calculelor de bord liber, cu condiţia respectării prevederilor acestui paragraf din toate punctele de vedere.   ...    Lăcrimara punţii truncului menţionat la paragraful (1)(b) poate fi montată în afara peretelui lateral al truncului în următoarele condiţii:  (a) lăcrimara astfel formată trebuie să asigure un culoar liber cu o lăţime de cel puţin 450 mm în fiecare bord al navei;  (b) lăcrimara trebuie să fie din tablă rezistentă, eficient sprijinită şi întărită.  (c) lăcrimara trebuie să fie dispusă cât mai sus posibil faţă de puntea de bord liber. La calculul de bord liber, înălţimea truncului se va reduce cu cel puţin 600 mm sau cu diferenţa reală dintre marginea superioară a truncului şi lăcrimara, oricare dintre aceste valori este mai mare;  (d) dispozitivele de siguranţă ale capacelor gurilor de magazie trebuie să fie accesibile dinspre lăcrimara sau culoar; şi  (e) lăţimea truncului se va măsura între pereţii laterali ai truncului.      (7) Dacă truncul care uneşte suprastructurile cum ar fi duneta, castelul central sau teuga este luat în considerare în calculul de bord liber, atunci nu vor fi dispuse deschideri în acea parte a peretelui care este comună pentru trunc şi suprastructură. Pot fi autorizate deschideri mici cum ar fi cele pentru trecerea tubulaturii, a cablurilor sau guri de vizitare cu capace fixate prin intermediul bolturilor.   ...        (8) Pereţii laterali ai unui trunc inclus în calculul de bord liber vor fi intacţi. Se permit hublouri de tip fix şi capace pentru guri de vizitare fixate prin intermediul bolturilor.   ...    Regula 37  Reducerea pentru suprastructuri şi truncuri      (1) Dacă lungimea efectivă a suprastructurilor şi a truncurilor este egală cu 1L, reducerea bordului liber va fi de 350 mm pentru o navă de 24 m lungime, de 860 mm pentru o navă de 85 m lungime şi de 1070 mm pentru o navă de 122 m lungime şi mai mult. Pentru lungimi intermediare, reducerile se obţin prin interpolare liniară.   ...        (2) Dacă lungimea efectivă totală a suprastructurilor şi truncurilor este mai mică decât 1L, reducerea va corespunde procentajului indicat în următorul tabel:   ...    Procentaj de reducere pentru navele de tipul 'A' şi 'B'  Tabelul 37.1   ┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐  │              │ Lungimea totala efectiva a suprastructurilor şi truncurilor   │  ├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤  │Procentaj de  │  0  0,1L  0,2L  0,3L  0,4L  0,5L  0,6L  0,7L  0,8L  0,9L   1L │  │reducere      ├───────────────────────────────────────────────────────────────┤  │pentru toate  │  0   7     14    21    31    41    52    63   75,3  87,7  100 │  │tipurile de   │                                                               │  │suprastructuri│                                                               │  └──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘   Pentru lungimi intermediare ale suprastructurilor şi truncurilor, procentajele se obţin prin interpolare liniară.      (3) Pentru navele de tipul 'B' dacă lungimea efectivă a unei teugi este mai mică de 0,07L nu se permite nici o reducere.   ...    Regula 38  Selatura  Generalitati      (1) Selatura se măsoară de la linia punţii în bord până la o linie de referinţă trasată paralel cu chila şi care trece prin punctul de intersecţie al perpendicularei din mijlocul navei cu linia selaturii.   ...        (2) La navele prevăzute a naviga cu chila înclinată, selatura va fi măsurată în raport cu o linie de referinţa trasată paralel cu linia de plutire prevăzută la plină încărcătură.   ...        (3) La navele cu puntea liberă şi la navele având suprastructuri detaşate, selatura va fi măsurată la puntea de bord liber.   ...        (4) La navele ale căror părţi superioare au forme neobişnuite, iar în acestea se găseşte o treaptă sau o discontinuitate, selatura este evaluată după înălţimea de construcţie echivalentă la mijlocul navei.   ...        (5) La navele cu o suprastructură de înălţime normală care se extinde pe toată lungimea punţii de bord liber, selatura se va măsura pe puntea suprastructurii. Dacă înălţimea este superioară înălţimii normale, cea mai mică diferenţă (Z) dintre înălţimea reală şi cea normală se va adăuga la fiecare din ordonatele extreme. De asemenea, ordonatele intermediare situate la distanţe de L/6 şi L/3 faţă de fiecare perpendiculară, vor fi majorate cu 0,444Z şi, respectiv, cu 0,111Z. Dacă există o dunetă sau o teugă închise, suprapuse pe suprastructură, atunci va fi permis un adaos la selatura pentru o astfel de dunetă sau teugă, conform metodei de la paragraful (12), aşa cum se indică în figura 38.1.   ...          (6) Dacă puntea superioară a unei suprastructuri închise are cel puţin aceeaşi selatura cu partea expusă a puntii de bord liber, nu se va ţine seama de selatura părţii acoperite a punţii de bord liber.   ...        (7) Dacă o dunetă sau o teugă închise, care au o înălţime normală, au o selatura mai mare decât cea a punţii de bord liber sau dacă înălţimea lor este superioară înălţimii normale, atunci se va majoră selatura punţii de bord liber în modul indicat în paragraful 12.   ...    Dacă o dunetă sau o teugă este compusă din două etaje, atunci se va utiliza metoda indicată în figura 38.2.    În figurile 38.1 şi 38.2 se aplică urmatoarele definiţii:  Z este aşa cum s-a definit în paragraful (5); şi  Z(v) este ordonata extremă a unei curbe parabolice normale virtuale ce trece prin punctul 'X'. Dacă Z(v) este mai mare decât (Z+h), ordonata extremă trebuie să fie (Z+h), caz în care punctul 'X' nu trebuie luat în consideraţie, la fel ca şi curba 2.  Dacă lungimea suprastructurii primului etaj este mai mare de 0,5L, curba parabolică normală virtuală trebuie să înceapă la mijlocul navei, aşa cum se indică în figura 38.1.  Profilul selaturii normale      (8) Ordonatele profilului selaturii normale sunt date în tabelul următor:   ...    Profilul selaturii normale  (L este exprimat în m)  Tabelul 38.1  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                             Poziţia Ordonata Factor                                              (în mm)  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    ┌ L     ┐    Jumătatea pupa     Perpendiculara pupa   25 │── + 10│           1                                                └ 3     ┘     ┌ L     ┐                       1/6 L de la A.P.     11,1│── + 10│           3                                                └ 3     ┘     ┌ L     ┐                       1/3 L de la A.P.     2,8 │── + 10│           3                                                └ 3     ┘                        Mijlocul navei 0 1  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    Jumătatea prova Mijlocul navei 0 1    ┌ L     ┐                       1/3 L de la F.P.      5,6│── + 10│           3                                                └ 3     ┘     ┌ L     ┐                       1/6 L de la F.P.    22,2 │── + 10│           3                                                └ 3     ┘     ┌ L     ┐                       Perpendiculara      50   │── + 10│           1                       prova                    └ 3     ┘   ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Măsurarea abaterilor fată de profilul selaturii normale      (9) Dacă profilul selatarii diferă de cel normal, cele patru ordonate ale fiecărui profil în jumătatea prova sau pupa vor fi multiplicate cu factorii corespunzători din tabelul ordonatelor. Diferenţa dintre suma produselor respective şi cea a produselor normale, divizată cu 8, determină insuficienţa sau excesul selaturii în jumătatea prova sau pupa. Media aritmetică a excesului sau insuficientei în jumătăţile prova şi pupa determină excesul sau insuficienţa selaturii.   ...        (10) Dacă profilul selaturii în jumătatea pupa este mai mare decât cel normal, iar în jumătatea prova este mai mic decât cel normal, nu va fi acordată nici o reducere de bord liber pentru excesul de selatură din partea pupa şi se va ţine seama numai de insuficienţa de selatură din partea prova.   ...        (11) Dacă în jumătatea prova este un exces de selatură şi dacă insuficienţa selaturii în jumătatea pupa nu depăşeşte 25% din profilul selaturii normale, atunci se ia în consideraţie excesul de selatură; dacă insuficienţa selaturii în jumătatea pupa este mai mare decât 50% din profilul selaturii normale, atunci nu se va ţine seama de excesul de selatură la prova; dacă insuficienţa selaturii în pupa se situează între 50% şi 75% din valoarea normală, pot fi admise corectii intermediare pentru excesul de selatură la prova.   ...        (12) Dacă se acordă un supliment de selatură pentru o dunetă sau teugă, se va folosi următoarea formulă:   ...    y L'  s = ─ ─  3 L  unde:  s este suplimentul de selatură ce se va scădea din insuficienţa selaturii sau se va adăuga la excesul de selatură  y este diferenţa dintre înălţimea reală şi cea normală a suprastructurii la perpendiculara pupa sau prova,  L' este lungimea medie a părţii închise a dunetei sau teugei, fără a depăşi 0,5 L, şi  L este lungimea navei definită în regula 3(1).  Formula de mai sus dă o curbă sub forma unei parabole tangente la curba selaturii reale a puntii de bord liber şi care intersectează ordonata extremă într-un punct situat sub puntea suprastructurii, la o distanţă de această punte egală cu înălţimea normală a unei suprastructuri. Puntea suprastructurii nu trebuie să se afle în nici un punct la o înălţime deasupra acestei curbe care trebuie să fie inferioară înălţimii normale a suprastructurii. Această curbă se va folosi pentru determinarea profilului selaturii în jumătăţile prova şi pupa ale navei.      (13) (a) Orice exces al înălţimii unei suprastructuri care nu se extinde până la perpendiculara pupa nu poate fi considerată ca aducând o contribuţie la corecţia selaturii.   ...    (b) Dacă înălţimea unei suprastructuri este mai mică decât cea normala, atunci nici un punct al punţii suprastructurii nu trebuie să se găsească la o înălţime mai mică decât înălţimea minimă a suprastructurii, măsurată deasupra curbei selaturii virtuale. În acest sens, y va fi luat ca diferenţa dintre înălţimea reală şi cea minimă a suprastructurii, la perpendiculara pupa/prova.  (c) În cazul unei semidunete, suplimentul poate fi acordat numai dacă înălţimea acestei semidunete este mai mare decât înălţimea normală a "altor suprastructuri", conform regulii 33, şi numai pentru valoarea cu care înălţimea reală a semidunetei depăşeşte înălţimea normală.  (d) Dacă o dunetă sau o teugă are pereţi de capăt înclinaţi, poate fi acordat suplimentul de selatură pentru excesul de înălţime. Se va utiliza formula dată la paragraful (12), valorile pentru y şi L fiind cele indicate în figura 38.3.    Corectie pentru abateri de la profilul selaturii normale      (14) Corecţia pentru selatură va fi egală cu insuficienţa sau cu excesul de selatură (vezi paragrafele (9) la (11)), multiplicat prin factorul   ...               S(l)  0,75 - ────             2L  unde S(l) este lungimea totală a suprastructurilor închise aşa cum s-a definit la regula 34, fară truncuri.  Majorare pentru insuficienta selaturii      (15) Dacă selatura este mai mică decât selatura normală, corecţia pentru insuficienţa selaturii (vezi paragraful (14)) se va adăuga la bordul liber.   ...    Reducere pentru exces de selatură      (16) La navele a căror suprastructură închisă acoperă 0,1 L spre prova şi 0,1 L spre pupa de la mijlocul navei, corectia pentru exces de selatură calculată în conformitate cu prevederile paragrafului (14), se va scădea din bordul liber; la navele la care nici o suprastructură închisă nu acoperă mijlocul navei, nu se va face nici o reducere a bordului liber; dacă o suprastructură închisă acoperă mai puţin de 0,1 L spre prova şi mai puţin de 0,1 L spre pupa de la mijlocul navei, reducerea se va obţine prin interpolare liniară. Reducerea maximă pentru exces de selatură este de 125 mm la 100 m lungime.   ...    La aplicarea acestui paragraf, înălţimea suprastructurii se va raporta la înălţimea sa normală. Dacă înălţimea suprastructurii sau semidunetei este mai mică decât cea normală, atunci reducerea trebuie să fie proportională cu raportul dintre înălţimea reală şi cea normală a acesteia.  Regula 39  Înălţimea minimă a etravei şi flotabilitatea de rezervă      (1) Înălţimea etravei este definită ca distanţa verticală măsurată pe perpendiculara prova, între plutirea corespunzând bordului liber de vară atribuit şi asietei prevăzute şi faţa superioară a puntii expuse, la îmbinarea cu bordajul. Această înălţime [F(b)] nu trebuie să fie inferioară valorii date de formula următoare:   ...          ┌    ┌ L ┐     ┌ L ┐^2   ┌ L ┐^3┐ ┌                                ┌ L  ┐┐  F(b)=│6075│───│-1875│───│ +200│───│  │x│2,08+0,609C(b)-1,603C(wf)-0,0129│────││       └    └100┘     └100┘     └100┘  ┘ └                                └d(l)┘┘   unde  F(b) este înălţimea minimă a etravei calculată, în mm;  L este lungimea navei, conform definitiei din regula 3, în m;  B este lăţimea de construcţie, conform definitiei din regula 3, în m;  d(l) este pescajul la 85% din înălţimea D, în m;  C(b) este coeficientul bloc conform definiţiei din regula 3;  C(wf) este coeficientul de fineţe al suprafeţei planului de plutire la prova de L/2;  C(wf)=A(wf)/((L/2)xB);  A(wf) este suprafaţa planului de plutire la prova de L/2, la pescajul d(l), în mp.  Pentru navele cărora le este atribuit bord liber pentru transportul lemnului pe punte, se convine ca să fie luat în calcul bordul liber de vară (şi nu bordul liber de vară pentru transportul de lemn pe punte) atunci când se aplică paragraful (1).      (2) Dacă înălţimea etravei prevăzută în paragraful (1) este obţinută datorită selaturii, aceasta trebuie să se extindă pe cel puţin 15% din lungimea navei, măsurată plecând de la perpendiculara prova. Dacă ea este obţinută datorită unei suprastructuri, o astfel de suprastructura trebuie să se extindă de la etravă până la un punct situat la cel puţin 0,07L spre pupa faţă de perpendiculara prova şi trebuie să fie o suprastructura închisă, aşa cum este definită în regula 3(10).   ...        (3) Administraţia poate acorda derogări navelor care, pentru a corespunde condiţiilor excepţionale de exploatare, nu pot să respecte cerinţele paragrafelor (1) şi (2) din această regulă.   ...        (4) (a) Selatura punţii teugei poate fi luată în considerare, chiar dacă lungimea teugei este mai mică de 0,15L, dar mai mare de 0,07L, cu condiţia ca înălţimea teugei între 0,07L şi perpendiculara prova să nu fie mai mică decât jumătate din înălţimea normală a suprastructurii, aşa cum este definită în regula 33.   ...    (b) Dacă înălţimea teugei este mai mică decât jumătate din înălţimea normală a suprastructurii, aşa cum este definită în regula 33, înălţimea suplimentară a etravei poate fi determinată după cum urmează:  (i) Dacă puntea de bord liber are o selatura ce se extinde pornind de la un punct situat la pupa faţă de O,15L, printr-o curbă parabolică care porneşte dintr-un punct situat la 0,15L spre pupa faţă de perpendiculara prova la o înălţime egală cu înălţimea de la mijlocul navei, apoi trece prin punctul de intersecţie dintre peretele frontal al teugei cu puntea şi se continuă până la un punct situat în extremitatea prova, nu mai sus de nivelul puntii teugei (aşa cum s-a ilustrat în figura 39.1). Totuşi, dacă valoarea înălţimii indicată prin h(t) din figura 39.1 este mai mică decât valoarea înălţimii indicată prin h(b) atunci h(t) poate fi înlocuit cu h(b) în înălţimea disponibilă a etravei;  (îi) Dacă puntea de bord liber are o selatura ce se extinde pe o distanţă mai mică de 0,15L sau nu are selatura, printr-o linie ce porneşte de la suprafaţa punţii teugei până la un punct situat la 0,07L, trasată paralel cu linia de bază până la perpendiculara prova (aşa cum s-a ilustrat în figura 39.2).    h(f) = jumătate din înăltimea normală a suprastructurii conform definiţiei din regula 33      (5) Toate navele cărora li s-a atribuit un bord liber de tipul 'B', altele decât petrolierele*), navele cisternă pentru produse chimice*) şi navele pentru transportul gazelor*, trebuie să aibă o rezervă suplimentară de flotabilitate la extremitatea prova. În domeniul 0,15L spre pupa faţă de perpendiculara prova, suma dintre suprafaţa cuprinsă între linia de încărcare de vară şi punte, în proiecţie laterală (A1 şi A2 din figura 39.3), şi suprafaţa unei suprastructuri închise, dacă este prevăzută, în proiecţie laterală (A3), nu va fi mai mică de:   ...    -----------  * Petrolierele, navele cisterna pentru produse chimice şi navele pentru transportul gazelor lichefiate sunt definite în Convenţia Internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS), regulile II-1/2.12, VII/8.2 şi VII/11.2, respectiv.  [0,15F(min) + 4(L/3+10)]L/1000 mp,  unde:  F(min) este calculat prin: F(min) = [F(0) x f(1)] + f(2);  F(0) este bordul liber de bază, în mm, luat din tabelul 28.2, corectat pe baza regulii 27(9) sau 27(10), după caz;  f(1) este corecţia pentru coeficientul bloc indicată în regula 30; şi  f(2) este corectia pentru înălţimea de bord liber, în mm, indicată în regula 31.    Regula 40  Borduri libere minime  Bord liber de vară      (1) Bordul liber minim de vară este bordul liber extras din tabelele corespunzătoare ale regulii 28 aplicând corecţiile menţionate în regula 27, în măsura în care ea se aplică, şi în regulile 29, 30, 31, 32, 37, 38 şi, dacă este cazul, în regula 39.   ...        (2) Bordul liber în apă sărată, calculat conform paragrafului (1), dar fără corecţia pentru poziţia liniei punţii, prevăzută în regula 32, nu trebuie să fie mai mic de 50 mm. Pentru navele ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sunt prevăzute capace care nu corespund prescripţiilor regulii 16(1) până la (5) sau regulii 26, acest bord liber nu trebuie să fie mai mic de 150 mm.   ...    Bord liber tropical      (3) Bordul liber minim în zona tropicală se obţine printr-o reducere a bordului liber de vară cu 1/48 din pescajul de vară măsurat de la faţa superioară a chilei până în centrul inelului mărcii de bord liber.   ...        (4) Bordul liber în apă sărată, calculat conform paragrafului (3), dar fără corecţia pentru poziţia liniei punţii, prevăzută în regula 32, nu trebuie să fie mai mic de 50 mm. Pentru navele ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sunt prevăzute cu capace care nu corespund cerinţelor regulii 16(1) până la (5) sau regulii 26, acest bord liber nu trebuie să fie mai mic de 150 mm.   ...    Bord liber de iarna      (5) Bordul liber minim de iarna este egal cu bordul liber obţinut adăugând la bordul liber de vară 1/48 din pescajul de vară, măsurat de la faţa superioară a chilei până la centrul inelului mărcii de bord liber.   ...    Bord liber de iarnă în Atlanticul de Nord      (6) Bordul liber minim al navelor care nu depăşesc 100 m lungime, care navighează, în timpul perioadei sezoniere de iarnă, în orice zonă a Atlanticului de Nord definită în regula 52 (Anexa II) este egal cu bordul liber de iarna majorat cu 50 mm. Pentru celelalte nave bordul liber de iarnă în Atlanticul de Nord este egal cu bordul liber de iarnă.   ...    Bord liber în apă dulce      (7) Bordul liber minim în apă dulce cu densitatea egală cu 1 se obţine reducând din bordul liber minim în apă sărată valoarea următoare:   ...    Delta  ───── (cm)  40T  unde:  Delta = deplasamentul în apă sărată, în tone, la linia de încărcare de vară; şi  T = numărul de tone pe centimetru de imersiune în apă sărată la linia de încărcare de vară.      (8) Dacă deplasamentul la linia de încărcare de vară nu poate fi determinat într-un mod sigur, reducerea va fi egală cu 1/48 din pescajul de vară măsurat de la faţa superioara a chilei până la centrul inelului mărcii de bord liber.   ...    CAPITOLUL IV CERINŢE SPECIALE PENTRU NAVELE CĂRORA LI S-AU ATRIBUIT BORDURI LIBERE PENTRU TRANSPORTUL DE LEMN PE PUNTE  Regula 41  Domeniul de aplicare a prezentului capitol  Regulile 42 la 45 inclusiv se aplică numai navelor cărora li s-au atribuit linii de încărcare pentru transportul de lemn pe punte.  Regula 42  Definitii      (1) "Încărcătura de lemn pe punte". Expresia "încărcătură de lemn pe punte" înseamnă o încărcătură de lemn transportată pe o parte neacoperita a unei punţi de bord liber sau a unei punţi de suprastructură. Această expresie nu include încărcăturile de pulpă de lemn sau încărcături similare*).   ...    -----------   
						Notă   ...
			  *) Se face referire la Codul practicii în siguranţa pentru nave care transportă lemn pe punte, adoptat de Organizaţie prin Rezoluţia A.715(17), aşa cum a fost amendata.       (2) "Linia de încărcare pentru transportul de lemn pe punte". O încărcătură de lemn pe punte poate fi considerată ca dând navei o anumită flotabilitate suplimentară şi un grad mai mare de protecţie împotriva mării. Pentru aceasta, navele care transportă încărcătură de lemn pe punte pot beneficia de un bord liber redus, calculat conform regulii 45 şi marcat pe bordajul navei în conformitate cu prevederile regulii 6 alineatele (3) şi (4). Totuşi, pentru ca acest bord liber special să poată fi atribuit şi utilizat, este necesar ca încărcătura de lemn pe punte să îndeplinească anumite condiţii indicate în regula 44, iar nava însăşi să îndeplinească anumite condiţii de construcţie indicate în regula 43.   ...    Regula 43  Construcţia navei  Suprastructura      (1) Nava trebuie să aibă o teugă a cărei inălţime să fie cel puţin egală cu înălţimea normală şi a cărei lungime să fie cel puţin egală cu 0,07 L. În plus, orice navă a cărei lungime este mai mică de 100 m trebuie să aibă la pupa o dunetă având cel puţin înălţimea normală sau o semidunetă supraînălţată cu un ruf, ansamblul atingând în total cel puţin aceeaşi înălţime.   ...    Tancuri ale dublului fund      (2) Tancurile dublului fund situate la mijlocul navei pe jumătate din lungimea acesteia vor avea o compartimentare longitudinală etanşă la apă corespunzătoare.   ...    Parapete      (3) Nava trebuie să fie prevăzuta fie cu parapete permanente cu o înălţime de cel puţin 1 metru, special întărite la partea superioară şi sprijinite de montanţi solizi fixaţi pe punte şi prevăzute cu sabordurile de evacuare necesare, fie cu balustrade eficace de aceeaşi înălţime şi de construcţie deosebit de robustă.   ...    Regula 44  Arimare  Generalităţi      (1) Deschiderile pe puntea expusă la intemperii pe care este arimată încărcătura trebuie să fie închise în siguranţă şi blocate.   ...    Trombele de aerisire şi tubulatura de evacuare a aerului trebuie să fie protejate în mod eficace.      (2) Încărcăturile de lemn pe punte trebuie să se extindă cel puţin pe toată lungimea disponibilă, adică pe lungimea totală a puţului sau puţurilor dintre suprastructuri.   ...    Dacă nu există suprastructură la extremitatea pupa, lemnul se va extinde cel puţin până la extremitatea pupa a gurii de magazie situată cea mai spre pupa.  Încărcătura de lemn pe punte trebuie dispusă transversal cât mai aproape posibil de bordul navei acordându-se toleranţa corespunzătoare obstacolelor, ca de exemplu, balustradelor, montanţilor de parapete, montantilor, acceselor pentru piloţi etc., cu condiţia ca orice spaţiu astfel creat în bordul navei să nu depăşească 4% din lăţime. Încărcătura de lemn trebuie arimată cât mai sigur posibil, la o inalţime cel puţin egală cu înălţimea nominală a suprastructurii, alta decât semiduneta.      (3) La o navă care navighează iarna într-o zonă periodică de iarnă, înălţimea încărcăturii deasupra punţii expuse la intemperii nu trebuie să depăşească o treime din lăţimea maximă a navei.   ...        (4) Încărcătura de lemn pe punte trebuie să fie arimată compact, legată şi asigurată. Ea nu trebuie să împiedice în nici un fel navigaţia şi exploatarea navei.   ...    Montanti      (5) Dacă natura lemnului cere instalarea de montanti, aceştia trebuie să aibă o rezistenţă corespunzătoare ţinând seama de lăţimea navei; rezistenţa montanţilor nu va depăşi rezistenţa parapetelor, iar distanţa dintre ei va fi în raport cu lungimea şi tipul lemnului transportat, dar nu trebuie să depăşească 3 m. Pentru consolidarea montanţilor trebuie prevăzute corniere robuste sau saboţi metalici sau alte mijloace la fel de eficiente.   ...    Legături      (6) Încărcătura de lemn pe punte trebuie să fie eficient fixată pe toată lungimea sa cu un sistem de legături acceptat de către Administraţie în funcţie de natura lemnului transportat*).   ...    ------------   
						Notă   ...
			  *) Se face referire la Codul practicii în siguranţă pentru navele care transportă lemn pe punte, adoptată de către Organizaţie prin rezoluţia A.715(17), aşa cum a fost amendată.   Stabilitate      (7) O rezervă suficientă de stabilitate trebuie să fie prevăzută în toate stadiile voiajului, ţinând cont de creşterea greutătii, precum cea datorată absorbţiei umidităţii de către lemn sau ca urmare a depunerii gheţii, dacă este cazul, şi de pierderea greutăţii, precum cea datorată consumului de combustibil şi al proviziilor.   ...    Protecţia echipajului, accesul în compartimentul de maşini etc.      (8) În completarea cerinţelor regulii 25(5), balustradele sau mâinile curente ţin-te bine, al căror ecartament vertical nu depăşeşte 350 mm, trebuie instalate de fiecare parte a punţii de încărcare până la o înălţime de cel puţin 1 m deasupra mărfii.   ...    În plus, o mână curentă ţin-te bine, de preferat un cablu de oţel întins bine cu un dispozitiv de întindere, va fi prevăzută cât mai aproape posibil de planul diametral al navei. Montanţii de la toate balustradele şi mâinile curente ţin-te bine vor fi distanţati astfel încât sa prevină relaxarea excesivă a acestora. Dacă marfa este neuniformă, se va asigura pe deasupra încărcăturii o suprafaţă de deplasare în siguranţă cu o lăţime de cel puţin 600 mm, care va fi prevăzută cu o mână curentă ţin-te bine amplasată deasupra acestei suprafeţe sau adiacent ei.      (9) Dacă cerinţele prescrise în paragraful (8) sunt impracticabile, se vor folosi dispozitive alternative considerate satisfacătoare de către Administraţie.   ...    Dispozitive de guvernare      (10) Dispozitivele de guvernare trebuie să fie în mod eficient protejate contra oricărei avarii produsă de marfă şi, pe cât este posibil, să fie accesibile. Trebuie luate măsuri eficiente pentru guvernare în cazul unei defecţiuni la dispozitivele principale de guvernare.   ...    Regula 45  Calculul bordului liber      (1) Bordurile libere minime de vară vor fi calculate conform regulilor 27(5), 27(6), 27(14), 28, 29, 30, 31, 32, 37 şi 38, cu excepţia faptului că regula 37 este modificată prin înlocuirea procentajelor pe care regula 37 le specifică cu cele care urmează:   ...    Tabelul 45.1   ┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐  │              │         Lungimea totala efectiva a suprastructurii            │  ├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤  │Deducerea     │  0  0,1L  0,2L  0,3L  0,4L  0,5L  0,6L  0,7L  0,8L  0,9L  1,0L│  │pentru toate  ├───────────────────────────────────────────────────────────────┤  │tipurile de   │ 20   31    42    53    64    70    76    82    88    94   100 │  │suprastructură│                                                               │  │(în procente) │                                                               │  └──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘   Procentajele pentru lungimi intermediare ale suprastructurilor se obţin prin interpolare liniară.      (2) Bordul liber de iarnă pentru transportul de lemn pe punte se obţine adăugând la bordul liber de vară pentru transport de lemn pe punte 1/36 din pescajul de vară pentru transport de lemn, măsurat incepând de deasupra chilei.   ...        (3) Bordul liber de iarna pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord trebuie să fie acelaşi ca şi bordul liber de iarnă în Atlanticul de Nord prescrise în regula 40(6).   ...        (4) Bordul liber tropical pentru transportul de lemn pe punte se obţine scăzând din bordul liber de vară pentru transportul de lemn pe punte 1/48 din pescajul de vară pentru transport de lemn, măsurat începând de deasupra chilei.   ...        (5) Bordul liber în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte se obtine prin aplicarea cerinţelor regulii 40(7), pornind de la bardul liber de vară al navelor care transportă lemn pe punte sau prin aplicarea regulii 40(8), pe baza pescajului de vară pentru transportul de lemn, măsurat începând de deasupra chilei până la linia de încărcare de vară pentru transport lemn pe punte.   ...        (6) Bordurile libere pentru transport lemn pe punte pot fi atribuite navelor de tip 'B' cu borduri libere reduse, cu condiţia ca bordurile libere pentru transportul de lemn să fie calculate pe baza bordului liber obişnuit pentru navele de tip 'B'.   ...        (7) Marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn şi/sau marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord vor fi amplasate la acelaşi nivel cu marca de bord liber de iarnă redus pentru tipul 'B', atunci când marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn calculată şi/sau marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord calculată cad sub marca de bord liber de iarnă redus, pentru tipul 'B'."   ...    ANEXA II  ZONE, REGIUNI ŞI PERIOADE SEZONIERE  Regula 49  Regiuni tropicale periodice  2 Textul existent al paragrafului 7(b) se înlocuieşte cu următorul:  "b) Regiunea limitată:  la nord şi la est, de limita de sud a zonei tropicale;  la sud, pe paralela cu latitudinea 24° S, de la coasta de est a Australiei până la longitudinea 154°E, apoi pe meridianul de longitudine 154°E până la Tropicul Capricornului, apoi pe Tropicul Capricornului până la meridianul cu longitudinea 150°V, pe acest meridian până la paralela de 20°S şi pe această paralelă până în punctul de intersecţie cu limita de sud a zonei tropicale; şi  la vest, de limita regiunii situate în interiorul Marii bariere de corali inclusă în zona tropicală şi de coasta de est a Australiei.  Perioade sezoniere:  TROPICALA: 1 aprilie - 30 noiembrie  VARĂ: 1 decembrie - 31 martie"  -------------- 

Preluat: 2026-09-24T20:33:27.722086+00:00 · SHA256: 3cbe2cc3a0d46b7381279e76b695e45d53a8dbcb6647ee9c5e786ff894cd15ad