Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2005
ANEXE din 12 iulie 2005 cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1, 4.2 din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD*)
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 66779
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXE din 12 iulie 2005
cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1, 4.2 din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD*)
EMITENT GUVERNUL
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 727 bis din 10 august 2005
Anexa nr. I
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.1
ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII ŞI MARKETINGULUI PRODUSELOR AGRICOLE ŞI PISCICOLE
1. MOTIVAŢIE Măsurile Programului SAPARD, urmăresc în prlmu! rând facilitarea implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană. în mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătăţească performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele disfuncţionalităţi ce se manifestă pe pieţele specifice ale acestora, şi anume: • Pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent; • Existenţa pe piaţă, a unei importante producţii agricole, comercializate fără o prelucrare prealabilă şi/sau insuficientă/ ineficientă care nu permite sub această formă, creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor; • Condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing a produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determină, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenţa pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directă a produselor din exploataţia agricolă; • Amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, în zonele rurale, nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generând costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse; • Degradarea continuă a aparatului productiv şî un mare grad de uzură a unităţilor existente care nu deţin echipamente performante de prelucrare şi nici capacităţi performante, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei; • Lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentară, privind evacuarea apelor uzate şi a produşilor reziduali ce nu permit protecţia suficientă a mediului înconjurător, dotarea insuficientă cu laboratoare uzinale şi aparatură de măsură şi control pentru determinarea calităţii produselor; • Slaba diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate că cerinţele consumatorilor reclamă o îmbunătăţire a gamei sortimentale a produselor prelucrate. • Slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi cânepa. Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesării şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactatE:,carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peşte, produse piscicole şi plante textile. ln contextul României, având în vedere suprafeţele şi producţiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfeclă de zahăr şi plante textile şi deficienţele existente în domeniul procesării primare considerăm ca fiind importante în primul rând, investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare. 2. OBIECTIVE Obiective generale Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole şl piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Privatizarea continuă şi descreşterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoţi această măsură. Măsura va contribui la: • menţinerea locurilor de muncă existente; • crearea de noi locuri de muncă; • creşterea veniturilor în sector. Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană. Obiective specifice • Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole procesate; • Orientarea producţiei în acord cu tendinţele previzibile de piaţă şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole; • Îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole; • Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piaţă (din punct de vedere calitativ şi comercial); • încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a deşeurilor; • Creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne; • Favorizarea de investiţii inovatoare; • Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană; • Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare; • Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului; • Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privaţi competitivi; • Creşterea oportunităţilor de noi locuri de muncă în mediu rural şi menţinerea celor existente; • Crearea de upieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientaţi pe produse agricole ecologice; Obiective operaţionale • Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice; • Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi"); • Unităţile în care se realizează investiţiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acţiunilor prevăzute în cadrul măsurilor "Investiţii în exploataţiile agricole", "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", "Metode agricole de producţie menite să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural'', "Înfiinţarea grupurilor de producători", "Managementul resurselor de apă pentru agricultură" şi "Asistenţă tehnică" vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei cât şi a canalelor de comercializare şi a mediului înconjurător. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII • Măsura vizează proiecte de investiţii pentru: îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing a produselor agricole si piscicole, crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole. • Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, păsări) şi ouă; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile pentru vin; peşte şi acvacultură şi produse de oystercultură (stridii şi midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (in şi cânepă). • Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiţii care pot fi finanţate se referă la: Lapte şi produse lactate - Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie primă, precum şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate. Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente; Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eHminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive; Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zară) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitatîv şi calitativ; Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute in cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator) Carne, produse din carne si ouă - Investiţii noi pentru construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru abatorizarea şi procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing a cărnif şi produselor din carne şi a ouălor, precum şi achiziţionarea de: mijloace noi de transport în teren, şi de mijloace noi de transport, specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al animalelor) necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate; Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive; Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a cărnii (organe, slănină, sânge, ţesuturi conjuctive etc.); în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentufui de laborator). Legume, fructe şi cartofi - Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente, şi/sau modernizarea unităţilor existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing; Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru epurarea apelor reziduale); Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesării fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităţilor de procesare şi marketing; Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţufui de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Vin Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor de vinificaţie inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi marketingul vinului; - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor nocive; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şr achiziţionarea echipamentului de laborator) - Investiţii pentru implementarea sistemului de management al calităţii conform cu cerinţele ISO 9000. Peşte şi produse piscicole - Investiţii noi, şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice en-gross), procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaţă); Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene; Achiziţionarea de mijloace noi, specializate de transport, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice); Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi); în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Plante textile - Investiţii ooi pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru procesarea plantelor textile (in şi cânepă), inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul fibrelor textile ; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi marketing a plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Cereale - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primară a cerealelor (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, măcinare); - Investiţii pentru echipamente de protecţia mediului (emislf de praf organic şi mineral, impurităţi minerale şi organice); - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator) Seminţe oleaginoase - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor şi echipamentului capacităţilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor existente (uscare , calibrare, curăţire, condiţionare, conservare prin frig, extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea soarelui, ; Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive; Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (şroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing ; Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Zahăr - Construcţia ( în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr; Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a zahărului; Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene; Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasă, borhot ) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing. Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive; Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale • Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban. • Investiţiile trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei sectorului de bază a producţiei agricole la care se face referinţă . • Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole dacă sunt incluse în Anexa 1 a Tratatului Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la punctul 8 Secţiunea F din Anexa la Acordul Multianul de Finanţare, cu modificările ulterioare. • Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50000 EURO. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părti din aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi că generează un venit semnificativ. în mod special este necesară existenţa pieţelor de desfacere pentru produsele respective, (atestată prin studii de piaţă incluse în planul de afaceri} . După implementarea proiectului întreprinderea beneficiară trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igienă şi bunăstarea animalelor. • Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor părţi din acestea precum şi echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene; • Co-finanţarea privată trebuie să acopere cel puţin 50% din cheltuielile eligibile cu excepţia investiţiilor pentru sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase (70%). Dacă exista alte contribuţii financiare naţionale publice acestea vor fi luate în calcul în cadrul contribuţiei publice de 50 % sau 30% conform cu Acordul Multianual de Finanţare; • Beneficiarul şi/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze printr-un document eliberat de autorităţile competente din care să rezulte o experienţă profesională în domeniu de minim 3 ani : diplomă sau copie după cartea de muncă sau declaraţie pe propria răspundere, că responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului; • Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri principale, alimentare cu apă, electricitate, comunicaţii); • Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control a calităţii; • Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declara î emise de către autorităţile fiscale. • Unitaţile de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei trebuie să respecte legislaţia naţională, iar după finalizarea întregii investiţii trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitară. înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de restructurare, aprobat de autoritatea naţională sanitar-veterinară; Specifice Pentru toate sectoarele menţionate mai jos, capacităţile sunt exprimate luând în considerare materia primă . Lapte şi produse lactate • Proiectul să prezinte următoarele dimensiuni: pentru centre noi sau modernizate de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui: minim 2.000 hi/an; pentru capacităţi noi de procesare: minim 12.500 hi/an; pentru modernizarea capacităţilor de procesare existente:minim 50.000 hi/an; • Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale . • Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor de procesare a untului şi laptelui praf smântânit sunt eligibile, fără creşterea capacităţilor de procesare existente la nivel naţional. Carne, produse din carne şi ouă • Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine) cu o producţie de: minim 1.500 tlan; abatoare noi de păsări cu o producţie de: minim 1250 t/an; abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate cu o producţie de: min 5000 t/an; abatoare păsări modernizate cu o producţie de: minim 3000 t/an; capacităţi noi de procesare a cărnii cu o producţie de: minim 250 to/an; modernizări capacităţi existente de procesare a cărnii : minim 1250 to/an; sortare şi depozitare ouă: minim 300.000 bucăţi (6 milioane bucăţi/an); Legume, fructe şi cartofi • Pentru legume şi fructe proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: depozite noi materii prime: minim 200 t; depozite modernizate: minim 400 t; capacităţi noi de procesare: minim 100 t/an; capacităţi de procesare modernizate: minim 500 t/an; capacităţi noi legume, fructe deshidratate: minim 250 t/an; capacităţi modernizate legume, fructe deshidratate: minim 500 t/an; capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minim 12.500 t/an. ■ Pentru cartofi, proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi noi de depozitare: minim 1.000 t; capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; capacităţi de prelucrare modernizate: minim 500 t/an; capacităţi noi de procesare: minim 500 tfan; • Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. Vin • Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: • depozite noi de vin: minim 5.000 hi. • depozite modernizate : 1O.OOO hi. • capacităţi noi de procesare: minim 500 t struguri/campanie de recoltare • capacităţi de procesare modernizate: minim 1500 t struguri/campanie de recoltare Peşte şi produse piscicole • Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare depozitare şi procesare: minim 200 t/an; capacităţi modernizate de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minim 100 t/an. Plante textile • Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi noi de recepţionare, depozitare şi procesare: minim 200 t/an; capacităţi modernizate de recepţionare, depozitare şi procesare : minim 1200 t/an. Cereale • Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; capacităţi de procesare primară, modernizate: - măcinare minim : 5.000 t/an; - decojire minim : 5.000 t/an. Seminţe oleaginoase • Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi de procesare modernizate (floarea soarelui, in, soia, rapiţă, ricin): minim 15.000 tlan pentru extracţie şi minim 12.500 t/an pentru rafinare; capacităţi noi de procesare fără creşterea capacităţii totale: minim 25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare. Zahăr • Proiectul sa prezinte următoarea reprezentativitate dimensională; capacităţi modernizate de procesare sfeclă de zahăr: minim 2.000 Uzi sau 150.000 t/campanie de recoltare; Investiţiile eligibile sunt*: • Toate investiţiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează: a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi. c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxe legale, studiilor de fezabllitate, achiziţionarea de patent şi licenţe, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate. Cheltuielile eligibile specificate mai sus sunt cuprinse şi în Ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedură, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, Usta de verificare a controlului şi contracte. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene, pe de o parte şi Guvernul României, semnat la Bruxelles la 2 Februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr . 362/5 iulie 2001). Numai cheltuielile plătite de către Agenţie de la data acreditării Agenţiei sau data (datele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate în Art. 14 (2.70 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare sus menţionat), dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil să dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau a contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile. Nu sunt eligibile • Investiţii în comerţul cu amănuntul • Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4 • Investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: Criteriul Punctaj 1. Investiţii în unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor lactate şi a cărnii şi produselor din came cu program de restructurare până în 2007 15 2. Aprovizionare proprie sau relaţii contractuale cu producătorii pentru acoperirea a cel puţin 50% din aprovizionarea cu materie primă pentru cel putin 1 an după finalizarea proiectului. 15 3. Îmbunătăţirea controlului calităţii produselor (laboratoare proprii) obiective noi sau modernizate 20 4. Valorificarea superioară a subproduselor 10 5 . Realizarea de oroduse traditionale 10 6 . Amplasarea în zone cu potenţial productiv conform Anexei 4 : Rural: Max. 15 - Potenţial ridicat; 15 - Potenţial mediu; 10 - Potenţial scăzut Urban 5 5 Max . 15 15 10 TOTAL 100 7. Obiectivul proiectului: - Modernizări de capacitate - lnvestitii noi 7. BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi: • Asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică); • Societăţi comerciale cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%; • În sectorul vinificaţie sunt sprijiniţi: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri. • Cooperative de consum 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în Capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE • Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de profit. • Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. • în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 - 4.000.000 EURO, de cel mult două ori în limita sumei eligibile. • Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt prezentate în Capitolul V. Alocările financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (pag. 343}. BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI SUBMASURA % din măsura Carne 23 Lapte şi produse lactate 23 Cereale 10* Seminte oleaginoase 3 Vin 9 Fructe şi leQume 16 Peşte şi produse piscicole 6 Zahăr 4 Plante textile 6 TOTAL 100 * Nu se va depăşi 25,6 mii. Euro pentru aceste proiecte, din contribuţia publică. Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat: • Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peşte, plante textile precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi): - 50% contribuţie privată - 50% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care : - 75 % contribuţie Uniunea Europeană - 25 % buget naţional • Pentru investiţii, în sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase : - 70% contribuţie privată - 30% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - 75 % contribuţie Uniunea Europeană - 25 % buget naţional Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii. Plata sprijinului financiar se va face pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci tranşe. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ • în spaţiul rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. • În spaţiul urban pentru modernizarea capacităţilor existente. • Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele geografice care au potenţial productiv ridicat, conform Anexei 3. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: • Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investiţii: 1900, din care: Sectoare Total nr. proiecte Din care Proiecte de procesare Proiecte de depozitare lapte şi produse lactate 450 300 150 carne şi produse din carne 490 300 190 legume, fructe şi cartofi 340 200 140 vinificatie 190 100 90 peşte şi produse piscicole 130 60 70 cereale 160 100 60 seminte oleaginoase 30 20 10 zahăr 50 30 20 plante textile 60 60 - Producţiile realizate şi procesate, capacităţile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile prin programul SAPARD în sectorul agroalimentar, îmbunătăţite prin măsura 1.1, sunt prezentate în anexele 4 şi 5 la prezenta fişă tehnică. Indicatori de rezultat Creşterea competitivităţii: • Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare >80%; • Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing / unitatea de produs de bază cu 20% (numai pentru capacităţile existente); • Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi %), >20%; Situaţia În sectorul de producţie agricol primar: • Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%. lmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării: • Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunăstare, > 20%, din care: menite să îmbunătăţească calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi sub aspect nutritiv,> 30% menite să îmbunătăţească securitatea la locul de muncă,> 20%; • Tendinţa privind frecvenţa accidentelor la locul de muncă raportate, să descrească; Protecţia mediului: • Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depăşească 20%; Indicatori de impact Creşterea valorii adăugate: • Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare, să crească cu 10% Crearea de locuri de muncă şi impact social • Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300-70% şi create, 5.700-30%, {minim 10 ENl/proiect), preconizate: 19.000. Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare. 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Beneficiarii candidaţi vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: • Anunţ public prin mass-media; • Distribuirea de broşuri de informare; • Seminarii, • întâlniri cu potenţialii beneficiari. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: • studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun nr.1013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei, privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii ; • copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare al terenului şi, după caz actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; • certificatul de urbanism ; • fişa tehnică ( anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională elaborată în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene; • certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerţului şi codul fiscal (copie); • planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 EURO); • ultimele trei bilanţuri anuale, şi ultima raportare contabilă semestrială. în cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor rn acest sens eliberat de Administraţia Financiară; • avizul autorităţilor fiscale care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare; • declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; • cazier judiciar al responsabilului de proiect; • existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia ; • pregătire profesională in domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienţă profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraţie pe propria răspundere, că beneficiarul şi/sau responsabilul de proiect va/ vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului ; • unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei, trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţională şi la finalizarea investiţiei unitatea respectivă trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitară înaintea ultimei plăţi; • avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că unitatea este în conformitate cu legislaţia naţională şi că prin realizarea investiţiei va fi în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene; • pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţională sanitar- veterinară; • contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu există laborator propriu; • scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare. Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi că generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit). 14. CONDIT . II DE FINANT . ARE - Beneficiarii trebuie să întocmească balanţe lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului; - Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de două ori un ajutor în perioada 2000- 2006, în limita sumei maxime eligibrle în cadrul măsurii; - Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului; - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe). - în cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 EURO, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE
Agenţia SAPARD reprezintă Autoritatea de Implementare în România.
Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Anexa nr. 1
la fişa tehnică pentru măsura 1.1
SITUAŢIA (2004)
capacităţilor de productie în domeniul produselor alimentare
Nr. crt. Specificaţie UM (mii) CAPACITAŢI Existente Estimate pentru închidere până în 2007 % 1 Procesare lapte şi produse lactate mii hi/an 18.667,7 60 2 Procesare carne şi produse din carne mii t/an 777,3 30 3 Abatorizarea animalelor miit/an 728,5 30 4 Prelucrarea şi conservarea peştelui şi produselor din peşte mii t/an 33,7 25 5 Fabricare pâine şi produse de morărit şi panificatie mii t/an 54,34 15 6 Prelucrare leQume şi fructe mii t/an 777,4 10 7 Fabricare uleiuri şi grăsimi vegetale alimentare miit/an 428,3 30 8 Fabricarea zahărului şi produselor zaharoase: . fabricarea zahărului; . zahăr şi produse zaharoase miit/an 3.973,1 738,3 40 20 9 Fabricarea vinurilor mii hi/an 19.195 25 10 Depozitare cereale şi seminţe oleaginoase mii t/an 10.166,0 45
*S1tuaţ1a cupnnde date operative ale MAPDR
Anexa nr. 2
la fişa tehnică pentru măsura 1.1
SITUAŢIA UNITĂŢILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ (2004)
Nr. crt. Obiectiv Nr. total Unităţi confonn standardelor europene Unităţi cu program de restructurare Unităţi propuse pentru închidere Până 2007 Până 2009 1 Abatoare pt. carne roşie 561 4 14 20 523 2 Unităţi produse carne 581 5 52 17 507 3 Unităţi procesare vânat 3 3 - . -
4 Abatoare came pasăre 40 6 7 2 25 5 Unităţi carne preparată 5 5 - - - 6 Unităţi lapte şi produse 574 18 35 28 493 7 Unităţi peşte şi produse 40 7 6 - 27 8 Unităţi melci 4 4 - - - 9 Unităţi produse din ouă 1 1 - - - 10 Unităţi intestine 5 5 - - - TOTAL 1773 58 114 67 1575
S1tuaţ1a cuprinde date operative ale MAPDR
ANEXA NR. 3
la fişa tehnică pentru măsura 1.1
ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTITIILE PROPUSE PRIN MĂSURA "ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII ŞI COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE"
CEREALE
a) cu potential ridicat: Timiş, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, laşi, Mureş. b) cu potenţial mediu: Galaţi, Botoşani, Satu - Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea. c) cu potenţial scăzut:
Mehedinţi, Caraş-Severin, Suceava, Dâmboviţa, Hunedoara , Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramureş, Covasna, Harghita, M. Bucureşti
SEMINTE OLEAGINOASE
Floarea Soarelui
a) cu potential ridicat: Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi. b) cu potenţial mediu: Satu - Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoşani, laşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov. c) cu potenţial scăzut:
Argeş, Neamţ, Mehedinţi, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmboviţa, Caraş-Severin, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud.
Soia
a) cu potential ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, laşi, Ialomiţa. b) cu potenţial mediu: Dolj, Botoşani, Teleorman, Constanţa, Neamţ. c) cu potenţial scăzut:
Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu - Mare.
LAPTE şi PRODUSE LACTATE
Bovine
a) cu potenţial ridicat: Suceava, Cluj, laşi, Maramureş, Argeş, Botoşani, Bihor, Neamţ, Bacău. b) cu potenţial mediu: Dâmboviţa, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt. c) cu potenţial scăzut:
Timiş, Gorj, Vrancea , Caraş-Severin, Sălaj, Arad, Vâlcea, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanţa, Covasna, Mehedinţi, Călăraşi, Ilfov.
Ovine
a) cu potential ridicat: Mureş, Botoşani, laşi, Teleorman, Tulcea, Bistriţa Năsăud, Caraş-Severin, Dolj, Cluj, Timiş. b) cu potenţial mediu: Constanţa, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinţi , Olt, Harghita, Maramureş, Neamţ , Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Argeş. c) cu potenţial scăzut:
Brăila, Covasna, Călăraşi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, Ialomiţa, Vâlcea, Satu - Mare .
CARNE
Bovine
a) cu potential ridicat: Suceava, laşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Alba, Dâmboviţa, Gorj, Bistriţa Năsăud ,Vâlcea, Mureş, b) cu potenţial mediu : Hunedoara, Braşov, Satu Mare, Prahova , Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caraş - Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galaţi. c) cu potenţial scăzut:
Giurgiu, Ialomiţa, Sibiu, Covasna, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea, Călăraşi,
Porcine
a) cu potential ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj. b) cu potenţial mediu :
Argeş, Neamţ, Olt, laşi, Suceava, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Maramureş, Braşov, Giurgiu.
c} cu potenţial scăzut:
Alba, Tulcea, Dâmboviţa, Prahova, Botoşani, Covasna, Sibiu, Sălaj , Vaslui, Bistriţa Năsăud, Galaţi, Mehedinţi, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraş-Severin .
Ovine
a) cu potential ridicat: Tulcea, laşi, Timiş, Botoşani, Sibiu, Mureş , Cluj , Dolj, Constanţa, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Buzău b) cu potenţial mediu: Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui , Neamţ, Galaţi, Bacău , Teleorman, Olt, Maramureş, Călăraşi, Vrancea, Mehedinţi, Argeş, c) cu potenţial scăzut: Hunedoara, Harghita, Ialomiţa, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu - Mare, Dâmboviţa, Ilfov. Păsări (inclusiv ouă) a) cu potenţial ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, laşi, Bihor. b) cu potenţial mediu: Prahova, Giurgiu, T i miş, Braşov, Vâlcea, Ialomiţa, Arad, Sibiu , Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea , Brăila , Ilfov , Mureş c) cu potenţial scăzut:
Cluj, Tulcea , Caraş-Severin, Vaslui, Neamţ, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj , Satu - Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul Bucureşti, Covasna.
LEGUME
a) cu potenţial ridicat: Galaţi, Timiş, Olt, laşi, Arad, Mureş, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmboviţa, b) cu potenţial mediu: Ilfov, Botoşani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu, Satu - Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Buzău , Alba, Ialomiţa, Argeş. c) cu potenţial scăzut:
Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraş-Severin , Sibiu, Bistriţa Năsăud , Brăila, Mehedinţi, Vaslui, Tulcea, Călăraşi, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, M. Bucureşti.
CARTOFI
a)   cu  potential  ridicat: Suceava, Covasna , Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Cluj , Mureş, laşi, Hunedoara . b) cu potenţial mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caraş-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare. c) cu potenţial scăzut: Arad, Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Ilfov, Giurgiu , Călăraşi, Brăila, Ialomiţa.
FRUCTE
a) cu potential ridicat: Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Cluj, Maramureş, laşi, Caraş-Severin, Sălaj; b) cu potenţial mediu : Bistriţa Năsăud , Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamţ, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiş ; c) cu potenţial scăzut Vaslui, Galaţi, Botoşani, Alba, Mehedinţi, Sibiu, Dolj, Constanţa, Giurgiu.Teleorman , Harghita , Ilfov, Ialomiţa, Braşov , Călăraşi, Covasna, M . Bucureşti.
VIN
a) cu potential ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, laşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi ; b) cu potenţial mediu : Vâlcea, Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj; c) cu potenţial scăzut: Caraş-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj , Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Călăraşi, Gorj , Hunedoara .
PESTE ŞI PRODUSE PISCICOLE
a) cu potential ridicat: Tulcea , laşi, Botoşani, Bihor, Constanţa, Dâmboviţa, Călăraşi, Ialomiţa. b) cu potenţial mediu : Ilfov, Oo[j, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinţi, Arad, Prahova, Brăila, Mureş, Bacău , Neamţ, Vaslui, Alba, Timiş, Caraş-Severin, Cluj, Buzău, Bistriţa Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Braşov. c) cu potenţial scăzut: Argeş, Sibiu, Satu Mare , Hunedoara, Gorj, Maramureş, Sălaj, Vrancea .
ZAHĂR
a) cu potentia/ ridicat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, laşi, Mureş , Cluj , Galaţi, Covasna, b) cu potenţial mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Arad , Bacău, Alba, c) cu potenţial scăzut: Vrancea , Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Sălaj, Buzău , Hunedoara , Prahova .
INŞI CÂNEPĂ
ln pentru fibrd
a)   cu potential  ridicat: Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi , Cluj , Constanţa , Covasna, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare , Suceava, Timiş; b) cu potenţial mediu: Alba, Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt , Prahova, Sibiu, Teleorman , Tulcea,Vâlcea; c) cu potenţial scăzut Bacău, Botoşani. laşi, Vaslui, Vrancea.
Cânepă pentru fibră
a}cu potential ridicat: Arad, Bihor, Botoşani. Caraş-Severin, laşi, Mureş, Neamţ, Satu Mare , Sălaj, Suceava, Timiş, Vaslui,Vrancea;
b) cu potenţial mediu: Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova , Teleorman, c) cu potenţiai scăzut Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramureş, Sibiu, Vâlcea.
Anexa nr . 4
la fişa tehnică pentru măsura 1.1
PRODUCŢII REALIZATE ŞI PROCESATE ÎN ANUL 1998
PRODUSE AGRICOLE U.M PRODUCTU REALIZATE 1998 MATERII PRIME PROCESATE 1998 MATERJJ PRIME PROCESATE % LAPTE mii hi 54 . 360 9.000 16 , 5 CARNE (viu) mii t 1 . 594 526 33,0 LEGUME-FRUCTE mii t 3 . 926 54 1,3 CARTOFI mii t 3 . 319 - - PEŞTE ŞI PRODUSE PISCICOLE mii t 39 23 59,0 STRUGURI Soiuri nobile mii t 425 425 100 CEREALE (qrâu+porumb) mii t 15 . 010 3 . 668 24,4 SEMINŢE OLEAGINOASE mii t 1 . 180 726 61,5 SFECLA ZAHAR miit 1 . 831 1 . 831 100 PLANTE TEXTILE mii t 11,8 11,8 100
Nota. Surse folosite : date operative Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Anexa nr. 5
la fişa tehnică pentru măsura 1.1
INVESTlŢII PRIN PROGRAMUL SAPARD ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR ÎMBUNĂTĂŢITE PRIN MĂSURA 1.1.
SPECIFICATIE U.M CAPACITAŢI EXISTENTE PENTRU: CAPACITĂŢI ÎMBUNATAŢITE PRIN PROGRAM SAPARD PENTRU: PROCESARE DEPOZITARE MODERNIZARE CAPACITAŢI NOI PROCESARE DEPOZITARE PROCESARE DEPOZITARE CANT. % CANT. % CANT. % CANT. % LAPTE şi PRODUSE LACTATE (exclusiv unt şi lapte oraf smântânit) mii hi 22 . 000 - 6 . 600 30 - - 4.400 20 - - CARNE: -abatoare (bovine,porcine,ovine,păsări) - depozite frig -oreoarate carne mii to 2.634 - 675 - 274 - 658 - 170 25 - 25 - 55 - - 20 - 395 - 67 15 - 10 - 27 - - 10 - LEGUME+FRUCTE mii to 306 345 60 20 85 25 45 15 35 10 CARTOFI mii to 200 215 20 10 54 25 50 25 22 10 PESTE mii to 38 18 19 50 6 33 11 30 2 10 VIN (soiuri nobile) mii hi 3.470 - 870 25 - - 350 10 - - CEREALE mii to 9.377 12.950 938 10 1300 10 - - - - SEMINTE OLEAGINOASE mii to 1.500 - 425 25 - - 75 5 - - ZAHĂR(rădăcini sfeclă/zi} mii to 69 - 10 15 - - - - - - PLANTE TEXTILE* mii to 45,4 - 8 17,6 - - 30 66,1 - -
NOTA: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de matern prime şi la condiţiile de piaţă. Apreciem o reducere a capacită lor existente în proporţie de 20-25% . Capacităţile noi propuse vor acoperi parţial această reducere .
SURSA: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt şi medlu (1999-2000 şi 2001,2005}
21
* « Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului şi cânepii în România » (septembrie 2002)
Anexa nr. li
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2.
ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE, VETERJNAR ŞI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR
1. MOTIVAŢIE în ceea ce priveşte nevoia de a asigura îmbunătăţirea structurilor în vederea reallzării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor şi în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiţii (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar-veterinar, fitosanitar şi control pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor. ■ Sectorul sanitar veterinar: - Starea actuală a spaţiilor şi aparatura existentă la nivelul laboratoarelor şi a instituţiilor publice abilitate este neperformantă şi/sau incompletă şi nu răspunde în totalitate necesităţilor actuale în perspectiva aderării la U.E, fapt semnalat şi de experţii comunitari. - în condiţiile creşterii importului de produse alimentare şi a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiză şi diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publice şi private. La sfârşitul anului 2003 şi la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătăţirea cadruluf legislativ şi a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar şi al siguranţei şi calităţii alimentelor, urmare organizării şi începerii funcţionării Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Siguranţa Alimentelor şi a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Unul din scopurile acestei autorităţi este realizarea siguranţei alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator. Urmare acestor reorganizări, cât şi a consultărilor cu experţii comunitari, s-a elaborat Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public. Prin această strategie s-a stabilit reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea şi dotarea unor laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu aparatură şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animală, cât şi vegetală, care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene din acest domeniu. • Sectorul fitosanitar: - Cunoaşterea stării fitosanitare şi a situaţiei organismelor dăunătoare din culturile agricole precum şi a evoluţiei acestora, permite fundamentarea practică a deciziilor de prevenire şi combatere; Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calităţii pesticidelor şi de determinare a reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică şi protecţia mediului înconjurător; - Direcţia fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne şi rapide de comunicare (pe verticală şi orizontală) cu unităţile fitosanitare judeţene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale, controlul calităţii pesticidelor şi determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale. • Sectorul de control al calităţii produselor alimentare: - Calitatea produselor alimentare, de origine animală şi vegetală şi a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificată şi controlată atât de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, cât şi de către autorităţile de supraveghere şi control, în vederea protejării sănătăţii şi intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu; - Agenţii economici care produc, ambalează, manipulează, transportă, depozitează şi comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale; - Inspectorii desemnaţi pentru controlul calităţii produselor alimentare, din cadrul Direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene - DADR şi Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor -DSVA, nu-şi pot exercita în totalitate atribuţiile de evaluare a conformităţii parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificaţiile tehnice sau documentele normative de produs, cât şi atribuţiile de supraveghere a pieţei, datorită insuficientei dotări cu echipamente pentru determinarea sănătăţii animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare şi ai factorilor de mediu; - Institutul de Bioresurse Alimentare - Bucureşti, este în prezent singurul institut public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, cât şi calitatea materiilor prime, a produselor finite şi a ambalajelor pentru agenţii economici din industria alimentară. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate naţional, conform standardului SR EN ISO/CEI • 17025/2001 şi urmează să-şi extindă acreditarea şi pentru metodele de analiză de referinţă prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieţei comune a diferitelor categorii de alimente . Activitatea sa este necesară atât pentru determinarea siguranţei şi calităţii alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cât şi a alimentelor furnizate direct consumatorilor; Nu se pot urmări şi elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea şi comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenţilor economici şi a autorităţilor de supraveghere şi control. Strategia privind Îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor in sectorul public, preconizează modernizarea şi dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din 8 regiuni, cu aparatură şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animală, cât şi vegetală. în felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranţei şi calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor, eliminând totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru această măsură sprijinul este asigurat în deplină complementaritate cu Programele Phare şi ţinând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare). Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi in acord cu PAC şi aquis-ul din domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul şi pregătirea probelor provenite de la animale in vederea diagnosticului de laborator motivează dezvoltarea laboratoarelor, ţinând cont şi de faptul că în România infrastructura de transport încă nu este modernizată, mai ales în zonele rurale în care se află majoritatea exploataţiilor de animale şi unităţi de procesare produse de origine animală şi non-animală, supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (vezi anexa). Având în vedere că începând cu anul 2007, România va deveni membră a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la graniţa de NE, care va deveni graniţă a Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele comunitare pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, precum şi protecţia mediului înconjurător. Prin localizarea la graniţa cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi accesul la Marea Neagră, după aderare la UE, România poate avea graniţe critice. În aceste condiţii ţara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologic eficient şi operativ. Transpunerea şi implementarea acquis-ului veterinar şi pentru siguranţa alimentelor implică dezvoltarea de noi tehnici performante astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinată de existenţa unui număr mare de exploataţii de animale şi unităţi de procesare produse de origine animală şi non animală. De asemenea trebuie avută în vedere ca o problemă foarte importantă lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animală (grăsimi vegetale şi derivate, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc). De asemenea, s-a ţinut cont de importanţa ca zone turistice internaţionale în continuă dezvoltare care implică standarde europene pentru siguranţa alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervaţiei naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigaţii ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătăţii animalelor domestice şi de acvacultură. Aspectele actuale privind problematica toxicologică şi ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenţei numeroaselor zone poluate şi a apariţiei unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar şi integrativ care să cuprindă principalele relaţii dintre mediul ambiant şi organismul viu, dintre furaj şi animal sau dintre animal şi om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficientă care să contribuie la apărarea sănătăţi[ oamenilor şi animalelor. în acest sens este necesară dotarea cu aparatură performantă care să asigure identificarea şi cuantificarea unui număr cât mai mare de compuşi toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare. Dezvoltarea unor programe naţionale de supraveghere pasive şi active; elaborarea planurilor de contingenţă privind controlul şi eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontalieră a bolilor din lista ăA-, inclusiv sistemul de alertă şi protecţie implică dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe. în Anexa nr . 1: este prezentată repartiţia pe judeţe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor care vor fi finanţate prin SAPARD. Ţinând cont de faptul că măsura are în vedere construcţia instituţională, va fi finanţată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanţate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanţare prin Programul SAPARD. în sectorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, institutele Naţionale de referinţă, punctele de inspecţie la frontieră şi instruirea personalului va fi finanţată prin programe PHARE . Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin programul SAPARD . 2. OBIECTIVE Obiectivul general • fmplementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul calităţii produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii materiilor prime şi a produselor agroalimentare finite şi pentru creşterea competitivităţii acestora pe piaţa internă şi în perspectiva exportului. Obiective specifice • Operaţionalizarea şi eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare ; • Adoptarea unor noi tehnici de analiză de laborator similare cu cele din U.E.; • Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituţiile abilitate; Obiective operaţionale • Modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente; • Înfiinţarea sau modernizarea şi dotarea unor reţele de informaţii şi comunicare pentru laboratoarele publice. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură se corelează cu măsura "Investiţii în exploataţiile agricole" şi cu "îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole". 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura vizează îmbunătăţirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar veterinar, fitosanitar şi controlul alimentelor. Se urmăreşte: - extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea unor laboratoare deja existente; îmbunătăţirea sistemelor de prelucrare şi comunicare a datelor şi informaţiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanţate prin programul Phare). Pentru sectorul sanitar-veterinar, investiţiite constau în: - extinderea şi modernizarea construcţiilor existente şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a laboratoarelor din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectorială; achiziţionarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaţionale din UE şi a unei baze de date relevantă, în special programul TRACES pentru comunicarea rapidă cu centrele de referinţă europene, între direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi toate cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import , export şi tranzit; modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a unor laboratoare din domeniul public . Pentru sectorul fitosanitar, investiţiile constau în : - dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care va deservi mai multe judeţe ; - achiziţii de aparatură (sisteme Agroexpert), echipamente şi tehnică de calcul şi software pentru Sistemul Informatic Naţional pentru Protecţia Plantelor din cadrul celor 42 unităţi fitosanitare judeţene; Pentru controlul calităţii alimentelor investiţiile constau în: - modernizarea construcţiilor şi dotarea cu aparatură şi echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare Bucureşti pentru controlul securităţii şi calităţii produselor alimentare şi a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naţionale conform standardului SR EN IS0/CEJ 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autorităţile de control cu ocazia verificărilor agenţilor economici, cât şi pentru analizele de laborator solicitate de agenţii economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul Bucureşti şi judeţele limitrofe; - extinderea şi modernizarea spaţiilor existente destinate expertizei alimentelor şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică efectuării analizelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni; • dotarea cu un sistem de informare şi monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor către autorităţile implicate. - modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a unor laboratoare, pentru controlul siguranţei şi calităţii produselor alimentare, de origine animală şi/sau vegetală, recomandate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale • Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele şi strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fito-sanitar şi de control alimentar şi să asigure armonizarea metodelor ş; tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană; • Investiţiile trebu i e să fie situate în zone cu potenţial agricol ridicat şi cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1; • Investiţiile pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fito-sanitar şi alimentar din U.E; • Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informaţiilor din aria deservită; • Laboratoarele instituţiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfăşoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar şi de control al securităţii şi calităţii alimentelor, înainte de transmiterea proiectului; • Trebuie certificată existenţa co-finanţării. Specifice Sectorul sanitar-veterinar: • Proiectele să se coreleze cu acţiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecţiei consumatorilor, sănătăţii animalelor, protecţiei mediului şi care să reglementeze circulaţia animalelor şi a produselor de origine animală. • Proiectele să includă măsurile care asigură protecţia teritoriului faţa de bolile menţionate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc. Proiectele să utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Naţional după omologarea şi avizarea oficială , metodele din Manualul de Standarde al OIE , ISO şi alte standarde internaţionale. Clăd i rile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate . Proiectele să respecte Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animalele de fermă şi expertiză sanitară veterinară a produselor animale şi a furajelor. Sectorul fitosanitar: • Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea şi controlul să se desfaşoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informaţiilor . Controlul calităţii alimentelor: • Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate şi metodelor de analiză de referinţă pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene . Investiţiile eligibile sunt: • Cele menţionate în secţiunea 4 «Câmpul de acţiune al măsurii» pentru toate sectoarele implicate ; • Pot fi cheltuieli eligibile : - Extinderea şi modernizarea construcţiilor existente; • Achiziţia de noi instalaţii specifice, aparate şi echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; - Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri care privesc pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu depăşesc 5%. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor , dacă îndeplinesc cerinţele art . 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunitaţilor Europene si Guvernului României semnat la Bruxelles la 2 . 02 . 2001, cu modificările şi completările ulterioare . Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art.4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare sus mentionat, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secţiunea B, "Management, Monitorizare şi Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanţare. 6. BENEFICIARI Laboratoarele instituţiilor publice autorizate pentru a desfăşura activităţi sanitar veterinare, fitosanitare şi de control al calităţii alimentelor. 7. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Usta legislaţiei în vigoare, referitoare la această măsură, pentru cele trei sectoare vizate este redată în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 8. DISPOZIŢII FINANCIARE În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă intre 50.000 - 2.000.000 EURO. • Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap.6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, pag.353 din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. • Pentru proiectele publice şi investiţiile în infrastructură care nu generează benefici] substanţiale, ajutorul acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Gradul de intervenţie va fi: - 75% contribuţie U.E . - 25% buget naţional Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic în limita aprobată pentru această măsură. Plata sprijinului financiar va fi făcută pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum trei tranşe. 9. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectele publice pot fi amplasate în spaţiul urban şi rural. 10. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali • Număr de proiecte pe tipuri de activitate (20), după cum urmează : Tipuri de activitate Sanitar veterinar Fitosanitar Controlul calităţii produselor alimentare Public Privat Public Privat Public Privat Extindere, modernizare construcţii şi dotare de 16 o 1 o 1 (16 secţii de o laboratoare expertiză a alimentelor în cadrul LSVSA)* Reţea informaţională natională 1 1 o Wota : LSVSA sunt faboratoare sanitare veterinare ş, pentru siguranţa alimentelor ale direcţii/or sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, din cadrul ANSVSA. Acestea au secţH de expertiză a alimente/or . Laboratoare • Număr de beneficiari (18) • Număr de proiecte publice pentru modernizare (18); Reţeaua informaţională • Număr de proiecte (2) Indicatori de rezultat • Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerinţele U.E, din totalul numărului de analize realizate, să depăşească 90%; • Creşterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerinţele UE, datorate asistenţei, cu 20% faţă de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenţei, pentru laboratoarele modernizate. • Îmbunătăţirea calităţii alimentelor de origine animală şi vegetală . Indicatori de impact Implementarea aquis-ului in controlul sanitar-veterinar, fitosanitar şi al controlului calităţii produselor alimentare. • Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiză de referinţă comunitare: 100% pentru: - laboratoarele modernizate. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eliglbllităţii prezentei măsuri prin: • Anunţ prin mass-media • Distribuirea de broşuri de informare • Seminarii locale • Întâlniri cu solicitanţii . 12. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE • Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr . 1013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cuprinzând devizul general elaborat in conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002, cu completările ulterioare, după caz; • Certificatul de urbanism, după caz ; • Fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila de tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE; • Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; • Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională conformă cu legistaţia UE , după caz ; • Avizul sanitar eliberat de instituţi i le abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE, după caz. 13. CONDIŢII DE FINANŢARE • Beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiile privitoare la investiţia respectivă ; • Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului; • Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe); • Beneficiarul poate să primească ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii . Beneficiarul privat poate solicita o nouă finanţare după completarea şi aprobarea proiectului anterior; • Achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achiziţi i le publice. 14. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE
Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare.
Anexa nr.1
la fişa tehnică pentru măsura 1.2
LABORATOARELE INSTITUŢIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJN SAPARD
I. SANITAR-VETERINAR:
Laboratoarele direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (16):
1. Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj şi LSVSA Satu Mare ; 2. Regiunea Nord Est: LSVSA Bacău, LSVSA Suceava, LSVSA laşi; 3. Regiunea Centru Sud : LSVSA Braşov, LSVSA Alba ; 4. Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara , LSVSA Timiş; 5. Regiunea Sud Vest : LSVSA Dolj, LSVSA Olt ; 6. Regiunea Sud Est : LSVSA Constanţa, LSVSA Tulcea ; 7. Regiunea Sud : LSVSA Prahova, LSVSA Ialomiţa; 8. Regiunea Bucureşti : LSVSA Bucureşti.
li. FITOSANITAR:
Laboratorul Unităţii Fitosanitare a judeţului Mureş - pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care deserveşte beneficiari din judeţele : Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Satu Mare şi Maramureş.
III. CONTROLUL CALITĂŢII ALIMENTELOR
Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare
Secţiile pentru expertiza siguranţei şi calităţii alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar.
Anexa nr. III
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 2.1 DEZVOLTAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RURALE
1. MOTIVAŢIE Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă disparităţi foarte mari. în majoritatea spaţiului rural se remarcă următoarele: • drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutieră sau la cea de cale ferată precum şi cele care îmbunătăţesc circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploataţiile agricole; • reţeaua de alimentare cu apa în sistem centralizat este insuficientă; • reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt inexistente; • în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staţii de epurare nu există, apele uzate fiind de regulă deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt împrăştiate pe câmp. Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieţii la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unui credit extern pentru realizarea unor programe guvernamentale (alimentarea cu apă a satelor şi asigurarea de locuinţe sociale). Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 au fost finanţate proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat şi reprezintă sprijinul acordat de către statul roman pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructură rutieră şi edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mil USD sunt destinaţi realizării subprogramului de alimentare cu apă a satelor. De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu Programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare şf gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o popula e mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioada de 7 ani între 2000-2006. Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a localităţilor din mediul rural. Prin Programul SAPARD se vor finanţa atât modernizări cât şi construcţii de drumuri de interes local, conform Legii 82/1998, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr . 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor de interes local care cuprinde : - Drumurile rurale care asigură legătura dintre: o Reşedinţa de comună şi satele componente; o Oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş) ; o Drumuri de legătură care asigură accesul satelor la drumurile judeţene/ naţionale şi reţeaua de căi ferate; o Intre sate (de la sat la sat). - Drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul General de Urbanism şi sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploataţia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul SAPARD. - Străzi - drumuri publice în interiorul localităţilor indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, fundătură, uliţă etc.). Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrată. 2. OBIECTIVE Obiective generale • Îmbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţă cât şi a standardelor de muncă şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural. Obiective specifice • Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, căi ferate, precum şi la exploataţiile agricole, obiective turistice de importanţă naţională sau alte obiective economice; • Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale; • Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico- sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate ; • Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare; Obiective operaţionale • Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor; • Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă; • Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei; 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURt Această măsură permite dezvoltarea unor măsuri şi acţiuni integrate şi durabile, care creeaza premise reale pentru realizarea celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în exploataţiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenţa unei infrastructuri minimale este o precondiţie a reuşitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri. 4. CÂMPUL OE ACŢIUNE AL MĂSURII Pentru a atinge obiectivele propuse, vor fi susţinute următoarele submăsuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte: Drumuri în zonele rurale. În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: • Construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipulările Legii nr. 82/1998. La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, telecomunicaţii) . Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele rurale în cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: • Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă şi extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aducţiune, staţie de tratare, rezervor de înmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie . La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal). Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: • Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare a apelor uzate menajere, staţia de epurare, staţia de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate{tratate în staţii de epurare) ; La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a învestiţiei(energie electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal). 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale • Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică şi funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate; • La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 şi a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor; • Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de Urbanism General şi Planurile de Amenajare a Teritoriului; • Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică; • Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului; • Hotărârea Consilului comunei beneficiare privind necesitatea investiţiei; • Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreţinere. Specifice Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale • Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de pământ; • Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată şi completată de Directfva 97/11/CE ; • Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Legii 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor şi Normele Tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice elaborate şi aprobate prin Ordin de Ministrul Transporturilor; • Proiectele trebuie să includă amenajarea prin îmbrăcăminţi adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ; • Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei funcţionale şi clasei tehnice respective; • Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă că după aplicarea stratului de piatră, operaţiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţională; • Proiectele trebuie să prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipităţii se va face prin rigole, şanţuri şi podeţe de descărcare; Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale: • Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenţa sursei de apa în cantitatea suficientă pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenţa sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ; • Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şl a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE; • înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise; • Pomparea în reţeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă, fără a fi trecută prin staţia de tratare; • Să se folosească numai aducţiuni închise; • Pentru toate tipurile de captare (subterană, izvoare, de suprafaţă) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 101/1997; • Populaţia deservită să fie de minim 500 locuitori. Pentru submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale: • Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea nămolului rezultat din staţiile de tratarea apei; • Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendata si completata de Directiva 97/11/CE ; • Populaţia deservită: minim 500 locuitori. lnvestitiile eligibile sunt: • Toate investiţiile prevazute la paragraful 4" Câmpul de acţiune al măsurii "; • Achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora ; • Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului. Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările Candidate, (conform punctului 8 (14) din secţiunea F din Acordul Multianual de Finanţare)şi în conformitate cu normele Uniunii Europe inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor toxice. Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în Ordinul pentru implementarea măsurii. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în Art. 4 Sectiunea B a Acordului Multianual de Finanţare încheiat intre Uniunea Europeană şi România, semnat la 2 februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001). Numal cheltuielile plătite de Agenţie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru această măsura sau de la data (datele) specificată(e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la Art.14 (2.7) Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme provenienţa inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor menţionate în art.4, "Eligibilitatea cheltuielilor'' paragraful 2 din secţiunea B Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" dln anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adaugă: • Achiziţionarea de mijloace de transport. 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: Generale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Punctaj 10 10 3.5; 3.5 şi care deservesc în zona rurală obiective culturale şi turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Sectiunea 111, zone protejate amplasate de-a lunQul traseului. Max. 15 10 15 Max.10 5 10 Max.15 5 10 15 10 TOTAL ( maxim) 70 • Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3) • Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO • Proiectele sunt amplasate - în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 şi - în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 şi • Existenţa unei donaţii financiare private pentru acoperirea parţială a cheltuielilor neeligibile: - 5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului; - mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului • Numărul de localităţi care beneficiază de proiect: 2 localităţi; 3 localităţi; 4 sau mai multe ; • Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot începe imediat după semnarea contractului. Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Punctaj nationale şi cu reteaua de căi ferate sau cu cele executate în 10 • Proiecte care asigură legatura cu drumurile judeţene, cu cele cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, etc. amplasamente 15 amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate amplasate de-a lungul traseului; 5 TOTALSUBMASURA 30 • Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporţie de minim 80% din pământ şi proiectele pentru drumuri pe noi • Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective turistice naţionale Legea nr . 5/12.04 . 2000 privind aprobarea Planului de Pentru submăsura Alimentare cu apă in sistem centralizat în zone rurale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Punctaj Max. 15 10 15 15 TOTALSUBMĂSURA 30 • Proiecte în zone în care sursele de apă tradiţionale (fântâni, puţuri) sunt: - Insuficiente sau suficiente şi poluate ; - Poluate şi insuficiente • Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori. Pentru submăsura Canalizare in zonele rurale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Punctaj Max.15 10 15 15 TOTALSUBMĂSURĂ 30 • Proiecte care cuprind reţea de canalizare: - Mixtă (pluvială şi menajeră) - Retele separate (pluviale şi menajere); • Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori; 7. BENEFICIARI Consiliile locale comunale Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale. Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanţare. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Lista actelor normative în vigoare, referitoare la măsura şi submăsurile în cauză este prezentată în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele publice sunt proiecte de infrastructură, care nu generează venituri substanţiale, în consecinţa aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri substanţiale , sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului venituri viitoare, mai puţin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mică decât 25% din costul total al investiţiei respective . Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuţia publică este de 100% din costul total eligibil. în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100 OOO EURO şi 1 OOO OOO EURO. Un beneficiar poate primi ajutor pentru diferite proiecte, pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii. Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocările financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (pag. 357) : în completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanţă cu prevederile Articolului 10 paragraful 3 al Secţiunii A din Acordul Multianual de Finanţare. Comitetul de Monitorizare şi Comisia vor fi informaţi regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobândă vor fi distinct evidenţiate şi vor primi cofinanţare comunitară numai din această dobândă. Bugetul indicativ pe submăsuri SUBMASURA % din măsură Drumuri în zonele rurale 50 Alimentare cu apă 35 Canalizare în zonele rurale 15 TOTAL 100 Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează : - Minim 25% contribuţie naţională (bugetul naţional sau local); - Până la 75% contribuţie comunitară. Rata de 100 % poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanţiale. Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfaşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsură. Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze că plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar . Luându-se în considerare opţiunile beneficlarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 tranşe. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural definit conform Legii. în cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit oraşe, se acceptă proiectele cu condiţia ca această schimbare să fi survenit după semnarea contractului de finanţare. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: • Anunţ public, prin mijloacele mass-media; • Distribuirea de broşuri de informare; • Seminarii; • întâlniri cu potenţialii beneficiari 12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: Număr de proiecte: 700 Număr de locuitori : 342.000 Număr de comune: 880 Drumuri În spaţiul rural : Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1500 Număr de comune: 380 Apă potabilă Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370 Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apă potabilă: 500 Apă reziduală În spaţiul rural: Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130 Număr de km de conducte: 1 300 Număr de statii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare : 100 Indicatori de rezultat • Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructură beneficiind de asistenţă(%): creşte cu 50% • Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale(număr de turişti şi durata sejururilor) Protecţia mediului • Produsele reziduale / canalizările de apă reziduală / tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite). Indicatori de impact Menţinerea populaţiei În zonele rurale • Evoluţia numărului de locuitori Locurile de muncă şi impactul social • Numărul de locuri de muncă create : în perioada execuţiei proiectului: 14.000 locuri de muncă permanente : 1.400 Indicatorii de impact şi rezultat vor fi îmbunătăţiţi substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: • Studiul de fezabilitate întocmit conform ordinului nr. 1O13/873/ 2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind aprobarea Normelor Metodologice privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii; • Hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiţiei. • Existenţa unei Decizii a consiliului local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva Decizie a consiliului local va trebui să menţioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către Primărie; • Certificatul de urbanism conţinând lista avizelor necesare pentru demararea investiţiei; • Fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s•a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene; • Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o altă finanţare naţională sau comunitară; • Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională numai pentru proiectele de apă şi canalizare. • Hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreţinere; • Hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE • beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiunile privitoare la respectiva investiţie; • la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA; • un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii; • beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior; • beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului; • sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe). 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE • Agenţia SAPARD - reprezintă în România autoritatea de implementare. • Serviciile tehnice de verificare pe teren plăţi - sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei SAPARD.
Anexa nr.1
la fişa tehnică pentru măsura 2.1
Situaţia zonelor defavorizate
Nr. Zona Judetul Act nonnativ 1. Zona minieră Brad Hunedoara H.G.991/1998 2. Zona minieră Valea Jiului Hunedoara H.G.992/1998 3. Zona minieră Bălan Harghita H.G.993/1998 4. Zona minieră Albeni Gorj H.G.191/1999 5. Zona minieră Schela Gorj H.G.192/1999 6. Zona minieră Motru Rovinari Gorj H.G.193/1999 7. Zona minieră Stei Nucet Bihor H.G.194/1999 8. Zona minieră Suncuiuşi- Dobreşti-Vadul Grişului Bihor H.G.195/1999 9. Zona minieră Popeşti- Dema-Ale .. şd Bihor H.G.196/1999 10. Zona miniera Rusca Montană Caraş Severin H.G . 197/1999 11. Zona minieră Bocşa Caraş Severin H.G.198/1999 12. Zona minieră Moldova Nouă-Anina Caraş Severin H.G.199/1999 13. Zona minieră Io Sălaj H.G . 200/1999 14. Zona minieră Hida- Surduc-Jibou Sălaj H.G.201/1999 15. Zona minieră Sărmaşag - Chiejd Bobota Sălaj H.G.202/1999 16. Zona minieră Baia Mare Maramureş H.G . 203/1999 17. Zona minieră Borşa Vişeu Maramureş H.G.204/1999 18. Zona minieră Filipeşti Prahova H.G.205/1999 19. Zona minieră Ceptura Prahova H.G.206/1999 20. Zona minieră Comăneşti Bacău H.G.207/1999 21. Zona minieră Bucovina Suceava H.G.208/1999 22. Zona minieră Bara Olt Covasna H.G.209/1999 23. Zona minieră Altân- Tepe Tulcea H.G.210/1999 24. Zona minieră Rodna Bistrita Năsăud H.G.640/1999 25. Zona minieră Apuseni Alba H.G.813/1999
Anexa nr. IV
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.1 INVESTIŢII ÎN EXPLOATAŢIILE AGRICOLE
1. MOTIVAŢIE • Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, s au pus bazele proprietăţii private şi a generallzării proprietăţii private în agricultură. Astfel, dacă prin Legea nr.18/1991 suprafaţa maximă restituită era de 10 ha., prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, suprafaţa care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice pot dobândi/achiziţiona până la maxim 200 ha. teren agricol în echivalent arabil, de familie. • Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică şi morală. • Patrimoniul pomi-viticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţă celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor plantaţii precum şi cel de distrugere datorită atât calamităţilor naturale din ultimii ani cât şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. în 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viţă de vie nobilă, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi. • La unele plante tehnice şi culturi tradiţionale (sfeclă de zahăr, rapiţă, ricin, in, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constată o reducere a suprafeţelor de cultură şi a producţiilor obţinute precum şi reducerea suprafeţei totale de sere încălzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha. în 1999 din care 282 ha. aparţin sectorului privat. Transferarea animalelor slab performante de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matcă performante, precum şi asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performante de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural. Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea şeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juninci cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD). (ln România sunt 6 centre aparţinând de SC "SEMTEST" pentru testarea taurilor, rn funcţie de performanţe şi pedigree, in ceea ce priveşte reproducţia şi materialul seminal. Însămânţarea artificială se face prin Asociaţia Crescătorilor de Taurine din Romllnia. Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigură prin unităţile sale teritoriale reproducţia naturală şi respectarea Planuiui de lmbunătăţire la nivel naţional,) Circa 20 % din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 ani. în acelaşi timp, foarte puţini tineri au condiţii reale să se stabilească în mediul rural şi să devină managerii unor exploataţii agricole. Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia. în strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor vegetale şi animale în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea producţiilor atât în sectorul vegetal cât şi în cel al creşterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent, a creşterii veniturilor producătorilor agricoli. Investiţiile în exploataţiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reînnoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creşterea animalelor existente. 2. OBIECTIVE Obiective generale • în baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de creştere a animalelor, asigurând raţionalizarea şi reorientarea producţiei pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii competitive şi care ar putea limita poluarea asupra mediului înconjurător. • Această măsură va contribui la îmbunătăţirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi muncă, precum şi la asigurarea condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor. • Implementarea măsurii se va face respectând prevederile Articolului 2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va asigura condiţiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploataţiile agricole. Obiective specifice • să modernizeze tehnologiile de cultură şi să reducă costurile de producţie; • să diversifice producţia şi să îmbunătăţească calitatea produselor agricole româneşti; • să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igienă şi de întreţinere a animalelor; • să reducă pierderile de producţie şi să crească eficienţa exploataţiilor agricole; • să promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai bună utilizare a forţei de muncă în agricultură; • să asigure o mai bună valorificare a potenţialului agricol al fiecărei zone; • să faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri; • să protejeze, să conserve şi să îmbunătăţească mediul înconjurător natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii solului. • să stimuleze concurenţa. Obiective operaţionale • promovarea investiţiilor în sectorul animal şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animal), investiţii în noi maşini şi/sau animale cu valoare genetică ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi viţă de vie. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură trebuie să se coreleze cu următoarele măsuri: • Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor; • Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole; • Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural; • Constituirea grupurilor de producători; • Managementul resurselor de apă pentru agricultură; • Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale; • Asistenţă tehnică. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Proiectele eligibile trebuie să se refere la: Ferme de producţie vegetală Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin: • Achiziţia de echipament necesar pentru modernrzarea exploataţiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu : tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole inclusrv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale: - înfiinţarea de plantaţii pe suprafeţe noi, reabilitarea plantaţiilor pomicole {cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia îngrăşării solului; - reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei de vie îmbătrânită şi/sau slab productivă precum şi a hibrizilor de viţă de vie numai cu soluri nobile) pe suprafeţele existente, fără creşterea suprafeţei totale cultivată cu viţă de vie, prin achiziţionarea de material săditor, înfiinţare şcoli de viţă de vie (complex de depozitare la frig şi forţare la cald, hală de altoire, maşini şi utilaje agricole, magazie şi depozit materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia îngrăşării solului; - investiţii in ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deşeurilor, canalizare, etc.) şi completarea cu o serie de construcţii necesare pentru producţia agricolă (spaţii de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuire, etc.) ; • Modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor - alimentare cu apă, energie electrică, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate etc. - pentru a respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurător. Ferme pentru creşterea animalelor şi păsărilor Asigurarea dezvoltărfi unor ferme viabi!e pentru creşterea animalelor şi a păsărilor, prin: • Achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigree), a provenienţei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproduc e şi Selecţie l , (cu excepţia păsărilor) precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate; • Dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a animalelor; • f nfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor, modernizarea celor existente precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecţii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, săli de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apă, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuire, etc. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale • Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu excepţia modernizărilor de sere care se pot amplasa şi în urban, dacă au asigurate sursele de încălzire. • Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermef . * * Prin viabilitatea economică se Înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public În activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că işi poate plăti obligaţiile şi datoriile in mod regulat, fără să supună la nici un risc desfaşurarea normală a activităţU agentului economic şi că generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de5%. • înaintea începerH investiţiei, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naţionale, iar la finalizarea investiţiei, pentru proiectele a căror valoare este: • :s: 500.000 Euro investiţia trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar- veterinară, fitosanitară, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de medlu a Uniunii Europene; il Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigură prin unităţile teritoriale reproducţia naturală şi respectarea Planului de Ameliorare la nivel naţional • > 500 . 000 Euro ferma trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar veterinară, fitosanitară, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene; • Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 Euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor; • Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioadă de minim 1O ani, sau de minim 5 ani în cazul altor Upuri de investiţii care nu prevăd construcţii; • Proiectul să prevadă distinct cantităţile destinate comercializării şi să conţină date privind piaţa şi potenţialii clienţi; • Existenţa co-finanţării trebuie certificată; • Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr un document eliberat de autorităţile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere, că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului; • Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi obligaţii restante faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii eliberate de către autorităţile fiscale; Specifice • Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, înlocuind viţa de vie îmbătrânită sau slab productfvă şi hibrizii de viţă de vie numai cu soiuri nobile; • Şcolile de viţă de vie vor avea o suprafaţă minimă de 1 ha cu 160 . 000 butaşi altoiţi şi 48 . 000 viţe altoite; • Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de viţă de vie, care sunt: - înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; - înregistrate în cataloagele Comunrtăţii Europene; - prevăzute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clară şi o descriere suficient de amănunţită, provin dintr-un stat membru al Comunităţii Europene.; - materialul să corespundă condiţiei de .calitate CE" sau normelor române în vigoare. • Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee de reproducţie cu valoare genetică ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine şi productivitate. • Achiziţia iniţială de vaci/bivoliţe cu o înaltă valoare potenţială va fi făcută din următoarele rase: Simmental, Brown - Schwize , Holstein Friesian, Pintzgau, Charolaise , Piemontese, Blanc Bleu Belge , Limoussine, Bivoliţa bulgarească , Bivoliţa italiană, Murrah, Nili-Ravi şi cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine şi productivitate şi va fi limitată la : - Pentru producătorii agricoli individuali : 6 capete - Pentru asociaţiile familiale: 15 capete şi - Pentru companiile agricole/comerciale : 35 capete. • Achiziţia iniţială de scroafe cu o înartă valoare potenţială va fi făcută din următoarele rase : Large White, Landrace, Durock, Hampshire , Linia sintetică 345 Periş, PIC Pietrain şi cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine şi productivitate şi va fi limitată la : - Pentru producător i i agricoli individuari : 20 capete - Pentru asociaţiile familiale: 50 capete şi - Pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete. • Achlziţia iniţială de oi/capre cu o înaltă valoare potenţială va fi făcută din următoarele rase : Ţigae, Ţurcană, Merinos, Karakul, Awassi , Romney Marsh, ll'de France , Texel, Romanov , Carpatina , Alba de Banat, Saanen , Alpina franceză, Nobila germană şi cele care provin din acestea , demonstrate cu pedigree sau certificat de origine şi productivitate şi va fi limitată : - Pentru producătorii agricoli individuali : 200 capete - Pentru asociaţiile familiale : 300 capete - Pentru companiile agricole/comerciale : 1400 capete. Achiziţia de animale cu valoare genetică ridicată nu va depăşi numărul total pe perioada implementării programului: - Vaci/bivoliţe : 15 . 000 capete - Oi/capre : 50 . 000 capete - Scroafe: 23.000 capete • Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze că are în exploatare suprafaţa de bază furajeră minimă (în funcţie de zona de cultură) necesară întreţinerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanţă : - vaci lapte 0 , 6 ha/cap - taurine la îngrăşat 0,3 ha/cap - oi sau capre 0,06 ha/cap - berbecuţi la îngrăşat 0,04 ha/cap . • Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească că există sau sunt propuse să se construiască adăposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere şi care vor respecta condiţiile veterinare, de bunăstare a animalelor şi de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanţi a apelor uzate deversate î n sursele de apă. Investiţiile eligibile sunt: • Toate investiţiile prevăzute la paragrafu[ 4 " Câmpul de acţiune al măsurii" • Pot fi cheltuieli eligibile : a) Construirea de noi clădiri şi instalaţ i i şi modernizarea celor ex i stente; b) Utilaje şi echipamente noi , soft-uri pentru computer, incrusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şr consultanţilor, taxelor legale , a studiilor de fezabilitate , achiziţionarea de licenţe şi patente , pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectulu i, direct legate de măsură , care nu depaşesc 12% din costul total eligibil al proiectului , exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcţii când acestea nu vor depăşi 3%. d) Achiziţii de mijloace de transport noi , specializate , ca rezultat al indentificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ . Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările uterioare. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art . 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt eligibile: • Investiţiile eligibile şi neeligibile sunt conforme cu prevederile art.4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului . • Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3 . 4 6. CRITERII DE SELECTIE Proiectul va fi selectat şi evaluat în funcţie de următoarele criterii : Generale Nr. crt. CRITERII OE SELECŢIE Scor {dacă da) 1. Proiecte a căror valoare totală eligibilă este între 10,000 şi 300,000 Euro; 20 2. Proiecte care sunt sustinute de tineri fermieri (maxim 40 ani); 10 3. Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii acestora 15 4. Proiectul aplică tehnologii prietenoase cu mediul"* 15 5. Proiectul asigură diversificarea producţiei, mai mult de 30% din venituri să se obţină din diversificare. 10 6. Proiecte* care se încadrează în dimensiunile recomandate în Anexa 2; 10 7. Proiecte* ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu potenţial productiv conform Anexei 3: Maxim 15 15 10 5 8. Proiecte* care au con s trucţii existente şi/sau animale cu înalt potenţial genetic, şi/sau utilaje achiziţionate cu cel mult 5 ani înainte şi care pot fi utilizate în fluxul tehnologic 5 TOTAL 100 a) potenţial ridicat b) potenţial mediu c)potenţial scăzut * Se vor promova atât pentru sectorul vegetal cât şi cel animal investiţii şi tehnologii "prietenoase cu mediul" care au un impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv). Aceste tehnologii se definesc prin trei direcţii : 1. Intrări in fermă: a) Apă - sisteme de irigaţii cu consum redus de apă ( de ex: irigaţii prin picurare); - sisteme de adăpare a animalelor cu raţionalizarea consumului de apă şi minimalizarea pierderilor de apă ( de ex : adăpători cu nivel constant) ; b) Sol - tehnologii de creştere şi menţinere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionafe , înierbări etc.); c) Energie - investiţii în echipamente pentru utilizarea energiHor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc.); d) Investiţii in conservarea resurselor genetice locale (vegetale şi animale); e) lnvesUţii În echipamente care să asigure igiena şi bunăstarea animalelor În fermă; f) Investiţii în proiectarea ergonomico-ecologică a fermelor. 2. Procese in fermă: a) Investiţii în echipamente specifice agro-eco/ogice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor şi dăunătorilor}; b) Investiţii in echipamente de conservare a produselor din fermă. 3. Ieşiri din fermă: a) Investiţii în echipamente care asigură managementul deşeurilor organice din fermă {bazine de stocare a purinului, platforme de compostare a gunoiului de grajd); b) Echipamente pentru încărcat, transport şi împrăştiat gunoiul de grajd pe câmp; c) Instalaţii de epurare a apelor uzate şi de reciclare a apei epurate; d) Instalaţii pentru producerea biogazului. 7. BENEFICIARI Beneficiarii vor fi: • Producătorii agricoli individuali; • Asociaţiile agricole familiale; • Societăţile agricole private /asociaţiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; • Societăţile comerciale agricole cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75% constituite în baza Legii nr.31/1990 şi a Legii nr.15/1990; • Grupuri de producători. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în Capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele dln cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de venituri. în cadrul acestui program vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000 - 500.000 EURO. Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor, după realizarea investiţiei. Gradul de intervenţie este : - pentru proiectele din celelalte zone decât zona montană : 50% contribuţie privată, 50% contribuţie publică - pentru proiectele apartinând tinerilor sub 40 de ani din celelalte zone decât zona montană: 45% contribuţie privată, 55% contribuţie publică - pentru proiectele din zona montană 40% contribuţie privată, 60% contribuţie publică - pentru proiectele apartinând tinerilor sub 40 din zona montană 35% contribuţie privată, 65% contribuţie publică Contribuţia publică se suportă astfel: -75% contribuţie SAPARD -25% buget naţional în cadrul acestei măsuri, beneficiarul poate să primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispoziţiile financiare ale măsurii. Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani se găseşte în Capitolul VI Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pag. 356. BUGET INDICATIV PE SUBMĂSURI SUBMĂSURI %din măsură Din care: % în alte zone decât zona montană Din care: % în zona montană Din care: % realizate de tineri % realizate de tineri Culturi de câmp 19 17,2 1,8 - - Horticultură (din care din floricultură 1,5%) 8 6,4 1,6 - - Viticultură 8 6,4 1,6 - - Pomicultură 8 5,12 1,28 1,28 0,32 Sere 4 3,2 0,8 - - Ferme de vaci de lapte/bivolite 14 7,84 1,96 3,36 0,84 Creştere şi îngrăşare de taurine 14 7,84 1,96 3,36 0,84 Ferme de oi/capre 3 1,2 0,3 1,2 0,3 Îngrăşătorii de berbecuti 3 2,4 0,6 - - Ferme de porci 10 8 2 - - Ferme de păsări 5 4 1 - - Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru consumul uman. 4 2,56 0,64 0,64 0,16 TOTAL 100 72.16 15.54 9.84 2.46 Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, în limita aprobată pentru această măsură. Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singura tranşă la sfârşitul proiectului sau în maxim cinci tranşe. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural al României, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu excepţia modernizării serelor amplasate în zona urbană. Amplasarea proiectele din zona montană va fi în acord cu legislaţia naţională în vigoare. 1 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: • Anunţ public în mass-media; • Distribuirea de broşuri de informare; • Seminarii locale; • întâlniri cu potenţialii beneficiari. 12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT
Indicatori de realizare
Indicatori generali
Număr de proiecte 11 . 000
din care ponderea "investiţiilor verzi" * 20%
Număr de beneficiari 11.000 din care număr de tineri agricultori sprijiniţi 2 .400
*"Investiţiile verzi" sunt investiţiile care au ca scop protecţia şi imbunătăţirea mediului precum şi a igienei şi bunăstării animalelor
Repartizare geografică
Număr de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanţa de • Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 {republicată) privind zonele defavorizate ; 2 . 400
Repartizare pe sectoare de producţie număr de proiecte ·
Producţia vegetala
Culturi de câmp Horticultură
2.300
900
Ordinul Comun nr. 328/321/2004 al Ministrufui agriculturii, pădurilor şi dezvoltl1rii rurale şi al Ministrului administraţiei şi interne/or (publicat rn Monitorul Oficial al României nr . 758/2004. Partea I) pentru aprobarea delimitării mueicipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montanJ, rn baza criterii/or de delimitare a zonei montane· · aprobate prin Hotărârea Guvernµlui 94912002 : a) zone cu condiţii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600 m, b) pante de peste 20 , c) combinaţia dintre a) şi b) .
Viticultură Pomicultură Sere
Ferme de creştere a animalelor şi păsărilor
Animale pentru lapte Creştere şi îngrăşare taurine Creştere oi /capre
Îngrăşare berbecuţi
800
800
100
1 . 500
1.500
400
400
Porcine Păsări
Alte tipuri de ferme vegetale , animale şi păsări
Repartizare pe tipuri de investiţii
Construcţii
- grajduri pentru vaci/bivoliţe - îngrăşătorii porci - alte grajduri - sere şi echipamente adecvate - alte construcţii în fermă Utilaje şi echipamente independente: - tractoare - combine - alte utilaje Achiziţii de animale cu valoare genetică ridicată - vaci de lapte/bivoliţe - porci - oi/ capre Plantaţii agricole - pomicole - viticole Şcoli de viţă de vie Sere - suprafaţă nou construită - suprafaţă modernizată
Indicatori de rezultat
1 . 100
600
600
1.00 bucăţi
400 bucăţi
800 bucăţi
280 bucăţi
600 bucăţi
8 . OOO bucăţi 600 bucăţi
2.OOO bucăţi
15 . 000 capete
23.000 capete SO.OOO capete
1.300 ha
1.700 ha
100 ha
60 ha
200 ha
• Mai buna utilizare a factorilor de producţie în ferme • Raportul dintre ăproducţie" şi "total intrări" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creştere cu 20% • Scăderea costului unitar pe produs vândut (EURO/ unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistenţă, cu cel puţin 10% • Raportul dintre cheltuieli şi cifra de afaceri în ferme care au beneficiat de asistenţă este estimat să fie mai mic cu 10% f mbunătăţirea calităţii produse/or de fermă Raportul dintre preţul produselor de bază îmbunătăţite calitativ ca urmare a asistenţei şi preţul mediu al produselor respective este estimat să fie mai >1 şi în creştere . Facilitarea metodelor agricole prietenoase faţă de mediu • Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10 % dîn totalul co-finanţării investiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu total ferme asistate, din care: - referitoare la gunoi şi exces de îngrăşământ (%) - referitoare la managementul apei în fermă(%) - alte practici agricole/ sisteme prietenoase cu mediul(%) • Raportul dintre capacităţile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistenţă şi totalul cantităţil de gunoi obţinute în fermele asistate să fie >0,8 • Procentul de ferme care au beneficiat de asistenţă aliniate standardelor în ceea ce priveşte gunoiul de fermă este estimat să fie >30% Condiţii de muncă şi bunăstare a animalelor • Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanţe toxice, substanţe rău mirositoare , praf, condiţii climatice extreme, ridicarea de încărcături grele, program exagerat de lucru. • Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor este estimat să fie mai mare de 90% • Procentul de animale adăpostite în condiţii care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistenţă este estimat să fie mai mare de 90% Indicatori de impact • Creşterea veniturilor ..Venitul brut al fermei" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistenţă (EURO) este estimat să fie mai mare cu 20%. Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă menţinute 16 800 Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă nou create 3 200 Creşterea numărului tinerilor stabiliţi în mediul rural 2 400 - din care, proprietari de ferme 600 Indicatorii de rezultat şi de impact vor fi îmbunătăţiţi ulterior serviciile Comisiei. în colaborare cu 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE • Crearea de locuri de muncă şi impactul social Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: • Memoriu justificativ sau studiu de fezabi l itate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcţii) întocmit conform Ordinului comun nr . 1013/873/2001 al Ministrului Finanţelor Publice şi Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei privind aprobarea structurii , conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002 ; • Copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă al terenului şi actul de proprietate sau cel de atribuire în folosinţă gratuită conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr . 168/2001 pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare ; • Certificatul de urbanism, după caz; • Fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene. • Certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz; • Dovada din partea Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţeană că suprafaţă de viţă de v i e ce urmează să fie reabilitată este evidenţiată în Registrul plantaţiilor viticole, conform Ordinului comun al Ministrului Agriculturii, Alimentaţie i şi Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Administraţiei Publice nr. 64/144/2003 care confirmă existenţa unei suprafeţe iniţiale (viţă de vie îmbătrânită şi/sau hibridă) şi cu menţiunea că această suprafaţă nu va fi crescută prin proiect; • Planul de afaceri este necesar demonstrării viabilităţii fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 Euro; • După caz, un bilanţ din ultimii tre i precedenţi anului depunerii proiectului, în care producţia nu a fost calamitată . În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală; • După caz, certificatele care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare; • Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD ; • Certificat care să ateste că beneficiarul proiectului are cazier judiciar onest; • Existenţa contribuţiei financiare propri i a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia ; • Pentru achiziţia de animale se va prezenta pedigree sau certificat de origine şi productivitate; • Pregatire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul tehnic de proiect va /vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului; • După caz, avizul sanitar veterinar şi/sau fitosanitar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că investiţia este în conformitate cu normele de igienă şi bunăstare a animalelor ale Uniuni Europene; • După caz , documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producţiei realizată în cadrul proiectului; • Pentru potenţialii beneficiari, cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naştere .
14. CONDIŢII DE FINANŢARE • Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior ; • Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului; • Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani de la încheierea proiectului {data ultimei tranşe) ; • Beneficiarul poate să primească de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani până la suma maximă stabilită în dispoziţiile financ i are a măsurii; • În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10 . 000 Euro , beneficiarul trebu i e să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE • Agenţia SAPARD, care reprezintă în Român i a Autoritatea de Implementare • Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale . Anexa nr.1 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 55 PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL VEGETAL BENEFICIARI TIPURI DE FERME DIMENSIUNEA FERMEI { ha) Producători agricoli individuali CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE Zona de câmpie 10-50 Zona de deal 5-30 Zona de munte 5-15 LEGUMICOLE 1- 20 POMICOLE 5- 30 VITICOLE 5 - 25 SERE 0,2 -1,5 Asociaţii familiale CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE Zona de câmpie 50-200 Zona de deal 30-150 LEGUMlCOLE 4-40 POMICOLE 25- 60 VITICOLE 25- 50 SERE 1,5 - 3 Asociaţii agricole, societăţi agricole, CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE societăţi comerciale din sectorul privat Zona de câmpie 200-1000 Zona de deal 150-500 LEGUMICOLE 10-110 POMICOLE 80 - 150 VITICOLE 50 - 250 SERE 10 - 20 56 Anexa nr. 2 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL BENEFICIARI TIPURI DE FERME DIMENSIUNILE FERMEI {capete) Producători agricoli - Ferme vaci de lapte/bivoliţe (pentru zona montană ) 12 - 25 (6 - 10) individuali - Ferme taurine la îngrăşat (pentru zona montană ) 50 - 100 (25 - 50) - Ferme oi/sau capre 150 - 300 - Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru recondiţionare 300 - 1OOO - Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis 30 - 50 - Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis 200 - 1000 - Ferme pentru găini ouătoare 1000 - 2000 - Ferme pentru pui broiler 5000 - 15000 Asociaţii familiale - Ferme vaci de lapte/bivoliţe (pentru zona montană ) 25-50 (20 - 40) - Ferme taurine la îngrăşat {pentru zona montană ) 100-200 (50 -100) - Ferme oi/sau capre 300-500 - Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru recondiţionare 500-1500 - Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis 50-100 - Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis 1000-3000 - Ferme pentru gaini ouătoare 2000-10000 - Ferme pentru pui broiler 15000-30000 Asociaţii agricole, societăţi - Ferme vaci de lapte /bivoliţe • 50-150 agricole, societăţi - Ferme taurine la îngrăşat 200-500 comerciale din sectorul - Ferme oi/sau capre 500-1500 privat - Ferme miei/ berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru recondiţionare 1500-7500 - Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis 100-200 - Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis 3000-10000 - Ferme pentru gaini ouătoare 10000-20000 - Ferme pentru pui broiler 30000-60000 Anexa nr. 3 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 Zonarea amplasării principalelor investiţii în ferme A) mecanizare, modernizări şifsau construcţii noi în ferme vegetale Cultură cerealelor: a) cu potential ridicat: Timiş Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, , Mureş, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mun. Bucureşti. b) cu potential  mediu: Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmboviţa, laşi, Mehedinţi, Sălaj. c) cu potential scăzut: Caraş-Severin, Suceava, Hunedoara, Bistriţa Năsăud, Gorj, Sibiu, Braşov, Maramureş, Harghita,
Plante tehnice-floarea soarelui:
a) cu potential ridicat: Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galaţi.Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. b) cu potentia! mediu: Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botoşani, laşi, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeş, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Mehedinţi, Neamţ, Timiş, Vaslui. c) cu potential scăzut: Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea.
Soia:
a) cu potential ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, laşl, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Dolj, Botoşani, Constanţa, Neamţ, Argeş, Bihor, Buzău, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Siblu, Suceava, Tulcea, Vâlcea.
ln pentru ulei:
a) cu potential ridicat: laşi, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanţa, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Olt. Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Brăila, Buzău, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava.
ln şi cânepa pentru fibră:
a)   cu potential  ridicat :Satu Mare, Suceava, Neamţ, Bacău, Buzău, Braşov, Sălaj.Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Alba, Arad, Argeş, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Do!j, Galaţi, Giurgiu, Covasna, Harghita, laşi, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui.Vrancea. c) cu potenţial scăzut Bistriţa Năsăud, Caraş-Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea.
Sfecla de zahăr:
a) cu potential ridlcat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, laşi, Galaţi, Covasna, Arad, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Bacău, Alba.Brăila, Cluj, Constanţa, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistriţa Năsăud, Caraş Severin, Gorj, Maramureş.
Legumicultură:
a) cu potential ridicat Galaţi, Olt, Arad, Dolj, Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Vrancea, Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Alba, Argeş, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, laşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui. c) cu potenţial scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caraş-Severin, Sibiu, Bistriţa Năsăud,
Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, , Vâlcea.
Cartofi:
a) cu potential ridicat: Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caraş Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, , laşi.
Pomicultură:
a) cu potential ridicat: Dâmboviţa, Vâlcea, laşi, Sălaj, Timiş, Constanţa, Neamţ, Vrancea, Vaslui. b) cu potenţial mediu: Bistriţa Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, , Argeş, Botoşani, Bacău, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Teleorman, Tulcea., Mun. Bucureşti. c) cu potenţial scăzut: Harghita, Braşov,
Viticultură
a) cu potential ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, laşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi. b) cu potenţial mediu: Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. c) cu potenţial scăzut: Caraş-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Gorj, Hunedoara, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş, Sibiu, Suceava, Vâlcea.
Tutun:
a) cu potential ridicat : Ilfov, Giurgiu, Olt, , Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, laşi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Timiş , Tulcea, Vaslui, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea.
Orez:
a) cu potential ridicat: (în lunca Dunării) Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj. 8) Achiziţii de animale, modernizări şi/sau construcţii noi de grajduri şi ferme Bovine: a) cu potential ridicat: Suceava, laşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Vrancea , Mun. Bucureşti. b) cu potential mediu: Hunedoara, Alba, Bistriţa Năsăud, Mureş Braşov, Harghita,
, Caraş-Severin, Sibiu, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Vâlcea, Vaslui.
Porcine:
a) cu potential ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoşani, Buzău , Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu : Argeş, laşi, Maramureş, Braşov, Alba, Caraş-Severin, Harghita, Mehedinţi, Sibiu, Tulcea, Vaslui. c) cu potenţial scăzut: Bistriţa Năsăud, Hunedoara.
Ovine şi caprine:
a) cu potential ridicat: toate judetele .
Păsări:
a) cu potential ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanţa , Călăraşi, Botoşani, Alba, laşi, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Neamţ, Timiş, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Prahova, Braşov, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Mureş, Bistriţa Năsăud, Caraş-Severin, Cluj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui. Anexa nr. 4 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR DE SERE ÎN 1999 JUOET SUPRAFAŢA DE SERE CONSTRUITĂ Ha SUPRAFAŢA OE SERE IN EXPLOATARE TOTAL- Ha din care: sistem încălzit - Ha ALBA 8 3 3 ARAD 119 89 10 ARGEŞ 32 2 2 BACĂU 36 28 6 BIHOR 104 90 50 BISTRITA NĂSĂUD 4 - - BOTOŞANI 4 - - BRAŞOV 96 83 71 BRĂILA 46 46 46 BU.zAU 12 - - CARAŞ-SEVERIN 11 - - CĂLĂRAŞI 15 - - CLUJ 33 33 33 CONSTANTA 57 57 20 COVASNA 3 3 3 DAMBOVITA 34 16 8 DOLJ 220 113 - GALATI 42 42 8 GIURGIU 5 4 - HARGHITA 15 - - HUNEDOARA 14 13 - IALOMITA 4 - - IAŞI 44 32 - MARAMUREŞ 8 - - MEHEDINTI 9 - - MUREŞ 39 39 24 NEAMT 30 12 4 OLT 20 - - PRAHOVA 207 105 - SATU-MARE 10 2 - SĂLAJ 3 3 - SIBIU 51 1 - SUCEAVA 15 6 3 TELEOMAN 22 - - TJMIS 45 9 2 TULCEA 8 - - VASLUI 15 7 3 VÂLCEA 6 1 - VRANCEA 9 4 - ILFOV 23 20 5 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 222 122 122 TOTAL 1656 957 373 Anexa nr. 5 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 Repartizarea zonelor tradiţionale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord est Cotnari, laşi, Huşi, Răcăciuni 2. Regiunea de sud est Nicoreşti, Panciu, Odobeşti, Coteşti, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculiţel 3. Regiunea de sud a Munteniei Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugărească, Stefăneşti. 4. Regiune de sud vest a Olteniei Sâmbureşti, Drăgăşani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat. 5. Regiunea de vest Buziaş, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia, Miniş Maderat, Recaş, Silagiu. 6. Regiunea de nord vest Diosig, Valea luî Mihai, Silvana, Lechinţa. 7. Regiunea Centrala
Târnave, Alba, Sebeş, Apold, Aiud.
Anexa nr. 6
la fişa tehnică pentru măsura 3.1
CELE MAI BUNE SOIURI DE VIŢĂ-DE-VIE CULTIVATE
Ozana Muscadelle 1 ls Aromat de laşi Mustoasa de Maderat 79 Mn Oporto Novac Pinot gris 13 Mf Pandur Pinot gris 34 Bl Raluca Pinot noire Roşioara 8 Tb Pinot noire 5 IV Sangiovese (selectii) Alb aromat Sauvignon gros 9 BI Busuioacă de Bohotin Sauviţ:1non petit 62 Dg Donaris Selena Ezerfurtu (selectii) Sarba Fetească albă Traminer roz 60 BI Fetească neagră Unirea Muscat Ottonel Zghihara Muscat Ottonel 12 BI Astra Negru de Dragaşani Balada Neub1.mJer 1O BI Cabernet Sauvignon 4 ls Neurburger Cabernet Sauvignon 7 Dg Tămâioasa românească Carbernet Sauviqnon 33 VI Tămâioasa românească 5 t Codana Tămâioasa românească 36 Pt Fetească regală Tămâioasa românească 104 Dg Fetească regală 21 B! Zweiqelt (selectli) Frâncuşa Furmint Aligate Furmint de Minis Arcas Galbenă de odobeşti 33 Od Blasius Galbenă de odobeşti 50 Od Burgund Mare lordana Chardonav Negru aromat Columna Plavaie 16 Od Cramposie selecţionată Riesling italian Creata Riesling italian 3 BI Cristina Riesling de Rin Grasă de Cotnari Rikatiteli (selectii) Grasă de Cotnari 4 Pt Roz de Minis Grasă de Cotnari 45 Pt Saint Emilion Haiduc Steinschiller Mamaia Amurg Majarca Babească gri Merlot Babească neagră 94 Pt Merlot 8 VI Cadarcă 123 Mn Merlot 17 Od Miorita
Anexa nr. V
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2.
CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI
1. MOTIVAŢIE • Chiar dacă agricultura a fost primul sector al economiei naţionale în care s-au pus bazele proprietăţii private (Legea nr.18/1991), se constată , totuşi, o profundă criză , care afectează toate elementele sistemului agricol: - structurile de organizare economico-socială a proprietarilor şi producătorilor agricoli; - structurile de producţie; - randamentul de conversie şi nivelurile producţiei; - managementul agricol etc. • Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o fărâmiţare excesivă a sistemului de producţie agricolă . Piaţa pământului nu este operaţională. • Tendinţa de cooperare în activităţi de comercializare şi chiar de producţie este scăzută afectând veniturile gospodăriilor ţărăneşti. • Organizarea eficientă în grupuri de producători depinde în principal de amplasarea în spaţiul geografic a exploataţiei agricole, materializată în structurl şi ponderi diferite ale culturilor agricole, precum şi de dotarea cu mijloace de producţie. • Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionări a capitalului şi a forţei de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piaţă şi în relaţiile cu statul. • Situaţia în sectoarele considerate ca fiind prioritare în aplicarea prezentei măsuri este: - Suprafaţa cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038 . 077 ha, din care . 5 . 826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociaţiile private ocupă suprafaţa de 1.314 . 387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus faţă de posibilităţile reale de asociere, de aceea se impune cu stringenţă constituirea grupurilor de producători; - Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafaţă de 1 O, 6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%) ; - În anul 2002 suprafaţa cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97 , 8%) în sectorul privat. Producţia totală de tutun obţinută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o bună valorificare a producţie] este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători; - Suprafaţa totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafaţă aflându - se în sectorul privat. Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR); - Suprafaţa cuttivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%) . Asociaţiile reprezintă 3% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuală este cultura pe loturi mici , cantităţile obţinute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafaţă diferenţiată, în funcţie de structura şi destinaţia producţiei; - Cultura cartofului ocupă o suprafaţă de 282,4 mii ha , din care 280 , 3 mii ha ( 99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociaţiile private reprezintă 4% d i n totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători; - Livezile ocupă o suprafaţă de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat . în acest sector forma asociativă este nesemnificativă, fiind necesar, pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători; - Cultura viţei de vie ocupă o suprafaţă de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obţinerii unei producţii stabile din punct de vedere cantitativ şi calitativ. în 2002 din totalul patrimoniului viticol , 116,6 mii ha sunt reprezentate de varietăţi de Vitis vinifaera şi diferenţa de 116,5 mii ha sunt reprezentate de varietăţi de hibrizi interspecifici, la care se adaugă 30,0 mii ha hibrizi direct producători; - Florile şi plantele ornamentale cultivate în : - câmp : suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62 , 6%) . Producţ i a totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6 . 581 mii fire (37,9%); - seră : suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha , iar producţia totală realizată a fost de 70 . 013 mii fire (date operative MAPDR); - Lapte : în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1627 mii capete din care sectorul privat a deţinut 1616 mii capete ceea ce reprezintă 99,3% din total. Producţia de lapte obţinută în 2002 a fost de 52 . 761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute ; - Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei animale. În prezent , structura efectivelor de animale destinate producţiei de carne este următoarea: Tipul de animale Număr capete Tone carne greutate vie Total Privat Total Privat Bovine 2 878 OOO 2 847 OOO 318 600 314 800 Păsări 77 379 OOO 76 547 OOO 431 600 425 700 Ovine şi caprine 7 945 OOO 7 898 OOO 118 300 117 600 Porcine 5 058 OOO 4 876 OOO 634 900 613 400 . . stat1st1c . . (Anuarul al României 2003) - Ouă de consum : în anul 2002 numărul total de păsări ouătoare a fost de 44 . 667 mii capete, d i n care în sectorul privat 44 . 399 mii capete . Producţia totală de ouă obţinută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăţi , din care 6.360 mii . bucăţi (98.9%) în sectorul privat. Ca urmare este necesară organizarea crescătorilor de păsări ouătoare în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectar şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute ; - ln anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781 mii familii din care sectorul privat a deţinut 775 mii familii. Producţia totală de miere obţinută în anul 2002 a fost de 13 . 434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sectorul privat. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de valorificare a producţiei obţinute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători; - în prezent în România se poate practică piscicultura pe cca . 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălţi, lacuri naturale şi de acumulare şi 1.075 Km 2 zona economică exclusivă a Mării Negre. Aceste suprafeţe date în concesiune pentru administrare şi exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producţie de 16.227,5 tone peşte; din care acvacultură 9.248 tone(57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai producţiei piscicole; - Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha . (28% din total) se află în proprietate privată individuală sau obştească. Pentru cca. 600 mii ha au fost înfiinţate asociaţii pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producţia medie anuală de masă lemnoasă, recoltată de pe aceste suprafeţe este de 16 - 17 milioane mc., adică de 2.7 mcJan/ha. Producţia silvică nelemnoasă este variabilă, atât ca structură, cât şi cantitativ, valoarea sa fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (aşa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr.26/1996) lemnoase şi nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politică de grup, fapt care generează obţinerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase şi pentru îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei forestiere. Având în vedere necesitatea diversificării activităţilor şi faptul că, în sectoarele menţionate ponderea este deţinută de producătorii privaţi, pentru o mai bună valorificare a producţiei şi creşterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători. Constituirea grupurilor de producători va contribui la creşterea eficienţei economice a exploataţiilor agricole, piscicole şi silvice, având un rol important în îmbunătăţirea calităţii produselor, a protecţiei mediului, a reţelelor de aprovizionare şi desfacere, precum şi în stabilirea unui echilibru între cerere şi ofertă. Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producţie, va asigura creşterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători şi menţinerea sau crearea de locuri de muncă în spaţiul rural şi îmbunătăţirea calitativă a produselor oferite pieţei. 2. OBIECTIVE Obiectiv general Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici şi piscicoli, prin asociere la libera inţiativă. Obiective specifice • Concentrarea, specializarea şi eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice şi piscicole, atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii produselor oferite pieţei; • Promovarea transparenţei pe piaţă; • Adoptarea standardelor specifice produselor; • Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare prlvind producţia, pregătirea şi distribuirea acesteia pe piaţă, precum şi a unor reguli privind protecţia mediului în zonele rurale. Obiective operaţionale - Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole, prin susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARO: - 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; - 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole; - 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative; - 3.5 Silvicultură; - 4.2 Asistenţă tehnică; - 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; - 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale . 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII • Stimularea constituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor financiar în sumă fixă, destinat susţinerii activităţii de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor recunoscute conform legislaţiei naţionale. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE a) Condiţii de recunoaştere: • Să se constituie la libera iniţiativă a producătorilor interesaţi pentru o activitate comercială comună; • Să aibă personalitate juridică şi statut propriu, unanim adoptat de membri grupului; • Să adapteze producţia şi output-rile membrilor grupului, la cer i nţele cantitative, calitative, de prezentare şi preţ ale pieţei, pe baza unor reguli comune de informare asupra producţiei, nivelului stocurilor şi evoluţiei pieţei; • Să aibă reguli comune pentru realizarea producţiei, cu referire la practicile de obţinere a acestela, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător şi protecţia mediului; • Să aibă reguli comune de marketing şi de gestionare internă a producţiei, destinate comercializării de către grupul de producători; • Numărul producătorilor privaţi, persoane fizice şi/sau juridice, cuprinşi într-un grup de producători să fie de cel puţin 30 membri, pentru produsele agricole şi silvice şi de cel puţin 7 membri, pentru produsele pescăreşti; • Să aibă o cifră de afaceri anuală de cel puţin 150.OOO Euro; sau • Să deţină, în proprietate sau administrare privată a membrilor grupului o bază de producţie; sau • Să realizeze o producţie marfă anuală, cel puţin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos: Nr. Crt. Produs Producţie marfă sau Bază de producţie minimă minimă 1 PRODUSE VEGETALE 1.1 Cereale şi plante tehnice 1OOO t materie primă lan 300 ha 1.2 Plante medicinale şi aromatice 75 t'an 25 ha 1.3 Culturi specializate: tutun, 20 t'an 15 ha hamei (uscate) 1.4 LeQume şi cartofi 600 t/an 45 ha 1.5 Fructe, inclusiv struguri de masă 400 t/an 40 ha 1.6 Struquri de vin 580 t struquri/an 50 ha 1 . 7 Ciupe r ci de cultură 120 Van 0.6 ha 1 . 8 Flori şi plante ornamentale 530 mii fire/an 8 ha 2 PRODUSE ANIMALIERE 2.1 Lapte 11.900 hi/an (1.225 t/an) 350 capete 2 . 2 Came de: 2.2.1 - vacă 110 t viu/an 275 capete - 2.2.2 2.2.3 - porc 150 t viu/an 1.500 capete - oaie şi capră 150 t viu/an 6.300 capete 2 . 2.4 - pasăre 145 t viu/an 72.500 capete 2.2.5 - amestec de specii 2.3 Ouă consum 2.350 mii /an 18.300 capete 2.4 Miere de albine şi produse apicole 74 tone/an 4.100 fam. albine 3 PRODUSE PESCĂREŞTI 600 t/an 600 ha 4 PRODUSE SILVICE 4.1 - lemnoase şi nelemnoase (cel putin 1 % din cifra de afaceri) echivalent a 7.300 mc lemn brut /an 2.700 ha • Recunoaşterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă : - nu mai are dimensiune şi nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere; - avizul de recunoaştere a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităţii; - în activitatea sa, grupul de producători nu respectă dimensiunile şi criteriile care au stat la baza eliberării avizului de recunoaştere. b. Condiţii pentru acordarea ajutorului • Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004; • La data solicitării ajutorului şi pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respectă condiţiile de recunoaştere; • Să aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioadă de 5 ani , fundamentat pe un plan de producţie al membrilor grupului de producători , conform cerinţelor cantitative şi calitative ale pieţei, care conferă siguranţa realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puţin 150.000 Euro; • • Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puţin medie, în domeniul activităţii grupului de producători, sau să prezinte o declaraţie pe propria sa răspundere, ca până la prima plată a ajutorului va urma şi absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislaţiei naţionale. 6. PROCEDURI DE RECUNOAŞTERE Procedurile de recunoaştere naţională a grupurilor de producători referitoare la instituţia competentă şi serviciile responsabile, condiţiile pentru retragerea recunoaşterii şi mecanismul de recurs sunt prevăzute în Legea nr . 277/2004 6.1 Autorităţi competente pentru recunoaşterea grupurilor de producători: • Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorităţi teritoriale competente : • Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala judeţene pentru produsele agricole vegetale şi animale; • Inspecţia piscicolă teritorială pentru produsele pescăreşti; • Direcţiile teritoriale de regim silvic şi de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase şi nelemnoase. • Direcţia de Dezvoltare Rurală monitorizează întreaga activitate de recunoaştere a grupurilor de producători şi înscrie grupurile de producători recunoscute într-un Registru special de evidenţă a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole şi silvice în conformitate cu Legea nr . 277/2004; • în cazul nerespectării condiţiilor de recunoaştere, grupului de producători i se poate retrage recunoaşterea printr-o Decizie de retragere a recunoaşterii pentru emiterea căreia este urmată aceeaşi procedură ca la recunoaştere, de către aceleaşi autorităţi teritoriale competente. 6.2 Ajutorul va fi acordat de către Agenţia SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate. 7. BENEFICIARI Grupuri de producători agricoli, silvici şi piscicoli legal constituite şi recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 şi care îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Lista actelor normative referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul ,,Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE
• Sprijinul pentru susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare, se acordă tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate (cap. 5); • Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcţie de costurile de constituire şi funcţionare a grupului; • Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producţiei anuale comercializate astfel: a) pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 5%, 5% , 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei de piaţă de până la 200 OOO de EURO/an; b) pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 2.5%, 2.5%, 2%,1.5% şi 1.5% din valoarea producţiei de piaţă ce depăşeşte 200 OOO de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători şi va avea un plafon maxim de : - 20 OOO EURO pentru primul an - 20 OOO EURO pentru al doilea an - 16 OOO EURO pentru al treilea an - 12 OOO EURO pentru al patrulea an - 10 OOO EURO pentru al cincilea an
Plata primei rate va fi făcută la un an după data semnării contractului pentru sprijlnul financiar.
1O. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
Proiectul trebuie să fie amplasat în spaţiul rural definit conform legislaţiei în vigoare.
11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare • Număr de grupuri de producători sprijinite: 700 din care: A Produse vegetale: - Cereale şi plante tehnice - Plante medicinale şi aromatice - Culturi specializate - Legume şi cartofi - Fructe f nclusiv struguri de masă - Struguri de vin - Ciuperci - Flori şi plante ornamentale B. Produse animaliere - Lapte - Carne - Ouă - Miere C. Produse piscicole D. Produse silvice 600, din care: 330 10 2 170 50 30 5 3 85, din care: 45 20 3 17 5 10 Număr de membri din grupurile de producători 22.950 Indicatori de rezultat Adaptarea la cerinţele pieţei Volumul producţiei primare minime comercializate de grupurile de producători pe an: - Cereale şi plante tehnice - Plante medicinale şi aromate - Culturi specializate - Legume şi cartofi - Fructe inclusiv struguri de masă - Struguri de vin - Ciuperci - Flori şi plante ornamentale - Lapte - Carne - Ouă - Miere - Produse piscicole - Produse silvice 330 . 000 tone 750tone 40 tone 102.OOO tone 20.000 tone 17.400 tone 600tone 1.590 mii fire 55.125 tone (535 . 500 hi) 3.200 tone 7 . 050 mii buc. 1.258 tone 3.000 tone 73 . 000 mc. Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători faţă de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70 %. Indicatori de impact Creşterea venitului Creşterea venitu r ilor producătorilor raportat la situaţia precedentă 10% Impact social ş i asupra fortel de muncă Numărul minim de locuri de muncă echlvalente cu norma întreagă (ENI) - menţinute în condiţii mai bune 20 . 850 - nou create 2 . 100 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa şi condiţiile de eligibilitate ale prezentei măsu r i prin : • Anunţ public în mass-media • Distribuirea de broşuri de informare • Seminar ii • Întâlniri cu potenţialii beneficiari 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE • Avizul de re c unoaştere al grupului de producători în conformitate cu legislaţia naţională; • Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerţului ; • Acte doved i toare (anuale) ale producţiilor comercializate ; • Documente Justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii sumei forfetare care se acordă anual ca ajutor financiar pentru activitatea de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor de producători; 14. CONDIŢII DE FINANŢARE • Grupul trebuie să respecte condiţiile minime de recunoaştere şi condiţiile de primire a ajutorului ; • Un grup poate primi anual, un singur ajutor în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscută în perioada 2004 - 2006 • Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiţii în cadrul măsurii 1 . 1 ă Îmbunătăţirea prelucrării marketingului produselor agricole şi piscicole sau a măsur i i 3.1 ă Investiţii în exploataţiile agricole" ; • Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii , Pădurilor şi Dezvoltării Rurale , Agenţiei SAPARD , Comisiei U . E sau alte structuri autorizate să controleze şi să aud i teze implementarea proiectului ; • Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoaşterea a fost retrasă. • Sprijinul se suspendă la retragerea recunoaşterii şi se recuperează dacă se constată că recunoaşterea şi/sau sprijinul acordat a avut la bază o fraudă . 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE • Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare: • Serviciile te h nice delegate ale Ministerului Agriculturii , Pădurilor şi Dezvoltării Rurale .
Anexa nr. VI
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.3.
METODE AGRICOLE DE PRODUCTIE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ŞI SĂ MENŢINA PEISAJUL RURAL
1. MOTIVAŢIE Agricultura a avut o influenţă majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultură tradiţională au creat un peisaj variat şi habitate semi-naturale importante, de mare valoare naţională şi internaţională. Totuşi, intensificarea şi specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi şi pagube în mediul rural, adică: Sol - practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilităţii solului, reducerea diversităţii biologice şi genetice şi la o creştere a riscului de poluare a mediului înconjurător; - fragmentarea accentuată a proprietăţii agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor; - aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantităţi de sol de 150 mii. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adaugă o suprafaţă de 702 OOO ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variază de la 24.9 m 3 /ha/an în Depresiunea Transilvaniei la 39.4 m 3 /ha/an în Podişul Central Moldovenesc şi atinge cel mai mare grad de 55.9 m 3 /ha/an în Podişul Getic. - deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole tradiţionale în ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor organice; - până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor ameninţate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecţie împotriva eroziunii, în general se aplică aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafeţe arabile mari au fost fragmentate într-un număr mare de parcele mici, la care laturile lungi ale acestora nu sunt paralele cu panta terenului, ele fiind orientate din deal în vale şi astfel fac imposibilă practicarea de lucrări agricole pe contur. în prezent în zona colinară şi montană datorită defrişărilor, degradării sau lipsei drumurilor de acces, a distanţelor mari faţă de locuinţele agricultorilor şi a cultivării ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s-a amplificat sau s-a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociată şi cu alte procese de degradare, excesul de apă şi/sau alunecările de teren - noi sau reactivate - precum şi cu colmatări şi aluvionări ale cursurilor de apă şi ale terenurilor. Protecţia împotriva eroziunii, colmatărilor şi poluării necesită măsuri urgente de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi a colmatărilor, adaptate la condiţiile de relief, sol şi climă, în corelare cu tradiţiile locale, pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural, precum şi pentru protejarea mediului şi conservarea peisajului. Cum această măsură este una pilot, au fost selectate ca acţiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare Cauzele privind defrişările sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica MAPDR. Biodiversitate - ecosistemele de pajişte sunt o componentă importantă a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabilă pentru diversitatea plantelor şi a altor grupe de organisme. Multe păşuni sunt afectate de activităţile agricole care au determinat scăderea diversităţii biologice la nivelul acestor ecosisteme, necesitând luarea unor măsuri de reabilitare şi reconstrucţie. Dezvoltarea intensivă a agriculturii din perioada 1945-1989 a determinat numeroase efecte negative şi cumulative ce au dus la modificarea structurii comunităţilor de plante, a bogăţiei specifice şi a reprezentativităţii acestor tipuri de habitate naturale la nivelul ţării. în această perioadă aproximativ 50% din suprafaţa pajiştilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensivă, supra•păşunat, eroziunea solului . După 1990, suprafeţe însemnate de pajişti dependente de păşunat sunt ameninţate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste şi arbuştilor. - pierderea a aproximatfv 300 OOO de ha de habitate naturale , inclusiv a unora de importanţă internaţională mare; - utilizarea terenului pentru agricultura intensivă a condus la degradarea a 2,4 - 2,5 mii. ha (distrugerea unor ecosisteme şi crearea de mari suprafeţe de zone vulnerabile care necesită un management special). - pentru conservarea şi utilizarea durabilă a pajiştilor, importante datorită diversităţii lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conţină măsuri specifice de îngrijire şi întreţinere, recoltarea la momentul optim a fâneţelor, folosirea raţională a păşunilor ca durată de păşunat, încărcarea cu animale, circulaţie, etc. Apă - astăzi, este practic unanim acceptat că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitatfv, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări ; - agenţii poluanţi, respectiv substanţele toxice şi/sau nocive, se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât şi în apele de suprafaţă şi subterane. Printre aceşti agenţi poluanţi pot fi considerate : reziduurile zootehnice, nămolurile orăşeneşti (de canalizare şi menajere) nămolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului şi cânepii, a celulozei etc., care pot conţine peste limitele maxime admisibile metale grele, substanţe organoclorurate din clasa HCH şi DDT, triazine, compuşi ai azotului şi fosforului (nitraţi şi fosfaţi) etc. dar şi diferiţi agenţi patogeni. - nitraţii pot genera nitriţi care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. De asemenea, dacă fosfaţii şi nitraţii ajung pe diferite căi în apele stătătoare, contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determină degradarea acestora şi distrugerea parţială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea unor compuşi chimici nocivi. • poluarea solului şi apei de suprafaţă prin practici agricole s•a redus semnificativ şi monitorizarea recentă a datelor arată o îmbunătăţire generală a calităţii apei. Totuşi, poluarea apei freatice rămâne o problemă în unele zone datorită administrării greşite a gunoiului de grajd şi aici continuă să se raporteze fântâni publice şi private cu standarde bacteriologice inacceptabile şi niveluri excesive de nitraţi/nitriţi. Deşi importanţa managementului apei în cadrul politicii de agromediu este foarte clară nu există o submăsură distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri. Cu toate acestea submăsurile incluse privind eroziunea solului şi agricultura ecologică au efect pozitiv semnificativ asupra calităţii apei. în cadrul Programului Naţional de Agromediu (în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acţiune distinctă. • Pe de altă parte există şi unele tendinţe pozitive. Ca şi în alte ţări europene, agricultura ecologică, cu contribuţia sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic au crescut considerabil în ultimii ani. în anul 2003 suprafaţa totală s-a triplat, fiind de 57200ha, faţă de 17438 ha cultivată în anul 2000. În anul 2004 suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic sunt de 75500 ha, ceea ce reprezintă o creştere cu 31 % faţă de anul 2003. Pajiştile naturale din spaţiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupă o suprafaţă de cca. 1562 mii ha, reprezentând 32 % din suprafaţa totală a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru păşunat sau sunt cosite. Din această suprafaţă, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1500 m. Majoritatea păşunilor alpine şi subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturală şi sunt caracterizate de o mare diversitate biologică cuprinzând numeroase specii locale. în vedere aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunltar, România trebuie să implementeze un Program Naţional de Agro-mediu. Măsura 3.3 din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, prin acţiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces şi constituie un pas important pentru elaborarea Programului Naţional de Agro-mediu. în cadrul acestei măsuri şi în acord cu obiectivele PNADR se asigură încurajarea practicilor agricole nedăunătoare mediului, utilizând acele metode care menţin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistica şi caracteristicele tradiţionale. 2. OBIECTIVE Obiective generale Obiectivele generale ale măsurii sunt orientate către: • promovarea introducerii şi utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul şi care merg dincolo de Bunele Practici Agricole, menţionate în Anexa 3; • dezvoltarea experienţei practice, a abilităţilor şi capacităţilor pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cât şi la nivelul fermei ; • intensificarea conştientizării noţiunii de agromediu de către fermieri. Obiective specifice Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova: • prevenirea şi reducerea poluării apei şi solului datorată practicilor agricole neadecvate; • conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol şi menţinerea fertilităţii solului; • conservarea biodiversităţii biologice şi a habitatelor semi-naturale, prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradiţionale; • o creştere a ponderii terenurilor care respectă standardele agriculturii ecologice; Obiective operaţionale • Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea submăsurilor pilot pentru agricultura ecologică, conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii şi conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsură va conlucra cu alte măsuri din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Această măsură va fi corelată cu următoarele măsuri: • Măsura 3.5 Silvicultură, prin dezvoltarea raţională, reîmpădurirea şi împădurirea suprafeţelor agricole degradate; • Măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi a marketingului produselor agricole şi piscicole prin creşterea performanţelor de mediu şi a calităţii lor; • Măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea alimentelor şi protecţia consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate şi a siguranţei alimentare; • Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economlce, generatoare de venituri alternative şi activităţi multiple pentru creşterea gradului de angajare a populaţiei din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manoperă, şi diversificarea producţiei prin includerea componentei ecologice; • • Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole prin îmbunătăţirea performanţei de mediu a fermelor, condiţiilor de igienă şi standardelor de întreţinere a animalelor; • Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice; • Măsura 2.2 Managementul resurselor de apă prin protecţia calităţii acesteia şi/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora; • Măsura 4. î Îmbunătăţirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro-ambientale în programele de instruire. • Măsura 4.2. Asistenţa tehnică. Prin PNADR s-a propus ca toate măsurile SAPARD să respecte standardele Bunel Practici Agricole. Lista activităţilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu conform Legii 137/1995, republicată în anul 2000, Anexa li. Nr. Crt. Activităţi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului Măsura 1.1 1 . 2 2.1 2.2 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 1 Abatoare şi măcelării cu o capacitate de producţie mai mare de 5 OOO tone I an X 2 Unităţi industriale pentru fabricarea produselor alimentare şi aQrotehnice X 3 Utilizarea substanţelor periculoase şi a pesticidelor X 4 Depozitarea produselor chimice X X X 5 Îmbunătăţiri funciare realizate prin lucrări de artă, precum şi intervenţiile pe suprafeţe care sunt mai mari de 200 ha şi/sau acompaniate de măsuri tehnice în scopuri agricole, ca irigarea sau deseca r ea terenurilor agricole pe suprafeţe mai mari de 20 ha , ca şi proiecte generale de scoatere din ci r cuitul aqricol X 6 Construcţii şi instalaţii pentru creşterea animalelor de fermă, cu capacităţi mai mari de: de carne X 7 Instalaţii de s tinate triajului, tratării , reciclării sau incinerării deşeurilor X X 8 Depozite pentru deşeuri sub formă lichidă, solidă s a u păstoasă X X X 9 lnstalatii de tratare a apelor uzate X X X 10 Amenajări piscicole X X 11 Defrişări de vegetaţie forestieră în afara fondului forestier X 12 Instalaţii pentru prelucrarea lemnului X 13 Planuril e de urbanism şi amenajare a teritoriului X - 100 locuri pentru bovine de carne - 500 locuri pentru porcii de carne - 6 OOO locuri pentru găini ouătoare - 6 OOO Jocuri pentru puii de carne - 1500 locuri pentru curcani Lista activităţ i lor care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu se va completa de către autorltatea centrală pentru protecţia mediului (MAPPM) cu orice activitate nouă, necunoscută la data întocmirii listei. Va fi întreprinsă o procedură de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autorităţile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Această procedură de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz in parte, sau pe anumite criterii - limită ce vor fi puse la dispoziţia Comisiei Europene. În orice caz, proiectele prezentate în anexa I şi li a Directivei 97/11 (care amendează directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului. În cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, şi mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 şi 3.5 trebuie obţinut un acord asupra proiectului de la autoritatea competentă de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informaţii cu privire la potenţialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului , utilizarea substanţelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei şi solului) şi la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului. în plus. această măsură poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementării pe termen lung a altor elemente ale acquis-ului comunitar care va avea impact asupra relaţiei dintre agr i cultură şi mediu în România - mai ales Directiva Nitraţi, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări şi habitate precum şi obligaţiile asociate cu Natura 2000. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura constă într-un număr de activităţi pilot voluntare la care fermierii vor fi invitaţi să participe în schimbul unor plaţi anuale pe o perioada de 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier şi Agenţia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte. În cadrul acestei măsuri vor fi oferite fermierilor, următoarele 3 submăsuri pilot: - A conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii; - B: conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale; - C: agricultură ecologică. În funcţie de amplasarea geografică a submăsurilor (vezi capitolul 10) fermierii pot participa concom i tent la una sau toate submăsurile pilot şi activităţile menţionate. Combinarea activitătilor Combinaţiile posibile· ale submăsurilor de agro-mediu pe aceeaşi parcelă de pământ sunt prezentate în tabelul următor : C1 - + B1 B2 C1 - - - - - - - - - - - - -- - j'.j\[llii1illli - _·"- - - - - + + + - + C4 C5
-
I• %eJiiltiil
-
-
-
-
+
-
C3
-
-
-
+
-
C2
-
-
-
+
+
-
+
-
+
-
-
+
-
-
A3
A2
- ---- ..
1.,. :,,_
A1
C5
+
-
C4
-
+
C3
-
+
C2
-
+
B2
B1
A3
A2
A1
Agricultura organică
Conservarea biodiversităţii prin practice agricole traciitionale
Conservarea solulul şi protejarea împotriva eroziunii
,,+" - combinaţie posibilă;
,,- ,, - nu e posibilă combinaţia
Atunci când se combină diferite submăsuri, totalul plăţilor pe hectar nu trebuie să depăşească maximul plafonului prevăzut în Anexa Regulamentului CE nr. 1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenţia SAPARD.
Se anticipează că mai multe submăsuri similare vor fi propuse pentru Programul Naţional de Agro-mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană.
Instruire obligatorie
Toţi fermierii participanţi vor avea nevoie de o instruire relevantă în domeniul protecţiei mediului şi a tehnologiilor împotriva poluării. Fermierii participanţl la submăsura C. Agricultură Organică vor face o instruire supllmentară. Toată instruirea se va realiza în cadrul măsurii 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" pentru implementarea cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ pentru formarea profesională continuă a adulţilor în România este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 aprobată prin Legea nr. 375/2002.
Se vor organiza două categorii de cursuri, după cum urmează:
• cursuri de pregătire de maxim o săptămână şi care pot avea un număr de cursanţi cuprins între 25-50 persoane/modul pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul măsurii şi submăsurilor pilot componente ; • cursuri specializate de management (ex. managementul durabil al resurselor de apă cu utilizare agricolă în strânsă corelaţie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro-mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc.
Conţinutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective:
• îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fermierilor pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a practicilor prietenoase cu mediul; • îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fermierilor, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei afaceri viabile, bazate pe practicile de producţie prietenoase cu mediul. • îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practica Agricolă, care trebuie să fie respectate;
Implementarea instruirii va fi asigurată la nivelul MAPDR de către Direcţia de Dezvoltare Rurala (DDR) şi Agenţia Naţionala de Consultanţă Agricolă (ANCA).
- DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire şi fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fişele standard pentru ofertele de instruire şi va organiza şi participa la evaluarea şi selecţia ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea ROD va asigura controlul implementării programului de instruire şi a documentelor de plată. - ANCA va participa la întocmirea termenilor de referinţă pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea şi selecţia ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren.
• în cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acţiuni pilot de agromediu: Sub măsura A. Conservarea solului şi protecţia Împotriva eroziunii Obiective Obiectivele acestei sub măsuri sunt: • reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafaţa agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apă şi/sau vânt; • menţinerea sau intensificarea fertilităţii solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate. Cerinţe în cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări: • A1 .Transformarea terenului arabil în pajişti (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prăşitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament tinând cont de volumul  şi distributia precipitatiilor  şi conditii!e pedologice )  . Nu se păşunează în primul an - acţiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. în anii următori se practică păşunatul raţional pentru a asigura regenerarea anuală a pajiştii. Nu se folosesc îngrăşăminte de sinteză şi pesticide - acţiuni conforme cu Bunele Practici Agricole. • A2. Amenajarea de benzi înierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de 8%) Amplasarea de benzi înierbate orientate pe direcţia generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitaţii medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1 - 1,5 % faţă de curbele de nivel, spre emisari sau debuşee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apă - acţiuni care merg dincolo de Bunele Practicl Agricole. Acestea nu vor fi păşunate şi nu se vor utiliza pesticide şi îngrăşăminte chimice -acţiuni conforme cu Bunele Practici Agricole. Lăţimea minimă a benzii înierbate este de 5 m. Distanţa maximă între benzile înierbate este de 80 m - acţiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. • A3. Înfiinţarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat. Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrăşăminte verzi sau furaje, trebuie înfiinţate imediat (nu mai târziu de 30 zile} după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semănatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase, rapiţă, muştar, etc.}. Înierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunţând la lucrarea de arat - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole. Impact aşteptat Se aşteaptă ca implementarea acestor acţiuni să: • reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei şi vântului; • diminueze riscul poluării apei datorită eroziunii şi scurgerii elementelor nutritive; • reducă riscul inundaţiilor datorită eroziunii; • îmbunătăţească fertilitatea solului prin conţinutul de materii organice şi protejarea împotriva riscului de degradare a solului; • mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate. Rate de plată A1. Transformarea terenului arabil în pajişti (grassland} Anul 1: 217 EURO/ha/an Anii următori: 91 EURO/ha/an A2. Amenajarea de benzi înierbate (plata este numai pentru suprafaţa acoperită de benzile înierbate) Anul 1: 245 EURO/ha/an Anii următori: 193 EURO/ha/an A3. Înfiinţarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltare 129 EURO/ha/ an Submăsura B. Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale Obiective Obiectivul acestei submăsuri este de a încuraja adoptarea metodelor agricole tradiţionale pentru promovarea conservării diversităţii biologice în două habitate semi-naturale contrastante: • stoparea pierderilor biodiversităţii • orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării; • păşunile şi pajiştile munţilor Carpaţi. Cerinţe În cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări: • B1. Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradiţlonală a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puţin 33% orez - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole, şi fără utilizarea fertilizanţilor minerali pe bază de azot şi pesticide - acţiuni conforme Bunelor Practici Agricole. • B2. Conserva.rea păşunilor şi fâneţelor montane prin asigurarea exploatării raţionale a acestora cu o încărcătură de 0,3 - 0.5 UVM / hectar - acţiune conformă Bunelor Practici Agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin supraînsămânţare cu specii autohtone, întreţinerea suprafeţelor prin cosit cel puţin o dată pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puţin 20 % din suprafaţa păşunii neutilizate prin rotaţie timp de un an - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole, şi renunţarea la fertilizarea cu îngrăşăminte minerale, pesticide sau insecticide - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole. Impact aşteptat Implementarea acestor acţiuni vor: • restaura parţial modelele tradiţionale de cultivare a orezului în Câmpia Dunării ceea ce va duce la creşterea diversităţii şi abundenţei florei şi faunei, reducerea degradării solului şi crearea de beneficii locale socio-economice datorită creşterii posibilităţilor de angajare a forţei de muncă specializată în praducţia de orez . • ajuta la conservarea valorii naturale şi a peisajelor montane tradiţionale ale Carpaţilor cu efecte pozitive asupra biodiversităţii şi turismului; • elimina suprapăşunatul păşunilor montane, fapt ce va determina o creştere a gradului de acoperire cu vegetaţie, o reducere a numărului de specii adventive ce se instalează ca urmare a creşterii cantităţii de azot din sol, reducerea modificării structurii covorului vegetal prin menţinerea unei densităţii vegetale optime. Rate de plată B1. Menţinerea de zone temporar inundate prin cultivarea traditională a orezului 206 EURO/ha/an B2. Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine 95 EURO/ha/an Submăsura C.Agricultură ecologică Obiective Obiectivele acestei submăsuri sunt: • Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metodă prietenoasă cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate; • Satisfacerea creşterii cererii de produse ecologice (notabilă la export) şi promovarea dezvoltării unei pieţe interne; • Sprijinirea şi creşterea competitivităţii agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot. Cerinţe în cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele acţiuni: • conversia la metode ecologice de producţie agricolă; • menţinerea metodelor de producţie ecologică existente. Deoarece aceasta este o acţiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanţă economică şi au un bun potenţial de piaţă (unde este cazul), astfel : -C1. Legume ; -C2. Fructe; -C3 . Plante aromatice şi medicinale ; -C4. Culturi furajere (orz furajer) ; -C5. Păşuni naturale; Menţionăm că în 2004, în România, suprafaţa cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26 % din suprafaţa arabilă, iar pentru livezi 13,5 % din suprafaţa agricolă, majoritatea producătorilor de fructe şi legume nu utilizează substanţe chimice şi fertilizatori în procesul de producţie . Prin urmare ei pot trece foarte uşor la producţia organică. Pentru a încuraja producerea laptelui ecologic, ca o acţiune în cadrul acestei submăsuri , au fost selectate păşuni naturale. În acest moment există 4 unităţi de procesare a furajelor verzi care produc furaje certificate pentru hrana bovinelor. Pe piaţa românească există procesatori care utilizează plante medicinale şi aromatice obţinute din cultură proprie cât şi din flora spontană. Având în vedere că produsele procesate sunt utilizate ca substituenţi nutritivi şi în practici fito terapeutice, este o condiţie obligatorie ca aceste plante să fie cultivate în sistem ecologic . Sprijinul oferit intenţionează să compenseze fermierii pentru: pierderile de producţie pe durata perioadei de conversie; - pierderile de producţie asociate cu interzicerea utilizării de substanţe chimice, folosite ca îngrăşăminte şi pesticide; - modificările în rotaţia culturilor; - creşterea costurilor lucrărilor manuale şi mecanice pentru controlul buruienilor; - cheltuielile suplimentare pentru cert i ficarea produselor Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata primilor trei ani de conversie, şi atunci când producţia este certificată . • Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislaţia elaborată în acest domeniu şi anume : a) să deţină calitatea de producător în agricultura ecologică (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi să aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR (Ordinul Ministrului nr. 527/2003), menţionat în Anexa 1, în vederea controlului şi certificării; b) certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi). Menţionăm că legislaţia naţională este integral armonizată cu legislaţia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) şi a fost creată şi structura instituţională necesară pentru implementarea acestei legislaţii. (Cap. VII din PNADR - Anexe Legislaţie) . Impact aşteptat Implementarea acestei submăsuri estimează ; • reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate folosind îngrăşăminte organice şi produse pentru protecţia plantelor care ajută la menţinerea fertilităţii solului şi la sporirea biodiversităţii; • creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologic pentru crearea unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspecţie ş i certificare şi crearea unui disponibil pentru export ; • creşterea valorii adăugate a produselor ecologice. Rate de plată C1. Legume 329 EURO/ha/an - perioadă de conversie 273 EURO/ha/an - perioadă certificată C2 Fructe 320 EURO/ha/an - perloadă de conversie 181 EURO/ha/an - perioadă certificată C3. Plantele aromatice şi medicinale 287 EURO/ha/an - perioadă de conversie 190 EURO/ha/an - perioadă certificată C4 . Culturi furajere (orz furajer) . , 123 EURO/ha/an - perioadă de conversie 92 EURO/ha/an - perioadă certificată C5 . Păşuni naturale 35 EURO/ha/an - perioadă de conversie 28 EURO/ha/an - perioadă certificată 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale • Sprijinul va fi acordat potenţialilor beneficiari care intră voluntar într-o schemă de agromediu şi care încheie contracte pentru aplicarea obligaţiilor privind măsurile de agro-mediu pe o perioadă de cinci ani • Potenţialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme . • De asemenea potenţialii beneficiari vor dovedi ţinerea registrelor de fermă şi pregătirea contabilităţii fermei (detaliat în procedură de implementare). • Potenţialii beneficiari vor face dovada proprietăţii terenului, arendării, concesionării sau a altui document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pentru o perioadă de 5 ani de la data depunerii proiectului, în vederea realizării acţiunilor de agromediu . Solicitantul trebuie să prezinte planuri sau schiţele cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţă agricolă pe care o administrează . Acest plan sau schiţa cadastrală poate fi solicitat de la primăria locală şi trebuie aprobat de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară . Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent şi real . • Responsabilul legal şi/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească e x perienţă profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedeşte o experienţă profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a carţii de muncă) şi un angajament scris că acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de pregătire profesională în cadrul masurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plăţi a primei compensatorii. • Beneficiarii trebuie să-şi dea acordul în scris că vor oferi cunoştinţe despre metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural la cererea altor producători agricoli şi vor organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alţi producători agricoli interesaţ i de proiect, în funcţie de a disemina informaţiile rezultatelor proiectului. Ca o condiţie de eligibilitate , standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole (menţionate în Anexa nr . 3) , trebuie să fie respectate pe întreaga suprafaţă a fermei . • Toţi fermierii participanţi la proiectele pilot trebuie să respecte standardele Bunelor Practici Agricole pe suprafaţa întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentată , Bunele Practici Agricole vor fi respectate eficient dacă se vor aplica pe toata suprafaţă deţinută şi administrată de fermierii participanţi la acţiunile pilot Aceste standarde reprezintă cerinţe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii să fie plătiţi pentru o parte din suprafaţa fermei în timp ce restul suprafeţei poate fi prejudiciată. Introducerea Bunelor Practici Agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie: • Legislaţia de Mediu - obligatorie pentru toţi fermierii din România. • Standardele Verificabile ale Bunelor Practici Agricole - obligatorii pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu. • Recomandări suplimentare privind protecţia apei - care sunt recomandate pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu, dar nu obligatorii. România are deja Codul Bunelor Practici Agricole (pregătit în conformitate cu Cadrul de lucru indicat în Anexa 3 a Deciziei Guvernului Nr. 964 ( 13 octombrie 2000) pentru a aproba Planul de Acţiuni pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Codul Bunelor Practici Agricole este o publicaţie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri şi metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul. Codul Bunelor Practici Agricole cuprinde definiţii ale sistemelor agricole convenţionale şi ecologice; principii şi recomandări ale codului atât pentru biodiversitate, cât şi pentru resursele de apă, scurgeri de suprafaţă şi eroziunea solului, tasare.a şi distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizanţilor chimici şi organici; planuri de fertilizare şi registrul evidenţei utilizării fertilizanţilor în exploataţiile agricole; măsuri şi lucrări de conservare şi îmbunătăţire a calităţii solului; protecţia plantelor şi regimul deşeurilor. Specifice Submăsură A. Conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii Pentru această submăsură, suprafaţa pentru care se acordă prima compensatorie este cuprinsă între 1 şi 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerinţele acţiunilor. Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili pentru această submăsură conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 10%; 2) cel puţin 50% din suprafaţa terenului este afectată de eroziune. Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologică cu zonarea erodabilităţii solului. Această cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţean. Submăsura B. Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale Pentru această submăsură, suprafaţa pentru care se acordă prima compensatorie este cuprinsă între 5 şi 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerinţele acţiunilor. Submăsură C. Agricultură ecologică Pentru agricultura ecologică suprafeţele minime şi maxime pentru care se acordă prime compensatorii sunt: • C1. legume 0 . 1- 1 ha • C2. fructe 1- 10 ha • C3. plante aromatice şi medicinale 0.1 - 2 ha • C4. culturi furajere (orz furajer) 0.5 - 10 ha • C5. păşuni naturale 2 - 30 ha Pentru toate cele 5 acţiuni, fermierii trebuie să respecte cerinţele pentru fiecare acţiune în baza acestei submăsuri . Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislaţia elaborată în acest domeniu şi anume: a) să deţină calitatea de producător în agricultura ecologică (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi să aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de către MAPDR, menţionat în Anexa 1, în vederea controlului şi certificării; b) certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi). 6. CRITERII DE SELECŢIE Datorită caracterului pilot al măsurii şi ţinând cont de bugetul total şi de sub bugetele fiecărei submăsuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurată pe baza principiului "primul venit, primul servit" , în funcţie de ziua în care îşi vor depune cererea la Agenţia SAPARD, cu condiţia ca potenţialii beneficiari să respecte întocmai cerinţele acestei măsuri (Agenţia SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel naţional) . 7. BENEFICIARI Beneficiarii pot fi proprietarii de teren sau persoane care au teren în arendă/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 1O . Ei pot avea următoarele forme de organizare : • Producători individuali - persoane fizice • Asociaţii agricole fără personalitate juridică • Grupuri de producători cu personalitate juridică • Asociaţii familiale cu personalitate juridică • Societăţi agricole cu personalitate juridică • Societăţi comerciale private, cu capital privat, cu cel mult egal/mai mare de 75%. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE • O listă a actelor normative în vigoare referitoare la măsura şi submăsurile în cauză este prezentata în Capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE • Prima compensatorie publică acordată prin această măsură este de 100% cheltuieli publice, din care: - 75 % contribuţia Comunităţii Europene - 25% contribuţie publică naţională • Prima compensatorie oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rată fixă exprimată în EURO, şi este calculată pe baza: - costurilor nete crescute datorate respectării cerinţelor submăsurii de agro mediu adoptată (costuri totale suplimentare - economii); - pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerinţelor submăsurii de agro-mediu adoptată; • Plăţile pentru fermieri vor fi efectuate în lei, aceste plăţi pot varia în funcţie de rata de schimb în fiecare an pe durata celor 5 ani. • Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acţiunilor de agro-mediu care implică activităţile standardelor verificabile ale ăBunei Practici Agricole" şi acţiunile adiţionale, definite în Anexa 3. • Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plată şi depun o declaraţie scrisă precum că respectă condiţiile din contract. • Cazurile de forţă majoră care pot interveni în derularea unei acţiuni de agro mediu sunt menţionate în Capitolul 14 - Dispoziţii financiare. BUGET ORIENTATIV PE SUBMĂSURI SUBMĂSURA % Conservarea solului şi protectia împotriva eroziunii 40 Conservarea biodiversităţii prin practici agricole traditionale 20 Agricultura eco!oQică 40 TOTAL 100 Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap.6 Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 10. ACOPERIREA GEOGRAFICĂ Datorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submăsură au fost alese criterii de selecţie specifice. CRITERIILE DE SELECŢIE PENTRU ZONELE PILOT SUB MĂSURA ACTIUNEA CRITERII DE SELECTIE A: ,,Combaterea şi prevenirea eroziunii solului" A1 Transformarea terenului arabil în păşune; A2 Amenajarea de benzi - suprafeţe cu cel mai ridicat coeficient de eroziune înierbate (plata este numai pentru suprafaţa acoperită de benzile înierbate) A3 Înfiinţarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltare 8: ,,Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale" B1: ,,Menţinerea de zone temporar inundate prin cultivarea tradiţională a orezului" orezului B2: ,,Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine" -existenţa unui plan de management acceptat de către proprietarii de păşuni; C: ,,Agricultură ecologică" C1 Legume C2 Fructe C3 Plante aromatice şi medicinale C4 Culturi furajere (orz furajer) C5 Păşuni naturale pentru practicarea agriculturii ecologice. - potenţial agricol datorită condiţiilor geografice specifice; - tradiţie în cultura - valoare ridicată şi diversitate floristică cuprinzând cele mai reprezentative varietăţi din flora alpină; - existenţa unei baze de date corespunzătoare. - suprafaţa angajată în agricultura ecologică; - potenţialul de acoperirea a cât mai multe din culturile selectate prin măsură; - existenţa experienţei - - - Submăsurile detaliate mai sus sunt acţiuni pilot de agromediu şi vor fi amplasate astfel: • Sub măsura A: ,,Combaterea şi prevenirea eroziunii solului" Din totalul de 42 de judeţe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezentă în 34 judeţe . Ţinând cont de forma şi intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea submăsurii A să se realizeze în următoarele 7 judeţe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dâmboviţa (14 tone/ha/an), Vâlcea (12 tone/ha/an) , Buzău (12 tone/ha/an) şi Bacău {12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr.2a) . Conform datelor publicate, la 31.12. 2003, suprafaţa agricolă a României era de 14717,4 n;_ii hectare, din care cele şapte judeţe selectate deţineau 14% (2077,4 mii hectare) ln aceste judeţe conform tabelului de mai jos suprafaţa afectată de eroziune reprezintă 54 % din totalul suprafeţei agricole (1114,8 mii hectare). Defalcarea suprafeţei degradate pe clase de eroziune este următoarea: Judeţul Suprafaţa agricolă la 31.12.03 Din care afectată de eroziune: % din total agricol Suprafaţa agricolă degradată prin eroziune Neapreciabilă până la slabă cu pericol de accentuare Moderat - puternică Foarte puternică - excesivă 1). Vrancea 255,6 101,7 17 21,8 62,9 40 2). Alba 328,3 210,4 104,8 85,5 20,1 64 3). Prahova 271,6 134,7 59,1 38,5 37,1 50 4). Dâmboviţa 249,3 84,9 32,6 39,5 12,8 34 5). Vâlcea 246,3 181,5 111 58,3 12,2 74 6). Buzău 402,9 176,6 54,6 72,8 49,2 44 7). Bacău 323,4 225 117,9 104,5 2,6 70 TOTAL 2077,4 1114,8 497 420,9 196,9 54 • Submăsura B: ,,Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale" pentru acţiunea pilot ăMenţinerea de zone temporar umede prin cultivarea tradiţională a orezului" s-au selectat 7 judeţe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2 b Ţara noastră se găseşte amplasată la limita nordică de cultură, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrată numai în zona considerată favorabilă, în sudul şi sud-estul Câmpiei Române, în imediata apropiere a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie -10 octombrie), o sumă a temperaturilor medii de peste 0° C de 2800-3200 ° C şi o luminozitate de peste 1200 ore. Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive şi ameliorarea solurilor salinizate şi alcalinizate. Exploatarea parţială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului de salinizare şi alcalinizare pe suprafeţele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosinţă iniţial, fără nici un potenţial agricol). Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Teleorman iar pentru unele judeţe, pe anumite suprafeţe şi râurile interioare : Jiul în Dolj, Oltul în Olt şi Teleorman. În aceste judeţe se realizează: - condiţiile climatice favorabile, izoterma medie de vară 21-22° C şi constanta termică între 2800-3200° C ; - concentrarea suprafeţelor de orez în perimetre mari ; - garanţia asigurării volumulul de apă, fiind situate în apropierea sursei de apă. De asemenea, în aceste zone există o tradiţie, s-au format specialişti şi alte categorii de forţă de muncă cu înaltă calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotaţie deosebit de importantă de ordin social: crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile . • Pentru acţiunea pilot ăConservarea păşunilor şi fâneţelor montane " s-a selectat ca zonă pilot Parcul Naţional Retezat. Parcul Naţional Retezat este delimitat în 3 zone funcţionale: zona cu protecţie strictă; zona cu protecţie specială şi zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zonă pilot, în care sunt permise activităţi economice, incluzând activităţi agricole tradiţionale desfăşurate de către proprietarii terenurilor. Parcul Naţional Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 judeţe: Hunedoara, Gorj şi Caraş-Severin ( vezi anexa nr. 2b) . Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică . Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat. Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de folosinţă : 49% păduri şi 51% zonă montană , incluzând păşunile montane, jnepeniş, grohotiş, stâncărie . După 1990 condiţiile socio-economice şi retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deţinătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ. Pajiştile din zona montană constituie o zonă de importanţă aparte aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină. Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului Naţional Retezat o reprezintă suprapăşunatul . • Submăsura C : "Agricultura ecologicăn - va fi aplicabilă în cinci judeţe : Suceava (12,4 mii ha), Galaţi (16 mii ha), Timiş (7,4 mii ha), Călăraşi (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c) . Suceava - situată în partea de nord-est a ţării cu o suprafaţă agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploataţii de 469 din care 29 în producţia vegetală. Această zonă furnizează rezerve adecvate de hrană care acoperă nevoile consumatorilor. Existenţa păşunilor naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după modelul de producţie ecologic . Galaţi - zonă situată în partea de sud-est cu o suprafaţă agricolă de 358,7 mii ha din care 289 , 1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploataţii de 20808 din care 523 în producţia vegetală . în zonă există condiţii favorabile pentru cultivarea legumelor, viţei de vie, cereale şi livezi. Arad - situată în partea de vest a ţării cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafaţă agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha cu un număr de exploataţii agricole de 7434 din care 483 în producţia vegetală , şi din punct de vedere economic cu o diversitate dinamică . Timiş - situată în partea de vest a ţării cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafaţă agricolă de 702 , 1 mii ha şi cu o suprafaţă arabilă de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9124 exploataţii agricole din care 2717 în producţia vegetală. Zonă favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zonă bine dezvoltată economic cu posibilităţi reale de furnizare de hrană pentru consumatori. Călăraşi - zonă situată în sud-estul Câmpiei Române, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafaţă agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafaţă arabilă de 416,2 mii ha. Este o zonă bine organizată în 29084 exploataţii din care 28870 exploataţii în producţia vegetală. 11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT Monitorizarea şi evaluarea progresului şi performanţei măsurii va fi o prioritate importantă şi va fi îndeplinită, cât mai mult posibil, conform standardelor de raportare relevante ale UE. Aceasta este recunoscută ca informaţie asupra înţelegerii şi impactului acestei măsuri pilot de agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program naţional de agromediu. MAPDR va elabora proceduri de monitorizare şi evaluare adecvate şi va selecta organizaţiile competente. Indicatori de realizare (şi scopurile) - corespunzători obiectivelor operaţionale ale măsurii Numărul total de proiecte de agromediu 600 din care: Submăsura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului 250 Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale 100 Submăsura C: Agricultură ecologică 250 Suprafaţa totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu 19100 Submăsura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului 7000 Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale 3500 Submăsura C: Agricultură ecologică , din care: 8600 - Legume 1500 - Fructe 600 - Plante aromatice şi medicinale 300 - Culturi furajere (orz furajer) 2000 - Păşuni naturale 4200 Indicatori de rezultat - corespunzători obiectivelor specifice ale măsurii Submăsura A: Conservarea solului şi protecţia Împotriva eroziunii • Ponderea terenului care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune. Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale • Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei zonelor pilot optime pentru cultura orezului. • Ponderea terenului pentru administrarea pajiştilor care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei pajiştilor alpine din zona pilot. Submăsura C: Agricultura ecologică • Creşterea numărului total de fermieri cu producţii certificate ecologic (%) • Creşterea suprafeţei de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafaţă (%) • Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producţie ale agriculturii ecologice Indicatori de impact - corespunzători obiectivelor generale ale măsurii Se vor stabili indicatori de impact corespunzători şi necesari măsurării pe termen lung a efectelor de mediu şi socio-economice rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor şi expertizei adecvate. Prima schiţă a acestor indicatori este următoarea: Obiectivele generale ale măsurii 3.3 Indicatori • promovarea introducerii şi utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul; Cum toţi participanţii respectă Buna Practică Agricolă pe întreaga suprafaţă a fermei şi au un contract de administrare, numărul de participanţi la măsură, ca procent din numărul total de fermieri din zona pilot indică suprafaţa implicată ca procent din terenul agricol utilizat în zona pilot. de agromediu, atât la nivel administrativ, cât şi la nivelul fermei; Odată pusă în practică măsura 3.3, se va dezvolta experienţa administrativă şi cea la nivelul fermei. Calitatea Programului Naţional de Agromediu, care este acum în faza de elaborare se va realiza prin indicarea a ceea ce trebuie extins din cele învăţate prin măsura SAPARD 3.3 Cum Buna Practică Agricolă este o parte a măsurii 3.3, conştientizarea noţiunii de agromediu de către fermieri va spori după implementarea acestei măsuri. Un indicator este numărul fermierilor participanţi în proiect ca procent din numărul total al fermierilor din zona pilot. Alt indicator este diseminarea experienţei participanţilor la măsura 3.3 către alţi fermieri şi acest efect pozitiv va constitui partidparea la Programul Naţional de Aqromediu. I- ---- • dezvoltarea experienţei practice, a abilităţilor şi capacităţilor pentru implementarea măsurilor • intensificarea conştientizării noţiunii de agromediu de către fermieri; 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: • Publicitate în mass-media: - Emisiuni TV care prezintă acoperire naţională pentru lansarea măsurii şi furnizarea informaţiilor de interes general pentru potenţialii beneficiari; - Odată cu începerea derulării măsurii şi a obţinerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes: - În cadrul emisiunilor radio; - În ziare locale şi reviste de profil ; • Editarea şi distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3; • Distribuirea de pliante, broşuri de informare (tip ăBuletin Informativ SAPARD"); • Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 1O ,,Acoperirea geografică"; • Întâlniri cu reprezentanţi ai Agenţiei SAPARD, MAPDR, ANCA şi potenţialii beneficiari. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar trebuie să anexeze cererii de finanţare următoarele documente: • Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului; • Un angajament asupra respectării obligaţiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani; • Documente justificative de ţinere a registrelor de fermă şi pregătirea contabilităţii fermei; • Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare; • Planuri sau schiţe cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin această măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţă agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiţă cadastrală se eliberează de către primăria locală şi se aprobă de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; • Responsabilul legal şi/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experienţă profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care să certifice o experienţă de cel puţin 3 ani în domeniu {copie după cartea de muncă) sau un angajament scrîs, la data depunerii cererii de finanţare, prin care acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de instruire în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale), şi îl va absolvi înainte de efectuarea primei plăţi a primei compensatorii; • Certificate care să ateste faptul că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat; • Declaraţie pe propria răspundere care să ateste că solicitantul nu este finanţat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistenţei prin SAPARD; • Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect; • Angajament scris prin care beneficiarul acceptă controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submăsura C: ,.Agricultura ecologică" - a) Fişa de înregistrare a producătorului ca producător în agricultura ecologică aprobată de MAPDR şi b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologică şi un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR (Anexa 1 ); c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi). Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect pentru diseminarea informaţiilor rezultatelor proiectului. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE Participarea fermierilor la măsura de agromediu va fi voluntară, dar odată acceptaţi ei vor semna un angajament pentru o perioadă de 5 ani. Plăţile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activităţile în termen, conform contractului de agromediu. Agenţia SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea că prin măsură se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plăţi mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naţionale şi ale UE privind utilizarea co-finanţării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare şi implementarea submăsurilor pilot la nivelul fermei. în conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica două tipuri de controale: controale administrative şi controale în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completă a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plăţii. Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecţiei, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole. Sancţiuni şi penalizări Dacă se constată că beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, Agenţia SAPARD este îndreptăţită să: a) reducă valoarea iniţială a cererii de plată anuală; b) revendicarea rambursării plăţilor deja făcute. Valoarea diminuării plăţii şi/sau rambursării va fi stabilită în funcţie de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD şi Agenţia SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare. Conform legislaţiei naţionale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se va aplica dobândă. Forţa Majoră Restituirea finanţării nu se va efectua în următoarele cazuri de forţă majoră: • Moartea proprietarului; • Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioadă îndelungată; • Exproprierea unei părţi semnificative a exploataţlei, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionată în momentul depunerii cererii; • Calamităţi naturale grave care afectează semnificativ suprafaţa agricolă a exploataţiei; • Distrugerea accidentală a clădirilor zootehnice din exploataţie. Cazurile de forţă majoră vor fi notificate în scris autorităţii competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 1O zile lucrătoare de la data producerii evenimentului. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE • Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale:
....... .-- -..
I .,--._L
'f
'·ir· ..._ I • ••
_,J ..,..--,-, ( .
.-. .-· J :=- ·------. . -., .,.. • .:
Anexa nr. 2a
LOCALIZAREA ZONELE PILOT -Submăsura A oentru imolementarea măsurii 3.3
la fişa tehnică pentru măsura 3.3
,.< J L } ·, ·,_
I -.
r ' .,--' ,--- J '1., ,;, ..,
CJ . Zone pilot pentru sub-măsura conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii solului Criteriul de selectare al celor 7 judeţe l-a constituit indicele eroziunii de suprafaţă
,.- . , ... · " .. t ( ""·
- . .I--. \
L.\
'-.,_
I.-
-
. ( ..._.•---·------ --
'
'-:i
1' --- ' "-i
I., - . .-·-...... 1·--- · . \
'- j -.,
. ._. r-L -- •
1
1-
\
)-,,      ...---' . .         
l"":i
I - - } .• i . ; ; . · , . t I . -
\
-,)
( -....- J: . J / I
'-.;::--
{ -....., ,, .- li- • I /
\ ..,
-.... .r-, , \.. .wl
' {
\
M .-I r • "'· -- · - <
_/ "'"-
·c
C '-._ ,. r - L · 1, f .·. • . " _ / · ,. _ . ' _., · : 1 · ·• . "" · :: ' ::' · • · '" " - . -". . • • . ' " ! i ' i · .c f _ f ""' , L - " ---- ... - ....-- • l
). / I
,J ,rj.f
w'!! .1, I
• .... , r
l/j...J;;. -- ,....---------. _) .,rr-
..... I I ..._ ·ţL_... \.
_J t---, ,.. } .
.-' ·1 c . ' ..
'
/
,_
---..( ... -
93
( --- - l 1 1
LOCALIZAREA ZONELE PILOT-Submăsura B Conservarea biodiversităţii prin metode agricole tradiţionale
94
Anexa nr. 2b
la fişa tehnică pentru măsura 3.3
Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru judeţele Brăila, I a l om i ţa , Că l ă r aş i , Constanţa, Teleorman iar pentru unele judeţe, pe anumite suprafeţe, ş i r â ur i l e i n t er i oa r e : Jiul în Dolj, Oltul în Olt şi T e l e orma n .
_ ...---.L
l · - S:f1 M ( I
I
Parcul Naţional Retezat -
zona pilot se l ec tat ă pen!ru actiunea B2. Parcul Nat1onal
R e ' te z a t este delimitat în 3 zone f u n c t i o n a l e: zona cu
p ro te c ţi e strictă; zona cu p ro te cţ i e specială ş i zona
.
tampon. S-a se l e c t at zona
tampon ca _ zona p i ! _t î , n _ care
sunt permise actIvItaţI economice, i nc l usi v activităţi
agricole tr ad iţi o n a le desfăşurate de către proprietarii t e renu r i l or .
Zone p i l ot pt. cu lt i va rea o r ez u l u i
Zona p i l o t pentru conser v a r e a păşunilor ş i faneţelor montane
',. r- ,.l·- ····.,.
-. .-· i
.. · , - •. ,.. l - ,. --,. -----., I f •
.- J-... ---..1" ··-. •.. •' _..,..- - ,
_I •- .. • , ••.. r _ I..
r•/' '•-, \/ •-.,_ •;
.-. / I \
- -- (
,·' r
----
. ( - ··, -- ......
,• --
I • -I
-....-... .._.-' ,··· :, - .,._
- • ,
.. ,
1'
I .. .
,1 , I 1•---·- 1,
(
I - •·-.. J
• .-·- ,.,_ )
L . r-
•. ',. \ '·
.,/ a 1 ::-. r
1 .-·-•,• L_.., ·--._ •--..
) _,; 1 ,, ----.. --· '1
1 .-..
..._,_.
I, (' I I .....--- . .. ._,
j ( /---·· · "' I .-F ·-._J \
l ( I , -- I
·-.--.       I 1 1 -- _ ..- I I
J
I •
'L - ,•· / -..,
rl .... r•_, _,...---J ...... / r' •.
r-     
, --t_ - _.,
'-{ I 1 - \ I
I
• ._
_/
, / I, ,_,......
I .. ' ---,
1 ...   , • I .,,..- • I
\ --·-..., .f·-. .
\ - \ ·-{ i.. , _.(' ( 1 I
·•, f -., 1
.r-- -' --,-·...
_,......""T" --!•- j
1··, . 1   
.
\
"\ 1 } •, I,
.,. . 1 I ' · ··1 ./1. \ 'J
\ L I
.,.. .) - · . · · - ..
. .. ••. . ") /" I ,
• J._ \ , ,..r • -, .. _ •. ··:i •.. f I. _ ......- ... _J
- .
. . , . \.:I-, ·1_ ·-..... J' --. :,,,                                                  
..
-
' ,......f .. --.. •
_r
t-..,_
\ \_..... ..   l I I \ -- · . -...,, - I, ( /'
·-., )..,J r°'"1. \ ... •• • .r...,. \ l;s? •· ·---L.--=;-
.   ...,.,._. ,... ·-. u :...... I ; ) ...,....
..,.,._
----i--· lil --
)
, ..l I
.-S"--J
..... --
fi •. / 1'-d .. . I ·::li .r------
•-• _.,
.._ , 1
'·...,_ (
-.,_ ..-, f'U..:UKi.,). r -    '•
IJ · ,. :. -.._ . · '·1··-· ,_1
f --
•--.,,·· .• .. -
' ' I
. ... - . . . . _
...
...---,
...r _... / /" m11 1
.• .l I
(_.--......_ ) I 1;/
--...J   ..--l.   ,_ --- _.._)-
Anexa nr. 3
la fişa tehnică pentru măsura 3.3
BUNE PRACTICI AGRICOLE
Toţi fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie să fie îndeplinite pe toată suprafaţa agricolă administrată de către deţinătorul proiectului.
Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplică măsurile pentru trecerea dincolo de Bunele Practici Agricole. Aceasta este asigurată, deoarece, cerinţele fiecărei submăsuri, implică mai mult decât oricare dintre activităţile identificate ale Bunei Practici Agricole .
În cadrul legislaţiei Uniunii Europene "buna practică agricolă" este definită în baza art.23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de fermă pe care un fermier rezonabil trebuie să-l îndeplinească în regiunea menţionată". În România, standardul minim al Bunei Practici Agricole este interpretat în conformitate cu legislaţia de mediu legată de activităţile agricole. Acolo unde a fost cazul, au fost introduse refer'lri adiţionale la versiunea iniţială din 2002 a Codului Bunelor Practici Agricole (CBPA), pregătit în conformitate cu Cadrul de lucru indicat în Anexa 3 a Deciziei Guvernului Nr. 964 (13 octombrie 2000) pentru a aproba Planul de Acţiuni pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.
Codul Bunelor Practici Agricole este o publicaţie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri şi metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul Bunelor Practici Agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu conţinut ridicat de nitraţi ca urmare a implementării Directivei CE Nitraţi 91/776 privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din sursele agricole.
Buna Practica Agricolă este un concept nou care se aplică în România şi este esenţial să se asigure ca standardele verificabile propuse să fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare şi practice pentru fermieri pentru a le adopta în actualul context agronomic şi socio-economic, şi c) uşor de controlat. Implementarea programelor pilot de agromediu prin măsura 3.3 furnizează o oportunitate importantă pentru a testa care dintre standardele de bună practică se potrivesc României şi, care pot fi cel mai clar definite şi uşor de controlat la nivelul fermei.
Au fost identificate 4 domenii pentru Bunele Practici Agricole care au derivat din legislaţia de agromediu specifică, referitoare la activităţile fermierilor din România şi anume:
• Protecţia apei; • Protecţia solului; • Protecţia plantelor; • Conservarea biodiversităţii.
Deşi nu există un act normativ special pentru protecţia solului, prevederile legale cu privire la aceasta se găsesc în Legea nr. 18/1991 - Legea Fondului funciar, articolele 53-88 şi în Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, cu modificărtle şi completările ulterioare, - Capitolul III, Secţiunea a 3-a, articolele 47-53. De asemenea, în Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare, sunt stipulate prevederi legale şi pentru conservarea biodiversităţii.
Obligaţiile legate de îndeplinirea acestor standarde de bune practici agricole verificabile vor fi explicate clar în ghidul de informaţii/materiale, furnizat fermierilor . Ghidul asupra îndeplinirii Bunelor Practici Agricole va fi, de asemenea, inclus în instruirea fermierilor care primesc sprijin pentru agromediu sub forma de plăţi.
Autorităţile de Supraveghere şi Control :
în funcţie de competenţa lor, la controlul standardelor verificabile ale Bunelor Practici Agricole vor participa următoarele autorităţi de supraveghere :
-Agenţia SAPARD;
- Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene ; - Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului; - Agenţiile de protecţie a Mediului judeţene ; - Inspectoratele de protecţie a plantelor; - Agenţia Naţională Veterinară şi Siguranţa Alimentelor; - Administraţia parcului Retezat
PROTECTIA APEI Legislaţie • Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările şi completările ulterioare • Hotărârea Guvernului nr . 969/2000 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole • Legislaţia naţională privind protecţia apelor faţă de poluanţii agricoli va fi armonizată printre altele cu următoarele acte ale UE i. Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care stabileşte un cadru legal pentru acţiunile Comunităţii în domeniul politicii apei • Directiva Consiliului 91/676/EEC privitoare la protecţia apei împotriva poluării cauzate de către nitraţii din sursele agricole • Directiva Consiliului 76/464/EEC privitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase vărsate în mediul acvatic al Comunitătii Standarde verificabile is - - - p _ r _ o _ t 1) Fermierii trebuie să ţină un registru pentru înregistrarea tuturor apl i cărilor de fertilizanţi, pesticide şi gunoi de grajd (inclusiv sed i mentele din ape reziduale) Metode de verificare: inspecţie în teren şi comparare cu alte ferme (ex. achiziţionarea de pesticide şi îngrăşăminte) 2) Se interzice fermierilor aplicarea cantităţilor mai mari de 170 kg N/ha/an, sub formă de gunoi de grajd pe terenurile cultivate (li se vor oferii fermierilor tabelele de conversie necesare pentru calcularea conţinutul de nitraţi al gunoiului de grajd produs în ferma) . Metode de verificare : verificarea la locul de producţie şi verificarea registrelor câmpului. 3) Se interzice fermierilor aplicarea fertilizanţilor, pesticidelor sau edimente din ape reziduale tratate (noroi din canalizare) într-o zonă de e - e_e_i_. S_e.9 _ imentele din apele reziduale netratate (nămol) este
Standarde verificabile:
-
PROTECTIA SOLULUI Legislaţie • Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar (art. 53-88) • Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare, {Capitolul III Secţiunea 3 Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, art.47-53) • Legislaţia naţională privitoare la protecţia resurselor agricole ale solului se va armoniza, printre altele, şi cu următorul act european: • Directiva Consiliului 86/278/EC privitoare la protecţia mediului, şi în mod deosebit a solului, atunci când se folosesc nămolurile de canalizare în agricultură. Standarde 5) Fermierilor li se interzice utilizarea terenului agricol în scopuri non verificabile agricole fără autorizaţie din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) Metode de verificare: verificări la locul de desfăşurare a activităţii agricole şi dubla verificare cu MAPDR 6) Fermierii trebuie să raporteze orice problemă de poluare care afectează calitatea solului la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene Metode de verificare: se poate verifica prin compararea registrelor fermei de către MAPDR 7) Fermierii nu au voie să utflizeze sedimentele apelor reziduale netratate (nămol de canalizare) pe nicl un teren agricol. Metode de verificare: la faţa locului 8) Fermierilor li se interzice degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale sau deşeuri Metode de verificare: La faţa loculul 9} Fermierii ar trebui să evite să producă daune solului sau să îl suprapăşuneze prin limitarea numărului de animale păşunate la un număr adecvat pentru specia de animal, suprafaţa de pământ şi calitatea păşunilor. Se va stabilr o rată minimă de animale pe ha pentru taurine şi ovine/caprine. Rata de animale pe ha este de 0.3 - 0.5 UVM/ha, iar pentru oi şi capre este de 2 - 3.5 capete /ha pentru păşunile alpine. Metode de verificare: la faţa locului sau comparare a registrelor fermei şi terenurilor
·nterzis a se utiliza pe toate terenurile agricole.
Metode de verificare: verificarea registrelor câmpului, verificarea erenurilor agricole la faţa locului în zonele de protecţie a apelor.
)Se interzice fermierilor construirea unui nou depozit sau stocare de unei de grajd într-o zonă de protecţie a apei.
Metode de verificare: verificarea la faţa locului a terenurilor agricole din onele cu a e rote·ate.
10) Pe terenurile în pantă cu unghiul de înclinaţie mai mare de 10%, aratul sau alte lucrări trebuie să fie orientate în direcţia generală a curbei de nivel. Metoda de verificare: la faţa locului sau comparare a registrelor fermei şi terenurilor
PROTECTIA PLANTELOR Legislaţie • Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr, 4/1995 privind producerea, comercializarea şi utilizarea produselor fito-sanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, aprobată prin Legea nr. 85/1995 • Legislaţia naţională legată de utilizarea pesticidelor agricole va fi armonizată printre altele şi cu următoarele acte europene Directiva consiliului 91/414/EEC cu privire la plasarea produselor pentru protecţia plantelor pe piaţă şi strategii tematice asupra utilizării durabile a pesticidelor . Standarde verificabile 11) Fermierii trebuie să fie capabili să demonstreze că toate pesticidele din fermă sunt aplicate de către personal autorizat, ţinând cont de toate informaţiile despre buruieni, dăunători şi boli, şi respectarea condiţiilor specificate pe eticheta. Metode de verificare la faţa locului şi inspecţia registrelor terenului 12 ) Fermierii trebuie să utilizeze numai pesticide aprobate pentru buruieni , dăunători şi boli , inclusiv tratamente fito-sanitare. Nu se permite utilizarea produselor din grupele I şi li de toxicitate . Metode de verificare: verificare la faţa locului şi inspecţia registrelor ermei (cumpărarea pesticidelor). !C 13) Condiţiile tehnice ale echipamentelor pentru protecţia tuturor ulturilor, ut i lizate de fermieri , trebuie să fie inspectate la fiecare 3 ani. Metode de verificare : verificare la faţa locului a ech i pamentului şi reqistrelor fermei
CONSERVAREA BIODIVERSITATII - - Legislaţie • Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare, (Capitolul III Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii , art 34) • Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice • Legea nr . 347/2004 a muntelui Legislaţia naţională privitoare la conservarea biodiversităţii va fi printre alte l e armonizată cu următoarele acte ale UE care folosesc ca bază pentru reţeaua NATURA a statelor membre UE. • Directiva Consiliului 92/43/EEC privitoare la donservarea
habitatelor naturale şi a florei sălbatice şi a faunei • Directiva consiliului 79/409/EEC privitoare la conservarea păsărilor sălbatice Standarde 14) Fermierii nu trebuie să permită arderea miriştei, stufului, tufărişurilor verificabile sau vegetaţiei ierboase, fără autorizaţia autorităţii competente pentru protecţia mediului. Metoda de verificare : la faţa locului sau compararea când este nevoie kje autoritatea respectivă. 15) Fermierii nu trebuie să permită, pe terenul lor, vânătoarea sau colecţia speciilor protejate (plante sau animale). Metode de verificare: verificarea la faţa locului 16) Fermierilor li se interzice desfăşurarea acţiunilor care cauzează k:Jaune ămonumentelor naturale" aflate pe terenul lor. Metode de verificare : verificarea la faţa locului 17) Fermierilor le este interzisă folosirea păşunilor montane dintr-o arie naturală protejată, fără avizul administraţiei ariei protejate. Metode de verificare: verificare la faţa locului şi compararea atunci când este necesar de către autoritatea corespunzătoare .
Anexa nr. 4
la fişa tehnică pentru măsura 3.3
Plăţile detaliate pentru măsura 3.3
Observaţii generale privind calcularea plăţilor
• Calcularea plăţilor pentru Măsura SAPARD de Agromediu 3.3 este destinată în general situaţiei specifice din România şi acolo unde este necesar, situaţiei specifice unei regiuni relevante . Comparaţia este făcută între practica de producţie convenţională şi cea de agromediu, ţinând cont de diferenţele de cost şi de venit. • Nu sunt luate în considerare măsurile (sau o parte din măsuri), care nu sunt în concordanţă cu Bunele Practici Agricole. • Acolo unde este cazul, pentru una din submăsuri s-au elaborat două tipuri de plăţi de ex: când situaţia se schimbă pentru primul an sau ceilalţi ani . Această situaţie priveşte agricultura ecologică unde situaţia din primii ani de conversie este total diferită de anii când ferma este certificată. • Producţiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR. • Costurile prezentelor calculaţii sunt evaluate în preţurile anului 2004, luând în calcul rata inflaţiei . • Sursa pentru cifrele furnizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti, DADR Constanţa şi MAPDR. • Toate calculaţiile de plată se bazează pe informaţiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ale MAPDR.
Submasura A: Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii
A1 Transformarea terenului arabil În pajişti anul 1
Practica c onven ona f ă Metod a co nvenţională do producţie a porumbulu i Pract ic a de agromediu Transformarea lerenului arab i l in pajişti (iarbăland) 25% pierdere de produc ţi e, 30% creştere cost forţă d e muncă dat o rită imo<ăstierii manuale a inorasăminlelor naturale O if eren\a de venit intre Practica convenţionala şi Pr ac tica de agromediu C os t Ven i i Cost Venit A c t iune Un ăt, Acbune Unităti porumb 3 . 500 kg /ha (4 . 200 leilkq) 14 . 7 00 m i i le i /ha Fân 1.700 kg/ha (3.000 lei/kg) 5 100 mii lei/ha -9 6 00 mii t e i/ ha T otal dif er entă -9.600 mii le ha Semi n1 e pe n tru por u mb 2 400 m ii lei l ha Seminţe pen1ru i a rbă 3 OO O mii lei / ha Ferti l, zanţi pentru porumb 2.097 m ii le,/ha Fertili z atori organici pentru iarbă 3.000 mii lei/ha Irig a ţii o I rig aţii o Pe st i ci d e pe nt ru p orum b a · 95 mii lei / ha Pest ici de o Lu cr ări mecanizare pentru porumb 4.6 9 6 mii lei/ha L u c rări mecanizare 1.454 mii le ha F a rtă d e m un că pentru porumb 2.1 29 m i i lei/ha Fartă de muncă pentru fân (30 % mai muN I 3.614 mii lei / ha Tot a l costuri variabile/ha pentru oarumb 1 2. 21 7 m ii lei/ha Total costuri variabile /ha pentru fân 11 . 06Bm i lei/ha U49miilei To tal d if ere ntă costuri variab i l e 1 . 149 mii lei/ha T o ta l di f er entă venn -9 . 600 mii lei/ha Pr i mă com p e n satorie c erulă în R · o lei î n Ro lei 8 . 45 1 mii lei/ha Ra t a d e s c h ,mb 39 mii lei/EURO Rata comoensalorie în EURO 217 EURO
Estimări:
P o trivit caracteristi ci lor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), preţul fânului este de 3000 lei/kg, mai s c ăz u t de c âţ media din restul ţarii (4000 lei/kg) :
Zonele pil o t selectate nu sunt caracterizate de irigaţii;
Producţia medie de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune şi a lipsei de irigaţii:
În primul an , c ând se înfiin1ează pajiştile, necesarul de sămânţă pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei / kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămân!ă constă numai în completarea g o lurilor de iarbă şi întreţinerea pajiştilor (15 kg/ha , 100.000 le i /kg) :
Pentru a compensa lipsa de irigaţii , cantitatea de gunoi de grajd a crescut ;
Datorită începerii intâ r ziate a producţiei de fân în practi c ile de agromediu. aces t a a s c azut cu 25 % , omparativ cu cea obţinută prin metoda convenţională (2267kg/ha);
lmprăştierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creşterea cu 30 % a c o stului privind forţa de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convenţională (2780 mii lei/ha);
Su r sa datelor utilizate o reprez i ntă Institu t ul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizat e în calculaţiile plăţi l or se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
Pr a cti c a conventională Metoda conven!iona!ă de producţie a porumbului Practica de agromediu Transformarea terenului arabil in pajişti (anul 2 - 5) Produc1ia de fâ n este re c uperată, semin\ele şi fertil i zatorii sunt redu si oentru a m en ţine cultu r a Diferen!a de venit inlre Pra c t i ca convenţională şi P r ac lica de agromediu Cosi Ven i t Cos \ Venit A c liun e U nnăt i Ac tiune U ni tăti Porum b 3.500 kg /ha (4 200 lei/kq) 1 4 . 7 0 0 mii lei/ha Fân 2.500 kg/ha (3.000 Lei/kg) 7 . 500 m, lel/M -7.200 mii le1/ha Tota l d , t ere n t ă - 7 . 200 mii lei/ha - · S em i n ţe pe nt ru por u mb 2 . 40 0 m ii lei/ha S eminţ e pentru i a rbă 1 500 mii lei/ha Fertilizanţi pen t ru p_ oru mb 2.097 mii lei/ha Fert1lizatoM or ga nic i 2 . 000 mii lei/ha p e ntru iarbă
A1 Transformarea terenului arabil În paiişti anii 2 - 5
J roga i pen1ru co ru m b o lngaţii o Pest ici de pentru oorumb 8 95 m i i leI / ha Pest i cide o Lucrări me c anizare pentru oorumb 4.696 mii lei/ha . . Lucrări mecanizare 1.454 mii lei/ha F orţ ă de mun c ă pent ru poru mb 2 129 mii lei / ha - -- Forţă de muncă pen1ru fân(30% mai mul1 l 3.614mi l lei/ha - Total costuri vari a bile/ha pen t ru o o rumb 12.217 mii lei/ha To1al cos1uri variabile/ha pentru iarbă 8.566 mii lei/ha 3.649 mii le ha To t al d i f e rentă de costuri variabile 3 . 6 49 mii lei/ha To t al d i fer e nlâ de veni i -7 . 2 00 mii Lei/ha Prima c o mpensatorie cerută în R O lei in RO lei 3 .5 51 mii Lei/ha Rata de schimb 39 mii Lei/EURO Rata compensatorie în E UR O 91 EURO
Es t imă ri:
Potriv i t carac t eristi c ilor zonel o r pilot selectate (eroziunea solului), preţul fânului este de 3000 lei/l<g, mai scăzut de c ât media din restul ţării ( 4000 lei/kg );
Zonele pilot s e l e ctate nu sunt caracterizate de irigaţii;
Producţia m e die de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afe c tate de eroziune şi a lipsei de irigatii;
în primul an, c ând se înfiinţează pajiştile, necesarul de săm.:lnţă pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei / kg ). iar în um,ătorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânţă constă numai în
compl e tar e a golurilo r de iarbă şi întreţinerea pajiştilor ( 15 kg/ha, 100.000 lei/ k g ) ; Pentru a compensa lipsa de irigaţii, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;
Datorită începerii întârziate a producţiei de fân în practicile de agromediu, acesta a scăzut cu 25 %, comparativ c u c ea obţinută prin metoda convenţională ( 2267kg/ha);
Împrăştierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creşterea cu 30 % a cos t ului privind forţa de muncă,
com p a r ativ cu cea folos i tă prin metoda convenţională (2780 mii lei/ha);
Su r sa datelor u t ilizate o reprezintă In s titu t ul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
Pra c tica c onven onal ă Met o da con ven ţion a lă d e p rodu c ţie a p o rumbului (condiţii n ef av ora b ile) Practica de agromediu A menajarea de benzi înierbate (anul 1) Se înfiinţea z ă ben zi in i erba(e şi iarbă ( costuri mai man ) este s e mănată pe ntru acoperire (an1i eroziune), nu se folosesc fertiliza n ti Diferenja de venit intre P ractica conven ona lă i P r adica de agromediu - -- - Cost Venit Co s i VenR Acţiune Unităli Actiune Unităti l porumb (condi\ii nefavorabile ) 2 . 000 kg l ha (4.2 00 lei lk o ) 8.400 mii le i/ ha Nu există v e nit rezultat din infrinlar ea b e n z i lo r inierbat e ·p e ntr u contro l ul eroziun i so l ului Tat a i diferenţă -8.400 mii le ha Seminte p e ntru o o rumb 2400 mii l ei/h a Seminţe p e ntru ia rb ă 4 . 000 m i i lei/ha Fe11i1iz a n\ i p entru b 1 097 m ii l e i / ha Ferti lj z an\ i o Irigaţii o lrigatii o P est i cide o P es tici d e o Luc r ări m ecan iz are pe n tr u p orurnb 2 6 00 mi i l e i/h a Luc r ări m eca nizare pentru înfiinţarea ben z , IOr 1 . 780 mii lei / ha F o rţa d e muncă pen1ru porum b 2 . 1 2 9 m i i lei/h a Fo rţa de munca pentru infiin\area benzil o r 3.614 mii lei/h a T o l a l c o stur i v aria b il e/ h a p orumb 6 . 2 26 mi i leI /ha î otal cosfur i valiabi l e/ h a 9 . 3 94 m i i lei/ha -1.168 m i i le i/ ha    Tota l diferenlă  de cos t uri v a r i a bi l e       · -                      ... T o tal diferenlă de ve n ,t . 1168 mii Lei/ha -8.400 mii Lei /ha Pri m a c o mpensa1orie c e r ută in RO lei în RO l e i 9 . 56Bmii lei/ha   Rata de schimb                                                            ·-- - - -- Rata comp e n sato ri e i n EUR O 39 mii Lei/EURO 245 E URO
A2 Amenajarea de benzi inierbate anul 1
Estimări:
Producţia medie pentru porumb este de 200 kg/ha în condiţii nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%);
În primul an lucrările constau in înfiinţarea benzilor înierbate. Nu se obţine venit din înfiinţarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii;
Se înfiinţează benz:Ue înierbate (sămânţa pentru iarbă este mai scumpă) este semănată pentru acoperire, dar nu se utilizează fertilizanţi în scopul obţinerii producţiei.
Costul cu forţa de muncă constă în lucrări pentru înfiinţarea benzilor;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. lnformatiile de bază utilizate în calcu!aţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
A2 Înfiintarea benzi/or inierbate (Anii 2-5)
Practica convenţională Metoda convenţională de produclie a porumbului (condiţii nefavorabile) Deşi metoda conven!ională pentru porumb prevede iriga\ii, aceslea nu se aolică în zonele selectate fractica de agromediu lnfiinţarea benzilor inierba1e pe1eren in pantă (anii 2-5) Menţinerea benzilor de iarbă; necesarul de sămânţă este redus pentru menţinere Diferen[a de venit in1re Practica conven onală şi Practica de agromediu Cost Venit Cost Ven Actiune Unităb Actiune Unită porumb (condi1ii nefavorabile) 2.000 kg /ha (4.200 lei/kg) 8.400 mii lei/ha Nu există venit rezultat din înfiinţarea benzilor înierbate pentru oontro!ul eroziunii solului Total diferentă -8.400 mii lei/ha Seminţe pentru oorumb 2.400 mii lei/ha Seminle pentru iarbă 1.950 mii lei/ha Fertiliza nţi pentru oorumb 1.097 mii lei/ha Ferti l izant organic o lriga i penlru porumb o Irigaţii o Pesticide pentru porumb o ---- 2.600 mii lei/ha Pesticide o Lucrări mecanizare pentru porumb Lucrări mecanizare pentru menţinerea benzilor uaomii lei/ha Forţa de muncă pentru porumb 2.129 mii lei/ha Fofia de muncă pentru menţinerea benzilor 3.614 mii lei/ha Tolal costuri variabile/ 11a _ porumb 8.226 mii lei!ha Total costuri variabile/ha 7.344 mii lei/ha 882 mii lei/ha Total diferentă de costuri variabile 882 mii Lei/ha Tatai diferentă de venit •8.400 mii Lei/ha Prima comoensalorie ceruta în RO lei în Ro lei 7 518 mii Lei/ha Raia de schimb 39 mii lei/EURO Raia compensatorie în EURO 193 EURO
Estimări:
Producţia medie pentru porumb este de 200 kg/ha în condiţii nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%);
incepând cu anul 2 lucrările constau in menţinerea benzilor de iarbă. Nu se obţine venit din menţinerea benzilor de iarbă pentru controlul eroziunii;
Costurile cu forţa de muncă constă în lucrări pentru întreţinerea benzilor; Necesarul de sămânţă este redus. doar pentru întreţinere;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR
A3 Înfiintarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil după recoltat
Practica convenţională !"ractica de agromediu Infiin!area de cullură verde ascunsă pe teren arabi după recolta( Diferenlă de ven·11 intre Practica convenţională lii'ractica de aaromediu Cost Venit Cost Venii Ac1iune Unităţi Ac une Unităti Nu exislă ven,t d,n înfiinţarea de cultură verde aseunsă pe leren arabil după recoltat utilizată penlru controlul eroziunii Nu există venit din infiinjarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recollal utilizată pentru conlrolul eroziunii Nu există diferenţa de venit Total diferen1ă Nu există diferenţa de veni1 Discuire 450 mii lei/ha
lnsămân(are cultură verde 600mii iei/ha Sem i 111e: 25 kg/ha x 160 mii lei/kQ 4 . 000 mii lei/ha Total costuri variabilei ha Total costuri variabile/ha 5.050 mii lei/ha 5 . 050 mii lei/ha Total diferentă de costuri variabile 5 050 mii lei/ha Total dife r entă de venn Om, lei/ha Prima compensatorie cerută în RO lei 5.050 mii lei/ha Ra t a de sc h imb 39 mii lei/EURO Rata comoensatone în EUR O 129EURO
Es t imari :
Nu există venit din înfiinţarea de cultura verde ascu n sa pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază ut i lizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
Submăsura 8: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale
81 Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea traditionala a orezului
Practica conve n onală Metoda co1Wenţ1onală de producţ i e a orezului Practica de agromedlu Metoda ecologică de produc 1ie a orezului [20% pierder1 de produc e) Inundări I de li ori lată de 6 ori în practica conven tiona1ă l D erenţă de veni t int r e Practica conven1ională şi Practica de agromediu Costuri Ven Costuri Venit Act i unea UnilăLi AcLiunea Unilăti Orez 4 . 800 kg /ha (13 500 lei/kq) 64.8 00 mii lei/ha Orez 3,!140 kg/ha (14.000 Leilkol 53 . 76 0 m i lei/ha - 11.040 mii lei/ha Total dilerentă -11,040 mii leilha Seminţe 6 OOO m, lei/ha Seminţe 6.000 mii lei/ ha Fertilizan 4.140 m i i lel!ha Ferţilizan (Fertilizant verde) 2 . 500 mii l ei/ha I riga ţ i i ( 6 or i ) 14.400 mii l e , l ha Irigaţi i /8 ori) 1 9 . 2 00 mii le i/ ha Protec a olantel o r 6.772 mii lei/ha Prote c pa planlelor o Lucrări mecanizate 8.745 mii lei/ha LuC(ări mecanizate 8 . 745 mii le i/h a Cheltu i e l i cu Forţa de muncă 2.074 mii lei/ha CheHuieli cu Forţa de muncă (30% mai muH) 2 . 696 mii le i/h a Total costuri variabile I ha orez 42.131 mi i lei/ha Total costuri variabile/ ha ore i 39.141 mii le i/ ha - 2.990 mii lei/ha Diferen1ă total a costurilor var i ab i le 2 .990 mii leilha Diferen1ă totalii de ventt -11 . 040 mii lei/ha Prima compensat □ f i e cer ut ă în RO lei 8 . 050 m i i lei r na R at a de schimb 39 mii lei/EURO Rat a co maensa to r,e î n E U R O 2 06 EURO
Estimări:
Producţia medie de orez esle de 4800 kg /ha;
Nu se folosesc fertilizanţi chimici şi pesticide astfel că produc\ia a scăzut cu 20 %;
Aplicarea mai multor inundări ( de Bori faţă de 6 ori):
Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 30 % datorită combaterii manuale a buruienilor şi algelor:
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutu! de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază uti li zate in calculaţiile plăţil o r se găsesc la Direcţia G ene rală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
B2 Conservarea păşunilor şi fânetelor alpine
Prac1i c a convenţionala Met oda co n v e n! i □ nală de producţie pen t ru pajişt i naturale - ---- Prac tica de ag r omediu Metoda e colog ică de p roducJ ie pentru pajişti naturale (2S % p iet deri de producţie; 25 % preţ mai redus; 39% creşle r e cost rt de m uncă ) Diferen l ă de ven i 1intre Pract ic a convenţionala şi Practi ca de agromediu Costun Venit Costuri Venit Acţiunea Unităţi Acttunea Unilăti Fân 10 . 000 mii Fan 5 .62 5 mii - 4.375 mii lei/ha 2 500 kg /ha lei/ha 1.875kg/ha lei/ha (4.000 3.000 lei/kg) leVkol
Total diferen1ă -- - - -4 . 375 mii lei/ha Semin ţ e pentru i a r bă o Seminţe pentru iarbă 800mii lei/ha Fertilizanti pentru iarbă 2 653 mi, lei/ha Fertilizant organic o Irigaţii pentru iarbă o lriga i o Protecţia plantelor pentru i a r bă o Protecţia plantelOr o Luc r ăr i mecani.zal e "ntru iarbă 1 454 mii lei/ha Lu c rări mecanizale pentru fan 1.454 mii lei/ha Cheltuieli cu For1a de muncă pen t ru i arba 3 . 013 mi i lei/ h a Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru fân (20 % mai mu ) 4 . 168 mii lei/ha Tota ! costuri variat:iile / ha iarbă 7 . 12Dmii lei / ha Total costuri variabile /ha 6.439 m i i lei/ha 681 mii le ha n.tâ totală a costunlor variabile 681 mii lei/ha Diferenţă totală de ve ni t -4 . 375 mii le i /ha Prima compensalorie cer ută in RO lei 3 . 694 m ·u iei/ha Rata de schimb 39 mii lei/EURO Rata comoensatone in EURO 95 EURO
Estimări:
Producţia medie pentru paşuni alpine naturale este de 2500 kg/ha;
Scăderea de producţie de 25 % datorită lipsei de utilizare a fertilizanţilor chimici;
Creşterea costului cu Forţa de muncă cu 39 % datorită efectuării unui număr mai mare de operaţiuni specifice (imprăştierea manuală a gunoiului de grajd, nivelări, manipularea fânului pentru uscare naturală, încărcare, transport cu mi j loace specifice zonei montane);
Preţ mai s c ăzut cu 25 % datorită unei valori nutritive mai reduse;
Sursa datelo r utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR lnformatiile de bază utilizate in calculaţiile plăţilor se găsesc la Dlrecţia Generală Dezvoltare Rura l ă din MAPDR.
Submasura C : Agricultura ecologică
Practica con venf1onală Metoda convenţională de producere a legumelor Practica de ag r omediu Metoda ecologică de producere a legumelor (10% pierderi de onoductie; oret normal; 20% Farta de muncă în nlusl Diferenlă de venii intre Practica convenţională si Practica de agromediu Cost uri . Venit Costuri venit -- Ac t ,unea U nităti Acliunea Unităti Roşi i ( 0 ,3 54 . 0 00 mii Roşi i 48 . 600 mii -5.400 m i i lei/ha ha) 30.000 lei/ha (0.3 ha) lei/ha kgma 27.000 l<g /h a (6 OOO (6.000 Le i/ kg) lei / kal Ardei gras 50 . 000 mii Ardei gra s 45.00 0 mii -5.000 mii lei/ha ( 0 . 2 ha) lei/ha (0.2 ha) lei/ha 25,000 22 500 kg /ha kg/ha (10,000 (10, 000 Le kg) Le i /kg ) Ca s trave1i 36 . 000 m ii Castravev 32.40 o m , - 3 .6 0 0 m,i lei/ha (0 . 2 ha) Je1/ha (0.2 ha) lei/ha 30 OOO 27 .OOO kg/ha k g /ha (6 , 000 Le i/ kg) (6 , 000 Lei/kq) Cartofi 54 . 0oo mii Car1oli 16.200 mii -37. BOO mii leJha (0 . 3 ha) lei/ha (0.1 ha) lei/ha 25,000 22 . 500 kg/ha kg/ha (7.200 lei/ k g) (7 , 200 lei/ko l Furaje 10 . soo mii +1o.500 mii lei/ha leguminoase lei/ha ecologice j 0 2 ha) 15.000 kg/ha (3500 lei/kaî Total diferentă -41. 300 mii lei/ha
C1 Legume ecologice - perioada de conversie
Sem i n\e pent ru Roşii 97 OOO mii lei/ha Semin\e pentru Roşii 97.000 mii lei/ha Fertilizanţi pentru Rosii 4190 mii leilha Fer1ilizan o Irigaţii pentru Roşii 2.500 m11 lei/ha lriga\ii 2.500 mii lei/ha Protecţia plantelor pentru Roş, 12.eos m u l e tl ha Protec9a plantelor o Lucrări mecanizate penlru Roşii 1 3.719 mii lei/ha Lucrări mecaniza1e 13.719 mii lei/ha Cheltuieli cu 43.459 mii lei/ha --- Cheltuieli 52.151 Mii Forţa de muncâ pe n tru Ro ii cu Forja de m un câ pentru Roşii(20% lei/ha --- - - - Total cosl u ri variabile pentru O 30 ha Roşi mai mult! 1 73.673 mii le1/ha x O 3 ha= 52.102 mii lei Tota / costuri variabile pentru 0.30 ha Rosii 165 . 370 mii lei/ha x 0.3 ha= 49 , 611 mii lei 2.491 mii lei/ha Sem i nţe pent r u Ardei aras 132 . 000 mii lei/ha Seminţe penlru Ardei oras 132.000 mii lei/ha Fert i lizanţi pentru Ardei aras 4 190 mii lei/ha Fert il1 zanV pentru Ardei aras o I rigaţii pentru Ardei gr a s 2 500 mii lei/ha Irigaţii pentru Ardei oras 2 . 500 mii lei/ha Prc t ec a 4 . 805 mii Protec!ia o lei/ha plantelor plan t elor pentru Ardei pentru oras Ardei gras Lucrări 13 773 m , Lucrări 13.773 mii mecanizate le i /ha mecanizate lei/ha pentru Arde i pentru !) r as Arde i gras Cheltuieli cu 31.515 mii Cheltuie i 37818 mii Forţa de lei/ha cu Forţa de lei/ha muncll pentru muncâ Ardei gras pentru Aitlei gras (20 %mai mutt) Total costuri 1 68.783 Total 186091 mi i 5 39 mii leVha varia b il e mii le c/ ha x costuri te;/ha x 0.2 pentru 0 . 2 h a O 2 ha= variab ii e ha= 37216 Ardei gras 37.757 m, lei pentru producţia mii le i de 0.2 ha ·- · Ardei or.>s Semin ţ e pen t ru Cas t raveli 60 . 000 mii lei / ha Semin\e pentru Castrave 60 . 000 mii lei/ha Fertilizanţi pentru Castrave\i 3.694 mii lei/ha Fert1lizan pentru Castrave1i o - ··-· · -- lriga\ii pentru Caslra ve 2 50 0 rn ii le i /ha lriga!ii pentru Castravet i 2.500 m" lei/ha Protec ţ ia 9270 mii Prcteqia o pla n telor lei/ha plantelor pentru penlru Castraveţi Caslraveli Lucrări meca ni2at e pentru Castraveli 13.803 mii lei / ha Lucrări mecaniZate pentru Castrave 13.803 mii lei/ha Che l lu ie\i cu 25 43B mh Cheltuie li 30 . 525 rna Forja de muncă pentru lei/ha cu Forţa de muncă lei/ha Castraveţi pentru Castraveţi (20%mai muhl Total co s t uri 114 .7 05 Total 106.828 mii 1. 575 mii J e,lha variab i le mii l e i /ha x costuri lei/ha x 0.2 pe n tru O . 2 ha 0 . 2 ha= varia bil e ha=21.366 Castraveţi 22.941 mii lei pentru 0 . 2 ha mii lei Castrave\i > --· · 75 600 Înii Semin te Seminţe 75 . 600 mii -
-
pent r u Cartofi - lei/ha pentru Cartofi lei/ha Fert ll i zanţi pen t ru Ca rt of i 4 439 mii lei /h a Fertilizan pentru Ca rtofi o lrigalii pent r u Cartofi 3.000 mi i l e , l ha Irigaţii pentm Cartofi 3.000 mii lei/ha ' Protectia p l an telor pentru Cartofi 15. 368 m , lei/ha ProlecVa plantelor pentru Cartofi o Lucrări 11 688 mii Lucrări 11.688mii mecanizate pentru Ca rt of i lei/ha mecanizate pentru lei/ha Cartof i Che l tuieli cu 8.650 m ii Chel!uieli 10.380 mii Forţa de lei/ha cu Forţa de lei/ha muncă pent r u muncă Cartofi pentru Cartofi {2D%mai mult) Tatai costur i 1 ÎB . 745 Total 100 . 668 mii 25 . 559 mii lei/h a varia b i l e mii l e ha x costuri lei/ha X 0.1 pentru 0.3 ha 0. 3 ha = variabile ha= 10.067 Cartofi 3 5 626 mii pentru 0 .3 mii lei lei ha Cartofi Seminţe 1 . 802mii Seminţe 1.802 m u pentru furaJe lei/h a pentru lei/ha l e guminoa se furaje ecologice Fertilizanţi o Fortilizan o pentru fur aje pentru legum , noas e furaje ecotoo i ce I ri g a ţ ii pentr u furaje o Ir iga ţii pentru o leguminoas e furaje ecoloQice Protec l ia plantelor o Protecţia plantelor o pentru furaje pentru legum i noa se furaje ecoloQice Lucrări 6 688 mii Lu c rări 6.688 mii mec a n i.zate lei/ha mecanizate lei/ha pentru fur aje peotru leguminoase furaje ecologice Cheltuieli cu Fo rţa de 33 mii l e i/ ha Cheltuieli cu FO(\a de 4D mulei/ha muncă pen t ru muncă furaje pentru le gumino as e ruraje ecologice (20%ma i m ulti T ata i costu li 6 .688 mii Total a . 530 mi -1 . 706 mii l e i lha vari a bi le lei/ha costuri lellha x 0 .2 pentru O n a pentru O variabile ha=1 . 7D6 furaje ha= O m pentru 0 . 2 mii lei leguminoase· lei') ha furaje eoo!OQice D i fer ent ă t ataia a costurilO r variabile 2 8.458 mii leil h a Dif er entă totală de venit --41.300 mii l e i/ha Prima com pensato ri e cerută în RO lei t 2.842 mii l e i /h a Rata de schimb 39 mii lei/EURO Rat a com oens atorie i n EURO 329 EURO
• Costul pentru furaj e le leguminoase din practica convenţmnala a fost 1nd1cat doar pentru compararea cu costul de produq1 e din met oda de ag rom e diu
Estimări :
Peri oad a de conversie pentru legume este de 2 ani
Prod ucţ ia medie pentru roşii este de 3 00 00 kg/ha; pentru ardei gras 25000 kg/ha ; castraveţi 3 0000 kg/ha; cartofi 25000 kg / ha şi furaje leguminoase 20000 kg/ha ;
Producţia a scăzut cu 20 % datoriti:l neutilizării fertilizanţilor chimici în procesul de producţie; Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 20 % d a torită combaterii manuale a buru i enilor;
Su r sa da t elor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. lnfo r rna1iile de bază
utilizate in calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia G e nerală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
C1 Lequme ecologice • perioada certificată
Pracl1ca conv en1iona l ă Practica de ag romedi<J Me1oda conventjo n ală de producere a legumelor I Conversia producţiei de legume ecologice (20% pierderi de produc e; pre\ mai mare pentru Roşii ; 20 % Forţa de muncă i n plus) I Pe n1ru cele mai multe legume nu exista o piaţa pentru produ se ecoloqice pentru a s1abili un pret mai mare Direrenţă de veni 1 între Praclica convenţională şi Praciica de agromediu Cosluri Venit Costuri Veni1 Act iu nea Urntat 1 Actiunea Unităli Roşi i (0,3 ha) 30.000 kg/ha (6.000 lei /kol 54 . 000 mii lei/ha Roşii {0.3 ha) 24 000kg /ha (7.000 Lei/kg) 50.400 mii lei/ha -3.600 mii l ei/ha Ardei gras (0.2 ha) 25.000 kg/ha (10.000 Lei/kQl 50 . 000 m11 lei/ha Ardei gras (0.2 ha) 20000 kg /ha (10.000 Lei/kg } 40D Oo'mi i lei/ha -6.000 mii le , /ha Castrave (0.2 ha) 30 .000 kg/ha (6000 l e i /kO) 36.000 mii lei/ha Castrave1i (02 ha) 24.000 kg/ha (6.000 Lei/kg) 28.800 mii lei/ha -2.400 m i i lei/ha Cartofi {0 .3 ha} 25 . 000 kg/ha (7 . 200 lei/kg) 54 . 000 mii lei/ha Cartofi (0.1 ha) 20 . 000 kg/ha (7.200 leUkg) 14.400 mii lei/ha -37.600 mii lei/ha Furaje leguminoase ecolog.ce (0 . 2 ha) 15 .000 kg/ha (3500 lel/ Ql 10.500 mii lei/ha +10.500 mii lei/ha T otal ren\ă -- - -39.1 00 mii leVha Sem i nte peni ru·Roşii 97 OOO mi i lei/ha Seminţe pentru Roşii 97.000 mii lei/ha Ferti li za n Ji Pentru Rosii 419 0mii le i / ha Fertilizanii o lriga i pentru Rosii 2.500 m ii lei/ha Irigaţii 2.soo mi lei/ha Prolecji a p l antel o r oentru R os ii 12 .805 mii lei/ h a Proteciia plantelor o L uc ră ri mecanizate oen1rn Rosi1 13 . 719 mii l ei /h a Lucrări mecaniz a1e 13 . 719 mii lei/ha Cheltuieli cu Fort . a de muncă pentru Roşii 43 . 459 mii le i/ h a Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Roşii (20% mai multl 52.151 mii lei/ha Total coslu ri va riabile pe n tru o 30 ha Roş i i 17 3 . 673 mii lei /h a x 0.3 ha = 52.102 mi , lei Total cos1uri variabile pentru O 30 ha Roşii 1 65 . 370 mii lei/ha x 0.3 ha= 49.611 mnlei 2.491 mii lei / ha Sem i nţe pent ru A r dei oras 132 . 000 m i i lei / ha Semi n !e pen tru Ardei a r as 132 . 000 mii !ei/ha Fer1ilizanli pen1ru Ardei oras 4.1 90 mii lei/ha 2500-mii le i /ha F erti lizanţi pe n tru A r dei aras o l riga\ i i pent ru Arde i g r as Iriga ţi·, p ei,tru A r de i oras 2.50om·; lei /h a Protecţia plantelor pentru A rd ei gras 4.805 mii lei/ha Protec a plantelor pentru Ardei"Qras o l ucrări mecanizate pen1ru Ardei aras 13.773 mii lei/ha lucrăr i mecaniza1e pentru Arde i aras 1 3. 773 mn lei/ha Chelt u i eli cu Forţa de muri că pen1ru Ardei aras 3 1. 515 mi, lei /ha C heltuieli cu Forţa de muncă pen1ru 37 .8 18 mii lei/ha
To1 aJ cos t uri variabile pentru 0 . 2 ha Ardei gras
Serni ţe pentru Castraveti Fer1ilizan\i pentru Casl r aveti Irigaţii penIru Castrave\1
ProtecUa plantelor pentru Cas t ra vel i
Lucrări mecan,zate pentru Ca straveb Che l tuieli c u Forţa de muncă pentru Cas trave !i
T oia i costuri variabile pentru 0.2 ha Castraveti
188 . 783
mi leill1a x
0.2 ha=
37 757 mii lei
60 . 000 mri lei/ha
J6g4 m11
l e U ha
2.soo mn
lei/ha
9 . 270 mii l ei/ha
13 . 803 mri lei/ha
25.436 mi i le i/ ha
114 705
m i i lei/ha x
0.2 ha=
22.941 mii le i
-·
Ardei gras
(20 % mai mult) Total costuri variabile pentru p r oduc a de 0.2 ha Ardei gras
- Seminje pentru Castraveb FertilizanV pentru CaslraveV lrigajii pentru Castravetj Prolecjia plantelor pentru Castraveij
Lucrări mecanizate pentru Cas t ravetj Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Castraveţi (20 %mai mult)
Tot a! costuri variabile pentru 0 . 2 ha Castrave ti
166 . 091 mu
lei/ha x 0 . 2
ha= 37.21B
mii lei
60 .000 mii
lei/ha
o
2.500 mii lei/ha
o
13 . 803
mii lei/ha
30 .5 25 m i
lei/ha
106 . 828 mii
lei/ha X 0.2
ha= 21.366
mii lei
539 m ,i lei /h a
1 . 575 mii îeit ha
Seminţe pen t ru Cartofi
Fert ilizan! i pentru Cartofi
t rigaţii pent ru Cartofi
Protecţ,a plan\elor pentru Cartofi
Lucrări - mecanizate pentru Carto fi
Chel t uieli cu Forţa de muncă pentru C artofi
Total costuri varia bi l e pent r u 0 . 3 ha Cartof i
--- -
Se min1e
pen t ru fu r a j e l eguminoase
Fertilizan ti pentru furaje l eguminoase
l rigajir pen l ru furaje legum i noase
Protec a plantelo r pen t ru f u rajc leguminoase
Lucrări
75 . 600 mi,
lei/ha
4.439 mii lei/ha
3 .000 mii lei /ha
15 . 368 mii lei /ha
11 .688 mii l ei/ha
8.650 mii lei / ha
118.745
mii lei/h a x
0 . 3 ha=
35.624 mrt lei
1.802 mii l ei/ h a
o
o
o
6.686mli
Semin!e pentru Cartofi F ertilizanţi pentru Cartofi Irigaţii pentru Cartofi Protec a plantele, pentru Cartofi Lucrări mecanizate pentru Cartofi Cheltuieli cu Forja de muncă pentru Cartofi {20
%mai mult) Total costuri variab i l e
pentru 0 .3 ha Cartofi Seminţe pen t ru furaje ecoloaice Fertilizan pentru furaje ecolooice 1 riga1ii pentru furaje ecoloaice Prolec a pla nt elor pentru furaje ecoloaice Lucrări
75 . 600 mii lei/h3
o
3 .000 m K
lei/h a
o
11 . 688 mii
lei /ha
10 .3 80 mii lei /h a
100 .668 mii
lei/ha x 0 . 1
ha= 1 0.06 7
mii lei
1.802 mii
le i /ha
o
o
o
6.688 mii
25 . 557 mii le,lha
·· - -
mecanizat e le t lha mecanizate lei/ha pen1r u fu raje pentru leg u m i noase furaje ecolooice .                   C hell ui e l , c u 3 3 mi i Cheltuieli 40 m i lei/ha Forţa de lei/ha c u Forµi de muncă pentru muncă fu r aje pentru leg umino ase furaje ecologice ( 20 % mai muHl Tola I co s 1un variabil e p ent r u O ha fur a j e legumin o a s e· 6 688 mij lei / ha pentru o ha :;: O . mii le i ') T el al costuri v a ri abile p e ntru 0 . 2 he furaje eco logice 8 . 530 m i lei/ha X 0.2 ha= 1.706 m• lei -1.70 6 mi i le i/h a D erentă to t ală a cost u rilor va r ia bi l e 28 . 4 56 m ii l ei/ ha D i f erent ă t o l a l ă de ve n i t - 39 .1 00 mi i lei / ha Prima corno e n s at on e c erul ă in R O le i 10 . 644 m ii le i /ha Rata d e schimb 39 mii l ei/ EURO Rata c omp en satorie în EURO 273 EU RO
--· - -
' ) C os t u r i l e d i n metoda conve nţio n a l ă pe ntru furaJe leg um i n oase au fost md1cate numa, pentru com pararea c u co st uril e pentru produc a ec o log , ca
Est i mări
Pro d ucţia med i e pentru roşii este de 30000 kg/ha; pentru ardei gras 25000 kg/ha; castraveţi 30000 kg/ha : cartofi 25000 kg/ha ş i furaje leg u m i noase 200 0 0 kg / ha;
Pro d uc ţ i a a sc ă zut c u 2 0 % dator i tă neutilizării fertilizanţilor chimi c i în procesul de producţie ;
Preţ u l pentru roşii es t e mai mare cu 15 %; iar pentru cartofi, castrave , ardei şi furaje eco l ogice preţul a rămas la acelaşi nivel;
Costul cu Forţ a de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manua l e a buruienilo r ;
Sursa d atelor utilizate o repr e zintă Insti t utul d e Economie Agrară din Bu c ure ş ti şi MAPDR. Informaţ i ile d e bază ut i liza t e în cal c ulaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
Pract i c a c oov en ţ i o n a lă Met o d a co nv e nUonal ă d e prod u c ţi e a fr uc t elo r ( mer e) Pra c tica de agromed i u M et oda ecologică de producere a f ruc t elo r (me r e ) i n conversie (20 % pierderi de produc e; preţ normal; 20% Forţ a de muncă în plus) Dif e ren \ă d e ven i t i nt re Pract ic a con v ent10nală şi Pr aclica de agrom e diu Costuri V e nit Costuri Ve ni t A c Uu ne a Unit ă t i A eliu nea UnM M e re 15 . 000 kg/ha (9 0 00 Leilka) 135 . 000 m i i lei/ h a Mere 1 2 000 kg/ha 19000 Leilka) 10 8 . 000 mii lei / ha -2 7 OO Omii lei/ ha Total difere n 1 ă -27.0 00 m ii lei /h a Semi n l e o S eminte o Fertilizan\i 2.633 mi i le i/ h a F' ertilizanţi o >-- -· I r i g aţ ii o Ir i g aţii o P r ote c U a olantel o r 14 . 2 7 6 mii lei / ha Protec!ia plantelor o Lucrări m ec anizat e 11 . 7 23 mi i le i/h a Lucrări mecanizate 11. 7 23 mii lei/ha Chel t ui e li c u Forţa de munca T ot al cost ur i va r i a bile / h a ma r e 11 . 678 m a t ei /h a Cheltuieli cu Fo(1a de mu n că (20 % mal m u l t) 14 . 2 54 mii le i/ha ~ 4 0 . 51 0 m ii l e i / ha T o t al c osturi va r i a bile /ha mere 2 5 .9 77 m i le i /ha 1 4 . 53 3 mii l e i / h a D erentă t o t a lă a cos t uri l or variabile 14 . 53 3 mii lei / ha D if e r entă t o tală d e ven i t -2 7 . 0 0 0 mii lei / ha Prim a oompe n s a t or i e c erută i n RO l e i 12 46 7 mi i le, ha Rai a d e sch imb 39 m i i le i /EU R O Rata c<?_moen s atorie î n EURO 320 EURO
C2 Fructe ecologice - perioada de conversie
-
Estimă r i :
P e ri o da de c onversie pentru fructe e s te de 3 ani :
Producţia med i e pentru mere este de 15000 kg/ha;
Scăderea pro duc ţiei c u 20 % fa1ă de metoda con v enţională se datorea z c'lneutilizării fert ili zan ţ ilor c himi c i şi a pes ti c i delor ;
Pe n tr u m e r e s-a lua t in cal c ul nive l ul unui p reţ normal;
C r eş t e rea c o s tului cu Fofia de muncă c u 20 % d at o rita împrăştierii manuale a gunorulur de grajd;
Su rsa da t elor utiltzate o reprezintă Institu t ul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR . Informaţii le de bază u t ili z ate în calculaţi i le plăţilor se găsesc la Direc a Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
C2 Fructe ecologice - perioada certificată
Pra cti ca conve n tională Metoda canvenţi nală de producţie a !rudel o r (mere) Practica de agromediu ProducVa ecologică de fru cte (me r e) certfficat (20% p ierderi de producVe; 5% pre\ mai mare . 20% Fo<1a de mun că in olus ) Di!eren t a de venit intre Practic co nvenţională şi Pra ct i ca de agromediu C osturi Venii Costuri Ven i i A ct iunea Unităt i Actiunea Unită Mere 15. OOO kg/ha (9 . 000 Lei/kg ) 135 . 000 mii l e i /ha Mere 12 . 000 kg/ha (9.450 Le V kg) 11 3 . 400 miileilha -21 . 600 mii lei/ha Tota l diferentă - 21 . 600 m i i lei/ha Sem i nte o Seminţe o Fertilizan \i 2 . 633 Mii le i/ ha Fertilizan o Irigaţ ii - · o lrigatii o Pralectia o l antelor 14 . 276 Mii l ei / ha Protecţia p lantelor o Lucrăr i mecanizale 11 . 723 Mii l e i/ ha Lucrări mecan i zate 11.723 Mi i lei/ha Chellu i e li cu Fo<1a de mul'l că 11 . 878 Mii lei/ha Che l tuieli cu Fo<ia de muncă (20% mai mult} 14 .253 Mi i lei/ha Tota l costuri var i abile I ha mere 40 . 510 Mi i le i/ ha Total costuri variabile /ha mere 25 . 976 Mii lei/ha 14 . 534 mulei/ha Oi!erentâ tota l ă a costurilor variabile 14 . 534 mii lei/ ha D ife r entâ t ot ală de ve ni t -21 . 600 mii le i/ ha Prim a comf>ensa to r i e ceruta în RO lei 7 . 0 66 mii / eiha Rata de schimb 39 mii lei / EURO Rata co rnoensatorie în EURO 181 EURO
Estimări
Producţia medie pentru mere este de 15000 kg/ha ;
Scăderea producţiei cu 20 % faţă de metoda convenţionali! se datorează neutilizării fertilizanţilor chimi ci şi a pest i cidelor;
Preţ u l a crescut cu 5 %;
Creşterea costului cu Forţa de muncă cu 20 % datorită împrăştierii manuale a gunoiului de grajd ;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Dire cţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
Pr a ctica convenţ i on ală Me to da conven ti onală a produ cţiei de coriandru - · Practica de agromed i u Met od a ecologică a producţiei de cori an d ru - conversie (5% . p i erderi de p r od ucţie ; preţ l'lormal ; 20% Farta de mun că in olusl Diferentă de ven i t i ntre Pra ctica convenţ i onală şi Practica de agromed i u Cost ur i - Venit Costuri Veni1 Actiunea Unităli A cti unea Un i tăţi Coriandru 14 . 000 kg/ha (18 . 000 /e i/ kg) 252 . 000 mi i lei /ha Cor i andru 13 . 300 kg / ha (18 . 000 LeVkg ) 239 . 400 mi i /ei/ ha - 12 . 600 mii lei/ha - 12 . 600 miÎ - le ha To t al d i ferenţă Seminţe 1 . 440 mii l e i/ha Seminţe 1 . 440mi i lei/ha Fert i ti za n ţ i 1 . 080mii le i /ha F ertilizanţi o Iriga ţi i · - o Irigaţii o Protectia pla n telor 345m i i le i/ h a Protec ţia Pl81'lte lor o Lucr ări mecan i za te 1 0 . 300 m ii lei / ha Lu c rări mecanizate 10 . 300 mii lei/ha Chel tuie li c u Fo rta de mun c a - To t · a l costuri var i abi l e I ha c o ria nd ru 70 mi, le i /ha 1 3 . 235 mii le i/ ha Chelt uieli cu Fo<1a de muncă ( 20 % ma i muli) Tot al cosluri v ar i ab il e / ha coriandru 84 mii leUha 11 . 824 Mii le i/ ha 1.411 mii l e i /ha D i feren t ă l o tală a cas l u ri l or var i abile 1 . 4 1 1 mi i tei/ha
C3 Plante aromatice şi medicinale ecologice - perioada de conversie
P••-
· - - - -
O , ferenlă lo1ală de venit -12 . 600 mii lei/ha Prima cornpensa1orie cerulă in RO lei 11 . 189 mi i leiha .... R .., a .. 1 . a d . . e · - s · c - himb 39 mi, le,IEURO Ra1a co mpensalorie in EURO 287 EURO
Estimări
Perioada de conversie pentru plante medicinale şi aromatice es1e de 2 ani; Producţ i a medie pen1ru coriandru este de 14000 kg/ha:
Producţia în metoda ecologică scade cu 5 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor : Preturi normale :
Cos . tu l cu Forţa de muncă a crescut cu 20 % datorit!) combaterii manuale a buruienilor ;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază u ti lizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
C3 Plante aromatice şi conventionale ecologice - perioada certificată
Practica conven1ională Met o da convenţională de producţie la coriandru Practica de agromediu Metoda ecologlcâ de producţie la coriandru - certificat (10% pierderi de producţie; preţ mai mare cu 7 %; 20% F o rj a de muncă în olus) Diferen1ă de venit in1re Pracl,ca convenţionala şi Prac1ica de agfomediu Costuri veni1 Costuri Venit Act>u n ea U nrt ă l r Actiunea Unităti Coriandru 14 . 000 k g/h a 252 . 000 mii le i/h a Coriandru 12 . 600 kg/ha (19.300 243 . 180 mii le i/ ha - 8.820 mii l e i / ha ( 18 , 000 lei/kg) lei/ k g) T otal o' i fer ent ă -8 . 820 m ii l e i/ ha Semin1e 1.440mii lei/ha Semin1e 1.440 m • lei/ha F ert , I iza nţi 1 oao mii lei/ha Fertilizanji o lr ig at ii o lriga1ii o Prot ec lia clantelor 345,nii le i / h a Protec a p / a n 1elor o Lu c r iiri mecanizate 10.300 m u le1 / ha L ucrări mecanizate 10.300 mij l ei/ ha C he lt uieli cu Forţa de muncă 70mii lei/ha Cheltuieli cu Forja de muncă (20%mai m u lt) 84 mii leUha '-roiaioosturi variabile I ha coriandru 13.235 mii l ei /h a Total costuri variabile /ha coriandru 11.824 mii lei/ha 1 .411 mii lei/ha Drferentă to1ală a costurilor v a n a bile 1 A 11 mii lei/ha D 1 ferentă loială de venit -8 . 820 mi i lei/ha Prima comoensa1orie ceru1ă in RO lei 7.409 mii leiha Rata de schimb 39 mii lei/EURO Rata ompensalorie i n EU RO 190 EURO
Estimări'
P rod u cţi a medie pentru coriandru este de 14000 kg/ha ;
Producţia în met o da ecologică scade cu 10 % datorită neutil iză rii fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor; Preţurile au crescut cu 7 %;
Costul cu Forta de muncă a crescut cu 20 % da1orit<'! combaterii manuale a buruienilor;
Sursa dalelor· utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.
C4 Orz furajer ecologic - perioada de conversie
Practica conv enţiona l ă M e\od a rn nven\ională a pro<lu c\ i ei de orz fu rajer PracUca de agr omeo'iu Met oda ecolog i că a produq'ie , de orz furajer ['25% pierde ri d e prodocţie ; pre ţ uri normale; P r ot eqia plan1elordupa model e c ologic , 20% F arta de muncă î n plus) D i fer entă de veni1 intre Pra ct ic convenţională ş i Pracllca de agromediu Costuri Venil Cost uri Veni1 Ac1iunea Un it Actiunea Unităli · -- - Orz furajer 4 .000 kg/ha (4.000 lei /kq) 16 .000 mii lei/ha Orz luraje r 3000 kg/ha (4000 Lei/kg) 12 .000 mii lei/ha -4.000 mii le i /ha T ota l d1ferentă -4.0 0 0 mii lei/ha S eminte 1.SD0mii lei/ha Seminţe 1 SDOmii lei/h a · F - ertilizanli 2.556 mii Fertilizant o
lei/ha organic Irigaţii o Irigaţii o Protecţia plantelor 1.192 m ii tei/ha Protecţia plantelor (su urare) 4.480 mii lei/ha lucră r i mecanizate 7.263 m i i le i /ha Lucrări mecanizate 7 . 263 mii !et/ha Chelluie l i cu Fo a de muncă 264 mii lei/ha Cheltuieli cu Forţa de munca (20 %mai muH) 317mij lei/ha Tota l costuri variabil e I ha orz furajer 12.775 mii te,/ha Total costuri variabile /ha orz furajer 13.560 mii lei/ha -785 mii lei/ha Oiferentă to tală a costurilor variabile -7 85 mii lei/ha o,teren tă totală de venit -4.000 mii tei/ha Prima compensatorie ceruta in RO lei 4.7B5 mii tei/ha Rata de s c himb 39 mii lei/EURO Rata compe n s atorie în EURO 123 EURO
Estimări:
Perioada de conversie pentru orz furajer este de 2 ani ; ProducVa medie este de 4000 kg/ha;
Producţia scade cu 25 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici; Preţuri normale ;
Costul forţei de munca ma i mare cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR Informaţiile de bază utilizate in calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
C4 Orz furajer ecoloctic - perioada certificată
Practica conv enţiona lă Metoda co nven1ională a producţiei de orz furajer Practica de agromediu Metoda ecologică a pwduc(iei de orz furajer certificat (25% pierderi de producVe, preţ mai mare 1 O %, Protecţia plantelor dupa mode!vi ec olooic, 20% Forta de muncă tn plus) Diferenlă de venii intre Practi ca co nvenVonală şi Pract ica de agromediu Costu ri Ven i t Costuri Venit Acii nea Unttăt 1 Actiunea Unttăti Orz furajer 4.000 kg/ha (4.000 le i /kQ) 16 .000 mii lei/ha Orz fura/er 3.000 kg/ha (4.400 Lei/kg) 13.200 mii !eilha -2. 600 mii lei/ha Total diferenta -2.80 0 mii lei/ha Sem i nţe 1 . 500mii lei/h a Seminţe 1 .500m i i lei/ha F ertili zan!i 2 . 556 mii lei/ha Fertîlizant organic o Irigaţ ii o Irigaţii o Protecli a plantelor 1.192 mii le i /ha Protec1ia plante l or (sulfurare) 4 4B0 mii lei/ha Luc r ări mecanizate 7.263mii lei /ha Lucrări mecanizate 7.263 m i i lei/ha Chelluieli cu Forţa de muncă 264mii lei/ha Cheltu i el i cu Forţa de munca (20 % mai m ul t) 317 m tei/ha Total cost uri variabile I ha or, fur aje r 12 . 775 mii lei/ha Total costuri va r iabile /ha orz furajer 13.560 mii lei/ha -785 Diferenlă tota l ă a costurilor variabile -7S5 mi i lei /h a , Oife r en . tă . totală de venit -2.800 mii leU ha Prima compensatarie cerulă in RO lei 3.58 5 mii tei/ha Rata de schimb 39 m,i le LI EURO ,_liata compensatorie in EUf 30          92 EURO      
Estimări:
Producţia medie este de 4000 kg/ha;
P ro ducţ ia scade cu 25 % datorită neuti l izăr i i fertilizanţilor chimici;
Preţuri mai mari cu 10 % ;
Costul foliei de muncă mai mare cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor:
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
C5 Paşuni naturale ecologice - perioada de conversie
Prac ti ca convenţională Met od a convenţiofl3Iă de produc e a păşun i l or natura le Practica de agromed i u Metoda ecologică de producţie a păşunilor naturale (35% pierderi de produc\ie. preţuri normale; 20% Forţâ de muncă in olusl Diferen\ă de venit între Piactica conven onală şi Practica de agromediu · ·- >-- - Cos l u r i Ven i i Cost uri Venit Act i unea Unităti Actiunea Unităti Paşu ni nalurale 20 . 000 kg/ha (360 lei/kg) 7 . 200mii lei / ha Paşuni naturale 13 . 000 kg /ha (360 Le i/k g) 4 . 680 mii le i/ ha -2 . 520 m i i lei/ha Tota l diferentă -2 . 520 m i i lei/ h a Seminte o Seminte o Fertilizanli 1.300 mii lei/ha Fertilizant organic o lrig a i o l riga i o Prol ec\ia plantelor o Protec a plantelor o Lucrări mecanizate 1 . 041 mii lei/ha Lucrări mecanizale 1 . 041 mii lei/ha Cheltu i el i cu Forj a de muncă 603 mii lei/ha Che lt uie li cu Forta de muncă"(20 %mai mult) 724m ii lei/ha Tota l costuri variab i le I ha paşuni naturale 2 . 944 m ii lei/ha Total costuri variabile /ha paşuni naturale 1 . 765mii lei/ha 1 . 179 Difer en tă totală a costurilor variabile 1 . 179 mii l e i/ ha Dife r entă totală de venit • 2 . 520 mi i lei/ha Prima compensator i e ceruta în Ro lei 1 . 3◄1 mi i le i/ha Rata de s<,himb 39 mii le UEURO Rata compensatorie î n EURO 35 EURO
Estim ări :
Per io ada de conversie pentru paşuni naturale este de 3 ani; Producţ i a media la paşuni naturale este de 20000 kg/ha;
Scăderea producţiei cu 35 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici; Preţuri normale;
Costul foliei de muncă a crescut cu 20 % datorită împrăştierii manuale a gunoiului de grajd;
Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR Informaţii le de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
C5 Păşuni naturale eco/oqice - perioada certificată
Pract i ca com,e n fona lâ Metoda convenţională de proo uq i e a păşunilor naturale Practica de agromediu Metod a eco logică de producţi e a păşunilor natura l e (35% pierderi de producţ i e; pre\ mai mare cu 5 % . 20% mai multă fartă de m uncă) Diferenţă de venit intre Pract ic a conven1ională şi Practica de agromediu Costuri Venit Costuri Venit Actiunea Unită1 i Acţiunea Unităti P aşuni natur a le 20 . 000 k g /ha (360 l ei/kg) 7.200 m ii lei / ha Pasun i naturale 13.000 kg/ha (378 Lei/kg) 4 . 914mi i lei/ha -2 . 286 mii l ei/ha Total di i e re ntă .. • 2 . 286 mii lei /h a Seminte o Seminle o F ert i li zan\i 1 . 300mii lei/ha Ferti li zant organic o Ir i gaţii . . o Iriga ţ ii o Pr otec1/a plar1telor o - Protecţ ia" plantelor o Lucrări mecan i zate 1 . 041 m i i lei/ha Lucrări mecanizate 1 . 041 mii lei / ha
11uieli cu Forţa de m un că 6QJmii lăi/ha Cheltuieli cu Forţa de muncă ( 20% mai muM) 724mii lei/ha Total coslun variabile / ha paşuni natur ale 2 . 944 mii le , /ha Tatai costuri vaTiabile /ha paşuni naturale 1 .7 65 m lei/ha 1. 179 D1feren! ă t o t a lă a costurilor variabile 1.179 mii lei/ha Oile r entă totală de ven -2 .2 86 mii lei/ha Prima co moensa to rie ce rută în RO lei 1.107 mii lei/ ha Rata de schimb 39 m i i lei/EURO Ra t a comp en s alorie în EURO 28 EURO
Es t imări:
Prod u cţia medie la păşuni naturale este de 20000 kg/ha;
Scăderea producţiei cu 35 % datorită neutilizării tertilizanţilor chimici; P r eţuri mai mari cu 5 %;
Costul forţei de muncă a crescut cu 20 % datorită impraştierii manuale a gunoiului de grajd ;
Su r sa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR . I nfo rmaţiile de bază utilizate în ca l c ulaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR .
Anexa nr. VII
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.4.
DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA ACTIVITĂTILOR ECONOMICE CARE SĂ GENEREZE ACTIVITĂŢI MULTIPLE ŞI VE.NITURI ALTERNATIVE
1. MOTIVAŢIE Dezvoltarea durabilă se bazează pe introducerea unor sisteme economice integrate noi ce trebuie să se implementeze în zonele rurale. Dezvoltarea economică şi socială se bazează şi pe crearea unor activităţi de producţie şi servicii alternative secundare (altele dec t activitatea principală) care vor contribui la : - înlăturarea proceselor şi fenomenelor cauzate de restructurarea sistemelor socio economice; - stoparea depopulării spaţiului rural. - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă . Diversificarea activităţilor economice va determina pluriactivitate, noi locuri de muncă, venituri suplimentare non agricole şi o mai mare implicare a tinerilor şi femeilor . Necesitatea înfiinţării şi/sau extinderii serviciilor pentru populaţie şi pentru producţia agricolă, utilizând eficient resursele umane, materiale şi financiare locale . Potenţialul turistic deosebit, datorat condiţiilor variate de climă şi relief, poate permite crearea de noi locuri de muncă şi deci venituri suplimentare. Valorificarea potenţialului piscicol al României prin dezvoltarea acvacultur i i . Valorificarea şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale (artizanatului) . În mediul rural există premize de activare a unor numeroase ocupaţii tradiţionale , care la rândul lor pot contribui la îmbunătăţirea veniturilor fermierilor, piscicultorilor şi proprietarilor de păduri (apicultură , sericicultură, cultivarea ciupercilor). 2. OBIECTIVE Obiective generale - Sprijinirea creării şi/sau menţinerii de locuri de muncă şi generării de venituri alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate de agricultură şi silvicultură prin turism rural, alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural, acvacultură, meşteşuguri tradiţionale, sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, melci şi broaşte şi a plantelor medicinale şi aromatice. Obiective specifice - Diversificarea activităţilor agricole şi forestiere şi a celor strâns legate de agricultură, care să asigure activităţi multiple. Obiective operaţionale • Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin realizarea de servicii specifice . Susţinerea activităţilor specifice turismului rural, silvoturismului şi a ecoturismul ui. Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale (artizanale). Creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii şi femeile din mediul rural; Dezvoltarea acvaculturii; Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, cultivării ciupercilor, procesării fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, melci şi broaşte şi a plantelor medicinale şi aromatice; Susţinerea proiectelor iniţiate de tineri şi de femei pentru toate activităţile menţionate mai sus. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI În scopul realizării dezvoltării rurale integrate această măsură va fi corelată cu măsurile: - investiţii în exploataţii agricole; - dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; - silvicultură; - îmbunătăţirea pregătirii profesionale; - prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole; - controlul sanitar veterinar; - asistenţă tehnică . 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Servicii Agricole - Cercuri de maşini agricole Organizaţii non-profit intitulate "Cercuri de maşini agricole" înfiinţate pe bază de voluntariat în scopul protejării agricultorilor individuali pentru evitarea investiţiilor neeconomice şi pentru utilizarea raţională a maşinilor agricole de către membrii, constând în: • Achiziţionarea de maşini şi echipamente agricole; • Construcţia sau modernizarea de centre de reparaţii, remize şi spaţii de întreţinere pentru maşinile şi echipamentele agricole Turism rural Sprijin acordat pentru turism în spaţiul rural privind : - Construirea şi modernizarea de pensiuni turistice rurale; - Creşterea investiţiilor şi a dezvoltării serviciilor în domeniul agrementului în aer liber (zone de campare, baze sportive şi de recreere, echitaţie, ciclism montan etc). Afte tipuri de activităti de turism În spatiul rural Sprijinul financiar va fi acordat pentru: - turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru , cicloturism , - crearea de ferme pentru creşterea vânatului în semilibertate în vederea repopulării, pentru parcuri de vânatoare şi alte forme de activitate din domeniu, cu respectarea legislaţiei privind protecţia mediului şi a normelor de igiena privind mediul de viaţă al populaţiei: Activităti meşteşugăreşti Revitalizarea meşteşugurilor, crearea sau extinderea unor unităţi meşteşugăreşti, cum ar fi ateliere de prelucrare lemn, de confecţionat obiecte artizanale, de confecţionat ceramică, de croitorie, broderie, tricotaje, de fierărie, de prelucrare a pieilor, papurei şi răchitei, instrumente muzicale; Acvacultura Sprijin pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de acvacultură: - Construcţia sau modernizarea de ferme piscicole ; - Investiţii pentru crearea sau modernizarea fermelor piscicole, mecanizarea furajării, recoltării mecanizate, depozitării, prelucrării şi marketingului la nivelul fermei piscicole ; Alte activităţi: sericicultură, apicultură, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte: - Sprijin financiar pentru dezvoltarea: a) Sericiculturii - plantarea de duzi ; - înfiinţarea şi/sau modernizarea fermelor de creştere a viermilor de mătase şi a unităţilor de depozitare şi prelucrare . b) Apiculturii - Înfiinţarea şi/sau modernizarea fermelor apicole, precum şi a unităţilor de depozitare şi procesare . c) Cultivarea şi procesarea ciupercilor - achiziţionarea de material biologic numai pentru înfiinţarea culturii; - investiţii noi şi/sau modernizarea ciupercăriilor, inclusiv a unităţilor pentru depozitare/refrigerare şi procesare ; d) Investiţii noi şi/sau modernizarea colectării , depozitării/refrigerării, procesării şi marketingului fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi la nivelul fermei e) Investiţii noi şi/sau modernizarea colectării , depozitării şi procesării plantelor medicinale şi aromatice. f) Melci şi broaşte - Noi investiţii şi/sau modernizarea fermelor de melci şi broaşte, precum şi a unităţilor de depozitare/refrigerare şi procesare. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale • Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare . • Proiectul trebuie să demonstreze viabilitatea economico-financiară * * Prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plătii obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi că generează un venit net semnificativ (numai puţin de 5%). • Investiţiile referitoare la procesare trebuie să fie în conformitate cu standardele U.E. • Existenţa co-finanţării trebuie certificată; • Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi datorii fiscale , obligaţii restante faţă de bugetul asigurărilor sociale, faţă de bugetul de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau a altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale . • Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească pregatire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze , printr-un document eliberat de autorităţile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu : diplomă sau certificat de formare, sau declaraţie pe propria răspundere, că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului. • Pentru proiectele de turism rural şi alte tipuri de turism din spaţiul rural, meşteşuguri tradiţionale şi cercuri de maşini proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri rurale, alimentare cu apă, electricitate) . Specifice Servicii agricole- Cercuri de maşini agricole • Proiectul trebuie să conţină statutul de funcţionare al organizaţiei nonprofit "Cercuri de maşini agricole"; • Proiectele trebuie să demonstreze necesitatea şi oportunitatea implementării lor. Turism rura l • Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru modernizare sau construcţie, după caz; • Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului că va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) . ; • Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte să-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul Solicitantului. • Capacităţile de cazare prevăzute a fi respectate de către pensiunile turistice se vor încadra în criteriile de clasificare prevăzute în Anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice, respectiv vor avea minim 4 camere (8 locuri) şi pâna la 1O camere 20 locuri); • Pentru investiţii noi şi pentru modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 flori; • Proiectele care au ca scop crearea de capacităţi noi trebuie să se încadreze în prevederile Planului General de Urbanism şi a Planului de Urbanism Zonal, ; • Pentru modernizarea pensiunilor turistice rurale este necesar certificatul de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pensiunea respectivă ; Alte tipuri de activităti de turism în spatiul rural turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru , cicloturism • • Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru modernizarea/construcţia obiectivului, după caz, pentru structuri turistice de recepţie . • Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului ca el/ea va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT); - Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte să-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul Aplicantului . • Pentru investiţii noi şi modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 2 flori; • Pentru modernizarea obiectivului este necesară existenţa unui certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) ; Pentru parcurile de vânătoare : • Beneficiarul trebuie să fie deţinătorul legal al terenului _ Activităti meşteşugăreşt i • Proiectul trebuie să demonstreze valorificarea resurselor locale (in, cânepă , stuf, papură , lână, lemn etc . ) ; Acvacultură • Existenţa autorizaţiei de acvacultură; • Pentru fermele piscicole, sunt eligibile proiectele care prevăd o producţie minimă de 500kg/ha/an . • Pre/contract de achiziţie material biologic pentru prima populare . Alte activităţi: sericicultură, apicultură, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte • Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a putea folosi minim 1O grame ouă de viermi de mătase ; . • Achiziţie de minim 20 stupi/familii de albine ; • Ciupercăria trebuie să aibă minim 30 mp de cultură ; Melci şi broaşte • Existenţa unei tehnologii specifice de creştere . • Existenţa unui pre/contract pentru 30% din produsele obţinute . Investiţii eligibile sunt : Generale • Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4" Câmpul de acţiune al măsurii" • Pot fi cheltuieli eligibile: a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12 % din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcţii când nu depăşesc 5%; d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ . Investiţiile în diversificare trebuie să respecte prevederile Art. 64, punctul 4 (b) al Acordului European care înfiinţează o asociere între Comunitatea Economică Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi România, pe de altă parte . Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării Agenţiei pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar . Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, echipamentele şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art . 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare . Specifice Servicii agricole - cercuri de maşini agricole • Achiziţionarea de echipamente şi maşini agricole; • Construcţia şi modernizarea clădirilor operaţionale; • Dotarea clădirilor pentru propriile maşini şi echipamente (hangare şi adăposturi), atelierelor de reparaţii pentru depozitarea inputurilor pentru maşinile agricole (uleiuri , unsori , piese de schimb etc . ) Turism rural • Construcţia , modernizarea şi dotarea pensiunilor rurale; • Construcţia şi modernizarea spaţiilor de campare, terenurilor de sport şi distracţie, echitaţie şi alte tipuri de servicii de recreere; Alte tipuri de activităţi turistice În spaţiul rural • Construcţia şi modernizarea de cabane turistice, pentru vânătoare şi pescuit, cantoane forestiere, sărării, sate de vacanţă; spaţii de campare înfiinţate în gospodării , spaţii pentru turism piscicol, anexe specifice staţiunilor turistice: platforme, spaţii de parcare, toalete, adăposturi . • Achiziţia sau modernizarea (înlocuirea motoarelor şi a sistemelor de aer condiţionat ) a bărcilor fluviale şi pontoanelor echipate şi licenţiate pentru transportul şi cazarea turiştilor (2 sau 3 stele); • Construirea şi modernizarea de infrastructură specifică proiectului {poteci turistice, aducţiuni de apă, generatoare de energie şi căldură, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc . ) Parcurile de vânătoare • Construcţia sau modernizarea de ferme de creştere a vânatului în semi-libertate, inclusiv achiziţionarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de vânătoare ; • Construcţia de adăposturi, sărării, împrejmuiri, adăpătoare şi spaţii de hrănire etc . Activităţi meşteşugăreşti • Construcţia sau modernizarea şi dotarea atelierelor cum ar fi : procesarea lemnului , obiecte artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papură şi răchită , instrumente muzicale ; Acvacultură • Construcţia sau modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea şi marketingul peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice produse în cadrul fermei; • Achiziţionarea de echipamente şi utilaje pentru fermele piscicole ; • Achiziţionarea de mijloace de transport (echipate cu bazine , spaţii de refrigerare, echipamente de oxigenare etc . ) ; • Achiziţionarea de mici bărci în folosul fermei sau modernizarea lor (înlocuirea motoarelor) şi de pontoane plutitoare; • Achiziţionarea de material biologic pentru prima populare ; Alte activităţi: sericicultură, apicultură, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte • Achiziţionarea de material săditor pentru plantaţiile de duzi şi p l antarea lui; • Achiziţionarea de echipamente pentru creşterea viermilor de mătase, depozitare şi unităţi de procesare; • Construirea de capacităţi de depozitare, procesare şi amba l are a produselor apicole ; • Achiziţionarea de mătci selecţionate pentru prima populare; • Achiziţionarea de stupi/familii de albine; • Achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru albine (remarci); • Echipamente pentru analiza calităţii mierii şi a produselor piscicole; • Construirea ş i modernizarea spaţiilor pentru cultivarea ciupercilor (spaţii pentru creştere , procesare şi ambalare); • Instalaţii pentru producerea compostului şi achiziţionarea de echipamente necesare pentru fermele de ciuperci; • Construcţia sau modernizarea şi dotarea spaţiilor pentru colectarea, depozitarea/condiţionarea, procesarea şi marketingul fructelor de pădure, a fructelor de arbuşti , a plantelor medicinale şi aromatice . Melci şi broaşte • Construcţia sau modernizarea fermelor , spaţiilor şi utilităţilor pentru creşterea , procesarea şi marketingul melcilor şi broaştelor ; • Achiziţionarea de echipamente şi unelte pentru producţie şi procesare şi de mijloace de transport specializate ; Nu sunt eligibile: • Investiţiile eligibile şi neeligibile respectă prevederile art.4, Secţiunea 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului . • Investiţiile în comerţul cu amănuntul 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectul va fi selecţionat în funcţie de următoarele criterii : Nr. Crt Criterii de evaluare a proiectelor Punctaj (dacă da) 1 Proiecte care promovează alte activităţi faţă de activitatea de bază 20 2 Proiecte de investiţii care vizează : Max . 30 20 30 3 Proiecte promovate de femei 10 4 Proiecte promovate de tineri {sub 40 ani) 10 5 Beneficiarul sau responsabilul de proiect a obţinut deja un certificat de calificare pentru activitatea propusă ; 10 6 Beneficiarul proiectului este : Max.20 10 20 Total 100 - Investiţii noi/ - Modernizare - Persoana fizică autorizata {PFA) ; - Asociatie/societate comercială 7. BENEFICIARI - Beneficiarii proiectelor vor aparţine sectorului privat, după cum urmează : - Persoane fizice ; - Asociaţii familiale înregistrate, asociaţii şi grupuri de producători ; - ONG-uri ( cercuri de maşini agricole) ; - Societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75 % ; - Cooperative de consum ; - Cooperative meşteşugăreşti. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în Capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală . 9. DISPOZIŢII FINANCIARE
• Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi generatoare de profit. • În cadrul acestei măsuri vor fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5 . 000 - 200.000 EURO şi până la 500 . 000 Euro pentru submăsura Acvacultură .
Bugetul indicativ al acestei măsuri împărţit pe ani este regăsit în Capitolul VI - Alocaţii Financiare ale măsurilor SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pagina 357 .
BUGET ORIENTATIV pentru SUBMĂSURA (Preţuri constant 2000)
SUBMASURA % Servicii aqricole 4 Turism rural 25 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 20 Meşteşuguri 24 Acvacultură 12 Alte activităti 15 TOTAL 100
Gradul de intervenţie pentru proiectele de interes privat:
- 50% contribuţie privată; - 50% contribuţie publică, din care: - 75% contribuţie UE - 25% de la bugetul naţional
Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum trei tranşe.
1O. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
întregul spaţiu rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare.
11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Număr de proiecte : 7000 Număr de beneficiari: 7000 Servicii agricole-Cercuri de maşini agricole Număr de proiecte: 1 OOO Număr de beneficiari: 1 OOO Investiţii noi: 90% modernizări: 10% Turism rural Număr de proiecte : 2200 Număr de beneficiari: 2200 Investiţii noi: 30% număr de camere 1900 număr de paturi modernizări: 70% 3800 număr de camere 4700 număr de paturi 9400 Alte tipuri de activităţi turistice in spaţiul rural Număr de proiecte: 1500 Număr de beneficiari: 1500 Investiţii noi: 60% Modernizări: 40% Activităţi meşteşugăreşti Număr de proiecte: 1300 Număr de beneficiari: Investiţii noi: 60% modernizări: 40% 1300 Acvacultură Număr de proiecte: 400 Număr de beneficiari: Investiţii noi: 30% modernizări: 70% 400 Alte acUvităţi: sericicultură, apicultură, cultivarea şi procesarea ciuperci/or, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte Număr de proiecte: 600 investiţii noi: 60% modernizări: 40% Indicatori de rezultat Producţia de : Producţia de peşte (tone/an) 250 Producţia de Broaşte (tone/an) 1O Producţia de Crabi (tone/an) 3 Producţia de Stridii (tone/an) 2 Producţia de Scoid (tone/an) 3 Producţia de Melci (tone/an) 5 Producţia de Miere şi alte produse apicole (tone/an) 150 Producţia de Viermi de mătase (tone/an) 0,5 Producţia de Ciuperci (tone/an) 30 Numărul de noi capacităţi cu fructe de pădure şi arbuştilor fructiferi procesaţi la nivelul fermei 20 Numărul de capacităţi modernizate cu fructe de pădure şi arbuştilor fructiferi procesaţi la nivelul fermei 25 Numărul de noi capacităţi cu plante aromatice procesate la nivelul fermei 20 Numărul de capacităţi modernizate cu plante aromatice procesate la nivelul fermei 10 Indicatori de impact Creşterea venitului Ponderea venitului brut a beneficiarilor realizat (generat) din afara fermei ca urmare a asistenţei (euro/beneficiar): 20%, din care: - privitor la turism 12 (%) - privitor la meşteşuguri şi produse locale 8 (%) Ponderea populaţiei rurale neagricole care are un venit obţinut din tranzacţii/locuri de muncă generate de asistenţa în afara fermei (mecanici agricoli şi furnizori de servicii în agricultură)(%) - Creşterea cu (5%) a nr. de pensiuni turistice - Creşterea cu (7%) a producţiei de peşte - Creşterea cu (7%) a producţiei de miere - Creşterea cu (5%) a producţiei de viermi de mătase - Creşterea cu (5%) a producţiei de ciuperci - Creşterea cu (7%) a producţiei de fructe de pădure şi arbuşti fructiferi procesate - Creşterea cu (7%) a producţiei de plante aromatice procesate Crearea de locuri de muncă şi impactul social - Număr de focuri de muncă echivalente cu norma întreagă: 35000 menţinute în condiţii mai bune 14000 create 21 OOO 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ public în mass-media - Distribuirea de broşuri de informare - Seminarii - Întâlniri cu beneficiarii potenţiali 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare urmatoarele documente: • Memoriu justifcativ pentru proiectele care prevăd numai achiziţie de bunuri şi servicii; • Studiu de fezabilitate pentru proiectele care prevăd atât construcţii cât şi modernizări de construcţii, întocmit conform Ordinului comun nr. 1013/873/2001 al Minrstrului de Finanţe şi al Ministrului Lucrărilor Publice Transportului şi Locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, pentru achiziţia publică de servicii cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului 1179/2002. • Copie după actul de proprietate al terenului şi a luciului de apă, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să justifice dreptul de folosinţă al terenului şi după caz actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare pentru proiectele care prevăd lucrări de construcţie; • Certificatul de urbanism pentru proiectele care prevăd construcţii şi/sau modernizări de construcţii ; • Fişa tehnică ( anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională elaborată în conformitate cu legislaţia UE; • Certificatul de înregistrare a comerciantului, pentru societăţile private (copie); • Pentru proiecte 2 50.000 Euro, planul de afaceri care să demonstreze viabilitatea proiectului; • Pentru societăţile comerciale, ultimul bilanţ precedent anului depunerii proiectului. în cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală; • Avizul care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare; • Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD ; • Cazier judiciar al responsabilului de proiect; • Existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului va fi dovedită printr-un document em i s de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia ; • Pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii/certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectulu i şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profes i onală până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţ i a ajutorului ; • Avizul sanitar veterinar eliberat de instituţia abilitată care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională cu excepţia investiţiilor pentru procesare la care avizul sanitar veterinar trebuie să fie în acord cu UE; 14. CONDIŢII DE FINANŢARE • Beneficiarii vor trebui să poată identifica clar în cadrul evidenţelor lor contabile toate operaţiunile care ţin de investiţia respectivă, să pregătească o declaraţie anuală de venit şi să o f ere informaţii, dacă sunt cerute de către autorităţ i le îndreptăţite ; • Beneficiarul poate să primească de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani până la suma maximă stabilită în dispoziţiile financiare a măsurii. • Beneficiarul va colabora şi va oferi orice informaţie ce i se cere de către structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului ; • Cheltuielile e li gibile proiectului vor fi plătite numai după data la care beneficiarul a fost notificat de către Agenţia SAPARD despre eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor legate de pregătirea proiectului, care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a r espectat instrucţiunile pentru achiziţiile private , în limita prevăzută în măsură. • Beneficiarul poate solicita o nouă finanţare după terminarea proiectului anterior; • În cazul în care costul servicii!or, sau bunurilor depăşeşte valoarea totală de 1O.OOO EURO, bene fi ciarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. • Toate plăţile făcute de către beneficiari în cadrul proiectului trebuie să respecte prevederile MAFA, Secţiunea A, Art. 14, cu modificările şi completările ulterioare. • Rambursarea ajutorului financiar se va face pe baza documentelor justificative, într una până la trei tranşe pe parcursul implementării proiectului. • Dubla finanţa r e nu este acceptată în cadrul programului. • Pentru inves t iţ i ile în diversificare trebuie să se respecte prevede r ile Art. 64, punctul 4 (b) al Acordul u i European care înfiinţează o asociere între Comunitatea Economică Europeană ş i statele ei membre, pe de o parte, şi România, pe de altă parte . 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE
• Agenţia SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare • Serviciile tehni c e delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) . Anexa nr. VIII FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3 . 5. SILVICULTURĂ 1. MOTIVAŢIE • în prezent , aproape o treime, 26 , 7 % (aprox . 6,4 mii. ha) din suprafaţa ţării este acoperit ă de păduri . Repartizarea în teritoriu a pădurilor este neuniformă (7 % în zonele de câmpie , 28 % la coline şi dealuri şi 65 % la munte) . • Din cele cca . 6,4 mii. ha . fond fores t ier 1 , 5 mii. ha aparţin statului, iar restul de 1,4 milioane ha. (21% din total) se află în proprietate privată sau în proprietatea comunelor . În baza Legii nr.1/2000, o suprafaţă de circa 1 milion hectare va fi retrocedată foştilor proprietari (proprietarii publici - comunele şi asociaţiile lor şi proprietarii privaţi - persoane fizice şi asociaţiile lor) . • Situaţia moştenită şi noile forme de proprietate necesită restructurarea sectorului forestier, cu prioritate a managementului resurselor forestiere în conformitate cu conceptul gestionării durabile a resurselor naturale, în condiţiile diversificării formei de proprietate a terenurilor forestiere . • Legislaţia naţională în vigoare cea mai reprezentativă privind protecţia pădurilor cuprinde : Legea Codului Silvic nr. 26/1996 şi Ordonanţa nr. 96/1998 - cu privire la reglementarea regimului forestier 2 ş i administrarea fondului forestier naţional. • în studiul elaborat , în colaborare cu Banca Mondială : " Politica şi strategia de dezvoltare a sectorului forestier din România (2000-2010) în scopul creşterii contribuţiei acestuia la ridicarea nivelulu i calităţii vieţii, pe baza gestionării durabile a pădurilor" au fost fundamentate obiective şi acţiuni în acord cu prevederile acquis ului comunitar. • Sprijinirea deţinătorilor de terenuri forestiere în vederea gestionării durabile a pădurilor urmărindu-se ca cel puţin 50% din suprafeţele care vor fi retrocedate (peste 1mii.ha) să beneficieze de şansa unei administraţii în regim silvic care să respecte legislaţia aferentă în vigoare. • Acţiuni strategice pentru împădurirea pe termen mediu şi lung a terenurilor agricole productive şi neproductive (aprox. 2 mii. ha) prin acordarea de facilităţi şi stimulente proprietarilor de terenuri , în scopul î mpăduririi acestora pentru : - extinderea suprafeţei pădurilor ; - sprijinirea realizării de plantaţii forestiere pe acele terenuri agricole care nu se mai folosesc în producţia agricolă cu prevederea că aceste plantaţii sunt adaptate la condiţiile locale şi sunt compatibile cu mediul ; - sprijinirea împăduririi terenurilor în zonele deficitare în vegetaţie forestieră prin asigurarea sprijinului tehnic şi a materialului de plantare ; - sprijinirea înfiinţării de perdele forestiere, a aliniamentelor şi a altor categorii de plantaţii în afara fondului forestier existent ; 1 Fondul Forestier Naţional = p duri, suprafeţe de teren destinate pen1ru împădurire, cele servind ne c esităţilor de cultivare şi producere a lemnului , sau administrarea pădurllor, iazuri, albia pârâurilor , precum şi suprafeţe de teren neproductiv incluse în planificarea forestrieră , indiferent de natura dreptului de proprietatate , i n condiţiile stabilite prin lege ( citat din Legea Codului Silvic nr . 2611996 ) . 2 Regim For e stier= sistem de reglementări tehnice , economice şi juridice privind amenajarea, cultivarea, exploatarea, protejarea şi siguranţa Fondului Naţional Forestier, menit să asigure gestionarea durabilă a eco-sistemelor pădurilor. - măsuri de sprijinire a creşterii gradului de protecţie a pădurilor împotriva incendiilor prin dotare cu echipamente şi mijloace pentru prevenirea şi stingerea incendiilor . • Faţă de potenţialul de producţie al pădurilor (masa lemnoasă ce poate fi recoltată) la nivelul anului 2002, stabilit prin amenajamentele silvice, a fost de 16,5 mii. mc., din care 1,9 mii. mc . este localizat în fondul forestier inaccesibil, volumul exploatat a fost de doar 13 mii. mc . • Producţia industriei prelucrătoare are o tendinţă de descreştere datorită pierderii unor pieţe tradiţionale, exportului de materii prime (buşteni) şi tehnologiilor învechite folosite. • Reţeaua căilor de acces în interiorul pădurilor este slab dezvoltată. Indicele de densitate al infrastructurii de transport este în prezent de 6,5 m/ha, existând in fondul forestier mai mult de 2 mii. ha păduri inaccesibile, în care recoltarea masei lemnoase şi efectuarea lucrărilor de regenerare nu se pot executa în condiţii de eficienţă economică. • în România, documentele de referinţă pentru stabilirea priorităţilor acestui domeniu sunt Programul de Guvernare 2005 - 2008 şi Planul de acţiune al Programului de Guvernare 2005 - 2008 vor contribui în mod substanţial la realizarea următoarelor obiective: - modernizarea pepinierelor existente şi înfiinţarea altora noi, în vederea sprijinirii efortului de împădurire a proprietarilor privaţi şi publici de pădure; - împădurirea terenurilor agricole atât productive cât şi neproductive de către proprietarii privaţi sau asociaţiile lor sau de către municipalităţi sau asociaţiile lor; - mărirea accesibilităţii fondului forestier, prin modernizarea , refacerea drumurilor forestiere existente şi construirea altora noi; - creşterea valorii adăugate în procesarea primară a lemnului. Suportul financiar pentru sectorul forestier este motivat de necesitatea gestionării durabile a pădurilor din spaţiul rural, prin atragerea resurselor forestiere în circuitul economic şi prin îndeplinirea angajamentelor pe care România şi le-a asumat ca ţară semnatară a tuturor rezoluţiilor Conferinţei Pan-Europene (Strassbourg 1990, Helsinki 1993, Lisabona 1998, Viena 2003) pentru protecţia pădurilor. 2. OBIECTIVE Obiective generale • Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor în zonele rurale, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Europei şi Articolului 7 al Regulamentului nr . 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană ; • Promovarea unei administrări şi dezvoltări durabile a pădurilor, întreţinerea resurselor forestiere (Lista speciilor acceptate pentru împăduriri este prevăzută în Anexa nr.1); • Atingerea obiectivelor prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare şi în Programul de Guvernare 2005-2008. Obiective specifice • Creşterea accesibilităţii pădurilor în cadrul fondului forestier existent, pentru eficientizarea economică a recoltării masei lemnoase, reducerea impactului asupra mediului, efectuarea lucrărilor corespunzătoare de întreţinere; • Extinderea suprafeţei împădurite, creşterii valorii adăugate pentru produsele silvice şi a venitului proprietarilor de păduri private crearea de noi locuri de muncă, obţinerea de profit, stabilizarea populaţiei în zonă, dezvoltarea, modernizarea şi
retehnologizarea utilajelor specifice activ i tăţilor din submăsuri, micşorarea presiunii sociale asupra pădurilor existente ;
• Creşterea rolului pădurilor în redresarea mediului, împădurirea terenurilor agricole productive şi neproductive , diminuarea efectelor secete i şi lim i tarea deşertificării prin măsuri silvo-tehnice specifice ·, inclusiv prin constituirea perdelelor forestiere ; • O mai bună utilizare a terenurilor agricole, protejarea culturilor agricole , a căilor de comunicaţie şi a aşezărilor rurale , a lucrărilor hidroenergetice de gospodărire a apelor şi a altor obiect i ve sociale şi economice prin crearea de perdele forestiere (împotriva vântur i lor , zăpezilor , alunecăr i lor de teren , inundaţiilor şi eroz i unii solului) ; • Încurajarea i nvestiţiilor făcute de asociaţiile de proprietari pr i vaţi şi de asociaţiile consiliilor locale , în scopul scăderii costurilor administrării forestiere . Obiective operaţionale • Suport financiar pentru persoane fizice, autorităţ i locale şi structuri asociative, deţinătorii de păduri şi terenuri agricole precum şi pentru soc i etăţile private de exploatare, prelucrare primară a lemnului şi a deşeur i lor rezultate ; • Sprijinirea i nvestiţiilor în exploataţiile forestiere aparţinând proprieta ri lor privaţi sau consiliilor locale ; • Îmbunătăţirea exploatării lemnului, transportării lemnului şi produselor lemnoase, prelucrării primare şi marketingului produselor forestiere ; • Investiţii în scop u l îmbunătăţirii valorii ecologice, economice ş i sociale a pădurii ; • Sprijinirea costurilor de plantare şi de întreţinere a plantaţiilor forestiere; • Sprijinirea investiţiilor făcute de asociaţii de proprietari pr i vaţi de păduri.
3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură , prin acţiunile specifice, va fi complementară cu alte măsuri SAPARD : Măsura 3.4: " Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative" ; Măsura 2.1 : " Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurilor rurale "; Măsura 3 . 3 : " Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină pe i sajul rural " ; Măsura 4 . 1: "Îmbunătăţ i rea pregăt i r ii profesionale" ; Măsura 4 . 2 : "Asistenţă tehnică" ; Măsura 3 . 2 : "Constituirea grupurilor de producători" 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Sprijinul acordat silv i culturii se referă la următoarele submăsuri : Împăduriri Investiţii pentru împădurirea de terenuri agricole productive ş i neproduct i ve şi , de asemenea, crearea perdelelor forestiere (pe orice tip de teren ag r icol) - pe terenuri aflate în proprietate sau deţinute legal de către persoane fizice , asociaţiile lor precum şi de consiliile locale şi asociaţ i i l e acestora . Sprijinul va fi acordat în cadrul următoarelor limitări : - beneficiar i lor privaţi , pentru înfiinţarea de plantaţii noi cât şi pentru lucră r i de întreţinere pe o perioadă de maximum 5 ani ; - beneficiarilor publici (consilii locale) , numai pentru plantare . Pepiniere Investiţii pentru crearea de pepiniere noi şi/sau modernizarea celor existente, inclusiv pentru dotarea cu maşini şi utilaje specifice. Jnvestiţii pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor operaţionale pentru procesare şi a birourilor. Modernizare sau investiţii noi în maşini, echipamente şi instalaţii pentru: procesarea primară a lemnului, depozitarea şi marketingul produselor forestiere precum şi utilizarea / procesarea deşeurilor lemnoase, efectuate de către deţinătorii de păduri şi societăţile private. Drumuri forestiere Investiţii pentru: construirea şi modernizarea drumurilor forestiere private, inclusiv realizarea lucrărilor de artă a platformelor primare, sisteme de marcare, semnalizare şi avertizare J orizontale şi verticale . publice şi/sau construirea de Gospodărirea pădurilor Investiţii pentru protecţia pădurilor împotriva incendiilor (perdele.bazine, instalaţii). Investiţii în clădiri operaţionale, computere, soft-uri, mijloace de comunicare, maşini şi echipamente speciale, mijloace de transport specializate făcute de asociaţii de proprietari de pădure pentru sprijinirea membrilor asociaţi să-şi îmbunătăţească managementul eficient şi durabil al propriilor păduri. Pentru exploatare forestieră: - dotarea cu utilaje, maşini şi instalaţii pentru recoltarea lemnului şi pentru încărcatul şi transportul lemnului; - construirea şi/sau modernizarea hangarelor, remizelor şi a spaţiilor de lucru pentru întreţinerea utilajelor. 5. CRITERII DE ELIGILIBILITATE Generale Proiectele vor fi amplasate în zona rurală, definită în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. - Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul legal de proprietate sau de folosinţă al terenului pe care se va implementa proiectul, valabil pe o perioadă de cel puţin 1O ani de la data depunerii cererii la Agenţia SAPARD. Existenţa cofinanţării trebuie certificată. - Nu este eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau datorii fiscale neplătite, sau obligaţii financiare, faţă de bugetul de stat, sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat sau bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale eliberate de către autorităţile fiscale. - Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabili tehnici de proiect) trebuie să dovedească pregătirea profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să-l iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, care să certifice faptul că are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere că va urma un curs de pregătire profesională până la sfârşitul proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului, sau printr-un contract de asistenţă tehnică cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plată a ajutorului. Proiectele trebuie să respecte legislaţia în vigoare privind protecţia mediului. Specifice Împăduriri Existenţa unei decizii a Consiliului local, pentru împădurirea suprafeţei respective de teren, în cazul beneficiarilor publici (consilii locale sau asociaţiile acestora) ; Proiectul va respecta normele metodologice privitoare la schemele şi tehnologia de împădurire şi întreţinere a plantaţiei , până la realizarea stării de masiv; Speciile utilizate şi soluţiile tehnice vor fi adaptate condiţiilor ecologice locale şi compatibile cu mediul (conform Anexei nr.1); Achiziţionarea _ de puieţi să se facă cu respectarea prevederii MAFA privind cele trei oferte pentru beneficiarii privaţi , iar pentru beneficiarii publici conform procedurilor de achiziţie publică; Beneficiarul va prezenta avizul de schimbare a categoriei de folosinţă a terenului (din agricol în forestier), emis de autoritatea competentă; Proiectul trebuie să demonstreze utilitatea şi eficienţa investiţiei privind protecţia mediului (îmbunătăţirea calităţii solului, reglarea regimului hidric, îmbunătăţirea calităţii aerului), prin studiu de fezabilitate întocmit conform legii pentru proiectele conţinând construcţii sau prin memoriu tehnic justificativ, conform modelului inclus în Ghidul solicitantului; Nu este eligibilă împădurirea terenurilor situate pe pante mai mari de 25°, exceptând cazurile în care proiectul include lucrări complementare, conform tehnologiei aplicabile (garnisaje/cleionaje, lucrări de corectare a torenţilor); Conservarea biodiversităţii specifice zonei se va realiza prin utilizarea speciilor locale pentru împăduriri (prezentate în anexa nr.1). Numărul de puieţi forestieri ce se plantează depinde de încadrarea în grupa ecologică şi variază între 625 buc./ha şi 10.000 buc./ha . Pepiniere Suprafaţa minimă a pepinierei trebuie să fie: • 3,0 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din speciile foioase; • 1,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din amestec de specii; • 0,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din speciile răşinoase . Beneficiarul trebuie să depună un angajament că va utiliza material forestier de reproducere din surse aprobate, conform legislaţiei în vigoare. Sursa de apă pentru irigarea culturilor din pepiniere trebuie să fie asigurată . Investiţii pentru Îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere - Beneficiarul (unitatea) trebuie să demonstreze că este în totalitate privat; - Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea şi eficienţa economică* prin studiu de fezabilitate (în cazul construcţiilor) sau printr-un memoriu tehnic justificativ şi prin plan de afaceri (planul de afaceri este necesar pentru proiecte cu valori mai mari de 50.000 Euro); *Efi c ienţa (viabilitatea) economică : abilitatea beneficiarului de a obţine performanţe financiare , fără a recurge la sprijin public pentru activitatea operaţională . Beneficiarul trebuie să demonstreze că ÎŞI poate plăti obligaţiile şi datoriile În mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii, care generează un un profit net semnificativ (nu mai puţin de 5%). Drumuri forestiere - Proiectele se vor realiza numai pe terenuri aparţinând beneficiarilor privaţi sau consiliilor locale ori asociaţiilor acestora, constituite în acest scop; - Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea investiţiei prin studiu de fezabilitate (care să indice în special necesitatea creşterii accesibilităţii zonei); - Proiectul trebuie să prezinte acceptul scris al tuturor proprietarilor de terenuri (persoane fizice şi juridice) pe care va trece drumul pentru executarea lucrărilor de construire şi întreţinere a acestuia de către beneficiar, nerestricţionând accesul populaţiei sau proprietarilor, după caz, care respectă normele tehnice de trafic (de exemplu condiţii climatice, greutatea mijloacelor de transport). Gospodărirea pădurilor Asociaţiile vor dovedi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se va implementa proiectul. Asociaţiile de proprietarii a căror drept de proprietate individuală a fost restabilit vor încheia contracte asociative valabile pe minim 1O ani de la data prezentării cererii de finanţare ; Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea şi eficienţa investiţiei prin memoriu tehnic justificativ; Se vor prezenta copii legalizate privind înfiinţarea, pentru asociaţiile existente (asociaţiile sunt înfiinţate în baza Legii nr. 21/1924, a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu completările şi modificările ulterioare, sau a Legii nr . 1/2000); Proiectele trebuie să dovedească realizarea cumulativă a următoarelor condiţii pentru realizarea investiţiei: • suprafaţa de pădure deţinută de o asociaţie trebuie să fie de minimum : - 100 de hectare ; • zona forestieră compactă" deţinută de o asociaţie trebuie să fie de minimum : - 1O de hectare în zona de câmpie ; - 30 de hectare în zona de deal; - 100 de hectare în zona de munte; • prezentarea hărţii amenajistice (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăţi l or care participă la constituirea asociaţiei (scara 1 : 10000 sau 1: 20000 sau 1 : 5000) ; *Zonă forestieră compactă = suprafaţa acoperită cu pădure, creată prin alăturarea mai multor proprietăţi care au În comun cel puţin o latură. Proiectele cu o valoare de peste 50.000 Euro trebuie să demonstreze viabilitatea economică (generare de profit) printr-un plan de afaceri. Investiţiile eligibile sunt: Toate investiţiile prevăzute la capitolul 4 ° Câmpul de acţiune al măsurii"; Pot fi cheltuieli eligibile : a) Construirea de noi clădiri specifice şi/sau modernizarea celor existente; b) Achiziţia de noi instalaţii, utilaje, echipamente şi unelte, echipamente IT şi soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj a acestora; c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului , direct legate de măsură (incluzând costurile pentru elaborarea planurilor cadastrale şi actualizarea planurilor de management al pădurilor), care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii , când aceste costuri nu vor depăşi 5%; d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriul tehnic justificativ; e) Investiţii pentru construcţii specifice, instalaţii şi echipamente pentru protecţia împotriva incendiilor, inclusiv de protecţie a clădirilor (pichete de incendiu, rezervoare de apă, echipamente şi unelte pentru stingerea incendiilor). Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art . 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările uterioare . Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau datele specificate, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. În vederea eligibilităţii pentru sprijinul Comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări şi bunuri vor fi originare din Comunitatea Europeană sau din Ţarile menţionate la Art. 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare. Specifice Împăduriri - Achiziţii de puieţi; - Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de împădurire ; - Transportul materialelor, puieţilor şi forţei de muncă pe şantier şi punerea la şanţ a puieţilor; - Pregătirea terenului şi a solului în vederea împăduririi de către terţe părţi specializate (pregătirea terenului include şi executarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare: terase, lucrărr de desecare, cleionaje, garnisaje); - Executarea plantaţiei (pichetare, transport puieţi prin purtat direct, executare gropi, plantare puieţi , recepare puieţi); - Executarea gardului de împrejmuire a plantaţiei şi a unui gard viu (dublură) - al cărui cost nu trebuie să depăşească 20% din valoarea totală a investiţiei; Numai pentru beneficiarii privaţi: executarea lucrărilor de întreţinere (revizuiri, mobilizări manuale şi mecanizate, descopleşiri de alte specii ierboase şi lemnoase, etc . ) şi completare a plantaţiilor, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Costurile pentru aceste lucrări se rambursează 50%, depind de condiţiile locale ale zonei împădurite şi de speciile utilizate pentru împădurire şi nu trebuie să depăşească 200 EURO/ha pentru anii 2 şi 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 şi 5 . Sprijinul va fi acordat pe baza costurilor reale de piaţă, conform facturilor pentru bunurile achiziţionate şi pentru lucrările şi serviciile furnizate de terţe părţi specializate, în conformitate cu metodologia specifică, aprobată de legislaţia în vigoare . Pepiniere - Construirea sistemelor de irigaţii, aprovIzIonarea cu apă, construcţia serelor şi a solariilor pentru producerea puieţilor în mediul controlat, a spaţiilor pentru conservarea şi depozitarea seminţelor , sortarea şi depozitarea puieţilor, instalaţii pentru controlul umidităţii în sere, construirea de clădiri operaţionale, lucrări de amenajare a câmpului pepinierei; - Realizarea împrejmuirii; - Achiziţii de maşin i , echlpamente şi instalaţii, etc . Investiţii pentru Îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere - Achiziţii de utila j e şi echipamente pentru prelucrarea primară a l emnului (uscare , aşchiere, despicare, tratare) şi pentru utilizarea/prelucrarea deşeurilor (ardere, brichetare) . Drumuri forestiere - Construcţia de noi drumuri şi îmbunătăţirea celor existente, inclusiv a lucrărilor de artă, a sistemelor de semnalizare şi avertizare . Gospodărirea pădurilor Pentru activitatea de exploatare forestieră : Achiziţionarea utilajelor pentru recoltarea lemnului (fierăstraie mecanice), maşini, animale şi echipamente pentru tăierea şi transportarea lemnului (mototrolii, tractoare forestiere, combine forestiere , funiculare), utilaje pentru încărcatul şi transportul lemnului (autotrenuri forestiere, încărcătoare frontale), inclusiv construirea sau modernizarea hangarelor şi/sau remizelor. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor menţionate în art . 4, "Eligibilitatea cheltuielilor "paragraful 2 din secţiunea 8 "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare , la care se adaugă : • Investiţiile în sectorul de comercializare cu amănuntul; • Investiţiile pentru construirea şi/sau modernizarea locuinţelor; • Cheltuielile privind promovarea produselor prin expoziţii, reclame şi publicitate; • Achiziţionarea de mijloace de transport cu excepţia celor specializate; • Achiziţionarea de terenuri agricole; • Plantaţii pentru producerea pomilor de Crăciun; • Împăduriri pe terenuri cu destinaţie forestieră; • Împăduriri cu specii repede crescătoare . 6. CRITERII DE SELECŢIE Specifice Împăduriri Criterii pentru evaluarea oroiectelor Punctaj Max. 30 2 . Numărul de specii în compoziţie: - cel putin două specii (5 puncte pentru fiecare specie) Max. 30 Max. 20 20 10 4 . Plantatii care au rolul de perdele de protectie împotriva eroziunii 20 TOTAL 100 1. Suprafaţa împădurită - pentru beneficiari privaţi : 3 puncte pentru fiecare 5 ha - pentru benficiari publici (comune): 1 punct pentru fiecare 10 ha 3. Amplasarea proiectului într-una din zonele de: - câmpie şi luncă - deal Pepiniere Criterii pentru evaluarea proiectelor Punctaj 1. Producerea puieţilor într-un asortiment de specii variat ( 1O pct./ specie) Solicitantul este o asociatie de proprietari Max. 60 2. --- 40 TOTAL 100 lnvestiţU pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere - - - --· Criterii entru evaluarea eroiectelor Punctaj prelucrare a lemnului şi pentru utilizarea/prelucrarea deşeurilor: Max. 50 20 30 2. Înfîfntarea prin proiect a unui depozit în afara pădurii, pentru valorificare 20 3. Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure sau o societate comercială de prelucrare a lemnului în care asociaţia de proprietari de pădure este actionar majoritar. 20 4. Beneficiarul este proprietarul sau deţinătorul legal a minim 50 hectare de . pădure 10 TOTAL 100 1. Proiectul asigură tehnologie şi echipamente cu randament ridicat de - utilizarea/prelucrarea deşeurilor (producerea de brichete sau ardere) - pentru prelucrarea lemnului Drumuri forestiere Criterii pentru evaluarea proiectelor Punctaj Max. 40 40 20 Max. 40 40 20 Max. 20 20 10 TOTAL             100 1. Proiectul să fie amplasat în una din zonele: - bazinete înfundate (fără acces) din zona montană - bazinete din zona montană 2. Caracterul multifuncţional - mai mult decât caracterul sflvlc demonstrat prin prezentarea unui plan de amplasament, poate consta din: a) infrastructură rurală (accesul populaţiei la diverse folosinţe - şcoli, locuri de agrement, târguri, magazine de aprovizionare, etc.) b) infrastructură pentru turism (accesul turiştilor la punctele turistice din zonă - cabane, trasee turistice etc.) acordându-se prioritate astfel: - existenţa ambelor funcţiuni - existenta unei functiuni 3. Numărul de locuitori şi de proprietari deserviţi - peste 50 persoane - sub 50 persoane Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatare forestieră ) Criterii pentru evaluarea proiectelor Punctaj 1. Pentru promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare solicitantul va folosi prin proiect următoarele Max. 40 a. funiculare 30 b. combine forestiere 10 2 Beneficiarul este proprietar sau deţinător legal de pădure: Max. 30 10 20 30 3. Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure sau o societate comercială de exp l oatare forestieră în care asociaţia de proprietari de pădure este actionar majoritar . 10 4.Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure cu un număr de: Max. 20 10 20 TOTAL 100 • 10-50 hectare • 51-100 hectare • peste 100 hectare • 10-20 membri • este 20 membri 7. BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi persoane fizice, proprietari/deţinători de terenuri cu destinaţie forestieră sau de terenuri agricole; persoane juridice, proprietari/deţinători de terenuri cu destinaţie forestieră sau de terenuri agricole, din care: - unităţi de cult* (biserici, mănăstiri); - unităţi de învăţământ** (şcoli); - forme asociative sau asociaţii de proprietari din domeniu; - consilii locale ale comunelor sau municipalităţilor şi asociaţiile acestora; - agenţi economici privaţi, din domeniu . Unităţile de cult şi de învăţământ numai pentru submăsura Împăduriri. * Unităţile de cult sunt persoane juridice (conform art.186 din Statutul nr.4593/1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Decretul nr. 233/1949, modificat prin Hot . Adunării Naţionale Bisericeşti nr.857611O iulie 1973), cu finanţare privată. **Unităţile de Învăţământ sunt persoane juridice (cu excepţia şcolilor care au numai clase I-IV, conform art. 7, alin. (8) din Legea nr.84/1995 - Legea lnvăţământului cu modificările şi completările ulterioare), cu finanţare din bugetul de stat şi bugetele locale. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Lista privind legislaţia naţională în vigoare referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală . 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Bugetul indicativ al Măsurii 3.5 conţinând alocaţiile anuale, se găseşte în Capitolul 6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pag. 358. BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI SUBMASURA % din măsura îmt2ădur;ri 10 Pepiniere 5 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrăr;i primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere 15 Drumuri forestiere 20 Gospodărirea pădurilor 50 TOTAL 100 Sprijinul acordat pentru proiectele consiliilor locale sau ale asociaţiilor acestora, numai pentru submăsura Drumuri forestiere cu acces public, va fi 100% valoarea totală a cheltuielilor eligibile . Gradul de intervenţie pentru aceste proiecte este : - 75 % contribuţie UE - 25 % buget naţional În toate cazurile, cu excepţia drumurilor forestiere realizate de către consiliile locale sau asociaţiile acestora, pentru toate submăsurile, sprijinul acordat este 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Gradul de intervenţie pentru aceste proiecte este: - 50 % contribuţie privată - 50 % contribuţie publică, din care: - 75 % contribuţie UE - 25 % buget naţional Împăduriri Suma maximă a valorii totale eligibile a proiectului: 500.000 EURO. Suma minimă a valorii totale eligibile a proiectului: 10.000 EURO. Costurile pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi completare a plantaţiei, la proiectele private pentru împăduriri, sunt cheltuieli eligibile şi nu sunt cuprinse în calculaţia valorii totale eligibile a proiectului. Rambursarea a 50% din costurile totale anuale pentru executarea acestor lucrări se face pe baza costurilor reale de piaţă, conform facturilor plătite pentru bunurile achiziţionate şl pentru lucrările şi serviciile furnizate de terţe părţi specializate, în conformitate cu metodologia specifică, aprobată de legislaţia în vigoare, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Aceste costuri nu trebuie să depăşească 200 EURO/ha pentru anii 2 şi 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 şi 5. Pepiniere Suma maximă a valorii totale eligibile a proiectului: 500.000EURO Suma minimă a valorii totale eligibile a proiectului: 10.000EURO Investiţii pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produse/or forestiere Suma maximă a valorii totale eligibile: 500.000 EURO Suma minimă a valorii totale eligibile: 10.000 EURO Drumuri forestiere Suma maximă a valorii totale eligibile: 1.000.000 EURO Suma minimă a valorii totale eligibile: 10.000 EURO Gospodărirea pădurilor Suma maximă a valorii totale eligibile: 800.000 EURO Pentru proiectele care privesc numai activitatea de recoltare, suma maximă a valorii totale eligibile este de 500.000 euro. Suma minimă a valorii totale eligibile: 6.000 EURO Valoarea asistenţei solicitate trebuie să reflecte costurile reale, calculate pe baza facturilor plătite 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legii. Vor fi prioritizate pentru submăsura ,,împăduriri" proiectele din zona de câmpie şi luncă, aşa cum s-a stabilit prin criteriile specifice de selecţie. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: • Număr de proiecte: 2400 • Număr de beneficiari: 2400 Împădurire: Număr de ha.: 40.000 Număr de beneficiari 1.290, din care: privaţi: 860 publici: 430 - Număr de proiecte: 1.290 Pepiniere Număr de ha: 60 Număr de proiecte: 40 Număr de beneficiari: 40 Investiţii privind Îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere Număr de proiecte: 400 Număr de beneficiari: 400 Drumuri forestiere: Număr de km: 450 Număr de proiecte: 200 Număr de beneficiari: 200 Gospodărirea pădurilor Număr de proiecte: 470 Număr de proprietari asociaţi: 2000 Indicatori de rezultat - Creşterea suprafeţei de teren agricol împădurit - 40.000 ha; - Creşterea numărului de puieţi obţinuţi în pepiniere proprii - 8.000 mii bucăţi ; - Creşterea capacităţii de prelucrare primară a lemnului care respectă condiţiile tehnice de protecţia mediului - 20% ; - Creşterea lungimii drumurilor forestiere - 5% ; - Creşterea suprafeţelor de păduri administrate de asociaţiile proprietarilor de păduri - 10%; - Creşterea numărului de proprietari de păduri asociaţi - 20%. Indicatori de impact Mentinerea si dezvoltarea locurilor de munca si alte functii socio-economice - Creşterea suprafeţei împădurite, prin proiectele SAPARD, faţă de suprafaţa existentă (de pădure privată şi publică a consiliilor locale): 2%; - Creşterea cu 200 a numărului de localităţi deservite de drumurile forestiere ; - Creşterea suprafeţei pădurilor private administrate pe baza planurilor de amenajare cu 10%; - Creşterea productivităţii în sectorul exploatării forestiere cu 3%; - Creşterea numărului de locuri de muncă cu 3%. 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile de eligibilitate a prezentei măsuri prin: • Anunţ în mass-media; • Distribuirea de broşuri de informare; • Seminarii ; • întâlniri organizate ; 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente : Memoriu tehnic justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun nr . 1013/873/2001 al Ministrului Finanţelor Publice şi Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii , cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului 1179/2002. Copii ale actului de proprietate a terenului, sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă a terenului, sau ale actelor de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare , conform legislaţiei în vigoare, după caz; Certificat de urbanism, după caz; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţlnerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B , care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE; Existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului privat trebuie dovedită printr un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia; Decizia Consiliului Local care să asigure condiţii financiare corespunzătoare pentru realizarea proiectului conform graficului de execuţie propus pentru proprietarii publici (consiliile locale sau asociaţiile acestora); Copii ale documentelor de înregistrare legală a beneficiarului, după caz; Ultimul bilanţ anual precedent anului depunerii proiectului. în cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală, după caz ; Certificatul care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii neplătite către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi către bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de plată, după caz; Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe ale U.E . pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; Certificat care să ateste că responsabilii proiectului au caziere judiciare oneste; Document care să dovedească pregătirea profesională în domeniu a beneficiarului, (persoana fizică sau responsabilul tehnic de proiect), prin copia diplomei de studii, a certificatului de formare sau declaraţia pe propria răspundere arătând că beneficiarul/responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională înainte de ultima plată a ajutorului sau printr-un contract de asistenţă tehnică cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plată a ajutorului; Avizul schimbării categoriei de folosinţă a terenului, după caz; Copie după harta amenajistică (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăţilor, după caz; Copie după planul cadastral al proprietăţii , după caz; 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie să întocmească balanţe lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului ; - Un beneficiar poate primi ajutor maximum de două ori în perioada 2000 - 2006, în cadrul măsurii, dar valoarea totală eligibilă a fiecărui proiect nu trebuie să depăşească limita sumei maxime eligibile a submăsurii respective; - Beneficiarul poate solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta toate informaţiile solicitate de către structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului; - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului declarat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului {data ultimei tranşe); - în cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.00 EURO, beneficiarul privat trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. - Achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, în cadrul proiectului, se vor efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice ; - Plăţile în cadrul proiectului se vor efectua numai după data la care solicitantul a fost informat de Agenţia SAPARD în legătură cu eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor privind pregătirea proiectului care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat procedura de achiziţii a Agenţiei SAPARD, în limita aprobată pentru această măsură; - Toate plăţile făcute de beneficiar în cadrul proiectului vor urma prevederile MAFA, Secţiunea A, Art. 14, cu modificările ulterioare; - Plata sprijinului financiar se va efectua pe baza documentelor justificative de plată, în una sau cinci tranşe, pe toată durata proiectului. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE • Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare. • Serviciile tehnice delegate ale direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - MAPDR
Anexa nr.1
la fişa tehnică pentru măsura 3.5
LISTA
arborilor şi arbuştilor pentru împăduriri
r -- · Nr. crt. Denumire latină Denumire populară Fonna o 1 2 3 1. TAXUS BACCATA Tisă Arbore 2 . ABIES ALBA Brad alb Arbore 3. ABIES CONCOLOR Brad ar!'.jinliu Arbore - 4 . PSEUDOTSUGA MENZIESII Du!'.llas verde Arbore -- 5 . PICEA EXCELSA Molid Arbore 6. PICEA PUNGENS Molid înteoător Arbore 7, PICEA ENGELMANNI Molid de Arizona Arbore -- -- 8. 9. PICEA ORIENTALIS PICEA OMORIKA Molid de Caucaz Molid sârbesc Arbore Arbore 10 . LARIX DECIDUA larice Arbore 11 . LARIX LEPTOLEPIS Larice japonez Arbore 12. PINUS SYLVESTRIS Pin silvestru Arbore 13. PINUS MONTANA Pin de munte Arbore 14. PINUS NIGRA Pin negru Arbore
15. PINUS PONDEROSA Pin galben Arbore 16. PINUS STROBUS Pin strob Arbore 17. PINUS EXCELSA Pin de Himalaia Arbore 18. PINUS CEMBRA Zîmbru Arbore 19. TAXODIUM DISTICHUM Chiparos de baltă Arbore 20. THUJA OCCIDENT ALIS Tuia Arbore 21. THUJA PLlCATA Tuia ClÎQantică Arbore 22. THUJA ORIENTALIS Biata Arbore 23. CUPRESSUS SEMPERVIRENS Chiparos Arbore ---- 24. CHAMAECYPARIS Chiparos de California Arbore 25. JUN1PERUS COMMUNIS Ienupăr Arbust 26 . JUNIPERUS SIBIRICA Ienupăr pitic Arbust 27 . JUNIPERUS SABINA Cetină de neqi Arbust 28. JUNIPERUS VIRGINIANA lenuoăr de VirQinia Arbore 29. CARP ! NUS BETULUS Carpen Arbore 30. CARP!NUS ORIENTALIS Cărpinită Arbust 31. CORYLUS AVELLANA Alun Arbust 32. CORYLUS COLURNA Alun turcesc Arbore 33. BETULA VERRUCOSA Mesteacăn Arbore 34 . BETULA PUBESCENS Mesteacăn pufos Arbore 35. BETULA NANA Mesteacăn pitic Arbust 36. ALNUS GLUTINOSA Anin neqru Arbore 37 . ALNUSINCANA Anin alb Arbore 38. ALNUS VIRIDIS Anin de munte Arbust 39. FAGUS SILVATICA Fag Arbore 40. FAGUS ORIENTALIS Fag oriental Arbore 41. CASTANEA SATIVA Castan bun Arbore 42. QUERCUS BOREALIS Stejar roşu Arbore 43. QUERCUS PALUSTRIS Stejar de baltă Arbore 44. QUERCUS CERRIS Cer Arbore 45. QUERCUS PETRAEA Gorun Arbore 46. QUERCUS ROBUR Stejar Arbore 47 . QUERCUSPEDUNCULIFLORA Stejar brumăriu Arbore 48 QUERCUS FRAINETTO Gărnită Arbore 49. QUERCUS PUBESCENS Stejar pufos Arbore 50. JUGLANS REGIA Nuc comun Arbore 51. JUGLANS NIGRA Nuc american Arbore 52. JUGLANS CINEREA Nuc american cenuşiu Arbore 53. POPULUS ALBA Plop alb Arbore 54. POPULUS TREMULA Plop tremurător Arbore 55. POPULUS CANESCENS Plop cenuşiu Arbore 56 . POPULUS NIGRA Plop neciru Arbore 57. SALIXALBA Salcie albă Arbore 58. SAUX FRAGILIS SaIeie fragedă Arbore 59 . SALIX PENTANDRA Salcie Arbore 60 . SALIX CINEREA Zălog Arbust 61. SALIX VIMINALIS Răchită Arbust 62. SALIX INCANA Răchită albă Arbust 63. SALIX P URPUREA Răchită roşie Arbust 64. SALIX ROSMARINIFOLIA Salcie tărâtoare Arbust 65. SALIX HERBACEA Salcie pitică Arbust ·· ·· - 66. MORUSALBA Dud alb Arbore 67. MORUS NIGRA Dud negru Arbore 68. MACLURA AURANTIACA Maclură Arbore 69 ULMUS FOLIACEA Ulm de câmp Arbore 70 ULMUS PROCERA Ulm de cârno Arbore 71. ULMUS MINOR Ulm mărunt Arbore 72 . ULMUS MONTANA Ulm de munte Arbore 73 . ULMUS LEVIS • --- r ULMUS PUMILA Velniş Arbore 74 . Ulm de Turkestan Arbore 75. BUXUS SEMPERVIRENS Merisor Arbust 76. TAMAR I X RAMOSISSIMA Cătină rosie Arbust - 77. RIBES ALPJNUM Coacăz de munte Arbust 78. ELAEAGNUS ANGUSTIFOLIA Salcie mirositoare Arbore
'- ··-
79. HIPPOPHAE RHAMNOIDES Cătina albă Arbust 80. SPIRAEA ULMIFOLIA Cununită Arbust 81. COTONEASTER INTEGERRIMA Bârcoace Arbust 82. CYDONIA OBLONGA Gutui Arbore 83. PIRUS PYRASTER Păr păduret Arbore 84. MALUS SYLVESTRIS Mar păduret Arbore --8 85. - SORBUS AUCUPARIA Scorus de munte Arbore - SORBUS DOMESTICA Scoruş Arbore 87. SORBUS TORMINALIS Sorb Arbore 88. CRATAEGUS MONOGYNA Păducai Arbore 89. ROSA CANINA Măceş Arbust 90. ROSA GALLICA Măceş de cârno Arbust 91. PRUNUS SPINOSA Porumbar Arbust 92. PRUNUS CERASIFERA Corcoduş Arbore 93 CERASUS FRUTICOSA Cireş pitic de Bărăqan Arbust 94. GERAR US AVIUM Cireş Păduret Arbore 95. PADUS MAHALEB Vişin turcesc Arbore 96. PADUS RACEMOSA Mălin Arbore 97, PADUS SEROTINA Mălin american Arbore 98. GLEDITSIA TRIACANTHOS Glădită Arbore 99. SOPHORA JAPONICA Salcâm japonez Arbore 100, LABURNUM ANAGYROIDES Salcâm qalben Arbust 101. CYTISUS NIGRICANS Drob Arbust 102. AMORPHA FRUTICOSA Salcâm mic Arbust 103. ROBlNIA PSEUDACACIA Salcâm Arbore 104. ROBINIA HISPIDA Salcâm roşu Arbore 105. ROBINIA VISCOSA Salcâm roşu vâscos Arbore 106, TILIA CORDATA Tei de deal Arbore 107. TILIA PLATYPHYLLOS Tei cu frunza mare Arbore 108_ TILIA TOMENTOSA Tei alb Arbore 109. AILANTHUS ALTISSIMA Cenuşer -------- ---- Arbore 110. COTINUS COGGYGRIA Scumpie Arbust 111. RHUS TYPHINA O!etar roşu Arbust -· 112. ACER PSEUDOPLATANUS Paltin de munte Arbore 113. AGER PLATANOIDES Artar Arbore 114. AGER CAMPESTRE Jugastru Arbore 115. AGER MONSPESSULANUM Juaastru de Banat Arbore 116. ACES TATARICUM Artar tătărăsc Arbore 117. ACER NEGUNDO Artar american Arbore 118. AESCULUS HIPPOCASTANUM Castan porcesc Arbore 119. ILEX AQUIFOUUM Laur Arbore 120. EUONYMUSVERRUCOSA Salbă râioasă Arbust 121. EUONYMUSEUROPAEA Salbă moale Arbust 122. RHAMNUS FRANGULA Crusin Arbus1 123. CORNUS SANGUINEA Sânger Arbusl 124. CORNUS MAS Corn Arbus1 125. FRAXINUS ORNUS Mojdrean Arbore 126. 127. FRAXINUS EXCELSIOR Frasin comun Arbore FRAXJNUS PALLISAE Frasin pufos Arbore 128. FRAXINUS OXYCARPA Frasin de Turkestan Arbore 129. FRAXINUS PENNSYLVANICA Frasin de Pensilvania Arbore 1 , 130. SYIR!NGA VULGARIS Liliac Arbust 131. SYIRINGA JOSIKAEA Liliac transilvănean Arbust 132. VIBURNUM LANTANA Dîrmox Arbust 133. VIBURNUM OPULUS Călin Arbust 134. PLATANUS CCCIDENTAUS Platan american Arbore - 135. PLATANUS ORIENTALIS Platan oriental Arbore 136 . CERCIS SILIQUASTRUM Arborele ludei Arbore - 137. GYMNOCLADUS DIOICA Roşcov de Canada Arbore
-·-
NOTA: Densitatea estimativă a puieţilor pentru împădurire, depinde de încadrarea acestora în grupa ecologică şi variază între 625 şi 10000 buc/ha, în conformitate cu legislaţia fn vigoare. Densitatea reală a speciilor utilizate trebuie să fie prezentată în studiul de fezabilitate I memoriul tehnic, justificativ, al proiectului _
Anexa IX
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 4.1.
ÎMBUNĂTĂŢIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE
1. CADRU GENERAL • În condiţiile actuale din România, în care se implementează economia de piaţă, în care au loc transformări structurale radicale, investiţiile în resursele umane sunt esenţiale pentru implementarea Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi evoluţia spaţiului rural. • O treime din populaţia rurală a absolvit numai şcoala primară; o altă treime a absolvit cursurile gimnaziale , iar 3,1 % {nivel 2000) 3 nu a absolvit nici o formă de educaţie. • Absenţa diversificării activităţilor agricole şi piscicole, neaplicarea tehnologiilor moderne şi performante, starea igienico•sanitară precară , reclamă de asemenea îmbunătăţirea pregătirii profesionale. • Slaba pregătire a producătorilor agricoli şi piscicoli în domeniul activităţilor ne agricole şi piscicole . • Absolvenţii de şcoli cu profil agricol sunt într-un num[r scăzut faţă de nevoile actuale şi viitoare ale agriculturii româneşti. • În urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare şi a Legii nr. 1/2000, spaţiul rural a concentrat un număr mare de persoane care au început să practice activităţi agricole şi alte activităţi complementare, fără nici o pregătire de specialitate, bazându-se doar pe practicarea acestor activităţi în mod tradiţional. • Necesitatea instruirii producătorilor agricoli , piscicoli şi silvici în domeniul protecţiei mediului, în domeniul tehnologiilor nepoluante precum şi în domeniul prelucrării produselor prin practici ecologice, reprezintă o cerinţă reală pentru spaţiul rural românesc . • Formarea profesională a adulţilor, parte integrantă a educaţiei permanente, înregistrează o nouă extindere către producătorii agricoli şi se adresează persoanelor ce nu au făcut obiectul şcolarizării obligatorii. • Noua reformă a sistemului de învăţământ profesional (începută în 1999), necesită organizarea şi extinderea acestuia în spaţiul rural. • Formarea profesională continuă a adulţilor în România este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr . 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, repubiicată . 2. OBIECTIVE Obiectiv general asistenţa este acordată pregătirii profesionale pentru a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenelor profesionale ale fermierilor şi ale altor persoane implicate în activităţi agricole, piscicole şi forestiere, de procesare a produselor agricole , piscicole şi de acvacultură, precum şi la conversia acestora către activităţi neagricole . Acest obiectiv este în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul nr . 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene, cu articolul 5 din Regulamentul nr . 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi cu prevederile 3 Studiu iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 1998 şi aprobat de Guvern în cadrul Programului de relansare a învăţământului rural, 1999"2000 capitolului III , titlul li din Regulamentul nr. 1257/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene. Obiective specifice • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici şi de acvacultură, precum şi a angajaţilor unităţilor de procesare a produselor agricole şi piscicole pentru reorientarea calitativă a producţiei; • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli şi de acvacultură, pentru aplicarea metodelor de producţie compatibile cu conservarea şi îmbunătăţirea peisajului; • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli , piscicoli, silvici şi de acvacultură, pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a normelor privind igiena şi bunăstarea animalelor; • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli şi a proprietarilor de pădure precum şi a şefilor de exploataţii agricole, forestiere şi piscicole , pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei exploataţii viabile economic, social şi din punct de vedere al mediului; • Pregătirea proprietarilor de pădure şi a altor persoane implicate în activităţi forestiere pentru a utiliza practici de management al pădurilor care să permită îmbunătăţirea funcţiilor : economică, ecologică şi socială ale pădurii; • Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli, de acvacultură şi a proprietarilor de pădure, în vederea diversificării sau reconversiei activităţilor lor de bază agricole sau silvice în vederea practicării altor ocupaţii şi/sau meserii (agroturism, meşteşuguri, creşterea albinelor, acvacultură, etc) ; • Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli şi proprietari de pădure în vederea stimulării înfiinţării grupurilor de producători şi îmbunătăţirea cunoştinţelor membrilor grupurilor existente de producători, precum şi pregătirea membrilor în vederea recunoaşterii lor oficiale ; • Pregătirea producătorilor agricoli în vederea stimulării înfiinţării asociaţiilor utilizatorilor de apă şi îmbunătăţirea cunoştinţelor membrilor asoclaţiilor existente ale utilizatorilor de apă, pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă în strânsă corelaţie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale. Obiective operaţionale Susţinerea pregătirii prin cursuri de formare profesională pentru următoarele domenii: • Reorientarea calitativă a producţiei, inclusiv înfiinţarea grupurilor de producători; • Practici de producţie compatibile cu menţinerea peisajului, protecţia mediului, standardele de igienă şi bunăstarea animalelor; • Îmbunătăţirea managementului fermelor agricole şi silvice viabile economic, în vederea asigurării viabilităţii lor economice, sociale şi din punct de vedere al mediului; • Alte forme de pregătire profesională : silvicultură, diversificarea activităţilor rurale etc. • Alte activităţi din sectoarele care sunt acoperite de măsurile d\n Programul SAPARD . 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură este obligatorie pentru implementarea cu succes a altor măsuri prevăzute în program, cum sunt: • îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; • investiţii în exploataţiile agricole; • metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural; • dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative; • înfiinţarea grupurilor de producători ; • managementul resurselor de apă pentru agricultură (în afara fermei); • silvicultura , inclusiv împădurirea zonelor agricole, investiţii în exploataţiile forestiere deţinute în proprietate silvică privată; • asistenţă tehnică. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Această măsură se aplică în scopul pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli, acvacultorilor, a angajaţilor unităţilor de procesare a produselor agricole şi piscicole şi a altor activităţi de diversificare care-şi desfăşoară activitatea în spaţiul rural în diferite domenii, precum: • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli şi silvici, ca şi a şefilor de fermă în managementul producţiei, marketingul produselor , aplicarea de tehnologii competitive nepoluante şi respectarea standardelor sanitare veterinare, fito-sanitare, de sănătate, de protecţia mediului şi de calitatea produselor; • Pregătire în vederea stimulării înfiinţării grupurilor de producători; • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli şi a proprietarilor privaţi de pădure în vederea revigorării unor tradiţii şi meşteşuguri ce folosesc resurse locale; • Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a membrilor asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru aplicarea unor tehnologii eficiente şi nepoluante, compatibile cu menţinerea calităţii solului şi pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă cu destinaţie agricolă. în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate următoarele forme de pregătire, în funcţie de domeniul şi ob i ectivul formării: • formare în domeniul practicilor de producţie agricolă şi piscicolă (din sectorul vegetal şi sectorul creşterii animalelor), a practicilor de producţie silvică, precum şi a celor de procesare a produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice; • pregătire în domeniul practicilor de producţie agricolă compatibile cu protecţia mediului şi a conservării peisajelor naturale , precum şi pregătire legată de conversia la agricultura biologică; • pregătire în vederea reorientării calitative a producţiei; • pregătire în vederea respectării normelor de igienă, de bunăstare a animalelor şi a sănătăţii plantelor; • pregătirea proprietarilor privaţi de pădure în vederea managementului pădurilor pentru îmbunătăţirea funcţiilor lor economice, ecologice şi sociale; • pregătire în domeniile managementului şi marketingului exploataţiilor viabile din punct de vedere economic, social şi de mediu; • pregătire în domeniul sistemelor informaţionale, transfer de tehnologie şi know-how; • pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile : economic, tehnic , juridic, fiscal şi al protecţiei mediului; • pregătirea producătorilor agricoli pentru înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor, principiilor şi modalităţilor de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora; • pregătirea tinerilor în faza de instalare şi/sau în faza transmiterii exploataţiei agricole sau silvice în familie; • pregătirea proprietarilor privaţi de exploataţii agricole şi silvice în vederea diversificării sau a reconversiei acestor activităţi în spaţiul rural (agroturism, acvacultură , creşterea albinelor, etc) . Cursurile de pregătire se pot organiza pe module care pot dura maxim trei săptămâni şi pot avea un număr de cursanţi maxim de 50 persoane pe modul. Se pot organiza pentru dobândirea cunoşt i nţelor teoretice şi practice din cadrul măsurilor şi submăsurilor Programului SAPARD , dar pot fi şi cursuri specilizate de management , marketing, etc . Pentru elaborarea conţinutului cursurilor de pregătire vor fi finanţate activităţi specifice prin măsura "Asistenţă tehnică" a Programului SAPARD. 5. CRITERII DE ELIGIBIUTATE • furnizor i i de pregătire trebuie să fie entităţi cu personalitate juridică implicate în ştiinţă , studii , educaţie, consultanţă îndreptăţite să furnizeze pregătire şi care au autorizaţie de furnizor de pregătire emisă de către o instituţie competentă în acest scop, din România, statele membre ale Uniunii Europene sau ţările candidate; • proiectele propuse trebuie să se încadreze în obiectivele şi câmpul de acţiune al măsurii; • sprijinul acordat pentru pregătire profesională, în cadrul acestei măsuri, nu va include cursurile de instruire sau specializare care fac parte din programele sau sistemele normale ale învăţământului agricol , silvic sau piscicol de la nivel mediu sau superior ; • gradul de acoperire teritorială pentru implementarea unui proiect de pregătire profesională să fie minim o regiune. Criteriile de eligibilitate specifice şi tipurile de cheltuieli eligibile vor fi precizate în termenii de referinţă care va sta la baza licitaţiei de proiecte şi vor fl în concordanţă cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile eligibile: • Acţiunile de pregătire vor consta în servicii de pregătire , aşa cum sunt ele detaliate în specificaţiile autorităţilor responsabile şi/sau în termenii de referinţă şi care respectă procedurile de achiziţii publice aplicabile. • Costul selectării şi aprobării acţiunilor de pregătire va fi în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, programului şi regulilor de achiziţii publice aplicabile . • Cheltuielile aferente participării cursanţilor la cursurile de pregătire. Rata de ajutor poate fi de 100% pentru activităţile de mai sus. Fundamentarea elementelor pentru caietele de sarcini se va face prin studii elaborate în cadrul măsurii 4 . 2 Asistenţă tehnică . 6. CRITERII DE SELECŢIE Criteriile de selecţie pentru furnizorii de pregătire vor fi precizate în caietul de sarcini . 7. BENEFICIARI Beneficiarul acestei măsuri este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Prin această măsură sunt eligibili furnizorii de formare profesională, persoane juridice de drept public sau privat (experţi independenţi şi persoane juridice, române/străine sau• cu capital mixt) . Furnizorii de formare profesională, vor fi desemnaţi ca rezultat al unei licitaţii organizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe baza unor caiete de sarcini elaborate de acesta. Cursurile de formare se pot face pentru toate măsurile Programului SAPARD, cu excepţia măsurii 4 . 2 Asistenţă tehnică şi măsurii 4 . 1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va organiza licitaţii de achiziţii de servicii de pregătire, conform prevederilor procedurii de achiziţii publice elaborată în concordanţă cu reglementările comunitare care sunt stipulate în Manualul de instrucţiuni al Comisiei Europene "Contracte de lucrări, bunuri şi servicii, încheiate în cadrul cooperării comunitare cu ţări terţe", specificat la pct. 2.6 art . 14 din Secţiunea A a Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri trebuie să respecte prevederile Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare inclusiv legislaţia specifică referitoare la achiziţia publică . Formarea profesională continuă a adulţilor este prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr . 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată . 9. DISPOZIŢII FINANCIARE • Proiectele din această măsură nu sunt generatoare de profit. • Ajutorul public acordat pentru această măsură este de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, din care 75% reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi 25% contribuţia bugetară naţională. • în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală minimă eligibilă este 50 . OOO Euro. • Planul financiar şi sursele de finanţare totale, alocate acestei măsuri, sunt prezentate în capitolul V Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pag.361 .
Activităţile eligibile ale proiectului pot să înceapă după semnarea contractului cu furnizorul de pregătire .
1O. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
Această măsură se va aplica la nivelul întregii ţări.
11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali Număr de acţiuni pentru cursurile de pregătire • Număr de acţiuni de pregătire (25 - 200 de participanţi/acţiune de pregătire) : 305 • Număr de participanţi : 35 . 000 , din care: număr de tineri participanţi şi femei : 7 . 000 Număr mediu de zile de pregătire per participant: 15 zile lucrătoare • Număr de participanţi pe tipuri de pregătire Cursuri de pregătire de scurtă durată(nive! regional) • Număr de acţiuni de pregătire: 280 • Număr de participanţi : 30 . 000 Cursuri de pregătire de lungă durată(nivel naţional) • Număr de acţiuni de pregătire: 25 • Număr de participanţi : 5.000 Indicatori de rezultat • Ponderea cursanţilor care au proiecte finanţate prin SAPARD din numărul total de cursanţi 2 70% • Ponderea tinerilor fermieri din numărul total de cursanţi 230% • Ponderea femeilor din numărul total de cursanţi 2 30% Indicatori de impact • Ponderea absolvenţilor cursurilor de pregătire care depun proiecte în cadrul SAPARD în primul an după absolvire(%) 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialif cursanţi şi furnizorii trebuie informaţi despre condiţiile de participare la programul SAPARD prin : • Anunţ public în mass-media, • Distribuirea de broşuri de informare , • Seminarii , • Întâlniri cu potenţialii cursanţi şi participanţi. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Lista care conţine documentele ce vor fi transmise participanţilor la licitaţie va fi precizată în termenii de referinţă şi se va referi la aptitudinile formatorilor, experienţa în domeniu, capacitatea administrativă de a asigura : cursurile, cazare, masa, accesul la ferme demonstrative existente etc. Pentru formatori Toţi participanţii la licitaţi vor trebui să prezinte în dosarul de licitaţie documentul care atestă autorizarea ca furnizor de formare, eliberat de organele competente conform reglementărilor în vigoare. Ofertanţii străini trebuie să prezinte traducerile legalizate ale documentelor care atestă autorizarea lor ca furnizor de pregătire . Pentru participanţii la pregătire Solicitantul trebuie să prezinte: o cerere, copie după certificatul de naştere, copie după diploma ultimei forme de pregătire absolvite şi un certificat medical care atestă starea de sănătate . După caz , dovada că cursantul este beneficiarul unui proiect finanţat prin SAPARD. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE Cursurile de formare trebuie să contribuie la asimilarea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice pentru toate sectoarele acoperite de măsurile Programului SAPARD , cu excepţia măsurii de asistenţă tehnică şi a pregătirii profesionale. Sprijinul pentru formare profesională nu va include cursurile de instruire sau formare care fac parte din programele normale sau sistemele educaţionale pentru agricultură , silvicultură, piscicultură şi de acvacultură, de nivel mediu sau superior. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Evaluarea tehnică şi financiară a ofertelor se va face în conformitate cu criteriile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Pentru desemnarea altor participanţi la pregătire decât cei care au proiecte finanţate prin Programul SAPARD, se vor utiliza o serie de criterii de selecţie (vârsta, zona rurală din care provin , deţinerea unei exploataţii etc.) Implementarea măsurii va fi asigurată la nivelul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale de către Direcţia Generală Dezvoltare Rurală (OGOR) şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) . • OGOR va coordona implementarea măsurii, va elabora procedura administrativă de implementare a măsurii, va stabilt suma totală alocată pentru fiecare curs de formare, precum şi obiectivele programului de formare, va întocmi fişele standard de proiect, va participa la evaluarea ofertelor. • ANCA va întocmi termenii de referinţă şi caietele de sarcini pentru fiecare curs de formare, va organiza licitaţiile, va participa la evaluarea ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren, va asigura verificarea derulării programelor de pregătire şi a documentelor de plată.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va asigura conform contractelor încheiate cu Agenţia SAPARD, plata furnizorilor de pregătire şi va întocmi cererile de plată către Agenţia SAPARD.
Agenţia SAPARD va verifica pentru fiecare etapă îndeplinirea de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a cerinţelor procedurale şi va autoriza efectua rea plăţilor.
Anexa nr. X
FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 4.2.
ASISTENTĂ TEHNICĂ
1. CADRU GENERAL Măsura acoperă furnizarea de servicii de asistenţă tehnică . Acest serviciu este justificat pentru a sprijini costurile legate de implementarea Programului după cum sunt specificate în paragraful 4 de mai jos. Măsura se referă numai la asistenţă tehnică furnizată în baza articolului 2 paragraful 15 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene (cu alte cuvinte, nu priveşte cea urmărită prin articolul 7 (4) al aceluiaşi Regulament). 2. OBIECTIVE Scopul acestei măsuri este de a sprijini în special implementarea şi monitorizarea Programului şi a posibilelor sale modificări ulterioare. Pentru a sprijini aceste scopuri, obiectivele includ : • furnizarea suportului pentru monitorizare, • asigurarea unui flux adecvat al informaţiei şi publicităţii, • finanţarea de studii , vizite şi seminarii, • furnizarea suportului pentru expertiza externă, • furnizarea suportului pentru evaluarea Programului . 3. CORELAREA CU ALTE MASURI Această măsură va asigura acoperirea nevoilor de asistenţă tehnică pentru toate măsurile Programului . 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII în cadrul acestei măsuri următoarele activităţi sunt eligibile cu condiţia ca în toate cazurile ele să fie aprobate de Preşedintele Comitetului de Monitorizare . a) Cheltuieli cu întâlnirile Comitetului de Monitorizare inclusiv costurile pentru toţi experţii şi alţi participanţi, în cazul în care prezenţa acestora este considerată a fi necesară pentru activitatea efectivă a comitetului. b) Alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor Comitetului de Monitorizare care se încadrează în una din următoarele categorii: - asistenţa experţilor pentru studierea şi revizuirea cadrului general şi a indicatorilor programului ; - experţi care să asiste sau să acorde consultanţă Comitetului de Monitorizare referitor la implementarea şi funcţionarea procedurilor de monitorizare ; - cheltuieli asociate întâlnirilor şi sarcinilor auxiliare ale grupurilor de lucru, precum şi seminariilor . c) Cheltuieli cu campaniile de informare şi publicitate, incluzând costurile tipăririi şi distribuirii lor. d) Costul traducerilor şi interpretărilor furnizate ca răspuns la cererile Comisiei, care nu includ pe cele cerute în baza Articolului 5 (1) şi 5 (2) prima propoziţie din Acordul Multianual de Finanţare. e) Cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor care nu sunt realizate din iniţiativa Comisiei. Fiecare vizita şi seminar va necesita înaintarea în prealabil a unui raport scris către Comitetul de Monitorizare . f) Cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor organizate din iniţiativa Comisiei. g) Cheltuieli asociate pregătirii măsurilor din program pentru a asigura eficacitatea acestora incluzând acele măsuri a căror aplicare este prevăzută pentru o etapă ulterioară . h) Cheltuieli pentru evaluare pe termen mediu cerută în baza prevederilor Articolului 10 din Secţiunea 8, din anexa la Acordul Multianual de Finanţare. Această listă este alcătuită pe baza recomandării Comisiei. Pe baza experienţei acumulate din implementarea măsurii, autorităţile române vor revizui lista de acţiuni de mai sus şi pot căuta o extindere, ceea ce va necesita modificarea ulterioară a Programului. În toate cazurile pentru ca cheltuielile să fie eligibile, trebuie respectate prevederile paragrafului 5. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Cheltuielile eligibile vor fi raportate în cadrul raportului anual. Cheltuielile pot fi efectuate şi pe baza de sume fixe (cum ar fi diurna) , în concordanţă cu termenii şi tarifele aplicate în sectorul public din România pentru acţiuni similare în care nu este implicată cofinanţarea din partea Comunităţii. Toate cheltuielile referitoare la experţi şi alţi participanţi vor fi limitate la aceia care provin şi se deplasează din/în ţările candidate şi statele membre. Pentru această măsura activităţile finanţate, sau care se prevăd a fi finanţate în cadrul convenţiilor de înfrăţire sau a altor proiecte PHARE sau ISPA , nu sunt eligibile . 6. BENEFICIARI Beneficiarii finali ai activităţilor din cadrul măsurii pentru Asistenţă Tehnică sunt Autoritatea de Management pentru paragrafele a), b), d) şi h) ale secţiunii 4 şi Ministerul Agriculturii , Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în ce priveşte paragrafele c), e), f) şi g) ale aceleiaşi Secţiuni 4 . 7. DISPOZIŢII FINANCIARE Cu toate că suma pentru asistenţă tehnică din tabelul de mai jos este pentru sume mai mari , contribuţia Comunităţii la cheltuie l ile de la (a) la {e) şi (g) din paragrafu! 4 va fi limitată la 80% din totalul cheltuielilor publice dar nu mai mult de 150 . 000 Euro pe an plus 0 , 3% din contribuţia Comunităţii prevăzuta în Acordul(rile) Anual(e) de Finanţare încheiat(e) . Cuantumul determinat după formula de mai sus se va adapta în funcţie de experienţa aplicării măsurii Asistenţă Tehnică şi de posibilele modificări ale paragrafului 4. în ce priveşte cheltuielile de la punctul (h) contribuţia Comunităţii se va limita la 80% din totalul cheltuielilor publice . în cazul cheltuielilor de la pct. (f), contribuţia Comunităţii va fi de 100% din totalul cheltuielilor publice în cadrul oricăror limite şi condiţii, care pot fi stabilite de către Comisie pentru iniţiativa respectivă. Tabel Financiar Indicativ pentru măsura nr. 4.2. Contribuţie publică na1 i onală Ani i Co sturi totale Total cheltuieli publice Contribuţia UE Total naţional Bug e tul central Total Art. 7(4) R.1268/99 Art . 2 ult i ma lin. R. 1268/99 %2 ultim a lin. Art. 2 ultima lin . R1268/9 9 %2 ultima lin. Art . 2 ultima lin . R. 1266/99 2::c 3+13 3= 4+8 4= 5+6 5 6 7 = 616 + 8 8 9= 6/6+8 9: 6/6+8 10 12 13 2000 761250 761250 609000 O 609000 80 152250 20 152250 O O O 2001 761250 761250 609000 O 609000 80 152250 20 152250 O O O 2002 3658096 3658096 3505846 2896846 609000 80 152250 20 152250 O O O 2003 4 15 8096 4158096 3905846 2896846 1 009000 80 152250 20 152250 O O O 2004 3658096 3658096 3505846 2896846 609000 80 152250 20 152250 O O O 2005 3658096 3658096 3505846 2B96846 60 900 0 80 152250 20 152250 O O O 2006 3658096 3658096 3505846 2896846 609000 80 152250 20 152250 O O O T otal i 2031298 203129 - - · 91 _ 41 _ 23 _ 0 _14 _ ,{a _ ··· 4_:z" _ 3 _ o · · _-- 4_ · ss_ · - 3_00 _• 0 · :.·_- a _ -o - _-- 1_1G _s_ · 1s_- □ _ 20 _ . _ 11 _ · s _ s · 1 -'- s -'-- o _,   o"---.   o _ o -· 8. INDICATORI Câţiva posibili indicatori: • numărul materialelor promoţionale pentru informarea generală a tuturor părţilor (fluturaşi, broşuri etc.) • numărul campaniilor de publicitate • numărul de convocări ale experţilor suportate • numărul de ateliere, conferinţe, seminar i i • numărul de reuniuni ale Comitetului de Monitorizare • numărul de studii privind pregătirea şi implementarea măsurilor din Program • numărul de rapoarte de evaluare a Programului
Anexa nr. XI a
Anexa nr. XI b
Anexa nr. XI c
Anexa nr. XI d
T A R I F E
pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României pentru anul 2005
1. 1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice, 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147 1.2. Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a 2.1. Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice, roviniete 120.000 lei/act/12 lei noi/act 2.2. Schimbări de nume 120.000 lei/act/12 lei noi/act 2.3. Citații emise de instanțele judecătorești 120.000 lei/act/12 lei noi/act 2.4. Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu 120.000 lei/act + 2.500 lei/cuvânt/ 12 lei noi/act + 0,25 lei noi/cuvânt 2.5. Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, 650.000 lei/act/65 lei noi/act a cambiei și a biletului la ordin 2.6. Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată 650.000 lei/act/65 lei noi/act 2.7. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 750.000 lei/anunț/75 lei noi/anunț 2.8. Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt 2.9. Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la concursul de admitere în magistratură, 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt la examenul de capacitate pentru magistrații stagiari, precum și pentru locurile vacante de magistrați, executori judecătorești, notari publici 2.10. Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel și tribunalelor 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt 2.11. Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.) 2.12. Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, 650.000 lei/act/65 lei noi/act prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată 2.13. Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 2.14. Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice și a raportului privind starea justiției 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 2.15. Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 2.16. Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice, precum și a raportului de venituri 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris și cheltuieli electorale ale partidelor 2.17. Alte publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel 2.18. Alte acte a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a 3.1. Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris 3.2. Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege 750.000 lei/pag. de manuscris/75 lei noi/pag. de manuscris 3.3. Publicarea proiectului de fuziune sau divizare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 3.4. Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras) 795.000 lei/anunț/79,5 lei/anunț 3.5. Bilanțuri ale băncilor 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 3.6. Acte adiționale 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 3.7. Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale 3.8. Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale, 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.) 3.9. Publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel 3.10. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a 4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat 5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a 5.1. Publicarea anunțului de intenție pentru inițierea unor proiecte în condiții de parteneriat public-privat, conform O.G. nr. 16/2002 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 5.2. Publicarea hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate în aplicarea O.U.G. nr. 60/2001 720.000 lei/pag. de manuscris/72 lei noi/pag. de manuscris 5.3. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă în vederea delegării gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 5.4. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 5.5. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris și privat de interes local 5.6. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a 6.1. Publicarea încheierii judecătorului delegat de înmatriculare a societății cooperative — în extras sau integral, conform Legii nr. 359/2004 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris 6.2. Hotărârile A.G.A. sau actul adițional, în cazul în care s-a modificat actul constitutiv prin aceste hotărâri 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 6.3. Hotărârea irevocabilă a tribunalului de anulare a hotărârii A.G.A. 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț 6.4. Hotărârea A.G.A. prin care se aprobă situația financiară anuală 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 6.5. Hotărârea A.G.A. pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10% 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 6.6. Proiectul de fuziune/divizare vizat de judecătorul delegat 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 6.7. Actul modificator al actului constitutiv al societății absorbante 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 6.8. Actul de dizolvare a societății 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris 6.9. Actul de numire a lichidatorilor 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%. Preluat: 2026-09-24T17:15:37.355991+00:00 · SHA256: d719a746e200ea7257c54d4b520bae98783fa7748c32c7c61a35244cee8dc543