MANUALUL PREFECTULUI din 5 decembrie 2005 pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundaţii

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 MANUALUL PREFECTULUI din 5 decembrie 2005 
 pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundaţii  
    EMITENT     MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR  MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 168 bis din 22 februarie 2006  
   
 ---------  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.240 din 5 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2006.  
 ANEXA Nr.1 
 M A N U A L U L P R E F E C T U L U I  
 pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații 

     
  
 PARTEA I- PREVEDERI LEGISLATNE 

 CAPITOLUL  I -  DISPOZIT ,  II GENERALE 
  
    1.  GENERALITĂŢI    Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii  se datorează, pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Astfel de riscuri există îndeosebi în bazinele hidrografice ale: Bârladului, Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistriţei, Trotuşului, Putnei şi Milcovului, Râmnicului, Buzăului,  Ialomiţei, Argeşului şi Dâmboviţei, Teleormanului şi râului Vedea, Oltului, Jiului, Cemei, Nerei, Caraşului, Timişului, Begăi, Mureşului, Crişurilor, Barcăului, Someşurilor, Tisei şi Vişeului, Arieşului, Tâmavelor.   Riscul producerii unor inundaţii bruşte şi unor dezastre de proporţii,  poate conduce la posibile avarii ori distrugeri ale construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor provocând pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.     Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:     a)  inundaţii,  prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;      b)  inundaţii provocate de   accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;       c)  fenomene meteorologice periculoase:  ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).     Smit expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:     a)  populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;     b)  obiectivele sociale;     c)  capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);     d)  barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;     e)  căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;     f)  mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).   Gestionarea   situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o  activitate de interes naţional  având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.       2.  PREVEDERI CADRU ŞI ATRIBUŢII   
  
 Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin: 
    a)  măsuri de   prevenire şi de pregătire   pentru intervenţii;     b)  măsuri operative urgente de intervenţie  după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;      c)  măsuri de intervenţie ulterioară pentru   recuperare şi reabilitare.     
  
 Prin    gestionarea  situaţiilor  de  urgenţă    generate  de  inundaţii,  se    înţelege  identificarea  şi monitorizarea, înştiinţarea  factorilor  interesaţi,  avertizarea  populaţiei,  evaluarea,  limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.   

 Ministerul Administraţiei şi Internelor  coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, la nivel central, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel teritorial, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene, constituite conform legii.  

 Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o   obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu   şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate. 
  
 Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase ş1 accidentelor la construcţii hidrotehnice se organizează de   Comitetele Judeţene,    respectiv a municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă,  care funcţionează pe lângă prefecturi, şi de comitetele comunale, orăşeneşti şi municipale pentru situaţii de urgenţă, conduse de primari. 
 Comitetele judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă sunt constituite prin ordin al prefectului şi îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor anuale elaborate de secretariatele tehnice permanente. 

 Evaluarea situaţiilor de urgenţă produse în judeţ, stabilirea măsurilor şi acţiunilor specifice pentru gestionarea acestora şi urmărirea îndeplinirii lor revine Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. 

 Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă organizează şi asigură secretariatul tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. 

 Elaborarea strategiei  şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,  accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere  a poluărilor accidentale, revine  Comitetului Ministerial  pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,  care se subordonează Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. 
  
 Monitorizarea  situaţiilor  de  urgenţă,  evaluarea  informaţiilor,  înştiinţarea,  avertizarea, prea/armarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare  a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de  Centrul Operativ pentru situaţii de urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. 

 Aplicarea  strategiei  şi coordonarea  tehnică  de specialitate,  la nivel naţional,  al  bazinelor hidrografice  şi  judeţelor,  a  acţiunilor  preventive  şi  operative  pentru  apărarea  împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice este asigurată de către Administraţia Naţională ăApele Române" şi unităţile sale teritoriale. 

 Asigurarea continuităţii activităţilor de prevenire şi coordonare tehnică de specialitate se asigură pnn: 
    -  Centre operative  pentru situaţii de urgenţă  cu activitate permanentă  constituite la nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor,  sub conducerea directă a directorului general şi respectiv a directorilor.     -  Grupuri de suport tehnic  pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, care se constituie  în cadrul fiecărui Comitet judeţean,  din specialiştii cooptaţi cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind  conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.    Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean este numit prin Ordinul prefectului de constituire al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi este alcătuit din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei de Protecţie a Mediului, Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, ale S.C. HIDROELECTRICA S.A., Regiei Naţionale a Pădurilor, Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, altor deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, Centrelor  meteorologice  regionale  sau  Serviciilor  regionale  de  prognoză  a  vremii,  Staţiilor meteorologice  judeţene  (după  caz),  cooptaţi  în  cadrul  Comitetului  judeţean  în  calitate  de consultanţi.    Deţinătorii,  cu orice titlu,  de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice  a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant,  sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare  conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.   Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către   Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice,   constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai operatorilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate şi care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.  Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale ăApele Române".  Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.  În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.  În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.  În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:     a)  extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;     b)  plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;     c)  păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;     d)  realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.    Cu acordul Administraţiei Naţionale ăApele Române" sunt permise:     a)  depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;     b)  circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;     c)  traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.  Declararea unui areal ca zona de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Judeţean în aza hărţilor de risc natural avizate.  In zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii,  se instituie măsuri specifice  privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva dezastrelor.  Administraţia Naţională "Apele Române",  în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, şi următoarele  atribuţii:       -  exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa;     -  monitorizarea  hidrologică,  hidrogeologică şi de calitate a resurselor  de apă, precum şi  elaborarea diagnozelor şi prognozelor;     -  avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor, prin lucrările proprii de gospodărire a apelor;     -  avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale;     -  avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii;     -  asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în domeniu.     -  repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române", cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;     -  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române", afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.  Activităţi  specifice  care  se îndeplinesc  în  cadrul    funcţiilor  de sprijin  la inundaţii  şi responsabilităţi:        1.  Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora        -  monitorizarea   fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă   şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor si Administraţia Naţională «Apele Române»;     -  monitorizarea principalelor   lucrări hidrotehnice:   administratorul acestora, Ministerul Mediului şi Gospodăririi  Apelor,  Ministerul  Economiei  şi  Comerţului,  Administraţia  Naţională  a Îmbunătăţirilor Funciare;     -  monitorizarea   fenomenelor meteorologice periculoase:    Ministerul Mediului ş1 Gospodăririi Apelor, Administraţia Naţională de Meteorologie.      2.  Informarea, înştiinţarea şi avertizarea     a)  Informarea  şi  educarea  preventivă  a  populaţiei:   Ministerul  Administraţiei  ş1 Internelor/autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin instituţiile de învăţământ, Ministerul Sănătăţii, mass-media      b)  Înştiiţarea autorităţilor Administraţiei Publice:  asupra   stărilor potenţial generatoare   de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor  specifice- Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;  asupra   producerii situaţiilor de urgenţă:   administratorii obiectivelor sursă de risc, sau, după caz, administratorii proprietăţilor afectate     c)  Avertizarea populaţiei     -  prin   sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică:   Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;     -  prin mass-media.         3.  Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor        -  pentru   intervenţie operativă:   Ministerul Administraţiei şi Internelor/ Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;     -  pentru punere la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale şi umane: Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale;     -  asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de resort şi patronatele      4.  Comunicaţii şi informatica     5.  Căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor     6.  Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate        -  asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ Autoritatea administraţiei publice locale     -  asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ fiecare unitate administrativ-teritorială locală     -  instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;     -  recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate, pentru bunurile proprii     -  evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ş1 autorităţile administraţiei publice locale     -  evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: MCC ş1 autorităţile administraţiei publice locale      7.  Acordarea asistenţei medicale de urgenţă     8.  Prevenirea îmbolnăvirilor în masă     9.  Neutralizarea efectelor materialelor periculoase     1O. Asigurarea  transportului  forţelor  şi  mijloacelor  de intervenţie,  persoanelor evacuate şi altor resurse     -  asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ şi autorităţile administraţiei publice locale     -  transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale-Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare     11.  	Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate-deţinătorii de lucrări     12.  Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate       -  asigurarea apei şi hranei pentru persoane: - în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ autorităţile administraţiei publice locale     13.  Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate  Ministerul Administraţiei şi Internelor/ autorităţile administraţiei publice locale şi alţii     14.  Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi     15.  Efectuarea depoluării şi decontaminării       -  supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural, evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ administraţia publică locală     16.  Menţinerea şi restabilirea ordiniii publice     17.  Logistica intervenţiilor       -  asigurarea bazei materiale  pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate, precum şi pentru obiectivele din coordonare/ subordine sau de sub autoritatea acestuia      18.  Reabilitarea zonei afectate     19.  	Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială ş1 religioasă       -  acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, operatori economici, instituţii şi unităţi administrativ teritoriale afectate: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor / autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.  Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.  La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.  La toate nivelurile de competenţă, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se constituie structuri specializate în domeniul protecţiei civile.  La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice şi al operatorilor economici cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.  Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora.  Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar de către toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, potrivit competenţelor acestora.  Autorităţile administraţiei publice  centrale şi locale  poartă întreaga răspundere  pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările situaţiilor de urgenţă.   Asigurarea condiţiilor se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărie comunală, instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine ori cu caracter internaţional.  Prefectul  este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.   Conform Legii nr.481/2004 privind protecţia civilă prefectul are următoarele atribuţii principale:     •  	Aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;     •  	Urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ­ teritoriale;     •  	Dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formaţiunilor de intervenţie;     •  Aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;       •  	Asigură condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din alte judeţe sau al chipelor internaţionale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor;     •  	Prezintă Consiliului judeţean sau Consiliului general al Municipiului Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului;     •  Exercită controlul aplicării măsurilor în situaţie de protecţie civilă.    Prefecţii şi primarii  au următoarele  atribuţii specifice  pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:      a)  asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;     b)  asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc  ce  pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;     c)  coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;     d)  asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     e)  asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor  şi bunurilor materiale,  acordarea primului  ajutor,  evacuarea  şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;    j) stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale;     g)  centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte operative şi de sinteză potrivit modelelor din anexe pe care le transmit, după caz, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetului ministerial al MMGA, Inspectoratului Judeţean pentru situaţii de urgenţă;     h)  asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;     i)  asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;     j)  urmăreşte întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea V-Zone de risc natural.  CAPITOLUL  II PREDEZASTRU  ACTIVITĂŢI  DESFĂŞURATE  ÎN  PERIOADA     1.  PREGĂTIRE  -  PREVENIRE    Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor  meteorologice  periculoase,  accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi  şi de către utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente si la nivel bazinal.   Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.  Se elaborează:           -  plan  de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor  şi poluărilor accidentale   al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale  pentru situaţii de urgenţă prin grija primarilor;      -  plan  judeţean   de apărare  împotriva  inundaţiilor,  fenomenelor  meteorologice  periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă prin grija prefecţilor;      -  plan bazinal  de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de către Direcţiile de Ape ale Administraţiei Naţionale ăApele Române".    
  
 Conţinutul cadru al Planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice al Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă este prezentat în anexă. 

 Totodată, fiecare instituţie sau agent economic trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situaţii de urgenţă generate de inundaţii, pentru personalul şi partimoniul individual. 

 Deţinătorii de baraje a căror avariere poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale întocmesc  Planuri de avertizare-alarmare a obiectivelor şi localităţilor situate în aval.  Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă organizează periodic instruiri ale prefecţilor, subprefecţilor, preşedinţilor Consiliilor judeţene şi primarilor pe probleme de management al situaţiilor de urgenţă. 

 Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă organizează, periodic,   exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre   .  În scopul  verificării  sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi operatori economici, periodic, se execută  exerciţii de alarmare publică.  

 Prevenirea populaţiei şi protecţia acestora şi a bunurilor materiale se asigură printr-un ansamblu de   măsuri,   constând din:  înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie şi  alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice. 
  
 Mijloacele de alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene. 

 Evacuarea  se execută pe baza  planurilor  întocmite în acest scop.  
  
  Organizarea,   pregătirea şi asigurarea fortelor, mijloacelor şi a materialelor de interventie  
  
 Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi utilizatorii de apă potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea. 
 Toţi factorii au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale. 
  
 Formaţiile de intervenţie locale vor fi   instruite   de către specialişti din cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă. 
  
 Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să constituie formaţii dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii. 

 Comitetele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, împreună cu Comitetul ministerial din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor vor organiza   anual simulări   de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formaţiilor, funcţionării sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice. 

 Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora. 
 Se va verifica funcţionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii. 
 Comitetul ministerial, prin Centrul operativ şi Comitetele judeţene, vor efectua anual verificări privind starea tehnică a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi întreţinerea cursurilor de apă, a rigolelor şi şanţurilor de scurgere în localităţi, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile deţinătoare şi administraţia publică locală. 
 Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale. 
 Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor se fac în conformitate cu instrucţiunile aprobate de Comitetul Ministerial al MMGA, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se asigură de către deţinători. 

 Pentru  asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor  şi avertizărilor   de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale şi la Comitetul ministerial, prin planurile operative de apărare  se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii  ce  vor fi folosite, la care se va asigura permanenţa. 
 La judeţe permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la municipii, oraşe şi comune permanenţa va fi asigurată prin 
  
 grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora. 
 Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale,   pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi ahe mijloace de telecomunicaţii disponibile.   
 Conţinutul planului de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, este prevăzut în anexa nr.1.6. 

 Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale prin primării şi de la  centrele  operative  ale  unităţilor  judeţene  ce  monitorizează  efecte  ale  fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judeţene prin Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Comitetul judeţean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa nr. 1.7. 

 Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale este prevăzut în anexa nr. 1.8. 

     2.  ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA    

 Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare, adăpostire, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice. 

 Înştiinţarea  se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.  
 Avertizarea  populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.  
 Prealarmara  se realizează prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.  
 Alarmarea  populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.  
 Mijloacele de avertizare şi alarmare  specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste.  
 Mesajele de avertizare şi alarmare  se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a preşedinţilor/şefilor structurilor pentru situaţii de urgenţă.  

 Folosirea mijloacelor de alarmare  în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.  
 Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii. 
 Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare şi alertare cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor tehnice este interzisă. 

  Stabilirea   pragurilor de apărare  

 Starea de alertă  generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale  se declanşează în momentul în care se constată apari.fia  fenomenului periculos sau când probabilitatea de apari.ţie este stabilită prin prognoză.  

 Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi   trei etape   care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în instrucţiuni speciale. 
    a)  Situaţia de atenţie  are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.   Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:     •  îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale;     •  verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;     •  informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.       b)  Situaţia de alarmă  este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele).   Declanşarea stării de alarmă conduce La intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenţă.  Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.      c)  Situaţia de pericol  este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţă).   Trecerea şi revenirea de la o stare la alta se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.  Mărimile caracteristice  de apărare împotriva inundaţiilor sunt:      a)  mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;     b)  mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite.   Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să fie amplasate La o distanţă suficientă de obiectivul avertizat,   pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.  Mărimile caracteristice de apărare definite în caz de inundaţii, sunt:     A.  Pentru   zonele îndiguite   ale cursurilor de apă:     •  cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;     •  cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;     •  cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.       B.  Pentru   zonele neîndiguite   ale cursurilor de apă:       •  cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;     •  cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;     •  cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.       C.  Pentru   acumulări:    a) fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor.     D.  Pentru   comportarea barajelor:    a) pragurile critice sunt   stabilite de proiectant   pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:      -  nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;     -  atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei astfel:     •  pragul de atenţie - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;     •  pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;     •  pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.  În cazul pericolului de inundaţii prin   aglomerarea gheţurilor   şi revărsarea apelor, se stabilesc  următoarele mărimi caracteristice:     •  faza I - atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă;     •  faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;     •  faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).             Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale  ,,Apele Române" şi se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.    Pragurile  critice  de  apărare  pentru  fenomenele  meteorologice  periculoase  se  stabilesc  prin instrucţiuni elaborate de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi se aprobă de către Comitetul ministerial al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.  CAPITOLUL  III    ACTIVITĂT ,  I PRODUCERIIINUNDATIILOR  '  DESFĂŞURATE  PE  TlMPUL  În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele măsuri:       •  Comitetul judeţean  pentru situaţii de urgenţă:      a)  declară,  cu acordul ministrului administraţiei şi internelor,  starea de alertă  la nivelul judeţului sau în mai multe localităţi din judeţ, în zonele periclitate şi verifică asigurarea permanenţei la comitetele locale;      b)  asigură  prin Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă,  transmiterea avertizărilor şi prognozelor  la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectabile şi urmăreşte măsurile luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii economici specializaţi, unităţile poluatoare, etc.;        c)  dispune urmărirea permanentă a evoluţiei factorilor de risc specifici şi informează prin rapoarte operative Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic şi Comitetul Naţional asupra situaţiei concrete din teren;     d)  concentrează mijloacele şi forţele de intervenţie în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălţarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheţuri de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acţiunile de limitare a efectelor  inundaţiilor,  fenomenelor  meteorologice  periculoase,  accidentelor  la  construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     e)  asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă;     f)  execută evacuarrea şi salvarea persoanelor, a bunurilor materiale şi a animalelor;     g)  asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia sinistrată;     h)  asigură adăpostirea, hrănirea şi asistenţa veterinară a animalelor evacuate, în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie a Comitetelor locale.         •  Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:     a)  asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;     b)  folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;     c)  declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:     •  supravegherea permanentă a wnelor de risc;     •  dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;     •  supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate;     •  evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţă a bunurilor  ce  nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;       d)  iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în wnele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;     e)  asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;     f)  localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;     g)  asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.         •  Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor     
    a)  aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari şi pentru perioadele deficitare;     b)  supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;     c)  execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;     d)  limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;       e)  anunţă obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;     f)  iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţă, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare­ alarmare;     g)  asigură funcţionarea fluxului informaţional decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;     h)  transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi despre măsurile luate.  La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de inundaţii participă unităţi militare şi formaţiuni de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza, alte formaţiuni şi cetăţeni.    Conducerea activităţilor de intervenţie se realizează prin reţeaua centrelor operaţionale şi operative sau a punctelor de comandă existente la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi la instituţiile publice şi operatorii economici.  Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de   comandantul acţiunii,   împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat.  Grupa operativă  se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie şi specialişti ai serviciilor de urgenţă ale autorităţilor administraţiei publice, ai operatorilor economici şi instituţiilor implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă.     Punctul operativ avansat  este  mobil  şi se asigură de către serviciul de urgenţă profesionist sau de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, printr-o autospecială echipată şi încadrată corespunzător. În funcţie de amplasamentul faţă de zona afectată, rolul punctului operativ poate fi preluat de centrul operaţional.   Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de comandantul sau de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz.  Coordonarea elaborării şi derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către reprezentanţii autorităţilor, instituţiilor sau  ai  operatorilor economici stabiliţi de comitetele pentru situaţii de urgenţă competente.  Evacuarea  - este o măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, operatori economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi operatorilor economici.   Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.  Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar  sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent.   Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate şi periculoase, delimitate şi marcate corespunzător, care intră sub incidenţa situaţiilor de urgenţă, este interzis.  CAPITOLUL  IV -  ACT ,    IUNI CARE TREBUIE ÎNTREPRINSE PENTRU REVENIREA LA STAREA DE NORMALITATE       1.  EVALUARE ŞI MĂSURI DE REABILITARE  După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, sau după accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, în vederea restabilirii situaţiei normale,    Comitetele judeţene şi locale şi operatorii economici specializaţi iau următoarele măsuri:     a)  repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;     b)  aplicarea măsurilor sanitara-epidemice necesare;     c)  stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;     d)  refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;     e)  refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport a energiei electrice;     f)  repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;     g)  repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;     h)  sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;     i)  demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.    Unităţile de gospodărire a apelor materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitură şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcţiilor grav avariate de viituri.  La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale, comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti   întocmesc rapoarte   de sinteză potrivit conţinutului prezentat în Anexe    Intervenţia se realizează pe baza planurilor de intervenţie şi cooperare întocmite la nivel judeţean şi local prin grija inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a administraţiei publice locale.  La limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor pot participa şi formaţiuni de intervenţie private specializate.  Autorizarea formaţiunilor se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.  Principiile de organizare, de conducere şi modul de utilizare a serviciilor de urgenţă profesioniste şi voluntare, unităţilor de intervenţie, formaţiunilor de intervenţie specializate şi private în acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor produse de inundaţii, precum şi planurile operative întocmite în acest scop se stabilesc prin regulamente, ordine şi instrucţiuni elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.     2.  ASIGURAREA MATERIALĂ ŞI FINANCIARĂ     

 Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice. 
 În cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea  şi  înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului. 

 De  la bugetul  de  stat,   în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor,   se vor asigura cheltuielile pentru:  
    a)  conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;     b)  întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;     c)  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;     d)  activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică   

 De la bugetele locale  se vor asigura cheltuielile pentru:  
    a)  întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;     b)  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de inundaţii.     c)  	Refacerea infrastructurii din administrarea unitaţilor administrativ-teritoriale (poduri, podeţe, drumuri judeţene şi comunale, etc.)  Finanţarea cheltuielilor pentru structurile locale ale IGSU se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice autonome, ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi din bugetele proprii ale operatorilor economici, după caz.  Finanţarea serviciilor de urgenţă se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. Obiectivele de investiţii de interes naţional pentru situaţii de urgenţă se finanţează de la bugetul de stat.  Fondurile băneşti pentru   realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management   al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigură din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.  PARTEA a II-a-MANAGEMENTUL SITUAT ,  IILOR DE URGENT ,  Ă GENERATE DE INUNDAT ,  II       A.  PREDEZASTRU       z ;..;       Acţiuni care se desfăşoară de către prefect      Mod de realizare      1    2    3      1.    Organizează periodic acţiuni de verificare a modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic pentru avertizarea - alarmarea populaţiei;    până la nivel de localitate.      2.      Aprobă întocmirea, verificarea ş1 actualizarea schemei fluxului informaţional din planurile de apărare şi stabileşte mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite;  Deţine harta cu zonele de inundabilitate;      - periodic verifică legăturile cu celelalte forţe cu atribuţii în limitarea ş1 înlăturarea efectelor produse de inundaţii.      3.      Dispune verificarea periodică a stării tehnice şi funcţionale a tuturor construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe raza judeţului indiferent de deţinător precum şi acţiuni de verificare a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi torenţilor;    - dispune Grupului de suport tehnic verificarea modului de întreţinere ş1 exploatare a construcţiilor ş1 amenajărilor hidrotehnice, ş1 a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi a  torenţilor.      4.    Asigură întocmirea, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la  construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale;    - dispune Grupului de suport tehnic verificarea viabilităţii şi a modului de punere în practică a planului  de apărare  împotriva  inundaţiilor.        5.    Dispune întocmirea, verificarea şi actualizarea planurilor de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în aval de barajele existente în judeţ în caz  de avarierea acestora.    - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă actualizarea   ş1   verificarea  sistemelor de avertizare-alarmare.      6.    Dispune întocmirea, verificarea şi actualizarea ăPlanului de evacuare din zonele inundabile".    - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă verificarea periodică ş1 actualizarea inventarului mijloacelor prevăzute în plan pentru evacuarea populaţiei precum   ş1   funcţionalitatea  acestora.        7.    Coordonează modul de organizare şi dotare a comitetului  judeţean şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă precum ş1 a formaţiunilor de intervenţie cu materiale    - dispune Inspectoratului judeţean  pentru situaţii de urgenţă verificarea     funcţionalităţii        -  dispune unităţilor de gospodărire a apelor ş1 celor meteorologice, verificarea mijloacelor de observare - măsurare;     -  dispune Grupului de suport tehnic orgamzarea periodică a exerciţiilor de simulare pentru verificarea fliuxului informaţional           specifice.    punctului de comandă al comitetului judeţean/local, precum şi dotarea cu mijloace tehnice şi  materiale specifice a formaţiunilor de intervenţie.      8.    Dispune constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie în caz de inundaţii, în conformitate cu Normativul de dotare cu astfel de mijloace.    - dispune Grupului de suport tehnic inventarierea periodică a stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie constituite la deţinătorii de lucrări cu rol de apărare ş1 la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ş1 dispune,  dacă  situaţia  impune,  completarea acestuia.      9.      Dispune asigurarea - completarea cu mijloacele necesare avertizării şi alarmării populaţiei din zonele de risc la inundaţii.    - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă verificarea existenţei, funcţionalităţii ş1 eficienţei mijloacelor de avertizare alarmare  a populaţiei.      10.    Urmăreşte asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea ş1 completarea stocurilor de materiale ş1 mijloace de apărare în caz de inundaţii, pentru întreţinerea, repararea şi refacerea construcţiilor hidrotehnice din judeţ, precum şi pentru  întreţinerea  albiilor  cursurilor  de apă în zona  1 oealităţilor.     - identifică resursele financiare ş1 materiale necesare realizării ş1 completării stocurilor de materiale precum ş1 refacerii obiectivelor afectate de inundaţii.      11.    Urmăreşte întocmirea hărţilor de nsc la inundaţii a localităţilor şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General precum şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile.    - dispune Comitetului judeţen pentru situaţii de urgenţă acţiuni de recunoaştere pe teren în vederea actualizării hărţilor cu  surse de risc la inundaţii.      12.    Aprobă planurile de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare alarmare, a măsurilor ş1 regulilor de comportare pnn instruiri ş1 exerciţii periodice de simulare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.    - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă elaborarea şi urmăreşte punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare alarmare precum ş1 a modului de comportare în cazul producerii  inundaţiilor.      13.    Solicită şi urmăreşte realizarea lucrărilor de amenaJare a versanţilor pentru prevenirea inundaţiilor:      - dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea punctelor vulnerabile la inundaţii.      14.      Dispune realizarea/verificarea lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale în localităţi (şanţuri, rigole, canale colectoare, văi nepermanente)    - dispune Grupului de suport tehnic verificarea periodică a modului de realizare şi întreţinere a lucrărilor pentru scurgerea apelor  pluviale.        15.    Dispune actualizarea periodică a surselor de risc existente pe teritoriul judeţului/localităţii în planurile de apărare  împotriva inundaţiilor.    - dispune Grupului de suport tehnic recunoaşteri pe teren în  vederea stabilirii noilor surse de              nsc (poduri  Şl  podeţe subdimensionate, zone lipsite de rigole sau şanţuri de scurgere,  eroziuni de maluri).        16.    Dispune asigurarea permanenţei la pnma - ru ..  pe baza  avertizărilor hidrometeorologice primite.    - dispune funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul  primăriilor.      17.    Dispune măsuri de curăţire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri şi podeţe cu diverse materiale.    - dispune Grupului de suport tehnic urmărirea modului de realizare a lucrărilor de deblocare a  secţiunilor  de  scurgere  a  cursurilor de ape.        18.    Asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei secretariatului tehnic al comitetului de apărare propriu, prin dotarea cu spaţii, mijloace de telecomunicaţii şi alte  dotări corespunzătoare    - asigură dotarea corespunzătoare a secretariatului tehnic permanent şi instruirea personalului acestuia.        B.  PE TIMPUL PRODUCERII DEZASTRUL Ul  STAREA DE ATENTIE         1.    Asigură convocarea imediată în şedinţă extraordinară a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă    - prezentarea măsurilor necesare pentru  evitarea  situaţiilor  de  urgenţă generate de inundaţii        2.    Urmăreşte funcţionarea fluxului informaţional între Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă  Şl  IGSU precum şi cu Comitetul ministerial al MMGA.    -    urmăreşte   modul   de   transmitere/recepţionare     a  informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor.        3.    Dispune transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile  Şl  obiectivele din zonele potenţial inundabile.    - urmăreşte modul de ţinere a legăturii  cu  comitetele pentru situaţii   de   urgenţă   a  localităţilor/judeţelor vecine.        4.    Urmăreşte măsurile, de limitare a efectelor inundaţiilor, luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare  împotriva  inundaţiilor,  operatorii  econom1c1  specializaţi, etc.    - organizează acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor şi verifică punerea în aplicare prin verificări  pe teren.      5.      Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate (prin mijloacele mass-media).    -  dispune anunţarea populaţiei,   pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.      6.      Dispune măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice.    - dispune Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă urmărirea modului de scurgere a apelor man în vederea evitării blocajelor cu diferite materiale a  albiilor cursurilor de apă.          7.    Dispune supravegherea permanentă a cursurilor de apă şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi, după caz, supraînălţarea şi consolidarea  digurilor  Şl  malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.    - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare supravegherii construcţiilor şi cursurilor de apă precum şi realizării lucrărilor de consolidare, supraînălţare a malurilor şi digurilor.      8.    Coordonează repartiţia forţelor  Şl  mijloacelor de intervenţie în zonele afectate       STAREA DE ALARMĂ         1.    Dispune asigurarea permanenţei la primării în cazul în care se instituie direct starea de alarmă    - dispune funcţionarea permanentă  a centrului operativ în cadrul primăriei.        2.    Urmăreşte funcţionarea fluxului informaţional între Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă  Şl  IGSU precum şi cu Comitetul ministerial al MMGA.    -    urmăreşte   modul   de   transmitere/recepţionare a informaţiilor   referitoare   la  derularea evenimentelor.        3.    Declară  starea de alertă  la nivelul judeţului/localităţii, în zonele periclitate şi verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în planul de apărare împotriva inundaţiilor.    -  pe baza informaţiilor   primite,   stabileşte necesitatea declarării stării de alertă şi dispune măsuri  preliminare pentru intervenţie.        4.    Dispune transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectate.    - dispune menţinerea legăturii cu comitetele pentru situaţii de urgenţă  a  localităţilor/judeţelor  vecme.      5.      Dispune informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.    -  dispune anunţarea populaţiei,   pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.      6.    Dispune continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă.    -   dispune  Comitetelor  locale   pentru situaţii de urgenţă urmărirea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor  de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă        7.    Dispune introducerea restricţiilor de consum a apei  Şl  a unor alimente care provin din zona afectată.    - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricţie a consumului de apă şi alimente.      8.      Dispune aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.    -  în caz de pericol iminent de   producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie  din  zonele  potenţial  inundabile.        9.    Dispune  autoevacuarea   Şl   evacuarea  preventivă  a  oamenilor, animalelor  Şl  bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile.    - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare.      10.    Dispune asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.    -  dispune comandantului forţelor   de ordine realizarea dispozitivului  de pază a bunurilor materiale.            11.    Dispune punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.    - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care  nu pot fi evacuate.        12.    Dispune întreruperea alimentării cu energie electrică ş1 gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice, etc.    - când situaţia impune, dispune  încetarea fumizării energiei  electrice,  gazelor  naturale ş1  agentului termic.      13.      Dispune stabilirea rutelor ocolitoare a zonei inundate ş1 asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare ş1 salvare.    - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces ş1 evacuare capabile să asigure fluxul  necesar realizării interventiei.      14.      Prezintă propuneri Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă în legătură cu măsurile ce trebuie luate, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie în zonele afectate.    - analizează situaţia existentă la momentul respectiv ş1 de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor  de intervenţie avute la dispoziţie.        15.      Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor.    - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor ş1  materialelor.      16.  f---  17.  r---    18.    Dispune supraînălţarea ş 1  consolidarea digurilor şi - stabileşte modalităţile, forţele şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.     mijloacele  necesare  realizării   -+---------------------------<  lucrărilor de consolidare, Coordonează repartiţia forţelor ş1 mijloacelor de  supraînălţare a malurilor ş1  intervenţie în zonele afectate  --ţ----- -------------------------1  digurilor,  limitarea  extinderii   Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în breşelor şi a altor acţiuni de diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii.     interventie în zonele afectate.      19.    - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din  Dispune măsuri de evacuare a apei provenite din revărsare, imobilele    (gospodăriile, infiltraţii şi din precipitaţii precum şi evacuarea apei din obiectivele economico-sociale) ş1 clădirile afectate şi canale tehnologice.           în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm  din partea instituţiilor cu atribuţii  în domeniu.      20.    - organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată;  Dispune distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.      - identifică şi direcţionează spre   taberele de sinistraţi formaţiunile  ş1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar veterinar.      21.    -   identifică   instituţiile   ş1  Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare  persoanele specializate în vederea   prevenirii epidemiilor.                  executării salubrizării şi aplicării măsurilor sanitam-epidemice în  zonele afectate.     STAREA DE PERICOL         1.    Urmăreşte funcţionarea :fluxului informaţional între Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă ş1 IGSU precum şi cu Comitetul ministerial al MMGA.    - urmăreşte modul de transmitere/ recepţionare  a  informaţiilor   referitoare   la  derularea evenimentelor.        2.    Menţine  starea de alertă  la nivelul judeţului/localităţii, în zonele periclitate şi verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în plan.    - pe baza informaţiilor primite, stabileşte menţinerea stării de alertă ş1 dispune măsuri pentru  intervenţie.      3.    Dispune continuarea aplicării măsurilor de avertizare­ alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.    - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie  din  zonele  potenţial  inundabile.        4.    Dispune transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectate.    - dispune menţinerea legăturii cu comitetele pentru situaţii de urgenţă  a  localităţilor/judeţelor  vecme.      5.      Dispune informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.    - dispune anunţarea populaţiei, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.      6.    Dispune continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă.    - dispune Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă urmărirea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor  de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă        7.      Dispune introducerea restricţiilor de consum a apei ş1 a unor alimente care provin din zona afectată.    - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restncţ1e a consumului de apă şi alimente.      8.    Dispune aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.    - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie  din  zonele  potenţial  inundabile.        9.    Dispune autoevacuarea ş1 evacuarea preventivă a oamem ·1 or, ani • ma 1  e 1  or ş1  b  unun ·1 or  materi"ale  1 n afara   zonelor potenţial inundabile.      - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare.        10.      Dispune asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.    - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale.            11.      Dispune punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.    - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care  nu pot fi evacuate.        12.    Dispune întreruperea alimentării cu energie electrică  Şl  gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice, etc.     -  când situaţia impune, dispune încetarea  fumizării  energ1 . e .  1  electrice,  gazelor  naturale   Şl   agentului termic.      13.      Dispune stabilirea rutelor ocolitoare a zonei inundate  Şl  asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare  Şl  salvare.    - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces  Şl  evacuare capabile să asigure fluxul  necesar realizării interventiei.      14.      Prezintă propuneri de măsuri Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie în zonele afectate.    -  analizează situaţia existentă la momentul respectiv   Şl   de perspectivă  în vederea folosirii   eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie avute la dispoziţie.        15.      Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor.    - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor  Şl   materialelor.        16.      Dispune  supraînăl ţarea   Şl  consolidarea  digurilor   Şl   malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.    - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl ţare a malurilor  Şl  digurilor, limitarea extinderii breşelor  Şl  a altor acţiuni de intervenţie în zonele afectate.      17.      Coordonează repartiţia forţelor  Şl  mijloacelor de intervenţie în zonele afectate      18.      Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii.      19.    Dispune măsuri de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii precum şi evacuarea apei din clădirile afectate şi canale tehnologice.  -  ..     -   analizează  capabilităţile  de   intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodării!e, obiectivele economico-sociale)  Şl  în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii  în domeniu.      20.    Dispune asigurarea cazarn persoanelor sinistrate, aprov1 . z .  1onarea  cu  apă, alimente,  bunuri   de strictă  necesitate şi acordarea de asistenţă medicală.    posibilităţilor de cazare temporară a persoanelor sinistrate;  apei  potabile,  alimentelor   Şl   ajutoarelor umanitare;      21.    Dispune asigurarea adăpostirii, hrănirii şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate.      22.    Dispune distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.        -  dispune   identificarea     -  dispune orgamzarea distribuirii       23.      Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare prevenirii epidemiilor.    - dispune identificarea şi direcţionarea, spre taberele de sinistraţi a formaţiunilor şi mijloacelor de acordare a primului  ajutor medical şi sanitar veterinar.        24.    Dispune identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.    -   organizează  activităţile  de   căutare şi identificare a victimelor  şi persoanelor date dispărute.      25.    Dispune acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor.    -  dispune  acordarea  asistenţei   religioase şi înhumarea victimelor.      26.      Dispune colectarea, transportul şi mcmerarea animalelor moarte    -  dispune punerea la dispoziţia   reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare a personalului necesar colectării,   transportului   şi  incinerării animalelor moarte.          C.  POSTDEZASTRU     
  
      1.    Dispune funcţionarea permanentă a centrelor operative în cadrul primăriilor    - dispune funcţionarea permanentă  a centrului operativ în cadrul primăriei/prefecturii.      2.      Asigură continuarea informării permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate cu ajutorul mass- mediei.    - dispune anunţarea populaţiei, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.        3.    Dispune măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă şi a gurilor de evacuare.    - dispune urmărirea modului de scurgere a apei în vederea evitării blocării cu diferite materiale a  cursurilor de apă.        4.    Dispune menţinerea restricţiilor de consum a apei şi a unor alimente.    -  dispune modul de urmărire a   aplicării măsurilor de restricţie a  consumului de apă şi alimente.        5.    Dispune menţinerea asigurării pazei bunurilor materiale evacuate.    - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului  de pază a bunurilor materiale.        6.    Dispune menţinerea rutelor ocolitoare a zonei inundate  (unde este cazul) şi asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare.    - forţele de ordine asigură dirijarea traficului pe rutele stabilite.      7.    Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie.    - analizează situaţia existentă la momentul respectiv şi de perspectivă în vederea folosirii  eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie la dispoziţie.      8.    Coordonează repartiţia forţelor şi mijloacelor de intervenţie în zonele afectate      9.    Dispune măsuri de evacuare a apei din zonele afectate.    -   analizează  capabilităţile  de   intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodării!e, obiectivele economico-sociale) şi în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii  în domeniu.    

      10.    Dispune cazarea persoanelor sinistrate, aprov1z10narea cu  apă, alimente şi acordarea de asistenţă medicală pentru populaţia afectată.       -  dispune identificarea spaţiilor de cazare temporară a persoanelor sinistrate;     -  dispune distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor  umanitare;     -  dispune   identificare a   Şl     direcţionarea spre taberele de sinistraţi a formaţiunilor  Şl  mijloacelor de acordare a primului  ajutor medical şi sanitar veterinar.      11.    Dispune adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară a animalelor evacuate.      12.    Dispune distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.        13.      Dispune măsuri de salubrizare a surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate.    Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare    - dispune identificarea instituţiilor  Şl  persoanelor specializate  în  vederea executării salubrizării  Şl  aplicării măsurilor sanitam- epidemice în zonele afectate.      14.    prevenirii epidemiilor şi epizootiilor.        15.    Dispune refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicaţie  Şl  a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicaţii  Şl  de energie  electrică, a avariilor la  conductele de apă şi gaze).      - dispune identificarea resurselor financiare necesare refacerii infrastructurii.        16.    Dispune măsurile pentru reluarea activităţii instituţiilor şi operatorilor economici afectaţi.        17.      Dispune identificarea resurselor materiale  Şl  financiare necesare refacerii locuinţelor avariate sau distruse.    - stabileşte priorităţile de acordare de ajutoare materiale şi financiare în vederea refacerii gospodăriilor  afectate.        18.    Coordonează activităţile de evaluare a pagubelor (fizice şi  valorice) determinate de inundaţii  Şl  modalităţile de refacere a obiectivelor afectate.     -  aprobă constitmrea comi . s . 1e1 pentru evaluarea pagubelor.        19.    Dispune şi urmăreşte refacerea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de viituri. Dispune  recuperarea  materialelor  folosite  la lucrări  provizorii care pot fi refolosite.       -  urmăreşte executarea lucrărilor  de refacere;     -  dispune recuperarea materialelor refolosibile.        20.    Dispune identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.    -  organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor   şi persoanelor date dispărute.      21.    Dispune  acordarea  asistenţei  religioase   Şl  înhumarea  victimelor.    -   dispune  acordarea  asistenţei   religioase şi înhumarea victimelor.      22.      Dispune colectarea, transportul  Şl  mcmerarea animalelor moarte    -  dispune punerea la dispoziţia   reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare a personalului necesar colectării,   transportului    Şl   incinerării animalelor moarte.        23.    Dispune elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteo periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi înaintarea lui la  MMGA şi IGSU.    -  verifică   Şl   aprobă rapoartele sinteză elaborate de specialişti.         24.      Dispune refacerea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie - intervenţie.    -  efectuează   bilanţul   activităţilor   de intervenţie desfăşurate  Şl  dispune refacerea capacităţii de protecţie - intervenţie.    

 ANEXE 
  
 ANEXA NR. 1.1 

 ECHIPAMENTE 
  
 Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să planifice şi să realizeze asigurarea materială şi financiară a IGSU şi ale structurilor locale ale acestuia, potrivit legii. 

 Înzestrarea şi dotarea Inspectoratului General  pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate  cu tehnică, aparatură şi materiale specific militare se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe baza normelor de înzestrare şi dotare aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. 
  
 Înzestrarea şi dotarea structurilor pentru situaţii de urgenţă cu alte bunuri materiale specifice se execută pe baza normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. 
 Contractarea şi aprovizionarea cu tehnică şi materiale se asigură de fiecare beneficiar, contra cost.  Tehnica şi alte categorii de materiale necesare structurilor pentru situaţii de urgenţă se asigură şi din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.  
 Tehnica şi materialele provenite din donaţii externe sunt scutite de la plata taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi oricăror altor sume care se cuvin statului la importul de mărfuri. 

 Întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de specialitate, precum şi durata normată de folosinţă a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. Montarea, întreţinerea, repararea şi exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicaţii şi informatice se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convenţiilor legale încheiate cu aceştia. 
  
 Materialele didactice necesare pentru IGSU şi structurile acestuia: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante, reviste şi altele se realizează de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se asigură   gratuit  autorităţilor  administraţiei publice, instituţiilor  publice şi operatorilor economici. 
  
 Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a realiza materiale de popularizare a activităţilor de protecţie civilă, emisiuni de radio şi de televiziune, precum şi alte activităţi cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi al serviciilor de urgenţă profesioniste. 
  
 Serviciile  de  urgenţă  si  inspectoratele  pentru  situaţii  de  urgenţă  judeţene  au  în  înzestrare autospeciale şi utilaje de intervenţie, de descarcerare şi acordare a primului ajutor, echipamente şi aparatură de transmisiuni, gestionare apeluri de urgenţă, alertare-înştiinţare, de informatică, de identificare riscuri şi de protecţie a personalului, mijloace de transport, substanţe şi alte materiale tehnice specifice, precum şi animale de căutare-salvare, necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege. 

 Lucrările comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în spaţii special amenajate prin grija autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale care le-au constituit. 
 Spaţiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură şi echipament de comunicaţii, echipament de comunicaţii speciale şi de cooperare, informatică şi birotică, corespunzător componenţei comitetului respectiv şi atribuţiilor acestuia. 
  
 Aparatura şi echipamentul de comunicaţii şi informatică, exceptând echipamentul de comunicaţii speciale şi de cooperare, se conectează cu centrul operativ corespondent şi fac parte din sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi stocare a datelor necesare funcţionării Sistemului Naţional. 
  
 Comitetele pentru situaţii de urgenţă se asigură cu spaţii destinate conferinţelor şi comunicatelor de presă, de regulă cele utilizate în mod curent pentru astfel de activităţi de către autorităţile şi instituţiile în cauză. 
 Dotările pentru spaţiile de lucru ale comitetelor şi pentru mass-media se asigură de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale care le-au constituit. 

 ANEXA NR. 1.2 

 NORMATIV-CADRU 
  
 DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE OPERATIVĂ ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE 

 Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele şi în cantităţile necesare în funcţie de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe haza experienţei anterioare. 

 Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale. 

 Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă. 
  
 Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz. 

 Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de apărare  ale comitetelor locale şi ale operatorilor  economici, precum şi în  desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale). 

 Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deţinători/administratori a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp. 

 Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare. 
 Stocurile cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute. 

 Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz de ape mari, gheţuri şi poluări accidentale. 

 Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ şi anrocamente. Pentru celelalte baraje deţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităţilor de intervenţie care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile de apărare. 

 Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile de apă pe categorii, după cum urmează: 
    -  D1  -  diguri la Dunăre şi râurile principale;  -D2  -  diguri la celelalte cursuri de apă;     -  Rl  -  zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râurile principale;     -  R2  -  zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;     -  BP  -  baraje din pământ;     -  CH  -  alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;     -  SH, SM  -  staţii hidrologice şi staţii meteorologice.  Stabilirea râurilor şi sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8., precum şi trecerea de la o categorie la alta se fac de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".  Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale, ale sistemelor hidrotehnice.  Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale şi operatorii economici, care au obligaţia să pună la dispoziţie organelor tehnice, în afară de forţa umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au/ost înscrise în planurile de apărare.  Operatorii economici care au obiective inundabile sau potenţial poluatori, precum şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.  Modul de stabilire a cantităţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:     -  cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într­ una din coloanele 3-6;     -  cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;     -  la rubrica "Menţiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare şi cantităţi în funcţie de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenţie, staţii meteorologice şi hidrometrice.   

 Operatorii economici care deţin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare, mijloace de intervenţie. 

 În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienţa anterioară. 
 Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţă a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivaţii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător. 

 Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare, precum şi locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile. 

 Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile. 

 După expirarea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi fondurile f,xe, va stabili starea tehnică şi destinaţia acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare). 
 O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie. 

 Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi  vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc. 

 NORMATIV-CADRU 
  de dotare cu materiale şi miiloace de apărare împotriva inundatiilor, gheturilor şi combaterea   efectelor poluărilor accidentale  

 Tipul zonelor de apărare: 
    •  D1  -  diguri la Dunăre şi râuri principale;     •  D2  -  diguri la celelalte cursuri de apă;     •  Rl  -  zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râuri principale;     •  R2  -  zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;     •  BP  -  baraje de pământ;     •  CH  -  alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;     •  SH  -  staţii hidrologice şi hidrometrice;     •  T-Durata defuncţionare orifolosire.   
  
     
 1m-. I 
 crt.1 
 DENUMIREA M11TERI11LELOR ŞI MIJLOACELOR  DE  INTERVENJ!IE 
 I U.M.  I  Dl  I  D2  I  Rl  I  R2  I   BP   I   CH   I  SH  I   T   I   MENJ!IUNI SPECI11LE  
 I  (km)  I  (km)  I  (km)  I  (km)  I  (buc.)  I  (buc.)  I  I  (ani)  I 

     
 C11P.  A. M11TERI11LE  DE  APĂRARE  
     
  !Snopi   de fascine 0-30 cm.,.  L  =  3-4   ml     I  I  I                 !pentru zone   fără  
  1.1   (stocuL de fascine dacă   nu a   fost   I buc.  I  75  I  50  I  15  10  50-  50-     1  !protecţie   forestieră  
     lreinoi  minim  1/3  din  fiecare  an)    I  I  I  I                !majora  cu 25%       2.IPari  din .Lemn rotund c.r.   esenţă     lbuc.  I 150-l lOO-    30    10    100-    100-    -    10    I idem pct. l        I tare  f>  8-12 cm; L  =  1-3  m      I     300    300        300    300        I      IPiLoţi  din Lemn rotund  c.r.  esenţă   I   3.ltare  +   12-20  cm cu cerc  de  oţe.L .Latlbuc.      50      20          4      2    -      10    I  I       I  30/3  rrm  (pentru  Dl,  D2: L=3,6ml,I                    I      !pentru  Rl.,. R2.,.  L  =  2-4 ml)      I   I                I   I  scânduri  de 2.,.5  cm.,.  L  =  4  ml,     I   4.1  (cherestea c.Lase.Le 4-5)   -0,0275    I   lm::;/buc.               I   5.  I   Dulapi   +   palplan'ie (5 cm, 1-20-25   I   m::;   1cm)                  I   !Cozi  de .Lemn pentru une.Lte     0,5  0,5    0,2  0,3    0,2    0,2    0,5  2    0,5      8  6    I I  !pentru zone  fără   lperde.Le  de  protecţie  I  I I  120% din numă:ru.L                                                                                                                  

 lfo.losit  inacţiuni de apărare se  val   I  I  I       100   100         I  cantităţi.Le se pot  

    	   	    
  
 6.  I  (rezerv.ii.) 
 I 
  
 I buc.  I I  I 
  
 2-4  I   uneltelor cu cozi  
 !prevăzute  in no.rrna:tiv  

    7.  I Pro:file  metalice uşoare         I  kg  I  20  10        30    10    15        8.  I Scoabe din oţel.  rotund  (i> 18-20 cm) I  buc.   I  50 20        20    2    15        9.  I Cuie  cu  lungimi diferite (2-20 cm)    kg    10    5        20    3    8      10.  I  Sârmă   neagră <t  2-4  nm     kg    15    8    9    2    10    10    8      11.IPlasă sârmă (zincată  sau  neagră)+    Kg    80    60        80    20    8    

 I  2-3 nm  
     
  I  Saci de 50/80 cm  pentru  pământ din  I  I  
    12.  lcânepăă iutăă  polietilenă şi sfoarălbuc.1200 120        I pentru l.egat saci           I  I  10  10  200  100  I0ă5  ml.  sfoară pentru   8  lsac   I     13.   I Funii subţiri  pentru  asigurarea:   I oamenilor  şi   uneltelor <t  15-10  nm         I Piatră  brută  (blocuri de 15-30  cmJ,I   kg  2   2  0,2  0,1   50   2      8  !numai  unde este nevoie      14.  lblocuri betonă piatră 200-1000  I kg/buc.   I  I  m::   I I  5   3   5   3   5    5      40   I (zone de  eroziuni  de  lmal,  consolidări de   I diguri etc. )                15.   I  Pietriş  sortat (i>7-15 nm)       m::   5   3                 20  !pentru zone cu grifoane   I Folii de polietilenă   (cantitatea   del   kg 12,5   80          4   I - pentru:  zonel.e expuse   I 'folie  rezultată  din aplicarea:    I  I      16.   I normativului se va aproviziona:    I  I   I eşa.Z.onată  câte  1/5 din necesar)    1111P   I -   20   
 I :fără. perdel.e de  
 I protecţie  
 I -  pentru: zone  cu: 
     
 I I 
 I 
 17.  I  Geotextil.  
     
 I 
     
 CAP.  B.  CARBURANŢI  ŞI  LUBRIFU!NJ!I 
  
 I I I I I I I I I 
 Motorină.,. benzină.,. l.ubri:fianţiă 
    18.  ul.ei hidraul.ic  ă  combustibil. de  tip  rrprr  şi aditivi pentru motorină  I  I  111P  1100  60   I  lperdel.e 50%    I - pentru: zone cu:  10   lgrifoane  cât este  I necesar  lse  asigu.ră  un  stoc   I minim pentru   !:funcţionarea util.ajel.or  I de intervenţieă   lstaţiil.or deponpare şil  lgrupu:ril.or  de il.wrrinat  I   I  timp de  48  de  ore.     I I Ul.e iul. hidrau:l.ic intr-o  I   !cantitate  egal.ă cu    I  !capacitatea instal.aţiei  lhidraul.ice. Se asigu.ră  I stocul. pentru  lautotu:rismel.e  de teren  l:fol.osite inacţiuni  !operative de apă.rare,.  lprecwrr  şi  pentru:  !verificarea in teren  a   lconstrucţiil.or  !hidrotehnice cu rol. de  !apărare  inpotriva linundaţiil.or şi        !exerciţii desimul.are.  CAP. C. MIJLOACE  DE INTERVENJ!IE    lz.anterne  tubul.are  mariă Lanterne   cu:I  lacwnul.atori  reîncarcabil.i şi al.te  I     19.  I mij  l.oace  de il.wrrinat zoobil.e  cu:  I buc.   4  0,2  1  0,2  4   4   1  8    I  I  13-4 fel.inare  sau:  fii.el.iii   I accesorii de rezervă (încărcător   I I acwnul.atoriă baterii de rezervăă   I I becuriă :fel.inare  ă  :făcl.ii)       I   I.Pe  canton         I   I          I  I          I          20.   I Bidoane de 10-20 l. pentru petrol.   lbuc.                         8   I  un  bidon/canton               21.   I Petrol.  l.,;u,pant                                        1   I 3 l.itri/fel.inar  I                I I  I                I I    120  buc.  pt.1  I fiecare   I     22.   I Cazmal.e şi Lopeţi  cu  cozi   
 I 
 lbuc. 
 I 
 4   4   1   1    10    4       2-4  150% cazm:;:l.elcanton;    I  
 150% Lopeţi 120 buc./   I  
     
 I             I I 
 lfo...,..ţie  I 
 I intervenţie  
 23. I  Târnăcoape şi sape  cu:  cozi 
 I 
 lbuc.  1  
 I 
 1  0,2  0,2   10   2     2-4 ISO% târnăcoape 
 150% sape 

    24.  I  Furci de :fier  sau  căngi de fier  cu: I buc. 1  I cozi                  I    0,5    0,25 0,25    2    2    2-4  I   idem   I       25.IRoa.be  metal.ice  cu  roţi pepneuri   lbuc.  2  Isau:  tărgi de Lemn           I     1      4    1    2-4  I   idem 2   I      I.Maiuri  pentru: conpactat  pămâ:nt    I   26.  I  (din Lemn  sau:  metal.)/ maiuri     lbuc.       2      0,5      1      1      4    I 2 bu:c./sistem   2    2-4  I hidrotehnic (pl.ăci      I.Pentru:  bătut pari           I               I vibratoare)       I                I   2  7  -1  Berbeci  de  mână  în  greutate  de    lbuc.       0,5      0,4      0,2        2    15  buc./form.<ţie de   1      2-4  interventie      până l.a 50 kg              I   I                 I              I 5 bu:c./s.istem   I hidrotehnic     
    28.  I Ciocane diferite        I     29.  ICl.eşte de  cuie  combinată patent   
 I izol.ant  
 lbuc.  0,5 0,5  
 I 
 lbuc.  0,1 0,1  
 I 
 3    3      2-4   15  buc./sistem 
 I hidrotehnic  
  
 1   1      2-4  

    30.  I   Barele  pentru ciopl.it şi topoare    lbu:c.    0ă5    0ă2    0ă2    0ă2    1    1    2-4      31.  I  S:fredel.e de Lemn diferite    lbuc.    0,3    0,2        0,3    0,3    2-4    
     
    33.IFierăstraie de mână, .foarfece de  I tăiat pl.asă     lbuc.l0,1  I  I    I0,1 I    I0,1    1  1    2-4      I    I    I    I    I    I    12  bucăţi pe form,oţie  del    

 32.  I Pil.e  di.ferite          lbuc.l0,4  I0,3 I0,1 0,1   1    1       2-4 
 I 
    34.  I Fierăstraie mecanice (drujbe)        I  lbuc.1  x  I  x  I  x    X    I   I   I   I   I  I   2 2-3 !intervenţie/zonă  cu  I   I  vegetaţie      I     35.  lcuţitoaie pentru ciopl.it; dăl.ţi   
    36.IGăl.eţi pentru apă sau bidoane din  lbuc.l0,2  I0,2 lpl.astic şi căni de apă     I     0,2    0,2    2    2    1     8  15 căni  pentru  o  găl.eatăl   I  sau   bidon      I      37.I.Marmite  pentru transport hrană    lbuc.   I                I              8  14/sistem, nlll'Jla:i  unde  Ieste  cazul.     

 !pentru l.emn 
 lbuc.l0,4  I0,2 I0,2 0,2  
 I   I   I   I 
 1    1      10 ISO%   cuţitoaie  
 ISO% dăl.ţi pentru l.emn 

    38.  IButoaie de tabl.ă 100-200 l. pentru  lutil.aje  de intervenţie        I  I  sonete de mână  sau  mecanice   lbuc.  I  I  4   4         5    2      8    16   pe sistem hidrotehnici   I           I  Ix)  2 până l.a 4 buc. pe   I sistem hidrotehnic (in      39.   I   ( L  =  6  m   cu  berbec de 100-150 'kg)       I I  I I  !Bărci  de l.emn metal.ice, fibră de   lbuc. x  I I  I I  I   1    1      6-10  !funcţie  de nivel.ul. de  !organizare  al.   I  sistemul.ui)   Ix) una  bucată/canton  I  I  (funcţie de nivel.ul. de  I  organizare a     I     40.  lsticl.ă  sau  pnel.ll'na:tice  cu rame,   bărci  cu  motor  lbuc.  x   I I I  X   X       1    1   1    12   ! sistemul.ui: 30% din    I   I nwnărul.  de bărci se pot I  !dota cu  motoare de   I  I  barcă)       I       I                        Ix)   una/sistem     I   I                        !hidrotehnic  cu  l.ac de  I   I                        I  acumul.are       I  I                  I   in expl.oatare diguri l.a        41.  Şal.upe     42.  IBacuri dormitor  I I  I  !Autoturisme  de teren  cu  două      43.  ldi.ferenţial.e dotate  cu  staţii  I emisie-recepţie fixe   I  I     44.  Vaqoane dormitor echipate  cu    
    I    I    I  vagon dormitor       45.IBorma.şină el.ectrică portabil.ă; lpol.izor el.ectric portabil.    lbuc.  I    x    X    1    10    I  Ix!  I    4/sistem hidrotehnic  I   I    

 lutil.ităţi 

 lbuc. x 
 I I I I I 
 I 
 I I 
 lbuc. x 
 I I 
 I 
 lbuc. x 
 I I 
 I 
 luna/unitatea  care are  I 
 20  !Dunăre  o şal.upă rapidă 
 lpt. unit.  de qosp.  a 
 !apel.or care adm. 
 !Lucrări  cu  rol. de 
 !apărare  inpotriva linundaţiil.or din Del.ta  
 I  Dunării  
     
 I 
 Ix) unul.  l.a fiecare  
 I sistem hidrotehnic: 2  
 20  ll.a  fiecare unitate  carel  
 I are in expl.oatare   I 
     
 !diguri l.a Dunăre   I  
 Ix)  1/sistem     I 
 I  hidrotehnic, li.forma.ţie  I 
 6  I  de l.ucru,      I  
 11/Sistem de Gospodărire! 
     
 la  Apelor      I 
    lbuc.    x    X    X    X    X    X    6    Ide  intervenţie sau       I                  !cort;  4 cal.ori.fere/     

 Ix)  li.fiecare .forma.ţie  

    	   	    
  
 I I 
    46.  I Frigidere 240 L        I  I I  lbuc.  x    X   I  Ix)   1/c,mton de lexpl.oatare de l.a diguri   4-6  I şi baraje  Ix)  1/sediu .forma.ţie de   I Lucru   I Containere pentru ma:terial.e şi   I     47.  lechipamente de protecţie,     lbuc. x    X    
 lcaza nt,  al.imente neal.terabil.e  I 
 Ix)  l pentru fiecare  
 10  I forma:ţie 
 I 

       48.  ICostum scafandru  autonom   I          49.  I capre taluz     I    lbuc.  I  lbuc.  I    x  x    X           1            8   X                     8     Ix) 1-2 pentru fiecare   I sistem hidrotehnic   I  Ix)  1/canton l.a Dunăre   I 1/baraj       I  50. I Binocl.u    I  lbuc.      x    X      1      1      20    Ix) 1/forma.ţie de   I  intervenţie       I    I              11/sistem hidrotehnic    
 I 
    51.  I Jll>arat   foto        I  I     52.  IRezervor combustibil. de 10 t       I  I     53.  I Cameră video, aparat video   I  I  lbuc.  x    X   I  I  lbuc.   x    X           1   I  I  lbuc.  I  Ix) 1/sistem hidrotehnici   15 11/forma.ţie de l.ucru,  I   12/direcţie de ape   I   Ix)  1/canton, 1/sistem   I    8  I hidrotehnic, 1/Sistem  I  Ide  Gospodărire  a  ]Wel.orl   1  pentru fiecare Sistem!   15  1 de Gospodărire  a }q;)el.orl   11/sistem hidrotehnic  I              C11P. D.  MIJLOACE  DE  C11LCUL, MĂSURARE, TIUINSMISIE  Ş  AVERTIZARE  I                   I   I  I I  I                   I   I  I I  Ix)  1 buc.   RTF   fix/    I   I canton        I    I   1  buc.  RTF  portabil/La  I  IRadio-tel.efoane fixe, portabil.e  cu      54.  lacumul.atori, modem-uri, radio, lacumul.atori şi piese de schi.mb  I  I  I  I  I  I  I  I  I   lbuc. I x   I   X   I  X   I  X   I  I  I  I  I   15  km  Dl, D2  şi 2 buc./  I   lbaraj      I   2      1   1   3-5  I  1 buc.  RTF  portabil/şefi  I forma.ţie      I     55.  Tel.e.foa.ne mobi.Z.e  Sirene.,.  difuzoare pentru al.armă.,.      56.  	inc.Z.usiv materia.Le necesare l100ntă.rii  I I I I  I I I   I  Echipamente de  pre.Z.u:cra.re  şi     57.   I  transmitere  automată. a  da.telor  I  (microca.lcu:la.tor PC.,.  modem.,.  I  tel.efax)    
 I I I I 
 I 
 58  -1 Pluviometre  şi  nivelmetre de 
 !avertiza.re  automată.  
     
 I 

 I 
 lbuc.  x  
 I I 

 buc. 

 I buc.  I 
 I 

 X   X   X   X X 

  I 1 buc.  RTF  portabiL/ş-efl 
  I sistem       I I  1  buc.  RTF  portabiL/   I  
     
 !forma.ţie  de intervenţie  
 Ix)  1/ş-ef forma.ţie, ş-ef  
  x  3-5  I sistem hidrotehnic 
 11/ca.nton  exp.Z.oa.ta.re  
 I  lista.ţie hidrometrică.  
     
 I-  în .Z.oca..Z.ită.ţi şi   La.  
 !obiective inporta.nte 
 !situa.te  în a.val. de  
 I acu:mu:.lări  
 10  I -  2/ba.ra.j 
 I -  a u:tovehicu:.le   dotate  
 Icu  sirene  
 12/Sistem de Gospodărire! 
 la  Apelor      I 
     
 11/sistem hidrotehnic  I  
 I -  un   set pentru:     I I comitetul. ministerial.  I I-  u:n   set   pentru: fiecare  I  Direcţie de e.,.  
 3-5   I   unitate IINIF,  
 IHIDR0ELECTRIC1!, Sistem 
  Ide   Gospodărire a  I .Apel.or.,. sistem  I hidrotehnic.,. .formaţie  I de   .lucru  
     
 I-  un   fa.x/ba.ra.j  

 16-8  pl.u:viometre/sistem  
 8  16-8  nivelmetre/sistem 
 I 1 pluviometru/comitet  
 11.ocal. 
     
    59.   IMorifti  hidrometrice  cu  tijă     I  buc.              5   8  I  I  Teodolit electrooptic      60.  lstaţie GPS (precizie 1-10 cm)  I  Staţie totală        I I     61.  INivelă NI-007  cu trusă        I  I     62.  I Rul.etâ  20-50  m       I I  I     63.   I Set miră  +  plăcuţe   
     
 I I 
  I Sistem dedicat de transmisie prin 64. I dial.-up (conputer  +  modem  +  Linie 
     
 I tel.efonică)  
     
 C1!P.  E. MIJLOACE FIXE DIVERSE  
 I 
 I 
 I I 
 I buc.  
 I I I 
 I buc.  I 
 I 
 I buc.  
 I I 
 I 
 I buc.  
 I I 
 I 
 I buc.  
 I 
  
 I 
 I 
 I 1 buc./sistem  
 I hidrotehnic  
 8  11  buc./Sistem de 
 !Gospodărire  a  .Apelor 
 11  buc./Sistem de  
 !Gospodărire a .Apelor 
  
 8  11  buc./forma.ţie de 
 11.ucru 
 I 2 buc./sistem  
 8  I hidrotehnic 
 12  buc./formaţie de  
 I intervenţie  
 I 1 buc./:f'ormaţie de  
  1   8  I Lucru 
 I 1 buc./sistem  
 I hidrotehnic  
 11  buc./Sistem de  
 5  I Gospodărire a .Apelor 
 I 

 Ix)  1/sistem hidrotehnici  
 11/formaţie  de     I  
 65.  I  Grupuri el.ectrogene  cu anexe  pentru  Ibuc.  
 I il.uminat                 I  
 I                I 
     
 I                I 
 1   1      8 
 I  intervenţie       I 
 11/Sistem de Gospodărire! 
 la  Apel.or      I 
 11/canton  de exploatare   I  
 I Reflectoare  (:faruriă  cablu  izolant   I  
 Ix!  1/sistem hidrotehnici  
 I pentru  reţeaua  de re:fl.ectoare)  / 66.I- cabl.u  pentru il.uminat  
 I-  izol.ator pentru prinderea  
 lcabl.ul.uiă  :fasunguriă  
 !întrerupătoareă becuriă  etc.  
 I buc.  1ml. 
 I  buc.  
 I I 
 8   11/formaţie de     I  
 I  intervenţie       I 
 11/Sistem de Gospodărire! 
 la.  Apel.or      I 
 11/canton  de exploatare   I  
     
 - câte 4 buc. de grup  
 I           I 
 I  .Agregate pentru  sudură  el.ectrică   I 
 67.  lsau  oxiacetil.enică fi material.e de  lbuc.  
 !sudurăă truse aferente       I 
 I                I 
 I                I 
 I                I 

 1   1      10  
  I electrogen  +  2 buc. de 
 !rezervă/formaţie de 
 I intervenţie  
    1-  câte 100 ml.de grup  lel.ectroqen  I-  câte 200   buc.   de   I I :fiecare grup electrogen  I     I  68.  I Motoponpe  cu anexe  fi      150 ml.    I  I buc.      x      1    Ix)  1/sistem hidrotehnici   8  I  1/formaţie de     I       I conductă sau :furtun      I        I  intervenţie       I      I      I        11/Sistem de Gospodărire      I      I        la  Apel.or       I epuismente   I              lbuc.  I  I       lbuc.    x  x    X   X   X    1   2    1    x    8  6-10    I  x)    2/forma.ţie de   I  intervenţie   I  Ix)  2-4 buc./sistem   !hidrotehnică      I    I              12  buc./formaţie de       I    I              I Lucru      I util.aje terasiere (bul.dozer  ă  71.  I  excavator)  cu  piese de schimb    I  lbuc.      x    X    X    X    X    X      x      4-8     Ix)  1  buc.  bul.dozer/  l:forma:ţie  de intervenţie       I aferente  I      I                    11  buc. excavator/   !:formaţie de intervenţiei      I T.r-actor  articul.at :forestier   (T.1lF)   I   72.  I  pentru  tractarea  pl.uti toril.or    lbuc.       x    X    X    X    X    X    X    Ix)  1 buc./Sistem de 4-8 !Gospodărire  a  .Apelor         69.  I  Ponpe submersibil.e pentru      70.  !Motocositori (nrul.ti:funcţional.e)       I  mari  +  ca.b.Z.u :f.Z.exibi.Z.     73.  I  Autobascu.Z.antă pentru transport    I buc.  I                          4-6   I  1 buc. /forma.ţie de   I  materia.Z.e de intervenţie         I   I                          I  intervenţie   CIIP.  F.    ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE, SIGURANŢĂ ŞI   CAZARMJIMENT      74.  I  Cizme de  cauciuc  scurte şi .Z.ungi  I    lper.  I    X    X    5    5    2    2    Ix!  2O perechi/forma.ţie   Ide  intervenţie       75.  Manta.Z.e  de p.Z.oaie  cu  g.Z.ugi    I  buc.   I    X    X    5    5    2    3    Ix!  2O perechi/forma.ţie   Ide  intervenţie         76. Sal.opete din  doc  sau inpermea.bi.Z.e.    I  I  buc.     X    X      8      8      2      3    Ix!  2O buc. /:forma.ţie   de   interventie      Costwne vătui te    I                I  10 buc./ istem         I                I hidrotehnic         I                Ix!  2O buc. /:forma.ţie de        77.  Pufoaice  sau scurte îmb.Z.ăni  te    I  I  buc.       X      X    2    2    2    10    I  intervenţie   120-30 buc./sistem        I                I hidrotehnic         I                I  50% salopete         I                ISO% costume vătuite        78. Căciu.Z.i de b.Z.ană sau vătui te    I  I buc.     X    X            10    Ix!  2O buc. /:forma.ţie de   I  intervenţie         I                I  20 buc./sistem         I                I hidrotehnic       79 -1  Mânuşi  de protecţie    I buc.     X    X          4    20 pe :forma.ţie  de         I                1  intervenţie        80. I  Centuri, veste şi col.aci de sal.vare  I  buc.   X   X           5    5   1   2   I  20 pe :forma.ţie de  I                     I                             I   intervenţie      81. I  Pieptare avertizoare  I  (re:f.Z.ectorizante)       I buc.   I    X    X              15    Ix!  2O pentru :fiecare   !:forma.ţie de intervenţiei        82. I  Cascâ de protecţie      I buc.  I    X    X    X    X    X    X    X    X    Ix!  2O buc. /:forma.ţie   de   I  intervenţie         83. I Bocanci I       I  buc.   I    X    X    X    X    X    X    X    X    Ix!  2O buc. /:forma.ţie de   I  intervenţie         I  Paturi de :fier,  .Z.emn  sau     pl.iante    I                    Ix!  2O pentru :fiecare     I        84.  I  echipate  cu sa.Z.te.Z.e,  perne şi 2    I  buc.     X    X    15 !:forma.ţie de intervenţ      I  seturi de paturi şi .Z.enjerie/pat     I        I     iei  I   I                     I                             I-  se  ca.Z.cu.Z.ează  in      I   I                     I                              I   :funcţie de spaţii.Z.e de  I   I                     I                              !dormit din  cantoane  şi   I      85.   I  Dulap  cazarmament           I  buc.   X   X                     15   I  din al.te spaţii      I I                     I                             !gospodăreşti :f'o.Z.osite   I    I                     I                             I  în   tinpu.Z. a.cţiuni.Z.or  del  I                     I                              I   apăra.re           I  I                     I                              Ix!   2 buc./canton, 2    I     86.   I   Bucătărie  ioobiLă            I  buc.                       15  lbuc./sistem        I I                    I                             !hidrotehnic, 2 buc./   I   I                    I                             l:forma:ţie   de intervenţiei      I    I    I  expl.oa.ta.re       I    I     I-  1 buc./canton  +  set      I  Aragaz  cu  bute.Z.ie, vese.Z.ă,  tacâmuri I  buc.                       10   lvese.Z.ă  12 persoane       I  pentru bucătărie     I    I-  1 buc./sistem       I    I    I hidrotehnic         87.  I  Filtru rapid pentru apă pota.bi.Z.ă   I  buc.                        10   I-  1   buc./canton    de       88.       89.  I  Corturi   inpermea.bi.Z.e          I  buc.    X   X            1          10   I-  se prevăd .Z.a.  ca.ntoa.nel  I                     I                              !dacă.  este cazul.       I    I                     I                              Ix!  1 radio  +  1 TV/     I   I                     I                              I canton           I     90.   I   J\parat  radio  +  TV            I  buc.   X   X                     4-6  11  radio+ 1 TV/forma.ţie     I    I    I  de Lucru       I    I    11  radio+ 1 TV/sistem       I    I    I  hidrotehnic         91.   I  Boi.Z.er e.Z.ectric             I  buc.   X   X                     4-6   Ix!  1/ca.nton  I                     I                             11-2/sistem hidrotehnic      92.   I  T.t"usă medica.Z.ă de prim ajutor     I buc.   X   X    I   -              1   Ix!  1/ca.nton   CIIP.   G.  MATERIALE CONSUM/IBILE  PENTRU  IGIEWÎ.  ş  CONSERVAREA MATERIALELOR  I                     I                              Ix!   20 'kg detergenţi/      93.   I   Sâpun   şi  detergenţi          1kg   X   X              X   X    1   !canton,  sta.ţie/an  I                    I                             Ix!   10 'kg să.pun/canton,   I                     I                              I   staţie/an          (var şi    I  1kg    I I      X    I I      X    I I    I  -  I     -   X       X    I  x  I   1     Ix!  5 'k.g var/canton,   I  staţie/an         I    I      I      I    I        I    Ix!  5 'k.g el.ora.mină./         I    I      I      I    I        I    !canton,  sta.ţie/an      I     94.  I Materia.Z.e dezinfectante   I  el.ora.mină)   I     95.   I   Pudră   ta.Z.c,   na:fta.Z.ină         1kg   I  X   I  X   I  -   I  -     X    X      -   I    1    Ix!   5 'k.g/ca.nton/a.n      96.   I   Otravă de şoareci          1kg  I  X   I  X   I  -  I  -     X    X     -   I    l    Ix!   3 'k.g/ca.nton/a.n   CIIP.  H.   MATERIALE   ŞI MIJLOACE  PENTRU INTERVENJ!IE  LA   GHEŢURI      97.  I  Prăjini din  .Z.emn  de esenţă.  tare  I buc.  I  X     !pentru dirijarea s.Z.oiuri.Z.or      I   I   I  Scânduri de răşinoase pentru      I   I   98.lasigurarea oa.meni.Z.or (3-4 cm     I  buc.  I  X  I  grosime, 20  cm  .Z.ăţime, 4-5 cm     I   I   Ix!  5 .Z.a. o echipă. de      I I    X    I I    X    I I    X    X    X    x I I    8      I      I      I          I        I    X    I    X    I    X    X    X    x  I     8      I      I      I          I       I  intervenţie     I  Ix!  5 .Z.a. o echipă. de   I  intervenţie                                                                                                               .Z.un                     ime                                                                                                                                 " "     99.  IRăngi de :fier 2-4 m lungime      I  buc.   I    I  I   X    I   X    X    X    X   I  15  Ix)  2 la  o  echipâ de  I                  I   I   I   I   I           I    I   intervenţie   " "     100.   I  Fierăstraie pentru gheaţă       I  buc.        I   X    I   X   X    X   X   10  Ix)  5 la  o  echipâ de  I                  I   I     I   I               I   intervenţie        CAP.I. MATE"RL'ILE"  ŞI MIJLOACE"  DE" INTE"RVE"Nf!IE" PENTRU  COMBATE"RE"A E"FE"CTE"LOR POLUĂRILOR ACCIDE"N.I'ALE"      101.  I T.t"use profesionale pentru        I intervenţii pe râuri      102.  I T.t"use  profesionale pentru        I intervenţii pe lacuri   I buc.  I I  I  I buc.  I I  I  8  I 1  buc.  /Sistem de  !Gospodărire  a  .Tipelor  8  I 1  buc.  /Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor     103.  I T.t"usă  pentru determinarea rapidă  a I buc.        I tipului de substanţă poluatoare   I  8  I 1  buc.  /Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor     104.  I  Sistem de  ancorare  baraj pluti  tor I.Pe  maluri      105.  I  Sistem tip  :funicular  mobil pentru   !poziţionarea barajului plutitor     106.  IBă.rci pneumatice  I     107.  I Grup electrogen portabil   I     108.  IConpresor portabil       I  I buc.  I            I buc.  I       I buc.  I       I buc.  I  I buc.  I  5  I 3 buc. /Sistem de  !Gospodărire  a  .Tipelor    5  11  buc./Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor  12  I 2  buc.  /Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor  8  11  buc./Sistem de  !Gospodărire  a  .Tipelor  8  11   buc./Sistem de   !Gospodărire  a  .Tipelor          109.  I Sistem de vedere pe tinp de noapte  I buc.  I                I  15  I 2  buc.  /Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor     110.  I Binoclu  infraroşii   I     111.  I Reflectoare   portabile   I     112.  I E"lectroponpe   I  I I     113.  I Baraje  absorbante plutitoare   I I     114.  I Pânză  hessiană.   I     115.  I Baloţi paie        I  I buc.  I            I buc.  I       I buc.  I  I I  I buc.        I I       I buc.  I  I buc.  I  20  I 2  buc.  /Sistem de  !Gospodărire  a  .Tipelor  8  I 4  buc.  /Sistem de  !Gospodărire  a  .Tipelor  8  I 2  buc.  /Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor  IS  baraje  x  lăţimea  max. I a cursului  de apă   2  I 1 baraj de 500  ml   I  Direcţie de Jlpe (pentru   I poluări marine)   2 1300 ml/formaţie de  I intervenţie    I 50  buc.  /formaţie de  I intervenţie      116.  IFunie sintetică.  I          117.  I Pari de lemn   I          118.  I Cângi PSI        I     119.  IRecipiente PVC 200 litri  I  1ml  I  I buc.  I  I buc.  I  I buc.  I  8 1150 ml/formaţie de  I intervenţie   8  I 100  buc. /formaţie  de  I intervenţie   8  15  buc./formaţie de  I intervenţie   8  15  buc./formaţie de  Ilucru          120.  I Mâşti de gaze             I buc.                         8   IZ  buc./formaţie        121. IMateriale absorbante tip spill-sorbl.kg    200    100    1soo1    2      122.  I Saci  cu  absorbant HEGSORB     1kg    200    100    500    2        123.  I Saci  cu  absorbant HEGACID     1kg    100    50    1200    2        124.  I  Materiale  absorbante ECO seria 200 1kg    50    50    ISO    1        125.  I  Materiale  absorbante ECO seria 300 1kg    50    50    ISO    1        126.  I Materiale absorbante ECO seria 400 1kg    50    50    ISO    1        127.  I S.kimer pentru separare hidrocarburi  I buc.          5    12  buc./Sistem de            I                 I                        !Gospodărire  a  .Tipelor     128.  ITanc (ponton) plutitor pentru       I colectare  poluanţi   I buc.  I  5  IZ  buc./Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor     129.  I Perne absorbanteă rulouriă cilindrii buc.        I absorbanţi               I  20  10   20   10   I -   2  I   I 50  buc.  /Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor     130.  I Vidanje        I  I buc.  I  10  12  buc./Sistem de  !Gospodărire  a  .Tipelor     131.  I.Materiale  :filtrante   I  IRecipienţi de 1-5 litri pentru     132.  I probe de apă şi material biologic        I  I tonei  I  I  2  I  O ,5 t/Sistem de   I Gospodărire  a  Jlpelor       4-6  I 20  buc.  /laborator  I  Sistem de Gospodărire  al l11Pelor  I      133.   I  Sistem portabil TRIIW11S  pentru    I buc.  I        I efectuarea  determinărilor biologice  I  I   I B-12  I 1  buc.  /Sistem de   I  I Gospodărire  a  }lpelor     134.   I Sistem de :filtrare rapid  cu  ponpe    I  de vid  manual  I buc.  I I  I  I 6-10  I 1 buc./Sistem de    I  I Gospodărire  a  }lpelor       ANEXA NR. 1.3    ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE CARE ASIGURĂ FUNCŢII DE SPRIJIN PRIVIND PREVENIREA ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE       •  Guvernul exercită următoarele atribuţii principale:     a)  aprobă actele normative specifice, potrivit competenţei în domeniu;     b)  analizează periodic şi ori de câte ori situaţia o impune activitatea de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;     c)  aprobă planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;     d)  propune, potrivit legii, Preşedintelui României instituirea şi încetarea stării de urgenţă în zonele afectate;     e)  încheie acorduri internaţionale în domeniul protecţiei civile;     f)  adoptă hotărâri prin care se acordă ajutoare de urgenţă şi despăgubiri persoanelor fizice ş1 juridice afectate;     g)  aprobă planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de protecţie civilă cu caracter internaţional;     h)  solicită, la nevoie, sprijin internaţional;     i)  aprobă acordarea de ajutor, în urma solicitărilor, statelor afectate de dezastre.         •  Ministerele, autorităţile administraţiei publice autonome şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale exercită următoarele atribuţii principale:     a)  stabilesc atribuţiile ce revin structurilor proprii;     b)  elaborează planuri şi programe privind situaţiile de urgenţă în domeniul propriu de competenţă;     c)  asigură resursele necesare intervenţiei;     d)  constituie capacităţi operaţionale de intervenţie, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice locale;     e)  iniţiază programe sau teme de cercetare în domeniu;     f)  constituie baza de date specifică domeniului propriu de activitate, necesară în situaţii de urgenţă;     g)  asigură participarea reprezentanţilor, a experţilor şi a specialiştilor la activităţile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;     h)  pun la dispoziţie Ministerului Administraţiei şi Internelor personal calificat în vederea constituirii echipelor de experţi pentru evaluare sau personalul necesar intervenţiei, după caz;     i)  pun la dispoziţie Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă datele şi informaţiile solicitate în scopul elaborării strategiei naţionale de protecţie civilă, a planurilor şi programelor de protecţie şi intrevenţie in situaţii de urgenţă, precum şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru constituirea bazei de date proprii;     j)  asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin structuri specifice domeniilor de competenţă, potrivit legii. Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.       

 Ministerul Apărării Nationale- MApN: 
 planifică şi execută măsurile de protecţie şi intervenţie potrivit organizării planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere. 

 Ministerul Administratiei şi Internelor  -  MAI 
 Asigură,   prin Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă:   
    a)  transmiterea prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale la localităţile potenţial afectabile şi  obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor;     b)  urmărirea şi coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, precum şi afişarea în locuri vizibile a semnalelor folosite în situaţii de urgenţă;     c)  elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, conducerea exerciţiilor şi aplicaţiilor de pregătire a populaţiei şi a operatorilor economici din zonele de risc şi verificarea aplicabilităţii măsurilor din planurile de apărare;     d)  instruirea periodică a administraţiei publice locale (prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ai Consiliilor judeţene, primari) asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;     e)  intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;     f)  elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici şi măsurilor întreprinse, prin colaborare permanentă cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;     g)  transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informaţiilor privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (căderi abundente de zăpadă, de chiciură, grindină, efecte ale secetei, etc.), la cererea acestuia;     h)  participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate     i)  elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţională a protecţiei civile;     j)  elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice;     k)  coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;   
 1) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; 
    m)  analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă;     n)  elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă a operatorilor economici;     o)  organizează şi conduce exerciţii şi aplicaţii de specialitate;     p)  coordonează acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă;     q)  colaborează cu organisme internaţionale de specialitate. Asigură,   prin intermediul Posturilor de Poliţie:     
    a)  transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării şi oficii poştale nu este asigurată permanenţa;   
  Inspectoratul   General pentru Situatii de Urgentă   este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile.  

 Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor- MMGA: 
    a)  elaborează strategia naţională de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     b)  face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice  periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, în domeniul gospodăririi apelor, precum şi pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi refacerea unor lucrări afectate de dezastre;     c)  coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare;     d)  coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, urmăreşte modul de informare cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi;     e)  iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;     f)  cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     g)  verifică, anual, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, împreună cu unităţile care au în administrare aceste construcţii, stabilind măsurile şi lucrările necesare măririi gradului de siguranţă în exploatare a acestora;     h)  verifică modul de constituire a stocurilor de materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor de către deţinătorii de lucrări şi de către comitetele locale, precum şi modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea şi reînnoirea stocurilor constituite la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române";     i)  verifică realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a cursurilor de apă pentru asigurarea capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podeţelor şi a altor lucrări care pot influenţa scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile care au în administrare aceste obiective;     j)  asigură condiţiile de funcţionare a Comitetului ministerial şi a Centrului operativ cu activitate permanentă pentru situaţii de urgenţă;     k)  coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor implementarea Deciziei 2850/2000/EEC la nivel naţional;   
 1) asigură funcţionarea "punctului focal naţional" în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării; 
 m) recepţionează, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare marină şi participă la acţiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină. 

 Administratia Natională "Apele Române"  -  ANAR: 
    a)  aplică prevederile strategiei şi coordonează tehnic, prin unităţile teritoriale, activităţile de apărare  împotriva  inundaţiilor,  fenomenelor  meteorologice  periculoase,  accidentelor  la construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele şi lucrările de apărare de pe cursurile de apă;     b)  întocmeşte planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare;     c)  asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     d)  acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică la întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;     e)  întocmeşte planuri de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare;   
 j) asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din administrare; 
    g)  asigură instalarea  şi buna  funcţionare  a  aparaturii,  dispozitivelor hidrometrice  şi pluviometrice  din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;     h)  asigură datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;     i)  asigură constituirea  şi reînnoirea  stocurilor  de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;     j)  propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;     k)  propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele judeţene, măsuri de inundare dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;   
 I) asigură conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor judeţene; 
    m)  organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;     n)  asigură exploatarea corelată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;     o)  dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin exploatarea corelată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;     p)  asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor  şi avertizărilor  primite de la Direcţiile  de Ape, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, conform Anexei nr. 11) la prezentul regulament;   
    r)  participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea comitetelor  locale  în  caz  de  producere  a  fenomenelor  hidrometeorologice  periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor  accidentale, precum şi la pregătirea populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, prin exerciţii periodice de simulare;     s)  participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea apărării pe Dunăre şi pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene limitrofe;     t)  asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe bazine hidrografice;     u)  ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;     v)  identifică, evaluează, verifică şi clarifică aspecte legate de poluările marine şi organizează intervenţia operativă;   
    x)  asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă;       y)  asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propru;     ``)  asigură, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, determinarea naturii poluantului şi evoluţia undei de poluare.   
  
 Institutul National de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - INHGA: 
    a)  asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri şi secetă hidrologică şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape;     b)  asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propm;     c)  întocmeşte  instrucţiuni de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor  privind producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;     d)  asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice.   
    •  Administraţia Naţională de Meteorologie - ANM:     a)  asigură elaborarea  prognozelor şi avertizărilor  privitoare  la fenomene  meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi  Apelor, la Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape, precum şi altor factori interesaţi;     b)  asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;     c)  elaborează  instrucţiuni  de stabilire  a pragurilor  critice pentru fenomenele  meteorologice periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.     
  
  Consiliile   iudetene,   Consiliul   General   al  Municipiului  Bucureşti,  consiliile  locale  ale   municipiilor,   oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au   următoarele   atributii principale:  
    a)  aprobă organizarea Inspectoratelor şi a formaţiunilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;     b)  aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;     c)  participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;     d)  stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;     e)  înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;     f)  gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie şi intervenţie prin serviciile specializate din subordine;     g)  asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.   
  
  Grupul   de  suport  tehnic  din   cadrul   Comitetului   iudetean,   are următoarele atribuţii specifice:  
    a)  asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru  situaţii  de  urgenţă,  elaborarea  planului  judeţean  de  apărare  împotriva  inundaţiilor, fenomenelor  meteorologice  periculoase,  accidentelor  la  construcţii  hidrotehnice  şi  poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;       b)  acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;     c)  avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;     d)  coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de restricţii în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;     e)  asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităţilor;     f)  asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale  «Apele Române»;     g)  asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;     h)  asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;     i)  participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.     Centrul   operational   al   Inspectoratului   pentru   Situatii   de   Urgentă   judetean  are   următoarele atributii principale:      a)  efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă din competenţă;     b)  monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă;     c)  elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate şi funcţiile de sprijin îndeplinite;     d)  face propuneri comitetului pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă;     e)  urmăreşte aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;     f)  asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare  permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;     g)  centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, premergător şi în timpul situaţiilor de urgenţă, şi le înaintează organismelor abilitate să le soluţioneze;     h)  asigură transmiterea mesajelor de înştiinţare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează şi către autorităţile locale;     i)  evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc;     j)  gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă date în competenţă;     k)  desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale, al medicinii de urgenţă a dezastrelor, al asistenţei psihologice şi religioase;    1) îndeplineşte alte atribuţii, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale.  LISTA  ministerelor  şi  instituţiilor publice în cadrul cărora se constituie  şi  funcţionează centre operaţionale sau centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă     1.  Ministerul Administraţiei şi Internelor, în cadrul:     •  Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;     •  Serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.       2.  Ministerul Apărării Naţionale     3.  Ministerul Afacerilor Externe     4.  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului     5.  Ministerul Economiei şi Comerţului     6.  Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale     7.  Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor     8.  Ministerul Sănătăţii     9.  Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 1 O.  Serviciul Român de Informaţii       11.  Serviciul de Telecomunicaţii Speciale     12.  Serviciul de Protecţie şi Pază     13.  Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale    ANEXA NR. 1.4  CONTRAVENŢII ŞI SANCŢIUNI  Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, a OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005 şi Legii nr. 107/1996 - Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, constituie   contraventii     următoarele fapte:     1)  neincluderea măsurilor de protecţie civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget;     2)  neorganizarea serviciilor de urgenţă voluntare sau neasigurarea înzestrării şi a pregătirii profesionale a acestora;     3)  neîntocmirea planurilor de intervenţie sau a altor documente operative de răspuns în situaţii de urgenţă ori neasigurarea punerii acestora în aplicare la declanşarea situaţiilor de urgenţă;       4)  neas1gurarea înştiinţării, a avertizării, a alarmării sau a evacuării populaţiei în situaţii de urgenţă;     5)  neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora;     6)  neasigurarea înzestrării, a dotării şi a echipării cu mijloace tehnice de protecţie civilă, precum şi nemenţinerea în stare de operativitate a acestora;     7)  nesolicitarea  avizelor,  a acordurilor sau a autorizaţiilor privind  protecţia  civilă ori neîndeplinirea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea;     8)  neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civilă;     9)  neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adăposturilor, a dotărilor şi a măsurilor de utilitate publică privind protecţia civilă sau nerealizarea la termen a acestora;    1O) nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în bună stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora;     11)  neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă;     12)  neanunţarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate;     13)  folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civilă cu destinaţie publică;     14)  interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenţă în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice;     15)  neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice;     16)  neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenţă;     17)  accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenţă în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător;     18)  necompensarea contravalorii serviciilor prestate pe timpul situaţiilor de urgenţă;     19)  neîndeplinirea măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate;     20)  neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă;     21)  neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;     22)  neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de nscun;     23)  neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;     24)  neîntocmirea planurilor de evacuare;     25)  neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;     26)  netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare;     27)  exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;     28)  extragera agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;     29)  amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;     30)  neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;     31)  depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;     32)  inexistenţa  planurilor  de  apărare  împotriva  inundaţiilor,  fenomenelor  meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;       33)  oburarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;     34)  plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;     35)  plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, rară avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;     36)  păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;     37)  distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;     38)  instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;     39)  circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;     40)  întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;     41)  inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;     42)  neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ale Administraţiei Naţionale  ,,Apele Române";     43)  neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale.      Aceste contravenţii se sancţionează cu amendă, conform prevederilor legilor mai sus menţionatee.    Sancţiunile  contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.     Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General,  Ministerului  Mediului şi Gospodăririi  Apelor,  al serviciilor  publice  comunitare profesioniste şi al unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" cu atribuţii de îndrumare şi control.    ANEXA NR. 1.5  CONŢINUTULPLANULUIIBDEŢEAN  DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTELOR LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE  AL COMITETULUI IBDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ  Planul de apărare al comitetului judeţean reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor şi ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice şi a planurilor de avertizare-alarmare în aval de baraje.  Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale aprobate de preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi va avea următorul conţinut:       1.  ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi a Grupului de suport tehnic;     2.  componenţa nominală a Comitetului judeţean şi a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix şi mobil) de la serviciu şi domiciliu, fax, adresele de e-mail;     3.  un scurt memoriu de prezentare a judeţului, care să cuprindă: localităţile afectate de inundaţii, atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât şi din scurgeri de pe versanţi, precum şi situaţia apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu clasei de importanţă actuală, a obiectivelor apărate, cuprinse într-un tabel.  Într-un tabel întocmit pe verso celui menţionat mai sus se vor prezenta măsuri de observare şi intervenţie la fiecare din mărimile caracteristice de apărare şi zonele stabilite pentru inundare dirijată în situaţii deosebite, pentru apărarea unor localităţi şi obiective, luate la nivel judeţean.    Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic se vor prezenta foarte pe scurt menţionându-se zonele despădurite unde se produc violente scurgeri de pe versanţi, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensităţi excepţionale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din judeţ.     4.  schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ pentru judeţ, care va cuprinde: staţiile pluviometrice, hidrometrice, meteorologice şi hidrologice, centrele meteorologice regionale, Centrul operativ al Direcţiei de Ape, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, unităţile teritoriale ale SC HIDROELECTRICA S.A., ale ANIF, comitetele locale, cu legăturile între acestea şi Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă. Schema sinoptică va cuprinde şi legătura cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, cu comitetele judeţene învecinate, precum şi, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine;     5.  tabelul-tip cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:     -  numărul curent;     -  comitetul local;     -  localizarea hidrografică, curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii permanente şi nepermanente);     -  numere de telefon, fax, de la primării, posturi de poliţie, şcoli;     -  amplasament staţie hidrometrică locală;     -  mărimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri);     -  amplasament staţia pluviometrică sau hidrometrică avertizoare (zonală);     -  valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitaţii), aferente mărimilor de atenţie, inundaţii şi de pericol;     -  timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau timpul de propagare a viiturii de la staţia hidrometrică avertizoare până la comitetul local;     -  obiective aflate în zone de risc la inundaţii;     -  construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare existente;     -  probabilitatea de inundare normată şi reală;       6.  tabelul cuprinzând formaţiile de intervenţie constituite la nivel judeţean pentru spnJ1mrea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;     7.  tabelul cuprinzând mijloacele de intervenţie disponibile la comitetul judeţean cu indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul);     8.  tabelul cuprinzând stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului, obţinut prin însumarea stocurilor existente la unităţile deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare şi la comitetele locale;     9.  benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu asigurări de 1%, sau pentru debite maxime istorice cunoscute, cu amplasarea localităţilor, obiectivelor importante, construcţiilor hidrotehnice existente, staţiilor hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice şi a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijată, etc. (scara 1:25.000 sau 1:50.000);    1O. profilurile longitudinale şi transversale prin diguri şi baraje, care vor conţine: nivelul coronamentului proiectat şi existent, nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltraţii, zonele lipsite de perdele de protecţie, zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta şi în exteriorul incintei, mirele locale cu cota "O" a mirei, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuţiei profilurilor şi sistemul de referinţă;     11.  harta judeţului (scara 1:200.000), cu amplasarea comitetelor locale prin numerotarea lor conform tabelului;     12.  planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale-secţiunea aferentă judeţului;     13.  planul de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare-secţiunea aferentă judeţului.      Planul judeţean de apărare  cuprinde  distinct  planurile de avertizare-alarmare a populaţiei,  a obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, şi planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre.  Planul judeţean de apărare se întocmeşte prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, se aprobă din punct de vedere organizatoric de către prefectul judeţului, se verifică de către Centrul operativ al Comitetului ministerial şi se aprobă de către preşedintele Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.  ANEXA NR. 1.6 CONŢINUTUL PLANULUI DE AVERTIZARE  -  ALARMARE  A POPULAŢIEI, OBIECTIVELOR ECONOMICE ŞI SOCIALE SITUATE ÎN AVAL DE LACURI DE ACUMULARE, ÎN CAZ DE ACCIDENTE  LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE  Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare la toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m 3  ,  existenţa în aval a localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 1O km de secţiunea barajului.  Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare şi pentru barajele mai mici de 10 m şi cu un volum mai mic de 1O milioane m 3  şi pentru alte construcţii hidrotehnice, dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la obiectivele situate în aval.  Conţinutul-cadru al planului este următorul:     A.  Foaia de capăt pe care se vor menţiona:     -  Titlul: Plan de avertizare-alarmare în caz de accident la barajul ..., construcţia hidrotehnică ...     -  Avizat:  Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;  Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor ... (pentru barajele terţilor); Administraţia Naţională "Apele Române"- pentru barajele din administrare     -  Aprobat:  Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă;  Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă-Preşedinte-Ministrul Mediului ş1 Gospodăririi Apelor     -  Întocmit:     -  Deţinătorul/administratorul acumulării (barajului);     -  Proiectant;     -  Perioada de valabilitate a planului (1O ani).       B.  Piese scrise:       1.  descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;     2.  ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;     3.  descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;     4.  situaţiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă. Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix şi mobil);     5.  căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a sistemului de alarmare. Localităţile din aval, în care există sisteme de avertizare, tipul de semnal pentru diferite situaţii critice, locurile unde sunt afişate pentru populaţie, deciziile, măsurile, obligaţiile autorităţilor publice locale şi cele ale cetăţenilor;     6.  măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice. Măsuri de protecţie a populaţiei împotriva undelor de rupere: evacuarea şi dispersarea în zone neinundabile, protecţia împotriva intemperiilor, asistenţa medicală, asigurarea cu materiale şi alimente etc.       C.  Materiale grafice:    - tabelul cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din aval de baraje. Se vor preciza persoanele responsabile pentru declanşarea sistemelor de avertizare din localităţi, luarea deciziilor de evacuare şi de salvare a populaţiei şi bunurilor, precum şi permanenţele unde se transmit avertizări şi alarmări la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din aval, primării, poliţie, protecţie civilă (adresele, numerele de telefon-fix şi mobil, de la serviciu şi de la domiciliu).  ANEXA NR. 1. 7   CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE  CE SE TRANSMIT ZILNIC PE TIMPUL PRODUCERII FENOMENELOR PERICULOASE  Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) şi de la centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidro-meteorologice periculoase,  la  Comitetele  judeţene  (Inspectoratele  judeţene  pentru  situaţii  de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Comitetul judeţean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase.  Rapoartele operative vor cuprinde:     1.  modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zăpadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, căderi de grindină, furtună, căderi masive de zăpadă, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice), pe unităţi administrative şi râuri, de la un raport la altul;     2.  situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic).         Model  I      MUnicipiu.l.,   I  I  Nr.   I    oraşu.I.,    I  I crt. I comtma/LocaLităţ.il   Obiective  afectate I    I aparţinâtoare/  I  I   I  bazin hidrografic  I  CauzeLe  afectării                    1  _    Comuna                             I victime omeneşti      I -  revărsare  râuă  pârâuă  I-  nr_   case din care    I va.Z.e nepermanentă   I •  distruse         I  (nomina.Z.izarea .Z.ui)       ,.   I •  avariate         I-  b.Z.ocaje de gheţuri   I-  nr_   anexe gospodăreşti  I-  scurgeri de pe versanţi    I-   nr_  obiective socio-   I-  băl.tiri  ă  apeinterne  I economice (se menţionează  I-  grindinăă  .furtunăă  căderi  I şcoa.Z.aă grădiniţaă     I masive de zăpadăă depuneri  I spital.ul.,. bisericaă etc_)  I de gheaţă şi chiciurăă etc.  I-   nr_  poduri şi podeţe   I-  rupere dig  râuă  avariere  I-   :km  DN           I barajă etc_  I-  km   DJ+DC          I -  etc.   I-  km  drum forestier    I  I  I-  ha teren agricoL    I     I-  :km  reţe.Z.e de   a.Z.imentare     Icu   apă   I- nr_    .fântâni       I  I-  anima.le moarte     I  I-  nr_   construcţii.lor    I  I hidrotehnice (demunirea  I  I Lor şi deţinătoruL)    I  I-  reţe.Z.e e.Z.ectrice    I  I-  reţe.Z.e te.le.fonice    I            3.  colaborarea cu ţările vecine în conformitate cu Regulamentele comune     4.  măsurile luate de către toate structurile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice: avertizarea populaţiei, forţe de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraţilor şi obiecte de primă necesitate, modul de exploatare şi de comportare a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva  inundaţiilor,  volume  acumulate  în  acumulările  permanente  şi  nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivaţii de ape mari, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor, etc.     5.  măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)     6.  construcţii hidrotehnice afectate     7.  valoarea preliminară a pagubelor stabilită de Comitetele pentru situaţii de urgenţă.    Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) şi de Centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor  -  în situaţiile de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.  Rapoartele operative sunt semnate de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă (primarul localităţii).  După acelaşi model se întocmesc şi Rapoartele operative care se transmit prin grija Grupului de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Aceste Rapoarte operative sunt semnate de către şeful Grupului de suport tehnic.  Rapoartele operative întocmite la nivel judeţean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativă (comună, oraş, municipiu), precum şi centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate şi vor fi transmise până la revenirea la situaţia normală.  Modelul rapoartelor operative solicitat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor este următorul:  lJ:E   ACORD   PREFECTULJUDET '  ULUI ---------   Semnătura  INFORM/A T  ,   II SOLICITATE  ÎN  CAZUL PRODUCERII  UNOR SIT UA T ,  I I  DE URGENT ,  Ă:     1. Judetul    =        2. Numărul de persoane    evacuate    =        salvate    =        izolate    =        dispărute    =        decedate (nominal - numele şi pren. pers. decedate, vârsta, localit. unde a  decedat şi cauza decesului)      =        3. Localităţi (numeric)    afectate    =        izolate    acces la drumuri publice    =        acces la alim. cu energ. el.    =        acces la alim. cu gaze naturale    =        acces la alim. cu apă potabilă    =        acces la reţele de telefonie    =        4. Localităti (nominal)  '       Locuinţe    avariate/afectate    =        distruse    =        în pericol de prăbuşire    =        Gospodării şi  anexe    avariate/afectate    =        distruse    =        Obv. soc.ec.    afectate - vor fi defalcate pe şcoli, grădinite, spitale, biserici, alte obv.    =          Terenuri afectate (ha)    arabil    =        păşuni şi fânete    =        păduri    =        rupturi/doborâturi mat. lemnos (mc)    =        Utilităţi afectate    retele electrice (km)    =        nr. posturi de transformare    =        retele gaze naturale (km)    =        retele de apă potabilă (km)    =        retele de canalizare (km)    =        retele de telefonie (km)    =        nr. fântâni    =          5. Construcţii hidrotehnice    diguri afectate/rupte    =        nr. baraje afectate    =        apărare maluri (km)    =        6. Căi de comunicaţii      Autostrăzi    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      Drumuri nationale  '    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati        Drumuri judeţene    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati        Drumuri comunale    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati                         Căi feroviare    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      Poduri afectate    =        Podete afectate    =        Traversări pietonale afectate    =        7. Animale moarte    =        8. Alte situatii    =        9. Misiuni şi activităţi    de evacuare    =        de salvare    =        pază bunuri    =        restrictionarea circulatiei    =        transport/distribuire ajutoare    =        asigurare ordine publică    =        altele    =        10. Forţe şi mijloace ale Ministerului Administraţiei şi Internelor  (pe categorii de personal  )     politie    =        jandarmi    =        politie de frontieră    =        situatii de urgentă    =        autoturisme    =        autospeciale    =        bărci    =        elicoptere    =        alte mijloace    =          11. Forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale    militari    =        auto    =        bărci    =        elicoptere    =        altele    =        12. Alte structuri    forte    =        mijloace    =       NOTA - : Situaţia centralizatoare       pe judeţ va fi însoţită de situaţii    centralizatoare pentru fiecare localitate afectată după acelaşi format, sub semnătura primarului    ŞEFUL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDETULUI ............ ................   '  GRADUL  SEMNĂTURA    ANEXA NR. 1.8  CONT ,  INUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ  privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la  construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale Din judeţul  ...........  perioada  ...........     Rapoartele de sinteză se întocmesc de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi se transmit Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor.  Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).  Raportul de sinteză va conţine:     1.  evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zăpadă, etc.), precum şi producerea  şi evoluţia poluării accidentale;     2.  organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);     3.  efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale-pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:  Municipiu.L.,. ora.şu.L.,. comu:na./.Loca..Lită. i  Model:       Obiective afectate     I       I        aparţinătoare'  I  I  fizic  va.Loric  I   (mi.I. l.ei  I )   i               , cauze.Le afectării     Comuna ....... .  I- victime   omeneşti  1-  nr.   case din care  I•  distruse   I•  avariate   1-  nr.   anexe gospodăreşti   I-  nr. obiective   !socio-economice (se  !menţionează.  şcoa.La.,.   !grădiniţa,  spitaLu.L,   I  biserica:.,. etc.)   1-  nr.   poduri şi podeţe   I-km  DN   I-  km   DJ+DC   I -  :km   drwn :forestier   I-  ha teren a.grico.L   I-  km reţel.e de a.Limentare   Icu:  apă.   I-  nr.   fântâni   I -  a.ni.ma:Le   moarte   1-  nr.   construcţii.Lor   !hidrotehnice (nomina.Liza.re:  ldig.,.  râu.   reg. râu..,. etc.,  I deţină.tor)   I-  reţe.Le e.Lectrice        I -  reţ.eLe teLefonice   I -  revărsa.re  râu:,. lpârâu:,.  vaLe   I nepermanentă.  I (nominaLizarea  I Lui)   ....   I- bLoca.je de   I gheţuri   I-  scurgeri de pe   I versanţi   I -  bă.Ltiriă ape   !interneă  etc.   I -  evacuări din   !Lacuri de lacwnuLare  I -  grindină.,.   I  fu:rtu:nă.,.   căderi   ll'J1a:sive  de    lză.padă.,. depuneri  I de gheaţă.   şi  I chiciură.,. etc_   I -  rupere dig   I râu:,.   avariere   lbarajă etc.  I-  etc.   I  TOT.liL JUDEŢ    I-  victime omeneşti   IN.r.  totaL LocaLită.ţil-  nr.  case din care  I afectate     I •  distruse   I         I•  avariate   I         1-  nr.   anexe gospodăreşti   I  VaLoare   I  /miL. Lei)   I I I  I-  nr.   obiective   I socio-economice   I -  nr.   poduri şi podeţe   I-km  DN   I-  km   DJ+DC   I -  km drum :forestier   I-  ha teren agricol.   I-  kmreţ.el.e de al.imentare   Icu.  apă.   I -  nr. fântâni   I-  ani.rna:l.e moarte   I-  nr.   constru.cţiil.or   I hidrotehnice   1-  reţ.el.e   el.ectrice   I -  reţ.el.e tel.efonice          Pierderile de vieţi omeneşti se vor menţiona nominal, cu specificarea împrejurărilor în care au survenit;     4.  comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, modul în care s-a acţionat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitură, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare.  La Raport se va anexa "Situaţia construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri" după modelul de  matJOS:  Model:       I     Demunire.o      I V.oLo.ore (miL. Lei)  I I  construcţiei/deţină.tor   I I  Propuneri de surse  :financiare pt.  refacere        I  buget l.ocal.  -   surse proprii al.e deţină.toril.or   I l A : W Z I ' R " O ;m . -_ i -_. - . - . - . - .. - . - . - . - . - . - . - . - . - . - . --  -  1  1        I  - -  buget de stat         I  I             5.  concluzii şi aprecieri, cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii de apărare şi a sistemului informaţional decizional, a planurilor de apărare şi a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, posibilităţi de realizare a acestora (surse de finanţare);     6.  raportul se semnează de către preşedintele Comitetului judeţean, şeful Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi de către şeful Grupului de suport tehnic.    Modelul raportelor sinteză (de evaluare) solicitat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor este următorul:  RAPORT  privind efectele inundaţiilor şi al alunecărilor de teren  produse În perioada  .................................      1.  EVALUARE PAGUBE     1.1  - Infrastructură     1.1.1    Apărare inundaţii        1.1.1.1.    Diguri (km.)        1.1.1.2.    Apărări de maluri (km.)        1.1.1.3.    Baraje (nr.)        1.1.2.    Drumuri        1.1.2.1.    Drumuri naţionale (km.)        1.1.2.2.    Drumuri judeţene (km.)        1.1.2.3    Drumuri comunale (km.)        1.1.2.4    Străzi (km.)          1.1.3.    Poduri, podeţe şi traversări pietonale        1.1.3.1.    Poduri (nr.)        1.1.3.2.    Podeţe (nr.)        1.1.3.3.    Traversări pietonale (nr.)        1.1.4.    Căi ferate  (km.)         1.1.5.    Reţele, utilităţi publice        1.1.5.1.    Reţele alimentare cu apă (km.)        1.1.5.2.    Reţele canalizare (km.)        1.1.5.3.    Reţele electrice (km.)        1.1.5.4.    Reţele transport gaze naturale (km.)        1.1.5.5.    Reţele comunicaţii  (nr. cabluri fibră optică)        1.1.5.6    Surse de apă (fântâni - nr.)        1.1.6.    Uzine apă (nr.)          Statii de epurare (nr.)          Staţii reglare gaz (nr.)             1.2.  - Agricultură         Produs    Hectare      1.    Grâu, secară        2.    Porumb        3.    Orz, orzoaică        4.    Floarea soarelui        5.    Alte culturi        6.    Total suprafaţă cultivată        7.    Păşuni şi fâneţe        8.    Ogoare          Total            1.3.  - Silvicultura       1.3.1.    Drumuri forestiere (km.)        1.3.2.    Poduri şi podeţe forestiere (nr.)        1.3.3.    Plantatii şi pepiniere (ha.)        1.3.4.    Puieţi forestieri distruşi (buc.)        1.3.5.    Material lemnos (mc.)        1.3.6.    Rupturi şi doborâturi (mc.)        1.3.7.    Baraje corectare torenţi (nr.)            1.4.  - Imobile              Număr      1.4.1.    Case          -  avariate/afectate     -  distruse     -  case în pericol de prăbuşire         1.4.2.    Anexe gospodăreşti        1.4.3.    Obiective socio-economice, din care:        1.4.4.    Alte obiective          -  avariate     -  distruse       -  şcoli     -  grădiniţe şi cămine     -  spitale     -  dispensare medicale     -  biserici           2.  - EVALUARE COSTURI RECONSTRUCŢIE       Nr. crt.    Instituţia  /   obiective afectate    Valoare (mii lei RON)        TOTAL GENERAL        1.    Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului  - Total, din care:         2.    Ministerul Agriculturii, Pădurilor  şi Dezvoltării Rurale  - Total, din care:         3.    Ministerul Educaţiei şi Cercetării  (nr. şcoli şi nr. grădiniţe afectate)        4.    Ministerul Mediului şi Gospodăriri Apelor  (lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: diguri, baraje şi apărări de mal)        5.    Ministerul Culturii şi Cultelor  (nr. lăcaşuri de cult şi nr. obiective de patrimoniu naţional cultural)        6.    Ministerul Administraţiei şi Internelor  -Total, din care:          - reţele de alimentare cu apă (km.)          - uzine de apă (nr.)          - staţii de epurare a apei (nr.)          - reţele de canalizare (km.)          - fântâni şi puţuri de adâncime (nr.)          - drumuri judeţene (km.)          - drumuri comunale (km.)          - străzi comunale (km.)          - poduri (nr.)          - podeţe (nr.)          - cheltuieli de urgenţă pentru intervenţie, recuperare şi reabilitare          -  infrastructură     -  case avariate/afectate (nr.   )      -  case distruse (nr.   )      -  case în pericol de prăbuşire (nr.   )        -  agricultură (ha)     -  silvicultură (ha)     -  îmbunătăţiri funciare (ha)       Nr. crt.    Instituţia  /   obiective afectate    Valoare (mii lei RON)      7.    Ministerul Sănătătii  '        8.    Ministerul Economiei şi Comerţului  - Total, din care:           -  reţele electrice     -  reţele de gaze naturale       3.  - PROIECTE  (Stadiul în care se află)       Instituţia    Obiectivul    Stadiul proiectului      Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor          Ministerul Sănătăţii          Ministerul Economiei şi Comerţului          Ministerul Educaţiei şi Cercetării          Ministerul Culturii şi Cultelor          Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi  Dezvoltării Rurale          Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi  Turismului          Ministerul Administraţiei şi Internelor            4.  - LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ INUNDAŢII     Instituţia    Infrastructură comunicaţională (poduri, drumuri,  căi ferate)    Infrastructură inundaţii    Altele      Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor            Ministerul Sănătăţii        -      Ministerul  Economiei şi Comerţului                Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale            Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi  Turismului            Ministerul Culturii şi Cultelor            Ministerul Apărării Naţionale            Ministerul Administraţiei şi  Internelor                5.  - ACŢIUNI ÎN DESFĂŞURARE         5.1.    Evacuare ape        5.2.    Refacere infrastructură rutieră        5.3.    Refacere infrastructură feroviară        5.4.    Refacerea sistemului  de îmbunătăţiri funciare        5.5.    Refacere poduri        5.6.    Alte acţiuni       ANEXA Nr. 2  M A N U A L U L P R I M A R U L U I   pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații                             PARTEA I — PREVEDERI LEGISLATIVE                       2.  PREVEDERI CADRU ŞI ATRIBUŢII    Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:  .    .     •  prev1zmnea ş1 prevemrea;     •  prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;     •  respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;     •  asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;     •  transparenţa activităţilor desîaşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;     •  continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul  autorităţilor  administraţiei  publice  locale  până  la  nivelul  autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;     •  operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.        Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:     •  măsuri de   prevenire şi de pregătire   pentru intervenţii;     •  măsuri operative urgente de intervenţie  după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;      •  măsuri de intervenţie ulterioară pentru   recuperare şi reabilitare.        Prin   gestionarea situaţiilor de urgenţă   generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente  la construcţii  hidrotehnice  şi  poluări  accidentale  se   înţelege  identificarea  şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.    Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o   obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu   şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate.  La nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor se constituie  comitete locale  pentru situaţii de urgenţă, formate din preşedinte  (primarul),  vicepreşedinte  (un viceprimar),  şi membrii: secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz; reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi operatori economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai operatorilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă; consultanţi.  Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desîaşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi. Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia  punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.   Comitetele locale au următoarele atribuţii principale:       A)  Conform O.U.G. nr. 2112004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă:     •  	informează prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;     •  	evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;     •  declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;       •  	analizează  şi avizează  planul  local  pentru  asigurarea resurselor  umane,  materiale  ş1 financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;     •  informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;     •  îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.       B)  Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă:     •  aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;     •  	aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;     •  participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;     •  stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;     •  înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;     •  gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;     •  asigură  spaţiile  necesare  funcţionării  inspectoratelor  pentru  situaţii  de  urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.      La nivelul administraţiei publice locale se constituie, prin dispoziţia primarului, Centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.  Centrele operative cu activitate temporară  sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice  pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă,  precum şi pe timpul unor  exerciţii, aplicaţii  şi  antrenamente  pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii. Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale. Atribuţiile specifice ale comitetelor şi centrelor operative se prevăd în regulamentele de organizare şi funcţionare proprii instituţiilor respective, în raport cu specificul situaţiilor de urgenţă gestionate şi al funcţiilor de sprijin pe care le îndeplinesc, avizate şi aprobate conform Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2004, modificată şi aprobată de Legea 15/2005.   Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu personalul centrelor operative este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.  Centrele operative cu activitate temporară au următoarele atribuţii principale:     a)  centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;     b)  monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul Judeţean şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;     c)  urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;     d)  	asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;     e)  	centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;     f)  gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;       g)  îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcm1 privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.    Serviciile de urgenţă sunt profesioniste  şi  voluntare. Activitatea serviciului de urgenţă este coordonată la nivel local de către primar.  Serviciile de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au ca  scopuri principale apărarea vieţii, bunurilor şi mediului  împotriva dezastrelor, precum şi  realizarea măsurilor de  protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii.  Cetăţenii au dreptul să încheie  contracte de voluntariat,  în condiţiile legii, cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.  Personalul serviciilor de urgenţă voluntare şi cetăţenii care participă la acţiuni preventive şi de intervenţie pentru limitare, recuperare şi reabilitare pe timpul situaţiilor de urgenţă beneficiază de compensaţii băneşti, drepturi sociale şi alte facilităţi stabilite în  Statutul personalului voluntar.   Deţinătorii,  cu orice titlu,  de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice  a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant,  sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare  conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea.   Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale ăApele Române".  Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile  hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.  În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.  În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.    În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:     a)  extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi  din zonele de protecţie a acestora;     b)  plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;     c)  păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;       d)  realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.    Cu acordul Administraţiei Naţionale ăApele Române" sunt permise:     a)  depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;     b)  circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;     c)  traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.    Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora.  Toate acestea reprezintă prevederi legale specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea regulamentului local de urbanism.  Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Judeţean în baza hărtilor de risc natural avizate.  În zonel; de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii,  se instituie măsuri specifice  privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva inundaţiilor.  Administraţia Naţională "Apele Române",  fn vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, şi următoarele  atribuţii:     -  exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa;     -  monitorizarea  hidrologică,  hidrogeologică şi de calitate a resurselor  de apă, precum  şi  elaborarea diagnozelor şi prognozelor;     -  avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor, prin lucrări le proprii de gospodărire a apelor;     -  avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale;     -  avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, a lucrărilor construite pe ape sau în  legatură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii;     -  asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în domeniu;     -  repararea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române";     -  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române", afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.  La nivelul instituţiilor publice locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.  La nivelul municipiilor,  oraşelor, comunelor, instituţiilor publice şi al operatorilor econom1c1 cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.  Autorităţile administraţiei publice locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel local şi urmăresc realizarea acestora.    Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar de către toate autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor acestora.  Autorităţile administraţiei publice  locale  poartă intreaga răspundere  pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările situaţiilor de urgenţă.   Asigurarea condiţiilor se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărire comunală, instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine ori cu caracter internaţional.  Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, primarul are următoarele atribuţii principale:     •  propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;     •  aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;     •  aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;     •  propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;     •  participă la exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;     •  coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;     •  aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale;     •  dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;     •  urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;     •  răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;     •  solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;     •  exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;     •  asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;     •  coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;     •  stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;     •  dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;     •  cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;     •  gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.      Primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:     •  asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;     •  	asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;     •  coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;       •  asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor aceidentale;     •  	asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul  victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea  cu  apă  şi  alimente,  asistenţa  sanitară  a  persoanelor  afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;     •  stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale;     •  centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte operative şi de sinteză prevăzuute în anexă pe care le transmit Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi Centrului operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor;     •  asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;     •  asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;     •  	urmăresc întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarea regimului  de construcţii în zonele inundabile,  conform  prevederilor  Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V-Zone de risc natural.  Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii principale:     a)  efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă din competenţă;     b)  monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă;     c)  elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate şi funcţiile de sprijin îndeplinite;     d)  face propuneri comitetului pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă;     e)  urmăreşte aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;     f)  asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii  cu Centrul Operaţional  Naţional,  centrele operative  cu funcţionare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;     g)  centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, premergător şi în timpul situaţiilor de urgenţă,  şi le înaintează organismelor  abilitate să le soluţioneze;     h)  asigură transmiterea mesajelor de înştiinţare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează şi către autorităţile locale;     i)  evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc;     j)  gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă date în competenţă;     k)  desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale, al medicinii de urgenţă a dezastrelor, al asistenţei psihologice şi religioase;     1)  îndeplineşte alte atribuţii, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale.  CAPITOLUL   II     ACTIVITĂŢI  DESFĂŞURATE  ÎN  PERIOADA PREDEZASTRU       1.  PREGĂTIRE  -  PREVENIRE    Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale,  ce  se elaborează pe judeţe, localităţi  şi de către utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente şi la nivel bazinal.   Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.  Se elaborează:   -   plan  de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale  al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale  pentru situaţii de urgenţă prin grija primarilor.   Conţinutul cadru al Planului local de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă este prezentat în anexa nr. 2.5.  Totodată, operatorii economici trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situaţii de urgenţă generate de inundaţii, pentru personalul şi patrimoniul individual.  Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă organizează, periodic,  exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre  .  În scopul  verificării  sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi operatori economici, periodic, se execută  exerciţii de alannare publică.   Mijloacele de alannare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.  Evacuarea  se execută pe baza  planurilor  întocmite în acest scop.     Organizarea, pregătirea şi asigurarea fortelor, mijloacelor şi a materialelor de interventie  Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi utilizatorii de apă potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea.  Toţi factorii au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale.    Formaţiile de intervenţie locale vor fi   instruite   de către specialişti din cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă.  Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să constituie formaţii dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.  Comitetele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, împreună cu Comitetul ministerial din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor vor organiza   anual simulări   de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formaţiilor, funcţionării sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.  Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora.  Se va verifica funcţionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii.  Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.  Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor se efectuează în conformitate cu instrucţiunile aprobate de Comitetul Ministerial al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se asigură de către deţinători.  Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor  şi avertizărilor  de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale, prin planurile operative de apărare   se  stabilesc mijloacele de telecomunicaţii  ce  vor fi folosite, la care se va asigura permanenţa.  La judeţe permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la municipii, oraşe şi comune permanenţa va fi asigurată prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.  Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale,   pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi ahe mijloace de telecomunicaţii disponibile, în condiţiile legii..    Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa nr. 2.6.  Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale este prevăzut în anexa nr. 2.7.       2.  ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA            Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare, adăpostire, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.  Înştiinţarea  se realizează de Inspectoratul Judeţean (municipal) pentru situaţii de urgenţă sau de către serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.   Avertizarea  populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.   Prealarmarea  se realizează prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre.   Alarmarea  populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice locale prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.   Mijloacele de avertizare şi alarmare  specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul judeţean (municipal) pentru situaţii de urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste.   Mesajele de avertizare şi alarmare  se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a preşedinţilor/şefilor structurilor pentru situaţii de urgenţă.   Folosirea mijloacelor de alarmare  în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.   Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.  Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare şi alertare cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor tehnice este interzisă.  Stabilirea pragurilor de apărare  Starea de alertă  generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale  se declanşează în momentul în care se constată apariţia fenomenului periculos sau când probabilitatea de apariţie este stabilită prin prognoză.  Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi   trei etape   care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în instrucţiuni speciale.     a)  Situaţia de atenţie  are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.   Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:     •  îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale;     •  verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;     •  informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.       b)  Situaţia de alarmă  este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele).     Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenţă.  Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.      c)  Situaţia de pericol  este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţă).   Trecerea şi revenirea de la o stare la alta se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.  Mărimile caracteristice  de apărare împotriva inundaţiilor sunt:      a)  mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;     b)  mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite.   Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să fie amplasate la o distanţă suficientă de obiectivul avertizat,   pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.  Mărimile caracteristice de apărare definite în caz de inundaţii, sunt:     A.  Pentru   zonele îndiguite   ale cursurilor de apă:      •  cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;     •  cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;     •  cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.        B.  Pentru   wnele neîndiguite   ale cursurilor de apă:      •  cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;     •  cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;     •  cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.        C.  Pentru   acumulări:       a)  fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor.       D.  Pentru   comportarea barajelor:       a)  pragurile critice sunt   stabilite de proiectant   pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:     -  nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;     -  atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei astfel:              •  pragul de atenţie - valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;     •  pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;     •  pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.  În cazul pericolului de inundaţii prin   aglomerarea gheţurilor   şi revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:     •  faza I - atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă;     •  faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;     •  faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).  Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale  ,,Apele Române" şi se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.  Pragurile  critice  de  apărare  pentru  fenomenele  meteorologice  periculoase  se  stabilesc  prin instrucţiuni elaborate de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi se aprobă de către Comitetul ministerial al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.  CAPITOLUL   III     ACTIVITĂT ,  I PRODUCERIIINUNDAT ,  IILOR  DESFĂŞURATE  PE  TlMPUL  În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele măsuri:        •  Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:     a)  asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;     b)  folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;     c)  declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:     •  supravegherea permanentă a zonelor de risc;     •  dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;     •  supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate;     •  evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;       d)  iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;     e)  asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;           j)  localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;   
 g) asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare. 
  
     •  Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor    
    a)  aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari şi pentru perioadele deficitare;     b)  supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;     c)  execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;     d)  limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;       e)  anunţă obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;     f)  iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţă, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare­ alarmare;     g)  asigură funcţionarea fluxului informaţional decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;     h)  transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi despre măsurile luate.    La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de inundaţii participă unităţi militare şi formaţiuni de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza, alte formaţiuni şi cetăţeni.  Conducerea activităţilor de intervenţie se realizează prin reţeaua centrelor operative sau a punctelor de comandă existente la autorităţile administraţiei publice locale, la instituţiile publice precum şi la operatorii economici.  Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de   comandantul acţiunii,   împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat.  Grupa operativă  se constituie, prin dispoziţia primarului, din personal cu putere de decizie şi specialişti ai serviciilor de urgenţă ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai operatorilor economici şi instituţiilor implicate în gestionarea inundaţiilor.     Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de comandantul sau de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz.  Coordonarea elaborării şi derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către reprezentanţii autorităţilor, instituţiilor sau a1 operatorilor economici stabiliţi de comitetele pentru situaţii de urgenţă competente.    Evacuarea  - este o măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, operatori economice, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi operatorilor economici.     Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.    Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar  sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent.   Accesul persoanelor neautorizate  în zonele afectate şi periculoase,  delimitate şi marcate corespunzător, care intră sub incidenţa situaţiilor de urgenţă, este interzis.  Pentru organizarea evacuării Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă vor întreprinde următoarele acţiuni principale:     -  se împarte, pe hartă, teritoriul administrat, pe secţiuni de evacuare, cu alegerea locului de adăpostire şi a traseului de evacuare pentru fiecare secţiune. Criterii pentru împărţirea în secţiuni, alegerea traseului şi locului de adăpostire: număr de locuitori; structura populaţiei, pe ocupaţii şi/sau grupe de vârstă; număr de animale care trebuie evacuate şi adăpostite;  distanţa faţă de adapost; existenţa unor organizaţii neguvernamentale etc. Cu această ocazie se stabilesc şi necesităţile de colaborare cu alte unităţi administrative pentru asigurarea condiţiilor de adăpostire (spaţiu, dotări etc), cu alte structuri de stat sau particulare, pentru asigurarea unor condiţii de bază, cum sunt: asistenţa medicală, alimentarea cu apă şi alimente etc.     -  se vor marca pe hartă traseele de evacuare şi zonele de adăpostire pentru fiecare secţiune.     -  se elaborează planul de evacuare şi adăpostire pe secţiunile care pot fi afectate de inundaţii.     -  se vor marca pe teren traseele de evacuare şi locurile de adăpostire.     -  se va face instruirea populaţiei privind traseele de evacuare şi zonele de adăpostire şi se vor organiza simulări. Se va avea în vedere evacuarea persoanelor, animalelor şi bunurilor.     -  se va instrui populaţia privind: pregătirea pentru evacuare în funcţie de nivelul de alertă/alarmare; împărţirea teritoriului în secţiuni; traseele de evacuare şi zonele de adăpostire; eventuale resurse specifice disponibile în caz de urgenţă (mijloace de transport, responsabilităţi, asistenţa medicală, asistenţa din partea unor ONG etc.). În acest scop, se pot utiliza materiale specifice (broşuri etc), editate fie de Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, fie de către primărie, cu aprobarea Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.     -  se vor stabili condiţii de cooperare cu unităţile administrative adiacente şi cu alte organizaţii de stat sau private, privind asigurarea: cazării, hrănirii, asistenţei medicale, asistenţei sanitar­ veterinare, ordinii publice, prevenirea şi stingerea incendiilor.     -  se va orgamza un sistem de primire, depozitare şi distribuire a ajutoarelor destinate populaţiei sinistrate.      Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale se asigură printr-un ansamblu de măsuri  CAPITOLUL   IV  -   ACTIUNI  CARE TREBUIE  ÎNTREPRINSE  PENTRU REVENIREA LA STARE ' A DE NORMALITATE       1.  EVALUARE ŞI MĂSURI DE REABILITARE    După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, sau după accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, în vederea restabilirii situaţiei normale,    Comitetele judeţene şi locale şi operatorii economici specializaţi iau  următoarele  măsuri:     a)  repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;     b)  aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;     c)  stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;     d)  refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;     e)  refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;     f)  repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;     g)  repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;     h)  sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;     i)  demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.    La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale, comitetele locale   întocmesc rapoarte de sinteză   potrivit conţinutului prezentat în Anexe.    Intervenţia se realizează pe baza planurilor de intervenţie şi cooperare întocmite la nivel local prin grija inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a administraţiei publice locale.  La limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor pot participa şi formaţiuni de intervenţie private specializate.  Autorizarea formaţiunilor se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.       2.  ASIGURAREA MATERIALĂ ŞI FINANCIARĂ     

 Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice. 
 În cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea  şi  înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului. 

 De la bugetul de stat,  în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor,   se vor asigura cheltuielile pentru:  
    •  conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;     •  întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;     •  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;     •  activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.    De la bugetele locale  se vor asigura cheltuielile pentru:      •  întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;     •  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de inundaţii;     •  refacerea infrastructurii din administrarea unitaţilor administrativ-teritoriale (poduri, podeţe, drumuri judeţene şi comunale, etc.).     

 Finanţarea serviciilor de urgenţă se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. Obiectivele de investiţii de interes naţional pentru situaţii de urgenţă se finanţează de la bugetul de stat. 
  
 Fondurile băneşti pentru   realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management   al situaţiilor de urgenţă la nivel local se asigură din bugetele locale precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii. 

 PARTEA a II-a  -  MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTĂ 
 GENERATE DE INUNDA ' T ,    II           '  

    A.  PREDEZASTRU       t u   z ;..;       Acţiuni care se desfăşoară de către primar      Mod de realizare      1    2    3      1.    Coordonează acţiunile de verificare periodică a modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeoro logic pentru avertizarea - alarmarea populaţiei;    periodică a exerciţiilor de simulare pentru verificarea fluxului informaţional la nivel de localitate.      2.      Asigură actualizarea schemei fluxului informaţional din planurile de apărare  Şl  stabileşte mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite;  Deţine harta cu zonele de inundabilitate aferente unităţii administrativ-teritoriale;       -   periodic verifică legăturile   cu  celelalte forţe  cu  atribuţii în limitarea  Şl  înlăturarea efectelor produse de inundaţii.      3.    Coordonează activităţile de verificare periodică a stării tehnice şi funcţionale a tuturor construcţii!or cu ro1 de apărare îmopotriva inundaţiilor de pe raza unităţii administrativ-teritoriale indiferent de deţinător precum şi acţiunile de verificare a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi torenţilor;    - urmăreşte modul de întreţinere şi exploatare a construcţii!or  Şl  amenajărilor hidrotehnice,  Şl  a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi a torenţilor.        4.    Asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;    - verifică viabilitatea şi modul de punere în practică a planului de apărare împotriva inundaţiilor.      5.      Asigură întocmirea, verificarea şi actualizarea ăPlanului de evacuare din zonele inundabile".    - verifică periodic şi actualizează inventarul mijloacelor prevăzute în plan pentru evacuarea populaţiei  precum  Şl  funcţionalitatea acestora.      6.      Asigură dotarea comitetului local pentru situaţii de urgenţă precum  Şl  a formaţiunilor de intervenţie  cu  materiale specifice.    -    verifică   funcţionalitatea   punctului de comandă al comitetului local, precum  Şl  dotarea  cu  mijloace tehnice  Şl  materiale specifice a formaţiunilor  de intervenţie.        7.    Asigură constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie în caz de inundaţii, în conformitate  cu  Normativul de dotare.    - conduce acţiunea de inventariere periodică a stocurilor de materiale  Şl   mijloace   de   intervenţie         -  urmăreşte verificarea mijloacelor de observare - măsurare;     -  coordonează  desfăşurarea           constituite la comitetul local pentru situaţii de urgenţă  Şl  dispune, dacă situaţia impune,  completarea acestuia.        8.      Asigură mijloacele necesare avertizării  Şl  alarmării populaţiei din zonele de risc la inundaţii.    -     verifică     existenţa,   funcţionalitatea  Şl  eficienţa mijloacelor de avertizare alarmare  a populatiei.      9.    Asigură fondurile necesare pentru realizarea şi completarea  stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în caz de inundaţii, pentru întreţinerea, repararea  Şl  refacerea construcţiilor  hidrotehnice  propru,  precum   Şl   pentru  întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza unităţii administrativ-teritoriale.    - identifică resursele financiare  Şl  materiale necesare realizării  Şl  completării stocurilor de materiale precum  Şl  refacerii obiectivelor proprii afectate de inundaţii.        10.    Urmăreşte întocmirea hărţii de risc la inundaţii a localităţii şi introducerea ei în Planul de Urbanism General precum şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile.    -   organizează   acţiuni   de   recunoaştere pe teren în vederea actualizării  hărţii  de  nsc  la  inundaţii.      11.      Aprobă/avizează planurile de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare, a măsurilor  Şl  regulilor de comportare pnn instruiri  Şl  exerciţii periodice de simulare a situaţiilor de urgenţă.    - elaborează şi urmăreşte punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare precum  Şl  a modului de comportare  în cazul producerii  inundaţiilor.      12.    Urmăreşte realizarea lucrărilor de amenajare a versanţilor pentru prevenirea inundaţiilor.    - asigură verificarea periodică pe teren pentru inventarierea punctelor vulnerabile la inundaţii de pe raza unităţii administrativ- teritoriale.        13.    Coordonează  realizarea/verificarea  lucrărilor  pentru  scurgerea apelor pluviale în localităţi (şanţuri, rigole, canale colectoare, văi nepermanente).    -  verifică  periodic  modul  de  realizare şi întreţinere a lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale.      14.      Verifică periodic sursele de risc existente pe teritoriul localităţii  Şl  asigură actualizarea planului de apărare împotriva inundaţiilor.    - verifică pe teren sursele de risc la inundaţii (poduri  Şl  podeţe subdimensionate, zone lipsite de rigole sau şanţuri de scurgere,  eroziuni de maluri).      15.      Asigură permanenţa la primărie pe baza avertizărilor hidrometeorologice primite.    - asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase.        16.    Asigură măsuri de curăţire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri şi podeţe cu diverse materiale.    - urmăreşte modul de realizare a  lucrărilor   de   deblocare   a  secţiunilor de scurgere a cursurilor de ape.        B.  PE TIMPUL PRODUCERII DEZASTRUL Ul    STAREA DE ATENTIE       1.    Asigură convocarea imediată în şedinţă extraordinară a comitetului local pentru situaţii de urgenţă.    - prezentarea măsurilor necesare  pentru evitarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.        2.    Asigură funcţionarea fluxului informaţional între comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum  şi cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor.    - urmăreşte modul de transmitere/recepţionare a informaţiilor   referitoare   la  derularea evenimentelor.        3.    Asigură transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate obiectivele din zonele potenţial afectabile.    -  urmăreşte modul de ţinere a legăturii cu obiectivele de pe raza localităţilor.         4.    Asigură luarea măsurilor de limitare a efectelor inundaţiilor de către formaţiunile de intervenţie proprii,  deţinătorii de lucrări  cu  rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii economici specializaţi, etc.    - organizează acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor şi verifică  punerea în aplicare prin verificări pe teren.      5.      Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate (prin mijloacele mass-media).    - asigură anunţarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare,  cu  pnv1re la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.        6.    Asigură măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice.    - urmăreşte modul de scurgere a apelor man în vederea evitării blocajelor cu diferite materiale a  albiilor cursurilor de apă.      7.    Asigură supravegherea permanentă a cursurilor de apă şi a construcţiilor hidrotehnice  cu  rol de apărare împotriva inundaţiilor  Şl,  după caz, supraînălţarea şi consolidarea digurilor  Şl  malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.  Coordonează  repartiţia  forţelor   Şl   mijloacelor  de    - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare supravegherii construcţiilor şi cursurilor de apă precum  Şl  realizării lucrărilor de consolidare, supraînălţare a malurilor şi digurilor.      8.    intervenţie în zonele afectate.     STAREA DE ALARMĂ         1.    Asigură permanenţa la primărie în cazul în care se instituie direct starea de alarmă.    - asigură funcţionarea permanentă  a centrului operativ în cadrul primăriei.        2.    Asigură funcţionarea fluxului informaţional între comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum  şi cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor.    - urmăreşte modul de transmitere/recepţionare a informaţiilor   referitoare   la  derularea evenimentelor.        3.    Pune în aplicare măsurile care se instituie la declararea  stării de alertă  la nivelul judeţului/localităţii, în zonele   periclitate  Şl  verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în planul de apărare împotriva inundaţiilor.    -  pe baza informaţiilor  primite,   asigură instituirea stării de alertă şi  ia   măsuri  preliminare  pentru   realizarea intervenţiei.        4.    Asigură transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la localităţile şi obiectivele din zonele afectate.    -  asigură menţinerea legăturii cu   comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor vecine.           5.      Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.    -   anunţă   populaţia,   pnn   intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.      6.    Coordonează punerea în practică a măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă.    - coordonează măsurile de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice  de pe cursurile de apă.        7.    Introduce restricţii de consum a apei  Şl  a unor alimente care provin din zona afectată.    - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricţie a  consumului de apă şi alimente.      8.      Ia măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.    -  în caz de pericol iminent de   producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, populaţia  Şl  obiectivele din zonele potenţial  inundabile.        9.    Organizează autoevacuarea  Şl  evacuarea preventivă a  oamenilor, animalelor  Şl  bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile.    - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare.        10.      Solicită forţe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.    - asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forţelor  de ordine.        11.      Organizează punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.    - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care nu pot fi evacuate.        12.    Ia măsuri pentru întreruperea alimentării cu energie  electrică şi gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice, etc.    - când situaţia impune, ia măsuri  pentru încetarea fumizării energiei electrice,  gazelor  naturale   Şl   agentului termic.      13.      Stabileşte rutele ocolitoare a zonei inundate  Şl  asigură ordinea pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare cu ajutorul forţelor de ordine.    - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces  Şl  evacuare capabile să asigure fluxul  necesar realizării intervenţiei.      14.      Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie.    -  analizează situaţia existentă la   momentul respectiv  Şl  de perspectivă  în  vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor  de intervenţie avute la dispoziţie.        15.      Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor.    - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor  Şl   materialelor.      16.    Dispune  supraînăl ţarea   Şl  consolidarea  digurilor   Şl   malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.    - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl ţare  a  malurilor   Şl       17.    Coordonează repartiţia forţelor  Şl  mijloacelor de intervenţie în zonele afectate            18.    Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii.    digurilor,  limitarea  extinderii  breşelor ş1 a altor acţiuni de intervenţie în zonele afectate.      19.    Urmăreşte realizarea măsurilor de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii, precum ş1 evacuarea apei din clădirile afectate ş1 canale tehnologice.    - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodăriile, obiectivele economico-sociale) ş1 în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm  din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.      20.    Organizează distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.    veterinar.        21.      Coordonează aplicarea măsurilor sanitam-epidemice necesare prevenirii epidemiilor.    - solicită instituţiilor şi persoanelor specializate executarea salubrizării ş1 aplicarea măsurilor sanitam­  epidemice în zonele afectate.        -  organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată;     -  identifică ş1 direcţionează spre taberele de sinistraţi formaţiunile ş1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar    STAREA DE PERICOL         1.    Asigură funcţionarea fluxului informaţional între comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum  şi cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor.    - urmăreşte modul de transmitere/ recepţionare a informaţiilor   referitoare   la  derularea evenimentelor.        2.    Menţine  starea de alertă  la nivelul localităţii, în zonele periclitate  Şl  verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în plan.    -  pe baza informaţiilor   primite,   stabileşte  menţinerea stării de  alertă  Şl  asigură măsuri pentru interventie.      3.    Continuă aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.    -  în caz de pericol iminent de   producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare-alarmare,  obiectivele  din zonele potenţial inundabile.        4.    Asigură transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectate.    - menţine legătura cu comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor vecine.      5.      Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.    - asigură anunţarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare,  cu  privire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.        6.      Asigură continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă.    - urmăreşte aplicarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare  Şl  în alte puncte critice de pe cursurile de  apă.        7.      Introduce restricţii de consum a apei  Şl  a unor alimente care provin din zona afectată.    - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restncţ1e a consumului de apă şi alimente.      8.      Ia măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.    - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, populaţia  Şl  obiectivele din zonele potenţial  inundabile.        9.    Organizează autoevacuarea  Şl  evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor  Şl  bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile.      - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare.        10.      Solicită forţe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.    - asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forţelor  de ordine.        11.      Organizează punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.    - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care  nu pot fi evacuate.        12.    Ia măsuri pentru întreruperea alimentării  cu  energie electrică şi gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice,  etc.    - când situaţia impune, ia măsuri pentru încetarea fumizării energiei electrice, gazelor naturale  Şl  agentului termic.      13.    Sabileşte rutele ocolitoare a zonei inundate  Şl  asigură ordinea pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare cu ajutorul forţelor de ordine.    - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces  Şl  evacuare capabile să asigure fluxul  necesar realizării intervenţiei.      14.      Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie.     -  analizează situaţia existentă la momentul respectiv  Şl  de perspectivă  în  vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor  de intervenţie avute la dispoziţie.        15.      Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor.    - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor  Şl   materialelor.        16.      Dispune  supraînăl ţarea   Şl  consolidarea  digurilor   Şl   malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.    - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare realizării lucrărilor   de   consolidare,  supraînăl ţare  a  malurilor   Şl             17.      Coordonează repartiţia forţelor  Şl  mijloacelor de intervenţie în zonele afectate    digurilor, limitarea extinderii breşelor  Şl  a altor acţiuni de intervenţie în zonele afectate.        18.      Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii.      19.    Urmăreşte realizarea măsurilor de evacuare a ape1 provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii precum  Şl  evacuarea ape1 din clădirile afectate  Şl  canale tehnologice.    - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobile (gospodării, obiective economico-sociale) şi în situaţia în care resursele propm sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţii 1 or  cu  atribuţii în  domeniu.        20.    Asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprov1z10narea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de asistenţă medicală.    potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare;  taberele de sinistraţi formaţiunile  Şl  mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar  veterinar.      21.    Asigură adăpostirea, hrănirea  Şl  acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate.      22.    Asigură distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.      23.    Asigură aplicarea măsurilor sanitaro-epi demice necesare prevenirii epidemiilor.        24.    Asigură identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.    -   organizează  activităţile  de   căutare şi identificare a victimelor  şi persoanelor date dispărute.      25.    Organizează acordarea asistenţei religioase  Şl  înhumarea victimelor.    - organizează acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor.      26.      Urmăreşte colectarea, transportul şi incinerarea animalelor moarte.    - pune la dispoziţia reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare personalul necesar colectării,   transportului    Şl   incinerării animalelor moarte.        -  identifică posibilităţile de cazare temporară a persoanelor sinistrate;     -  organizează distribuirea ape1     -  identifică  Şl  direcţionează spre         C.  POSTDEZASTRU   
  
      1.    Asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei.    - asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul  primăriei.      2.      Asigură continuarea informării permanente a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate .    - asigură anunţarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare,  cu  pnvire la activităţile  prioritare  pe  care  trebuie să le desfăşoare.        3.      Ia măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă şi a gurilor de evacuare.    - urmăreşte modul de scurgere a apei în vederea evitării blocării cu diferite materiale a cursurilor de  ape.      4.    Menţine restricţiile de consum a apei şi a unor alimente.    - urmăreşte modul de aplicare a    
  
        măsurilor de restncţ1e a consumului de apă şi alimente.        5.    Menţine asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.    - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului  de pază a bunurilor materiale.        6.    Dispune menţinerea rutelor ocolitoare a zonei inundate  (unde este cazul) ş1 asigurarea ordinii pe timpul operatiunilor de evacuare şi salvare.    - forţele de ordine asigură dirijarea traficului pe rutele stabilite.      7.  f---    8.    Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de interventie.  -+                      <  Coordonează  repartiţia  forţelor   Şl   mijloacelor   de   intervenţie în zonele afectate.    - analizează situaţia existentă la momentul respectiv ş1 de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor  de intervenţie la dispoziţie.      9.    Urmăreşte realizarea măsurilor de evacuare a apei din zonele afectate.    - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobile (gospodării, obiective economico-sociale) şi în situaţia în care resursele propru sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii în  domeniu.      10.  f---    11.  f---  12.    Asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu - identifică spaţiile de cazare apă, alimente şi acordarea de asistenţă medicală pentru temporară a persoanelor sinistrate;  populatia afectată.                        -  organizează  distribuiea  apei  +                       <  Asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă  potabile, alimentelor şi ajutoarelor  veterinară a animalelor evacuate.                 umanitare;   -+-----------------------------a -  identifică şi direcţionează spre   taberele de sinistraţi formaţiunile  Asigură distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.       ş1  mijloacele  de  acordare  a   primului ajutor medical şi sanitar  veterinar.        13.    f---  14.    Ia măsuri de salubrizare a surselor ş1 instalaţiilor de  -  identifică  instituţiile  ş1  alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate.     persoanele specializate în vederea   executării salubrizării şi aplicării  -+-----------------------------a  măsurilor sanitaro-epidemice în Urmăreşte aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare  zonele afectate.   prevenirii epidemiilor şi epizootiilor.        15.    Ia măsuri pentru refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicaţie ş1 a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicaţii ş1 de energie electrică, a avariilor la conductele de apă şi gaze).    - identifică resursele financiare necesare refacerii infrastructurii.      16.    Dispune măsurile pentru reluarea activităţi instituţiilor şi operatorilor economici afectaţi.        17.    - stabileşte priorităţile de acordare Identifică resursele materiale ş1 financiare necesare de ajutoare materiale şi financiare refacerii locuinţelor avariate sau distruse.           în vederea refacerii gospodăriilor  afectate.      18.    Coordonează activităţile de evaluare a pagubelor (fizice şi  -   urmăreşte activitatea comisiei   valorice)  determinate  de  inundaţii  ş1 modalităţile  de   pentru evaluarea pagubelor.   refacere a obiectivelor afectate.    
  
      19.    Urmăreşte refacerea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de viituri  Şl  recuperarea materialelor folosite la lucrări provizorii care pot fi refolosite.    -  urmăreşte executarea lucrărilor de refacere   Şl   recuperarea materialelor refolosibile.       20.    Asigură identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.    -   organizează  activităţile  de   căutare şi identificare a victimelor  şi persoanelor date dispărute.      21.    Organizează acordarea asistenţei religioase  Şl  înhumarea victimelor.    - organizează acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor.      22.      Asigură colectarea, transportul  Şl  mcmerarea animalelor moarte.    -  pune la dispoziţia reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare personalul necesar colectării,   transportului     Şl   incinerării animalelor moarte.      23.    Asigură elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi înaintarea lui la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi la centrul operativ al sistemului de gospodărire  a apelor.    -  verifică   Şl   aprobă rapoartele sinteză.         24.    Organizează refacerea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie - intervenţie.    -  efectuează   bilanţul   activităţilor   de intervenţie desfăşurate  Şl  organizează refacerea capacităţii de protecţie - intervenţie.    

 ANEXE 
  
 ANEXA NR. 2.1 

 ECHIPAMENTE 

 Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să planifice şi să realizeze asigurarea materială şi financiară a structurilor Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit legii. 

 Înzestrarea şi dotarea structurilor pentru situaţii de urgenţă cu bunuri materiale specifice se execută pe baza normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. 
 Contractarea şi aprovizionarea cu tehnică şi materiale se asigură de fiecare beneficiar, contra cost.  Tehnica şi alte categorii de materiale necesare structurilor pentru situaţii de urgenţă se asigură şi din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.  

 Întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de specialitate, precum şi durata normată de folosinţă a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. Montarea, întreţinerea, repararea şi exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicaţii şi informatice se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convenţiilor legale încheiate cu aceştia. 

 Materialele didactice necesare pentru structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante, reviste şi altele se realizează de consiliul judeţean şi se asigură  gratuit  Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, instituţiilor publice şi operatorilor economici. 

 Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a realiza materiale de popularizare a activităţilor de protecţie civilă, emisiuni de radio şi de televiziune, precum şi alte activităţi cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi al serviciilor de urgenţă profesioniste. 
  
 Lucrările comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în spaţii special amenajate prin grija autorităţilor administraţiei publice locale care le-au constituit. 
 Spaţiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură şi echipament de comunicaţii, echipament de comunicaţii speciale şi de cooperare, informatică şi birotică, corespunzător componenţei comitetului respectiv şi atribuţiilor acestuia. 
 Aparatura şi echipamentul de comunicaţii şi informatică, exceptând echipamentul de comunicaţii speciale şi de cooperare, se conectează cu centrul operativ corespondent şi fac parte din sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi stocare a datelor necesare funcţionării sistemului judeţean. 

 ANEXA NR. 2.2 

 NORMATIV-CADRU 

 DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE OPERATIVĂ ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE 

 Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele şi în cantităţile necesare în funcţie de 
  
 amplasarea zonei, gradul rk amenajare al acesteia, tipul rk lucrări cu rol rk apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe baza experienţei anterioare. 

 Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia rk a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace rk apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale. 
 Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă. 

 Fondurile alocate de la bugetul rk stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz. 

 Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale şi ale operatorilor  economici, precum şi în  desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale). 

 Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deţinători/administratori a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol rk apărare împotriva inundaţiilor pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp. 
 Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi acllwtatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol rk apărare împotriva inundaţiilor. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare. 

 Stocurile cu materiale şi mijloace rk apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute. 

 Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz rk ape mari, gheţuri şi poluări accidentale. 

 Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ şi anrocamente. Pentru celelalte baraje rkţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităţilor de intervenţie care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile rk apărare. 

 Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile rk apă pe categorii, după cum urmează: 
 -Dl  -  diguri la Dunăre şi râurile principale; 
 -D2- diguri la celelalte cursuri rk apă; 
    -  Rl  -  zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râurile principale;     -  R2  -  zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;     -  BP  -  baraje din pământ;     -  CH  -  alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;     -  SH, SM  -  staţii hidrologice şi staţii meteorologice.  Stabilirea râurilor şi sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8., precum şi trecerea rk la o categorie la alta se fac de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".    Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale, ale sistemelor hidrotehnice.  Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale şi operatorii economici, care au obligaţia să pună la dispoziţie organelor tehnice, în afară de forţa umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au fost înscrise în planurile de apărare.  Operatorii economici care au obiective inundabile sau potenţial poluatori, precum şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.    Modul de stabilire a cantităţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:     -  cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într­ una din coloanele 3-6;     -  cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;     -  la rubrica "Menţiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare şi cantităţi în funcţie de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenţie, staţii meteorologice şi hidrometrice.   

 Operatorii economici care deţin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare, mijloace de intervenţie. 
  
 În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienţa anterioară. 

 Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţă a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivaţii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător. 

 Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare, precum şi locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile. 

 Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile. 

 După expirarea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi fondurile fixe, va stabili starea tehnică şi destinaţia acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare). 
 O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie. 

 Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal  ce va fi  vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc. 
  
 NORMATIV-CADRU 
  de dotare cu materiale şi miiloace de apărare împotriva inundatiilor,   gheturilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale  

 Tipul wnelor de apărare: 
    •  Dl  -  diguri la Dunăre şi râuri principale;     •  D2- diguri la celelalte cursuri de apă;     •  Rl  -  zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râuri principale;     •  R2  -  zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;     •  BP  -  baraje de pământ;     •  CH  -  alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;     •  SH  -  staţii hidrologice şi hidrometrice;     •  T -Durata de funcţionare orifolosire.   
  
     
 ll'lr. I 
     
 crt.1 
 DENUMIREA MATERIALELOR ŞI MIJLQACELOR  DE INTERVENJ!IE  
 I  U.M.  I  Dl  I  D2  I  Rl  I  R2  I BP I  CH  I  SH  I  T  I   MENJ!IUNI   SPECIALE  
 I  (km)  I  (km)  I  (km)  I  (km)  I  (buc.)  I  (buc.)  I  I  (ani)  I 

 CAP.  A. MATERIALE   DE APÂRARE  
     
 I  Snopi de :fascine 0-30  cm,  L  =  3-4  ml   I  
    1.   I  (stocul. de :fascine  dacă   nu   a  fost   I buc.  I  75   50   15  10  50-  50-   I  folosit  în acţiuni  de  apărare se  val     I            100  100   lreînoi minim  1/3 din  :fiecare an)   I  I   =     2.  Pari din  lemn  rotund  c. r.   esenţă    bu:c.  150-1100-  30   10  100-  100-   Itare   i>  8-12  cm;  L  1-3  m         300  300        300   300        I Pil.oţi din l.emn rotund  c. r.  esenţă.  I   !pentru zone fără  1  I  protecţie forestieră   I cantităţile   se pot   lma:jora  cu   25%   10  I  idem  pct.   l   I     3.   I   tare   i>  12-20  cm   cu   cerc  de oţel lat  I buc. 50  20 130/3 mn (pentru Dl, D2: L  =  3,6  mL,I   !pentru  Rl, RZ,   L   =   2-4 ml)      I       Scânduri de 2,5  cm,  L  =  4 ml ă   4    2       10   I.Pentru zone fără     4.  I  (cherestea clasele 4-5) -0,0275        lmc/buc.  0,5  0,2       0,5  8  lperdel.e de protecţie  I     5.   I Dulapi  +  palplanşe (5  cm,  1-20-25   m::;   0,5  0,3   0,2  0,2    2   0,5   
 1cm) 
  I   Cozi de  .Z.emn  pentru  une.Z.te      I  
 6  -1   (rezervă)                lbu:c.  

 6  I  
 I 
 120% din ni.ună:ru.L 
 2-4 lune.Lte.Lor cu  cozi  
 !prevăzute in normativ 
    7.   I  Pro:file metalice uşoare        I  kg   20   10         30    10     8.   I   Scoabe  din oţel rotund  (i>  18-20 cm) I buc.  50  20        20    2      (2-20 cm)    kg    10    5        20    3    s    I        kg    15    8    9    2    10    10    8    I        9.  I  Cuie  cu  lungimi di:feri te      10.  ISârmă neagră  i>   2-4 mn      11.  I Plasă  sârmă  (zincată sau neagră)   ,f,   I   kg    80  60          80   20   I 2-3   mn                  I   I  Saci de   50/80  cm  pentru păriânt   din   I      12.  I cânepăă iutăă po.Lieti.Lenă şi sfoarălbuc.1200 120  10  10  200  100   I pentru .Legat saci            I  I      13.   I  Funii subţiri pentru asigurarea    kg   I  2  2  0,2 0,1  50   2   I  oameni.Lor şi une.Lte.Lor  <t  15-10  nm     I   I  Piatră brută (blocuri de 15-30 cm),   I    I      14.  lb.Locuri  betonă  piatră 200-1000    I   m::;   I  5    3    5   3   5    5  I kg/buc.                 I  I   I                 I  I     15.  Pietriş sortat  (i>  7-15 mn)      I   m::;   I  5   3   
  I  Fo.Lii de po.Lieti.Lenă  (cantitatea  de I  kg 12,5           80  
  I  :fo.Lie rezu.L  tată  din ap.Licarea    I  I  
 16  -1 normativu.Lui se va aproviziona    I  I  
  I   eşa.Lonată câte 1/5 din necesar)   I  'li'  I  -    20  
 I               I  I 
 I                 I 
    17.   I Geotextil               'li'   1100   60  I                   I   CAP.   B.  CARBURANŢI  ŞI  LUBRIFIANJ!I    15    15  8  I   I  I0ă5  ml  sfoară pentru  8  lsac I   8  I   I  lnuma:i  unde este nevoie   40  I  (zone de eroziuni de  lma.L  ă  conso.Lidări de  I diguri etc. )  20  !pentru zone cu grifoane     4  I -  pentru zone.Le expuse  I :fără perele.Le de   I  protecţie   I-  pentru zone   cu   !perdele 50%  I -  pentru zone   cu   10  lgrifoane   cât  este  I necesar        lse  asigură un stoc   I minim pentru   !:funcţionarea uti.Laje.Lor  I de intervenţieă   I  staţiilor dePO"i'are  şil  !grupuri.Lor de i.Luminat  I   I   timp  de 48 de ore.    I   I U.Le iu.L hidrau.Lic intr-o  I   !cantitate ega.Lă cu    I   Motorină,,. benzină,,. l.ubri:fia.nti,,.     18.  ul.ei hidra.ul.ic,,. combustibil. de   
 tip  rrprr  şi aditivi pentru 100torină 
 lca.pa.cita.tea. insta.l.a.ţiei lhidra.ul.ice. se a.sigu.ră 
 Istoc ul.  pentru  la.utoturismel.e  de teren  1:fol.osite  inacţiuni  
 !operative de apărare,,. 
 !precum  şi pentru  
 !verifica.rea. in teren a. 
 lconstrucţiil.or 
 !hidrotehnice  cu  rol. de 
 la.păra.re inpotriva. linunda.ţiil.or şi 
     
 !exerciţii desimul.a.re. 

     
 CAP.  C. MIJLOACE  DE  INTERVS:NJ!IE  

 I  Lanterne tubul.a.re mari,,. l.a.nterne  cuI la.cumul.a.tori  reinca.rca.bil.i şi al.te  I 
 19.  I mij  l.oa.ce  de il.umina.t 100bil.e  cu  Ibuc.  

 4   0,2   1  0,2    4    4    1   8  

 I I 
 13-4 fel.ina.re sau fiîcliil 
  I  accesorii de rezervă ( încărcător I   I  a.cumul.a.tori,,. ba.terii de rezervă,,.   I I becuri,,. :fel.ina.re,,. :făcl.ii)       I  
 lpe canton     I  
 I          I 
 I          I 

     
 20 I . Bidoane  de 10-20 l. pentru petrol.   I  buc.                        8   Iun bidon/canton  
     
     
    21.  I  Petrol. l.""!J,;mt                                         1   I 3 l.i tri/fel.ina.r   I                 I I  I                 I I    120 buc. pt.1  I fiecare   I     22.  I  Ca.zmal.e şi l.opeţi  cu cozi   
 I 
 I  buc.  
 I 
 4  4   1   1   10    4      2-4   ISO%   ca.zma:l.elca.nton;  I  
 150%  l.opeţi 120buc./    I  
 I formaţie   I 
 I                  I I 
 I intervenţie  

     
    23. I  Târnăcoape şi sa.pe  cu cozi     lbuc.     1    1    0,2    0,2    10    2    2-4 ISO%  târnăcoape       I                 I                ISO% sape    
    24.  I  Furci de :fier  sau  căngi de :fier  cu Ibuc.  1        I  cozi            I  0,5  0,25 0,25  2    2     2-4  I idem  I      25.  IRoa.be  meta.l.ice  cu  roţi pepneuri        I sau tărgi de l.emn      I.  Maiuri  pentru  conpa.cta.t  pământ   lbuc.  2   I  I  1          4     1      2-4   I  idem 2  I  12  buc./sistem        26.  I  (din l.emn  sau  metal.); maiuri    
 !pentru  bătut pari  
 lbuc.  2  
 I 
 0,5  1  1    4     2 
 2-4  I hidrotehnic (pl.ăci 
 I vibratoare)  

    I  2 7.  I Berbeci de mână in  greu ta.te de  lpânâ  l.a 50 kg     I  I buc.   0,5 0,4 0,2   I    5  buc./forma.ţie de   2   1     2-4  1  interventie  I 5 buc./s.istem       I    I    I hidrotehnic     
    28.  I Ciocane di:ferite        I     29.  I  Cl.eşte de  cuie  combinat,,. patent    
 I izol.a.nt  
 lbuc.  0,5 0,5  
 I 
 lbuc.  0,1 0,1  
 I 
 3    3     2-4  15  buc./sistem 
 I hidrotehnic  
  
 1   1      2-4  

     

    30.  I  Ba.rele pentru ciopl.it şi  topoare             1    1    2-4      31.  I  S:fredel.e de l.emn di:ferite    lbuc.  0,3     0,2        0,3    0,3    2-4      32.  I  Pil.e di:feri te    lbuc.  0,4     0,3    0,1    0,1    1    1    2-4      33.  I  Fierăstraie de  mână,,. :foa.r:fece  de  I  tăiat pl.a.să     lbuc.  0,1     0,1    0,1      1    1    2-4      I    I        12  bucăti pe forma.tie  del      34.  I  Fierăstraie mecanice (drujbe)    lbuc.  x       2  2-3    I  inter nţie/zonă   u    I       I    I                  I vegetaţie       I      35. I Cuţi toa.ie pentru ciopl.i  t/  dăl.ţi    lbuc.  0,4    0,2    0,2    0,2    1    1      10    ISO% cuţitoaie        I pentru l.emn              I                   ISO% dăl.ţi pentru l.emn        36.  I Găl.eţi pentru apă sau bidoane din  lbuc.  0,,.2    0,,.2    0,,.2    0,,.2    2    2    1    8     15  căni pentru  o  găl.ea.tăl        lpl.a.stic şi căni de apă       I                   I.sau  bidon     I      3  7.   I  Marmite pentru transport hrană   I  buc.                 8    14/sistem,,. nwna:i unde        I                I                  Ieste  cazul.         38.IButoa.ie  de ta.bl.ă 100-200 l. pentru   I  buc.   4     4        5    2      8    16  pe sistem hidrotehnici         I util.a.je de intervenţie        I                         I  Isonete  de  mână sau  mecanice     I  I                  Ix)  2 până l.a. 4  buc.  pe       

 I 
  
 " " " 


 39.I (L  =  6 m  cu  berbec de 100-150 kg) 
 I 

 I I 
  
 I  Bărci de l.emn meta.l.ice,,. :fibră de  

 lbuc.  x  
 I I 
 I 
 I 

 "  "     1   1  
  I  sistem hidrotehnic (in 6-10  !:funcţie  de nivel.ul. de 
 I organiza.re a.l.  
     
 I  sistemul.ui)  

 I 

 lxJ una bucată/canton 
 I  (:funcţie de nivel.ul. de  
 I organiza.re a.        I  
 40.lsticl.ă  sau  pnewnatice  cu rame,,.  
 bărci  cu 100tor  
 lbuc.  x  
 I I I 
 I 
 I I I 
 "  "     1    1   1  12  
 lsistemul.ui: 30%din   I  
 I munărul.  de bărci se pot  I 
 !dota. cu motoare  de    I 
     
 lbarcâ)          I  
  
 I 

    x)  una/sistem hidrotehnic  cu  l.a.c de la.cumul.a.re  luna/unitatea. ca.re a.re  I   lin  expl.oa.ta.re digu.ri  La.I     41.  Şal.ape  lbuc. x  I I  I  I I  20   I Dunăre o  şa.Lupă rapidă  I  lpt.  unit.  de gosp.  a   I I apel.or ca.re a.dm.     I   !Lucrări cu  rol. de    I  la.păra.re inpotriva.     I I inunda.ţiil.or din Del.ta.  I I  Dunării          I               I I     42.  IBacu:ri  dormitor        I  I  I  Autoturisme de teren cu două      43.  ldiferenţia:.Le dotate  cu:  staţii  I emisie-recepţie   fixe        I  I     44.  Vagoane dormitor echipate  cu:   lutiLităţi  I I  lbuc. x  I  I I  lbuc.  x   I I  I  lbuc.  x        I  X  X  X  X   X   X    X X  Ix)  u:nu:.l .la:  fiecare   I  I sistem hidrotehnic: 2  I  20  I.La  :fiecare unitate carel  I  are   in exp.Loa:ta:re    I  !diguri La  Dunăre    I   Ix)  1/sistem       I  I  hidrotehnic, 1/forma.ţie  I  6  I de  Lucru,          I   ll/Sistem de Gospodărire!  la  ApeLor         I  Ix)  1/fiecare  formaţie  l  6  I  de intervenţie  sau:   cort;  4 ca:Lorifere/   vagon dormitor     45.  IBorma:şină e.Lectrică portabi.Lă;  lpo.lizor  e.Lectric portabi.L        I  I  lbuc.  x   I  I  I   X          1         10  Ix)  4/sistem hidrotehnici  I          I  Ix)  1/canton de   lexp.Loatare  de .La diguri      46.  I Frigidere 240 L        I I  lbuc.  x    X   I I  4-6  I   şi baraje   lxJ  1/sediu: forma.ţie de   I.Z.ucru  I Containere pentru: ma:teria:.Le şi   I     47.  lechipamente de protecţieF     lbu:c.  x    X        lcaza ntF a.Limente nea.Itera.bi.Le  I   lxJ  1   pentru: fiecare   10   I   :formaţie   I     48.  ICostwrr  scafandru: autonom        I  lbuc.  x   I  X          1   8   x)  1-2 pentru  fiecare  I  sistem hidrotehnic     49.  I  Capre taLuz        I  I  lbuc.  x   I  I   X                    B  Ix)  1/canton  .Z.a Dunăre   I 1/baraj   Ix)  1/forma.ţie de      50.  I Binoc.Z.u       I  I     51.  I  Aparat foto        I  I     52.  IRezervor combustibil. de 10 t       I  I     53.  I cameră videoă aparat video        I  lbuc.   x     X           1   I  I  lbuc.  x    X   I  I  lbuc.   x     X           1   I  I  lbuc.  I  1 20 !intervenţie  ll/sistem hidrotehnic  Ix)  1/sistem hidrotehnici   15  I  1/:forma.ţie de Lucruă  I   12/direcţie de ape   I   Ix)  1/canton, 1/sistem   I    8  I hidrotehnic, 1/Sistem  I  Ide  Gospodărire  a  ]Wel.orl   I           I  11  pentru fiecare Sistem!   15  I de Gospodărire  a  7,pe.Z.or  I   ll/sistem hidrotehnic  I   C11P. D.  MIJLOACE DE C11LCUL, MĂSURARE, TIUINSMISIE Ş  AVERTIZARE        I            I  I                 I  I   Ix)  1 buc.  RTF fix/    I   I canton   I 1  buc.  RTF portabi.Z./.Z.a   I                 I                         15  km Dl, D2  şi   2  buc./   I    I  Ra.dio-te.Z.efoane  fixeă  portabi.Z.e  cu    I                      I   baraj            I      54.  lacumu.Z.atoriă modem-uriă radioă acumu.Z.atori şi piese de schi.mb  lbuc.  I I I I  I  I  X   X   X   X     2    1   1  3-5    I 1 buc.  RTF portabiL/şefl   I formaţie          I I 1 buc.  RTF  portabiL/şefl  I sistem           I    I 1 buc.  RTF  portabiL/   I        liformaţie  de intervenţie   Ix)  1/şef forma.ţieă şef      55.  Tel.efoane mobi.Z.e  Sireneă difuzoare pentru  al.armăă      56.  inc.Z.usiv  materia.Z.e necesare   !montării  I I I  I  I I I  I Echipamente de pre.Z.ucrare şi      57.  ltransmitere  automată a  date.Z.or   I (microca.Z.cu.Z.ator  PCă  modemă  lteLefax)  I  I I  I     58.  I P.Z.uviometre şi nive.Lmetre de   !avertizare  automată   I  lbuc.  I I  buc.  lbuc.  I  I  X  X   X  X   X    X   X   3-5   I  sistem hidrotehnic   11/canton  exp.Z.oatare        I  1/staţie hidrometrică   I-  în .Z.oca.Z.ităţi şi  .Z.a  !obiective i.nportante  !situate  în aval. de   lacumu:.Z.ări  10   I -  2/ba.ra.j  I-  a  utovehicu.Z.e dotate   Icu  sirene   12/Sistem de Gospodărire!  la  ApeLor         I       ll/sistem hidrotehnic   I I           I   I -  un   set pentru    I  I comitetul.  ministerial.  I  I-  un  set pentru fiecare   I   Direcţie de 7,peă   3-5  I unitate   J:INIFă   IHIDROELECTRI ,. Sistem  Ide  Gospodărire  a  l.llpel.oră sistem  I hidrotehnică forma.ţie   I de  .Z.ucru       I -  un   fax/baraj   16-8 p.Z.uviometre/sistem  8 16-8 nive.Lmetre/sistem  I  1 p.Z.uviometru/comitet   ILocaL       I     59.   I Morişti hidrometrice  cu  tijă       I  ITeodo.Z.it e.Z.ectrooptic     60.  I staţie GPS (precizie 1-10 cm)   I  Staţie tota.Z.ă        I  lbuc.                     5     I I  lbuc.  I  I  s  I   I  1 buc./sistem   I hidrotehnic   8  11  buc./sistem de  !Gospodărire  a  }q;)e.Z.or  11  buc./Sistem de   !Gospodărire  a  ]Wel.or     61.  INive.Z.ă  NI.-007  cu  trusă   I  lbuc.  I  8  11  buc /forma.ţie de  I.Z.ucru       I     62.  I  Ruletâ   20-50   m        I I  I     63.  I Set miră.   +   pl.ă.cuţe      
     
 I I 
  I  Sistem dedicat de transmisie prin 64. I dial.-up (conputer  +  modem  +  Linie 
     
 I te.Z.e.fonică)  

 CAP.  E.  MIJLOACE FIXE DIVERSE 
     
 I 
 I 
 I  I 
 I buc.  I 
 I  I 
 I  I 
 I  I 
 I buc.  I 
 I  I 
 I  I 
 I  I 
 I buc.  I 
 I  I 
  
 I 
 I 
 12  buc./sistem  
 8  I hidrotehnic 
 12buc./form,oţie  de  
 I  intervenţie  
 I 1   buc. /form,oţie   de  
 1   8   llucru  
 I 1 buc./sistem  
 I hidrotehnic  
 11  buc./Sistem de  
 5  I  Gospodărire  a  7,pel.or 
 I 
  
  Ix)  1/sistem  hidrotehnici 11/form,oţie  de     I  
 65.  I Grupuri el.ectrogene  cu anere  pentru  I buc.  I i.Z.uminat                I  
 I                 I 
     
 I                 I 
 1   1       8  
 I  intervenţie       I 
 11/Sistem de Gospodărire! 
 la  Apelor       I 
 11/canton  de expl.oatare   I  
 I  Ref   Lectoare (faruri, cabl.u   izol.ant   I  
 Ix)  1/sistem   hidrotehnici  
 I pentru reţeaua   de   reflectoare)/  
 66.I- cablu pentru  iluminat  
 I -  izol.ator pentru prinderea  
 lcabl.ul.ui, fasunguri, lîntrerupă.toare,  becuri, etc.  
 I buc.  
 1ml 
 I buc.  
 I I 
 8  11/form,oţie   de      I  
 I  intervenţie       I 
 11/Sistem de Gospodărire! 
 la  Apelor       I 
 11/canton  de expl.oatare   I  

     
  I                 I                          I - câte  4  buc.  de  grup    I  
  I                 I                          I electrogen   +  2  buc.  de  I  
 I  Aqregate   pentru sudură. electrică.    I  
    67.   lsau  oxiacetilenică.  şi  materiale de  lbuc.   !sudură., truse aferente     I   I                 I  X   X   X   X     1    1   10    lrezervă/fo.rrna:ţie  de    I   I intervenţie        I   1-   câte  100  ml  de  grup    I   I e.Z.ectrogen        I   I                 I       I                 I  I                 I     68.  I  Motoponpe  cu anexe  şi 150  ml    I buc.   x   I conductă sau :furtun         I  I                I       I                I  X  X  X  1    I-  câte  200  buc.  de    I   I  :fiecare  grup  e.Z.ectroqen  I  Ix)  1/sistem   hidrotehnici    8  I 1/form,oţie   de     I  I  intervenţie       I  11/Sistem de Gospodărire!  la  Apelor      I     69.  I  Ponpe submersibi.Z.e pentru   I epuismente        I  lbuc.  x   I  I  X   X   X    1    1        8    I  x)   2/forma.ţie de   I  intervenţie   Ix)  2-4 buc./sistem      70.  I Motocositori (multifuncţionale)   I I       I uti.Z.aje terasiere (bu.Z.dozer  ă     71.   I  excavator)  cu  piese de schimb  I aferente       I  I :n-actor articu.Z.at  :forestier   (T.1lF)      72.  I  pentru  tractarea  p.Z.uti tori.Z.or        I  mari   +  cab.Z.u  :f.Z.exibi.Z.        73.  I Autobascu.Z.antă  pentru transport   I materia.le de intervenţie   lbuc.  x   I I  I  lbuc.  x   I I  I  lbuc.  x   I  I buc.  I  X   X   X    2  X  X   X   X   X X  x  6-10   !hidrotehnic,   12  buc./fo.rrna:ţie de   I.Z.ucru  Ix)  1 buc. buldozer/   I  x  4-8  I  :forma.ţie de intervenţie  I    I 1  buc.  exca.va.tor/   I   !:forma.ţie  de intervenţie      lxJ  1 buc./Sistem de 4-8 !Gospodărire  a  7,pe.Z.or  I  4-6  11  buc./forma.ţie de  I  intervenţie             CAP. F. ECHIPNENTE DE PROTECŢIEă SIGURNlJ!Ă ŞI  CAZARMAMENT        74.  I  Cizme de  cauciuc scurte  fi Lungi        I  lper.  I  5   5   2  2  I  xJ  20 perechi/fo.rrna:t.ie  I de intervenţie    '      75.  Manta.le de p.Z.oaie  cu  g.Z.ugi      I  buc.        I  I  X   X          5    5   2   3    I  x)   20 perechi/forma.ţie   I  de intervenţie   Ix)  20 buc./fo.rrna:ţie de      76.  Sal.opete din  doc  sau inpermeabi.Z.e.  I  buc.    8    8    2   3   I intervenţie       Costwne vătui te     77.  Pufoaice sau scurte  îmblăni te   I I  I I  I buc.        I I I  I  X   X          2    2   2    10   110buc./sistem  I hidrotehnic     I  Ix)  20 buc./forma.ţie de   interventie  20-30 bu ./sistem  I hidrotehnic  I 50% sa.Z.opete   150%  costwne   vătuite     Ix)  20 buc./forma.ţie de      78.  Căciu.Z.i de b.Z.ană  sau  vătui te     79.  I .Mănufi de protecţie        I  lbuc.  x    X   I I  lbuc.  x   I  10   I  intervenţie 120buc./sistem  I hidrotehnic        4  I 20 pe fo.rrna:ţie de  I intervenţie      80.  I  Centuriă veste fi  col.aci  de  sa.Z.varelbuc.  x        I                 I   X           5    5   1    2  I 20 pe forma.ţie de  I  intervenţie      81.  I Pieptare avertizoare        I  (re:f.Z.ectorizante)   I buc.  I  X   X  15   x)  20 pentru fiecare   I  :formaţie de intervenţie  I      82.  I Cască de protecţie        I     83.  I Bocanci       I  I  Paturi de :fieră  .Z.emn  sau p.Z.iante      84.   I echipate  cu  sal.te.leă perne fi 2  I seturi de paturi fi Lenjerie/pat   lbuc.  x   I  lbuc.  x   I  I  lbuc.  x   I  x  I  x) 20  buc.  /fo.rrna:ţie de  I intervenţie    X   X   X   X    X   X    x   I x) 20 buc. /fo.rrna:ţie de  I intervenţie   Ix)  20 pentru fiecare   I  15  I :formaţie de intervenţie  I   I          I       I                 I  I-     se   ca.lcu:lea.za.     1n      I      	     I                  I                         I   funcţie   de spa.ţiil.e   de  I  I                 I                        jdormit   din cantoane   şi  I     85.  I  Du.1.ap cazarmament            I buc.    X   X                      15  I din a.Lte spaţii       I I                 I                         jgospodăreşti fol.osite   I    
  I                 I                         I  în  ti.npul.  a.cţiunil.or  dej  
 I                  I                         japă.rare           I 
 I                 I                        Ix)   2 buc./canton_,. 2   I 
 86.  I   Bucătărie  mobil.ă             I  buc.                          15   jbuc./sistem       I I                 I                          jhidrotehnic_,. 2 buc./    I  
  I                 I                        jforma:ţie  de  intervenţiei 
    87.  I  Fi.l.tru   rapid pentru apă potabil.ă   I buc.                          10  I-  1 buc./canton   de   I                 I                         I   exp.Loatare    I                 I                         I-  1 buc./ca.nton  +  set     88.   I  Aragaz  cu  butelie_,.  veselă._,.   tacâmuri   I  buc.                        10   jvesel.ă   12   persoane   I pentru bucătărie             I                         I-   1 buc./sistem   I                 I                        jhidrotehnic      89.   j   Corturi inpermeabil.e          I buc.    X   X           1      10  I-  se prevăd La   cantoanej    I                 I                        jda.că.  este  cazul.    I    I                 I                          Ix)   1  radio +  1  TV/     I   I                 I                         jcanton           I     90.   l11parat  radio  +  TV            I  buc.    X   X                      4-6   11   radio+ 1  TV/forma.ţie  I                 I                        I  de   .lucru   I                 I                        11   radio+   1   TV/sistem   I                 I                        I  hidrotehnic      91.  I Boiler   electric             I  buc.    X   X                     4-6   Ix)    1/ca.nton   I                 I                        jl-2/sistem hidrotehnic      92.  I  Trusă medica.l.ă   de prim   ajutor      I  buc.    X   X    I  -              1   Ix)   1/ca.nton         CAP.   G.   MIITERL'ILE   CONSUM/IBILE   PENTRU  IGIEWÎ.  ş  CONSERVAREA MIITERL'ILELOR  I                 I                         Ix)    20 kg detergenţi/      93.   I   Sâpun   şi   detergenţi           lkg   X   X              X    X    1  jcanton,   staţie/an    
 I                I                       lxJ   10 kg săpun/canton,  
 I                 I                        I  staţie/an  
 I                I  I  I  I  I          I    Ix)   5 kg var/canton,  
  94.  I  Materia.Z.e dezinfectante   (var şi     lkg  I  X   I  X   I  -  I  -     X    X     xi    1   I  staţie/an  
    I  el.or.amină)                I  I  I  I  I           I     Ix)  5 kg el.or.amină/   
    I  I  I  I  I  I           I    !canton,   staţie/an      95. I  Pudră ta.Z.c,  na.fta.Z.ină.    lkg    I    X    I    X    I    -  I     -   X     X    -  I     1      96.  I Otravă de şoareci    lkg    I    X    I    X    I    -  I     -   X     X    -  I     1     Ix)  5 Kg/canton/an     Ix)  3 kg/canton/an      CAP.   H.  MRTERDlLE ŞI MIJLOACE PENTRU INTERVENJ!IE  IJI  GHEŢURI     97.   I   Pră.j ini  din   .Z.emn   de esenţă.   tare     I  buc.   I  X   I  X   I  X   I  X   X    X    xi    8   Ix)   5 La   o   echipă   de    !pentru  dirijarea s.Z.oiuri.Z.or      I  I  I  I  I           I     I intervenţie  I Scânduri de răşinoase pentru       I  I  I  I  I           I   I      98.  lasigurarea oameni.Z.or  (3-4  cm     I  buc.   I   X    I   X    I   X    I   X   X    X     xi   8   Ix)  5 La  o  echipă  de    I grosime, 20  cm  .Z.ă.ţime, 4-5  cm      I   I   I   I   I           I     I  intervenţie     I.1.  ungime)            I   I   I   I   I           I   I        
    99.   I   Rângi de   fier 2-4m.Z.ungime       I  buc.   I  X   I  X   I  X   I  X    X    X    xi    15   Ix)   2 La   o   echipă   de   I                 I  I  I  I  I           I    I  intervenţie      100.   I  Fierăstraie pentru gheaţă.        I  buc.   I  X   I  X   I  X   I  X   X    X    xi   10   Ix)   5 La   o   echipă   de   I                 I  I  I  I  I           I    I  intervenţie         CAP.I.  MIITERL'ILE  ŞI MIJLOACE  DE  INTERVENJ!IE  PENTRU  COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE      101.  I T.r-ase   pro.fesiona.Z.e pentru   I intervenţii pe râuri           102.  I T.r-ase   pro.fesiona.Z.e pentru        I intervenţii pe .Z.acuri     lbuc.1  I  I  I buc.  I  8  11  buc./Sistem de  !Gospodărire  a  :Apel.or    8  11  buc./Sistem de  !Gospodărire  a  :Apel.or          103.   I  T.r-usă   pentru determinarea rapidă  a  I buc.  I  tipul.ai de substanţă. po.Z.uatoare     I   B  11   buc./Sistem de   !Gospodărire  a  7,pe.Z.or     104.   I Sistem de  ancorare  baraj p.Z.uti tor  lpe  mal.uri           105.   I Sistem tip  .funicul.ar  mobil. pentru   
 !poziţionarea baraju.Z.ui p.Z.utitor 

 I buc.  I 
 I buc.  I 

 5  13  buc./Sistem de 
 !Gospodărire  a  7,pe.Z.or 
 5  11  buc./Sistem de 
 !Gospodărire  a  7,pe.Z.or 

    106.IBă.rci pneumatice           I  buc.   I                 I    12    12  buc./Sistem de   !Gospodărire  a  7,pel.or      10  7.   I Grup e.Z.ectrogen portabil.       I  buc.   I            I    8    11  buc./Sistem de   !Gospodărire  a  :Apel.or         	     108.IConpresor   portabil.          I  buc.   I                 I    8    I       11  buc./Sistem de   !Gospodărire  a  :Apel.or       109.  I Sistem de vedere pe tinp de noapte  I buc.  I                I    15    12  buc./Sistem de   !Gospodărire  a  :Apel.or    
    110.  I Binoc.Z.a   infraroşii        I  I buc.   I  20  2   buc./Sistem de    1  Gospodărire  a  :Apel.or     111.  I Ref.Z.ectoare   portabi.Z.e   I          112.  I E.1.ectroponpe        I  I I     113.  I Baraje   absorbante p.Z.uti   toare   I  I buc.  I  I buc.   I  I I  I buc.   I  8  14  buc./Sistem de  !Gospodărire  a  7,pe.Z.or  8  12   buc./Sistem de   !Gospodărire  a  7,pel.or    15 baraje  x  Lăţi.mea  m:;:x.  la cursu.Z.ui  de apă   2  I 1  baraj   de500  m/   I Direcţie de Jlpe (pentru I     114.  I Pânză  hessiană     I     115.  I Bal.oţi  paie    
 I 
 116.I.Fu.nie sintetică 
 I 
 117.  I Pari  de l.emn 
 I 
 118.  I Cângi  PSI 
 I 
    119.  IRecipiente  PVC 200  litri  I  Ibuc.    I  I buc.  I  1m1 I  I buc.  I  I buc.  I  Ibuc.  I    lpol.u.ări ma:rine)       2  I 300 ml/forma.ţie de       li intervenţie  ISO buc./forma.ţie de  I  intervenţie        8  I  150 mL/form,oţie de  I  intervenţie        B  I  100 buc./forma.ţie de       I  intervenţie   8  15  buc. /forma.ţie de intervenţie       8  I 5 buc./form,oţie de  ll.u.cru.          120.   I  Măşti de gaze          I buc.                        B  12  buc./forma.ţie    
    121.  IMaterial.e  absorbante tip spil.l.-sorbl.kg    200    100    1soo    2    I      122.lsaci cu  absorbant HEGSORB    1kg     200    100    I soo1     2    I      123.  I Saci cu.  absorbant  HEGACID        1kg     100    so    I 200     2    I      124.  I Material.e absorbante ECO seria 200  I .kg    50    50    ISO    1    I      125.  I Material.e absorbante ECO seria 300  I .kg    50    50    ISO    1    I      126.IMateriale absorbante ECO seria 400 1kg  I - I -     - I     so    50    50    1    I      12 7.  I  S.kimer pentru. separare hidrocarburi  I buc.  I I                    I I           5    12  buc./Sistem de   !Gospodărire  a  :Apel.or    
    128.  ITanc (ponton) pl.u.titor pentru.       I col.ectare  pol.u.anţi   Ibuc. I  I  I  5  12  buc./Sistem de   I Gospodărire  a  }q;)el.or          129.  I  Perne absorbanteă ru.l.ou.riă  cil.indrilbu.c.  - I absorbanţi          I   I  20  10  20  10    2 ISO buc./Sistem de   I Gospodărire  a  }q;)el.or     130.  I Vidanje        I     131.  IMaterial.e  :fil.trante        I  IRecipienţi  de 1-5 l.itri pentru.      132.  I probe de apă şi material. biol.ogic        I  I buc. I  I  I  I tonei  I  I  I  I  I  I  I  I  10  12  buc./Sistem de  !Gospodărire  a  :Apel.or  2  I O,5 t/Sistem de   I Gospodărire  a  }q;)el.or  4-6 120 buc./laborator  I  Sistem de Gospodărire   al ll\Pelor I           133.  I  Sistem portabil TRIIW115  pentru    Ibuc. I I efectuarea determinârilor  biologice  I   I     134.  I  Sistem de :fil.trare rapid  cu.  ponpe   lbu.c. I I  de vid  manual             I   I   
 8-12  11  buc./Sistem de IGospodârire  a  J\pelor 
 6-10  11  buc./Sistem de 
     
 !Gospodărire  a  :Apel.or 

 ANEXA NR. 2.3 

 ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE CARE ASIGURĂ FUNCŢII DE SPRIJIN PRIVIND PREVENIREA ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE 

    •  Ministerul Apărării Nationale  -  MApN:  Planifică şi execută măsurile de protecţie şi intervenţie potrivit organizării planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere.       •  Ministerul Administratiei şi Internelor  -  MAI  Asigură,   prin Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă:       a)  transmiterea prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale la localităţile potenţial afectabile şi obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor;     b)  urmărirea şi coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, precum şi afişarea în locuri vizibile a semnalelor folosite în situaţii de urgenţă;     c)  elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, conducerea exerciţiilor şi aplicaţiilor de pregătire a populaţiei şi a operatorilor economici din zonele de risc şi verificarea aplicabilităţii măsurilor din planurile de apărare;     d)  instruirea periodică a administraţiei publice locale (prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ai Consiliilor judeţene, primari) asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;     e)  intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;     f)  elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici şi măsurilor întreprinse, prin colaborare permanentă cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;     g)  transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informaţiilor privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (căderi abundente de zăpadă, de chiciură, grindină, efecte ale secetei, etc.), la cererea acestuia;     h)  participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate     i)  elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţională a protecţiei civile;     j)  elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice;     k)  coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;     1)  organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;     m)  analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă;     n)  elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă a operatorilor economici;     o)  organizează şi conduce exerciţii şi aplicaţii de specialitate;     p)  coordonează acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă;     q)  colaborează cu organisme internaţionale de specialitate. Asigură,   prin intermediul Posturilor de Poli.ţie:         a)  transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării şi oficii poştale nu este asigurată permanenţa;           •  	 Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă   este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile.        •  Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor- MMGA:     a)  elaborează strategia naţională de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     b)  face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice  periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, în domeniul gospodăririi apelor, precum şi pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi refacerea unor lucrări afectate de dezastre;     c)  coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare;     d)  coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, urmăreşte modul de informare cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi;     e)  iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;     f)  cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     g)  verifică, anual, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, împreună cu unităţile care au în administrare aceste construcţii, stabilind măsurile şi lucrările necesare măririi gradului de siguranţă în exploatare a acestora;     h)  verifică modul de constituire a stocurilor de materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor de către deţinătorii de lucrări şi de către comitetele locale, precum şi modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea şi reînnoirea stocurilor constituite la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române";     i)  verifică realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a cursurilor de apă pentru asigurarea capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podeţelor şi a altor lucrări care pot influenţa scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile care au în administrare aceste obiective;     j)  asigură condiţiile de funcţionare a Comitetului ministerial şi a Centrului operativ cu activitate permanentă pentru situaţii de urgenţă;     k)  coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor implementarea Deciziei 2850/2000/EEC la nivel naţional;     1)  asigură funcţionarea "punctului focal naţional" în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;  m) recepţionează, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare marină şi participă la acţiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.           •  Administratia Natională "Apele Române"  -  ANAR:     a)  aplică prevederile strategiei şi coordonează tehnic, prin unităţile teritoriale, activităţile de apărare  împotriva  inundaţiilor,  fenomenelor  meteorologice  periculoase,  accidentelor  la construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele şi lucrările de apărare de pe cursurile de apă;     b)  întocmeşte planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare;     c)  asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;     d)  acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică la întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;     e)  întocmeşte planuri de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în  caz  de accidente la barajele din administrare;    j) asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din administrare;     g)  asigură instalarea  şi buna funcţionare  a aparaturii,  dispozitivelor hidrometrice  şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;     h)  asigură datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;     i)  asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva    inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;     j)  propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezuhate după trecerea apelor mari;     k)  propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele judeţene, măsuri de inundare dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;     l)  asigură conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor judeţene;     m)  organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;     n)  asigură exploatarea  corelată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;     o)  dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, asţfel încât prin exploatarea corelată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;     p)  asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor  şi avertizărilor  primite de la Direcţiile  de Ape, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, conform Anexei nr. 11) la prezentul regulament;       r)  participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea comitetelor  locale  în  caz  de  producere  a  fenomenelor  hidrometeorologice  periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor  accidentale, precum şi la pregătirea populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, prin exerciţii periodice de simulare;     s)  participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea apărării pe Dunăre şi pe celelahe râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene limitrofe;     t)  asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe bazine hidrografice;     u)  ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;     v)  identifică, evaluează, verifică şi clarifică aspecte legate de poluările marine şi organizează intervenţia operativă;       x)  asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă;     y)  asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propru;     ``)  asigură, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, determinarea naturii poluantului şi evoluţia undei de poluare.         •  Institutul National de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor  -  INHGA:     a)  asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri şi secetă hidrologică şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul  Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape;     b)  asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propm;     c)  întocmeşte instrucţiuni de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;     d)  asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice.       •   Administratia   Natională de Meteorologie   -   ANM:      a)  asigură elaborarea  prognozelor şi avertizărilor  privitoare  la fenomene  meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi  Apelor, la Centrul Operaţional  Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape, precum şi altor factori interesaţi;     b)  asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;     c)  elaborează instrucţiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.         •  	 Consiliile  judeţene,  Consiliul General al Municipiului Bucureşti,  consiliile locale  ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:      a)  aprobă organizarea Inspectoratelor şi a formaţiunilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de  urgenţă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;     b)  aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;     c)  participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;     d)  stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;     e)  înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;     f)  gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie şi intervenţie prin serviciile specializate din subordine;     g)  asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.         •   Grupul de suport tehnic  din cadrul Comitetului  iudetean,   are următoarele atribuţii specifice:      a)  asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;     b)  acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;     c)  avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;     d)  coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de restricţii în perioade  deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;     e)  asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităţilor;     f)  asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale  «Apele Române»;     g)  asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;     h)  asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;     i)  participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.     

 ANEXA NR. 2.4 

 CONTRAVENŢII ŞI SANCŢIUNI 

 Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, a OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005 şi Legii nr. 107/1996 - Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, constituie   contraventii     următoarele fapte: 
    1)  neincluderea măsurilor de protecţie civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget;     2)  neorganizarea serviciilor de urgenţă voluntare sau neasigurarea înzestrării şi a pregătirii profesionale a acestora;     3)  neîntocmirea planurilor de intervenţie sau a altor documente operative de răspuns în situaţii de urgenţă ori neasigurarea punerii acestora în aplicare la declanşarea situaţiilor de urgenţă;     4)  neasigurarea înştiinţării, a avertizării, a alarmării sau a evacuării populaţiei în situaţii de urgenţă;     5)  neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora;     6)  neasigurarea înzestrării, a dotării şi a echipării cu mijloace tehnice de protecţie civilă, precum şi nemenţinerea în stare de operativitate a acestora;     7)  nesolicitarea avizelor,  a acordurilor sau a autorizaţiilor privind protecţia  civilă ori neîndeplinirea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea;     8)  neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civilă;     9)  neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adăposturilor, a dotărilor şi a măsurilor de utilitate publică privind protecţia civilă sau nerealizarea la termen a acestora;   
 1O) nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în bună stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora; 
    11)  neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă;     12)  neanunţarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate;     13)  folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civilă cu destinaţie publică;     14)  interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenţă în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice;     15)  neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice;     16)  neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenţă;     17)  accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenţă în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător;     18)  necompensarea contravalorii serviciilor prestate pe timpul situaţiilor de urgenţă;     19)  neîndeplinirea măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate;     20)  neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă;     21)  neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;     22)  neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de nscun;     23)  neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;     24)  neîntocmirea planurilor de evacuare;     25)  neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;     26)  netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare;     27)  exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;     28)  extragera agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;     29)  amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;     30)  neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;     31)  depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;     32)  inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;     33)  oburarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;     34)  plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;     35)  plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, rară avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;     36)  păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;     37)  distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;       38)  instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;     39)  circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;     40)  întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;     41)  inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;     42)  neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ale Administraţiei Naţionale  ,,Apele Române";     43)  neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale.   

 Aceste contravenţii se sancţionează cu amendă, conform prevederilor legilor mai sus menţionate. 
  
 Sancţiunile  contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.  

 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General,  Ministerului  Mediului  şi Gospodăririi  Apelor,  al serviciilor  publice  comunitare profesioniste şi al unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" cu atribuţii de îndrumare şi control. 

 ANEXA NR. 2.5 
  
 CONŢINUTUL PLANULUI 
 DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE AL COMITETELOR MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ 

 Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă întocmesc, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" planuri de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, care au următorul conţinut: 
    1.  hotărârea consiliului municipal, orăşenesc sau comunal de constituire a comitetului pentru situaţii de urgenţă;     2.  componenţa nominală a comitetului municipal, orăşenesc sau comunal, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, inclusiv telefoanele mobile;     3.  numerele de telefon şi fax ale permanenţei (primărie, poliţie, oficii poştale, etc.) unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;     4.  schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase;     5.  tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conţină:     -  numărul curent;     -  curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente, torenţi), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii;     -  denumirea obiectivelor din zona inundabilă (pentru fiecare curs de apă în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, căi de comunicaţie, reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, terenuri agricole, păduri, surse de poluare;     -  cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe versanţi, avarie baraj);     -  nr. telefon şi fax de la primărie, post de poliţie, protecţie civilă, şcoală, etc.;     -  amplasamentul staţiei hidrometrice locale;     -  mărimi de apărare locale (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, faze de apărare la gheţuri);     -  amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;     -  mărimi de apărare avertizoare (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, praguri critice la precipitaţii);     -  timpul de propagare a undei de viitură sau timpul de concentrare a precipitaţiilor de la postul pluviometric la obiective;     -  lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă (denumire, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);     -  probabilităţi de inundare: normată (proiectată) şi reală (existenţa în prezent);     -  în josul paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare;     -  tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă;       6.  tabel cu măsuri de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor luate la nivel local (tabel tip întocmit pe verso tabelului de la pct. 5), care să conţină:     -  nr. curent;     -  măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la pnm1rea avertizărilor hidrologice ş1 meteorologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local;     -  măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la gheţuri, pragurilor de avertizare la precipitaţii;     -  măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de apărare la gheţuri, pragurilor de agravare la precipitaţii;     -  măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de apărare la gheţuri, "METEOR ROŞU" pentru precipitaţii;     -  măsuri la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ;     -  formaţii de intervenţie alcătuite din localnici (cu nominalizarea persoanelor apte pentru acţiunile de intervenţie operativă);     -  responsabili cu acţiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare temporară, nominalizarea personalului care asigură permanenţa la primărie  pe timpul  producerii fenomenelor  hidrometeorologice periculoase,  nominalizarea responsabilului cu întocmirea "Rapoartelor operative" zilnice, care se transmit la Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la Centrul operativ de la Sistemul de Gospodărire a Apelor;     -  tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă;       7.  tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se stabileşte pe baza Normativului-cadru, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, numai pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasată localitatea, de gradul de amenajare a zonei, tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor operative de intervenţie;     8.  planul de situaţie al localităţii la scara 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi, amplasarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu punctele critice ale acestora şi indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de comunicaţie, a zonele cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a zonelor de evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor;     9.  un profil transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE APĂRARE şi Fazele de apărare la diguri;   

 1O. planul de prevemre ş1 combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare. 

 Pentru obiectivele izolate, cum sunt: şantierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol, alte obiective potenţial poluatoare-iazuri de decantare, depozite de deşeuri, se vor întocmi planuri de apărare după modelul de mai sus, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la comitetul local pentru situaţii de urgenţă pe raza căruia se află obiectivul. 

 Pentru localităţile situate în aval de baraje, planul de apărare împotriva inundaţiilor va conţine elemente strict necesare extrase din Planul de avertizare-alarmare al barajului: timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere-obiective cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă, căi de evacuare şi zone de evacuare în caz de accident la baraj. 

 Planurile de apărare ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă se verifică de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Grupurile de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice  periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de preşedintele Comitetului judeţean. 

 ANEXA NR. 2.6 

 CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE 
 CE SE TRANSMIT ZILNIC PE TIMPUL PRODUCERII FENOMENELOR PERICULOASE 

 Rapoartele operative   se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe timpul producerii fenomenelor periculoase  

 Rapoartele operative vor cuprinde: 
    1.  modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zăpadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, căderi de grindină, furtună, căderi masive de zăpadă, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice), pe unităţi administrative şi râuri, de la un raport la altul;     2.  situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic).       Model  I     MtmicipiuL,  I  I  Nr.  I    oraş-uL,    I  crt. lcomuna./Loca.Lităţil  Obiective afecta.te   I  aparţinătoare/  I  bazin hidrografici  Ca.u:zeLe  afectării        l. Comuna  ..........   lvictime  omeneşti    I-  revărsare râu:F pârâu:F  I -  nr.  case din care    I va.Le nepe.tn1anentă   I•  distruse      I (nomina.Liza.rea. .Lui)    ,.   I•  a.varia.te      I-  bLoca.je de gheţuri   I -  nr.  anexe   gospodăreşti  I-  scurgeri de pe versanţi   I-  nr.   obiective socio-  I-  bă.Ltiri, a.pe interne    !economice  (se  menţionează.I-  grindină.,  furtună.,  căderi  lşcoa..La.,   grădiniţa,     lma:sive   de zăpadă., depuneri   lspita..Lu:.L,   biserica., etc.)lde gheaţă.  şi  chiciură.,   etc.   I-  nr. poduri şi podeţe   I-  rupere dig râu._,. avariere   I-  km   DN           lbaraj, etc.   I-  km   DJ+DC         I -  etc.   I-  km  drwn forestier    I  I-  ha teren agricoL    I  I-  km   reţeLe de aLimentare  I  Icu  apă           I  I-  nr. fântâni     I  I-  anima:Le m:.,,arte      I  I-  nr.   constru.cţiil.or   !hidrotehnice (denwnirea  I l.or şi deţinătorul.)  I-  reţel.e el.ectrice  I -  reţ.el.e tel.efonice             3.  măsurile luate rk către toate structurile implicate în gestionarea situaţiilor rk urgenţă generate de riscurile specifice: avertizarea populaţiei, forţe de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraţilor şi obiecte de primă necesitate, modul rk exploatare şi de comportare a construcţiilor hidrotehnice cu rol rk apărare împotriva  inundaţiilor,  volume  acumulate  în  acumulările  permanente  şi  nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivaţii rk ape mari, modul de funcţionare al staţiilor rk pompare pentru desecare, capacitatea acestora rk evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor, etc.     4.  măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)     5.  construcţii hidrotehnice afectate     6.  valoarea preliminară a pagubelor stabilită rk Comitetele pentru situaţii rk urgenţă. Rapoartele operative sunt semnate rk către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă (primarul localităţii).   

 Modelul  rapoartelor  operative  solicitat  de  Ministerul  Administraţiei  şi Internelor este următorul : 
 DE'  ACORD 
 PRIMAR                    
 Semnătura 
  
  fNJFORMATll  S O l fC ITA TE ÎN CAZUL PRODUCERII  UNOR  SITUA T/i l  DE  URGENTĂ:  
 "'                                                       I,                !I>  
    1.UNITATEA ADMINISTRA TIV-TERITORIALA    =        2. Numărul de persoane    evacuate    =        salvate    =        izolate    =        dispărute    =        decedate (nominal - numele şi pren. pers. decedate, vârsta, localit. unde a  decedat şi cauza decesului)      =        3. Localităţi (numeric)    afectate    =        izolate    acces la drumuri publice    =        acces la alim. cu energ. el.    =        acces la alim. cu gaze naturale    =        acces la alim. cu apă potabilă    =        acces la reţele de telefonie    =          4. Localităţi (nominal-  sate)       Locuinţe    avariate/afectate    =        distruse    =        în pericol de prăbuşire    =        Gospodării  şi   anexe    avariate/afectate    =        distruse    =        Obv. soc.ec.    afectate - vor fi defalcate pe şcoli, grădiniţe,  spitale,  biserici,  alte  obiective.    =      
  
        Terenuri afectate (ha)    Arabil    =        păşuni şi fânete    =        Păduri    =        rupturi/doborâturi mat. lemnos (mc)    =        Utilităţi afectate    retele electrice (km)    =        nr. posturi de transformare    =        retele Qaze naturale (km)    =        retele de apă potabilă (km)    =        retele de canalizare (km)    =        retele de telefonie (km)    =        nr. fântâni    =          5. Construcţii hidrotehnice    diQuri afectate/rupte    =        nr. baraje afectate    =        apărare maluri (km)    =        6. Căi de comunicaţii      Autostrăzi    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati        Drumuri naţionale    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati        Drumuri judeţene    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      Drumuri comunale    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km  afectati         Căi feroviare    blocate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      se circulă cu dificultate    =    Nr. total (enumerare)  /km afectati      Poduri afectate    =        Podete afectate    =        Traversări pietonale afectate    =        7. Animale moarte    =        8. Alte situatii    =        9. Misiuni şi activităţi    de evacuare    =        de salvare    =        paza bunuri    =        restrictionarea circulatiei    =        transport/distribuire ajutoare    =        asigurare ordine publică    =        Altele    =        1O. Forţe şi mijloace ale Ministerului Administraţiei şi Internelor  (pe categorii de personal  )     politie    =        jandarmi    =        politie de frontieră    =        situatii de urgentă    =        autoturisme    =        autospeciale    =        bărci    =        elicoptere    =        alte mijloace    =      

    11. Forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale    militari    =        auto    =        bărci    =        elicoptere    =        altele    =        12. Alte structuri    forte    =        mijloace    =      

 SECRETARUL PRIMĂRIEI 

 SEMNĂTURA 

 ANEXA NR. 2. 7  

 CONŢINUTUL R4.PORTULUI DE SINTEZĂ 
 privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale 
 Din localitatea  ...........  perioada  ...........  

 Rapoartele de sinteză se întocmesc de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se transmit centrului operativ al sistemului de gospodărire a apelor şi la centrul operaţional al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor. 
 Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice). 

 Raportul de sinteză va conţine: 
    1.  evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului  de zăpadă, etc.), precum şi producerea  şi evoluţia poluării accidentale;     2.  organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);     3.  efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale-pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:   
  
     

     

Preluat: 2026-09-23T22:20:47.426411+00:00 · SHA256: 6f03d57e773d7ecae3e396aaa97fa249566b2cc7e91450d33cd671011a455029