ANEXĂ din 22 decembrie 2005 privind Strategia naţionala de export pe perioada 2005-2009*)

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 STRATEGIE NAŢIONALA din 22 decembrie 2005 
 de export pe perioada 2005-2009*)  
    EMITENT     GUVERNUL     
  Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 65 bis din 24 ianuarie 2006  
   
 _________  
  
						Notă   ...
			  *) Aprobată prin  Hotărârea de Guvern nr. 1828 din 22 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 65 bis din 24 ianuarie 2006.  
 ROMÂNIA  
 Strategia Națională de Export 2005—2009 
 București — Octombrie 2005 
  
     
  
     


    1.  Introducere şi raţiune     1.1  Premize  În mai 2004 Comisia pentru Strategie, Competitivitate, Marketing şi Branding împreună cu Consiliul de Export al României şi cu Ministerul Economiei şi Comerţului a început investigarea căilor şi metodelor pentru a coordona mai bine eforturile naţionale de export şi a organizat un seminar în Bucureşti cu tema Modalităţi de Elaborare a unei Strategii Naţionale de Export" ,  cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie.  Workshop-ul a avut loc în perioada 19-20 mai 2004 cu asistenţa din partea lnternational Trade Centre de pe lângă UNCTADM'TO (ITC). Consiliul de Export s-a întrunit din nou în sesiune plenară pe 21 mai 2004.  Pe durata acestei sesiuni a fost prezentat raportul Comisiei, iar Consiliul de Export a aprobat Iniţiativa de realizare a unei  Strategii Naţionale de Export în baza metodologiei ITC.  S-a prezentat de asemenea şi o "Foaie de Parcurs" pentru concretizarea acestei initiative.  '  În conformitate cu "Foaia de Parcurs" prima realizare a iniţiativei SNE a fost elaborarea documentului "Pledoarie pentru o Strategie Naţională de Export :  Probleme Cheie şi Răspunsuri Posibile", pregătit de către membrii Comisiei  (Echipa  Nucleu). Documentul a fost prezentat şi susţinut în noiembrie 2004 în cadrul unui Simpozion Naţional care a reunit toate părţile interesate.  Documentul a concluzionat:     •  dezvoltarea şi competitivitatea internaţională a sectorului de export al României va beneficia de pe urma unei abordări strategice;     •  dată fiind deschiderea mare a economiei, exportul este o cale esenţială pentru asigurarea unei creşteri economice susţinute.    Documentul a propus şi  o  schimbare culturală de abordare a felului În care acţiunile sunt planificate şi implementate, precum şi  o  schimbare În atitudinile şi percepţiile părţilor interesate din sectorul public şi sectorul privat. Pentru a fi relevantă şi de succes Strategia Naţională de Export trebuie sa implice În mod activ sectorul public şi sectorul privat. Este esenţial  ca  toţi cei interesaţi În export sau care au activităţi de impact asupra competitivităţii exporturilor şi dezvoltarea lor să fie implicaţi de la Început În procesul de proiectare a strategiei.  "Pledoaria pentru o Strategie Naţională de Export" a recomandat în mod clar ca strategia să se axeze pe stimularea şi chiar crearea de avantaje competitive în sectoarele exportatoare existente sau în sectoare cu un potenţial ridicat. În conformitate cu concluziile documentului s-a decis că strategia va trebui să includă atât strategii sectoriale cât şi inter-sectoriale elaborate de către echipe specializate vor fi create în acest scop.  Per total au fost create 23 de echipe specializate.  Echipa Nucleu a fost reprezentata de cel puţin un membru în fiecare din aceste echipe specializate. În total, peste 300 de reprezentanti ai sectorului public, sectorului privat, mediului academic şi ONG-urilor au participat la concepţia a estei Strategii Naţionale de Export.  Între Echipa Nucleu şi grupurile specializate a fost creată o reţea cu interacţiune zilnică, după cum se vede în schema de mai jos:         E.N.            Navigator E.N.               	                  1.  Informaţii Comerciale     2.  Finanţarea Comerţului     3.  Managementul Calităţii     4.  Dezvoltarea Competenţelor     5.  Facilitarea Comerţului     6.  Promovarea Comerţului şi Brandingul     7.  Cercetare, Dezvoltare şi Inovare    Strategii sectoriale şi inter-sectoriale integrate într-o singură strategie  16 Navigatori pentru Echipele         7  Navigatori pentru Echipele  16 Echipe Sectoriale     1.  Textile,Confectii şi Îmcălţăminte     2.  Mobilă     3.  Vin     4.  Sticlărie şi Ceramică     5.  Produse Chimice şi Petrochimice     6.  Metalurgie     7.  Construcţia de Maşini     8.  Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor     9.  Servicii de Afaceri Profesionale si alte servic     10.  Agroturism Rural     11.  Agricultura Organică     12.  Tratamentul Balnear şi Medical     13.  Componente automobile     14.  Artizanat     15.  Industria Electronică si Electrotehnică    7  Echipe Intersectoriale      •  Fiecare echipă a primit misiunea de a elabora o strategie specifică unui sector sau pentru un domeniu inter-sectorial, care formează nucleul acestei Strategii Naţionale de Export. Fiecare membru de echipă a fost familiarizat cu procesul de design al strategiei şi cu metodologia de elaborare a acesteia.       1.2  Contextul Internaţional: Axarea pe Avantaje Competitive Sustenabile  Contextul internaţional al comerţului s-a schimbat dramatic în ultimii câţiva ani şi este probabil să continue să o facă. Liberalizarea şi globalizarea au indus o mobilitate mai mare a factorilor de producţie, delocalizare rapidă, fragmentare şi specializare mai ridicată a activităţilor pe lanţurile valorice ale produselor şi serviciilor. S-a extins totodată aria comerţului cu servicii. Reţinerea de valoare la nivel naţional devine din ce în ce mai dificil de realizat datorită proliferării lanţurilor valorice globale în incercarea de a minimiza costurile şi maximiza profiturile. Competitivitatea internaţională este prin urmare dinamică şi avantajele competitive sunt mai volatile şi mai puţin durabile.  Chiar şi aşa, competitivitatea este fundamentală pentru dezvoltarea durabilă, iar economiile de succes creează şi recreează în mod continuu avantaje competitive. Deoarece competitivitatea internaţională este influenţata de numeroşi factori interdependenţi, o abordare holistică este esenţială. Consideraţiunile strategice macro, mezo şi micro economice nu pot fi separate una de cealaltă la fel cum nu pot fi despărţite  diferitele entităţi instituţionale interesate, publice sau private, care, prin activitatea lor generează impact asupra comerţului exterior. O abordare coerentă şi unitara pentru dezvoltarea comerţului este deci crucială.  Este crucial să se înţeleagă faptul că avantajele competitive nu vin din protecţionism, cote sau acces preferenţial pe piaţă.  Din contră, acestea duc la stagnare, niveluri scăzute de abilităţi antreprenoriale şi motivare scăzută a sectorului privat către eficienţă, calitate, inovare şi dezvoltare de produse.  Nu există nici un dubiu că performanţele viitoare la export ale României trebuie  să  fie bazate pe avantaje competitive, pe dezvoltarea capacităţii şi competenţei sectorului de export şi pe crearea unei economii care  să  poată  să  se dezvolte În condiţii de liber schimb Într-o piaţă din ce În ce mai globalizată. Numai În acest fel România poate spera  să  fie integrată cu succes În piaţa internă a UE Începând cu 2007.     1.3  Raţiunea abordării  Problemele şi constrângerile de competitivitate prezentate mai sus susţin necesitatea Strategiei Naţionale de Export. Abordarea acestui proiect trebuie sa ţină cont de următoarele aspecte importante:     •  România are nevoie de o orientare strategică pe termen mediu şi lung şi nu de rezolvări de moment.     •  România are nevoie de o strategie unitară, puternică, nu de planuri fragmentate.     •  Pentru a obţine beneficii economice, procesul de definire a strategiei este cu adevărat un efort naţional. Toate entităţile interesate din România trebuie să contribuie în mod colectiv la strategie.     •  Simpla cunoaştere a problemelor nu este suficientă.Trebuie formulate şi implementate acţiuni care să se adreseze problemelor. Aceste acţiuni trebuie să fie realiste şi nu doar o listă de dorinţe.     •  Elaborarea aceste strategii va fi un semnal clar pentru o agendă de dezvoltare economică articulată şi o puternică demonstraţie a motivaţiei şi dinamismului sectorului privat.     •  Consiliul de Export are competenţe în armonizarea strategiilor sectoriale, inter-sectoriale şi regionale în  cadrul  unei Strategii Naţionale de Export, cu scopul de a determina priorităţile pentru creşterea exporturilor.       1.4  Viziunea Noastră: Unde Vrem să ajungem?    Analizele sectoriale efectuate pentru 16 sectoare economice indică faptul că activităţile cu cea mai mare valoare nu sunt captate şi reţinute de către companii româneşti, ci sunt efectuate în alte tari sau furnizate din alte ţări. Analizele au mai arătat faptul că activităţile firmelor româneşti de adăugare de valoare au tendinţa de a fi scăzute ,  fragmentate şi nesustenabile pe termen lung.  Viziunea noastră este deci focalizată pe o singură direcţie crucială:  Să stimulam şi să amplificăm capacitatea întreprinderilor de a capta, crea şi reţine mai multă valoare în ţară, într-o manieră durabilă, sustenabilă.  Acest lucru va fi făcut prin introducerea sau întărirea eficienţei şi calităţii şi prin încurajarea inovaţiei şi diversificării atât a ofertei pentru export cât şi a pieţelor de export.  Următoarele sunt importante:     1.  Pentru a contribui la o dezvoltare economică susţinută exporturile româneşti trebuie să fie din ce în ce mai mult bazate pe avantaje competitive. Deoarece resursele pentru dezvoltarea exporturilor sunt puţine este esenţial să fie stabilite priorităţi - între sectoare ,  în interiorul sectoarelor şi acoperind mai multe sectoare.  Prioritate se dă acelor sectoare ,  sub-sectoare, produse, servicii şi probleme inter­ sectoriale care contribuie cel mai eficient la adăugarea şi reţinerea de valoare.     2.  Sectoarele tradiţionale de producţie, cum ar fi textilele şi mobila, continuă să fie importante din motive socio-economice, cum ar fi ocuparea forţei de muncă. Chiar şi în cadrul acestor sectoare se pune accent pe obţinerea de niveluri ridicate de eficienţă, adăugare şi reţinere mai mare de valoare prin integrare verticală în amonte şi în aval.     3.  Pentru mari părţi din alte industrii producătoare cum ar fi cea constructoare de maşini, materiale plastice, cauciuc, alte produse chimice, mijloace de transport, echipamente electronice şi electrice - în  care tendinţa mondială este aceea de adâncire a specializării şi externalizare a activităţilor  sau pentru care cererea de produse tradiţionale este în scădere, focalizarea se face pe identificarea nişelor (produse şi pieţe) si oportunităţilor oferite de externalizarea industrială, care să contribuie la o eficienţă mai mare, o valoare adăugată mai mare şi o mai mare reţinere de valoare.     4.  Turismul rural şi ecologic sau serviciile balnearo-medicale au o ofertă atractivă datorită culturii, tradiţiei, mediului unic şi diversităţii biologice. Acestea sunt cerute tot mai mult de către consumatori .  Focalizarea este axată pe crearea de capacitate - pe îmbunătăţirea calităţii şi a diversităţii acestor servicii. Există oportunităţi de pe urma cărora se poate profita prin crearea de clustere pentru produse româneşti, cum ar fi viticultura, fermele organice, artizanatul (inclusiv sticlărie şi ceramică) şi cultura. Pe lângă axarea pe aceste sectoare ca şi sectoare distincte, crearea de sinergii între sectoare şi agregarea sau conectarea acestor sectoare poate avea un impact pozitiv pentru crearea şi reţinerea de valoare.     5.  Sprijinirea şi dezvoltarea sectoarelor deja create nu sunt suficiente.  România trebuie să 1ş1 diversifice şi lărgească oferta sa de export. Direcţia strategică este de a ne concentra asupra unor sectoare de servicii cum ar fi IT&C, serviciile de afaceri, serviciile de inginerie şi serviciile financiare, alte servicii devenite comercializabile pe piaţa extrem de dinamica de outsourcing . Nu numai că aceste sectoare vor contribui direct la câştigurile din schimburi dar vor sprijini şi activa alte sectoare productive pentru a deveni mai competitive pe plan internaţional.     6.  Pe lângă toate cele de mai sus mai este nevoie să ne focalizăm pe dezvoltarea competenţei, pe crearea unei mentalităţi antreprenoriale la nivel de întreprindere, pe coordonarea şi întărirea reţelei de sprijinire a comerţului şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului de funcţionare a afacerilor - atât pentru firmele româneşti cât şi pentru investitorii străini.    Luând toate acestea în considerare, în viziunea noastră România va deveni în următorii ani o piaţă în care:  performanţa exporturilor este îmbunătăţită datorită avantajelor competitive; baza naţională de exportatori este în  creştere  şi exporturile sunt diversificate;  este captată sau adăugată mai multă valoare în ţară şi acolo unde există legături eficiente între lanţurile valorice sectoriale;  se formează alianţe strategice între firme româneşti şi străine şi există clustering regional; calitatea produselor româneşti este îmbunătăţită;  întreprinderile au aptitudini manageriale şi de marketing mai bune  reţeaua de sprijinire a comerţului este acordată la nevoile şi cerinţele întreprinderilor, oferind servicii specifice specializate şi ţintite, iar reţelele de sprijinire a comerţului eficiente vor fi bazate pe servicii de dezvoltare a afacerilor mai bine specializate şi pe mai multă coordonare între diferiţii furnizori;  parteneriatul public-privat în designul şi managementul Strategiei Naţionale de Export este susţinut şi întărit.  Declaraţia de Viziune pentru România este:  Să  obtinem   o  mai mare bunăstare  economică  pentru toti cetătenii prin  creşterea competitivitatii în comertul intemational, determinata de calitate, div rsitate şi excelentă.   '       '      '                              '  Imaginea de mai jos reprezintă această Viziune din perspectiva lanţului valoric ,  dimensiune care este fundamentală în cadrul acestei strategii naţionale de export.    Lanţ valoric internaţional  România: lantul valoric actual multi- ' sectorial                      Valoare      ..  Cere eta re  şi   dezvoltar  IT&C  Procesator  /   Producă tor  Am balator  T rans­ portator  Exporta tor  Cumpărător principal/ vânzător  Finisator  Vânzător en-detail  Reciclato r  Furnizor  Furnizor  Consum alor  i------   Corn ponenta Naţională a Lanţului Valoric    Servicii  -  design   -branding  -Asigurare a calităţii  -financiare   Designer      

 Servicii de sprijinire a corn erţului fragmentate, necoordonate  şi  care  se  suprapun 

 Cercetare şi dezvo Ita.re 

 7 



 8 

 Lantul Valoric Viitor Multi-Sectorial 
 ' 
     
     
     
     
 Lant valoric international '         ' 
 Valoare 

 R&D                               Externalizare  
 cu valoare 
 adăugată mare pentru clienţi internaţionali 
  
 Cercetare şi dezvoltare 

 I   Procesator/   I  
  Ambalator  I Transpor  I       I  Cumpărător  
  
  Vânzător en-detail  

 Reciclator 
  '-----c::  P  ::::  r  :  o  :::  d  :::  u  ::  c  :::  ă  :   t  =  o  ::  r  :::::r, ,        tator       Exportator    rin,cipal/  
    •  Vanzator en-   
 l 

 detail 
 Finisator 
 Furnizor 
 Furnizor                              
   I       I 
 Designer 
 A                      I    A 
 j   1                   j 
 Cosum ator 
  

 Sinergii între lanţuri valorice 

 A 
 j 

 Servicii de sprij iuire a corn erţulu i specializate acţionând în reţea: informaţii, financiar, facilitarea corn erţului, branding, crearea de corn petenţe, promovare a corn erţului, design,m anagem ent calitate 
  


 Componenta Natională a Lantului Valoric 
 '       ' 
  

     
     
 Valoare 

     ..,.. 

 Vin 

 L 

 r     -- .. 

 Corn ponenta Naţională a Lanţului Valoric 

    ►   1  Efectul de multiplicare  1 1     a I - sin - e - rg - iiI - or --•  I    

 Ag ricu ltura ecologica 

 Turism rural şi servicii 
 balneare 

 Artizanat 


 Sticlărie 

 Cultură 

 9 



 Lanţ valoric internaţional 
 Sinergiile viitoare inter-lanţuri 


    2.  Unde ne aflăm acum?- O Evaluare     2.1  Evaluarea comerţului exterior şi a performanţei şi competitivităţii exporturilor României  În perioada 1997 - 2004, România a avut o creştere constantă în comerţul exterior. Exporturile (FOB) din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezintă o creştere substanţială de 21,3% faţă de 2003 (15,61 miliarde Euro) şi o medie lunară de aproape 1,6 miliarde Euro. Totuşi, această creştere a exporturilor nu a fost suficientă pentru a acoperi totalul importurilor şi deficitul comercial a crescut de la an la an.  Portofoliul de bunuri exportate s-a schimbat de asemenea. În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbări în ceea ce priveşte ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, după cum urmează:     •  Maşini, aparatură şi echipamente electrice, aparate video  (reprezentând  17,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 8,7% în 1997);     •  Materiale plastice, cauciuc şi alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 2,2% în 1997) ;      •  Mijloace de transport (reprezentând 6,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 5,3% în 1997);     •  lncalţaminte, palarii, umbrele şi alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul exporturilor în 2004, în  comparaţie  cu acelaşi procentaj de 6,5% în 1997);     •  Textile şi articole textile (reprezentând 22,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 23,0% în 1997);     •  Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 7,6% în 1997);     •  Produse chimice  (reprezentând  4,1% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 6,6% în 1997);     •  Metale de bază şi alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 18,5% în 1997);  La sfârşitul lui 2004, structura exporturilor româneşti era următoarea: produse ale industriei constructoare de maşini, inclusiv echipamente electrice (24,4%), textile şi articole textile (22,3%), metale de bază şi alte asemenea  (15,4%),  produse chimice şi plastice (7,8%), produse minerale (7,2%), incaltaminte şi articole din piele (6,5%), mobilă (4,8%), lemn, celuloză şi hârtie (5,2%), alimente (3,1 %).  Distributia geografică a exporturilor româneşti arată o concentrare majoră pe pietele UE 25. În acelaşi timp se poate remarca o scădere a exporturilor către regiunea Americilor. În 2004 primele 1O pieţe ale exporturilor româneşti au cumulat 74,1 % din totalul exporturi lor, iar cele zece ţări partenere pentru importuri au reprezentat 66,4% din totalul importurilor româneşti. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia, Germania şi Franţa.  Analizând cifrele putem vedea că schimburile comerciale ale României sunt concentrate în interiorul Europei la două niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg şi unul la un nivel sub-regional, reprezentând relaţiile comerciale cu ţări din UE. Din acest punct de vedere s-ar putea spune că România are nevoie de o mai bună diversificare a comerţului său exterior.  Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispoziţie mai puţine date statistice, exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism, IT&C şi transport.  Chiar şi aşa comerţul exterior per capita al României este mai mic decât cel al ţărilor vecine. În perioada 2000-2002, acesta a fost de 5,7 ori mai mic decât în Cehia, de 5,5 ori mai mic decât în Ungaria, de 4,2 ori mai mic decât în Slovacia, de 2 ori mai mic decât în Polonia şi de 1,5 ori mai mic decât în Bulgaria.    Evaluarea competitivităţii naţionale  Dintr-o perspectivă macroeconomică această evoluţie a come ului exterior a condus la o accelerare a dezvoltării şi performanţei economice. Dezvoltarea durabilă în continuare a sectoarelor exportatoare poate contribui la creştere socio-economică continuă dar performanta sectoarelor cheie se bazează pe factori de avantaj comparativ, mai ales pe costul mic al fo ei de mu că şi al materiilor prime. În realitate o mare parte din exporturile către UE sunt generate de industriile care folosesc în mod intensiv fo a de muncă şi resursele naturale. Acestea sunt de obicei produse cu valoare adăugată mică şi conţinut tehnologic scăzut şi care depind de costul mic al fortei de muncă şi de materiale importate (ex.: textile, partide încălţăminte şi accesorii). În acelaşi timp mai' mult de jumătate din deficitul comercial cu UE este generat de industriile cu conţinut tehnologic intensiv.  Sectorul de îmbrăcăminte, spre exemplu, a devenit  un important sector exportator . Deşi acest lucru poate fi pa ial atribuit unui mai mare grad de competitivitate acesta este şi rezultatul activităţilor tip lohn sau nişelor create prin reorientarea exportului către alte produse si sectoare productive in ţările nou intrate in UE, in ultimul val de extindere.  Asemenea avantaje competitive sunt uşor de erodat şi de pierdut. Ele reprezintă condiţii temporare de competitivitate şi nu pot fi susţinute. România trebuie să nu depindă de asemenea factori pentru a-şi continua dezvoltarea economică.  Economia românească are un nivel de competitivitate relativ scăzut în context european şi România a atras investiţii mai mici per capita, comparativ cu alte ţări din regiune, datorită absenţei unui cadru legislativ transparent şi datorită unei competiţii regionale accentuate. Decalajul competitiv faţă de restul ţarilor membre UE nu poate fi ignorat dată fiind importanţa pieţei europene pentru România. Este foarte probabil ca acest decalaj să crească dată fiind perspectiva unei şi mai mari liberalizări şi integrări a comertului mondial, lăsând exportatorii români într-o situatie critică.  În' ciuda deschiderii continue a come ului exterior' şi în ciuda performanţelor semnificative ale exporturilor, exporturile româneşti încă nu sunt diversificate îndeajuns. Acest lucru se datorează în parte faptului că puţine întreprinderi au activităţi inovative sau de cercetare în dezvoltarea produselor si serviciilor lor. O scurtă privire prin exporturile principale ale României relevă rapid că majoritatea sunt sectoare tradiţionale. A existat puţină inovare şi, în consecinţă, există puţine industrii care folosesc în mod intensiv tehnologie noua.  Prin urmare prioritatea strategică a României trebuie acum să fie avantajele competitive, dezvoltarea capacităţii şi competenţei sectoarelor exportatoare, atragerea de investiţii locale şi străine şi de crearea unei economii care să poată să se dezvolte În conditii de comert liber Într-o piaţă din ce În ce mai globa/izată.  ISO reprezintă o sursă de capital, de 'know-how, t hnologie şi aptitudini manageriale şi stimulează creşterea economică. România trebuie să devină un pretendent mai bun pentru absorbirea investiţiilor străine directe, mai ales a celor orientate spre export.   România nu mai poate să fie defensivă sau protecţionistă, să se axeze pe probleme de acces sau de regularizare a furnizării de produse şi servicii pieţei domestice. Introducerea tarifului vamal comun în perspectiva aderării României la UE în 2007 va cere o adaptare rapidă la condiţiile pieţei internaţionale. Este esenţial ca sectoarele productive să ia în calcul acest lucru.  Avantajele competitive nu apar din protecţionism, cote şi  acces  preferenţial pe piaţă. ln realitate aceste măsuri pot avea un efect negativ asupra performanţelor economice deoarece scad motivaţia Întreprinderilor pentru eficienţă, calitate şi inovare.  2.2.   Politica  actuală a Guvernului  şi strategia  pentru  sprijinirea dezvoltării exporturilor  Programul Guvernului pe următorii 4 ani are ca obiective creşterea competitivităţii naţionale, dezvoltarea regională şi sprijinirea IM M-urilor şi a companiilor inovatoare. Acesta are următoarele prevederi referitoare la come ul exterior:     •  conformare şi o mai bună folosire a acordurilor internaţionale de liber schimb şi mai multă credibilitate şi încredere în mediul de afaceri românesc;     •  creşterea ponderii exporturilor româneşti de produse industriale în come ul mondial prin identificarea pieţelor nişă pentru acestea, mai ales pentru acele produse care au o valoare adăugată mai mare;         •  acordarea de prioritate întăririi relaţiilor comerciale şi economice cu ţările membre UE;     •  dezvoltarea de relaţii comerciale şi de cooperare economică cu ţările Europene care nu sunt membre ale UE;     •  relansarea relaţiilor comerciale bilaterale cu America, Asia, Africa si Orientul Mijlociu;     •  servicii specializate mai bune pentru dezvoltarea comertului.    În România există un cadru legislativ special dedicat stimulării şi promovării exporturilor.  În conformitate cu legea ,   următoarele programe sunt În vigoare:      1.  Instrumente financiare şi bancare aflate sub managementul EXIMBANK:     2.  Program de promovare a exporturilor aflat sub managementul Ministerului Economiei şi Comerţului/Departamentul de Comerţ Exterior, prin care unele categorii de cheltuieli sunt suportate parţial sau total de către bugetul statului, pentru:     •  participarea la târguri şi expoziţii internaţionale;     •  organizarea de misiuni economice in străinătate;     •  cofinanţarea unor cheltuieli pentru infiinţarea şi funcţionarea de reprezentanţe comerciale în străinătate;     •  cofinanţarea unor studii de piaţă şi produse;     •  publicarea şi distribuirea peste hotare de buletine informative referitoare la oferta de export a României;     •  publicitate şi materiale publicitare       3.  Programul de Competitivitate pentru produsele industriale, aflat sub managementul Ministerului Economiei şi Comerţului.     4.  Programul de competitivitate pentru produse agricole şi alimentare, aflat sub managementul Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;.     5.  Prime de export pentru produse agricole şi alimentare acordate în conformitate cu Acordul pentru agricultură - Partea  111,  Secţiunea  11 -  Subvenţii pentru export în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, cu prioritate şi într-o proporţie mai mare pentru produsele biologice agricole şi alimentare de origine vegetală sau animală certificate.     6.  Programul pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru dezvoltarea exporturilor, administrat de către Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie.    În concluzie, România dispune de un sistem naţional de instrumente şi mecanisme pentru promovarea şi susţinerea exporturilor, care includ gradual noi tipuri de măsuri şi de instrumente, în conformitate cu cele mai bune practici din lume. Totuşi, o evaluare cantitativă arată că România investeşte mai puţin în asemenea instrumente în comparaţie cu alte ţări avansate. O evaluare calitativă arată că instrumentele pot fi diversificate şi folosite mai eficient.  Alocaţia bugetară pentru toate programele de promovare a exporturilor a fost de 2200,0 miliarde ROL în 2003, 4000,0 miliarde ROL în 2004 şi 4350,2 miliarde ROL în 2005, crescând de la an la an. Distribuţia alocaţiei bugetare pentru toate cele şase Programe de Promovare şi Susţinere a Exporturilor a indicat că mai mult de două treimi din alocaţiile bugetare au fost direcţionate către instrumente de garantare si asigurare a creditelor de export.  Aceste alocaţii nu au fost utilizate efectiv, o parte fiind alocate pentru constituirea fondurilor de asigurări sau garanţii, iar o parte nu a fost utilizată din alte motive: lipsa apetitului de a folosi instrumente cum ar fi studii de piaţă, sau deschiderea de filiale externe, dificultăţi în colectarea datelor pentru cataloagele sectoriale colective, lipsă de informaţii.   Existenţa Consiliului de Export ca un PPP la confluenţa dintre reţeaua de suport a strategiei şi reţeaua de furnizare a serviciilor, cele două inele esenţiale ale reţelei de sprijinire a comerţului,  poate fi văzută  ca  un catalizator pentru  o mai  bună folosire  a   resurselor  limitate.  Recapitulare: analiză naţională SWOT  Efectuarea unei analize SWOT a întregii economii româneşti nu este un demers facil având în vedere că există diferenţe relevante între sectoarele şi sub-sectoarele acesteia. Următoarele sunt bazate pe o agregare de mai multe analize SWOT pregătite de către fiecare dintre echipele specializate de strategie. Pentru a uşura interpretarea, analiza SWOT este împărţită în trei mai grupe (resurse umane, resurse naturale şi alţi factori). Se poate observa că în ultima grupă sunt prezentaţi factorii eterogeni cum ar fi verigi din lanţul valoric, tradiţiile şi structurile sectorului, influenţa Guvernului sau a integrării, calitatea mediului de afaceri, etc. Sectoarele unde intensitatea factorilor este ridicată sunt de asemenea identificate.       Puncte forte  Resursele umane, capitalul social, infrastructura de educaţie şi cercetare       •  Calitate în general bună a resurselor umane şi forţă de muncă suficient calificată  în multe sectoare (mai ales în sectoare cheie sau sectoare trad ionale cum ar fi anvelope, petrochimice, textile). Forţă de muncă relativ ieftină şi pregătită, cu aptitudini creative şi inovatoare;     •  Existenţa infrastructurii de cercetare şi training (şcoli şi institute) specializată pe domenii importante de activitate cum ar fi procesarea lemnului, construcţia de maşini, componente de automobile, echipamente industriale, textile, chimice, etc.     •  Sistemul educaţional, în ciuda rigidităţilor şi legăturilor slabe cu sectorul de afaceri are infrastructură, instituţii şi resurse umane bine pregătite şi bine dispersate în teritoriu în domenii strategice (IT&C, textile, mobilă, chimice şi petro-chimice, inginerie);     •  Bună concentrare de vorbitori de limbi străine în marile oraşe;     •  Specialişti foarte bine pregătiţi cu poziţii cheie în companii transnaţionale;     •  Moştenire culturală specifică în context european;  Resursele naturale şi mediul       •  Resurse naturale disponibile pentru procesarea lemnului (90% din sortimentele principale de lemn regenerativ), calitatea solului;     •  Biodiversitate ridicată, condiţii balneo-climaterice bune pentru sănătate şi sisteme ecologice unice cum ar fi Delta Dunării;     •  Condiţii naturale bune pentru agricultură;  Alţi factori relevanţi pentru competitivitate       •  Economie adaptată la regulile UE pentru transparenţă competiţională, un mediu de afaceri prietenos şi o infrastructură naţională în curs de modernizare cu fonduri UE;     •  Existenţa de industrii în amonte capabile de a furniza şi adapta oferta în lanţul valoric naţional pentru integrarea pe verticală a produselor sectoarelor strategice cum ar fi mobilier, industria automobilelor, chimice, obiecte electrice, procesarea metalelor şi IT&C;     •  Complementarităţi şi capacitate de specializare pe verticală în industrii europene cum ar fi construcţia de maşini, componente auto, etc.;     •  Tradiţie de durată în sectoare cum ar fi: textile, procesarea lemnului, chimie şi petrochimie, procesarea metalelor;     •  Sprijin guvernamental pentru sectoare strategice în anumite zone cheie cum ar fi dezvoltarea infrastructurii IT&C;     •  Interes crescut şi atitudine pro-activă a asociaţiilor de afaceri pentru fermele ecologice şi prioritatea specială a acestui sector în programele de aderare si integrare România-UE combinate cu introducerea de legislaţie corespunzătoare;     •  Mărimea pieţei interne;       Oportunităţi    Resursele umane, capitalul social, infrastructura de educaţie şi cercetare       •  Apropiata aderare a României la UE. România va beneficia de la UE de infrastructuri de cercetare şi educaţie, cadru legislativ şi scheme de sprijin;     •  Educaţia şi cercetarea vor fi mai legate de producţie;     •  Cunoştinţe generale bune de limbi străine care permit dezvoltarea de servicii delocalizate constituie oportunităţi adiţionale importante;       •  Resursele naturale şi mediul       •  Interes crescut pentru protecţia mediului şi biodiversitate în lume şi în Europa;       •  Condiţii geografice favorabile cum ar fi conexiuni uşoare cu pieţe străine cu posibilităţi bune de transport rutier, feroviar, maritim şi pe Dunăre.                   •  Un nou tip de consumator, interesat în ecologie, protecţia mediului, biodiversitate;       •  Alţi factori relevanţi pentru competitivitate       •  Companiile române vor beneficia de economia de scară a marii pieţe comunitare;     •  Liberalizarea şi globalizarea comerţului;     •  Stabilirea unei zone de liber schimb în zona Pan-Euro-Mediteraneană     •  Delocalizarea şi creşterea competiţiei între CTN-uri şi IMM-uri pentru a stabili sau intra în lanţuri valorice mondiale;     •  Marea importanţă dată de UE "noii economii" şi sectoarelor high-tech, dezvoltării infrastructurii, eficienţei energetice, protecţiei mediului;     •  Existenţa de industrii IT&C, electrice, electronice şi hardware relativ dezvoltate şi un mare număr de specialişti în acest domeniu care pot face faţă cerinţelor digitalizării;     •  Formarea de clustere în regiuni dinamice: în IT, mobilă, echipamente, etc.;    Puncte Slabe:    Resursele umane, capitalul social, infrastructura de educaţie şi cercetare       •  Lipsa de sincronizare, comunicare şi cooperare între companii, instituţii de cercetare şi sectorul public; între bănci şi companii; între furnizorii de utilităţi şi resurse naturale şi procesatori; Legături şi cooperare insuficientă între nevoile sectorului de afaceri şi sistemul educaţional în aria curiculară (IT, mobilă, textile);     •  Capacitate scăzută de asociere într-o afacere sau între firme pentru a crea clustere, centre de marketing, branding compozit, etc.     •  Nivel scăzut de cunoştinţe despre pieţele străine şi despre efectele integrării UE, globalizării şi liberalizării;     •  Decalaj mare între nevoile reale ale comunităţii exportatorilor şi ceea ce aceştia percep ca nevoi şi solicită susţinere, ceea ce poate fi observat în:       -  Lipsa de înţelegere a nevoii pentru controlul calităţii şi certificare, a creării şi protejării de branduri şi proprietate industrială sau a cerinţelor, avantajelor şi priorităţilor pentru dezvoltare durabilă, dezvoltare rurală şi protecţia mediului;     -  Capacitatea insuficientă a industriilor (IT, agricultură ecologică, procesare alimente) de absorbţie de fonduri datorită cererii scăzute şi lipsei de calităţi antreprenoriale;     -  Lipsă de aptitudini manageriale, strategii de marketing şi brand building ( constructie de mărci ) şi reţele de distribuţie pe pieţe străine; Resurse de marketing, dezvoltarea pieţei şi promovare insuficiente la nivel de companie, asociaţie, macroeconomic şi public;     •  Capacitate instituţională scăzută la nivel mezo privat (asociaţii de afaceri) şi lipsa de coagulare şi de reprezentativitate la nivel naţional a diferitelor asociaţii de industrii,     •  Lipsa experienţei fermierilor în crearea de planuri de afaceri şi obţinerea de finanţare din surse disponibile cum ar fi programul UE SAPARD;  Resursele naturale şi mediul     •  Nivel ridicat de defrişare şi de folosire a resurselor lemnoase în industrii primare cu valoare adăugată mică, cum ar fi exportul de material lemnos neprocesat şi de cherestea;     •  Protecţie şi promovare scăzută a biodiversităţii;  Alţi factori relevanţi pentru competitivitate       •  Decalaj tehnologic şi nivel scăzut de modernizare a tehnologiilor (viticultură, mobilă şi alte sectoare de procesare), productivitate scăzută;     •  Neconformare cu standarde avansate de calitate şi de mediu;     •  Decalaj digital în comerţul electronic, e-business şi folosirea serviciilor IT şi a tehnologiilor asistate de computer; costuri ridicate pentru infrastructura Internet şi de telefonie;     •  Lipsa de informaţii despre pieţe şi de aptitudini de marketing;     •  Inexistenţa unei imagini coerente a sectoarelor;               •  Mediul de afaceri este încă distorsionat de acorduri de monopol, cazuri de corupţie şi lipsă de conlucrare, comunicare şi transparenţă;     •  Legăturile cu producătorii de ţesături, ornamente, accesorii, etc. ale companiilor din sectoarele finale (îmbrăcăminte şi tricotaje) au fost rupte;     •  Verigi slabe pe lanţul valoric între procesatorii finali de bunuri petrochimice cum ar fi anvelopele, masele plastice, etc. şi furnizorii de materii prime şi costurile de producţie ridicate în industriile primare.     •  Blocaje financiare la nivelul companiilor productive.     •  Lipsa de cooperare între investiţiile străine în sectoarele considerate ca fiind o sursă importantă de know-how managerial, transfer de tehnologie şi acces la pieţe străine şi alte fabrici de producţie din cadrul sectorului, chiar dacă acestea au profile de producţie diferite;     •  Eforturi insuficiente de restructurare şi recapitalizare pentru infuzia de noi tehnologii capabile să ajute sectorul şi să creeze şi mărească valoarea adăugată a produsului;     •  Dependenţa de materii prime şi accesorii importate: lipsa de oferte de materii prime locale şi dotare tehnică insuficientă a sectoarelor primare;     •  Legislaţie locală imperfectă privind comerţul de bunuri, exporturi şi transport;    Pericole şi constrângeri:    Resursele umane, capitalul Social, infrastructura de educaţie şi cercetare       •  Exodul spre exterior al creierelor ( brain drain), mai ales al specialiştilor IT, inginerilor, matematicienilor, inventatorilor;     •  Lipsa unei şcoli de design industrial bine dezvoltate cu legături cu mediul de afaceri în sectoare producătoare importante cum ar fi textile, îmbrăcăminte, mobilă, etc.     •  Focalizarea resurselor umane asupra activităţilor nespecializate cu câştiguri mici;     •  lipsa de interes a companiilor în ceea ce priveşte folosirea rezultatelor activităţilor de cercetare - dezvoltare şi inovare pentru îmbunătăţirea competitivităţii produselor şi serviciilor;     •  Interes scăzut pentru inovare şi branduri proprii;  Resursele naturale şi mediul       •  Pierderea biodiversităţii şi a moştenirii culturale rurale datorită activităţilor economice haotice;     •  Concentrarea activităţilor în oraşe şi o dezvoltare neechilibrată între oraşe şi zone rurale;  Alţi factori relevanţi pentru competitivitate       •  Erodarea avantajului competitiv bazat pe forţa de muncă ieftină (creşterea graduală a costurilor cu forţa de muncă) combinată cu un curs de schimb volatil şi cu aprecierea monedei naţionale şi perpetuarea continuă a decalajului competitiv şi a locului periferic al economiei româneşti în economia globală;     •  Integrarea dar nu şi convergenţa în UE;     •  Lanţurile valorice ale sectoarelor strategice sunt ineficiente şi slabe, având profituri reduse şi fiind mult prea dependente de lanţurile valorice internaţionale;     •  Infrastructură e-business slabă;     •  Lipsă de informaţii relevante despre piaţă în domenii foarte specializate (externalizare IT, subcontractare industrială, ferme organice);     •  Branding de ţară neconsistent;     •  Productivitate şi eficienţă scăzută în consumul de utilităţi şi materii prime în comparaţie cu competiţia;     •  Competiţie regională în creştere între clustere din ce în ce mai inovative şi mai specializate.     •  Competiţie străină agresivă ce preia segmente din piaţa locală în sectoare cum ar fi textile, mobilă, procesarea metalelor şi a lemnuluir, etc. datorită liberalizării şi integrării.     •  Sistemul bancar este slab dezvoltat, la un nivel intermediar scăzut şi având costuri de capital mari; Acces necorespunzător la finanţare pentru companiile private interne; Costuri mari de finanţare datorită dobânzilor băncilor comerciale în comparaţie cu cele practicate de bănci din ţări concurente.     •  Costuri relativ ridicate de transport datorită infrastructurii insuficiente;     •  Probleme şi birocraţie la punctele de trecere a frontierei si existenţa unor proceduri legislative nearmonizate suficient cu cele europene;                    3.  Procesul de elaborare a SNE şi paradigmele sale      3.1.  Scopul strategic     •  România este o economie deschisă orientată spre piaţă care, pentru a converge spre un model de dezvoltare economică durabilă, trebuie să se concentreze pe competitivitate. Exportul este singura cale viabilă pentru creştere economică susţinută şi România va beneficia de pe urma unei abordări strategice a acestui domeniu;  România trebuie să devină competitivă internaţional şi trebuie să fie văzută ca fiind prietenoasă cu investitorii şi ca având un mediu de afaceri eficient. Acest lucru se poate realiza prin proiectare si plan de acţiune şi necesită  o  Strategie Naţională de Export complexă dar bine coordonată.  Pe larg, acest document caută să:     •  crească capacitatea sectorului privat de a genera creştere şi dezvoltare economică;     •  promoveze dezvoltarea resurselor umane pentru a obţine aptitudinile cerute pentru o dezvoltare economică continuă;     •  integreze ştiinţa şi tehnologia în planificarea şi dezvoltarea socio-economică;     •  promoveze capacităţile indigene dinamice tehnice şi inovative  ;      •  identifice şi dezvolte noi sectoare care creează, captează şi reţin valoare adăugată ridicată şi care furnizează baza pentru dezvoltarea economică viitoare a României;     •  încurajeze verigile inter şi intra-sectoriale pentru a conduce la evoluţia centrelor de excelenţă şi a clusterelor industriale;     •  crească eficienţa mediului de afaceri naţional la nivelul unuia care este competitiv pe plan internaţional;     •  asigure furnizarea corespunzătoare a infrastructurii necesare pentru a da industriei capacitatea de a deveni mai competitivă pe plan internaţional;     •  contribuie la dezvoltarea regională, generarea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei pentru a încuraja o distribuţie mai echitabilă a  veniturilor;      •  reducâ dependenţa de barierele tarifare şi non-tarifare sau accesul preferenţial pe piaţă pentru a susţine dezvoltarea exporturilor;     •  expuna mai mult întreprinderile româneşti la oportunităţile internaţionale de afaceri.  Pentru a deveni mai competitivă pe plan internaţional şi pentru a stimula dezvoltarea sectorului exportator este necesară o abordare comprehensivă care sa se adreseze tuturor constrangerilor asupra competitivităţii şi care să sa valorifice oportunităţile pentru a avea performanţe îmbunătăţite la export. După cum s-a stabilit în decembrie 2004 de catre entităţile interesate, strategia are o abordare sectorială şi inter-sectorială pentru 23 sectoare şi inter-sectoare şi are la baza modelul elaborat de ITC Geneva, având 4 componente interdependente:       •  Probleme pe partea de ofertă sau din interior,  angrenajul "Border-ln": axându-se pe capacitatea de producţie, productivitate, calitate, dezvoltarea tehnologiei, competenţe de management şi marketing pentru export şi competenţe în cadrul reţelei de sprijinire a comerţului pentru a ajuta întreprinderile în chestiuni legate de partea de ofertă;     •  Probleme operaţionale, de graniţă sau angrenajul  "Border":  axându-se pe dezvoltarea unui mediu de afaceri care este competitiv internaţional, pe reducerea costurilor tranzacţiilor comerciale, pe eficientizarea procedurilor şi documentaţiilor oficiale şi pe infrastructură;                 •  Probleme pe partea de cerere externă ,   de  exter i or ,  sau angrenaju l " Border-Out": axându-se pe identificarea oportunităţilor comerciale externe, furnizarea de sprijin pe piaţă ,  promovarea ţării şi a sectoarelor sale, promovarea investiţiilor străine directe orientate spre export şi transferul de tehnologie/know-how şi ;      •  Probleme de dezvoltare sau angrenajul  ă  Development " : axate pe contribuţia exporturilor la generarea de locuri de muncă, reducerea sărăciei şi dezvoltarea regională.        3.2  Parteneriatul public-privat  Pentru a fi relevantă şi de succes Strategia Naţională de Export a implicat  în  mod activ sectorul public şi sectorul privat. Prin urmare toate părţile care au fost  interesate  în competitivitatea exportului şi  în  dezvoltarea acestuia au fost implicate de la  început  în procesul de concepţie .   Acest parteneriat a permis echipelor de strategie să identifice constrângerile competitive şi să vină cu soluţii posibile, agreate. în acelaşi fel acest parteneriat a permis identificarea şi maximizarea oportunităţilor .   Parteneriatul a mai permis alinierea obiectivelor comerciale ale sectorului privat la preocupările de dezvoltare economică pe termen lung, prin comerţ si export competitiv ,  ale sectorului public.     3.3  Dialogul structural şi lucrul în reţea (networking) combinând dialogul si managementul de sus in jos (top-down) cu cel de jos in sus (bottom-up).  În  întregul  proces de elaborare a strategiei naţionale au prevalat schimburile şi dialogul structural dintre diferitele entităţi interesate. în conformitate cu metodologia ITC folosită în proces, întreg procesul de elaborare a trecut prin cicluri consultative bazate pe chestionare, evaluări şi comentarii venite de la intreprinderi, asociaţii  din  sectorul privat ,   instituţii  de sprijinire a comerţului, furnizori de servicii pentru afaceri ,  organizaţii din sectorul public şi mediul universitar.  Ca o regulă generală sectorul privat a fost responsabil pentru stabilirea pr i orităţilor strategice din  cadrul  fiecărui se c tor .   Totuşi, în stabilirea priorităţilor în cadrul sectorului si între sectoare, echipa nucleu şi sectorul public şi-au argumentat poziţiile pentru a se asigura un echilibru corect din perspectiva macroeconomică a diferitelor interese şi priorităţi sectoriale.  În cele din urmă acest document reprezintă munca colectivă a mai mult de 300 de entităţi interesate, acolo unde echilibrul a fost găsit între diferite iniţiative şi prioritizări, printr-o permanentă consultare la niveluri macro, mediu şi micro economice. Deoarece competitivitatea are constrângeri la toate aceste niveluri abordarea consultativă de mai sus a reprezentat cea mai bună alternativă pentru cei ce au elaborat strategia.       3.4  Aplicarea lanţului valoric  Pentru a focaliza strategia priorităţile trebuie stabilite în cadrul fiecărui sector şi între sectoare. Pentru a obţine acest lucru va fi folosită abordarea lanţului valoric. Modelul lanţului valoric oferă un cadru prin care pot fi identificate oportunităţi pentru a:     •  îmbunătăţi eficienţa pe lanţ (şi, prin aceasta, a-i creşte competitivitatea);     •  capta şi reţine o mai mare propo ie din valoarea produselor şi servicilor in interiorul ţării;     •  creşte competitivitatea sectorului prin identificarea de noi produse înrudite;     •  creşte contribuţia sectorului la obiectivele de dezvoltare.       Analiza pe baza lanţului valoric este folosită în acest document pentru a identifica activităţile în care România are un avantaj competitiv actual sau potenţial şi specifică iniţiativele ce trebuie implementate la nivel national, sectorial şi/sau de firmă.  În a est fel, abordând lanţul valoric cu un arsenal de instrumente de analiză ce ţin cont de  scopul  strategic mai sus formulat, strategia extinde obiectivul strategiilor de export trad ionale limitate la promovarea  exporturilor  în  afara  ţării.  Prin  urmare,  documentul  caută  să  îmbunătăţească competitivitatea exporturilor şi dezvoltarea exporturilor, crescând baza de export existentă.    3.5. Prioritizare şi Tabelul cu Scoruri Ponderate (Balanced Score Card)  Pe durata consultărilor multe entităţi interesate şi-au arătat preocuparea referitoare la felul în care strategia prioritizează, monitorizează, implementează şi cuantifică diferitele iniţiative. Problema managementului SNE după adoptarea sa a devenit un subiect crucial pentru elaboratorii de strategii. Strategia, după elaborare, continua cu implementarea, iar acest document nu este etapa finala a managementului SNE.  Membrii echipei nucleu susţin din acest punct de vedere aplicarea metodologiei Tabelului  cu  Scoruri Ponderate (BSC) recent dezvoltată de către ITC,  ca  un instrument de management pentru monitorizarea şi măsurarea impactului strategiei. Metoda BSC utilizată de către ITC este o adaptare a metodei lui Robert S Kaplan şi a lui David P Norton de a măsura şi monitoriza impactul strategiilor la nivelul micro, elaborate de companii pentru dezvoltarea afacerilor. Metoda este eficientă deoarece:  clarifică felul în care o viziune pe termen lung poate fi convertită în acţiune strategică pe termen mediu;  asigură coeziunea între diferite obiective strategice şi identifică măsurile prin care să se cuantifice realizările lor;  stabileşte ţinte şi le aliniază la iniţiativele şi programele strategice; îmbunătăţeşte feedback-ul şi învăţarea.  În acest document  avem patru perspective din care strategia trebuie sa fie relevanta in realizarea viziunii strategice, iar aplicarea ei monitorizabilă şi măsurabilă ca impact  . Cele patru perspective sunt:  1.   Perspectiva de dezvoltare, cu cea mai mare relevanţă printre cei interesaţi, respectiv nu numai comunitatea exportatorilor, dar si restul persoanelor si entităţilor care pot contribui la dezvoltare economica prin export.   Perspectiva are trei considerente strategice şi anume:   chestiuni legate de componenta de dezvoltare a scopului strategic, axate pe contribuţia la bunăstarea crescută a ţării;  concentrările economice de firme şi clusterele economice de export; promovarea investiţiilor şi ISO-urilor orientate spre export;              Componenta sau angrenajul de dezvoltare  I       măsurilor      Comparativ Calcularea  perspectivelor                     fJI,  •   Obiective Strategice                 Priorităţi              fJI,   •   Iniţiative   măsurilor                măsurilor        •  Obiective Strategice     •  Iniţiative     •  Tinte     •  	 Performanţele şi impactul        •  Iniţiative     •  Tinte     •  	 Performanţele şi impactul        •  Obiective Strategice     •  Tinte     •  	 Performanţele şi impactul        •  Obiective Strategice     •  Iniţiative     •  Tinte     •  	 Performanţele şi impactul      Perspectiva  de dezvoltare  Procesul: designul strategiei şi cadrul managerial  ...  .  .  .  Declaratia de Viziune pentru România este: să obtinem  o  bunăstare economica mai mare pentru toţi cetăţenii prin creşterea competiti- vităt , ii în  comertul  internaţional, determinată  Pentru a realiza viziunea cum trebuie toate entită le interesate (inclusiv societatea civilă si comunitatea de afaceri, contribuabili ,  politicieni, ministere, sindicate, ONG-uri şi comunitatea donatoare) să îi perceapă relevanţa pentru preocuparile şi priorităţile proprii?Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?     Concentrare economică de  export - clustere     I       Promovarea investiţiilor şi a  ISD       I      Perspectiva competitivitătii sectoriale  ""   Pentru a realiza viziunea cum trebuie asociaţiile de afa ceri şi de export şi grupurile de consultanta/experti, potenţialii investitori (interni şi străini) şi potenţialii cumpărători/importatori în sectoare de export cu prioritate ridicată să perceapă viziunea în termeni de întărire a capacităţii şi competenţei comunităţii exportatoare, întărire a mediului de afaceri naţional şi creştere a perspectivelor de dezvoltare şi diversificare a pieţei? Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?   Lanţ valoric şi priorităţi sectoriale  Componenta sau angrenajul de       Componenta externă Componenta sau angranajul de     graniţă, operaţională Border a      sau angrenajul Border aut  interior ,Border-ln             strategiei    Perspectiva clientului       T  Resurse  Pentru a realiza viziunea exportatorii actuali, potenţiali şi aspiranţi şi alte întreprinderi şi jucători cheie din sectoarele anţurile valorice prioritare din ţară percep viziunea în temneni de adâncire a obiectivelor lor comerciale (reţinerea, adăugarea şi crearea de valoare) şi satisfacerea nevoilor lor pentru sprijin? Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?  Segmentarea clienţilor in                    Cercetare şi dezvoltare, inovare şi transfer  de calitat.., diversitate şi excelenţă.  potenţiali, aspiranţi şi curenţi  I  I   Managementul calităţii  11  tehnologic  I  Dezvoltarea competenţelor               I  I   Perspectiva institu onală         Finanţare comerţ     I     I   Informaţii de comerţ   I  -  Pentru a realiza viziunea fiecare membru (public şi privat) al reţelei de suport a strategiei percepe viziunea în termeni de consolidare a poziţiei sale, facilitându-i munca şi sporindu-i capacităţile?  Care  sunt implicaţiile  pentru  designul  strategiei?                     21  I  Reţeaua de sprijin a strategiei     I          I  Reţeaua de livrare a serviciilor    I      4.  Calea înainte - Strategia de Export 2005-2009       4.1  Perspectiva de dezvoltare  Strategia Naţională de Export nu este doar o strategie pentru exportatori. Deoarece, într-un sens mai larg, exportul este o activitate complexă la care foarte multi jucători pot contribui în mod direct sau indirect, sau pot beneficia de pe urma ei, este o strategie pe'ntru toţi cetăţenii români.  În realitate obiectivele centrale ale SNE se circumscriu priorităţilor de dezvoltare sustenabilă, universal acceptate.  Este prin urmare esenţial să existe o creştere susţinută a  contribuţiei  sectorului exportator la dezvoltarea socio-economică naţională. România este confruntată cu decalaje economice şi de dezvoltare în comparaţie cu UE şi creşterea competitivităţii pentru export este o cale dovedită pentru a micşora aceste decalaje. Prin urmare dezvoltarea exporturilor nu este un obiectiv în sine ci o metodă crucială pentru a asigura bunăstare şi dezvoltare sustenabilă.  Într-adevăr, nu este de ajuns ca România să aibă creştere economică. Dacă ţara aspiră să ajungă din urmă economiile avansate, atunci România trebuie să realizeze ritmuri de creştere economică  mai mari  decât competitorii .  Pentru a atinge acest obiectiv este esenţial ca toate entităţile interesate, inclusiv politicienii, factorii de decizie guvernamentali, sectorul privat, societatea civilă şi comunitatea donatoare să lucreze într-un cadru agreat şi acceptat. Această strategie furnizează un asemenea cadru.  Acest document este, în acest context, o parte detaliată, relevantă şi realistă a efortului naţional de dezvoltare şi o extensie detaliată a Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi a altor strategii şi iniţiative pentru dezvoltare durabilă.     4.1.1.  Considerentul strategic nr.1, componenta ( angrenajul) de dezvoltare a strategiei;  Probleme şi priorităţi: generare de locuri de muncă, reducerea sărăciei, dezvoltare regională, considerente de mediu       Constrângeri la nivel regional     •  Lipsa de infrastructură viabilă ce limitează dezvoltarea economica 1n diverse zone, iar dezvoltarea rurală este înceată  , bazându-se pe o forţă de muncă îmbătrânită, care trăieşte din agricultura de subzistenţă;     •  Pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi turismul rural sau serviciile balneare, lipsa de servicii locale de transport sau eşecul mediului local de a atrage turiştii blochează dezvoltarea acestora     •  Asociaţiile de fermieri sunt fragile şi incapabile sau insuficient stimulate să furnizeze materii prime în aval către procesatorii de alimente, adică spre verigile lanţului valoric necontrolate de fermieri, pentru a creşte astfel capacitatea procesatorilor de alimente de a aproviziona piaţa şi de a oferi la export;     •  Sărăcia este încă la nivel ridicat - estimată la 29% din populaţie. Sărăcia în zona rurală scade cu o viteză mult mai mică. Beneficiile creşterii economice abia de ajung în acest habitat. Noi oportunităţi de angajare în activităţi non-fermiere sunt esenţiale.     •  Muncitorii din domeniul privat sunt mult mai vulnerabili la şomaj decât angajaţii din sectorul public     •  Climatul investiţional (atât intern cât şi străin) slab este un impediment pentru dezvoltarea regională.     •  Accesul la finanţare sau la fonduri UE sau sub programele de asistenţă ale altor donatori şi chiar informaţiile referitoare la finanţare nu sunt consistente la nivel regional.     •  Trebuie create noi oportunităţi de angajare în sectoare noi  (ex.:  sectoare cu înalt conţinut tehnologic şi sectoare de servicii, turism rural, ferme ecologice), pentru a evita şomajul în masă pe măsură ce România îşi pierde competitivitatea în sectoarele traditionale.    Problemele identificate care inhibă dezvoltarea regională includ:          •  Doar puţine companii şi-au adaptat tehnologiile la standardele de mediu UE. şi vor trebui să o facă repede, înainte de intrarea României în UE în 2007. (industria electro-tehnică, constructoare de maşini, chimică).    Pentru a elimina sau minimiza efectele acestor constrângeri la nivel regional contribuţiile principale ale strategiei de export la obiectivele de dezvoltare sunt:    Contribuţia la dezvoltarea regională  Modernizarea infrastructurii regionale susţinerea sectoarelor emergente cum ar fi turismul rural sau serviciile balneare şi întărirea sectoarelor existente cum ar fi artizanatul, mobila şi viticultura.  Implementarea de proiecte şi programe de dezvoltare rurală orientate spre export (turism rural, IT&C, mobilă, artizanat, viticultură);  Programe pentru stimularea creării de asociaţii de afaceri, inclusiv cooperative, la nivel local în cadrul sectoarelor care au potenţial local de multiplicare ridicat, ex.: produsele agricole şi procesarea de alimente.  Programe pentru stimularea dezvoltării de clustere orientate spre export în sectoare cum ar fi electrotehnică, mobilă, procesarea de alimente, turismul rural ,  IT, componente auto;  Încurajarea descentralizării capacităţii de export de la oraşe către zone rurale, în scopul de a crea noi aptitudini şi oportunităţi de angajare;  Incurajarea creării de alianţe între producători (ex.: consorţii de producători şi exportatori) pentru creşterea volumului de export.  Stimularea creării de zone economice speciale (ce să conducă la concentrarea industriilor în anumite zone, să stimuleze subcontractarea şi activităţile pe lanţ valoric) pentru a favoriza crearea de locuri de muncă. Aceasta poate include turismul rural sau serviciile balneare împreună cu agriculură organică, viticultură, artizanat şi procesarea lemnului în condiţii ecologice;  Stimularea alianţelor de afaceri la nivel local între grupuri de companii cu produse sau servicii similare sau înrudite (clustere) în diferite sectoare interconectate care pot beneficia de pe urma efectului de sinergie în creşterea ofertei de export, respectiv intreprinderea de eforturi combinate pentru a promova turismul rural sau serviciile balneare împreună cu agricultura organică, vinul, artizanatul şi procesarea lemnului în condiţii ecologice;  stimularea finanţării la nivel local a cooperativelor în agricultură şi a industriilor procesatoare Sprijinirea creării de centre comerciale pentru a efectua activităţi de adăugare de valoare  referitoare la colectare, sortare, procesare, ambalare şi depozitare, mai ales în sectoarele agricol şi lemn industrial;  Crearea de noi lanţuri valorice prin procesarea unor deşeuri rezultate din procesarea lemnului (rumeguş);  Contribuţia la crearea de locuri de muncă  Sprijinirea şi întărirea sectoarelor angajatoare cheie (ex.: confecţii etc.)  Crearea de noi oportunităţi de angajare în sectoare noi (ex.: sectoare cu continut tehnologic înalt şi sectoare de servicii, turism rural, ferme ecologice), pentru a evita şomajul în masă pe măsură ce România îşi pierde competitivitatea în sectoarele tradiţionale.  Dezvoltarea unei politici şi a unui cadru competitiv care să conducă la atragerea de investiţii străine în aceste sectoare.  Contribuţia femeilor    Reîntărirea şi promovarea în continuare a contribuţiei şi implicării femeilor în economie, mai ales în sectoarele de confectii, artizanat şi turism.  Încurajarea şi dezvoltarea calităţilor antreprenoriale în randul  femeilor pentru o participare eficientă a acestora în afaceri şi în activităţile de export.  Creşterea rolului femeilor în conectarea micii industrii la nivel de sate  cu  activitatea de export.    Sustenabilitate în protecţia mediului  Dezvoltarea unei politici cadru care să max1m1zeze managementul şi folosirea resurselor naturale în mod sustenabil cu dimensiunea riscurilor asupra mediului, induse de sectoarele critice şi emergente;  Facilitarea şi stimularea alinierii exportatorilor la standardele de mediu; Protecţia mediului şi a biodiversităţii la nivel regional.       4.1.2.  Considerentul Strategic nr. 2 Concentrări (aglomerări) economice de export, clustere  Este acceptat faptul că aglomerările economice cresc competitivitatea la export a companiilor aflate într-o regiune, deoarece:  Pot transforma puncte slabe şi probleme comune ale unor IMM-uri izolate aflate în aceeaşi zonă geografică în avantaje şi oportunităţi comune;  Pot creşte puterea de negociere a firmelor atât pe piaţa internă, în operaţiuni în amonte pe lanţul valoric cât şi în activităţi în aval pe pieţele străine,  Permit întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor să penetreze în mod colectiv şi cu succes în pieţe ţintă unde un IMM individual nu poate;  Incurajează întreprinderile să lucreze împreună la criterii de calitate agreate, în conformitate cu standardele internaţionale;  Oferă oportunitatea pentru transferul de cunoştinţe.  Concentrarile economice competitive reprezintă un efort organizat de stimulare a creşterii şi competitivităţii la nivel regional şi implică foarte mulţi factori- companii, guvern, furnizori de servicii de afaceri şi comunitatea ştiinţifică.  În consecinţă ,  iniţiativa de a stimula dezvoltarea de concentrări economice implică instituţionalizarea efortului printr-o participare explicită a sectorului public şi a sectorului privat. Diferite intervenţii sunt necesare, cum ar fi:     •  Sprijin pentru o infrastructură de comerţ modernă, inclusiv infrastructură de comunicare electronică;     •  Sprijin pentru training, cercetare, educaţie adaptate la nevoile clusterului la nivel local;     •  Stimularea creării de centre pentru schimbul de informaţii, training, învăţare;     •  Accesul la opţiuni de finanţare competitive;     •  Programe pentru a facilita conectarea în clustere;     •  Servicii de consultanţă pentru companii;     •  Scheme de mobilitate;     •  Marketing şi branding colectiv în străinătate al potenţialului şi al oportunităţilor de afaceri ale clusterului    Pentru a crea interesul public şi privat până la o perspectivă a politicii industriale bazate pe concentrare economică competitivă, România trebuie să acţioneze pentru:  Stimularea unei intervenţii neutre a autorităţilor naţionale, regionale şi locale (publicarea unei  cărţi albe);  Stimularea investiţiilor sectorului privat în clustere economice ţintă:  Experienţa mondială arată cu tărie faptul că aglomerările economice au succes datorită unei cooperări strânse între membri şi de asemenea datorită sprijinului puternic al actorilor implicaţi cum ar fi: asociaţiile de afaceri regionale, instituţiile financiare şi autorităţile locale.  Din perspectiva sectorială a SNE, concentraţiile economice pentru export şi mai ales clusterele pentru export sunt în curs de formare (vezi harta de mai jos) şi există oportunităţi în industriile textilă, confecţii, incalţaminte; mobilă; IT&C; componente auto; sticlărie, artizanat; ferme organice; turism rural.     4.1.3.  Considerentul strategic nr.3 - Promovarea investiţiilor şi ISO-urilor orientate spre export       

 Investiţiile locale şi ISO-urile sunt contributori importanţi la dezvoltarea exporturilor. Cel puţin o treime din exporturile româneşti sunt generate de prezenţa ISO-urilor în sectoare importante şi dinamice de producţie. 
 corelarea activităţilor de promovare a investiţiilor străine cu obiectivele şi ţintele SNE axându-se în mod special pe atragerea de ISO-uri în sectoare prioritare ale SNE; 


 crearea unui sistem naţional de marketing ţintit către locaţii pentru ISO-uri interesate în investiţii pe termen lung şi delocalizare în sectoare cheie ale acestei strategii; 
 focalizarea pe construirea unui mediu de afaceri mai bun în loc de a oferi doar stimulente (aceste stimulente sunt uşor de replicat sau chiar de depăşit de către competitori); 
 încurajarea formării de legături între investitori străini şi întreprinderi locale (ex.: folosirea de furnizori locali pentru a îndeplini nevoile de externalizare ale unor activităţi de către companiile străine); 

 Majoritatea sectoarelor de export sau a autorităţilor locale sunt conştiente de importanţa strategică a ISO-urilor orientate spre export. Strategia ţinteşte programe specifice pentru a atrage ISO-uri în principal în sectoare strategice orientate spre export ce răspund nevoilor specifice: 
 textile, mai ales în aval ,  pentru a asigura furnizarea locală de materii prime şi a extinde lanţul valoric naţional dar şi pentru a fi mai competitiv în amonte la confecţii şi încălţăminte; 
 mobilă, unde ISO-urile sunt necesare pentru extinderea lanţului valoric, pentru introducerea de noi tehnologii şi crearea de noi lanţuri valorice în afacerile de componente şi accesorii; 
 automobile şi alte componente industriale, pentru a crea noi competenţe şi a se alinia la standardele de calitate ale producătorilor de automobile; 
 turism rural, ferme ecologice, viticultură pentru modernizarea infrastructurii şi a capacităţilor; IT&C şi servicii emergente unde ISO-urile şi JV-urile pot ocupa pieţe nişă. 
 Pentru a atrage mai multe investiţii ,  inclusiv ISO-uri, strategia îşi propune: 
 o mai mare conştientizare în rândul autorităţilor locale şi a asociaţiilor de afaceri a importanţei din ce în ce mai ridicate a externalizării industriale şi a delocalizării producţiei; 
 stimularea autorităţilor locale pentru a învăţa din modelele de bună practică de marketing teritorial atunci când îşi pregătesc şi promovează oferta economică regională atât mediului de afaceri intern cât şi celui extern şi potenţialilor investitori; 
 atitudine locală pro-activă şi parteneriat public-privat pentru a atrage CTN-urile să delocalizeze în România o parte din operaţiunile lor de lanţ valoric; 
 stimularea formării de clustere de IMM-uri furnizoare în jurul investiţiilor strategice în industria automobilelor, constructoare de maşini, echipamente, chimică. 
 Aspectele specifice sectoarelor şi clienţilor privind promovarea investiţiilor vor fi de asemenea tratate în următoarele capitole. 

 Concluziile la perspectiva de dezvoltare şi stabilirea ponderii procentuale în im pactul general al SNE 
  
 Din perspectiva dezvoltării macroeconomice această strategie se axează pe dezvoltare economică şi socială sustenabilă, ţinteşte reducerea sărăciei, crearea de mai multe locuri de muncă, dezvoltarea rurală, crearea de competenţe la nivel regional şi dezvoltare regională. Spunând acestea trebuie să avem în minte faptul că tot restul strategiei, indiferent de faptul că ţinteşte alte perspective, va avea un impact indirect asupra dezvoltării generale socio-economice a României .  Luând în considerare gama de iniţiative pentru aceste scopuri şi legătura directă dintre competitivitatea exporturilor naţionale şi bunăstarea generală  perspectivei de dezvoltare i se atribuie  20% din totalul impactului celor patru perspective  . 

     4.2.  Perspectiva competitivităţii sectoriale  Perspectiva competitivităţii sectoriale se concentreaza asupra sectoarelor şi a nevoilor lor specifice în termeni de îmbunătăţirea capacităţii şi a competenţei, întărirea mediului de afaceri naţional, îmbunătăţirea perspectivelor de dezvoltare a pieţei, de diversificare şi participare în lanţul valoric internaţional şi creşterea oportunităţilor de reţinere a valorii, adăugare de valoare şi creare de valoare.  Recunoscând faptul că interdependenţele dintre sectoare nu pot fi ignorate, această strategie prioritizează totuşi, următoarele sectoare pentru motivele întemeiate subliniate mai jos:  industria de confecţii şi încălţăminte din industria uşoară, datorită capacităţii mari de ofertă a sectoarelor, tradiţiei şi competenţelor existente la care se adaugă capabilitatea de a dezvolta sau crea noi competenţe în design şi produse cu valoare adăugată mai mare;  mobilă în industria lemnului datorită existenţei materiei prime şi necesităţii exploatării ei într-un mod raţional, protejând pădurile, prin crearea de produse cu valoare adăugată ridicată din mai puţin lemn; Industria mobilei are o tradiţie de durată, contribuţia sa la dezvoltare este importantă, iar numărul de persoane angajate este ridicat.  IT&C şi externalizarea off-shore datorită potenţialului ridicat al resurselor umane, importanţei crescânde a externalizării IT în lume şi capacităţii sale de a stabiliza şi păstra în ţară forţă de muncă înalt calificată, stopând astfel migraţia acesteia spre exterior;  componente specializate din metal şi componente pentru industria de automobile cu valoare adăugată mare datorită specializării continue pe piaţa mondială combinată cu importanţa crescândă a delocalizării în lanţurile valorice mondiale. Pre-existenţa capacităţilor de producţie şi a aptitudinilor tehnice în această zonă şi interesul special al ISO-urilor şi CMN-urilor în piaţa română califică de asemenea acest sector ca fiind unul strategic;  produsele electro-tehnice specializate datorită existenţei capacităţilor şi a aptitudinilor tehnice, capacităţii de a îmbunătăţi conţinutul tehnic şi de a livra la export produse cu valoare adăugată mare;  anvelope, articole tehnice din cauciuc care beneficiază de tradiţie în producţie, existenţa de ISO­ uri strategice şi o capacitate mare de adaptare la condiţiile pieţei ,  cu produse specializate;  produsele din mase plastice, farmaceutice şi îngrăşăminte care sunt subsectoare din industria chimică ce au reuşit să se adapteze mai bine perioadei de tranziţie si să se orienteze mai bine către produsele sau serviciile cerute de către pieţele externe;  viticultura, cultura, sticlăria şi artizanatul sunt sectoare unde noile competenţe cresc şi crearea de avantaje competitive prin capitalizarea culturii, tradiţiei sau mediului natural, condiţiilor şi aptitudinilor este foarte importantă. Potenţialul lor de a combina sinergiile cu turismul este de asemenea relevant;  turismul  rural,  tratamentul  balnear  sau agricultura  ecologică  sunt  sectoare  în care comportamentul consumatorului arată un interes crescând în toată lumea şi în care România are bunuri unice pe care le poate oferi în materie de mediu, biodiversitate, cultură şi tradiţie;  servicii cu potenţial ridicat (evenimente promoţionale, transport, consultanţă-inginerie, financiar, managementul calităţii, crearea de competenţe ,  cercetare şi dezvoltare ,  mediu etc.) datorită unor motive eterogene, precum:  -existenţa de resurse umane foarte bine pregătite (inginerie, consultanţă, cercetare şi dezvoltare);  - necesitatea de a transforma constrângerile pieţei în oportunităţi pentru export (conformarea cu standarde de calitate şi de mediu mai ridicate face posibilă exportarea experienţei acumulate pe piaţa română de către companii româneşti specializate);  -importanţa crescândă a evenimentelor promoţionale internaţionale specializate unde comunităţile de afaceri şi experţii dintr-o ramură, se întâlnesc în mod regulat, la târguri, expoziţii şi conferinţe. România trebuie să capitalizeze nu numai în sectoarele de producţie strategice menţionate mai sus, dar şi în crearea unei industrii a evenimentelor promoţionale în România pentru sectoarele strategice, pentru a aduce România pe agenda internaţională a evenimentelor promoţionale pentru diferite sectoare de afaceri; potenţial crescând al serviciilor (financiar, consultanţă) de a vinde serviciile lor local, CTN-urilor şi ISO-urilor ,  exportând local.     4.2.1.  Considerentul strategic nr.4 - Lanţuri valorice şi priorităţi sectoriale;  Vorbind la modul general exporturile româneşti, indiferent de sector, suferă de  eficienţă scăzută în lanţurile valorice sectoriale, valoare reţinută scăzută sau valoare adăugată scăzută.  Există puţine sinergii între diferitele lanţuri valorice şi o capacitate scăzută de a crea noi lanţuri­ valorice.   Pe de o parte există sectoare cum ar fi agricultura, confectiile sau mobila unde componenta naţională a lanţului valoric poate fi extinsă prin integrarea de mai multe verigi în amonte sau în aval.  Pe de altă parte există o creştere a importanţei lanţurilor valorice globale, o delocalizare rapidă a activităţilor productive şi o creştere a diversificării specializării în activităţi şi operaţiuni noi,  inclusiv prin externalizare faţă de terţi (offshore outsourcing).   Externalizarea este din ce în ce mai importantă pe măsură ce companiile internaţionale caută locaţii alternative pentru a minimiza costurile şi a maximiza eficienţa, ceea ce le dă capacitatea de a se focaliza pe competente din ce în ce mai restrânse care presupun însă înalta calificare. Căutarea de noi locatii competitive creşte în ritm exponential. În anumite cazuri, cum ar fi sectoarele IT&C şi  ijloace de transport, externalizarea  ste dominantă.   Într-adevăr, cu capacităţile sale de producţie existente şi cu intrări de ISO masive în industria auto, construcţii navale sau de alte mijloace de transport, România are oportunităţi importante pentru a-şi dezvolta exporturile atât în produse de utilizare finală cât şi în componente şi subansamble pentru linii de producţie integrate mondial.   Lanţurile valorice abordează acest lucru în mod fundamental în acest document. România ar trebui să ţintească în mod esenţial, în sectoarele sale strategice, spre:     ►  îmbunătăţirea eficienţei în lanţurile valorice existente;     ►  reţinerea şi captarea valorii;     ►  crearea de noi lanţuri valorice.       A.   Transformarea industriei de confectii într-o prioritate a sectorului textil    În  sectorul textil,  capacităţile generale sunt folosite în operaţiuni cu valoare adăugată scăzută, dar contribuţia industriilor uşoare (textile, îmbrăcăminte şi pielărie) la economia română este substanţială. În 2004 sectorul a fost responsabil pentru 5,5% din PIB, 9,9% din volumul producţiei industriale a ţării şi 34% din exporturi. Valoarea exporturilor a atins 6070 milioane USD (comparativ cu 2913 milioane USD în 1999). Structura de producţie a sectorului a fost: 62,5% confecţii, 22,3% textile şi 15 , 2% produse de pielărie. Peste 7200 companii operează în acest sector având peste 450.000 de angajati (20,4% din forţa de muncă angajată din România). Întreprinderile private din acest sector sunt respon abile pentru  97% din producţie şi exporturi.  În ciuda ponderii sale în economie, valoarea adăugată în sector este în general scăzută. Utilizează o cantitate mare de materii prime importate şi forţă de muncă slab plătită. Majoritatea companiilor lucrează în sistemul "lohn" sau CTM (cut, trim and make). Companiile româneşti furnizează doar forţa de muncă şi aparatura în vreme ce clientul furnizează materiile prime, designul, brandul (sau eticheta) şi marketingul.  UE absoarbe aproximativ două treimi din exporturile României în acest sector.  Industria de confecţii  se va confrunta cu mari probleme atât în amonte (furnizarea de fire toarse) cât şi în aval (design, branding). Caracteristicile principale reflectate de lanţurile valorice existente corespunzătoare sub-sectoarelor sunt:      •  cele mai mari valori adăugate sunt în verigile care nu fac parte din lanţul naţional - furnizorii de materii prime, marketing/publicitate/branding/vânzător en-gros/distribuitor;     •  cele mai mici influenţe aparţin verigilor interne: depozitarea materiilor prime/produselor finite, finisare, ambalare;     •  cea  mai  mare  influenţă  în  structura  lanţului  aparţine  verig11  externe marketing/publicitate/branding;     •  sectorul are nevoie de servicii de suport în domenii cum ar fi controlul calităţii, tranzit, depozitarea de materii prime, aptitudini specializate (designeri), informaţii despre piaţă (identificarea şi conectarea la noi lanţuri de distribuţie).    Lanţul valoric al subsectorului de  încălţăminte   este structurat similar:      •  cele mai mari valori adăugate sunt în următoarele verigi: furnizorii de materii prime (dintre care 60% sunt legături externe), marketing/publicitate/ branding/vânzător (legături externe);     •  verigile: furnizor de materii prime, marketing şi vânzător au cea mai mare influenţă în lanţul valoric;     •  verigile: depozitarea materiilor prime/produselor, designul produsului, ambalare au cea mai mică influenţă în lanţul valoric;     •  sub-sectorul are nevoie de servicii de suport în domeniile dezvoltării aptitudinilor (designeri), controlul calităţii, ambalare, informaţii despre piaţă.  Factorii de succes critici care influenţează competitivitatea la nivel internaţional a sectoarelor de confecţii sau încălţăminte sunt identificaţi ca fiind: preţul, calitatea, designul ,  ambalarea, eticheta ecologică. Viziunea strategică pentru perioada 2005-2009 implică trecerea graduală de la sistemul  "lohn"  la intrarea în funcţiile de design şi marketing (vezi graficul lanţului valoric viitor) pentru a putea beneficia de oportunităţile unei afaceri complete sub propria marcă. Aceasta implică încurajarea şi întărirea verigilor inverse între producătorul produsului final şi producătorii români de materii prime. Strategia implică îmbunătăţirea eficienţei în activităţi din cadrul lanţului valoric naţional ( lanţuri valorice existente şi planificate)  Printre cele mai importante obiective strategice ale sectorului în strategia de export 2005-2009 se numără:     •  cresterea exporturilor directe cu o rată anuală medie de 5% prin încurajarea firmelor să se modernizeze funcţional spre design şi retail (ex.: prin crearea unui centru de modă şi design şi deplasarea spre e businnes şi e-commerce).     •  îmbunătăţirea eficienţei în cadrul lanţului valoric existent, în special în ceea ce priveşte depozitarea, documentaţia şi logistica de transport prin training şi o cooperare mai bună între producătorii şi furnizorii de servicii din sector.     •  implementarea sistemului de management al mediului  (ISO  14001)  ;      •  creşterea volumului producţiei la un ritm mediu anual de 3,4% (2,4% în sub-sectorul încălţăminte din piele)     •  creşterea furnizării interne de materii prime prin dezvoltarea producţiei de fibre     •  centralizarea şi  coordonarea  distribuţiei de materii prime prin crearea de centre de furnizare     •  sprijinirea procesului de armonizare la standardele UE şi de acreditare de către laboratoare Eko-text     •  creşterea focalizării asupra pieţelor nişă, cum ar fi cele ale din spaţiul CIS, unde industria română a deţinut o poziţie de lider la un moment dat şi consolidarea pe pieţele tradiţionale în UE (mai ales pentru exporturi de îmbrăcăminte pentru bărbaţi şi femei);     •  satisfacerea cererii tot mai mari de textile de avangarda (linii smart) şi de îmbrăcăminte multifuncţională.    Pentru a atinge aceste obiective  capacitatea managerilor din sector de a îmbunătăţi şi crea competenţe necesare pentru "afaceri complete" sub propriul brand este esenţială.   De asemenea, pentru realizarea obiectivelor sunt necesare:     -  sustinerea sectoarelor primare prin politici industriale si comerciale in scopul asigurarii materiilor prime si materialelor necesare realizarii de produse sub marca proprie.     -  deschiderea de sucursale ale bancilor romanesti in tari de interes pentru export;     -  dezvoltarea de programe si specializari pentru design si constructori de tipare prin institutii ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, universitati si asociatii profesionale;     -  eliminarea dificultatilor existente in punctele vamale prin perfectionarea legislatiei si armonizarea procedurilor in domeniu cu cale al U.E.    Planul de lucru şi un program de implementare pentru acest sector sunt prezentate în anexe.         B.   Axarea pe mobilă cu valoare adăugată mare în procesarea lemnului    Mobila  este cel mai reprezentativ produs care capitalizeaza materialul lemnos pe o piata relativ stabila. Comportamentul consumatorilor este din ce în ce mai înclinatspre solutiile ecologice cererile pentru mobilier eclogic din lemn vor continua sa creasca la nivel international.   Produsele beneficiaza de un segment traditional de distributie, cu posibilitati de expansiune si resurse materiale care pot fi furnizate din tara în proportie de peste 90%.  În sectorul de mobila, în ciuda faptului ca se adauga valori importante într-un lant national (furnizori de materii prime), trei lanturi valorice externe - marketing/publicitate/branding si vânzator en-gros/retail sunt de o importanta covârsitoare.  Factorii critici de succesidentificati sunt: pretul, pachetul de servicii, designul, eticheta ecologica. Designul, controlul calitatii, implementarea cerintelor esentiale ale Directivelor Europene în domeniul procesarii lemnului si informatiile despre piata sunt esentiale pentru a adauga mai multa valoare. Tipurile de produse fabricate în România acopera întreaga gama de mobilier pentru: locuinte, birouri,scoli, zone comerciale, institutii, zone socio-culturale.cu accent atât pe ideea de mobilier clasic, imitând stilul vechi cât si mobilierul modern, raspunzând astfel  unor cerinte diversificate ale clientilor de pe piata interna, precum si de pe cea externa.  lnvestitiile facute au fost în principal pentru achizitionarea de aparatura si echipamente.Exista o lipsa acuta de capital pentru modernizarea capacitatilor de productie. Exista foarte multe unitati care produc doar entru export. Principalele piete de vânzare pentru mobilierul din România au fost tarile UE care au reprezentat aproximativ 83%din totalul exporturi lor. Aceste piete au fost urmatoarele: Germania, Italia, Franta, Olanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Ungaria, Irlanda, Cehia, Polonia, Spania, Norvegia. România exporta în principal mobila care încorporeaza o valoare adaugata mare cum ar fi: sufragerii si dormitoare clasice, arta- stil , fabricate la nivel european , din esente de lemn valoroase (stejar, cires, lamâi, artar, nuc), sculptate sau cu intarsii si cu finisaj de calitate. În multe cazuri în constructia produselor de mobilier, lemnului i se adauga si alte materiale în procesul de fabricatie  (granit,  sticla transparenta, sticla fatetata, sticla pictata, cristal ,  oglinzi ,  placi ceramice, fier forjat, bambus,trestie, ratan, etc.). Mobila tapitata ,  clasica sau moderna ,  executata din piele în diferite culori, functie de cerere, sau acoperita cu alte materiale textile se afla în atentia consumatorilor externi si interni. În mod similar  scaunele care completeaza garniturile de sufragerii sau cele cerute a fi livrate individual ,  sunt partial tapitate.  Viziunea strategica pentru perioada 2006-2009 implica trecerea graduala catre productia specializata  cu  o  mai  mare  valoare  adaugata  (vezi  graficele  cu  lanturile  valorice propuse,prezentate în anexe) în conformitate cu nevoile crescânde ale consumatorilor pe tipuri de mobilier,astfel:     ►  Mobilier modular din panouri furnirute;     ►  Mobilier din lemn masiv cu sculptura si intarsii ,  sau modern;     ►  Mobilier tapitat;  Acest efort de specializare implica intrare în functiile de design si marketing.Aceasta implica si încurajarea si întarirea verigilor interne  între producatori  si furnizorii de materii prime. Îmbunatatirea tehnologiei de fabricatie si a productivitatii muncii la nivel de companie prin tehnologii avansate de automatizare si computerizare, o mai buna organizare a productiei ,  dezvoltarea de noi lanturi valorice pentru furnizarea de accesorii locale, fabricarea de materii prime pentru productie, cum ar fi adezivi si materiale de finisare se numara printre prioritati. O mai buna adaptare a ariei curriculare scalare la noile competente de pregatire în programul de formare profesionala va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra firmelor cu activitate de productie si de comercializare a produselor.  Pentru a asigura o dezvoltare de durata a industriei mobilei este necesar ca sectorul sa ia în calcul tendintele folosirii lemnului manifestate pe plan european si mondial, iar pentru a creste competitivitatea mobilierului  românesc  pe pietele  straine producatorii  industriali  vor lua urmatoarele masuri în perioada 2006 - 2009:     ►  Promovarea de tehnologii  "curate"  ca parte a activitatilor de modernizare si dotare cu aparatura;     ►  Extinderea folosirii sistemului informatic în acivitatile de productie, management,design, financiar - contabil;     ►  	Adaptarea aptitudinilor manageriale si de marketing la cerintele necesare pentru dezvoltarea exporturilor;     ►  Diversificarea continua a structurii productiei în conformitate cu nevoile consumatorului, luând în considerare sectoarele de specializare-cooperare;     ►  Înfiintarea scolii de design pentru mobilier si decoratiuni interioare;     ►  Înfiintarea unor capacitati distincte pentru fabricarea de componente de mobilier;     ►  Redotarea capacitatilor existente de fabricare a produselor semifabricate si prefabricate necesare industriei mobilei;     ►  Dezvoltarea activitatii de cercetare - dezvoltare pentru diversificarea structurii productiei si promovarea unora dintre produsele eficiente;     ►  Restructurarea activitatilor pentru a crea un mediu de afaceri mai performant;     ►  Dezvoltarea cooperarii prin sprijinirea participariiagentilor economici la târguri si expozitii internationale;     ►  Mentinerea coeziunii sociale îmbunatatind nivelul de pregatireprofesionala a personalului;     ►  Extinderea implementarii sistemului de asigurare a calitatii si de certificare a conformitatii produselor;     ►  	Aplicarea de masuri ecologice în procesele tehnologice si îmbunatatirea sistemului de management al deseurilor.    Pentru a atinge obiectivele propuse în acest domeniu de activitate APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din România) coopereaza cu Ministerul Economiei si Comertului, Camera de Comert si  Industrie a României, Universitatea"Transilvania" din Brasov , Universitatea Politehnica din Bucuresti, Institutul National al Lemnului, precum si cu asociatiile profesionale interesate care actioneaza în câmpuri înrudite. APMR va actiona pentru a creste nivelul de capitalizare a avantajelor oferite de abundenta materiilor prime si a resurselor, pentru atragerea tehnologiilor avansate, pentru dezvotarea comertului pe alte piete.       C.   Externalizarea IT&C, un sector strategic crucial    Externalizarea.  o  nouă abordare şi cu  o  importantă crescândă in comertul intemational  Outsourcing, furnizarea din exteriorul firmei, nu reprezintă altceva decât o externalizare a activităţilor de producţie. Până acum nimic nou deoarece diviziunea muncii a continuat mereu, creând o nouă gamă de produse, produse secundare şi servicii datorită cererilor în creştere şi din ce în ce mai diversificate ale consumatorilor. Ceea ce descriem acum prin outsourcing este probabil o nouă revoluţie în comerţul internaţional numită frecvent "revoluţia serviciilor" ceea ce înseamnă comerţ cu activităţi sau servicii din ce în ce mai specializate care acum 20 de ani erau considerate ca necomercializabile. Activităţile de producţie umane sunt prezente din ce în ce mai divizibile şi mai comercializabile. Două procese majore au contribuit la această dezvoltare:  creşterea mobilităţii internaţionale  a  factorilor datorită liberalizării şi globalizării; noi tehnologii IT&C.  Sub impactul noilor tehnologii IT&C externalizarea serviciilor s-a dezvoltat rapid, în special cele axate pe tehnologia informaţiei şi comunicării. Caracteristicile principale ale acestei evoluţii pot fi identificate ca fiind:  Activităţile productive sunt împărţite sau fragmentate în componente mici, care se pot afla în altă parte pentru a beneficia de condiţii favorabile  (disponibilitate,  preţ, calitate);  Aceste activităţi sunt transportabile datorită noilor tehnologii;  Tipuri de activităţi care înainte erau interne şi nu puteau fi comercializate au devenit servicii comercializabile, crescând comerţul în servicii în mod exponenţial;  Experienţa arată faptul că la nivel mondial companiile îşi externalizează masiv serviciile şi această explozie ia următoarele forme:  Externalizarea la nivel de companie prin delocalizare şi împărţirea activităţilor primare prin care producţia din interiorul companiei este transferată la o filială locală sau străină datorită dotării mai bune la costuri mai mici. Aceasta se poate afla fie în interiorul ţării ,fie în străinătate; Externalizarea în afara companiei prin care compania externalizează activităţi şi servicii unei alte companii din aceeaşi tară sau din străinătate.  Într-o formă sau alta, în interiorul ompaniei sau grupului de companii sau în afara acestora sau către o terţă parte se poate face diferenţierea între externalizarea in-house, acolo unde valoarea este reţinută sau captată în interiorul companiei şi externalizarea off-shore, acolo unde serviciile sunt produse în străinătate. Următoarea schemă este relevantă:       9ivizarea competenţelor şi externalizarea in-house ln ţară, la o filială a companiei    Externalizare în afara companiei, acolo unde  compania externalizează activităţile şi serviciile unei alte companii de-acasă (externalizare in tară)      9ivizarea competenţelor şi externalizarea in-house ln afara ţării, unei filiale a companiei    Externalizare în afara companiei, acolo unde compania externalizează activităţile şi serviciile unei alte companii din exterior (externalizare  off-shore)       Vocaţia strategică a externalizării (outsourcing) IT&C la nivel naţional  Luând în considerare deplasarea mondială spre externalizare, sectorul IT&C este de o importanţă strategică crucială pentru economia naţională datorită multiplelor sale capacităţi care îi dau o vocaţie strategică specială:  Exportator off-shore a produselor şi serviciilor sale în noua piaţă de externalizare mondială care se află încă în starea sa incipientă;  Furnizor naţional de externalizări de produse şi servicii IT&C vitale către alte sectoare şi sectoare strategice de export, captând valoarea în interiorul ţării;  per total un catalizator esenţial al comerţului electronic şi al e-business ca o condiţie de bază pentru competitivitatea naţională din viitor şi având un rol crucial în creşterea eficienţei lanţului valoric multi-sectorial.  Cel mai important contributor la creşterea industriei IT&C şi a serviciilor din România este fără doar şi poate externalizarea. Luând în considerare faptul că externalizarea offshore s-a dezvoltat rapid în ultimii ani,  România prioritizează strategic pentru comerţ internaţional de servicii  IT&C şi o prezenţă activă pe piaţa de outsourcing.  Observatorii şi experţii se aşteaptă ca externalizarea off­ shore a serviciilor să crească şi mai rapid în viitorul apropiat. Presiunea competitivă asupra companiilor (nu numai CTN-uri dar şi companii mici) poate conduce la o externalizare off-shore şi mai mare pe măsură ce managerii sunt forţaţi să îşi îmbunătăţească competitivitatea.  Mutaţia globală spre servicii de IT&C, creşterea externalizării off-shore oferă beneficii potenţiale de dezvoltare pentru România.  Beneficiile pentru companii ale externalizării off-shore sunt bine documentate - costuri mai mici, calitate mai ridicată, etc. - dar importanţa lor pentru dezvoltare durabilă în ţările mai puţin dezvoltate este de asemenea esenţială. Externalizarea off-shore atrage crearea de locuri de muncă şi munca creatoare de venituri. Externalizarea a ajutat şi va continua să ajute românii în a dezvolta noi capacităţi şi a opri exodul creierelor. Conduce la excelenţă şi la furnizarea de know-how.  Credibilitatea, calitatea şi brandingul în externalizarea off-shore  Reducerea costurilor a fost primul lucru care a condus la externalizarea off-shore dar, pe lângă faptul că permite unei companii să reducă costurile contează şi interesul crescând de a creşte calitatea. Prin urmare credibilitatea furnizorilor de servicii este esenţială şi SNE susţine necesitatea stimulării şi a altor factori decât costul redus al forţei de muncă ,  cum arfi:  disponibilitatea şi nivelul înalt al combinaţiilor de diferite aptitudini profesionale  (tehnice,  IT ,  limbi străine);  nivel de concentrare în clustere de furnizori de servicii exportatori şi proximitatea lor şi calitatea interacţiunii cu universităţile;  calitatea serviciilor educaţionale şi de training din universităţi; calitatea infrastructurii telecomunicaţiilor şi a legislaţiei aferente; afinităţi culturale şi capital social;  aderenţa companiilor off-shore la standarde sectoriale specifice recunoscute, în afară de ISO  (CMM);  program de branding al sectorului în afară, pe piaţa de externalizare.  Conform unei estimări a Pierre Audoin Consultants piaţa de servicii şi software a României este una mică, fiind cu 4 ani în urma Poloniei, 6 ani în urma Ungariei şi cu 8 ani în urma Cehiei. Starea de ăjunior" a pieţei locale nu favorizează specializarea pe anumite nişe; unul dintre puţinele sub-sectoare unde dezvoltarea de software este stimulată este în domeniul contabilităţii şi managementului financiar. Sau în cel mai bun caz ERP (şi mai recent CRM, deşi totuşi ambele sunt extrem de mature în UE şi în SUA şi astfel potenţialul de export pentru acestea este extrem de limitat).  Externalizarea (fie ea off-shore sau near-shore) reprezintă 95% din exporturile româneşti de software şi servicii. Astfel că rămân doar 5% în licenţe de produse româneşti exportate în realitate - în mod clar o diferenţă enormă. Judecând după acest raţionament apare întrebarea: care este brandul României ca şi ţară "IT"?  România trebuie să diferenţieze strategic. Avantajele poziţiei geografice, cunoştinţele de limbi străine, cultura similară cu cea a "civilizaţiei vestice", capitalul social, profesioniştii bine pregătiţi şi o bază de inovare din ce în ce mai mare sunt pietrele de temelii pentru a deveni o destinaţie de externalizare cu valoare adăugată mare. Avem cu siguranţă aptitudinile necesare şi multe companii încearcă din răsputeri să îşi îmbunătăţească şi să îşi certifice aceste aptitudini. Ceea ce trebuie să ne dăm seama în următori ani este cum să includem mai mult in lanţul valoric de producţie de software în procesele pe care le externalizăm.  România poate fi şi o mare ţintă pentru servicii bazate pe IT precum şi BPO, mai ales datorită avantajelor prezentate mai sus  (după  spusele Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti din Europa de Est România ocupă locul 1 ca şi abilitate de a vorbi limbi străine).  Constrângeri şi acţiuni strategice  Constrângerile majore recunoscute  de către sector  în România  ca fiind stavile pentru competitivitatea sa generală sunt:     •  Arie curiculară IT inadecvată     •  Lipsa de parteneriate între industria software şi mediul academic     •  Puţine stimulente financiar bancare - pentru a permite dezvoltarea explozivă a industriei (vezi acţiunile de succes ale Indiei, Chinei şi Irlandei)     •  Lipseşte un portal informaţional centralizat despre industria de IT românească     •  Infrastructură de Internet şi telecomunicaţii este subdezvoltată şi scumpă     •  Serviciile de dezvoltare a afacerilor nu răspund nevoilor companiilor - o abordare mai focalizată este necesară pentru a identifica nevoile critice specifice şi pentru a găsi soluţii     •  Nu există studii de piaţă relevante care să identifice pieţe nişă în UE şi în lume     •  Sistem de reprezentare externă nefuncţional. Birourile comerciale nu au profesionişti în marketing care să promoveze IT-ul românesc.     •  Transparenţă scăzută în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri, accesul la finanţare, proiecte publice, etc.     •  Nu există o strategie de marketing internaţională consolidată     •  Deşi există brand-uri IT româneşti performante la nivel de firmă, procesul de creare a unui brand sectorial unitar si coerent la nivelul întregii industrii se află încă în fază incipientă     •  Există o nevoie puternică de a promova asociaţiile şi a le îmbunătăţi reprezentarea     •  Nu există mecanisme pentru încurajarea ISO-urilor, nu există mecanisme pentru a încuraja investiţiile româneşti în alte ţări (export de capital)     •  Ne lipseşte un program de training profesional pentru a dezvolta aptitudini de management pentru companii IT  Privind propriul său lanţ valoric sectorul IT&C trebuie să acţioneze în principal în următoarele direcţii:  Sectorul academic pentru a adapta ariile curiculare; Programe de Training;  Certificări;  Sprijinirea afacerilor, informaţii focalizate pe come , informaţii de piaţă inteligente; Accesul la pieţe;  Branding, promovare - adaptate nevoilor.  Viziunea strategică a sectorului este de a creşte capacitatea sa de a face faţă opţiunilor de externalizare ale clienţilor internaţionali şi de specializare în exportul de soluţii cu mai multă valoare adăugată, trecând în mod gradual de la externalizarea de valoare mică la produse şi servicii IT&C de valoare ridicată şi de a îmbunătăţi capacitatea acestuia de a oferi produse şi servicii locale, dând astfel exportatorilor din alte sectoare capacitatea de a-şi creşte competitivitatea. Pentru ca această viziune să devină realitate sectorul trebuie să se focalizeze în mod strategic pe aptitudini umane pentru a face transferul de competenţe de la servicii pentru aptitudini scăzute (introducere de date, centre de telefonie) care au un efect de antrenare si multiplicare scăzute la servicii pentru aptitudini medii (operaţiuni de procesare sau servicii back-office, facturare, contabilitate) sau chiar şi servicii pentru aptitudini ridicate (cercetare şi dezvoltare pentru diferite sectoare, designul sistemelor industriale sau tehnologice, servicii de testare specifice sectorului, dezvoltare de software, soluţii IT end-to-end, etc.) .  Deoarece aptitudinile medii şi ridicate implică şi stimulează concentrările economice, clusterele şi interacţiunile instituţionale obiective principale pentru sector în perioada 2005-2009 sunt:  extinderea în noi linii de servicii;  intrarea pe segmente de clienţi noi, insuficient abordate;  creşterea competenţelor pe lanţul valoric, spre servicii ce implică soluţii creative care să formeze proiecte complete.  Pentru a atinge aceste obiective sectorul ţinteşte:     •  Îmbunătăţirea ratei de pătrundere a IT în economia şi în societatea românească;     •  Promovarea activă a oportunităţilor de externalizare off-shore şi a ofertei deoarece, baza unei strategii globale de externalizare a companiilor este cunoaşterea opţiunilor globale şi regionale de externalizare şi luarea de decizii de externalizare în mod activ despre toate funcţiile afacerii în loc de a folosi resurse locale şi/sau interne ca standard. Este prin urmare esenţial ca piaţa globală de externalizare să aibă cunoştinţă de oferta de export românească.     •  Ajutarea iniţiativelor de inovare industrială şi a capacităţilor de cercetare şi dezvoltare     •  Eforturi de îmbunătăţire a proceselor interne pentru a îmbunătăţi competitivitatea (adoptarea ISO, CMMI, TQM şi alte standarde recunoscute internaţional)     •  Dezvoltarea aptitudinilor manageriale pentru companiile IT pentru a îmbunătăţi competitivitatea internatională     •  Îmbunităţirea finanţării şi a investiţiilor în companiile de servicii IT     •  Dezvoltarea de capacităţi de marketing internaţional; folosirea mai bună a resurselor existente     •  Dezvoltarea de capacităţi de sondare în cadrul companiilor şi asociaţiilor IT româneşti pentru a le pregăti pentru piaţa internaţională; crearea de market intelligence pentru industria IT românească.     •  Construirea unui brand IT românesc solid     •  Încurajarea investiţiilor IT româneşti în alte ţări     •  Coeziune la nivel de asociaţie pentru a îmbunătăţi reprezentarea sectorului şi a construi BSO-uri puternice     •  Acoperirea prăpastiei dintre sectorul IT şi mediul academic.     •  Monitorizarea şi ajutarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale în domeniul competiţiei în pieţele pentru servicii de comunicaţii electronice     •  	Îmbunătăţirea  competitivităţii  întreprinderilor  producătoare  româneşti   (echipamente  telecomunicaţii); -     •  Dezvoltarea unui serviciu de previziuni (în comunicaţii);     •  Suport îmbunătăţit pentru ariile curiculare ale Universităţilor în domeniul IT&C (inclusiv aptitudini antreprenoriale);     •  Dezvoltarea de capacităţi de cercetare şi dezvoltare referitoare la conţinutul pentru a III-a generaţie de telefonie mobilă (inclusiv un parc industrial)     •  Crearea de verigi de dialog structural cu alte comunităţi sectoriale de afaceri (textile, mobilă, turism rural, automobile, etc.) pentru a oferi aplicaţii industriale verticale şi a aduce la cunoştinţa celorlalte sectoare activităţile IT externalizabile care pot contribui la creşterea eficienţei lanţurilor valorice ale altor produse.         D.   Procesarea  metalelor  către    o   specializare  mai  bună  şi  un  efect  in aval  pentru  alti   exportatori industriali     Procesarea metalelor în România are avantaj ul de a fi o industrie cu trad ie, privatizată în întregime. Capacităţile principale de producţie au introdus management performant din partea unor grupuri din industria oţelului care acţionează la nivel mondial (LNM - Mittal Steel  (India),  MECHEL, SINARA-TMK, etc.). Capacitatea de producţie a fost utilizată în principal pentru a creşte exporturile de produse din oţel având în vedere creşterea cererii internationale. Totuşi creşterea în exporturile metalurgice este substanţial mai mică decât creşterea per tot I e exporturilor româneşti. În ciuda unei creşteri puternice a importurilor balanţa externă a rămas pozitivă pentru metalurgie (în 2004 exporturile au reprezentat 3,25 miliarde USD  ,  faţă de circa 1,64 miliarde USD importuri). Se preconizează ca cererea să crească în zona din jurul României, iar marii furnizori de oţel din zonă scad cantităţile oferite pentru export deoarece cererea internă este în creştere (Ucraina, Turcia, Cehia, Ungaria), astfel că metalurgia din România va trebui să răspundă atât unei creşteri a cererii interne cât şi creşterii cererii externe. Printr-o abordare strategică a lanţului de valori ambele opţiuni trebui să ţintească :   bunuri exportabile cu valoare adăugată mare cum ar fi şinele de tren, cu fâşii şi plăci de oţel inoxidabil şi rezistent la căldură sau produse acoperite cu oţel;  capacitatea de adaptare la cererile consumatorilor pentru comenzi personalizate inclusiv licitaţii internaţionale importante;  crearea unui lanţ valoric nou ca o ramură industrială puternică pentru producerea de echipamente pentru protecţia mediului destinate exportului;  contribuţia la lanţul local a altor sectoare strategice cum ar fi construcţia de maşini sau cea a componentelor pentru industria mijloacelor de transport, prin specializarea şi mai mare în producţie în zone nişă cum ar fi părţi de automobile presate/sudate. Aceste specializări cu furnizori interni pot fi extinse şi la export;  crearea de centre de servicii siderurgice capabile să infiinţeze societăţi mixte sau consorţii de companii româneşti pentru a câştiga proiecte internaţionale;  modernizarea continuă a fluxurilor de producţie  (vezi  graficele de mai jos) pentru a face faţă standardelor internaţionale de calitate şi de mediu;     E.    Externalizarea industrială focalizată pe industria constructoare de masini si componente   auto   Sectorul industriei constructoare de masini are un rol foarte important in economie, prin valoarea adaugata mare pe lantul valoric, ceea ce ii permite prin cresterea competitivitatii sa devina un important partener capabil sa indeplineasca optiunile regionale de externalizare ale clientilor internationali.  În viziunea noastră, urmărind tendinţele industriei componentelor de automobile, restul industriei constructoare de maşini urmează tendinţe similare de dezvoltare graduală şi specializare pe verticală în cadrul pieţei comunitare europene, după cum urmează:  industriile constructoare de nave, vehicule de transport (inclusiv tractoarele) si componente pentru acestea (inclusiv echipamente agricole) şi componente pentru avioane vor continua să crească şi să devină noi poli de specializare în România;  echipamentele şi componentele  industriale pentru chimie, petrochimie,  petrol şi gaze, producerea de electricitate, rulmenţi şi pompe industriale vor continua să joace un rol major în subcontractare.  România se numără printre producătorii europeni de mijloace de transport cu fabrici mari la Piteşti­ Colibaşi (fabrică Dacia, proprietate a Renault Group), Craiova (fabrică Daewoo) şi Câmpulung Ueep-uri ARO). Existenţa dinainte de 1989 a unei industrii producătoare de autovehicule şi creşterea competiţiei globale în domeniu au condus la reînvierea acestui sector în două feluri:  decizia strategică a producătorilor mondiali mari, în special Renault, de a prelua controlul asupra facilităţilor şi de a moderniza tehnologia, producând acum sub brandul Dacia o nouă generaţie de automobil la standarde europene (aşa-numitul program Logan), parte din producţie fiind deja exportată;  cererea crescândă pentru componente auto fabricate de Renault a creat noi oportunităţi de afaceri pentru vechii furnizori ai industriei auto din România cu cond ia de a face faţă noilor cerinţe ridicate de standarde ale producătorului international de automobile.  În conformitate cu evaluarea noastră,  oul pol al producerii maşinilor se mută gradual către Europa de Est. În viziunea noastră România este bine poziţionată să devină, după Polonia, Cehia.Slovacia şi Ungaria, următorul lider regional atât în producerea şi exportul de automobile cât şi în exportul de componente de automobile, datorită unor motive importante:  interesul investitorului strategic Renault de a deveni un exportator important de maşini fabricate în România şi de a integra producţia a cât mai multor componente în ţara noastră pentru a deveni mai competitiv, mărind astfel lanţul valoric naţional;  interesul producătorilor mondiali de automobile de a absorbi componente de automobile din România;  existenţa unor industrii în amonte dezvoltate cum ar fi procesarea oţelului şi a metalelor, mase mase plastice, electrotehnică, care măresc capacitatea producătorilor români de a intra în lanţurile de furnizare a automobilelor;  interesul crescând al ISO-urilor de a veni şi a investi în industriile în amonte din România. locaţie favorabilă, lângă cererea europeană pentru automobile şi componente de automobile.  Pentru a atinge această viziune România trebuie să ţintească următoarele obiective strategice :  creşterea capacităţii furnizorilor locali de componente auto de a-şi adapta producţia şi de a  îndeplini cerinţele de calitate ale producătorilor de automobile;  creşterea capacităţii de atragere a ISO-urilor în producţia de componente de automobile; dezvoltarea de noi aptitudini de marketing şi manageriale în industriile în amonte;  acces mai bun la finanţare pentru companii;  crearea unei reţele de centre pentru cercetare aplicată, inovare şi transfer de tehnologie  o mai bună promovare peste hotare a industriilor de automobile/componente de automobile româneşti (inclusiv a mijloacelor de transport agricol si a echipamentelor agricole).  Câteva puncte slabe ale industriei (rigiditatea în organizare şi management, lipsa aptitudinilor de marketing, decalajul tehnologic, lipsa de aptitudini adaptate la nevoi noi, incapacitatea de inovare şi activităţi de cercetare şi dezvoltare slabe) sunt contra-balansate de avantaje (tradiţie în producţie, forţă de muncă ieftină, experienţă în subcontractare)  Viziunea strategică a sectorului este aceea de a-i creşte capacitatea pentru a îndeplini opţiunile regionale de externalizare ale clienţilor internaţionali şi specializarea în exportul componentelor cu valoare adăugată mai mare pe lanţul valoric mondial. Obiectivele principale ale sectorului pentru perioada 2005-2009 sunt:     •  Diseminarea corespunzătoare în rândul producătorilor romani a condiţiilor de calitate impuse fie de către standardele internaţionale, fie de către cumpărători (listă scurtă a cerinţelor referitoare la furnizori) pentru a exporta;     •  Promovarea activă a exportatorilor potenţiali la evenimente promoţionale (forumuri si seminarii pentru companii importatoare straine) pentru a veni în întâmpinarea interesului companiilor mari de a căuta opţiuni regionale de externalizare;     •  Stimularea iniţiativelor de inovare industrială şi a capacităţilor de cercetare şi dezvoltare;     •  Eforturi de îmbunătăţire a proceselor interne pentru a creşte calitatea si competitivitatea;     •  Dezvoltarea capacităţilor de marketing - folosirea mai bună a resurselor existente;     •  Dezvoltarea în cadrul companiilor şi asociaţiilor româneşti a capacităţii de a se pregăti pentru piaţa internaţională; crearea de market intelligence pentru externalizarea industrială românească.     •  Acoperirea decalajului dintre externalizarea industrială şi mediul academic.       F.   Crearea de eficientă. noi specializări şi valoare adăugată în chimie    Industriile anvelopelor şi articolelor din cauciuc    Industria anvelopelor este un sector dinamic din cadrul economiei naţionale având un nivel de performanţă ridicat şi o tradiţie de peste 65 de ani de activitate industrială în România. Aceasta este un furnizor important de anvelope pentru industria constructoare de maşini (prima echipare), transport şi agricultură precum şi pentru nevoile populatiei (piese de rezervă).  În 2004 industria anvelopelor a reprez ntat aproximativ 0,75% din totalul activităţilor industriale din România (exprimate prin nivelul de producţie atins) cu o cotă parte de aproximativ 3,5% în cadrul ramurii chimice-petrochimice; a participat cu o cotă de aproximativ 0,85% în totalul exporturilor şi cu aproximativ 6% în totalul exporturilor industriei chimice, importul specific acestui domeniu având o cotă de aproximativ 0,7% din total; a avut 6100 de angajaţi; şase societăţi comerciale au funcţionat în această industrie (Victoria Michelin România, Floreşti Prahova, Silvania Michelin România Zalău, Continental Automotive Products Timişoara, Rotras Turnu Severin, Danubiana Bucharest şi Romvelo Ludus); peste 99% din producţia industrială şi de export este acum efectuată de către sectorul privat (primele cinci din cele şase companii menţionate mai sus); se prevede o creştere anuală de 3,5 - 4% până în 2009.  Piaţa mondială este dominată în proporţie de peste 80% de primii patru producători din lume: Michelin - Franţa, Bridgestone - Japonia, Goodyear - SUA şi Continental - Germania. Michelin şi Continental sunt investitori strategici în industria anvelopelor din România, aducând integrare verticală a lanţurilor valorice globale în economia română, aspect care poate fi considerat ca fiind o opţiune strategică a jucătorilor mondiali europeni sau americani având în vedere faptul că fabricile principale din Europa Centrală şi de Est au fost preluate de către Michelin, Goodyear şi Continental,  În ciuda concentrării producţiei la câţiva jucători mondiali, competiţia este acerbă.  Noi competitori puternici din ţări membre UE: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, îşi consolidează în mod constant poziţia mondială sunt amestecaţi cu competitori tradiţionali - companii mari din ţările Uniunii Europene: Michelin (Franţa), Continental (Germania), Pirelli (Italia), Semperit (Austria) au o cifră de afaceri atingând miliarde dolari pe an.  Exportul de anvelope româneşti a crescut spectaculos în perioada 2002 -2004, înregistrând o creştere în volumul produselor exportate de 100,4%, din care cota cea mai mare fiind reprezentată de anvelopele radiale de maşină T-M (peste 97% din exporturile din 2004) produse de către companiile Continental Automotive Products, Victoria Michelin România şi Floreşti Prahova.  În industria anvelopelor, România beneficiază de prezenţa a doi lideri mondiali, Michelin şi Continental, care au adus îmbunătăţiri majore ale nivelurilor tehnice şi de calitate ale anvelopelor radiale de maşină T/M şi de camioane M/M şi care fac posibilă realizarea de produse competitive din punct de vedere calitativ pentru piaţa internă şi pentru export.  Existenţa industriei chimice şi petrochimice în amonte care asigură o bază de materii prime (cauciuc sintetic,plastifianţi, antioxidanţi şi acceleratori, sulf, textile şi parţial corzi metalice, etc.) reprezintă un punct forte al sectorului în cadrul abordării lanţului valoric, deoarece România îşi poate extinde lanţul valoric national şi îşi poate îmbunătăţi eficienţa. Totuşi nu toate materialele pot fi furnizate de către industria internă (cauciuc natural, anumite tipuri de cauciuc sintetic sau acceleratori de crestere) .  Deoarece competitorii majori trec prin aceleaşi probleme se poate ca acestea să nu afecteze competitivitatea sectorului. Cele mai importante sunt costurile de producţie mari în sectoarele primare datorate în principal:     •  Capacităţilor nestructurate mari, cu flexibilitate şi adaptare la cerinţele pieţei scăzute     •  Folosirea unor capacităţi sub limita de profitabilitate     •  Supradimensionarea personalului     •  Productivitate scăzută     •  Consumuri de material şi de electricitate ridicate în comparaţie cu cele din lume     •  Lipsa de fonduri de investiţii şi capital curent    Factorii critici de succes identificaţi în lanţul valoric al acestui sub-sector sunt:     •  preţul, pachetul de servicii complete, designul şi eticheta ecologică;     •  cele mai mari valori sunt adăugate către verigile externe ale lanţului naţional (furnizori de materii prime, promovarea pe pieţe străine, dealer/furnizor en-gros - 67,8%);     •  cea mai mică influenţă aparţine verigilor: stocarea materiilor prime, formare, finisare, ambalare, depozitare produs final;       •  o mare influenţă pe lângă lanţ se datorează legăturii externe: marketing, publicitate, branding;     •  serviciile pentru sprijinirea exporturilor care ar putea fi folositoare sunt: controlul calităţii, transporturile, depozitarea de materii prime, designeri, informaţii de piaţă (identificarea şi accesul unor noi lanţuri de furnizare).    Pentru a capta şi reţine mai multă valoare în industria naţională de anvelope trebuie întreprinse acţiuni în următoarele direcţii:  Organizarea de centre zonale de furnizare de materii prime pentru produsele ce urmează a fi exportate.  Introducerea şi dezvoltarea graduală a Sistemului de Management al Calităţii şi a certificării de produs si sistemelor de inspecţie performante pentru a îmbunătăţi performanţele şi competitivitatea  Implementarea de sisteme integrate de management la furnizorii de materii prime, materii auxiliare şi servicii.  Îmbunătăţirea resurselor umane - pentru management şi producţie, în ceea ce priveşte profitabilitatea procesului de productie.  Îmbunătăţirea infrastructurii transporturilor (reţeaua interjudeţeană, naţională, europeană) prin transformarea acestei acţiuni într-o prioritate la nivel local, municipal, judeţean, european, etc., administraţiile publice având în vedere îmbunătăţirea fluxului transportului de bunuri de la/către client (beneficiar)  Promovarea de specialişti români în marketing, publicitate şi promovarea brandurilor, cu scopul de a identifica şi aborda noi lanţuri de furnizare de produse  Sprijinirea relansării producţiei interne de materii prime necesare pentru producţia de anvelope.  Următoarele sunt prevăzute în dezvoltarea industriei anvelopelor din România:  Creşterea volumului producţiei în perioada 2005 - 2009 la o rată anuală de 3,5% prin modernizarea capacităţilor de producţie viabile şi prin construcţia de noi capacităţi;  Creşterea cotei anvelopelor radiale de maşină în cadrul producţiei şi diversificarea gamei în conformitate cu cerinţele utilizatorilor principali;  Creşterea competitivităţii anvelopelor pe piaţa internă şi externă, creşterea exporturilor directe la o rată anuală de aproximativ 4% în perioada 2005 - 2009;  Procese ecologice de producţie şi protecţie a mediului în conformitate cu normele de mediu  europene.  Următoarele priorităţi sunt identificate în dezvoltarea industriei anvelopelor din România:     1.  Sprijinirea lansării şi dezvoltării sectoarelor industriale primare şi a consumatorilor principali: furnizorii de materii prime, producătorii de vehicule, transporturilor, utilizatorilor agricoli, etc. pentru a creşte cota produselor specifice pe piaţa internă şi externă .      2.  Aducerea şi păstrarea de cât mai multă valoare adăugată în componenta naţională a lanţului valoric prin orientarea producţiei şi a vânzărilor către produsele de ultimă generaţie     3.  Promovarea generală a industriei producătoare de anvelope la nivel mondial, consolidarea pieţelor existente şi penetrarea pe noi segmente de piaţă.    Mase Plastice  Peste 600 de producători şi exportatori curenţi sau potenţiali activează pe piaţă. Printre aceştia se numără şi întreprinderi foste proprietăţi de stat care activau în fosta economie planificată centralizată. Toate companiile din sector sunt privatizate, având capital românesc mixt sau străin. Majoritatea companiilor sunt specializate în mase plastice pentru industriile materialelor de construcţie sau ambalare, acoperind în principal cererea internă (85%), iar 15% din producţie este exportată. Cererea crescută face posibilă o rată de creştere mai ridicată a acestui sector în comparaţie cu creşterea industrială medie dar, în ciuda transferului de tehnologie relevant, majoritatea capacităţilor de producţie se bazează pe tehnologii vechi.  Masele plastice româneşti au reuşit cu succes să intre şi să fie active pe pieţe străine mai ales cu: Foi si role de plastic;  saci de polietilenă; filme de plastic echipament sanitar; ambalaje;  plastice pentru industria constructoare de masini şi de automobile.  Competitori regionali importanţi cum ar fi Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia au atras mai bine ISO­ uri în acest sector până acum şi beneficiază de tehnologii noi şi de management eficient capabil să reducă costurile mai mult decât în România, reducând din avantajul costurilor scăzute pentru forţa de muncă, care încă există la noi în ţară.  Analiza lanţului valoric indică costuri indirecte ridicate care pot fi reduse şi lipsă de preocupare pentru a crea produse cu valoare adăugată mare prin cercetare şi  dezvoltare. Companiile române investesc puţin şi în marketing. Totuşi capacităţile existente de producţie pot beneficia de pe urma liberalizării, delocalizării continue şi interesului crescând al lanţurilor mondiale de producţie TNT de a externaliza în România.  Pentru a capta, reţine valoare sau îmbunătăţi eficienţa comunitatea de afaceri din sector ţinteşte:     •  Noi furnizori ieftini de materii prime;     •  Acorduri comerciale şi cooperare pe termen lung între furnizorii şi producătorii de bunuri exportabile;     •  Transfer de tehnologie şi robotizarea unor operaţiuni;     •  Introducerea şi dezvoltarea graduală a unui sistem naţional de management al calităţii specific sectorului şi o certificare şi inspecţie de calitate specifică;     •  Creşterea competenţelor şi a pregătirii pentru meserii in domeniu;    Sectorul ţinteşte o creştere a exporturilor maselor plastice cu valoare adăugată pentru industriile constructoare de masini şi de automobile sau bunuri pentru consumatori.  Îngrăşăminte chimice  România, datorită potenţialului său ridicat în agricultură  a dezvoltat încă din 1960 o importantă industrie bazată pe producţia de uree, fosfaţi şi alte îngrăşăminte. Acum numai 26% din producţie este utilizată pentru ferme non-organice în interiorul ţării şi restul de 74% este exportat. Ureea reprezintă 80% din exporturile totale. Majoritatea competitorilor exportatorilor români sunt din Rusia, Ucraina şi Orientul Mijlociu. Majoritatea acestora beneficiază de avantajul decisiv al costului scăzut al gazelor naturale care reprezintă o mare parte din costul producţiei. Totuşi exportatorii români au reuşit cu succes să păstreze segmente în pieţele tradiţionale de export cum ar fi Turcia, subcontinentul Indian, Thailanda, Siria, Mexic, Nigeria, Ghana. Exportatorii români se menţin de asemenea bine pe pieţele europene cum ar fi Ungaria, Italia sau Iugoslavia. Prin urmare se poate spune că România are exporturi stabile sau în creştere pe o arie geografică diversificată şi că produsele româneşti cum ar fi ureea au devenit tradiţionale şi se bucură de o bună recunoaştere mondială, reuşind să fie competitive în ciuda fluctuaţiilor cererii sau condiţiilor adverse de piaţă sau constrângerilor interne cum ar fi creşterea graduală a preţului gazelor naturale.  România este pe locul 19 din 29 de producători mondiali de îngrăşăminte şi în viziunea sectorului ar trebui să ne păstrăm şi chiar să ne îmbunătăţim poziţia prin exporturi mai competitive şi specializare continuă în îngrăşăminte complexe ,  cu valoare adăugată mai mare.  Pentru a asigura dezvoltarea exporturilor se au in vedere:  o promovare mai bună şi marketing agresiv pentru produsele româneşti de acest tip  .  adaptarea la normele de mediu ale UE ;   îmbunătăţirea proceselor interne pentru a creşte competitivitatea ;   dezvoltarea capacităţii de marketing ;  folosirea mai bună a resurselor existente.  Produse Farmaceutice  În timpul economiei centralizate sectorul a fost creat pentru a satisface aproape în întregime necesarul intern de medicamente. După 1990, când s-a liberalizat comerţul exterior, producătorii străini au început să îşi arate interesul pentru potenţialul în domeniu al României, o ţară cu o populaţie de 22 milioane de locuitori şi cu un consum de medicamente/capita scăzut. Aceştia au intrat pe piaţă prin importuri directe ,  acorduri de licenţiere ,  achiziţii  (SmithKline  Beecham a achiziţionat 65% din Europharm ;  Lek a achiziţionat 90% din PharmaTech) şi privatizări  (Gedeon  Richter a cumpărat pachetul majoritar din Armedica).  Pe de altă parte producătorii români au încercat să crească exporturile dar barierele standardelor GMP (bună practică de fabricaţie) au facut dificila intrarea pe pieţe noi. Exceptând Antibiotice laşi care exportă şi către ţări vestice ceilalţi producători interni tradiţionali  exportă  în principal către Rusia, Moldova şi ţările CSI.    Exportatorii actuali domină piata  Conform datelor din 2004 exportatorii actuali sunt doar câteva companii mari. Intrarea pe piaţă este dificilă pentru noi producători deoarece această industrie are multe perspective de investiţii pe termen lung şi aşteptări de beneficii. Dintre cei trei producători români principali Sicomed Bucureşti şi Antibiotice laşi sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti în vreme ce Terapia Cluj Napoca a fost delistată în ultima       parte a lui 2003 după ce a fost preluată de către fondul de investiţii Advent. Mai multe detalii despre exportatori români în căsuta de mai jos:  Sicomed  Principala producţie a Sicomed, o companie înfiinţată în 1945, o reprezintă medicamentele pentru uz uman. Actualmente portofoliul Sicomed constă în 120 de medicamente, în aproximativ 200 de formule dar încă mai există destul loc pentru raţionalizare, dată fiind mărimea companiei. În 2004, Sicomed a devenit prima companie farmaceutică românească care a obţinut certificatul ISO 9000:2001 pentru Sistemul său de Management al Calităţii. Acesta este un pas important în implementarea unui sistem integrat calitate­ mediu-securitate. Sicomed a fost şi prima companie farmaceutică românească care a primit de la Lloyd's Register România certificatul pentru sistemul de management al calităţii ISO 9001:2000. Următorii paşi vor fi ISO 14001 (sistem de management al mediului) şi ISO OHSAS (sistem de management al securităţii muncii). Sicomed a primit statutul GMP (bună practică de fabricaţie) pentru toată producţia sa.  Antibiotice  Înfiinţată acum 45 d ani în laşi Antibiotice a produs iniţial substanţe active ce urmau a fi folosite de ceilalţi producători interni. ln 1990 compania a început să investească în procesarea secundară care acum reprezintă majoritatea vânzărilor sale. Compania a dezvoltat şi producţia de medicamente veterinare care momentan reprezintă cam 6% din cifra sa de afaceri.  Activităţile de producţie sunt împărţite în două mari sectoare: biosinteza şi semi-sinteza în masă a substanţelor active (Vitamina B12 şi Nystatin, care este înregistrat la autorităţile SUA şi canadiene) şi producţia şi condiţionarea produselor finale sub diferite forme (prafuri suspendate, injectabile, capsule, tablete, unguente şi supozitoare). Antibiotice îşi asumă o cotă de 25% din piaţa mondială pentru Nystatin fiind al doilea producător ca mărime din Europa şi o cotă de 10% din piaţa pentru Vitamina B12. Exporturile au fost de 7,8 milioane USD în 2003, aproape la fel ca şi în 2002. Substanţele active (Nystatin şi Vitamina B12) reprezintă circa 85% din totalul exporturilor. Conform companiei aproximativ 60% din exporturi sunt exporturi directe în vreme ce restul se face prin intermediari (Romferchim). În prima jumătate a lui 2004 20% din vânzările Antibiotice au venit din exporturi şi 80% de pe piaţa internă. ln 2004, Antibiotice a înregistrat un venit de 8,3 milioane USD din exporturi, împărţit după cum urmează: ţări membre UE - 4 milioane USD, SUA şi Canada - 2 milioane USD, China (unde s-a deschis o nouă piaţă în 2003) - 1 milion USD, altele - 1,3 milioane USD.  Terapia  Înfiinţată în Cluj Napoca în 1921, Terapia este al treilea producător intern ca mărime, având o cotă de piaţă de 8,5% în termeni de volum şi 3,9% în termeni de valoare. Terapia produce aproximativ 100 de tipuri de medicamente împărţite în 10-12 clase. Zonele terapeutice principale acoperite sunt sistemele cardiovascular, respirator şi nervos. Medicamentele generice reprezintă majoritatea medicamentelor pentru uz uman însă există şi medicamente non-generice produse în cooperare cu producători străini bine-cunoscuţi.  Exporturile companiei au început să scadă începând cu anul 2001. Acest lucru a fost cauzat de creşterea ofertei pe piaţă a unuia dintre produsele principale exportate de Terapia, Racemic Calcium Panthotenate (RCP), un aditiv pentru furaje animale. Terapia a fost singurul producător intern de RCP care prezenta şi avantajul că producătorul nu avea nevoie de un certificat GMP pentru a-l exporta. Totuşi, vânzările de RCP au fost supuse unor presiuni puternice venite din partea producătorilor asiatici vânzând un produs mai eficient (D-Calpan), la preţuri mai mici. Prin urmare Terapia a fost forţată să îşi închidă departamentul RCP  în  aprilie  2002.  Pentru a compensa pierderile din vânzările RCP compania şi-a intensificat eforturile de a diversifica exporturile. Astfel în 2002 Terapia a depus documentaţia pentru înregistrarea a 41 de produse (inclusiv suplimente alimentare) în 16 ţări (membre CSI dar şi Ungaria, Polonia şi Cehia). Pe lângă aceasta compania şi-a deschis o reprezentanţă la Moscova şi în Ucraina (pieţe importante pentru medicamentul cel mai bine exportat al Terapia: Faringosept). Paşi înainte au fost făcuţi şi în 2003 când compania a depus documentatia de înregistrare pentru alte 11 produse.  Din punctul de vedere al abordării sectoriale strategice industria farmaceutică, dominată de câteva companii puternice care sunt şi exportatorii curenţi, ţintele principale sunt:  crearea unui centru colectiv de logistică pentru a se asigura o furnizare mai ieftină de materii  prime;  crearea de canale de distribuţie proprii în străinătate capabile să facă faţă procedurilor de  certificare necesare pentru a fi acceptate pe piaţă şi operaţiunilor de marketing local pentru exportatorii de medicamente;  marketing şi brand building mai agresiv pentru exportatorii principali actuali: Sicomed,Terapia şi Antibiotice;  creşterea proporţiei investiţiilor proprii în activităţi de cercetare şi dezvoltare pentru a îmbunătăţi tehnologiile de producţie pentru medicamente existente, precum şi pentru a introduce produse noi.  Ţintirea în principal a pieţelor tradiţionale cum ar fi Moldova şi Rusia dar şi UE;  raţionalizarea şi realocarea vânzărilor şi a sprijinului în marketing către produse care oferă valoare adăugată mai mare.     G.   Produse electro-tehnice pentru piata  internationalii şi cereri în schimbare    Sectorul electronicelor şi electro-tehnicelor este unul foarte eterogen, producând peste 200.000 de tipuri de produse şi având capacităţi importante construite înainte de 1989. Principalele unităţi de producţie produc aparate şi aparatură electrocasnică, echipamente de birou, hardware şi componente, părţi şi echipamente electronice, motoare electrice, transformatoare, echipamente de distribuţie a electricităţii, cabluri electrice, baterii, lămpi şi produse de iluminat, tuburi electronice, echipamente de măsură, radiouri şi televizoare, echipamente de înregistrare, etc. Majoritatea companiilor sunt IM M-uri dar există şi 50 de companii mari.  După 1989 majoritatea companiilor din acest domeniu se confruntă cu lipsa de comenzi şi nivelul de utilizare a capacităţilor existente este între 25%-90%. Datorită lipsei comenzilor tehnologia s-a învechit şi sectorul se confruntă cu un decalaj tehnologic major.  Industria se va concentra pe câştigătorii din exporturi în ciuda declinului general al sectorului, cum ar  fi:  aparate şi aparatură electrocasnică; componente hardware;  motoare, generatoare şi transformatoare; echipament pentru distribuţia electricităţii; fibre şi cabluri;  echipament de iluminat; echipamente şi instrumente optice.  Pentru a obţine aceste rezultate industria ţinteşte următoarele obiective prin planul de acţiuni :  stimularea investiţiilor şi a investiţiilor străine pentru a moderniza activităţile de producţie pe  lanţul valoric, cum ar fi producţia de componente sau cercetare şi dezvoltare pentru o mai bună execuţie;  crearea unui centru logistic pentru furnizarea materiilor prime;  creşterea numărului de furnizori locali prin cooperare mai buna cu aceştia şi prin sprijinirea lor să îşi adapteze producţia  deschiderea de reprezentanţe de marketing şi comerciale proprii peste hotare.       H.   A face fată provocărilor in agricultura organică    În majoritatea industriilor de procesare a alimentelor şi în vinificaţie există o mare lipsă de capacitate pentru valorificarea strugurilor, cărnii şi legumelor, fapt care limitează volumul produselor exportabile.  Pentru a fi validate ca fiind ecologice şi a fi scoase pe piaţă produsele alimentare trebuie să aibă pe etichete referinţe explicite referitoare la metodele ecologice de producţie a acestora şi referitor la certificarea de evaluare a calităţii emisă de o organizaţie supervizoare.  Fermele ecologice reprezintă un nou sector. România beneficiază de  conditii  corespunzătoare pentru  a  promova agricultura ecologică, cum ar fi:     ►  sol fertil şi productiv;     ►  folosirea intensivă a substanţelor chimice şi a tehnologiilor aferente nu creeaza un impact negativ ca cel din ţările dezvoltate;     ►  agricultura trad ională românească se bazează pe abordări care nu dăunează mediului şi există posibilităţi de a identifica zone ecologice nepoluate unde agricultura ecologică ar putea fi dezvoltata;    În vederea dezvoltării sectorului agro-ecologic şi pentru îmbunătăţirea competitivităţii produselor ecologice pe pieţele de export trebuie identificate şi implementate urmatoarele:     •  captarea şi reţinerea de mai multă valoare pe componenta naţională a lanţului valoric prin orientarea producţiei şi a vânzărilor către produse primare şi produse de procesare,     •  promovarea produselor ecologice de export româneşti şi acoperirea nişei de piaţă existentă prin identificarea de noi pieţe de export şi consolidarea pieţelor existente     •  implementarea legislaţiei elaborate pentru acest sector pentru a consolida sistemul de control prin măsuri suplimentare menite să supervizeze organismele de inspecţie şi certificare pentru a creşte calitatea produselor exportate     •  crearea unui sistem corespunzător de producţie, procesare şi marketing pentru produse ecologice ,  menit să satisfacă nevoile pieţelor interne şi externe     •  promovarea exporturilor produselor ecologice româneşti prin dezvoltarea activităţii de cercetare     •  îmbunătăţirea formării profesionale a tuturor actorilor implicaţi în sectorul ecologic: crescători, procesatori, inspectori, expe i de la minister, exportatori şi importatori     •  crearea de grupuri organizate de producători pentru extinderea producţiei şi a pieţelor    În mod strategic  obiectivul calitativ  al sectorului este poziţionarea agriculturii ecologice în centrul agriculturii naţionale, ca un pivot pentru dezvoltarea de durată în mediul rural. Principalul obiectiv al politicii agricole a UE referitor la dezvoltarea rurală este promovarea şi dezvoltarea unei relaţii compatibile între agricultură şi mediu.  Agricultura ecologică are o mare contribuţie la o dezvoltare economică de durată şi joacă un rol important în îmbunătăţirea cond iei mediului, prezervarea solului, îmbunătăţirea calităţii apelor, biodiversificare şi protejarea naturii.  Agricultura ecologică poate să meargă înainte în economia rurală şi să o facă viabilă prin extinderea activităţilor economice cu valoare adăugată mare şi prin generarea de locuri de muncă în zone rurale.  Obiectivul cantitativ este de a extinde zona cultivată prin metode ecologice la 150. OOO  hectare în 2007 şi crearea unei pieţe interne cu produse ecologice. România are mari oportunităţi de promovare şi dezvoltare a agriculturii ecologice datorită unei suprafeţe agricole de 14,8 milioane hectare şi a solurilor nepoluate. Creşterea participării producătorilor agricoli ecologici la evenimente economice din ţară sau din străinătate (BioFach 2006).  Prin examinarea lanţului valoric şi a cerinţelor consumatorilor de pe piaţa internaţională au putut fi identificaţi următorii factori critici de succes:     •  preţ     •  sortimente     •  ambalaj     •  branding     •  disponibilitate    Atingerea ţintelor de export este legată de alte obiective care pot contribui la îmbunătăţirea competitivităţii sectorului ecologic românesc în perioada pre şi post-aderare:     •  creşterea numărului de operatori din acest sector care primesc sprijin financiar din partea Programelor Guvernamentale Româneşti;     •  creşterea rolului organizaţiilor non-guvernamentale (ONG) în acest sector prin programe pentru dezvoltarea come ului cu produse ecologice;     •  creşterea numărului de exportatori implicaţi activ în programele pentru dezvoltarea come ului cu agricole ecologice, în zone dezavantajate;     •  spijinirea exploatărilor comerciale în agricultura ecologică, pentru a fi mai prezente pe piaţă;     •  asocierea micilor producători din domeniul agriculturii ecologice în scopul de a coopera în marketingul produselor ecologice;     •  creşterea numărului de organizaţii implicate direct în implementarea Strategiei Naţionale de Export din fază iniţială;     •  creşterea numărului de unităţi de procesare locală şi de proiecte pentru investiţii străine directe;     •  creşterea investiţilor în activităţile înrudite exporturilor în zonele rurale;     •  creşterea numărului de angajaţi din unităţile exportatoare care implementează reglementările agriculturii ecologice;     •  creşterea investiţiilor în activităţi legate de produse agricole ecologice exportabile din zone rurale mai puţin dezvoltate;     •  creşterea volumului de producţie al agriculturii ecologice;     •  creşterea numărului de noi companii implicate în activităţi exportatoare de produse agricole ecologice primare şi procesate;     •  creşterea numărului de module de exploatare optimă prin asocierea fermelor agricole şi de animale;     •  creşterea capacităţilor specifice de procesare din agricultura ecologică;     •  îmbunătăţirea capacităţii în termeni de produse şi valoare adăugată;     •  creşterea serviciilor orientare spre exportul produselor agricole ecologice;     •  diversificarea produselor exportabile cultivate (ex.: legume, fructe) şi a gamei de produse procesate  (ex.:  pâine, produse de patiserie);     •  creşterea numărului de proiecte investiţionale noi aprobate;     I. Viticultură. cultură. turism rural. sticlărie şi artizanat. creatori de imagine prin excelentă.   calitate. traditie. competentă şi sinergii intre lanturile valorice şi efecte sinergice   Vin  Vinul este o parte a patrimoniului naţional al fiecărei ţări care are o asemenea cultură, făcând reclamă istoriei, culturii şi civilizaţiei unei naţiuni. România este, prin tradiţie şi potenţial, o ţară producătoare de vin, fiind membră a Biroului Internaţional de Vin şi Viţă încă din 1928. Prin extinderea zonelor viticole şi a producţiei obţinute România este printre primii 1O producători de vin din lume; în Europa, industria vinului şi cultivarea v ei de vie din România pot fi caracterizate după cum urmează:     •  5,4% din suprafaţa totală (locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia);     •  3,1% din producţia de struguri pentru vin (locul 6 după Italia, Franţa, Germania, Spania şi Grecia);     •  2,9% din producţia de vin (locul 6 după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia).    Deşi România dispune de condiţii climaterice şi de sol excelente, exporturile româneşti de vin sunt modeste în comparaţie cu producţia, datorită rezervelor limitate de varietăţi de calitate, combinată cu cunoştinţe specifice şi de marketing, ineficienţelor din lanţul valoric (lipsa de coordonare între procesatori - producători de vin - producâtori de struguri). Ţara noastră este un exportator de vin cu tradiţie în domeniu dar potenţialul de export al varietăţi lor nobile de calitate ridicată, îmbuteliate şi etichetate corespunzător rămâne limitat. O analiză a ofertei de vinuri româneşti arată că din cele 6166 mii hi de vin produse în 2004 doar 3651,000 hi reprezintă vinuri nobile (57,7%), doar 10,6% din acest vin fiind exportat (375,6 mii hi). Deci există un potenţial de creştere a exporturilor de pe urma căruia se poate capitaliza pe termen mediu şi lung, prin acţiuni concentrate în aval de producător (promovare, contracte) dar şi la nivel de producător (investiţii în tehnologie modernă pentru îmbunătăţirea calităţii produsului). Pe termen mediu şi lung scopul este de a reduce suprafeţele cultivate cu hibrizi şi a le înlocui cu varietăti nobile, astfel încât aceste suprafete să poată intra în circuitul comercial.  În ultimii ni a existat o tendinţă de reducere 'a cantităţii exportate (de la 504,53 mii hi în 2002 la 375,85 mii hi în 2004) dar cu o creştere în valoarea exporturilor (de la 23.1 mii$ la 26,2 mii $). Această tendinţă reflectă atât eforturile producătorilor români pentru îmbunătăţirea calităţii produselor cât şi schimbarea structurii varietăţii vinurilor exportate în favoarea vinurilor îmbuteliate. Totodata această tendinţă reflectă creşterea  valorii adăugate a exporturilor,  explicată atât de eforturile producătorilor români de a creşte calitatea produselor lor, cât şi de schimbarea structurii exporturilor în favoarea vinurilor îmbuteliate.  În ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate aceasta se poate realiza pe temeiul creşterii exporturilor de vinuri îmbuteliate. Trebuie menţionat că în 2004 exporturile de vin îmbuteliat au reprezentat 22% din cantitatea totală de vin exportat, respectiv 44,5% din veniturile totale aduse de exportul de vin.  Una dintre caracteristicile esenţiale ale lanţului valoric pentru vinul îmbuteliat este integrarea structural-funcţională a activităţilor, care asigură eficienţă crescută, o mai bună adaptare la producţia de noi sortimente în conformitate cu cerinţele şi aşteptările consumatorilor.  Deşi vinul are o valoare adăugată mare în comparaţie cu alte produse agricole, adăugarea şi reţinerea de valoare la fiecare verigă a componentei naţionale nu atinge inca un nivel corespunzator. Pentru a sintetiza, puterea valorii adăugate la fiecare verigă esenţială deţinută din totalul valorii produsului menţionăm faptul că producatorul de struguri are influenţa cea mai mică, de 20%, în vreme ce producătorul/exportatorul şi comercianţii din afara lanţului valoric naţional  (importatorii  şi vânzătorii) preiau cea mai mare parte: 40% fiecare. Aceasta poate oferi o explicaţie referitoare la incapacitatea  producătorilor/exportatorilor de vin de a extinde achiziţia de struguri de la micii producatori, afectând astfel cantitatea exportabilă din România.  Analiza cerinţelor cumpărătorilor la nivel internaţional relevă următorii  factori de succes critici  :     •  Preţul  - preţul mediu este mai mic de 3 Euro/sticlă, care situeaza vinurile româneşti în sectorul vinurilor cu preţuri ieftine spre medii.      •  Calitatea  - în ultimii ani a existat o îmbunătăţire continuă a calităţii vinurilor exportate, drept rezultat al eforturilor noilor investitori în modernizarea tehnologiilor.      •  Ambalare şi etichetare  - exportatorii români au arătat interes crescut ambalajului, deoarece este una dintre puţinele căi folosite pentru a comunica cu clientul străin. În majoritatea cazurilor designul etichetei este făcut împreună cu partenerul străin deoarece acesta cunoaşte cel mai bine preferinţele consumatorilor.      •  Sortiment  - o gamă largă de varietăţi, incluzând varietăţi internaţionale şi locale, pentru care sunt mai uşor de identificat nişe pe piaţă.      •  	 Brand şi promovare  - reprezintă cea mai importantă constrângere a exportatorilor români pe pieţele externe deoarece vinurile româneşti sunt puţin cunoscute şi, în unele cazuri, imaginea proastă creată în anii '90 de câteva vinuri de calitate slabă s-a menţinut până în zilele noastre.    Dintr-o analiză a competitivităţii sectorului viţei de vie şi vinurilor din România în comparaţie cu trei competitori importanţi (Noua Zeelanda, Ungaria, Bulgaria), din punctul de vedere al atingerii acestor factori de succes critici putem concluziona că România are un grad de competitivitate mediu pe piaţa mondială; dar există decalaje semnificative, în special în ceea ce priveşte problemele de branding şi promovare.  România trebuie să îndeplinească aceşti factori de succes prin planificare strategică  pentru a-şi   creşte competitivitatea atât pe piaţa europeană cât şi pe cea mondială, prin:  restructurarea şi reconversia viilor pentru a îmbunătăţi sortimentele şi calitatea vinurilor creşterea investiţiilor pentru modernizarea capacităţilor de procesare  creşterea implicării organizaţiilor de producători pe piaţa vinurilor  asigurarea asistenţei în ceea ce priveşte pregătirea profesională, specializarea şi pregătirea persoanelor care lucrează în sectorul viticol  dezvoltarea unei imagini bune a României prin promovarea sortimentelor locale de vin de calitate superioară, recunoscute la nivel mondial ca urmare a premiilor câştigate la diferite târguri şi concursuri internaţionale.  Ţintele principale sunt:     •  Creşterea exporturilor cu o rată anuală medie de 10-15%     •  Creşterea cotei exporturilor de vin de viţă nobilă de la 10% la 20%     •  Creşterea producţiei la o rată anuală de 1,2% ajungând în 2009 la 3.800.000 hi, în baza unor producţii mai bune pe hectar şi a eficienţei crescute.     •  Adaptarea structurii exporturilor la specificul pieţelor ţintă     •  Trecerea vinurilor româneşti într-o nouă categorie de preţ (>3€/sticlă)    Oportunităţi cheie pentru îmbunătăţirea performanţelor şi competitivităţii la export a sectorului;  Deşi România este o ţară cu o tradiţie viticolă vinurile româneşti sunt aproape necunoscute pe piaţa mondială. Creşterea participării producătorilor la competiţii internaţionale este o cale importantă de a adăuga valoare deoarece premiile cresc preturile vinurilor.  Îmbunătăţirea Concursului lnternaţion I de Vinuri de la Bucureşti  Proximitatea geografică a României faţă de cele trei fluxuri principale de circulaţie a vinurilor, dintr-un total de şase ( America de Nord, UE, Asia de Sud-Est)  Programele de asistenţă tehnică finanţate de către guvernele străine ţintind îmbunătăţirea pregătirii profesionale a specialiştilor în acest domeniu.  Tendinţa de crestere  a preocuparii producătorilor pentru calitatea produselor şi pentru managementul firmelor lor.  Fondurile SAPARD planificate pentru replantarea şi reconversia culturilor . Potenţialul turistic şi asocierea viticulturii cu ofertele turistice.  Existenţa unor vii de mari suprafeţe va duce la asocierea producătorilor şi la apariţia unor noi competitori pe piaţă, români sau străini.  Potenţialul de promovare al varietăţilor interne pe piaţa mondială - ar putea conduce la apariţia unui brand de ţară.  Cultură  Cultura este un produs exportabil. Realitatea sugerează că produsele culturale principale, cum ar fi cele audio-vizuale sunt în realitate industrii unde vânzătorii trebuie să îndeplinească cerinte specifice ale cumpărătorilor, iar competiţia pe piaţă a devenit una globală, impunând o abordare itrategică. Într­ adevăr, industriile culturale, în special cea audio-video, reprezintă factorul principal prin intermediul căruia o ţară poate să se facă cunoscută peste hotare.  Strategia ţinteşte către exploatarea potenţialului cerrcetat din acest domeniu pentru a conduce la un export consistent de produse culturale româneşti, în special al celor audio-vizuale. Pentru moment cinematografia română are condiţiile pentru a prelua activităţi importante de adăugare de valoare, chiar şi transpunerea de sunet din mediu digital pe mediu optic şi transpunerea pe film a producţiilor cinematografice create pe suport magnetic  Este evident un potenţial ridicat pentru dezvoltarea exporturilor de produse finite (filme artistice, documentare, animaţii, emisiuni TV) dar mai ales în zona serviciilor audio-vizuale ,  fapt dovedit de numărul ridicat de posturi de televiziune, de premiile internaţionale câştigate în ultimii ani de filme româneşti la prestigioase festivaluri de film. Acest potenţial ridicat are ca bază varietatea largă de locaţii de filmare posibile, precum şi talentul şi înaltul profesionalism al creatorilor ,  interpreţilor şi tehnicienilor.  lntrucât potenţialul de export al sectorului a fost insuficient capitalizat, această strategie are ca scop dezvoltarea sectorului audio-vizual pentru a deveni un sector important al economiei naţionale. România ar trebui să devină atractivă pentru producătorii şi investitorii din domeniul audio-vizual.  În acest fel strategia are ca scop creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor audio-vizuale prin: identificarea nevoilor şi dezvoltarea bazei materiale,  identificarea şi atragerea de parteneriate interne şi internaţionale,  identificarea de noi oportunităţi şi nişe pe piaţă, revitalizarea sectoarelor audio-vizuale cu potenţial economic ridicat, cum ar fi: animaţia, publicitatea, filmele utilitare.  reţinere a valorii adăugate intern prin transpunerea optică a sunetelor şi chiar a imaginilor în interiorul ţării noastre.  Crearea unei companii specializate în exportarea produselor audio-vizuale româneşti şi creşterea participării la târgurile specializate.  Multiplicarea lanţului deja existent prin atragerea integrală sau parţială de muncă din afară în ţara noastră, relansarea varietăţilor de produse cum ar fi: animaţia, filmele ştiinţifice şi utilitare, precum şi a altor lanţuri valorice care pot fi exploatate prin colaborarea cu alte ramuri economice pentru promovarea produselor lor în străinătate.  Turism rural  În România turismul rural încă nu este performant la export dar are un potenţial de dezvoltare important datorită avantajelor şi resurselor unice, cum ar fi:  comunităţi rurale vechi trăind în medii neatinse, respectând tradiţiile şi felul de viaţă rustic; potenţial natural ridicat bazat pe biodiversitate şi chiar pe biosisteme ecologice unice în Europa  cum ar fi Delta Dunării;  varietatea folclorului  În ultimii 10-12 ani au fost făcute eforturi interne (legislaţie, clasificarea complexelor, evaluarea potenţialului, modernizarea serviciilor). Unele dintre eforturi au beneficiat de asistenţa UE (PHARE) şi a altor donatori cum ar fi USAID şi GTZ. O asociaţie specială pentru reprezentarea intereselor noii  comunităţi  de afaceri a turismului rural (ANTREC) a fost creată. ANTREC reprezintă peste 3000 de patroni de mici hoteluri din 31 de regiuni cu potenţial ridicat şi are 31de filiale teritoriale. Un proces iniţial de concentrare a patronilor în zone atractive este în derulare.  Totuşi, marile constrângeri ale turismului rural sunt legate de îmbunătăţirea generală a serviciilor din hoteluri pentru a face faţă standardelor internaţionale mai ridicate şi calitatea slabă a transporturilor sau a e-infrastructurii sau a serviciilor şi utilităţilor în zonele vizitate. Dar chiar şi în zone unde aceste  constrângeri  au fost depăşite există o lipsă de cunoştinţe despre oferta turistică. Conform viziunii sectorului turismul românesc ar trebui să devină, prin excelenţa serviciilor şi atractivitatea mediilor naturale, sociale şi umane, foarte performant la export şi un important contributor la dezvoltarea rurală durabilă. Produsul turistic rural românesc ar trebui să "internalizeze" toate celelalte oferte locale atractive şi calitative într-o singură propunere pentru consumatori. Îmbunătăţirea eficienţei pe lanţul valoric şi folosirea sinergiilor cu alte lanţuri valorice poate fi un factor decisiv pentru a realiza viziunea. O  condiţie  importantă pentru a realiza acest obiectiv constă în pregătirea, promovarea ofertei şi folosirea sinergiilor la nivel local împreună cu alte lanţuri valorice:  SNE sprijină puternic iniţiative în direcţii cum ar fi:  pregătirea şi formarea profesională pe meserii a personalului pentru a corespunde cerinţelor de servicii bune şi ospitaliere ale clienţilor, ca şi factor de succes critic;  norme şi reguli clare pentru clasificarea şi evaluarea hotelurilor la standarde UE printr-o lege specială pentru turismul rural;  activităţile locale să stimuleze iniţiativa privată în sector: îmbunătăţirea infrastructurii şi a accesului la zonă, măsuri de protecţie a mediului în zonă, etc.  dezvoltarea de ferme ecologice în zone rurale;  promovarea agresivă în ţară (birouri de informare) şi în afara ţării.  îmbunătăţirea competenţelor companiilor private în domeniu, atât pentru exportatorii aflaţi la început cât şi pentru cei dezvoltaţi;  crearea de alianţe de afaceri la nivel local cu producători de vin, artizanat, alimentaţie ecologică sau de activităţi culturale şi programe promoţionale comune;  Turismul rural va beneficia de pe urma brandingului de sector bazat pe următoarele iniţiative: marcă specială de excelenţă pentru hoteluri de calitate;  promovare agresivă peste hotare prin intermediul cataloagelor, mass media, portalurilor informaţionale, etc.  evenimente organizate peste hotare sau în interiorul ţări;  o mai bună promovare a punctelor forte cum ar fi: zone neatinse; tradiţii vechi ,  biodiversitate, folclor, faună şi floră rară, etc.;  Sticlărie şi artizanat    Activităţile principale generatoare de export dezvoltate de industria sticlăriei şi a ceramicii fine pe care strategia le are in vedere sunt sticlărie de casă şi decorativă; sticlărie de ambalare; ceramică fină de casă şi decorativă  Dintre acestea sticlăria pentru casă şi decorativă este exportată într-o gamă largă de produse, mai ales seturi complete de pahare de diferite tipuri ,  utilizări ,  culori şi forme, seturi ceramice pentru cină ,  cafea şi ceai ,  vaze, farfurii, figurine din po elan ,  ceramică şi teracotă. Designul şi decoraţiunile speciale joacă un rol important în deciziile de cumpărare în multe din ţările unde sunt vândute aceste articole  (Europa,  SUA, Canada, Japonia ,  alte ţări asiatice şi Orientul Mijlociu). Majoritatea acestora sunt lucrate manual.  Prin creşterea producţiei de sticlărie decorativă folosind tehnologiile Galle, Daumm-Nancy, Tiffany, etc. gradul de angajare a sticlei (Euro/tonă) a crescut de asemenea datorită recunoaşterii şi aprecierii la scară largă a acestor tehnologii. Conceperea şi designul produselor într-o gamă foarte largă este asigurată în propo ie de 80% de către specialişti şi artişti angajaţi de fabrici şi doar 20% dintre modele sunt ale clienţilor şi aproximativ 30% dintre produse sunt reînnoite anual.  Meşteşugurile şi artizanatul au avut până acum un potenţial latent materializat foarte puţin în exporturi. Acestea produc o gamă variată de grupe de produse (covoare ţesute şi tricotate manual, tapiţerii, articole textile - îmbrăcăminte stilizată, costume tradiţionale, bluze brodate de ţărănci), elemente decorative interioare - artizanat din metal, lemn, sticlă (inclusiv ornamente de brad lucrate manual sau decorate manual), produse ceramice de casă, produse vegetale tricotate (răchită, rogoz), etc.;  Din perspectiva lanţului valoric planul de acţiune sectorial ţinteşte:  câştiguri mai mari prin branding compus şi marketing colectiv al producătorilor regionali; clustering mai bun la nivel regional;  creşterea activităţilor în domeniile design şi produse noi;  transfer de know-how şi competenţe în meşteşuguri şi artizanat din Germania prin parteneriatul structural international german-român creat între UCECOM şi Camera de Artizanat din Koblenz:  În acelaşi ti p industria ţinteşte spre verigi mai multe cu sectoare capabile de a crea sinergii şi de a creşte oferta agregată locală cum ar fi turismul rural sau artizanatul. Crearea de alianţe între afacerile locale este o acţiune cheie care trebuie întreprinsă.  J. Servicii emergente cu potential ridicat  Globalizarea şi integrarea, specializarea mai bună în comerţ, delocalizarea şi prezenţa din ce în ce mai crescândă a CTN-urilor şi ISO-urilor în România creează noi oportunităţi de export pentru servicii cum ar fi transporturi, consultanţă, inginerie, branding, financiar, etc. Unele dintre aceste servicii (cum ar fi transporturile) nu îşi oferă serviciile numai comercianţilor străini ci şi exportatorilor locali, contribuind la reţinerea de mai multă valoare în ţară.     1.  Tratament balnear  Segmentarea turiştilor din întreaga lume a creat un nou tip de servicii turistice, cele pentru tratament medical. Multe dintre ele sunt cerute datorită costurilor scăzute ale tratamentului medical şi pot fi captate cu uşurinţă de către destinaţie.  Această strategie caută acele tipuri de servicii turistice medicale cu avantaje decisive în afară de forţa de muncă ieftină. Din acest unghi România trebuie să abordeze şi să ia iniţiative strategice în  serviciile de tratament balnear  datorită următoarelor motive:  interesul consumatorilor pentru terapii medicale naturale bazate pe factori specifici;  abundenţa în România a factorilor de terapie naturală unici cu efecte demonstrate asupra sănătăţii umane;  preexistenţa în România a peste 160 de complexe balneare din care 30 sunt de importanţă naţională având infrastructură (hoteluri, facilităţi de tratament medical) deja create;  efectele sinergiilor acestui sector cu al altora cum ar fi turismul rural, consumul ecologic, cultura şi artizanatul.  Conform evaluării sectorului nu există suficientă conştientizare la nivel local şi central a potenţialului ridicat al acestui sector şi trebuiesc luate măsuri urgente pentru a:  armoniza legislaţia din acest domeniu cu legislaţia medicală;  promovarea studiilor ştiinţifice şi medicale care să arate avantajele factorilor de terapie naturală  unici;  reînvierea în educaţia medicală a specializării de balneolog, în conformitate cu nevoile  afacerilor;  o mai bună promovare a acestui serviciu în străinătate; conştientizarea avantajelor de către autorităţile locale.     2.  Serviciile de evenimente  România poate beneficia strategic nu numai de pe urma exporturilor tradiţionale ci şi din turism profesional şi servicii profesionale în care sectoarele exportatoare ar putea atrage evenimente cum ar fi târguri, expoziţii şi conferinţe la nivel regional. Datorită mărimii unor sectoare recomandăm specializarea pe evenimente viitoare în textile, mobilă, turism rural şi IT şi externalizare industrială, în primul rând. Asociaţiile de turism şi sectoriale ar trebui să înceapă urgent să formeze alianţe în acest domeniu. Pentru următorii 4 ani strategia are în vedere:  transformarea  evenimentelor  expoziţionale  naţionale  interne  specializate  în  mobilă, îmbrăcăminte, subcontractare şi componente industriale (mai ales componente auto) în evenimente internaţionale sau regionale combinate cu conferinţe în care grupurile ţintă ar trebui să conţină pe lângă vânzători şi cumpărători şi experţi, organisme de certificare a calităţii, PR, cercetători, autorităţi;  aducerea României pe harta evenimentelor de externalizare IT/C off-shore intr-o zonă unde nu se ţine încă nici un eveniment la nivel regional (Europa de Sud-Est şi Balcani);  crearea de evenimente mondiale pe tema agriculturii organice şi turismului rural,     3.  Transporturi  Dintre serviciile de transport transportatorii rutieri şi fluviali sunt bine poz ionaţi pentru a exporta la nivel regional deoarece noi şosele sunt în construcţie şi integrarea europeană va dezvolta infrastructura transporturilor şi mai mult. Dezvoltarea proiectului Dunărea, ca şi fluviu care leagă Europa, poate oferi noi oportunităţi pentru servicii de turism şi înrudite transportului.  Pentru aceste motive, strategia ţinteşte să:  crească conştientizarea în rândul exportatorilor potenţiali, prin asociaţiile profesionale, a noilor oportunităţi oferite de integrare şi remodelarea infrastructurii transporturilor din regiune;  dezvolte unităţi logistice regionale la nivel de asociaţie, în beneficiul companiilor;  creeze verigi între transportatori (asociaţii şi companii) şi alte sectoare exportatoare (îmbrăcăminte, mobilă, chimie, automobile, componente) pentru a folosi servicii locale de transport în activităţile de transport internaţionale;  crearea unui catalog al ofertei româneşti de export care să fie distribuit în afară.     4.  Consultanţă-inginerie, proiecte la cheie    Fluxul crescând de ISO- uri, prezenţa CTN - urilor şi nevoia crescândă a serviciilor locale pentru afaceri creează oportunităţi importante pentru serviciile de consultanţă şi afaceri să îşi exporte "produsele" local.  Exportatorii români trebuie să îşi îmbunătăţească activităţile în componenta naţională a lanţurilor valorice pentru a face faţă cerinţelor cumpărătorilor şi a-şi creşte competitivitatea.  România are de asemenea o şcoală tehnică bună şi tradiţie şi o forţă de muncă bine pregătită în consultanţă-inginerie. Experienţele anterioare în exportul de proiecte la cheie, mai ales în fabrici de ciment, fabrici petrochimice, obiective energetice în ţări aflate în curs de dezvoltare, pot fi transformate într-o reputaţie bună, combinând exportul de servicii cu exportul de echipamente ca şi subcontractori. Pe lângă participarea ca şi subcontractori în proiecte la cheie există şi potenţialul pentru contractori principali pentru proiecte la cheie. Strategia ţinteşte în acest domeniu:  cooperarea mai bună între contractorii principali potenţiali români şi instituţiile financiare locale pentru a dezvolta scheme financiare atractive pentru clienţi şi proceduri de licitaţie internaţionale;  modelarea ofertei agregate de export în domeniu;  promovarea mai agresivă a experienţei române în servicii de exploatarea petrolului off-shore ,  petrochimie, fabrici de ciment, electricitate, etc.     5.  Financiar  Pe lângă servicii financiare bune în ţară, pentru comunitatea de export, exportarea serviciilor financiare este o nouă frontieră care trebuie explorată. Asociaţia Română a Băncilor şi alte asociaţii de afaceri din acest sector sunt chemate să caute răspunsuri strategice şi oportunităţi de viitor.     6.  Managementul calităţii,  În cadrul serviciilor asigurate de organizaţiile infrastructurii calităţii, cele mai bine poziţionate pentru a exporta servicii sunt serviciile prestate de organismele de certificare a sistemelor de management, a produselor/ serviciilor si a persoanelor. Practic, toţi liderii pieţei de certificare din România sunt recunoscuţi internaţional şi pot exporta serviciile lor, cu predilecţie în ţările vecine si din regiune.  Strategia de export vizeaza:  Creşterea vizibilităţii ofertei de asemenea servicii pe aceste pieţe ţintă  ;   Elaborarea unor documente de prezentare a întregii oferte în scopul distribuirii lor în străinătate;  Stimularea eforturilor de înfiinţare a unei asociaţii naţionale a exportatorilor de servicii din infrastructura calităţii;     7.  Crearea de competenţe    În mod gradual serviciile de competenţă devin din ce în ce mai profesioniste şi orientate spre piaţă. România are oportunităţi bune de a exporta aceste servicii în regiunea Europei de sud-est şi în ţările din zona Mării Negre deoarece numărul de experţi români pregătiţi şi certificaţi va creşte semnificativ. Acest document sugerează:  programe de certificare a experţilor de către autorităţi internaţionale în domenii cum ar fi IT IC,  universităţi, etc.;  agregarea unei oferte a României în acest domeniu şi promovarea intensă în afară.     8.  Cercetare şi dezvoltare  Institutele de cercetare din România au o contribuţie esenţială pentru exportatorul inovativ, iar în acest domeniu poate aduce beneficii în ceea ce priveşte exportul. Strategia cere cercetatorilor români să se valorifice mai bine oportunităţile de export. Experienţele companiilor de top indică o perspectivă bună de a vinde serviciile de cercetare şi a face o promovare intensă în străinătate.     9.  Mediu    Alinierea la standardele UE şi internaţionale este deja o constrângere majoră în procesul integrării României în UE. Acest document ţinteşte:  recunoaşterea mai bună prin campanii de promovare prin Camera de Come şi Industrie a României, CRPC, etc. a cererii crescute de servicii în domeniu care pot transforma constrângerile de mediu în oportunităţi comerciale pentru întreprinzători orientaţi către piaţă;  agregarea unei oferte a României în acest domeniu şi promovarea intensă în strainatate.  Efecte sinergice  Viitorul acestor sectoare depinde foarte mult şi de sinergiile concrete dintre ele.  Este clar că iniţiativa privată nu a investigat încă suficient efectele sinergice induse de promovarea combinată a ofertelor de export din turism ,  artizanat, sticlărie, viticultură, producţia de alimente sau cultură s.a.m.d. Noi segmente de turism rural, spre exemplu, intenţioneaza să combine specificul mediului natural cu agricultura ecologică sau cu artizanatul tradiţional. Dacă pentru artizanat alianţa regională între afaceri poate rezolva problema pentru turismul ecologic alimentar proprietarul trebuie să ofere alimente certificate produse în propria sa ferma sau de către alţi producători din regiune.  Un alt exemplu ,  sticlărie de ambalare a vinurilor pentru care producţia de sticlă în ţară pentru nevoile producătorilor români de vin trebuie stimulată.  În turismul rural capacitatea de a folosi sinergiile la nivel local şi regional, între această activitate şi altele aflate în lanţurile valorice ale viticulturii ,  artizanatului, alimentelor ecologice este încă slabă deoarece comunităţilor de afaceri locale le lipseşte capacitatea de a dezvolta alianţe de afaceri cu acest obiectiv.  Prin urmare strategia insistă pe crearea acestor sinergii prin alianţe de afaceri între companii şi asociaţii care acţionează mai ales la nivel regional. Marketingul comun al ofertelor de export agregate de acest tip, la nivel de comunităţi locale, va creşte exporturile tuturor exportatorilor din alianţele regionale. Dintre iniţiativele luate în considerare în planul de acţiune sunt menţionate:  combinarea ofertei agregate la nivel local şi promovarea unui program combinat pentru turism rural, artizanat, vinuri, ferme organice şi cultura;  crearea de cataloage combinate de oferte de export; cooperarea la nivel local pe chestiuni de facilitare a come ului.     4.2.2.  Considerentul strategic nr. 5 - Probleme şi priorităţi Border-ln, în interior, de dezvoltarea capacităţii şi diversificare  Performanţa la export a României şi competitivitatea internaţională sunt în principal bazate pe costurile scăzute ale fo ei de muncă şi pe resursele naturale. Acest lucru lasă economia vulnerabilă. Capacităţile de producţie au în general valoare adăugată şi nivel tehnologic scăzut. Au fost efectuate eforturi insuficiente de restructurare şi recapitalizare pentru o infuzie de noi tehnologii în industrie şi pentru stabilirea  conexiunilor  industriale capabile de a ajuta sectorul să creeze şi sa crească valoarea adăugată a produselor.  Oferta  română de export are o capacitate limitată de adaptare la cerinţele  cumpărătorilor de pe pieţele străine.   Dezvoltarea şi diversificarea produselor sunt scăzute.  Prin urmare strategia de export ar trebui să nu se axeze numai pe evenimente promoţionale în afară sau pe operarea unei reţele de reprezentanţe comerciale pe pieţele străine şi sa vizeze îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor de sprijin border-in în trei direcţii:  servicii de dezvoltare a capacităţii, în general legate de modernizarea ofertei de export curente  (calitate,  design), îmbunătăţind avantajele competitive actuale ale exportatorilor;  serviciile de diversificare a capacităţii, pentru a ajuta exportatorii români să îşi dezvolte noi avantaje competitive şi să creeze afaceri noi;  servicii de dezvoltare a competenţei în managementul exporturilor care, în ciuda faptului că sunt cu adevărat necesare nu sunt întotdeauna percepute ca fiind astfel şi nu sunt solicitate de către comunitatea de afaceri datorită decalajului ridicat dintre nevoi şi cereri, deja prezentat anterior în acest document, în cadrul analizei SWOT.  Focalizarea acestei strategii se face pe:  reducerea decalajului dintre nevoile şi cerinţele reale prin campanii de conştientizare la nivelul comunităţilor de afaceri, pentru a arăta importanţa dezvoltării competenţelor şi capacităţilor esenţiale în mediul de afaceri internaţional extrem de competitiv;  Îmbunătăţirea capacităţii şi competenţei întreprinderilor române de a face faţă cererilor cumpărătorilor internaţionali:  creşterea numărului şi a nivelului competenţelor la nivel de întreprindere, în mod specific a aptitudinilor de management general, financiar şi de marketing;  încurajarea exportatorilor inovatori capabili să investească în cercetare şi dezvoltare;  stimularea formării de verigi, proiecte şi programe între instituţii de cercetare, comunităţi de afaceri şi instituţii educaţionale;  încurajarea îmbunătăţirii graduale a competenţelor întreprinderilor în sistemul naţional de management al calităţii şi o mai bună conformare a ofertei de export la standardele şi cerinţele de calitate din pieţele ţintă;  conformare cu standarde specifice produselor şi serviciilor: sprijin public în creştere acestei capabilităţi prin co-finanţarea cheltuielilor exportatorilor legate de alinierea la standardele ISO sau de calitate a produselor;  conformare cu standardele de mediu şi directivele UE pentru protecţia mediului;  un management mai bun al riscurilor financiare şi de curs valutar la nivel de companie;  conştientizarea companiilor despre importanţa construcţiei de marca  (brand  building­ ului) ca un bun intangibil şi de durată şi încurajarea lor să îşi creeze branduri şi să folosească efectul ţării de origine în activităţile lor de branding ;   pregătire în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi a metodelor de protejare a acestor drepturi pe pieţele străine.  O mai bună utilizare a fondurilor UE, în general ISPA şi SAPARD, pentru a moderniza conţinutul tehnologic al producţiei şi a alinia oferta de export cu standardele de calitate/mediu/tehnologice;  O mai bună utilizare a comerţului cu cote de emisii de gaze care conduc la efectul de seră (Protocolul Kyodo) pentru a beneficia mai bine de pe urma cotelor noastre exportabile, în interesul comunităţii exportatoare, prin finanţarea de proiecte relevante pentru creşterea competitivităţii exporturilor;  Deoarece problemele şi considerentele referitoare la factorii interni de competitivitate pot fi împărţiţi în diferiţi factori inter-sectoriali acest document se axează în continuare mai mult pe finanţarea comerţului, managementul calităţii ,  dezvoltarea de competenţe, cercetare şi dezvoltare, informaţii comerciale, şi din perspectiva clientului.     4.2.3.  Considerentul strategic nr.6 - Probleme şi priorităţi Border, de graniţă sau operaţionale;  Mediu de afaceri pro export şi reducerea costurilor tranzacţiilor  Problemele de graniţă şi operaţionale sunt de asemenea o zonă unde România înregistrează constrângeri specifice afectând costurile tranzacţiilor mai mult decât la nivel UE (competitivitatea mediului de afaceri, birocraţia, costurile ridicate ale tranzacţiilor, corupţia, lipsa de transparenţă, comerţ şi infrastructură de transport slabe).  România trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea graduală a condiţiilor cadru şi a calităţii mediului de afaceri, a cadrului legislativ şi a politicilor economice pentru a reduce costurile ridicate ale tranzacţiilor. Abordarea structurală a competitivităţii din perspectiva costurilor tranzacţiilor este esenţială întrucât astfel de costuri pot afecta serios performanţa exporturilor. Competitivitatea structurală se referă la acele avantaje date companiilor de bunuri publice şi de cadrul de afaceri local, regional sau naţional în care activează: modul de funcţionare al instituţiilor pieţei, calitatea bunurilor şi utilităţilor publice, calitatea legislaţiei, motivaţiile şi obiectivele societăţii civile, modelul cultural prevalent în mentalitatea colectivă şi în societate, eficienţa structurilor organizaţionale ale reprezentanţilor afacerilor la nivelurile  mezo economice, deschiderea pieţei şi eficienţa acţiunilor colective spre menţinerea liberei competiţii pe piaţă. Considerând cadrul de afaceri ca fiind element decisiv de competitivitate, rezultă că este posibilă, prin folosirea de acţiuni concentrate, coerente,  îmbunătăţirea acestui cadru, oferindu-se companiilor dintr-un teritoriu anume, nu neapărat naţional, avantaje decisive cum ar fi reducerea birocraţiei, corupţiei, cadru legislativ transparent şi previzibil, relaxarea sau raţionalizarea presiunii administrative, controlul sistematic al impactului asupra liberei competiţii a legilor şi regulamentelor şi aşa mai departe. O direcţie de evoluţie a competiţiei globale este de la competiţia între companii la competiţia între comunităţi de afaceri regionale, în contextul procesului amplu de globalizare şi liberalizare, de dispariţie a barierelor naţionale.    În acelaşi timp condiţiile cadru nu se rezumă la bunuri publice şi la eficienţa acţiunilor sectorului public prin legislaţie şi instituţii de implementare. Aceasta implică şi o organizare eficientă a nivelului mezo economic, reprezentat de către asociatiile de afaceri în special, camere de comert şi asociatii patronale. În ceea ce priveşte capacitatea de' coagulare şi asociere a acestor asociaţii ac stea depin'd de o serie de servicii pe care le oferă membrilor în pregătirea profesională, acces la informaţie, circularea inovaţiei şi un tip de management superior, eficient, acces la capital şi pieţe străine, aspecte  esenţiale în crearea de avantaje competitive pentru companii, mai ales pentru IM M-uri. Un număr important de sectoare strategice ţintesc îmbunătăţirea condiţiilor cadru ale propriilor acţiuni de pe piaţă prin promovarea de legislaţie prietenoasă care să reglementeze activităţile sectorului şi să dezvolte o capacitate de asociere mai bună, cum ar fi:     •  optimizarea legislaţiei din industria mobilei /procesarea lemnului     •  legislaţie pentru dezvoltarea rurală şi tratamentul balnear     •  implementarea planului de restructurare şi reconversie în industria viticolă     •  extinderea lanţului valoric prin instrumente de tehnologie modernă     •  creşterea producţiei de vin linistit     •  noi legi pentru cinematografie     •  iniţiativă legislativă pentru sectorul IT: netaxarea profitului reinvestit în IT     •  centre regionale de furnizare a materiilor prime pentru sectoarele de artizanat     •  crearea de  centre  de design naţionale şi regionale pentru artizanat, mobilă şi îmbrăcăminte     •  PPP între designeri şi asociaţia de sector în confectii şi mobilă.  Alte ţinte ale facilitării comerţului sunt legate de vamă sau de competiţie loială, cum ar fi:     •  prevenirea şi combaterea competiţiei neloiale pe piaţa audio-vizuală,     •  prevenirea şi combaterea fraudelor vamale la importul de textile;     •  eficienţă în activitatea de vămuire     •  o mai bună comunicare şi un dialog între autorităţile vamale şi asociaţiile sectoriale     •  o campanie naţională de conştientizare a importanţei beneficiilor comerţului electronic, e­ business şi a IT.    Facilitarea comertului acoperă toti paşii care pot fi luati pentru a uşura fluxul comercial. Termenul este folosit pe scară' largă pentru a 'acoperi toate tipurile' de bariere non-tarifare. În concepţia OMC facilitarea  comerţului  este  limitată  la  ăsimplificarea  şi  armonizarea  proceduri lor  comerciale internaţionale", acoperind ăactivităţile, practicile şi formalităţile implicate în colectarea, prezentarea, comunicarea şi procesarea datelor cerute pentru transportul bunurilor în come ul internaţional".  Facilitarea comerţului se referă la o gamă largă de activităţi la frontieră (proceduri de import şi export, formalităţi de transport, plăţi, asigurări şi alte cerinţe financiare).  Scopul  principal  al facilitării comerţului este acela de a reduce costurile tranzacţiilor şi complexitatea comerţului internaţional pentru afaceri şi de a îmbunătăţi mediul comercial dintr-o ţară, concomitent cu păstrarea unui nivel eficient de control guvernamental.  Zona  principală  de interes este reprezentată de: investiţia în infrastructură, modernizarea vămilor şi a punctelor de trecere a frontierei, eficientizarea cerinţelor documentare şi a fluxurilor informaţionale, automatizare şi EDI, eficienţa porturilor, servicii de transport şi logistică: reglementare şi competitivitate, tranzit şi transport multi-modal, securitatea transporturilor.  Constrângerile generale referitoare la facilitarea come ului, aşa cum au fost ele percepute de mediile de afaceri, în perioada de tranziţie sunt:     Slab nivel de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare      Manifestări de coruptie şi birocratie la punctele de trecere a frontierei      Nivel scăzut de pregătire al funcţionarilor publici şi operatorilor din organismele care se ocupă cu facilitarea comertului (vămile, punctele de trecere a frontierei, etc.)      Lipsa de consultare a comunitătii de afaceri pe subiecte referitoare la facilitarea comertului      Lipsa capacităţii structurilor parteneriatului public-privat de a determina îmbunătăţirea măsurilor de facilitare a comertului, în special cu referire la serviciile de trecere a frontierei      Legile şi reglementările referitoare la facilitarea come ului şi la transport s-au schimbat prea des, sunt deseori complicate şi non-transparente şi uneori sunt aplicate diferit la diferite puncte de trecere a frontierei      Sistem lent şi imperfect de colectare şi rezolvare a plânQerilor formulate de către companii      Durata de timp prea mare până la primirea liberului de vamă şi prea multe taxe şi comisioane care afectează eficienta tranzactiei comerciale      Sistemul de vize curent aplicat de România este considerat inadecvat pentru facilitarea come ului în Europa de Sud-Est      Nivel scăzut de folosire a infrastructurii de transport la graniţa cu Moldova (Podul Giurgiuleşti nu este folosit pentru trafic comercial)       În cadrul obiectivului acestei strategii viziunea este aceea de a defini  facilitarea comerţului ca fiind unul dintre elementele esenţiale ale competitivităţii comerciale a României.  Principalele    obiective strategice sunt:         •  îmbunătăţirea legislaţiei privind facilitarea come ului     •  	îmbunătăţirea competenţei întreprinderilor în chestiuni referitoare la facilitarea come ului şi transporturilor     •  creşterea eficienţei tranzacţiilor comerciale     •  identificarea cerinţelor şi exigenţelor particulare ale diferitelor pieţe străine     •  simplificarea procedurilor de trecere a frontierei     •  creşterea securităţii la portul Constanţa pentru a facilita come ul containerizat     •  scăderea duratei medii de trecere a frontierei pentru bunuri şi persoane în ţările Europei de Sud­ Est     •  modernizarea infrastructurii     •  îmbunătăţirea logisticii vămilor  lnitiative  Principalele iniţiative referitoare la realizarea acestor obiective includ:     •  aducerea la zi a legislaţiei privind organismul ROMPRO ,  ca unic organism public-privat specializat în domeniul facilitării come ului     •  organizarea de programe specifice de pregătire/publicitate pentru companiile din domeniul facilitării come ului, în baza experienţei câştigate prin programul TTFSE     •  creşterea accesului oamenilor de afaceri români la evenimente internaţionale şi regionale pe probleme de facilitare a come ului     •  	îmbunătăţirea accesului companiilor române la informaţii privind cererile de ofertă din străinătate     •  diseminarea informaţiilor privind acordurile de liber schimb curente şi încurajarea folosirii lor     •  diseminarea informaţiilor privind viitorul acord unic de liber schimb în Europa de Sud-Est şi încurajarea folosirii lui     •  identificarea soluţiilor pentru simplificarea procedurilor de vize pentru oameni de afaceri şi şoferi în Europa de Sud-Est     •  eforturi internaţionale comune pentru adoptarea Certificatului lnternational de Greutate     •  certificarea portului Constanţa ca o locaţie sigură pentru comerţ internaţional     •  acreditarea portului Constanţa pentru încărcare şi transportare maritimă de containere către porturi din SUA     •  îmbunătăţirea implementării conceptului "ghişeu unic"     •  folosirea procedurilor de comerţ electronic pentru a creşte transparenţa şi a limita corupţia     •  eliminarea infrastructurii CNADN din zonele de trecere a frontierei si stabilirea acesteia la punctele interne corespunzătoare     •  reducerea numărului de autorităţi la punctele de trecere a frontierei     •  	reducerea numărului de taxe la trecerea frontierei aplicate transportatorilor şi a taxelor de tranzit aplicate de către autorităţile locale     •  modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare     •  modernizarea facilităţilor vamale           4.2.4.  Considerentul strategic nr. 7 - Probleme şi priorităţi Border-Out; Accesul pe piaţă şi dezvoltarea pieţei, promovarea exportului şi brandingul  România trebuie să stabilească ca obiectiv principal din perspectiva border aut îmbunătăţirea în continuare a sistemului naţional de promovare a exporturilor, o mai bună eficienţă în utilizarea instrumentelor, mecanismelor şi instituţiilor de promovare a exporturilor, o mai bună coordonare şi concentrare a efortului de promovare, servicii specializate de promovare mai bine adaptate nevoilor exportatorilor, mai multă coordonare între promovarea exporturilor şi promovarea investiţiilor şi între diferite instituţii publice sau private cu competenţe la nivel naţional în promovarea exporturilor.  Activitătile de promovare a comertului şi exportului se diversifică şi redefinesc datorită schimbărilor continue în 'comerţul internaţional. În p ezent există următoarele servicii importante de promovare oferite de  către  organismele promoţionale naţionale:     •  Facilitarea participării companiilor române la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale     •  Organizarea de misiuni economice peste hotare;     •  Asistenţă tehnică cu programele promoţionale     •  Organizarea de seminarii şi  conferinţe.      •  Furnizarea de informaţii comerciale.     •  Organizarea de sesiuni de pregătire specializate     •  Servicii de consultanţă si asistenţă de specialitate  Organizatia natională de promovare a comertului,CRPC, trebuie să  crească sau dezvolte competenţa şi capa;itatea de a furniza servicii care s2\ se adreseze constrângerilor curente. În România există în reţeaua naţională instituţii cu o capacitate de furnizare importantă pentru servicii promţionale, principala problemă şi linie de acţiune fiind:     a.  diversificarea serviciilor;     b.  creşterea competenţelor în livrarea serviciilor.    În acelaşi timp schimbarea percepţiei exporturilor româneşti pe pieţele străine implică ca toate aceste activităţi naţionale de promovare a exporturilor să fie interconectate printr-un branding puternic al exporturilor româneşti în care iniţiativele de branding ale sectorului sau companiei să se realizeze într­ a manieră coerentă.  România trebuie să fie percepută ca o ţară exportatoare importantă. Creşterea bazei de exportatori şi creşterea volumului exporturilor este esenţială în următorii ani.  Pentru a depăşi limitările şi constrângerile existente este nevoie să focalizăm eforturile după cum urmează:     •  Diversificarea pieţelor de export este esenţială pentru a împărţi riscul şi pentru a-şi asuma o parte mai mare din comerţul internaţional;     •  Reducerea supradependenţei întreprinderilor de piaţa internă şi creşterea conştientizării privind oportunităţile de export în rândul exportatorilor potenţiali;     •  O activitate de marketing mai puternică la nivel de companie pentru a depăşi dependenţa de un număr limitat de importatori sau importatori pe care nu se poate baza la nesfîrşit;     •  . Îmbunătăţirea în  continuare  a activităţilor de diseminare şi consultanţă. Pe majoritatea pieţelor produsele comercializabile trebuie să fie conforme cu standardele şi normele de calitate care se diversifică semnificativ. Informaţii de calitate privitoare la piaţă sunt dificil de obţinut şi consultanţa în acest domeniu poate fi vitală .     •  Îmbunătăţirea metodelor de identificare a oportunităţilor internaţionale de afaceri.     •  Cresterea numarului de  informaţii  despre subiecte cum ar fi reglementările de import, practicile de afaceri, canalele de distribuţie, etc Anumite tipuri de informaţii nu sunt disponibile (ex. :  informaţii despre standarde de produse/servicii) ..      •  Marketing mai mult la nivel sectorial este esenţial pentru a putea "vinde" mai bine sectorul strategic prin "marketing de ramură" activ.     •  Promovarea investiţiilor trebuie să ţintească si să atragă noi tehnologii/ know-how pentru a stimula diversificarea.     •  Creşterea numărului de branduri recunoscute mondial.     •  Sprijin mai bun pentru firme în activităţile lor de marketing în străinătate şi în identificarea de oportunităţi de piaţă;     •  îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru companiile care beneficiază de sprijin public pentru promovarea exporturilor în străinătate la evenimente cum ar fi târgurile, expoziţiile, misiunile comerciale şi expoziţiile itinerante     •  Îmbunătăţirea criteriilor de selecţie între diferitele evenimente care combină "pieţe ţintă" cu sectoare strategice.     •  Introducerea conceptului de ofensivă de export pe pieţele ţintă şi criteriile de selectare a pieţelor ţintă.     •  Creşterea gradului de conectare a birourilor  comerciale  române în străinătate la nevoile exportatorilor, inclusiv dezvoltarea unor viitoare centre de expansiune economica in tarile prioritare pentru exportul romanesc;     •  Promovarea intereselor economice si comerciale prin demersuri diplomatice si activitati sustinute de lobby;     •  Valorificarea prezentei romaniei la /pe langa organizatiile internationale cu caracter economic;     •  Valorificarea potentialului reprezentat de consilierii economici in vederea promovarii intereselor economice ale Romaniei.     •  Acordarea unei atenţii sporite organizării de evenimente şi activităţi de promovare a exporturilor în ţară (zilele furnizorilor pentru subcontractori sau producători de componente industriale, concursuri internaţionale de vin, băuturi, alimente, birouri de informaţii pentru turism rural, tratament balnear şi alte servicii) sau de utilizare pentru scopuri de promovare a exporturilor a evenimentelor locale cum ar fi târgurile specializate .      •  Evaluarea mai bună a nevoilor reale ale exportatorilor pentru a satisface aceste nevoi în cele mai bune condiţii;     •  Creşterea calităţii serviciilor oferite de organizaţiile de promovare în direcţia promovării exporturilor.     •  Creşterea nivelului de conştientizare al companiilor referitor la activităţile dezvoltate de către instituţiile de promovare pentru facilitarea exportului.     •  Creşterea cooperării şi colaborării dintre furnizorii de servicii de promovare.     •  Îmbunătăţirea eficienţei sistemului naţional de promovare a exporturilor şi creşterea graduală a finanţării de la buget a acestuia.  Există o legătură esenţială între construcţia unui brand de firmă, brand de sector sau brand naţional. Abordarea construcţiei de brand şi a conexiunilor micro-mezo-macro în această activitate este o prioritate a SNE.  România are puţine branduri de export, fie ele individuale sau colective şi imaginea generala a produselor româneşti în afară este rareori asociată calităţii, trad iei şi excelenţei .  Pe de altă parte imaginea României (branding de ţară) este încă inconsistentă şi frecvent greşit interpretată de către consumatori, investitori si opinia publică .  Acest lucru poate conduce la crearea unui cerc vicios în care:  Exportatorii de succes nu valorifică suficient efectul ţării de origine în comportamentul consumatorului extern;  Asociaţiile din sectoare nu fac tot ceea ce se poate pentru branding, nici la nivel de companie şi nici la nivel compus (sector, regiune, inter-sectorial);  Brandul de ţară nu beneficiază de aportul brandurilor de export.  Atitudinea actuală de pesimism şi neîncredere în folosirea efectului de ţară de origine în branding poate fi depăşită. Dezvoltările recentă sugerează faptul că exportatorii din România, deşi se bazează pe investiţii străine, fac branding la exporturi promovand provenienţa din Romania din ce în ce mai mult. Ieşirea din acest cerc vicios necesită actiune coordonată la toate nivelurile.  În viziunea noastră brandingul e porturilor româneşti trebuie să fie o prioritate a sectoarelor dinamice ale comunităţii de afaceri orientate spre export şi ar trebui să devină cel mai puternic vector de schimbare graduală în următorii ani a întregii imagini a României.  România ca şi brand de export poate fi percepută diferit ca origine a calităţii, excelenţei şi tradiţiei prin întregul set de măsuri din acest document SNE care ţinteşte reducerea decalajului de competitivitate. De fapt, schimbarea imaginii exporturilor româneşti este dovada cea mai importantă a competitivităţii acolo unde toate eforturile se întâlnesc pentru a fi confirmate de către consumatori.  Totuşi trebuie luate în considerare acţiuni specifice axate pe branduri la:  nivel micro ,  unde companiile ar trebui să fie stimulate să înceapă brand building prin campanii de conştientizare, servicii de consultanţă şi branding;  nivel mezo, unde asociaţiile ar trebui să facă lobby pentru branding între membri şi să înceapă construirea imaginii sectoarelor sau regiunilor prin marketing teritorial sau sectorial ;   nivel macro, acolo unde brandingul exporturile româneşti ar trebui să depindă de diferite iniţiative de promovare prin intermediul instrumentelor de promovare a exporturilor brandurilor româneşti, individuale sau compuse  (colective)  sau chiar de creare de noi instrumente în această privinţă;  nivel agregat micro ,  mezo şi macro ,  acolo unde eforturile de branding pentru exporturile româneşti trebuie să fie integrate în iniţiative mai mari de branding pentru România;  nivel inter-sectorial unde instituţiile de sprijinire a brandingului ar trebui să coopereze şi să creeze conexiuni cu instituţii de sprijin în managementul calităţii, dezvoltarea competenţelor sau promovarea inovării, cercetării aplicate, transferului de tehnologie şi drepturile intelectuale deoarece brandurile puternice nu sunt recunoscute de piaţă doar datorită tehnicilor de comunicare  Coordonare mai bună între asociatiile mediilor de afaceri şi OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) pentru a promova brandurile româneşti autentice capabile de a îmbunătăţi efectul de ţară de origine sau de a transforma în experienţa bună protecţia indicaţiilor geografice şi a brandurilor cu denumirea de originie;  Brandingul produselor şi al sectoarelor  Din perspectivă sectorială brandingul la nivelurile mezo şi micro este esenţial. La nivel micro, acolo unde companiile trebuie să fie stimulate pentru a începe construcţia de marcă (brand buildingul) prin campanii de conştientizare, servicii de consultanţa şi branding şi la nivel mezo, unde asociaţiile trebuie să facă lobby pentru branding între membri şi să înceapă crearea imaginii sectoarelor sau regiunilor prin marketing sectorial sau regional.  Din perspectiva micro, priorităţile ţintesc către:     -  servicii de branding pentru companii individuale;     -  promovarea brandurilor româneşti individuale, criteriu important în alegerea companiilor pentru evenimente promoţionale externe;    Din perspectiva sectorială obiectivul principal este acela de a consolida marketingul ramurii sau sectorului şi brandingul sectorului pentru sectoare strategice cum ar fi viticultura, turismul rural, artizanatul, alimentaţia ecologică, cultura, serviciile balneare, mijloacele de transport sau componentele sau IT&C.  Sectoarele au decis următoarele ca iniţiative strategice:     •  organizarea de evenimente de promovare cum ar fi "ziua furnizorilor'' pentru promovarea ofertei de export de componente industriale;     •  găsirea de noi canale comerciale pentru mobilier ecologic;     •  extinderea târgurilor sub pavilion naţional pentru agricultura organică, industria audio-vizuală şi oferta combinată de turism rural cu artizanat, sticlărie, produse culturale;     •  marketing sectorial al ofertei de export prin cataloage şi CD-uri pentru sectoarele strategice;     •  crearea unui portal românesc de vinuri şi a unui portal românesc IT;     •  noi criterii de selecţie pentru companiile care participă la târguri şi expoziţii;     •  program de branding pentru vinuri, IT, îmbrăcăminte, mobilă;     •  evenimente de promovare internă pentru sectoare strategice;     •  găsirea de pieţe nişă pentru produse audio-vizuale       •  ofensivă de promovare pe pieţele ţintă.    România nu are o şcoală corespunzătoare de design industrial şi activităţile de design specializat au mare nevoie de aceasta pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi mobila şi confectiile. Aducerea pregătirii designerilor mai aproape de nevoile industriei şi construirea de alianţe între designeri şi sectoarele relevante este un obiectiv important al strategiei.  Pieţele ţintă  Pieţele ţintă diferă de la un produs şi serviciu a altul. Tratarea pieţelor ţintă în strategie in strînsă legătură cu domeniile strategice este o necesitate  .  ln baza informaţiilor primite de la grupurile sectoriale s-a format matricea de mai jos de pieţe şi produse/servicii ţintă.  MATRICE DE SECTOARE STRATEGICE ŞI PIEŢE ŢINTĂ       SECTOARE    PIEŢE      1    Imbrăcăminte    UE şi Rusia      2    Vin    Tările membre UE, SUA, Japonia      3    Mobilă    UE, Rusia, tări membre CIS, Orientul  Mijlociu      '       4    Sticlărie    UE (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta), Japonia, SUA      5    Chimice şi petrochimice    UE, lanturile valorice mondiale ale CTN- urilor    '   Turcia, Africa, Asia  UE, Turcia, Orientul Mijlociu,  UE, lanturile valorice mondiale ale CTN- urilor;    '   Asia, Orientul Mijlociu, Ţările în curs de  dezvoltare.      6    Produse metalice    UE, Zona Regională (Regiunea Marea Neagră si Europa de Sud-Est      7    Construcţia de maşini    UE, lanturile valorice mondiale ale CTN-  urilor    '       8    IT&C    SUA, Europa, Japonia      9    Servicii de consultanţă    Tările în curs de dezvoltare sau aflate în  tranz '  itie      10    Fermele organice    UE (Germania, Tările Scandinave)      11    Turism rural    UE (Germania, Ţările Scandinave)      12    Tratament balnear    Germania, Tările Scandinave      13    Componente pentru industria transporturilor    Multi-nationale în lanturi valorice mondiale  UE (Germ '  ania, Italia, F '  ranta), SUA, Japonia      14    Artizanat şi meşteşuguri    UE (Germania, Italia, altele)      15    Electronice şi electrice    Multi-naţionale în lanţuri valorice mondiale  UE (Germania, Italia, Franta), SUA, Japonia      16    Cultură (audio-vizual)    SUA, UE        -  îngrăşăminte;     -  anvelope şi cauciuc;     -  plastice;     -  farmaceutice    Din perspectiva sectorului obiectivul principal al activităţilor de promovare a exporturilor este concentrarea activităţilor sectoriale de promovare a exporturilor pe aceste pieţe ţintă şi astfel concentrând resursele limitate aflate la dispoziţie.  Definind pieţele ţinte în acest fel trebuie să luăm în considerare evitarea concentrării exporturilor către pieţe unde creşterea şi perspectivele de dezvoltare nu sunt favorabile .  Prin urmare trebuie făcute demersuri de către MEC şi CRPC să informeze comunităţile de afaceri referitor la aceste aspecte .  Acţiuni principale trebuie luate în următoarele direcţii :   organizarea de "ofensive comerciale" pe pieţele ţintă pentru produsele ţintă, acolo unde evenimente de promovare de orice fel (târguri, expoziţii, misiuni comerciale, etc.) sunt concentrate, pentru a le creşte impactul şi eficienţa;  folosirea mai bună a infrastructurii bilaterale comerciale (camere bilaterale, agenţii donatoare, comunităţi de afaceri, agenţii sau instituţii pro-române) în activităţile de dezvoltare a exporturilor pentru produse ţintă în pieţe ţintă.  Concluzii şi importanţă în impactul general  România are o dispersie mare de sectoare cu activitate de export sau cu potenţial de export care au în faţă diferite provocări şi oportunităţi, fapt care explică focalizarea specială a strategiei pe sectoare, în special pe lanţurile lor valorice şi pe probleme specifice inter-sectoriale. Dacă sectorul este puternic şi exportatorii din ramură vor fi mai competitivi.  Procentajul total al perspectivei competitivitatii sectoriale în măsurarea impactului este 30%.          4.3.  Perspectiva clientului     4.3.1.  Considerentul strategic nr. 8 - Segmentarea clienţilor  Exportatorii nu sunt o grupă omogenă din punct de vedere al competenţelor şi al capacităţii de export.  Aceasta înseamnă că au nevoi diferite.  Strategia trebuie prin urmare să răspundă corespunzător .   Această strategie identifică trei categorii distincte de client:  Exportatori actuali - aceia care deja sunt angajaţi în export .   Exportatori aspiranţi - aceia care sunt gata de a exporta dar le lipseşte capacitatea sau competenţa Exportatori potenţiali - aceia care nu sunt interesaţi şi nu sunt conştienţi de beneficiile exportului sau  le este teamă de a se implica în activităţi de export.  Actualmente reţeaua de sprijin a comerţului se focalizează aproape în întregime pe exportatori existenţi, ignorând exportatorii aspiranţi şi potenţiali. Dacă România vrea să îşi crească capacitatea de export atunci această abordare trebuie să se schimbe.  În general exportatorilor existenţi, aspiranţi şi potenţiali le lipsesc capacităţile de management care sunt necesare pentru a opera eficient pe piaţa internaţională. Tendinţa generală este ca firmele să ia în considerare mai degrabă dificultăţile din afara organizaţiei decât să recunoască implicit nevoia de dezvoltare/îmbunătăţire a activităţii lor interne, în cadrul întreprinderii. Principalele cauze pentru această abordare unilaterală sunt lipsa capacităţilor şi cunoştinţelor necesare, precum şi slaba conştientizare a nevoii de a dezvolta asemenea capacităţi şi competenţe.  Reţeaua de sprijin a comerţului nu este implicată activ în această abordare. În realitate reţelei de sprijin îi lipseşte conştientizarea nevoii de a livra servicii specifice şi specializate diferitelor grupe de clienţi. Efectul acestei situaţii este că nu sunt potenţate în suficientă măsură calităţile antreprenoriale şi nu creşte motivaţia întreprinderilor de a începe să exporte.  Strategia se axează pe următoarele:  Toţi exportatorii existenţi sau aspiranţi ar trebui să primească un nivel minim de servicii de sprijin generice, cum sunt:     •  Informaţii comerciale relevante şi oportunităţi de piaţă .      •  Disponibilităţi de finanţare.     •  Îmbunătăţirea capacităţii furnizorilor de servicii de a oferi servicii de consiliere a afacerilor.     •  Îmbunătăţirea folosirii comerţului electronic şi e-business.     •  Întărirea standardizării şi calităţii produselor.     •  Creşterea valorii adăugate pentru fiecare produs     •  Conştientizarea cerinţelor de mediu.    Mai mult este esenţial ca mediul de funcţionare al afacerilor să devină mai conductiv la comerţul internaţional. În această privinţă ar trebui să se acorde prioritate la:     •  Îmbunătăţirea formalităţilor comerciale oficiale.     •  Reducerea costului tranzacţiilor comerciale.  Exportatori actuali  Exportatorii actuali au nevoie de mai mult sprijin pe problemele de border-out(rezolvarea problemelor de acces pe piaţă, dezvoltarea pieţei) şi pe problemele de border (mediu de afaceri, reducerea costurilor), care îi afectează competitivitatea .     •  Majoritatea exportatorilor actuali ai României au deprins aptitudinile lor de a face export într-o manieră ad-hoc, fiind forţaţi să înveţe competenţe de bază prin încercări şi greşeli, uneori chiar cu costul pierderii de afaceri. Acest model nu mai este valabil şi o abordare structurată pe crearea de competenţe este esenţială.     •  Mulţi exportatori actuali depind de câţiva cumpărători (uneori doar unul sau doi cumpărători). Acest lucru se manifesta în mod particular în sectoarele vinului, mobilă şi textile. Puţine întreprinderi investesc în comerţ şi marketing peste hotare. Ca şi rezultat puţine companii româneşti au centre de marketing şi reprezentanţe comerciale în strainatate, pentru a fi mai aproape de cumpărători şi de consumatorii finali.  Trebuie luate măsuri pentru a corecta această situaţie şi pentru a face exportatorii actuali mai puternici pe pietele străine. Din perspectiva exportatorilor actuali un marketing mai bun peste hotare şi îmbunătăţirea a'ptitudinilor în această direcţie ar trebui să fie esenţiale. În acelaşi timp consultanţa şi competenţele în apărarea drepturilor de proprietate intelectuală, branding şi protejarea brandurilor ar trebui să fie bine ţintite.  Deoarece diferite sectoare au priorităţi şi nevoi diferite următoarele programe sectoriale specifice vor fi puse la dispoziţia exportatorilor actuali, pe lângă nivelul minim de servicii de sprijin general:  Confectii. mobilă     •  Pregătirea în design ,  aliniată modei internaţionale  ;      •  Brand building şi promovare (ex.: creşterea participării la evenimente de promovare specializate de peste hotare);     •  Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi pieţe;  Vinul, agricultura organică, turismul rural, cultura, sticlăria, ceramica, artizanatul, serviciile balneare     •  Brand building de companie şi sectorial;     •  Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi pieţe;     •  O mai bună promovare pe pieţe străine folosind nu numai evenimentele promoţionale dar şi promovarea electronică prin portaluri specializate;     •  Promovarea ofertei de export regionale combinate;     •  Trecerea la produse cu calitate mai ridicată (vin, sticlărie);     •  Crearea de centre de marketing pentru micii producători pentru un marketing pe pieţele externe;     •  Stimularea capacităţii de asociere la nivel regional;  Externalizare industrială, componente automobile, constructia de maşini, procesarea metalelor     •  Pregătirea pentru conformarea cu standardele industriale internaţionale şi cu cerinţele clienţilor străini  ,  şi infrastructură instituţională naţională de sprijin,;     •  Promovare colectivă specială pe pieţe nişă;     •  Modernizarea aptitudinilor tehnice ale forţei de muncă, inclusiv programe pentru tineri prin scheme de pregătire adecvate.     •  Îmbunătăţirea activităţilor de marketing pe pieţle externe;     •  Facilitarea creării de alianţe strategice cu firme străine pentru a atrage know-how, modernizarea capacitaţilor de producţie ,  inovare şi transfer de tehnologie;     •  Cercetare de piaţă specializată şi servicii de consultanţă;     •  programe de promovare axate pe produse selectate cu clienţi selectaţi în strainatate;     •  creşterea ponderea serviciilor IT&C în producţie şi export;  Sub-sectoarele chimice şi obiecte electrice      •  Conformarea cu standardele de mediu şi directivele UE;     •  Ofensivă de promovare pe pieţele ţintă;  IT&C      •  Certificarea în standarde de calitate specifică cum ar fi CM M;     •  Adaptarea ariei curiculare în sistemul de educaţie la nevoile exportatorului de IT;     •  Poziţionarea şi brandingul pe piaţa de externalizare IT;     •  Stimularea clusterelor emergente din jurul universităţilor şi instituţiilor de cercetare;  Exportatori aspiranţi  Exportatori aspiranţi au nevoie de sprijin combinat border-in şi border-out. Exportatorii aspiranţi sunt acei noi întreprinzători care caută să dezvolte proiecte de export. Aceşti exportatori aspiranţi ar trebui să primească un nivel minim de servicii de sprijin generice mentionate mai sus.  În România exportatorii gata de export au provocări şi mai mari decât cei care deja exportă. Lipsa lor de cunoştinţe despre accesul pe piaţă şi despre cumpărătorii străini este chiar şi mai ridicata decât în primul segment. Aptitudinile şi competenţele lor trebuie să fie îmbunătăţite prin pregătire şi au nevoie de sprijin pentru a "atinge" pieţele, pentru a merge mai departe decât primele comenzi, pentru a îmbunătăţi termenii de livrare sau pentru a se interesa de aspectele legale pentru protejarea drepturilor lor în tranzacţiile internaţionale.  Sectoarele cu potenţial de export ridicat care sunt compuse mai ales din exportatori aspiranţi includ turismul rural, vinul, externalizarea industrială şi IT&C, mobilă, cultură, artizanat, fermele organice, serviciile de afaceri şi consultanţă şi tratamentul balnear. Câteva iniţiative bune de a fi mai aproape de piaţă sunt:     •  stimularea participarii la târguri specializate;     •  promovarea mai bună a ofertei lor de export;     •  cunoştinţe mai bune despre piaţă ;      •  pregătire în managementul exporturilor şi strategii de export;     •  programe pentru exportatorii aspiranţi care sa le asigure capacitatea de a creşte producţia la nivelul comenzilor internaţionale.  Exportatori potenţiali  România are o bază relativ restrânsă de companii de export şi o densitate scăzută de IMM-uri în comparaţie cu ţările UE, ceea ce creează îngrijorare referitor la capacitatea companiilor româneşti de a face faţă provocărilor integrării în UE şi globalizării. Pe lângă sprijinul pentru înfiinţarea de companii şi crearea de planuri de afaceri noii întreprinzători au nevoie de sfaturi, pregătire şi de sprijin border-in pentru a începe să exporte.  Există sectoare cu potenţial ridicat cum ar fi turismul, serviciile balneare, fermele ecologice, vinurile, unde exportatorii potenţiali sunt dominanţi .   Din această perspectivă este esenţial să transformăm exportatorul potenţial într-unul aspirant sau actual. Majoritatea constrângerilor se referă la lipsa de cunoştinţe despre cum se fac afacerile internaţionale şi conştientizarea avantajelor oferite de către exporturi. Lipsa de cunoaştere de limbi străine şi barierele culturale sunt factori descurajanţi încă de la început.  Obiectivul crucial al României este de a creşte numarul firmelor prin pregătire corespunzătoare şi campanii de conştientizare. Aducerea activităţilor de creare de competenţe la exportatorul potenţial trebuie să fie unul dintre obiectivele principale ale strategiei.  Exportatorii potenţiali sunt aceia care au nevoie de încurajare şi sprijin înainte de a investi într-un efort de export deşi ar trebui să primească un nivel minim de servicii de sprijin generale, unde trebuie să se dea prioritate următoarelor:     •  Mai mare disponibilitate a informaţiilor comerciale privind oportunităţile pe pieţele străine;     •  Programe de campanii de conştientizare şi întâlniri la nivel local pentru a încuraja companiile să devină internaţionale, să se extindă în afară,       •  Identificarea pieţelor ţintă şi asistenţă la nivel de întreprindere pentru a penetra pe aceste pieţe.     •  Furnizarea de consultanţă generală şi de evaluare a capacităţii de export.    Pe lângă aceasta, următoarele servicii specializate pentru sectoare specifice sunt considerate ca fiind cruciale pentru a da exportatorilor potenţiali posibilitatea de a deveni exportatori actuali.  ConfectiL mobilă, vin, ferme organice, turism rural, tratament balnear:     •  Asistenţă pentru a încuraja alianţele de afaceri între producători pentru a creşte capacitatea de producţie şi a diversifica producţia şi marketingul extern.     •  Furnizarea de informaţii specifice cum ar fi standarde internaţionale.  Externalizarea industrială, componente automobile     •  Furnizarea de informaţii şi statistici relevante despre piaţă care să reflecte importanţă crescândă a acestor activităţi datorită globalizării şi delocalizării;     •  Oferirea de asistenţă întreprinderilor locale pentru a-şi creşte capacitatea de adaptare la cerinţe specifice ale clienţilor:  IT&C     •  Întărirea know-how-ului şi transferul de cunoştinţe între exportatorii actuali şi exportatorii potenţiali din cadrul asociaţiilor sectoriale.     •  Furnizarea de informaţii specifice privind oportunităţile mondiale de externalizare off-shore.  Artizanat     •  Întărirea alianţelor de afaceri între exportatorii existenţi şi potenţiali de artizanat.     •  Crearea unei instituţii de pregătire pentru dezvoltarea aptitudinilor, în principal pentru îmbunătăţirea capacităţii de design.     •  Creşterea conştientizării privind definirea preţului pe pieţe străine (preţul produselor poate fi adaptat cerinţelor pieţei).  Serviciile exportatoare emergente     •  Campanie de conştientizare a serviciilor cu potenţial ridicat;     •  Diseminarea de poveşti de succes;     •  Oferirea de informaţii specifice privind potenţialul de creştere al acestor servicii şi oportunităţile de pe piaţă.     •  Sprijinirea creării de asociaţii de afaceri orientate spre export.       4.3.2.  Considerentul strategic nr. 9 - Managementul calităţii  După cum o companie exportatoare depinde de capacitatea de a-şi adapta oferta pentru a face faţă cerinţelor pieţelor străine, întreaga comunitate de afaceri din România se confruntă cu provocările generate de liberalizarea pieţii, integrarea avansată şi intensificarea competiţiei.  Având în vedere condiţiile interne ale ofertei româneşti de export, au fost identificate constrângerile majore existente în acest domeniu inter-sectorial. Astfel, managementul calităţii este un considerent un element strategic pentru clienţii care doresc să aibă succes pe piaţă.  Asigurarea liberei circulatii a bunurilor şi serviciilor este o cerintă majoră a Uniunii Europene inclusă în programul de negocieri p ntru aderare. În conformitate cu Ac'ordul OMC privind barierele tehnice comerciale,  evaluarea conformităţii într-un sistem acreditat  reprezintă o premiză pentru libera circulaţie a bunurilor.  Pe baza datelor şi informaţiilor primite de la echipele sectoriale de elaborare a acestei strategii rezultă că programele de management al calităţii ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente:  instruire, educare;  certificarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii/mediului etc, certificarea conformităţii produselor;  acreditarea laboratoarelor;  Deşi infrastructura calităţii există şi funcţionează de mulţi ani în ţara noastră, mai este necesar ca România să dezvolte serviciile prestate de aceasta la nivelul practicilor internaţionale.  Obiectiv general:    Obiectivul general este dezvoltarea infrastructurii calităţii astfel încât aceasta să devină capabilă de a contribui la creşterea competitivităţii prin calitate a exporturilor. Se estimează că, până în anul 2009, vor efectua implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii (conform SR EN ISO 9001:2001) şi/sau ale altor sisteme de management minimum 4000 de companii din România.  Obiective specifice:     ■  Promovarea şi sprijinirea infrastructurii calităţii:  dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii calităţii în domeniile standardizării ,  certificării, încercării  (testării)  ,  etalonării  (calibrării)  şi inspecţiei;  dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de acreditare.     ■  Promovarea şi sprijinirea implementării/dezvoltării sistemelor de management în cadrul companiilor:  Sensibilizarea agenţilor economici cu privire la rolul şi importanţa calităţii pe piaţa mondială globalizată;  Educare, instruire şi training în domeniul sistemelor de management; Informare;  Consultanţă;  Implementare.     ■  Creşterea competitivitătii prin calitate a produselor oferite la export;     ■  	Îmbunătăţirea perform'anţelor companiilor în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi respectarea cerinţelor legislaţiei privind mediul înconjurător;     ■  Realizarea unor campanii de conştientizare a cerinţelor legislative în domeniul etichetelor ecologice şi al promovării produselor cu etichete ecologice;     ■  Campanii de conştientizare a personalului din IMM-uri în domeniul standardelor şi certificării  conformitătii produselor;     ■  	Îmbunătăţi ea calităţii serviciilor prestate de organismele de certificare în toate domeniile economice şi administrative;     ■  Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare, în concordanţă cu cerinţele pieţei;     ■  Promovarea recunoaşterii calităţii produselor şi firmelor româneşti pe pieţele externe:  facilitarea realizării acordurilor de recunoaştere reciprocă între laboratoare de încercări şi organisme de certificare din România şi cele similare din străinătate;  realizarea unor acţiuni de conştientizare a calităţii produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele externe.     ■  Promovarea competitivităţii firmelor româneşti prin:    sprijinirea acţiunilor de promovare a imaginii firmelor competitive din România pe pieţele externe.  Servicii de sprijin pentru managementul calităţii specific sectorului;  După cum s-a menţionat mai sus, România are asigurată infrastructura calităţii la nivel naţional dar este imperativ necesară îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferită comunităţii de afaceri exportatoare. Din perspectiva sectorială, standardele calităţii variază mult de la un sector economic la altul iar aceste sectoare trebuie să îndeplinească standarde specifice cerute de cumpărătorii internaţionali. Prin urmare trebuie întreprinse acţiuni specifice pentru:     •  îmbunătăţirea managementului calităţii şi certificarea sistemelor calităţii pentru industria automobilelor şi a furnizorilor de componente şi subansamble auto;     •  dotarea laboratoarelor de control al calităţii din industria vinului şi introducerea programului de monitorizare ;     •  creşterea conştientizării exportatorilor certificaţi ISO din industriile de mobilă, textile şi constructoare de maşini;     •  introducerea unui program al calităţii pentru industria IT, incluzând certificarea sistemului de management al calităţii specific, recunoscut mondial, cum ar fi CMM (Modelul de Maturitate a Capabilităţii);     •  crearea unui sistem naţional şi regional de certificare pentru produse ecologice;     •  realizarea unui program naţional de aliniere la standardele europene de mediu a producătorilor din industriile electrică, electronică, chimică.       4.3.3.  Considerentul strategic nr. 10 - Cercetarea şi dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic în favoarea exportatorilor    Evoluţia domeniului de cercetare, dezvoltare şi inovare în România este influenţată de o serie de schimbări importante, mai ales datorită  contextului  generat de perspectiva apropiată a aderării la Uniunea Europeană.  În conformitate cu obligaţiile asumate prin Documentul Guvernamental referitor la negocierea pentru politica UE (capitolul 17 - "Ştiinţă şi cercetare", referitor la întărirea sistemului românesc de cercetare şi dezvoltare) România va proceda la o creştere graduală a fondurilor alocate pentru cercetare pentru a se conforma recentelor orientări ale politicii UE de cercetare şi dezvoltare (Consiliul European de la Lisabona din 2000). Asta înseamnă că un procentaj de 3% din PIB va fi dedicat cercetării până în 201 O.   Această aliniere la strategia UE trebuie să se adreseze constrângerilor specifice referitoare la acest sector, cum ar fi:     •  Angajamentul încă slab pentru dezvoltarea de tehnologii avansate şi pentru eforturi de dezvoltare tehnologică durabilă, în aproape toate sectoarele economice;     •  Interesul scăzut şi gradul de implicare redus al întreprinderilor în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv cooperarea cu instituţiile de profil de cercetare şi dezvoltare şi cu absorbţia rezultatelor din cercetare;     •  infrastructura tehnologică de cercetare şi dezvoltare învechită şi o conexiune în continuare slabă între cercetare şi industrie, cauzată de:     -  infrastructura şi serviciile pentru transferul de tehnologie şi inovare încă insuficient dezvoltate şi cu viabilitate redusă;     -  capacitate redusă de absorbţie din partea întreprinderilor a rezultatelor din cercetare şi dezvoltare;       •  Dezvoltarea insuficientă şi disparităţile din activităţile şi infrastructurile de cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel regional     •  Capacitatea încă scăzută pentru colaborare şi integrare la nivel naţional, european şi mondial în domeniul ştiinţă şi tehnică  Totuşi, din perspectiva clienţilor, ar trebui să se axeze mai mult pe exportatori, pe întărirea capacitătii şi creşterea participării sectoarelor publice şi private în programe de cercetare, dezvoltare şi inovare. 'întreprinderile efectuează puţină cercetare pentru îmbunătăţirea produselor.  Sunt necesare facilităţi asociate, pentru a construi "centre de excelenţă" şi a conduce la clustere sectoriale.  Infrastructura românească de inovare şi transfer tehnologic se află în  construcţie  instituţională rapidă. Obiectivele cheie ale acestui proces sunt:  parteneriate între mediul de afaceri şi organizaţii de cercetare şi stimularea activităţilor în parcurile tehnologice;  stimularea cercetării şi dezvoltării din partea companiilor, susţinerea cererii acestora pentru cercetare şi dezvoltare, mai ales high tech;  creşterea numărului de companii exportatoare inovatoare.  stimularea cercetării şi dezvoltării în cele 19 centre regionale de inovare şi tehnologie existente deja şi sprijinirea deschiderii unor altor centre;  În cadrul perspectivei sectoriale a SNE, cercetarea şi dezvoltarea românească trebuie să:  asiste modernizarea tehnologiilor sau introducerea unora noi în sectoare tradiţionale cum ar fi îmbrăcăminte ,  mobilier ,  procesarea metalelor, industria chimică şi constructoare de maşini pentru a alinia standardele de calitate şi competitivitate ale ofertei româneşti de export existente;  asiste la dezvoltarea de noi competenţe în sectoare high tech;  Inovarea este cea mai sigură metodă de dezvoltare de competenţe ridicate şi produse high-tech cu valoare adăugată mare. O concepţie greşită în România este aceea că IT&C este singurul reprezentant al industriei high-tech din ţara noastră în creşterea competitivităţii naţionale, dar cercetarea şi dezvoltarea este importantă pentru o gamă mai largă de componente industriale. Prin urmare, strategia s-a axat pe:     •  cercetare şi dezvoltare pentru componente industriale;     •  IT sau alte sectoare exportatoare inovatoare;     •  parteneriat cu mediul academic pentru a adapta aria curiculară a sectorului high-tech la nevoile industriei;  Următorul obiectiv va fi urmărit:    Depăşirea decalaielor tehnologice:     o dezvoltare mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice  şi o implementare a  direcţiilor de dezvoltare tehnologică durabilă  la nivel sectorial   Măsuri specifice:  Sprijin direct pentru întreprinderi pentru achiziţia, transferul şi adaptarea de tehnologii avansate, pentru a asigura:     •  un nivel mai ridicat de eficienţă şi integrare tehnologică în sectoare tradiţionale (ex.: energie, transporturi, mediu, sectoare industriale: confecţii, mobilă, procesarea metalelor, industria chimică şi industria constructoare de maşini, agroalimentare)     •  focalizare specială a resurselor şi programelor de cercetare asupra sectoarelor high-tech (comunicaţii mobile, surse alternative de energie, sănătate, securitate, energie nucleară);     ■  sprijin direct pentru întreprinderi pentru servicii tehnice necesare fazelor pregătitoare ale investiţiilor: identificarea de soluţii tehnice adecvate, planificarea adaptărilor/modificărilor tehnologice necesare,     ■  sprijinirea implementării pe scară largă a tehnologiilor IT de înaltă performanţă în toate sectoarele economice: dezvoltarea la nivel sectorial, regional şi naţional de medii integrate pentru operaţiuni şi tranzacţii economice eficiente   Depăşirea  decalaielor  tehnologice:   creşterea capacităţii întreprinderilor de a face faţă   componentei evoluţiei tehnologice şi competiţiei la nivel european şi internaţional  Măsuri specifice:     ■  Sprijin pentru campanii sistematice de promovare a culturii inovatoare     ■  Sprijin direct pentru întreprinderi pentru introducerea şi aplicarea de practici manageriale bune in activităţile de dezvoltare tehnologică şi inovare:         •  sprijin pentru implementarea propriilor politici şi planificare strategică ale companiei pentru procesele de dezvoltare tehnologică şi inovare pe termen lung, funcţie de tendinţele şi evoluţia pieţei şi a competitorilor;     •  sprijin pentru implementarea propriilor programe şi proiecte ale întreprinderilor pentru dezvoltare tehnologică şi inovare, inclusiv furnizarea bugetelor respective     •  Sprijin pentru dezvoltarea unei reţele structurate de furnizori naţionali şi regionali (infrastructuri şi servicii) specializate pentru :      •  servicii de transfer de tehnologie şi inovare, inclusiv informaţii ştiinţifice şi tehnice şi asistenţă: centre pentru informare tehnică şi transfer de tehnologie, birouri de legătură industriale, servicii electronice pentru informaţii tehnice, inclusiv proiecte de cercetare şi dezvoltare şi rezultate, pieţe tehnologice şi potenţiali parteneri,     •  conformare cu/şi evaluarea conformării cu reglementările şi practicile tehnice europene şi internaţionale: organisme şi instituţii recunoscute şi acreditate internaţional, ce furnizează serviciile de competenţă şi referinţă în ştiinţă şi tehnologie (centre/laboratoare de testare şi măsură, organisme specializate pentru certificare, audit tehnologic, control şi inspecţie)     •  servicii de competitivitate, inelusiv aplicarea şi dezvoltarea de practici performante de management (centre de competitivitate)     ■  Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de firme inovatoare, mai ales în domeniile high-tech:         •  cadru legislativ adecvat, inclusiv prevederi fiscale şi financiare     •  dezvoltarea de infrastructuri şi zone adecvate (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice)     •  stimularea investiţiilor publice şi private în firmele inovatoare.   Exporturi cu valoare adăugată mare:   dezvoltarea de activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare în întreprinderi, mai ales în domeniile high-tech   Măsuri specifice:     ■  Încurajarea unei mai mari participări a întreprinderilor în programele finanţate public de cercetare, dezvoltare şi inovare (proiecte individuale sau interconectate ale întreprinderilor; proiecte de    cercetare colaborativă, bazată pe cooperare tehnologică între companii, instituţii de cercetare şi dezvoltare şi universităţi)  Sprijin direct pentru întreprinderi pentru dezvoltarea de capacităţi de cercetare proprii: angajarea de personal specializat, crearea de departamente de cercetare şi dezvoltare, dezvoltarea de laboratoare specializate;  Mecanisme speciale de sprijin pentru stimularea activităţilor de cercetare şi dezvoltare în întreprinderi, incluzând: stimulente fiscale şi financiare şi instrumente de ajutor de stat;     Referitor  la   piata  mondiala:   promovarea de clustere tehnologice viabile  ,   capabile să devină competitori pe piaţa mondială.   Măsuri specifice:     ■  Sprijin pentru formarea şi dezvoltarea de clustere/reţele tehnologice ,  inclusiv întreprinderi, instituţii de cercetare şi dezvoltare şi universităţi cu profil tehnologic similar, mai ales la nivel regional;     ■  Sprijinirea programelor strategice de dezvoltare tehnologică lansate de către marile companii sau asociaţiile industriale, mai ales în domeniile high-tech.           4.3.4.  Considerentul strategic nr. 11 - Creşterea competenţei la nivel naţional     În cadrul Strategiei Naţionale de Export înţelegem prin "competenţă" "capacitatea, aptitudinea, cunoştinţele şi experienţa necesară pentru managementul sau decizia de a procura, controla, folosi şi monitoriza resursele unei organizaţii  pentru  a-i  Îmbunătăţi avantajele competitive".  Atunci când evaluăm competenţele sunt examinate zece componente esenţiale ale competenţei manageriale în dezvoltarea competitivităţii:      •  Strategie:  pregătire pentru a dezvolta competenţe la nivel de întreprindere şi stimulente pentru a încuraja firmele să îşi dezvolte strategiile de export;      •  Marketing  axat pe aptitudinile pe pieţele străine;      •  Management logistic şi al lanţului de furnizare:   crearea de competenţe pentru a aduce produse pe piaţă      •  Managementul productiei:  crearea de competenţe necesare pentru a produce la costuri acceptabile, în cantităţile şi la calitatea corectă şi la timp.      •  Managementul resurselor umane:  competenţele necesare pentru a recruta, pregăti şi promova personalul specializat pe export;      •  Finanţarea:  stimularea competenţelor în evaluarea şi atragerea finanţarile necesare, managementul fondurilor, managementul riscului cursului de schimb şi al riscului financiar.      •  Bunuri  fizice: abilitatea de management a echipamentelor speciale şi de uz-general, conforma cu cifra de afaceri şi cu rezultatele financiare.      •  Reţele şi alianţe:  crearea capacităţii de a organiza contactele, parteneriatele şi alianţele strategice ce duc la îndeplinirea obiectivelor companiei.      •  Managementul informaţiilor:  crearea unui proces decizional bazat pe un sistem de date credibile, folositoare şi relevante, disponibile în timp real.      •  Alte competente generale şi specifice:  crearea unei bune cunoaşteri a limbilor străine; comunicare, scriere, analiză, capacităţi de sinteză; aptitudini tehnice, capacităţi de inovare, etc.   Studiile şi analizele au arătat că există decalaje substanţiale între studiile teoretice şi aptitudinile de care firmele au nevoie la un nivel practic. Aceste decalaje sunt cauzate nu numai de capacităţile tehnice limitate dar şi de lipsa de mecanisme, reglementări şi know-how industrial care să facă legătura între educaţie şi aptitudinile practice cerute. Echipele care au lucrat la strategie  concluzionează  că comunitatea de afaceri încă vede calificările oferite de către universităţile româneşti ca fiind necorespunzătoare pentru nevoile lor datorită unei game largi de factori:     •  Nu există încă un sistem instituţional de reglementare şi monitorizare a educaţiei superioare     •  Universităţile încă nu furnizează prioritar programe de pregătire bazate pe dezvoltarea aptitudinilor de cercetare-analiză-diagnostic, cultivând capacitatea de asumare a responsabilităţii de decizie, de a fi lider în activitatea unui grup     •  Conceptul de întreprindere inovatoare nu este cunoscut în România     •  Atitudinea socială în România referitoare la spiritul întreprinzător nu este întotdeauna pozitivă şi politica guvernamentală este slabă     •  Educaţia continuă în universităţi încă nu este valorificata suficient     •  Interacţiunea dintre universităţi-industrie nu este dezvoltată sistematic şi coerent  Valoarea adusă de sistemul de dezvoltare a competenţelor este legată strâns de activităţile de sprijin şi putem anticipa că este insuficient dezvoltată la nivelul activităţilor primare din lanţul valoric (vezi tabelul).  Tabel: Formarea de valori în sistemul de dezvoltare a competenţelor       ·-  C  - r +- o ,1-- - -  :t="§_  i  (/)   <( ""O      Pregătire pentru instructori      Programe de cercetare şi  aplicare tehnică      Facilităţi educaţionale (săli,  documente, echipamente.)      Finanţare pregătire profesională        Pregătire managerială de bază şi specializată    Creşterea de competenţe şi specializare ocupaţională      Activităti primare        o  Q)      ln continuare sunt identificate nevoile şi constrângerile principale ale comunităţii de afaceri pe lângă lanţul formării de valoare adăugate, în cadrul activităţilor primare din sistemul de dezvoltare a competenţelor. Concluziile şi implicaţiile care rezultă din analiza resurselor şi capacitatii de răspuns naţională au fost transpuse în răspunsuri strategice ale SNE şi în dezvoltarea unui plan de acţiuni.  Evaluarea nevoilor urmărită de către grupul specializat inter-sectorial a condus la identificarea următoarelor priorităţi naţionale în dezvoltarea competenţelor: marketing ,  management (produse ,  logistic, resurse umane ,  informaţii) şi strategie.  Alte contributii au fost aduse de către cercetarea efectuată de Centrul de Productivitate Industrială şi Competitivitate al Ministerul Economiei şi Comerţului. Prin urmare constrângerile şi nevoile specifice au fost identificate pe fiecare componentă de competenţă de către grupurile de lucru din cadrul SNE. Cele principale sunt prezentate mai jos (pentru detalii vezi secţiunile sectoriale şi inter-sectoriale din anexe) :      •  Înţelegerea comportamentului competitiv ca un sistem în care competitorii, clienţii, finanţele, oamenii şi resursele interacţionează în mod continuu     •  Cunoaşterea normelor şi legislaţiei internaţionale relevante pentru afaceri     •  Cunoaşterea diferitelor culturi şi a mediilor de lucru     •  Cercetarea la standardele şi obiectivele europene;     •  Inovare continuă: dezvoltarea de noi produse, sisteme de preţuri şi modele de distribuţie: ţinerea pasului cu progresele tehnico-informaţionale şi organizaţionale;     •  Îmbunătăţirea continuă a proceselor de producţie: dobândirea de aptitudini de comunicare şi lucru în echipă; recalificarea în conformitate cu aspiraţiile personale şi cu cerinţele pieţei forţei de muncă: modernizarea profesională a experţilor în resursele umane; ghidarea culturii organizaţionale către competitivitate şi eficienţă     •  Implementarea de sisteme de pregătire pe meserii de ultimă generaţie; îmbunătăţirea nivelului de competenţă în ţinerea pasului cu progresele tehnico-informaţionale şi organizaţionale.     •  Creşterea gradului de conştientizare a importanţei alianţelor şi a reţelelor.    Luând în considerare constrângerile de mai sus, obiectivele strategice naţionale privind dezvoltarea competenţei ce ţintesc viziunea inter-sectorială  "îmbunătăţirea culturii de competitivitate"  sunt:  În domeniul strategiei     •  Dezvoltarea competenţei necesare pentru a defini obiectivul afacerii, de a crea o listă cu pieţe ţintă, de a dezvolta strategii de competiţie pe aceste pieţe luând în considerare impactul aderării României la UE şi efectele globalizării.  În domeniul marketingului     •  Dezvoltarea competenţei necesare pentru a dezvolta relaţia cu clienţii (competenţa de a organiza ambalarea, livrarea, promovarea, publicitatea, serviciul şi alte activităţi)  În domeniul logisticii     •  Dezvoltarea competenţei în managementul logisticii (transport, distribuţie, standarde şi reglementări tehnice, forwarding şi asigurare, etc.).  În domeniul managementului producţiei     •  Dezvoltarea competenţei în organizarea proceselor de producţie la costuri competitive, pentru a face faţă termenelor şi nivelurilor cantitative şi calitative.  În domeniul resurselor umane     •  Promovarea dezvoltării resurselor umane pentru a dobândi competenţele necesare pentru creştere economică - mecanismele economice pentru piaţa muncii şi conectarea între educaţie, practică şi specializare profesională.  În domeniul finanţelor     •  Crearea competenţei financiare, capabilă de a estima şi atrage finanţarea necesară, de a cunoaşte riscurile de schimb valutar şi de ţară şi sursele de finanţare disponibile interne şi internaţionale.  În domeniul general al competenţei     •  Schimbare culturală în mentalitate şi în sistemul de planificare şi implementare a activităţilor, bazat pe resurse şi motivaţii pozitive ce să conducă la schimbări adânci în atitudinile şi percepţiile entităţilor interesate, atât în sectorul public cât şi în cel privat     •  Promovarea inovării şi capacităţii tehnice interne     •  Integrarea cercetării-dezvoltării-inovării în circuitul economic real     •  Promovarea cadrului asociativ pentru criteriile profesionale tehnice ,  comerciale şi legale de specializare, în baza parteneriatului public-privat     •  Crearea unei reţele complexe de competenţă profesională specifică pe lângă lanţul serviciilor orientate spre export     •  Crearea competenţei necesare pentru a stabili contacte, parteneriate şi alianţe strategice menite de a îndeplini obiectivele companiei.  Există mai multe motive pentru care să considerăm pregătirea continuă ca un factor crucial al competitivităţii în România (vezi strategia inter-sectorială pentru mai multe detalii). Avand in vedere impactul pozitiv direct asupra competitivităţii, SNE a luat în considerare şi recomandarea UE în ceea ce priveşte pregătirea vocaţională continuă, astfel încât până în 201O să atingă un nivel mediu de participare în programe de pregătire continuă de cel putin 15% dar nu mai putin de 10%, referindu-se la persoanele implicate în organizaţii de afaceri. În acelaşi context SNE ia în co siderare că acest obiectiv este fezabil dacă investiţiile organizaţiilor private în educaţie ajung la 15%, comparativ cu media din UE.  Programele de dezvoltare a competenţei trebuie să fie concepute ca şi o ofertă flexibilă, adaptabilă cerinţelor organizaţiilor partenere şi obiectivelor pe care acestea le stabilesc. Din această perspectivă unul dintre răspunsurile strategice cele mai importante se referă la crearea unui centru naţional şi/sau regional pentru servicii profesionale şi de consultanţă, având un rol de coordonare şi dezvoltare de conexiuni în acest domeniu. "Centrul Naţional pentru Managementul Exporturilor" pe care documentul de faţă ii propune va actiona ca:  organizator de servicii specializate de consultanţă lider/coordonator de programe şi servicii de dezvoltare a afacerilor  coordonatorul activităţilor experţilor comerciali şi a echipelor de consultanţă, supervizează şi asigură calitatea serviciilor la nivel naţional/regional  organizator de reţele de asistenţă şi consultanţă comercială specializată.  Strategia ţinteşte şi iniţiative cu un impact direct şi important în cadrul comunităţii de afaceri prin:     •  Extinderea reţelei de consultanţă în dezvoltarea afacerilor prin conexiuni internaţionale cum ar fi crearea unei echipe de consultanţi în România care să fie certificată de ITC, printr-un parteneriat instituţional între CCIR şi ITC şi certificând diplomele de competenţă pentru: experţii comerciali, consilierii comerciali, asistenţi comerciali, în următoarele domenii de dezvoltare a competenţei: analiza  integrată a diagnosticelor, managementul exporturilor, organizarea şi tehnica comercială, comerţul electronic, reţele internaţionale de furnizare-vânzare, servicii de sprijin specializate pentru promovarea exporturilor;     •  Dezvoltarea de cunoştinţe şi aptitudini care să acopere cerinţele de competenţă ce ţintesc la îmbunătăţirea competitivităţii (folosirea uneltelor de management al afacerilor, capacitatea de a dezvolta strategii clare axate pe priorităţi, noţiuni fundamentale de evaluare a performanţei exporturilor, colectarea şi procesarea de informaţii de evaluare, pregătire a studiului diagnosticului, etc.).     •  Creşterea capacităţii instituţionale şi administrative pentru a face faţă forţelor pieţei din cadrul pieţei unice europene     •  implementarea cadrului analitic conceptual bazat pe "lanţul valorii adăugate"     •  organizarea de servicii specializate pentru dezvoltarea comerţului şi cooperare pe orizontală în aglomerări industriale exportatoare     •  promovarea sistemelor integrate de furnizare-distribuţie şi internaţionalizarea comerţului en-gros bazat pe reţelele internaţionale de super-marketuri şi a lanţurilor de furnizare-distribuţie     •  îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale a întreprinderilor în cadrul unui mediu de afaceri mai favorabil, prin:  dezvoltarea cadrului instituţional asociativ îmbunătăţirea mecanismului pieţei libere, competitive  Dezvoltarea competenţelor manageriale, vocaţionale şi de marketing pentru nevoile specifice ale sectoarelor;  Studiile efectuate de echipa SNE au indicat că, pe lângă competenţe generale, sectoarele dau mare importanţă nevoilor lor specifice şi există un decalaj între cererea şi oferta de servicii în acest domeniu. Deoarece unele nevoi reale ale exportatorilor nu sunt încă identificate ca fiind astfel de către manageri (decalajul dintre nevoile reale nedentificate ca atare şi cele ce iau forma unor cereri), un management şi o promovare mai bună a ofertei de servicii existente este necesară la nivelurile sectoriale deoarece majoritatea sectoarelor sunt recunoscute ca avand potenţial ridicat de export, cum ar fi cel alimentar, turismul rural, sticlăria, artizanatul, vin, etc. Deoarece, pe de altă parte, nevoile reale nu sunt acoperite cu servicii oferta trebuie să fie adaptată corespunzător. Nevoia pentru o coordonare mai bună între sectoarele publice şi private pentru a completa gama de servicii oferite dar şi de a găsi soluţii pentru servicii accesibile de pregătire trebuie să fie adresată prin întărirea PPP în crearea de competenţe.  Puţine instituţii sau organizaţii sunt orientate spre dezvoltarea competenţei în domenii cum ar fi managementul calităţii, proiecte de cercetare-dezvoltare, design, ambalare, marketingul exporturilor sau promovarea imaginii, iar atunci când sunt acestea dezvoltă bariere tehnice datorită cerinţelor lor pentru o abordare strict comercială şi a activităţilor finanţate din resurse proprii.  Noi capacităţi şi competenţe sunt necesare în diferite sub-sectoare care includ nu numai turismul dar şi serviciile de consultanţă de afaceri şi profesionale (ex.: servicii juridice, contabilitate, servicii de traduceri, etc.), IT&C, arhitectură, inginerie, sondarea calităţii, servicii de infirmerie şi servicii medicale, servicii de pregătire şi de educaţie, transport, etc.  Există puţină colaborare cu mediul academic pentru a se asigura că sistemul educaţional este aliniat cerinţelor industriei, sau sectoarelor care se dezvoltă rapid şi dinamic, cum ar fi IT&C, turism rural, tratament balnear, colaborare care va trebui să constituie o prioritate în următorii ani. Sectoarele ţintesc şi următoarele acţiuni:     •  pregătire în tehnologii de mediu pentru industria mobilei     •  pregătire în design, mobilă şi textile     •  noi aptitudini de marketing pentru pieţe de externalizare în creştere: IT, componente industriale;     •  pregătire vocaţională permanentă şi crearea unui centru de pregătire pentru forţa de muncă din industria constructoare de nave şi industria constructoare de maşini;     •  program de pregătire pentru managementul exporturilor în industria vinului;     •  pregătire tehnică în sectoare strategice;     •  creşterea nivelului de calificare în producţia audio-video;     •  pregătirea managerilor IT în dezvoltarea afacerilor şi marketingul pe pieţele de externalizare IT;     •  sesiuni de pregătire pentru design industrial;           4.3.5.  Considerentul strategic nr. 12 - Finanţarea comerţului  Crearea de capacităţi şi diversificarea ofertei în sectorul naţional financiar  Procesul de globalizare a economiei mondiale întăreşte competiţia în comerţul internaţional mai ales în diversificarea facilitătilor financiare şi a plătilor.  În acest context p omovarea cu succes' a exporturilor produselor româneşti depinde nu numai de calitate, preţ, condiţii de livrare şi garanţii dar şi de o ofertă financiară competitivă pentru a credita importatorul.  Procesul de întărire a monedei naţionale a demonstrat o anumita lipsa de comunicare şi coordonare între Banca Naţională a României şi companiile din comunitatea exportatorilor. Pe de o parte exportatorii au acuzat şocul prea rapid şi prea abrupt al aprecierii monedei şi expunerea ridicată la acest tip de politica monetara. Pe de altă parte profesioniştii bancari au acuzat incapacitatea exportatorilor de a controla riscurile privind cursurile de schimb valutar sau de a miza pe alte surse de competitivitate decât câştigurile din cursul de schimb.  Dezbaterile recente referitoare la problemele cursului au arătat fragilitatea legăturilor dintre bănci şi exportatori. Majoritatea sondajelor efectuate de către grupele de lucru din SNE au indicat concluzia generală a comunităţii de afaceri conform căreia sectorul bancar nu se adapteaza corespunzător nevoilor de finanţare comercială a exportatorilor, exportatorilor aspiranţi şi exportatorilor potenţiali. Acest lucru nu încurajează spiritul întreprinzător, dezvoltarea întreprinderilor şi accesul exportatorilor la finanţarea producţiei de export.  Companiile româneşti au nevoie ,  pentru a avea o piaţă mai largă, de sprijin financiar mai puternic, scheme bugetare aprobate de Guvern în conformitate cu practicile internaţionale şi de instrumente bancare folosite de Banca Naţională a României şi de băncile comerciale.  Schema de finanţare guvernamentală existentă pentru sprijinirea exporturilor a fost adoptată prin Ordonanţa de Guvern nr. 120  /2002  şi cuprinde instrumente aflate sub managementul EXIMBANK cum sunt fondul de garantare a creditelor de export si fondul de asigurare si reasigurarea creditelor de export.  Fondurile bugetare alocate EXIMBANK pentru sprijinirea şi promovarea exporturilor au crescut de la an la an, după cum urmează: 1680 , 0 miliarde ROL în 2003, 2970 , 0 miliarde ROL în 2004, 3430 , 0 miliarde ROL în 2005.  Ceea ce trebuie de asemenea menţionat este că băncile comerciale, în cooperare cu EXIMBANK, oferă produse bancare pentru sprijinirea exporturilor.  Sistemul bancar joacă un rol important în finanţarea producţiei de export şi a exporturilor, urmărind extinderea şi diversificarea serviciilor bancare în conformitate cu politicile bancare, strategiile companiilor de a îmbunătăţi mediul de afaceri, precum şi de a conecta activităţile bancare la practicile internaţionale în general şi la cele ale UE în particular.  Sistemul bancar din România este foarte concentrat, primele 5 bănci deţinând peste 60% din totalul activelor bancare, 40 de bănci comerciale funcţionau la sfârşitul lui 2004, dintre care 31 de bănci comerciale aveau capital majoritar străin.  Băncile  cu  capital  străin  deţin  56%  din  totalul  activelor  bancare,  65%  din  creditele neguvernamentale şi 53% din volumul depozitelor bancare.  Trebuie menţionat că participarea statului în sectorul bancar a fost redusă la 20% din totalul operaţiunilor bancare şi că această tendinţă va continua în perioada 2005-2006, prin vânzarea acţiunilor proprietate a statului la CEC şi Banca Comercială Română.  Gradul de intermediere financiara în sistemul bancar românesc este extrem de scăzut, 33%, în comparaţie cu cel din ţările din Europa Centrală şi de Est (40% în Lituania, 107% în Cehia)  O mare problemă la legătură cu creditele în ROL este dobânda bancară foarte ridicată în ciuda ratei inflatiei estimate la 7% în 2005  ,  5% în 2006 şi o reducere a dobânzii depozitelor bancare sub 10%. Între'prinzătorii români sunt nemulţumiţi de ratele ridicate ale dobânzilor aplicate de bănci la credite, care nu tin cont de iniţiativa BNR de a reduce rata de intervenţie pentru a stimula piaţa creditelor, considerând acesta ca pe o nouă dovadă că băncile nu realizează potenţialul ridicat al întreprinzătorilor de a conduce afaceri de succes şi ţintesc prea mult spre piaţa retail din portofoliul bancar. IMM-urile, în particular, suferă din aceasta cauza. Chiar în cadrul schemei de finanţare UE, lipsa de cofinanţare din partea băncilor a contribuit la capacitatea scăzută de absorbţie a programelor financiare europene cum ar fi SAPARD sau ISPA.  Reprezentanţii băncilor consideră că este necesar să ţină un nivel de dobândă bancară cu 4,5-5,5% mai ridicat decât nivelul inflatiei pentru a avea resursele financiare necesare pentru dezvoltarea bancară pe termen mediu şi lung. În 'acest context experţii în domeniu estimeaza că o reducere semnificativa a dobânzilor bancare va fi posibilă la începutul lui 2009.  Sistemul bancar din România acţionează cu prioritate pentru a se alinia regulilor şi procedurilor UE, pentru întărirea activităţilor bancare şi pentru folosirea comerţului electronic care va mări viteza tranzacţiilor financiare şi va scădea costurile interbancare.  Băncile trebuie să îşi îmbunătăţească activitatea, inovând mai mult, creând produse mai bune ceea ce înseamnă servicii bancare şi nu numai credite bancare, iar pe măsură ce piaţa va fi saturată, atât ca reţea cât şi ca produse, băncile vor trebui să analizeze serios costurile.  Politica de costuri va însemna volume mari de operaţiuni bancare, productivitate bună şi o mai mare eficienţă a serviciilor bancare.  Liberalizarea completă a pieţei financiare va creşte presiunea competitorilor străini, fapt care va determina băncile româneşti să reducă dobânzile creditelor şi să compenseze aceasta prin creşterea volumului tranzacţiilor financiare.  Evaluarea trăsăturilor principale ale sistemului bancar românesc reprezintă punctul de pornire pentru a identifica căile de dezvoltare şi îmbunătăţire a finanţării comerţului exterior ,  în special finanţarea exporturilor, cheia susţinerii dezvoltării economice a României  Sectorul bancar nu se adresează în mod adecvat nevoilor de finanţare ale exportatorilor, exportatorilor aspiranţi şi ale exportatorilor potenţiali. Acest lucru nu încurajează spiritul întreprinzător ,  dezvoltarea întreprinderilor şi activitatea de export.  Constrângeri financiare  La nivel financiar trebuie menţionate următoarele constrângeri:     ►  Accesul necorespunzător la finanţare pentru firmele interne;     ►  Costuri relativ ridicate de transport datorită infrastructurii insuficiente;     ►  Promovarea insuficientă a produselor financiare adresate IMM-urilor ,  de tip "scheme mutuale" ,  capital de risc;     ►  Investiţii străine insuficiente în acest sector ,  considerat ca fiind o sursă majoră de know-how managerial, transfer de tehnologie şi acces la pieţe străine;     ►  Lipsa unor investiţii puternice în sectorul privat;     ►  Veniturile scăzute ale populaţiei care preferă produse ieftine, de calitate dubioasă;     ►  Costurile ridicate ale consultanţei pentru managementul riscului, management financiar ,  managementul exporturilor, elaborare de planuri de afaceri;     ►  Costurile ridicate ale finanţării datorită dobânzilor ridicate practicate de băncile comerciale în comparaţie cu cele practicate în alte ţări.   Viziunea strategică în finantarea exportului:  un sector financiar prietenos capabil să contribuie la competitivitatea naţională crescută.  Răspunsul strategic ar trebui să se bazeze pe strategii relevante, realiste, elaborate în parteneriat între bănci, exportatori şi asociaţii bancare, sectorul public, companii şi alte entităţi interesate. Fără parteneriat şi un dialog structural echilibrat şi coresponsabilitate în iniţiative, s-ar putea să nu realizăm obiectivele de competitivitate naţională .   Obiectivele principale sunt:     •  Creşterea resurselor bugetare pentru finanţarea promovării si sustinerea exporturilor;     •  Acces mai uşor la credite pentru export;     •  Dialog structural şi o comunicare şi cooperare mai bună între bănci, companii de asigurări şi exportatori;     •  Capacitate crescută de management al riscului;        Disponibilitatea sectorială în finanţarea comerţului;  România ţinteşte să creeze un sector financiar prietenos pentru exportatori şi capabil să contribuie la o competitivitate naţională crescută (vezi perspectiva nr . 1 ,  considerentul strategic nr. 1) .  Pentru a avea un răspuns strategic relevant sectorului ,  obiectivele principale cum ar fi creşterea resurselor bugetare pentru finanţarea promovării exporturilor şi a activităţilor care dezvoltă exporturi, acces mai uşor la credite pentru export ,  dialog structurat şi o mai bună comunicare şi cooperare între bănci, companii de asigurări şi exportatori sau capacitate crescută de management a riscului trebuie să se materializeze în sectoarele strategice .  Acţiunile principale  vor  fi întreprinse pentru:     •  întărirea PPP pentru facilitarea accesului la credite şi instrumente financiare noi în producţia de mobilă pentru export, IT, textile;     •  scheme de finanţare pentru producerea/achiziţionarea de materii prime pentru industria vinului sau pentru a sprijini producţia audio-vizuală;     •  acces mai bun la fonduri UE;     •  scheme de micro-finanţare rurală;     •  ofertă de credite bancare specializată în conformitate cu nevoile şi posibilităţile micilor producători de vinuri, ferme organice, artizanat, turism rural;     •  crearea unui fond de garantare a creditelor agricole;     •  dezvoltarea unei pieţe imobiliare.       4.3.6.  Considerentul strategic nr. 13 - Informaţiile de comerţ aduc piaţa mai aproape  Principalul rezultat al sondajului calitativ din grupurile de lucru este că serviciile de informare pentru mediul de afaceri sunt furnizate mai ales de către organizaţii guvernamentale - Departamentul de Comerţ Exterior, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Institutul Naţional de Statistică, , Camera de Comerţ şi Industrie a României şi alte asociaţii sectoriale. Aceste organizaţii furnizează toate tipurile de informaţii comerciale.  Un alt jucător important pe piaţa informaţiilor comerciale din România este Institutul pentru Economie Mondială care furnizează evaluarea impactului tendinţelor şi evoluţiilor observate precum şi sprijin în cercetare pentru un design şi o implementare mai bună a politicii economice.  Informaţiile importante necesare sunt: informaţii despre pieţele externe, oportunităţi de afaceri, legislaţie, finanţare, statistică. Pentru a îmbunătăţi serviciile furnizoare de informaţii financiare trebuie cunoscute nevoile şi preferinţele utilizatorilor finali, pentru a da prioritate informaţiilor comerciale prin managementul organizării, pentru a avea bugete mai mari şi o infrastructură IT care să furnizeze informaţiile în timp real.  Echipele de lucru au identificat următoarele impedimente în ceea ce priveşte managementul informaţilor la nivel naţional:     •  lipsa de acurateţe a informaţiilor;     •  lipsuri în furnizarea datelor şi informaţiilor comerciale;     •  lipsa de coordonare instituţională între diferiţii furnizori de informaţii comerciale;     •  lipsa de conştientizare a existenţei informaţiilor;     •  lipsa de conştientizare a locurilor de unde poate fi obţinută informaţia;     •  procesul de cerere de informaţii şi de primire este complex;     •  canalele de diseminare a informaţiilor nu sunt suficiente;     •  lipsa de specializare între diferiţii furnizori pentru a face faţă nevoilor şi cerinţelor reale.  Notabil, costul informaţiei nu a fost întotdeauna trecut ca factor piedică. Acest lucru sugerează faptul că întreprinderile sunt dispuse să plătească pentru informaţii de calitate care le sunt furnizate într­ a manieră accesibilă.  Pentru a depăşi impedimentele şi a asigura un management mai bun al informaţiilor comerciale efortul de coordonare a furnizării de informaţii la nivel naţional este crucial. CRPC, în strânsă cooperare cu MEC, căruia îi este subordonat, trebuie să îşi asume această responsabilitate de conducere a coordonării naţionale a furnizării informaţiilor comerciale deoarece:  are o poziţie unică ca organizaţie de promovare a comerţului naţională cu filiale în teritoriu; are o experienţă îndelungată în furnizarea de servicii de informaţii comerciale;  este interconectat cu alţi furnizori.  În efortul său de coordonare CRPC trebuie să:  organizeze reţeaua de furnizori, legăturile necesare şi comunicarea; crearea unei "mentalităţi de interconectare şi furnizare a serviciului" între furnizorii de informaţii comerciale, care să încurajeze împărţirea de informaţii şi referinţele, si în acelasi timp ce să se păstreze un mediu al informaţiilor descentralizat şi antreprenorial  stimuleze furnizorii de servicii să evite suprapunerea activităţilor ;  acţioneze ca furnizor de referinţe privind cine si ce furnizează, într-o manieră performantă (portal IT);  stimuleze specializarea;  evalueze permanent cererea (ce informaţii pot fi furnizate şi pentru care sectoare); asigure creşterea capacitaţii şi a competenţei furnizorilor de informaţii  Pentru a îmbunătăţi furnizarea de informaţii MEC, CRPC şi alţi furnizori de servicii vor lua şi alte iniţiative cum ar fi:  accesul rapid la informaţii despre pieţele străine prin cerere directă adresată birourilor comerciale din cadrul ambasadelor, centrelor de afaceri şi reprezentanţelor companiilor  cadru de dezvoltare al întreprinderilor noi şi inovative în UE, perspectivele companiilor româneşti; tendinţe şi perspective ale industriilor româneşti în contextul aderării la UE şi extinderii pieţei mondiale, evaluarea pieţei mondiale pe grupuri de ţări şi pieţe internaţionale.  corelarea activităţii naţionale de sondaje de piaţă cu cea europeană şi afilierea la Organizaţia Europe9;.nă pentru Promovarea Comerţului (ETPO)  lmbunătăţirea accesului la informaţii referitoare la oportunităţile de export, licitaţii şi achiziţii  publice  modernizarea siteului web al CRPC şi transformarea lui treptată in portal şi conectarea acestuia  la alte sisteme informaţionale naţionale;  organizarea activităţi la conferinţe şi seminare din ţară şi din străinătate; promovarea în mass­ media; promovarea serviciilor furnizate.  stimularea reclamei şi publicităţii produselor de export româneşti pe pieţele ţintă  organizarea furnizării de informatii comerciale specifice sectorului referitoare la standarde de calitate, condiţii de piaţă, etc. Îmbunătiţirea accesului exportatorilor la aceste informaţii specifice sectorului este un alt obiectiv major al strategiei.  Concluzii şi importanţă impact    Din perspectiva clientului această strategie se axează pe nevoile esenţiale ale comunităţii exportatorilor. Măsurarea impactului SNE asupra performanţei exporturilor, în sensul contribuţiei sale la creşterea volumului de export este puţin relevantă, fiind greu de cuantificat acest impact în cifre de crestere. Neputandu-se evalua exact contributia SNE in creşterile cifrelor pentru export, ca si la celelalte perspective masurarea impactului se va face in termeni de realizare sau nerealizare a initiativelor propuse.  Luând acest aspect în considerare, precum şi faptul că beneficiarii strategiilor sunt exportatorii considerăm că trebuie să dăm iniţiativelor din planul de acţiuni al acestei perspective un procentaj de 30%.          4.4.  Perspectiva instituţională    

 Această perspectivă se ocupă cu reţeaua de strategie ce susţine SNE şi reţeaua de furnizare a serviciilor către clienţi. Fără un cadru instituţional eficient strategia nu va funcţiona. Din această perspectivă obiectivul strategic este acela de a realiza o reţea de sprijin comercial coordonată care să răspundă eficient nevoilor clienţilor. 

 România are deja un Consiliu de Export o instituţie PPP legal înfiinţată cu atribuţii clare şi la confluenţa a două reţele importante care, împreună, formează reţeaua de sprijin a comertului  (vezi diagrama de mai jos):  

  
 MNlltaiu  Tl'nllll'brlll', lllllBll'IIDţlll'• Tll'llnu  
  ,....., Bulapil II Gal'llltf, ;_: rl _._._.._          ._  r.tilsbrulF...   Nlă11 
  sbrd tinrmaţllll'   s1                       MNlltaiu  ALl'ID*L  lbrlll' 11  
     
 TIODUIIIII ftnnlţllur                         Dlzvllltl'I PB'IIII  
  
 Aganţla  lbnlli 1111tru 
 -11111Bll'DII 
  
 Napml  dii  
 BlBHdl 


 ,.l ■  tr   lilla  
 IDllllll'ltlţlBDIIII 
 IIFamllll 
  
 Ret , eaua de sprijin a strategiei 
 MNataiu  A.ftlallrlll'  
 Extama 

 Almatll NlţDIIII  a   Elpm•tabi1D'     li   IQlll"l:abrlur dn  lbnlmi  
  
 Blnla  Naţlmlall  a 
 III 

 • 

 Consiliul de Export 

 Cllltrul Fanii  dii FrllllllVll'II  I  
 Glllll'ţd 
  
 111111:Vl'l ■ IEIII anldl  lll  ■  IB'I IAlllllţla lll ■  lll   a  
  111111:111'. EXIIWa.IIDl.1111.111 ■ Dia1.1 ■  11.  
 M ■  lllltl'IIII  Z.11111'11 ■  '1  
 AIIIIIC•  Pl'lll11illl'IIP HI11•1111'111: FIPA-Ql RPAIII.   e  
 APNR. AIW:D  RPAtHM. 21T ■• C ■ IIIII,ITil& 
 Al ■ 1111111111110 ■  1rl   llWII.I11rllL    •  
 PARllNVEIT 
 bllţl • IIIZWllln 11•a1rlllll:  MB: C ■ tnl 111111111,  ■  lrl   PIII  EclllllH 

 Border-ln 
 Aaci.:11 1 •••nmrdll  111111111111 
 •     a.i.11 1Acn•1t  ■  -1   li 1111111•  
 e   IIBWII  
  e.   Dlllrt -1:PBIDB.IILIIAF 1111111: IASE. llh  1111'11 llly, 
 e  A.LCIZlllll.lla  ■  Bllllla.11  
 Alll ■ '•ll'I:IINMR. All ■  z Jill ■.  
 IIBIAI.CIIIIII C ■ 11rtlţll 
  Al  ■  \11 N 1 lţlllllll •1tr1 t1111ft ■  1i  
 fwllllzll'l  l ■ D"I...,,..     
 NilW:,.t.Wllllllk 
 Allll'lltlll  •• lllzWIIIIN  111111111111 H e  
  Drt•lmll•    111• ■ 1r1 ■ 11 Id:  .  
 111111118. CIIIII. FAIIJ 
 ln•lzllll ••lll'..  •••11•1:  ·  
 DB.lm..Tllll•al•L 
 ,., ..111..  1   .  
 •llrt  •1 lfalrl  ln  ■  lzll·l• 111111 ■  '  •  111:   AIIIL  IRT. IDFEIIIIJ 

 Dezvoltare 
 / 
 Reteaua de furnizare de servicii 

 Border 
    •  AIIIAF, AIIDL AITRAJ  ai•• •1  •rlllml   I BRAC.   IMIEI III. IDI-IBl.111:I     •  Alllrll• ■ fllllllll  I   Vili  ■  '   21 11  ■  Dlllll:111. NR:.  IN     •   ln  ■ lzllll •• lllll•  ■ lr:1111111:11:TL     
 r••••1111• 
  e   41   -  Cl ■■ 'I •1  Di•rţ   rtlll•  
  •   1111 ■ 11  1 ■ 1'1111 ■ '1  a  ••11•1:  
 • 

 lral"rt•rt:-INIIIIL CEl'A,.  
 DTIIAtl.  Wl'III  
 Di•rattw: IIIBDI. AINIC.1Bff111D111  .  
 111111:l li ll'llllbllll  f  ■ 'llllz ■  rt   •1   ■  nldl  lll  ■  IB'I: le.tasi. 
 lllffllllll B ■  k.  Vlll lll.  BIia  Trmlvaa.  lNB.111111  Jl'lal  
 Border-Out 
 Amlall •  Ulllrl.  ■  'llr:  IAIHlallaNaţl  ■ all a   Ell  ■  'lallrllr   1111•  ■  '111  ■  '11 • 1 1 ' 1,-111a, Am11CIIPn•11111r11r li  El9rt•ll'lllr •   VIII  
  ln  ■  lzll.l•,...... .  ........              _....... 
 ■ 

    ■  •rţ.i: ICIR. 1211.lr  ■  II        •       ln  ■  IDCl  •1  llr- ■ aţll ■  IIPIIIII:  IMlllltrlt  E ■■■ lll III Cl•rţ•L  Ml lllc  ■  'IIIL  JIIIL   Im   ll'  ■  rl  111wcllll   111:111111 1111111 Alllrll•  ■   NIIIIIII   a  Villlr, l  ■  lhlllt  11811  ■  11111t•l1ll1:l B  ■  H   111111ă1 a.J. lall Di ■  lall   li  11r•1t•1 I  III&:.MAE1111NAB Nlll ■  III a 1111111:lllll DIIIPII111111111,  ■  trl Pn•V1111Cl•'1•   
  Dl  ■  IIIIN&ll  ■  all  • Pn" ■ zl  llllllltrlllllll•ri'I lllrt..  ■,  larall  
  ••Di•rţ.11•111rll11 At'lml ■ 'I  111-aa   a.J.1111111Di  ■  lal:al  


 reţeaua de sprijin a strategiei; reţeaua de livrare a serviciilor. 
 Pentru a fi coordonate corect este necesară identificarea activităţilor CE în domeniu. PPP trebuie să fie întărit în continuare. 
 În acelaşi timp exporturile românesti trebuie să fie calea către un nou brand pentru România. Din această perspectivă privim trei consideraţiuni: 
      4.4.1.  Consideraţia strategică nr.14 - Reţeaua de sprijin a strategiei (RSS)  În procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Export au fost formate 23 de grupe specializate care să complementeze echipa nucleu în reţeaua mai largă de sprijinire a strategiei. A fost un efort considerabil să aducem toate entităţile interesate laolaltă, în loc să continuăm cu o abordare fragmentată care conduce la inconsistenţă şi utilizare sub nivelul optim a resurselor limitate. Neconcordanţele sectoriale sau inter-sectoriale se înlatură gradual, dând naştere unei noi abordări a reţelei de sprijin a strategiei naţionale ,  bazate pe interacţiune şi coordonare instituţională în loc de iniţiative independente ad hac. Existenţa Consiliului de Export ca un PPP la confluenţa dintre reţeaua de suport a strategiei şi reţeaua de furnizare a serviciilor, cele două inele esenţiale ale reţelei de sprijinire a comerţului, poate fi văzută ca un catalizator pentru proces dar nu şi o garanţie că acest lucru se va întâmpla. Lucrul în echipă realizat pe durata constructiei SNE şi continuat pe durata implementării strategiei va creşte capacitatea Consiliului de a organiz şi coordona reţeaua de sprijin a strategiei. În acest fel, prin acţiune specifică, strategia va contribui la formarea şi coordonarea finală a reţelei de sprijin a comerţului şi, prin aceasta ,  la o mai bună folosire a resurselor limitate.  Acest proces de cooperare în cadrul reţelei naţionale de sprijin a strategiei este încă incipient şi fragil. Accentul ar trebui să fie pe întărirea capacităţii Consiliului de Export să coordoneze RSS şi să crească  ,  să formalizeze şi institutionalizeze reteaua, în special prin luarea sub coordonarea sa a celor 23 de echipe specializate. În viziu ea noastră t ebuiesc luate următoarele măsuri:  încurajarea echipelor de strategie să devină "think tank"-uri formalizate care sunt mandatate să acţioneze ca echipe specializate permanente care vor fi responsabile pentru co-managementul  (în  consultanţă cu CE şi Echipa Nucleu) întregului ciclu de implementare, monitorizare, evaluare şi modernizare a strategiilor sectoriale sau inter-sectoriale;  stimularea CE să preia rolul de  conducere  pentru a coordona, prin comisia  sa  specializată, reţeaua de sprijin a strategiei şi să aibă  contact  permanent cu Navigatorii  (liderii  echipelor de strategie);  CE trebuie să încurajeze alte asociaţii de afaceri ,  instituţii publice şi alte entităţi interesate relevante care nu fac parte din reţeaua naţională să intre în aceasta şi să contribuie la întărirea reţelei;  CE trebuie să încurajeze noi sectoare gata de export pentru a intra în reţea, în special în oportunităţile emergente de export cum ar fi afaceri şi consultanţă, mediu, asociaţi şi altele;     4.4.2.  Consideraţia strategică nr.15 - Reţeaua de furnizare a serviciilor (RFS).  Experienţa sugerează că:     •  Reţeaua de sprijin comercial nu este coordonată corespunzător, cu o utilizare sub-optimă a resurselor existente. Rezultatele sunt: serviciile oferite nu sunt cerute sau nu sunt necesare.     •  Procesul de cooperare şi colaborare între factorii de decizie şi legislativi implicaţi în comerţul internaţional este in faza de consolidare.     •  Procesul de coordonare a serviciilor furnizate la nivel naţional este în fază incipientă.     •  Procesul de specializare a serviciilor furnizate la nivel naţional este în fază incipientă.  Faptul că nu există nici o entitate gata să funcţioneze ca interfaţa unică - care oferă servicii şi informaţii, între organizaţii de promovare şi exportatori este o mare provocare. RFS trebuie să se formeze şi exportatorii trebuie să fie informaţi despre facilităţile existente în reţea. Prin urmare trebuiesc luate acţiuni pentru a:  organiza un Forum Naţional al tuturor componentelor reţelei pentru a ridica nivelul de conştientizare al importanţei reţelei naţionale în furnizarea serviciilor şi importanţa coordonării RFS-ului.  crea un punct de referinţă ("punct de plecare") în Centrul Român pentru Promovarea Comerţului, autoritatea naţională de promovare a comerţului . Acest punct focal trebuie mai întâi să ofere informaţii despre oportunităţile/serviciile oferite în cadrul întregii reţele de sprijin, CRPC trebuind să asigure credibilitatea reţelei în faţa clientului prin:  propriile sale servicii;  calitatea activităţii de a da referinţe despre serviciile oferite de către alţi membri ai reţelei; coordonarea reţelei în cooperare cu MEC şi CE.  Pentru a asigura neutralitatea, credibilitatea şi eficienţa în coordonarea responsabilă de către CRPC a retelei de furnizare de servicii, acesta trebuie să lucreze împreună cu CE într-un dialog structural, deoarece:  CE este un PPP aflat la confluenţa dintre RSS şi RFS;  CE are un mandat legal pentru a coordona la nivel naţional nu numai procesul de management al SNE dar şi eforturile de îmbunătăţire a serviciilor oferite comunităţii exportatoare.  Ministerul Economiei şi Comerţului, prin direcţia sa specializată pentru promovarea exporturilor are capacitatea de a asigura acest dialog structurat între CRPC şi CE datorita următoarelor motive:  CRPC este o instituţie publică în subordinea ministerului; MEC asigură secretariatul CE.       4.4.3.  Concluzii şi impact     
  
 În noua economie globală şi digitală reţelele de finantare a serviciilor au devenit un bun important, o resursă intangibilă. Comunităţile, ţările cu reţele puternice, eficiente şi formalizate depăşesc mai repede constrângerile de competitivitate şi exportatorii şi entităţile interesate o percep ca atare. România a făcut un pas important înainte în crearea unui Consiliu de Export şi această strategie argumentează întărirea rolului său şi transmiterea culturii de dialog structurat in dezvoltarea exportului la nivelul sectoarelor, acolo unde grupuri coaliţii de asociaţii se coagulează.  Această perspectivă ar trebui prin urmare să reprezinte 20% din totalul măsurării impactului.  

  
    5.  Managementul strategiei     5.1.  Abordarea instituţională  România are un Consiliu de Export, un parteneriat cu un mandat legal de a elabora SNE. Acesta este avantajul legal instituţional, pentru că deja avem o instituţie înfiinţată pentru a controla întregul proces care constă în:  elaborarea SNE; susţinerea SNE;  monitorizarea implementării SNE; măsurarea impactului SNE; aducerea la zi şi revizuirea SNE  CE este organismul care este mandatat să implementeze SNE şi să îi asigure managementul. Prin structura sa cu patru comisii printre care una este pentru strategie şi una pentru monitorizarea promovării exporturilor, CE are capacitatea instituţională de a furniza managementul procesului. Mai mult, CE are la dispoziţia sa Secretariatul în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, cu Direcţia Generală de Promovare Export.  Acest lucru asigură coordonarea cu instituţia guvernamentală corespunzătoare. Structura sectorială şi inter-sectorială a CE, conform considerentelor strategice ale acestui document, militează pentru rolul să central în procesul de management.  Totuşi CE şi ministerul nu vor acţiona singuri în managementul procesului deoarece strategia se bazează pe:  strategii sectoriale care, independente de SNE, sunt documente programatice mai ample, pentru sectoare. Mai mult, aceste documente sunt rezultatul activităţii grupurilor de lucru din sectoarele publice şi private, care tind să devină puncte strategice focale permanente pentru sectoare;  activitatea membrilor "echipei nucleu" care a adus de asemenea contribuţii importante proiectului.  Managementul SNE nu se va termina la sfârşitul perioadei de 4 ani deoarece după aceea trebuie să înceapă un nou ciclu strategic.  5.2 Monitorizarea şi măsurarea impactului  Monitorizarea şi măsurarea impactului sunt părţi esenţiale ale procesului de management al SNE. Totuşi, măsurarea impactului SNE nu este o activitate facilă.  Documentul actual, după cum se vede, ţinteşte mai mult decât planificarea  clasică  a promovării exporturilor care a fost făcută până acum. Tinta este în mod considerabil extinsa asupra:  rădăcinilor principale ale competitivităţii exporturilor, localizate nu numai border-out dar şi border-in, border sau de dezvoltare;  problemelor critice inter-sectoriale cum ar fi finanţarea, competenţa, facilitarea, calitatea, brandingul, informaţiile şi inovaţia;  segmentelor exportatorilor cum ar fi cei aspiranţi sau potenţiali.  După cum s-a menţionat deja anterior metodologia BSC va fi aplicată la măsurarea impactului şi fiecare perspectivă are procentajul său din total.     Perspectivă    Procentaj/Im portanţă    Iniţiative      Dezvoltare    20%    82      Competitivitate Sector    30%    205      Client    30%    142      Capacitate institutională    20%    23     ln planul de lucru al acestui document sunt prezentate următoarele elemente:  obiective care încearcă să răspundă şi să definească unde vrem să ajungem, conform viziunii noastre şi din punctul de vedere al unei perspective specifice din cele patru;  iniţiativele care definesc mai departe cum planificăm să stimulăm, să acţionăm.să interacţionăm pentru a realiza obiectivele propuse în cele patru perspective diferite;  instituţii responsabile pentru implementare; resursele necesare pentru a acţiona;  ţinte, care definesc cantitativ şi calitativ plafoane de performanţă pentru o anume iniţiativă; măsurarea impactului care defineşte modalităţi de măsurare a iniţiativelor pentru a calcula  impactul lor.  Conform metodologiei BSC fiecare iniţiativă va fi notată începând cu O (nu a pornit), 1(sub aşteptări), 2 (a îndeplinit aşteptările) până la 3 (peste aşteptări) şi suma totală (setul de iniţiative) va fi în final calculat funcţie de procentaje.  Scorul final va fi pe o plaja de 100 de puncte şi evaluarea impactului general al SNE va fi: peste aşteptări între 80-100 puncte;  a îndeplinit aşteptările până la a le depăşi uşor între 52-80 puncte; sub aşteptări la nesatisfăcător sub 52 puncte.  Misiunea  generală  de  monitorizare  şi  măsurare  a impactului  acestui  document  va  fi responsabilitatea CE prin comisia sa de monitorizare. Totuşi, toate instituţiile cu responsabilităţi în implementarea strategiilor, fie ele publice sau private, vor trebui să îşi aducă contribuţia la raportarea stării iniţiativelor întreprinse. Fără aceste contribuţii măsurarea impactului ar fi imposibilă.         6.  Mobilizarea resurselor     6.1.  Priorităţi  Pe durata procesului de elaborare a acestui document au fost identificate şi alocate resurse importante de către cei implicaţi în procesul de creare a strategiei. Acestea sunt indicate clar în planul de lucru ataşat.  Priorităţile principale în mobilizarea resurselor sunt:  eficienţă în coordonarea organizaţiilor publice  (ministere,  agenţii, CRPC ,  EXIMBANK) şi capacitatea crescută în absorbţia de fonduri de la buget pentru scheme de sprijinire a exporturilor;  creşterea anuală a fondurilor bugetare pentru schemele naţionale de promovare a exporturilor corelata cu estimarea creşterii exporturilor şi estimarea ratei inflaţiei;  angajamentul asociaţiilor patronale şi profesionale de a asigura cofinanţarea necesară în cadrul schemelor de promovare a exporturilor finanţate de la buget ,  acolo unde aceasta este necesară;  mobilizare crescută a fondurilor asociaţiilor de afaceri pentru activităţile, proiectele şi programele de dezvoltare a exporturilor;  o mai bună utilizare a resurselor la nivel de companie pentru dezvoltarea exporturilor bazate pe strategia de export a companiei;  capacitate crescută la nivel micro şi mezo de a genera proiecte şi programe viabile care ţintesc obiective din planul de acţiuni acolo unde este necesară finanţarea externă;  o mai bună coordonare a comunitătii donatoare (USAID, GTZ, CHF, ITC, etc.) specializată în asistenţă tehnică comercială, în  conformitat  cu obiectivele, iniţiativele şi ţintele din planul de acţiune; În acest fel, o propunere pachet specifică poate fi văzută în planul de acţiune ca funcţionând în două feluri:  iniţiative specifice, asupra carora s-a căzut de acord pe durata elaborării documentului să fie îndeplinite cu asistenţa unui donator, numele donatorului fiind mentionate pe planul de lucru;  iniţiative pentru care sunt necesare resurse suplimentare, care pot beneficia de asistenţa donatorilor, funcţie de experienţa şi dorinţa lor;  incidenţa crescută de programe de asistenţă UE conforme priorităţilor din acest plan de acţiuni.     6.2.  Abordarea şi focalizare    Planul de acţiuni ne oferă un important număr de iniţiative şi o gamă largă de resurse cum ar fi cele financiare, bugetare şi referitoare la program, programe de ajutor financiar externe, mai ales din UE, resurse ale companiilor şi asociaţiilor, ISO-uri, instituţii sau chiar individuale.  Consiliul de Export va trebui să îşi asume responsabilităţi speciale în mobilizarea acestor resurse pentru priorităţile din acest document. Chiar şi aşa instituţiile care reprezintă voinţa CE, având competenţe importante în promovarea exporturilor si în dezvoltare sunt coresponsabile pentru mobilizarea resurselor.  Se aşteaptă ca următoarele organizaţii să contribuie la resursele necesare:     •  Ministerul Economiei şi Comerţului;     •  Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;     •  Agenţia pentru IMM-uri;     •  Ministerul Educaţiei şi Cercetării;     •  Autoritatea Naţională pentru Turism;     •  Ministerul Finanţelor Publice;     •  Ministerul Integrării Europene;     •  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;     •  Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;     •  Organizaţiile de Dezvoltare Regionale;     •  Patronatele şi Asociaţiile profesionale ale mediilor de afaceri;     •  Comunitatea donatorilor, agenţii donatoare, programe de asistenţă UE       

 Acest document va fi adoptat printr-o Hotărâre de Guvern, după definitivarea dezbaterilor publice . 
 PLAN DE MĂSURI  



    	    
 77 



 Sectorul mobilă 
  
    Perspectivă      DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Aditionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. O folosire mai bună a resurselor lemnoase în lanţul valoric naţional.    Iniţiativa nr. 1 Modificarea şi amendarea legislaţiei existente, urmarind imbunatatirea sistemului demonitorizare a procesului de autorizaresi desfasurare a taierilor.    Ministerul Economiei & Comerţului, Min.  Agriculturii, Pădurilor, & Dezvoltării rurale, INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI  SILVICE, InstitutuI Silvic Naţional, Asociaţii patronale din economia forestieră (Asociaţia Română a Proprietarilor de Pădure, Administra a Naţională a Pădurilor, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Asociaţia Tăietorilor de Lemne, Asociaţii  Patronale din industria hârtiei şi celulozei, etc.)    Parteneriat public- privat      -    Sept. 2006    crearea Consiliului Naţional de economie forestieră    Corelarea procesului de realizare a profiturilor din materiile lemnoase pe parcursul lanţului de custodii (tăiere, prelucrare semifabricate şi produse finite, etc.)  Eliminarea problemelor şi utilizarea mai fiuidă a lemnului  Creşterea produc ei şi a calităţii produselor executate        Iniţiativa nr. 2: Extinderea (până ce devine regula generală) a vânzării materialului lemnos pe standarde de calitate      Min. Agriculturii.Pădurilor & Dezvoltării rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Administraţia Naţională a Pădurilor.Asociaţia proprietarilor de păduri, asociaţiile proprietarilor  din industria pădurilor :       Parteneriat public- privat    -    Sept. 2006      Fumizarea cantitativă şi calitativă a varietăţiIor de tipuri de lemn cerute      Tăierea şi folosirea întregii cantităţi de masă lemnoasă aprobată anual pentru tăiere prin Decizie Guvernamentală.    
 78 



 Sectorul Vinului 

    Perspectivă      DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Implementarea planului de reconstrucţie şi reconversie    Iniţiativa 1  Identificare, săpături de delimitare şi replantare Utilizarea plantaţiilor autorizate recomandate Schimbarea balanţei dintre vin alb şi roşu (38% roşu, în 4 ani),  40% sortimente locale Inventarul dreptului de a replanta  Credite pentru investiţii în sectoruI agricol    MAPDR (ISCTV)    Asociaţiile producăiorilor  Agenţia naţională pentru intervenţie şi plată  Fondul de garantare a creditului agricol    Fonduri SAPARD în curs de derulare (M.3.1.1)  Fonduri europene Resurse umane      2006-2006  2007-2009    600 ha/an, în primii doi ani;  1000 ha/an, începând  cu 2007    Grad de implementare (în fiecare an)      2. Creşterea numărului capacităţilor viei (minimum 15 ha)     Iniţiativa 1  Reglementarea formelor de cooperare  (  îmbunătăţiri legale) Reglementarea transferului dreptului de a folosi zonele Informarea vilicuIlarilor despre avantajele folosirii modulelor de eficienţă  Proiecte finale    MAPDR  Asociaţiile producăiorilor ANCA    Resurse umane de la MAPDR, ANCA, PNW, ONIV    PROGRAME INTERNAŢIONALE    2006-2009    20% din recolta de înaltă calitate    număr de capacităţi viticole    
 Sectorul Audio-Vizual 



 Perspectivă   DEZVOLTARE 
 Consid rent   COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI 
 Strategic 
 1                                                                     y       •       1 

 Ob"  I"            "f  r        lnstitutii Responsabile   R    d  Al   t     Resurse Aditionale     Perioadă         T  t        M         t     •  
 1ec 1ve         rn .1a 1ve      (Publice şi Private):    esurse e  oca      Necesare      implementare         ,  m e       asurarea 1mpacu u1 


 . ezvo area capac1 a  11    1   •  1 .  1 .   2        MCC 
  
 79 

 onamen e 
 · 
 I  1  

    Iniţiativa 1  Extinderea capacitatilor    MCC  (CNC)     2006    Adoptare (D/N)      de a produce in profil regional / local prin            stimularea  legaturilor      -        producatarilor   si      Îmbunătătirea        creatorilor_     cu       manage entului    şi    

    1 D  lt     . 1 1 ..    colect1v1tat1le locale.   m,1a 1va   _  ..   Crestere _ a capac1tat11 de    Ab   1      f ·   1 -   1  2006        pro es1ona 1smu u1   productiilor   au   vizuale·      descentralizare  a          productiei din arase spre          zone rurale pentru a    -        valorifica  potentialul          ridicat local de produse          culturale.        

 dio- 
  
 A  d   t  t   .   (D/N)  cor area sau u u1 

    Dialog structurat sindicat  - asocialii patronale si de afaceri.    Iniţiativa 3  Elaborarea programului de creştere a nivelului de calificare a producăiorilor  Training    MCC, CNC, CNA, UPFAR    Resurse proprii UPFAR şi fonduri PHARE    -    2006  minim  20  persoane    01.01.2007-  31.12.2009 minim 30  persoane/an      Note/semestru, cel puţin 1-10 funcţie de persoanele pregătite      Iniţiativa 4  Negocierea cu UPFAR a procentajului minim de profesionişti implica în  producţie    UPFAR, MCC, ORDA, CNC,  CNA,  ICR,  asociaţiile creatorilor    Din care sunt finanţate producţiile audio-vizuale    -    2006-2009    Note/semestru,  1-10  proporţional      Iniţiativa 5  Corelarea politicilor culturale publice (MCC, CNA, CNC, ORDA şi  ICR) cu strategia de competitivitate la export.    UPFAR, MCC, ORDA, CNC,  CNA,  ICR,  asociaţiile creatorilor    Fonduri de la buget    -    2006-2009    -      Iniţiativa 6  Organizarea de târguri de proiecte in care sa fie atrasi investitori si finantatori pentru productiile culturale.    MCC, CNC, UPFAR    Bugetar, Fondul Cinematografic şi altele    -    2006 - 2009      Crearea unei pieţe concrete   pentru  proiecte audio- vizuale    Adoptare (D/N) Note/semestru, 1-1O proporţional    
 80 




      Iniţiativa 7  Achiziţii publice,  comandarea  de lucrări de interes naţional, fonduri rambursabile fără dobândă, 1O filme lung metraj şi 15 filme scurte/an  Criterii de transparenţă şi non-discriminare  în  concursurile CNC    MCC, CNC, UPFAR    Bugetar, Fondul Cinematografic  şi  altele    -    2006 - 2009    Crearea unei pieţe concrete   pentru  proiecte audio- vizuale    Adoptare (D/N) Note/semestru ,   1-10  proporţional      Iniţiativa 8  Stimularea achizitiilor de catre televiziuni a produselor  audio-vizuale   (cel puţin 10% din programul lor),    UPFAR (CNC)    Din care sunt finanţate producţiile audio-vizuale    -    2006 -  2009       Crearea unei pieţe concrete   pentru  proiecte   audio-  vizuale    Note/semestru, 1-10 - nr. de filme finanţate prin târguri procentaj din totalul filmelor produse        Iniţiativa 9  Atragerea de investitori in reconstrucţia şi dezvoltarea reţelei de difuzare.     CNA,  MCC ,  UPFAR    Resursele proprii ale televiziunii şi reclamă    -    2006-2009    Crearea unei pieţe reale pentru produse audio-vizuale( cel puţin       3  cinematografe noi  şi   5 reconstruite/an)    Note/semestru, 1-1O  -   procentaj din producţiile independente ale programului    
 81 




      Iniţiativa 10  Introducerea de metode de exploatare a produselor audio- vizuale.     CNC,MCC, UPFAR    Alte resurse    -    2006    creştere anuală de cel puţin 5%  Casete video  CD-uri şi DVD-uri Internet  Altele    Note/semestru,  1-10  proporţional      2. Creşterea  volumului  de produse audio-vizuale    - lnitiativa 1   lmb '  unălăţirea colectării  şi găsirea un or  noi căi de furnizare    Fondul  Cinematografic     Fondul Cinematografic    -    2006    Creşterea cu 5%/an a numărului de filme susţinute  de  căire Fondul Cinematografic Îmbunătăţirea colectării şi găsirea unor  noi  căi  de  furnizare    Note/semestru ,   1-10  proporţional      Iniţiativa 2  Participarea la programul Eurimages Media 2007 pentru producţii proprii şi parteneriate.    Eurimages Media 2007  Resursele proprii ale asociaţiilor    Eurimages Media 2007  Resursele proprii ale asociaţiilor    -    2006- 2009    Găsirea  de  noi  alternative de finanţare, 10% în fiecare an    Note/semestru ,   1-10  proporţional      3. Îmbunătăţirea mecanismelor economico- financiare    Iniţiativa 1  Stipularea de noi surse de finantare pentru Fondul Cinematografic in noua Lege a Cinematografiei.    MCC, CNC, UPFAR    Eurimages, alte resurse    -    2006- 2009    Găsirea   de  noi   resurse pentru finanţarea Fondului  Cinematografic  şi îmbunătăţirea  metodelor de colectare    Note/semestru,1-1 O  proporţional      Iniţiativa 4  Asociaţiile producătorilor 10/an  Comenzi  de la cumpărători 15/an bugetar,  bancar  şi   financiar, fiscal, curs    CNC  (UPFAR)     Resurse proprii ale asociaţiilor sau beneficiarului    -    2006-2009    Perfectarea mecanismelor  de  stimulare     a  exporturilor    Note/Semestru, 1-10    
 82 




      - lnitiativa 5   lmb '  unălăţirea sistemelor  bancare şi financiare astfel încât să fie disponibile  şi  pentru companiile audio-vizuale Credite pe termen lung, legislative sau non- legislative, cu dobânda subven ţion ală pentru capitalizarea companiilor    Banca   Naţională,  Asociaţia Bancară, MCC, UPFAR    Bugetar şi bancar    -    2006-2009    Îmbunătăţirea mecanismelor financiare ale industriei cinematografiei    Note/semestru,  1-10  funcţie de nr. de companii creditate şi de valoarea creditării      - lnitiativa 6   lmb '  unălăţirea accesului  companiilor   audio-  vizuale  la  surse  financiare nerambursabile    MCC, CNC, CNA, UPFAR    Fonduri PHARE Media 2007 Media plus    -    2006-2009    Capitalizarea companiilor din zona audio-vizuală    Note/semestru,  1-10  proporţional cu companiile capitalizate      Iniţiativa 7  Pachet financiar accesibil de asigurări si reasigurari pentru creatori, casting, şi pentru   terminarea  producţiei   şi   a  negativului.    Asociaţia companiilor de asigurare,  Ministerul  Finanţelor, MCC, UPFAR    Altele    -    2006- 2009    Crearea sistemelor de reasigurare  pentru  producţiile audio- vizuale    Note/semestru, 1-1O funcţie de nr. şi valoarea asigurărilor      4.  Prevenirea şi combaterea competiţiei neloiale     Iniţiativa 1  lntarirea rolului UPFAR in prevenirea si combaterea competitiei neloiale.    Ministerul administraţiei şi internelor.Managementu I graniţelor, MCC, CNC, UPFAR    lnregistrare ca membru UPFAR, Altele    -    2006-2009    Colaborare cu organismele împuternicite pentru a preveni, găsi  şi  combate produc ile audio-vizuale neautorizate, şi circulaţia produselor  de audio-vizual neautorizate    Note/semestru,1-1O, proporţional cu nivelul de răspuns al autorităţilor şi rezultatele obţinute.    
 83 





    	    
 85 



 Sectorul produse mestesugaresti industriale si de artizanat 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Contributia la redu cere2    Iniţiativa 1    MEC;  Asociaţiile producătorilor din industria textilă şi a produselor textile şi industria pielăriei (inclusiv din cooperaţia meşteşugărească); sectorul de artizanat); Asociaţiile importatorilor de materii prime/accesorii pentru industria textilă şi a pielăriei;  Autorităţile de dezvoltare regională;    Programe convenite între instituţiile responsabile, pentru infiinţarea de centre regionale..    Programe convenite pentru susţinerea funcţionării centrelor, prin importuri de completare cu materii prime, materiale şi accesorii.    2006-2009    Centre de furnizare în patru regiuni, înfiinţate până in 2009;  Trecerea anuală la exportul integral, a 30 de societăţi cooperative meşteşugăreşti începând cu 2006    Numărul centrelor de furnizare înfiinţate; Numărul societăţilor cooperative meşteşugăreşti care trec de la exportul de servicii la export de produse integrale;      productiei in sistemul lohn   . .     .   .  pentru export în avantajul Part1c1parea _la mfimţarea exportului integral    de centre regionale de        furnizare  a  materiilor  prime şi a accesoriilor      Iniţiativa 2  Participarea la înfiinţarea şi menţinerea unor centre regionale de design    Asociaţiile producătorilor din industria textilă şi a produselor textile şi industria pielăriei (inclusiv din cooperaţia meşteşugărească);    Programe şi proiecte convenite între instituţiile responsabile      -    2006-2007    Centre de design înfiinţate în 4 regiuni ,  până în 2007;    Numărul centrelor de design/creaţie;      Iniţiativa 3  Organizarea unor sesiuni de trainin g în domeniul designului industrial şi artistic prin utilizarea de personal specializat;    Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC);Asociaţiile producătorilor din industria textilă şi a produselor textile şi industria pielăriei (inclusiv din cooperaţia meşteşugărească)    Programe specifice de training;    Consultanţi internaţionali specializaţi în design pe sub-sectoare.    începând cu primul trimestru al anului 2006    2 ateliere pe an    Număr de ateliere organizate    
 86 



 Cultură şi audio-vizual 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Combaterea pirateriei    ln . itiativa 1  -  '       nivelului  lmbunălăţirea  de comunicare între autorităţile de frontiera şi patronaje şi asociaţii ale creatorilor    Managementul    Taxe reţinute ca taxe    Organizaţional şi de    2006-2009    - Trimiterea la timp    Note/an, 1-1O în funcµe      şi  a  competiţiei neloiale    graniţelor, ORDA,    compensatorii    comunicaţie      căire administraţia    de nivelul de colaborare        UPFAR, alte OGC          colectivă a                  companiilor                  informaţiile privind                  echipamentul şi                  materialele care                  implică plata taxelor,                  în conformitate cu                  drepturile de autor şi            Plăţi contravenţionale        de asemenea plata la    Note/an, 1-1O în funcţie        Managementul    şi taxe compensatorii    Organizaţional şi de    2006-2009    timp a sumelor    de nivelul de eficienţa in        graniţelor, ORDA, Ml,      comunicaţie      datorate    combaterea pirateriei        UPFAR          - Informarea la timp a                  organizaţiilor                  împuternicite despre                  tentativele de                  importare a                  produselor audio-                  vizuale pirat şi despre                  lucrările de audio-                  vizual neautorizate      


 Vin 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Terenuri ca stimulent (mai mult de 5 ha pentru a fi eficient), capabil de a întări piaţa    Iniţiativa 1     -  Reţea de informare comercială accesibilă micilor producători     -  Consultanţă privind planul de afaceri Ofertă de credite    bancare specializate(  in  funcţie de nevoile şi posibilităţile micilor producători )  Investiţii  Fondul de garantare a creditelor agricole  Piată imobiliară  'uncţională    MAPDR ANCA,DADR  Bănci specializate    Financiar: Buget de stat .  SAPARD (M.3,1)  Expertiză:  ANCA. agenţii de consultare    Programe de asistenţă tehnică    2006  2007-2009    Noi terenuri viabile                  Număr de viticultori noi şi producători de vin pe piaţă    

 87 

 Sectorul industriei textile şi a produselor textile 
  
    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltare Regională    . lnitiativa 1   '  Incurajarea cooperării  între producătorii regionali (din regiunile de dezvoltare NE1 .  SV  5. NV6).       •  Agenţia de Dezvoltare Regională     •  Ministerul Economiei     •  Agenţii profesionale     •  Institute de cercetare      - fonduri locale:  - fonduri UE    - fonduri private    2006-2009    Clustere operative în Giurgiu şi Bacău până în 2009       -  dezvoltare regională     -  creşterea productivităţii muncii. datorată suprapunerii în lanţul valoric    (Pregătire.    fabricare.  producere.  finisare. asamblare)    

 88 



 Mobilă 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează  a fi  alocate     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltare Regională    Iniţiativa 1  - Dezvoltarea parcurilor industriale în zone cu o densitate mare de fabricanţi de mobilă şi de alte produse finisate din lemn (zonele NE1. S3 .  SV4. SVS);      Ministerul Economiei şi Comerţului.Ministerul Finanţelor .  Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. bănci. Institutul Naµonal al lemnului. Asociaţia Fabricanţilor de mobilă din România. GEA.  companiile;      Parteneriat public- privat      Corpuri internaţionale      2009      2 clustere :     -  Tg. Mureş     -  Satu Mare        Crearea de noi locuri de muncă regionale intr-o industrie atractivă.    
 89 



 Sectorul Electronic şi electro-tehnic 

    Perspectivă      DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltare Regională    Iniţiativa 1  - Creşterea rolului asociaţiilor profesionale regionale în implementarea strategiilor de sector    Ministerul Economiei & Comerţului  Asociaţiile patronilor Companii    Fonduri private    Fonduri internaţionale Investiţii străine directe    Permanent    Asociaţii de specialitate din sectoare cum ar fi: Maşinării şi electrocasnice. echipament de mecanica fina. echipament electronic şi de canunicaţie.  maşini electrice şi echipament       -  dezvoltare regională     -  creşterea productivităţii muncii. datorată suprapunerii în lanţul valoric  (  Pregătire. fabricare. producere. finisare .  asamblare)        2. Creşterea gradului de profit al rezultatului prin transfer tehnologic    Iniţiativa 1  - Planul pentru sector    Ministerul Economiei & Comerţului  APREL    Programul sectorial  Ministerul Economiei şi Comerţului:    - companii    2006    Exporturi crescute    Relansarea sectorului bazată pe strategii viabile şi realiste      3. Dezvoltarea capacităţii de export  a  sectorului    Iniţiativa 1  - Privatizarea Electroputere SA Craiova cu un investitor Strategic care sa contribuie la mentinerea  si eficientizarea lantului productiv al sectorului.    AVAS        Permanent      Utilizarea potenţialului de producţie considerabil al Electroputere SA. pe piaţa străină        Iniţiativa 2  - identificarea IMM-urilor cu potenţial de export. pentru subsectoare dinamice (componente electro-tehnice. echipamente) sprijinirea şi impulsionarea lor de a intra pe pieţele străine mai rapid si de a se integra in lanturile mondiale de CTN sau ISO strategice din  Romania.    Ministerul Economiei & Comerţului  -    Agenţia  . Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi cooperare  (ANIMM) :   Asociaţiile patronilor    Fonduri de la buget      Permanent      lntărirea sectorului IMM.ca posibilitate de a creşte exporturile    
  
 90 



 Vin 

          Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):    Resurse  de Alocat     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Crestarea contributiei sectorului vie-vin la dezvoltarea rurala  prin asocierea micilor  viticultori în vederea cooperării in domeniul pieţei (grupuri de producători)    Iniţiativa 1  - Informarea micilor producători despre avantajele marketingului comun al produselor pe bază de struguri  Oferirea unei baze de organizare şi uncţionare micilor intreprinzători (Legea cooperaţiei agricole)  Studii de fezabilitate iflnanţate în cooperare cu autorităţile locale  Asistenţă în domeniile economice şi juridice  Asistenţă economică şi tehnică;  in timpul dezvoltării afacerii ( programe de raining, broşuri,  specialişti)    MAPDR ANCA DADR ONIV  MAI     Financiar :Bugetul de stat, SAPARD (Măsura 3.1., 3,2),  fonduri structurale Expertiză:  ANCA, agenţii de  consultare    Programe de asistenţă tehnică    2006-2009    Nivel crescut de output    Număr de noi asociaţii Randament anual Cifra de afaceri anuală      -  Creşterea Investiţiilor  n  activităţile legate de xport  în  zonele rurale     Iniţiativa 1  Promovarea investiţiilor  Facilitarea  ransportului  Finanţare specializata şi programe de  stimulare    MFP MAPDR  Administraţia publică locală  Bănci    Bugetul de stat SAPARD (M1.1 ,  3,1)  Fondurile private      2006-2009    Atingerea  a două treimi din investiţiile  orientate spre export în doi ani    Valoarea investiţiilor în activităţile legate de export în zonele rurale    

    -  Implementarea rnetodelor de producţie capabile de a proteja   ,nediul şi peisajul rural    Iniţiativa 1  Programe pentru prezentarea problemelor legate de mediul înconjurător. la nivel local şi central Sprijin pentru ehnologiile ecologice    MAPDR. MMGA  Asociaţiile producătorilor    Bugetul de stat Resursele companiilor SAPARD    Programe de asistenţă tehnică Universităţi    Începând cu 2006    Conservarea peisajului rural    Aplicarea tehnologiilor ecologice      4. Păstrarea traditiei fabricării vinului şi asocierea sa cu agro- turismul    Iniţiativa 1  Programe comune de promovare-vin-turism rural la nivel local.    PNW ANT    Resurse umane şi financiare      2006-2009    Un program pentru promovarea unei zone de dezvoltare a  vinului pe an    Numărul de turişti interesaţi de aceea regiune      5.lmbunătăţirea imaginii României peste hotare    Iniţiativa 1  Programul de promovare a sectorului Mnului    PNW. APE\/. ONIV    Finanţare anuală prin programul de promovare a exportului (HG 2100/2004)    USAID. IBD/GTZ    2006  2006    Identitate naţională a vinurilor româneşti    Testarea cunoştinţelor consumatorilor despre vinurile româneşti la târguri şi evenimente similare      6. Crestarea contributiei sectorului vie-vin la dezvoltarea regionala prin brandingul  regiunilor viticole.    Iniţiativa 1  lnitiativa de promovare a serviciilor autohtone si regiunilor viticole cu  potential.    Exportatori Servicii publice    Oameni. finanţe şi instituţii      2006-2009    Cresterea exportului de vin cu 15% pe an    Valoarea exporturilor de vin    
 91 




 92 



 Cultură, audio-vizual 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Cresterea contributiei zonei asociative la dezvoltare.    Iniţiativa 1  - Stabilirea unor criterii minime de calificare şi experienţă profesională pentru acceptarea în asociaţiile de patronaj, sindicate, şi asociaţii ale  creatorilor    MCC,CNC,CNA, ORDA, UPFAR, ICR,  asociaţiile creatorilor    lnscrieri, alte resurse ale organizaţiilor      2006    - lntărirea asociaţiilor de patronaj,a sindicatelor şi asociaţiilor creatorilor    Anual, îndeplinite (D/N)        Iniţiativa 2  - Stabilirea procentului maxim de profesionişti (care nu fac parte din sindicate sau asociaţii), ce poate lua parte la producerea lucrărilor de  audio-vizual          2006-2009    - Negocieri între sindicate şi asociaţiile creatorilor şi patronaj (UPFAR)        2,lmbunătăţirea preferintelor sectorului si a contributiei de dezvoltare    Iniţiativa 1  - Cursuri în management cultural, participarea la programe de finanţare    MCC, CNC, CNA, UPFAR    Eurimages, Phare, Media 2007, ANIMMC    Parteneriat public- privat    2006-2009       -  Îmbunătăţirea capacităţilor administrative pentru atragerea şi administrarea fondurilor pentru accelerarea producţiei de export     -  Promovarea managementului    performanţei    Note/semestru, 1-10 în funcţie de impactul măsurilor    
  
      Iniţiativa 2        I   - Monitorizarea permanentă a pieţelor şi a potenţialilor competitori pentru reorientarea ofertei    .CNC .   CNA.  UPFAR    Bugetare. UPFAR. altele    Parteneriat public­ privat    2006-2009     -  Identificarea nişelor  I  în piaţă şi prioritizarea zonelor .  serviciilor şi produselor cu  potenţial de export    Note/semestru. 1-10        lnitiativa 3  Crearea de sinergii locale stimulative pentru dezvoltarea intre produsele culturale si cele turistice .  agro­ alimentare si promovarea acestora  prin reclame comerciale.    UPFAR. MCC. ORDA. CNC. ANIMMC. ADRs.  asociaţiile patronale    Alte fonduri    Parteneriat  public­  privat   şi   între  operatorii altor domenii    2006-2009    - Crearea şi stimularea pieţei integrate de bunuri şi servicii    Note/semestru. 1-10 în funcţie de impactul măsurilor        Iniţiativa 4:  - Crearea de cataloage, promo-uri. şi alte materiale promoţionale pentru   producătorii  români    MCC. CNC. ANIMMC. UPFAR    Bugetare. altele    Parteneriat public- privat    2006-2009    Promovarea produselor audio­ vizuale româneşti    Note/an. 1-1O în funcţie de volumul, calitatea şi impactul materialelor      3. Îmbunătăţirea performantelor companiilor    Iniţiativa 1  Program de atragere de fonduri pentru capitalizarea companiilor şi modernizarea permanenta a bazei lor materiale astfel încât sa poată rămâne competitive în domeniul  internaţional    MCC. CNC. CNA. ADR    Eurimages. Phare. Media 2007. ANIMMC    Facilitarea accesului la programe de finanţare nerambursabile    2006-2009    Capitalizarea companiilor ce produc şi prestează servicii de audio-vizual    Note/an, 1-1O în funcţie de asociaţiile care au acces la finanţare      4. Implementarea legislat iei    lnitiativa 1       I   - i'niţierea de sancţiuni aplicabile producătorilor ce nu respecta prevederile legale    MCC.  CNC.  CNA.  I   UPFAR    Legislativ. Lege Cinematografiei. statutul UPFAR      2006    -  Asumarea responsabilităţii de către producător a produsului de audio­ vizual astfel încât să respecte prevederile legale ce se referă la angajarea forţei de muncă şi alte   p_revederi    Adoptare (D/N)      5. Promovarea pe plan internaţional a imaginii României    Iniţiativa 1  - Iniţierea de sancţiuni aplicabile producătorilor pentru lezarea imaginii României adusă de produsele acestora    MCC.  CNC.  CNA.  I   UPFAR    Legislativ. Lege Cinematografiei. statutul UPFAR      2006    Asumarea  I  responsabilităţii de către producător pentru imaginea pe care produsul lor îl oferă despre România  pe plan internaţional    Adoptare (D/N)    
 93 



 94 



 IT&C 
  
      Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):    Resurse  de Alocat     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Coeziune la nivelul    ln - itiativa 1    - Asociaţiile româneşti de IT    - Perioada de asociere,      - ianuarie '06 -    - Răspândirea cunoştinţelor şi a iniţiativelor pentru a se îmbunătăţii mediul de afaceri al industriei  de IT    - 4 întâlniri anuale între      asociativ, inclusiv    - ln ' tâlniri periodice între    resurse    revizuire în  '08     Asociaţiile româneşti de IT.      sustinerea si stimularea    asociaţiile industriei    financiare ,reţea,know-    Continuă '08 -  '09         prin asociatia tuturor    româneşti de IT la nivel    how          clusterelor regionale.    central/local              lnitiativa 2    - Asociaţiile româneşti de IT    Perioada de asociere,        -          Dezvoltarea de clustere    resurse          la nivelil fiecarei regiuni    financiare ,reţea,know-          de dezvoltare    how        2. Micşorarea distanţei dintre sectorul IT şi mediul academic.    Iniţiativa 1  - Parteneriat cu mediul academic pentru a se adapta  profilul  curicular al IT la nevoile industriei       -  Asociaţii româneşti de IT (ANIS, ARIES, etc.)     -  Companii locale de IT      - Perioada de asociere, resurse  financiare ,reţea,know-      ian  '06  - '09    - Analizarea şi dezvoltarea de soluţii pentru incompatibilităţile curente între profilul  curicular si nevoile reale ale industriei    - Draft al propunerii până în Dec '06         -  Companii de consultanţă how     -  MEC, - Ministerul Muncii - Resursele mediului     -  Universităţi       academic                        Iniţiativa 1  - Studierea posibilităţii de a implementa o lege prin care să se aloce 1% din impozitul pe venit a  companiilor  IT unei universităţi preferate (adoptarea iniţiativei  maghiare)       -  Companii locale de IT     -  Universităţi  -MEC     -  Universităţi     -  MFIN     -  Parlamentul României         -  Perioada de asociere, resurse  financiare ,reţea,know-  how     -  Resursele mediului academic    Fonduri publice, timp, şi  resurse umane      ian '06 -  '07     - Implementarea legii menţionate. În loc de finanţarea universităţilor vor furniza numite" pachete de servicii"    - Lege aprobată    
 95 



 Sectorul produse meteşugăreşti industriale şi de artizanat 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea Impactului      1. lmbunătăţirea nivelului abilităţilor tehnice şi de marketing în subsectoarele orientate spre export    Iniţiativa 1  - Evaluarea nevoilor de pregătire tehnică şi de marketing pentru fiecare sub-sector şi organizarea de sesiuni de training la nivel local si central.       -  MEC;     -  MEdC;     -  ANIMMC;     -  Uniuni şi asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;     -  Instituţii-suport pentru comerţ (CCIR)  şi  altele.         -  Chestionare de evaluare;     -  Programe anuale de marketing şi training tehnic.        2006-2007    Identificare anuală a oportunităţilor de marketing şi training tehnic şi implementarea programelor de training în toate societăţile cooperative meşteşugăreşti orientate spre export.  până în 2007.       -  Număr de oportunităţi identificate;     -  Numărul de programe lansate;     -  Număr de sub-sectoare implicate;     -  Numărul personalului instruii;.        2. lmbunatatirea managementului profesional al societăţilor cooperative mestesugaresti orientate spre export    lnitiativa 1  - Incurajarea sub- sectoarelor implicate în programul de dezvoltare al managementului de export.       -  Uniuni şi asocia i cooperatiste meşteşugăreşti;     -  Instituţii-suport pentru comerţ (CCIR)     -  Centre de pregătire profesională (Fundaţia ARTIFEX) etc.      - Programe de dezvoltare a aptitudinilor manageriale (consultanţă în afaceri şi training). la costuri accesibile      2006-2008       -  Organizarea de sesiuni de training şi acţiuni de consultanţă pentru toate societatile cooperative  mestesu garesti cu poten al ridicat de export;     -  Asigurarea unei reţele de competente pentru sustinerea actiunilor de training şi    consultanţă       -  Număr de societăţi cooperative meşteşugăreşti cuprinse în programele de dezvoltare a aptitudinilor manageriale;     -  Număr sesiuni de training şi consultanţă;     -  Amploarea acţiunilor (diversitatea temelor        3. Asigurarea celor mal înalte nivele tehnice şi manageriale în reţeaua de sprijin a dezvoltării competenţei de export    Iniţiativa 1  Depăşirea nivelului minim necesar de cunoaştere pentru fiecare membru al reţelei prin ridicarea standardelor de recrutare profesională şi realizarea de acţiuni de perfecţionare continuă.       -  Uniuni şi asocia i cooperatiste meşteşugăreşti;     -  Instituţii-suport pentru comerţ (CCIR)     -  Organizaţii ce oferă servicii de training.      Programe de sprijin pentru membrii reţelei.      2006-2007       -  Recrutare profesională pe criterii de competenţă pentru toţi membrii reţelei;     -  Optimizarea procedurilor de dezvoltare a carierei pentru angajaţi prin asigurarea accesului la perfecţionare continuă ca timp şi    resurse alocate.       -  Număr de persoane testate din punct de vedere al competenţei;     -  Numărul personalului instruii;.      

  
    	    
 97 



 INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE 

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic      COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare      Ţinte      Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea regională    Iniţiativa 1  Creşterea rolului ASPAPLAST in   elaborarea strategiilor  sectoriale la nivel local, astfel incat cresterea sa contribuie la cresterea  ocuparii fortei de munca.    MEC:  Aspaplast  Societăţi de producţie din domeniu.    Fonduri private    Fonduri internaţionale atrase Investiţii străine directe    Permanent    Aspaplast    Promovarea coerentă a produselor subsectorului pe diferite pieţe ţintă Creşterea exporturilor      2. Creşterea gradului de valorificare a rezultatelor de C-D-I din domeniu,  prin transfer tehnologic    Iniţiativa 1  Lansare plan Sectorial  COI si a componentelor locale.    MEC:    Program sectorial MEC    Societăţi de producţie din domeniu.    2006    Creşterea exportului    Relansarea domeniului pe baza unor strategii viabile si realiste        Iniţiativa 2  Crearea unei baze de dale cu necesităţile regionale de transfer tehnologic al firmelor producăioare si exportatoare din domeniu    MEC; CRPC; ASPAPLAST    Programe naţionale    Societăţi de producţie din domeniu.    Penmanent    Creşterea exportului    Creşterea nivelului tehnologic şi valorificarea potenţialului de C-D-I autohton        Iniţiativa 3    MEC:    Programe naţionale    Societăţi de producţie    Permanent    Creşterea exportului    Creşterea competitivilă i      Monitorizarea in plan    M. Ed. şi Cercetării    MEC    din domeniu.        sectorului, a eficienţei      local a derulării si    ASPAPLAST            economice şi a      finalizării proiectelor              exportului      finanţate                    Iniţiativa 4    MEC:    Fonduri bugetare      Permanent      lnlărirea sectorului IMM-      Identificarea IMM-urilor    Agenţia Naţională pentru        urilor ,  ca o opţiune de      producătoare in plan    IMM-uri şi cooperaţii        perspectivă pentru      regional, cu potenţial de    ASPAPLAST        creşterea exportu lui      export, sprijinirea şi              impulsionarea acestora              pentru o pătrundere mai              rapidă pe pieţele externe            
 98 



 INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE 

    Perspectivă      DEZVOLTARE      Considerent Strategic      COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare      Perioadă implementare      Ţinte      Măsurarea impactului      1.  Dezvoltarea regională     Iniţiativa 1  Creşterea rolului asociaţiilor profesionale la nivel local în elaborarea strategiilor sectoriale    MEC:  Asociaţiile profesionale Soc. Corn.    Fonduri private    Fonduri internaţionale atrase  Investiţii străine directe    Permanent    Asociaţiile profesionale de profil  din sectoare precum: maşini şi aparate de uz casnic, mecanică fina, echipamente electronice şi de comunicaţii, maşini si  aparate electrice    Promovarea coerentă a produselor subsectorului pe diferite pieţe ţintă Creşterea exporturilor      2. Creşterea gradului de valorificare a rezultatelor  de C-0-1 din domeniu,  prin transfer tehnologic    Iniţiativa 1  Lansare plan Sectorial    MEC:    Program sectorial MEC    - agenţi economici    2006    Creşterea exportului    Relansarea domeniului pe baza unor strategii viabile si realiste        Iniţiativa 2  Crearea unei baze de dale cu necesităţile de transfer tehnologic al firmelor producătoare si exportatoare din  domeniu    MEC: CRPC: IMI: INS:    Programe naţionale    - agenţi economici    Permanent    Creşterea exportuIui    Creşterea nivelului tehnologic şi valorificarea potenţialului de C-O-1 autohton        Iniţiativa 3  Lansarea in cadrul competiţiilor PNCDI a unor proiecte prioritare cu cele mai importante teme de transfer tehnologic, selectate din  baza de dale    MEC:  M. Ed. şi Cercetării APREL    Programe nationale MEC    - agenţi economici    Permanent    Creşterea exportului    Creşterea nivelului tehnologic şi valorificarea potenţialului de C-O-1 autohton        Iniţiativa 4  Monitorizarea derulării si finalizării proiectelor   finantale    MEC:  M. Ed. şi Cercetării APREL    Programe naţionale MEC    - agenţi economici    Permanent    Creşterea exportului    Creşterea competitivităţii sectorului, a eficienţei economice şi a  exportului    

    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    PROMOVAREA INVESTITIILOR ŞI A INVESTITIILOR STRĂINE  '           '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1.  Promovarea FDI     Iniţiativa 1:    MEC;    Buget    Fonduri externe    PERMANENT    Protocol de cooperare    Evoluţia anuală a      orientate spre export    Coordonarea activităţilor    ARIS;    Fonduri private        şi coordonare urmat    protocolului        promoţionale de investiţii    asociaţii sectoriale          până în decembrie          străine în cadrul NES            2006        2. Crearea unui sistem naţional de marketing ţintit către locaţii pentru FDI interesate în investiţii pe termen   lung   şi  delocalizare în sectoare cheie ale acestei strategii;    Iniţiativa 1  Crearea unei baze dea date comune    MEC; CRPC; ARIS;    Buget Fonduri private    Fonduri externe    August 2006    Sistemul naţional    Eficienţă a acestui instrument      Iniţiativa 2    CRPC;    Buget  Fonduri private    Fonduri externe    August 2006    Sistemul naţional          Legături permanente la nivel local                3. Incurajarea legăturilor între investiţiile străine şi întreprinderile locale    Iniţiativa 1  Organizarea unei manifestări a zilei furnizorilor în România la care să ia parte şi reprezentanţi FDl     MEC;  asociaţii sectoriale    Buget Fonduri private    Fonduri externe      4 evenimente/an          Iniţiativa 2    MEC;  asociaţii sectoriale    Buget  Fonduri private    Fonduri externe      4 evenimente/an          Întâlniri cu potenţialii furnizori locali pentru investiţiile găsite deja            
 99 



  
    Perspectivă    DEZVOLTARE      Considerent Strategic    CLUSTERE EXPORT      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă Implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1.  Stimularea dezvoltării clusterelor ce se formează     Iniţiativa 1 :sprijin pentru o infrastructura comercială modernă. e- infrastructură în zonele cu potenţial crescut de asociere     CCIR; CRPC;  CAMERELE LOCALE MEC;    Fonduri private    Fonduri externe    PERMANENT    Infrastructură locala eficientă    Calitatea infrastructurii         Iniţiativa 2:  program de sprijin prin structurile de existente de ramura pentru pregătire. cercetare ,  educaţie adaptate la nevoile    CCIR; CRPC;  CAMERELE LOCALE MEC;    Fonduri private    Fonduri externe    PERMANENT    20 evenimente/an    Număr de evenimente        clusterului la nivel local;                    Iniţiativa 3  Identificarea tuturor clusterelor emergente si  intocmirea hartii lor.    CCIR; CRPC;  CAMERELE LOCALE    Fonduri private    Fonduri externe    2006-2009    Reţea eficientă      Calitate a reţelei      2. Promovarea clusterelor pentru export    Iniţiativa 1:  marketing colectiv şi branding în străinătate     CCIR; CRPC;  CAMERELE LOCALE ASOCIAŢII DE AFACERI LOCALE    Eforturi locale şi fonduri    Fonduri externe    2006-2009    Fiecare sector strategic ar trebui să cel puţin o iniţiativă de promovarea a exportului    Numere de clustere ce promovează cu adevărat      Iniţiativa 2:  Promovarea ofertei de export clusterelor prin cataloage şi CD-ROM-   uri    CRPC; ASOCIAŢII DE AFACERI MEC;    Buget Fondurile asociaţiei    Fonduri externe    2006-2009    2 cataloage /an    Număr de cataloage    
 100 





    2.  PERSPECTIVA COMPETITIVITĂTII SECTORIALE  CALEA DE URMAT-STRATEGIA DE EXPORT 2006-2009  BORDER IN  101  Sectorul mobilă         Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. O folosire mai bună a resurselor lemnoase în lanţul valoric naţional.      INIŢIATIVA nr. 1  Adaptarea si ajustarea ofertei interne  de  materie prima  (varietăţi  lemnoase) la necesarul de procesare al productiei de export prin consultare si coordonare intre ofertantii de materie prima si procesatorii. Se  vor  incheia contracte cadru  periodice in acest sens la fiecare semenstru.      Min. Agriculturii.Pădurilor & Dezvoltării rurale, Ministerul Economiei şi  Comerţului,  Administraµa Naţională a Pădurilor.Asociaţia patronate de păduri, asociaţiile patronate din industria pădurilor:    Resurse deţinute, companii    -    Permanent    Furnizarea cantitativă şi calitativă a varietăţilor de tipuri de lemn cerute        2. Dezvoltarea facilităţilor de producţie      INITIATIVA nr. 1  Program  multianual de  programe  de  investiţii conform nevoilor sectorului      MEC, Camera de  comerţ şi  Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi  cooperare,  BĂNCI, Institutul naţional al lemnului, ARIS,  Asociaţiile patronate şi  companiile:       Parteneriat public- privat      Proprii  şi externe       2006- 2009      - 50 IMM-uri:  -5 companii mixte:    Informarea mediului de afaceri despre înfiinţarea companiilor de specialitate pentru producerea de componente de mobila ( elemente masive, elemente tăiate,  elemente  de metal, uşi  de  mobilier, şabloane de tapisare, metale lipite ,  intarsii, împachetare şi  alte  produse de lemn finisat.        INIŢIATIVA nr. 2  Facilitarea accesului la împrumuturi financiare:      MEC, Ministerul finanţelor ,  Centrul de promovare  a  comerţului,  Bănci, companii:      Parteneriat public- privat    Proprii  şi  externe      2006    Programe  de modernizare a fabricilor existente  şi  de dezvoltare  a  unui   sector special    Adăugare de valoare prin lanţurile nou  create             INIŢIATIVA nr. 3  Dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru IMM la nivel local pentru producatorii de mobila:      MEC. Camera de comerţ şi Industrie a României. Ministerul Finanţelor. Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi cooperare .  BĂNCI. Institutul naţional al lemnului.  Asociaţiile patronate şi companiile:      Parteneriat public- privat      Proprii şi externe    Începând cu al 2- 183  semestru 2006 - 2009      - 120 de IMM-uri care sa beneficieze de servicii de sprijin        3. Diversificarea structurii producţiei.    INIŢIATIVA nr. 1  Studii de piaţă pentru: Penetrarea prin noile canale de distribuţie cu mobilier tapisat. cadre de lemn masiv şi metal: Promovarea produselor nou create cu tehnologie curată:    MEC. MINISTERUL MEDIULUI şi a RESURSELOR DE  APĂ. Institutul naţional al lemnului. Asociaţiile patronate şi companiile:    Parteneriat public- privat    Proprii şi externe    Permanent    Creşterea valorii produselor destinate exportului şi pieţei interne:    Extinderea gradului de satisfacere a cerinţelor clienţilor locali şi străini.     102  103  Sectorul Electronic şi electro-tehnic       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Dezvoltarea facilităţilor de producţie    INIŢIATIVA nr. 1    Program de modernizare a capacităţilor existente, prin cresterea continutului tehnologic al productiei pe componente si ansamble solicitate pe piele de outsoucing industrial    MEC MEdC  Agenţii de dezvoltare regională  Asociaţiile profesionale- patronate  Bănci    Finanţare a cercetării ,  dezvoltării, investiţiilor publice trasă prin programe internaţionale    Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi a competitivităţii    Începe permanent cu anul 2006    Companii de design ;Bănci  Fonduri de garantare Companii de fabricare Creşterea facilităţilor existente cu o medie de 10%  80 de facilităţi de producţie cu tehnologii noi sau modernizate între 2006-2008    Creşterea randamentului exportului, crearea de locuri de muncă, creşterea producţiei.  Creşterea numărului exporturilor, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor, diversificarea listei de produse      INIŢIATIVA nr. 2    Dezvoltarea de noi facilităţi de producţie pentru produse şi componente noi pe nise de piata pentru echipamente electrice de uz casnic si componente de masini    MEC MEdC  Autorităţile de dezvoltare regională Asociaţiile  profesionale/patronate Bănci    Finanţare pentru cercetare, dezvoltare, investiţii publice, atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine    Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi a competitivităţii    Începe permanent cu anul 2006    Companii de design ;Bănci  Fonduri de garantare Companii de fabricare Creştere cu o medie de 2+3% corelata cu raportul cerere/ofertă 30+40 facilităţi de producţie în industria componentelor de  maşini    Creşterea randamentului exportului, crearea de locuri de muncă, diversificarea producţiei, creştere a venitului Creşterea numărului exportatorilor, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor, diversificarea listei de  produse          INIŢIATIVA nr. 3    Eficientizarea lanţurilor de furnizare a materiei prime pentru componentele simple şi complexe de maşini printr-o mai buna cooperare intre furnizori  si  procesatori    MEC MEdC  Agenţia româna pentru  investiţii străine Agenţii de dezvoltare regională  Asociaţiile profesionale/patronate Bănci    Finanţare pentru cercetare .  dezvoltare .  investiţii publice. atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine    Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi a competitivităţii    Începe permanent cu anul 2006    Creşterea propor ei componentelor pentru maşinile româneşti fabricate în România (aprox 40% până în 2008)    Creşterea randamentului exportului, crearea de locuri de muncă. diversificarea producţiei, creştere venitului Creşterea numărului exportatorilor .  îmbunătăţirea calităţii. reducerea preţurilor. diversificarea listei de  produse      2. Stimularea inovaţiei şi a transferului tehnologic    INIŢIATIVA nr. 1  Programe de dezvoltare de noi produse şi tehnologii cerute pe piaţă;  Dezvoltarea activităţilor de COI (Cercetare.  Dezvoltare. Inovare)    MEC MEdC  Asociaţii Profesionale  Consiliul de Competiţie    Fonduri private şi publice  Ajutor din partea  statului folosind modelul european    Legislaţie pentru alocarea unui procent (minim) din randamentul companiei pentru cercetare-inovare. produse noi.  Desemnarea metodologiei pentru aplicarea ordinului Consiliului de Competiţie nr.  256/30.09,2004    lncepând cu 2006    Creştere a numărului de produse. tehnologii îmbunătăţite cu 3%    Produse moderne cerute de piaţă        INIŢIATIVA nr. 2    Promovarea/crearea unui sistem de certificare al produselor şi a mecanismelor necesare pentru managementul calitatii pe piata;  Promovarea sistemelor de certificare al componentelor de maşina între furnizorul de părţi şi fabricantul de  maşini    Min. Muncii Protecţiei sociale şi familiei,MEC. Ministerul transporturilor. construcţiilor şi turismului  RAR (Registrul Auto Român)    Fonduri private şi publice    Legislaţie specifică. norme tehnice    Începând cu 2006    Creşterea calităţii produselor Diminuarea comerţului cu componente contrafăcute de maşini    Protecţia consumatorului, produse sigure şi certificate. creşterea vânzărilor. produse de calitate     104  105  Sectorul Vinului         Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri        1. Creşterea numărului de întreprinderi noi ce dezvoltă activităţi de export/ a afacerilor noi active în sector fără tradiţie de export    Iniţiativa 1  Promovarea investiţiilor Modernizarea   capacităţilor de procesare  Promovarea cooperării între micii întreprinzători Înfiinţarea de asociaţii ale producătorilor Oportunităţi de afaceri şi  programe de informare    PNW. ONIV MAPDR DADR  Agenţia SAPARD    SAPARD (măsura  1,1)  Fonduri operaţionale    SAPARD    2006-2009    O proporţie de exportare a vinului de 20% din total producţie. bazata pe vinul îmbuteliat  (în 4 ani)    Numărul de noi întreprinderi ce dezvoltă activităţi de exportare      2. Creştere a numărului de producători care primesc sprijin financiar prin programele Guvernului român    Iniţiativa 1  Programe de finanţare parţială pentru producerea/ achiziţionarea   de  materiale      de  însămânţare  Oferirea de stimulente pentru producerea de struguri pentru vinul DOC in concordanta cu PAC (Politica Agricola Comunitara)  Prima de export    Guvern - MAPDR. MFP  PNW,ONIV    Bugetul de stat      2006- 2007  2004-2007    Cu 15%  anual    Numărul producătorilor ce primesc sprijin financiar Valoarea sprijinului financiar      3. Dezvoltarea de capacităţi  Moderne de procesare      Iniţiativa 1  Program de promovare a investiţiilor Îmbunătăţirea serviciilor legate de comerţ Dotarea laboratoarelor    Guvern - MAPDR. MFP  MEC. reţeaua comercială  (CRPC)  bănci  Asociaţii     ale  producătorilor de vin Asociaţii     ale  consumatorilor      SAPARD(1.1) OG 120/2002  Programe speciale  de creditare Fonduri proprii    PROGRAME INTERNAŢIONALE    2006-2009    2 Capacităţi moderne de procesare pe an    Valoarea investiţiei Calitatea serviciilor      4.. Îmbunătăţirea capacităţii în termeni de produs şi valoare adăugată    Iniţiativa 1  Extinderea lanţului valoric prin includerea unei valori mai mari în procesare şi vindere Investiţii în tehnologie şi în capacită moderne de procesare    Producători de vin ONIV    Programe    de  asistenţă tehnică (USAID .  IBD/GTZ) FONDURIMAPDR SAPARD(1.1 , 3.1)  FEOGA- garantare    ASAS, ASE, USAMV    2006-2009    Ponderea  valorii  adăugate pe procesor: 50%    ADĂUGAREA DE VALOARE        5. Diversificare ariei de produse prin concentrarea pe varietăţile interne performante      Iniţiativa 1  Planul de restructurare şi de înlocuire Promovarea prioritară a soiurilor romanesti performante calitativ Turismul viticol (Drumul  vinulw)       Autoritatea de reglementare.  Reţeaua de sprijin a comerţului MEC. CRPC.  Asociaţiile producătorilor ANT    (Agenţia na onală de turism)    Bugetul de stat (restructurare şi înlocuire. program de promovare a exportului) SAPARD(3.1)    Producători străini de vin  Programe    de  asistenţă tehnică    2006-2009    Creşterea suprafeţelor plantate cu soiuri autohtone Cel   puţin   3  evenimente de promovare pe an .  pentru varietăţile locale    % din varietăţile locale      6. Dezvoltarea unor noi produ se orientate spre export cu un grad ridicat de procesare vin îmbuteliat)    Iniţiativa 1  Programn     de  introducere     a  tehnologiilor moderne  Identificarea pieţelor specifice    Producători de vin Asociaţiile producătorilor de vin(PNW. ONIV) CRPC:    Fonduri     de  export(EXI MBANK) SAPARD(1.1)    Know-how Tehnologii moderne    2006-2009    O creştere cu 100% a producţiei de vin îmbuteliat până în  I     % creştere a vinului îmbuteliat  Număr de proiecte aprobate      2009    Asistenţă  tehnică:IBD/GTZ.    I   2006-2006        Cel puţin 15 proiecte  USAID                    pe an      7. Creştere a numărului de proiecte de investiţie autorizate ( în special SAPARD)    Iniţiativa 1  Program de consultanţă Training    pentru  accesare fonduri UE Sprijin financiar    ANCA PNW    Fonduri europene Agenţii de consultanţă      Management   al      experţilor de investiţii        8. Dezvoltarea competenţei  Cercetare de piaţă Planificare Finanţare Marketing  Management al exportului    Iniţiativa 1  Programe   pentru  creştere   informării  privind   importanţă  dinamicii comerţului internaţional  Program de certificare ISO 9000  Management proactiv al calităţii exportului şi sprijin pentru testarea  calitătii    CRPC. ANCA DADR              Asistenţă  RENAR         OG 120/2002      tehnică:IBD/GTZ .     2006-2009       Produse de  înaltă PNW.ONIV.                   USAID                     calitate    Număr de firme certificate pentru sistemul de management al calitatii     106       - lnitiativa 2   lmb '  unătăţirea  programelor de  training  în managementul  exportului   Introducerea în aria curiculară      a  universităţilor    a  cursurilor      de  managementul exportului  Dezvoltarea    de  programe    post-  universitare bazate pe competenţă    MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic  Asociaţiile producătorilor    MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic      2006-2007    30 de manageri înscrişi în fiecare an    Nr. de manageri instruiţi      - lnitiativa 3   lmb '  unătăţirea  programelor de training profesional şi tehnic în universităţi  Informarea   despre  importanţa  exporturilor în sectorul de afaceri       MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic  Asociaţiile  produ căi orilor    MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic      2006-2007    Experţi în  comerţ  exterior    Nr. de experţi     107  108  Sectorul IT       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. lmbunătăţirea ratei de penetrare IT în economia şi în societatea românească:    Iniţiativa 1  Iniţierea discuţiilor in Parlament si cu instituţiile responsabile pentru extinderea initiativei legale "200 Euro" la înglobarea a încă 200 de euro pentru achiziţionare a de software    Parlamentul Român    - Perioada de asociere, resurse financiare,reţea,  know-how  - Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre      - 2006    - Ajungerea la o înţelegere privind înglobarea a încă 200 de euro pentru achiziţionarea de software în programul "200 Euro"    - Lege aprobată        Iniţiativa 2  lni erea discuţiilor cu instituţiile responsabile de a adopta o iniţiativă legală prin care să se deducă cheltuielile pentru IT( achiziţionarea de hardware şi software) din taxa pe venii    Parlamentul Român        - 2006      - Lege aprobată        Iniţiativa 3  Declansarea campaniei naţionala de informare a persoanelor neinstruite în domeniul IT      - Perioada de asociere, resurse financiare  ,reţea,know-  how  Fonduri de reconversie profesională, logistică pentru administraţia locală (locaţie şi altele)  Companii membre ca sponsori      - 2006            -  Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)     -  sectorul  public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI, MFIN, MEC,        -  Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)     -  sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI ,  MFIN ,  MEC,       -  Perioada de asociere, resurse financiare  ,reţea,know-  how     -  Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre       -  Aprobarea legii de deducere a cheltuielilor pentru IT     -  (  achiziţionarea de hardware şi software) din taxa pe venit        -  Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)     -  Companii sponsor     -  Sectorul public       -  20 de locaţii vizitate     -  100 de participări       -  % din locaţiile vizitate     -  % din participări         Iniţiativa 4  Campanie na onală de informare despre domeniul IT pentru IMM- uri      - Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how  Fonduri de reconversie profesională, logistică pentru administraţia locală (locaţie şi altele)  Companii membre ca sponsori      - 2006-2007    - 1500  - participări    - % din participări      2. Sustinerea cresterii capacitatii industriei IT şi dezvoltarea companiilor    Iniţiativa 1  lni ere discuţiilor parlamentare pentru promovarea următoarei iniţiative legislative : 0% impozit pe venit pentru exporturile CAEN 72    etc)        - 2006    - Aprobarea legii pentru 0% impozit pe venit pentru exporturile CAEN 72    - Lege aprobată      Iniţiativa 2  Iniţiere discuţiilor cu instituţiile responsabile (Comisia IT din Camera Deputaţilor, MCTI ,  MFIN, MEC, Parlamentul României )pentru extinderea Programului guvernamental de stimulare competitivităţii prin calitate şi inovare    etc)        - 2006    - Extinderea programului şi obţinerea de finanţare de la buget pentru sprijinirea în proporţie de 100% a cererilor de înregistrare a mărcilor comerciale venite de afară    - Extinderea programului        -  Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES ,  ANISP, etc)     -  Companii sponsor     -  Sectorul public       -  Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP,     -  sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI ,  MFIN, MEC, Parlamentul Român       -  Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how     -  Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre       -  Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP,     -  sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI ,  MFIN, MEC, Parlamentul Român       -  Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how     -  Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre    109     3. Găzduirea de iniţiative de inovarea a industriei IT şi a capacităţilor de cercetare şi dezvoltare    Iniţiativa 1  Studii de fezabilitate, căutarea unui partener şi graficul proiectului pentru construirea unui incubator IT la Bucuresti    - Asociaţii în industria IT (ANIS ,  ARIES, ANISP,  etc)  MCTI, MFIN, MEC  Organizaţii partenere  Companii membre a asociaţiilor    - Perioada de asociere, resurse  financiare ,reţea,know-  how  Experţi în studii de fezabilitate Reprezentant al administraţiei locale Consultanţi FP6 din partea organizaţiilor partenere      lan '06 - mijlocul '08    Obţinerea planului proiectului şi implicarea tuturor entitătilor interesate menţionaţi    Planul de construire a unui incubator IT în PPP este validat      4. Eforturi de îmbunătăţire a procesului intern (ISO, CMMI, TOM şi alte entităţi recunoscute pe plan internaţional)    Iniţiativa 1  Răspândirea celor mai bune practici la nivel naţional într-o serie de 2-4 evenimente informative la care să fie invitaţi specialişti care să descrie şi a promoveze cele mai bune practici pentru obţinerea certificărilor menţionate (TOM, CMM, CMMI, ISO, etc.)    - Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP,  etc)  MCTI ,  MFIN, MEC  Organizaţii partenere  Companii membre a asociaţiilor    Perioada de asociere, resurse  financiare  ,reţea,know-  how ,  experţi internaţionali de certificare      iunie '06 -iunie '08    Organizarea de evenimente conform iniţiativei    Organizarea evenimentelor Feedback de la participanţi      5. Dezvoltarea de talente manageriale la nivelul companiilor de IT pentru îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale    Iniţiativa 1  Definirea unui trainin g la nivel înalt în management pentru managerii companiilor în domenii cum ar fi dezvoltarea afacerilor şi software internaţional şi marketingul serviciilor    Asociaţiile din industrie MEC  Ministerul Educatiei  Companii de IT Companii de training şi consultanţă  Autoritătile de dezvoltare regională:    Finanţarea parteneriatu lui Public- Private:  Burse şi finanţare independentă Personal specializat.    Lideri de proiect, entităţi de monitorizare şi organizaţii de certificare ( pentru certificarea şi metodologia de girare)    lnceput- terminat până în iunie '07 f    Definirea programului Obţinerea finanţării Organizarea pregătirii Acordarea trainingului Găsirea de aplicanţi    Terminarea planului proiectului ,gata de implementare      6. Îmbunătăţirea finanţării şi investiţiilor în companiile de servicii IT    Iniţiativa 1  Identificarea unor instrumente noi de finanţare pentru softurile româneşti şi companiile de servicii prin dialog cu reprezentanţii instituţiilor financiare    Asociaţiile din industrie Bănci  Companii de IT Organizare a evenimentelor MCTI  ANIMMC    resurse private Sponsorizări    Donaţii Burse    lan. '07 - iun '08    "Pachete de finanţare" adaptate nevoilor industrie-identificate în timpul şedinţelor    "pachete de finanţare" acceptate     110  111  Sectorul de artizanat şi producţie         Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):    Resurse  de Alocat     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Modernizare tehnică şi dezvoltare    Iniţiativa 1  Elaborare proiecte şi atragere de finanţări rambursabile şi/sau nerambursabile prin: linii de credite pentru investiţii de la bănci, programe de co-finanţare de la bugetul de stat, accesare fond  de acordare a ajutoarelor rambursabile din cooperaţia meşteşugărească.    Societăţii cooperative de artizanat:  UCECOM (departamentul  de asistenţă şi consultanţă): USCOM  MEC:  Bănci de investiţie: Fondul de garantare a creditelor:    Bugete de investiţie: Proiecte de investiţie: Programe de finanţare în parteneriat public- privat    Programe de finanţare din surse europene    Anual, începând cu 2006.    Obţinerea de burse pentru IMM-urile din sector cu o valoare estimată la 180  miliarde ROL (18 milioane RON) până în 2009    Volum al investiţiilor, finanţat anual din surse proprii şi contractate     112  Sectorul Fermelor Organice       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. creşterea volumului de producţie agricole ecologice    Iniţiativa 1  Plăţi compensatorii acordate pentru scăderea producţiei în cazul perioadei de tranziţiei  Plăţi compensatorii acordate pentru costuri suplimentare de certificare a produselor şi protec a mediului în timpul perioadei de tranziţie conform practicilor UE in  domeniu (PAC)      MAPDR FNAE      Bugetul MAPDR    SAPARD- măsura 3,3  Programe UE pentru mediul agricol      2006- 2009      Volumul producţiei          2. Creşterea numărului de companii implicate în activităţi de exportare a produselor primare şi procesate, obtinute prin metode de agricultură ecologică    Iniţiativa 1  Programe de promovare a investiţiilor în fermele ecologice  Canalizarea produselor primare către procesare Certificare şi ajustare a capacităţilor de producţie la noile tehnologii economice Promovarea parteneriatului între micii producători si stimularea clusterelor    FNAE    Bugetul de stat Programul naţional de agricultură ecologică    SAPARD- măsura 3,3    2006-2009    80        3. Creşterea numărului de module de exploatare optimă prin combinarea în ferme a agriculturii şi creşterii animalelor    lniµativa 1  Revizuirea şi completarea prevederilor legale în legătură cu cooperarea în agricultură Reglementarea drepturilor de transfer managerial (utilizarea pământului)  Păstrarea gradului de informare a producătorilor referitor la avantajele înfiinţării sistemului de ferme ecologice prin programe speciale de constientizare la nivel local    MAPDR ANCA    Bugetul MAPDR    -    2006-2009    Ferme combinate       113     4. Extinderea capacitaţilor specifice de procesare în agricultura ecologică    Iniţiativa 1  Programe de promovare investiţiilor  lmbunătăţirea serviciilor  de ajutarea a comerţului    MAPDR    SAPARD  Fonduri proprii    -    2006-2009          5.Îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea valorii adăugate pe unitate de produs    Iniţiativa 1  Extinderea lanţului valoric prin reţinerea unei cantităţi mai mari la ambele nivele de procesare şi capitalizare Investire în tehnologii avansate şi în modernizarea capacităţilor de  producţie    MAPDR    SAPARD  Fonduri proprii    -    2006-2009          6. Diversificarea speciilor cultivate exportabile (exp. legume, fructe) şi a altor serii de produse procesate( exp. pâine, patiserie)    Iniţiativa 1  Planul de restructurare şi de conversie Prioritate în promovarea cestor recolte sau a produselor procesate ( exp. pâine, patiserie)    MAPDR ANCA    Bugetul MAPDR FNAE    -    2006-2009    Noi specii co-agricole        7. Creşterea numărului de proiecte noi de investiţii cu finanţare nerambursabilă    Iniţiativa 1  Consultare Training  Sprijin financiar    ANCA  Asistenţă tehnică:IBD/GTZ ,  USAID    IBD/GTZ USAID  Fonduri EU    Fonduri EU    2006-2009    Proiecte de investi e       114  115  Sectorul turism si agroturism     Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    FACILITARE COMERT        Obiective      lnitiative  '    lnstitutii Responsa '  bile  (Publice şi  Private):      Resurse de Alocat    Resurse Aditionale  Nec '  esare      Perioadă implementare      T ,  inte      Măsurarea impactului      1. Cresterea calitatii serviciilor.    lnitiativa 1  Organizarea de cursuri de perfectionare si pregatire legislatie, marketing,   limbi straine  ,gastonomie,compo  rtament, organizarea activitatii ,ghizi   specializati,etc.    Ministerul TransporturiIor, Constructiilor si Turismului; Federatia Patronatelor din Turism ANTREC;institutii specializate de formare    Fonduri proprii (firme si asociatii)    Fonduri externe (in cadrul unor programe UE  ,  US AID,etc)    2006 - 2010    Operatori ANTREC si firme de turism    Participarea unui numar de minim 50 de firme de profil/operatori de turism rural, la minim 3 actiuni de  pregatire in primul an, si 5 in anii urmatori.        Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    FACILITARE COMERT      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Modificarea si dezvoltarea cadrului juridic in vederea facilitarii atragerii turistilor straini  -  elaborarea si aprobarea legii turismului.  Elaborarea si aplicarea normelor necesare aplicarii regimului de export la serviciile aplicate turislilor straini.     Iniţiativa 1  Scutirea de plata n/A la serviciile oferite turislilor strain i.  pentru cazare  si  transport    Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului;  Federatia Patronalelor din Turism  ANTREC ANAT    Buget      2006-2007    lnitiativa legislativa    Cresterea numarului de turisli straini cu  % (fata  de nivelul anului 2005.      2. Modificarea si dezvoltarea cadrului  juridic in  vederea facilitarii atragerii turistilor straini  Elaboarea si aplicarea normelor necesare pentru reglementarea dreptului la ajutorul de somaj linand cont de sezonalitatea sectorului.     Iniţiativa 1  Derogarea de la perioada minima ceruta de sase luni pentru eligibilitatea la ajutorul de somaj ,  pentru acest sector in vederea slabilizarii fluctuatiei fortei de munca.    Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;  Federatia Patronalelor din Turism  ANTREC    Buget      2007-2007    lnitiativa legislativa    Gradul de stabilizare a fortei de munca sa creasca cu  % fata de  anul 2005      3.lmbunatatirea infrastructurii.  Semnalizarea (corespunzatoare) rutiera   a obiectivelor turistice si de cazare    lnitiativa 1  Identificarea listei complete de obiective si realizarea marcarii.    lnspectoralele judelene ale Politiei rutiere Prefecturi si Primarii    Foduri locale si regionale      2006 - 2007    Facilitarea identificarii in teren a obiectivelor turistice    Marcarea in primul an a minim 50% din obiective, si in anul urmator incheierea operatiunii.      4. Clasificarea (corespunzatoare) a obiectivelor de cazare    lnitiativa 1  CIasificarea (corespunzatoare) a obiectivelor de cazare     Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;  Federatia Patronalelor din Turism  ANTREC    Buget    Fonduri externe    2006-2007    lnitiativa legislativa    Atingerea unui grad de ocupare pe fiecare nivel de clasificare a unitatilor turistice, de minim  %  (fata de anul 2005)     116  117  INDUSTRIA DE ANVELOPE       Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent StrateQic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. Stimularea investiţiilor pentru modernizarea  tehnologiilor de fabricaţie pentru toate tipurile de anvelope solicitate    Iniţiativa 1:  Reactualizarea studiilor de marketing şi ale proiectelor prioritare de investiţii     MEC  Institutele şi societăţile comerciale specializate        Permanent    - reducerea decalajului procedeelor tehnologice de fabricaţie          Iniţiativa 2;  Promovarea şi susţinerea acestor proiecte de investiţii în ativitatea promotionala externa     MEC  Camere de comerţ Patron ale şi asociaţii profesionale  MAE;      internationale    Permanent    - viitori clienţi şi parteneri        2. Dezvoltarea capacităţilor de producţie    Iniţiativa 1  Revigorarea  capacităţilor existente şi crearea altora noi prin cresterea aportului cercetarii- dezvoltarii cu aplicabilitate in productie    MEC  M.Ed.Cerc.  Agenţii de dezvoltare regional  Asociaţii patronale şi profesionale  Bănci    Finanţări pentru cercelare  .  praiectare. atrase şi din programe internaţionale    Alocarea de fonduri financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi  competitivităţii     Permanent      Creşterea cifrei de afaceri din export  .  crearea de noi locuri de muncă. îmbunătăţirea calităţii. reducerea preturilor .  diversificarea producţiei pe diferite sortimente.         Iniţiativa 2  Dezvoltarea de noi capacitaţi de producţie .  cum ar fi anvelope cu destinaţie specială. pentru aviaţie. utilaje terasiere .  combine de recoltat stuf .  noi utilaje agricole    MEC  Ministerul Mediului Societăţi comerciale producătoare specializate  Institute specializate Asociaţii profesionale Bănci    Fonduri publice şi private de cercetare. proiectare şi investi i Bănci      Permanent      Diversificarea nomenclatorului de produse.      3. Perfecţionarea personalului din domeniu  în ceea ce priveşte managementul, marketingul firmei    Iniţiativa 1  Creşterea responsabilităţii   condu cerii firmelor în ceea ce priveşte exigentele pielei unice UE    MMSSF ANFPA  Societăţi comerciale MEC    Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat    Finanţări internaţionale Personal specializat Studii  Fond salarii pentru  instruire alocat din cifra de afaceri.    Permanent      Creşterea volumului de desfacere pe piaţă Creşterea câştigurilor salariaţilor Flexibilitatea resurselor  umane  Evitarea fluctuaţiei forţei de muncă        •  Fonduri private     •  Fonduri proprii       •  M.Ed. Cercetării       •  Creşterea competitivităţii anvelopelor fabricate în România       •  Finanţări din fonduri publice     •  Fonduri private     •  Surse proprii       •  	Reprezentanţe economice în străinătate (de stat şi privale)     •  	Finanţări externe de la instituţii       •  Creşterea calităţii şi competitivităţii produselor româneşti       •  Soc. comerciale de proiectare     •  Bănci     •  Fonduri de garantare     •  	 Societăţi de producţie        •  Soc comerciale de proiectare     •  Bănci     •  Fonduri de garantare       •  	 Societăţi de producţie        -  Angajaţii proprii     -  Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă       4. Managementul resurselor    Iniţiativa 1  Impulsionarea agenţiilor economici spre raţionalizarea consumurilor de materii   prime şi energetice    MEC  Ministerul mediului şi al apelor  S.C. producătoare specializate    Fonduri publice-private şi  private    Legislaţie Consultanţă străină    Permanent    Agentul producător şi clientul  Reducerea pe  ansamblu a consumurilor specifice  încorporale    Scăderea preţului de cost Valorificarea materialelor reciclabile  Creşterea gradului de ecologizare a producţiei        Iniţiativa 2  Reciclarea deşeurilor tehnologice rezultate     MEC CNRM FEPA-CM  Asociaţii profesionale Agenţi economici pentru reciclare    Fonduri public-private    Ministerul Mediului    Etapizat    comunitar de mediu (Dir. 2000/53)    Protecţia mediului.        •  Legislaţie     •  Programe UE gestionate de       •  Respectarea acquis-ului    118  119  INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. stimularea procesului investiţional pentru  modernizări tehnologice în vederea realizării unor produse performante, competitive    Iniţiativa 1  Pogramd      e  reactualizarea    şi  diversificare a proiectelor de investiţii pentru   tehnologii  moderne    Societăţi de producţie din domeniu.        Permanent    - reducerea decalajului tehnologic          Iniţiativa 2;  Promovarea acestor proiecte de investiţii în cadrul târgurilor, expoziţiilor internaţionale, misiunilor economice.     MEC  Camere de comerţ MAE;  Aspaplast        Permanent    - viitori parteneri        2. Dezvoltarea capacităţilor de producţie    Iniţiativa 1  Program de dezvoltare a cercetarii dezvoltarii cu aplicabilitate in productie     MEC  M.Ed.Cerc.  Agenţii de dezvoltare regional Aspaplast  Bănci    Finanţări pentru cercelare  ,  praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale    Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi  comp etitivilă ţii    Permanent    domeniu    Creşterea cifrei de afaceri din export  ,  crearea de locuri de munca, creşterea producţiei.  Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de produse        Iniţiativa 2  Program de dezvoltare a capacităţii de producţie pentru produse solicitate la export . Produse cu operaţii complexe de asamblare care solicita mână de lucru calificata    MEC  M.Ed.Cerc.  Institute şi societăţi comerciale specializate Aspaplast  Bănci Societăţi de producţie  din domeniu.    Finanţări pentru cercelare  ,  praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine directe.    Instrumente financiare pentru promovarea şi Creşterea productivităţii şi competitivităţii    Permanent      Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca, creşterea producţiei.  Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de  produse      3. Perfecţionarea personalului din domeniu  în ceea ce priveşte managementul,    Iniţiativa 1  Conştientizarea conducerii firmelor din   domeniu de importanta    MMSSF ANFPA  Societăţi de producţie din domeniu.    Finanţări în parteneriat public  şi  pubiic-privat    Finanţări internaţionale  Personal specializat Studii    Permanent    - Angajaţii proprii  - Şomeri recalificaţi  în meseriile solicitate pe piaţă    Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor        •  Fonduri proprii     •  Fonduri private       •  M.Ed. Cercetării     •  	lnstitu i de învăţământ superior       •  Creşterea competitivităţii produselor româneşti       •  Finanţarea din fonduri publice     •  Fonduri private     •  Surse proprii       •  	Reprezentanţe economice în străinătate (de stat şi privale)     •  	Finanţări externe de la instituţii internaţionale       •  Creşterea competitivităţii produselor româneşti       •  Soc. comerciale de proiectare     •  Bănci     •  Fonduri de garantare     •  	 Societăţi de producţie din        •  Soc. comerciale de proiectare     •  Bănci     •  Fonduri de garantare     •  	 Societăţi de producţie        marketingul firmei    acestui aspect în perspectiva integrării în UE    MEC  Aspaplast Instituţii de educaţie      Elaborare legislaţie pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire        umane  Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca        Iniţiativa 2;  Intermedierea participării la astfel de programe de pregătire şi instruire     MMSSF ANFPA  Societăţi de produc e  din domeniu.  MEC    Finanţări în parteneriat public  şi  pubiic-privat    Finanţări internaţionale Personal specializat Studii  Elaborare legislaţie pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire    Permanent    - Angajaţii proprii  - Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă    Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor umane  Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca      4. Productivitatea resurselor    Iniţiativa 1  Impulsionarea agenţilor economici spre raţionalizarea consumurilor de materiale şi manopera în vederea reducerii   costurilor şi creşterii competitivitătii    MEC  Aspaplast Societăţi de producţie  din domeniu.    Fonduri public - private şi private    Legislaţie Consultanţă străină    Permanent    Agentul producător şi clientul  Reducerea pe  ansamblu a consumurilor specifice  .  încorporarea de materiale noi     Scădere costuri materiale Valorificarea materialelor reciclabile  Creşterea gradului de ecologizare a producţiei        Iniţiativa 2;  Susţinerea valorificării şi dezvoltării resurselor umane. în special pentru însuşirea de noi   abilitaţi, perfecţionare şi  specializare în munca    MEC MMSSF  Aspaplast  Societăţi de producţie din domeniu.    Fonduri public - private    Legislaţie specifica pentru pregătire profesionala continua pe întreaga durata de viaţă activă    Permanent            Iniţiativa 3  Reciclarea deşeurilor tehnologice şi a celor rezultate la scoaterea din uz a produselor care conţin mase plastice reciclabile     MEC CNRM  Administraţiile locale Aspaplast  Agenţi economici din filiera de colectare şi reciclare    Fonduri public - private    Legislaţie Programe UE gestionate de Ministerul Mediului    Permanent    mediu (Dir. 2000/53)    Protecţia mediului        -  Agentul economic producător     -  Personalul angajat       -  Creşterea productivităţii     -  Creşterea satisfacţiei angaja lor       -  Agentul economic producător de deşeuri     -  Societăţile de colectare şi reciclare şi clientul Respectarea acquis- ului comunitar de    120  121  INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. stimularea procesului investiţional pentru  modernizări tehnologice în vederea realizării unor produse performante,  competitive    Iniţiativa 1  Reactualizarea şi diversificarea proiectelor prioritare de investiţii din domeniile de vârf     MEC  Institutele şi societăţile comerciale specializate        Permanent    - reducerea decalajului tehnologic          Iniţiativa 2  Promovarea acestor proiecte de investiţii în cadrul târgurilor, expoziţiilor   internaţionale, misiunilor economice.    MEC  Camere de comerţ Patron ale şi asociaţii profesionale  MAE - oficii comerciale din străinătate        Permanent    - viitori parteneri        2. Dezvoltarea capacităţilor de producţie    Iniţiativa 1  Program de dezvoltare a cercetarii dezvoltarii cu aplicabilitate in productie     MEC  M.Ed.Cerc.  Agenţii de dezvoltare regional  Asociaţii patronale şi profesionale  Bănci    Finanţări pentru cercelare , praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale    Instrumente financiare pentru promovarea şi Creşterea productivităţii şi competitivităţii    Permanent      Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca ,  creşterea producţiei.  Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de  produse        Iniţiativa 2  Dezvoltarea de noi capacitaţi de producţie     MEC  M.Ed.Cerc.  Institute şi societăţi comerciale specializate Asociaţii patronale şi profesionale  Bănci    Finanţări pentru cercelare  ,  praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine directe.    Instrumente financiare pentru promovarea şi Creşterea productivităţii şi competitivităţii    Permanent      Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca, creşterea producţiei.  Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de  produse      3. Perfecţionarea personalului din domeniu  în ceea ce priveşte  managementul, marketingul firmei    Iniţiativa 1  Conştientizarea conducerii firmelor din   domeniu de importanta acestui aspect în    MMSSF ANFPA  Societăţi comerciale MEC    Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat    Finanţări internaţionale Personal specializat Studii  Elaborare legislaţie    Permanent    - Angajaţii proprii  - Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă    Câştiguri suplimentare ale angajaţilor  Flexibilitatea resurselor umane        •  Fonduri private     •  Fonduri proprii       •  	M. Ed. şi Cercetării     •  	Instituţii de învăţământ superior       •  Creşterea competitivităţii produselor româneşti       •  Finanţarea din fonduri publice     •  Fonduri private     •  Surse proprii       •  	Reprezentanţe economice în străinătate (de stat şi private)     •  	Finanţări externe de la instituţii internaţionale       •  Creşterea competitivităţii produselor româneşti       •  Soc. comerciale de proiectare     •  Bănci     •  Fonduri de garantare     •  	 Societăţi de producţie        •  Soc. comerciale de proiectare     •  Bănci     •  Fonduri de garantare     •  	 Societăţi de producţie          perspectiva integrării în UE        pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire        Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca        Iniţiativa 2  Intermedierea participării la astfel de programe de pregătire şi instruire     MMSSF ANFPA  Societăţi comerciale  MEC    Finanţări în parteneriat public  şi  pubiic-privat    Finanţări internaţionale Personal specializat Studii  Elaborare legislaţie pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire    Permanent    - Angajaţii proprii  - Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă    Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor umane  Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca      4.Managementul resurselor    Iniţiativa 1  Impulsionarea agenţilor economici spre raţionalizarea consumurilor de materiale şi manopera în vederea reducerii   costurilor şi creşterii competitivitătii    MEC  Ministerul Mediului  S.C. producătoare şi specializate    Fonduri public - private şi private    Legislaţie Consultanţă străină    Permanent    Agentul producător şi clientul  Reducerea pe  ansamblu a consumurilor specifice  .  încorporarea de materiale noi     Scădere costuri materiale Valorificarea materialelor reciclabile  Creşterea gradului de ecologizare a producţiei        Iniţiativa 2  Susţinerea valorificării şi dezvoltării resurselor umane. în special pentru însuşirea de noi abilităţi. perfecţionare şi  specializare în munca    MEC MMSSF    Fonduri public - private    Legislaţie specifica pentru pregătire profesionala continua pe întreaga durata de viaţă activă    Permanent            Iniţiativa 3  Reciclarea deşeurilor tehnologice rezultate din procese tehnologice     MEC CNRM FEPACHIM  NITROFOSFOR  Asocia i profesionale Agenţi economici din filiera de reciclare    Fonduri public - private    Legislaţie Programe UE gestionate de Ministerul Mediului    Începând cu 2006, etapizat până în 201O    comunitar de mediu (Dir.  2000/53)    Protecţia mediului        -  Agentul economic producător     -  Personalul angajat       -  Creşterea productivităţii     -  Creşterea satisfacţiei angaja lor       •  	 Agentul producător şi clientul      •  	 Respectarea acquis-ului     122  BORDER OUT    123  Sectorul industriai textile si a produselor textile       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):    Resurse  de Alocat     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1.  lmbunătăţirea identificării oportunităţilor de afaceri     Iniţiativa 1  O mai bună comunicare între industrie şi clienţi    Ministerul Economiei Camera de comerţ şi industrie    Fonduri private    Fonduri private    2006-2007    Website de comerţ electronic reunit la nivel naţional pentru industrie până în 2007    Web site creat şi estimarea numărului de utilizatori      Iniţiativa 2  Stabilirea unui numar mai mare de congrese si seminarii privind problemele actuale ale  industriei usoare    Ministerul Economiei şi Comerţului  Camerele de comerţ şi industrie    Fonduri private    Fonduri private    2006-2009    Datele vor fi stabilite pentru fiecare an in curs    Eveniment stabilit      2. Recâştigarea poziţiei    Iniţiativa 1    Ministerul Economiei şi    Fonduri private    Fonduri private    August 2006    Stabilirea  târgului        precedente de pe pieţele    lncercarea     de    Comerţului          pentru piaţa rusească      Rusiei şi fostelor membre    recastigare  a  pietei    Camerele de comerţ şi          Catalog şi situri web      URSS    Rusiei prin deschiderea    industrie          în Rusă        de   reprezentante    Asociaţii de producător                comerciale la Moscova               124  Sectorul mobila         Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Identificarea de    INIŢIATIVA nr. 1            2 studii - ln Ţările CIS        oportunităţi;    - Alcătuirea de studii de    MEC. Camerele de    Co-finanţare public-    Corpuri internaţionale;    2006    şi în Orientul Mijlociu    Informarea corectă        marketing pentru mobila    Comerţ şi Industrie.    privat;        2 studii de marketing    companiilor pentru        pe regiuni geografice    Institutul Naţional al          p.a.    dezvoltarea relaţiilor de        pentru a se cunoaşte    Lemnului. Centrul            afaceri;        pieţele mai bine;    Român de promovare a                    comerţului. Institutul de                    economie mondială.                    asociaţiile patronale. etc.                  - Diseminarea informaţiei spre mediul de afaceri;    MEC. Camerele de Comerţ şi Industrie. Institutul Naţional al Lemnului. Centrul român de promovare a comerţului. Institutul de economie mondială. asociaţiile patronale etc.        2006- 2009         125  Sectorul Electronic şi Electro-tehnic     2. Sprijinirea afacerilor    INIŢIATIVA nr. 1  Programe de dezvoltare a reţelelor de comerţ şi a reprezentanţilor de distribuţie;  INIŢIATIVA nr. 2  Programe specializate de training pentru promovarea politicilor comerciale adecvate;      MEC. Ministerul Finanţelor. Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Centrul român de promovare a comerţului. asociaţiile patronate .  etc.  MEC .  Ministerul  Finanţelor .  Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Centrul român de promovare a comerţului. asociaţiile patronate. etc.      Parteneriat public- privat  Parteneriat public- privat      Corpuri internaţionale;    Corpuri internaţionale;      Permanent  De la caz la caz      Federaţia Rusă; China    Alte pieţe      Dezvoltarea exporturilor  Informarea companiilor în scopul dezvoltării afacerilor.      3. Promovare naţională    INIŢIATIVA nr. 1  Dezvoltarea consultanţei ITC pentru mobilă; Extinderea folosirii informaţiei în timp util; Crearea unei legături interactive între reţeaua de promovare a exportului şi mediul de afaceri;  Conştientizarea tuturor privind importanţa câştigării şi impunerii brandingului naţional; Sprijinirea la nivel naţional a participării la expoziţii şi târguri  internaţionale de specialitate;      MEC. Ministerul Finanţelor .  Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Centru român de promovarea a comerţului. Asociaţia română de acreditare .  Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci.  Asociaţia de Standardizare din România. Institutul Naţional al lemnului  .  asociaţiile patronate.companii;      Parteneriat public- privat      ITC- etc.      Începând cu al 2- 1  'a  semestru 2006 - 2009      Creşterea exporturilor cu 5%/an  Programe pentru promovarea mărcilor de produse şi companiilor      Dezvoltarea culturii comerţului în activităţile de promovare în vederea aderării la structurile UE          Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1 .  Promovarea produselor pentru export    INIŢIATIVA nr. 1  Crearea documentaţiei promoţionale pe CD, catalog, pliant, internet: Scoaterea unor reviste    MEC  Centrul român de promovare a comerţului Asociaţiile patronate/profesionale Companii    Finanţare public-privat a programului naţional de promovare a exporturilor Finanţarea privată individuală sau de  grup    Finanţare externă prin instituţii internaţionale    Anual, cu actualizare periodică    Clienţi actuali din străinătate şi din ţară Clienţi poten ali    Creşterea numărului clienţilor şi a cantităţii de produse exportate      INIŢIATIVA nr. 2    Participarea la târguri internaţionale şi expoziţii pe această temă şi la misiuni economice în  străinătate    MEC  Centrul român de promovare a comerţului Asociaţiile patronate/profesionale    Finanţare public-privat a programului naţional de promovare a exporturilor Finanţarea privată  individuală sau de grup    Finanţare externă prin instituţii internaţionale    Anual, cu actualizare periodică    Producători Facilitarea contactelor cu parteneri străini    Creşterea numărului clienţilor şi a cantităţii de produ se exportate      INIŢIATIVA nr. 3  Fixarea de întâlniri regulate cu clientii    Companii    Fonduri private      Regular    Beneficiarii produselor    Creşterea numărului de clienţi      2 .  Identificarea oportunităţilor de afaceri  pe piaţă    INIŢIATIVA nr. 1    Lansarea de noi produse prin intermediul evenimentelor comerciale  Participarea la târguri internaţionale de specialitate i Evenimente organizate sub egida Ambasadei României  Participarea la forumuri  de afaceri ale investitorilor străini    Birouri comerciale în străinătate  Centrul român de promovare a comerţului ANEIR - Centrul de promovare pentru comerţ exterior Camera de Comerţ şi  Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti Companii de advertising Asociaţii Profesionale    Parteneriate public- privat de finanţare a programelor      Începând cu 2006    Parteneri străini Asocia a utilizatorilor de produse de fabricare a maşinilor Companii în domeniu Creşterea cantităţii şi varietă i produselor exportate    Creşterea notorietăţii companiilor cu potenţiale beneficii  Acces la reţelele internaţionale de distribuţie a părţilor componente de maşini Creşterea cantităţii şi varietăţii produselor exportate      3. Sprijinirea afacerilor pe pieţele ţintă    INIŢIATIVA nr. 1  Înfiinţarea unui sistem de feedback din partea beneficiarului    MEC  Companii    Fonduri publice şi private      lncepând cu 2006    Clienţi actuali de pe pieţele străine    Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii produsului     126       INIŢIATIVA nr. 2    Înfiinţarea unui serviciu şi a unui sistem de rezervă în funcţie de caz    Companii    Fonduri publice şi private      În etape începând cu 2006    Clienţi actuali de pe pieţele străine    Scăderea timpului de răspuns din partea beneficiarilor        INIŢIATIVA nr. 3    Însumarea materialelor şi a componentelor folosite în producţie    MEC  Ministerul Mediului şi al resurselor de ape ACAROM (Asociaţia constructorilor de automobile din România)  APIA (Asociaţia producătorilor şi importatorilor de automobile)  Asocia ile compactorilor  de maşini        Companii fabricante de parţi de rezervă, componente şi sub- părţi    Facilitarea identificării componentelor în activitatea de compactare; profilare şi reciclare.    Oferirea de produse sigure şi potrivite pieţei  Pregătire pentru facilitarea  mentenanţei    Facilitarea reciclării      4. Abordarea constrângerilor specifice  de pe piaţa româna    INIŢIATIVA nr. 1    Eliminarea reglemetarilor si practicilor care afecteaza libera concurenta pe piata  interna    MEC  Ministrul finanţelor    Fonduri private Fonduri publice    Fonduri internaţionale  Consultanţă    începând cu 2006    Companii de fabricare    Creşterea numărului de bunuri exportate Scăderea costurilor        INIŢIATIVA nr. 2    Evaluarea de catre mediile de afaceri a stabilitatii legislative    ANEIR  Asocialii        Începând cu 2006    Instituţii de administraţie publică cu drept de iniţiativă legislativă    Posibilitatea de alcătuire a unui plan de afaceri pe tenrnen mediu şi lung Oferirea unui climat previzibil pentru  desfăşurarea afacerilor     127  128  Sectorul Vinului     Perspectivă    Considerent Strategic  Obiective  1. Identificarea oportunităţilor    COMPETITIVITATEA SECTORULUI  COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI        Perioadă implementare  2006-2007    Ţinte  Penetrarea mediului de afaceri;  o  baza de date   simpla şi flexibilă. actualizata permanent. cuprinzând   lista  importatorilor şi distribuitorilor, reglementările nationale asupra importuIui/distribuţiei vinurilor .  profilul consumatoru lui de vin  şi  statistica  importului şi consumului    Impact măsuri  Evaluare anuala a reţelei      Iniţiative  Iniţiativa 1  Planificarea şi managementul reţelei de reprezentanţi comerciali străini - SUA. Marea Britanie.  Germania.Rusia Evaluarea eficienţei activităţilor exportatorilor lor    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):  Consiliul de export Asociaţiile producătorilor Oficii comerciale din străinătate    Resurse de Alocat  Resurse publice  şi   private    Resurse Adiţionale  Necesare  -          Iniţiativa 2  Programe     de  imbunătăţire a calităţii şi autenticităţii oportunităţilor de afaceri identificate prin training în domeniul respectiv Training pentru agen i economici/oamenii responsabili de politica comercială în activilă privind dezvoltarea pieţei    Consiliul de export Asociaţiile producătorilor Oficii comerciale din străinătate    Resurse publice şi private    -    2006-2007    Penetrarea mediului de afaceri;  o  baza de dale   simpla şi flexibilă, actualizata permanent, cuprinzând   lista  importatorilor şi distribuitorilor ,  reglementările naţionale asupra importului/distribuţiei vinurilor, profilul consumatorului de vin şi statistica importului    şi  consumului    Număr  de  contacte  , valoare exportului       Iniţiativa 3    Extinderea programelor de diseminare a informaţiei prin internet Extinderea trainingului pentru folosirea computerelor în sectorul  afacerilor    Consiliul de export Asociaţiile producătorilor Oficii comerciale din străinătate    Resurse publice şi private    -    2006-2007    Răspuns trimis intr-o  zi    Număr de răspunsuri     129       . lnitiativa 4   '  lnfiinţarea      şi  administrarea unui portal românesc de vinuri pe cele mai importante situri străine comerciale pe pieţele ţintă    MEC-DGPE PNW    Finanţare anuală prin programul    de  promovare    a  exportului (HG 2100/2004)  Co-finanţarea portalului administraţiei de către  firmele implicate    -    Octombrie 2007      Realizarea portalului pe situl Global Wine Spirits (site B2B administrat de guvernul canadian )    Număr de vizitatori  Număr de contracte comerciale        Iniţiativa 5  2 cercetări de piaţă în SUA şi în Rusia      MEC-DGPE PNW    Programul    de  promovarea a exportului  (  HG 2100/2004)  Co-finanţare    -      2006  2007      Informaţie consistentă despre oportunită le de pe acele pieţe    Colectarea informaţiei      Iniţiativa 6  Criterii de selec e mai riguroase a programului de târguri şi misiuni ( ţară/eveniment/participar e)  Un program complet de colectare şi centralizare a rezultatelor pentru menţinerea contactului  între organizatori şi participanţi    MEC-DGPE PNW,APEV  Companii participante    Programul    de  promovarea a exportului  (  HG 2100/2004)    -    Începând cu 2006    Participanţii la târguri/misiuni îşi vor acoperi costul de participare prin contracte    % din costurile acoperite     130     2. Promovare naţională     !niţiativa 1  lmbunătăţirea paginilor naţionale de web Conceperea, lansarea si aplicarea programului de promovare a exporturilor de vin . , care cuprinde: logo, slogan ,  pliant revista trimestriala de informare, publicitate în reviste de specialitate din străinătate;  Iniţierea unui program de creare a unei mărci naţionale de vinuri româneşti  Îmbunătăţirea serviciilor oferite de oficiile comerciale de afară  Un program mai eficient de participare la târguri şi misiuni  O legătură mai puternică între reţeaua de promovare a exportului şi sectorul de afaceri    MEC-DGPE CRPC; PNW  Exportatori    Programul    de  promovarea a exportului ( HG 2100/2004)  Resursele asociaţiilor Resursele companiei    Programe de asistenţă tehnică    Începând cu 2006    Îmbunătăţirea imaginii României ş şi a vinurilor româneşti    Număr de programe de promovare  Fondurile publice şi private de promovare      Iniţiativa 2  Noi instrumente de sprijin     pentru  organizarea unor evenimente internaţionale    în  România      MEC-DGPE CRPC ;  PNW APEV,ONIV    Bugetul de stat HG 2100/2004    Programe de asistenţă tehnică    Începând cu 2006      Concursul internaţional de vinuri 2006  2 simpozioane internaţionale    Numărul de participanţi la eveniment; ţările reprezentate     131       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Creşterea nivelului de penetrare a pieţelor externe    - lnitiativa 1   lmb '  unătăţirea activităţii  ataşatului cultural prin stabilirea unor criterii de eficienţă    ME. MCC    Bugetare. la fel ca şi în prezent    -    2006      Reorganizarea  reţelei externe pentru reprezentare pe pieţele externe    Note/an. 1-1O în funcţie de nivelul de colaborare      Iniţiativa 2  Organizare a unor pavilioane care adună sub mărci comune produsele audio- vizualului românesc Organizaţional . după criterii de calitate ale produsului şi alinierea la tematica adaptată la caracterul expoziţiei sau  târgului    ANIMMC MEC MCC CNC UPFAR    ANIMMC bugetar MEC ,  CNC. UPFAR.  altele    -    2006-2009    Creşterea nivelului de participare ai exportatorilor actuali şi potenţiali la târguri şi expoziţii de profil.10%/an    Note/an. 1-1O în funcţie de nivelul de participare      Iniţiativa 3  Identificarea posibilelor nise de penetrare a pieţei şi a transmisiunilor cu potenţial de transmitere afară Organizaţional.   în  funcţie de studiile de piaţă şi de actori    CNC CNA ICR UPFAR    Bugetare. CNC .  CNA. UPFAR    -    2006-2009    Transmiterea pe pieţele externe a producţiilor româneşti sau cu participare română.20%    Note/an . 1-10. în funcţie de anuarul statistic şi de rapoartele UPFAR     132  133  Sectorul audio-vizual       Iniţiativa 4  Program de identificare de parteneri posibili  şi  atragerea lor prioritatea nr.1  Identificarea acestora şi prezentarea oportunităţilor oferite de industria română de audio-vizual    MCC, MEC, ME, MIE,  CNC,  CNA, ICR, ANIMMC,   ADR-s,  UPFAR, altele.    bugetare  şi  non- bugetare    -    2006-2009    Atragerea de producători  străini  şi iniţierea unor parteneriate    Note/an, 1-1O în funcţie de rezultate      2. conectarea pietei audio-vizualului  românesc  în structurile asociative sectoriale europene    Iniţiativa 1  Oferirea legislaţiei şi implementarea ei    MCC,CNC,CNA        -    2006-2006    Alinierea la politicile comunitare    Aliniere (D/N)      Iniţiativa 2  Participare     la  programele europene Identificarea oportunităţilor    şi  folosirea acestora    MCC ,  CNC, CNA, UPFAR    EURIMAGES, PHARE, Media 2007,  Cultura  2000     -    2006-2009    Alinierea la politicile comunitare    Note/An, 1-1O în funcţie de  a  participarea şi volumului de fonduri atrase      Iniţiativa 3  Participare a institutelor publice şi private la structurile specializate ale UE  Identificarea şi încheierea contractelor şi  afilierea  lor la EUROIMAGES ,   EBU,  ARGOA altele    CNC  UPFAR  SNTV   CNA  altele     Bugetare.de la UPFAR şi  de  la agenţii economici    -    2006    Alinierea la politicile comunitare    Afiliere 1-10      3.Stimularea  altor  ramuri ale exportului    Iniţiativa 1  Crearea de promovări profesioniste, incisive şi atractive    MEC, ANEIR, UPFAR    Bugetare  şi  de la agenţi economici    -    2006-2009    Creştere volumului exportului şi îmbunătăţirea imaginii externe a  României    Note/an, 1-1O în funcţie de impact      Iniţiativa 2  Transmiterea pe  TVR  Internaţional a materialelor publicitare  cu scopul  de a face reclamă României şi produselor româneşti de export  lncluderea în  setu I de  programe    MEC, ANEIR, UPFAR    Bugetare şi de la agenţi economici    -    2006-2009    Creştere volumului exportului  şi  îmbunătăţirea imaginii externe  a  României    Note/an, 1-1O în funcţie de  impact        134  Sectorul IT       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Dezvoltarea capacităţilor de marketing internaţional. utilizarea mai bună a resurselor existente    Iniţiativa 1  Identificarea măsurilor specifice de implicare activa a reprezentanţilor comerciali ai României în străinătate.        - Experţi internaţionali în marketing    - '06- '09    - Oferirea de metode precise şi de sfaturi reprezentanţilor români pentru a promova sectorul IT pe pieţele ţintă    Construirea unui" kil de marketing internaţional" ce va fi adoptat şi folosit de toţi reprezentanţii comerciali ai României de peste hotare      Iniţiativa 2  Definirea mai riguroasa a criteriilor de participare la expoziţiicomerciale la care participă companiile româneşti cu statut de cofinanţare şi concentrarea pe îmbunătăţirea standardelor de participare şi a numărului companiilor    etc.)            Creşterea numărului de companii participante cu 15-20% pe an în următorii 3 ani        -  MEC     -  Companii     -  Asocialii ale domeniului     -  Companii de consultanţă     -  Companii de management al evenimentelor       -  Parteneriat public- privat de finanţare a programelor:     -  Studii de piaţă     -  Consultanţi de marketing     -  Specialişti de management al evenimentelor       -  MEC     -  Companii     -  - Asocialii în industria IT (ANIS, ARIES. ANISP,     -  Companii de consultanţă     -  Companii de management al evenimentelor       -  Parteneriat public- privat de finanţare a programelor:     -  Studii de piaţă     -  Consultanti de marketing     -  Specialişti de management al evenimentelor       -  '06 - revizuire în '08     -  continuă  '08  - '09       -  lmbunălăţirea "imaginii IT" a României la expoziţiile comerciale internationale     -  Dezvoltarea şi capitalizarea mărcilor de IT româneşti         Iniţiativa 3  Iniţierea de discuţii cu organizaţiile potrivite pentru a construi "portalul Industrial" care sa includă toate informaţiile relevante sau de interes privind industria şi serviciile de software din România  ( fapte. cifre, evoluţie, Secţiune B2B pentru facilitarea contactelor de afaceri, etc.)    etc)        - lunie'05- Dec '07    - Definirea planului proiectului de  construire a portalului ş·  identificarea entităţilor interesate    - Construirea portalului      2. Stimularea capacităţilor de dezvoltare în cadrul companiilor româneşti de IT şi a asociaţiilor pentru a se pregăti pentru crearea de market intelligence pentru industria de IT.    Iniţiativa 1  Definirea şi inspectarea anumitor pieţe µntă pentru produsele şi serviciile româneşti de IT            - Definirea pieţelor ţintă. a potenţialului de cercetare şi informarea entităţilor interesate          Iniţiativa 2  Iniţierea comunicării cu diferite asociaţii  na onale de IT de peste graniţă      financiare .reţea.know- how        Stabilirea unui canal de comunicare a oportunităţilor de afaceri şi alte informaţii esenţiale  ( contact periodic)          Iniţiativa 3  Legături permanente cu atasatii comerciali români de la ambasade pe pietele linia.    Asociaţii româneşti de IT (ANIS, ARIES. etc.)    financiare .reţea.know- how        - Contact min. 20 de ataşaµ comerciali de la ambasade în următoarele 24 de luni  (dela  data validării strategiei) şi stabilirea unui circuit bidirecţional al informaţiilor comerciale cu  poieniial    - Min. 20 de reprezentanţi români contactaţi        -  MEC     -  MCTI     -  Companii de IT     -  - Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES. ANISP,       -  BSO     -  INNSE     -  Implementarea infrastructurii       -  Fonduri PPP     -  Fonduri FP6       -  Asociaµi româneşti de IT (ANIS, ARIES. etc.)     -  Companii locale de IT     -  Companii de consultanţă     -  MEC. Ministry of Exterior       -  Finanţare prin parteneriat public- privat ( prin programul MEC 50-50 de studii de piaţă     -  Studii de piaţă     -  Consultanţi de marketing       -  ianuarie '06 - revizuire în '08     -  continuă '08 - '09       -  Pieţele identificate     -  Studiile de piaţă terminate     -  Rezultate înaintate entităţilor interesate       -  Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)     -  MEC. Ministerul de Externe. MCTI     -  Reprezentanţi ai ambasadelor străine       -  Perioada de asociere. resurse     -  Reprezentanţi străini ce alocă timp şi resurse umane comunicării şi construirii unei relaţii       -  ianuarie '06 - revizuire în '08     -  continuă '08 - '09       -  Construirea unei mari baze de date a actorilor (asociaţiile UE de IT. US IT. etc.)     -  Contactarea tuturor celor ce intra în baza de date       -  Identificarea asociaţiilor străine de IT     -  Construirea de baze de dale     -  Contactarea intrărilor     -  Acord de oferirea a informaţiei obţinute       -  Companii de consultanţă     -  MEC .  Ministerul de Externe. MCTI       -  Perioada de asociere. resurse     -  Informaţie de la ministere şi contact cu ataşaţii comerciali români       -  ianuarie '06 - revizuire în '08     -  continuă '08 - '09    135       Iniţiativa 4  Program de colaborare cu universităţile (locale şi internaţionale  );  companii şi asociaţii de consultanţă IT.      Timp şi resurse umane din parte tuturor entităţilor interesate      - ianuarie  '06  -  revizuire în '08 Continuă  ·oa -  '09    - Analiza opţiunilor şi construirea proiectelor bazate pe obiective.    - Implicarea a cel puţin 5 companii româneşti de IT în îmbunătăţirea competitivilă ţii internaţionale.      3. Construirea unui brand    Iniţiativa 1      Timp şi resurse umane      - ianuarie  ' 06 -    - Definirea mărcii în    - Construirea unui brand IT      românesc solid în IT    Includerea iniţiativelor de construire a unui brand în sectorul de IT în efortul de construire a unui brand naţional.    din parte tuturor entităţilor interesate    revizuire în  '08  Continuă  ·oa -  '09    sectorul IT  Preşedinţia României şi    internaţional şi includerea în el a campaniei de branding a României              oferirea unui rezuIta! în                proiectul de branding        4. Incurajarea investiţiilor româneşti în IT în alte ţări.    Iniţiativa 1  Cercetarea politicii ţării vizate în încurajarea FOI. Învăţare şi oferire mai departe spre companiile  româneşti de IT a tuturor      Timp şi resurse umane  din parte tuturor entităţilor interesate      - ianuarie '06 - ian  '07  Continuă  ·oa -  '09    - Adunarea şi răspândirea tuturor informaliilor relevante privind încurajarea FOI în pieţele IT vizate        - Companii româneşti de IT      - MEC. Ministerul de  Externe          informaţiilor relevante                -  Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)     -  Companii de consultanţă     -  	Universităţi internaţionale.       -  Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)     -  Companii locale de IT     -  Companii de consultanţă     -  MEC .  Ministerul de Externe     -  Preşedinţia României       -  Includerea IT ca o componenta majoră a brandului românesc     -  Coordonare cu       -  Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)     -  Companii de consultanţă       -  Cercetare  făcută      -  Informaţii despre toate pieţele vizate     -  Trimiterea de informaţii la toate companiile româneşti de IT    136  137  Sectorul produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Identificarea oportunităţilor de afaceri pe toate pieţele    Iniţiativa nr. 1: Organizarea diferitelor evenimente comerciale pentru lansarea de noi colecţii de produse pe  diversele  pieţe vizate.    MEC (prin birourile comerciale ale României din străinătate);  ANEIR; CCIR;  Societăţi de advertising din sectorul de artizanat; Asociaţii profesionale pe ramuri în sectorul artizanatului;    Programe de finanţare prin parteneriat public- privat;  Parteneriate pe picior de egalitate cu societăţi de artizanat din alte ţari.      2006-2009    Participarea la târgurile internaţionale cu pavilioane româneşti; Evenimente cu tematică organizate sub patronajul Ambasadei României  Organizarea şi  funcţionarea de show- roomuri cu produsele româneşti la ambasade    Număr de evenimente; Număr de  colecţii  promovate;  Numărul de societăţi cooperative care furnizează aceste produ se;  Numărul de show-roomuri şi numărul de ţări în care suni prezente .       lni ativa nr. 2:  Asigurarea de specialişti români pe probleme de marketing. advertising şi promovare a produselor în cadruI oficiilor comerciale ale României dinţările UE şi alte ţări  vizate.    MRC;  MEC ;   UCECOM (societăţi co- operative de import/export şi a furnizorilor exportului)    Training şi îmbunătăţirea programelor pentru personal  Programul personalului specializat      2006-2007    Implicarea personalului din birourile economice române în procesuI de identificare de noi clienţi şi de linii de distribuţie    Numărul specialiştilor instruiţi.  Numărul de societăţi cooperative cu personal specializat      2. Susţinerea afacerilor în cadrul pieţelor ţintă    Iniţiativa nr. 1:  Organizarea de sesiuni de comunicare cu mediul de afaceri din sectorul artizanat prin oficii comerciale externe. clienţi externi şi exportatori din sectorul artizanat.    MEC;  Oficii comerciale externe în ţările vizate;  ANEIR;  Societăţi co-operative productive pentru export; Societăţi co-operative export/import în sectorul artizanat  Clienţi (Beneficiari externi); INS;  CRPC;  CNP;    Bugetare: Valoarea serviciilor livrate pentru  exportatori în sectorul artizanat.    Program al acţiunilor necesare desfăşurat cu responsabili. termene şi costuri - Înfiinţat cu beneficiarii.    2006-2009    Două sesiuni de comunicare pe an pentru furnizarea informaţiei privind oportunităţile de afaceri pe pieţele vizate. asigurarea studiilor de piaţă privind cererea şi oferta pe pieţele terţe;    Număr de sesiuni de comunicare organizate şi îndeplinite;  Număr de studii de piaţă elaborate;  Număr de oportunităţi de afaceri identificate şi comunicate im România Numărul de ţări în care societăţile cooperative exportă     138  Sectorul Fermelor Organice       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Creşterea numărului şi importanţei oportunităţilor de afaceri identificate de reprezentanţii comerciali români afară    Iniţiativa 1  Managementul atent al reţelei de reprezentanţe în străinătate pentru a raspunde nevoilor sectorului    MEC CRPC:    Bugetul de stat    -    2006-2009    Acces la informaţia din străinătate    1. Creşterea numărului şi importanţei oportunităţilor de afaceri identificate de reprezentanţii comerciali români afară        2. Creşterea numărului şi tipului de cercetări privind capacitatea de export primită de companii şi de organizaţii şi de asociaţii de promovarea comerţului    lnitiativa 1: Îmbunătăţirea paginilor naţionale de internet Iniţierea unui program de prezentare a brandului naţional  Îmbunătăţirea serviciilor oferite de oficiile comerciale de afară  Un program mai eficient de participare ala târguri. expoziţii şi misiuni economice  O legătură mai puternică între reţeaua de promovare a exportului şi sectorul de afaceri    MEC CRPC:    Bugetul de stat    -    2006-2009    10% creştere în primul an:  20% mai târziu:      2. Creşterea numărului şi lipului de cercetări privind capacitatea de export primită de companii şi de organizaţii şi de asociaţii de promovarea comerţului     139  Sectorul turism si agroturism       Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):    Resurse  de Alocat     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea Impactului      1.Promovarea ofertei turistice  combinata cu  alte activitati  :  agricultura ecologica  ,vinuri si produse de artizanat     Iniţiativa 1  Selectionarea zonelor de potential maxim la export  ,  realizarea unor produse turistice complexe si promovarea intensiva a ofertei combinate rezultata din aceste zone.    Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului:  Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale  ANTREC UCECOM  MEC    Buget  Fonduri proprii (firme si asocialii)    Fonduri externe (in cadrul unor programe UE  , US AID,etc)    2006-2007    Turisti straini  Agentii de tursim,tour operatori straini    Crestera numarului de turisti straini, in zonele selectate, cu 20 % (fata de anul 2005)      2. Crestarea intensitatil  masurilor       de   promovare.    lnitiativa 1  Participarea firmelor de profil si a asociatiilor   profesionale si patronale  la manifestari promotionale specializate.    Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului: ANTREC  :ANAT:  Federatia Patronatelor din Turism    Buget  Fonduri proprii (firme si asocialii)    Fonduri externe (in cadrul unor programe UE ,US AID,elc)    2006 - 2010    Cresterea vizibilitatii externe a ofertantilor de servicii turistice    Participarea unui numar de minim 50 de firme de profil/asociatii profesionale/patronale la minim 5 actiuni promotionale in primul an, urmand a se stabiliza la  1O manifestari promotionale anual.     140  INDUSTRIA DE ANVELOPE     Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strate ic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare      Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. Identificarea de noi    Iniţiativa 1    MEC - oficii comerciale    Finanţare prin      Permanent    - Parteneri externi        oportunităţi de afaceri    Organizarea de    din străinătate    parteneriat public      Societăţi de producţie        evenimente comerciale    Companii de publicitate    privat bazat pe      din domeniu.        pentru lansarea unor    Asociaţii profesionale    programe      - Creşterea volumului        produ se specifice          şi sortimentului de        domeniului          produse exportate        Participarea la târguri                internaţionale                specializate                Evenimente organizate                sub patronajul                Ambasadelor României                Participarea la forumuri                de afaceri cu investitori                străini              2. Sprijin pentru    . lnitiativa 1   '  lmbunătă rea  legăturii/cornunicării dintre autorităţile specializate în acest domeniu şi sectorul  privat    OSIM    Fonduri publice      Permanent      Creşterea numărului şi      promovare şi brand -    MEC    Fonduri private      volumului produselor exportate;      building    Asociaţii profesionale/              patronale            3. Susţinerea afacerilor pe pieţele ţintă    1 Organizarea unui  sistem de feed-back cu beneficiarii    MEC  Soc. comerciale    Fonduri publice şi private      Permanent    Clienţii actuali din pieţele externe    Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii  produsului        2 lnfiinţarea şi dezvoltarea unor centre    MEC CCIR    Fonduri publice şi private    - agenţi economici    Permanent      Consolidarea unor structuri comerciale de sprijin      comerciale în tarile    Asocialii patronale          guvernamental pe pieţele      potenţiale consumatoare  de produse româneşti            externe      4. Abordarea constrângerilor specifice  pieţei româneşti    1 Eliminarea reglemetarilor si practicilor care afecteaza libera concurenta pe piala  interna    MEC MFP    Fonduri private Fonduri publice    Fonduri internaţionale atrase    Permanent    Societăţi de producţie    Creşterea volumului de mărfuri exportate  Scădere costuri materiale            Consultanţă              2. Evaluarea de catre    lnstitutiile cu initiative        Permanent    Instituţii ale    Posibilitatea realizării unui plan      mediile de afaceri a    legislative      administra ei publice    de afaceri pe termen mediu şi      stabilitatii legislative        cu drept de iniţiativă    lung;Asigurarea unui climat            legislativă    predictibil desfăşurării afacerilor        -  Creşterea notorietăţii fiIDJelor în rândul potenţialilor beneficiari     -  Acces la reţelele de distribuţie internaţionale    141  INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE     Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. Promovarea produselor la export    Iniţiativa 1  Realizarea de materiale promoţionale : cataloage, pliante, pagina de intern el :  editarea unor reviste    MEC CRPC:  Aspaplast Socielă de producţie  din domeniu.    exportului      Anual Actualizare periodică      Creşterea numărului de clienţi şi a volumului produselor exportate                              individuale sau de grup                Iniţiativa 2  Participarea la târguri şi  expoziţii internaţionale de profil, misiuni    MEC CRPC:  Aspaplast  Societăţi de producţie    finanţări private individuale sau de  grup      Anual Actualizare periodic    contactelor cu    Creşterea numărului de clien şi a volumului produselor exportate      economice    din domeniu.        parteneri externi        2. Organizarea la nivelul Aspaplast a unei activităţi  de analiza a  competitivităţii sectorului de prelucrare mase    Iniţiativa 1 Organizare    MEC  Aspaplast Societăţi de producţie  din domeniu.    Fonduri bugetare  - programe sectoriale  - fonduri patronate    - agenţi economici    Permanent începând anul 2006      Asigurarea unui suport real şi reprezentativ atât pentru susţinerea domeniului în ansamblu, cât şi pentru firmele  acestuia, pe piaţa internă şi      plastice şi pentru elaborarea de programe  de creştere a acesteia    Strategie  Logistică Management        externă      3. Identificarea de noi oportunităţi de afaceri    Iniţiativa 1 Organizarea de evenimente comerciale  pentru lansarea unor    MEC- oficii comerciale din străinătate  CRPC:  ANEIR    Finanţare prin parteneriat public privat bazat pe  programe      Permanent      - Creşterea notorietăţii  finnelor în rândul potenţialilor beneficiari        produse specifice    CCIR        şi sortimentului de          domeniului Participarea la târguri  internaţionale    Companii de publicitate Aspaplast        produ se exportate    - Acces la reţelele de distribuţie internaţionale        specializate                  Evenimente organizate                  sub patronaju I                  Ambasadelor României                  Participarea la forumuri                  de afaceri cu investitori                  străini                  •  finanţări public private în baza programului naţional de promovare a       •  	Finanţări externe de la instituţii internaţionale       -  Clienţi actuali interni şi externi     -  Potenţiali clienţi       •  finanţări private       •  finanţări public private în baza programului naţional de promovare a exportului       •  	Finanţări externe de la instituţii internaţionale       •  Societăţi de producţie     •  Facilitarea       -  Parteneri externi Societăţi de producţie din domeniu.     -  Creşterea volumului       4. Sprijin pentru    - lnitiativa 1     OSIM    Fonduri publice      Permanent      Creşterea numărului şi      promovare şi brand -    lmb '  unătăţirea    MEC    Fonduri private      volumului produselor exportate ;       building    legăturii/cornunicării    Aspaplast              dintre autorităţile                specializate în acest                domeniu şi sectorul                privat              5. Susţinerea afacerilor pe pieţele ţintă    Iniţiativa 1  1 Organizarea unui sistem de feed-back cu    MEC  Societăţi de producţie din domeniu.    Fonduri publice şi private      Permanent    Clienţii actuali din pieţele externe    Măsurarea satisfacţiei clientului  şi îmbunătăţirea calităţii produsului        beneficiarii                  Iniţiativa 2  Asigurarea unei stabilităţi legislative     Instituţiile cu iniţiative legislative        Permanent    Instituţii ale administraţiei publice cu drept de iniţiativă  legislativă    Posibilitatea realizării unui plan de afaceri pe termen mediu şi lung  Asigurarea unui climat predictibil              desfăşurării afacerilor     142  143  INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiectiv    Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Promovarea produselor la export     Iniţiativa 1  Realizarea de materiale promoţionale : cataloage ,  pliante. pagina de internet ; editarea unor reviste    MEC CRPC;  Asocialii patronale şi profesionale Societăţi comerciale    individuale sau de grup      Anual Actualizare periodică      Creşterea numărului de clienţi şi a volumului produselor exportate        Iniţiativa 2  Participarea la târguri şi expoziţii internaţionale de profil. misiuni economice     MEC CRPC;  Asociaţii patronale şi profesionale    finanţări private individuale sau de grup      Anual Actualizare periodic      Creşterea numărului de clienţi şi a volumului produselor exportate      2. Crearea unui centru de competitivitate a  sectorului de îngrăşăminte chimice .  localizat într-o asociaţie patronală care să  reunească agenţii economici din sector      Iniţiativa 1    Organizare  Strategie  Logistică Management    MEC  Asociaţiile patronale din domeniu    Fonduri bugetare  - programe sectoriale  - fonduri patronate    - agenţi economici    2006- 2009      Asigurarea unui suport real şi reprezentativ atât pentru susţinerea domeniului în ansamblu. cât şi pentru firmele acestuia. pe piaţa internă şi externă      3. Identificarea de noi oportunităţi de afaceri    Iniţiativa 1  Organizarea de evenimente comerciale pentru lansarea unor produse specifice domeniului Participarea la târguri internaţionale specializate Evenimente organizate sub   patronajul    MEC - oficii comerciale din străinătate  CRPC; ANEIR CCIR  Companii de publicitate Asociaţii profesionale    Finanţare prin parteneriat public privat bazat pe programe      Permanent            •  finanţări public private în baza programului naţional de promovare a exportului     •  finanţări private       •  	Finanţări externe de la instituţii internaţionale       -  Clienţi actuali interni şi externi     -  Potenţiali clienţi       •  finanţări public private în baza programului naţional de promovare a exportului       •  	Finanţări externe de la instituţii internaţionale       •  	 Societăţi de producţie      •  	 Facilitarea contactelor cu parteneri externi        -  Parteneri externi Societăţi de producţie din domeniu.     -  Creşterea volumului şi sortimentului de produ se exportate       -  Creşterea notorietăţii firmelor în rândul potenţialilor beneficiari     -  Acces la reţelele de distribuţie internaţionale         Ambasadelor României Participarea la  forumuri de afaceri cu investitori străini                  4. Sprijin pentru promovare şi brand - building    . lnitiativa 1   '  lmbunătăţirea  legăturii/cornunicării dintre autorităţile specializate în acest  domeniu şi sectorul privat    OSIM MEC  Asociaţii profesionale/ patronale    Fonduri publice Fonduri private      Permanent      Creşterea numărului şi volumului produselor exportate:      5. Susţinerea afacerilor pe pieţele ţintă    Iniţiativa 1  1 Organizarea unui sistem de feed-back  cu beneficiarii    MEC  Soc. comerciale    Fonduri publice şi private      Permanent    Clienţii actuali din pieţele externe    Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii produsului        l . nitiativa 2  2  '    şi  lnfiinţarea  dezvoltarea unor centre comerciale în tarile potenţiale consumatoare de  produse româneşti    MEC CCRB:  Asociaţii patronale    Fonduri publice şi private    - agenţi economici    Permanent      Consolidarea unor structuri comerciale de sprijin guvernamental pe pieţele externe      Abordarea constrângerilor specifice pieţei româneşti    Iniţiativa 1  1 Eliminarea unor constrângeri generate de unele instituţii create pe legi speciale cu caracter de  monopol    MEC MFP    Fonduri private Fonduri publice    Fonduri  internaţionale  atrase  Consultanţă     Permanent    Societăţi de producţie    Creşterea volumului de mărfuri exportate  Scădere costuri materiale        Iniţiativa 2  Asigurarea unei stabilităţi legislative     Instituţiile cu iniţiative legislative        Permanent    Instituţii ale administra ei publice cu drept de iniţiativă legislativă    Posibilitatea realizării unui plan de afaceri pe termen mediu şi lung  Asigurarea unui climat predictibil  desfăşurării afacerilor     144  145  Promovare  şi Branding          Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI      Obiectiv    Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi  Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Stimularea brand building la nivelul  companiei    Introducerea de servicii de bran ding în  SDN    MEC şi CRPC        2006- 2009    Ofertă mai mare de servicii de branding în  reţeaua naţională    Număr de furnizori  specializaţi de servicii de branding în reţea        Campanii de conştientizare a importanţei brandurilor şi a brandurilor de export      Asociaţiile NEC. CRPC        2006-2009    6 evenimente în fiecare an cu 1 OOO  de companii participând sau informând    Număr de evenimente şi companii informate        acces la training şi la consultanţă de branding      MEC şi CRPC              2006    Diseminarea competenţelor furnizorului local    Prezenţă ofertei în infrastructura de diseminare      2. Stimularea activităţilor de bran ding la nivelul asocia ilor    Mia multa conştientizarea a importanţei marketingului teritorial  şi sectorial    MEC. CRPC.  Camera de Comerţ şi asociaţiile profesionale    •        2006    Priorităţi de marketing regional şi sectorial la nivelul asociaţiilor    Număr de asociaţii prioritizând astfel        Brandingul sectoarelor prin cataloage. logo-uri. campanii de comunicare    Asocia i MEC        2006-2009    buget    Număr de cataloage şi de logo-uri        •  Oameni       •  Oameni       •  Financiar     •  Instituţii     •  Oameni       •  Agenţii ce oferă ajutor     •  Oameni     •  Mass media       •  Financiar     •  Oameni       •  Financiar     •  Oameni       •  Oameni       •  Oameni       •  Financiar     •  Oameni       •       •  Oameni       1.  Logo-uri de sector pentru fiecare sector ce beneficiază de promovarea finanţată de la buget     2.  6 cataloage cu oferta sectorului subvenţionate de la         Stimularea brandurilor colective sau compuse    Asociaţii, MEC              2006-2009    Lansarea unui program de branding colectiv pe an    Număr de programe iniţiate      3. Branding I României prin branduri de export    O mai mare prezenţă brandurilor de export înregistrate la târguri şi misiuni comerciale      MEC, CRPC şi  Asociaţiile profesionale        2006- 2009    Criterii revizuite de participare la târguri şi misiuni (existenţa brandului de export  înregistrat)      Număr de branduri de export înscrise la târguri co-finanţate de la buget        Asistarea companiilor la înscriere şi protejarea brandurilor lor pe pieţele străine    MEC, CRPC şi  Asociaţiile profesionale        2006-2009    10 noi companii îşi înregistrează brandurile    Număr de companii pe an      4. Creşterea eficienţei şi capacităţii de a promova exporturile româneşti cu contribuţie publică    Criterii mai bune de  selecţie a companiilor ce participa la târguri      Consiliul de export          31.12.05    Noul set de criterii      Implementarea setului      Stabilirea programelor de acţiuni promoţionale pe baza de pieţe ţintă /  produ se ţintă      MEC  Consiliul de export Asociaţii        2007-2009      Intrarea  /consolidarea pe piaţa    Creşterea eficientei participării la acţiuni promoţionale      Stabilirea criteriilor pentru evaluarea eficientei agenţilor economici la acţiunile  promotionale      MEC  Asociaţii        20006-2009;    Noul set de criterii    Creşterea eficientei participării la acţiuni promoţionale      Creşterea fondurilor de la buget pentru promovarea exportului în cadrul sistemului naţional de instrumente pentru promovarea exportului ( ordonanţa  120)    MF, MEC, CRPC        2006-2009    15%/an    %/an        •  Programe     •  Oameni       •  Programe     •  Oameni       •  instituţie       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni       •  Programe       •  Programe       •  Programe       •  Fonduri de la buget     •  Programe     •  Oameni    146     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare      Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. Capacitatea crescuta a ofertei de export de a adapta producţia de componente industriale.de componente auto şi echipament, la cererea  pielei    identificarea standardelor de calitate a marilor fabricanţi    MEC  Asociaţiile profesionale        2006-2009    Listarea şi cerinţele standard de disponibilitate    Calitatea informaţiilor din listă        Promovarea ofertei româneşti    MEC  Asociaţiile profesionale          Noiembrie 2006    Catalog şi CD ROM    Relevanţă a catalogului ( număr de companii prezentate)        Organizarea de evenimente de promovare în  interiorul ţării (ziua furnizorilor)    MEC  Asociaţiile profesionale          2006-2009    2 evenimente/an    Număr de evenimente     147    148  BORDER  Sectorul industriei textile  si  a produselor textile     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Reducerea barierelor legislative  pentru a armoniza procedurile    Iniţiativa 1  - Pregătirea unui drafl cu schimbările specifice propuse în legislaţie      Ministerul Economiei şi Comerţului Asociaţie      Buget      -      2006      Draft concret al schimbărilor pregătite până în 2006      Drafl pregătit        Susţinerea schimbărilor            Legislaţie modificată          legislative            până în 2007        2.  lmbunătătirea   comunicării: a logisticii şi a instruirii  personalului de la vamă    Iniţiativa 1  - Stabilirea de programe  anuale de training a personalului vamal şi de      Ministrul finanţelor publice  Ministerul internelor şi      Buget      -      2006-2009      20 de ofiţeri de vamă instruiţi pe an      Nr. ofiţerilor de vamă instruiţi        verificare a procedurilor:    Administraţiei Publice.                  Camera de comerţ şi                  industrie               149  Sectorul mobilă     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează  a  fi   alocate     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Sprljinirea    Iniţiativa 1                  tranzacţiilor    - Instituirea procedurilor de executare a    Asociaţia Naţională a vămilor, Ministerul    Public    Finantări internaţionale;    Permanent    Fluidizarea traficului    Scăderea costurilor indirecte        operaţiunilor vamale;    Finanţelor,MEC,                  - Determinarea eficientă    Ministerul Transportului,                  a mărimii punctelor    Construcţiilor şi                  vamale;    Turismului                  - Alcătuirea unui ghid cu    ANEIR - Centrul de                  documentele necesare,    promovarea pentru                  unul pentru importatori şi    comerţ                  altul pentru exportatori;    exterior,Ministerul                  - Armonizarea codului    integrării europene,                  vamal cu legislaţia    Alianţa pentru                  internaţională    dezvoltarea economică                  Extinderea folosirii IT-    a României, Asociaţia                  ului;    patronilor din industria                    românească.asociaţiile                    patronale şi companii;               150  Sectorul Industrie Electronică şi Electrotehnică       Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent StrateQic    COMPONENTA BORDER      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează a fi alocate    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Reabilitarea infrastructurii naţionale: electricitate, IT&C,  sănătate, agricultură    Iniţiativa 1  - Participarea la investiţii mari a unor companii ce  fabrică echipament    Ministerul transporturilor. construcţiilor şi turismului  - Ministerul of    Fonduri publice    Fonduri internaţionale    Permanent    - Scăderea  eheltuielilor cu transportul pentru  distribuţie şi vânzare    Reducere a timpului necesar pentru distribuţie şi vânzare  Facilitarea transportului        ca:transformatoare.    Comunicaţiilor şi            materiilor prime. a        posturi de distribuire.    Tehnologiei informaţiei            materialelor şi a        instalaţii automatice şi    - Administraţia locală            componentelor.        de control. tablouri              Scăderea costurilor cu        electrice. cabluri de              transportul        telefon . etc.                  2. Urmărirea viabilităţii procesului post- privatizare I    Iniţiativa 2;  - Prezentarea unor  statistici privind performanţa economica    MEC  Autoritatea statului de  recuperare a bunurilor Camera de Comerţ  şi     Fonduri publice    asistenţă tehnică internaţională    Permanent    - Punct de plecare al strategiilor de sector    - Evaluarea potenţialului actual din sectorul  electro-tehnic şi electronic        a companiilor    Industrie a României şi a                  privatizate: randament.    Municipiului Bucureşti                  export.etc.    Ministrul Justiţiei                    Registrul Comerţului                    APREL                3. Stimularea şi sprijinirea dezvoltării    Iniţiativa 1  - Sprijinirea. la nivel    MEC  Ministerul Educaţiei şi    Fonduri publice      Permanent      Promovarea exportului produselor ce vin din      infrastructurii calităţii    guvernamental a    Cercetării        ramura electro-tehnică şi        programului prin care    Ministerul Mediului şi al        electronică a industriei        companiile să    resurselor de ape              implementeze sisteme    Companii de producţie              de control a calităţii şi a    Asociaţiile              calitătii mediului    profesionale/patronate              Iniţiativa 2  - Continuarea şi  finalizarea procesului de armonizare legislativa şi    MEC MEdC  Ministerul Mediului şi al  resurselor de ape    Fonduri publice      Permanent      Promovarea exportului produselor ce vin din ramura electro-tehnică şi  electronică a industriei      de aliniere la cerinţele  directivelor UE.    Companii de producţie  Asociaţiile            implementarea şi    profesionale/patronate            alinierea la legislaţia de  mediu în care sectorul              este vizat prin directivele  2002/95/CE şi              2002/96/CE             151  Vin     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. lmbunătăţirea procedurilor şi  a  documentaţiei    Iniţiativa 1  al agentului economic.    MFP. MAI, MEC ANV:  Firme    Bugetul de stat    Programe internaţionale (ex.: PHARE)    2007    Reducerea  birocraţiei     Proceduri şi documente conform convenţiilor internaţionale      2. Sprijinirea tranzacţiilor    jn _ i , liativa 1  lmbunălăţirea continuă a  ţomunicaţiilor   O nouă strategie de  sigurare a  creditelor de xport  Programe  de  training în  kiomeniul  e-business şi acilitarea comerţului   Certificarea  sistemelor  kie  management  al  calităţii kie căire organisme de  ţertificare  acreditate şi ecun oscute pe plan   nternational;    Reţeaua de  sprijinire a  comerţului    Resurse publice şi private    Programe internaţionale    2006-2007    Asistentă îmbunălătilă pentru  '     '   exportatori          -  Reglementarea prin proceduri a completării, în punctele de frontieră, a Documentului Administrativ de Însoţire (DAI)     -  Eliminarea obligaţiei agentului economic de a depune/ transmite prin fax la biroul vamal  adresa  de solicitare a asistentei vamale cu 48  de  ore înaintea operaţiunii vamale     -  Simplificarea  evidenţierii  "dovezii plăţii" obligaţiilor financiare.     -  Eliberarea, după fiecare opera un e vamala, a unui document ("extras de  cont"),  care sa indice soldul creditor în vama    152  Cultură şi audio-vizual     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Facilitarea îmbunătăţirii bazei materiale din domeniul audio-vizualului    Iniţiativa 1  - Crearea unei baze competitive în termeni internaţionali    Ministerul Finanţelor. MCC. CNC. UPFAR    Eliminarea  taxelor  vamale pentru echipamentul şi materialele şi alte dotări   destinate  producţiilor  audio-  vizuale      2006    - Legislare prin Codul Fiscal şi Legea Cinematografiei    Acordarea dispensei(D/N)     153  Sectorul produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. lmbunătăţirea procedurilor şi a documentaţie in    lniţiativa nr. 1: Organizarea de sesiuni e training pentru  şocietă ţile cooperative în f,'ederea armonizării brocedurilor de export şi a kiocumentaţiei cu eglementările  nternationale      Budgetare:      2006-2009    - 2 de traininguri anual          -  ANV:     -  ANEIR:     -  MFP:     -  Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti       -  	Reducerea erorilor de completare     -  Facilitarea exporturilor:     -  	Reducere costurilor contra-productive    154  INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE     Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent StrateQic    COMPONENTA BORDER      Obiectiv    Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă Implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Stimularea şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii calităţii    Iniţiativa 1  Susţinerea la nivel guvernamental a unui   program de    MEC  M.Ed.Cerc.  M. Mediului  Societăţi de producţie    Fonduri publice      Permanent      Promovarea exportului produselor din ramura industriei electrotehnice şi  electronice        implementare a  sistemului calităţii şi de    din domeniu.  Aspaplast              mediu de către  societătile producătoare                lniţiativa 2 Continuarea şi  finalizarea procesului de armonizare legislativa şi de aliniere la cerinţele directivelor UE, implementarea şi alinierea la legislaţia de mediu în care sectorul este vizat prin directivele 2002/95/CE şi  2002/96/CE    MEC  M.Ed.Cerc.  M. Mediului  Societăţi de producţie din domeniu.  Aspaplast    Fonduri publice      Permanent      Promovarea exportului produselor din ramura industriei electrotehnice şi electronice     155  INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE     Perspectivă      COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    COMPONENTA BORDER      Obiectiv    Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale  Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Impact măsuri      1. Viabilizarea procesului    Iniţiativa 1    MEC    Fonduri publice    Asistenta tehnică internaţională    Permanent    -  Punct de   pornire pentru  strategiile sectoriale    Evaluarea poten alului      post privatizare    Realizarea unor statistici    AVAS        actual al sectorului de        privind agenţii economici    CCIR        îngrăşăminte chimice        privatizaţi funcţie de    Min. Justiţiei              performanta economica    Reg. Comerţului              : cifra de afaceri, export    APREL              etc.              2. Stimularea şi sprijinirea  dezvoltării infrastructurii calităţii    Iniţiativa 1  Susţinerea la nivel guvernamental a    MEC  M.Ed.Cerc.  M. Mediului    Fonduri publice Resurse firme      Permanent      Promovarea exportului  produselor din ramura industriei de îngrăşăminte        programului de  implementare a    Societăţi producătoare  Asociaţii profesionale        chimice        sistemului calităţii şi de  mediu de către                societăţile producătoare                  MEC    Fonduri publice      Permanent      Promovarea exportului      lniţiativa 2    M.Ed.Cerc.  M. Mediului        produselor din ramura  industriei de îngrăşăminte      Continuarea şi  finalizarea procesului de armonizare legislativa şi    Societăţi producătoare Asociaţii profesionale        chimice      de aliniere la cerinţele directivelor UE,              implementarea şi  alinierea la legislaţia de              mediu în care sectorul              este vizat prin directivele  2002/95/CE şi              2002/96/CE             156  '   LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE  SECTORULUI            ;    Mobilă       Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI  '               '      OBIECTIVE    INl"flATlVE    INSTITUTU  RESPONSABILE    Resurse de Alocat    RESURSE  ADITlONALE  NECESARE    Perioadă implementare    "Jinte    IMPACTUL  MĂSURILOR      1:Eficientizarea lantului valoric al pro'duselor fabricate.    INl11A11VA nr. 1  - El borarea de programe şi studii la nivel zonal  ,  privind dezvoltarea industriei de componente pentru mobilier.    -MEC, CCIR, bănci,  INL, GEA, APMR,  ASFOR, operatori economici.    Parteneriat public - privat.    Constituirea de parteneriate cu mediul de afaceri internaţional.    - Începând din anul 2006 - 2009    20 de unităţi de producţie cu profil distinct de realizare a componentelor pentru mobilier.    Reducerea ciclului de fabricaţie şi micşorarea timpului de livrare până la 50% , prin acţiuni de subcontractare.          -MEC, MEdC  CCIR,   bănci, INL, GEA,  APMR, ASFOR,  operatori economici.    Parteneriat public - privat.    Constituirea de parteneriate cu mediul de afaceri internaţional.    - Începând din anul 2006 - 2009    Creşterea competitivităţii produselor.    Majorarea cifrei de afaceri.        performante    -MEC, CCIR, bănci,  INL, GEA, APMR,  ASFOR,  operatori economici.   MEC, MEdC, INL,  APMR    Parteneriat public - privat.  Parteneriat public - privat.    Programe internaţionale    Începând din sem. 2006- 2009    Reducerea stagnărilor în desfăşurarea procesului de producţie.  Flexibilitatea resurselor umane    Eticientizarea activităţii agenţilor economici.  Creşterea calităţii şi a volumului de produse livrate        -  Program de stimularea şi promovare a dezvoltării cercetării, inovării.     -  Program de stimularea design-ului modern - practic şi reproductiv.       -  Dezvoltarea serviciilor conexe, privind aprovizionarea, întretinerea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor, etc.     -  Consultantă în domeniul c lităţii şi tehnologiilor    157  Vie Vin     Considerent Strategic,2      ADĂUGAREA DE VALOARE I RETINEREA      OBIECTIVE      INIŢIATIVE    INSTITUŢII RESPONSABILE    Resurse de Alocat    RESURSE ADIŢIONALE NECESARE    .PERIOADĂ IMPLEMENTARE    ŢINTE    IMPACTUL MĂSURILOR      Îmbunătăţirea eficienţei în lanţul valoric    Stimularea activităţilor lanţului valoric  (producătorul de vin va   avea rol de integrare)      Reprezentant al companiilor de vârf      2007      Număr de companii ce desfăşoară activităţi de integrare      Coordonare mai buna cu viticultorii locali    Asociaţiile  producătorilor ONIV    Reprezentant al companiilor de vârf        Creşterea calităţii  procesului de furnizare a strugurelui    Procent de materie  prima oferita circuitului comercial      Introducere de sisteme de piaţă pentru managementul fondurilor de ajutor oferite AIP, în special ajutoruI pentru distilare, rambursările de export, bonu surile de abandonare, licenţele şi  drepturile de plantare.    MAPDR  Agenţia de Intervenţie şi Plăţi (agenţia de monitorizare a fondurilor UE) ONIV    Fonduri publice    Expertiza privind implementarea sistemelor de piaţă.    2007    Sisteme de piaţă funcţionale    Grad de adaptare ofertei la piaţă      Extinderea lanţului valoric intern    Integrarea cercetării şi producţiei( în vederea plantării şi promovării varietăţilor interne şi aplicării tehnologiei modern e)regândirea( optimizarea ) balanţei între cerceta rea de baza  şi cea aplicată.    MAPDR,MEdC ASAS  Asociaţii ONIV,PNW  Producători    Bugetul de stat SCDW  Universităţi      2006    Creştere cu 20% a numărului de companii/ asociaţii ce întreprind activităţi de cercetare şi dezvoltare în fiecare an    Număr al firmelor  /asociaţiilor ce pot beneficia din cercetare şi dezvoltare        -  MAPDR     -  Asociaţia         Extinderea turismului vinului în România prin cooperare cu ANT, ANTREC şi ministerele responsabile    Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului; MAFRD  Asociaţii de turism , Asociaţii ale producătorilor de vin, asociaţiile regionale ale vinului    Facilităţi private curente de acomodare.  Parteneriate cu agenţiile de turism pentru a promova excursii tematice    Reţele de informare  Programul de cooperare ANTREC    2006-2009    Creşterea numărului de turişti străini cu 10%pean    2 evenimente naţionale pe an în colaborare cu ANTREC  20 evenimente regionale pe an în colaborare cu ANTREC    Număr de turişti străini        Îmbunălăţirea eficienţiei producţiei la nivelul viticultorilor şi creşterea capacităţii de fabricare a vinului.    Incurajarea introducerii materialului de însămânţare de calitate în promovarea importului/exportului( 0% pentru produsele UE) Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor viticole şi a tratamentului viţei Resurse umane disponibile şi calificate. Investiţie tehnologică    MAPDR ICDW,SCDW  Viticultori, produ căiori    Program de acţiuni şi măsuri de relansare a producţiei de material de însămânţare între 2004-2006 (Oct  2004)  Subvenţii pentru motorina, pentru material de însămânţare Credite agricole pentru plantarea şi reconversia viilor    Program de sprijinire a investiţiilor în tehnologie şi tehnici  moderne      2006-2009    Creşterea competitivităţii producătorului român  . Creşterea eficienţei la ha    Aplicarea de tehnologii moderne    Recolte medii- proporţie între recolta avuta şi cea optimă  Număr al companiilor care investesc pentru modernizare Cantitate de investiţii în tehnologii moderne legate de randament      Creşterea procentului de varietăţi nobile şi a categoriilor de vin îmbuteliat.    Dezvoltarea şi implementarea programelor de înlocuire Credit atractivpentru achiziţionarea de facilităţi de îmbuteliere  mai moderne    MAFRD  Asociaţii Producători    Fondurile europene şi de la bugetul statului, conform negocierilor cu UE Bănci      2009  2006    % procent al creşterii varietă lor nobile  % procent al creşterii vinului îmbuteliat    Nr. de ha replantate Nr. de sticle vândute      Sistemele de management al calităţii şi al securitatii alimentare (ISO 9000 şi HACCP)  implementare şi certificare    Crearea unui parteneriat cu corpul certificat şi crearea unui program, crearea unor ghiduri.  Ajutor financiar pentru certificare şi implementare    MAPDR, MEC, MEdC  ASRO DADR,ANCA PNW, ONIV, APEV    Sistem de sprijin pentru finanţarea exportului OG 120/2002 completata ( 75% din finanţarea cheltuielilor de afaceri pentru implementare şi  certificare)    Experţi români şi internaţionali Companii specializate de extindere  Agenţii de certificare    2006-2007  2007-2009    5 companii i în fiecare an    Număr de companii înscrise pentru sprijin de la bugetuI de stat în acest scop  Număr de companii ce profilă de asemenea sprijin     158     Dezvoltare profesională a personalului    Programe de training pe elemente ale lanţului valoric ( diferenţiate prin nevoi)    Implementare a sistemului de stimulente bazat pe relaţia eficienţă  - salariu    Asociaţii Profesionale Companii    ANCA, DADR  Universităţi ASAS  Agenţii de consuli anta Programe de asistenta tehnica  (IBD/GTZ, USAID)      Specialişti străini    Începând cu 2006    Cel puţin 4 programe de training pe an  ( tehnic, marketing, financiar)    Număr de persoane ce beneficiază de training      Îmbunătăţirea şi dezvoltarea promovării vinului românesc pe pieţele ţintă    Creşterea numărului de participări la târguri comerciale şi la expoziţii internaţionale  Implicarea producătorilor în organizarea standurilor cu exponate. Creşterea contribuţiei firmei la crearea brandului naţional; diferenţierea spaţiului în  funcţie de nevoi.    MEC-DGPE PNW,APEV    Program de promovare a exportului    IBD/GTZ USAID    2006    lmbunătăţirea prezenţei României la târgurile internaţionale        organizarea unei reţele de reprezentare comerciala externa pe  pielele liniă    MEC  Asociaţiile producătorilor    Program de promovare a exportului    Parteneriat cu IBD/GTZ, USAID, alte  programe de  asistenta    2006    3 reprezentanţe comerciale noi în fiecare an    Atingerea ţintei propuse      Dezvoltarea unui Institut de Marketing a Vinului pentru promovare vinurilor româneşti pe pieţele străine, şi fondul de management al vinului  (  fond de promovare generat de contribuţia exportatorilor şi de contribuţiile  guvernului)    MFP, MEC, MAPDR, CRPC, APEV, PNW, ONIV    Fonduri publice şi private    USAID, IBD/GTZ    Consultanţi străini    2006- 2006    Creşterea exporturilor şi o mai bună poziţionare a preţurilor    Număr de noi pieţe proporţie de creştere pe piaţa tradiţională      Reluarea realizării unui ghid al identităţii vinurilor Româneşti, o broşură bilingvă semestrială de prezentare a ofertei  româneşti    PNW    MEC  Program de promovare a exportului  Specialişti de sector  în marketing      2006- 2009          Dezvoltarea unei strategii de comunicare pentru pieţele ţintă    Asociaţiile producătorilor MAE,MEC ASG  ppp    Specialişti în markelin g şi comunicare Fonduri publice  (75%-100%)    USAID    2006    Mesaj consistent adaptat specificului pieţei        Publicarea şi distribuirea unei prezentări a vinurilor Româneşti pe  CD în străinătate    APEV MEC    Program de promovare a exportului      2006    1000 CD+ ROM  distribuite    Număr de contracte încheiate     159       Susţinerea marketingului individualizat pentru zonele mai puţin populare    Asociaţiile producătorilor CRPC:    Comunităţile Româneşti (largi în SUA, Canada, Europa de vest)) Cluburi de vin şi alte asemenea organizaţii (lanţul mic de distribuţie  HORECA)    Programe de training pe tehnici de marketing    2006-2009    2 de manageri înscrişi în fiecare an    Numărul personalului instruit.  Cantitatea vândută prin asemenea tehnici      valoare adăugata rezultată din variaţii ale competitorilor internaţionali organizarea la Bucureşti a competiţiei anuale de vin..    PNW ONIV MEC    Resurse financiare: fonduri de la buget desemnate să promoveze vinurile româneşti ,Contribuţi a vinificatorilor Români, ONDOV(  holograma: 50000E)      2006-2009    Creşterea faimei vinurilor româneşti pe piaţa globala    Număr de participanţi Prestigiul juriului     160  161  Sectorul produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat     Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI  '                 '        Obiective      Iniţiative    Instituţii responsabile publice şi  private      Resurse de Alocat      Resurse de Alocat      Perioadă implementare      Ţinte      Impact măsuri      1. Îmbunătă rea eficienţei în lanţuI valoric    Iniţiativa nr. 1:  Introducerea de tehnici IT în procesul de producţie pentru reducerea timpului de producere şi livrare          2006-2009    Folosirea tehnicilor IT pentru procesul de producţie  .  pentru cooperativele de export care au în structura lor peste 100 de lucratori direct productivi    Număr de societăţi cooperative meşteşugăreşti informatizate din sub- sectoarele confecţii textile şi tricotaje-şi  încălţăminte      Iniţiativa nr. 2: Training şi asistenţă pentru creşterea nivelului tehnic.    exportatoare;        2006-2009    Organizare anuală a întâlnirilor profesionale pentru fiecare sub- sector          Iniţiativa nr. 3:  Training şi consultanţă în domeniul transferului tehnologic pentru modernizarea procesului de producţie.          2006-2009    Organizarea anuală de seminarii în fiecare subsector pentru facilitarea accesului la informaţie în ceea ce priveşte tehnologia modernă şi echipamentul avansat tehnic implementat de cooperative de profil          -  MCTI;     -  Companii de IT;     -  Societăţii cooperative exportatoare;       -  Financiar;     -  Personal specializat.       -  CCIR;     -  MIE;     -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;     -  Societăţi cooperative meşteşugăreşti       -  Programe de training şi consultanţă ;     -  Personal specializat.     -  Resurse financiare;       -  Numărul de societăţi cooperative implicate     -  Număr de acţiuni întreprinse       -  MEdC     -  CCIR;     -  Organisme de cercetare şi dezvoltare. specializate intr-un anumit sector;     -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;       -  Program de training şi consultanţă în domeniul transferului tehnologic şi modernizării;     -  Personal specializat.     -  Co-finanţare       -  Număr de seminarii organizate;     -  Numărul de societăţi cooperative meşteşugăreşti participante     -  Numărul de societăţi cooperative meşteşugăreşti implicate în modernizare     -  tehnologică       2. Creşterea valorii adăugate prin includerea noilor activităţi    Iniţiativa nr. 1: Identificarea de furnizori şi dezvoltarea de parteneriate care să intre în lanţul valoric naţional, înlocuind bunurile importate          2006-2009    Realizarea , pe fiecare sector.a parteneriatelor cu furnizorii/ producătorii de materii prime, materiale, accesorii, unelte,/dispozitive/tester e ,  cu furnizorii deservicii de proiectare/documentare, a furnizorilor de ambalaje        3 .  Îmbunătăţirea contribu ei sectorului la obiectivele de dezvoltare    Iniţiativa nr. 1: Promovarea unei legi specifice agenţilor economici fabricanţi de produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat (legea cooperaţiei  meşteşugăreşti.      - Personal de specialitate      2006-2007    Marcarea identităţii pe piaţă a categoriei de operator economic (exportator) - societatea cooperativă meşteşugărească;  - Iniţierea brandului de sector.    - Creşterea performanţei economice în cadrul sectorului;  -        Iniţiativa nr. 2: Promovarea unei legi a meseriilor pentru reglementarea pregătirii şi perfecţionării profesionale a resursei umane utilizată în sector      - Personal de specialitate    - experţi din cadrul Parteneriatului Româno- German    2006    personalului productiv.          Iniţiativa nr. 3:  Iniţierea de acţiuni pentru dezvoltarea de legături de afaceri cu şi în cadrul sectorului.          2006-2007    Realizarea cooperării în producţie în fiecare sub-sector ca sursă de creştere a volumului şi diversificare a structurii exportului la nivelul  sectorului    parteneriate;        -  Agenţii de dezvoltare regională     -  Organizaţii de dezvoltare a  IMM-  urilor;     -  Asociaţii ale producătorilor (din cooperaţia meşteşugărească);       -  Financiar - investitori;     -  Personal specializat;     -  Parteneriat între societăţi cooperative meşteşugăreşti exportă şi terţi       -  Număr de noi furnizori;     -  Număr de parteneriate;     -  Număr de tipuri de bunuri ce înlocuiesc importurile;       -  ANIMMC;     -  Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti;     -  MEC;.       -  MMSSF;     -  Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti;     -  CCIR;     -  MEC.       -  Asigurarea profesionalismului în practicarea meseriilor;     -  Alinierea la cerinţele Acquis-ului Comunitar cu privire la protecţia consumatorului, prin competenţa       -  	Reducerea costurilor non-calităţii la produsele exportate;     -  	Diminuarea cazurilor de concurenţă neloială între exportatori;       -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;     -  Asociaţii de terţi producători.       -  Finanţare-surse proprii;     -  Personal specializat.     -  Parteneriate în produc e.       -  Număr de agenţi economici implicaţi;     -  Creşterea exportului prin    162  163  Industria textilă şi a produselor textile     Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI  '                 '      Obiective    Iniţiative      Instituţii publice şi private responsabile    Resurse de Alocat (financiare, programe, oameni)    Resurse adiţionale necesare (financiare, programe, oameni)      Perioadă implement are    Scopuri    Im pact măsuri      1. Modernizarea produselor şi funcţională de-a lungul lanţului valoric    Alinierea producţiei din sector la direcţiile de dezvoltare ale platformei europene de textile- confec i    MinisteruI Educaţiei şi Cercetării    Buget;  - Investitori români      2006-2009    - Includerea a 3 experţi în grupurile de lucru ale platformei europene de textile-confecţii        2.Îmbunătăţirea eficienţei în lanţul valoric    Reducerea perioadei de produ cere şi livrare prin metode moderne de management si organizarea productiei.        industriei uşoare    2007 - 2009    Implementarea unui sistem de informatizare pentru procesul de producţie. în scopul monitorizării în timp real a activităţii    Creşterea indicatorilor economici din industria uşoară        •  Agenţii de dezvoltare industrială;     •  Organizaţii de dezvoltare pentru  IMM-  uri;     •  Asociaţii Profesionale     •  Unităţi RDI       •  Ministerul Educaţiei şi Cercetării     •  IN.C.D.TP.     •  Asociaţii Profesionale     •  Agenţi economici exportatori       -  Financiar;     -  Personal calificat.       -  Programe de investiţii naţionale in scopul modernizării şi restructurării industriei uşoare     -  Program naţional RDI pentru sprijinirea modernizării şi restructurării       Perspectivă    COMPETITIVITATEA SECTORULUI      Considerent Strategic    LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI  '               '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    "finte    Impact măsuri      1. lmbunătăţirea eticienţei în  lanţul valoric existent    Iniţiativa 1  - Afilierea internaţională  la schemele acreditate de export trainin g    MEC NCEM MEC  PASS        2006-2008    Creşterea cu 5% a instituţiilor de training acreditate în următorii 3 ani    Extinderea programelor internaţionale certificate de training        management (exp ITC)    PATR                  CCI                Iniţiativa 2;  - Acreditarea naţională a managementului de    MEC  MEC NCEM        2008    Creşterea cu 20% a instituţiilor de training acreditate în următorii 3 ani    Extinderea programelor  internaţionale certificate de training      training în export                2. Capturarea şi reţinerea  unei proporţii mari din valoarea finală  produsului pe piaţă ln lanţul valoric  existent    Iniţiativa 1  - Training şi consiliere de afaceri in outsoucing . management si dezvoltare produs    MEC PATR PASS CCI        2006-2009    20% din instituţii să confirme  creşterea exportului de produse în fiecare an  Nivele anuale specifice de noi investiţii    Număr de noi furnizori de modernizarea a programelor de training  Număr de noi                    stimulente pentru                    programele de livrare        Iniţiativa 2;  - Training pentru programele de trainin g    MEC MEC NCEM        2006-2009    25% din educatori sau noi recruţi în programele de training  în fiecare an    Atingerea unei competenţe educaţionale mai mare        •  Financiar     •  Programe     •  Oameni       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni       •  Financiar     •  Oameni       •  Financiar     •  Oameni       •  Financiar     •  Oameni       •  Financiar     •  Oameni       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni    164    PRIORITĂTI ÎN RAMURA METALURGICĂ ÎN PERSPECTIVĂ  165  '       OBIECTIVE      INIŢIATIVE      Responsabili    SURSE DE FINANŢARE    SURSE COLATERALE    TERMEN LIMITĂ PROPUS      ŢINTE PROPUSE    .IMPACTUL MĂSURILOR      1. Asigurarea resurselor    - asigurarea resurselor de piaţa internă  -- topirea oţelului  vechi  -- reciclarea metalelor neferoase      Resurse proprii    -    ln progres. pana in 2007    O mal buna asigurare a materiei prime    transformarea reţelei de colectare de metal într-o industrie de procesare avansata a metalelor reciclabile  - utilizarea rezervelor nefolosite: vase marine abandonate pe mare şi în zona Dunării (inclusiv cele scufundate). recuperarea structurilor metalice din minele închise: încurajarea acestei activităţi prin privilegii fiscale şi alte ini ative ale autorităţilor  modernizarea unei dotări adecvate de parcuri de  metale vechi      2. Menţinerea şi creşterea ponderii pe piaţă      Managementul companiilor metalurgice    Resurse proprii    -    lntărire imediata    lncepând cu 2007 3% din exporturi direcţionate pe alte pieţe în fiecare an    asigurarea la timp a portofoliului de export pentru pieţele consolidate deschiderea de birouri ale ramurii în zone noi Implicare activă a  birourilor comerciale de la ambasadele României în ţările nou abordate  - oferte noi atractive cu onorarii suplimentare versus competitori în noile  localii de export      3. Uşurarea accesului companiilor orientate spre export la finan ţări cu cost redus. înainte şi după încheierea operaţiunilor de export      -Eximbank    Resurse proprii    Împrumuturi bancare    începând cu 2006    Dezvoltarea de programe de împrumut pentru operaţiuni de export de către băncile comerciale( începând cu 2007)  Împrumuturi ieftine pentru cumpărături şi post livrare (în cadrul  anului - 2006)          -  Managementul companiilor metalurgice     -  MEC       -  întărirea segmentului actual de piaţă     -  marketing agresiv în segmentele potenţiale de piaţă     -  noi produse şi promoţii atractive în acele regiuni       -  training şi programe de consultanţă pentru IMM- uri privind contractarea de împrumuturi     -  training în sistemul bancar în ceea ce priveşte asumare riscului     -  studii de fezabilitate pentru o banca de extindere a exporturilor     -  stabilirea unui forum de       -  Managementul companiilor metalurgice     -  Bănci comerciale     -  MFP       -  accelerarea investiţiei şi la exploatarea capitalului     -  uşurarea tranzacţiilor şi a plăţii bunurilor exportate     -  acces la credite şi la garanţii     -  extinderea disponibilităţii pentru împrumuturi pentru exportatori ( mai ales pentru IMM-uri)     -  acces liber la leasing.         bănci şi companii exportatoare  burse  pentru implementarea unor facilităti de leasing            Discounturi eficiente ale piă ţiior viitoare (din 2007)    factoring şi forfetare      4. Creşterea cantităţii de produse exportate în cantităţi mici    Stabilirea de canale de consultare între asociaţiile agenţilor implicaţi şi asociaţiile din industria de metale  - baza de consuIlare activă între companiile  exportatoare    Managementul companiilor metalurgice    Resurse proprii    -    lncepând cu 2006    2007  Anul integrării        5. Creşterea gradului de aliniere în ceea ce priveşte calitatea şi standardul de siguranţă specifice principalelor pieţe    promovarea a calităţii în industriile metalurgice      Resurse proprii    Programul de Asistenţă UE    2007 - 2006    Armonizarea celor naţionale şi internaţionale, până în 2007    norme      6.lntroducerea managementului profesionist în companiile orientate spre export    - programe de training pre si post an gajare, în managementul exportului şi alte activităţi auxiliare      Resurse proprii    Programul de Asistenţă UE    2006 - 2009    Dezvoltarea programelor de management, training în afaceri şi consultanţă concentrate pe managementul exportului, toate la costuri rezonabile    educare şi agenţiile de        -  refacerea schemelor de garantare a împrumuturilor pentru export     -  lărgirea sistemului de     -  studii de fezabilitate       -  statistici ale comerţului global cu oţel     -  studii sectoriale de piaţă     -  obţinerea de feedback de la procesul iniţial de consultanţă       -  oferirea de servicii de baza în ceea ce priveşte calitatea şi serviciile de informare tehnică     -  Încurajarea sectorului privat de a se implica în servicii ce privesc acordarea de evaluări     -  îmbunătăţirea autorităţii naţionale de standardizare     -  programe de training în managementul proiectelor şi managementul calităţii     -  programe de     -  acreditarea organismelor de certificare OHSAS 18001       -  Managementul companiilor metalurgice     -  MEC       -  Creşterea nivelului de informare al exportatorilor din îngrămădeala internaţională privind specificaţiile tehnice şi standardele legate de metalurgie     -  abilitatea sectorului metalurgic de a-şi adapta produsele la cerinţele internaţionale     -  reducerea cerinţelor legate de standardele tehnice     -  creşterea interesului companiilor locale pentru serviciile oferite de centre de consultanţă şi/sau de birouri de standardizare     -  Creşterea numărului de companii certificate cu ISO 9000 sau cu alte       -  Managementul companiilor metalurgice     -  MEC       -  program special pentru creşterea nivelului de familiarizare cu tehnicile moderne de management si promovare     -  implicarea celor mai faimoase organizaţii private de educaţie     -  alianţa între organizaţiile de promovare a comerţului , centrele de    166                   consultanţă pentru a oferi o combinaţie între instruire-educare- consultare IMM-urilor cu potenţial de export  crescut      7. Creşterea nivelului abilită lor tehnice şi profesionale în metalurgie    - alianţa intre asociaţiile sectoriael şi Ministerele Educaţiei, Muncii şi Comerţului pentru evaluarea nevoilor tehnice specifice sectorului metalurgic      Resurse proprii    Programul de training UE    2006 - 2009    sporirea sistemului general şi tehnologic de educa e disponibil pentru metalurgie          -  Managementul companiilor metalurgice     -  Mede     -  MMSS     -  MEC       -  creşterea numărului şi nivelului de programe de educare tehnica specifice fiecărei companii metalurgice     -  Creşterea numărului de înregistrări în acele programe    167     3.  PERSPECTIVA CLIENTULUI   
  
 Strategia de export - Plan de lucru şi baza de management 
  
 168 

 SEGMENTAREA CLIENTILOR 


 Sectorul Vinului 

    Perspectivă      PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    SEGMENTAREA CLIENTILOR      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile  (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale  Necesare    Perioadă  implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea exportului pe pieţele  ţintă    Iniţiativa 1  Participare stabilă cu pavilion naţional la târguri importante în   Franţa. Rusia SUA, Asia    MEC PNW APEV    Buget şi companii participante    IBD/ GTZ USAID    lncepând cu 2006    4  Târguri în fiecare an 40 De participanţi pe an     Număr de târguri şi număr de companii        Iniţiativa 2  Concentrarea pe instrumentele de promovare a exportului pe pieţele ţintă       PNW APEV  COMPANIILE PRODUCĂTOARE DE  VIN    Financiar: instrumente bugetare  Resursele asociaţiei Resursele companiei    IBD/ GTZ USAID    2006-2009    Evenimente pe pieţe în fiecare an    Număr de evenimente pe pieţe      Considerent Strategic 2    Exportator potenţial                  1. Transformare a capacităţii  potenţiale în capacitate de export    Iniţiativa 1  Campanii de informare şi training a potenţialilor exportatori privind  avantajele exportului    Instituţii Responsabile (Publice şi Private): Camere  Profesionale  Instituţii de training      Buget public Asociaţii universităţi (ASE)    IBD/ GTZ USAID    2006- 2009    5 Simpozioane pe  potenţialul de export în fiecare an      Număr de simpozioane şi număr de participanţi        Iniţiativa 2  Stimularea exportatorilor aspiranţi de a investi în piaţă    MEC PNW APEV ONIV    Buget al Guvernului      USAID IBD/ GTZ      Începând cu ianuarie 2006      3 cercetări de piaţă în fiecare an        Considerent Strategic 3    Exportatorul aspirant                  1. Întărirea capacităţii de export    Iniţiativa 1  Stimularea exportatorilor  aspiranţi să participe la târguri şi la expoziţii    PNW APEV ONIV      Instrument bugetar Resursele companiei      USAID. GTZ      Începând cu ianuarie 2006    40 companii participante a târguri în fiecare an      Număr de companii care încep să exporte    
 169 



 Sectorul produse meşteşugăreşti şi de artizanat 

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic      SEGMENTAREA CLIENŢILOR      Considerent Strategic 1    Exportatori curenti      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1.  Dezvoltare exportului pe pieţele ţintă şi intrarea pe noi pieţe     Iniţiativa nr. 1:  Organizarea şi desfăşurarea de acţiuni menite să identifice nevoile pe pieţele ntă        -  ANEIR;     -  MEC/CRPC;     -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti      Parteneriat public- privat bazat pe programe de informare comercială      Anual    Cooperare între instituţii pentru obţinerea informaţiilor privind: standardele de calitate impuse, tipurile de comerţ, densitatea aquis-ului comunitar pe  produs    - Număr de pieţe cu cerinţe identificate.        Iniţiativa nr. 2:  Facilitarea afacerilor pentru abordarea de pieţe noi (Rusia, Ucraina).        -  ANEIR;     -  MAE/MEC;     -  Asociaţii ale cooperativelor mestesugaresti;      Parteneriat public- privat bazat pe finanţarea dezvoltării comerţului internaţional.    Personal specializat în birourile comerciale române.    Anual       -  	Identificarea lanţurilor noi de cerere pe pieţele noi;     -  	Identificarea investitorilor străini.         -  Număr de noi pieţe abordate;     -  Număr de afaceri noi lansate;     -  Capital de investiţie adus.      

      Iniţiativa nr.  3:   Participare consecventa sub pavilion naţional la târguri internaţionale   specializate şi/sau mixte.       -  MEC;     -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti (inclusiv asociaţii profesionale pe sub-sectoare);      Parteneriat public- privat bazat pe programe de târguri şi misiuni.      Anual       -  	Lansarea unei colecţii noi pentru fiecare sub-sector pe pieţele ţintă.     -  	Lansarea colecţiilor noi de produse pe pieţele noi         -  Număr de târguri;     -  Număr de misiuni;     -  Număr de colecţii de produse.        Considerent Strategic 2    Exportatori potentiali            -    -        Obiective      Iniţiative    Instituţii responsabile  (  publice şi privale)     Resurse de Alocat  (financiare,program, umane)    Resurse de Alocat  (financiare,program,u mane)    Perioadă implementare      Ţinte      Măsurarea impactului      1. Transformarea capacităţilor interne existente de livrare în capacităţi de export    Iniţiativa nr. 1:  Asistenţă pentru export direct       -  ANEIR;     -  CCIR;     -  MEC;     -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti (inclusiv asociaţii profesionale pe sub-sectoare)         -  Programe de asistenţă a exportului;     -  Personal specializat;     -  Co-finanţare        lncepând cu 2006    Organizarea şi desfăşurarea a două seminare pe an pentru facilitarea transferului de informaţie privind gradul de conştientizare al comerţului şi al pieţei, finanţarea exportului şi managementul  exportului       -  	Număr de seminarii organizate şi desfăşurate     -  	Număr de societăţi cooperative meşteşugăreşti participante;     -  	Număr societăţi cooperative meşteşugăreşti pregătite pentru activitatea de    export.    
 170 




      Iniţiativa nr. 2: Facilitarea contactelor pe piaţă.       -  ANEIR;     -  CCIR;     -  MEC;     -  Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti  (inclusiv  asocia i profesionale pe sub-sectoare)         -  Financiar;     -  Program de ajutarea a exportului;     -  Personal specializat    pe  pieţele  ţintă (în oficiile comerciale).      lncepând cu 2006    - Organizarea şi desfăşurarea anuală de acţiuni de documentare şi informare pe pieţele ţintă cu grupuri de socetăţi cooperative meşteşugăreşti       -  	Număr de acţiuni organizate;     -  Număr de socetăţi  cooperative meşteşugăreşti participante;     -  	Număr de beneficiari    identificaţi pe piaţa externă.      Considerent Strategic 3    Exportatori aspiranti            -    -      Obiective    Iniţiative    Instituţii responsabile ( publice şi privale)    Resurse de Alocat  (financiare,program,  umane)    Resurse de Alocat  (financiare,program,u mane)    Perioadă  implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Transformarea  interesului şi  entuziasmului în capacităţi de export    Iniţiativa nr. 1: Asistenţă în afaceri şi training în domeniul managementului  exportului.        -  ANEIR;     -  CCIR;     -  MEC;     -  Uniuni/asociaţii    cooperatiste meşteşugăreşti       -  Programe de asistenţă a exportului;     -  Personal specializat.     -  Co-finanţare        lncepând cu 2006    Desfăşurarea de acţiun· de asistenţă şi  seminarii de training  privind managementului exportului       -  Număr de seminare;     -  Număr de participanţi      
 171 



 172 



 Industria textilă şi a produselor textile 

    Perspectivă      PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    SEGMENTAREA CLIENŢILOR      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      Creşterea impactului confecţiilor româneşti pe pieţele europene    Iniţiativa nr. 1:  Facilitarea contractelor de afaceri pentru intrarea pe pieţele noi( exp.: Rusia, Ucraina).    •ANEIR;     •  Ministerul Afacerilor Externe/ Ministerul Educaţiei şi Cercetării     •  Asociaţii Profesionale      Parteneriat public- privat prin programe de finanţare a dezvoltării comerţului exterior.    Personal calificat în ramurile comerciale.    2006-2009            Iniţiativa nr. 2: Propunerea creării:  -unor posturi de reprezentare pentru mediul de afaceri, ln cadrul ambasadelor României;  -  Consiliului Tehnic   pentru    ramura  textilelor  Centrului de Marketing    Ministerul Economiei şi Comerţului;  -Ministerul Afacerilor Externe  -Camera de comerţ şi industrie    Parteneriat public- privat    Fonduri private    2006-2009    -5 posturi de reprezentare în cadrul Ambasadelor României din ţările cu tradiţie în exportul hainelor;     -  J Centre de Marketing;     -  Consiliul tehnic pentru ramura textilelor;      Penetrarea pieţelor externe şi întărirea prezenţei industriei româneşti de textile şi produse textile pe aceste pieţe    
 173 



 Sectorul mobilă 

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic      SEGMENTAREA CLIENŢILOR      Considerent Strategic      Exportator curenti      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea exportului,prin creşterea competitivităţii internaţionale    INITIATIVA nr.1:     -  su'stinerea  parti ipări i la târguri internaţionale de profil  şi  a reclamei comerciale prin promovarea CD-urilor, cataloagelor, ofertelor, etc.(  KOLN, BIRMINGHAM, KIEV,PARIS,MILANO,B RUXELLES,MOSCOVA   ,VALENCIA,etc.)  -Facilitarea comertului cu mobilă pe pieţe'le CSI şi Ucraina;     -  Iniţierea de programe pentru transfer de tehnologii performante în fabricile de mobilă şi în sectoarele furnizoare de semifabricate şi prefabricate;    -Iniţierea de programe specifice pentru atragerea de  investitori  străini direcţi;    MEC, CRPC, MFP,  MAE,  APMR,  agenţi economici;  MEC,  CRPC, MFP,   MAE,  APMR,  agenţi economici;    MEC; MAE;,MFP,  bănci, INL, APMR, agenţi economici;  MEC;  MAE;,MFP,   bănci,  INL, APMR,   agenţi economici;    Parteneriat public- privat    Organisme internaţionale;    Anual    5 târguri  /an   Creşterea volumului de export  minim 10/ an  Minim 2/an    Dezvoltarea parteneriatei or internaţionale şi a exporturi! or.  Numar programe  Numar programe    
 2. 

 3. 


     
  
    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    SEGMENTAREA CLIENTILOR      Considerent  Strategic 1    Exportatori actuali      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi  Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Creşterea competitivităţii internaţionale    Iniţiativa 1  -Programe de finanţare exportului    IBR EXIMBANK CCI  CCPI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2008    Masa critică de expertiză disponibilă  în fiecare sector    Nivel de angajare în programele stabilite        Iniţiativa 2:  -Programe de informare comercială    CRPC CCI ANEIR PATR  PASS       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Sectorul de afaceri Dispus să se angajeze în asemenea  programe    Mărimea şi nivelul afacerii  servicii de consiliere şi de sfătuire disponibile în cadruI  comunităţii de export        Iniţiativa 3  -Metodologie de dezvoltare a afacerii    MEC CCIR CRPC  GEA       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Oameni      2006-2009    3 experţi de sector în 4 sectoare anual    Designul unor programe durabile      2. Dezvoltarea resurselor umane    ln -  itiativa 1  -lnt ' ărirea avansării  în carieră    MEC MEC ANOFM ANPRU CCI       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    100% revizuirea a listei de competenţă in muncă  Testare anuală a competentelor cheie    Definirea criteriilor de recrutare pe baza competenţelor    Crearea unei baze de teste de evaluare a competenţelor cheie        Iniţiativa 2:  -Livrarea de programe de management al exportului    ASE NCEM PATR  CCI /SRAF MEC       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Nu mai puţin de 15 angajaţi pentru fiecare 100 de oameni intraţi în programe anuale de training pe termen scurt sau lung Identificare anuală a 3-5 programe  pentru fiecare  competenţă cheie componentă    Educaţie pe toată durata vieţii  Educaţie profesională specializată      3. Managementul strategiei    Iniţiativa 1  - Consiliere în afaceri şi feedback    ACSE NCEM CCI       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Updatare lunară a dosarelor strategiei    Introducerea responsabilităţii pentru planificarea strategică  (  întreprinderile mici)    
 175 



      de la procesele consultative iniţiate    CCPI ANIMMC          Updatare bi-anuală  a evaluărilor strategiei      Înfiinţarea departamentelor strategiei  (întreprinderile  mari)        Iniţiativa 2:  - Program de consilieri comerciali certifica    MEC CCIR CRPC CCPI GEA    suport curs ITC Experţi ITC Experţi naţionali       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2007    Masa critică de expertiză pentru fiecare sector instruită în programe anuale de  10 luni    Dezvoltarea competenţei pentru evaluare.management, export şi e- commerce      4. Dezvoltarea marketingului    Iniţiativa 1  - Consiliere de afaceri şi procese de consultare cu firmele şi asociaţiile sectorului    CRPC CCI PASS PATR       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Programe     •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    25% creştere anuală a consilierii in-house a afacerii pentru fiecare sector    Extinderea planificării strategiei la dezvoltare marketingului  Planificare bugetara pentru programele de marketing      5. Managementul sistemelor de informaţie    Iniţiativa 1  - programe de training pentru e- dezvoltare    CCI CCPI CRPC  Asociaţii sectoriale       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Programe     •  Financiar     •  Oameni      2007-2009    Cel puţin un program de training pe an pentru personalul cheie din departamentele de contabil ate    Înscrierea managerilor de vârf la cursuri scurte de specializare, la fiecare 2 ani    Creşterea participării la înscriere cu 20% în  fiecare an    Extinderea trainingului contabil în informatică  Training specializat în securitatea şi protecţia informaţiei    Training specializat în planificarea resurselor companiei      6. Logistică/ Standarde    Iniţiativa 1  - Un program ţintă de creştere a conştientizării şi de  promovare    CCI PASS PATR       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Liste Updatare anual pentru programele de training    Training specializat în drepturile de proprietate intelectuală      7. Managementul operaţiunilor/Controlul calităţii    Iniţiativa 1  - Un program ţintă de creştere a conştientizării şi de promovare    RENAR ASRO CCI CCPI PATR PASS  ANIMMC       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Programe     •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    Programe anuale de training in-house pentru nu mai puţin de 30% din companiile din fiecare sector    Training specializat în:     -  managementul calităţii     -  controlul calităţii        8. Dezvoltarea produselor/Design industrial    Iniţiativa 1  - Un program ţintă de creştere a conştientizării şi de promovare    PATR PASS UNIV       •  Programe     •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2008    Masa critică de expertiză disponibilă  în fiecare sector    Training specializat în:     -  design tehnic     -  inovare     -  tehnici de transfer tehnologic      
 176 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic      SEGMENTAREA CLIENŢILOR      Considerent Strategic 2    Exportatori potenţiali      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi  Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Transformarea capacităţii latente de export  în capacitate reală în export    Iniţiativa 1  - Consiliere a exportului şi a afacerii şi feedback de la procesul consultativ ini at    MEC NCEM PATR PASS CCI CCPI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2008     1O  companii la fiecare şase luni  (pe  o perioadă de peste trei ani)    Nivel de înrolare în programe de managementul exportului al companiilor existente  non-exportatoare  -  exportatori pentru prima dată         Iniţiativa 2:  -  Clustere  şi activită de stimulare a  legăturilor    MEC PATR CCI CCPI  GEA       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Programe anuale de creştere a conştientizării publice    Extinderea iniţiativelor de cluster      2. lmbunătăţirea cunoştinţelor de limbi străine    Iniţiativa 1  - Programe de conştientizare prin parteneriat public-  privat    UNIV PATR CCI PASS       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2008    Evaluarea sectorului în termen  de 3 ani    Stimulente temporare prin locuri de muncă pentru abilităţi lingvistice      3. lmbunătăţirea talentelor de negociere    Iniţiativa 1  - Implicarea unor organizaţii reputate de training în afaceri    MEC PATR PASS CCI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2008    Masa critică de expertiză disponibilă  în fiecare sector    Training specializat în negocierile de comerţ internaţional    
 177 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    SEGMENTAREA CLIENŢILOR      Considerent Strategic 3    Exportatori aspiranţi      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi  Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Transformarea interesului  şi entuziasmului  în capacitate reală de export    Iniţiativa 1  - Consiliere în afaceri şi iniţierea unui proces  consultativ între    MEC PATR PASS CCI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Evidenţă a participării la trainingul de "Start- up" la fiecare şase  luni    Gradul de înscriere al companiilor începătoare  cu aspiraţii de a exporta        reţele de sprijin a                    comerţului, firme. şi                    asociaţii de sector                    Iniţiativa 2:  - Training in managementul    MEC  NCEM PATR       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2007-2009    Creştere anuală cu  30% a înscrierii personalului    Programe de training pentru:  -managementul de proiecte;  - managementul calităţii      exportului    PASS  CCI            - managementul riscului        CCPI              
 178 



 179 



 MANAGEMENTUL CALITĂTII EXPORTULUI 

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    MANAGEMENTUL CALITĂŢII        Obiectiv      Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare      Perioadă implementare      "finte      Măsurarea impactului      1. Dezvoltare similară cu cea a UE a  laboratoarelor de    Iniţiativa 1  - Implementarea standardului SR EN      - laboratoare de testare ale companiilor t    -fonduri proprii ale laboratoarelor  - fonduri bugetare prin      2006- 2009    -minim 1 O  laboratoare  /an, în care va fi implementat SR EN    Nr. de laboratoare /an  în care va fi implementat SR EN      testare a  caracteristicilor sau    ISO/CEI 17025: 2001  în laboratoare    - laboratoare acreditate  etc.    programele planului  naţional de Cercetare,      ISO/CEI 17025    ISO/CEI 17025      performanţei materialelor şi  produselor exportate        Dezvoltare şi inovare  - co-finanţare prin program desfăşurat de                  MEC          

      Iniţiativa 2    -  Participarea institutelor de cercetare-dezvoltare şi a laboratoarelor acreditate la   dezvoltarea anumitor    -RENAR  -laboratoare de testare acreditate  laboratoare ale institutelor de cercetare-dezvollare    - fonduri bugetare prin programele planului na onal de Cercetare, Dezvoltare şi inovare    -fonduri proprii ale laboratoarelor      2006-2009    Minim 20 de institute de cercetare- dezvoltare şi laboratoare de testare acredilale/4 ani pentru a lua parte la compararea schemelor pentru laboratoare    Nr. de institute de cercetare-dezvoltare şi laboratoare de testare acreditate/ participante în cei 4 ani la compararea schemelor pentru laboratoare      scheme de comparare  pentru ca                laboratoarele de  testare să întâlnească                noile cerinţe  internaţionale privind                competenţa                2. Dezvoltare instituţională ASRO pentru dezvoltarea activităţilor de  standardizare şi de sprijinire a ofertei I    Iniţiativa 1     -  Dezvoltarea unui Centru de Schimb Informaţional bazat pe cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi UE     -  Dezvoltarea unei baze de date în domeniul standardizării      ASRO    Fonduri ASRO        2006-2009  Finalizarea în 2006 a softului necesar       -  program (software) de updalare a bazei de dale     -  software asemănător      desfăşurarea unui program(software) şi a unui software asemănător util      nivelul cerinţelor şi practicilor europene şi  internaţionale          util          Iniţiativa 2      - fonduri ASRO      2006-2009    Doar 10-20% dintre    % dintre standardele        - Tradu cerea    ASRO        standardele europene    europene traduse prin        standardelor europene    - asociaţii profesionale,    - Parteneriat între      traduse prin metode de    metode de        prin metoda    - organizaţiile    ASRO şi companiile de      "confirmation sheet"    "confirmation sheet"        "confirmation sheer    angajatorilor    export, producători şi              pentru a fi uşor de    -companii    asociaţii profesionale,              înţeles şi de folosit în      pentru strângerea              domeniu      fondurilor necesare                  traducerii standardelor              Iniţiativa 3  - Tradu cerea standardelor europene    ASRO    - fonduri ASRO      2006-2009    adoptarea 100% a    % adoptare a      M E.C.:M.J.:M.S  M.TC.T. M.M.S.S.F.    - Fonduri bugetare,  alocate pe baza      standardelor europene    standardelor europene      M C.H:  - companii ,  care iau    contractuală de  ministerele implicate şi            parte la comitetele    fonduri atrase de la            tehnice ASRO    companii            3. Număr din ce în ce mai mare de exportator, IMM- uri, asociaţii profesionale, să ia parte la activitatea  de standardizare din    Iniţiativa 1  - Organizarea evenimentelor de informare cu privire la importanta folosirii    ASRO ANIMMC  Asociaţii Profesionale    Fonduri ASRO  - fonduri bugetare prin programele planului national de Cercetare,      2006-2009      Reprezentarea în comitetelor tehnice ASRO:  - 15% asocialii      % reprezentanţi în comitetele tehnice ASRO    
 180 




    cadrul comitetelor tehnice ASRO    standardelor şi participarea la activitatea de standardizare din cadrul comitetelor tehnice ASRO      Dezvoltare şi inovare        profesionale ,  producători, exportatori  -10% IMM-uri.        4. Certificarea produselor agro-alimentare    Iniţiativa 1  - Iniţierea de discuţii cu instituţia responsabila pentru completarea Hotararilor de Guvern nr.1157/2002 şi nr.  2206/2004;    MAPDR      Co-finanţare pentru certificarea conformităţii produselor agricolo-alimentare    2006-2006    ajungerea la o înţelegere pentru adoptarea unei noi legi, în completarea Deciziei de Guvern nr.1157/2002 şi nr.  2206/2004;    Noile acte legislative publicate în Monitorul Oficial      5. Campanii de conştientizare pentru promovarea culturii calităţii în rândul exportatorilor/ asociaţiilor profesionale    Iniţiativa 1  - Organizarea de seminare, ateliere de lucru, conferinţe, forumuri    -RENAR; BRML ASRO MEC- CCI,  - organizaţii de training/ certificare    Fondurile organizaţiilor      2006-2009    40 evenimente/an    Nr. de evenimente organizate/an    
 181 



  
      Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    MANAGEMENTUL CALITĂTII          Instituţii Responsabile (Publice şi      Resurse        Măsurarea      Obiectiv    Iniţiative    Private):    Resurse de Alocat    Adiţionale    Perioadă    -pnte    Impactului              Necesare    implementare          1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii calităţii  în   domeniul:    Iniţiativa 1     -  Dezvoltarea unui Centru de Schimb Informaţional de Standarde bazat pe cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi UE     -  Dezvoltarea unei baze de date în domeniul    standardizării    ASRO    Fonduri ASRO        2006-2009  Finalizarea în    - produs-program (software) de updatare a bazei de date        crearea şi utilizarea unui produs- program (software)  şi a unui produs-            2006 a softului      program (software)            necesar    - produs-program    conex              (software) conex        A. standardizarii    Iniţiativa 2  - Recuperarea      ASRO       -  fonduri ASRO     -  fonduri bugetare        2006-2009    - doar 10-20% dintre standardele    % dintre standardele        decalajului dintre    - asociaţii profesionale ,     - Parteneriat între      europene sa fie    europene traduse        standardele traduse  in limba română şi    - organizaţiile angajatorilor  -companii    ASRO şi  companiile de      traduse prin  metoda ăfila de    prin metoda ăfila de  confirmare"  sau         standardele traduse      export,      confirmare" sau    ,,anunţ"        prin metoda ăfila de  confirmare" sau      producători şi  asociaţii      ,,anunţ"          ,,anunţ"      profesionale,                  pentru strângerea                  fondurilor                  necesare                  traducerii                  standardelor          
 182 




      Iniţiativa 3  - Traducerea standardelor europene    ASRO M.E.C.;M.J;M.S.  M.T.C.T. M.M.S.S.F. M.C.T.I.;  - companii, care iau parte la comitetele tehnice ASRO       -  fonduri ASRO     -  Fonduri bugetare, alocate pe baza contractuală de ministerele    implicate şi      2006-2009    adoptarea 100% a standardelor europene    % adoptare a standardelor europene        fonduri atrase de            la companii          Iniţiativa 4  Evaluarea impactului standardelor   române în economia României    ASRO  Organisme de instruire şi consultanţă    - Fonduri ASRO      2006-2009    - Studiu elaborat    - Editarea şi diseminarea studiului pe hartie si prin web-site      Iniţiativa 5  - Creşterea    ASRO ANIMMC    - Fonduri ASRO      2006-2009      Reprezentarea în      % reprezentanţi în      numărului de exportatori, IMM-uri, asociaţii profesionale, care participă la activitatea de standardizare în  cadrul comitetelor    Asociaţii Profesionale    - fonduri bugetare prin programele planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare      comitetelor tehnice ASRO:     -  15% asociaţii profesionale, producători, exportatori     -  10% IMM-uri .       comitetele tehnice ASRO      tehnice ASRO                B. certificării    Iniţiativa 1  Promovarea avantajelor   certificării voluntare       -  Organisme de certificare     -  RENAR      Fonduri  -RENAR  - organisme de certificare      2006-2009    - Realizarea şi difuzarea a cel puţin 1 O  titluri de  pliante în câte    - nr de titluri de pliante şi nr exemplare difuzate/  4 ani        a produselor/ serviciilor          200.000  exemplare/ 4 ani      
 183 




    C. încercări (testări)    Iniţiativa 1     -  Implementarea în laboratoare a:  -standardului SR EN ISO/CEI 17025  2001 în laboratoare;     -  standardului EN ISO 15189:2003           -  laboratoare de încercări ale companiilor     -  laboratoare acreditate etc.     -  laboratoare medicale      -fonduri proprii ale laboratoarelor  - fonduri bugetare prin programele planului naţional de Cercetare,  Dezvoltare şi      2006-2009    - 100 laboratoare / 4 ani, în care va fi implementat SR EN ISO/CEI 17025; EN ISO  15189 2003    nr. de laboratoare /4 ani, în care s-a implementat SR EN ISO/CEI 17025; EN  ISO 15189 2003          inovare                - co-finanţare prin program  desfăşurat de                MEC              Iniţiativa 2  Planificarea şi realizarea de programe de   intercomparare a    -RENAR  -laboratoare de testare acreditate laboratoare ale institutelor de cercetare-dezvoltare    - fonduri bugetare prin programele planului naţional de Cercetare,  Dezvoltare şi      2006-2009    -minim 50 institute de cercetare- dezvoltare şi laboratoare de  testare    nr. de institute de cercetare- dezvoltare şi laboratoare de  testare acreditate/        laboratoarelor  acreditate de    inovare      acreditate/4 ani  pentru a lua parte    participante în cei 4  ani la compararea        încercări la nivel naţional şi internaţional    -fonduri proprii ale laboratoarelor      la compararea schemelor pentru laboratoare    schemelor pentru laboratoare      D. etalonarii/ calibrării    Iniţiativa 1  Promovarea cooperării între laboratoarele de etalonare     -RENAR  -BRML- INM  -Laboratoare de etalonare    fonduri proprii:  -RENAR  -BRML- INM  -Laboratoare de etalonare      2006-2009    - Încheierea de acorduri de cooperare cu laboratoare din UE      -acorduri de cooperare cu laboratoare din UE      Iniţiativa 2  Sensibilizarea agenţilor economici cu privire la necesitatea etalonării echipamentelor de   măsurare    -RENAR  -BRML- INM    fonduri proprii - RENAR  -BRML - INM      2006-2009    - Realizarea şi difuzarea a cel puţin 2 titluri de pliante în câte  50.000 exemplare/  4 ani    - nr de pliante difuzate /4 ani    
 184 




      Iniţiativa 3  Planificarea şi realizarea unor programe de intercomparare a laboratoarelor de etalonare la nivel naţional şi internaţional     -ROLAB  -Laboratoare de etalonare  -BRML- INM    fonduri proprii:  - Laboratoare de etalonare      2006-2009    - Realizarea a cel puţin unui program anual de inter- comparare    Nr de programe  de inter-comparare/ 4 ani      E. inspecţiei    Iniţiativa 1  Oferirea de instruire şi training pentru inspectorii calităţii angajaţi ai agenţilor economici (mai ales în domeniul Metodelor de control statistic, Echipamentelor de măsură, etc.)    -Organisme de inspecţie  -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management    fonduri proprii :   -Organisme de inspecţie  -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management      2006-2009    -Minim 50 de persoane instruite/ 4 ani    -nr de persoane care au fost instruite/4 ani      Iniţiativa 2  Organizarea de seminarii şi conferinţe specializate pentru inspectorii calităţii     - RENAR  -Organisme de inspecţie  -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management al calităţii    fonduri proprii :   - RENAR  -Organisme de inspecţie  -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de  management      2006-2009    -Minim 200 de persoane participante la conferinte/ 4ani    nr de inspectori participanti/4 ani    
 185 




    2. Promovarea şi sprijinirea implementării/ dezvoltării sistemelor de management în cadrul firmelor prin:  A.  sensibilizarea agentilor economici privind rolul şi importanţa calităţii pe piaţa mondială     lnitiativa 1    -Organizarea de conferinţe şi simpozioane pe teme adecvate (inclusiv a unei Conferinţe Anuale Naţionale a Calităţii);     -  Celebrarea Săptămânii Mondiale a Calităţii       -  Organizare anuală a Forumului naţional al calităţii şi acordarea Premiului Român pentru Calitate ăJ.M.Juran" acelor companii care au reuşit implementarea cu succes a unui asemenea model        -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii  -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019  -Universităţi  -CCIT  - Fundaţia Premiul Român pentru Calitate "J M Juran"    fonduri proprii :   -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii  -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019  -Universităţi  -CCIT    fonduri proprii:  - Fundaţia Premiul Român pentru Calitate "J M Juran"      2006-2009      -40 evenimente/an  -minim 20 de firme participante/an  -minim 20 companii/an care sa participe la Forumul  naţional al calităţii    -minim 10 companii/an care sa participe la competiţia  pentru acordarea Premiului Român pentru Calitate  ,,J.M.Juran"      -nr. de evenimente organizate/an    - nr firme participante/an  -nr. de companii/an care au participat la Forumul naţional al calităţii si la competiţia pentru acordarea Premiului Român pentru Calitate      Iniţiativa 2  Publicarea şi distribuirea gratuită a unor pliante şi broşuri referitoare la diferite aspecte ale managementului calităţii ;     -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii  -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management    fonduri proprii :   -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii    -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management      2006-2009    -1 O  titluri/ an de pliante în min 100.000  exemplare/ titlu    - 5 titluri pe an de broşuri în min.  1 OOO  exemplare/ titlu    -nr de titluri/an    -nr. de publicatii realizate/ an  - nr de broşuri distribuite/ an    
 186 




      Iniţiativa J    - Publicarea regulată a unor periodice dedicate calităţii (inclusiv online)  -Publicarea unor studii de caz şi istorii de succes referitoare la experienţele firmelor din UE şi din România în calea lor spre excelenţă în  afaceri    -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii  -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management    Fonduri proprii :   -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii    -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management      2006-2009       -  minim doua publicatii online/an  -minim 10 studii de caz publicate     -  minim2 publicatii/an         -  nr de publicatii online/ an     -  nr studii de caz publicate     -  nr de publicatii-/an        Iniţiativa 4    -Instruirea şi informarea periodică a unor reprezentanţi ai mass-media în domeniul managementului calităţii    -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii  -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management    Fonduri proprii :   -Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii  -Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de  manaqement      2006-2009    - minim 10 reprezentanti mass-media informaţi şi instruiţi în domeniul managementului calităţii/ 4 ani    -nr reprezentanti mass-media informaţi şi instruiţi în domeniul managementului calităţii/ 4 ani      B. educaţiei, instruirii şi training    lnitiativa 1  - Elaborarea de standarde ocupaţionale (armonizate cu cele europene) pentru toate ocupaţiile profesioniştilor calităţii    -ARNA  -FRPC  -ARC,  -ACRMC       -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităţi      fonduri proprii :   -RENAR,  -ARNA  -FRPC  -ARC ,   -ACRMC     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii     -  Universităţi        2006-2009    - Minim 50 standarde elaborate/ 4 ani    -nr de standarde ocupaţionale elaborate/4 ani    
 187 




      Iniţiativa 2    Promovarea Schemei naţionale de calificare şi certificare pentru ocupaţiile profesioniştilor calităţii (armonizată cu cea europeană)    -FRPC,  -ACRMC       -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităţi      fonduri proprii:  -FRPC,  -ACRMC     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităti        2006-2009    - Elaborarea a 6 standarde ocupaţionale (pentru ocupaţiile care nu au fost încă transpuse în România)    -nr de standarde ocupaţionale elaborate/ 4 ani      Iniţiativa 3    Elaborarea de coduri etice pentru instructorii, trainerii şi consultanţii în sisteme de management (în conformitate cu standardele , ghidurile şi codurile europene)    -FRPC,  -ACRMC       -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management       -  Universităţi      fonduri proprii :   -FRPC,  -ACRMC     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităti        2006-2009    - Elaborare a câte unui cod etic pentru instructorii ,  trainerii şi consultanţii în sisteme de management    -Nr de coduri etice elaborate pentru instructorii, trainerii şi consultanţii în sisteme de management      Iniţiativa 4    Instruirea studenţilor din învaţământul superior tehnic şi economic în domeniul sistemelor de management    -FRPC,  -ACRMC       -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităţi      fonduri proprii:  -FRPC,  -ACRMC     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităti        2006-2009    - introducerea a cel puţin 3 cursuri opţionale privind sistemele de management în universităţile tehnice şi economice    -nr de cursuri opţionale introduse/ 4 ani  - nr studenţi instruiţi/ 4 ani    
 188 




      Iniţiativa 5  Instituţionalizarea unei Reţele româneşti a universităţilor oferind masterate şi doctorate în domeniul sistemelor de management şi racordarea ei la reţeaua europeană existentă     -FRPC,  -ACRMC       -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităţi      fonduri proprii:  -FRPC,  -ACRMC     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii     -  Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management     -  Universităti        2006-2009       -  introducerea a cel puţin 3 masterate şi a unui doctorat în sisteme de management la toate universităţile tehnice şi economice     -  Crearea unei reţele a acestor universităţi         -  nr de persoane cu masterat/ 4 ani     -  nr persoane înscrise la doctorat/ 4 ani        C. informare    lnitiativa 1  -     Benchmarking privind organizaţiile cele mai competitive din România       -  Firmele certificate ISO 9000     -  Firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate  « J.M.JURAN  >>      -  Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management      fonduri proprii     -  Firmele certificate ISO 9000     -  Firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate  « J.M.JURAN  >>      -  Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate     -  Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de    management      2006-2009       -  Efectuarea de vizite de benchmarking la cel puţin 1 O  din organizaţiile laureate/ an  -Minim10 participanti la fiecare vizita     -  Elaborarea a cel puţin 5 studii de caz, anual      -Nrde vizite de  benchmarking efectuate anual la organizaţiile laureate  -Nr de participanti la fiecare vizita  -Nr de studii de benchmarking elaborate anual      Iniţiativa 2    Benchmarking privind organizaţiile cele mai competitive din Uniunea Europeană       -  Firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate  « J.M.JURAN  >>      -  Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate      fonduri proprii:  -firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate  - Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate      2006-2009       -  Efectuarea de vizite de benchmarking la cel puţin 5 din organizaţiile laureate     -  Traducerea şi difuzarea a cel puţin 30 studii de caz, anual      -Nrde vizite de  benchmarking efectuate anual la organiza ile laureate  -Nr de participanti la  fiecare vizita  -nr de studii de caz traduse şi difuzate/ an    
 189 




    D. consultanţă    lnitiativa 1  Stabilirea şi instituţionalizarea standardelor de calificare şi etice pentru consultanţii în sisteme de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019, (armonizate cu standardele europene)     -ACRMC  - Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019    fonduri proprii:  -ACRMC  - Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019      2006-2009    - Elaborarea unui cod etic pentru consultanţii în sisteme de management    -Existenta unui cod etic difuzat tuturor celor interesati      Iniţiativa 2  Acreditarea Asociaţiei Române a Consultanţilor în Managementul   Calitătii (ACRMC)    ACRMC    -fonduri proprii ACRMC      2006-2009    - Elaborarea documentelor de acreditare    -acreditarea ACRMC      E.  implementare       lnitiativa 1-  Implicarea firmelor din România în iniţiativa europeană  "Sharing best practice with EU   candidate countries"    - Firmele care au implementat sisteme de management (conform standardelor ISO 9000 , 14000, etc.)    -fonduri proprii firme      2006-2009    - Includerea a cel puţin 50 de firme din România în iniţiativa europeană/ 4 ani    -nr. de firme incluse în iniţiativa europeană/ 4 ani      3. Promovarea produselor şi serviciilor certificate pe piaţa internă    Initiativa 1     -  Campanie de informare cu privire la avantajele certificării produselor şi serviciilor     -  Publicarea regulată a datelor privind produsele şi serviciile certificate     -  Promovarea produselor şi serviciilor ce au obţinut mărcile de    conformitate    -Organismele de certificare a produselor şi serviciilor    Fonduri proprii Organisme de certificare a produselor şi serviciilor      2006-2009    minim 1 O  titluri de pliante, fiecare în 100.000  exemplare plus publicare pe web site-uri existente/ 4 ani    Nr de publicatii, titluri de pliante,    - web site-ruri care promovează produsele şi serviciile certificate    
 190 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    Managementul calităţii exportului        Obiectiv      Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale  Necesare    Perioadă implementare      Ţinte    Măsurarea impactului      1. Creşterea    Iniţiativa 1    -Organisme acreditate de    Fondurile companiilor      2006-2009    -peste 4.000    -peste 4000 companii/      competitivităţii prin    -Implementarea si certificarea    certificare a sistemelor de        companii/ 4 ani    4 ani certificale cu      calitate a produselor    sistemelor de management al    management        certificate cu SR EN    SR EN ISO      oferite  I  a export    calităţii, al săn ăiăţii şi          ISO 9001 2001 şi cu    9001:2001 şi cu alte        securităţii în muncă, al          alte sisteme de    sisteme de        securităţii informapei,      Co-finanţare prin      management, HACCP    management, HACCP        HACCP, responsabilităţii      programe conduse de      etc.    etc.        sociale, de management al      -MEC              calităţii în industria      -MAPDR              automobilelor etc.,      -ANIMMC              Iniţiativa 2    -MEC    Fondurile companiilor      2006-2009    -peste 2500 produse    -nr. de produse        -Certificarea conformităţii    -organisme acreditate de        certificate/ 4 ani    certificate/ 4 ani        produselor industriale    certificare a conformităţii        pentru domeniul    pentru domeniul          produselor    - co-finanţare prin      reglementat-marca    reglementat-marca            programul condus de      CS/CE de    CS/CE de            MEC      conformitate  -minim 1 O  produse    conformitate  -nr. de produse textile                textile certificate/an    certificate/an        lniliatlva3  Ce tificarea conformităţii produselor agroalimentare:  - Iniţierea de discuţii cu instituţia responsabila pentru completarea  Hotărârii de Guvern nr.1557/2002 şi Hotărârii de Guvern nr. 2206/2004:    MAPDR      Co-finanţare pentru    2006-2006    consensualizare    -noul act legislativ          certificarea      pentru adoptarea unei    publicat în Monitorul          conformităţii      noi legi, în    Oficial          produselor      completarea HG            agroalimentare      nr.155712002 şi HG                nr. 2206/2004:      
 191 




    2. lmbunătăţirea performanţelor companiilorîn ceea ce priveşte mediul înconjurător şi respectarea cerinţelor legislaţiei privind mediu înconjurător    Iniţiativa 1  -Implementarea unui sistem de management al mediului înconjurător sau a unor sisteme integrate de management calitate- mediu    -organisme acreditate de certificare a sistemului de management de mediu  -organisme acreditate de certificare a sistemelor integrate de management calitate- mediu    Fondurile companiilor    Co-finanţare prin programe conduse de  -MEC MAPDR ANIMMC      2006-2009    -peste 400  companii/ 4 ani, care vor implementa şi certifica sistemul de management de mediu sau sistemele integrate de management calitate- mediu    nr. de companii care au implementat şi certificat sistemul de management de mediu sau sistemele integrate de management calitate- mediu      3. Campanii de conştientizare  a cerinţelor legislative în domeniul etichetelor ecologice şi al promovării produselor cu etichete ecologice    Iniţiativa 1  Organizarea de evenimente       -MMGA CCIT  -asociaţie profesională  -organizaţiile angajatorilor    Fonduri ale companiilor organizatoare      2006-2009    -minim 4 evenimente/an  -minim 100 companii/an    -nr .  de evenimente/an  -nr. de companii participante      4. Campanii de conştientizare a personalului din IMM-uri în domeniul standardelor şi  certificării produselor    Iniţiativa 1  - Cursuri de informare/ training şi consultanţă pentru IMM-uri în domeniul standardelor şi al asigurării calităţii şi certificării produselor    -organizaţii de educare-training şi consultanţă    -fondurile proprii ale IMMurilor  -co-finanţare prin programul condus de ANIMMC      2006-2009    -minim 200 IMM- uri/4 ani    -minim 1000 de persoane informate/ instruite/ 4 ani    -nr. de IMM-uri/4 ani    -nr. de persoane informate/ instruite/ 4 ani      5. lmbunătătirea calităţii serviciilor    Iniţiativa 1    -universitati publice şi private din România;    fonduri proprii      2006-2009    - minim 20 de universităţi, spitale    -nr universităţi, spitale şi alte        Implementarea    -spitale şi alte instituţii        şi alte instituţii    instituţii publice şi        sistemelor de    publice şi private de        publice şi private    private similare        management al calităţii    îngrijire a sănătăţii ;        similare care vor fi    certificate pentru        serviciilor în:    -cabinetele de notari,        certificate pentru    sistemul de        -universităţi publice şi    avocaţi;        sistemul de    manangement al        private din România;    -instituţii mass-media;        manangement al    calităţii serviciilor/ 4        -spitale şi altor instituţii publice şi private de    -hoteluri        calităţii serviciilor/4  ani    ani        îngrijire a sănătăţii din                  România;                  -cabinete de notari,                  avocaţi;                  -turism (hoteluri);                  -transportul  de mărfuri;                   -cultură (mass-media;);              
 192 




      Iniţiativa 2    Implementarea sistemelor de management al calităţii serviciilor în cadrul administraţiei publice locale şi centrale din România    - Organizaţii ale administraţiei publice locale şi centrale    fonduri proprii      2006-2009    - minim 50 de organizaţii ale administraţiei publice locale şi centrale care vor fi certificate pentru sistemul de manangement al calităţii serviciilor/ 4  ani    -nr organizaţii ale administraţiei publice locale şi centrale care sunt certificate pentru sistemul de manangement al calităţii serviciilor/ 4 ani      6. Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare în concordanţă cu cerinţele pieţei    Iniţiativa 1  Acreditarea organismelor de certificare pentru:   -sisteme de management al sănătăţii şi securităţii în muncă, al securităţii informaţiei, responsabilităţii sociale ,   -sisteme de management pentru HACCP-ISO 22000  -certificare SMC în telecomunicaţii (TL 9000);  - certificare sisteme  G.M.P. (Good  manufacturing Practice)  -certificare păduri;  -certificare SMC serviciilor în cabinete notari, avocaţi;  -certificare SMC serviciilor în transportul de mărfuri;  -certificare SMC serviciilor în turism;  -certificare SMC în administraţie;  - certificare SMC serviciilor în unităţi de sănătate;  -certificare personal;  --certificare produse biologice;    -RENAR  -organisme de certificare       -  fondurile proprii ale organismelor de certificare     -  fonduri bugetare prin programele planului naţional de Cercetare, Dezvoltare şi inovare        2006-2009    -minim 5 organisme  de certificare/ 4 ani, care vor acreditate pentru noi domenii    -nr. organismelor de certificare/4 ani, acreditate pentru noi domenii    
 193 



      Iniţiativa 2  Acreditarea:  -laboratoarelor EKO-TEX;  -laboratoarelor  de produse biologice;   -laboratoarelor oenologice,  vinuri;   -GLP (Good Laboratory Practice)  - Laboratoarelor de  analize medicale conform  cerintelor standardelor  internaţionale ISO 15189:2003    -laboratoare ale institutelor de cercetare şi dezvoltare;  - laboratoare private       -  fondurile proprii ale laboratoarelor     -  fonduri bugetare    prin programele planului naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare      2006-2009    -minim 10 laboratoare /4 ani, care vor fi acreditate pentru noi domenii    -nr. laboratoare /4  ani,  acreditate pentru noi domenii    
 194 



      Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    Managementul calităţii exportului      Obiectiv    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale  Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1.Promovarea recunoaşterii calităţii produselor şi firmelor româneşti pe pieţele externe prin:    acţiuni de popularizare a calităţii produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele externe prin:      lnitiativa 1  Publicarea periodică a unui catalog (în engleză şi franceză) conţinând toate produsele şi serviciile certificate oferite de România    RENAR  -FPRC ăJ.M.JURAN"  -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor    fonduri proprii  -RENAR  -FPRC  ,,J.M.JURAN"  -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor      2006-2009      -editarea unui catalog/ an;      - nr de cataloage/4 ani      Iniţiativa 2    Organizarea de activităţi promoţionale adecvate în cadrul târgurilor internaţionale    - MEC; CRPC; CCIR,  firme    Co-finanţare de la bugetul statului (OG 120/2002  republicată)      2006-2009    - minim cale o activitate promoţionala organizata la fiecare targ /an    - nr. activităţi promoţionale care au fost organizate/an      Iniţiativa 3    Înregistrarea produselor şi serviciilor româneşti certificate în  TICQA Data  Base (EOTC)    -FPRC ăJ.M.JURAN"  -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor    fonduri proprii  -FPRC  ,,J.M.JURAN"  -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor      2006-2009    - minim  1O  produse şi servicii înregistrate anual în  TICQA Data  Base (EOTC)    - nr. produse şi servicii înregistrate în  TICQA Data  Base (EOTC)    
 195 



    2.Promovarea corn petitivităţii firmelor româneşti prin:  sprijinirea acţiunilor de creare a imaginii firmelor competitive din România pe pieţele externe      lnitiativa 1  Publicarea periodică a unui catalog (în engleză şi franceză) conţinând toate firmele din România având sisteme de management certificat    RENAR  -FPRC ăJ.M.JURAN"  - Organisme de certificare a sistemelor de management    fonduri proprii:  -RENAR  -FPRC  ,,J.M.JURAN"  - Organisme de certificare a sistemelor de management      2006-2009      -editarea unui catalog/ an;      - nr de cataloage/4 ani        lnitiativa 2  Înregistrarea firmelor din România având sisteme de management certificate în  TICQA Data Base  (EOTC)    -FPRC ăJ.M.JURAN"  - Organisme de certificare a sistemelor de management    fonduri proprii:  -FPRC  ,.J.M.JURAN"  - Organisme de certificare a sistemelor de management      2006-2009    - minim 20 de firme înregistrate anual în  TICQA Data Base  (EOTC)    -nr firme care au fost înregistrate în  TICQA Data Base  (EOTC)    
 196 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent  Strategic    MANAGEMENTUL CALITĂŢII      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Acord cu standardele de calitate    Iniţiativa 1  - Proces de  consultare  între asociaţiile publice,  firme şi asociaţii de sector    MEC PATR PASS CCI CCPI       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    10%  creştere  anuală a instituţiilor ce caută procese de evaluare externă    Un sistem recunoscut de evaluare a standardelor de educaţie        Iniţiativa 2:  - Stabilirea unui corp de acreditare naţională recunoscut  internaţional    MEC       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2007    Un corp public de training profesional acreditat in al  i"  an    Standard naţional de evaluare      2. Răspuns la  cererea de servicii  a comunităţii de afaceri    Iniţiativa 1  - Supravegherea sectorului şi statistici    PATR  PASS MEC       •  Financiar     •  Oameni         •  Oameni      2008    Raport de evaluare la  fiecare 4 ani    Evaluarea balanţei  între teorie şi nevoile educaţionale practice        Iniţiativa 2:  Supravegherea    PASS  PATR       •  Oameni         •  Oameni      2007-2009    80%  de răspunsuri   satisfăcătoare în    Nivel şi număr de  clienţi      calităţii programului    NCEM MEC          cercetările anuale naţionale    satisfăcu ţi( nr. de ciienţi păstra ţi        CCI            etc.)        CCPI              
 197 



 198 



 CERCETARE- DEZVOLTARE - INOVARE §I TRANSFER TEHNOLOGIC 

      Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    CERCETARE - DEZVOLTARE - INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC        Obiectiv      Iniţiativă    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare      Perioadă implementare      "finle    Măsurarea impactului      Corectarea Decalajelor            2006    - Strategii de       •  creştere relativă a volumului şi    calităţii exporturilor în sectoarele respective      Tehnologice.  .o     Elaborarea de      dezvoltare      răspândire mai rapidă a    strategii de      tehnologică      tehnologiilor avansate    dezvoltare      elaborate de      în toate sectoarele    tehnologică la nivel      principalele      economice  şi     sectorial,cu  obiective       sectoare indu striale      implementarea unor    pe termen lung şi          modele  de dezvoltare     scurt clar stabilite          tehnologică susţinută  la             nivel sectorial              Sprijinire directa a          2007/2013    Creşterea        întreprinderilor pentru:  investiţii legate de achiziţionarea,   transferul si      numărului de firme inovatoare tehnologic:   cu  peste  50%  din      adaptarea  tehnologiilor      numărul de firme  active (aprox de 3      avansate      ori)      Servicii tehnice necesare pentru  fazele premergătoare          investiţiei            Folosirii  la scară largă a tehnologiei IT în toate sectoarele   economice                  Corectarea decalajelor    Sprijin pentru campanii  sistematice de promovare a culturii de inovare                   com12etitivitătii  :        tehnologice.   creşterea   capacităţii întreprinderilor de a      face faţă ritmului  evoluţiei şi competiţiei      la nivel european şi      internaţional    
      sprijin direct pentru întreprinderi pentru  introducerea şi aplicarea unor practici manageriale pentru dezvoltarea tehnologică şi   activităti de inovare                    Sprijin pentru dezvoltarea  unei reţele structurate de furnizori naţionali şi regionali  (infrastructuri şi servicii) specializaţi pentru:  transfer tehnologic si servicii de inovare,  evaluare a conformitătii cu reglementările tehnice şi practicile europene şi internaţionale servicii de competitivitate                    Sprijin pentru  crearea şi dezvoltarea firmelor inovatoare,  in special in domeniile high-tech:  baza legală  potrivită,  incluzând prevederi fiscale si financiare  infrastructuri şi zone dedicate  (incubatoare, parcuri SIT)  stimularea  investiţiilor publice şi private în firme inovatoare                   Ex12otturile cu valoare    Încurajarea unei participări mai mari  a companiilor în programele de Cercetare şi dezvoltare finanţate public  (proiecte individuale sau în reţea ale  companiilor,proiecte                  adăugată mare:      .dezvoltarea activită lor de  Cercetare, Dezvoltare şi inovare in întreprinderi  în special în domeniile high-tech    
 199 



      de cercetare în colaborare ,  bazate pe  cooperare  tehnologică între companii, universităţi şi institute  de Cercetare, Dezvoltare)                    Sprijin direct pentru companii  pentru dezvoltarea in- house a capacităţii de cercetare:  angajarea de  personal specializat,  crearea departamentelor de  Cercetare şi Dezvoltare  ,  dezvoltarea unor laboratoare  specializate                    Mecanisme de sprijin special pentru  stimularea activităţii or de Cercetare, Dezvoltare în întreprinderi,  incluzând: stimulente  financiare şi fiscale, şi  ajutor din partea  statului                  În  ceea ce  12.riveş_te    Sprijin pentru formarea şi dezvoltarea unor  reţele/clustere tehnologice,  incluzând întreprinderi , instituţii de Cercetare &dezvoltare şi universităţi.cu profil tehnologic similar, în  special la nivel regional                  Pietele globale:      promovarea unor  clustere tehnologice  viabile,capabile să devină competitive pe piaţa globală         Sprijin pentru  programele de dezvoltare a strategiei tehnologice  lansate de companii mari sau asociaţii industriale, în special in domeniile  high-tech                
 200 



  
 201 



 DEZVOLTAREA COMPETENTEI 

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    DEZVOLTAREA COMPETENTEI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    "Jinle    Măsurarea impactului      1. Susţinerea şi  întărirea ariilor de competenţă    Iniţiativa 1  - cercetări in sector şi feedback din    NCEM  PATR PASS       •  Oameni         •  Oameni      2006-2009    Bază de dale anuală  cu experţii, consultanţii sau asociaţii acreditaţi    Recunoaştere  standard a abilităţilor actuale        procesele consultative    CCI                  iniţiate    CCPI                    AMCOR                2. Dezvoltarea unor noi arii  de competenţă    Iniţiativa 1  - Dialog îmbunătăţit între sectoarele  public-privat    MEC MEC PATR  PASS       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Programe     •  Oameni      2006-2009    1 O  instituţii care modernizează programul în fiecare  an    Număr de premii internaţionale acordate  pentru inovare          UNIV            companiilor locale          CCI                    CCPI                  Iniţiativa 1  - Cercetări ale sectorului    PATR PASS CCPI GEA       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Cercetare anuală a nevoilor sectorului pentru dezvoltarea competenţei    Conştientizare îmbunătăţita a nevoilor competenţei    

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    DEZVOLTAREA COMPETENTEI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Stabilirea profesionalismului în cadrul managementului si  trainingului profesional    Iniţiativa 1  - Iniţierea unui proces de consuitare între sectoare şi instituţiile de training    MEC PATR PASS CCI CCPI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2008    Raport de evaluare la fiecare 3 ani    Evaluare interna şi externă a managementului strategiei în  dezvoltarea competentei      2. Exlinderea centrelor  de training a reţelelor regionale    Iniţiativa 1  - Cercetări ale sectorului    PATR PASS  ADR CCI       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    Planuri anuale pentru fiecare sector şi regiune    Activităţi de training şi planificare regională    
 202 



 203 



 Sectorul mobilă 

    Perspectivă      PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    DEZVOLTAREA COMPETENTEI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează  a  fi   alocate     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea competenţei    INIŢIATIVA nr. 1  Informarea    Camera de Comerţ şi Industrie a României,    Parteneriat public- privat:    Finantari internaţionale;    Permanent    Training în vederea armonizării aquis-ului    Creşterea nivelului de training profesional pentru        producătorilor de mobilă şi a consumatorilor    Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul          comunitar Stimularea nivelului    a eficientiza activităţile;        despre dinamica folosirii produselor de rezistenţă îndelungată, prin:  Programe de training la    Economiei şi Comerţului.Centrul român pentru  promovarea          de calitate a produselor;          toate nivelele în marketing,  calitate ,protecţia    comerţului.Asociaţia  română de acreditare.Oficiul de stat                  mediului.promovarea de tehnologii ecologice;    pentru invenţii şi mărci,  Asociaţia româna a                  Extinderea cursurilor si a concursurilor cu diverse    standardelor, instituţiile de învăţământ superior,                  teme;    Institutul naţional al lemnului, GEA.                    Asociaţiile patronale/profesionale şi                    operatorii economici de  profil ;               

 204 



 Sectorul Electronic şi Electro-tehnic 

    Perspectivă      PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    DEZVOLTAREA COMPETENTEI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse ce urmează  a  fi   alocate     Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Reconsiderarea şi aplicarea eficientă a conceptelor de marketing  în strategiile şi politicile    INIŢIATIVA nr. 1    Formarea propriului personal specializat la    Min. Muncii, protecţiei sociale şi familiei Consiliul naţional pentru  dezvoltarea profesională    Finanţare cu fonduri publice  Finanţare cu fonduri  UE( PHARE,    Ministerul Educaţiei ,  Tineretului şi Cercetării  Instituţii de studii    Începe permanent cu anul 2006    -repregătire de personal (aprox 50 serii/an)    Creşterea numărului de produse exportate, menţinând şi dezvoltând  segmentele de piaţă      companiilor    nivel de companie    a adulţilor  Ministerul Economiei &    bilaterale ,  etc.)  Fonduri private    superioare                Comerţului Ministerul Educaţiei,    Fonduri proprii                  Tineretului şi Cercetării  Agenţia Naţională pentru                    Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi cooperare  Companii specializate                    de dezvoltare  profesională                    Companii de consultantă                  INIŢIATIVA nr. 2    Identificarea şi folosirea companiilor specializate în marketing    Ministerul Economiei & Comerţului  Camera de Comerţ Asociaţiile profesionale/patronale    Finanţare cu fonduri publice  Fonduri private Resurse proprii    Reprezentanţi economici în străinătate (ai statului şi privaţi)    începând cu 2006    Crearea unei baze de dale specializate    Creşterea nr. de produse exportate, identificarea de noi pieţe      2. lmbunălăţire constantă a calificării personalului    INIŢIATIVA nr. 1    Min. Muncii, protecţiei sociale şi familiei    Finanţare în parteneriat public-    Finanţare internaţională    Incepe permanent cu anul 2006    Proprii angajaţi Persoane neangajate    Câştiguri în plus pentru  angajaţi        Organizarea continuă a dezvoltării profesionale. Oferirea logisticii necesare  Crearea de programe de training  Înfiinţarea centru lui de  expertiză pentru    ANFPA  Comisiile de sector Companii specializate    privat    Studii privind personalul specializat Schiţarea legislaţiei pentru alocarea unui procent din randamentul/salariul anual, trainingului      pregătite în meşteşuguri cerute de piaţă:aproximativ 300  modelatori, 600  sudori, 400 procesat ori    Resurse umane mai flexibile  Evitarea problemelor cauzate de fluctuarea forţei de muncă        dezvoltarea profesională                    a muncitorilor in industria constructoare  de maşini şi de nave.                
 205 



 Sectorul Vinului 

    Perspectivă      PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    DEZVOLTAREA COMPETENTEI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea competenţei de  Cercetare de piaţă Planificare Finanţare Marketing  Management al exportului    Iniţiativa 1  Programe   pentru  creştere   informării  privind   importanţă  dinamicii comerţului internaţional  Program de certificare ISO 9000  Management proactiv al calităţii exportului şi sprijin pentru testarea  calităţii    CRPC ,  ANCA, DADR RENAR  PNW,ONIV,    OG 120/2002    Asistenţă tehnică:IBD/GTZ, USAID    2006-2009    Produse de înaltă calitate    Număr de firme certificate pentru sistemul de managemnt al calitatii      . lnitiativa 2   '  lmbunătăţirea  programelor de training în managementul exportului  Introducerea în aria curiculară      a  universităţilor    a  cursurilor      de  managementul exportului  Dezvoltarea    de  programe    post-  universitare bazate pe competenţă    MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic  Asociaţiile producătorilor    MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic      2006-2007    30 de manageri înscrişi în fiecare an    Nr. de manageri instrui      . lnitiativa 3   '  lmbunătăţirea  programelor de training profesional şi tehnic în universităţi  Informarea despre importanţa exporturilor  în sectorul de afaceri      MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic  Asociaţiile producătorilor    MAPDR,MEdC  Universităţi cu profil economic      2006-2007    Experţi în comerţ exterior    Nr. de experţi    

 206 



 FINANTAREA COMERTULUI 
  
    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent  Strategic    FINANTAREA COMERTULUI  '        '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea capacităţii    Iniţiativa 1  - Dezvoltarea programului referitor la transferul tehnologic  şi dezvoltarea    Consilii locale ADR MEC CCI  CCPI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Ţintele specifice sectorului    lntinderea noilor programe de consultanţă în afaceri şi training la nivel de  sector        clusterului    GEA                2. Diversificarea capacităţii    Iniţiativa 1  - Implicare crescută a organizaţiilor de training în dezvoltarea antreprenorială    MEC APART MEC CCI CCPI ANIMMC       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Ţintele specifice sectorului    Noi exporturi orientate spre joint ventures sau alianţe de afaceri create de exportatorii existenţi        Iniţiativa 2:  - Upgradare a  serviciilor de sprijinire a comerţului    MEC CRPC  CCI ARB       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    Liste Updatare anual pentru programele de training    Noi programe de training pentru cooperarea în afaceri      3. Dezvoltarea competenţelor    Iniţiativa 1  - Programe de conştientizare a  exportului ce ntesc sectorul afacerilor    CCI CCPI NCEM  PATR PASS       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2007-2009    100 man ageri înscrişi în fiecare an    Nivel de înscriere a managerilor  afacerilor în programe de training  pentru managementul                  300 înscrieri profesionale în fiecare an    exportului Număr experţi  profesionali şi tehnici angajaţi în întreprinderile  exportatoare    

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FINANTAREA COMERTULUI  '        '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Infrastructură    ln ,, itiativa 1  - lmbunătăţire continuă    MTCT  FATII-ARTRI       •  Financiar     •  Programe         •  Financiar     •  Programe      2006-2007    creştere cu 30% a nr.  în 2 ani reabilitarea    Număr de ofiţeri de  transport        a programelor şi  logisticii (inclusiv prin    PASS  PATR       •  Oameni         •  Oameni        reţelelor de transport    ce primesc training  privind transportarea        intervenţii pentru              exportului        viabilizarea căilor de              Nr. kilometri reabilita        transport)                    Iniţiativa 2:  - Programe speciale de îmbunătăţire a  capacităţii  managementului  logistic    MTCT MEC  FATII-ARTRI PATR PASS       •  Programe         •  Programe      2006-2009    Masa critică de expertiză disponibilă  în fiecare sector    Număr de noi recruţi în programele de specializare      2. Proceduri  şi documentaţie    ln ,, itiativa 1  - lmbunătăţire continuă  a programelor    ANV  PASS PATR       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006-2007    creştere cu 30% a nr.  din fiecare sector în 2 ani    Nivel de înscriere în programele referitoare  la procedurile vamale        referitoare la                    procedurile vamale                  3. Sprijinirea tranzacţiilor    Iniţiativa 1  - programe de e- business training  şi   facilitare a comerţului    MEC MEC PATR  CCI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2007    creştere cu 15% a numărului companiilor din  nivelul curent într-un    Număr de afaceri care se înscriu la programele de e- business şi facilitare                  an      
 207 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FINANTAREA COMERTULUI  '        '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    "finte    Măsurarea impactului      1. Identificarea oportunităţilor    Iniţiativa 1  - Training şi    MEC CRPC       •  Financiar     •  Programe         •  Financiar     •  Programe      2006-2009    50 persoane pe an    -asigurarea avansării în carieră        management mai  atent al reţelei de    CCIR       •  Oameni         •  Oameni                reprezentanţi                    comerciali                    de  peste oceane                     Iniţiativa 2:  Training selectiv pentru programe de târguri şi misiuni   ( Tară/eveniment     MEC CCIR       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    75% înscriere regulată de participare  la târguri/misiuni  în 3 ani    Training specializat al personalului cheie desemnat pentru programele de  târg/misiuni      /participare)                  2. Promovare naţională    Iniţiativa 1  - Accent pe    MEC CRPC       •  Financiar     •  Programe         •  Financiar     •  Programe      2006-2009    Creştere cu 15% a personalului instruit în    Portaluri "electronice' naţionale şi private        dezvoltarea "e-  competentei"    CCIR       •  Oameni         •  Oameni        primul an; 20% în anii  următori    îmbunătăţite    
 208 



    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FINANTAREA COMERTULUI  '        '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice si Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    "finte    Măsurarea impactului      1. Reducerea sărăciei    Iniţiativa 1  - Training şi consiliere  pentru export a întreprinzătorilor cu    MEC ADR MEC  CCI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Programe     •  Oameni      2006-2009    75 în decursul a 3 ani    Număr de companii orientate spre export care stabilesc sau  extind operaţiuni în        potenţial de export    MF            zone mai pu n avantajate        Iniţiativa 2:  - Conştientizareai şi instruirea personalului organiza ilor locale  în promovarea investiţiilor şi in subiecte cheie ale  exportului    MEC CCI  Consilii locale       •  Financiar     •  Oameni         •  Oameni      2006-2009    Creşterea înscrierii cu 30% pe an    Număr de personal din organizaţii municipale şi regionale  angajat direct în implementarea strategiei na onale pentru export      2. Generarea de locuri de muncă    Iniţiativa 1  - Alianţă între    MEC  Consilii locale       •  Financiar     •  Programe         •  Financiar     •  Programe      2006-2009    Un eveniment pe an/sector asociat cu    Târguri regionale de  locuri de muncă cu        asociaţiile regionale şi  de sector şi Ministere    CNDIPT  SRAF/CCI       •  Oameni         •  Oameni        Strategia naţională  pentru export    focus pe proiectele  locale de investiţie şi        pentru promovarea    ANOFM            de export        trainingului tehnic în                    funcţie de nevoile                    zonei şi de talent                    Iniţiativa 2:  - Reţinerea competenţelor locale    Consilii locale ADR  ANOFM       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006    Propunere de ţinte locale specifice (exp. nu mai puţin de 5%  din veniturile bugetului    Scheme locale de returnare de taxe şi credite pentru  person alui calificat                local şi/sau mai puţin  de 10% din                  împrumuturile din  sectoruI bancar)                2006    Implementarea de iniţiative locale        3. Dezvoltare Regională    Iniţiativa 1  - Iniţiative publice de diseminarea a    Consilii locale ADR  Inspectorate locale       •  Financiar     •  Oameni         •  Oameni      2007    Cercetare şi publicare locală/regională Who's Who în Afaceri şi    Participarea la competiţii locale        informaţiei privind  competenţele            Industrie          profesionale                
 209 



    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FINANTAREA COMERTULUI  '        '      Obiective    Iniţiative    Instituţii responsabile  (  Publice şi Private)     Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Creşterea rolului EXIMBANK în  susţinerea exportului    Iniţiativa 1  - Majorarea capitalului  social al EXIMBANK    AVAS MFP    3600.0 miliarde lei        2006-2007    Creşterea capacităţii de finanţare a EXIMBANK.    Creşterea volumului exporturilor româneşti          EXIMBANK    (100 mii. EUR)      Continuarea şi    şi diminuarea deficitului                intensificarea sprijinirii    balanţei comerciale.                IMM-urilor prin                  dezvoltarea activităţii de export desfăşurate de acestea.  Creşterea volumului  exportului susţinut de    Creşterea ponderii exporturilor susţinute de EXIMBANK în total exporturi.                EXIMBANK in nume si                  cont propriu .           Iniţiativa 2:  - Ajustare structurală a mecanismului de            Implementarea de noi  facilităţi, eliminarea acelor produ se care nu    Creşterea volumului de  export susţinut de EXIMBANK.      stimulare a exporturilor  şi de reconfigurare a    EXIMBANK    2006- 2006    corespund cerinţelor  exportatorilor şi      Creşterea  ponderii      ofertei în cont propriu        revizuirea celor  existente, exclusiv în    exporturilor  susţinute  prin instrumente de            funcţie de necesităţile reale ale segmentului  căruia i se adresează    preluare a riscurilor în  total exporturi susţinute de EXIMBANK.            oferta EXIMBANK.                Accesul exportatorilor            Crearea unor facilităţi distincte/personalizate pentru  IMM-uri  cu  activitate de export.    români pe pieţele internaţionale în condiţii  egale  de  concurenţă. precum şi              intrarea acestora pe            Instituirea unui dialog    noi pieţe cu risc ridicat            permanent cu firmele              exportatoare. ANEIR.  diverse organizaţii              profesionale ale  exportatorilor. fapt care              va permite identificarea  unor soluţii viabile              pentru problemele              existente sau pentru  necesităţile de              expansiune a activităţii  acestora.      
 210 



      Iniţiativa 3  - Adoptarea unor măsuri organizatorice la nivelul EXIMBANK    EXIMBANK        2006    Descentralizarea activităţii.  Simplificarea procedurilor şi a fluxurilor documentare. revizuirea politicii de dobânzi şi comisioane.    Creşterea volumului de export susţinut de EXIMBANK.    Monitorizarea periodică a satisfacţiei clienţilor şi realizarea unui indice de satisfacţie de cel puţin 80%.        Iniţiativa 4:    AVAS          Completarea si        - Revizuirea cadrului    EXIMBANK    2006    fluidizarea    Creşterea  volumului      legislativ    MFP      mecanismului de    exporturilor româneşti.        MEC      sus nere a exporturilor.              pentru eliminarea unor              restric i care împiedică              exportatorii români să              beneficieze de condiţii              egale de concurenţă.              respectiv de un sprijin              similar cu cel oferit de              alte instituţii de lip              EXIMBANK.        2. Majorarea fondurilor constituite la    Iniţiativa 1  - Alocarea de fonduri      MFP      5000,0 mld lei        2006    Creşterea volumului exportului susţinut de    Creşterea volumului exporturilor româneşti.      EXIMBANK    bugetare pentru    MEC        EXIMBANK în numele          susţinerea exportului    EXIMBANK    6010.0 mld lei    2007    şi contul statului. într-un    Instituirea unui sistem        prin instrumente          ritm superior valorii    de evaluare periodică a        financiar-bancare      7075.0 mld lei    2008    fondurilor alocate anual    modului de funcţionare                de la bugetul statului.    a mecanismului de            7854.0 mld lei    2009      sprijinire a exporturilor                  şi de intervenţie rapidă                  pentru realizarea                  ajustărilor necesare şi                  creşterea eficienţei                  acestuia.                  Realizarea unui volum                  de activitate care să                  permită aderarea la                  Uniunea de la Berna                  (Uniunea Asigurătorilor                  de Credite şi Investiţii).    
 211 



      Iniţiativa 2:  - Redistribuirea către EXIMBANK a sumelor      MFP MEC      La nivelul fondurilor disponibilizate de        Trimestrul IV al fiecărui an      Angajarea fondurilor disponibile în operaţiuni      Creşterea volumului exporturilor româneşti.      neutilizate din fondurile bugetare constituite la  ministere pentru programele de    MAPDR ANIMMC EXIMBANK    ministerele care administrează programe pentru  susţinerea exportului      de susţinere a exporturilor prin intermediul EXIMBANK      Instituirea unui sistem  de evaluare periodică a modului de funcţionare      susţinere a exportului  specifice acestora.            a mecanismului de  sprijinire a exporturilor                şi de intervenţie rapidă                pentru realizarea  ajustărilor necesare şi                creşterea eficienţei                acestuia.      3. Crearea unui parteneriat strategic    Iniţiativa 1  - Instituirea unui sistem      EXIMBANK      Crearea unui        2006- 2007      Implementarea unor      Creşterea sprijinului      public-privat şi individualizarea rolului EXIMBANK în sistemul  financiar-bancar    de cooperare cu băncile comerciale care finanţează  exporturi.      parteneriat strategic public-privat şi individualizarea rolului  EXIMBANK în sistemul      instrumente/mecanisme de sprijinire a exportatorilor prin  intermediul/în    acordai de EXIMBANK exportatorilor, prin intermediul băncilor  comerciale.            financiar-bancar      colaborare cu băncile                  comerciale, bazate pe    Revigorarea şi                împărţirea riscurilor    creşterea volumului                (risk sharing).    exporturilor româneşti                  de obiective complexe                Încheierea unor noi    (ex.: lucrări construcţii-                acorduri de colaborare    montaj), dar şi                cu bănci comerciale.    creşterea exporturilor                  de volume mari.                  Creşterea  volumului                  exporturilor româneşti.        Iniţiativa 2:  - Continuarea  demersurilor pentru modificarea/      EXIMBANK BNR          2006      Tratarea produselor de  asigurare în contul statului     drept      Creşterea capacităţii  de finanţare a exportatorilor de către      completarea  reglementărilor BNR        instrumente    de  reducere a riscurilor.    băncile comerciale.              Creşterea sprijinului              acordai de EXIMBANK exportatorilor, prin              intermediul băncilor comerciale.              Creşterea volumului              exporturilor româneşti.    
 212 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FINANTAREA COMERTULUI  '        '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă Implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Acces  al companiilor orientate spre export  la programe, la costuri rezonabile    Iniţiativa 1  - lni erea unui parteneriat public- privat pentru  susţinerea    MEC MEC MMSSF ANIMMC  PATR       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2007    Sprijinirea programelor stabilite între asociaţiile private şi publice timp  de 2 ani    Disponibilitate şi accesibilitate financiară a schemelor de training        programelor de    PASS                  calificare    CCI              
 213 



 214 



 FACILITAREA COMERTULUI 
  
    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FACILITAREA COMERTULUI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii responsabile  (  Publice şi Private)     Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1.   lmbunătăţirea  legislaţiei privind facilitarea comerţului    Iniţiativa 1  - Up-datarea legislaţiei pe ROMPRO. ca unic      - MEC .  CRPC      - experţi MEC şi CRPC      - experţi ROMPRO      2006    Text nou al Deciziei de Guvern    Aprobarea Deciziei de Guvern privind        corp specializat de      -  Logistică a CCIR           ROMPRO        facilitarea a comerţului;      - Programe specifice    - Alte programe              - lni erea unui proces    - MEC .  ANV .  MTCT.    UE    specifice conexe    2006    Comitete de facilitare a    Grupul de muncă a        de consultare între    MTCT. MIE. MAI-IGPF.    - Experţi de la  Consiliul     - Experţi străini      comerţului  stabilite    fost înfiinţat şi a        sectoruI public şi cel    CRPC. CCIR. ANEIR.    de Export şi grupurile        până  în  noiembrie    începul sa opereze        privat prin stabilirea    CNADN.   Asociaţii    de muncă ROMPRO        2006          unui grup de lucru în    profesionale.                  interiorul ROMPRO;    Confederaţii patronale                    şi alte oraganizaţii de                    lip patron al                  Iniţiativa 2:  -  Evaluarea actualei   baze de facilitare a      - MEC. ANV .  MTCT. MTCT .  MIE. MAI-IGPF.      - Asistenţă tehnică prin programe specifice ale    - Alte programe specifice conexe      2006    - Evaluarea bazei de facilitare a comerţului    - Benchmarkingul facilitării Comerţului în      comerţului    din    CRPC. CCIR. ANEIR.    UE    - Experţi străini      din România în opozi e    România a fost realizat      România    CNADN.   Asociaţii    - Exper şi consultanţi      2007    cu practicile        (benchmarking    profesionale.    de la Comisia UE;        Organiza ei Mondiale        process);    Confederaţii patronale          a Comerţului        -    Armonizarea    şi alte oraganizaţii de          - 70% din legislaţia    - Legislaţia armonizata      legislaţiei româneşti cu    lip patron al          vizată de facilitare a    de facilitare a      procesul de "o mai            comerţului armonizata    comerţului este      bună reglementare" pe            până în iunie 2006    operaţională      drumul spre UE;                
    2. Sporirea competenţei companiilor în problemele legate de facilitarea comerţului şi  a transportului    Iniţiativa 1  - Organizarea de programe de training/conştienlizare  pentru companiile din      CCIR/SRAF. ANV. MAI-IGPF, MTCT         -  Programe specifice UE     -  Programul TTFSE    ,faza li      -Alte programe conexe dedicate facilitării comerţului şi  e-comerţulul      2006      - 6 seminare dedicate problemelor de facilitare a comerţului      90     companii  participante la seminare        domeniul facilitării comerţului, a              - 600 reprezentanţi de          procedurilor de liberă trecere a vămii;  - Extinderea în toate          2008    întreprindere instruiţi  - 200 transportatori  instruiţi    Cursuri de training organizate în 41 de ţări  Cursuri  de training        ţările a cursurilor de training începute în  2002 în programul    CCIR/SRAF    - Program specific FIATA      2006      organizate în 20 de ţări        TTFSE privind facilitarea comerţului şi  transportului;                    - Ob nerea acreditării FIATA pentru sisteme de training de lungă  durată pentru                    transportatori                
 215 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FACILITAREA COMERTULUI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii responsabile  (  Publice şi Private)     Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale  Necesare    Perioadă  implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Descreşterea timpului mediu de traversare a  graniţei pentru bunuri şi    Iniţiativa 1  - Implementare îmbunătăţită a      MEC ,  ANV, MTCT, MCTI, MAI-IGPF,       -  Programe specifice ale UE     -  Software special        - Alte programe specifice conexe      Dec 2006      Administrare simplificată a plăţilor      - Implementarea programului de      persoane în SE Europei    conceptului ghişeu unic    CRPC, CCIR,    - Oameni instruiţi          software        printr-un program de    ANEIR,CNADN    pentru a lucra pe        - Adoptarea în          software specializat      computer        legislaţia română a          pentru plata            tuturor standardele CE          administraţiei:  Iniţiativa 2:      MEC, ANV, MTCT,    - Programe specifice  ale UE    - Experţi UE              - Implementare totală a    MAI-IGPF ,  CNADN,    -  Personal Instruit în       Dec 2006    - Scăderea nivelului          standardelor UE:  Iniţiativa 3    CCIR, CRPC    întregime        corupţiei cu 60 %    - Implementarea  standardelor CE:        - Utilizare procedurilor    MEC, ANV, MTCT,    - Programe specifice    - Asistenţă UE    iunie 2006            de comerţ electronic    MAI-    UE    - Alte programe menite              pentru a reduce    IGPF, ANEIR, CCIR,    -  Comerţ electronic şi     să combată corupţia        - Îmbunătăţirea        prezenţa multiplelor    CRPC ,  CNADN ,  CCIR,    implementarea          procedurilor vamale şi        autorităţi la punctele de      UNeDocs          generalizarea e-        trecere a graniţei,              comerţului        pentru limitarea                    corupţiei şi creşterea                    transparenţe:  Iniţiativa 4:    MTCT-  CNADN,ROMPRO      - Sprijin de la bugetul    - Alte programe  specifice conexe        - Reducerea timpului          - Mutarea infrastructurii      de stat      Dec 2006    de trecerea a graniţei          CNADN de la punctele            cu 30%          de trecere a graniţei la              - Circulaţie mai rapidă        puncte interne            - Diminuarea taxelor    a bunurilor prin        apropiate:        - Un sistem mai bun      de trecere a graniţei cu    punetele de trecere        Iniţiativa 5:    MTCT ,  MMGA,      de colectare a restului      ...%    vamală        - Reducere nivelului de    MAPDR      veniturilor statului    iunie 2006            taxe de trecere a        - fonduri UE pentru      - Anularea taxei de          graniţei impuse      - Resurse    dezvoltare regională      tranzit    - Descreşterea taxelor        transportatorilor;    MAI, Autorităţile locale    compensatorii din alte          vamale pentru        - Înlăturarea taxelor de      surse(bugetul statului)      Dec 2006      transportatori        tranzit impuse de                    autorităţile locale:              - Număr crescut de                    transportatori ce                    folosesc punctele                    româneşti de trecere a                    graniţei    
 216 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    FACILITAREA COMERTULUI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii responsabile  (  Publice şi Private)     Resurse de Alocat    Resurse Aditionale  Necesare    Perioadă  implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1.     Identificarea    Iniţiativa 1                  cerinţelor şi exigenţelor specifice pe diferitele pieţe    - Creşterea accesului companiilor la informarea privind cerinţele pieţei  (   calitate, mediu, standarde ,  etc.) ,     MEC, CRPC, CCIR, ANIMMC    - Programe speciale de promovare a    - Training specializat in comerţ exterior şi    Dec 2006    - Triplarea în următoarele 15 luni a nr. de companii ce beneficiază de informare despre piaţă    - Triplarea nr .  de companii si asociaţii profesionale ţintite        documentelor pentru anumite produse;  Iniţiativa 2:   - Uşurarea accesului oamenilor de afaceri români la diferite evenimente(forumuri,,  conferinţe, târguri şi expoziţii)legate de    MEC, CRPC, CCIR, ANIMMC    exportului cu asistenţă financiară de la bugetul de stat  - Asistenţă specializată din partea experţilor MEC, CRPC, CCIR, ANIMMC    promovarea exportului  - Alte programe legate de facilitarea comerţului    Dec 2006    - Dublarea în următoarele 15 luni a nr. de participări la forumuri si la conferinţe regionale    - Dublarea nr. de companii si asociaţii profesionale ţintite        anumite oportunităţi de comerţ                
 217 




 218 

 I 



 I 
    2. Simplificarea procedurilor de trecere  a graniţei    Iniţiativa 1  O mai buna cunoaştere si folosire a      MEC, CRPC, CCIR, ANEIR      - Asistenţă tehnică şi expertiză din partea      Sprijin financiar pentru  organizarea      Dec 2006      - Creşterea exportului cu 5%      - Creşteri ale exportului obţinute E        acordurilor de liber schimb     -  Diseminarea de informaţii despre viitorul acord de liber schimb din Europa de SE şi încurajarea folosirii acestuia  Iniţiativa 2:   -Adoptarea lnternational Weight Certificate  Iniţiativa 3     -  Concluzie la Adendumul înţelegerii privind procedurile vizei pentru oameni de afaceri şi şoferi    profesionişti      sectoarelor public şi    unei   campanii                privat    promoţionale dinamice      - Semnarea acordului            - Resurse umane    de  diseminare  a      regional de adoptare a            specializate pentru a fi    conţinutului acordului      IWC            implicate în procesul    de liber schimb şi a      - Concluzie a 6            regional de adoptare a    iminenţei unui nou      Adendumuri la            IWC    acord de liber schimb      înţelegerile privind viza            - Puncte speciale la    unic între ţările din SE    Dec 2006    cu Albania, Macedonia,    - Scăderea timpului de        MTCT    vamă, resurse umane    Europei      Bosnia-Herzegovina,    traversare a graniţei cu          specializate pentru        Croaţia, Serbia­    50%          acordarea vizei:        Muntenegru şi Moldova          MAE, MAI-IGPF, CCIR            - Scăderea cu 70% a              2006- 2009      timpului de acordare a                  vizei      Viziune    Corner! exterior  îmbunătăţit fără bariere şi birocraţie       Perse_ectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent  Strategic    FACILITAREA COMERTULUI  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii responsabile  (  Publice şi Private)     Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Modernizare a infrastructurii României    Iniţiativa 1  -  Terminarea   infrastructurii României      MTCT,CNADM    -  Bugetul de stat şi programe ISPA     - Programe de finanţare SUA      Dec 2009    - 3 noi drumuri modernizate    - Drumurile româneşti interconectate cu        şi interconectarea cu              coridoarele europene        coridoarele                    interna onale:              - Număr crescut de        - Iniţierea zborurilor            - 1 zbor pe săptămână  I     contacte de afaceri şi        directe din foste ţări    MTCT , TAROM    - Bugetul de stat      Dec 2009      comerţ: mai puţin timp        Iugoslave:              pentru transport        - Eliminarea                    diferenţelor între cale    MTCT            - Circuit mai bun al        ferată şi reţeaua de        - Programe de      - Compatibilitate    bunurilor între ambele        drumuri cu Moldova:      - Bugetul de stat    infrastructură alocate    Dec 2009    completă între    ţări        - O mai buna folosire a      - Programe UE de    Moldovei      infrastructurile celor 2          infrastructurii existente      trecerea a graniţei        ţări          (podul Giurgiu) la    MTCT    alocate pentru                graniţa cu Moldova      România şi Moldova              2. lmbunătăţirea logisticii vamale    Iniţiativa 1  Modernizarea    ANV       -  Bugetul de stat     -  Programele identice      Alte programe de finanţare UE    ian 2007    - Compatibilitate totală cu procedurile vamale    - Circuit mai bun al bunurilor între ambele        facilitaţilor vamale:      UE        UE    ţări        - la graniţă,                    - în interiorul ţării:                

         -  în portul Constanţa     -  parcări pentru camioane şi autocare  Iniţiativa 2:  Implementare totală a lntegrated Customs Information System (ICIS)  Iniţiativa 3  Dezvoltarea si implementarea Sistemului de Management TARIR ( TMS) ca pas spre TARIC   Iniţiativa 4:     -  Implementarea unui nou Sistem de tranzit    comunitar    ANV    - Bugetul de stat    Alte programe de              -  Programele identice     finanţare UE    Dec 2006    - Compatibilitate totală          UE        cu procedurile vamale    - Circuit mai bun al              UE    bunurilor între ambele                ţări      ANV    - Bugetul de stat    Alte programe de              -  Programele identice     finanţare UE      - Compatibilitate totală          UE      ian 2007    cu procedurile vamale                UE    - Circuit mai bun al                bunurilor între ambele              - Integrare totală în    ţări      ANV    - Bugetul de stat    Alte programe de      sistemul UE de tranzit          - Programele identice    finanţare UE    Dec 2006            UE          - Sistem de tranzit                european integrat    

 219 



    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent  Strategic    INFORMAREA COMERCIALĂ        Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    "finte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea şi creşterea diseminării sistemului de Informaţii  de comerţ    Iniţiativa 1  Atragerea şi sprijinirea companiilor româneşti  în diseminarea ofertei    MEC CRPC  Asociaţii Patronale/  Profesionale    OUG 120 / 2002      2006- 2009    Creştere nr. de materiale promoţionale (cataloage, broşuri,  CDuri) pe sectoare    Număr de asociaţii profesionale interesate în elaborarea  materialelor        lor de export          economice;6    promoţionale                sectoare/an          Iniţiativa 2    CRPC    Buget      2006- 2009    1. Creşterea nr. de    Număr de exportatori      Diseminarea şi    MEC    Resurse private      exportatori naţionali cu    noi      updatarea informaţiei    Asociaţii Patronale/        100/an        de specialitate    Profesionale        2. Penetrare mai bună          CCIR        a companiilor          CNP        româneşti pe piaţa          IEM        internaţională.                creşterea exporturilor                totale ale României cu                1 miliard de euro/an      

 INFORMAREA COMERCIALĂ 
      Iniţiativa 3    CRPC    Buget      2006- 2009    Înregistrarea a 1OOO de    Număr de companii      Managementul bazei          noi cornpanii/an în    înregistrate/an      de dale şi a surselor de          baza de dale        informaţie din cele mai                importante sectoare şi                piele                  Iniţiativa 4    CRPC    Buget      2006- 2009    Reţea de centre    Număr de centre      Crearea unei reţele de    MEC    Resurse private      specializate care sa    specializate      centre regionale  specializate în oferirea    CCIR        acopere toate Euroregiunile din        de informaţie          România        comercială relevantă                  Iniţiativa 5    MEC    Buget      2006- 2009    Birou de informare virtuală pentru fiecare centru de informare Euroregională din România    Număr de birouri de      Modernizarea    CRPC    Resurse private      informare      infrastructurii de    Asociaţii Patronale/            telecomunicaţii    Profesionale CCIR              INS              IEM            2. Mărirea capacităţii de    Iniţiativa 1    CNP    Buget      2006- 2009    Rapoarte de rapoarte    Număr de rapoarte/an      oferire a evaluărilor şi a    Elaborarea de rapoarte          de prognoză        statisticilor comerciale la    de prognoză          comercială bianuale        nivel naţional mediului    comercială                de afaceri                

    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    INFORMAREA COMERCIALĂ      Obiectiv    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare      linie    Măsurarea impactului      1. lntărirea reţelei de reprezentanţi ai comerţului exterior    Iniţiativa 1  Identificare permanentă a noi oportunităţi de afaceri     MEC CRPC MAE    Buget    Creştere nr. de reprezentanţi pe pieţele cheie    2006- 2009    Colectarea a 1200 de noi oportunităţi de afaceri/an    Număr de informări/an        Iniţiativa 2    MEC    Buget      2006- 2009    100 de noi oportunităţi    Număr de      Training ai  reprezentaţilor de    CRPC        şi 3 analize de informare/lună    cercetări/lună      corner! exterior                  Iniţiativa 3    MEC    Buget      2006- 2009    Creştere nr. de    Număr de târguri şi      Informaţie adaptată furnizată de oficiile    CRPC        participări la târguri  internaţionale şi    misiuni economice/an      române de comerţ          misiuni economice/an        pentru participarea la                târguri internaţionale şi                misiuni economice              
 220 



      Iniţiativa 4:                  - Diseminarea    MEC, CCIR, CRPC    - Resurse umane    - Programe speciale de    Sept 2006 -    - participarea la 6    - Vizibilitate şi      măsurilor de facilitare a      special instruite, din    facilitare a comerţului    Dec 2006    întâlniri SECIPRO    accesibilitate a bazei      transportului şi      structurile publice şi          de facilitare a      comerţului luate de      private dedicate          comerţului din      România, prin      acestor activităţi          România      ROMPRO ,  cu ocazia                  reuniunilor semestriale                  SECIPRO;                  - Profitarea de interesul                  sporit arătat de Pactul                  pentru Stabilitate                  activităţilor SECIPRO                  ln - itiativa 5:                  - ln ' lâlniri bilaterale cu    MEC, CCIR, CRPC,    - Experţi dintre membrii    - Resurse bilaterale din    Iulie 2006-    - 3 întâlniri bilaterale    - Identificarea soluţiilor      SCGPRO şi    ANV ,  MAI-IGPF, MTCT,    ROMPRO    structurile ţării gazdă    Dec 2006      pentru problemelor cu      MOLDPRO pentru    CNADN, asociaţii            SCGPRO si      iniţierea noilor măsuri    profesionale.confederaţii            MOLDOVAPRO      de facilitare a    a angajatorilor şi alte                comerţului şi    organizaţii de lip                transportului de peste    patronal                granita                    Iniţiativa 1                  2.  Creşterea securităţii portului   Constanţa   pentru facilitarea comerţului containerizat    Certificare a Portului Constanţa ca fiind o locaţie sigură pentru comerţul internaţional;  Iniţiativa 2:    MTCT, MEC, CCIR, CRPC, ANV, MAI-IGPF    - Asistenţă tehnică şi sprijin financiar prin programe de design special       -  Alte programe conexe dedicate facilitării comerţului       -  Finanţare adiţională      iunie 2007    - Obţinerea certificării    Certificarea portului Constanţa ca fiind o locaţie sigură pentru comerţul internaţional;        -Acreditarea Portului    MTCT, MEC, CCIR,    - Asistenţă tehnică şi    din partea guvernului      - Obţinerea acreditării    - Portul Constanţa este        Constanţa pentru    CRPC, ANV, MAI-IGPF    sprijin financiar prin    SUA!    Dec 2008      acreditat pentru        încărcarea      programe de design          încărcarea        containerelor şi      special          containerelor conform        transportul pe mare              cerinţelor SUA        căire SUA                
 221 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    INFORMAREA COMERCIALĂ      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Extinderea promovării la nivel naţional    Iniţiativa 1  Crearea unui portal    MEC CRPC    Buget  Resurse private      2006-2009    Creşterea nr. de hiluri pe an cu 3000/an    Număr de informări/an        web la nivel naţional şi    CCIR                modernizarea paginilor    Asociaţii Profesionale/                de web naţionale    Patronale                  INS                  CNP              2. Specializarea furnizorilor de servicii    Iniţiativa 1  Oferirea de informaţie    MEC CRPC    Buget  Resurse private      2006-2009    50 de informări comerciale/an    Număr de informări/an        economică şi    CCIR                comercială specializată    CNP                referitor la :    INS                - legislaţie UE                  - statistici comerciale                  - târguri internaţionale                  şi expoziţii                  - reclamă şi publicitate                  Iniţiativa 2    CRPC    Buget      2006-2009    Implementarea a 2    Număr de programe şi      Training al angajaţilor    CCIR    Resurse private      programe de training    de certificate      TPO    INS    Fonduri internaţionale      /an şi creşterea nr. de          CNP        certificate de instruire      
 222 




    Perspectivă    PERSPECTIVA CLIENTULUI      Considerent Strategic    INFORMAREA COMERCIALĂ        Obiective      Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):      Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare      Perioadă implementare      "finte    Măsurarea impactului      1. Dezvoltarea produselor  de informare şi  a serviciilor pentru  reteaua    Iniţiativa 1  - Stabilirea unei structuri descentralizate dar  formalizate de schimb    NCEM MEC CRPC CCI  CCPI       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2007    Centre specializate de informare  legate în reţea din al doilea an    Nivele de diseminare/schimb a serviciilor de training  Individual şi în reţea      c mercială    informaţional şi diseminare(implicând    GEA                  atât furnizorii din                    sectorul public cât şi din cel privat)                    Iniţiativa 2:  - Modernizarea continuă a infrastructurii ITC    NCEM MEC CRPC CCI       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2007    Căutare completă a informaţiei electronice  şi diseminare  în reţea începând cu  al doilea an t    Nivel de schimb de e- informaţie        Iniţiativa 3  - "info days" regulate    CRPC CCI       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006-2009    Evenimente anuale publice şi locale    Accent pe dezvoltarea      pentru sectoarele prioritare în export  organizate în    PASS PATR            competenţei în interiorul şi de-a  lungul reţelei      colaborare de TPO şi  asociaţii sectoriale                  2. Construirea unei oferte educaţionale integrate    Iniţiativa 1  - Crearea de date de baze pentru programele    MEC MEC NCEM  CCI       •  Financiar     •  Oameni         •  Financiar     •  Oameni      2006    Updatare regulată    Internet portal pentru programe de training naţionale si regionale        educaţionale              Târg naţional anu al pe programe de training    Diseminarea informaţiei intr-un târg  naţional    
 223 





    	    

      Perspectivă      PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ  '      Considerent Strategic    RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1 . Coordonare completă pentru adunarea ,  analizarea şi schimbul informa ei în interiorul reţelei    Iniţiativa nr. 1: Asigurarea cooperării depline în colectarea ,  analizarea şi schimbul  informaţiei între membrii reţelei naţionale de promovare a exportului .        -  UCECOM:     -  Alte organizaţii ce sprijină exportul.         -  Programe inter- sectoriale ( pentru dezvoltarea tehnologică, analizarea informaţiei ,  uz comun al bazei de date, training corporativ):     -  Personal specializat.        Începând cu 2006       -  Încurajarea spiritului de echipă:     -  Introducerea de activităţi generatoare de venit (sisteme de informaţii plătite) bazate pe informare şi interes real pentru societă le cooperative    din sub-sectoare.       -  Număr de programe inter- sectoriale accesate :      -  Venit realizat şi reinvestit în achiziţionarea şi dezvoltarea resurselor umane.        Iniţiativa nr. 2 :  Specializarea corpurilor de promovare în informaţia de suport legată de nevoile cererii.       -  MEC:     -  MAE:     -  ANEIR     -  UCECOM (partea reţelei de răspândire a informaţiei).      Programe inter- sectoriale.      2006-2009    - Facilitarea accesului la informaţie privind pieţele ţintă, structura cererii pe piaţă, moduri de comercializare etc. prin servicii specializate în informare şi promovare pentru sub-sectoarele  constitutive.       -  Numărul de organisme specializate:     -  Frecvenţa accesării:     -  Numărul de societăţi cooperative care se informează reciproc      
 225 



      Perspectivă      PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ  '      Considerent Strategic    RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Coordonarea la nivel operaţional a reţelei de livrarea a serviciilor    Iniţiativa nr. 1:  O abordare de reţea multi-instituţională.       -  MEC;     -  UCECOM;     -  Alte organisme incluse în reţea.         -  Programe de cooperare între instituţii;     -  Personal specializat.        2006-2009    Crearea unei reţele active ce oferă servicii bazate pe programe pentru dezvoltarea exportului tuturor clienţilor şi asistenţă specializată tuturor sectoarelor importante( produc e. marketing şi  management)       -  Numărul de programe lansate;     -  Numărul de servicii furnizate;     -  Tipuri de expertiză oferită      

    Perspectivă    PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ      Considerent Strategic    RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă Implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Asigurarea    Iniţiativa 1    NCEM       •  Financiar         •  Financiar      2006-2009    Evaluare anuală a    Coordonarea      coordonării colectării informaţiei, analizei şi schimbului de informaţie între membrii  reţelei naţionale  de sprijinire  a  comertului    Susţin erea unei mentalităţi în sprijinul reţelei    MEC; CCI CRPC       •  Oameni         •  Oameni        programelor comune iniţiate  (dezvoltarea  curiculară  .  bazele de dale comune. training comun.etc.)    completă a dezvoltării şi a schimbului în cadrul  serviciilor    
 226 



      Perspectivă      PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ  '      Considerent Strategic    RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1 . Coordonare completă întrE reţeaua de promovare strategică (SPN) şi reţeaua de livrare a serviciilor (SDN)    Iniţiativa nr. 1 :  Responsabilizarea SPN pentru generarea unui mediu de afaceri care sprijină competitivitatea internaţională în export .       -  Ministerele (MEC, MEdC, MCTI, MCTC, MMSSF, MAE, MFP ,  MCC);     -  CRPC;     -  BNR;     -  CCIRB;     -  ANEIR;     -  ANV;     -  CC;     -  CNP;     -  INS;     -  ARIS;         -  Programe financiare;     -  Personal specializat.      Programe agreate;    2006-2009      -      Iniţiativa nr. 2 :  Responzabilizarea SDN pentru diseminarea serviciilor către companii cu o competitivitate îmbunătăţită       1)  Problemele interne ale sectorului:     -  Asociaţii industriale profesionale;     -  ARIS;     -  ADI (MEC);     -  CRPE     -  Bănci/ alte organizaţii de servicii financiare (EXIMBANK, BCR,  BRD ,  BC Ion Ţiriac ,  Mindbank);     -  ASRO, ANRC;     -  Centre de pregătire profesională;     -  Universităţi;     -  UCECOM (UNCOM);     -  USCOM-CM           -  Programe naţionale;     -  Resurse de finanţare;     -  Personal specializat.         -  Programe derivate;     -  Finanţare;     -  Personal specializat.      2006-2009       -  Dezvoltarea capacităţilor de producţie ;      -  Oferirea de varietate;     -  Adăugarea/reţinerea de valoare adăugată ;      -  Dezvoltarea abilităţilor şi a competenţelor.      Nivelul de implementare al obiectivelor strategice.    
 227 



        2) Problemele externe ale sectorului:     -  ANEIR;     -  Organisme de informare comercială  (MEC,  ANV, INS, BNR, CRPC, CNP ,  MIE);     -  Birouri comerciale oficiale din străinătate ale MEC, MAE, ANEIR;     -  Organisme de promovare a comerţului (CRPC, CCIRB, ANEIR)     -  Bănci/ alte institu i financiare (BancPost ,  Raiffeisen Bank ,  Volksbank);     -  UCECOM (UNCOM);         -  Programe agreate;     -  Resurse financiare;     -  Personal specializat.        2006-2009       -  Promovarea produselor sectorului;     -  Identificarea de oportunităţi;     -  Sprijinirea afacerilor pe pieţele ţintă.          3) Probleme de graniţe:     -  Companiile  de  asigurare;     -  Organismele de certificare (SRAC, BRMI ISCIR);     -  ANV;     -  Camere de comerţ regionale;     -  Agenţii/ transportatori     -  Trade Point Bucharest.         -  Programe agreate;     -  Programe  naţionale;      -  Resurse financiare;     -  Personal specializat.        2006-2009       -  Proceduri de export;     -  Costuri  cu  infrastructura sau costuri de afaceri non- comerciale  ( certificatele  ISO 9001 ,   ISO 14000, SA 8000);     -  Accesul la Internet;     -  Asigurarea şi garan ile pentru    credite.    Implementarea obiectivelor strategice.      4) Probleme de dezvoltare:     -  UCECOM;     -  ANIMMC;     -  ANEIR;     -  Centre de afaceri;     -  Organizaţii  de  sprijinirea comerţului;     -  Organizaţii de dezvoltare    a  IMM-urilor  .        -  Parteneriat public- privat de finanţare a programelor;     -  Resurse financi are;      -  Personal specializat.     -  RDA (pentru  8  regiuni);     -  USCOM-CM  (FAAR);         2006-2009    Contribuţia  sectorului la obiectivele naţionale, regionale şi sociale de dezvoltare.     Implementarea obiectivelor strategice.    
 228 



      Iniţiativa nr. 3: Responsabilizarea CE - Consiliul de Export pentru alcătuirea, monitorizarea şi managementul strategiei sectoriale, în parteneriat  public privat 50%-50%.          2006    Implementarea planului strategic al CE.    Evaluarea gradului de atingere a obiectivului.      2. Coordonare eficientă între export şi promovarea investiţiei    Iniţiativa nr. 1: Realizarea unei coordonari complete  între reţeaua de livrare a serviciilor (SDN) şi autorităţile responsabile pentru investiţiile relevante ( la nivelul politicii, reglementării şi  promovării).               -  Integrarea corpurilor de export şi investi ţie;     -  Implicarea în promovarea în străinătate a investitorilor birourilor comerciale  .       Numărul de cereri de informare înregistrat.    
 229 



  
 230 



    Perspectivă    PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ      Considerent Strategic    RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR  '      Obiective    Iniţiative    Instituţii  Responsabile (Publice şi Private):    Resurse de Alocat    Resurse Adiţionale Necesare    Perioadă implementare    Ţinte    Măsurarea impactului      1. Coordonare completă la nivel strategic  a sprijinirii reţelei a serviciilor    Iniţiativa 1  - Pregătirea şi aprobarea documentaţiei necesare pentru revizuirea reţelei de  sprijin strategic    MEC: MEC PATR PASS UNIV CCI       •  Financiar     •  Oameni         •  Oameni      2006-2009    Revizuiri anuale şi întâlniri de analizare    Regularitatea şi natura  Exportului Întâlnirile Consiliul  pe probleme de competenţă      Iniţiativa 2  - Implementarea NEST  ăBalanced Scorecard"     MEC: MEC PATR PASS UNIV  CCI       •  Oameni         •  Oameni      2006-2009    Raport Anual privind implementarea strategiei    Manitorizarea implementării strategiei      2. Coordonare efectivă la nivel naţional a programelor  de training pentru export    Iniţiativa 1  - Pregătirea documentaţiei pentru stabilirea  Centrului Naţional pentru Managementul Exportului     MEC: MEC PATR PASS UNIV CCI CRPC  GEA       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006    lnfiinţarea unui  Centru Naţional pentru Managementul exportului     Dezvoltare instituţională în cadrul reţelei de livrare  a serviciilor      3. Operarea ca  o afacere (generarea de venituri  adiţionale)    Iniţiativa 1  - Informarea şi oferirea de servicii pentru pregătirea exportului netaxabile, însă încasarea de onorariu pentru sprijin specializat şi la vamă de îndată ce este atinsă capacitatea de  export    PATR PASS CCI CRPC UNIV       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2008    Reducerea ponderii finanţării sectorului public  cu 20% în următorii 3 ani    Gradul de finanţare a sectorului  public:GraduI de recuperare parţială sau totală  a costurilor activităţilor: Gradul în care activităţile generează surplus financiar      Iniţiativa 2  - Segmentarea clienţilor si formularea unei scale de onorarii în func e de posibilitatea de plată    PATR PASS CCI CRPC UNIV       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006-2009    Creşterea onorariului Generarea de seminarii pe cele mai noi teme  Probleme de dezvoltare  anuală a comertului    Programe calificate si competitive de training la nivel naţional    

 ' 
    Perspectivă      PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ  '      Considerent Strategic    RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR  '      Obiectiv    Iniţiativa 1    lnstitutii Responsabile (Publice şi  Privale):    Resurse de Alocat    Resurse Aditionale Necesare    Perioadă implementare    "finle    Măsurarea impactului      1. Crearea unei reţele naţionale capabilă să promoveze şi să sprijine exportul.    lnfiintarea  unui Forum Naţional  organizatie de  baza pentru toate întâlnirile de promovare ale  organiza ilor.    MEC şiCRPC       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006    Numărul Serviciilor furnizat de fiecare organizaţie de promovare va fi stabilit.    A crescut calitatea serviciilor?      Identificarea celor mai bune soluţii de a face o reţea coordonată.    MEC şi CRPC       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006    Determinarea organizaţiilor de promovare să coopereze pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.    Câte organizaţii au fost implicate în aceasta cooperare până la sfârşitul perioadei?      Crearea unui "first-stop shop", pentru a oferi informaţii referitoare la serviciile si oportunităţile  oferite de reţea    MEC şi CRPC       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006    Organizarea de seminarii şi sesiuni de training ce au ca scop diseminarea acestor informaţii.    Câte seminarii si sesiuni de training pot fi organizate până la sfârşitul perioadei?      2. Creşterea sprijinului acordat afacerii şi a stimulării de pe piaţă, inclusiv prin elaborarea unor Ghiduri de piaţă pentru ţările ţintă.pentru un răspuns eficient la informarea necesară legată de legislaţia afacerilor.    Extinderea sistemului reţea prin includerea birourilor comerciale din străinătate    MEC, CRPC şi MAE:       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2007    Toate birourile comerciale de afară trebuie să fie echipate pentru a putea furniza servicii ad- hoc tuturor celor ce solicită informaţii de specialitate.    Câte birouri comerciale au fost modernizate până la sfârşitul acestei perioade?        Organizarea de şedinţe de training pentru agenţii economici care  sunt      Asociaţii profesionale, MEC şi CRPC       •  Financiar     •  Programe     •  Oameni         •  Financiar     •  Programe     •  Oameni      2006    Organizarea de seminarii cu participare internaţională, dând astfel  posibilitatea    Câte astfel de seminarii au fost organizate până la sfârşitul perioadei?    
 231 





     

Preluat: 2026-09-23T17:28:32.581995+00:00 · SHA256: e60f01e051e6289ddb8e6ac00bb53d68bceba640dac7a3ac311246ce9d95e747